P. 1
5.MentalSenzorial

5.MentalSenzorial

|Views: 44|Likes:
Published by Ljubica Taseska

More info:

Published by: Ljubica Taseska on Mar 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/05/2012

pdf

text

original

Sections

  • 1. Argument
  • 2. între discre ie i insolen
  • 3. între falsa obiectivitate i legitimarea deform rii
  • 4. între mental i senzorial
  • 5. modalit i specifice de alc tuire a unor embleme

MENTAL SI SENZORIAL

în identitatea vizualà a secolului XX
prof. univ. dr. Mihail Mnescu
2007
-limitele mesajului plastic, treptele de identitate ale mesajului artelor aplicative; -trepte de servicii în
perimetrul aplicativ- - criteriile stiin(ifice ale semioticii mesajului publicitar. retorica imaginii cu
mesaj între mental si senzorial, -expresivizarea mesajului în viziune interdisciplinarà- studii ce caz
durat: 2 semestre - curs i seminar sptmânal 2+1 ore
(NB. cursul poate fi compactat sau structurat în seciuni util-finite,
în cadrul unui singur semestru)
ARGUMENT
Acest curs a fost construit pe baza unor cursuri ale aceluias autor,
sus(inute pentru masteranzii facultà(ilor UNAB, în perioada 2001-2006.
Repere ale acestora, selectate în func(ie de ecoul pe care pe care le-au avut prelegerile si de
interesul manifestat în discu(iile din cadrul seminariilor, au fost reconfigurate în proiecte de cursuri
destinate doctoranzilor în Arte Vizuale ai Università(ii Na(ionale de Arte - Bucuresti, mai cu seamà
apar(inàtori ai facultà(ilor de arte plastice si decorative.
În ultimul deceniu, constient de importan(a tot mai accentuatà, îndreptatà càtre cursurile teoretice,
destinate perimetrului voca(ional al pregatirii universitare,
cu atât mai dificil-necesare, odatà cu inserarea masteratului si doctoratului în ciclurile universitare,
m-am orientat càtre teme de studiu si analizà apropiate de interesele legitime ale cursan(ilor,càtre
MENTAL I SENZORIAL
1
problematica manevràrii elementelor de limbaj specific, càtre aspectele percep(iei si ale mesajului,
cu dificultà(i sporite de condi(ia actualà a artei, de provocàrile postmodernità(ii.
Dificultatea majorà în alcàtuirea acestor cursuri a fost aceea de a asigura un teren comun si ritmic-
interesant pentru to(i cursan(ii, indiferent de specializarea si chiar de op(iunile lor estetice, de a
desfàsura în fa(a lor un teren comun de analizà si specula(ie, de reconsiderare a temelor si
limbajului curent, mai cu seamà raportat la specificitatea domeniului.
Cu toate acestea, audien(a de care s-au bucurat cursurile si, în mod deosebit, (inuta lucràrilor
scrise pentru examenele semestriale, au constituit utile confirmàri ale bunei orientàri ale
con(inuturilor.
Pornind de la o primà si scânteietoare definire, apar(inând lui Nietzche, a unor rute în citirea
realului dar mai cu seamà în interpretarea lui creatoare, am fi de avut de a face cu douà,
fundamentale; cea a unei stàpâniri apollinice si alta a unui traseu dionisiac. Se cuvine insistat
asupra acestor douà tipuri de structuri umane : apollinic si dionisiac , structuri fundamentale de
dialog cu realitatea, ce reflectà artistic provocàrile vizibilului. Ele înseamnà neîndoielnic predilec(ie
mentalà sau senzorialà în demersul artistic, înseamnà înregimentarea în tabàra viziunii lineare sau
picturale, însà foarte rar reprezintà cazuri pure de artisti sau fidelitate absolutà în servirea unui
curent sau unei miscàri artistice.
Nu este mai pu(in adevàrat însà cà aceastà grilà, manevratà cu circumspec(ie, poate aduce pe
lama unei analize sistematice, o amplà categorie de teme din domeniul artelor vizuale ale secolului
XX, unde preten(ioase rosturi ale unor demersuri de identitate vizualà, pot fi limpezite si
cuantificate, spre fireasca lor apreciere.
Analiza men(ionatà, efectuatà mai cu seamà asupra unor prelungiri aplicative ale artelor
tradi(ionale, grafica publicitarà reprezentând una dintre cele mai fabuloase arte aplicative, va avea
remarcabile avantaje. Temele plastice, precum afisele, coper(ile ilustra(iile sau emblemele,
comandate artistilor au, prin defini(ie, rosturi clare de capacitare a publicului consumator. Asa
precum se va vedea mai departe, nivelurile acestor capacitàri se situeazà între discretà
aten(ionare si mesaje emo(ionante, uneori socante.
Deloc întâmplàtor, mai ales datorità unor inten(ii de capacitare vizualà derivate din rosturile lucràrii
comandate, rutele de abordare a mijloacelor de figurare plasticà dar si a tipului de mesaj, dunt
profund determinate de cele douà structuri fundamentale si mizeasà pe tipuri de percep(ie
subordonate ecestora.
CÂTEVA REPERE ALE CONINUTULUI
Problemele dialogului cu lumea inconjuràtoare incep de la nivelul perceptiei.
Intre tipurile de perceptii determinate de organele de simt antrenate in absorbirea si intelegerea
mesajelor stimulilor exteriori, perceptia vizuala este pe departe cea mai importanta. De pilda, prin
comparatie cu cea auditiva, perceptia vizuala are avantaje evidente cel putin pe doua rute de
interes: cantitativ, informatiile receptate pe unitatea de timp sunt de sapte ori mai multe iar calitativ,
repertoriul de nuante si de tipuri de analizori ai reperelor vizuale se afla la un nivel cu mult
superior. In consecinta va fi usor de acceptat ca in manunchiul de tipuri de perceptie ce servesc
interesele artelor plastice, perceptia vizuala va avea un covarsitor loc întâi. De fapt, aceasta
identificare simpla ascunde un proces destul de complex, cu operatiuni multiple si dife-rite, cu o
succesiune nu intotdeauna aceeasi, cu foarte multe subprocese simultane si, mai ales in cazul
perceptiei de tip artistic, cu prioritati nu numai imprevizibile dar uneori inexplicabile...
MENTAL I SENZORIAL
2
Cursul isi propune sa faca tentative de a pune in lumina specificitati ale complexului proces de
perceptie artistica, mizand mai ales pe argumentele si optiunile practicianului din domeniul artelor
vizuale, o ruta de analiza prea putin folosita in literatura de specialitate.
Grila de abordare si cercetare sa va sprijini pe reperele unuia dintre mai importante cupluri de
dialog cu vizibilul, cel al rela(iei MENTAL -SENZORIAL, cuplu care a generat în lumea relaizàrilor
artistice, din întreaga istorie a artelor vizuale, confruntarea între LINIAR si PICTURAL.
Pe de altà parte, în contextul miscàtor si dificil de definit, al apari(iei postmodernismului, cu o
evidentà rapiditate a schimbàrilor, cu artificialitate, cu socul unor conflicte mondiale dar si cel al
unor abordàri stiin(ifice si ideologice, ne mai confruntàm si cu relativitatea cunostin(elor îmbinatà
cu uimitoarea vitezà a circula(iei informa(iei, numàrul mare de orientàri si curente care se
confruntà dar se suportà, coexistând, cu aspectele multiculturale adàugate mondializàrii si
democratizàrii... toate acestea reprezintând cele mai proeminente caracteristici. Având de a face
cu o abia depàsità lume a culturii cuvântului càreia i se opune acum o lume a imaginii, putem
vorbi de “o lume de imagini ale unor imagini”... o lume în care, între atributele definitorii ale realului,
ale vizibilului, se aflà, poate cea mai eficientà si mai definitorii, cea a IDENTITÄ|II VIZUALE.
Aplicativitatea, pe de altà parte, cu domenii extinse de operare în rutele artelor plastice, reprezintà
o sansà remarcabilà pentru punerea în luminà a conceptelor de dialog cu vizibilul si de
reconfigurare a sa, într-o niciodatà suficient de bine pusà în luminà determinare de cele douà
structuri fundamentale, cea mentalà si cea senzorialà. Temele presupuse de genurile de
aplicativitate, diferite prin rosturi si prin (inuta mesajului, reprezintà bune prilejuri pentru a dovedi
cât de nuan(at poate opera expresivizarea limbajului plastic, în aceste ambe cazuri sau în delicate
si incerte amestecuri ale atributelor celor douà. Mai mult decât atât, se va dovedi cà teme
substan(ial distincte pot fi servite la cel mai înalt nivel de eficien(à, atât prin tehnicile de figurare cât
si cele de expresivizare, chiar în cazul unor abordàri distincte prin apartenen(a artistului sau a
grupului de consumatori la una dintre cele douà structuri fundamentale, metalà sau senzorialà...
Deloc întâmplàtor, un important loc în aceastà analizà o va reprezenta domeniul fabulos al afisului
si emblemei, pe departe cele mai proeminente repere ale identità(ii vizuale, în timpurile noastre
dar si pentru cà în lumea mesajelor subtile sau socante ale afisului, identificarea si decriptarea
determinàrii de càtre men(ionatele structuri fundamentale dar si a exerci(iului profesionist al
mijloacelor artistice, vor fi mai usor de realizat.
Temele mesajului însà, deja inconfortabile în acest context postmodern, se nuan(eazà instructiv,
mai cu seamà în lumea interdisciplinarà, între repere de limbaj specific mai multor ramuri ale
artelor vizuale, între care imaginea virtualà se impune cu prestan(à crescândà... Duioasa
prezen(à a alcàtuirii plastice, cu seduc(ii imediate si concrete, datorità obiectului artistic în sine,
este confruntatà cu evenimentul artistic, unde aprecierea se împleteste cu interven(ia privitorului,
unde opera este diluatà în eveniment consumat si perimat...
* NB. Desigur cà, în func(ie de domeniul artistic provenient al cursan(ilor, precum si de ruta de
cercetare doctoralà, temele de studiu si dezbatere în seminarii a reperelor cursului vor fi nuan(ate
în consecin(à, dat fiind cà aceastà confruntare dintre mental si senzorial este prea generalà si
permanentà ca sà nu fie regàsità în orice gen artistic, cu sau fàrà extinderi aplicative.
SCURTÄ PREZENTARE A CON|INUTULUI PE CAPITOLE
MENTAL I SENZORIAL
3
MENTAL I SENZORIAL
în identitatea vizual a secolului XX
1. argument
- uriaul arc al prelungitilor aplicative ale artelor frumoase reprezint un mediu excelent pentru a
pune în lumin, spre o sistematic analiz, modul în care variate i bine nuanate teme, cu mesaje
riguros impuse de rosturi distincte, pun în exerciiu modaliti bine conturate ale abordrilor de tip
mental sau senzorial, între capacitare a intelectului i excitare a simurilor. Este instructiv s fie
observat faptul c riguros aceleai teme, cu mesaje identificate neîndoielnic, pot fi servite, la fel de
eficient de cele dou abordri, derivate din structurile fundamentale, mental sau senzorial.
- în orice lucrare performant a domeniului, motivele reuitei se afl într-o reea nu tocmai uor de
limpezit, de mijloace subordonate unor dictate situate între pictural i liniar, între emoie i concept
rece, acestea toate reuind s fie egal de eficiente.
- se impune ideea unui studiu menit s pun în lumin pulsul ritmic, dintotdeauna i pentru
totdeauna, al confruntrii dintre mental i senzorial, mai ales în domeniul unor arte care au
generat imense teritorii de aplicativitate.
2. între discreie i insolen
- limitele mesajului plastic -
-limitele mesajului plastic, treptele de identitate ale mesajului artelor aplicative; chiar în lumea
lipsit de pudoare i reinere a decorului i a publicitii, unde "“toate mijloacele îi sunt bune pentru
a-i atinge scopul – sentimentul, gluma, înelciunea, antajul, cinismul... orice, în afara pudicitii;
afiul reprezint între domeniile belle-artelor ceea ce este boxul între bunele maniere...” (Raymond
Savignac 1963)
3. între falsa obiectivitate i legitimarea deformrii
- mediile percepiei -
- criteriile tiinifice ale semioticii mesajului publicitar nu mai pot cuantifica, pe de o parte, gradul de
rezolvare a unui rost al enunului, pe de alt parte nu pot limita, nu pot stpâni abordarea, extrem
de subiectiv a temei. A pune în discuie obiectivitatea fie a perceperii reperelor vizibilului fie a
atributelor lor, oferite înteresului sau consumuui, ar reprezenta o condamnabil naivitate
- în al doilea rând, pe un plan mai dificil de acceptat în lumea dur i pragmatic a publicitii,
asumarea unor liberti creatoare pentru artist, cu ansa unor imprevizibile alctuiri ocante dar
eficiente, ar putea s însemne o putere de convingere sporit i profituri pe msur...
- atât scopul bine determinat de interese pentru limpezimea mesajului i profit, legitimeaz pe
deplin i fr scrupule deformarea interesat a vizibilului, i a valorilor reale ale reperelor
acestuia... Însi percepia vizual va fi profund condiionat de aceste intererse.
4. între mental i senzorial
-retorica imaginii publicitare-
-retorica imaginii publicitare-
- vom accepta, fr rezerve, ideea c elementele fundamentale de limbaj plastic, chiar riguros
aceleai, prin folosirea unor tehnici la fel de asemntoare, pot rezolva teme diferite ale figurrii,
odat supuse celor dou viziuni fundamentale.
-cele mai proeminente tehnici ale domeniului artelor de evalet, ale afiului, desenului, alctuirilor
picturale, al montajelor i colajelor, ale picturii prin tehnica aerografului, ale fotografiei publicitare,
ale prelucrrilor pe calculator, pot deveni mijloace tehnice la fel de supuse fa de o viziune sau
cealalt i, oricât de surprinztor ar prea, la fel de eficiente, sub aspectul calitii mesajului
obinuit sau publicitar.
5. modaliti specifice de alctuire a unor embleme
tentativ de istoric al genului, maturizare a conceptului
MENTAL I SENZORIAL
4
plecând de la premiza cà reperul fundamental al conceptului de identitate vizualà este EMBLEMA,
element nu numai prezent în toate celelalte repere ci si în condi(ia de element modulabil unificator
în stilul, viziunea unitarà a programului, cu oricâte rute de deschidere si dezvoltare.
- studii de caz
Introducere
Pornind de la o primà si scânteietoare definire, apar(inând lui Nietzche, a unor rute în citirea
realului dar mai cu seamà în interpretarea lui creatoare, am fi de avut de a face cu douà,
fundamentale; cea a unei stàpâniri apollinice si alta a unui traseu dionisiac.
Analizând tragedia anticà, Friederich Nietzche formuleazà antiteza între frumuse(ea apolinicà si
grandoarea destinului tragic dionisiac .
Figura lui Dionisos capàtà la el o semnifica(ie universalà chiar dacà, în linii mari, ideea înseamnà
preluarea tezei heraclitiene a vesnicei deveniri, atât de socant premergàtoare tezei platoniciene,
cea care avea sà cimenteze, pentru secolele urmàtoare, teza frumosului ra(ional, existent
dintotdeauna deasupra noastrà si ferit de incertitudinile emo(iei...
Se impun a fi re(inute afirma(iile din “Apollinicul si Dionisiacul” :
“... evolu(ia progresivà a artei atârnà de dualitatea spiritului apollinic si dionisiac”
sau: “...amândouà aceste instincte, atât de diferite, merg alàturi, de cele mai multe ori în vàdit
conflict si stimulându-se reciproc în crea(ii noi” .
Se cuvine insistat asupra acestor douà tipuri de structuri umane : apollinic si dionisiac , structuri
fundamentale de dialog cu realitatea, ce reflectà artistic provocàrile vizibilului. Ele înseamnà
neîndoielnic predilec(ie mentalà sau senzorialà în demersul artistic, înseamnà înregimentarea în
tabàra viziunii lineare sau picturale, însà foarte rar reprezintà cazuri pure de artisti sau fidelitate
absolutà în servirea unui curent sau unei miscàri artistice.
Lucrarea esteticianului Wolfflin, remarcabilà sub aspectul unei prime si profitabile grile de apreciere
a artelor vizuale pe trasee liniare sau picturale, poate fi însà, reinterpretatà si respectuos
amendatà, mai cu seamà pe linia evitàrii etichetàrii definitive a unor artisti sau curente în
men(ionatele perimetre.
Nu este mai pu(in adevàrat însà cà aceastà grilà, manevratà cu circumspec(ie, poate aduce pe
lama unei analize sistematice, o amplà categorie de teme apar(inând imaginii plastice ale secolului
XX, unde preten(ioase rosturi ale unor programe de identitate vizualà, pot fi limpezite si
cuantificate, spre fireasca lor apreciere. Analiza men(ionatà, efectuatà asupra unor prelungiri
aplicative ale artelor tradi(ionale, grafica publicitarà reprezentând una dintre cele mai fabuloase
arte aplicative, va avea remarcabile avantaje.
Temele plastice, precum afisele, coper(ile ilustra(iile sau emblemele, comandate artistilor au, prin
defini(ie, rosturi clare de capacitare a publicului consumator. Asa precum se va vedea mai
departe, nivelurile acestor capacitàri se situeazà între discretà aten(ionare si mesaje emo(ionante,
uneori socante. Aceste rosturi ale publicità(ii vizuale, nu numai precise, ci màiestrit nuan(ate, de
cele mai multe ori, obligà mijloacele de limbaj plastic, precum si tehnicile de figurare si, mai cu
seamà cele specifice, de expresivizare, sà realizeze alcàtuiri unde manevrele men(ionate
opereazà la vedere.
În egalà màsurà teme ale artelor monumentale, ale alcàturirilor plastice cu mesaj inten(ionat si
controlat reprezintà prilejuri de analizà la fel de instructive dar si un teren de identificare a modului
în care rosturile discursului plastic sunt determinate de apartenen(a la una dintre cele douà
structuri fundamentale. Mai mult decât atât, aducerea în luminà a mijloacelor artistice care au avut
de slujit un anumit mesaj este usuratà de cunoasterea neîndoielnicà a mesajului.
MENTAL I SENZORIAL
5
Este firesc sà fie asa, pentru cà un scop clar si bine nuan(at, pretinde adaptàri rapide si eficiente
ale mijloacelor de expresie asa încât identificarea acestora este mai lesne de fàcut iar
cunatificarea efectului lor este deasemeni mai usor de împlinit.
Între preocupàrile acestui curs, se vor regàsi, în chip firesc, una dedicatà modului în care
predilec(ia pentru mental si senzorial au marcat istoria afisului în secolul XX, ca una dintre ele mai
specifice domenii ale paerioadei si alta, care tinde sà reliefeze misterioasele ràdàcini ale
performan(elor din domeniul de vârf al artelor aplicative grafice, acela al identità(ii vizuale. În acest
domeniu de vârf, cel mai de seamà reper ràmâne, fàrà nici o îndoialà, emblema.
În egalà màsurà, cursul isi propune sa faca tentative de a pune in lumina specificità(i ale
complexului proces de perceptie artistica, mizand mai ales pe argumentele si optiunile
practicianului din domeniul artelor vizuale, o ruta de analiza prea putin folosita in literatura de
specialitate.
1. Argument
“afisul reprezintà între domeniile artelor plastice ceea ce este boxul în domeniul bunelor maniere...”
Raymond Savignac -1963
Viziunile fundamentale din istoria imaginii plastice, sistematic reliefate si impuse în literatura de
specialitate de càtre esteticianul Wölflin (“Principii fundamentale în istoria artelor”), prilejuiesc
puneri în luminà a modalità(ilor de mare specificitate, sub aspectul manevràrii elementelor
fundamentale de limbaj plastic, prin care artisti anume sau categorii de practicieni, subordona(i
unui sistem sau unor orientàri estetice asumate, ràspundeau temelor plastice.
Indiferent însa de temà, sinceritatea si seriozitatea implicàrii lor, oferea ràspunsuri deosebite,
tocmai prin manevrarea diferità a mijloacelor profesionale.
Se impune a fi subliniat adevàrul cà aceeasi temà, riguros aceeasi temà, poate fi rezolvatà diferit
prin aceste manevre distincte, oferind însà rezultate la fel de pozitive.
Eficien(a unui mesaj nu va fi fost cu nimic micsoratà prin op(iunea pentru una sau alta dintre
viziuni, dat fiind cà liniar sau pictural în perimetrul viziunilor plastice înseamna mental sau senzorial
în cel al structurilor psihice fundamentale, în cel al receptàrii mesajului... Asa cum se va vedea,
foarte rar putem vorbi despre cazuri extreme de artisti exclusiv subordona(i uneia sau alteia dintre
viziunile men(ionate.
Acesta este si motivul pentru care argumenta(ia pe care inten(ionàm sà o dezvoltàm mai departe,
va pretinde limpeziri ale câtorva tipuri de percep(ie, specifice domeniului artistic. Specificul unor
medii mizeazà deopotrivà pe cele douà structuri fundamentale, pe delicate si inegale amestecuri
între acestea precum si pe presiunea socio-culturalà a unui moment dat, sub aspect istoric.
Asa se explicà de ce alcàtuiri plastice marcate de op(iuni mai mult sau mai pu(in evidente, de càtre
una dintre cele douà orientàri fundamentale, îsi vor fi gàsit în mari categorii umane, receptori ap(i
sà absoarbà si sà se lase convinsi de mesaje artistice marcate de cele douà orientàri.
Ar fi usor de recunoscut preponderen(a capacitàrii de tip senzorial într-o imagine în care, indiferent
de tehnica de figurare, desen, picturà sau fotografie, la fel de fidele realità(ii, picàturi de condens
decoreazà un pahar cu votcà în care plutesc cuburi de ghea(à sau stropi de suavà sudoare
alunecà pe curbele unor sâni cu forme ireprosabile...
Asa precum in domeniul artelor plastice tradi(ionale, pictura, sculptura si gravura, alinierea la un
curent artistic tiranic presupunea supunerea si disciplinarea manifestàrilor firesti ale unor structuri
personale, în domeniul artelor aplicate, aceastà supunere se manifesta similar dar cu determinàri
suplimentare.
MENTAL I SENZORIAL
6
Asa de pildà, un desenator al epocii academiste, chiar muscat de virusul unor aventuri de tip
pictural, în ideea vibràrii desenului sau a culorii, se plia totusi rigorilor estetice ale epocii sale, fie
învingându-si par(ial pornirile intime, fie adaptându-le în(elept la normele epocii.
În cazul unui desenator apar(inând unei perioade la fel de servilà unor rigori estetice impuse, dar
cu obliga(ii derivate din rosturile aplicative ale artei sale, supunerea men(ionata mai devreme, se
va plia pe de o parte imperativelor estetice ale momentului istoric dar si intereselor imediate
comerciale. Acestea din urmà vor fi dictate de tipul temei slujite plastic dar si de interesele
comanditarului. Astfel se explicà tresàriri, vioiciuni ale imaginii plastice servind teme de
aplicativitate, in perioade coplesite de rigori estetice impuse de câte un curent tiranic.
În situa(ia aceptàrii argumentelor de mai sus, se impune ideea unui studiu menit sà punà în luminà
pulsul ritmic, dintotdeauna si pentru totdeauna, al confruntàrii dintre mental si senzorial, mai ales în
domeniul unei arte care a generat imense teritorii de aplicativitate, precum grafica.
Si, pentru cà între reperele cele mai proeminente ale graficii aplicate se situeazà AFISUL, lucrarea
de fa(à îsi impune dezbateri asupra confruntàrii men(ionate mai înainte, printr-o suma de studii de
caz, ale unora dintre cele mai cunoscute opere ale domeniului, elaborate în interiorul secolului al
XX-lea.
Dificultà(ile de a identifica genul au apàrut odatà cu primele manifestàri care aspirau la acea
identitate certà între reperele graficii aplicate. O primà tentativà de identificare a fost cea care ar fi
determinat numirea ca afis a unei asemenea lucràri func(ie de màrimea tirajului, ca si cum un tiraj
mai mic al unui afis litografic realizat de Toulouse Lautrec, l-ar fi lipsit de sansa de a fi numit
astfel...
Un alt atribut obligatoriu al afisului ar fi fost acela de a fi citit din fugà, pe màsura în care mijloacele
de transport îsi màresc viteza de deplasare. Fàrà a nega în totalitate acest aspect, vom reliefa
cazuri de lucràri apar(inând acestui domeniu care reusesc sà capteze interesul receptorilor si în
afara percep(iei rapide. De fapt, nici dimensiunile, nici tirajul mare sau viteza de receptare nu
constituie atribute în sine ale genului de care ne ocupàm, ci mai degrabà rosturile de a capacita, a
atrage aten(ia, a face publicitate unui subiect, prin forme plastice generoase si expresive.
Nu putem trece ce vederea însà si atitudini coagulate pro sau contra acestui fenomen, care
serveste cauze informa(ionale prin mijoace estetic-cognitive si persuasiv-receptive.
Prin excese justificate de rosturi atât de importante, încât se impun a fi scuzate prin mijloace frust
men(ionate de unii practicieni, publicitatea a ajuns sà fie acuzatà de construirea unor false valori,
de tiranie a impunerii unor obiecte sau idei pentru consum, de crearea unui fals teren al
necesità(ilor reale.
Mai mult decât atât, alcàtuirile publicitare ar viola insistent intimitatea culturalà a individului, ar
periclita valorile intime culturale ale acestuia, ar perverti si clàtina precarele certitudini etico-
morale, promovând plàceri ieftine sau, mai degrabà, ar demola ultime redute ale unor norme
estetice sau lingvistice.
În categoria acestora din urmà avem, în lumea publicitarà româneascà recentà, douà probe-
campion:
-“berea frate cu românul”... dar si o perche de pleonasme consistente, duios si insistent construite
de un primar bucurestean al anilor 2000: “fiecare, separat...” dar si “ cu to(ii, împreunà...”, sà
realizeze, de dragul rimei, un oras curat si, cu aceleasi inten(ii, “lunà”...
Chiar dacà aceste mijloace de capacitare ieftine, pervertesc asa cum spuneam, un public si asa
nesigur sub aspectul normelor etico-morale; nu e mai pu(in adevàrat cà mijloacele de persuasiune
identificate, reprezintà un larg si firesc inventar al convingerii, ajungând sà fie chiar lipsit de
scrupule.
Prezentarea edulcoratà a unor realità(i, miza pe capacitàri senzuale, pe incitàri erotice sau ieftin
hedoniste, reprezintà desigur un nou tip de poluare, subtilà, insistentà si periculos de eficientà...
Vom avea prilejul, în studiile de caz, sà identificàm abilitatea prin care temele publicitare servind
cele mai comune produse, dulciuri, bàuturi, automobile sau motociclete, locuin(e sau haine, pot fi
servite de construc(ii icono-textuale mizând pe senzualism, satisfacerea unor pofte imediate si
erotism.
MENTAL I SENZORIAL
7
Chiar în(elegând aceste socante realità(i, vom accepta cu greu înduiosàtoarea posibilitate a unei
“eco-publicità(i”, preocupate sà dreagà aceste socante mijloace ale publicità(ii, lipsite de
scrupule...
Deloc întâmplàtor, despre performan(ele acestei arte, un distins profesionist, plasticianul francez
Raymond Savignac afirma, în 1963: “toate mijloacele îi sunt bune pentru a-si atinge scopul –
sentimentul, gluma, înselàciunea, santajul, cinismul... orice, în afara pudicità(ii; afisul reprezintà
între domeniile belle-artelor ceea ce este boxul între bunele maniere...”
Si totusi, se va vedea cum, supuse unui deziderat atât de viguros, operele acestui domeniu
reusesc sà fie eficiente prin modalità(i extrem de subtile, polarizate însà în jurul acelor douà
modalità(i fundamentale de convingere, aceea prin argumente mentale si cealaltà, prin cele
senzoriale.
Ne permitem o concluzie socantà la prima vedere dar pe care o speràm luminatà în textul de mai
departe. În aria artelor aplicate, confruntarea între cele doua viziuni fundamentale este cel mai
bine pusà în luminà si, în egala masura, se poate spune cà aceastà confruntare a prilejuit
remarcabile slefuiri ale mijloacelor profesionale de a convinge si emo(iona...
Asa cum vom dovedi mai departe, domeniul mesajelor publicitare prin afis reliefeazà douà mari
categorii de dificultà(i specifice.
Prima ar fi cea reprezentatà de teme din ce în ce mai diferite si prea pu(in previzibile,
reprezentând provocàri tot mai dificil de învins, cu un arc de produse dintre cele mai tradi(ionale,
însà continuu aduse la zi dar si de produse si idei ràspunzând unor abia nàscute interese socio-
culturale.
Ca sà luàm cazul unui simplu produs -(igàrile-, este limpede cà în linii mari, avem de-a face cu mici
cilindri de hârtie, adàpostind un pàcàtos dar plàcut amestec de ierburi aromate si uscate, alcàtuire
neschimbatà de sute de ani. Aceste càutate obiecte sunt însà fabricate de diferite manufacturi,
interesate în a-si promova propria produc(ie.
La nivelul amestecului de ierburi însà, al modului în care au fost tocate, uscate, aromate, fierte sau
murate, depozitate în saline cu anumite grade de umiditate, la nivelul în care compozi(ia hâtiei a
început, prin fine(e si ingrediente, sà garanteze riscuri tot mai mici de intoxicare prin gudroane,
lucrurile devin mereu noi.
La fel de noi devin si unele mijloace de filtrare a periculoaselor substan(e inhalate împreunà cu
doritul fum, filtre de hârtie, rulate sau încre(ite dupà metode mereu noi, filtre din carbon sau cu o
circula(ie a aerului în elaborate spirale, reprezintà si vor reprezenta teme care trebuiesc intens
publicitate...
O temà socio-culturalà pu(in confortabilà, în cadrul interesului de reclamà al aceluiasi produs, este
si aceea cà într-un mediu urban cu mari diferen(e de categorii sociale, ràspunsul la un anumit tip
de campanie publicitarà este diferit. Trebuiesc deci gàsite modalità(i care sà corespundà, prin
anumi(i numitori comuni, tuturor acestor categorii, în care s-ar gàsi ipotetici fumàtori...
Si, nu în ultimul rând, cel care concepe un asemenea mesaj grafic publicitar, va trebui sà învingà
un mai recent si cu adevàrat inconfortabil aspect. În cadrul aceleeasi imagini care face reclama
unui produs, incitând la consum, trebuie sà aparà, sub rigori legale, un anun( care, nu numai ca nu
recomandà consumarea lui dar care atrage aten(ia si asupra riscurilor pentru sànàtate, în cazul
folosirii...
Si atunci când, prin trucuri niciodatà epuizate, machetatorul minimalizeazà importan(a acestor
mesaje-avertisment, norme europene, mereu în actualizare, pretind dimensiuni si modalità(i de a
impune avertismentele aten(iei lacomilor consumatori...
((igàrile, alcoolul... -ca si alte plàcute lucruri- dàuneazà grav sànàtà(ii!)
Avem de-a face cu o luptà între pàr(i care, prin natura provocàrilor, sunt obligate sà-si
perfec(ioneze mijloacele pentru interese de eficien(à contradictorii, la fel ca în aceea a conflictului
niciodatà încheiat, dintre virusi si antibiotice...
Nu este greu deci sà acceptàm cà, înclestate într-o asemenea luptà, pàr(ile îsi vor slefui mijloace
de convingere specifice, tot mai performante. De loc surprinzàtor, în cazul graficii publicitare
tehnica mesajului a ajuns în ultimele decenii la culmi remarcabile.
Quod erat demonstrandum.
MENTAL I SENZORIAL
8
Se cuvin reliefate câteva argumente si pentru su(inerea op(iunii, ca perioadà de analizà a artei
afisului, pentru secolul XX.
Oricât de departe am fi dispusi sà situàm originile acestui gen de graficà aplicatà, în înscrisurile pe
zidurile Romei antice, prin care erau chema(i cetà(enii la crudele spectacole din Colosseum, în
foile gravate si multiplicate, lipite pe usile bisericilor, cuprinzând puncte de vedere militând pentru
Reformà, în stângacele desene înso(ite de texte care promovau primele produse de serie, din zorii
perioadei capitaliste, secolul maturizàrii genului va ràmâne cel de al XX-lea.
Este adevàrat cà în preajma promi(àtorului an 1900, al unui început de secol încrezàtor în destinul
glorios al industriei si capitalismului, se tipàriserà în serii impresionante, pentru acea perioadà,
alcàtuiri plastice care au fost numite, în mod legitim, afise si afisete.
Este la fel de adevàrat cà pictori sau desenatori, cu o tiranicà educa(ie plasticà de tip academic, au
servit mai tânàrul domeniu cu dàruire, realizând lucràri remarcabile, contribuind la conturarea
identità(ii genului.
Avem însà obliga(ia de pune în luminà ideea cà conlucrarea între imagine si text, cu scopul
transmiterii unui mesaj, are origini la fel de vechi ca zorii civiliza(iei.
Chiar primele imagini din arta rupestrà, vor conduce, prin stilizare si geometrizare, càtre un
repertoriu de semne ca vor contribui esen(ial la nasterea alfabetului. Se va ajunge astfel la câteva
tipuri de imagini-semn, cele mai schematizate –cuneiformele-, hieroglifele la egipteni si
ideogramele pentru chinezi, care vor avea un destin relativ comun în nasterea alfabetului. Folosim
cuvântul relativ pentru cà în istoria alfabetului de tip occidental geometrizàrile merg pânà la ultima
consecin(à, golind semnul de cele mai mici aluzii iconice, ajungând la condi(ia de vocalà sau
consoanà, în vreme ce în alfabetele orientale, ideograma va persista, cu sansele ei de nuan(are a
no(iunii semnificate.
Întorcându-ne însà la înso(irile textului cu imaginea, dupà inventarea alfabetului, exemplele
abundà din cele mai vechi timpuri.
Din antichitate, în civiliza(ia asiro-babilonianà, egipteanà, în cea greacà si romanà, prezen(a
binomului de care ne ocupàm poate fi identificatà pe tàbli(e de argilà, pe sculpturi sau în lucràri de
artà ambientalà precum frescele, pe cilindri care marcau vase de lut, pe pere(i si sarcofage, pe
obiecte administrative, monede si clàdiri...
În evul mediu crestinismul avea nevoie de o propagandà cu ecou larg, între cei cul(i si cei
analfabe(i. Pre(ioasele mesaje ale bibliei erau desigur scrise dar, fàrà ilustra(ii, sculpturi, picturi ale
altarelor si pere(ilor, vitralii, nu existau garan(ii cà vor putea ajunge la cei simpli dar credinciosi.
Paginile manuscriselor medievale nu sunt numai niste încântàtoare dialoguri între text si imagine,
cu excelente servicii reciproce în slujba mesajului ci reprezintà si suportul teoretic si estetic al
graficii editoriale de mai târziu.
Punctând cu respect capodopera de rela(ie între imagine si text, realizatà în broderia de la
Bayeux, putem trece în revistà rolul prestigios al ilustra(iei ajutatà de text în Renastere.
În schimb, în secolele al XVII-lea, al XVIII-lea, càtre secolul XX, artistii si teoreticienii domeniilor, de
multe ori practicienii acestora, se vor confrunta încercând sà instituie primatul unei arte asupra
celeilalte, ràmânând pentru simplificare la poezie si picturà.
Vom remarca teze oscilând între acceptarea conlucràrii celor douà artà, (sau mijloace
fundamentale de comunicare, text si imagine), sau impunând suprema(ia uneia asupra celeilalte.
În orice caz aceastà luptà pentru întâietate va prilejui seriose limpeziri ale limbajului specific, atât
în literaturà cât si în picturà.
Ne vom confrunta astfel, pe de o parte cu lettrismul, cu noul roman, cu genuri literare în care
semnul scrierii este invitat sà-si tràdeze rosturile comunicàrii si sà se bucure de atribute estetice,
fonetice si vizuale.
Pe de altà parte, aceastà socantà libertate sugeratà va gàsi un teritoriu de manifestare mult mai
propice în artele plastice, eliberarea imaginii de suporturile literare va fi proeminentà la mari artisti
ai începutului de secol XX.
În màsura în care “subiectul“ tabloului datora ceva unei teme literare, se puseserà premizele
tràdàrii lui pozitive, cu rostul de a atinge, prin mijloace pur palstice tema adâncà a textului...
(vezi capitolul 2. –palierul metaforei plastice)
MENTAL I SENZORIAL
9
Picasso, Braque, artistii curentului Dada dar si Dali, Delvaux sau Magritte sau Man Ray ca
fotograf, sunt doar o extrem de economicà men(ionare a unor artisti care au ràspuns acestei
presiuni estetice.
Ne vom sim(i însà datori sà ne întoarcem la tema “meciului nul” în ceea ce priveste suprema(ia
unuia dintre membrii binomului asupra celuilalt. În artele secolului XX, unde prezen(a celor douà
importante domenii de comunicare, a fost sus(inutà de o sumà de profesionisti, tot mai constien(i
de valoarea limbajului lor specific, de impactul emo(ional al unor metafore realizate strict prin
mijloacele de expresie a artei lor.
Aceastà luptà pentru suprema(ie nu a ajuns niciodatà la un rezultat concludent ci doar a reusit sà
prilejuiascà excelente slefuiri ale limbajurilor specifice, literar sau plastic si sà rezolve conlucràri din
ce în ce mai eficiente, sub aspectul nuan(àrii mesajului si al eficien(ei lui...
Trebuie acceptatà însà ideea cà adevàratele compozi(ii plastice, în care conlucrarea text-imagine
contribuie plenar la rosturi publicitare pentru domenii comerciale, culturale, sociale sau poitice,
încep sà se configureze în secolul XX. Limbajul publicitar, bazat pe tot mai bine conturatul binom
text informativ-capacitant si imagine seducàtoare, se va perfec(iona pânà la reusite evidente. Se
vor contura orientàri distincte si scoli de gândire aferente lor, în egalà màsurà, dintre fostii
absolven(i ai belle-artelor se vor desprinde si dedica exclusiv acestui tânàr gen grafic practicieni
anume. Mai mult decât atât se vor structura, în cadrul departamentelor de instruire artisticà, unele
catedre servind exclusiv pregàtirea viitoarelor cadre de profesionisti ai afisului.
Dar poate cà mai important decât orice alt aspect al acestei identità(i tot mai bine conturate a
afisului este coagularea si impunerea unui limbaj plastic specific. Nu putem evita premiza cà textul
de tip publicitar a avut o anumità întâietate si, în consecin(à, o sansà de maturizare în avans.
În primele decenii ale secolului însà, imaginea care promoveazà a càpàtat, prin nuan(ate
opera(iuni ale tehnicilor de expresivizare un rol care, de multe ori, va pune în umbrà importan(a
textului.
Prea bine cunoscutele enun(uri cu “inteligen(a ordonatoare a desenului, ajutatà de farmecul culorii
supuse” (clasicism) sau “masculinitatea textului ajutat de seduc(ia femininà a imaginii” (epoca
modernà) vor fi copios ràsturnate de performan(e ale mijlocului de secol XX.
Nici în zilele noastre, asa precum se va aràta mai departe, confruntarea, la nivel semiotic a celor
douà repere, text si imagine, în cadrul lucràrii unice –afisul-, nu este pe deplin limpezità...
Asa încât, nu inten(ionàm sà dezbatem si, cu atât mai pu(in sà transàm delicatele si încà
neelucidatele probleme ale semioticii limbajului publicitar, ale retoricii cuplului imagine-text, numit
în literatura de specialitate ICONOTEXT.
Abia în ultimele decenii au apàrut scrieri si concepte care tind sà propunà modele tot mai credibile
si sus(inute stiin(ific, ale mecanismelor percep(iei de tip artistic si ale retoricii limbajului publicitar.
Si dacà, asa precum sugeram mai sus, pentru domeniul lingvistic, pentru tema semnului
fundamental si a formelor derivate din acesta, în forma cuvântului, a textului si a enun(ului
publicitar, limpezirile stiin(ifice au atins un nivel, în linii mari, comun acceptat, în problema
semnului vizual, lucrurile nu stau la fel. Acest din urmà subiect, cu dificultà(i evidente de
identificare, de codificare în diferite trepte si sub aspecte nu numai plastice dar si sociale, deci
conven(ionale, care pretinde abordàri pluridisciplinare, este tratat în unghiuri de vedere nu numai
diferite dar si divergente.
Cu toate acestea, în tentativa de a realiza aceastà lucrare, despre cele douà tendin(e
fundammentale în afisul secolului XX, nu am putut face abstrac(ie de foarte cunoscute lucràri ale
lui Peirce, Morris, Moles, Eco si Courtes, încheind însà si màrturisind preferin(a pentru o lucrare
amplà si mai recentà semnatà de Grupul (Eddeline, Klinkenberg si Minguet). Cei trei autori ai
acestui grup izbutescc, dupà pàrerea noastrà, sà punà pentru prima oarà într-o ecua(ie spre
analizà semnul vizual –icono-plastic- alàturi de virtu(ile retorice ale componentelor sale, forma,
culoarea, textura.
Evident cà tocmai poten(ialul retoric al acelor componente si, mai ales manevrele de
expresivizare, tehnicile artistice tipice ale profesionistilor domeniului, de a màri acel poten(ial, vor
constitui domeniul nostru de cercetare, legitimat atât prin competen(a autorului, ca profesionist al
imaginii plastice si publicitare dar si prin constatarea penuriei de asemenea scrieri despre
MENTAL I SENZORIAL
10
domeniul afisului, mai cu seamà, dacà ne putem permite expresia, “din interiorul procesului de
crea(ie”...
Nu putem însà ocoli devàrul cà existà numeroase pozi(ii si consistente argumentàri în favoarea
ideii cà mesajul, vca tribut al oricàrei alcàturii artistice, este stràin atât artelor vizuale cât si a
muzicii.
În consecin(à, unii autori privilegiazà premiza cà opera de artà (plasticà mai cu seamà) se impune
(vederii), cà nu are de asteptat un moment al recep(iei si, ca atare, ea nu poate fi decât acceptatà
sau respinsà, asa încât termenii de limbaj sau comunicare nu îsi au rostul aici.
Vom încerca sà reliefàm fragilitatea acestei pozi(ii màcar prin instinctiva aducere în scenà a
faptului cà, cel pu(in în ultimele decenii, raportându-nu numai la artele vizuale, abia s-au asezat si
impus teorii ale comunicàrii non verbale, s-au acceptat scrieri despre retorica imaginii, s-a izbutit
despàr(irea semnului iconic de cel plastic, cel pu(in teoretic, iar de curând a apàrut si o lucrare a
semioticii icono-textului, adicà al limbajului publicitar.
Vom adopta o grilà specificà de apreciere a temei lunecoase a mesajului, reamintind cà fiecare
domeniu are limite si performan(e. Muzica beneficiazà de o lume a sunetelor, descàrnatà, eliberatà
de povara figuràrii, a anecdoticului si se mai bucurà si de sansa posibilità(ii enun(urilor în suità
temporalà, în vreme ce în arta plasticà, concrete(ea elementelor fundamentale de construire a
imaginii, poate servi o artà descriptivà dar tocmai concrete(ea lor poate împiedica epurarea
mesajului de anacronicul suprabagaj al ilustràrii imediate; în egalà màsurà tema temporalita(ii
ràmâne în picturà un deziderat pasionant, uimitor de subtil rezolvat de-a lungul veacurilor..
În literaturà tocmai inventarul extrem de restrâns si geometric-esen(ializat al semnelor alfabetice
de tip occidental oferà posibilitatea unor mesaje oricât de ample si nuan(ate, cu receptàri identice,
cel pu(in la prima vedere. În schimb, în scrierea de tip oriental, avem de-a face cu ideograme care
izbutesc sà transmità mesaje cu mult mai nuan(ate prin semne economice, virtu(i asemànàtoare
cu cele ale emblemelor. Adevàrul trist este cà rafinamentul, cultura vizualà si harul poetic al celui
care alcàtuieste semnul trebuie sà se regàseascà si în calità(ile similare ale receptorului. Absen(a
acelor calità(i nu numai cà sàràceste mesajul de nuan(ele sale subtile si poetice ci chiar poate
compromite grav substan(a lui.
De fapt, nu putem trece cu vederea si alte condi(ii specifice. Dacà în scriere rostirea atributului
unei forme - întunecat sau aspru, genereazà istantaneu atributele opuse - luminos sau neted, în
picturà aceste atribute ràmân total incerte câtà vreme nu se raporteazà la tonuri sau texturi
alàturate vizual. Tot astfel si în muzicà, orice atribut sonor nu se defineste decât prin alàturarea,
prin concomiten(à sau succesiune, cu alte atribute de acelasi tip...
De fapt, în oglinda concavà a analizei unei imagini plastice, chiar prin laborioasa si incerta
tentativà de a-i despàr(i componentele, semnul iconic si cel plastic, se regàseste aceeasi dificilà
polemicà.
Semnul iconic poate figura si transmite mesaje uneori puternic codificate dar sàrace în nuan(e si
capacitatea de a emo(iona, în vreme ce semnul plastic are un poten(ial semnificant extrem de
nuan(at si capabil de a convinge, dar prea pu(in dispus sà se lase cunoscut, manevrat si, mai cu
seamà interpretat...
tot astfel, unii autori ini(iazà un ràzboi declarat împotriva ideii de limbaj si posibilità(ii de
comunicare în muzicà si în arta plasticà, incriminând folosirea inadecvatà a termenului de limbaj,
chiar în formule metaforice iar cititorul acceptà ideea cà odatà cu eliberarea picturii de servitutea
figuràriii, odatà cu pierderea atributelor semnificante ale muzicii si cu autonomia limbajului fa(à de
limba comunà, naturalà, artele se întâlnesc în palierul expresiei, epurate de rostul incert al
comunicàrii.
Argumente în fa(a acestei pozi(ii se regàsesc în mai vechi opinii ca cea a lui Jakob Burkhard –
1877- conform càreia în epocile anticà si medievalà arta slujea con(inutul, în vreme ce în cea
modernà, mijloacele plastice îsi câstigà independen(a, devin scop în sine. Într-adevàr, tema
devoràrii con(inutului de càtre formà se impune ca un adevàr mai vechi...
În mod surprinzàtor de luminos Descartes afirmà si el în discursul IV din “Dioptrica”:
MENTAL I SENZORIAL
11
“...o figurà desenatà sau gravatà nu poate deveni imaginea unui obiect decât cu condi(ia de a nu-i
semàna, ea nu ac(ioneazà prin asemànare ci stârneste gândirea sà conceapà, asa cum fac
semnele si cuvintele care nu seamànà în nici un fel cu lucrurile pe care le semnificà”. În egalà
màsurà nu putem uita nici joviala demonstra(ie a lui Bernstein, prin care o foarte cunoscutà
partiturà a muzicii unui balet, putea fi receptatà diferit, atunci când “programul” ini(ial este înlocuit
prin alt scenariu imaginat de muzician, presta(ie convingàtoare în celebrul ciclu de conferin(e
mediatizate la televiziune...
Sentin(a lui Kandinski, care la început de secol XX, pàrea extrem de durà; “...obiectul dàuneazà
picturii !”, a reprezentat si ea o piatrà la temelia accep(iunii maturizate a picturii devoratoare de
con(inut...
Dar totusi, legat de eliberarea picturii de gravita(ie, condi(ie legatà de momentul sentin(ei de mai
sus ar fi de spus si alte lucruri.
Stranietatea, starea metafizicà sau sentimentul de angoasà, pot fi sugerate tocmai prin raportarea
la un anumit firesc. liniile de fugà logice sau un regim de luminà previzibil si tocmai încàlcarea
avizatà acestora, ca tehnicà de expresivizare, genereazà stàrile men(ionate (Giorgio Chirico sau
Magritte)
Raportat la temele insolubile ale comunicàrii, nu inten(ionàm sà neglijàm voca(ia expresivà si non
comunica(ionalà a artei, dar nici nu vom eluda problema identificàrii unor rosturi dintotdeauna a
artelor de a convinge si emo(iona prin mesaje, mai mult sau mai pu(in evidente, mai subtile sau
mai îngrosate, dar pentru totdeauna reprezentând provocàri pentru înaltul profesionalism al
creatorilor de servi acele mesaje, prin tehnici aristice de tip retoric, numite de noi, TEHNICI DE
EXPRESIVIZARE.
(vezi cursul cu acelasi nume, pentru Masterat, de la biblioteca UNAB si volumul "Retoricà si candoare" Ed.
Aletheia, semnate de profesorul Mihail Mànescu)
Se mai cuvin câteva precizàri, privind pozi(ia autorului în legàturà cu unele concep(ii legate de
suprema(ia textului fa(à de imagine sau privitoare la preponderen(a imaginii fa(à de text.
Unii autori neagà aceste condi(ii extreme si recomandà o în(elegere a mesajului publicitar ca o
dialecticà rela(ie între text si imagine, în ceea ce s-ar numi unitatea lui iconotextualà.
Fàrà a nega o amplà prezen(à a acestui tip de mesaj în domeniul de care ne ocupàm, în care
coexisten(a celor douà componente, dinamic-complementare, reprezintà firescul enun(urilor
publicitare, tindem sà acceptàm si acele condi(ii extreme, men(ionate mai sus.
Vom avea prilejul sà reliefàm cazuri de afise care datoreazà totul, în sensul unei excelente
eficien(e a mesajului, doar imaginii dar si mesaje publicitare sus(inute eminamente de texte, de
enun(uri scrise, atât de convingàtor alcàtuite, încât imaginea ar fi fost superfluà...
Lucrarea de fa(à îsi propune o abordare a temei eficien(ei afisului, ca reper fundamental al artelor
grafice aplicate, tramatà între anumite limite care nu pot fi trecute cu vederea.
Ar fi vorba de limite ale aplicatività(ii, ale rosturilor unor lucràri, pe paliere situate între discre(ie si
insolen(à, de limite ale percep(iei, puternic determinate de categorii de medii ale realului, încà
insuficient limpezite în literatura de specialitate si, nu în ultimul rând, de abordàri si receptàri ale
acelorasi teme determinate de structuri umane fundamentale, înfeudate mentalismului sau
senzorialului.
Asa încât, subordonate logicii autorului, capitolele vor aborda aceste deloc confortabile teme,
Deloc întâmplàtor.
2. între discreie i insolen
limitele mesajului artistic (publicitar)
“o jumàtate din banii cheltui(i pe publicitate este aruncatà pe fereastrà, numai cà nu se poate
spune despre care jumàtate este vorba... Henry Ford.”
MENTAL I SENZORIAL
12
De o bunà bucatà de vreme, màsuràtori atente, teste ale impactului la public, sondaje oricât de
bine orientate stiin(ific, nu pot cuantifica eficien(a unui efort material destinat publicità(ii.
Cu toate acestea, marile firme rezervà în continuare mari sume din buget pentru publicitate iar
aceastà nesiguran(à asupra eficien(ei investi(iei, pare mai degrabà folositoare serviciilor de
publicitate. Se pare cà trebuie acceptatà ideea cà lipsa publicità(ii sau o publicitate proastà sunt în
mod cert dezastruoase pentru o firmà, în vreme ce o publicitate bunà poate fi pozitivà pentru
aceeasi...
Asa se face cà, acceptând nesiguran(a domnului Ford, cea mai mare parte dintre firmele
importante îsi asumà riscul unor mari cheltuieli de reclamà, dat fiind cà, se pare totusi, acel risc
merità...
Un obligatoriu capitol al aceastei lucràri ar fi acela care s-ar referi la temele curente ale artelor
aplicate, mai cu seama în zona graficii, cum ar fi:
a incuraja folosirea, a capacita pentru achizitie si utilizare, a atrage atentia asupra unui subiect, a
convinge, a emotiona, a soca...
De altfel, specialisti ai domeniului, cu teme prezentate între 1912, precum “Comment il faut faire la
publicite” (dupà R.Maudit) si “Inteligence de la publicite” G. Peninou –Laffont, Paris, 1972, se
refera la o structurà graficà ce pune în aten(ie, un crescendo al unor grade de percep(ie si
convigere, conducând la dorin(a cumpàràrii.
Pe un asemenea grafic, se pleacà de la rezisten(à, indiferen(à, aten(ie, càtre interes, dorin(à,
voin(à, cumpàrare...
Chiar la nivelul aceste rapide enumeràri, se poate constata un proces de capacitare în crescendo,
un interes de a capta aten(ia consumatorului pe trepte tot mai înalte, sub aspectul eficien(ei.
Se impune aici punctarea celor câteva paliere de servicii aplicative pe care grafica stràduieste a le
rezolva. Nu numai ilustra(ia de carte, remarcabil de aptà pentru a ilustra aceastà viziune, va fi
folosità pentru a convinge ci si prezentarea unor tipuri de afise cu teme distincte, situate pe acele
trepte pe care le propune demostra(ia.

Pe scurt, ne vom referi la trepte de servicii, în grafica aplicatà, în ideea capacitàrii receptorilor
pentru a observa, a în(elege, a accepta, a dori, a pàtrunde ideea profundà a temei pretext...
Cea mai mare parte din alcàtuirile artistice ajutà, trezind interesul si luminând în(elesul unor
subiecte ale existen(ei noastre care nu au avut sansa ca sà aibe pe lângà un con(inut verbalizat si
imagine.
Stràduin(a de a servi aceste teme fie ele literare sau comerciale, culturale sau politice, sociale sau
publicitare nu este de acelasi tip si nu ràmâne între aceleasi hotare. Diversitatea subiectelor,
(elurile deosebite si, desigur, felurimea celor ce le privesc si le consumà, determinà abordàri,
rezolvàri si implicàri diferite pentru cei chema(i sà le dea vesmânt plastic.
Si, pentru cà acestia, pomeni(i la urmà, sunt artisti-plasticieni, este inevitabil ca abordàrile,
rezolvàrile si implicàrile sà fie marcate de o notà personalà, sà poarte amprenta creatorilor lor.
Cu toatà diferen(a între aceste multe teme, se pot sintetiza în câteva categorii, rosturile si
modalità(ile prin care profesionistii genului le rezolvà.
Criteriile pe care le-am folosit în stabilirea acestor categorii au fost, în primul rând tipul de temà
publicitarà si nivelul de eficien(à pretins apoi gradul de abordare artisticà al autorului, nivelul de
implicare creatoare servind palierul serviciului artistic pe care îl pretinde tema.
Am remarcat, pe de o parte, complexitatea în crescendo a atacàrii nivelurilor iar pe de alta, o
anume restructurare a conceptului de implicare artisticà, o anume maturizare poeticà. În fapt,
tentativele de a servi un subiect prin punerea lui în luminà se modificà de la un nivel la altul dar si
în timp càtre interpretarea lui, càtre comentarea lui. Subliniem faptul cà apari(ia si identitatea tot
mai pregnantà a acestor paliere este un rezultat al devenirii domeniului graficii aplicate, al al
acceptàrii rostului si al serviciilor sale tot mai eficiente, ca ràspuns la teme din ce în ce mai
preten(ioase.
Este suficient sà comparàm un set de ilustra(ii desenate sau gravate în secolul al XVIII-lea, cu o
vàdità supunere fa(à de tema literarà si alte ilustra(ii, realizate pentru aceeasi temà, în plin
MENTAL I SENZORIAL
13
expresionism, unde fàrà a se tràda tema, se urmàreste prin desene o dezvàluire mai adâncà si
mai convingàtoare a ideilor literare...
În cazul compara(iei de mai sus, atributul “preten(ios” ar fi justificat de gustul unor cititori ai
începutului de secol XX, prea pu(in dispus a fi mul(umit de alcàtuiri plastice cumin(i sau terne.
Desigur cà aceastà constatare ar putea fi în(eleasà ca o libertate din ce în ce mai vàdità fa(à de
tema ce face obiectul serviciului artistic pretins.
Aceastà interpretare s-ar dovedi însà superficialà. În realitate, abordarea tot mai poeticà, cu grade
de implicare artisticà tot mai curajoase, e departe de a fi o tràdare fa(à de subiectul impus.
În esen(à, dezvàluirea adevàrului adânc al temei alese, prin interpretare, prin reconfigurare în
argumente de tip plastic, prin comentariu artistic, nu va însemna în mod necesar o renun(are la
rigoarea profesionalà. Dimpotrivà, oricât de poetice, de artistice ar pàrea, la o privire superficialà,
stràduin(ele desenatorului, ele nu fac altceva decât sà defineascà, sà adânceascà, sà facà pe
în(eles neîn(elesul fàrà a tràda nici la nivelul subiectului, nici al profesiei, pomenita rigoare.
Aceste trepte de concept sunt determinate de nivelurile de servicii pe care le asigurà alcàtuirile
artistice.
E important si instructiv pentru practicienii domeniului, de remarcat faptul cà elementele de limbaj
plastic opereazà si ele gradual pe aceste trepte. La acele niveluri, sub imperiul înfruntàrii între
ordinea firescului ostenit si dezordinea novatoare, s-au petrecut de-a lungul timpului sau chiar
func(ie de personalitatea artistului, importante reconsideràri, confruntàri si înnoiri.
Dat fiind cà aceste confruntàri pot fi identificate cu usurin(à si comentate mai ales în domeniile de
aplicativitate ale artelor plastice, ne vom folosi cu predilec(ie de exemple din aceste domenii,
aducând afisul, prin ample studii de caz, sà slujeascà insistent pledoaria în favoarea maturizàrii
mijloacelor specifice de limbaj.
Trebuie acceptat cà tehnologia informa(iei vizuale, într-o prosperitate ame(itoare, a ràsturnat
firescul vie(ii noastre, cà, pe màsurà ce teritoriile pe care tràim se îndepàrteazà sub aspect fizic, o
nouà geografie spiritualà ne apropie socant de rapid si complex, cà cel mai tânàr si incult membru
al unei familii poate avea acces la cele mai proaspete si pre(ioase informa(ii din orice col( al
lumii... Mai mult decât atât, un asemenea personaj, ajutat de o condi(ie mentalà peste medie,
poate chiar si interveni în delicatele fluxuri de informa(ii, perturbându-le, numai în beneficiul flatàrii
inteligen(ei sale...
Însàsi valoarea, sub aspectul con(inutului si al formei, al unei teme, este datà peste cap... Cele 15
volume, cartonate si cu cotor aurit ale “Encilopediei britanice” pot fi înlocuite cu un CD, de zeci de
ori mai ieftin si mult mai încàpàtor, sub aspectul informa(iei si al calità(ii ei.
Pe de altà parte, pre(ioasele informa(ii distilate de o profesoarà în beneficiul unor prea tineri elevi,
pot fi egalizate, sub aspectul prestigiului, de o reclamà TV sus(inutà de o blondà star a momentului
sau de càtre un cosmonaut, care acceptà sà vândà un produs al zilei...
Nu în ultimul rând, o rafinatà imagine plasticà, fàcând publicitate oricàrui produs purtat de un trup
omenesc, va fi, fàrà nici o îndoialà, spulberatà, sub aspectul eficien(ei, în cazul în care acel produs
este fotografiat pe protuberan(ele unei tinere, sex-simbol al momentului...
Dificultatea de a capacita receptori care sunt, prin for(a împrejuràrilor, atât de reticent-competen(i
este evidentà si reprezintà o provocare continuà si crescândà a creatorilor de publicitate. Pe de
altà parte însà, la o analizà mai riguroasà a performan(elor domeniului, se pot identifica unele
permanen(e, unele repere-cadru, care au ordonat demersurile legate de acest dificil domeniu, al
publicità(ii.
Prea pu(in dispusà sà accepte regulile vreunui joc social, publicitatea este capabilà sà calce pe
cadavre, în inten(ia de a-si rezolva (elul de bazà: eficien(a, cel pu(in sub aspectul promovàrii
clientului si al propriilor beneficii.
Pe aceastà rutà logicà, reiterând convingàtoarea defini(ie a afisului: “echivalentul boxului între
bunele maniere...”, ar fi greu de presupus cà decen(a sau nobila re(inere fa(à de o posibilà
desàn(are a mijloacelor, ar putea sà se afle printre atributele domeniului.
MENTAL I SENZORIAL
14
Si cu toate acestea, asa precum o va demonstra acest capitol, o bunà màsurà în acceptarea unei
concep(ii potrivite unui mesaj anume, va determina un evantai amplu în op(iunea unor atribute,
situate între modest si insolent...
O rapidà si superficialà identificare a unor atribute ale mesajului publicitar, ar situa modestia sau
decen(a în afara domeniului. Cu toate acestea, chiar acceptând mai sus men(ionata defini(ie
impusà de Savignac, inten(ionàm sà demonstràm legitima prezen(à a mesajului decent, alàturi de
cel insolent, în evantaiul tipurilor de mesaje publicitare.
Viziuni si rosturi distincte, pot impune abordàri deosebite, pot nuan(a imagini si texte càtre mesaje
eficiente, tocmai prin discre(ia lor.
Vom încerca chiar sà asimilàm, în cadrul clasificàrii pe care o propunem, unele tipuri de enun(uri
publicitare. vehiculate în literatura de specialitate, care tind sà punà în luminà condi(ia si rostul
atributelor textului si ale imaginii.
Acestea ar fi:
-1. expuneri prezentative, care impun, fàrà alte ambi(ii propagandistice, màrci, produse, titluri si
embleme ale unor firme.
-2. expuneri care evalueaz, care pun în luminà calitatea produselor
-3. expuneri care se bazeaz pe descrieri narative ale con(inutului temei publicitare dar care
suportà si manevre de tip retoric, pentru sublinierea unor atribute specifice.
-4. enunuri funcionale, care au ca rost sà facà în(eleasà func(ionarea si (inuta aplicativà a
produsului.
În opinia noastrà, cele patru categorii astfel clasificate, nu ar putea acoperi zone distincte, decât
poate cele cuprinse între temele comerciale, unde departajarea ar func(iona. În schimb ne
exprimàm îndoiala func(ionàrii lor si în zonele culturale, unde s-ar dovedi incapabile de nuan(are.
Recunoastem deci cà, raportat la grila de apreciere a treptelor de servicii publicitare pe care ne-am
impus-o, ca urmare a unei experien(e concrete în domeniu, aceste teoretice tipuri de enun(uri nu
satisfac în întregime nuan(ele palierelor de servicii publicitare.
În consecin(à am imaginat un alt tip de suità de trepte de servicii ale imaginii artistice, chematà sà
serveascà rosturi distincte, mai cu seamà determinate de mesajul inten(ionat dar si de autoritatea
prin care autorul-artist se implicà poetic în sus(inerea discursului. Am avut satisfac(ia sà constat cà
acest tip de suità a fost impus în literatura de specialitate, màcar pentru faptul cà alte publica(ii
sau teze de doctorat în Arte Vizuale îl citeazà si folosesc ca grilà de apreciere a serviciilor
aplicative în artele plastice.
O primà func(ie în astfel de lucràri,
un prim nivel ar fi acela de agrementare .
Lucrarea de graficà are ca rost sà facà subiectul remarcat, sà-l ajute a fi cumpàrat si consumat,
sà-l facà agreabil poten(ialului client, indiferent dacà acela e interesat de o carte, de un disc, de un
spectacol sau de un produs tehnic.
În grila celor patru enun(uri, men(ionate mai sus, nu regàsim, caracteristicile acestui palier.
În cazul graficii editoriale ar fi vorba de acele coper(i si ilustra(ii care ajutà obiectul–carte sà fie
plàcut vederii si atingerii, sà provoace achizi(ionarea si pàstrarea. Elementele plastice opereazà cu
discre(ie subliniind datele esen(iale ale temei, fàrà a o contrazice. Mijloacele plastice (in seama de
specificul subiectului, machetarea artisticà fiind compatibilà cu tema iar ilustra(iile au respectul
textului si ritmeazà prin prezen(e agreabile câmpurile de litere. Asadar, atunci când e vorba de
graficà, avem de-a face cu o nobilà discre(ie în cazurile ideale, de o elegan(à lipsità de ostenta(ie,
care îsi aflà aprecieri la un public destul de larg. Este vorba mai cu seamà de acel tip de public
avizat si cu un respect marcat pentru textul scris, care ar respinge alcàtuiri plastice ce ar tinde sà
concureze tema literarà prin imagini arogante...
Este de asteptat reac(ia acestui tip de consumator fa(à de unele compozi(ii desàn(ate ale
coper(ilor, cu montaje ieftine de imagini preluate din reviste de modà. Exceda(i de vulgaritatea
MENTAL I SENZORIAL
15
mijloacelor, de agresivitatea culorilor sau a titlurilor (ipàtoare, de multe ori metalizate si tipàrite în
relief, o bunà parte din consumatorii de carte, mai ales cei cu gust pentru literaturà, preferà genul
pomenit, iar graficienii ràspund acestei preferin(e folosindu-si priceperea si mijloacele implicate –
compozi(ia, culoarea, grafismul - în conformitate cu acest gust.
Sub aspectul impactului publicitar, ca si în cazul unui câmp de afise mizând exclusiv pe un singur
tip de capacitare –numai fotografie color sau numai text supradimensionat -, câmpul vizual
construit prin etalarea de coper(i agresive, sub aspectul punerii în luminà a subiectului, îsi pierde
eficien(a.
Într-o margine de lan, prezen(a câtorva maci este remarcatà cu emo(ie, fiecare dintre flori
reprezentând o bijuterie coloratà; pe câtà vreme într-un câmp de maci înghesui(i, o floare este o
unitate banalizatà prin insistenta repeti(ie...
Raportându-ne la domeniul mai larg al artelor aplicate, în cazul agrementàrilor interioare prin
decoruri, desene sau afise, obiecte sau mobilier, în perimetrul acestei viziuni, aportul artistului este
discret, în spiritul locului si al atmosferei pretinse.
Este foarte usor de acceptat prezen(a consistentà a viziunii men(ionate în zona altor domenii, de
tipul bunuri de consum, spectacele, filme, turism, unde ar fi greu de imaginat uriasa produc(ie de
afisete, pliante, cataloage, prospecte s.a.m.d. în afara graficii patronate de acest concept.
Inventarul mijloacelor artistice care construiesc imaginea plasticà, tind sà facà plàcutà manevrarea
si citirea materialelor, sugereazà si subliniazà calitatea produselor. Aceste din urmà atribute ale
produselor sunt marcate si prin calitatea graficii si a imprimeriei.
Orice cumpàràtor al unui produs importat, de larg consum, dintr-o (arà apar(inând lagàrului
socialist, a anilor ’70, avea un sentiment sporit de încredere pentru acel obiect, vàzându-l înso(it
de un prospect impecabil tipàrit, prin compara(ie cu înduiosàtoarele xeroxuri autohtone, imprimate
în limba (àrii, pentru usurarea folosirii...
Cu toate cele spuse mai înainte, genul nu descurajeazà creativitatea pentrucà solu(iile plastice
trebuie sà învingà mereu banalitatea fàrà ca, totusi, subiectul sà fie afectat, trimis în plan secund
printr-o imagine prea impusà, contrazis prin capacitàri vizuale ieftine.
A fi convingàtor prin discre(ie reprezintà o provocare deloc simplà, desi într-un film recent, difuzat
insistent pe Hallmark, o vràjitoare din vremile regelui Arthur, îsi etala puterea vorbind numai în
soaptà...
Ba chiar, în planul expresività(ii, al retoricii unei imagini publicitare, simplitatea convingàtoare, o
anumità candoare a mesajului, înseamnà de cele mai multe ori un efort creator care pune la grele
încercàri resursele unui profesionist. În màsura în care tema candorii reprezintà o provocare
pentru rezolvarea imaginii publicitare, acel autor lucid va da examene severe de màiestrie
profesionalà, imaginea candorii trebuind a fi rezolvatà prin elaborate eforturi de mimare a
acesteia...
Pe de altà parte, trebuie acceptat faptul cà avem de-a face cu o obligatorie orchestrare a tuturor
reperelor plastice, precum culorile, literele, machetarea. Acestea nu pot fi manevrate în acelasi
chip în cazul unui unui pliant pentru parfumuri, ca si pentru un prospect dedicat echipamentului de
asistare a frânelor metroului.
Între coordonatele acestui concept se înscriu si calendare, mape de disc sau afise, în care
mijloacele grafice sau fotografice ‘‘acompaniazà‘‘, în sensul muzical, subiectul. Reperele plastice
slujesc tema, cu decen(à, cu supunere, punând-o în valoare cu aceeasi màiestrie cu care evità sà
iasà ele însele, în eviden(à.
În lumea muzicii, sugeratà de paragraful anterior, e de remarcat cum un portret fotografic chiar
neutru, bine cadrat si pus în rela(ie cu o literà adecvatà, face servicii mai bune unei mape de disc
sau unui afis de spectacol, decât o compozi(ie prezum(ioasà care însà poate tràda subiectul prin
nerealizare.
O altà treaptà de concept se caracterizeazà prin
MENTAL I SENZORIAL
16
inuta explicativ, ajuttoare a lucrrilor.
Si acest nivel de servicii opereazà destul de evident în mai toate ramurile de aplicativitate si se
caracterizeazà prin faptul cà limbajul plastic tinde sà lumineze, sà facà accesibilà tema, sà ajute,
mai cu seamà în(elegerea ei.
În grila celor patru categorii men(ionatà la începutul capitolului, am regàsi aceste func(ii ale lucràrii
publicitare, dar am fi logic dispusi sà compactàm punctele 1, 2, si 4 în cadrul aceleeasi categorii:
cel prezentativ, cel evaluativ si cel func(ional-aplicativ
Mijloacele, de la desen la compozi(ie, mizeazà pe claritate, pe rigoare, pe asigurarea corectitudinii
documenta(iei .
Un exemplu, în zona ilustra(iei, ar fi abecedarul, în care imaginile reprezintà ceea ce trebuie sà
reprezinte, pentrucà ele completeazà instruc(ia copilului si se stràduie sà creeze imagini corecte
despre diferite no(iuni, dat fiind cà la acea vârstà lucrurile se fixeazà ferm si pentru urmàtoarele
etape ale vie(ii.
Genul este la fel de usor de recunoscut si în lumea manualelor, a prospectelor de instruire pentru
produse noi, a unor pliante explicând virtu(ile unor masinàrii.
Chiar dacà nu atât de evident ca pânà acum, conceptul opereazà si în beletristicà. El patroneazà
tentativele artistului ce se simte chemat sà completeze cu harul sàu lumea càr(ii, sà facà mai
accesibile personajele, sà ajute unele reprezentàri de locuri sau obiecte.
E greu de imaginat succesul, rolul educativ–formativ al càr(ilor lui Jules Verne dacà ar fi fost lipsite
de stufoasele gravuri în care am putut vedea, prima oarà, cum aratà un submarin, un dirijabil, o
insulà cu elice, un proectil pentru lunà sau un fabulos peisaj african.
Chiar si astàzi, în cadrul literaturii de science-fiction cuvintele se dovedesc uneori palide,
neputincioase fa(à de posibilità(ile de figurare ale artistului plastician.
Este interesant de remarcat faptul cà pe màsurà ce imagina(ia scriitorului nàscoceste lucruri mai
incredibile, mai greu de imaginat, cu atât mai aproape de realism (sau poate suprarealism) sunt
alcàtuirile plastice ale desenatorului.
Si, de altfel e si firesc, pentrucà necrezutul se poate face crezut mai ales prin argumentele cele
mai terestre.
(Dacà ne amintim de picturile lui Dali sau ale lui Magritte, în care alcàtuiri morfologice complexe
sunt sus(inute de riguroase detalii, sub aspectul credibilità(ii, avem confirmarea...)
Lansàrile unor càr(i de tip science-fiction, beneficiazà de afisete care pun în luminà detalii tehnice
credibile si neîndoielnice, filme din aceeasi categorie, sunt servite de afise la fel de atent populate
cu alcàturiri uman-morfologice sau ansambluri bio-tehnice, cât se poate de atent si credibil
descrise.
Picturile de acest tip ale pictorului american Geiger, au fost excelente suporturi plastice pentru
scenografia si decorurile unui film american de succes “Alien”...
Trebuie remarcat de asemeni cà peste 75 % din produc(ia mondialà de timbre se supune acestui
tip de concept, elementele de limbaj se orienteazà càtre claritate, aspecte informative-educative,
uneori chiar didactice, reprezentare corectà, o bunà defini(ie a imaginii.
Vrem si aici sà risipim prejudecata cà acest tip de abordare ar fi minor, cu un demers plastic
vàduvit de implicare artisticà.
Nu numai cà artistii implica(i trebuie sà fie foarte stàpâni pe mijloacele lor, sà-si foloseascà
resursele cu discernàmânt si rigoare dar trebuie sà dovedeascà reale calità(i de a imagina si a
structura unele reprezentàri mentale, nu tocmai usor de tradus în materie plasticà.
Acele anumite alcàtuiri mentale au nevoie de solide cunostinte de perspectivà, de morfologie
logicà, de suporturi ergonomice, pentru a putea fi transpuse în alcàtuiri plastice convingàtoare.
Un picior de làcustà, supradimensionat, poate, prin alàturare cu o bielà-manvelà a unei locomotive
sà convingà asupra credibilità(ii func(ionale a ansamblului, la fel, un detaliu al unei nave
subaquatice care aminteste de partea din fa(à a grumazului unui rechin, va putea fi un reper
credibil si func(ional.
MENTAL I SENZORIAL
17
Pentru orice privitor al unei machete desenate de càtre Leonardo da Vinci, sentimentul
“posibilului”, sub aspectul func(ionalità(ii, este coplesitor.
Explica(ia rezidà în ampla si atenta observa(ie a realului, din care au fost abstrase, elemente
constructive si de func(ionare. Acestea pot convinge, în màsura în care au fost reconfigurate
logic...
În anii ‘‘80 revista NOVUM, (continuatoarea prestigioasei GEBRAUCHS-GRAFIK) dedica un
numàr, un volum excelent, desenului stiin(ific. Lucràrile nu erau de apreciat numai sub aspectul
ràspunsului la comandà ci dovedeau, fàrà nici un dubiu, calità(i artistice de primà mânà.
Asa cum spuneam, rigoarea si claritatea sunt departe de a fi incompatibile cu creativitatea, cu
starea poeticà. Ilustra(iile, atent elaborate plastic, ale unui desenator american, pentru un manual
de prestidigita(ie, aveau sà fie într-atât de atràgàtoare în sine încât urmau sà fie reproduse si în
alte numere.
La fel, plansele celebrului Audubon, un aristocrat de origine francezà stràbàtând codrii canadieni,
dedicate pàsàrilor, sunt atât de frumoase cà au fost adunate într-un volum pre(ios (si la propriu din
pàcate) iar câteva originale au fost furate dintr-un muzeu londonez.
Desenatorul acelui secol, al XIX-lea, a dovedit o atât de totalà dàruire pentru observarea
universului avicol, încât plansele sale ràspundeau prin rigoarea observa(iei si detaliul notàrii
stiin(ifice celor mai înalte rigori. Pe de altà parte însà, si aici ne facem datoria sà punctàm
admira(ia noastrà, un anumt har artistic avea sà încarce plansele men(ionate cu o aurà poeticà.
Acele subiecte, strict rezolvate sub aspect academic, aveau si credibilitate artisticà, erau stampe
atràgàtoare, erau imagini artistice râvnite, de unde si làcomia unor colec(ionari care au fost
capabili sà plàteascà ho(ii anilor ’70...
La un alt nivel avem de-a face cu o
funcie evocatoare a plasticii.
Compozi(iile treptei presupun un recul, o anume detasare si apoi o reaplecare càtre subiect, cu
mijloace si solu(ii plastice care încearcà sà-l readucà în fa(a ochilor, cu o anume încàrcàturà
emo(ionalà, sà evoce conflictele, evenimentele cheie ale subiectului.
Iatà un palier al compozi(iilor în care am putea accepta tipul al 3-lea al enun(urilor men(ionate la
începutul capitolului, cel narativ, sus(inut de manevre de naturà retoricà.
Zona predilectà pentru acest tip de operare este ilustra(ia de beletristicà, în accep(iunea cea mai
curentà azi si o bunà parte din afisele culturale, turistice, comerciale.
Este fundamental de în(eles cà acest tip de graficà nu ‘‘înveleste cu imagini’’ un adevàr literar,
dramatic sau de alt tip ci îl ”traduce’’ în expresie plasticà, îl evocà cu mijloace specifice.
Un exemplu frivol dar extrem de explicit ar fi caricatura politicà: majoritatea caricaturistilor aseazà
fa(à în fa(à douà personaje cu capul mare si în interiorul unei ‘‘bule”, unul dintre ei consumà
poanta în cuvinte scrise.
Cu totul altfel stau lucrurile în desenele lui Eugen Mihaesco, în lucràrile lui Ungerer, Roland Topor
sau Brad Holland, vedete ale ilustra(iei editoriale din anii ’70, ai graficii americane, în care
imaginea, prin propria for(à plasticà, printr-o metaforà de tip plastic, e de multe ori mai
convingàtoare decât editorialul ilustrat
(* ‘‘New Yorker’’ -ilustra(iile op-ed 1975-1985, ‘‘Graphis’’ 1975-1980 )
În cazul concret al unei ilustra(ii ce doreste sà evoce un conflict, o ceartà între douà personaje,
problema nu se rezolvà numai prin figurarea unor atitudini agresive cu màstile iritàrii pe fe(e ci,
mai subtil si mai convingàtor, printr-un desen cu trasee si sensuri compozi(ionale subliniind
agresivitatea.
Men(ionez si în acest caz cà atât ilustra(iile cât si afisele acestei categorii nu se îndepàrteazà de
lumea de idei a càr(ii, a spectacolului, a subiectului care stà la bazà .
MENTAL I SENZORIAL
18
E deci vorba de o traducere a ideii în forme plastice si o relansare a ei, cu virtui sporite, cu
fore adugate de metafore specifice graficii.
Deloc întâmplàtor, cea mai mare parte a afiselor culturale, pentru teatru, film sau operà, a anilor,
se înscriau în aceastà categorie.
Grani(a între acest nivel, comentat pânà acum si treapta urmàtoare nu este chiar atât de fermà. În
màsura în care artistul îsi acordà dreptul la puncte de vedere si mai personale, în care
argumenta(ia lui cu imagini plastice este si mai amplà, avem deja de-a face cu urmàtorul nivel.
Avem aici alcàtuirile artistice de tip
comentariu plastic,
care constituie aria unui palier unde suportul literar sau cel dramatic oferà sansa dezbaterii lui,
acesta fiind mai degrabà ocazia decât cauza demersului plastic.
Ne aflàm în fa(a în(elegerii unui nivel unde nu putem accepta nici unul dintre tipurile de enun( la
care ne-am raportat, decât poate la cel de al 3-lea, al celui bazat pe descrieri narative dar care
poate fi ajutat si de manevre retorice. Nivelul de eficien(à al acestuia va trebui însà ridicat, prin
(inuta, prin curajul interven(iei retorice si a subiectività(ii abordàrii, la un grad încà neidentificat...
Iatà un moment al viziunii noastre, unde criteriile stiin(ifice ale semioticii mesajului publicitar nu mai
pot cuantifica, pe de o parte, gradul de rezolvare a unui rost al enun(ului, pe de altà parte nu pot
limita, nu pot stàpâni abordarea, extrem de subiectivà a temei.
Char dacà am fi de acord cà aceastà subiectivitate poate fi puternic determinatà de personalitatea
creatoare a artistului, chemat sà rezolve acea temà publicitarà, nu am putea accepta cà acel
subiectivism ar càpàta libertà(i care ar risca sà o compromità, aceasta ràmânând o temà puternic
condi(ionatà de profit.
În al doilea rând, pe un plan mai dificil de acceptat în lumea durà si pragmaticà a publicità(ii,
acceptarea unor libertà(i creatoare pentru artist, cu sansa unor imprevizibile alcàtuiri socante dar
eficiente, ar putea sà însemne o eficien(à sporità si profituri pe màsurà...
Cu speran(a cà nu comitem o impietate, raportându-ne la Capela Sixtinà, o riguroasà administra(ie
papalà, cu norme si în(epeneli dogmatice, privitoare la limitele imaginii plastice, nu s-a putut opune
unei coplesitoare revàrsàri de mesaje crestinesti, mai convingàtoare si mai emo(ionante decât
multe alte compozi(ii plastice strunite prin normele ecleziale ale momentului.
Iritarea Papei, raportatà la încàlcàrile normelor momentului, s-a topit la temperatura înaltà, a unor
mesaje genial-emo(ionante, iar dogma s-a supus unui spirit rebel dar capabil de construiri plastice
care invitau la extaz...
Procesul seamànà prea pu(in cu recitirea si re-montarea unei piese de SHAKESPEARE într-o
viziune modernà. Acolo se petrec miscàri si se modificà optica în cadrul aceluiasi perimetru de
expresie, cel dramatic, cu elemente de limbaj de aceeasi categorie.
În cazul nostru o imagine literarà trebuie tradusà, înlocuità, comentatà cu imagini plastice, o stare
de tensiune în literaturà sau o tragedie pe scenà trebuie sà devinà un conflict plastic, o tragedie a
liniei, culorii, compozi(iei.
Artistul, capacitat, emo(ionat de un anume subiect, încearcà sà-si alcàtuiascà un univers similar,
deformat de propria sensibilitate în care va pune sà evolueze forme si întâmplàri de tip plastic, cu
conflicte de acelasi tip si, mai mult decât atât, cu amprenta semnului plastic personal. Exerci(iile
creatoare la acest nivel au produs serii de desene si gravuri cu un discurs de mare for(à dar
paralel cu subiectul, înlocuindu-l.
În egalà màsurà, tot aici avem afise de mare (inutà artisticà, cu impact remarcabil, dar comentând
ideea fundamentalà în limbajul specific al graficii, asa încât acest tip de lucràri va constitui o bunà
majoritate a lucràrilor domeniului în ultimele decenii ale secolului XX.
Rezultatele nu se ridicà în mod obligatoriu la nivelul lucràrii-pretext dar nici nu este o regulà în a
suspecta cà un comentariu tràdeazà sursa. Am vazut afise excelente la spectacole discutabile iar
în cazul operei si cinematografiei exemplele de acelasi tip abundà : un libret dupà o nuvelà
modestà poate càpàta un suflu muzical coplesitor iar sub o conducere scânteietoare, un film îsi
poate depàsi sursa.
MENTAL I SENZORIAL
19
Am un exemplu apropiat mie pentru definirea celor douà tipuri – evocator si comentariu - în zona
ilustra(iei. La sfârsitul secolului trecut, un reputat gravor francez îl ilustra, într-o serie de gravuri pe
DANTE, în serii ample, dramatice, cu un retorism accentuat de o regie de lumini ca de scenà, în
imagini emo(ionante.
Acest gen de imagini, ilustrativ-evocatoare, cu puneri în eviden(à a scenelor spectaculoase din
text, reprezenta pentru epocà categoria de vârf a ilustra(ie beletristrice.
Peste 60-70 de ani, excelentul desenator Octav Grigorescu , pentru mine si profesor, fapt ce-mi
prilejuieste acum un firesc omagiu, avea sà aibe o impresionantà aventurà plasticà, comentând
într-o suità de desene idei din ‘‘Divina Comedie’’, imagini profund marcate de o reverie personalà,
filtrate printr-un dramatism re(inut dar convingàtor. Compozi(iile, pu(in dispuse sà se rezume
numai la scenele concrete ale scenariului dantesc, comentau si redistilau teme majore ale
renasterii în sensibilità(i si îngrijoràri contemporane.
În cazul afiselor care se situeazà la acest nivel de abordare exemplele stràlucite au acoperit în
principal zona de publicitate a spectacolelor de film , teatru si operà, în general a ariei culturale,
configurând personalitea unui gen care a marcat puternic identitatea vizuala a jumàtà(ii secolului
XX .
Ne putem permite o parantezà legatà de uimitoarea înflorire a afisului în unele (àri socialiste,
sansa pe care a avut-o genul, în special acesta al comentariului plastic, cu explica(ii în rigorile
sistemului si constituind una din pu(inele compensa(ii pentru epocà.
În socialism statul producea si stàpânea totul, produsele erau la fel de bune (sau de proaste) si nu
puteau avea reclamà comecialà, care ar fi presupus compara(ie, concuren(à. Din acest motiv
grafica publicitarà, comercialà în spe(à, decade pânà la inexisten(à în aceste (àri dar, din acelasi
motiv, (comer(ul nu avea nevoie de publicitate) afisele de teatru, de film, de operà dar si cele
social–politice, atingeau culmi onorabile.
Dat fiind cà se pleca de la premiza cà filmul nu este un produs destinat vânzàrii ci constituie în sine
un mijloc de educa(ie, de hrànire a ideologiei “avansate” e de în(eles cà artistii eludau, chiar cu
plàcere, orice formà de capacitare pe formule de tip comercial,
Afisistii îsi puteau permite sà nu mizeze pe aspectele uzuale de interes (scene atràgàtoare,
violente sau sexy, figuri proeminente ale starurilor etc.) ci sà încerce sà descifreze mesajele mai
profunde ale filmului, sà le comenteze ideile fundamentale.
Tipul de “ordine” în afisul occidental, cu o condi(ie comun acceptatà, mizând pe comercial, pe
imagini capacitante rapid, avea sà fie contrazis de scoala polonezà a genului (dar si din alte (àri
din est). Lucràrile apar(inând acestora comentau cu rafinament, nu numai o temà punctualà, ci
chiar universul de idei al spectacolului. Între studiile de caz de la sfàrsitul acestei sec(iuni îsi vor
gàsi locul binemeritat câteva dintre marile reusite ale acelei scoli artistice si ale acelei perioade.
Trebuie însà remarcat cà în domeniul afisului politic, mai exact spus în cel al propagandei, autorii,
fie ei din est sau vest, abordau tema cu aceleasi mijloace primitive, banale.
Vom avea prilejul sà remarcàm, cu prilejul studiilor de caz, cum retorismul gàunos, sus(inut de
propaganda nazistà, începând cu anii ’33, este socant de asemànàtor cu cel al artelor grafice
sovietice, din aceeasi perioadà si sus(inute la fel de oficial, la fel de sever impuse sub aspect
estetic.
Mai mult dcât atât, în perioada ràzboiului rece, îngrosàrile retorice ale mesajului sovietic erau
egalate de modalità(i supàràtor de asemànàtoare ale autorità(ilor americane
Reîntorcându-ne la palierul metaforei plastice, vom remarca faptul cà, la nivelul mijloacelor, tipul
de limbaj era, prin for(a împrejuràrilor, nu cel care ar fi trebuit sà figureze, sà capaciteze ieftin ci
altul, din categoria celor ce construiau metafore de (inutà, compozi(ii plastice convingàtoare prin
calità(i specifice.
Paleta era extrem de amplà (chiar dacà tiparul tràda de obicei virtu(ile originalului): de la desen
simplu, prin desen si culoare la compozi(ii de tip ‘‘plakat’’, spre picturà cu marcà suprarealistà sau
chiar spre un expresionism abstract, foto-colaje alb negru si color sau prelucràri picturale pe
fotografii.
MENTAL I SENZORIAL
20
Chiar dacà genul, asa cum am spus, mizeazà în principal pe soc vizual, gama de posibilità(i de
citire a mesajului era relativ amplà. Pe lângà socul vizual, se mai miza si pe insisten(à, ba chiar pe
citire prelngità, uneori pe insolen(à dar mai convingeau si spiritualul, poanta ambiguà sau mesajul
rafinat.
Nu întâmplàtor afise provenind din Polonia, Cehia , Letonia, Ungaria si chiar România se ràsfà(au
în paginile excelentelor reviste GRAPHIS si GEBRAUCHS-GRAFIK , între anii 1965-1975, nu
întâmplàtor capitala afisului interna(ional se situase la Warsovia si poate tot datorità acestui ciudat
context câ(iva artisti români am avut sansa sà expunem afise tipàrite de film la importante
confruntàri interna(ionale beneficiind si de premii.
În acea perioadà nume mari de autori de afise din Polonia ca:
Lenica, Cieslewich, Tomaszewsky, Starowieisky se alàturà altor nume mari ca :
Savignac, Andre Francois, Follon, Saul Bass, Milton Glaser, autori din Fran(a, America etc.
subliniind cu acest prilej cà performan(ele acestui gen nu au reprezentat, evident, apanajul
creatorilor din fostele (àri socialiste.
Asa încât va trebui sà acceptàm paradoxul înfloririi afisului conceptual, afisului-metaforà în cadrul
unui sistem politic comunist restrictiv.
Pe de altà parte, nu pot fi trecute cu vederea marile scoli ale afisului în deceniile 70-80 ale
secolului XX si zonele sale de performan(à, mai cu seamà în aria afisului conceptual – polonezà,
cehà, maghiarà, francezà, japonezà, americanà –.
Un ultim nivel de exerci(iu plastic,
cel conceptual-publicitar,
cel al construirii unui adevàrat PROGRAM DDE IDENTITATE VIZUALÄ
o treaptà ce pretinde un antrenament profesional solid, o putere de sintezà si o for(à de abstragere
deosebità, ar fi acela al lucràrilor plastice conceptuale în grafica aplicatà, al unor ansambluri de
lucràri supuse aceleeasi viziuni, servind aceeasi idee fundamentalà.
Produsele tipice acestei categorii ar fi :
- programele de identitate vizual în care elementul cheie este emblema
(acest ultim reper are, în opinia noastrà, o importan(à atât de specialà încât îsi pretinde dreptul la o
dezvoltare distinctà în a doua parte a acestei scrieri)
- campania publicitar
Prima dificultate comunà a acestor lucràri ar fi faptul cà, în cele mai frecvente cazuri, au drept temà
nu o simplà institu(ie, produs sau spectacol ce ar trebui publicitate ci mai mult o idee
despre rosturile subiectului, un punct de vedere, o atitudine, un stil de a gândi, de a ac(iona .
La acest nivel cu un grad de dificultate evident, dat fiind cà, de cele mai multe ori o idee nu poate fi
figuratà în sine, provocàrile lansate artistului sunt foarte speciale.
Mai mult ca oricând rela(ia între mesaj si mijloace impune profesionistului o amplà si avizatà
cunoastere a propriului limbaj plastic.
O a doua dificultate ar fi cà în ambele situa(ii, cu mult mai pregnant în a doua, toate elementele
folosite trebuie manevrate simfonic, conlucrarea lor trebuie sà ofere o sumà de imagini (si nu
numai) convergând càtre o idee centralà, dar fiecare cu gradul ei de impact publicitar si în acelasi
timp unite printr-o viziune unicà de gust, de stil, pentru ca oriunde o piesà din ansamblul 1 sau 2
sà poatà vorbi despre întreg si sà apar(inà neîndoielnic lui, deosebindu-se clar de alte asemenea
întreguri.
Campania publicitarà, de cele mai multe ori, este un complex de repere si ac(iuni în care grafica
este o componentà fundamentalà fireste, pentru cà opereazà în zona vizualului si se cunoaste
ponderea accesului de informa(ii pe canalul vizual, de sapte ori mai mare ca pe cel auditiv.
MENTAL I SENZORIAL
21
Succesul, eficien(a unei asemenea campanii depinde evident de stràlucirea celui sau celor care
‘‘orchestreazà’’ acest ansamblu în care intrà, pe lângà publicitatea de tip grafic si evenimente t.v.,
radio, spectacole, agrementàri stradale, etc.
Artistul însàrcinat cu reperele grafice e constient de greutatea si rolul de(inut de lucràrile lui în
scenariul general .
Temele respective presupun rezolvàri punctuale ce (in seama de gradul de soc vizual al temei în
momentul si contextul dat si de succesiunea momentelor în gândirea de bazà .
O idee nu se clameazà cu aceeasi intensitate pe o perioadà de câteva zile pentru cà noutatea si
tària ei se banalizeazà.
Stingeri de volum, modulàri, un crescendo càtre un anume moment si o explozie finalà ar re(ine
aten(ia. Priceperea, talentul artistului trebuie sà fie egalate de stàpânirea perfectà a mijloacelor
plastice pentru ca inventarea si manevrarea unor imagini sà se integreze, cum am mai spus,
“simfonic” în conceptul general.
Bineîn(eles cà este din nou vorba de acea tensiune generatoare de energii estetice, tensiune
prezentà atât la nivelul produsului artistic de moment cât si, mai ales în acest caz al campaniei, în
succesiunea evenimentelor publicitare.
Între arcul opera(iunilor de a convinge si a emo(iona, aceste douà situa(ii reprezintà doar polii
preocupàrilor de expresivizare, slujite de cele douà viziuni fundamentale, liniar si picturalà, în
realitate având de-a face cu un amplu evantai de opera(iuni de naturà retoricà.
Ar fi însà o dovada de simplism aceea de a considera ca cele care ar avea ca rost convingerea, ar
fi din categoria servità de viziunea liniarà si cele care ar inten(iona emo(ionarea privitorului, ar fi
slujite de exerci(ii apar(inând perimetrului viziunii picturale.
În retoricà, emo(iile cele mai adânci pot fi construite cu priceperi atent controlate mental, dupà cum
mesajele convingàtoare pot fi servite de etalàri senzoriale.
În situa(ia în care eficien(a mesajului plastic este màsuratà de nivelul opera(iunii de convingere,
atunci acest nivel depinde de calitatea opera(iunilor retorice fàptuite cu elementele de limbaj
plastic, iar dacà evaluarea acestor exerci(ii retorice are ca unità(i de màsurà treptele priceperii
folosirii limbajului specific, analiza s-ar adânci...
În consecin(à, nivelul acesta ridicat, slujind provocarea impusà de mesaj, precum si specificitatea
acestuia, vor fi contribuit esen(ial la slefuirea limbajului plastic, precum si la priceperile retorice.
Am propune o temà interesantà de studiu, legatà de genul de graficà aplicatà si de libertatea
op(iunilor càtre abordarea imaginii plastice:
-în afisul comercial, miza economicà impune patronului sau art-directorului orientarea càtre o linie
sau alta –pe mental-capacitant sau senzorial-emo(ionant
-în afisul cultural, politic, social, in majoritatea cazurilor, artistul si convingerile sale estetice si
ideologice, au dreptul la decizie, orientarea lui structuralà sau estetica impunând ruta de abordare.
Sub aspectul alegerii categoriilor de mijloace, vom avea ca servicii specializate:
-pentru viziunea liniarà, desenul si pictura realistà, naturalistà, fotografia cu repere si definiri
realiste, toate acestea stàpânite mental
-pentru viziunea picturalà, desene, picturi si fotografii cu învàluiri si pasaje poetice, indecizii si
exaltàri senzoriale.
-pe de altà parte însà, naturalismul si suprarealismul pot servi perfect nevoile capacitàrii prin
mijloace senzoriale;
(niciodatà însà rigorile Bauhaus sau cubiste nu pot servi o capacitare senzorialà...)
Asa încât ne putem permite sà apreciem grafica aplicatà, ca un teritoriu predilect al desfasuràrii
op(iunilor linare sau picturale, in construirea imaginii. Vom putea avea de-a face cu un univers al
imaginii, situat între: pezentare corectà, exact stiin(ificà, limpede sub aspectul detaliilor si
structurilor, neîndoielnicà în ceea ce priveste identitatea unui subiect. Aceasta ar fi op(iunea pentru
viziunea liniarà.
MENTAL I SENZORIAL
22
Pentru cealaltà, vom putea aprecia elaborarea plastica a aceluiasi subiect, cu inten(ia ca acela sà
emo(ioneze, sà convingà, sà capaciteze prin alte modali(àti retorice, incerte vibra(ii ale realului,
adevàruri ob(inute intuitiv, misterioase limpeziri ale reperelor obiective prin proiec(ii subiective,
receptàri si filtràri ale vizualului prin grile marcate de stare poeticà...
Trebuie acceptat însà cà unica temà a afisului va ràmâne capacitarea privitorului, prin mijloace
situate pe un evantai percep(ional, între a în(elege si a sim(i, între flatarea inteligen(ei si excitarea
sim(urilor.
În plan plastic, afisul–metafora si afisul-comercial, vor ràmâne la fel de eficiente, atâta vreme cât
opereazà pe categorii de receptori situa(i între aceste permisive structuri de tip mental si senzorial,
dar cu un larg evantai de condi(ii situate între polii men(iona(i.
Si astfel, ajungând la tema receptorilor, se deschide firesc culoarul de studiu al mediilor percep(iei,
atât de puternic determinante în fenomenul absorb(iei si eficien(ei mesajului publicitar.
3. între falsa obiectivitate i legitimarea deformrii
mediile percep(iei
“Vederea este pentru pictor o nastere continuà”.
Maurice Merleau-Ponty “Ochiul si Spiritul”-Ed. Gallimard 1964, Paris.
Problemele dialogului cu lumea înconjuràtoare încep de la nivelul percep(iei.
Între tipurile de percep(ii determinate de organele de sim( antrenate în absorbirea si în(elegerea
mesajelor stimulilor exteriori, percep(ia vizualà este pe departe cea mai importantà. Asa precum
am men(ionat deja, prin compara(ie cu cea auditivà, percep(ia vizualà are avantaje evidente cel
pu(in pe douà rute de interes: cantitativ, informa(iile receptate pe unitatea de timp sunt de sapte ori
mai multe iar calitativ, repertoriul de nuan(e si de tipuri de analizori ai reperelor vizuale se aflà la un
nivel cu mult superior.
În consecin(à va fi usor de acceptat cà în mànunchiul de tipuri de percep(ie ce servesc interesele
artelor plastice, percep(ia vizualà va avea un covârsitor loc întâi.
De fapt, aceastà identificare simplà ascunde un proces destul de complex, cu opera(iuni multiple si
diferite, cu o succesiune nu întotdeauna aceeasi, cu foarte multe subprocese simultane si, mai
ales în cazul percep(iei de tip artistic, cu priorità(i nu numai imprevizibile dar uneori inexplicabile...
O schemà extrem de convingàtoare, propusà de grupul m subliniazà complexitatea momentului
percep(iei unde de fapt se propune un model global al decodajului vizual.

Tradusà într-o frazà simplà, acea complexitate ar fi realizatà prin succesiunea atât de rapidà, încât
se poate vorbi de o concomiten(à, a unor analizori de microtopografici, a unor extractori de motiv
si a unor analizori cromatici. În aceastà complexà concomiten(à mai au loc si rapide opera(iuni de
compara(ie...
(-Groupe (EDELINE Francis, KLINKELBERG Jean Marie, MINGUET Phillipe) :
“Taite du signe - Pour une rhetorique de l’Image” Ed. du Seuil 1992)
MENTAL I SENZORIAL
23
Chiar dacà, în linii mari, psihologii domeniului au càzut de acord asupra identificàrii a patru tipuri
de percep(ie vizualà legatà de interese estetice:
obiectivà, fiziologicà-subiectivà, asociativà si caracterizantà,
nu e mai pu(in adevàrat cà în perimetrul percep(iei de tip artistic se poate vorbi de un hà(is de
posibile abordàri, rute de cercetare si interpretàri subiective.
Aceastà premizà ne permite sà ne imaginàm lumea apropierii de vizibil si a exploatàrii lui ca pe un
labirint cu multe posibile intràri si traseee sinuoase dar cu foarte pu(ine iesiri spre taina cea mare a
înfàptuirii plastice...
Psihologii formei sus(in cà formele nu existà prin ele însele ci sunt doar percepute.
Dupà vechi si prestigioase concepte, forma, o aleasà proprietate a spiritului uman, devine în ultimà
instan(à un model la care se vor raporta viitoarele percep(ii.
Coinciden(a între acel model si forma perceputà ar fi în ordinea lucrurilor iar absen(a modelului ar
frustra privitorul de în(elegere.
Cu atât mai de invidiat este în consecin(à condi(ia artistului care, desenând, poate în(elege o nouà
formà propusà de real, îi poate abstrage volumele fundamentale sau descifra traseele ce o
structureazà.
Pe lângà acestea însà, prin forma sesizatà si în(eleasà, limpezità si luminatà de harul artistic, prin
alcàtuirea plasticà ce o propune, el poate crea modele în vreme ce un spectator obisnuit
apreciazà ceea ce vede numai posedând un model.
Ne propunem unele tentative de a pune în luminà specificità(i ale complexului proces de percep(ie
artisticà, mizând mai ales pe argumentele si op(iunile practicianului din domeniul artelor vizuale, o
rutà de analizà prea pu(in folosità în literatura de specialitate.
Grila de abordare si cercetare sa va sprijini pe reperele deosebirilor de medii dupà cum urmeazà:
-mediul obiectiv, medii reale, medii deformate, medii impuse
dar si mediul fàptuirii plastice.
În jurul acestor cinci tipuri de medii vor càpàta substan(à si cele cinci sec(iuni ale capitolului.
mediul obiectiv
Printr-o accep(iune cvasi-unanimà, lumea vizibilà a stat si mai stà la baza alcàtuirilor plastice.
Imensul inventar de forme reale, cu desfàsuràri în spa(iu, cu culori si structuri fàrà limite, reprezintà
o ofertà continuà, generoasà si inepuizabilà pentru preluarea unor date, cu rostul de a creea forme
plastice.
Làsând la o parte o sumà de specula(ii si plecând de la elemente de bun sim( general, nu se poate
nega o anume realitate obiectivà, ale càrei forme au, la rându-le, atribute obiective. Asa încât
putem accepta cà datul vizibil are componentele:
-o formà geometricà obiectivà, culoare, structurà si texturà la fel de obiective.
Va fi greu sà ne îndoim de eviden(a sfericità(ii unui fruct sau de geometria paralelipipedicà a unui
cristal sau pachet de (igàri, de albastrul cerului sau de verdele vegeta(iei, dupà cum e greu sà
punem la îndoialà rosul sângelui.
Pe de altà parte, încà de la primii pasi în labirintul percep(iei, vor apàrea si primele întrebàri, se vor
schi(a si primele rute distincte pânà la divergen(à.
Se pot pune în luminà si primele întrebàri: ce este o viziune obiectivà?
- rezultatul unui instantaneu de tip fotografic, dintr-un singur punct de obseva(ie, eliberat de orice
inten(ie analiticà sau
- analiza rezultatelor unor observa(ii din mai multe puncte, cu compararea si suprapunerea mai
multor repere, spre mai buna obiectivizare a formei spa(iale.
O altà îngrijorare legitimà ar fi: pentru mai buna identificare si asimilare a formei geometrice
obiective se impune:
-eludarea culorii în ideea cà o formà monocromà oferà date mai corecte despre volum si structurà,
chiar texturà sau
MENTAL I SENZORIAL
24
-acceptarea indiciilor oferite de culoare spre mai corecta apreciere a prezen(ei în luminà si în
spa(iu a formei, spre mai avizata citire a texturii volumului.
În acelasi timp o întrebare inconfortabilà ar fi: ce este mai obiectiv?
-forma geometricà supusà riscurilor deformàrilor perspective si a celor generate de luminà,
eroziunii temporale etc. sau
-structura generatoare a formei, ca adevàr vesnic.
Fàrà a inten(iona màrirea dificultà(ii analizei la nivelul acestui capitol, mai atragem aten(ia cà
aceastà temà a formei aparente si a structurii apar ca un sistem binomic la fiecàrui mediu din
categoria celor reale (fizic-naturale, umane, animale).
De notat de asemeni cà, prin abordarea propusà, acel prim tip de percep(ie acceptat teoretic,
percep(ia obiectivà, nu este singurul si cel care ràspunde în mod absolut la provocàrile acestui tip
de mediu. Pot participa aici, cu drepturi timide sau onorabile si tipul fiziologic-subiectiv si cel
caracterizant.
De notat de asemeni cà percep(ia curentà este de fapt un rezultat unic al conlucràrii câtorva
tipuri, cu ponderi între ele la fel de diferite câte persoane se aflà în procesul percep(iei.
Abordarea ar putea lansa teme si provoca ràspunsuri la aceste întrebàri reliefând câteva categorii
de probleme: ce tip de în(elegere spa(ialà, derivatà din apartenen(a la o anumità scoalà
perspectivà, (euclidianà, medievalà. renascentistà, viziune topologicà etc. )
ar face servicii mai bune în(elegerii obiective a formei.
-rolul intuirii structurii
-rolul luminii, culorii si al texturii în obiectivizarea formei reale
Pe de altà parte, s-ar putea impune identificarea reperelor-indicii de sesizare a prezen(ei formelor
în mediu:
-dimensiunea micsoratà prin depàrtare
-deformarea perspectivà a contururilor
-ecranarea, suprapunerea siluetelor
-gradul de densitate a reperelor liniare
-ràspunsul la luminà a culorii locale a formelor
-identitatea perceptilà a reperelor de texturà si, nu în ultimul rând.
-mesajul reperelor de structurà
Nu în ultimul rând însà, ar mai trebui pus în eviden(à faptul cà
-pe de o parte intui(ia, ca element firesc al observa(iei artistului, reprezintà sanse de neegalat în
perceperea obiectivà a vizibilului, pe de alta, înseamnà si un nemàsurabil grad de subiectivitate...
-oricât ar pàrea de ciudat, în cazul percep(iei de tip artistic, ruta fiziologicà-subiectivà poate aduce
mari servicii obiectivizàrii mai corecte a mediului.
Asa încât, anumite sec(iuni ale scrierii ce urmeazà inten(ioneazà sà punà în luminà date ale
percep(iei de tip artistic care pot aduce noi date în perimetrul conceptului de percep(ie obiectivà.
Nu ne impunem limpezirea acestor delicate si nedesàvârsite teme ale percep(iei, ci doar
respectarea existen(ei lor, atunci când ne vom afla în fa(a unor realizàri grafice, care fàrà a sfida
concepte comun acceptate, gàsesc solu(ii atipice pentru mesaje convingàtoare.
medii reale
Aceastà secven(à se impune mai amplu, dat fiind cà aici vor fi însumate mai toate tipurile de medii
ce constituie realitatea înconjuràtoare.
Pe lângà cele fizice: cosmic, terestru si acvatic, vor mai face obiectul analizei cele ale vie(ii:
vegetal, animal si uman, deci si cel social. În egalà màsurà ne vom ocupa si de acele medii care,
pe lângà o realitate fizicà, au reprezentat din toate timpurile elementele fundamentale:
apa, focul, pàmântul, lumina.
Dintotdeauna si, în mod sigur, pentru totdeauna, artistul va fi un copil mare, cu ochii larg deschisi
càtre lumea înconjuràtoare, fascinat de farmecul mereu seducàtor al reperelor ce pot fi atinse cu
MENTAL I SENZORIAL
25
sim(urile sale. Dintre acestea, vàzul, cel mai temerar, se poate ridica de la micii bulgàri de (àrânà
la sclipirile stelelor, realizând o uriasà expandare a posibilità(ilor perceptive umane.
Putem vorbi astfel ca despre un prim mediu natural de lumea cosmosului.
Fàrà a avea suficien(a de a pàtrunde tainele genezei si ale echilibrului func(ional al uriasului
mecanism, artistul, cu intui(ii proprii structurii sale si ajutat de religie sau de cunostin(ele stiin(ifice.
ale epocii, a avut îndràzneala sà presimtà repere esen(iale ale alcàtuirilor cosmice. Am pomenit de
ajutorul religiei pentrucà fiece artist, la fel de mult sau mai pu(in credincios ca milioanele sale de
semeni, îsi leagà condi(ia spiritualà de dupà moarte de lumea etericà a cerului.
Condensàrile de materii, spulberarea lor dupà un anumit dinamism, organizarea pe trasee
circulare sau spiralate, fluiditatea traseelor luminoase ce urmàresc aventurile corpurilor ceresti si-
au gàsit reprezentàri încà în cele mai vechi imagini plàsmuite de om. Putem identifica reprezentàri
ale astrelor si cometelor în desenele din pesteri, în antichitate, în picturile si vignetele medievale,
în gravurile si picturile renasterii si, desigur, cu în(elegeri mult înàl(ate în operele ultimelor
secole.
Va fi usor sà acceptàm cà în cazul provocàrilor acestui tip de mediu, percep(ia obiectivà va avea
ponderea cea mai micà iar calitatea absorbirii adevàrului va depinde esen(ial de calitatea tipurilor
asociativ si caracterizant din structura observatorului.
Chiar în lumea pragmaticà a alcàtuirilor artistice cu rost publicitar, aceastà rela(ie misticà sau,
respectuoasà màcar, cu absolutul, a deschis rute de rezolvare pentru teme diferite, situate între
meschine interese ale unor obiecte mici sau performan(ele unor alcàtuiri tehnice generoase.
O lampà de birou sau un receptor radio pot avea puritatea luminii sau a emisiilor sonore stelare, un
aspirator poate exhiba tràsàturi geometrice asenmànàtoare cu o navà spa(ialà, un automobil se
poate întrece cu o asemenea navà sau, cel pu(in, poate avea un bord la fel de plàcut-luminos si
complicat ca al acelei nave...
Mediul terestru, ca i cel acvatic, nu are probleme de impunere percep(iei noastre.
Corpul nostru fizic se ridicà pe tària pàmânteascà pentru a vie(ui si se retrage sub ea pentru
odihna vesnicà.
Sub aspectul reperelor fundamentale ce for(eazà aten(ia celui confruntat cu acest mediu real
putem puncta:
-fermitatea, masa neîndoielnicà, varietatea staticà de forme
de la orizontal prin unduios, cu contururi moi, càtre ridicàri agresive, cu contururi tàioase.
Dacà în legàturà cu aceste repere, regàsim firesc rolul percep(iei obiective, pentru mesajele ce vor
urma, celelalte tipuri de percep(ie îsi vor disputa întâietatea.
Este vorba desigur de o anume intuire a dinamicii suprafe(ei terestre care ar putea explica logica
si varietatea formelor percepute. Va fi nevoie bineîn(eles de un bun discernàmânt în subiectivitate
si putere asociativà pentru a în(elege confruntarea între presiunile interne planetare, care
împing scoar(a în forme variate si cele exterioare care o disciplineazà, erodând-o acvatic sau
eolian.
Astfel, ritmul convexità(ilor îsi va regàsi explica(i în ràspunsul concavità(ilor prin logica înfruntàrilor
de mai înainte.
Ori de câte ori o temà publicitarà va sim(i nevoia ancoràrii în siguran(a terestrà, în perenitate, îsi
va aseza reperele fizice într-un si mai concret context, capabil sà sugereze neîndoielnic, neclintita
rela(ie certà a obiectului propus spre achizi(ie, cu realità(ile terestre ale folosirii sale.
Aceeasi lampà de birou sau aspiratorul men(ionat mai sus, atunci când viziunea publicitarà o va
impune, îsi vor descoperi virtu(i de provenien(à si ancorare în mediul sever si sigur al terrei
noastre, realizând o fireascà legàturà si comuniune cu asprul mediu al planetei.
În egalà màsurà, automobilul, ar putea învinge traseele cosmice, dar nu înainte de a stàpâni
vitregele rampe ale unui câmp terestru, fiind acelea brazde sau pietroase solduri de munte...
Mediul acvatic, la fel de imediat familiar artistului, se impune cu for(à percep(iei sale, nu numai
pentru motivul cà reprezintà cea mai mare suprafa(à a planetei noastre dar si pentru cà, dupà
anumite scoli stiin(ifice, ar reprezenta mediul nasterii omului.
Sub aspectul reperelor fundamentale pomenite mai sus, în cazul formelor terestre, vom nota cu
insisten(à cà cele valabile acum se opun structural celor dinainte:
MENTAL I SENZORIAL
26
-avem de-a face cu fluiditate, cu o masà mereu în miscare si cu o varietate dinamicà de forme.
În cazul acestuia, percep(ia de tip fiziologic va acoperi destul de bine în(elegerea lui iar prin aportul
percep(iei caracterizante, se poate ajunge si la acceptarea ca mediu care înconjoarà, blând si
fertil, tàriile pàmântesti, realizând, împreunà cu aerul, ambian(a vitalà.
Oricât ar pàrea de ciudat, cel pu(in în ultimele decenii, seduc(iile primare ale acestui mediu,
fluiditatea, transparen(a, incertitudinea poeticà a contururilor, deformarea unor repere geometrice,
caligrafia elementelor sale primare, picàturile si suvi(ele umede, misterul topirii unor forme în
mediu... reprezintà doar câtva atribute folosite în reclame, în fotografii, în afise sau în clipuri
publicitare.
Ceea ce merità remarcat, cu bine distribuità aten(ie, este evantaiul foarte amplu în care
exploatarea plasticà a acestui mediu este folosità.
Cosmeticele si parfumurile, detergentele si obiectele pentru bài si piscine, excursiile marine,
pescuitul si minunatele sale obiecte, apele minerale si sànàtatea pe care o sugereazà si, nu în
cele din urmà, relaxarea, cufundarea în liniste si ràcoare, acestea fiind doar o micà parte dintr-o
lume a temelor, sub aspectul folosirii acestui mediu, mereu în expansiune...
Perceperea mediului mineral, prin contacte relativ rare, mai ales al nivelul manifestàrilor sale
spectaculoase, reprezintà momente remarcabile.
Structurarea materiei fizice în construc(ii perfecte, cu planuri ireprosabile si cu muchii tàioase, cu
linii drepte si unghiuri egale, prilejuiesc observa(ii timide dar de neuitat, incità la reflec(ii prelungite,
invità la sinteze legate de for(ele ascunse geologice.
Nu numai designul ultimilor ani este sensibil la aceste perfecte alcàtuiri ci si ini(iatorii unor
programe publicitare, care ar dori sà împrumute bietelor lor obiecte de consum, calità(ile
miraculoase, sub aspectul perfec(iunii geometrice, ale alcàtuirilor naturale minerale...
Mediul vegetal este din nou extrem de familiar oricàrui subiect uman, el reprezintà în egalà
màsurà: mediul vital, de bine sim(ire si cel recreativ sau de medita(ie.
Pentru artist, pe lângà reperele men(ionate la urmà, poate reprezenta un fabulos iventar de oferte
morfologice în rela(ii si situa(ii dinamice extrem de instructive.
Prezen(a reperelor sale se remarcà din cele mai vechi alcàtuiri plastice, de toate genurile, pânà în
timpurile noastre; problemele de în(elegere si sintezà pe care le sugereazà au prilejuit curente si
scoli de peisaj.
Pe de altà parte perceperea interesatà si studioasà a mediului vegetal a oferit sanse remarcabile
pentru reflec(ii asupra unor structuri volumetrice, ritmuri de expandare si crestere, formule
modulare de alcàtuire, tensiuni vitale primordiale...
Din nou putem identifica cum cele mai diferite zone ale publicità(ii, de la cosmeticà, gràdinàrit,
design ambiental, turism, fumat, terapia relaxàrii, alimenta(ie sànàtoasà, pânà la exotism si
pretexte decorative, se înfruptà copios din atributele incitante ale acestui mediu.
O ofertà, care a alimentat copios arta plasticà a fost mediul animal.
Vecinii dintotdeauna de existen(a ai omului, s-au impus cu fermitate percep(iei lui si si-au gàsit
locuri onorabile în alcàtuirile sale plastice. Pictura rupestrà, pictura muralà egipteanà sau sculptura
anticà, arta medievalà, a renasterii si cea modernà, oferà màrturii generoase despre rolul de frunte
al eroilor lumii animale în mediul uman.
În legàturà cu acest subiect se poate spune cà percep(ia artisticà a avut din cele mai vechi timpuri
o acuitate remarcabilà.
Tràsàturile fundamentale ale animalului, specificul unei rase fa(à de reperele generale ale speciei,
caligrafia contururilor sale, elementele esen(iale ale dinamismului sàu, logica structurii,
decorativismul formelor si nu în ultimul rând poten(ialul simbolistic au reprezentat o continuà
seduc(ie pentru artistii tuturor timpurilor.
Poate mai evident ca în primele cazuri, toate tipurile de percep(ie au conlucrat la apropierea si
în(elegerea regnului animal.
Seduc(ia în sine a reprezentàrilor din lumea animalà precum si puternica valoare semnificantà a
unor repere din morfologia acestui mediu au oferit sanse nelimitate, dintotdeauna si pentru
MENTAL I SENZORIAL
27
totdeauna, tuturor domeniilor artelor vizuale, asa încât publicitatea a beneficiat la rându-i de aceste
valori iconice.
Nu existà domenii care ar avea nevoie de publicitate, în care sà nu se foloseascà imagini simple
sau emblematice ale universului zoologic.
Performan(ele de for(à si rezisten(à ale animalelor au fost suprapuse peste meritele unor produse
mecanice, chimice, metalurgice, sintetice, din cauciuc. Meritele aspectului sau ale frumuse(ii
miscàrii lor au denumit si învelit mari firme automobilistice, au dat prilejul denumirii simbolice ale
unor grupuri paramilitare sau poli(ienesti dar, mai ales, au prilejuit suporturi emblematice pentru
foarte apreciate realizàri grafice publicitare, afise, coper(i si clip-uri...
Aproape cà nu pot fi imaginate zece reclame TV fàrà ca cel pu(in jumàtate dintre ele sà nu fie
tributare folosirii unor imagini emblematice ale morfologiei animale.
În cadrul acestui capitol, mediul uman va fi analizat sub aspectul percep(iei artistice în primul rând
în accep(iunea de morfologie umanà, mai pu(in ca mediu natural-social si deloc ca mediu socio-
cultural, care va fi abordat în sec(iunea mediilor impuse.
Cu interese firesti de supravie(uire dar si cu orgoliul sàu de “stàpân al universului”, era firesc ca
omul sà se concentreze asupra lui si a semenilor sài, în cele mai importante opera(iuni de
percepere a realità(ii înconjuràtoare.
Toate alcàtuirile sale completând sau contrazicând natura, inclusiv lucràrile de artà, se raporteazà
la el, au màsura lui si dau màsura sa pentru vesnicie. Nu întâmplàtor, în importante sec(iuni ale
istoriei artelor, în antichitate, renastere, clasicism si în perimetrul artei moderne, omul a reprezentat
idealul si “suprema inten(ie a artei”.
Curiozitatea în percep(ie a artistului a trebuit sà satisfacà rostul artistic în reprezentàrile sale. Prin
analizà obiectivà a sintetizat prezen(a în spa(iu a semenilor sài, a în(eles principiile constructive
ale propor(iilor, si-a explicat traseele dinamice ale miscàrilor, a definit specificul sexelor, al
vârstelor, al raselor.
Prin alte tipuri de percep(ie, subiectivà si asociativà, a stabilit merite estetice formelor umane pe
care le vedea si si-a construit norme în consecin(à...
Receptarea mediului uman din punct de vedere social datoreazà bineîn(eles mult mai mult unei
percep(ii filtrate prin subiectività(i formate sau impuse.
A încerca o identificare sistematicà, sinteticà, a prezen(ei umane în universul publicitar, ar
reprezenta o tentativà prezum(ioasà si fàrà rost, reperele acestui mediu reprezintà în lumea
afisului un imens teritoriu, mereu în extensie, indiferent de tema luatà în studiu, de publicul (intà,
de nivelul de capacitare inten(ionat.
Dacà acceptàm ideea cà, din toate timpurile, omul a reprezentat idealul si ”suprema inten(ie a
artei”, ar fi nefiresc sà nu acceptàm cà si într-un perimetru mai nou al domeniului artelor vizuale,
afisul, acest adevàr nu ar putea fi acceptat.
Spre deosebire de acest mediu, în linii mari organizat, se mai poate profila în fa(a ochilor
îngrijora(i ai artistului, un mediu nesigur, în derivà, un mediu haotic.
De cele mai multe ori, un asemenea mediu este fructul propriei sensibilità(i suprasolicitate ale
artistului. Singuràtatea sau alienarea lui într-o asemenea masà neprielnicà au constituit teme
frecvente, binecunoscute în crea(ia multor artisti din toate timpurile.
În anumite cazuri percep(ia sa mai poate avea sclipiri de clarviziune, în altele, rudimente de
obiectivitate dar multe altele pot fi, asa cum spuneam, doar produsul percep(iei sale subiective.
Se cuvin a fi analizate elementele specifice ale percep(iei artistice privitoare la: dinamismul
mediilor reale, la prezen(a ritmului în suite de citire sau în perceperi temporale, definirea
structurilor fundamentale, a unor unor confruntàri dinamice primare, a unor tipuri de contradic(ii
sau coabitàri dialectice, formule dihotomice...
În cea mai mare parte a temelor de mai sus, percep(ia se va baza în mod obligatoriu si pe
elementul timp. Dinamica, ritmul, în(elegerea structurilor, citirea confruntàrilor pretind ràstimp fie
pentru sim(irea punctelor de referin(à fixe, fie pentru pauze, fie pentru citirea, din mai multe puncte
de observa(ie, a subiectului.
MENTAL I SENZORIAL
28
Simplificând, va fi vorba de indicii distincte, luate în timpi separa(i, pentru a fi mai apoi comparate
si corelate.
Concluziile din curs ale acestei secven(e vor reliefa ideea cà omul a deprins principiile
fundamentale ale compozi(iei prin perceperea si asimilarea unor lec(ii ale mediului real. Adâncirea
modului prin care no(iunile de: ordine, dinamicà, ritm, tensiune, echilibru, forme închise-forme
deschise, simetria (cu elemente de ritm în simetrie si de simetrie în ritm) propor(iile armonice,
sec(iunea de aur etc. nu îsi au rostul în acest studiu, aceastà temà reprezentând preocupàri ale
domeniului instruirii artistice academice.
Nu e mai pu(in adevàrat cà priceperile si instinctele plastice dobândite acolo vor fi prezente si
evidente în priceperile artistului grafician, autor de afise.
Acest capitol se va încheia cu o reliefare a unor elemente ale mediului real care s-au constituit în
elemente fundamentale ale universului, crea(iei si existen(ei umane nu numai în lumea artisticà,.
Este vorba desigur despre: apà, foc, pàmânt, aer, luminà, întuneric.
Evitând abordarea filosoficà a celor patru elemente fundamentale, apà, foc, aer, pàmânt, prea
serioasà si prea amplà pentru a prilejui în aceastà scriere ocât de sinteticà prezentare, ne
impunem a recunoaste importan(a acestora în orice culturà si în orice moment al istoriei planetei.
Prestan(a obiectivà a acestor elemente naturale, rolul lor vital în echilibrul universului dar si în
supravie(uirea omului, uneori puritatea lor structurala sau neîndoielnica lor for(à de a fi, toate
acestea le-au conferit rolul de fundamental, cu o încàrcàturà de mesaje si semnifica(ii de for(à, cu
o simbolisticà prea pu(in alteratà în timp.
Perceperea lor se face cu o subiectivitate puternic marcatà de existen(a mediilor impuse, aduse în
luminà în textul ce urmeazà.
Prezen(a lor în imaginile publicitare, precum si impactul lor convingàtor-emo(ional în acest univers
sunt atât de evidente, încât nici cea mai palidà enumerare nu-si mai are rostul.
medii deformate
Plecând de la premiza cà fiecare subiect uman prezintà o anumità structurà biologicà, cu parametri
mentali si senzoriali afla(i într-un aliaj cu infinite propor(ii si dat fiind cà orice etapà a percep(iei
este o instantanee opera(iune senzorial-mentalà, devine credibilà ipoteza cà mediul, indiferent de
obiectivitatea lui teoreticà nu poate fi decât deformat într-un chip specific fiecàrui receptor.
Làsând la o parte nivelul receptàrii, garantat de calitatea biologicà a receptorului, (sànàtate, vârstà,
inteligen(à,) ne putem referi la specificul percep(iei de tip artistic.
Obiectul comun, aproape inexistent, aproape invizibil prin banalitatea lui, poate face o stràlucità
carierà plasticà atunci când are sansa sà fie citit si reîntrupat de un anume artist, asa încât, luat în
sine, existà sau nu si func(ie de grila esteticà a momentului, de fidelitatea creatorului fa(à de
rigorile curentului la care a aderat.
Obiectul va avea sau nu dreptul la existen(à raportat la discernàmântul spiritului de observa(ie al
desenatorului, la capacitatea lui de a converti banalul în imagine plasticà, de a întrupa inexistentul
într-o alcàtuire credibilà.
E greu de imaginat sansa la celebritate a unor sticle sau obisnuite cutii de conserve în absen(a
unui Morandi sau Warhol.
În ceea ce priveste analiza realului, priorità(ile de receptare a elementelor componente sunt
diferite de la artist la artist, de la om la om, asa încât, de aici încolo, temele percep(iei de tip artistic
devin cu adevàrat inconfortabile.
Urmare a experien(elor sale, Stephen Palmer transeazà la acest subiect:
“Pàr(ile au acelasi statut cu întregul”. Si într-adevàr raportàrile pàr(ilor cu întregul, înàl(imile
segmentelor fa(à de là(imi, adunarea sau rarefierea detaliilor pe aceeasi suprafa(à reprezintà
MENTAL I SENZORIAL
29
percep(ii instantanee. Analizele si compara(iile au loc la un nivel subiectiv si par(ial si, chiar dacà
le-am considera ipotetice, ele ràmân totusi expresia unui adevàr personal, absolut.
În egalà màsurà, ar fi greu de stabilit, de limpezit, în examene foarte rapide, priorità(ile de citire ale
formelor, texturilor, culorilor si de integrare a acestora în întreg, chiar dacà vechi scoli de artà au
izbutit sà trimità pânà în zilele noastre, norme de dialog cu vizibilul, pentru buna sa stàpânire.
Sunt cunoscute metodele, minu(ios si insistent transmise în decenii de instruire artisticà, prin care
vizibilul este observat si în(eles în etape distincte si succesive, plecând de la decriptarea structurii,
a geometriei fundamentale a formelor, a construc(iei, a valoràrii, a asezàrii culorilor pe volumele
sintetizate si asa mai departe. În realitate, asa precum o demonstreazà etapele de lucru ale
practicienilor picturii, perceperea reperelor motivului vizibil si, în egalà màsurà, figurarea lor pe
pânzà contrazice copios orice normà academicà recomandatà învà(àceilor.
“ Quid recipitur ad modum recipiendis recipitur”
Textul, folosit cu insisten(à în Renastere , puncteazà cu o acurate(e sinteticà, tipic latinà, adevàrul
cà ceea ce se recepteazà se face în conformitate cu (inuta receptorului, fie el marcat de limite
biologice de fine(e a percep(iei fie de altele, de structurà psihicà sau de formare socio-culturalà.
Pe de altà parte, va trebui sà acceptàm cà acea idee de condi(ie pur fizicà a obiectului –
dimensiuni, raporturi, structurà, construc(ie, materialitate – are tot atâtea variante câ(i privitori.
Acele greu màsurabile raporturi individuale între mental si senzorial dau nenumàrate aparen(e
realului. Largul evantai ar avea la un capàt în(elegerea obiectului iar la celàlalt sim(irea lui, pozi(ii,
asa cum spuneam, posibile numai la nivel teoretic.
În acelasi timp însà, este foarte usor de marcat diferen(a fundamentalà de abordare a unei fa(ade
de catedralà în cazul unui Canaletto sau în cazul unui Monet, sà spunem.
Vizibilul este màsurat, în(eles si sim(it cu organe similare dar cu parametri func(ionali de o imensà
si subtilà varietate.
În mod evident însà, structurile deosebite ale artistilor receptori, situa(i între tipurile liniar si pictural,
pun în func(iune mecanisme diferite în perceperea realului.
Tema impusà, publicitarà în cazul nostru, va trimite artistul càtre una dintre cele douà
fundamentale (inute perceptive.
El va acorda importan(à distinctà unor anumite detalii, le va insera logic pe o anumita structurà
plasticà, cu un anumit rost figurativ sau va schimba priorità(ile, càtre alt (el, càtre o imagine care
va tinde sà impresioneze cu alt chip...
În consecin(à, într-o sumarà inventariere a opera(iunilor specifice celor douà viziuni fundamentale,
am putea numi:
-pentru tipul liniar:- aten(ie pentru contur, pentru liniile care închid si delimiteazà volumul în
spa(iu, care definesc forma, pentru pàr(i care construiesc întreguri, pentru valorile care desvàluie
si expliciteazà volumele prin modelare, pentru materialitatea structurilor si concrete(ea structurilor,
pentru în(elegerea construc(iei ferme.
-pentru tipul pictural:- sensibilitate pentru vibra(ia culorilor care traduc formele si pozi(ia lor în
spa(iu, pentru pasajele care deschid formele si le fluidizeazà în alcàtuiriri plurimorfe, realizând
condi(ii poetice de dialog cu mediul luminos si colorat.
Acest text propune spre reflec(ie trei tipuri de probleme cu care se confruntà plasticianul în
binomul: percep(ie – figurare, pentrucà în cazul percep(iei artistice, aceste douà etape sunt mereu
complementare, nu sunt neapàrat succesive ci adesea concomitente.
Tipurile de teme la care ne-am referit si pe care le propune percep(ia-figurarea pot fi deci:
delimitarea, traducerea volumelor, materialitatea.
Se vor pune în luminà modul diferit în care cele douà structuri fundamentale vor determina
opera(iunile de percepere (si de figurare) sà urmàreascà rute distincte de alegere a reperelor
oferite de vizibil pentru a sesiza obiectiv realul si a-l figura.
MENTAL I SENZORIAL
30
În esen(à, se va reliefa faptul cà, indiferent cu ce op(iuni distincte fa(à de reperele reale va opera
fiecare observator artist, rostul final al oricàruia va ràmâne acelasi: identificarea formei reale.
În acest proces de identificare, chiar dacà, teoretic în principal, traseele observa(iei sunt marcate
de structurile fundamentale, mentalà sau senzorialà, (elul urmàrit nu va fi tràdat. Vom încerca sà
risipim prejudecata cà existà structuri favorizate pentru a percepe obiectiv realul, cu rost de
reprezentare plasticà, asa precum ar putea fi vorba de altele proprii unei figuràri poetice,
potrivite artei.
Teme de reflec(ie deschise de aceastà sec(iune ar putea fi:
-mediul deformat prin citirea distinctà, oferind date diferite receptorilor amprenta(i de viziunile
fundamentale va fi frustrat de perceperea obiectivà, sau, dimpotrivà, tocmai prin
complementaritatea informa(iilor, are sanse mai mari?
- preocuparea majorà de a depàsi limitele superficiale ale formei vizibile, spre mai buna pàtrundere
a esen(ei ei, are sanse deosebite în cazul preponderen(ei unei viziuni fa(à de cealaltà?
- putem vorbi de rute favorizate distinct sau, apreciem cà cele douà, pe lângà faptul cà sunt
complementare, pot ajunge la rezultate la fel de valoroase ?
- reperele apreciate ca distincte, în cazul acestor douà tipuri de percep(ii deformate, nu sunt
cumva fa(ete la fel de pre(ioase în în(elegerea si sim(irea formei reale?
- binomul structural –mental-senzorial, tradus în perechea de viziuni fundamentale –liniarà-
picturalà, poate fi aceptat ca singura mare sansà a percep(iei de tip artistic în apropierea de
realitate, în citirea celor mai importante mesaje ale ei, în filtrarea si asamblarea acestora spre
asimilarea si stàpânirea realità(ii?
În sec(iunile urmàtoare ale textului se va eviden(ia si modul în care categorii de performan(e tipice
prin tradi(ie unei anume viziuni, linia sau pata, pot face excelente servicii celeilalte, pot servi plenar
dezideratele celeilalte. În egalà màsurà, conlucrarea lor rotunjeste reconfigurarea realului în opera
plasticà.
medii impuse
Artistul, ca orice alt receptor uman, este un subiect apar(inàtor unei epoci, este reprezentantul unei
categorii sociale, produsul si sus(inàtorul unui anumit mediu social, rezultatul unei educa(ii cu
limitele si performan(ele locului si perioadei.
În plus, fa(à de al(i muritori, artistul este pàtimasul partizan al unei op(iuni estetice, al unei scoli de
artà anume, este adeptul emo(ionat al unei viziuni proprie epocii si na(iei sale, este amprentat cu
tàrie de reperele de mai sus.
Dacà în cazul complexului de tràsàturi senzorial-mentale, mediul sàu era deformat prin tipul de
amestec al acelor tràsàturi, acum avem de-a face cu un mediu impus.
Într-adevàr, prin conlucrarea elementelor de instruc(ie, prin impuneri legislative si morale, prin
credin(à, prin adoptarea unei filosofii proprie epocii si (elurilor sale dar mai ales prin
înregimentarea într-un anume curent artistic ordonat de o rutà esteticà, artistului i se impune un
anumit mediu si nu teoreticul mediu obiectiv.
Ba chiar, cu reperele filtrate prin grila determinatà de elementele de mai sus, acest mediu capàtà o
anumità obiectivitate, care se impune chiar si unor structuri atât de speciale ca cele ale artistilor.
Ne exprimàm convingerea cà aceastà amprentare este mai puternicà decât cea determinatà de
structura mental-senzorialà, coloratura generalà a acestui complex de impuneri socio-culturale si
politice concureazà cu fermitate personalitatea artistului, tinde sà o inserieze tràsàturilor epocii.
Este foarte adevàrat si impresionant cà artistii marcan(i ai unei epoci au sfàrâmat hotarele
acesteia si cà mesajele fundamentale ale operei lor au o valabilitate care sfideazà timpul si aria
geograficà. Acceptând totusi cà artistul este un “om istoric”si ca produs neîndoielnic al epocii sale,
vom accepta cà si percep(ia sa este condi(ionatà de limitele istorice de cunoastere si în(elegere.
MENTAL I SENZORIAL
31
Cu atât mai remarcabilà este performan(a de a citi formele reale si de a extrage de acolo adevàruri
cu o valoare atât de corect apreciatà încât nici timpul, prin cuceririle ulterioare ale civiliza(iei nu le-
au putut decât confirma.
Harul si intui(ia, nu întâmplàtor no(iuni greu de explicat stiin(ific, sunt cele care patroneazà
procesul percep(iei artistice dar, la rându-le, nu pot explica nici mecanismul nici ponderea dintre
cele patru tipuri de percep(ie în cadrul complexei opera(iuni
În schimb este perfect explicabil faptul cà o realitate se impune sim(urilor unui artist nu atât prin
reperele ei obiective cât, mai ales, prin nivelul de discernàmânt receptiv al acestuia.
Prezen(a istoricà a artistului înseamnà si identificarea lui cu un anumit nivel de instruc(ie, de
culturà, de credin(à, de acest nivel depinzând orientarea interesului, op(iunile pentru detalii,
puterea de pàtrundere si în(elegere, precum si concluziile.
Cu atât mai mult, ba chiar spectaculos de evident, apartenen(a sincerà la o anumità orientare
esteticà determinà cel pu(in douà douà tipuri de comportament.
Realul va impune ochilor pictorului numai aspectele dorite, pretinse, celelalte vor fi estompate, vor
ocoli privirile sale, vor dispàrea.
O a doua posibilitate este ca, în situa(ia în care oferta vizibilului va contrazice copios interesul
artistului, ochii acestuia vor corecta acele date care nu corespnd normelor sale estetice.
Asa precum, în cazul mediilor deformate, un artist vede acelasi ton mai rece sau mai cald în
func(ie de structura sa senzorialà, acum, condi(ionat de op(iunea sa esteticà, va vedea numai
ceea ce doreste sà vadà, numai ce-i impune acel tip de orientare esteticà, inclusiv dominantele de
cald sau rece...
Ar fi instructiv sà ni-i imaginàm, prin absurd, pe Boticelli si Rubens confrunta(i cu un mediu asaltat
de prezen(e feminine în aceeasi secven(à temporalà.
Unul va fi vàzut numai tinere svelte, palide si melancolice, marcate de binecunoscuta “morbidezza”
iar celàlalt, nuduri glorioase, palpitând de via(à, copios rotunjite...
De altfel, acestea, frumoasele din urmà, glorificate de pictura lui Rubens, nu ar fi avut nici o sansà
pentru cariera de manechin în zilele noastre...
mediul fptuirii plastice
Limpezirile capitolului anterior ne vor usura acceptarea ideii cà în aceastà etapà, premergàtoare
înfàptuirii operei plastice, labirintul mediului ce va oferi date, se desface în nenumàrate poteci, în
mii de trasee, în care cel ideal va fi si singurul valabil pentru un anumit creator.
Sub acest aspect, plecàm de la premiza cà scopul cursului este de a netezi càile percep(iei avizate
spre o mai bunà manevrare a datelor ei cu rostul unor crea(ii plastice. Reconsiderând teme lansate
si identificate în capitolele de pânà acum, vom puncta cel pu(in câteva subiecte apropiate
intereselor unor plasticieni profesionisti.
În perimetrul preocupàrilor apar(inând receptàrii mediului obiectiv, se impune ideea cà pe de o
parte receptarea formei geometrice, a culorii si a texturii iar pe de alta, reconfigurarea acestora în
forma plasticà reprezintà un prim proces cu opera(iuni pereche. Reiteràm adevàrul cà observa(ia
si fàptuirea sunt opera(iuni nu numai complementare, ci si firesc simultane, neputând fi departajate
decât teoretic.
Pe de altà parte binomul formà aparentà-structurà reprezintà o altà formà de actività(i-pereche,
desfàsurat într-un proces la fel de unitar.
Toate atributele formei plastice: forma geometricà, culoarea, textura si structura sunt citite, alese,
comparate, asumate, traduse si exprimate în cadrul unui proces unic, cu timpi în care
succesiunea, alternan(a sau concomiten(a devin no(iuni cu totul relative.
În cazul percep(iei artistice logica stiin(ificà curentà este depàsità ori poate reperele stiin(ifice
actuale nu pot cuprinde un proces atât de fluid si greu de stàpânit.
MENTAL I SENZORIAL
32
Dat fiind cà o manevrare avizatà a obiectività(ii în receptare si reprezentare a fàcut mari servicii
suprarealismului, cubismului si picturii metafizice, de exemplu, nu e de mirare cà rute mai pu(in
obisnuite în interiorul acestui labirint al percep(iei, au càpàtat aura firescului si a eficien(ei. De
asemeni nimeni nu mai poate emite surprinderi fa(à de modalità(i neortodoxe de a ràzbate spre
structura formei, modalità(i ce se bazeazà pe intui(ie în principal.
De asemeni în lumina aceeasi idei a rutelor distincte, temele fundamentale ale percep(iei de tip
artistic: delimitarea, traducerea formelor, materialitatea si-au gàsit rezolvàri ce pot fi identificate nu
numai în perimetrul unor mari orientàri stilistice dar si ca solu(ii unice, personale ale unor artisti.
Va fi instructiv de insistat asupra unei alte teme, atât de importante încât a traversat toatà istoria
artelor, cea a miscàrii, a perceperii ei–punctatà în capitolele anterioare- dar mai ales a
reconfiguràrii în operele plastice.
În linii mari putem vorbi de o rezolvare ini(ialà a temei dinamicii prin ilustrarea, pentru o bunà
perioadà, a unor subiecte, a unor ac(iuni de miscare în câmpul plastic. Cu alte cuvinte, pentru a
sugera miscarea era suficient sà fie ilustratà convingàtor o ac(iune bine miscatà. Cu timpul.
elementele formale ale lucràrii, linia, culoarea, forma vor ajunge sà sugereze stàri dinamice în
afara unui subiect anume, figurând sau nu fiin(e în miscare.
Dar va fi desigur instructiv sà remarcàm, chiar în interiorul domeniului figurativ, ce rute deosebite a
avut conceptul miscàrii, cu remarcabile varia(ii de abordàri.
Atunci când teme religioase sau filozofice au pretins-o, nemiscarea în sine era o virtute, în frizele
egiptene sau statuile grecesti, în hieratismul artei murale bizantine, chiar si în unele compozi(ii
renascentiste, cu personaje evoluând ca pe o scenà, nemiscarea însemna sfidarea timpului,
însemna permanen(a unie credin(e.
Mai apoi, miscarea în sine a devenit tema centralà a alcàtuirii plastice, atunci când orientarea unei
scoli artistice a pretins-o, dezlàn(uirile dinamice ale barocului, cu serpuiri si spiralàri frenetice, au
dovedit-o. Si dacà în cazul romantismului cu anume miscàri dramatice sau al impresionismului, cu
vibra(ia formei colorate, aceastà temà centralà avea aspecte mai degrabà implicite, în cazul
experien(elor futuriste sau ale lucràrilor cinetice, tema centralà ajunge temà unicà, obsedantà.
De altfel exemplul acestei teme, cu rezolvàri ini(iale în perimetrul compozi(iilor figurative si mai
apoi cu ajutorul elementelor formale de limbaj, mai poate fi suplimentat si cu altele ca: tema
tensiunii, a ritmului si a simetriei, a rela(iei ordine-dezordine, a formelor închise-deschise, care au
avut rezolvàri succesive în aceleasi douà lumi, figurativà si nonfigurativà. Cursul va dovedi cà
aceastà rutà este cât se poate de fireascà, dat fiind cà în spatele oricàrui învelis anecdotic, cu
figura(ie umanà, stà o acàtuire a unor elemente formale, a càror componente realizeazà împreunà
acea energie vizualà necesarà mesajului plastic. Aceastà idee este legitimatà nu numai prin
proiecte ale unor lucràri plastice sau desvàluiri scrise ale unor artisti ci si prin màrturii provenind
din lumea literelor sau a muzicii.
Toate temele, men(ionate mai sus au fost percepute de artist în categoriile mediului real , ca mai
apoi, abstrase, epurate prin harul observatorului sà devinà elemente fundamentale de expresie
plasticà, cu prestigiu autonom si cu forme extrem de variate de existen(à, amprentate de marca
autorului manevràrii lor.
Nu va fi trecutà cu vederea un cuplu dintre cele mai nobile si generoase rosturi pe care le are
artistul plastic în istoria culturii umane.
Pe de o parte el va observa, va percepe cu sensori slefui(i de exerci(iu, cu sensibilitate înàl(atà
profesional, anumite repere ale mediului real care nu se oferà cu usurin(à oamenilor obisnui(i dar
care pot avea valori ridicate sub aspectul cunoasterii sau al încàrcàturii estetice, devenind astfel un
soi de ghid al percep(iei.
Pe de altà, parte artistul, ca explorator al acestui mediu al fàptuirilor plastice, este cel mai
îndreptà(it traducàtor, intermediar, interpret al mesajelor de for(à ale lumii vizibile, nu întotdeauna
usor de în(eles, dar atât de necesare semenilor sài.
MENTAL I SENZORIAL
33
4. între mental i senzorial
- retorica imaginii în artele aplicate ( a imaginii publicitare) -
“o inteligen(à care organizeazà cu fermitate este colaboratoarea cea mai pre(ioasà a sensibilità(ii,
pentru realizarea operei de artà.
PAUL CEZANNE.
“când un actor începe sà creadà cà este personajul interpretat, concediazà-l”
STANISLAVSKI
Cele douà citate, aparent fàrà legàturà, preluate din gândirea a doi monstri sacri, din domeniile
picturii si dramaturgiei, ne conving în legàturà cu o temà crucialà a dialogului cu vizibilul.
Acceptàm cà existà atitudini predilecte în a recepta vizibilul, una având rostul de a-l în(elege iar
celàlalt de a-l sim(i, prima reprezentând presiunea structurii mentale iar cea de a doua, ponderea
structurii senzoriale. Pe de altà parte însà, nu putem accepta cà extremele reconfiguràrii lumii
vizibile, indiferent de domeniul artistic luat în studiu, ar ràmâne în totalitate subjugate celor douà
atitudini.
Arareori un pictor se dezlàn(uie, làsându-se purtat exclusiv de valul sensibilità(ii sale. Cu sau fàrà
o atitudine lucidà, mijloacele sale vor fi temperate de un control mental, la fel ca si în cazul unui
actor, care atent la ràspunsul sàlii, o salà dintr-o anume searà, într-un anume oras, îsi va corecta
amploarea si calitatea emo(iei pe care o mimeazà cu toatà tària talentului sàu.
În lumea artei, intensitatea unor stàri emo(ionale, for(a sincerità(ii, pânà si accentul inconfundabil
al candorii, sunt de fapt gesturi artistice controlate mai mult sau mai pu(in instinctiv, pentru o
singurà, coplesitoare sarcinà, aceea ca mesajul artistic sà fie eficient receptat...
Si dacà în cazul artelor tradi(ionale, aceastà nevoie de comunicare reprezintà cel mai de seamà
rost, în perimetrul inconfortabil al artelor aplicate, comunicarea este determinatà de mesajul
comandat si nu de cel ales de autor iar calitatea manevràrii mijloacelor specifice se raporteazà
supàràtor la (inta mesajului, ca subiect ce va trebui sà devinà interesant pentru un anumit public...
De fapt aceasta dificultate suplimentarà, specificà manevràrii elementelor de limbaj în lumea
publicità(ii vizuale, raportatà la sintaxa obisnuità a limbajului plastic tradi(ional, reprezintà scopul
declarat al acestei lucràri...
Se impun acceptate douà adevàruri fundamentale.
Pe de o parte, va trebui sa devinà limpede cà elemente de limbaj ale artelor vizuale din categoria
celor fundamentale, care servesc bidimensionalitatea, precum desenul, pictura, fotografia, pot
ràspunde nevoilor de figurare aservite viziunii liniare, în egalà màsurà cu nevoile viziunii picturale.
Raportându-ne la teme propriuzise, apar(inàtoare unor comenzi si rosturi ale artelor aplicate sau
ale comeniului publicitar, ar fi vorba de nevoi de capacitare, solu(ionate pe rute mentale sau
senzoriale.
Pe de altà parte, aceeasi dificilà temà, de pIIdà publicitarà, lansatà càtre artisi diferi(i sub apectul
apartenen(ei la un anumit curent estetic, deosebit marca(i de structura mentalà sau senzorialà, va
primi solu(ii distincte dar potrivite temei.
Interesul pentru o bàuturà poate fi impus unei categorii de consumatori prin câteva mijloce
curente:
-un desen realist, sugerând situa(ia unei sticle într-un mediu torid, cu repere desertice, provocând
setea si cu detalii pe suprafa(a sticlei care pun în eviden(à picàturi de apà, rezultat al condensului
prin (inerea la ghea(à a bàuturii promovate.
-o picturà în culori convingàtoare a unei situa(ii asemànàtoare, cu aceleasi efecte de excitat
sim(urille
MENTAL I SENZORIAL
34
-o compozi(ie graficà ce reuseste sà stârneascà acelasi interes pentru bàutura promovatà si prin
alte mijloace:
-pustiul, ariditatea, nefirescul pot fi sugerate prin mijloace grafice aluzive, iar prezen(a beneficà a
produsului va putea fi marcatà prin prestan(a impunerii lui, indiferent cà va fi vorba de desen,
picturà sau fotografie...
De pildà, un desen, urmàrind conturul inconfundabil a unei sticle de pepsi cola, fàcut cu degetul pe
o suprafa(à de nisip arid, ar reusi sà transmità mesajul de mai înainte, fàrà detalii insistente...
-un desen, o picturà, sau o fotografie, ar fi capabile prin captarea alcàtuirii tridimensionale, sà
sus(inà plastic mesajul publicitar men(ionat.

Se impune sà risipim o prejudecatà relativ curentà si tenace în lumea alcàtuirilor grafice destinate
publicità(ii, afisele, afisetele sau copertele, aceea prin care se pleacà de la premiza cà desenul
sau pictura de tip naturalist si, în consecin(à fotografia de acelasi tip ar reprezenta tehnici tipice
pentru reprezentàri de tip senzorial.
Într-adevàr, la o primà vedere, aceastà categorie de tehnici ar fi cea mai potrività unor figuràri care
ar izbuti sà capaciteze privitorul pe rute senzoriale: pizze sau hamburgeri cu gradul ideal de
rumenealà si ingrediente vegetale la o (inutà coloristicà ce lasà apà în gurà, sticle si pahare cu
whisky sau votcà, pe fundaluri romantice sau desertice, agrementate cu douà sau trei cuburi de
ghia(à, aburite din cauza condensului, care stârnesc o nevoie irepresibilà de bàut, epiderme
catifelate sau protuberan(e ale unor morfologii feminine puse în valoare în contexte romantice
care...
De fapt însà, aceastà categorie de mijloace de figurare, plasticà, fotograficà sau cinematograficà
poate servi ireprosabil si teme subordonate viziunii mentale, poate construi decoruri sau alcàtuiri
suprarealiste sau metafizice, capabile sà punà în luminà mesaje cu o pre(ioasà încàrcàturà
metaforicà, care pretinde, pentru o plenarà receptare, educa(ie, o anumità culturà a imaginii
plastice si, nu în ultimul rând un recul emo(ional, fa(à de aparen(ele mesajului desenat, pictat sau
fotografiat.
De altfel, asa precum o vor dovedi unele dintre studiile de caz, teme grafice care mizeazà în mod
evident pe stârnirea unor interese fiziologice sau emo(ii primare, care inten(ioneazà, în orice caz,
sà capaciteze prin emo(ii militante, pot fi rezolvate prin mijloace sintetic-grafice, decorative sau
aluzive. Trebuie îndepàrtatà astfel prejudecata tentantà cà acest din urmà inventar de mijloace,
privite în mod superficial-teoretic, ar fi potrivite numai pentru construiri plastice conceptuale.
Apare deci o concluzie, cel pu(in la nivelul acestor prime constatàri.
Vom accepta, fàrà rezerve, ideea cà elementele fundamentale de limbaj plastic, chiar riguros
aceleasi, prin folosirea unor tehnici la fel de asemànàtoare, pot rezolva teme diferite ale figuràrii,
odatà supuse celor douà viziuni fundamentale.
Cele mai proeminente tehnici ale domeniului afisului, desenului, alcàtuirilor picturale, al montajelor
si colajelor, ale picturii prin tehnica aerografului, ale fotografiei publicitare, ale prelucràrilor pe
calculator, pot deveni mijloace tehnice la fel de supuse fa(à de o viziune sau cealaltà si, oricât de
surprinzàtor ar pàrea, la fel de eficiente, sub aspectul calità(ii mesajului
publicitar.
Nu putem însà ocoli o legitimà preocupare pentru modul diferit în care tehnicile de
expresivizare opereazà în cazul afisului, din categoriile privind importan(a cadrajului, a structurilor
compozi(ionale tràdând schemele clasice, a deformàrilor, a folosirii avizate a regiei de lumini...
Acestea din urmà nu numai cà pot constitui un material dificil de scos în luminà dar si greu de
clasificat.
( vezi volumul “Retoricà si candoare în limbajul graficii” –Mihai Mànescu, apàrut în editura “Aletheia” –
Bistri(a 2004)
Cu toate acestea, tehnicile men(ionate pot fi zonate în câteva mari categorii, acestea fiind si
principalele teme ale categoriei de tehnici destinate expresivizàrii:
-manevrrile i opiunile asupra cadrului,
MENTAL I SENZORIAL
35
-soluiile geometric-compoziionale,
-orchestrarea nuanat a raporturilor de culoare, valoare i modelaj
-operaiuni de natur retoric asupra atributelor fundamentale ale semnului plastic: forma,
culoarea, textura,
-deformarea- în sensul modificrii unor atribute ale subiectului figurat fa de aceleai ale
subiectului real, accentuarea sau anularea unor detalii ale formelor, operaiuni de sintez
ctre volume fundamentale, deformrile perspective i subiective.
-folosirea avizat a regiei de lumini.
-manevre retorice între limitele i performanele unor tehnologii artistice specifice
(toate acestea, analizate pe larg în cursul pentru Doctorat: “Retorica imaginii plastice între Ordine si
Dexordine” , autor - Prof, univ, Dr, Mihail Mànescu, Biblioteca UNAB, vor fi reconfigurate aici, în acest curs,
în lumina presta(iilor care servesc perimetrul artelor publicitare)
Aplicativitatea, cu domenii extinse de operare în rutele artelor plastice, reprezintà o sansà
remarcabilà pentru punerea în luminà a conceptelor de sinceritate si retorism.
Temele presupuse de genurile de aplicativitate, diferite prin rosturi si prin (inuta mesajului,
reprezintà bune prilejuri pentru a dovedi cât de nuan(at poate opera expresivizarea limbajului
plastic.
Dintr-un punct de vedere, treptele de servicii, nivelurile de abordare a temelor, cu în(elesuri diferit
încàrcate prin poten(ialul enun(ului plastic, înseamnà momente explicite pentru identificarea unor
gesturi retorice.
Va fi instructiv de dovedit însà cà nu nivelul acestor trepte justificà elemente si grade de
expresivizare într-un crescendo de la candoare si sinceritate càtre retorism, ci mai ales, cele
privind modul de abordare, viziunea personalà a autorului, nàscocirea si manevrarea unor
argumente neobisnuite, în afara inventarului oficial al breslei.
Deloc întâmplàtor, vor fi alese uneori subiecte plastice apar(inând unor domenii de aplicativitate,
pentru cà tocmai pe teritoriul acestora, rigorile mesajului comandat pretind exerci(ii retorice pe
màsura provocàrii.
În acelasi timp însà, nu vom pierde din vedere acel anumit domeniu de aplicativitate al
graficii, afisul, unde desfàsuràrile plenare ale unor manevre retorice apar(inând acestor categorii
de tehnici, sunt deosebit de evidente.
În cadrul sec(iunii dedicate manevrelor si op(iunilor asupra cadrului
s-ar impune unele limpeziri a câtorva subiecte subsumate sec(iunii men(ionate, precum
definirea no(iunii de cadru în picturà, gravurà, artele grafice, în sculpturà, în artele decorative si
aplicate, în scenografie, în fotografie si cinematografie dar mai cu seamà prin compara(ie cu
conceptul de cadru în afis.
În artele plastice bidimensionale, cât si în fotografie, cadrul a însemnat, pentru o lungà perioadà, o
por(iune din vizibil captatà într-un perimetru geometric dat. El însà a reprezentat si rela(ia
armonicà, sub aspectul unor reguli sacrosante, între subiect, dimensiunea lui în suprafa(a cadrului
si locul fa(à de limitele perimetrului.
În artele plastice tridimensionale, precum sculptura sau scenografia de exemplu, conceptul de
cadru are deschideri si càtre alte mai greu de identificat acceptàri. Desigur, o sculpturà citità
dintr-o pozi(ie fixà, pe un fundal al mediului unde este fixatà, exterior sau interior, poate fi apreciatà
ca o prezen(à bidimensionalà pe o suprafa(à datà, la fel se pune problema si în cazul unui
spectator de teatru, fixat pe un scaun, într-un singur moment si privind din acelasi unghi.
MENTAL I SENZORIAL
36
Dar, întrucât atât sculptura cat si decorul scenografic pot fi citite fie în contextul miscàrii
privitorului în jurul lucràrii, fie prin aprecierea alcàtuirii în timp prelungit, în care elementele
componente îsi schimba atât pozi(ia cât si calità(ile plastice, no(iunea de cadru capàtà o
specificitate la alt nivel. Vom avea un cadru fie tridimensional, fie cu sugestii tridimensionale dar si
temporale, apropiindu-ne astfel, destul de mult de cadrul din domeniul cinematografiei.
Nu vom adânci aceste din urmà teme ci, (inând seama de noutà(ile de concept pe care le sus(in
acestea, ne vom concentra asupra afisului.
Trebuie acceptatà ideea cà afisul, fiind unul dintre cele mai vii si ancorate în realitate domenii ale
graficii aplicate, a trebuit sà beneficieze de cuceririle proaspete ale schimbàrii de mentalitate în
domeniul cadrului plastic, din lumea picturii sau a graficii.
Pe de altà parte, aflându-se, prin for(a împrejuràrilor în avangarda domeniilor artistice,
ràspunzàtoare de temele cele mai actuale, afisul ca gen, nu putea sà nu împrumute, solu(ii din
domeniile conexe, fotografia si cinematografia. Asa cum vom demonstra într-o analizà a unui afis
realizat de Toulouse Lautrec chiar înainte de intrarea calendaristicà în secolul de care ne ocupàm,
procedeele de expresivizare bazate pe folosirea cadrului, dovedesc uimitoare “amintiri despre
viitor”, precum perspectivà plonjantà, obiectivul superangular sau sugestia unor transfocàri...
Peste ani, vom constata cum, prin evaluarea unor efecte retorice, bazate pe cadràrile controlate,
contrazicând solu(ile tradi(ionale preluate din arta oficialà, odatà cu formarea academicà a
desenatorilor de afise, genul îsi structureazà, sub acest aspect, un limbaj specific.
În Nouveau Style, tramele academice sunt încà vizibile, înduiosàtoare si tenace, treptat,
valoarea cadràrii fotografice, precum si uriasa for(à expresivà a detaliului, impun si devin firesti
exerci(ii în temele de afis. Asa precum în cinematograf, strigàtul unei fe(e în prim plan din
“Crucisetorul Potemkin”, avea sà revolu(ioneze sim(ul cadrului, în temele curente de afis,
comerciale sau culturale, un detaliu bine pus în valoare dovedeste puteri semnificante dar si de
capacitare emo(ionalà mai mari decât întregul din care a fost extras.
Într-un afis Nouveau Style sau Art Deco, destinat unui spectacol de teatru sau operà, dramatismul
temei era ilustrat printr-un gest amplu al unui personaj în picioare, care mima cu toate reperele
fizice ale corpului, mâini, corp, umeri si fa(à, condi(ia tragediei de care se ocupa scrierea
dramaticà.
Peste ani, un detaliu semnificativ, un prim plan al unui obraz bràzdat de lacrimi sau chiar col(ul
unui ochi înlàcrimat izbuteste sà emo(ioneze un public larg, antrenat îmtre timp sà recep(ioneze si
sà se lase sedus de asemenea detalii puternic semnificante...
Ba chiar, op(iuni avertizate ale autorului pentru anumite detalii morfologice sau obiecte unice cu
puternice valori semnificante, alàturate sau grefate pe alte repere-detaliu, aveau sà ajungà, prin
puternica lor for(à vizualà evocatoare, modalità(i specifice numai afisului. Un porumbel cu o
ramurà de màslin în cioc, o cascà germanà în care s-a încropit un cuib de pasàre, o mânu(à de
copil înconjurând patetic un deget matur, o cizmà care striveste o micà floare, un mac ce ràsare
dintr-un cub de piatra seacà, toate acestea, printr-o cadrare care le asigurà condi(ia de scenà
principalà, exclusivà, vor deveni modalità(i curente simbolic-expresive ale universului imaginii
afisului.
În concluzie, dacà în imaginea fotograficà sau cinematograficà, maturizarea sentimentului fa(à de
cadru a însemnat acordarea unor sanse sporite detaliului semnificant, prin opera(iuni tot mai
curajoase de decupare din întreg a unor por(iuni gràitoare, în picturà sau în gravurà aceste
manevre retorice au fost preluate cu bunà màsurà.
În schimb, în afis, indiferent de zona tematicà servità, aceleasi tehnici au devenit predilecte, atât
de specifice, încât, recunoscute ca atare, au fost evitate o bunà perioadà în picturà si în ilustra(ia
beletristicà. În schimb, au putut fi regàsite firesc într-un domeniu cu nevoi similare de seduc(ie cu
ale afisului, prin emo(ionare violentà si rapidà, referindu-ne astfel la banda desenatà, un domeniu
cu o vinovatà ràspândire, chiar pentru consumatori trecu(i de vârsta copilàriei, în deceniile ‘40-’70,
în (àrile occidentale, mai ales în Statele Unite, cu eroi celebri, precum Tarzan, Superman sau
Barbarela...
Cadrajul unor scene din aceste serii de benzi desenate era la înàl(imea ultimelor cuceriri vizual-
tehnice cinematografice, racourci-uri nàucitoare, deformàri superangulare, transfocàri viguroase
sau chiar negativàri de imagine...
MENTAL I SENZORIAL
37
Asa încât, atunci când vorbim de poten(ialul retoric al cadràrii în artele vizuale, vom accepta
ideea cà el reprezintà una din primele op(iuni din seria celor ce construiesc demersul plastic,
alegerea cadrului supundu-se rostului lucràrii si rotunjind mesajul inten(ionat de artist.
În egalà màsurà un studiu destinat identificàrii celor mai proeminente repere istorice ale
conceptului de cadru în marile curente artistice, cu mentalità(i specifice unor scoli de artà, cu tiranii
si deblocàri succesive ale acestora în desfàsurare istoricà, cu împrospàtarea conceptului prin
libertà(i tot mai mari, intrerferen(e si preluàri între domenii – arte plastice-fotografie-cinematografie
-, nu va putea face abstrac(ie de un domeniu cu manifestàri atât de proeminente în secolul XX,
precum afisul.
Avem credin(a cà, numai în perimetrul acestui domeniu, toate rutele de expresivizare enun(ate mai
sus ar reprezenta un teritoriu de studiu plenar, un foarte vast teritoriu de anlizà, cu nenumàrate si
colorate exemple.
Tema efectelor specifice de expresivizare, realizate prin
manevre asupra cadrului
precum:
punerea în valoare a subiectului sau, dimpotrivà, integrarea lui în mediul ambiant, nuan(area
importan(ei con(inutului, sugerarea si sublinierea unor tràiri afective potrivite temei, nuan(area
tipului de abordare, între nobilà tradi(ie, spontaneitate si insolen(à, între hieraticà nemiscare si
dinamicà dezlàn(uità, se poate regàsi, în nenumàrate variante de rezolvare, în imaginile afisului.
Desigur cà în perimetrul solu(iilor
geometric-compoziionale
afisul va reprezenta un teritoriu de studiu la fel de bogat în exemple tipice si, mai ales, atipice.
În domeniul curent al compozi(iei imaginii plastice ca o structurà spa(ialà geometricà,
cele mai cunoscute formule compozi(ionale eviden(iate în decursul istoriei artelor, apar(inând
geometriei mai mult sau mai pu(in secrete ale pictorilor, sec(iunea de aur si altele asemenea,
legate de formule numerice armonice, rolul perspectivei si tipurile de abordare cele mai
proeminente istoric, nu sunt tràdate ci chiar evidente în perioadele de pionierat ale afisului.
Compozi(ia imaginii plastice, remodelatà de structuri preponderent mentale sau afective, va oferi
prilejul legitim pentru op(iuni instinctive sau profund marcate de viziuni plastice subiective, trasee
compozi(ionale urmând reguli de desfàsurare mai greu identificabile sub aspect geometric dar
extrem de eficiente sub aspect retoric, toate aceste eviden(iate pe scoli si personalità(i din istoria
genului.
Si dacà orchestrarea nuan(atà a raporturilor de culoare, valoare i modelaj, cu raportare la
semnul icono-plastic, îsi poate gàsi în domeniul artelor de sevalet, cel mai legitim si firesc câmp de
manifestare, existà totusi si teritorii ale artelor aplicate unde aceste manevre sunt frecvente si
evidente. Între acestea, domeniul afisului poate oferi extinse prilejuri de analizà.
Reiterând adevàrul cà semnul iconic, (cel care pàstreazà un raport de asemànare cu un subiect
din lumea vizibilà), nu poate fi despàr(it de semnul plastic, (cel care construieste prin linie, pata de
culoare sau formà modelatà, semnul iconic), decât la nivel teoretic, putem totusi identifica tipuri de
manevre retorice la nivelul acestora douà.
Si chiar dacà pentru semnul iconic punerea în luminà a acestor manevre este mai usoarà, nu
trebuie pierdute din vedere nici acele tehnici care opereazà fie mai subtil, fie instinctiv, pentru
expresivizarea semnului plastic, luat în sine, unde atributele lui fundamentale forma, culoarea si
textura devin teritorii cu particularità(i de expresie mereu exploatate.
Exprimându-ne sintetic, am putea spune cà în cazul culorii se poate vorbi despre opera(iuni
retorice de punere în eviden(à, de reliefare fa(à de mediu sau fond, de sublinere a caracterului
coloristic fundamental, de nuan(are sau integrare în fond, de contrastare sau armonizare între
pàr(i, de prestan(à sau stingere, de subliniere a raportului cald-rece între pàr(ile luminate diferit...
Va trebui sà nu pierdem din vedere cà aceste opera(iuni, în sine sau în ansamblu servesc, prin
modalità(i specifice, cele douà viziuni fundamentale, cea liniarà si cea picturalà.
MENTAL I SENZORIAL
38
La nivelul semnului plastic, putem identifica opera(iuni tinzând sa reliefeze, dupà necesità(i,
puritatea, luminozitatea, realizând astfel un nivel dorit de soc vizual sau degradarea prin grizare, în
egalà màsurà accentuarea calità(ii de cald-rece poate evea controlate efecte expresive. Nu trebuie
pierdut din vedere, în nici un caz, poten(ialul semnificant al culorii. Luatà în sine, indiferent ce
formà vizualà va înveli, o anumità culoare are o valoare semnificantà certà, verificatà, asa încât
oricât de sumarà ar fi pregàtira profesionalà a unor practiceni ai publicità(ii vizuale, ei nu vor putea
face abstrac(ie de for(a de capacitare a unui mesaj în care culoarea este importantà.
Atunci când ne referim la construirea subiectului prin semitonuri, cu alte cuvinte la valorare, vom
avea în vedere sublinierea cantità(ilor si calità(ilor volumelor prin valorare nuan(atà,
traducerea pulsa(iei acestora în spa(iu si a prezen(ei lor în adâncime, reliefarea orchestratà a unor
volume servind expresia formei, opera(iuni de anulare a unor volume nesemnificative, opera(iuni
de reliefare a altora, opera(iuni de contrastare sau de stingere a unor raporturi valorice. Nici la
acest nivel nu trebuie sà pierdem din vedere modul în care se sus(ine viziunea liniarà fa(à de cea
picturalà, pentru cà numai prin enumerarea procedeelor de mai sus, se poate eviden(ia cât de
plenar poate fi servità o viziune sau alta, numai prin valorare.
Referindu-ne la modelaj, este evident cà avem în vedere modul în care acesta este sugerat prin
opera(iuni plastice pe suprafe(e bidimensionale. În esen(à este vorba despre integrarea unor
volume secundare în volumul fundamental, reliefarea nuan(atà a celor ce servesc expresia,
anularea unor reliefuri sau, dimpotrivà, sublinierea altora, opera(iuni de sintezà sau abstragere,
opera(iuni de calmare a suprafe(elor sau de populare a acestora.
Reîntorcându-ne la nivelul semnului plastic, putem puncta rolul de prim rang al texturii, aceasta
reprezentând fàrà nici o îndoialà una dintre cele mai folosite modalità(i de expresivizare a semnului
plastic, cu atât mai mult cu cât la nivelul ei se integreazà atributele de formà si culoare. Nu se
poate imagina for(a de expresie a unui semn plastic în afara unor avizate opera(iuni asupra
texturii; aceeasi formà poate fi agreabilà sau nu, func(ie de culoarea si textura ei, o anumità
culoare stà la modul ideal pe o anumità formà si sus(inutà de o anumità texturà si, în fine, o
anumità texturà se sprijinà pe anumite calità(i de formà si culoare.
Rostul opera(iunilor de expresivizare ar fi acela de a crea texturi identificabile între raporturile:
ordonat-dezordonat, agitat-calm, neted-rugos, sincer-elaborat, asperità(i egale sau inegale,
reliefuri dese sau rare, aspect mecanic, plat sau spontan...
Si dacà la acest nivel, cel enun(at mai sus, lucrurile sunt mai usor de identificat si în(eles, nu la fel
de simplu stau lucrurile în cazul formei semnului plastic.
Cu toate aceste, datà fiind importan(a manevrelor de expresivizare consumate în jurul acestui
atribut al formei desenate sau pictate, se cuvin men(ionate câteva opera(iuni tipice.
Ar fi vorba de manevre de subliniere a clarità(ii semnului, a sincerità(ii, a ductului spontan sau
elaborat, a elegen(ei, de subliniere a personalità(ii lui, a identità(ii marcate.
Indiferent ce ar figura, semnele liniare negre, viguroase si sinuoase, din afisele lui Lenica, au o
identitate greu de confundat cu semnele liniare care construiesc imaginile lui Glaser sau cele care
descriu formele morbide ale lui Starowieyski...
O altà tehnicà de expresivizare este
deformarea.
Evident cà folosim acest termen pentru opera(iuni în sensul modificàrii unor atribute ale
subiectului figurat fa(à de aceleasi ale subiectului real, pentru accentuarea sau anularea unor
detalii ale formelor, precum si opera(iuni de sintezà càtre volume fundamentale.
În egalà màsurà, avem în vedere, în cazul acestei categorii, si deformàrile perspective si
subiective. Se impune deci limpezità no(iunea de deformare, în acceptul acestui curs: este evident
vorba de modificàri de dimensiuni si raporturi ale reperelor lumii vizibile, cu scopul punerii în
valoare a unor tràsàturi specifice, din punctul de vedere al plasticianului, no(iunea fiind evident
dezlegatà de orice sens peiorativ sau negativ care i s-ar fi putut atribui în limbajul curent.
MENTAL I SENZORIAL
39
Deformàrile morfologice reprezintà o paletà de mijloace de interven(ii retorice nu numai amplà ci
mai ales extrem de nuan(atà, de la insesizabile corec(ii ale unor repere anatomice pânà la
exageràri evidente, toate reprezentând modalità(i de a pune în eviden(à tràsàturi ce marcheazà
caracterul subiectului, al personajului reprezentat.
În mod evident, în uriasul perimetru al lucràrilor de tip afis, putem cu usurin(à eviden(ia imagini cu
deformàri morgologice situate pe un evantai larg de grade ale expresivizàrii. Raportându-ne numai
la tema portretului de pildà, vom putea gàsi imagini din categoria caricaturii sau a
grotescului, imagini stilizate viguros, sintetic expresive sau figuri subtil expresivizate càtre nuan(e
mai greu de definit, abia sesizabile dar convingàtoare. Sub aspectul tehnicilor plastice, aceste
deformàri sunt la fel de posibil de realizat în desen, picturà sau fotografie.
Trebuie însà, ca si în cazul artelor tradi(ionale, sà punctàm tipuri morfologice deja clasice,
acceptate si manevrate la nivel universal, tipul boticellian, tipul rubensian, cel bourdellian, tipul pop
sau morbid...
Deformàrile geometrice, sunt, mai ales în cadrul afisului ca gen, puternic legate de deformàrile
perspective. Avem de-a face la aceastà categorie a deformàrilor de modalità(i de modificare a
formelor reale, prin tràdàri ale dimensiunilor si raporturilor geometrice, dupà criterii cu totul
subiective ale artistului, in ideea impunerii celor mai specifice tràsàturi ale obiectului figurat, dar
mai ales în ideea alinierii acestuia la un ansamblu plastic dat, la anumite norme estetice.
Este important, asa cum am men(ionat mai sus, sà acceptàm ideea cà atât deformàrile
morfologice cât si cele geometric-perspective sunt puternic determinate de un cadru istoric dat, de
tiranii estetice, exponente ale unor scoli artistice personalizate. Sunt extrem de usor de sesizat
diferen(ele fundamentale de stil al formei între figurile elegant alungite, sinuos miscate si
caligrafiat sintetizate din Art Nouveau fa(à de geometric-riguroasele stilizàri din Bauhaus sau Art
Deco.
Am fàcut astfel trecerea càtre alt tip de deformàri, cele sintetice sau de abstragere.
Raportându-ne la un acelasi ipotetic portret, vom remarca faptul cà, prin voin(a artistului, din
inventarul real si total al reperelor formelor vizibile, se extrag acelea care, prin simplificare, prin
sintezà, pot oferi o prezentare esen(ializatà si expresivà a formei obiective. Vom observa si
subordonarea detaliilor fa(à de formele esen(iale, topirea volumelor nesemnificative în cel
fundamental, anularea subiectivà a unor repere spre mai buna receptare a celor semnificative.
Categoria deformàrilor perspective cuprinde tràdàri inten(ionate ale celor mai firesti legi
perspective: fuga perspectivà, sugerarea geometricà a adâncimii, viziunea ocularà obiectivà, spre
mai expresiva prezentare a realului în reconfiguràri plastice sau cu scopul unei firesti integràri a
temei plastice în mediul impus de receptare. Anamorfoza si alte tipuri de deformàri prin modelàri
ale fizicii optice, reprezintà monedà curentà în aria artelor plastice tradi(ionale, precum pictura,
sculptura sau grafica dar se manifestà într-un mod evident pânà spre socant mai cu seamà în afis,
indiferent de zona, de genul de publicitate pe care o serveste lucrarea. În ceea ce priveste
superangularul sau viziunea teleobiectivà aplatizantà, douà atribute ale tehnicilor fotografice, ele
si-au gàsit rapid si firesc locul între cele mai curente tehnici retorice în lumea afisului.
Deformàrile subiective, care, operând cu absolut toate tipurile clasice de deformàri -morfologice,
geometrice, de abstragere, perspective- realizeazà o realitate plasticà patronatà de bunul plac al
artistului, de rigori de figurare monitorizate de estetica personalà.
Se impune aici o parantezà unde, evocând cazuri clasice din istoria artelor vizuale, vom
observa cum realitatea, deformatà, a fost mai convingàtoare dacât expresia ei corectà, obiectivà,
preluatà din realitatea vizibilà. Nu mai este pentru nimeni uimitor ca un desen sau o picturà sà fie
mai corespunzàtoare, mai profund asemànàtoare cu identitatea adevàratà a modelului real.
Ba chiar si în cazul fotografiei, o imagine corectà si obiectivà poate fi categoric întrecutà, sub
aspectul reliefàrii tràsàturilor fundamentale ale unui personaj, al identificàrii datelor spirituale, de o
imagine în care reperele concret-reale au fost subiectiv deformate de artistul fotograf.
Asa precum în cazul unor caricaturi sau a unor portrete sarjate, ca sà ne referim la genuri cu
imediatà în(elegere, desenele conving mai eficient în legàturà cu morfologia tipicà a personajului
dar si, prin argumente fizionomice, asupra caracterului sàu, orice subiect tratat de un afis poate
deveni mai proeminent, mai credibil, prin anumite deformàri subiective...
MENTAL I SENZORIAL
40
Mai putem remarca ràsturnàri de condi(ii logice sub aspect fizic în favoarea unei virtualità(i mai
convingàtoare, uneori mai credibile si mai acceptabile decât reperele lumii reale si obiective.
Este usor de acceptat ideea cà afisul este obligat, prin natura rosturilor sale, sà atragà aten(ia si
sà convingà rapid cu mijloace uneori neortodoxe dar care pot fi scuzate de scop, acesta din urmà
uneori prea marcat de dimensiunea impresionantà a mizei financiare.
Si dat fiind cà, în universul artelor afisului, asa cum men(ionam, toate trucurile dedicate
expresivizàrii mesajului sunt permise pentru atingerea scopul – sentimentul, gluma, înselàciunea,
santajul, cinismul..., vom accepta ideea cà raportat la dimensiunea scopului, deformàrile
subiective, vor avea, la rându-le, teritorii de creativitate si dimensiuni remarcabile...
Folosirea avizat a regiei de lumini,
reprezintà una dintre cele mai usor identificabile tehnici de expresivizare, atât de proprii artelor
vizuale. Ea are un caracter proeminent mai ales si pentru faptul cà i se pot subordona rute de
studiu apar(inând semnului icono-plastic: claritatea,
luminozitatea, contrastul, definirea, pregnan(a, nuan(area poeticà, dramatismul etc.
În eviden(ierea modalità(ilor curente de expresivizare prin alegerea, exploatarea sau manevrarea
sursei luminoase, se vor remarca, pe de o parte, diferen(ele majore de operare în aria artelor de
sevalet –pictura, sculptura, grafica- fa(à de cele aplicate sau apar(inând marii familii a artelor
vizuale: scenografia, fotografia si cinematografia.
În egalà màsurà însà va trebui sà reliefàm faptul cà folosirea unor asemenea manevre expresive
din teritoriul afisului datoreazà mult experien(ei domeniului plastic tradi(ional dar se impune sà
recunoastem în acelasi timp cà s-au maturizat modalità(i de mare specificitate, datorate mai ales
rosturilor de eficien(à ale genului.
Raportându-ne, asa cum men(ionam la marea familie a artelor vizuale, în cadrul acestei categorii
de manevre retorice, avem de-a face cu:
- op(iuni în limitele luminii naturale –arte plastice, fotografie, cinematografie
- op(iuni sus(inute de lumina artificialà -arte plastice, fotografie, scenografie, cinematografie
- manevre tinzând sà rezolve cerin(ele celor douà viziuni fundamentale –cea liniarà si cea
picturalà-, între descriptivism si clar-obscur, din categoria càrora putem gàsi repere proeminente în
istoria artelor vizuale.
Câteva studii de caz din istoria picturii, cu lucràri alese din opera unor mari maestri ai luminii,
precum italianul Caravaggio, spaniolii El Greco si Velasquez, flamanzii Breugel, Rembrandt si
Vermeer ar pune stràlucit în luminà abordàri distincte si performan(e picturale profund marcate de
personalitatea creatoare a acestor autori.
Desigur cà si punerea în eviden(à, spre studiu, a unor opere apar(inând Impresionismului si a
Expresionismului, douà mari scoli universale de artà, ar putea oferi analizei prilejuri de a identifica
manevre retorice bazate pe luminà.
E de asteptat ca toate aceste cuceriri ale figuràrii si expresivizàrii prin folosirea luminii, tehnici
slefuite milenar în bele-arte, sà fie importate, la nivelul cotelor maxime ale eficien(ei plastice, în
absorbantul domeniu al afisului, atât de interesat de modalità(i retorice care sà aibe efect de
convingere mereu mai puternic.
Va fi chiar instructiv de remarcat modul plenar, uneori ridicat la nivelul de ultimà consecin(à, în care
o anumità tehnicà de expresivizare prin luminà, este folosità în afis.
Ne vom folosi de acelasi exemplu al portretului, pentru usurin(a demonstra(iei, prin modalità(i de
punere în valoare a expresiei unei figuri, cu rostul de a aten(iona dramatic asupra unui anumit
mesaj.
Asa de pildà, fluxul luminos dirijat razant-lateral sau zenital, pentru punerea în valoare a unor
reliefuri faciale sau a unor grimase este folosit la unghiul maxim. Intensitatea luminoasà a spotului,
utilà màririi dramatice a contrastului, poate ajunge si ea la valori extreme.
MENTAL I SENZORIAL
41
Multiplicarea surselor si diferen(ierea lor nuan(atà, pentru a prezenta avantajos portretul unei
tinere-manechin sau figura promi(àtoare a unui candidat la presedin(ie, nu va avea limite, datà
fiind miza comercialà sau politicà a subiectului portretizat.
O coperta a unei prestigioase reviste, mai mult ca sigur “Life” publica o imagine simbol, cu
fotografia profilului presedintelui Nixon, profil atent si insistent îngrijit de nenumàrate mâini,
înarmate cu pensule de cosmeticieni, care-i corectau duios cele mai mici detalii ale unei fizionomii
nu întotdeauna avantajoase, sub aspectul normelor de frumuse(e comun acceptate...
În cazul obiectelor prezentate pentru achizi(ionare, atât mijloacele plastice tradi(ionale, desenul si
pictura, cât si fotografia, concurà la definirea atributelor cele mai seducàtoare ale modelului.
Perfec(iunea unor forme, elegan(a curburilor lor, rigoarea geometricà a unor planuri sau muchii, fie
cà este vorba de laturile caroseriei unei ultime màrci de automobil sau de soldurile unei frumoase
top-model, se va pune “în luminà” fie prin slefuite tehnici plastice, fie prin sofisticate si costisitoare
mijloace de iluminare expresivà, manevrate în studiouri fotografice.
În egalà màsurà, seducàtoarele atribute de culoare si texturà ale unui obiect recomandat pentru
achizi(ie, vor întrece ca prezentare orice figurare de tip naturà moartà flamandà, prin nuan(àri si
mereu adecvate bài de luminà, spre mai convingàtoarea emo(ionare a privitorului...
Porii naturali ai unei posete din piele, unduioasele reflexe ale unui sal de màtase sau suprafa(a de
plastic, grijuliu satinatà, a unui telefon mobil, vor fi puse în eviden(à, chiar înainte de laborioasele
procesàri ale imaginii pe computer, prin tehnici subtile si eficiente de luminare.
Ba chiar, nu avem dreptul sà uitàm, cum în studiouri fotografice atent utilate, umbrele unor obiecte
tehnice sau luminile lor neatente, erau retusate “pe viu” prin tuse delicat-colorate cu aerograful,
asa încât reprerele acelea sà ràzbatà càtre lumina imaginii fotografice, în cea mai proeminentà
condi(ie...
Si toate acestea se petreceau înainte de laborioasele retusuri picturale, pe imaginile màrite, care
se trimiteau càtre tipar...
Într-adevàr, pentru profesionistii domeniului nostru, chiar si pentru cei care capteazà realul prin
mijloace exclusiv fotografice, lumina este o fireascà tehnicà a desenului.
-manevre de mare specificitate
între limitele i performanele tehnicilor artistice
Dacà în cazurile de modalità(i de expresivizare men(ionate pânà acum, posibilitatea de a le
prezenta la un nivel general valabil era credibilà, în cazul acestei ultime categorii, identificarea si
etalarea sistematicà a mijloacelor de a expresiviza opera plasticà, reprezintà opera(iuni cu
adevàrat dificile.
Este vorba de fapt de o cunoastere a tehnologiilor unor genuri artistice, de o stàpânire atât de
intimà a acestora, încât, în dialogul cu materialele specifice, piatra, bronzul, pasta de picturà,
incizia gravatà, ceramica sau sticla, màiestria artistului împinge limitele acestor materiale càtre
performan(e remarcabile. Cu atât mai mult, în domeniul atât de ancorat în realitatea imediatà, de
gust dar si de naturà a performan(elor tehnologice, a graficii aplicate, cunoasterea intimà a
posibilità(ilor mijloacelor de ultimà orà devine o condi(ie sine qua non...
În Graphic Design, gen artistic aplicativ atât de dependent de bànci de imagini, de informa(ie, de
fotografie si imagini video, de mijloace multimedia, domenii în care în doar douà decenii s-au
petrecut frenetice înoiri, s-a trecut de la pelicula foto si banda audio sau video, la informa(ia
digitalà, s-a renun(at la elaboratul proiect grafic realizat cu pensula, s-a rezolvat tema
inconfortabilà a machetei editoriale prin din ce în ce mai sofisticate si performante programe pe
calculator, s-a rezolvat stràlucit si tema descompunerilor tipografice sau a caracterelor de literà,
astàzi în sute si sute de variante, capabile de infinite remodelàri, prin deformàri expresive
geometrice...
Însàsi tema procesàrii fotografice, cu stângàcii si limite evidente pânà mai ieri, este astàzi atât de
ireprosabil rezolvatà încât trucajul nu mai poate fi sesizat nici de cele mai performante aparate de
analizà...
MENTAL I SENZORIAL
42
Este deci evident cà o bunà cunoastere a acestor tehnici, o informare permanentà si o adaptare
severà la noutà(ile domeniului reprezintà singurele sanse de a (ine pasul cu mijloacele de mare
specificitate de a expresiviza mesajul grafic.
Am trecut astel în revistà cele mai folosite tehnici de expresivizare în arta afisului, rezumându-ne la
teritoriul familiar al limbajului plastic. Am evitat cu respect si fireascà re(inere o incursiune în
teritoriul retoricii lingvistice, unde competen(ele ne sunt limitate.
În practica alcàtuirii de imagini grafice care apar(in domeniului publicitar, creatorul fie cà este
chemat sà deseneze în jurul unui program capacitant cu osatura literarà fie primeste dreptul de a
conlucra, de a sugera chiar prin desenul sàu, o anumità linie publicitarà. Nu rareori
artistul grafician concepe un text care ajutà imaginea plasticà printr-o potrività sus(inere verbalà.
Harul sàu artistic îi dà însà dreptul sà propunà si sà impunà imagini care nu mai au nevoie de
serviciile textului asa precum, însà, îi dà uneori prilejul sà sus(inà vizual texte scânteietoare...
- studii de caz *
atât numàrul cazurilor alese pentru curs si seminariile acestuia, cât si dimensiunea comentariilor,
precum si nuan(area grilei de apreciere a lucràrilor, vor suferi modificàri firesti, în func(ie de
intereseul cursan(ilor si zona de provenien(à a specializàrii lor artistice.
Pentru o minimàfamiliarizare cu aceastà sec(iune a cursului, recomand consultarea volumului “
Mental i senzorial - identitate vizual în secolul XX”, autor Mihai Mnescu
Ed. Aletheia -2005 - Bistri(a
EMBLEMA
reper fundamental
în programul de identitate vizualà
1. argument
2. semnale si semne
3. destine diferite pentru alfabetul occidental si oriental
4. traseul occidental al alfabetului - limite si performan]e
5. modalità(i specifice de alcàtuire a unor embleme
6. tentativà de istoric al genului, maturizare a conceptului
1. argument
Prin identificarea semnului primar, a celui icono-plastic cu existen(à realà si a celor iconice si
plastice cu existen(à teoreticà, a devinit posibilà prezentarea si analiza sub aspect semiotic.
MENTAL I SENZORIAL
43
Prin acceptarea modelului general al genezei semnului iconic s-a putut în(elege raportarea la tip,
rela(ia între referent si semnificant, raportul între semnificant si semnificat.
S-au putut astfel defini axe semiotice corespunzând unor parametri, opozi(iile structurale,
parametrii de definire.
Toate acestea au avut rostul de a în(elege si a putea manevra retoric asupra semnului icono-
plastic, a-l face mai expresiv, a-i adânci mesajul.
Prin punctarea nasterii pictogramei si a evolu(iei implacabile a acesteia càtre alfabet, cu pierderi
de expresivitate si printr-o aten(ie reînnoità pentru virtu(iile pictogramei, prezervata ca formulà
curentà în alfabetele de tip oriental, cu mari rezerve expresive si de nuan(à, s-a inten(ionat
relansarea interesului pentru semnele icono-plastice cu semnifica(ii controlate, semne puternic
codificate, cu alte cuvinte, pentru
EMBLEMA.
Cursul pentru masterat în Arte vizuale: “Semn, semnificare, semn plastic”, biblioteca Universtità(ii
Na(ionale de Arte din Bucuresti. autor Mihai Mànescu.
Se cuvin reconsiderate si relansate teme de stdiu, pentru a acoperi un teritoriu de informare si
instruire, practic neabordat în literatura românrascà de specialitate, Este vorba de o scriere care
inten(ioneazà familiarizarea cu geneza si maturizarea unui reper fundamental în artele grafice
aplicate - EMBLEMA.
Acest reper, pe departe cel mai important între cele care pot constitui un program de identitate
vizualà, este identificat sub mai multe nume:
logo, siglà, marca fabricii, emblemà.
Nu ne aflàm în situa(ia de a legitima dreptul unuia sau altuia dintre aceste apelative, dat fiind cà
argumentele în favoarea sau împotriva fiecàruia dintre acestea sunt la fel de puternice. Pe de altà
parte însà, lovindu-ne de nefirescul folosirii expresiei ”marca fabricii” pentru însemnul unei
campanii publicitare în slujba unui personaj politic sau acceptarea termenului “siglà” pentru o
alcàtuire graficà bazatà pe o stilizare eminamente iconicà, remarcând si preferin(a actualà,
interna(ionalà, a folosirii numelui “logo”, dat fiind cà expresia se referà strict la vorbire, am optat
pentru termenul – EMBLEMÄ.
În opinia noastrà este un termen permisiv, chiar prin defini(ia din Dic(ionarul Explicativ al Limbii
Române, care poate identifica orice tip de alcàtuire graficà semnificantà, iconicà, prin stilizare de
litere sau modalità(i mixte.
Nu e mai pu(in adevàrat cà si termenii logo sau marca fabricii se pot folosi în situa(ii care permit
acest lucru.
Orice program de promovare, al unui produs, al unei idei, al unei institu(ii sau al unui personaj, are
ca element principal un program de identitate. Deloc întâmplàtor, rolul acestui program este de
primà importan(à, cel pu(in sub aspectul puterii de convingere a mijloacelor publicitare.
Dupà cum este demonstrat stiin(ific, eficien(a stimulilor optici este de multe ori mai mare de cât a
celorlal(i, auditivi, olfactivi sau tactili, în ordine descrescàtoare. Preponderen(a acestei categorii de
stimuli a impus reliefarea unui program de IDENTITATE VIZUALå.
Astfel încât nu este deloc surprinzàtor cà între reperele unei campanii de promovare, programul de
identitate vizualà ocupà un loc de frunte.
Între reperele acestui program, cum ar fi de pildà, afisele si afisetele, panourile publicitare, hârtiile
cu antet, càr(ile de vizità sau insemnele de pe automobilele care transportà màrfurile firmei luate în
aten(ie, ecusoanele uniformelor angaja(ilor sau elementele decorative monumentale, de pe fa(adà
sau de pe hangarele institu(iei, între toate acestea, de la dimensiuni millimetrice pânà la suprafe(e
de metri pàtra(i, circulà un element unic, de o uriasa importan(à.
Este vorba de emblema institu(iei.
Acest reper grafic este cel mai important element de identificare.
Emblema reuseste, asa precum se va demonstra mai departe, sà comunice un maximum de
informa(ii printr-un minimum de mijloace, acea minimà alcàtuire graficà reusind sà fie cel mai
economic reper publicitar în favoarea institu(iei vizate.
MENTAL I SENZORIAL
44
Asa încât, deloc întâmplàtor, se poate spune despre emblemà cà este cel mai concentrat mesaj
publicitar despre un subiect dat.
2. semnale i semne
Nevoia de comunicare a oamenilor, pe lângà sau în absen(a graiului articulat, a fost rezolvatà prin
semnale si semne. În ceea ce priveste semnalele, acestea, dintotdeauna si pentru totdeauna, vor
fi sonore sau optice, cele olfactive, indiferent de importan(a lor, ca feromonii de pildà,
fundamentale pentru mediul animal, chiar importante pentru subiec(ii umani, vor fi prea discrete
pentru tema noastrà, în logica abordàrii acestei lucràri.
Printre semnalele acustice putem pomeni de unele strigàte nearticulate, simplificate astfel pentru a
învinge depàrtarea sau necunoasterea dialectului, a càror frecven(à si lungimi diferite comunicau
avertismente, chemàri, informa(ii si altele.
Semnalele de tobà, simplificate la esen(ial tocmai prin natura emisiei, dar care, mai rare sau mai
dese, prin intensità(i diferite de lovire, puteau oferi un limbaj uimitor de bogat pentru transmitere de
stiri, prezentare de elemente de identificare a gintei, embleme sonore ale tribului sau chiar ale
persoanelor, dupà cum s-a demonstrat, chiar si asupra numàrului si condi(iei unor vizitatori...
(preotul catolic Joseph Schmidt – “Tobele papuasilor Nor”).
Între semnalele optice enumeràm stràluciri de focuri sau coloane ritmice de fum pentru anun(uri la
mare distan(à, miscàri ale trupului sau ale bra(elor, prelungite sau nu cu stegule(e, dupà un cod
cunoscut-acceptat de transmi(àtor si receptor.
De asemenea, la multe popoare întâlnim semnale din obiecte simple, comune, dar în alcàtuiri
speciale, pentru avertismente, chemàri în ajutor pentru ràtàci(i sau înfometa(i, semne de
proprietate precum crengu(e tàiate si încrucisate, legate în chipuri anume, noduri sau împletituri.
Voca(ia naturalà a unor repere din spa(iul înconjuràtor de a aminti oamenilor despre valoarea unor
locuri cu hranà, apà, vânat sau cu alte interese, au fàcut din acestea sau detalii ale lor,
pre(ioase semnale. De la etalarea si expunerea acestora ca atare sau ca imagine a lor nu a trebuit
sà se stràbatà cale prea lungà. Memoria sau rostul unui loc, atributele unui obiect sau a
amànuntelor sale, au prilejuit investirea acestora cu valori mnemotehnice.
Fie si cea mai rapidà survolare a teritoriilor culturii umane nu poate trece cu vederea alcàtuiri prin
care semenii nostri comunicau: sfori cu noduri si inseràri de scoici, împletituri pe brâie,
ràbojuri cu variate suporturi si diverse forme grafice, totemuri si tatuaje dar si, mai cu seamà,
semne de proprietate.
Prin semne simplificate, decupaje în urechi sau semne grafice cauterizate pe animale, semne pe
instrumentele forjate în metal sau amprentate pe amfore sau vase de ceramicà, se marcau
proprietarii sau mesterii fabrican(i. Iatà deci, în aceste primitive alcàtuiri grafice, cum poate fi gàsit
rostul de identificare împlinit de emblemà.
În fine dar nu în ultimul rând, avem de-a face cu pictogramele, mici compozi(ii grafice ce aveau sà
stea la baza scrierilor, a alfabetului, dar mai ales, în ceea ce ne priveste, a emblemelor.
Este vorba evident, de tentative de a reprezenta personaje, animale sau obiecte, cu prezen(e într-
o suità care incearcà sà sugereze anumite evenimente, uneori chiar în desfàsurare temporalà.
În mai toate acestea este vizibil efortul de simplificare, de sintezà a atributelor specifice ale
subiectului desenat, càtre elementele care, pàràsind detalii specifice ale unui grup minor, identificà
o categorie mai largà.
Va fi vorba nu de acel anume cal ci de IDEEA de cal, nu de un anumit ren ci de CATEGORIA
renilor...
Asa cum se va vedea mai departe, se defineste no(iunea de TIP la care se vor raporta
nenumàratele si, uneori pu(in previzibile contacte vizuale cu subiecte încà nestiute.
Acea “bancà de imagini”, din clasa tipurilor, cu atât mai bogatà cu cât experien(a sau cultura
receptorului sunt mai bogate, constituie sansa supravie(uirii sale dar si adaptarea mai eficientà la
vitregiile mediului...
MENTAL I SENZORIAL
45
Indiferent cât de ascuns va fi, sub atribute întâmplàtoare si prea nuan(ate, precum culoarea,
dimensiunea, blana si altele, un animal periculos va fi recunoscut de un vânàtor cu experien(à si
tratat ca atare.
imagini...
Pânà de curând regàsim, la popoarele primitive, mesaje desenate pe coajà de copac – “Scrisoare
de dragoste a unei iukaghiri “ sau pe piei de animale - “ Dare de seamà pentru iarnà a unei
càpetenii sioux “ sau “ Vânàtoare de foci “ la eschimosi .
Iulius E. Lips -”Obârsia lucrurilor” Ed. Stiin(ificà Bucuresti 1958
Aceste îduiosàtoare alcàtuiri grafice, sub aspectul condi(iei estetice a figuràrii, au o mare for(à
expresivà, care izbuteste sà comunice subiecte relativ nuan(ate, unor ipotetici receptori.
Este o dovadà neîndoielnicà a faptului cà, atunci când sunt confrunta(i cu imperioasa nevoie de
comunicare, colectività(ile umane, cât de primitive ar fi, gàsesc mijloace de a transmite teme
serioase, subiecte vital-importante, prin mijloace grafice de o largà accesibilitate.
Pe de altà parte însà, asa precum vor depune màrturie unele din imaginile ce vor urma, alcàtuiri
grafice remarcabil de timpurii, din cea mai îndepàrtatà antichitate, pot dovedi uimitoare calità(i de
sintezà, de abstragere a reperelor puternic-semnificante.

Primele semne, artistice sau nu, làsate de nevoia omului de a-si pune amprenta asupra lucrurilor,
de a-si marca prezen(a în trecàtoarele suporturi fizice ale vie(uirii sale, dateazà din epoca
preistoricà - urme de mâini -, mai apoi semnele marcate tot cu mâna, cu degetul, tind sà sugereze
asemànàri cu animale, persoane sau elemente din naturà . Atunci când se ordoneazà în trasee
decorative tràdând figurativul, dau nastere unui repertoriu geometric cu o origine din ce în ce mai
pu(in lizibilà.
Treptat, semnele grafice, ini(ial concret-figurative, devin sintetice, devin trasee abstrase ale unor
motive concrete, asa încât undele unui pârâu devin linii ondulate, figurarea unui astru devine un
cerc, elementele componente ale unei alte prezen(e vizibile devin anumite si specifice drepte sau
curbe etc.
Tema inconfortabilà a acelor desenatori de ideograme era aceea ca imaginea graficà realizatà de
ei sà aibe sens nu numai pentru autor si apropia(ii aceluia ci si pentru al(ii. Si totusi se pare cà
aceastà provocare era atât de bine depàsità de primitivii autori cât si de nelinisti(i interesa(i în
prozelitismul catolic, încât existà màrturii cà unii preo(i catolici îsi crestinau supusii mexicani, prin
nuan(ate serii pictografice care traduceau fàrà dificultate catehismul... (acelas Iulius E. Lips
-”Obârsia lucrurilor” Ed. Stiin(ificà Bucuresti 1958),
Se pare cà putem vorbi de popula(ii intens antrenate în a figura prin ideograme texte care
comunicau pe larg si nuan(at teme specifice, teme în(elese si de cei càrora le erau adresate.
Acest repertoriu, simplificat spre un statut geometric, men(ionat mai sus, va sta la baza primelor
încercàri de a crea semne care stilizau ideogramele cu un punct de plecare, asa cum spuneam,
indubitabil ilustrativ, dar care, prin schematizàri progresive, determinate în principal de necesitatea
folosirii frecvente, aveau sà ajungà scriere.
Pe aceastà rutà deci, vom putea remarca schematizàri geometrice care prin tràdàri figurative, vor
ajunge semne epurate de rosturi iconice, apte de a se transforma în trasee simple,semnificând
categorii atât de generale, încât, în cele din urmà, vor putea defini doar câteva vocale si
consoane...
Luând în aten(ie chiar numai ruta de maturizare a pictogramei càtre ideogramà, putem constrata
cà existà nenumàrate màrturii asupra traseului identic, chiar cu varia(iuni temporale, ale devenirii
ideogramei, de la desen care stràduie sà figureze dar care, prin simplificàri succesive, ajunge sà
semnifice, sà simbolizeze acelasi subiect, mai larg semnificat.
Am putea deci conchide, imaginând un traseu specific al desenului pictografic càtre alfabet o
schemà greu de contrazis. Pictografia a constituit, în mod cert, pasul esen(ial càtre scriere, pentru
cà avem un impresionant inventar de màrturii despre saltul de la desenele pictografice càtre
sistemele de scriere ideografice. Chiar dacà însà pictografia s-a pàstrat, pânà în secolul trecut, ca
modalitate fundamentalà de comunicare la unele popoare primitive - indieni americani,
MENTAL I SENZORIAL
46
tasmanieini, eschimosi - nasterea si folosirea alfabetului aveau sà fie fenomene cu o extindere
inexorabilà.
Pasul esen(ial în evolu(ia scrierilor îl va reprezenta trecerea càtre registrul fonetic al limbii.
Realizàrile egiptene din perimetrul scrierii hieratice aveau sà fie preluate de fenicieni care pot fi
considera(i inventatorii alfabetului, simplificàrile acestora fiind preluate de greci, romani dar si evrei
si arabi precum si de indieni...
Iar dacà am îndràzni sà identificàm în aceste inerente opera(iuni, cu rost func(ional-semnificant,
patronajul uneia dintre structurile fundamentale, am reliefa un firesc mentalism, un efort stàpânit
cu rigorile sintezei, care nu mai lasà loc emo(iilor ci doar dà sanse sporite mesajelor economice si
clare.
Deloc întâmplàtor, chiar în istoria, cu mult mai restrânsà a emblemei, ca gen grafic acceptat, se
poate identifica un fenomen absolut similar. Ini(ial o vignetà, o micà ilustra(ie, relativ atent
detaliatà, reusea sà evoce specificul unei meserii, dar peste decenii, o sintezà a unor elemente
primare, bine alese, izbutea sa semnifice, fàrà nici un risc de interpretare gresità, aceeasi
ocupa(ie.
Într-un capitol de mai departe se va reveni pe larg asupra acestui aspect.
3. destine diferite pentru alfabetul occidental i oriental
Reiterând un adevàr fundamental, scrierile s-au dezvoltat de la desenul fidel, care figureazà, la cel
abstractizat, care simbolizeazà, de la figura individualà la cea general valabilà.
Exemple stràlucite ale acestei deveniri se gàsesc în scrierea sumerienilor, asirienilor, egiptenilor,
chinezilor.
E important de remarcat abstractizarea unei litere, care ini(ial reprezenta ceva, figurând un
subiect determinat, cu toate detaliile care îl identificau, cu repere grafice care aveau ca rost
neîndoielica trimitere la subiect, proces ce poate fi urmàrit comparativ în scrierile egiptene,
cretane, feniciene, grecesti si, mai apoi, latine, avea sà se îndrepte càtre o inexorabilà
geometrizare.
Acesta a fost sà fie, asa cum am men(ionat deja, destinul comun al alfabetului.

Vom avea însà de a face cu douà rute de maturizare a acestui traseu, comune sub interesul unic,
de logicà devenire, de la semn grafic iconic càtre semn epurat, abstract.
Trebuie sà acceptàm însà ideea cà nu toate traseele de alcàtuire în timp a alfabetelor pe care le
cunoastem, au urmat logica pe care noi, cei de acum, le-o impunem.
Dacà în scrierea chinezà, de exemplu, se mai poate deslusi chipul primitiv al no(iunii înfà(isate, în
altele, în cea asirianà, cuneiformà, simplificarea geometricà se produce foarte timpuriu.
Ideogramele chineze, au suportat modificàri de sintezà pe o perioadà de câteva sute de ani, în
care simplificarea semnificatului ini(ial, urma un traseu logic, sub aspectul necesità(ii manevràrii
lui, al în(elegerii lui de o categorie mai largà de receptori. Renun(area la valoarea anecdotic-
semnificantà a ideogramei a fost dificilà si extinsà în timp. În schimb, în lumea atipicà a civiliza(iei
sumeriene, simplificarea acelorasi semne a fost remarcabil de precoce.
Astfel, în aceasta din urmà, avem de-a face cu un singur semn grafic fundamental, asemànàtor
unui cuisor, semn care manevrat, repetat, înclinat în diferite chipuri construieste silabe si slove
distincte.
Putem vorbi aici, în acest caz al scrierii cuneiforme, remarcabil prin precocitatea încheierii
procesului de simplificare a semnului fundamental, de o rimà plasticà foarte strânsà , de invidiat
chiar si în zilele noastre, pentru cà acest subiect constituie o rigoare foarte atent respectatà de
desenatorii de literà si creatorii de embleme. Micul vârf al unui instrument care apasà în lut si lasà
semne identice, reuseste sà construiascà imagini grafice complexe, prin repeti(ii si înclinàri
deosebite, perfect capabile sà alcàtuiascà ideograme. Situa(ia seamànà socant cu cea a unui
MENTAL I SENZORIAL
47
caligraf-desenator medieval care poate fi înlocuit cu un simplu tipograf, manevrând literele mobile
ale alfabetului, sau cu cea ale unui scriitor care, însiruind cuvinte construite cu pana, cald-
personalizate prin gesturile sale, a fost înlocuit cu o dactilografà...
Din nou, am putea observa un mic recul analitic fa(à de aceste firesti fenomene si am putea
identifica opera(iuni marcate de rigoare mentalà asupra unor alcàtuiri grafice care vor pierde din
atributele lor senzoriale
Analizând douà imagini ale unor litere chinezesti, vom avea o socantà màrturie despre modul în
care s-a slefuit în timp, pe parcursul a numeroase secole, o ideogramà care reprezenta un tip de
vas chinezesc. Un desen ale càrui virtu(i ini(iale erau acelea de a usura recunoasterea acelui
anumit tip de vas iar mai apoi, obligat de rosturile implacabile ale repetabilità(ii si ale lizibilità(ii,
avea sà se purifice ca semn, prin înlàturarea detaliilor mai pu(in semnificative pentru a deveni mai
usor si mai rapid de trasat, prin simplificàrri de gesturi care îl construiau. Pe de altà parte nu ne
putem ab(ine sà remarcàm un evident interes pentru estetica acestui semn, simplificarea
semnificantà men(ionatà se înso(este cu trasee grafice mai fluide, mai elegante.
---
În acest moment îmi pare esen(ial de atras aten(ia asupra unei diferen(e de destin a semnelor
alfabetului occidental fa(à de cele de tip oriental. Amintind despre ce spuneam mai devreme legat
de emblema care spune ceva si despre calitatea, personalitatea artistului autor, se poate vorbi si
despre màrturia pe care o poate da litera scrisà în legàturà cu cel ce o traseazà pe hârtie.
Angajarea directà, nervoasà si muscularà, a celui care scrie, îi tràdeazà personalitatea, cu atât mai
mult cu cât se îndepàrteazà de modelul, sà-i spunem, tipografic.
În laborioasele construiri de literà dupà tipare caligrafice, încà predate în scolile europene pânà
càtre sfârstul deceniului ‘50, indiferent de solu(iile impuse de practici seculare, stilurile italice,
ronde sau batarde, ofereau încà numeroase posibilità(i de a interpreta personal anumite
construc(ii sau legàturi.
Amploarea unor trasee, generozitatea unor curbe de deasupra sau de dedesubtul liniilor trasoare
ale textului, legàturile mai mult sau mai pu(in inteligente între litere, traseele fluente si elegante,
toate acestea, fàrà a reprezenta neapàrat un anumit stil, puteau depune màrturie depre un anumit
autor, despre o anumità structurà, sensibilitate si culturà...
Grafologia mizeazà tocmai pe aceste repere în descifrarea, în localizarea amprentei psihologice a
autorului scrierii.
Din nou, grila de apreciere bazatà pe binomul mental-senzorial, ne poate prilejui instructive
concluzii. Destinul aplicativ al acestor semne, pe cele douà rute de devenire, va vi marcat evident
de
specifice deosebiri.
Orgoliul culturii occidentale impune descoperirea si folosirea consistentà a tiparului cu elemente
mobile, càtre mijlocul secolului al XVI-lea, odatà cu Guttenberg.
Cu ajutorul unor informa(ii mai obiective, putem situa în China primele solu(ii tipografice cu repere
mobile - ideograme simplificate gravate în lemn sau metal - fierarul Bi Sen – sec XI – .
Cu toate acestea, tocmai ea, China, avea sà opunà cea mai mare rezisten(à depersonalizàrii,
dezumanizàrii literelor.
Scrierea chinezà va ceda cel mai greu necesità(ii simplificàrii si geometrizàrii reci, pàstrând cu
obstina(ie elemente încà sugestive, ideograme cu sensuri si nuan(e încà bogate, ba chiar prin
câteva scrieri paralele. Nostalgicele comentarii ale unor specialisti occidentali vorbind de aceastà
bogà(ie de sensuri, de interpretàri speciale, se raporteazà la banalele semne alfabetice ale
noastre...
Avem de-a face cu douà rute de maturizare ale unor sisteme de comunicare prin alfabet, cu rute
comune pânà la un punct dar cu mijloace surprinzàtor de diferite, atunci când nuan(ele rosturilor o
pretindeau.
MENTAL I SENZORIAL
48
Pe de o parte, în traseul occidental, pe fondul unor cetà(i si colonii apar(inând unui imperiu întins,
supunând teritorii îndepàrtate, adeseori având culturi deosebite, necesità(ile administrative
impuneau mesaje scrise, inteligibile si fàrà riscuri de confuzie sau interpretare.
Pe de altà parte, în traseul oriental, bogà(ia de nuan(e ale unor semne-imagini, cu posibilità(i
multiple de grefàri de sensuri, reprezenta o mostenire prea pre(ioasà pentru a fi neglijatà. Sansa
unor mesaje mizând pe sugerarea unor no(iuni, chiar în afara cunoasterii limbii, pentru ca si aici
aveam de-a face cu imperii întinse, peste na(iuni cu limbà deosebità, nu putea fi usor tràdatà.
Legat de aceste ultime men(ionàri se cuvine sà impunem o primà si surprinzàtoare concluzie, care
va fi de altfel în mod necesar reluatà în paginile urmàtoare ale scrierii.
Dacà în cazul alfabetului oriental, emblema a reprezentat o modalitate de continuitate fireascà, în
rela(ia cu tradi(ia, în cazul rutei occidentale a afabetului, rela(ia între imagine si semnifica(ie a
trebuit redistilatà, si chiar rela(ia între imagine si text a trebuit reconsideratà.
Din nou, o perspectivà analiticà, tramatà de prezen(a cuplului mental-senzorial, poate prilejui
instructive concluzii.
Luciditatea si pragmatismul sintezelor de tip occidental a dus la semne grafice semnificante,
bazate pe principiul unor elemente fundamentale modulare, care pot comunica emo(ionant numai
pe baza unor ample detalieri de text. În cazul imaginilor sintetice, acestea izbutesc sà transmità
mesaje, bazate ezclusiv pe limpezimea semnului iconic.
O categorie distinctà de studiu, în lumea occidentalà, ar putea fi aceea a rela(iei imagine-text.
Timp de secole, acest dialog a fost marcat de condi(ia de completare, suplinire, explicare, sarcini
îndeplinite fie de fext, fie de imagine.
Aceleasi teme, identificate în perimetrul oriental, sunt altfel si specific nuan(ate.
Literele alfabetului îsi pàstreazà cu obstina(ie atribute de capacitare senzorialà, printr-o niciodatà
tràdatà aten(ie pentru puritatea si frumuse(ea semnului plastic care construieste semnul iconic.
Acele litere sunt, asa cum men(ionam, mult mai aproape de condi(ia pictogramei decât a unui
semn puternic geometrizat si epurat de mesaje imanente.
În ceea ce priveste rela(ia text-imagine, avem de a face cu o autonomie a fiecàrui reper al
binomului, cu o surprinzàtoare putere de mesaj în sine al pàr(ilor, în care rela(ia de bazà ar fi
compensarea continuà... De altfel, cariera cu o frumoasà tradi(ie si de o pregnantà actualitate, a
genurilor artistice, de o remarcabilà specificitate, haiku si haiga, dau màrturie despre condi(ia
echilibratà a
fiecàrei componente, textul sau imagina, de a se servi de mesaje mental-senzoriale...
Tocmai în lumina acestor ultime afirma(ii se impune rostul de a analiza traseele men(ionate, în
ideea unei noi lansàri a preocupàrii avizate pentru acest dificil si nobil domeniu al artelor grafice
aplicate: EMBLEMA.
4. traseul occidental al alfabetului - limite i performane
Binecunoscutele tabele comparative ale destinului comun al alfabetului occidental, indiferent de
zona culturalà provenientà a semnelor, dau màrturii solide asupra maturizàrii acestor alcàtuiri
grafice care vor deveni colec(ie de litere-alfabet.
Traseul condi(iei literei se poate deci simplifica : e vorba de un efort continuu si ra(ional de a
despàr(i semnul de no(iunea pe care o figura, pentru a reusi semnificarea unui singur sunet,
vocalà sau consoanà, càtre literà, càtre alfabet.
Deloc confortabil acest deziderat.
La început, un desen cu o mare valoare iconicà, trimitea càtre motivul ini(ial, mai apoi, simplificàri
realizate prin sinteze mentale si geometrice, aduceau semnul grafic càtre rostul de a semnifica o
categorie mai largà de subiecte. În cele din urmà, prin abstrageri si mai curajoase, se realiza
desprinderea totalà de orice semnificare a unui subiect iar semnul folosit identifica doar sunete
fundamentale, vocale si consoane, capabile sà construiascà cuvinte evocând subiectele ini(iale...
MENTAL I SENZORIAL
49
Un fragment din tabelulmen(ionat, dà màrturie despre faptul cà este deosebit de dificil sà se mai
poatà face o legàturà între motivul de început - un cap de bou- si alcàtuirea geometricà epuratà,
care nu are ca rost decât sà semnifice vocala A ...
Momentul descoperirii tiparului, prin elemente mobile, se impune cu o implacabilà necesitate si, la
fel, ruta nemiloasei geometrizàri a figurilor, ini(ial iconice, este fireascà, legitimà.
Pe de altà parte, ca un argument suplimentar, se poate remarca faptul cà necesità(ile civiliza(iei de
tip occidental impuneau o severà ac(iune de sintezà, de o ra(ionalitate rece, eliberatà de orice
orgoliu. Dovada cea mai bunà este preluarea servilà a sistemului cifric arab. Argumentul ar fi o
simplà compara(ie între o opera(ie de înmul(ire cu mai multe cifre în alfabetul latin si în cel arab.
Prima, laborioasà si extinsà, cu dificultà(i evidente de memorare si operare, nu convinge. Cea din
urmà, prin simplitatea grafiei, prin inventarul mic de de semne primare, are un evident câstig de
cauzà. Din nou, este locul sà apreciem faptul cà economia mijloacelor reprezintà o sansà pentru
eficien(a mesajului; în orice sistem de comunicare, inventarul mic al semnelor primare, inteligent
manevrat, va fi capabil sà construiascà mesaje nuan(ate.
Împingând spre o extremà a acestei viziuni, performan(ele acestei preocupàri, putem evoca
actualul sistemul binar, care este capabil, numai cu douà semne fundamentale sà comunice
mesaje cât de ample. Aceastà remarcabilà performan(à, care oferà posibilitatea unor enun(uri
nuan(ate doar prin comanda închis-deschis, sub aspect electronic nu poate fi comparatà decât cu
acel semn--cuisor, care, manevrat acum câteva milenii, putea sà îndeplineascà, prin usoare
manevre, aceleasi deziderate...
O oglindà mai micà, dar întru totul explicità, a conflictului de mai sus, referitor la pierderea
amprentei subiective a enun(ului scris, poate fi evolu(ia scrierii, de la manuscrisele medievale,
amprentate de psihicul autorului, pânà la scrierea stass sau standard, atât de impersonalà.
Chiar în secolul XX studen(ii europeni sunt încà tributari tradi(ionalei caligrafii în vreme ce
studen(ii de peste ocean practicà, cu preferin(à, scrierea standard, cu majuscule.
Din nou deci, câstiguri neîndoielnice de mesaj corect-pragmatic dar pierderi de nuan(e
emo(ionante...
Prin prisma nostalgiei sus amintite, preocuparea pentru emblemà poate càpàta interese
relansate din cauza reinvestirii semnului desenat cu mesaje din nou subtile, din nou cu sensuri
care opereazà asupra sensibilità(ii sau asupra inconstientului, sau, mai ales, excitând sim(ul
poetic sau puterea de asociere a destinatarului.
În ceea ce-i priveste pe creatorii din perimetrul graficii aplicate dar si pe studen(ii în belle – arte
care atacà acest gen , se poate vorbi de un câstig de experien(à remarcabil în mai multe planuri :
--- familiarizarea cu lumea simbolurilor ( imagini, obiecte, fiin(e, no(iuni abstracte ) --- verificarea
impactului lor cu mesaje slefuite în secole, semnifica(iile cotidiene, mistice, subconstiente si, nu în
ultimul rând,
--- structurarea unui bagaj personal de vehicule–simbol, filtrate op(ional în timp, bagaj obligatoriu
al fiecàrui artist.
--- un antrenament impus în zona ideilor - metaforà
--- îmbogà(irea alfabetului plastic personal în perimetrul semnelor cu elemente verificate istoric,
psihologic sau având prin corelare, rezultante capacitante.
--- exersarea mesajului subtil, secret, complex, nuan(at prin mijloace minime dar de mare
eficien(à, asemànàtor cu limbajul gravurii, al ilustra(iei, al afisului.
Se solicità astfel o capacitate de mare noble(e a spiritului, aceea de sintezà, de abstragere, de
desprindere de banal, de lumesc, de a opera cu semne care fac parte din marea familie a
simbolurilor ce marcheazà deja subconstientul genera(iilor dinaintea noastrà.
Avem convingerea cà semnele fundamentale, evocând gesturile primordiale ale crea(iei, ale
separàrii elementelor, semnele prezen(ei divine, semnele primelor caracteristici ale materiilor
MENTAL I SENZORIAL
50
esen(iale sesizate de om, semnele substan(elor fundamentale, marcheazà puternic bagajul nostru
spiritual.
Se impune deci, cel pu(in prin câteva repere, identificarea si analiza semnului, sub aspect
semiotic.
Termenul generic de semn defineste de fapt un semn icono-plastic , o sintezà a douà semne
descifrabile doar teoretic : unul iconic si unul plastic.
Semnele iconice sunt cele care au un raport de asemànare cu realitatea exterioarà iar cele
plastice nu sunt atât expresia iconicului ci, mai degrabà cele care pot sus(ine con(inutul iconic.
De pildà desenul unui cerc semnificà pe de o parte ideea de cerc dar, pe de altà parte, este un
semn plastic în formà de cerc... De aici una din dificultà(ile de selectare în momentul perceperii a
semnului icono-plastic : un con(inut se amestecà cu comentariul lui.
( content & comment ) – (cf. Nelson Goodman -1968)
Putem propune un model general al genezei semnului iconic, schemà agreatà de Umberto Eco si
grupul . ( * )
TIP
stabilizare recunoastere
conformitate conformitate
REFERENT SEMNIFICANT
transformàri
în care, prin imaginarea celor douà oblice care se adunà càtre vârful triunghiului, prin opera(iuni de
conformitate si recunoastere, este evidentà raportarea la o clasà de obiecte, la un “tip” pentru
semnificare.
Tipul la care ne referim nu are caracteristici concrete ci mai degrabà conceptuale, asa precum tipul
de câine nu are nevoie de o anumità culoare, de blanà, coadà si làtrat ci este sinteza acestor
caracteristici.
În chestiunea recunoasterii tipului importante sunt:
- situarea: - acelasi semn simplu, o liniu(à de pildà, asezat în partea de sus a unui oval, poate fi
citit ca ochi iar pozi(ionat în partea de jos, poate fi narà sau gurà.
- contextul: -un semn primitiv, cu aluzii anume de pe pere(ii unui internat îsi pierde semnifica(ia pe
o foaie de hârtie din biroul unui psiho-terapeut.
În ceea ce priveste semnul icono-plastic, el este definit prin trei parametri:
dimensiunea, poziia, orientarea si este extrem de important de în(eles cà cele mai simple
opera(iuni de modificare a acestora aduc dupà sine alte si alte semnifica(ii.
Se pot imagina, bineîn(eles, axe semnificante pentru acesti parametri :
-dominan(a (ce dimensiune graficà dominà pe alta)
-central- periferic (important spre centru sau mai pu(in important spre margine)
-echilibrul (între orizontal, oblic si vertical, avem de-a face cu tot atâtea semnificàri de echilibru,
stabilitate, dinamism, instabilitate etc.)
Orice alcàtuire icono-plasticà are un capital de energie vizualà, fiind vorba de capacitatea de a
atrage privirea iar mijloacele fiind reprezentate de tensiunea datà de ordinea unei stàri, acceptatà
prin rutinà si dezordinea impusà de creatorul imaginii-mesaj.
Încà la acest nivel al manevrelor la nivelul parametrilor fundamentali se poate întrezàri frumuse(ea
dar si dificultatea construirii unei embleme.
Fa(à de alte tipuri de imagini icono-plastice, emblema este ceea ce s-ar putea numi un “enun(
puternic codificat “ ( * cursul “Semn, Semnificare, Semn Plastic” -Mihai Mànescu -biblioteca UNAB)
MENTAL I SENZORIAL
51
În majoritatea cazurilor, gradul de semnificare dar si de acceptare de càtre privitor a sensului
semnificat este ridicat, cel pu(in fa(à de imagini în care ponderea enun(ului de tip plastic e mai
mare.
5. modaliti specifice de alctuire a unor embleme
Desigur se cuvine men(ionat firescul unor opera(iuni de simplificare, de sintetizare a unui motiv
ini(ial, a unei reprezentàri iconice cu detalii care tind sà semnifice ini(ial identità(i din categorii
inguste. Din cele mai vechi timpuri, alcàtuitorii de ideograme opereazà constient dar si instinctiv
càtre abstrageri ale unor tràsàturi care pot semnifica categoria mai larga a subiectului, asa cum am
men(ionat deja. Cel pu(in datorità faptului cà semnul trebuia folosit frecvent sau pentru motivul cà
pretindea o receptare rapidà si fàrà aproxima(ii de în(elegere a semnificatului, micul exerci(iu
grafic era economic si simplificat càtre esen(ial, càtre atribute general valabile pentru clasa de
subiecte figurate.
În situa(ia însà în care un subiect anume se caracteriza prin tràsàturi mai pu(in obisnuite, se
impunea adàugarea, grefarea unor calità(i atipice sau apar(inând unor alte categorii, regnuri. Si
aceste manevre plastice pot fi identificate din cele mai vechi timpuri, în ideograme-martori ale
civiliza(iei egiptene, de pildà, unde nivelul de esen(ializare este remarcabil de slefuit si de
convingàtor.
Legat de acest de la urmà subiect, atât de specific construirii si cizelàrii unei ideograme, sau, mai
apoi a unei embleme, am putea enumàra, printre cele mai curente modalità(i de a expresiviza
mesajul -la o imagine iconoplasticà de tip emblemà-:
Interpenetrrile - entità(i indecise, care însà pot purta tràsàturile câtorva alte tipuri distincte,
semnificantele acelora, alàturându-se
Cuplajele -entità(i distincte, care, prin màiestria desenatorului, pot între(ine o rela(ie de
similitudine
Sensuri ambigue - o modalitate de expresivizare atât de fireascà si eficientà în lingvisticà, prin
care un enun( aparent cert si cu adresà sigurà, dovedeste posibilità(i de a sugera si altà în(elesuri,
(savuratele expresii cu douà în(elesuri), poate fi excelent exploatatà si în construirea de imagini,
unde un semnificat proiecteazà în(elesul si càtre alt sens
Transformrile - însemnând adaosuri, suprapuneri construind un motiv credibil, tehnicà ce
reprezintà monedà curentà în alcàtuirile plastice apar(inând suprarealismului.
Dacà cele de mai sus au reprezentat cel mai importante modalità(i de expresivizare a unui mesaj
puternic semnificant, tipic emblemei, ne vom referi în continuare la cele mai curente mijloace de
sintezà, de epurare a imaginii iconice ini(iale de reperele plastice suplimentare si cu valoare
semnificantà prea diluatà. Este desigur vorba de tehnici la fel de vechi ca istoria primelor imagini
desenate, care au avut ca rost simplificarea, stilizarea.
Vom proceda deci la identificarea unor transformàri de tip geometric, a unor opera(iuni apar(inând
exclusiv acestui domeniu, al dimensiunilor si pozi(iilor unor semne grafice.
Rime plastice cât mai strânse,
restrângerea traseelor liniare càtre un numàr mic de tipuri
–unde este evident efortul desenatorului de a opera cu semne din familii pu(ine sau mai pregnant
înrudite, cu anumite si strânse categorii de drepte sau curbe si cu dimensiuni egale sau foarte
apropiate.
Aducerea unghiurilor la valori cât mai asemntoare
-o asemenea rigoare auto-impusà este foarte apreciatà din cele mai vechi timpuri, se remarcà în
alcàtuirile grafice care construiesc simboluri, exerci(ii de construire doar pe una sau douà valori de
unghi.
Trasee cât mai fluide posibil
MENTAL I SENZORIAL
52
-asemenea trasee, construite parcà prin efort mic si gesturi fluide, sugereazà firescul existen(ei
unui semn, lejeritatea de a-l repeta si pune în aten(ia receptorului. În cazul ideogramelor chineze
de pildà, spontaneitatea, prospe(imea, firescul trasàrii unui semn, reprezintà unul dintre atributele
cele mai apreciate.
Exagerarea simetriilor
-reprezintà o altà uzitatà modalitate de agrementare a imaginii sintetice, apar(inând, din timpuri
imemoriale, exerci(iilor de decorativizare, întâlnite frecvent în numeroase imagini stilizate ale unor
civiliza(ii oricât de diferite.
De altfel, în studiile de caz prezentate mai departe, toate aceste categorii de manevre, distincte
sau asociate, pot fi eviden(iate prin exemple convingàtoare.
Aceste sublinieri, aceste manevre retorice, înseamnà încàlcàri ale ordinii prestabilite pentru
motivul-tip, care se caracterizeazà prin detalii credibile si firesti, prin caracteristici distincte.
Opera(iunile da naturà retoricà, prin epuràri, prin eludàri ale unor specificità(i, prin sublinieri ale
unor caracteristici generale, màresc lizibilitatea semnului, usureazà drumul receptorului càtre
mesajul semnificat, acela al identità(ii unei categorii mai largi.
Din punct de vedere semiotic deci, încàlcarea ordinii înseamnà de fapt anularea unor specificità(i
ale unor tipuri particulare, spre mai buna citire a tipului general.
Se poate spune aici cà dezordinea = màrirea lizibilità(ii.
(“Ordine si dezordine în limbajul graficii “ – Mihai Mànescu -Ed. Tehnicà 2001)

tentativ de istoric al genului, maturizare a conceptului
Trebuie remarcat însà cà, la fel ca în alte domenii ale graficii aplicate, genul emblemei a
suferit un proces de evolu(ie càtre sintezà, càtre fundamental. O bunà parte dintre motivele care
au slefuit (inuta, aspectul grafic al pictogramei, conducând-o càtre remarcabile ideograme cu
mesaje sintetice au fost aceleasi si în cazul emblemei. Procesul obligatoriu de sintezà a (intit càtre
o mai bunà si generalà lizibilitate, càtre o rapidà si cât mai asemànàtoare impresie graficà,
indiferent de multiplicarea manualà sau tehnicà, càtre o neîndoielnicà personalitate.
Rosturile adânci, precum si atributele esen(iale ale emblemei, sunt repere care au urmat însà un
proces distinct de maturizare, specific acestui gen al graficii aplicate.
Definirea no(iunii si a regulilor de cercetare si realizare ce au constituit stiin(a emblematicii -cu
sens distinct la vremea respectivà-, terenul de descoperire de embleme si alegorii, se petrece în
Renastere.
Unul din modelele acestei stiin(e se va regàsi în heraldicà, în formule ce dateazà din secolul al XII
– lea. Erau de pildà semne si semnale auxiliare ale ràzboiului. Pe lângà strigàtele si parolele
necesare recunoasterii for(elor proprii sau ale alia(ilor, mai erau si alcàtuiri grafice pe stindarde
sau scuturi, construite în rigori tot mai atent inventariate, netràdate nici în zilele noastre.
Un plastician care priveste o carte de heraldicà nu poate ràmâne insensibil la nuan(ele iscate prin
variabilele impuse semnelor si decorurilor.
Aceste nuan(e si în(elesuri se pot adânci si extinde prin punerea în alte si alte contexte, prin
rela(ionàri între semne din familii distincte sau între semne si fundaluri.
Acestea din urmà, au grafisme si structuri deosebite, moduri de împàr(ire si culori determinate.
Permutàrile de elemente primare genereazà teme deosebite iar determinàrile pleacà de la rela(iile
mereu posibile dar riguros legiferate, ca permisiuni de joc, între simboluri si fonduri. Iar când
fundalul rosu, albastru sau auriu trebuie transpus în limitele alb-negrului, ritmuri de linii orizontale,
verticale sau oblice, traduc cu exactitate acea culoare. Cu toatà aria largà a posibilità(ilor,
tentativele se supun unui cod de legi neîncàlcat de sute de ani, regulile acestui joc prea serios
pentru oamenii obisnui(i, fac obiectul unei educa(ii speciale.
MENTAL I SENZORIAL
53
Iar cei care opereazà creator în limitele regulilor sunt cu adevàrat numai ini(ia(ii.
Si o fac atât de bine încât, cu toate variantele permise, claritatea si precizia mesajului alcàtuirilor
nu sunt cu nimic afectate pentru ei, pentru ini(ia(i.
Aceste rafinate si mereu posibile nuan(àri prin permutàri mi-au impus, fàrà de voie, paralela cu
“Jocul cu màrgele de sticlà “ a lui Herman Hesse.
Chiar dacà aceste semne heraldice, aveau sà-si piardà în vremea Renasterii orice semnifica(ie
militarà practicà, ele vor constitui puncte de plecare sau modele pentru simboluri de familii, clanuri,
institu(ii, regate sau idei. În chip firesc, breslele, mestesugarii, institu(iile sau familiile burgheze îsi
vor marca rosturile, prestan(a, prin semne grafice anume.
Dar, asa cum spuneam mai devreme, gustul pentru acest produs al graficii aplicate a suferit un
evident proces de modernizare, în sensul adâncirii specificità(ii prin esen(ializare.
Sà luàm cazul unei màrci de fabricà, al unei tipografii de exemplu.
Sà ne imaginàm emblema acesteia càtre finele secolului al XIX-lea. În mod cert, imaginea ce ar fi
avut acest rol ar fi fost o ilustra(ie, o vignetà în cel mai bun caz, în care un personaj ar fi manevrat
convingàtor roata unei prese de imprimerie.
Desigur cà modul de figurare presupunea o mare economie de mijloace grafice, datà fiind condi(ia
imaginii de a fi bine citità în situa(ia unei repetàri la tiraj mare pe dimensiuni reduse.
În acelasi timp însà, limitele epocii aveau sà marcheze vigneta cu un puternic caracter ilustrativ.
Peste numai douà decenii, în cazul regândirii aceleeasi embleme, personajul putea dispare,
desenarea presei fiind suficientà pentru semnificarea ideii de tipografie, peste încà o vreme, un
subansamblu cheie, de pildà cilindrul imprimator , va simboliza acelasi lucru.
În anii nostri, cu un interes pentru sintezà si mai pronun(at, profilul câtorva puncte de raster
supradimensionate ar semnifica la nivel fundamental, tipografia sau, mai exact,
principiile ei.
Reducând la o propozi(ie elementele acestui proces, putem vorbi de o evolu(ie a semnului plastic
de la figurativ càtre semnificativ. |inînd seama cà acest semn se bazeazà tot mai mult pe for(a lui
plasticà în sine, putem aprecia cà procesul pomenit seamànà cu cel al evolu(iei literei de la un rol
informativ, de enun(are, càtre rol estetic în sine, mai ales în alcàtuiri grafice complexe, cu
aplicativitate.
Nu se poate trece cu vederea si extrem de importanta componentà socio-culturalà.
Alcàtuirea, manevrarea si receptarea acestui tip de imagine icono-plasticà depinde în mod
evident de categoria socialà, de mediu, de nivelul de educa(ie si culturà, de context, de ecourile de
tip semiotic într-un mediu uman dat.
În mod neîndoielnic însà, acest grad de determinare pleacà de la un nivel coborât în cazul
semnelor foarte puternic codificate -signalistica rutierà de exemplu- spre un nivel ridicat în cazul
enun(urilor cu mesaje mai subtile.
Asa cum vom aràta, accesul càtre bogà(ia de nuan(e ale scrierii chineze, cu posibilità(i speciale de
încorporàri de semne, este permis numai celor cu o solidà culturà.
În egalà màsurà, modelul de instruc(ie si sim(ul poetic al celui ce alcàtuieste semnul determinà
pregnant calitatea plasticà a emblemei si, în consecin(à, acceptarea si în(elegerea ei de càtre
privitor. La rându-i, acesta este mai mult sau mai pu(in permeabil, func(ie de condi(ia socio-
culturalà pe care o are.
Asa precum men(ionam, emblema închide, într-un inventar extrem de redus de semne, o
uimitoare informa(ie, mesaje nuan(ate despre o sumà de lucruri.
Explica(ia acestei virtu(i e simplà : modul de constituire si aspectul final al unei embleme se
apropie mult mai mult de o pictogramà decât de o literà sau un grup de litere de tip occidental.
Oameni de culturà si artisti sensibili la performan(ele specifice ale pictogramelor, la sansa unor
scrieri orientale, cum ar fi for(a mesajului si mai ales nuan(area lor prin adàugarea, prin
încorporarea la un semn ini(ial a altor detalii, au un sentiment de frustrare si deplâng rigoarea
rece a alfabetului occidental.
MENTAL I SENZORIAL
54
E drept însà, cà pentru studierea si deprinderea alfabetului chinez, de exemplu, e nevoie de mult
studiu si memorie remarcabilà, cà pentru scriere e necesar un anume talent grafic si caligrafic, cà
a construi o masinà de scris cu mii de ideograme e o adevàratà problemà mecanicà, cà au fost
necesare câteva alfabete pentru a rezolva probleme de comunicare scrisà în domenii diferite de
activitate umanà : comer(, poezie, administra(ie. Nu este usor de acceptat ideea cà pentru un
mesaj curent e nevoie de memorarea si stiin(a desenàrii a câtorva sute de semne fundamentale...
E la fel de adevàrat cà, în cazul alfabetului de tip occidental, folosind mai pu(in de 30 de semne se
poate exprima orice si càtre oricine, cu condi(ia cunoasterii limbii si alfabetului.
Dacà pentru fine(ea comunicàrii cu alfabetul e nevoie de mai multe fraze, în cazul pictogramei,
odatà ingenios alcàtuità, aceasta poate comunica singurà acele nuan(e.
Ea pretinde în schimb culturà si sensibilitate atât din partea autorului cât si a receptorului, asa cum
aten(ionam mai sus. Nu este vorba numai de (inuta emitentului, sub aspectul culturii si a calità(ii
poetice ci si de condi(ia receptorului, capabil de a primi asemenea mesaje. O culturà similarà si o
apeten(à emo(ionalà apropiatà de autor, ar reprezenta condi(iile minime, firesti, pentru o receptare
sigurà.
Acest delicat atribut al ideogramei reprezintà si astàzi o temà inconfortabilà dar curentà a
emblemei. Ea comunicà detalii despre rostul si calitatea comanditarului, în egalà màsurà,
despre (inuta desenatorului si nu în ultimul rând are o existen(à puternic determinatà de condi(ia
culturalà a receptorului.
Un ipotetic patron incult poate accepta pentru firma sa, o emblema nesigurà, slabà, alcàtuità de un
artist ieftin si fàrà prestigiu, pe care va fi obligat sà o foloseascà ani la rând. Un comanditar
orgolios dar cu gust nesigur îsi va putea impune preferin(a pentru o imagine semnificantà iar un
desenator se poate làsa condus de o autoritate contestabilà.
Cel pu(in aceste douà ipostaze vor fi extrem de prejudiciabile pentru programul de identitate
vizualà luat în studiu, condi(ia idealà fiind aceea în care un comanditar, sensibil la interesele sale
de promovare, acordà sansa de afirmare a competen(elor unui specialist capabil de a rezolva
temele curente ale programului.
Punctàm în treacàt, preocupa(i de grila studiului nostru, condi(ia idealà a unei embleme de a-si
sus(ine mesajul mental de o compatibilà (inutà a semnului plastic, pentru cà prestigiul, bunul gust,
frumoasa tradi(ie, vioiciunea în decizii, elegan(a, toate acestea ca firesti si dorite mesaje iconice,
vor trebui sus(inute da atribute similare, în planul semnului plastic.
Deloc surprinzàtor, elemente de raporturi plastice fundamentale, de contrast între calitatea unor
trasee grafice, de fluiditate si elegan(à a unor semne desenate, pot induce pre(ioasele calità(i
enumerate mai sus, împreunà cu semnul iconic pe care îl descriu...

Este fundamental sà se re(inà acest atribut al emblemei de a comunica un mesaj nuan(at prin
foarte pu(ine mijloace. Referindu-ne la acestea din urmà, ar fi simplist sà consideràm cà
formulele cele mai curente de alcàtuire ar fi stilizàri de obiecte si fiin(e sau/si alàturàri de litere.
Într-adevàr, o rutà de alcàtuire a emblemelor, valabilà si în zilele noastre, ar fi aceasta, de a stiliza
un desen ilustrativ pânà la o expresie cât se poate de sinteticà. Ar fi vorba deci de lucràri grafice
care urmàresc rosturile opera(iunilor tip, men(ionate mai înainte, ca rime plastice strânse,
aducerea unghiurilor la valori cât mai asemànàtoare, restrângerea traseelor liniare càtre un numàr
mic de tipuri, trasee fluidizate, exagerarea simetriilor. Se poate astfel ajunge la o foarte economicà
alcàtuire graficà dar cu mare eficien(à semnificantà.
S-au punctat deasemeni mai înainte cele mai curente modalità(i de tip retoric prin care se poate
màri eficien(a unei embleme, cum ar fi cuplaje si interpenetràri sau investirea cu sensuri ambigue.
Aceleasi modalità(i ràmân valabile si în cazul construirii emblemelor prin sistemul alcàtuirilor
bazate pe trama re(elelor de linii în forma de pàtrà(ele, cu unghiuri prestabilite, la 45 sau alte
grade selectate. Prin alegerea a douà-trei rime de là(ime si a pauzelor între semne, prin op(iunea
càtre valoarea unui anumit unghi, se putea construi practic orice figurare a unui subiect, orice
descriere a detaliilor acestuia.
MENTAL I SENZORIAL
55
Un calc asezat pe aceastà tramà de pàtrà(ele oferà desenatorului sansa de a porni si alcàtui
figurarea subiectului, modalitatea fiind familiarà, de peste un secol, doamnelor care stràduiesc sà
stilizeze imagini dorite pentru gherghef...
Aceastà formulà, predilectà pentru deceniile ‘50-’60, avea sà fie cea recomandatà si sus(inutà de
pu(inele manuale ale epocii, deloc întâmplàtor germane, folosità însà si în deceniile urmàtoare,
pânà în zilele noastre, cu garan(ii remarcabil de serioase.
Asemànarea acestui sistem cu cel al construirilor de litere, în cazul elaboràrii unui nou caracter
este izbitoare, dat fiind cà prin aceastà formulà se poate asigura identitatea unor rime plastice, prin
dimensiune si unghi precum si ritmul prezen(ei acestora în compozi(ie –grosimi de 1,2,3 pàtrà(ele,
raportate la pauze de 1,2,3 pàtrà(ele...
În limitele permisive al solu(iilor de interpenetrare sau grefare de sensuri, se mai pot îmbina
ingenios elemente aparent incompatibile, se pot astfel crea metafore ce tind sà traducà
inexprimabilul, litere, grupuri de litere sau cifre personificate s.a.m.d., pînà la alcàtuiri cu totul noi,
ca literele unui alfabet încà nescris, semne care nu mai reprezintà nici màcar sintetic “ceva” si
care, prin for(a elementelor fundamentale de limbaj – seduc(ia unui semn, raporturi elaborate între
alb si negru, controlul sensurilor de acces -, izbutesc sà comunice un mesaj inten(ionat, distinct.
Prin compara(ie, acceptàm de o bunà vreme cà o emisie de sunete fundamentale de o anumità
intensitate si frecven(à, apar(inând unui anume tip de gamà, poate induce, în mod verificat, o stare
emo(ionalà previzibilà. Chiar dacà, aceastà afirma(ie pare prezump(ioasà, trebuie
acceptat adevàrul ca anumite simboluri grafice, precum crucea, svastica, pestele crestin, au o
neîndoielnicà for(à de capacitare, asa precum o sumà de simboluri oculte, la îndemâna unor
anumi(i receptori, exercità o atrac(ie remarcabilà.
Desigur însà cà nu pot fi pierdute din vedere componentele sociale sau istorice ale semnului,
(inând seama cà unele categorii distincte de grupuri umane, în contexte istorice diferite, pot
recepta unele mesaje în moduri deosebite.
Dacà semnalele vizuale puternic codificate precum culorile care reglementeazà circula(ia, semnele
care definesc rosturile unor sevicii în gàri sau aeroporturi sunt egal de eficient sesizate, în cazul
unor embleme care asistà campanii publicitare cu nuan(e mai delicate, sensul mesajului si
eficien(a lui, nu mai sunt în totalitate garantate, în medii deosebite, ca de pildà un campus
universitar fa(à de un cartier sàrac dintr-un oras minier...
Trebuie (inut seama însà de faptul cà nu în(elegerea, receptarea nuan(elor subtile pe care le poate
comunica o emblemà ar reprezenta atributul ei fundamental ci doar acela al identificàrii rapide si
neîndoielnice a subiectului semnificat. Este lucru dovedit cà un semn bine ales ini(ial, simplu si
elegant, cu posibilità(i reale de a fi micsorat sau supradimensionat, stan(at sau realizat în relief,
impus prin repetarea pe produse sau asezat pe obiectele si mijloacele de transport ale unor
servicii conexe, ajunge sà se identifice si cu ideea de calitate, de prestigiu a firmei.
O emblemà bine realizatà nu se teme de jocul dimensiunilor la care este obligatà sà se supunà
prin for(a împrejuràrilor, de la cartea de vizità si insignà, la pàr(ile laterale ale camioanelor firmei,
pânà la supradimensionarea de tip monumental pe fa(ada sediului. De pildà, emblemele “BELL”,
“IBM” sau CBS - , au putut ajunge la nivelul unor adevàrate performan(e de artà monumentalà,
prin redimensionàri coplesitoare si cu impact publicitar de for(à.
Reiteràm ideea atât de importantà cà profesionistii care au atacat acest tip de lucràri sunt perfect
constien(i de importan(a momentului conceperii si deciziei de aprobare a logo-ului.
Manevrarea ulterioarà în diferite regimuri de culoare, de pozitiv-negativ, de màrire sau prelucrare,
de trimitere în trei dimensiuni etc. precum si agrementarea altor repere si raporturi cu acel semn
ini(ial este mult usuratà de calitatea acestuia.
Se pot vedea multe obiecte grafice sau ne-grafice, de calitate medie, îmbunàtà(ite, înnobilate de o
emblemà onorabilà precum si, din pàcate, multe altele, chiar valoroase în sine dar obligate sà
poarte pecetea rusinoasà a unui semn mediocru.
MENTAL I SENZORIAL
56
Adeseori firme serioase, sensibile la anumite argumente, au procedat la retusarea, la reformularea
discretà, subtilà, a unui semn ini(ial, devenit anacronic, càtre altul, mai aproape de gustul
modern. Problema, deloc simplà, era sà nu se tràdeze fundamental primul semn, pentrucà nici o
firmà serioasà nu-si reneagà începuturile.
Binecunoscuta intreprindere de automobile FIAT avea la început o stângace monogramà drept
emblemà, cu cele patru litere adunate pe un soi de blazon si puse într-o perspectivà a verticalelor.
În câteva zeci de ani, literele au fost ràrite apoi înclinate ca, în cele din urmà, sà se sub(ieze
topindu-se în patru linii elegante dispuse într-o oblicà bine gàsità. Ba chiar, în ultimii doi-trei ani,
printr-o orgolioasà punctare a originii, emblema tip insignà a anilor ’30, revine pe modernele
automobile ale anilor nostri.
Oricât de riguroasà ar pàrea ordinea prin care se impune ca firma sà se prezinte lumii sub acelasi
semn cât timp func(ioneazà, presiunile datorate schimbàrilor de opticà, slefuirii si redirec(ionàrii
gustului, pot declansa opera(iuni de dezordine creatoare, fie în sensul corecturilor datorate
gustului mereu perfectibil, fie prin reimpunerea semnului original, ca un mesaj al prestigiului si
tradi(iei.
Referindu-ne la acel fenomen al alternan(ei, al contrapunctàrii unui gen preferat de abordare, de
“stilizare” a imaginii, cu altul , el se poate descifra si în cazul emblemei.
Dupà anii ‘30 – ‘35 figurativul simplificat ce acoperise nevoile genului, avea sà fie tot mai
puternic contrazis si înlocuit cu foarte severe geometrizàri, abstractizàri în care elementele
definitorii erau: geometria savantà, riguros cântàrità, stilizare epuratà, un anume mentalism tràdat
de o ràcealà constructivà, o semnificare destul de directà.
Nu întâmplàtor, asa precum punctam mai înainte, “modelele europene”, scoala de emblemà si
rarele manuale pentru gen proveneau din Germania.
Un exemplu foarte la îndemânà, cu atât mai mult cu cât se citeste chiar în interiorul devenirii în
timp a unei aceeasi embleme, este cel al firmei “PELIKAN”.
Desenatorii care s-au putut bucura de posibilitatea de a manevra tusuri, acuarele sau guase
fabricate de aceastà firmà înainte de ràzboi au privit desigur cu recunostin(à mica vignetà în care
erau figurate trei pàsàri.
Mama–pelican si cei doi pui confirmau viziunea plasticà a perioadei. Semnul, puternic marcat de
ilustrativ, avea doar usoare simplificàri, operate mai ales în sensul garantàrii subdimensionàrii la
care era supus.
Dupà anii ‘55 cutiile de vopsele, tuburile de culori si stilourile produse de aceastà firmà aveau sà
fie marcate de o emblemà mult mai stilizatà, cu trasee mai economice, cu plinuri si goluri mai atent
cântàrite. Alcàtuirea graficà ràspundea astfel gustului modificat de epocà dar si unor cerin(e
tehnologice mai severe, de pildà ale modelàrii în material plastic a unui semn minuscul.
Ca si în cazul Fiat-ului, decen(a modificàrilor, discre(ia epuràrilor nu au afectat credibilitatea
prestigioasei firme.
Cea mai mare parte a imaginilor comentate de mai departe, constituie performan(e ale perioadei
‘60-’70, cu o impresionantà înflorire a genului, în chip firesc raportatà la explozia de firme
importante, cu rosturi si provenien(e diferite.
Se va remarca preponderen(a unei viziuni specifice epocii, cu rigori si geometrisme specifice dar
se vor putea identifica si cazuri atipice, de semne mai sincere si spontane, cu o prospe(ime care
coloreazà (inuta generalà a compozi(iilor grafice ale epocii men(ionate.
Ba chiar, în spre anii “80 se manifestà o anume frondà, un curaj de interpretare aproape de
insolen(à, imagini relevând o manualitate plinà de vervà, de spontaneitate., uneori chiar mizând pe
o elaboratà savoare primitivà, pe stângàcii atent mimate, pe o candoare cu efecte asteptate.
E de remarcat de pildà diferen(a socantà între emblemele disciplinelor sportive de la Olimpiada de
la Munchen , cu o geometrie extrem de riguroasà, cu o grilà constructivà ingenioasà dar rece, cel
pu(in pentru gustul nostru de acum, cu rime plastice foarte strânse si între simbolurile disciplinelor
de la Olimpiada din Barcelona. În suita celor stilizàri se poate identifica, în forma cea mai evidentà
schema constructivà bazatà pe grila de pàtrà(ele si oblice cu unghiuri similare.
MENTAL I SENZORIAL
57
La cele din urmà avem de-a face cu stilizàri gest, asemànàtoare cu semnele gest din caligrafia
chinezà, slefuite prin nenumàrate exerci(ii plastice si unde calitatea presupunea un semn cu toate
atributele estetice dar sincer, spontan, executat fàrà nici un efort aparent .
În egalà màsurà, deloc întâmplàtor, se mai descifreazà la ele chiar si pregnante “citate” din
vigoarea plasticà a semnelor lui MIRO .
Peste ocean, în scolile de graficà de pe Coasta de Est si cea de Vest a Statelor Unite ale Americii,
chiar dacà viziunea tipicà deceniilor anterioare este încà viguros prezentà, abundà exemplele de
embleme desenate voit naiv, primitiv, trasate spontan sau gravate anacronic dar emo(ionant. Avem
de-a face cu embleme “ un pic nebune “, socante dar evocatoare, cu o prospe(ime de
necontestat . (revista “PRINT” – colec(ia 1990 –2000)
Asemenea “svàpàiate” alcàtuiri grafice ar reprezenta “dezordinea”creatoare prin care un gen prea
multà vreme tramat de reguli si formule reci-geometrizante, are nevoie de o gurà de aer proaspàt,
de o eliberare de solu(ii academizante, previzibile si prea pu(in capacitante, prin tocirea
interesului.
O foarte rapidà survolare a unor exemple dintre performan(ele domeniului, în ultimii ani, poate oferi
màrturii convingàtoare asupra faptului cà cele câteva modalità(i tradi(ionale de construire si
expresivizare a acestor economice compozi(i grafice se bazeazà, se pare cà dintotdeauna si
pentru totdeauna, pe stilizàri geometric-decorative, pe epuràri de detalii în spre sublinieri de
tràsàturi esen(iale, pe tràdàri viguroase ale figurativului-narativ, toate acestea realizate prin
opera(iuni de geometrizare controlate de legi de mult impuse, a rimelor plastice strânse si a
familiilor restrânse de semne, precum si de unghiuri cât mai economice.
Ca si alte genuri ale artelor vizuale, emblema ràmâne un domeniu servit de o viguroasà tradi(ie,
alimentat însà de ritmice eliberàri de solu(ii anchilozante si capabil sà ràspundà unor la fel de
ritmice modificàri de gust. Esen(ial ràmâne însà rostul de a transmite mesaje publicitare nuan(ate
dar neîndoielnice despre un subiect dat, despre comanditar si autor dar si despre permeabilitatea
sau limitele receptorului, despre condi(ia mediului social, despre nivelul de civiliza(ie vizualà a
locului si al momentului.
Avem certitudinea cà emblema va râmâne inseratà în marele grup al semnelor si semnalelor
umane, într-un preten(ios inventar al eternità(ii, ca una dintre cele mai pre(ioase màrturii ale
nivelului de civiliza(ie ale grupului social si ale perioadei luate în studiu...

- studii de caz *
atât numàrul cazurilor alese pentru curs si seminariile acestuia, cât si dimensiunea comentariilor,
precum si nuan(area grilei de apreciere a lucràrilor, vor suferi modificàri firesti, în func(ie de
intereseul cursan(ilor si zona de provenien(à a specializàrii lor artistice.
Pentru o minimàfamiliarizare cu aceastà sec(iune a cursului, recomand consultarea volumului “
Mental i senzorial - identitate vizual în secolul XX”, autor Mihai Mnescu
Ed. Aletheia -2005 - Bistri(a
Mihail Mànescu
mai 2007
MENTAL I SENZORIAL
58
Bibliografie selectiv:
- ARNHEIM Rudolph “Entropy and Art” - University of California Press -1974
- ARNHEIM R. : Arta si perceptie”, Ed. Meridiane, 1980
- AILINCÄI, C. Introducere în gramatica limbajului vizual -1982- Ed, Dacia -Cluj
- AILINCÄI, C. Opera "fereastrà" Ed, Dacia -Cluj 1991
- BACHELARD. G. La poetique de la reverie, Paris, Presses Universitaires de France, 1971
- BARTHES R “Mitologii” traducere rom. Inst European Iasi 1997
- CADET H. “La Comunication par l’Image” Ed Nathan –Paris -1990
- DENIS M –“Image et Cognition” –Puf –Paris –1989
- BACHELARD Gaston: “Apa si Visele”, Ed. Univers 1995
- BAGDASAR Nicolae, Teoria cunostin(ei, Ed, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1995
- CÂRNECI Magda, Art of the Eastern Europe; texts on postmodernism, Ed. Paralela 45, 1999
- FRANCASTEL P.: “Pictura si societate”, Ed.Meridiane, 1970
- ECCO Umberto – “Tratat de Semioticà generalâ” ESE –Bucure[ti -1982
- FOCILLON Henri, Via(a formelor, ed. Meridiane, Bucuresti, 1977
- Groupe (Edelline Francis, Klinkenberg Jean- Marie, Minguet Philipe)
“Traite du signe – Pour une Rhetorique de l’Image, Ed. du Seuil – Paris –1992
- GHYCA Matila C.: “Filosofia si estetica numarului” Humanitas 1999
- GUYAU Jean Marie: “Problemele esteticii contemporane” Meridiane 1990
- HEIDDEGER Martin, Fiin(à si timp, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2004
- HEIDDEGER Martin, Originea operei de artà, Ed. Humanitas, 1995
- HUYGHE Rene.: “Puterea imaginii” Ed. Meridiane, Bucuresti 1971
- HUYGHE Rene.: “Formes et Forces” Ed Flammarion 1970 -Paris
- KAGAN M. S. – “Morfologia Artei” - Meridiane – 1979
- LIICEANU, G. Om si simbol, Simbolismul limitei în artele plastice, din volumul
"Încercare în politropia omului si a culturii" Ed. Cartea româneascà, 1981
- MALTESE, C. Mesaj si obiect estetic, Ed. Merdiane 1975
- LIPS Iulius E. – “Obarsia lucrurilor” - Editura Stiintifica - 1958
- MANDELBROT Benoit – “Linguistique statistique macroscopique” - Flamarion - 1957
- MANDELBROT B. -“Les Objects Fractales, Forme, Hasard et Dimension” - Flamarion – 1975
- MÄNESCU Mihail - “Mental si senzorial –identitate vizuala in secolul XX” - Aletheia - 2006
- MÄNESCU Mihail - “Retorica si candoare in artele grafice” - Ed. Aletheia 2004
- MERLEAU Maurice Ponty, Fenomenologia percep(iei, Ed. Aion 1999
- MOLES Abraham – “Theorie de l’Information et Perception Artistique” - Flamarion –1958
- PALMER Stephen –“Cognitive Psichology” - 1980
- PANOFSKI, E. Renastere si Renasteri în Arta Occidentalà Ed.Meridiane 1974
- READ Herbert, Originile formei în artà, Ed. Univers, Bucuresti, 1971
- RAND Paul “Design, Form and Chaos”Yale University Press 1985
- RA|IU Dan Eugen, Disputa modernism-postmodernism... Ed. Dacia, Cluj, 2001
- RICOEUR Paul, Eseuri de hermeneuticà, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1995
- VIANU Tudor “Arta si Frumosul, din Problemele Constitutiei si Relatiei lor”
MENTAL I SENZORIAL
59

MENTAL I SENZORIAL
problematica manevr rii elementelor de limbaj specific, c tre aspectele percep iei i ale mesajului, cu dificult i sporite de condi ia actual a artei, de provoc rile postmodernit ii. Dificultatea major în alc tuirea acestor cursuri a fost aceea de a asigura un teren comun i ritmicinteresant pentru to i cursan ii, indiferent de specializarea i chiar de op iunile lor estetice, de a desf ura în fa a lor un teren comun de analiz i specula ie, de reconsiderare a temelor i limbajului curent, mai cu seam raportat la specificitatea domeniului. Cu toate acestea, audien a de care s-au bucurat cursurile i, în mod deosebit, inuta lucr rilor scrise pentru examenele semestriale, au constituit utile confirm ri ale bunei orient ri ale con inuturilor. Pornind de la o prim i scânteietoare definire, apar inând lui Nietzche, a unor rute în citirea realului dar mai cu seam în interpretarea lui creatoare, am fi de avut de a face cu dou , fundamentale; cea a unei st pâniri apollinice i alta a unui traseu dionisiac. Se cuvine insistat asupra acestor dou tipuri de structuri umane : apollinic i dionisiac , structuri fundamentale de dialog cu realitatea, ce reflect artistic provoc rile vizibilului. Ele înseamn neîndoielnic predilec ie mental sau senzorial în demersul artistic, înseamn înregimentarea în tab ra viziunii lineare sau picturale, îns foarte rar reprezint cazuri pure de arti ti sau fidelitate absolut în servirea unui curent sau unei mi c ri artistice. Nu este mai pu in adev rat îns c aceast gril , manevrat cu circumspec ie, poate aduce pe lama unei analize sistematice, o ampl categorie de teme din domeniul artelor vizuale ale secolului XX, unde preten ioase rosturi ale unor demersuri de identitate vizual , pot fi limpezite i cuantificate, spre fireasca lor apreciere. Analiza men ionat , efectuat mai cu seam asupra unor prelungiri aplicative ale artelor tradi ionale, grafica publicitar reprezentând una dintre cele mai fabuloase arte aplicative, va avea remarcabile avantaje. Temele plastice, precum afi ele, coper ile ilustra iile sau emblemele, comandate arti tilor au, prin defini ie, rosturi clare de capacitare a publicului consumator. A a precum se va vedea mai departe, nivelurile acestor capacit ri se situeaz între discret aten ionare i mesaje emo ionante, uneori ocante. Deloc întâmpl tor, mai ales datorit unor inten ii de capacitare vizual derivate din rosturile lucr rii comandate, rutele de abordare a mijloacelor de figurare plastic dar i a tipului de mesaj, dunt profund determinate de cele dou structuri fundamentale i mizeas pe tipuri de percep ie subordonate ecestora.

CÂTEVA REPERE ALE CON INUTULUI Problemele dialogului cu lumea inconjur toare incep de la nivelul perceptiei. Intre tipurile de perceptii determinate de organele de simt antrenate in absorbirea si intelegerea mesajelor stimulilor exteriori, perceptia vizuala este pe departe cea mai importanta. De pilda, prin comparatie cu cea auditiva, perceptia vizuala are avantaje evidente cel putin pe doua rute de interes: cantitativ, informatiile receptate pe unitatea de timp sunt de sapte ori mai multe iar calitativ, repertoriul de nuante si de tipuri de analizori ai reperelor vizuale se afla la un nivel cu mult superior. In consecinta va fi usor de acceptat ca in manunchiul de tipuri de perceptie ce servesc interesele artelor plastice, perceptia vizuala va avea un covarsitor loc întâi. De fapt, aceasta identificare simpla ascunde un proces destul de complex, cu operatiuni multiple si dife-rite, cu o succesiune nu intotdeauna aceeasi, cu foarte multe subprocese simultane si, mai ales in cazul perceptiei de tip artistic, cu prioritati nu numai imprevizibile dar uneori inexplicabile...

2

MENTAL I SENZORIAL
Cursul isi propune sa faca tentative de a pune in lumina specificitati ale complexului proces de perceptie artistica, mizand mai ales pe argumentele si optiunile practicianului din domeniul artelor vizuale, o ruta de analiza prea putin folosita in literatura de specialitate. Grila de abordare i cercetare sa va sprijini pe reperele unuia dintre mai importante cupluri de dialog cu vizibilul, cel al rela iei MENTAL -SENZORIAL, cuplu care a generat în lumea relaiz rilor artistice, din întreaga istorie a artelor vizuale, confruntarea între LINIAR i PICTURAL. Pe de alt parte, în contextul mi c tor i dificil de definit, al apari iei postmodernismului, cu o evident rapiditate a schimb rilor, cu artificialitate, cu ocul unor conflicte mondiale dar i cel al unor abord ri tiin ifice i ideologice, ne mai confrunt m i cu relativitatea cuno tin elor îmbinat cu uimitoarea vitez a circula iei informa iei, num rul mare de orient ri i curente care se confrunt dar se suport , coexistând, cu aspectele multiculturale ad ugate mondializ rii i democratiz rii... toate acestea reprezintând cele mai proeminente caracteristici. Având de a face cu o abia dep it lume a culturii cuvântului c reia i se opune acum o lume a imaginii, putem vorbi de “o lume de imagini ale unor imagini”... o lume în care, între atributele definitorii ale realului, ale vizibilului, se afl , poate cea mai eficient i mai definitorii, cea a IDENTIT II VIZUALE. Aplicativitatea, pe de alt parte, cu domenii extinse de operare în rutele artelor plastice, reprezint o ans remarcabil pentru punerea în lumin a conceptelor de dialog cu vizibilul i de reconfigurare a sa, într-o niciodat suficient de bine pus în lumin determinare de cele dou structuri fundamentale, cea mental i cea senzorial . Temele presupuse de genurile de aplicativitate, diferite prin rosturi i prin inuta mesajului, reprezint bune prilejuri pentru a dovedi cât de nuan at poate opera expresivizarea limbajului plastic, în aceste ambe cazuri sau în delicate i incerte amestecuri ale atributelor celor dou . Mai mult decât atât, se va dovedi c teme substan ial distincte pot fi servite la cel mai înalt nivel de eficien , atât prin tehnicile de figurare cât i cele de expresivizare, chiar în cazul unor abord ri distincte prin apartenen a artistului sau a grupului de consumatori la una dintre cele dou structuri fundamentale, metal sau senzorial ... Deloc întâmpl tor, un important loc în aceast analiz o va reprezenta domeniul fabulos al afi ului i emblemei, pe departe cele mai proeminente repere ale identit ii vizuale, în timpurile noastre dar i pentru c în lumea mesajelor subtile sau ocante ale afi ului, identificarea i decriptarea determin rii de c tre men ionatele structuri fundamentale dar i a exerci iului profesionist al mijloacelor artistice, vor fi mai u or de realizat. Temele mesajului îns , deja inconfortabile în acest context postmodern, se nuan eaz instructiv, mai cu seam în lumea interdisciplinar , între repere de limbaj specific mai multor ramuri ale artelor vizuale, între care imaginea virtual se impune cu prestan crescând ... Duioasa prezen a alc tuirii plastice, cu seduc ii imediate i concrete, datorit obiectului artistic în sine, este confruntat cu evenimentul artistic, unde aprecierea se împlete te cu interven ia privitorului, unde opera este diluat în eveniment consumat i perimat... * NB. Desigur c , în func ie de domeniul artistic provenient al cursan ilor, precum i de ruta de cercetare doctoral , temele de studiu i dezbatere în seminarii a reperelor cursului vor fi nuan ate în consecin , dat fiind c aceast confruntare dintre mental i senzorial este prea general i permanent ca s nu fie reg sit în orice gen artistic, cu sau f r extinderi aplicative.

SCURT PREZENTARE A CON INUTULUI PE CAPITOLE
3

MENTAL I SENZORIAL

MENTAL I SENZORIAL în identitatea vizual a secolului XX

1. argument - uria ul arc al prelungitilor aplicative ale artelor frumoase reprezint un mediu excelent pentru a pune în lumin , spre o sistematic analiz , modul în care variate i bine nuan ate teme, cu mesaje riguros impuse de rosturi distincte, pun în exerci iu modalit i bine conturate ale abord rilor de tip mental sau senzorial, între capacitare a intelectului i excitare a sim urilor. Este instructiv s fie observat faptul c riguros acelea i teme, cu mesaje identificate neîndoielnic, pot fi servite, la fel de eficient de cele dou abord ri, derivate din structurile fundamentale, mental sau senzorial . - în orice lucrare performant a domeniului, motivele reu itei se afl într-o re ea nu tocmai u or de limpezit, de mijloace subordonate unor dictate situate între pictural i liniar, între emo ie i concept rece, acestea toate reu ind s fie egal de eficiente. - se impune ideea unui studiu menit s pun în lumin pulsul ritmic, dintotdeauna i pentru totdeauna, al confrunt rii dintre mental i senzorial, mai ales în domeniul unor arte care au generat imense teritorii de aplicativitate. 2. între discre ie i insolen - limitele mesajului plastic -limitele mesajului plastic, treptele de identitate ale mesajului artelor aplicative; chiar în lumea lipsit de pudoare i re inere a decorului i a publicit ii, unde "“toate mijloacele îi sunt bune pentru a- i atinge scopul – sentimentul, gluma, în el ciunea, antajul, cinismul... orice, în afara pudicit ii; afi ul reprezint între domeniile belle-artelor ceea ce este boxul între bunele maniere...” (Raymond Savignac 1963) 3. între falsa obiectivitate i legitimarea deform rii - mediile percep iei - criteriile tiin ifice ale semioticii mesajului publicitar nu mai pot cuantifica, pe de o parte, gradul de rezolvare a unui rost al enun ului, pe de alt parte nu pot limita, nu pot st pâni abordarea, extrem de subiectiv a temei. A pune în discu ie obiectivitatea fie a perceperii reperelor vizibilului fie a atributelor lor, oferite înteresului sau consumuui, ar reprezenta o condamnabil naivitate - în al doilea rând, pe un plan mai dificil de acceptat în lumea dur i pragmatic a publicit ii, asumarea unor libert i creatoare pentru artist, cu ansa unor imprevizibile alc tuiri ocante dar eficiente, ar putea s însemne o putere de convingere sporit i profituri pe m sur ... - atât scopul bine determinat de interese pentru limpezimea mesajului i profit, legitimeaz pe deplin i f r scrupule deformarea interesat a vizibilului, i a valorilor reale ale reperelor acestuia... Îns i percep ia vizual va fi profund condi ionat de aceste intererse. 4. între mental i senzorial -retorica imaginii publicitare-retorica imaginii publicitare- vom accepta, f r rezerve, ideea c elementele fundamentale de limbaj plastic, chiar riguros acelea i, prin folosirea unor tehnici la fel de asem n toare, pot rezolva teme diferite ale figur rii, odat supuse celor dou viziuni fundamentale. -cele mai proeminente tehnici ale domeniului artelor de evalet, ale afi ului, desenului, alc tuirilor picturale, al montajelor i colajelor, ale picturii prin tehnica aerografului, ale fotografiei publicitare, ale prelucr rilor pe calculator, pot deveni mijloace tehnice la fel de supuse fa de o viziune sau cealalt i, oricât de surprinz tor ar p rea, la fel de eficiente, sub aspectul calit ii mesajului obi nuit sau publicitar. 5. modalit i specifice de alc tuire a unor embleme tentativ de istoric al genului, maturizare a conceptului
4

MENTAL I SENZORIAL
plecând de la premiza c reperul fundamental al conceptului de identitate vizual este EMBLEMA, element nu numai prezent în toate celelalte repere ci i în condi ia de element modulabil unificator în stilul, viziunea unitar a programului, cu oricâte rute de deschidere i dezvoltare. - studii de caz

Introducere
Pornind de la o prim i scânteietoare definire, apar inând lui Nietzche, a unor rute în citirea realului dar mai cu seam în interpretarea lui creatoare, am fi de avut de a face cu dou , fundamentale; cea a unei st pâniri apollinice i alta a unui traseu dionisiac. Analizând tragedia antic , Friederich Nietzche formuleaz antiteza între frumuse ea apolinic i grandoarea destinului tragic dionisiac . Figura lui Dionisos cap t la el o semnifica ie universal chiar dac , în linii mari, ideea înseamn preluarea tezei heraclitiene a ve nicei deveniri, atât de ocant premerg toare tezei platoniciene, cea care avea s cimenteze, pentru secolele urm toare, teza frumosului ra ional, existent dintotdeauna deasupra noastr i ferit de incertitudinile emo iei... Se impun a fi re inute afirma iile din “Apollinicul i Dionisiacul” : “... evolu ia progresiv a artei atârn de dualitatea spiritului apollinic i dionisiac” sau: “...amândou aceste instincte, atât de diferite, merg al turi, de cele mai multe ori în v dit conflict i stimulându-se reciproc în crea ii noi” . Se cuvine insistat asupra acestor dou tipuri de structuri umane : apollinic i dionisiac , structuri fundamentale de dialog cu realitatea, ce reflect artistic provoc rile vizibilului. Ele înseamn neîndoielnic predilec ie mental sau senzorial în demersul artistic, înseamn înregimentarea în tab ra viziunii lineare sau picturale, îns foarte rar reprezint cazuri pure de arti ti sau fidelitate absolut în servirea unui curent sau unei mi c ri artistice. Lucrarea esteticianului Wolfflin, remarcabil sub aspectul unei prime i profitabile grile de apreciere a artelor vizuale pe trasee liniare sau picturale, poate fi îns , reinterpretat i respectuos amendat , mai cu seam pe linia evit rii etichet rii definitive a unor arti ti sau curente în men ionatele perimetre. Nu este mai pu in adev rat îns c aceast gril , manevrat cu circumspec ie, poate aduce pe lama unei analize sistematice, o ampl categorie de teme apar inând imaginii plastice ale secolului XX, unde preten ioase rosturi ale unor programe de identitate vizual , pot fi limpezite i cuantificate, spre fireasca lor apreciere. Analiza men ionat , efectuat asupra unor prelungiri aplicative ale artelor tradi ionale, grafica publicitar reprezentând una dintre cele mai fabuloase arte aplicative, va avea remarcabile avantaje. Temele plastice, precum afi ele, coper ile ilustra iile sau emblemele, comandate arti tilor au, prin defini ie, rosturi clare de capacitare a publicului consumator. A a precum se va vedea mai departe, nivelurile acestor capacit ri se situeaz între discret aten ionare i mesaje emo ionante, uneori ocante. Aceste rosturi ale publicit ii vizuale, nu numai precise, ci m iestrit nuan ate, de cele mai multe ori, oblig mijloacele de limbaj plastic, precum i tehnicile de figurare i, mai cu seam cele specifice, de expresivizare, s realizeze alc tuiri unde manevrele men ionate opereaz la vedere. În egal m sur teme ale artelor monumentale, ale alc turirilor plastice cu mesaj inten ionat i controlat reprezint prilejuri de analiz la fel de instructive dar i un teren de identificare a modului în care rosturile discursului plastic sunt determinate de apartenen a la una dintre cele dou structuri fundamentale. Mai mult decât atât, aducerea în lumin a mijloacelor artistice care au avut de slujit un anumit mesaj este u urat de cunoa terea neîndoielnic a mesajului.
5

6 . pictura. sinceritatea i seriozitatea implic rii lor.. riguros aceea i tem . 1. sculptura si gravura.. sub aspectul manevr rii elementelor fundamentale de limbaj plastic. pic turi de condens decoreaz un pahar cu votc în care plutesc cuburi de ghea sau stropi de suav sudoare alunec pe curbele unor sâni cu forme irepro abile. A a cum se va vedea. o ruta de analiza prea putin folosita in literatura de specialitate. Eficien a unui mesaj nu va fi fost cu nimic mic orat prin op iunea pentru una sau alta dintre viziuni. prilejuiesc puneri în lumin a modalit ilor de mare specificitate. f r nici o îndoial .MENTAL I SENZORIAL Este firesc s fie a a. cel mai de seam reper r mâne. pictur sau fotografie. r spundeau temelor plastice..” Raymond Savignac -1963 Viziunile fundamentale din istoria imaginii plastice. specifice domeniului artistic. ca una dintre ele mai specifice domenii ale paerioadei i alta.. cursul isi propune sa faca tentative de a pune in lumina specificit i ale complexului proces de perceptie artistica. Se impune a fi subliniat adev rul c aceea i tem . la fel de fidele realit ii. În egal m sur . A a precum in domeniul artelor plastice tradi ionale. Argument “afi ul reprezint între domeniile artelor plastice ceea ce este boxul în domeniul bunelor maniere. una dedicat modului în care predilec ia pentru mental i senzorial au marcat istoria afi ului în secolul XX. Acesta este i motivul pentru care argumenta ia pe care inten ion m s o dezvolt m mai departe. foarte rar putem vorbi despre cazuri extreme de arti ti exclusiv subordona i uneia sau alteia dintre viziunile men ionate. pretinde adapt ri rapide i eficiente ale mijloacelor de expresie a a încât identificarea acestora este mai lesne de f cut iar cunatificarea efectului lor este deasemeni mai u or de împlinit. va pretinde limpeziri ale câtorva tipuri de percep ie. În acest domeniu de vârf. aceast supunere se manifesta similar dar cu determin ri suplimentare. Între preocup rile acestui curs. poate fi rezolvat diferit prin aceste manevre distincte. în cel al recept rii mesajului. oferind îns rezultate la fel de pozitive.. acela al identit ii vizuale. Specificul unor medii mizeaz deopotriv pe cele dou structuri fundamentale. subordona i unui sistem sau unor orient ri estetice asumate. î i vor fi g sit în mari categorii umane. sub aspect istoric. de c tre una dintre cele dou orient ri fundamentale. desen. se vor reg si. care tinde s reliefeze misterioasele r d cini ale performan elor din domeniul de vârf al artelor aplicative grafice. Indiferent însa de tem . în chip firesc. alinierea la un curent artistic tiranic presupunea supunerea i disciplinarea manifest rilor fire ti ale unor structuri personale. mizand mai ales pe argumentele si optiunile practicianului din domeniul artelor vizuale. A a se explic de ce alc tuiri plastice marcate de op iuni mai mult sau mai pu in evidente. indiferent de tehnica de figurare. pentru c un scop clar i bine nuan at.. tocmai prin manevrarea diferit a mijloacelor profesionale. Ar fi u or de recunoscut preponderen a capacit rii de tip senzorial într-o imagine în care. pe delicate i inegale amestecuri între acestea precum i pe presiunea socio-cultural a unui moment dat. dat fiind c liniar sau pictural în perimetrul viziunilor plastice înseamna mental sau senzorial în cel al structurilor psihice fundamentale. receptori ap i s absoarb i s se lase convin i de mesaje artistice marcate de cele dou orient ri. emblema. oferea r spunsuri deosebite. sistematic reliefate i impuse în literatura de specialitate de c tre esteticianul Wölflin (“Principii fundamentale în istoria artelor”). în domeniul artelor aplicate. prin care arti ti anume sau categorii de practicieni.

un public i a a nesigur sub aspectul normelor etico-morale.. încât se impun a fi scuzate prin mijloace frust men ionate de unii practicieni. precum grafica. satisfacerea unor pofte imediate i erotism. dintotdeauna i pentru totdeauna. în ideea vibr rii desenului sau a culorii. nici tirajul mare sau viteza de receptare nu constituie atribute în sine ale genului de care ne ocup m. chiar mu cat de virusul unor aventuri de tip pictural. subtil .. care serve te cauze informa ionale prin mijoace estetic-cognitive i persuasiv-receptive.. O prim tentativ de identificare a fost cea care ar fi determinat numirea ca afi a unei asemenea lucr ri func ie de m rimea tirajului. în studiile de caz. supunerea men ionata mai devreme. separat... “lun ”. fie adaptându-le în elept la normele epocii. mai ales în domeniul unei arte care a generat imense teritorii de aplicativitate. pentru c între reperele cele mai proeminente ale graficii aplicate se situeaz AFI UL. Prezentarea edulcorat a unor realit i. un desenator al epocii academiste. reprezint desigur un nou tip de poluare. ale unora dintre cele mai cunoscute opere ale domeniului. ajungând s fie chiar lipsit de scrupule. Prin excese justificate de rosturi atât de importante. se va plia pe de o parte imperativelor estetice ale momentului istoric dar si intereselor imediate comerciale. s identific m abilitatea prin care temele publicitare servind cele mai comune produse. prin forme plastice generoase i expresive. l-ar fi lipsit de ansa de a fi numit astfel. de dragul rimei. automobile sau motociclete. de tiranie a impunerii unor obiecte sau idei pentru consum. a face publicitate unui subiect. În situa ia acept rii argumentelor de mai sus. alc tuirile publicitare ar viola insistent intimitatea cultural a individului. elaborate în interiorul secolului al XX-lea. nici dimensiunile. insistent i periculos de eficient .. vioiciuni ale imaginii plastice servind teme de aplicativitate... Un alt atribut obligatoriu al afi ului ar fi fost acela de a fi citit din fug . pe incit ri erotice sau ieftin hedoniste. fie învingându. Nu putem trece ce vederea îns i atitudini coagulate pro sau contra acestui fenomen. ar demola ultime redute ale unor norme estetice sau lingvistice.. Dificult ile de a identifica genul au ap rut odat cu primele manifest ri care aspirau la acea identitate cert între reperele graficii aplicate. dou probecampion: -“berea frate cu românul”. de crearea unui fals teren al necesit ilor reale. dar cu obliga ii derivate din rosturile aplicative ale artei sale.. pot fi servite de construc ii icono-textuale mizând pe senzualism. i.i par ial pornirile intime. În cazul unui desenator apar inând unei perioade la fel de servil unor rigori estetice impuse. dulciuri. a atrage aten ia.”. Astfel se explic tres riri. Chiar dac aceste mijloace de capacitare ieftine. se plia totu i rigorilor estetice ale epocii sale. De fapt. Mai mult decât atât. Acestea din urm vor fi dictate de tipul temei slujite plastic dar si de interesele comanditarului. ar periclita valorile intime culturale ale acestuia. în lumea publicitar româneasc recent . reprezint un larg i firesc inventar al convingerii. mai degrab . În categoria acestora din urm avem. 7 . printr-o suma de studii de caz. pervertesc a a cum spuneam. vom reliefa cazuri de lucr ri apar inând acestui domeniu care reu esc s capteze interesul receptorilor i în afara percep iei rapide. b uturi. Vom avea prilejul. miza pe capacit ri senzuale. in perioade cople ite de rigori estetice impuse de câte un curent tiranic. ar perverti i cl tina precarele certitudini eticomorale. locuin e sau haine.” dar i “ cu to ii. pe m sura în care mijloacele de transport î i m resc viteza de deplasare. lucrarea de fa î i impune dezbateri asupra confrunt rii men ionate mai înainte. se impune ideea unui studiu menit s pun în lumin pulsul ritmic. ci mai degrab rosturile de a capacita. împreun . F r a nega în totalitate acest aspect. dar i o perche de pleonasme consistente. duios i insistent construite de un primar bucure tean al anilor 2000: “fiecare.MENTAL I SENZORIAL A a de pild . promovând pl ceri ieftine sau. al confrunt rii dintre mental i senzorial. cu acelea i inten ii. publicitatea a ajuns s fie acuzat de construirea unor false valori. nu e mai pu in adev rat c mijloacele de persuasiune identificate. s realizeze.. ca i cum un tiraj mai mic al unui afi litografic realizat de Toulouse Lautrec. un ora curat i..

prin cele senzoriale.. se poate spune c aceast confruntare a prilejuit remarcabile lefuiri ale mijloacelor profesionale de a convinge si emo iona. i atunci când. fierte sau murate.i promova propria produc ie.. Aceste c utate obiecte sunt îns fabricate de diferite manufacturi... tot mai performante. la nivelul în care compozi ia hâtiei a început. trebuie s apar . machetatorul minimalizeaz importan a acestor mesaje-avertisment. r spunsul la un anumit tip de campanie publicitar este diferit. polarizate îns în jurul acelor dou modalit i fundamentale de convingere. un anun care. 8 . despre performan ele acestei arte. sub rigori legale. -ca i alte pl cute lucruri. plasticianul francez Raymond Savignac afirma.MENTAL I SENZORIAL Chiar în elegând aceste ocante realit i. un distins profesionist.. aromate. filtre din carbon sau cu o circula ie a aerului în elaborate spirale. cu un arc de produse dintre cele mai tradi ionale.d uneaz grav s n t ii!) Avem de-a face cu o lupt între p r i care. interesate în a. ( ig rile. nu numai ca nu recomand consumarea lui dar care atrage aten ia i asupra riscurilor pentru s n tate.i atinge scopul – sentimentul. gluma.. O tem socio-cultural pu in confortabil . în cazul folosirii.. s garanteze riscuri tot mai mici de intoxicare prin gudroane. uscate. Nu este greu deci s accept m c . în cadrul interesului de reclam al aceluia i produs. este limpede c în linii mari. reprezentând provoc ri tot mai dificil de învins. rulate sau încre ite dup metode mereu noi.. preocupate s dreag aceste ocante mijloace ale publicit ii. tuturor acestor categorii. prin trucuri niciodat epuizate. lipsite de scrupule. confruntarea între cele doua viziuni fundamentale este cel mai bine pus în lumin i. în afara pudicit ii. afi ul reprezint între domeniile belle-artelor ceea ce este boxul între bunele maniere.. încle tate într-o asemenea lupt . În cadrul aceleea i imagini care face reclama unui produs. domeniul mesajelor publicitare prin afi reliefeaz dou mari categorii de dificult i specifice. în 1963: “toate mijloacele îi sunt bune pentru a. cinismul. antajul. operele acestui domeniu reu esc s fie eficiente prin modalit i extrem de subtile. aceea prin argumente mentale i cealalt .” i totu i. mereu în actualizare. Ne permitem o concluzie ocant la prima vedere dar pe care o sper m luminat în textul de mai departe.. Prima ar fi cea reprezentat de teme din ce în ce mai diferite i prea pu in previzibile. prin anumi i numitori comuni. prin natura provoc rilor.i perfec ioneze mijloacele pentru interese de eficien contradictorii.. în el ciunea.. este i aceea c într-un mediu urban cu mari diferen e de categorii sociale. sunt obligate s . i. filtre de hârtie. îns continuu aduse la zi dar i de produse i idei r spunzând unor abia n scute interese socioculturale. cel care concepe un asemenea mesaj grafic publicitar. Deloc întâmpl tor. lucrurile devin mereu noi. nu în ultimul rând. reprezint i vor reprezenta teme care trebuiesc intens publicitate. pretind dimensiuni i modalit i de a impune avertismentele aten iei lacomilor consumatori. vom accepta cu greu înduio toarea posibilitate a unei “eco-publicit i”. Trebuiesc deci g site modalit i care s corespund . prin fine e i ingrediente. La nivelul amestecului de ierburi îns .. norme europene. dintre viru i i antibiotice.. în care s-ar g si ipotetici fum tori. p r ile î i vor lefui mijloace de convingere specifice. În aria artelor aplicate. A a cum vom dovedi mai departe. alcoolul.. supuse unui deziderat atât de viguros.ig rile-. orice. La fel de noi devin i unele mijloace de filtrare a periculoaselor substan e inhalate împreun cu doritul fum.. Quod erat demonstrandum. depozitate în saline cu anumite grade de umiditate.. De loc surprinz tor. incitând la consum. se va vedea cum. va trebui s înving un mai recent i cu adev rat inconfortabil aspect.. avem de-a face cu mici cilindri de hârtie. la fel ca în aceea a conflictului niciodat încheiat. ad postind un p c tos dar pl cut amestec de ierburi aromate i uscate. în egala masura. alc tuire neschimbat de sute de ani.. în cazul graficii publicitare tehnica mesajului a ajuns în ultimele decenii la culmi remarcabile.. Ca s lu m cazul unui simplu produs . al modului în care au fost tocate.

pe pere i i sarcofage. cu o tiranic educa ie plastic de tip academic. hieroglifele la egipteni i ideogramele pentru chinezi. ideograma va persista. Oricât de departe am fi dispu i s situ m originile acestui gen de grafic aplicat . în secolele al XVII-lea. golind semnul de cele mai mici aluzii iconice. cele mai schematizate –cuneiformele-. în cea greac i roman . Pre ioasele mesaje ale bibliei erau desigur scrise dar. cu scopul transmiterii unui mesaj. picturi ale altarelor i pere ilor. sau impunând suprema ia uneia asupra celeilalte.. afi e i afi ete. alc tuiri plastice care au fost numite. între cei cul i i cei analfabe i. prezen a binomului de care ne ocup m poate fi identificat pe t bli e de argil . secolul maturiz rii genului va r mâne cel de al XX-lea. Ne vom confrunta astfel. În orice caz aceast lupt pentru întâietate va prilejui seriose limpeziri ale limbajului specific. prin stilizare i geometrizare. are origini la fel de vechi ca zorii civiliza iei. r mânând pentru simplificare la poezie i pictur . c tre un repertoriu de semne ca vor contribui esen ial la na terea alfabetului. Pe de alt parte. pentru acea perioad ... contribuind la conturarea identit ii genului. cu genuri literare în care semnul scrierii este invitat s . cuprinzând puncte de vedere militând pentru Reform . pe de o parte cu lettrismul. se vor confrunta încercând s instituie primatul unei arte asupra celeilalte. pe obiecte administrative. fonetice i vizuale. c tre secolul XX. f r ilustra ii. Întorcându-ne îns la înso irile textului cu imaginea. nu existau garan ii c vor putea ajunge la cei simpli dar credincio i. cu excelente servicii reciproce în slujba mesajului ci reprezint i suportul teoretic i estetic al graficii editoriale de mai târziu. Punctând cu respect capodopera de rela ie între imagine i text. atât în literatur cât i în pictur . în foile gravate i multiplicate. Din antichitate. în înscrisurile pe zidurile Romei antice. în stângacele desene înso ite de texte care promovau primele produse de serie. ajungând la condi ia de vocal sau consoan . vitralii.. –palierul metaforei plastice) 9 .i tr deze rosturile comunic rii i s se bucure de atribute estetice. pe sculpturi sau în lucr ri de art ambiental precum frescele. Avem îns obliga ia de pune în lumin ideea c conlucrarea între imagine i text. Folosim cuvântul relativ pentru c în istoria alfabetului de tip occidental geometriz rile merg pân la ultima consecin . sculpturi. Se va ajunge astfel la câteva tipuri de imagini-semn. Chiar primele imagini din arta rupestr .MENTAL I SENZORIAL Se cuvin reliefate câteva argumente i pentru su inerea op iunii. lipite pe u ile bisericilor. arti tii i teoreticienii domeniilor. eliberarea imaginii de suporturile literare va fi proeminent la mari arti ti ai începutului de secol XX. cu ansele ei de nuan are a no iunii semnificate. În m sura în care “subiectul“ tabloului datora ceva unei teme literare. Este la fel de adev rat c pictori sau desenatori. din zorii perioadei capitaliste. putem trece în revist rolul prestigios al ilustra iei ajutat de text în Rena tere. (vezi capitolul 2. se tip riser în serii impresionante. În schimb. dup inventarea alfabetului. al unui început de secol încrez tor în destinul glorios al industriei i capitalismului. monede i cl diri. ca perioad de analiz a artei afi ului. (sau mijloace fundamentale de comunicare. Vom remarca teze oscilând între acceptarea conlucr rii celor dou art . au servit mai tân rul domeniu cu d ruire. Este adev rat c în preajma promi torului an 1900. de multe ori practicienii acestora. text i imagine). aceast ocant libertate sugerat va g si un teritoriu de manifestare mult mai propice în artele plastice. în civiliza ia asiro-babilonian . se puseser premizele tr d rii lui pozitive. cu noul roman. pentru secolul XX. pe cilindri care marcau vase de lut. realizat în broderia de la Bayeux. realizând lucr ri remarcabile. care vor avea un destin relativ comun în na terea alfabetului. prin care erau chema i cet enii la crudele spectacole din Colosseum. al XVIII-lea. prin mijloace pur palstice tema adânc a textului. egiptean . în mod legitim. în vreme ce în alfabetele orientale. Paginile manuscriselor medievale nu sunt numai ni te încânt toare dialoguri între text i imagine. vor conduce. exemplele abund din cele mai vechi timpuri. În evul mediu cre tinismul avea nevoie de o propagand cu ecou larg. cu rostul de a atinge.

legitimat atât prin competen a autorului. prin nuan ate opera iuni ale tehnicilor de expresivizare un rol care. Eco i Courtes. o ans de maturizare în avans. Se vor contura orient ri distincte i coli de gândire aferente lor. În artele secolului XX. încheind îns i m rturisind preferin a pentru o lucrare ampl i mai recent semnat de Grupul (Eddeline. în egal m sur . Prea bine cunoscutele enun uri cu “inteligen a ordonatoare a desenului. cu atât mai pu in s tran m delicatele i înc neelucidatele probleme ale semioticii limbajului publicitar. de codificare în diferite trepte i sub aspecte nu numai plastice dar i sociale. lucrurile nu stau la fel. Ne vom sim i îns datori s ne întoarcem la tema “meciului nul” în ceea ce prive te suprema ia unuia dintre membrii binomului asupra celuilalt. nu am putut face abstrac ie de foarte cunoscute lucr ri ale lui Peirce. în tentativa de a realiza aceast lucrare. la nivel semiotic a celor dou repere.. Delvaux sau Magritte sau Man Ray ca fotograf. pentru tema semnului fundamental i a formelor derivate din acesta. text i imagine.. imaginea care promoveaz a c p tat. Aceast lupt pentru suprema ie nu a ajuns niciodat la un rezultat concludent ci doar a reu it s prilejuiasc excelente lefuiri ale limbajurilor specifice. Evident c tocmai poten ialul retoric al acelor componente i. unde prezen a celor dou importante domenii de comunicare. de impactul emo ional al unor metafore realizate strict prin mijloacele de expresie a artei lor. în forma cuvântului. de a m ri acel poten ial. Acest din urm subiect. comun acceptat. în cadrul lucr rii unice –afi ul-. Nici în zilele noastre. în care conlucrarea text-imagine contribuie plenar la rosturi publicitare pentru domenii comerciale. va pune în umbr importan a textului. Mai mult decât atât se vor structura. a fost sus inut de o sum de profesioni ti.al turi de virtu ile retorice ale componentelor sale. care pretinde abord ri pluridisciplinare. numit în literatura de specialitate ICONOTEXT. Cu toate acestea. tehnicile artistice tipice ale profesioni tilor domeniului. arti tii curentului Dada dar i Dali. sub aspectul nuan rii mesajului i al eficien ei lui. ajutat de farmecul culorii supuse” (clasicism) sau “masculinitatea textului ajutat de seduc ia feminin a imaginii” (epoca modern ) vor fi copios r sturnate de performan e ale mijlocului de secol XX. sociale sau poitice. Morris. limpezirile tiin ifice au atins un nivel. Moles. pentru domeniul lingvistic. mai ales manevrele de expresivizare. cu dificult i evidente de identificare. în cadrul departamentelor de instruire artistic . textura. bazat pe tot mai bine conturatul binom text informativ-capacitant i imagine seduc toare. confruntarea. dintre fo tii absolven i ai belle-artelor se vor desprinde i dedica exclusiv acestui tân r gen grafic practicieni anume. despre cele dou tendin e fundammentale în afi ul secolului XX. Braque. i dac . Nu putem evita premiza c textul de tip publicitar a avut o anumit întâietate i. nu inten ion m s dezbatem i. ale retoricii cuplului imagine-text. Trebuie acceptat îns ideea c adev ratele compozi ii plastice.. literar sau plastic i s rezolve conlucr ri din ce în ce mai eficiente. culturale. forma. Cei trei autori ai acestui grup izbutescc. a a precum sugeram mai sus. A a încât. ca profesionist al imaginii plastice i publicitare dar i prin constatarea penuriei de asemenea scrieri despre 10 . a a precum se va ar ta mai departe.. s pun pentru prima oar într-o ecua ie spre analiz semnul vizual –icono-plastic. unele catedre servind exclusiv preg tirea viitoarelor cadre de profesioni ti ai afi ului. sunt doar o extrem de economic men ionare a unor arti ti care au r spuns acestei presiuni estetice.MENTAL I SENZORIAL Picasso. este tratat în unghiuri de vedere nu numai diferite dar i divergente. tot mai con tien i de valoarea limbajului lor specific. culoarea. ale mecanismelor percep iei de tip artistic i ale retoricii limbajului publicitar. în consecin . se va perfec iona pân la reu ite evidente. vor constitui domeniul nostru de cercetare. Limbajul publicitar. dup p rerea noastr . încep s se configureze în secolul XX. de multe ori. nu este pe deplin limpezit . Dar poate c mai important decât orice alt aspect al acestei identit i tot mai bine conturate a afi ului este coagularea i impunerea unui limbaj plastic specific. a textului i a enun ului publicitar. în problema semnului vizual. deci conven ionale. Klinkenberg i Minguet). În primele decenii ale secolului îns . Abia în ultimele decenii au ap rut scrieri i concepte care tind s propun modele tot mai credibile i sus inute tiin ific. în linii mari.

adic al limbajului publicitar. De fapt. cel pu in în ultimele decenii. orice atribut sonor nu se define te decât prin al turarea. concrete ea elementelor fundamentale de construire a imaginii. în egal m sur tema temporalita ii r mâne în pictur un deziderat pasionant. unii autori privilegiaz premiza c opera de art (plastic mai cu seam ) se impune (vederii). incriminând folosirea inadecvat a termenului de limbaj. dar prea pu in dispus s se lase cunoscut. tema devor rii con inutului de c tre form se impune ca un adev r mai vechi. devin scop în sine. c nu are de a teptat un moment al recep iei i. chiar în formule metaforice iar cititorul accept ideea c odat cu eliberarea picturii de servitutea figur riii.. uimitor de subtil rezolvat de-a lungul veacurilor. cultura vizual i harul poetic al celui care alc tuie te semnul trebuie s se reg seasc i în calit ile similare ale receptorului. în vreme ce semnul plastic are un poten ial semnificant extrem de nuan at i capabil de a convinge. În mod surprinz tor de luminos Descartes afirm i el în discursul IV din “Dioptrica”: 11 ..întunecat sau aspru. Adev rul trist este c rafinamentul. desc rnat . mai cu seam . în scrierea de tip oriental. epurate de rostul incert al comunic rii. avem de-a face cu ideograme care izbutesc s transmit mesaje cu mult mai nuan ate prin semne economice. poate servi o art descriptiv dar tocmai concrete ea lor poate împiedica epurarea mesajului de anacronicul suprabagaj al ilustr rii imediate.MENTAL I SENZORIAL domeniul afi ului. Argumente în fa a acestei pozi ii se reg sesc în mai vechi opinii ca cea a lui Jakob Burkhard – 1877.. raportându-nu numai la artele vizuale. mai cu seam interpretat. În schimb. De fapt. genereaz istantaneu atributele opuse . Semnul iconic poate figura i transmite mesaje uneori puternic codificate dar s race în nuan e i capacitatea de a emo iona. În consecin . cel pu in teoretic. semnul iconic i cel plastic. dac ne putem permite expresia. în vreme ce în arta plastic . Tot astfel i în muzic . s-au acceptat scrieri despre retorica imaginii.. prin concomiten sau succesiune. vca tribut al oric rei alc turii artistice. s-a izbutit desp r irea semnului iconic de cel plastic. unii autori ini iaz un r zboi declarat împotriva ideii de limbaj i posibilit ii de comunicare în muzic i în arta plastic . eliberat de povara figur rii.. Absen a acelor calit i nu numai c s r ce te mesajul de nuan ele sale subtile i poetice ci chiar poate compromite grav substan a lui. reamintind c fiecare domeniu are limite i performan e. chiar prin laborioasa i incerta tentativ de a-i desp r i componentele. În literatur tocmai inventarul extrem de restrâns i geometric-esen ializat al semnelor alfabetice de tip occidental ofer posibilitatea unor mesaje oricât de ample i nuan ate. abia s-au a ezat i impus teorii ale comunic rii non verbale. cu alte atribute de acela i tip.. a a încât termenii de limbaj sau comunicare nu î i au rostul aici. Muzica beneficiaz de o lume a sunetelor. virtu i asem n toare cu cele ale emblemelor. natural . artele se întâlnesc în palierul expresiei.luminos sau neted. tot astfel. nu putem trece cu vederea i alte condi ii specifice. Dac în scriere rostirea atributului unei forme . Nu putem îns ocoli dev rul c exist numeroase pozi ii i consistente argument ri în favoarea ideii c mesajul. a anecdoticului i se mai bucur i de ansa posibilit ii enun urilor în suit temporal . odat cu pierderea atributelor semnificante ale muzicii i cu autonomia limbajului fa de limba comun .. în vreme ce în cea modern . Vom încerca s relief m fragilitatea acestei pozi ii m car prin instinctiva aducere în scen a faptului c . în oglinda concav a analizei unei imagini plastice.conform c reia în epocile antic i medieval arta slujea con inutul. mijloacele plastice î i câ tig independen a. se reg se te aceea i dificil polemic . Vom adopta o gril specific de apreciere a temei lunecoase a mesajului. este str in atât artelor vizuale cât i a muzicii. ca atare. Într-adev r. iar de curând a ap rut i o lucrare a semioticii icono-textului.. ea nu poate fi decât acceptat sau respins . cel pu in la prima vedere.. în pictur aceste atribute r mân total incerte cât vreme nu se raporteaz la tonuri sau texturi al turate vizual. cu recept ri identice. manevrat i. “din interiorul procesului de crea ie”.

doar imaginii dar i mesaje publicitare sus inute eminamente de texte.. care la început de secol XX.o figur desenat sau gravat nu poate deveni imaginea unui obiect decât cu condi ia de a nu-i sem na. în care coexisten a celor dou componente. prin tehnici aristice de tip retoric. reprezint firescul enun urilor publicitare.MENTAL I SENZORIAL “.. de abord ri i recept ri ale acelora i teme determinate de structuri umane fundamentale. numai c nu se poate spune despre care jum tate este vorba. putea fi receptat diferit. nu inten ion m s neglij m voca ia expresiv i non comunica ional a artei. p rea extrem de dur . Dar totu i. ca reper fundamental al artelor grafice aplicate. subordonate logicii autorului.. a a cum fac semnele i cuvintele care nu seam n în nici un fel cu lucrurile pe care le semnific ”. starea metafizic sau sentimentul de angoas .. atât de conving tor alc tuite. mai subtile sau mai îngro ate. de limite ale percep iei. pe paliere situate între discre ie i insolen . Unii autori neag aceste condi ii extreme i recomand o în elegere a mesajului publicitar ca o dialectic rela ie între text i imagine. prin care o foarte cunoscut partitur a muzicii unui balet. ca tehnic de expresivizare. a reprezentat i ea o piatr la temelia accep iunii maturizate a picturii devoratoare de con inut.obiectul d uneaz picturii !”. tramat între anumite limite care nu pot fi trecute cu vederea. Se mai cuvin câteva preciz ri. de enun uri scrise.. capitolele vor aborda aceste deloc confortabile teme. Sentin a lui Kandinski. legat de eliberarea picturii de gravita ie. men ionate mai sus. În egal m sur nu putem uita nici joviala demonstra ie a lui Bernstein. dar nici nu vom eluda problema identific rii unor rosturi dintotdeauna a artelor de a convinge i emo iona prin mesaje. semnate de profesorul Mihail M nescu) i candoare" Ed. “. mai mult sau mai pu in evidente... înc insuficient limpezite în literatura de specialitate i. ale rosturilor unor lucr ri. ea nu ac ioneaz prin asem nare ci stârne te gândirea s conceap . TEHNICI DE EXPRESIVIZARE. privind pozi ia autorului în leg tur cu unele concep ii legate de suprema ia textului fa de imagine sau privitoare la preponderen a imaginii fa de text. încât imaginea ar fi fost superflu . liniile de fug logice sau un regim de lumin previzibil i tocmai înc lcarea avizat acestora. între discre ie i insolen limitele mesajului artistic (publicitar) “o jum tate din banii cheltui i pe publicitate este aruncat pe fereastr . pentru Masterat. puternic determinate de categorii de medii ale realului.. în ceea ce s-ar numi unitatea lui iconotextual . Vom avea prilejul s relief m cazuri de afi e care datoreaz totul.” 12 .. de la biblioteca UNAB i volumul "Retoric Aletheia. tindem s accept m i acele condi ii extreme. condi ie legat de momentul sentin ei de mai sus ar fi de spus i alte lucruri. (vezi cursul cu acela i nume. Ar fi vorba de limite ale aplicativit ii. Henry Ford. Lucrarea de fa î i propune o abordare a temei eficien ei afi ului.. atunci când “programul” ini ial este înlocuit prin alt scenariu imaginat de muzician. înfeudate mentalismului sau senzorialului. în sensul unei excelente eficien e a mesajului. nu în ultimul rând. dar pentru totdeauna reprezentând provoc ri pentru înaltul profesionalism al creatorilor de servi acele mesaje. Deloc întâmpl tor.. 2. pot fi sugerate tocmai prin raportarea la un anumit firesc. presta ie conving toare în celebrul ciclu de conferin e mediatizate la televiziune. A a încât. numite de noi. Stranietatea. F r a nega o ampl prezen a acestui tip de mesaj în domeniul de care ne ocup m. dinamic-complementare.. genereaz st rile men ionate (Giorgio Chirico sau Magritte) Raportat la temele insolubile ale comunic rii.

complexitatea în crescendo a atac rii nivelurilor iar pe de alta. Diversitatea subiectelor. Pe un asemenea grafic. nu pot cuantifica eficien a unui efort material destinat publicit ii.MENTAL I SENZORIAL De o bun bucat de vreme. remarcabil de apt pentru a ilustra aceast viziune. realizate pentru aceea i tem . pomeni i la urm . i. o anume restructurare a conceptului de implicare artistic . a emotiona. ne vom referi la trepte de servicii. Am remarcat. un crescendo al unor grade de percep ie i convigere. rezolv rile i implic rile s fie marcate de o not personal . Un obligatoriu capitol al aceastei lucr ri ar fi acela care s-ar referi la temele curente ale artelor aplicate. 1972.. sub aspectul eficien ei. se refera la o structur grafic ce pune în aten ie. sociale sau publicitare nu este de acela i tip i nu r mâne între acelea i hotare. a în elege. cum ar fi: a incuraja folosirea. dorin . Este suficient s compar m un set de ilustra ii desenate sau gravate în secolul al XVIII-lea. pe de o parte. Pe scurt. a convinge. se pot sintetiza în câteva categorii. un interes de a capta aten ia consumatorului pe trepte tot mai înalte. a p trunde ideea profund a temei pretext. teste ale impactului la public. Subliniem faptul c apari ia i identitatea tot mai pregnant a acestor paliere este un rezultat al devenirii domeniului graficii aplicate. Cu toate acestea. determin abord ri. se pleac de la rezisten . elurile deosebite i. conducând la dorin a cump r rii. mai cu seama în zona graficii. s poarte amprenta creatorilor lor. a dori. acel risc merit .. pentru c ace tia. acceptând nesiguran a domnului Ford. se poate constata un proces de capacitare în crescendo. felurimea celor ce le privesc i le consum . m sur tori atente. trezind interesul i luminând în elesul unor subiecte ale existen ei noastre care nu au avut ansa ca s aibe pe lâng un con inut verbalizat i imagine. voin . a accepta. Paris. nivelul de implicare creatoare servind palierul serviciului artistic pe care îl pretinde tema. se pare totu i. tentativele de a servi un subiect prin punerea lui în lumin se modific de la un nivel la altul dar i în timp c tre interpretarea lui.. rezolv ri i implic ri diferite pentru cei chema i s le dea ve mânt plastic.. c tre comentarea lui. o anume maturizare poetic . pare mai degrab folositoare serviciilor de publicitate. c tre interes. Se pare c trebuie acceptat ideea c lipsa publicit ii sau o publicitate proast sunt în mod cert dezastruoase pentru o firm .. speciali ti ai domeniului.. indiferen . cump rare. a atrage atentia asupra unui subiect.. dat fiind c . culturale sau politice. marile firme rezerv în continuare mari sume din buget pentru publicitate iar aceast nesiguran asupra eficien ei investi iei. Str duin a de a servi aceste teme fie ele literare sau comerciale. În fapt. sondaje oricât de bine orientate tiin ific. în plin 13 . Peninou –Laffont. Cea mai mare parte din alc tuirile artistice ajut .. va fi folosit pentru a convinge ci i prezentarea unor tipuri de afi e cu teme distincte. cu teme prezentate între 1912. cu o v dit supunere fa de tema literar i alte ilustra ii. în grafica aplicat . Cu toat diferen a între aceste multe teme. sunt arti ti-plasticieni. ca r spuns la teme din ce în ce mai preten ioase. Se impune aici punctarea celor câteva paliere de servicii aplicative pe care grafica str duie te a le rezolva. situate pe acele trepte pe care le propune demostra ia. al al accept rii rostului i al serviciilor sale tot mai eficiente. Chiar la nivelul aceste rapide enumer ri. cea mai mare parte dintre firmele importante î i asum riscul unor mari cheltuieli de reclam . Criteriile pe care le-am folosit în stabilirea acestor categorii au fost. rosturile i modalit ile prin care profesioni tii genului le rezolv . desigur. aten ie. A a se face c . a oca. în ideea capacit rii receptorilor pentru a observa. în primul rând tipul de tem publicitar i nivelul de eficien pretins apoi gradul de abordare artistic al autorului. în vreme ce o publicitate bun poate fi pozitiv pentru aceea i. precum “Comment il faut faire la publicite” (dup R...Maudit) i “Inteligence de la publicite” G. Nu numai ilustra ia de carte. a capacita pentru achizitie si utilizare. este inevitabil ca abord rile. De altfel.

f r nici o îndoial . de o reclam TV sus inut de o blond star a momentului sau de c tre un cosmonaut. la o privire superficial .. Dat fiind c aceste confrunt ri pot fi identificate cu u urin i comentate mai ales în domeniile de aplicativitate ale artelor plastice. importante reconsider ri. c . se pot identifica unele permanen e. ele nu fac altceva decât s defineasc . nici al profesiei. cartonate i cu cotor aurit ale “Encilopediei britanice” pot fi înlocuite cu un CD.. f când publicitate oric rui produs purtat de un trup omenesc. unde f r a se tr da tema. ar putea s se afle printre atributele domeniului. spulberat .. de artistice ar p rea. sub imperiul înfrunt rii între ordinea firescului ostenit i dezordinea novatoare. de remarcat faptul c elementele de limbaj plastic opereaz i ele gradual pe aceste trepte. Desigur c aceast constatare ar putea fi în eleas ca o libertate din ce în ce mai v dit fa de tema ce face obiectul serviciului artistic pretins. aducând afi ul. prin ample studii de caz. La acele niveluri. sub aspectul con inutului i al formei. 14 . în inten ia de a. abordarea tot mai poetic . Nu în ultimul rând.. ar fi greu de presupus c decen a sau nobila re inere fa de o posibil de n are a mijloacelor. care au ordonat demersurile legate de acest dificil domeniu.. c cel mai tân r i incult membru al unei familii poate avea acces la cele mai proaspete i pre ioase informa ii din orice col al lumii. ne vom folosi cu predilec ie de exemple din aceste domenii. poate chiar i interveni în delicatele fluxuri de informa ii. e departe de a fi o tr dare fa de subiectul impus. o nou geografie spiritual ne apropie ocant de rapid i complex. prin comentariu artistic. Pe aceast rut logic . ajutat de o condi ie mental peste medie. Mai mult decât atât. E important i instructiv pentru practicienii domeniului. str duin ele desenatorului. pe m sur ce teritoriile pe care tr im se îndep rteaz sub aspect fizic. Prea pu in dispus s accepte regulile vreunui joc social. prin interpretare.. de zeci de ori mai ieftin i mult mai înc p tor. Pe de alt parte îns . se urm re te prin desene o dezv luire mai adânc i mai conving toare a ideilor literare.. reiterând conving toarea defini ie a afi ului: “echivalentul boxului între bunele maniere. atributul “preten ios” ar fi justificat de gustul unor cititori ai începutului de secol XX. o rafinat imagine plastic . va fi.. Aceste trepte de concept sunt determinate de nivelurile de servicii pe care le asigur alc tuirile artistice. publicitatea este capabil s calce pe cadavre.. sub aspectul eficien ei. prea pu in dispus a fi mul umit de alc tuiri plastice cumin i sau terne.. unele repere-cadru. s adânceasc .. Dificultatea de a capacita receptori care sunt. s fac pe în eles neîn elesul f r a tr da nici la nivelul subiectului. în cazul în care acel produs este fotografiat pe protuberan ele unei tinere. este dat peste cap. Dimpotriv .”.i rezolva elul de baz : eficien a. al publicit ii.. s slujeasc insistent pledoaria în favoarea maturiz rii mijloacelor specifice de limbaj. prin reconfigurare în argumente de tip plastic. dezv luirea adev rului adânc al temei alese. nu va însemna în mod necesar o renun are la rigoarea profesional . la o analiz mai riguroas a performan elor domeniului. s-au petrecut de-a lungul timpului sau chiar func ie de personalitatea artistului. atât de reticent-competen i este evident i reprezint o provocare continu i crescând a creatorilor de publicitate. perturbându-le. Trebuie acceptat c tehnologia informa iei vizuale. cel pu in sub aspectul promov rii clientului i al propriilor beneficii. sex-simbol al momentului. al unei teme. Pe de alt parte. pomenita rigoare. confrunt ri i înnoiri. care accept s vând un produs al zilei. numai în beneficiul flat rii inteligen ei sale. În esen . Îns i valoarea. oricât de poetice.MENTAL I SENZORIAL expresionism. sub aspectul informa iei i al calit ii ei.. a r sturnat firescul vie ii noastre. pre ioasele informa ii distilate de o profesoar în beneficiul unor prea tineri elevi. Aceast interpretare s-ar dovedi îns superficial . În cazul compara iei de mai sus. un asemenea personaj. În realitate. sub aspectul prestigiului. pot fi egalizate. prin for a împrejur rilor. Cele 15 volume. într-o prosperitate ame itoare. cu grade de implicare artistic tot mai curajoase..

titluri i embleme ale unor firme. Vom încerca chiar s asimil m. Elementele plastice opereaz cu discre ie subliniind datele esen iale ale temei. s -l ajute a fi cump rat i consumat. pot impune abord ri deosebite. care ar respinge alc tuiri plastice ce ar tinde s concureze tema literar prin imagini arogante. cu montaje ieftine de imagini preluate din reviste de mod . aceste teoretice tipuri de enun uri nu satisfac în întregime nuan ele palierelor de servicii publicitare. ca urmare a unei experien e concrete în domeniu. de un disc. nu ar putea acoperi zone distincte. Recunoa tem deci c . s provoace achizi ionarea i p strarea.. expuneri care evalueaz . tocmai prin discre ia lor.. un prim nivel ar fi acela de agrementare . În opinia noastr . va determina un evantai amplu în op iunea unor atribute. f r alte ambi ii propagandistice. -4. enun uri func ionale.. A adar.MENTAL I SENZORIAL i cu toate acestea. indiferent dac acela e interesat de o carte. Viziuni i rosturi distincte. care au ca rost s fac în eleas func ionarea i inuta aplicativ a produsului. decât poate cele cuprinse între temele comerciale. Mijloacele plastice in seama de specificul subiectului. în cadrul clasific rii pe care o propunem. mai cu seam determinate de mesajul inten ionat dar i de autoritatea prin care autorul-artist se implic poetic în sus inerea discursului. În cazul graficii editoriale ar fi vorba de acele coper i i ilustra ii care ajut obiectul–carte s fie pl cut vederii i atingerii.. m car pentru faptul c alte publica ii sau teze de doctorat în Arte Vizuale îl citeaz i folosesc ca gril de apreciere a serviciilor aplicative în artele plastice. Este vorba mai cu seam de acel tip de public avizat i cu un respect marcat pentru textul scris. al turi de cel insolent. O prim func ie în astfel de lucr ri. Lucrarea de grafic are ca rost s fac subiectul remarcat. nu reg sim. de un spectacol sau de un produs tehnic. unele tipuri de enun uri publicitare. m rci. -2. f r a o contrazice. În schimb ne exprim m îndoiala func ion rii lor i în zonele culturale. expuneri care se bazeaz pe descrieri narative ale con inutului temei publicitare dar care suport i manevre de tip retoric. care impun. pot nuan a imagini i texte c tre mesaje eficiente. Am avut satisfac ia s constat c acest tip de suit a fost impus în literatura de specialitate. care î i afl aprecieri la un public destul de larg. de o elegan lipsit de ostenta ie. avem de-a face cu o nobil discre ie în cazurile ideale. O rapid i superficial identificare a unor atribute ale mesajului publicitar. în evantaiul tipurilor de mesaje publicitare. unde s-ar dovedi incapabile de nuan are. Este de a teptat reac ia acestui tip de consumator fa de unele compozi ii de n ate ale coper ilor. a a precum o va demonstra acest capitol. care tind s pun în lumin condi ia i rostul atributelor textului i ale imaginii. expuneri prezentative. machetarea artistic fiind compatibil cu tema iar ilustra iile au respectul textului i ritmeaz prin prezen e agreabile câmpurile de litere. caracteristicile acestui palier. atunci când e vorba de grafic . vehiculate în literatura de specialitate. Cu toate acestea. unde departajarea ar func iona. s -l fac agreabil poten ialului client. În grila celor patru enun uri. În consecin am imaginat un alt tip de suit de trepte de servicii ale imaginii artistice. Acestea ar fi: -1. chemat s serveasc rosturi distincte. inten ion m s demonstr m legitima prezen a mesajului decent. situate între modest i insolent. ar situa modestia sau decen a în afara domeniului. pentru sublinierea unor atribute specifice. produse. raportat la grila de apreciere a treptelor de servicii publicitare pe care ne-am impus-o. care pun în lumin calitatea produselor -3. cele patru categorii astfel clasificate. chiar acceptând mai sus men ionata defini ie impus de Savignac. o bun m sur în acceptarea unei concep ii potrivite unui mesaj anume. men ionate mai sus. Exceda i de vulgaritatea 15 .

desene sau afi e.. o floare este o unitate banalizat prin insistenta repeti ie. o anumit candoare a mesajului. sub aspectul punerii în lumin a subiectului.m. Inventarul mijloacelor artistice care construiesc imaginea plastic . în planul expresivit ii. precum culorile. tind s fac pl cut manevrarea i citirea materialelor. trebuie acceptat faptul c avem de-a face cu o obligatorie orchestrare a tuturor reperelor plastice. difuzat insistent pe Hallmark. în perimetrul acestei viziuni. ca i în cazul unui câmp de afi e mizând exclusiv pe un singur tip de capacitare –numai fotografie color sau numai text supradimensionat -. mai ales cei cu gust pentru literatur . pe cât vreme într-un câmp de maci înghesui i. e de remarcat cum un portret fotografic chiar neutru. Într-o margine de lan. Acestea nu pot fi manevrate în acela i chip în cazul unui unui pliant pentru parfumuri. al retoricii unei imagini publicitare. Este foarte u or de acceptat prezen a consistent a viziunii men ionate în zona altor domenii. spectacele. de tipul bunuri de consum. prospecte . Sub aspectul impactului publicitar. grafismul . Aceste din urm atribute ale produselor sunt marcate i prin calitatea graficii i a imprimeriei. de multe ori metalizate i tip rite în relief... ca i pentru un prospect dedicat echipamentului de asistare a frânelor metroului. sugerat de paragraful anterior. filme. î i pierde eficien a.. acel autor lucid va da examene severe de m iestrie profesional .a. în cazul agrement rilor interioare prin decoruri.. în spiritul locului i al atmosferei pretinse. pliante. genul nu descurajeaz creativitatea pentruc solu iile plastice trebuie s înving mereu banalitatea f r ca. decât o compozi ie prezum ioas care îns poate tr da subiectul prin nerealizare. a anilor ’70. În m sura în care tema candorii reprezint o provocare pentru rezolvarea imaginii publicitare. în care mijloacele grafice sau fotografice ‘‘acompaniaz ‘‘. face servicii mai bune unei mape de disc sau unui afi de spectacol. simplitatea conving toare. Între coordonatele acestui concept se înscriu i calendare. Raportându-ne la domeniul mai larg al artelor aplicate. aportul artistului este discret.. iar graficienii r spund acestei preferin e folosindu. cataloage. subiectul s fie afectat. în sensul muzical..d. în afara graficii patronate de acest concept. imaginea candorii trebuind a fi rezolvat prin elaborate eforturi de mimare a acesteia. pentru u urarea folosirii. v zându-l înso it de un prospect impecabil tip rit. A fi conving tor prin discre ie reprezint o provocare deloc simpl . O alt treapt de concept se caracterizeaz prin 16 . avea un sentiment sporit de încredere pentru acel obiect. unde ar fi greu de imaginat uria a produc ie de afi ete. de larg consum. trimis în plan secund printr-o imagine prea impus . mape de disc sau afi e. dintr-o ar apar inând lag rului socialist. o bun parte din consumatorii de carte. subiectul. machetarea. în eviden . Orice cump r tor al unui produs importat. înseamn de cele mai multe ori un efort creator care pune la grele încerc ri resursele unui profesionist. literele. punând-o în valoare cu aceea i m iestrie cu care evit s ias ele însele.în conformitate cu acest gust. câmpul vizual construit prin etalarea de coper i agresive.MENTAL I SENZORIAL mijloacelor. imprimate în limba rii.. Ba chiar. de i într-un film recent. cu supunere. turism. culoarea. fiecare dintre flori reprezentând o bijuterie colorat . Cu toate cele spuse mai înainte. cu decen . î i etala puterea vorbind numai în oapt . prezen a câtorva maci este remarcat cu emo ie. obiecte sau mobilier. sugereaz i subliniaz calitatea produselor. prefer genul pomenit. Pe de alt parte. de agresivitatea culorilor sau a titlurilor ip toare. o vr jitoare din vremile regelui Arthur.i priceperea i mijloacele implicate – compozi ia. prin compara ie cu înduio toarele xeroxuri autohtone. bine cadrat i pus în rela ie cu o liter adecvat . totu i. Reperele plastice slujesc tema. În lumea muzicii. contrazis prin capacit ri vizuale ieftine.

cu un demers plastic v duvit de implicare artistic . cum arat un submarin. la fel. mai cu seam în elegerea ei. pentru a putea fi transpuse în alc tuiri plastice conving toare. rolul educativ–formativ al c r ilor lui Jules Verne dac ar fi fost lipsite de stufoasele gravuri în care am putut vedea. pe rigoare. a unor pliante explicând virtu ile unor ma in rii. beneficiaz de afi ete care pun în lumin detalii tehnice credibile i neîndoielnice. pentruc ele completeaz instruc ia copilului i se str duie s creeze imagini corecte despre diferite no iuni. dat fiind c la acea vârst lucrurile se fixeaz ferm i pentru urm toarele etape ale vie ii. În grila celor patru categorii men ionat la începutul capitolului. mai greu de imaginat. cu atât mai aproape de realism (sau poate suprarealism) sunt alc tuirile plastice ale desenatorului. s ajute. s fac accesibil tema. în care imaginile reprezint ceea ce trebuie s reprezinte. Picturile de acest tip ale pictorului american Geiger. mizeaz pe claritate. un dirijabil. a prospectelor de instruire pentru produse noi. de la desen la compozi ie. Vrem i aici s risipim prejudecata c acest tip de abordare ar fi minor. neputincioase fa de posibilit ile de figurare ale artistului plastician. sunt servite de afi e la fel de atent populate cu alc turiri uman-morfologice sau ansambluri bio-tehnice. sub aspectul credibilit ii. de morfologie logic . conceptul opereaz i în beletristic . Chiar dac nu atât de evident ca pân acum. i 4 în cadrul aceleea i categorii: cel prezentativ. Chiar i ast zi. în cadrul literaturii de science-fiction cuvintele se dovedesc uneori palide. un proectil pentru lun sau un fabulos peisaj african. cel evaluativ i cel func ional-aplicativ Mijloacele. poate. prin al turare cu o biel -manvel a unei locomotive s conving asupra credibilit ii func ionale a ansamblului.i foloseasc resursele cu discern mânt i rigoare dar trebuie s dovedeasc reale calit i de a imagina i a structura unele reprezent ri mentale. El patroneaz tentativele artistului ce se simte chemat s completeze cu harul s u lumea c r ii.MENTAL I SENZORIAL inuta explicativ . ajut toare a lucr rilor. în zona ilustra iei. Un picior de l cust . i. pe asigurarea corectitudinii documenta iei . o insul cu elice. E greu de imaginat succesul. 2. de suporturi ergonomice.. am reg si aceste func ii ale lucr rii publicitare. uneori chiar didactice. s ajute unele reprezent ri de locuri sau obiecte. reprezentare corect . elementele de limbaj se orienteaz c tre claritate. 17 . pentruc necrezutul se poate face crezut mai ales prin argumentele cele mai terestre. filme din aceea i categorie. Trebuie remarcat de asemeni c peste 75 % din produc ia mondial de timbre se supune acestui tip de concept. s fac mai accesibile personajele. nu tocmai u or de tradus în materie plastic . o bun defini ie a imaginii. de altfel e i firesc. au fost excelente suporturi plastice pentru scenografia i decorurile unui film american de succes “Alien”. Genul este la fel de u or de recunoscut i în lumea manualelor. Un exemplu. Este interesant de remarcat faptul c pe m sur ce imagina ia scriitorului n scoce te lucruri mai incredibile. i acest nivel de servicii opereaz destul de evident în mai toate ramurile de aplicativitate i se caracterizeaz prin faptul c limbajul plastic tinde s lumineze... s . ar fi abecedarul. (Dac ne amintim de picturile lui Dali sau ale lui Magritte. supradimensionat.. dar am fi logic dispu i s compact m punctele 1. prima oar . în care alc tuiri morfologice complexe sunt sus inute de riguroase detalii. aspecte informative-educative. va putea fi un reper credibil i func ional.) Lans rile unor c r i de tip science-fiction. Acele anumite alc tuiri mentale au nevoie de solide cuno tinte de perspectiv . avem confirmarea. Nu numai c arti tii implica i trebuie s fie foarte st pâni pe mijloacele lor. un detaliu al unei nave subaquatice care aminte te de partea din fa a grumazului unui rechin. cât se poate de atent i credibil descrise.

cu o anume înc rc tur emo ional . La un alt nivel avem de-a face cu o func ie evocatoare a plasticii. de unde i l comia unor colec ionari care au fost capabili s pl teasc ho ii anilor ’70. Compozi iile treptei presupun un recul. Pe de alt parte îns . e de multe ori mai conving toare decât editorialul ilustrat (* ‘‘New Yorker’’ -ilustra iile op-ed 1975-1985. erau imagini artistice râvnite. cel narativ. ai graficii americane. calit i artistice de prim mân . (continuatoarea prestigioasei GEBRAUCHS-GRAFIK) dedica un num r. al XIX-lea. f r nici un dubiu. dramatic sau de alt tip ci îl ”traduce’’ în expresie plastic . Cu totul altfel stau lucrurile în desenele lui Eugen Mihaesco. un volum excelent. este cople itor. Este fundamental de în eles c acest tip de grafic nu ‘‘învele te cu imagini’’ un adev r literar. evenimentele cheie ale subiectului. o ceart între dou personaje. a dovedit o atât de total d ruire pentru observarea universului avicol. cu starea poetic . ale unui desenator american. Lucr rile nu erau de apreciat numai sub aspectul r spunsului la comand ci dovedeau. În anii ‘‘80 revista NOVUM. o anume deta are i apoi o reaplecare c tre subiect. turistice. problema nu se rezolv numai prin figurarea unor atitudini agresive cu m tile irit rii pe fe e ci. La fel. un anumt har artistic avea s încarce plan ele men ionate cu o aur poetic . A a cum spuneam.MENTAL I SENZORIAL Pentru orice privitor al unei machete desenate de c tre Leonardo da Vinci.. prin propria for plastic . i aici ne facem datoria s punct m admira ia noastr . atent elaborate plastic. printr-o metafor de tip plastic. erau stampe atr g toare. vedete ale ilustra iei editoriale din anii ’70. Men ionez i în acest caz c atât ilustra iile cât i afi ele acestei categorii nu se îndep rteaz de lumea de idei a c r ii. dedicate p s rilor. Ilustra iile. Explica ia rezid în ampla i atenta observa ie a realului. sus inut de manevre de natur retoric . Acele subiecte. a subiectului care st la baz . un aristocrat de origine francez str b tând codrii canadieni. plan ele celebrului Audubon. sunt atât de frumoase c au fost adunate într-un volum pre ios ( i la propriu din p cate) iar câteva originale au fost furate dintr-un muzeu londonez. în m sura în care au fost reconfigurate logic. comerciale. sentimentul “posibilului”. din care au fost abstrase. în accep iunea cea mai curent azi i o bun parte din afi ele culturale. îl evoc cu mijloace specifice. sub aspectul func ionalit ii. Iat un palier al compozi iilor în care am putea accepta tipul al 3-lea al enun urilor men ionate la începutul capitolului. 18 . Un exemplu frivol dar extrem de explicit ar fi caricatura politic : majoritatea caricaturi tilor a eaz fa în fa dou personaje cu capul mare i în interiorul unei ‘‘bule”. cu mijloace i solu ii plastice care încearc s -l readuc în fa a ochilor. Acestea pot convinge. Zona predilect pentru acest tip de operare este ilustra ia de beletristic . printr-un desen cu trasee i sensuri compozi ionale subliniind agresivitatea. încât plan ele sale r spundeau prin rigoarea observa iei i detaliul not rii tiin ifice celor mai înalte rigori. a spectacolului. ‘‘Graphis’’ 1975-1980 ) În cazul concret al unei ilustra ii ce dore te s evoce un conflict. aveau i credibilitate artistic ... rigoarea i claritatea sunt departe de a fi incompatibile cu creativitatea. unul dintre ei consum poanta în cuvinte scrise.. strict rezolvate sub aspect academic. s evoce conflictele. mai subtil i mai conving tor. aveau s fie într-atât de atr g toare în sine încât urmau s fie reproduse i în alte numere. în lucr rile lui Ungerer. Desenatorul acelui secol. desenului tiin ific. în care imaginea. pentru un manual de prestidigita ie. elemente constructive i de func ionare. Roland Topor sau Brad Holland.

gradul de rezolvare a unui rost al enun ului. prin curajul interven iei retorice i a subiectivit ii abord rii. Avem aici alc tuirile artistice de tip comentariu plastic. Grani a între acest nivel.. tot aici avem afi e de mare inut artistic . cu amprenta semnului plastic personal. cu norme i în epeneli dogmatice. avem deja de-a face cu urm torul nivel. În al doilea rând.MENTAL I SENZORIAL E deci vorba de o traducere a ideii în forme plastice i o relansare a ei. raportat la înc lc rile normelor momentului. unde criteriile tiin ifice ale semioticii mesajului publicitar nu mai pot cuantifica. cu conflicte de acela i tip i.. Artistul. cu impact remarcabil. comentat cu imagini plastice. s-a topit la temperatura înalt .. film sau oper . care constituie aria unui palier unde suportul literar sau cel dramatic ofer ansa dezbaterii lui. a a încât acest tip de lucr ri va constitui o bun majoritate a lucr rilor domeniului în ultimele decenii ale secolului XX. nu am putea accepta c acel subiectivism ar c p ta libert i care ar risca s o compromit . În m sura în care artistul î i acord dreptul la puncte de vedere i mai personale. dar comentând ideea fundamental în limbajul specific al graficii. mai mult decât atât. prin inuta. nu s-a putut opune unei cople itoare rev rs ri de mesaje cre tine ti. Iritarea Papei. Nivelul de eficien al acestuia va trebui îns ridicat. Am vazut afi e excelente la spectacole discutabile iar în cazul operei i cinematografiei exemplele de acela i tip abund : un libret dup o nuvel modest poate c p ta un suflu muzical cople itor iar sub o conducere scânteietoare. a unor mesaje genial-emo ionante. a anilor. al celui bazat pe descrieri narative dar care poate fi ajutat i de manevre retorice. culorii. 19 . pe de alt parte nu pot limita. Procesul seam n prea pu in cu recitirea i re-montarea unei piese de SHAKESPEARE într-o viziune modern . privitoare la limitele imaginii plastice. Iat un moment al viziunii noastre. Cu speran a c nu comitem o impietate. Acolo se petrec mi c ri i se modific optica în cadrul aceluia i perimetru de expresie. Exerci iile creatoare la acest nivel au produs serii de desene i gravuri cu un discurs de mare for dar paralel cu subiectul. pentru teatru. cu for e ad ugate de metafore specifice graficii. Char dac am fi de acord c aceast subiectivitate poate fi puternic determinat de personalitatea creatoare a artistului. la un grad înc neidentificat. cu virtu i sporite. decât poate la cel de al 3-lea. În egal m sur . capacitat. cu elemente de limbaj de aceea i categorie. extrem de subiectiv a temei. În cazul nostru o imagine literar trebuie tradus . Deloc întâmpl tor. acesta fiind mai degrab ocazia decât cauza demersului plastic. pe de o parte. cel dramatic. pe un plan mai dificil de acceptat în lumea dur i pragmatic a publicit ii. încearc s . acceptarea unor libert i creatoare pentru artist. cea mai mare parte a afi elor culturale. comentat pân acum i treapta urm toare nu este chiar atât de ferm . Ne afl m în fa a în elegerii unui nivel unde nu putem accepta nici unul dintre tipurile de enun la care ne-am raportat. compozi iei.. ar putea s însemne o eficien sporit i profituri pe m sur . deformat de propria sensibilitate în care va pune s evolueze forme i întâmpl ri de tip plastic. o stare de tensiune în literatur sau o tragedie pe scen trebuie s devin un conflict plastic. raportându-ne la Capela Sixtin . înlocuindu-l. mai conving toare i mai emo ionante decât multe alte compozi ii plastice strunite prin normele ecleziale ale momentului. nu pot st pâni abordarea. iar dogma s-a supus unui spirit rebel dar capabil de construiri plastice care invitau la extaz. înlocuit . cu ansa unor imprevizibile alc tuiri ocante dar eficiente. se înscriau în aceast categorie. chemat s rezolve acea tem publicitar . în care argumenta ia lui cu imagini plastice este i mai ampl . Rezultatele nu se ridic în mod obligatoriu la nivelul lucr rii-pretext dar nici nu este o regul în a suspecta c un comentariu tr deaz sursa. emo ionat de un anume subiect. un film î i poate dep i sursa.. o riguroas administra ie papal .i alc tuiasc un univers similar.. aceasta r mânând o tem puternic condi ionat de profit. o tragedie a liniei.

din categoria celor ce construiau metafore de inut . sus inut de propaganda nazist . teatru i oper . orice form de capacitare pe formule de tip comercial. mizând pe comercial. comentând într-o suit de desene idei din ‘‘Divina Comedie’’. concuren . foto-colaje alb negru i color sau prelucr ri picturale pe fotografii. nu cel care ar fi trebuit s figureze. ilustrativ-evocatoare. cu explica ii în rigorile sistemului i constituind una din pu inele compensa ii pentru epoc . prin for a împrejur rilor. imagini profund marcate de o reverie personal . în special acesta al comentariului plastic. Din acest motiv grafica publicitar . de hr nire a ideologiei “avansate” e de în eles c arti tii eludau. La sfâr itul secolului trecut. autorii. care ar fi presupus compara ie. decade pân la inexisten în aceste ri dar. Ne putem permite o parantez legat de uimitoarea înflorire a afi ului în unele ri socialiste. în general a ariei culturale. comentau i redistilau teme majore ale rena terii în sensibilit i i îngrijor ri contemporane. Lucr rile apar inând acestora comentau cu rafinament. Peste 60-70 de ani. Acest gen de imagini. Între studiile de caz de la sf r itul acestei sec iuni î i vor g si locul binemeritat câteva dintre marile reu ite ale acelei coli artistice i ale acelei perioade. începând cu anii ’33. nu numai o tem punctual . atingeau culmi onorabile. violente sau sexy. comercial în spe . cu un retorism accentuat de o regie de lumini ca de scen . figuri proeminente ale starurilor etc. În cazul afi elor care se situeaz la acest nivel de abordare exemplele str lucite au acoperit în principal zona de publicitate a spectacolelor de film . la nivelul mijloacelor. excelentul desenator Octav Grigorescu . din aceea i perioad i sus inute la fel de oficial. în serii ample. cum retorismul g unos. Afi i tii î i puteau permite s nu mizeze pe aspectele uzuale de interes (scene atr g toare. filtrate printr-un dramatism re inut dar conving tor. avea s fie contrazis de coala polonez a genului (dar i din alte ri din est). 20 . compozi ii plastice conving toare prin calit i specifice. Compozi iile. pu in dispuse s se rezume numai la scenele concrete ale scenariului dantesc. cu puneri în eviden a scenelor spectaculoase din text. ansa pe care a avut-o genul. abordau tema cu acelea i mijloace primitive. îngro rile retorice ale mesajului sovietic erau egalate de modalit i sup r tor de asem n toare ale autorit ilor americane Reîntorcându-ne la palierul metaforei plastice. vom remarca faptul c . pentru mine i profesor.în zona ilustra iei. fapt ce-mi prilejuie te acum un firesc omagiu. din acela i motiv. un reputat gravor francez îl ilustra. banale. în perioada r zboiului rece. s le comenteze ideile fundamentale. spre pictur cu marc suprarealist sau chiar spre un expresionism abstract. cu prilejul studiilor de caz.MENTAL I SENZORIAL Am un exemplu apropiat mie pentru definirea celor dou tipuri – evocator i comentariu . reprezenta pentru epoc categoria de vârf a ilustra ie beletristrice. s capaciteze ieftin ci altul. la fel de sever impuse sub aspect estetic. produsele erau la fel de bune (sau de proaste) i nu puteau avea reclam comecial . chiar cu pl cere.) ci s încerce s descifreze mesajele mai profunde ale filmului. prin desen i culoare la compozi ii de tip ‘‘plakat’’. de oper dar i cele social–politice. Vom avea prilejul s remarc m. mai exact spus în cel al propagandei. într-o serie de gravuri pe DANTE. avea s aibe o impresionant aventur plastic . Paleta era extrem de ampl (chiar dac tiparul tr da de obicei virtu ile originalului): de la desen simplu. dramatice. Trebuie îns remarcat c în domeniul afi ului politic. Tipul de “ordine” în afi ul occidental. de film. este ocant de asem n tor cu cel al artelor grafice sovietice. (comer ul nu avea nevoie de publicitate) afi ele de teatru. în imagini emo ionante. Dat fiind c se pleca de la premiza c filmul nu este un produs destinat vânz rii ci constituie în sine un mijloc de educa ie. ci chiar universul de idei al spectacolului. cu o condi ie comun acceptat . Mai mult dcât atât. configurând personalitea unui gen care a marcat puternic identitatea vizuala a jum t ii secolului XX . În socialism statul producea i st pânea totul. pe imagini capacitante rapid. tipul de limbaj era. fie ei din est sau vest.

O a doua dificultate ar fi c în ambele situa ii. subliniind cu acest prilej c performan ele acestui gen nu au reprezentat. 21 . Campania publicitar . francez .MENTAL I SENZORIAL Chiar dac genul. uneori pe insolen dar mai convingeau i spiritualul. ar fi acela al lucr rilor plastice conceptuale în grafica aplicat . Starowieisky se al tur altor nume mari ca : Savignac. Cehia . maghiar .campania publicitar Prima dificultate comun a acestor lucr ri ar fi faptul c . mai cu seam în aria afi ului conceptual – polonez . Andre Francois. japonez . pentru ca oriunde o pies din ansamblul 1 sau 2 s poat vorbi despre întreg i s apar in neîndoielnic lui. conlucrarea lor trebuie s ofere o sum de imagini ( i nu numai) convergând c tre o idee central . cel conceptual-publicitar. poanta ambigu sau mesajul rafinat. în cele mai frecvente cazuri. de a ac iona . apanajul creatorilor din fostele ri socialiste. o atitudine. Un ultim nivel de exerci iu plastic. mizeaz în principal pe oc vizual. între anii 1965-1975. servind aceea i idee fundamental . de cele mai multe ori. autori din Fran a. un punct de vedere. nu întâmpl tor capitala afi ului interna ional se situase la War ovia i poate tot datorit acestui ciudat context câ iva arti ti români am avut ansa s expunem afi e tip rite de film la importante confrunt ri interna ionale beneficiind i de premii. afi ului-metafor în cadrul unui sistem politic comunist restrictiv. cel al construirii unui adev rat PROGRAM DDE IDENTITATE VIZUAL o treapt ce pretinde un antrenament profesional solid. deosebindu-se clar de alte asemenea întreguri. de apte ori mai mare ca pe cel auditiv. pentru c opereaz în zona vizualului i se cunoa te ponderea accesului de informa ii pe canalul vizual. Produsele tipice acestei categorii ar fi : . Ungaria i chiar România se r sf au în paginile excelentelor reviste GRAPHIS i GEBRAUCHS-GRAFIK . gama de posibilit i de citire a mesajului era relativ ampl . de cele mai multe ori o idee nu poate fi figurat în sine. Follon. al unor ansambluri de lucr ri supuse aceleea i viziuni. de stil. Letonia. ceh . provoc rile lansate artistului sunt foarte speciale. o putere de sintez i o for de abstragere deosebit . se mai miza i pe insisten . evident. a a cum am spus. Pe lâng ocul vizual. ba chiar pe citire prelngit . Cieslewich. Pe de alt parte. este un complex de repere i ac iuni în care grafica este o component fundamental fire te. o importan atât de special încât î i pretinde dreptul la o dezvoltare distinct în a doua parte a acestei scrieri) . un stil de a gândi. toate elementele folosite trebuie manevrate simfonic. Milton Glaser. dar fiecare cu gradul ei de impact publicitar i în acela i timp unite printr-o viziune unic de gust. Tomaszewsky. A a încât va trebui s accept m paradoxul înfloririi afi ului conceptual. Mai mult ca oricând rela ia între mesaj i mijloace impune profesionistului o ampl i avizat cunoa tere a propriului limbaj plastic. În acea perioad nume mari de autori de afi e din Polonia ca: Lenica. dat fiind c . produs sau spectacol ce ar trebui publicitate ci mai mult o idee despre rosturile subiectului. nu pot fi trecute cu vederea marile coli ale afi ului în deceniile 70-80 ale secolului XX i zonele sale de performan . american –. în opinia noastr .programele de identitate vizual în care elementul cheie este emblema (acest ultim reper are. La acest nivel cu un grad de dificultate evident. au drept tem nu o simpl institu ie. Nu întâmpl tor afi e provenind din Polonia. America etc. Saul Bass. cu mult mai pregnant în a doua.

neîndoielnic în ceea ce prive te identitatea unui subiect. talentul artistului trebuie s fie egalate de st pânirea perfect a mijloacelor plastice pentru ca inventarea i manevrarea unor imagini s se integreze. în realitate având de-a face cu un amplu evantai de opera iuni de natur retoric . exact stiin ific . in construirea imaginii. În consecin . miza economic impune patronului sau art-directorului orientarea c tre o linie sau alta –pe mental-capacitant sau senzorial-emo ionant -în afi ul cultural. pe lâng publicitatea de tip grafic i evenimente t. desenul i pictura realist . picturi i fotografii cu înv luiri i pasaje poetice. Priceperea. În situa ia în care eficien a mesajului plastic este m surat de nivelul opera iunii de convingere. emo iile cele mai adânci pot fi construite cu priceperi atent controlate mental.. (niciodat îns rigorile Bauhaus sau cubiste nu pot servi o capacitare senzorial . fotografia cu repere i definiri realiste. limpede sub aspectul detaliilor i structurilor. legat de genul de grafic aplicat i de libertatea op iunilor c tre abordarea imaginii plastice: -în afi ul comercial. indecizii si exalt ri senzoriale. În retoric . Am propune o tem interesant de studiu. orientarea lui structural sau estetica impunând ruta de abordare. Ar fi îns o dovada de simplism aceea de a considera ca cele care ar avea ca rost convingerea. Bineîn eles c este din nou vorba de acea tensiune generatoare de energii estetice. dup cum mesajele conving toare pot fi servite de etal ri senzoriale. radio. precum i specificitatea acestuia. slujind provocarea impus de mesaj. vor fi contribuit esen ial la lefuirea limbajului plastic. politic. iar dac evaluarea acestor exerci ii retorice are ca unit i de m sur treptele priceperii folosirii limbajului specific. 22 . desene. in majoritatea cazurilor.. eficien a unei asemenea campanii depinde evident de str lucirea celui sau celor care ‘‘orchestreaz ’’ acest ansamblu în care intr . artistul i convingerile sale estetice i ideologice. tensiune prezent atât la nivelul produsului artistic de moment cât i. liniar i pictural . ar fi din categoria servit de viziunea liniar i cele care ar inten iona emo ionarea privitorului. vom avea ca servicii specializate: -pentru viziunea liniar . aceste dou situa ii reprezint doar polii preocup rilor de expresivizare.. ca un teritoriu predilect al desfa ur rii op iunilor linare sau picturale. Vom putea avea de-a face cu un univers al imaginii. slujite de cele dou viziuni fundamentale. Aceasta ar fi op iunea pentru viziunea liniar .MENTAL I SENZORIAL Succesul. naturalist . naturalismul i suprarealismul pot servi perfect nevoile capacit rii prin mijloace senzoriale.. etc. analiza s-ar adânci. Între arcul opera iunilor de a convinge i a emo iona. agrement ri stradale. situat între: pezentare corect . precum i la priceperile retorice. cum am mai spus.v. Sub aspectul alegerii categoriilor de mijloace. “simfonic” în conceptul general. au dreptul la decizie. Artistul îns rcinat cu reperele grafice e con tient de greutatea i rolul de inut de lucr rile lui în scenariul general . Stingeri de volum. un crescendo c tre un anume moment i o explozie final ar re ine aten ia. mai ales în acest caz al campaniei. atunci acest nivel depinde de calitatea opera iunilor retorice f ptuite cu elementele de limbaj plastic. social. -pe de alt parte îns . în succesiunea evenimentelor publicitare.. nivelul acesta ridicat. toate acestea st pânite mental -pentru viziunea pictural . spectacole. Temele respective presupun rezolv ri punctuale ce in seama de gradul de oc vizual al temei în momentul i contextul dat i de succesiunea momentelor în gândirea de baz . O idee nu se clameaz cu aceea i intensitate pe o perioad de câteva zile pentru c noutatea i t ria ei se banalizeaz . ar fi slujite de exerci ii apar inând perimetrului viziunii picturale.) A a încât ne putem permite s apreciem grafica aplicat . modul ri.

incerte vibra ii ale realului. între falsa obiectivitate i legitimarea deform rii mediile percep iei “Vederea este pentru pictor o na tere continu ”. cu inten ia ca acela s emo ioneze. Tradus într-o fraz simpl . MINGUET Phillipe) : “Taite du signe . Problemele dialogului cu lumea înconjur toare încep de la nivelul percep iei. dar cu un larg evantai de condi ii situate între polii men iona i. a unor extractori de motiv i a unor analizori cromatici. prin mijloace situate pe un evantai percep ional.. aceast identificare simpl ascunde un proces destul de complex. În consecin va fi u or de acceptat c în m nunchiul de tipuri de percep ie ce servesc interesele artelor plastice. afisul–metafora si afisul-comercial. O schem extrem de conving toare. percep ia vizual are avantaje evidente cel pu in pe dou rute de interes: cantitativ. acea complexitate ar fi realizat prin succesiunea atât de rapid . vor r mâne la fel de eficiente. între flatarea inteligen ei i excitarea sim urilor. a unor analizori de microtopografici. În aceast complex concomiten mai au loc i rapide opera iuni de compara ie. recept ri i filtr ri ale vizualului prin grile marcate de stare poetic . se deschide firesc culoarul de studiu al mediilor percep iei. adev ruri ob inute intuitiv.. mai ales în cazul percep iei de tip artistic. propus de grupul m subliniaz complexitatea momentului percep iei unde de fapt se propune un model global al decodajului vizual. Paris. cu o succesiune nu întotdeauna aceea i. cu opera iuni multiple i diferite. între a în elege i a sim i. s conving . KLINKELBERG Jean Marie. misterioase limpeziri ale reperelor obiective prin proiec ii subiective. În plan plastic. Între tipurile de percep ii determinate de organele de sim antrenate în absorbirea i în elegerea mesajelor stimulilor exteriori. (-Groupe (EDELINE Francis. atât de puternic determinante în fenomenul absorb iei i eficien ei mesajului publicitar.MENTAL I SENZORIAL Pentru cealalt . ajungând la tema receptorilor. du Seuil 1992) 23 .. Trebuie acceptat îns c unica tem a afi ului va r mâne capacitarea privitorului... cu priorit i nu numai imprevizibile dar uneori inexplicabile. De fapt.Pour une rhetorique de l’Image” Ed. informa iile receptate pe unitatea de timp sunt de apte ori mai multe iar calitativ. vom putea aprecia elaborarea plastica a aceluiasi subiect. percep ia vizual este pe departe cea mai important . s capaciteze prin alte modali ti retorice. 3. repertoriul de nuan e i de tipuri de analizori ai reperelor vizuale se afl la un nivel cu mult superior. i astfel. percep ia vizual va avea un covâr itor loc întâi. Maurice Merleau-Ponty “Ochiul i Spiritul”-Ed. încât se poate vorbi de o concomiten .. cu foarte multe subprocese simultane i. A a precum am men ionat deja. prin compara ie cu cea auditiv . atâta vreme cât opereaz pe categorii de receptori situa i între aceste permisive structuri de tip mental i senzorial. Gallimard 1964.

Pe de alt parte. desenând. eliberat de orice inten ie analitic sau . structur i textur la fel de obiective. cu rostul de a creea forme plastice. asociativ i caracterizant . îi poate abstrage volumele fundamentale sau descifra traseele ce o structureaz . Se pot pune în lumin i primele întreb ri: ce este o viziune obiectiv ? . medii reale. reprezint o ofert continu . mediul obiectiv Printr-o accep iune cvasi-unanim . o aleas proprietate a spiritului uman.analiza rezultatelor unor observa ii din mai multe puncte. de albastrul cerului sau de verdele vegeta iei.MENTAL I SENZORIAL Chiar dac . rute de cercetare i interpret ri subiective. cu compararea i suprapunerea mai multor repere. poate în elege o nou form propus de real. medii impuse dar i mediul f ptuirii plastice. Grila de abordare i cercetare sa va sprijini pe reperele deosebirilor de medii dup cum urmeaz : -mediul obiectiv. Ne propunem unele tentative de a pune în lumin specificit i ale complexului proces de percep ie artistic . devine în ultim instan un model la care se vor raporta viitoarele percep ii. mizând mai ales pe argumentele i op iunile practicianului din domeniul artelor vizuale. Dup vechi i prestigioase concepte. el poate crea modele în vreme ce un spectator obi nuit apreciaz ceea ce vede numai posedând un model. la rându-le. o rut de analiz prea pu in folosit în literatura de specialitate. dup cum e greu s punem la îndoial ro ul sângelui. înc de la primii pa i în labirintul percep iei. Imensul inventar de forme reale. Cu atât mai de invidiat este în consecin condi ia artistului care. generoas i inepuizabil pentru preluarea unor date. Coinciden a între acel model i forma perceput ar fi în ordinea lucrurilor iar absen a modelului ar frustra privitorul de în elegere. prin forma sesizat i în eleas . Va fi greu s ne îndoim de eviden a sfericit ii unui fruct sau de geometria paralelipipedic a unui cristal sau pachet de ig ri. spre mai buna obiectivizare a formei spa iale. A a încât putem accepta c datul vizibil are componentele: -o form geometric obiectiv . cu culori i structuri f r limite. limpezit i luminat de harul artistic. în linii mari. medii deformate.rezultatul unui instantaneu de tip fotografic. lumea vizibil a stat i mai st la baza alc tuirilor plastice. nu se poate nega o anume realitate obiectiv . chiar textur sau 24 . prin alc tuirea plastic ce o propune. vor ap rea i primele întreb ri. nu e mai pu in adev rat c în perimetrul percep iei de tip artistic se poate vorbi de un h i de posibile abord ri. O alt îngrijorare legitim ar fi: pentru mai buna identificare i asimilare a formei geometrice obiective se impune: -eludarea culorii în ideea c o form monocrom ofer date mai corecte despre volum i structur . se vor schi a i primele rute distincte pân la divergen . ale c rei forme au. fiziologic -subiectiv . Psihologii formei sus in c formele nu exist prin ele însele ci sunt doar percepute. Pe lâng acestea îns . În jurul acestor cinci tipuri de medii vor c p ta substan i cele cinci sec iuni ale capitolului. psihologii domeniului au c zut de acord asupra identific rii a patru tipuri de percep ie vizual legat de interese estetice: obiectiv . Aceast premiz ne permite s ne imagin m lumea apropierii de vizibil i a exploat rii lui ca pe un labirint cu multe posibile intr ri i traseee sinuoase dar cu foarte pu ine ie iri spre taina cea mare a înf ptuirii plastice... forma. cu desf ur ri în spa iu. atribute obiective. dintr-un singur punct de obseva ie. L sând la o parte o sum de specula ii i plecând de la elemente de bun sim general. culoare.

renascentist . ) ar face servicii mai bune în elegerii obiective a formei. sau -structura generatoare a formei.MENTAL I SENZORIAL -acceptarea indiciilor oferite de culoare spre mai corecta apreciere a prezen ei în lumin i în spa iu a formei. umane. cu ponderi între ele la fel de diferite câte persoane se afl în procesul percep iei. Pot participa aici. ruta fiziologic -subiectiv poate aduce mari servicii obiectiviz rii mai corecte a mediului. Nu ne impunem limpezirea acestor delicate i nedes vâr ite teme ale percep iei. anumite sec iuni ale scrierii ce urmeaz inten ioneaz s pun în lumin date ale percep iei de tip artistic care pot aduce noi date în perimetrul conceptului de percep ie obiectiv . vor mai face obiectul analizei cele ale vie ii: vegetal. Abordarea ar putea lansa teme i provoca r spunsuri la aceste întreb ri reliefând câteva categorii de probleme: ce tip de în elegere spa ial . cu drepturi timide sau onorabile i tipul fiziologic-subiectiv i cel caracterizant. prin abordarea propus . pentru totdeauna. spre mai avizata citire a texturii volumului. medieval . -oricât ar p rea de ciudat. De notat de asemeni c . s-ar putea impune identificarea reperelor-indicii de sesizare a prezen ei formelor în mediu: -dimensiunea mic orat prin dep rtare -deformarea perspectiv a contururilor -ecranarea. în mod sigur. F r a inten iona m rirea dificult ii analizei la nivelul acestui capitol. p mântul. lumina. terestru i acvatic. -mesajul reperelor de structur Nu în ultimul rând îns . nu este singurul i cel care r spunde în mod absolut la provoc rile acestui tip de mediu.. (euclidian . viziune topologic etc. dat fiind c aici vor fi însumate mai toate tipurile de medii ce constituie realitatea înconjur toare. animal i uman. cu ochii larg deschi i c tre lumea înconjur toare. focul. g sesc solu ii atipice pentru mesaje conving toare. mai atragem aten ia c aceast tem a formei aparente i a structurii apar ca un sistem binomic la fiec rui mediu din categoria celor reale (fizic-naturale. pe lâng o realitate fizic . au reprezentat din toate timpurile elementele fundamentale: apa. -rolul intuirii structurii -rolul luminii. ca element firesc al observa iei artistului. în cazul percep iei de tip artistic. care f r a sfida concepte comun acceptate. ci doar respectarea existen ei lor.. ca adev r ve nic. animale). A a încât. eroziunii temporale etc. reprezint anse de neegalat în perceperea obiectiv a vizibilului. derivat din apartenen a la o anumit coal perspectiv . culorii i al texturii în obiectivizarea formei reale Pe de alt parte. pe de alta. înseamn i un nem surabil grad de subiectivitate. ar mai trebui pus în eviden faptul c -pe de o parte intui ia. De notat de asemeni c percep ia curent este de fapt un rezultat unic al conlucr rii câtorva tipuri. percep ia obiectiv . În acela i timp o întrebare inconfortabil ar fi: ce este mai obiectiv? -forma geometric supus riscurilor deform rilor perspective i a celor generate de lumin . acel prim tip de percep ie acceptat teoretic. Pe lâng cele fizice: cosmic. suprapunerea siluetelor -gradul de densitate a reperelor liniare -r spunsul la lumin a culorii locale a formelor -identitatea perceptil a reperelor de textur i. atunci când ne vom afla în fa a unor realiz ri grafice. fascinat de farmecul mereu seduc tor al reperelor ce pot fi atinse cu 25 . deci i cel social. Dintotdeauna i. nu în ultimul rând. medii reale Aceast secven se impune mai amplu. În egal m sur ne vom ocupa i de acele medii care. artistul va fi un copil mare.

Sub aspectul reperelor fundamentale pomenite mai sus. nu are probleme de impunere percep iei noastre.. varietatea static de forme de la orizontal prin unduios. cu contururi moi. situate între meschine interese ale unor obiecte mici sau performan ele unor alc tuiri tehnice generoase. realizând o fireasc leg tur i comuniune cu asprul mediu al planetei. Am pomenit de ajutorul religiei pentruc fiece artist. Putem identifica reprezent ri ale astrelor i cometelor în desenele din pe teri. celelalte tipuri de percep ie î i vor disputa întâietatea. î i va a eza reperele fizice într-un i mai concret context. Va fi u or s accept m c în cazul provoc rilor acestui tip de mediu. ca i cel acvatic. a deschis rute de rezolvare pentru teme diferite. cu realit ile terestre ale folosirii sale. poate avea un bord la fel de pl cut-luminos i complicat ca al acelei nave. la fel de imediat familiar artistului. pentru mesajele ce vor urma. realizând o uria expandare a posibilit ilor perceptive umane. ar reprezenta mediul na terii omului. O lamp de birou sau un receptor radio pot avea puritatea luminii sau a emisiilor sonore stelare. în antichitate. în gravurile i picturile rena terii i. automobilul. Chiar în lumea pragmatic a alc tuirilor artistice cu rost publicitar. desigur.MENTAL I SENZORIAL sim urile sale. spulberarea lor dup un anumit dinamism. ritmul convexit ilor î i va reg si explica i în r spunsul concavit ilor prin logica înfrunt rilor de mai înainte. Dintre acestea. capabil s sugereze neîndoielnic. cu absolutul. erodând-o acvatic sau eolian. F r a avea suficien a de a p trunde tainele genezei i ale echilibrului func ional al uria ului mecanism. în picturile i vignetele medievale. Este vorba desigur de o anume intuire a dinamicii suprafe ei terestre care ar putea explica logica i varietatea formelor percepute. percep ia obiectiv va avea ponderea cea mai mic iar calitatea absorbirii adev rului va depinde esen ial de calitatea tipurilor asociativ i caracterizant din structura observatorului. cel pu in.. a avut îndr zneala s presimt repere esen iale ale alc tuirilor cosmice. Corpul nostru fizic se ridic pe t ria p mânteasc pentru a vie ui i se retrage sub ea pentru odihna ve nic . organizarea pe trasee circulare sau spiralate. artistul. Aceea i lamp de birou sau aspiratorul men ionat mai sus. fiind acelea brazde sau pietroase olduri de munte. aceast rela ie mistic sau. vom nota cu insisten c cele valabile acum se opun structural celor dinainte: 26 . masa neîndoielnic . respectuoas m car. se poate ridica de la micii bulg ri de rân la sclipirile stelelor. cu în elegeri mult în l ate în operele ultimelor secole. cu intui ii proprii structurii sale i ajutat de religie sau de cuno tin ele tiin ifice. se impune cu for percep iei sale. în cazul formelor terestre. dar nu înainte de a st pâni vitregele rampe ale unui câmp terestru. în perenitate. Sub aspectul reperelor fundamentale ce for eaz aten ia celui confruntat cu acest mediu real putem puncta: -fermitatea. î i leag condi ia spiritual de dup moarte de lumea eteric a cerului. c tre ridic ri agresive. reg sim firesc rolul percep iei obiective. care împing scoar a în forme variate i cele exterioare care o disciplineaz . Astfel. cel mai temerar. la fel de mult sau mai pu in credincios ca milioanele sale de semeni. Mediul terestru. neclintita rela ie cert a obiectului propus spre achizi ie. dup anumite coli tiin ifice.. Condens rile de materii. fluiditatea traseelor luminoase ce urm resc aventurile corpurilor cere ti iau g sit reprezent ri înc în cele mai vechi imagini pl smuite de om. ale epocii. v zul. cu contururi t ioase. Ori de câte ori o tem publicitar va sim i nevoia ancor rii în siguran a terestr . î i vor descoperi virtu i de provenien i ancorare în mediul sever i sigur al terrei noastre. nu numai pentru motivul c reprezint cea mai mare suprafa a planetei noastre dar i pentru c . În egal m sur .. Putem vorbi astfel ca despre un prim mediu natural de lumea cosmosului. un aspirator poate exhiba tr s turi geometrice asenm n toare cu o nav spa ial . atunci când viziunea publicitar o va impune. ar putea învinge traseele cosmice. Mediul acvatic. Va fi nevoie bineîn eles de un bun discern mânt în subiectivitate i putere asociativ pentru a în elege confruntarea între presiunile interne planetare. un automobil se poate întrece cu o asemenea nav sau. Dac în leg tur cu aceste repere.

pescuitul i minunatele sale obiecte.. realizând. Nu numai designul ultimilor ani este sensibil la aceste perfecte alc tuiri ci i ini iatorii unor programe publicitare. cu bine distribuit aten ie. tensiuni vitale primordiale. care ar dori s împrumute bietelor lor obiecte de consum. cu linii drepte i unghiuri egale.. de toate genurile. a rena terii i cea modern . el reprezint în egal m sur : mediul vital. pân la exotism i pretexte decorative. Oricât ar p rea de ciudat. sub aspectul perfec iunii geometrice. prilejuiesc observa ii timide dar de neuitat. pic turile i uvi ele umede. seduc iile primare ale acestui mediu. detergentele i obiectele pentru b i i piscine. Seduc ia în sine a reprezent rilor din lumea animal precum i puternica valoare semnificant a unor repere din morfologia acestui mediu au oferit anse nelimitate. percep ia de tip fiziologic va acoperi destul de bine în elegerea lui iar prin aportul percep iei caracterizante. Perceperea mediului mineral. reprezint momente remarcabile. t riile p mânte ti.. cu planuri irepro abile i cu muchii t ioase. s-au impus cu fermitate percep iei lui i i-au g sit locuri onorabile în alc tuirile sale plastice. pân în timpurile noastre. acestea fiind doar o mic parte dintr-o lume a temelor. sub aspectul folosirii acestui mediu. toate tipurile de percep ie au conlucrat la apropierea i în elegerea regnului animal.. problemele de în elegere i sintez pe care le sugereaz au prilejuit curente i coli de peisaj. misterul topirii unor forme în mediu. Din nou putem identifica cum cele mai diferite zone ale publicit ii. invit la sinteze legate de for ele ascunse geologice. cufundarea în lini te i r coare. reprezint doar câtva atribute folosite în reclame. Pentru artist. cu o mas mereu în mi care i cu o varietate dinamic de forme. relaxarea. pe lâng reperele men ionate la urm . Cosmeticele si parfumurile. ofer m rturii generoase despre rolul de frunte al eroilor lumii animale în mediul uman. terapia relax rii. calit ile miraculoase. apele minerale i s n tatea pe care o sugereaz i. nu în cele din urm .. caligrafia elementelor sale primare. pictura mural egiptean sau sculptura antic . se înfrupt copios din atributele incitante ale acestui mediu. Pe de alt parte perceperea interesat i studioas a mediului vegetal a oferit anse remarcabile pentru reflec ii asupra unor structuri volumetrice. mereu în expansiune. se poate ajunge i la acceptarea ca mediu care înconjoar . alimenta ie s n toas . în fotografii. mai ales al nivelul manifest rilor sale spectaculoase.. fluiditatea. În leg tur cu acest subiect se poate spune c percep ia artistic a avut din cele mai vechi timpuri o acuitate remarcabil . fumat. gr din rit.. formule modulare de alc tuire. Pictura rupestr . deformarea unor repere geometrice. prin contacte relativ rare. împreun cu aerul. de la cosmetic .. turism. dintotdeauna i pentru 27 . Poate mai evident ca în primele cazuri. incertitudinea poetic a contururilor. În cazul acestuia. în afi e sau în clipuri publicitare. este evantaiul foarte amplu în care exploatarea plastic a acestui mediu este folosit .MENTAL I SENZORIAL -avem de-a face cu fluiditate. ritmuri de expandare i cre tere. transparen a. blând i fertil. O ofert . decorativismul formelor i nu în ultimul rând poten ialul simbolistic au reprezentat o continu seduc ie pentru arti tii tuturor timpurilor. Ceea ce merit remarcat. ambian a vital . caligrafia contururilor sale. elementele esen iale ale dinamismului s u. Mediul vegetal este din nou extrem de familiar oric rui subiect uman. poate reprezenta un fabulos iventar de oferte morfologice în rela ii i situa ii dinamice extrem de instructive. logica structurii. arta medieval . cel pu in în ultimele decenii. de bine sim ire i cel recreativ sau de medita ie. Vecinii dintotdeauna de existen a ai omului. Prezen a reperelor sale se remarc din cele mai vechi alc tuiri plastice. design ambiental. excursiile marine. care a alimentat copios arta plastic a fost mediul animal. Structurarea materiei fizice în construc ii perfecte. Tr s turile fundamentale ale animalului. specificul unei rase fa de reperele generale ale speciei. ale alc tuirilor naturale minerale. incit la reflec ii prelungite.

sintetice. ar fi nefiresc s nu accept m c i într-un perimetru mai nou al domeniului artelor vizuale. în altele. formule dihotomice. omul a reprezentat idealul i “suprema inten ie a artei”. De cele mai multe ori. definirea structurilor fundamentale. a unor unor confrunt ri dinamice primare. metalurgice. în linii mari organizat. Se cuvin a fi analizate elementele specifice ale percep iei artistice privitoare la: dinamismul mediilor reale. Cu interese fire ti de supravie uire dar i cu orgoliul s u de “st pân al universului”. afi ul. a subiectului. mai pu in ca mediu natural-social i deloc ca mediu sociocultural. coper i i clip-uri. tuturor domeniilor artelor vizuale. a a încât publicitatea a beneficiat la rându-i de aceste valori iconice. indiferent de tema luat în studiu. a definit specificul sexelor.. citirea confrunt rilor pretind r stimp fie pentru sim irea punctelor de referin fixe. la prezen a ritmului în suite de citire sau în perceperi temporale. un mediu nesigur. ar reprezenta o tentativ prezum ioas i f r rost. au m sura lui i dau m sura sa pentru ve nicie. mediul uman va fi analizat sub aspectul percep iei artistice în primul rând în accep iunea de morfologie uman . chimice. Dac accept m ideea c . un asemenea mediu este fructul propriei sensibilit i suprasolicitate ale artistului. mai ales. fie pentru pauze. Prin alte tipuri de percep ie. de publicul int . au prilejuit suporturi emblematice pentru foarte apreciate realiz ri grafice publicitare. afi e. mereu în extensie. rena tere. era firesc ca omul s se concentreze asupra lui i a semenilor s i. doar produsul percep iei sale subiective. Receptarea mediului uman din punct de vedere social datoreaz bineîn eles mult mai mult unei percep ii filtrate prin subiectivit i formate sau impuse. în deriv . binecunoscute în crea ia multor arti ti din toate timpurile. 28 . percep ia se va baza în mod obligatoriu i pe elementul timp. în cele mai importante opera iuni de percepere a realit ii înconjur toare.. a unor tipuri de contradic ii sau coabit ri dialectice. un mediu haotic. i-a explicat traseele dinamice ale mi c rilor.. a a cum spuneam. Toate alc tuirile sale completând sau contrazicând natura. al vârstelor. al raselor. Curiozitatea în percep ie a artistului a trebuit s satisfac rostul artistic în reprezent rile sale.. din cauciuc.. acest adev r nu ar putea fi acceptat. au dat prilejul denumirii simbolice ale unor grupuri paramilitare sau poli iene ti dar. În cea mai mare parte a temelor de mai sus. Spre deosebire de acest mediu. a stabilit merite estetice formelor umane pe care le vedea i i-a construit norme în consecin . Aproape c nu pot fi imaginate zece reclame TV f r ca cel pu in jum tate dintre ele s nu fie tributare folosirii unor imagini emblematice ale morfologiei animale. în care s nu se foloseasc imagini simple sau emblematice ale universului zoologic. omul a reprezentat idealul i ”suprema inten ie a artei”. În anumite cazuri percep ia sa mai poate avea sclipiri de clarviziune. de nivelul de capacitare inten ionat. A încerca o identificare sistematic . în importante sec iuni ale istoriei artelor. se mai poate profila în fa a ochilor îngrijora i ai artistului. Prin analiz obiectiv a sintetizat prezen a în spa iu a semenilor s i. Performan ele de for i rezisten ale animalelor au fost suprapuse peste meritele unor produse mecanice. reperele acestui mediu reprezint în lumea afi ului un imens teritoriu. Meritele aspectului sau ale frumuse ii mi c rii lor au denumit i învelit mari firme automobilistice. care va fi abordat în sec iunea mediilor impuse. a în eles principiile constructive ale propor iilor. clasicism i în perimetrul artei moderne. rudimente de obiectivitate dar multe altele pot fi. a prezen ei umane în universul publicitar. se raporteaz la el. Nu exist domenii care ar avea nevoie de publicitate. din mai multe puncte de observa ie. Dinamica. În cadrul acestui capitol. subiectiv i asociativ . în antichitate. ritmul. în elegerea structurilor. Nu întâmpl tor. inclusiv lucr rile de art .. din toate timpurile. sintetic . fie pentru citirea.MENTAL I SENZORIAL totdeauna. Singur tatea sau alienarea lui într-o asemenea mas neprielnic au constituit teme frecvente.

E greu de imaginat ansa la celebritate a unor sticle sau obi nuite cutii de conserve în absen a unui Morandi sau Warhol. temele percep iei de tip artistic devin cu adev rat inconfortabile. de la om la om. a a încât. ap . aduse în lumin în textul ce urmeaz . sec iunea de aur etc. încât nici cea mai palid enumerare nu. forme închise-forme deschise. va fi vorba de indicii distincte. simetria (cu elemente de ritm în simetrie i de simetrie în ritm) propor iile armonice. indiferent de obiectivitatea lui teoretic nu poate fi decât deformat într-un chip specific fiec rui receptor. aproape inexistent.) ne putem referi la specificul percep iei de tip artistic. Adâncirea modului prin care no iunile de: ordine. aproape invizibil prin banalitatea lui. În ceea ce prive te analiza realului. Prezen a lor în imaginile publicitare. foc. ne impunem a recunoa te importan a acestora în orice cultur i în orice moment al istoriei planetei. toate acestea le-au conferit rolul de fundamental. Este vorba desigur despre: ap . Obiectul va avea sau nu dreptul la existen raportat la discern mântul spiritului de observa ie al desenatorului. Prestan a obiectiv a acestor elemente naturale. vârst . adunarea sau rarefierea detaliilor pe aceea i suprafa reprezint 29 . inteligen . garantat de calitatea biologic a receptorului. de a întrupa inexistentul într-o alc tuire credibil . priorit ile de receptare a elementelor componente sunt diferite de la artist la artist. luat în sine. tensiune. Perceperea lor se face cu o subiectivitate puternic marcat de existen a mediilor impuse. devine credibil ipoteza c mediul. i într-adev r raport rile p r ilor cu întregul. întuneric. Nu e mai pu in adev rat c priceperile i instinctele plastice dobândite acolo vor fi prezente i evidente în priceperile artistului grafician. Evitând abordarea filosofic a celor patru elemente fundamentale. precum i impactul lor conving tor-emo ional în acest univers sunt atât de evidente. cu o simbolistic prea pu in alterat în timp. cu o înc rc tur de mesaje i semnifica ii de for . a a încât. cu parametri mentali i senzoriali afla i într-un aliaj cu infinite propor ii i dat fiind c orice etap a percep iei este o instantanee opera iune senzorial-mental . în l imile segmentelor fa de l imi. exist sau nu i func ie de grila estetic a momentului. echilibru. Obiectul comun. prea serioas i prea ampl pentru a prilejui în aceast scriere ocât de sintetic prezentare.. autor de afi e. Urmare a experien elor sale. Stephen Palmer tran eaz la acest subiect: “P r ile au acela i statut cu întregul”. foc. ritm. rolul lor vital în echilibrul universului dar i în supravie uirea omului. aceast tem reprezentând preocup ri ale domeniului instruirii artistice academice. de aici încolo. medii deformate Plecând de la premiza c fiecare subiect uman prezint o anumit structur biologic .i mai are rostul. aer. la capacitatea lui de a converti banalul în imagine plastic . luate în timpi separa i. dinamic . p mânt. p mânt. (s n tate. pentru a fi mai apoi comparate i corelate. nu î i au rostul în acest studiu. poate face o str lucit carier plastic atunci când are ansa s fie citit i reîntrupat de un anume artist.MENTAL I SENZORIAL Simplificând. uneori puritatea lor structurala sau neîndoielnica lor for de a fi. Acest capitol se va încheia cu o reliefare a unor elemente ale mediului real care s-au constituit în elemente fundamentale ale universului. aer. L sând la o parte nivelul recept rii. lumin . crea iei i existen ei umane nu numai în lumea artistic . de fidelitatea creatorului fa de rigorile curentului la care a aderat. Concluziile din curs ale acestei secven e vor reliefa ideea c omul a deprins principiile fundamentale ale compozi iei prin perceperea i asimilarea unor lec ii ale mediului real.

Analizele i compara iile au loc la un nivel subiectiv i par ial i. ar fi greu de stabilit. absolut. pentru în elegerea construc iei ferme. Largul evantai ar avea la un cap t în elegerea obiectului iar la cel lalt sim irea lui. Vizibilul este m surat. posibile numai la nivel teoretic. pentruc în cazul percep iei artistice.. Tema impus . Se vor pune în lumin modul diferit în care cele dou structuri fundamentale vor determina opera iunile de percepere ( i de figurare) s urm reasc rute distincte de alegere a reperelor oferite de vizibil pentru a sesiza obiectiv realul i a-l figura. plecând de la decriptarea structurii. a construc iei. care definesc forma. publicitar în cazul nostru. norme de dialog cu vizibilul. realizând condi ii poetice de dialog cu mediul luminos i colorat. situa i între tipurile liniar i pictural. culorilor i de integrare a acestora în întreg. chiar dac vechi coli de art au izbutit s trimit pân în zilele noastre. pentru pasajele care deschid formele i le fluidizeaz în alc tuiriri plurimorfe. s spunem. pentru materialitatea structurilor i concrete ea structurilor. -pentru tipul pictural:. chiar dac le-am considera ipotetice. pentru liniile care închid i delimiteaz volumul în spa iu. de structur psihic sau de formare socio-cultural . c tre o imagine care va tinde s impresioneze cu alt chip. într-o sumar inventariere a opera iunilor specifice celor dou viziuni fundamentale. traducerea volumelor. pozi ii. structur . de limpezit. fie el marcat de limite biologice de fine e a percep iei fie de altele. pentru p r i care construiesc întreguri. va trimite artistul c tre una dintre cele dou fundamentale inute perceptive. prin care vizibilul este observat i în eles în etape distincte i succesive. În realitate. texturilor. În mod evident îns . Tipurile de teme la care ne-am referit i pe care le propune percep ia-figurarea pot fi deci: delimitarea. a geometriei fundamentale a formelor.sensibilitate pentru vibra ia culorilor care traduc formele i pozi ia lor în spa iu. “ Quid recipitur ad modum recipiendis recipitur” Textul. Sunt cunoscute metodele.MENTAL I SENZORIAL percep ii instantanee. figurarea lor pe pânz contrazice copios orice norm academic recomandat înv ceilor. pentru valorile care desv luie i expliciteaz volumele prin modelare.aten ie pentru contur. pentru buna sa st pânire. În acela i timp îns . priorit ile de citire ale formelor. c tre alt el. perceperea reperelor motivului vizibil i. a a ez rii culorilor pe volumele sintetizate i a a mai departe. minu ios i insistent transmise în decenii de instruire artistic . cu un anumit rost figurativ sau va schimba priorit ile. pun în func iune mecanisme diferite în perceperea realului. În consecin . tipic latin . raporturi. Acest text propune spre reflec ie trei tipuri de probleme cu care se confrunt plasticianul în binomul: percep ie – figurare. structurile deosebite ale arti tilor receptori. folosit cu insisten în Rena tere . am putea numi: -pentru tipul liniar:. a a precum o demonstreaz etapele de lucru ale practicienilor picturii. materialitatea. a a cum spuneam. nu sunt neap rat succesive ci adesea concomitente. adev rul c ceea ce se recepteaz se face în conformitate cu inuta receptorului. El va acorda importan distinct unor anumite detalii. este foarte u or de marcat diferen a fundamental de abordare a unei fa ade de catedral în cazul unui Canaletto sau în cazul unui Monet. 30 . ele r mân totu i expresia unui adev r personal. Pe de alt parte. aceste dou etape sunt mereu complementare. construc ie. materialitate – are tot atâtea variante câ i privitori. va trebui s accept m c acea idee de condi ie pur fizic a obiectului – dimensiuni. în egal m sur . a valor rii. În egal m sur . le va insera logic pe o anumita structur plastic . puncteaz cu o acurate e sintetic . în examene foarte rapide. Acele greu m surabile raporturi individuale între mental i senzorial dau nenum rate aparen e realului. în eles i sim it cu organe similare dar cu parametri func ionali de o imens i subtil varietate..

care se impune chiar i unor structuri atât de speciale ca cele ale arti tilor. mediul s u era deformat prin tipul de amestec al acelor tr s turi. prin adoptarea unei filosofii proprie epocii i elurilor sale dar mai ales prin înregimentarea într-un anume curent artistic ordonat de o rut estetic . traseele observa iei sunt marcate de structurile fundamentale. medii impuse Artistul. 31 . produsul i sus in torul unui anumit mediu social. este amprentat cu t rie de reperele de mai sus. Dac în cazul complexului de tr s turi senzorial-mentale. mental sau senzorial .preocuparea major de a dep i limitele superficiale ale formei vizibile. coloratura general a acestui complex de impuneri socio-culturale i politice concureaz cu fermitate personalitatea artistului. linia sau pata. poate fi aceptat ca singura mare ans a percep iei de tip artistic în apropierea de realitate. artistului i se impune un anumit mediu i nu teoreticul mediu obiectiv. fa de al i muritori. În acest proces de identificare. pot servi plenar dezideratele celeilalte. prin impuneri legislative i morale. spre mai buna p trundere a esen ei ei. tradus în perechea de viziuni fundamentale –liniar pictural . teoretic în principal. este reprezentantul unei categorii sociale. Ba chiar. are anse deosebite în cazul preponderen ei unei viziuni fa de cealalt ? . acum avem de-a face cu un mediu impus. este adeptul emo ionat al unei viziuni proprie epocii i na iei sale. sau. dimpotriv . prin credin . în filtrarea i asamblarea acestora spre asimilarea i st pânirea realit ii? În sec iunile urm toare ale textului se va eviden ia i modul în care categorii de performan e tipice prin tradi ie unei anume viziuni.binomul structural –mental-senzorial. tinde s o inserieze tr s turilor epocii. Ne exprim m convingerea c aceast amprentare este mai puternic decât cea determinat de structura mental-senzorial . apreciem c cele dou . rezultatul unei educa ii cu limitele i performan ele locului i perioadei. nu sunt cumva fa ete la fel de pre ioase în în elegerea i sim irea formei reale? . al unei coli de art anume. În egal m sur . se va reliefa faptul c .reperele apreciate ca distincte. artistul este p tima ul partizan al unei op iuni estetice. indiferent cu ce op iuni distincte fa de reperele reale va opera fiecare observator artist. Într-adev r. Teme de reflec ie deschise de aceast sec iune ar putea fi: -mediul deformat prin citirea distinct . cu rost de reprezentare plastic . tocmai prin complementaritatea informa iilor. pot ajunge la rezultate la fel de valoroase ? . Vom încerca s risipim prejudecata c exist structuri favorizate pentru a percepe obiectiv realul. în cazul acestor dou tipuri de percep ii deformate. a a precum ar putea fi vorba de altele proprii unei figur ri poetice.putem vorbi de rute favorizate distinct sau. ca orice alt receptor uman.MENTAL I SENZORIAL În esen . chiar dac . elul urm rit nu va fi tr dat. prin conlucrarea elementelor de instruc ie. Acceptând totu i c artistul este un “om istoric” i ca produs neîndoielnic al epocii sale. pot face excelente servicii celeilalte. vom accepta c i percep ia sa este condi ionat de limitele istorice de cunoa tere i în elegere. în citirea celor mai importante mesaje ale ei. Este foarte adev rat i impresionant c arti tii marcan i ai unei epoci au sf râmat hotarele acesteia i c mesajele fundamentale ale operei lor au o valabilitate care sfideaz timpul i aria geografic . cu reperele filtrate prin grila determinat de elementele de mai sus. În plus. este un subiect apar in tor unei epoci. rostul final al oric ruia va r mâne acela i: identificarea formei reale. conlucrarea lor rotunje te reconfigurarea realului în opera plastic . acest mediu cap t o anumit obiectivitate. potrivite artei. oferind date diferite receptorilor amprenta i de viziunile fundamentale va fi frustrat de perceperea obiectiv . are anse mai mari? . pe lâng faptul c sunt complementare.

nu întâmpl tor no iuni greu de explicat tiin ific. În perimetrul preocup rilor apar inând recept rii mediului obiectiv. glorificate de pictura lui Rubens. se desface în nenum rate poteci. ba chiar spectaculos de evident. vor ocoli privirile sale. palide si melancolice. prin absurd. celelalte vor fi estompate. puterea de p trundere i în elegere. de cultur . cu timpi în care succesiunea. precum i concluziile. de acest nivel depinzând orientarea interesului. se impune ideea c pe de o parte receptarea formei geometrice. a culorii i a texturii iar pe de alta. de credin . marcate de binecunoscuta “morbidezza” iar cel lalt. prin cuceririle ulterioare ale civiliza iei nu leau putut decât confirma. va vedea numai ceea ce dore te s vad .. în situa ia în care oferta vizibilului va contrazice copios interesul artistului.. sunt cele care patroneaz procesul percep iei artistice dar. copios rotunjite. numai ce-i impune acel tip de orientare estetic . traduse i exprimate în cadrul unui proces unic. Cu atât mai mult. De altfel. neputând fi departajate decât teoretic. desf urat într-un proces la fel de unitar.. acestea. alternan a sau concomiten a devin no iuni cu totul relative. O a doua posibilitate este ca. Pe de alt parte binomul form aparent -structur reprezint o alt form de activit i-pereche. comparate. Unul va fi v zut numai tinere svelte. mai ales. inclusiv dominantele de cald sau rece. op iunile pentru detalii. pretinse. 32 . Realul va impune ochilor pictorului numai aspectele dorite. un artist vede acela i ton mai rece sau mai cald în func ie de structura sa senzorial . textura i structura sunt citite. ochii acestuia vor corecta acele date care nu corespnd normelor sale estetice. vor disp rea. asumate. nu pot explica nici mecanismul nici ponderea dintre cele patru tipuri de percep ie în cadrul complexei opera iuni În schimb este perfect explicabil faptul c o realitate se impune sim urilor unui artist nu atât prin reperele ei obiective cât. acum. Reiter m adev rul c observa ia i f ptuirea sunt opera iuni nu numai complementare. apartenen a sincer la o anumit orientare estetic determin cel pu in dou dou tipuri de comportament.. Prezen a istoric a artistului înseamn i identificarea lui cu un anumit nivel de instruc ie. mediul f ptuirii plastice Limpezirile capitolului anterior ne vor u ura acceptarea ideii c în aceast etap .. plec m de la premiza c scopul cursului este de a netezi c ile percep iei avizate spre o mai bun manevrare a datelor ei cu rostul unor crea ii plastice. Toate atributele formei plastice: forma geometric . palpitând de via . prin nivelul de discern mânt receptiv al acestuia. Sub acest aspect.. în cazul mediilor deformate. la rându-le. reconfigurarea acestora în forma plastic reprezint un prim proces cu opera iuni pereche. Harul i intui ia. frumoasele din urm . premerg toare înf ptuirii operei plastice. În cazul percep iei artistice logica tiin ific curent este dep it ori poate reperele tiin ifice actuale nu pot cuprinde un proces atât de fluid i greu de st pânit.MENTAL I SENZORIAL Cu atât mai remarcabil este performan a de a citi formele reale i de a extrage de acolo adev ruri cu o valoare atât de corect apreciat încât nici timpul. vom puncta cel pu in câteva subiecte apropiate intereselor unor plasticieni profesioni ti. alese. pe Boticelli i Rubens confrunta i cu un mediu asaltat de prezen e feminine în aceea i secven temporal . Ar fi instructiv s ni-i imagin m. labirintul mediului ce va oferi date. A a precum. în care cel ideal va fi i singurul valabil pentru un anumit creator. ci i firesc simultane. culoarea. nu ar fi avut nici o ans pentru cariera de manechin în zilele noastre. nuduri glorioase. Reconsiderând teme lansate i identificate în capitolele de pân acum. condi ionat de op iunea sa estetic . în mii de trasee.

au dovedit-o. st o ac tuire a unor elemente formale. Cursul va dovedi c aceast rut este cât se poate de fireasc . figurând sau nu fiin e în mi care. mi carea în sine a devenit tema central a alc tuirii plastice. Aceast idee este legitimat nu numai prin proiecte ale unor lucr ri plastice sau desv luiri scrise ale unor arti ti ci i prin m rturii provenind din lumea literelor sau a muzicii. figurativ i nonfigurativ . Pe de o parte el va observa. ca explorator al acestui mediu al f ptuirilor plastice. temele fundamentale ale percep iei de tip artistic: delimitarea. de exemplu. au c p tat aura firescului i a eficien ei. nemi carea în sine era o virtute. a unor subiecte. în hieratismul artei murale bizantine. Atunci când teme religioase sau filozofice au pretins-o. dar atât de necesare semenilor s i. men ionate mai sus au fost percepute de artist în categoriile mediului real . a formelor închise-deschise. i dac în cazul romantismului cu anume mi c ri dramatice sau al impresionismului. 33 . anumite repere ale mediului real care nu se ofer cu u urin oamenilor obi nui i dar care pot avea valori ridicate sub aspectul cunoa terii sau al înc rc turii estetice. cu prestigiu autonom i cu forme extrem de variate de existen . însemna permanen a unie credin e. nu întotdeauna u or de în eles. dezl n uirile dinamice ale barocului. a perceperii ei–punctat în capitolele anterioare. cu erpuiri i spiral ri frenetice. devenind astfel un soi de ghid al percep iei. forma vor ajunge s sugereze st ri dinamice în afara unui subiect anume. Mai apoi.dar mai ales a reconfigur rii în operele plastice. în cazul experien elor futuriste sau ale lucr rilor cinetice. amprentate de marca autorului manevr rii lor. cubismului i picturii metafizice. intermediar. chiar în interiorul domeniului figurativ. Cu timpul. Dar va fi desigur instructiv s remarc m. traducerea formelor. a rela iei ordine-dezordine. a c ror componente realizeaz împreun acea energie vizual necesar mesajului plastic. a unor ac iuni de mi care în câmpul plastic. atunci când orientarea unei coli artistice a pretins-o.MENTAL I SENZORIAL Dat fiind c o manevrare avizat a obiectivit ii în receptare i reprezentare a f cut mari servicii suprarealismului. abstrase. pentru a sugera mi carea era suficient s fie ilustrat conving tor o ac iune bine mi cat . elementele formale ale lucr rii. dat fiind c în spatele oric rui înveli anecdotic. modalit i ce se bazeaz pe intui ie în principal. epurate prin harul observatorului s devin elemente fundamentale de expresie plastic . Nu va fi trecut cu vederea un cuplu dintre cele mai nobile i generoase rosturi pe care le are artistul plastic în istoria culturii umane. Cu alte cuvinte. mai poate fi suplimentat i cu altele ca: tema tensiunii. Toate temele. cea a mi c rii. ce rute deosebite a avut conceptul mi c rii. personale ale unor arti ti. care au avut rezolv ri succesive în acelea i dou lumi. culoarea. în frizele egiptene sau statuile grece ti. nemi carea însemna sfidarea timpului. cu figura ie uman . cu rezolv ri ini iale în perimetrul compozi iilor figurative i mai apoi cu ajutorul elementelor formale de limbaj. este cel mai îndrept it traduc tor. cu sensibilitate în l at profesional. Pe de alt . ca mai apoi. aceast tem central avea aspecte mai degrab implicite. parte artistul. De asemeni în lumina aceea i idei a rutelor distincte. nu e de mirare c rute mai pu in obi nuite în interiorul acestui labirint al percep iei. De asemeni nimeni nu mai poate emite surprinderi fa de modalit i neortodoxe de a r zbate spre structura formei. cu remarcabile varia ii de abord ri. va percepe cu sensori lefui i de exerci iu. linia. a ritmului i a simetriei. Va fi instructiv de insistat asupra unei alte teme. interpret al mesajelor de for ale lumii vizibile. pentru o bun perioad . cu personaje evoluând ca pe o scen . cu vibra ia formei colorate. obsedant . atât de importante încât a traversat toat istoria artelor. În linii mari putem vorbi de o rezolvare ini ial a temei dinamicii prin ilustrarea. chiar i în unele compozi ii renascentiste. tema central ajunge tem unic . materialitatea i-au g sit rezolv ri ce pot fi identificate nu numai în perimetrul unor mari orient ri stilistice dar i ca solu ii unice. De altfel exemplul acestei teme.

rezultat al condensului prin inerea la ghea a b uturii promovate.. într-un anume ora .. comunicarea este determinat de mesajul comandat i nu de cel ales de autor iar calitatea manevr rii mijloacelor specifice se raporteaz sup r tor la inta mesajului. nu putem accepta c extremele reconfigur rii lumii vizibile. aceast nevoie de comunicare reprezint cel mai de seam rost. specific manevr rii elementelor de limbaj în lumea publicit ii vizuale. ponderea structurii senzoriale. concediaz -l” STANISLAVSKI Cele dou citate. prima reprezentând presiunea structurii mentale iar cea de a doua. -o pictur în culori conving toare a unei situa ii asem n toare. precum desenul. care servesc bidimensionalitatea. for a sincerit ii. cople itoare sarcin . Pe de alt parte.. apar in toare unor comenzi i rosturi ale artelor aplicate sau ale comeniului publicitar. Pe de o parte. deosebit marca i de structura mental sau senzorial . În lumea artei. pot r spunde nevoilor de figurare aservite viziunii liniare. pentru o singur . ca subiect ce va trebui s devin interesant pentru un anumit public. ne conving în leg tur cu o tem crucial a dialogului cu vizibilul. sunt de fapt gesturi artistice controlate mai mult sau mai pu in instinctiv.. solu ionate pe rute mentale sau senzoriale. intensitatea unor st ri emo ionale. Pe de alt parte îns . Cu sau f r o atitudine lucid . o sal dintr-o anume sear . Accept m c exist atitudini predilecte în a recepta vizibilul. la fel ca i în cazul unui actor. aceea ca mesajul artistic s fie eficient receptat. cu acelea i efecte de excitat sim urille 34 . preluate din gândirea a doi mon tri sacri.retorica imaginii în artele aplicate ( a imaginii publicitare) “o inteligen care organizeaz cu fermitate este colaboratoarea cea mai pre ioas a sensibilit ii. aparent f r leg tur . de pild publicitar . aceea i dificil tem . Raportându-ne la teme propriuzise. sugerând situa ia unei sticle într-un mediu torid. De fapt aceasta dificultate suplimentar .. una având rostul de a-l în elege iar cel lalt de a-l sim i. între mental i senzorial . ar r mâne în totalitate subjugate celor dou atitudini. lansat c tre arti i diferi i sub apectul apartenen ei la un anumit curent estetic.. în egal m sur cu nevoile viziunii picturale. Se impun acceptate dou adev ruri fundamentale. pentru realizarea operei de art . pân i accentul inconfundabil al candorii. care atent la r spunsul s lii. raportat la sintaxa obi nuit a limbajului plastic tradi ional.MENTAL I SENZORIAL 4. Interesul pentru o b utur poate fi impus unei categorii de consumatori prin câteva mijloce curente: -un desen realist. va primi solu ii distincte dar potrivite temei. mijloacele sale vor fi temperate de un control mental. ar fi vorba de nevoi de capacitare. va trebui sa devin limpede c elemente de limbaj ale artelor vizuale din categoria celor fundamentale. l sându-se purtat exclusiv de valul sensibilit ii sale. provocând setea i cu detalii pe suprafa a sticlei care pun în eviden pic turi de ap . în perimetrul inconfortabil al artelor aplicate. PAUL CEZANNE. din domeniile picturii i dramaturgiei. î i va corecta amploarea i calitatea emo iei pe care o mimeaz cu toat t ria talentului s u. indiferent de domeniul artistic luat în studiu. pictura. cu repere desertice. fotografia. reprezint scopul declarat al acestei lucr ri. “când un actor începe s cread c este personajul interpretat. Arareori un pictor se dezl n uie. i dac în cazul artelor tradi ionale.

a a precum o vor dovedi unele dintre studiile de caz. pentru o plenar receptare.. aburite din cauza condensului. acestea fiind i principalele teme ale categoriei de tehnici destinate expresiviz rii: -manevr rile i op iunile asupra cadrului. pot fi rezolvate prin mijloace sintetic-grafice.. prin folosirea unor tehnici la fel de asem n toare. pot deveni mijloace tehnice la fel de supuse fa de o viziune sau cealalt i. chiar riguros acelea i. urm rind conturul inconfundabil a unei sticle de pepsi cola. ale picturii prin tehnica aerografului.. privite în mod superficial-teoretic. o pictur . De pild . Acestea din urm nu numai c pot constitui un material dificil de scos în lumin dar i greu de clasificat... a deform rilor. cel pu in la nivelul acestor prime constat ri. aceea prin care se pleac de la premiza c desenul sau pictura de tip naturalist i. ar fi potrivite numai pentru construiri plastice conceptuale. indiferent c va fi vorba de desen. De fapt îns . Apare deci o concluzie. din categoriile privind importan a cadrajului. f r detalii insistente. Se impune s risipim o prejudecat relativ curent i tenace în lumea alc tuirilor grafice destinate publicit ii. Nu putem îns ocoli o legitim preocupare pentru modul diferit în care tehnicile de expresivizare opereaz în cazul afi ului. ale prelucr rilor pe calculator. Trebuie îndep rtat astfel prejudecata tentant c acest din urm inventar de mijloace. a folosirii avizate a regiei de lumini.. desenului. care inten ioneaz . afi etele sau copertele. ale fotografiei publicitare. Cele mai proeminente tehnici ale domeniului afi ului. sub aspectul calit ii mesajului publicitar. ar reu i s transmit mesajul de mai înainte. tehnicile men ionate pot fi zonate în câteva mari categorii. educa ie. 35 . în consecin fotografia de acela i tip ar reprezenta tehnici tipice pentru reprezent ri de tip senzorial. la fel de eficiente. Vom accepta. o anumit cultur a imaginii plastice i. pictur sau fotografie. De altfel. fotografic sau cinematografic poate servi irepro abil i teme subordonate viziunii mentale. sticle i pahare cu whisky sau votc . ideea c elementele fundamentale de limbaj plastic. odat supuse celor dou viziuni fundamentale.. pictat sau fotografiat.MENTAL I SENZORIAL -o compozi ie grafic ce reu e te s stârneasc acela i interes pentru b utura promovat i prin alte mijloace: -pustiul. nefirescul pot fi sugerate prin mijloace grafice aluzive. s sus in plastic mesajul publicitar men ionat. Într-adev r. sau o fotografie. teme grafice care mizeaz în mod evident pe stârnirea unor interese fiziologice sau emo ii primare. ariditatea. plastic . aceast categorie de mijloace de figurare.. care stârnesc o nevoie irepresibil de b ut. agrementate cu dou sau trei cuburi de ghia . pot rezolva teme diferite ale figur rii. ( vezi volumul “Retoric Bistri a 2004) i candoare în limbajul graficii” –Mihai M nescu. epiderme catifelate sau protuberan e ale unor morfologii feminine puse în valoare în contexte romantice care. oricât de surprinz tor ar p rea. poate construi decoruri sau alc tuiri suprarealiste sau metafizice. aceast categorie de tehnici ar fi cea mai potrivit unor figur ri care ar izbuti s capaciteze privitorul pe rute senzoriale: pizze sau hamburgeri cu gradul ideal de rumeneal i ingrediente vegetale la o inut coloristic ce las ap în gur . capabile s pun în lumin mesaje cu o pre ioas înc rc tur metaforic . la o prim vedere. fa de aparen ele mesajului desenat. alc tuirilor picturale. ar fi capabile prin captarea alc tuirii tridimensionale. afi ele. ap rut în editura “Aletheia” – Cu toate acestea. al montajelor i colajelor. s capaciteze prin emo ii militante. pe fundaluri romantice sau desertice. un desen. f cut cu degetul pe o suprafa de nisip arid. a structurilor compozi ionale tr dând schemele clasice. nu în ultimul rând un recul emo ional. în orice caz. care pretinde. decorative sau aluzive. iar prezen a benefic a produsului va putea fi marcat prin prestan a impunerii lui. -un desen. f r rezerve.

analizate pe larg în cursul pentru Doctorat: “Retorica imaginii plastice între Ordine i Dexordine” . -folosirea avizat a regiei de lumini. În artele plastice bidimensionale. în acest curs. diferite prin rosturi i prin inuta mesajului. viziunea personal a autorului. pentru o lung perioad . reprezint o ans remarcabil pentru punerea în lumin a conceptelor de sinceritate i retorism. culoarea. la fel se pune problema i în cazul unui spectator de teatru. În acela i timp îns .Prof. sub aspectul unor reguli sacrosante. accentuarea sau anularea unor detalii ale formelor. dimensiunea lui în suprafa a cadrului i locul fa de limitele perimetrului. cu în elesuri diferit înc rcate prin poten ialul enun ului plastic. Dr. în lumina presta iilor care servesc perimetrul artelor publicitare) Aplicativitatea. -deformarea. treptele de servicii.MENTAL I SENZORIAL -solu iile geometric-compozi ionale. Biblioteca UNAB. Dintr-un punct de vedere. În artele plastice tridimensionale. -orchestrarea nuan at a raporturilor de culoare. vor fi alese uneori subiecte plastice apar inând unor domenii de aplicativitate. înseamn momente explicite pentru identificarea unor gesturi retorice. deform rile perspective i subiective. textura. vor fi reconfigurate aici. o sculptur citit dintr-o pozi ie fix . valoare i modelaj -opera iuni de natur retoric asupra atributelor fundamentale ale semnului plastic: forma. El îns a reprezentat i rela ia armonic . în artele decorative i aplicate. într-un singur moment i privind din acela i unghi. cele privind modul de abordare. ci mai ales. în afara inventarului oficial al breslei. între subiect. precum definirea no iunii de cadru în pictur . în fotografie i cinematografie dar mai cu seam prin compara ie cu conceptul de cadru în afi . cu domenii extinse de operare în rutele artelor plastice. nivelurile de abordare a temelor. în sculptur . gravur . opera iuni de sintez c tre volume fundamentale. reprezint bune prilejuri pentru a dovedi cât de nuan at poate opera expresivizarea limbajului plastic. unde desf ur rile plenare ale unor manevre retorice apar inând acestor categorii de tehnici. Deloc întâmpl tor. Mihail M nescu. Va fi instructiv de dovedit îns c nu nivelul acestor trepte justific elemente i grade de expresivizare într-un crescendo de la candoare i sinceritate c tre retorism. univ. nu vom pierde din vedere acel anumit domeniu de aplicativitate al graficii. pentru c tocmai pe teritoriul acestora. 36 . cât i în fotografie. În cadrul sec iunii dedicate manevrelor i op iunilor asupra cadrului s-ar impune unele limpeziri a câtorva subiecte subsumate sec iunii men ionate. rigorile mesajului comandat pretind exerci ii retorice pe m sura provoc rii. afi ul. -manevre retorice între limitele i performan ele unor tehnologii artistice specifice (toate acestea. poate fi apreciat ca o prezen bidimensional pe o suprafa dat . în scenografie. fixat pe un scaun. exterior sau interior. n scocirea i manevrarea unor argumente neobi nuite. pe un fundal al mediului unde este fixat .în sensul modific rii unor atribute ale subiectului figurat fa de acelea i ale subiectului real. artele grafice. o por iune din vizibil captat într-un perimetru geometric dat. cadrul a însemnat. Desigur. sunt deosebit de evidente. conceptul de cadru are deschideri i c tre alte mai greu de identificat accept ri. autor . precum sculptura sau scenografia de exemplu. Temele presupuse de genurile de aplicativitate.

un domeniu cu o vinovat r spândire. În schimb. exclusiv . Vom avea un cadru fie tridimensional. referindu-ne astfel la banda desenat .. ne vom concentra asupra afi ului.. un detaliu bine pus în valoare dovede te puteri semnificante dar i de capacitare emo ional mai mari decât întregul din care a fost extras. recunoscute ca atare. Peste ani. Pe de alt parte. vom constata cum. 37 . aveau s ajung . vor deveni modalit i curente simbolic-expresive ale universului imaginii afi ului. treptat. care mima cu toate reperele fizice ale corpului. racourci-uri n ucitoare. deform ri superangulare. indiferent de zona tematic servit . prin puternica lor for vizual evocatoare. Superman sau Barbarela. au fost evitate o bun perioad în pictur i în ilustra ia beletristic . inând seama de nout ile de concept pe care le sus in acestea. Ba chiar. un detaliu semnificativ.MENTAL I SENZORIAL Dar.. obiectivul superangular sau sugestia unor transfoc ri. un mac ce r sare dintr-un cub de piatra seac . solu ii din domeniile conexe. precum i uria a for expresiv a detaliului. precum Tarzan. sub acest aspect. antrenat îmtre timp s recep ioneze i s se lase sedus de asemenea detalii puternic semnificante. fotografia i cinematografia. A a cum vom demonstra într-o analiz a unui afi realizat de Toulouse Lautrec chiar înainte de intrarea calendaristic în secolul de care ne ocup m. maturizarea sentimentului fa de cadru a însemnat acordarea unor anse sporite detaliului semnificant. afi ul ca gen. mâini. fie cu sugestii tridimensionale dar i temporale.. în care elementele componente î i schimba atât pozi ia cât i calit ile plastice. toate acestea. În concluzie. Nu vom adânci aceste din urm teme ci.. o mânu de copil înconjurând patetic un deget matur. Peste ani. precum perspectiv plonjant . nu putea s nu împrumute. Într-un afi Nouveau Style sau Art Deco. aflându-se. în temele curente de afi . corp. r spunz toare de temele cele mai actuale. în rile occidentale. bazate pe cadr rile controlate. Cadrajul unor scene din aceste serii de benzi desenate era la în l imea ultimelor cuceriri vizualtehnice cinematografice. o casc german în care s-a încropit un cuib de pas re. prin evaluarea unor efecte retorice. În schimb. A a precum în cinematograf. impun i devin fire ti exerci ii în temele de afi . printr-o cadrare care le asigur condi ia de scen principal . Trebuie acceptat ideea c afi ul. transfoc ri viguroase sau chiar negativ ri de imagine. în deceniile ‘40-’70. mai ales în Statele Unite. dac în imaginea fotografic sau cinematografic . modalit i specifice numai afi ului. prin emo ionare violent i rapid . acelea i tehnici au devenit predilecte. comerciale sau culturale. a trebuit s beneficieze de cuceririle proaspete ale schimb rii de mentalitate în domeniul cadrului plastic. dramatismul temei era ilustrat printr-un gest amplu al unui personaj în picioare. dovedesc uimitoare “amintiri despre viitor”.. no iunea de cadru cap t o specificitate la alt nivel. genul î i structureaz . în pictur sau în gravur aceste manevre retorice au fost preluate cu bun m sur . în afi . întrucât atât sculptura cat i decorul scenografic pot fi citite fie în contextul mi c rii privitorului în jurul lucr rii. condi ia tragediei de care se ocupa scrierea dramatic . fie prin aprecierea alc tuirii în timp prelungit. înduio toare i tenace. valoarea cadr rii fotografice. al turate sau grefate pe alte repere-detaliu. chiar pentru consumatori trecu i de vârsta copil riei. un prim plan al unui obraz br zdat de lacrimi sau chiar col ul unui ochi înl crimat izbute te s emo ioneze un public larg. tramele academice sunt înc vizibile. avea s revolu ioneze sim ul cadrului. atât de specifice. din lumea picturii sau a graficii. prin opera iuni tot mai curajoase de decupare din întreg a unor por iuni gr itoare. odat cu formarea academic a desenatorilor de afi e. În Nouveau Style. prin for a împrejur rilor în avangarda domeniilor artistice. o cizm care strive te o mic floare. încât. apropiindu-ne astfel. contrazicând solu ile tradi ionale preluate din arta oficial . destul de mult de cadrul din domeniul cinematografiei. cu eroi celebri. fiind unul dintre cele mai vii i ancorate în realitate domenii ale graficii aplicate. op iuni avertizate ale autorului pentru anumite detalii morfologice sau obiecte unice cu puternice valori semnificante. strig tul unei fe e în prim plan din “Cruci etorul Potemkin”. destinat unui spectacol de teatru sau oper . un limbaj specific. au putut fi reg site firesc într-un domeniu cu nevoi similare de seduc ie cu ale afi ului. procedeele de expresivizare bazate pe folosirea cadrului. umeri i fa .. Un porumbel cu o ramur de m slin în cioc..

în nenum rate variante de rezolvare. de prestan sau stingere. cu tiranii i debloc ri succesive ale acestora în desf urare istoric . Între acestea. legate de formule numerice armonice. fie instinctiv. i dac orchestrarea nuan at a raporturilor de culoare. cele dou viziuni fundamentale. exist totu i i teritorii ale artelor aplicate unde aceste manevre sunt frecvente i evidente. În egal m sur un studiu destinat identific rii celor mai proeminente repere istorice ale conceptului de cadru în marile curente artistice. apar inând geometriei mai mult sau mai pu in secrete ale pictorilor.. integrarea lui în mediul ambiant. cu mentalit i specifice unor coli de art . Tema efectelor specifice de expresivizare. luat în sine. va oferi prilejul legitim pentru op iuni instinctive sau profund marcate de viziuni plastice subiective. între hieratic nemi care i dinamic dezl n uit . cu împrosp tarea conceptului prin libert i tot mai mari. remodelat de structuri preponderent mentale sau afective. (cel care p streaz un raport de asem nare cu un subiect din lumea vizibil ). în sine sau în ansamblu servesc. între nobil tradi ie. semnul iconic). domeniul afi ului poate oferi extinse prilejuri de analiz . realizate prin manevre asupra cadrului precum: punerea în valoare a subiectului sau. am putea spune c în cazul culorii se poate vorbi despre opera iuni retorice de punere în eviden . atipice. i chiar dac pentru semnul iconic punerea în lumin a acestor manevre este mai u oar .MENTAL I SENZORIAL A a încât. cele mai cunoscute formule compozi ionale eviden iate în decursul istoriei artelor. de subliniere a raportului cald-rece între p r ile luminate diferit. intrerferen e i prelu ri între domenii – arte plastice-fotografie-cinematografie -. decât la nivel teoretic. sugerarea i sublinierea unor tr iri afective potrivite temei. numai în perimetrul acestui domeniu. se poate reg si. valoare i modelaj. Exprimându-ne sintetic. de sublinere a caracterului coloristic fundamental. pentru expresivizarea semnului plastic. nuan area tipului de abordare. pata de culoare sau form modelat . î i poate g si în domeniul artelor de evalet. precum afi ul. sec iunea de aur i altele asemenea. cel mai legitim i firesc câmp de manifestare. Desigur c în perimetrul solu iilor geometric-compozi ionale afi ul va reprezenta un teritoriu de studiu la fel de bogat în exemple tipice i. Reiterând adev rul c semnul iconic. 38 . nuan area importan ei con inutului. putem totu i identifica tipuri de manevre retorice la nivelul acestora dou . Va trebui s nu pierdem din vedere c aceste opera iuni. Compozi ia imaginii plastice. de nuan are sau integrare în fond.. nu poate fi desp r it de semnul plastic. Avem credin a c . atunci când vorbim de poten ialul retoric al cadr rii în artele vizuale. mai ales. prin modalit i specifice. nu sunt tr date ci chiar evidente în perioadele de pionierat ale afi ului. de contrastare sau armonizare între p r i. unde atributele lui fundamentale forma. alegerea cadrului supundu-se rostului lucr rii i rotunjind mesajul inten ionat de artist. un foarte vast teritoriu de anliz . cu raportare la semnul icono-plastic. în imaginile afi ului. toate aceste eviden iate pe coli i personalit i din istoria genului. culoarea i textura devin teritorii cu particularit i de expresie mereu exploatate. spontaneitate i insolen . dimpotriv . toate rutele de expresivizare enun ate mai sus ar reprezenta un teritoriu de studiu plenar. cea liniar i cea pictural . de reliefare fa de mediu sau fond. (cel care construie te prin linie. vom accepta ideea c el reprezint una din primele op iuni din seria celor ce construiesc demersul plastic. În domeniul curent al compozi iei imaginii plastice ca o structur spa ial geometric . rolul perspectivei i tipurile de abordare cele mai proeminente istoric. cu nenum rate i colorate exemple. nu va putea face abstrac ie de un domeniu cu manifest ri atât de proeminente în secolul XX. trasee compozi ionale urmând reguli de desf urare mai greu identificabile sub aspect geometric dar extrem de eficiente sub aspect retoric. nu trebuie pierdute din vedere nici acele tehnici care opereaz fie mai subtil.

aceasta reprezentând f r nici o îndoial una dintre cele mai folosite modalit i de expresivizare a semnului plastic. putem identifica opera iuni tinzând sa reliefeze. Referindu-ne la modelaj. no iunea fiind evident dezlegat de orice sens peiorativ sau negativ care i s-ar fi putut atribui în limbajul curent. în cazul acestei categorii. În egal m sur . opera iuni de sintez sau abstragere. este evident c avem în vedere modul în care acesta este sugerat prin opera iuni plastice pe suprafe e bidimensionale. luminozitatea. a elegen ei. Evident c folosim acest termen pentru opera iuni în sensul modific rii unor atribute ale subiectului figurat fa de acelea i ale subiectului real. putem puncta rolul de prim rang al texturii.. plat sau spontan. Reîntorcându-ne la nivelul semnului plastic. opera iuni de reliefare a altora. în nici un caz. lucrurile sunt mai u or de identificat i în eles. Nici la acest nivel nu trebuie s pierdem din vedere modul în care se sus ine viziunea liniar fa de cea pictural . cu atât mai mult cu cât la nivelul ei se integreaz atributele de form i culoare.. pentru c numai prin enumerarea procedeelor de mai sus. se cuvin men ionate câteva opera iuni tipice. reliefarea nuan at a celor ce servesc expresia. Rostul opera iunilor de expresivizare ar fi acela de a crea texturi identificabile între raporturile: ordonat-dezordonat. vom avea în vedere sublinierea cantit ilor i calit ilor volumelor prin valorare nuan at . a a încât oricât de sumar ar fi preg tira profesional a unor practiceni ai publicit ii vizuale.MENTAL I SENZORIAL La nivelul semnului plastic. pentru accentuarea sau anularea unor detalii ale formelor. O alt tehnic de expresivizare este deformarea. ei nu vor putea face abstrac ie de for a de capacitare a unui mesaj în care culoarea este important . Nu se poate imagina for a de expresie a unui semn plastic în afara unor avizate opera iuni asupra texturii. semnele liniare negre. opera iuni de anulare a unor volume nesemnificative. cel enun at mai sus. nu la fel de simplu stau lucrurile în cazul formei semnului plastic. puritatea. dimpotriv . traducerea pulsa iei acestora în spa iu i a prezen ei lor în adâncime. în acceptul acestui curs: este evident vorba de modific ri de dimensiuni i raporturi ale reperelor lumii vizibile. au o identitate greu de confundat cu semnele liniare care construiesc imaginile lui Glaser sau cele care descriu formele morbide ale lui Starowieyski. precum i opera iuni de sintez c tre volume fundamentale. cu alte cuvinte la valorare. cu scopul punerii în valoare a unor tr s turi specifice. o anumit culoare st la modul ideal pe o anumit form i sus inut de o anumit textur i. agitat-calm. dup necesit i. sublinierea altora. func ie de culoarea i textura ei. Cu toate aceste. În esen este vorba despre integrarea unor volume secundare în volumul fundamental. realizând astfel un nivel dorit de oc vizual sau degradarea prin grizare. indiferent ce form vizual va înveli.. reliefarea orchestrat a unor volume servind expresia formei. numai prin valorare. i deform rile perspective i subiective. Atunci când ne referim la construirea subiectului prin semitonuri. de subliniere a personalit ii lui. în egal m sur accentuarea calit ii de cald-rece poate evea controlate efecte expresive. a ductului spontan sau elaborat. avem în vedere. sincer-elaborat. anularea unor reliefuri sau. Nu trebuie pierdut din vedere. Indiferent ce ar figura. o anumit culoare are o valoare semnificant cert . opera iuni de calmare a suprafe elor sau de populare a acestora. reliefuri dese sau rare. Se impune deci limpezit no iunea de deformare. din afi ele lui Lenica. Luat în sine. opera iuni de contrastare sau de stingere a unor raporturi valorice. i dac la acest nivel. a identit ii marcate. 39 . în fine.. aspect mecanic. verificat . aceea i form poate fi agreabil sau nu. asperit i egale sau inegale. o anumit textur se sprijin pe anumite calit i de form i culoare. din punctul de vedere al plasticianului. neted-rugos. a sincerit ii. se poate eviden ia cât de plenar poate fi servit o viziune sau alta. dat fiind importan a manevrelor de expresivizare consumate în jurul acestui atribut al formei desenate sau pictate. viguroase i sinuoase. poten ialul semnificant al culorii. Ar fi vorba de manevre de subliniere a clarit ii semnului.

s accept m ideea c atât deform rile morfologice cât i cele geometric-perspective sunt puternic determinate de un cadru istoric dat. obiectiv . Vom observa i subordonarea detaliilor fa de formele esen iale. tipul boticellian. perspective. a fost mai conving toare dacât expresia ei corect . orice subiect tratat de un afi poate deveni mai proeminent. sintetic expresive sau figuri subtil expresivizate c tre nuan e mai greu de definit. de abstragere. de la insesizabile corec ii ale unor repere anatomice pân la exager ri evidente. Sunt extrem de u or de sesizat diferen ele fundamentale de stil al formei între figurile elegant alungite. exponente ale unor coli artistice personalizate. deformat . prin sintez . Categoria deform rilor perspective cuprinde tr d ri inten ionate ale celor mai fire ti legi perspective: fuga perspectiv . topirea volumelor nesemnificative în cel fundamental. vom remarca faptul c .. În mod evident. A a precum în cazul unor caricaturi sau a unor portrete arjate. in ideea impunerii celor mai specifice tr s turi ale obiectului figurat. sculptura sau grafica dar se manifest într-un mod evident pân spre ocant mai cu seam în afi . dar mai ales în ideea alinierii acestuia la un ansamblu plastic dat. toate reprezentând modalit i de a pune în eviden tr s turi ce marcheaz caracterul subiectului. Se impune aici o parantez unde. tipul pop sau morbid. dup criterii cu totul subiective ale artistului. de rigori de figurare monitorizate de estetica personal . operând cu absolut toate tipurile clasice de deform ri -morfologice..MENTAL I SENZORIAL Deform rile morfologice reprezint o palet de mijloace de interven ii retorice nu numai ampl ci mai ales extrem de nuan at . al personajului reprezentat. viziunea ocular obiectiv . Deform rile subiective. prin tr d ri ale dimensiunilor i raporturilor geometrice. Deform rile geometrice. o imagine corect i obiectiv poate fi categoric întrecut . prin anumite deform ri subiective. prin argumente fizionomice. geometrice. abia sesizabile dar conving toare. puternic legate de deform rile perspective. Am f cut astfel trecerea c tre alt tip de deform ri. pot oferi o prezentare esen ializat i expresiv a formei obiective. spre mai expresiva prezentare a realului în reconfigur ri plastice sau cu scopul unei fire ti integr ri a temei plastice în mediul impus de receptare. desenele conving mai eficient în leg tur cu morfologia tipic a personajului dar i. ca i în cazul artelor tradi ionale. asupra caracterului s u. aceste deform ri sunt la fel de posibil de realizat în desen. mai credibil. sunt. anularea subiectiv a unor repere spre mai buna receptare a celor semnificative. din inventarul real i total al reperelor formelor vizibile. al identific rii datelor spirituale. mai profund asem n toare cu identitatea adev rat a modelului real. evocând cazuri clasice din istoria artelor vizuale. a a cum am men ionat mai sus. ca s ne referim la genuri cu imediat în elegere. la anumite norme estetice. imagini stilizate viguros. putem cu u urin eviden ia imagini cu deform ri morgologice situate pe un evantai larg de grade ale expresiviz rii. pictur sau fotografie. 40 . Sub aspectul tehnicilor plastice. În ceea ce prive te superangularul sau viziunea teleobiectiv aplatizant . Avem de-a face la aceast categorie a deform rilor de modalit i de modificare a formelor reale. Nu mai este pentru nimeni uimitor ca un desen sau o pictur s fie mai corespunz toare. Raportându-ne la un acela i ipotetic portret. ele i-au g sit rapid i firesc locul între cele mai curente tehnici retorice în lumea afi ului. dou atribute ale tehnicilor fotografice. de o imagine în care reperele concret-reale au fost subiectiv deformate de artistul fotograf. care. cel bourdellian. tipul rubensian. sugerarea geometric a adâncimii. în uria ul perimetru al lucr rilor de tip afi . preluat din realitatea vizibil . reprezint moned curent în aria artelor plastice tradi ionale. acceptate i manevrate la nivel universal.realizeaz o realitate plastic patronat de bunul plac al artistului. vom putea g si imagini din categoria caricaturii sau a grotescului. precum pictura. prin voin a artistului. cele sintetice sau de abstragere. sinuos mi cate i caligrafiat sintetizate din Art Nouveau fa de geometric-riguroasele stiliz ri din Bauhaus sau Art Deco. prin simplificare. indiferent de zona. mai ales în cadrul afi ului ca gen. sub aspectul relief rii tr s turilor fundamentale ale unui personaj. s punct m tipuri morfologice deja clasice. se extrag acelea care.. de genul de publicitate pe care o serve te lucrarea. Trebuie îns . Raportându-ne numai la tema portretului de pild . Ba chiar i în cazul fotografiei. Este important. vom observa cum realitatea. Anamorfoza i alte tipuri de deform ri prin model ri ale fizicii optice. de tiranii estetice..

Rembrandt i Vermeer ar pune str lucit în lumin abord ri distincte i performan e picturale profund marcate de personalitatea creatoare a acestor autori. a a cum men ionam la marea familie a artelor vizuale. Ne vom folosi de acela i exemplu al portretului. vom accepta ideea c raportat la dimensiunea scopului. antajul. Raportându-ne. din categoria c rora putem g si repere proeminente în istoria artelor vizuale. reprezint una dintre cele mai u or identificabile tehnici de expresivizare. cinematografie . fotografia i cinematografia. prin natura rosturilor sale. s atrag aten ia i s conving rapid cu mijloace uneori neortodoxe dar care pot fi scuzate de scop. exploatarea sau manevrarea sursei luminoase. datorate mai ales rosturilor de eficien ale genului. atât de proprii artelor vizuale. a a cum men ionam. scenografie. în care o anumit tehnic de expresivizare prin lumin . Folosirea avizat a regiei de lumini. uneori ridicat la nivelul de ultim consecin . 41 . În eviden ierea modalit ilor curente de expresivizare prin alegerea. este folosit în afi .. sculptura. Câteva studii de caz din istoria picturii. precum italianul Caravaggio. util m ririi dramatice a contrastului. acesta din urm uneori prea marcat de dimensiunea impresionant a mizei financiare. în cadrul acestei categorii de manevre retorice. în universul artelor afi ului. s fie importate. dramatismul etc. spre studiu. a unor opere apar inând Impresionismului i a Expresionismului. pentru punerea în valoare a unor reliefuri faciale sau a unor grimase este folosit la unghiul maxim. cu lucr ri alese din opera unor mari mae tri ai luminii. diferen ele majore de operare în aria artelor de evalet –pictura. În egal m sur îns va trebui s relief m faptul c folosirea unor asemenea manevre expresive din teritoriul afi ului datoreaz mult experien ei domeniului plastic tradi ional dar se impune s recunoa tem în acela i timp c s-au maturizat modalit i de mare specificitate.fa de cele aplicate sau apar inând marii familii a artelor vizuale: scenografia. pregnan a. în absorbantul domeniu al afi ului. în el ciunea. i dat fiind c . vor avea. Este u or de acceptat ideea c afi ul este obligat. grafica. la rându-le. tehnici lefuite milenar în bele-arte. teritorii de creativitate i dimensiuni remarcabile. Va fi chiar instructiv de remarcat modul plenar. între descriptivism i clar-obscur. definirea. cinismul..MENTAL I SENZORIAL Mai putem remarca r sturn ri de condi ii logice sub aspect fizic în favoarea unei virtualit i mai conving toare. pe de o parte.op iuni în limitele luminii naturale –arte plastice. cu rostul de a aten iona dramatic asupra unui anumit mesaj. nuan area poetic . se vor remarca. Intensitatea luminoas a spotului. gluma. pentru u urin a demonstra iei. dou mari coli universale de art . Ea are un caracter proeminent mai ales i pentru faptul c i se pot subordona rute de studiu apar inând semnului icono-plastic: claritatea. uneori mai credibile i mai acceptabile decât reperele lumii reale i obiective. fluxul luminos dirijat razant-lateral sau zenital. avem de-a face cu: . cinematografie . A a de pild . atât de interesat de modalit i retorice care s aibe efect de convingere mereu mai puternic. contrastul.. spaniolii El Greco i Velasquez.manevre tinzând s rezolve cerin ele celor dou viziuni fundamentale –cea liniar i cea pictural -.. fotografie. prin modalit i de punere în valoare a expresiei unei figuri. luminozitatea. toate trucurile dedicate expresiviz rii mesajului sunt permise pentru atingerea scopul – sentimentul.op iuni sus inute de lumina artificial -arte plastice. deform rile subiective.. flamanzii Breugel. la nivelul cotelor maxime ale eficien ei plastice. fotografie. E de a teptat ca toate aceste cuceriri ale figur rii i expresiviz rii prin folosirea luminii. poate ajunge i ea la valori extreme. ar putea oferi analizei prilejuri de a identifica manevre retorice bazate pe lumin . Desigur c i punerea în eviden .

fie prin sofisticate i costisitoare mijloace de iluminare expresiv . În Graphic Design. identificarea i etalarea sistematic a mijloacelor de a expresiviza opera plastic .. Îns i tema proces rii fotografice. în domeniul atât de ancorat în realitatea imediat . grijuliu satinat . dat fiind miza comercial sau politic a subiectului portretizat. O coperta a unei prestigioase reviste. prin deform ri expresive geometrice. concur la definirea atributelor cele mai seduc toare ale modelului. care se trimiteau c tre tipar.. lumina este o fireasc tehnic a desenului.. ast zi în sute i sute de variante. 42 . sub aspectul normelor de frumuse e comun acceptate. rigoarea geometric a unor planuri sau muchii. i toate acestea se petreceau înainte de laborioasele retu uri picturale. erau retu ate “pe viu” prin tu e delicat-colorate cu aerograful.. Într-adev r.. a graficii aplicate. este ast zi atât de irepro abil rezolvat încât trucajul nu mai poate fi sesizat nici de cele mai performante aparate de analiz . care-i corectau duios cele mai mici detalii ale unei fizionomii nu întotdeauna avantajoase. cu stâng cii i limite evidente pân mai ieri. se va pune “în lumin ” fie prin lefuite tehnici plastice. de gust dar i de natur a performan elor tehnologice. seduc toarele atribute de culoare i textur ale unui obiect recomandat pentru achizi ie. domenii în care în doar dou decenii s-au petrecut frenetice înoiri. spre mai conving toarea emo ionare a privitorului. reprezint opera iuni cu adev rat dificile. pentru profesioni tii domeniului nostru. a unui telefon mobil.. a a încât reprerele acelea s r zbat c tre lumina imaginii fotografice. unduioasele reflexe ale unui al de m tase sau suprafa a de plastic. de o st pânire atât de intim a acestora. manevrate în studiouri fotografice. în dialogul cu materialele specifice. Perfec iunea unor forme. chiar înainte de laborioasele proces ri ale imaginii pe computer. înarmate cu pensule de cosmeticieni. umbrele unor obiecte tehnice sau luminile lor neatente. nu va avea limite.. nu avem dreptul s uit m. încât. de mijloace multimedia. vor întrece ca prezentare orice figurare de tip natur moart flamand . desenul i pictura. pasta de pictur . piatra.. bronzul. în cea mai proeminent condi ie. Porii naturali ai unei po ete din piele. În egal m sur . vor fi puse în eviden . mai mult ca sigur “Life” publica o imagine simbol. în cazul acestei ultime categorii. s-a trecut de la pelicula foto i banda audio sau video. În cazul obiectelor prezentate pentru achizi ionare. prin tehnici subtile i eficiente de luminare. elegan a curburilor lor.. pe imaginile m rite. posibilitatea de a le prezenta la un nivel general valabil era credibil . capabile de infinite remodel ri. m iestria artistului împinge limitele acestor materiale c tre performan e remarcabile.. Ba chiar. prin nuan ri i mereu adecvate b i de lumin . s-a rezolvat str lucit i tema descompunerilor tipografice sau a caracterelor de liter .. cunoa terea intim a posibilit ilor mijloacelor de ultim or devine o condi ie sine qua non. cu fotografia profilului pre edintelui Nixon. de fotografie i imagini video. pentru a prezenta avantajos portretul unei tinere-manechin sau figura promi toare a unui candidat la pre edin ie. s-a rezolvat tema inconfortabil a machetei editoriale prin din ce în ce mai sofisticate i performante programe pe calculator. Este vorba de fapt de o cunoa tere a tehnologiilor unor genuri artistice. Cu atât mai mult. de informa ie. cum în studiouri fotografice atent utilate. chiar i pentru cei care capteaz realul prin mijloace exclusiv fotografice. s-a renun at la elaboratul proiect grafic realizat cu pensula. cât i fotografia.MENTAL I SENZORIAL Multiplicarea surselor i diferen ierea lor nuan at . -manevre de mare specificitate între limitele i performan ele tehnicilor artistice Dac în cazurile de modalit i de expresivizare men ionate pân acum. incizia gravat .. atât mijloacele plastice tradi ionale. la informa ia digital . fie c este vorba de laturile caroseriei unei ultime m rci de automobil sau de oldurile unei frumoase top-model. gen artistic aplicativ atât de dependent de b nci de imagini.. ceramica sau sticla.. profil atent i insistent îngrijit de nenum rate mâini.

cât i dimensiunea comentariilor. semnale i semne 3. . Aletheia -2005 .studii de caz * atât num rul cazurilor alese pentru curs i seminariile acestuia. Am trecut astel în revist cele mai folosite tehnici de expresivizare în arta afi ului. autor Mihai M nescu Ed. în func ie de intereseul cursan ilor i zona de provenien a specializ rii lor artistice. îi d uneori prilejul s sus in vizual texte scânteietoare. a devinit posibil prezentarea i analiza sub aspect semiotic. a celui icono-plastic cu existen real i a celor iconice i plastice cu existen teoretic . traseul occidental al alfabetului . maturizare a conceptului 1. argument 2. o anumit linie publicitar . tentativ de istoric al genului. În practica alc tuirii de imagini grafice care apar in domeniului publicitar. îns . recomand consultarea volumului “ Mental i senzorial . creatorul fie c este chemat s deseneze în jurul unui program capacitant cu osatura literar fie prime te dreptul de a conlucra. destine diferite pentru alfabetul occidental i oriental 4. Am evitat cu respect i fireasc re inere o incursiune în teritoriul retoricii lingvistice. de a sugera chiar prin desenul s u. precum i nuan area grilei de apreciere a lucr rilor. vor suferi modific ri fire ti. o informare permanent i o adaptare sever la nout ile domeniului reprezint singurele anse de a ine pasul cu mijloacele de mare specificitate de a expresiviza mesajul grafic. modalit i specifice de alc tuire a unor embleme 6.Bistri a EMBLEMA reper fundamental în programul de identitate vizual 1. Nu rareori artistul grafician concepe un text care ajut imaginea plastic printr-o potrivit sus inere verbal . unde competen ele ne sunt limitate. Harul s u artistic îi d îns dreptul s propun i s impun imagini care nu mai au nevoie de serviciile textului a a precum..identitate vizual în secolul XX”. 43 . rezumându-ne la teritoriul familiar al limbajului plastic.MENTAL I SENZORIAL Este deci evident c o bun cunoa tere a acestor tehnici. argument Prin identificarea semnului primar. Pentru o minim familiarizare cu aceast sec iune a cursului..limite i performan]e 5.

cu mari rezerve expresive i de nuan . Între reperele acestui program. dat fiind c expresia se refer strict la vorbire. autor Mihai M nescu. semne puternic codificate. hârtiile cu antet. are ca element principal un program de identitate. pentru EMBLEMA. pentru a acoperi un teritoriu de informare i instruire. Preponderen a acestei categorii de stimuli a impus reliefarea unui program de IDENTITATE VIZUALå. Astfel încât nu este deloc surprinz tor c între reperele unei campanii de promovare. Este vorba de o scriere care inten ioneaz familiarizarea cu geneza i maturizarea unui reper fundamental în artele grafice aplicate . Prin punctarea na terii pictogramei i a evolu iei implacabile a acesteia c tre alfabet. cum ar fi de pild . panourile publicitare. cu alte cuvinte. am optat pentru termenul – EMBLEM . Toate acestea au avut rostul de a în elege i a putea manevra retoric asupra semnului iconoplastic. marca fabricii. de la dimensiuni millimetrice pân la suprafe e de metri p tra i. al unei idei. prezervata ca formul curent în alfabetele de tip oriental. a-i adânci mesajul. cu pierderi de expresivitate i printr-o aten ie reînnoit pentru virtu iile pictogramei. parametrii de definire. de o uria a importan . practic neabordat în literatura românrasc de specialitate. Se cuvin reconsiderate i relansate teme de stdiu. a folosirii numelui “logo”. Emblema reu e te. Pe de alt parte îns . în ordine descresc toare. cel pu in sub aspectul puterii de convingere a mijloacelor publicitare. eficien a stimulilor optici este de multe ori mai mare de cât a celorlal i. programul de identitate vizual ocup un loc de frunte. biblioteca Universtit ii Na ionale de Arte din Bucure ti. între toate acestea. S-au putut astfel defini axe semiotice corespunzând unor parametri. Acest reper grafic este cel mai important element de identificare. În opinia noastr este un termen permisiv. sigl . semnificare. Deloc întâmpl tor. auditivi. afi ele i afi etele. Acest reper. a a precum se va demonstra mai departe.MENTAL I SENZORIAL Prin acceptarea modelului general al genezei semnului iconic s-a putut în elege raportarea la tip. lovindu-ne de nefirescul folosirii expresiei ”marca fabricii” pentru însemnul unei campanii publicitare în slujba unui personaj politic sau acceptarea termenului “sigl ” pentru o alc tuire grafic bazat pe o stilizare eminamente iconic . s-a inten ionat relansarea interesului pentru semnele icono-plastice cu semnifica ii controlate. este identificat sub mai multe nume: logo. semn plastic”. Nu ne afl m în situa ia de a legitima dreptul unuia sau altuia dintre aceste apelative. opozi iile structurale. pe departe cel mai important între cele care pot constitui un program de identitate vizual . iconic . emblem . dat fiind c argumentele în favoarea sau împotriva fiec ruia dintre acestea sunt la fel de puternice. de pe fa ad sau de pe hangarele institu iei. Cursul pentru masterat în Arte vizuale: “Semn. ecusoanele uniformelor angaja ilor sau elementele decorative monumentale. al unui produs. care poate identifica orice tip de alc tuire grafic semnificant . Orice program de promovare. olfactivi sau tactili. chiar prin defini ia din Dic ionarul Explicativ al Limbii Române. raportul între semnificant i semnificat. al unei institu ii sau al unui personaj. s comunice un maximum de informa ii printr-un minimum de mijloace. Nu e mai pu in adev rat c i termenii logo sau marca fabricii se pot folosi în situa ii care permit acest lucru. Dup cum este demonstrat tiin ific.EMBLEMA. circul un element unic. Este vorba de emblema institu iei. prin stilizare de litere sau modalit i mixte. remarcând i preferin a actual . interna ional . rela ia între referent i semnificant. c r ile de vizit sau insemnele de pe automobilele care transport m rfurile firmei luate în aten ie. a-l face mai expresiv. 44 . rolul acestui program este de prim importan . acea minim alc tuire grafic reu ind s fie cel mai economic reper publicitar în favoarea institu iei vizate.

a c ror frecven i lungimi diferite comunicau avertismente.. indiferent de importan a lor.. Acea “banc de imagini”. în ceea ce ne prive te. uneori pu in previzibile contacte vizuale cu subiecte înc ne tiute. Memoria sau rostul unui loc. dar care. avem de-a face cu pictogramele. chiar i asupra num rului i condi iei unor vizitatori. cum poate fi g sit rostul de identificare împlinit de emblem . semne de proprietate. Voca ia natural a unor repere din spa iul înconjur tor de a aminti oamenilor despre valoarea unor locuri cu hran . p r sind detalii specifice ale unui grup minor. constituie ansa supravie uirii sale dar i adaptarea mai eficient la vitregiile mediului. a alfabetului. la multe popoare întâlnim semnale din obiecte simple. de tentative de a reprezenta personaje. vânat sau cu alte interese. În mai toate acestea este vizibil efortul de simplificare. dup un cod cunoscut-acceptat de transmi tor i receptor. decupaje în urechi sau semne grafice cauterizate pe animale. În fine dar nu în ultimul rând. pe lâng sau în absen a graiului articulat. identific o categorie mai larg . Iat deci. semne pe instrumentele forjate în metal sau amprentate pe amfore sau vase de ceramic . a emblemelor. c tre elementele care. De la etalarea i expunerea acestora ca atare sau ca imagine a lor nu a trebuit s se str bat cale prea lung .. au prilejuit investirea acestora cu valori mnemotehnice. fundamentale pentru mediul animal. nu de un anumit ren ci de CATEGORIA renilor. au f cut din acestea sau detalii ale lor. vor fi prea discrete pentru tema noastr . legate în chipuri anume.. prezentare de elemente de identificare a gintei. mai rare sau mai dese. deloc întâmpl tor. mi c ri ale trupului sau ale bra elor.. în aceste primitive alc tuiri grafice. mici compozi ii grafice ce aveau s stea la baza scrierilor. Este vorba evident. De asemenea.MENTAL I SENZORIAL A a încât. de sintez a atributelor specifice ale subiectului desenat. dintotdeauna i pentru totdeauna. Semnalele de tob . r bojuri cu variate suporturi i diverse forme grafice. noduri sau împletituri. În ceea ce prive te semnalele. Prin semne simplificate. pre ioase semnale. uneori chiar în desf urare temporal . din clasa tipurilor. se poate spune despre emblem c este cel mai concentrat mesaj publicitar despre un subiect dat. 45 . simplificate la esen ial tocmai prin natura emisiei. dup cum s-a demonstrat. prin intensit i diferite de lovire.. (preotul catolic Joseph Schmidt – “Tobele papua ilor Nor”). semne de proprietate precum crengu e t iate i încruci ate. ap . cu atât mai bogat cu cât experien a sau cultura receptorului sunt mai bogate. ca feromonii de pild . vor fi sonore sau optice. se define te no iunea de TIP la care se vor raporta nenum ratele i. prelungite sau nu cu stegule e. animale sau obiecte. cu prezen e întro suit care incearc s sugereze anumite evenimente. informa ii i altele. puteau oferi un limbaj uimitor de bogat pentru transmitere de tiri. A a cum se va vedea mai departe. a fost rezolvat prin semnale i semne. dar mai ales. împletituri pe brâie. cele olfactive. totemuri i tatuaje dar i. Va fi vorba nu de acel anume cal ci de IDEEA de cal. comune. simplificate astfel pentru a învinge dep rtarea sau necunoa terea dialectului. Printre semnalele acustice putem pomeni de unele strig te nearticulate. embleme sonore ale tribului sau chiar ale persoanelor. se marcau proprietarii sau me terii fabrican i. 2. chem ri în ajutor pentru r t ci i sau înfometa i. Între semnalele optice enumer m str luciri de focuri sau coloane ritmice de fum pentru anun uri la mare distan . chiar importante pentru subiec ii umani. mai cu seam . pentru avertismente. dar în alc tuiri speciale. semnale i semne Nevoia de comunicare a oamenilor. chem ri. în logica abord rii acestei lucr ri. atributele unui obiect sau a am nuntelor sale. Fie i cea mai rapid survolare a teritoriilor culturii umane nu poate trece cu vederea alc tuiri prin care semenii no tri comunicau: sfori cu noduri i inser ri de scoici. acestea.

mai larg semnificat.indieni americani. Este o dovad neîndoielnic a faptului c . pentru c avem un impresionant inventar de m rturii despre saltul de la desenele pictografice c tre sistemele de scriere ideografice. a a încât undele unui pârâu devin linii ondulate. elementele componente ale unei alte prezen e vizibile devin anumite i specifice drepte sau curbe etc. Primele semne. mesaje desenate pe coaj de copac – “Scrisoare de dragoste a unei iukaghiri “ sau pe piei de animale . cu degetul. apte de a se transforma în trasee simple. sub aspectul condi iei estetice a figur rii. pasul esen ial c tre scriere. dateaz din epoca preistoric . Am putea deci conchide. pot dovedi uimitoare calit i de sintez . colectivit ile umane. încât. de a. prin schematiz ri progresive.urme de mâini -. Atunci când se ordoneaz în trasee decorative tr dând figurativul. vor ajunge semne epurate de rosturi iconice. indubitabil ilustrativ. Lips -”Obâr ia lucrurilor” Ed. vom putea remarca schematiz ri geometrice care prin tr d ri figurative. teme în elese i de cei c rora le erau adresate. persoane sau elemente din natur . determinate în principal de necesitatea folosirii frecvente.i marca prezen a în trec toarele suporturi fizice ale vie uirii sale.. Se pare c putem vorbi de popula ii intens antrenate în a figura prin ideograme texte care comunicau pe larg i nuan at teme specifice. la popoarele primitive. în mod cert. Pictografia a constituit. prin nuan ate serii pictografice care traduceau f r dificultate catehismul. s simbolizeze acela i subiect. putem constrata c exist nenum rate m rturii asupra traseului identic. dau na tere unui repertoriu geometric cu o origine din ce în ce mai pu in lizibil . blana i altele. subiecte vital-importante. devin trasee abstrase ale unor motive concrete. va sta la baza primelor încerc ri de a crea semne care stilizau ideogramele cu un punct de plecare. chiar cu varia iuni temporale. (acela Iulius E.. g sesc mijloace de a transmite teme serioase. Tema inconfortabil a acelor desenatori de ideograme era aceea ca imaginea grafic realizat de ei s aibe sens nu numai pentru autor i apropia ii aceluia ci i pentru al ii. tind s sugereze asem n ri cu animale. vor putea defini doar câteva vocale i consoane.. de la desen care str duie s figureze dar care.“ Dare de seam pentru iarn a unei c petenii sioux “ sau “ Vân toare de foci “ la eschimo i . ini ial concret-figurative. devin sintetice. prin simplific ri succesive.. mai apoi semnele marcate tot cu mâna.MENTAL I SENZORIAL Indiferent cât de ascuns va fi. 46 i . Pe aceast rut deci. din cea mai îndep rtat antichitate. tiin ific Bucure ti 1958). dimensiunea.. ca modalitate fundamental de comunicare la unele popoare primitive . imaginând un traseu specific al desenului pictografic c tre alfabet o schem greu de contrazis. care izbute te s comunice subiecte relativ nuan ate. men ionat mai sus. precum culoarea. alc tuiri grafice remarcabil de timpurii. Acest repertoriu. a a precum vor depune m rturie unele din imaginile ce vor urma. artistice sau nu. pân în secolul trecut. atunci când sunt confrunta i cu imperioasa nevoie de comunicare. ale devenirii ideogramei. imagini. l sate de nevoia omului de a. Lips -”Obâr ia lucrurilor” Ed. Luând în aten ie chiar numai ruta de maturizare a pictogramei c tre ideogram . i totu i se pare c aceast provocare era atât de bine dep it de primitivii autori cât i de nelini ti i interesa i în prozelitismul catolic. Chiar dac îns pictografia s-a p strat. au o mare for expresiv . de abstragere a reperelor puternic-semnificante. a a cum spuneam. prin mijloace grafice de o larg accesibilitate. Treptat. cât de primitive ar fi.i pune amprenta asupra lucrurilor. aveau s ajung scriere. figurarea unui astru devine un cerc.semnificând categorii atât de generale. Iulius E. semnele grafice. dar care. încât exist m rturii c unii preo i catolici î i cre tinau supu ii mexicani. unor ipotetici receptori.. în cele din urm . tiin ific Bucure ti 1958 Aceste îduio toare alc tuiri grafice. un animal periculos va fi recunoscut de un vân tor cu experien tratat ca atare. ajunge s semnifice. Pân de curând reg sim. sub atribute întâmpl toare i prea nuan ate. simplificat spre un statut geometric. Pe de alt parte îns .

destinul comun al alfabetului. f r nici un risc de interpretare gre it . grece ti i. perfect capabile s alc tuiasc ideograme. le-o impunem. cu toate detaliile care îl identificau. reu ea s evoce specificul unei meserii. în cea asirian . avem de-a face cu un singur semn grafic fundamental. în acest caz al scrierii cuneiforme. izbutea sa semnifice. figurând un subiect determinat. cu rost func ional-semnificant. simplific rile acestora fiind preluate de greci. eschimo i . dar peste decenii. ca gen grafic acceptat.na terea i folosirea alfabetului aveau s fie fenomene cu o extindere inexorabil . cei de acum. comune sub interesul unic. de la figura individual la cea general valabil . prin repeti ii i înclin ri deosebite. în altele. reu e te s construiasc imagini grafice complexe. al în elegerii lui de o categorie mai larg de receptori. latine. asirienilor. relativ atent detaliat .. au urmat logica pe care noi. E important de remarcat abstractizarea unei litere. Într-un capitol de mai departe se va reveni pe larg asupra acestui aspect. Acesta a fost s fie. semn care manevrat. am reliefa un firesc mentalism. Iar dac am îndr zni s identific m în aceste inerente opera iuni. urma un traseu logic. bine alese. Ini ial o vignet . În schimb. de o rim plastic foarte strâns . înclinat în diferite chipuri construie te silabe i slove distincte. destine diferite pentru alfabetul occidental i oriental Reiterând un adev r fundamental. scrierile s-au dezvoltat de la desenul fidel.. remarcabil prin precocitatea încheierii procesului de simplificare a semnului fundamental. avea s se îndrepte c tre o inexorabil geometrizare. Renun area la valoarea anecdoticsemnificant a ideogramei a fost dificil i extins în timp. romani dar i evrei i arabi precum i de indieni. mai apoi. Astfel. care nu mai las loc emo iilor ci doar d anse sporite mesajelor economice i clare. care figureaz . proces ce poate fi urm rit comparativ în scrierile egiptene. sub aspectul necesit ii manevr rii lui. pentru c acest subiect constituie o rigoare foarte atent respectat de desenatorii de liter i creatorii de embleme.MENTAL I SENZORIAL tasmanieini. abstract. cu mult mai restrâns a emblemei. Trebuie s accept m îns ideea c nu toate traseele de alc tuire în timp a alfabetelor pe care le cunoa tem. Pasul esen ial în evolu ia scrierilor îl va reprezenta trecerea c tre registrul fonetic al limbii. Vom avea îns de a face cu dou rute de maturizare a acestui traseu. în care simplificarea semnificatului ini ial. de invidiat chiar i în zilele noastre. simplificarea geometric se produce foarte timpuriu. la cel abstractizat. de logic devenire. Dac în scrierea chinez . Exemple str lucite ale acestei deveniri se g sesc în scrierea sumerienilor. repetat. asem n tor unui cui or. patronajul uneia dintre structurile fundamentale. au suportat modific ri de sintez pe o perioad de câteva sute de ani. Deloc întâmpl tor. Ideogramele chineze. de exemplu. de la semn grafic iconic c tre semn epurat. care ini ial reprezenta ceva. simplificarea acelora i semne a fost remarcabil de precoce. cretane. Micul vârf al unui instrument care apas în lut i las semne identice. a a cum am men ionat deja. se mai poate deslu i chipul primitiv al no iunii înf i ate. se poate identifica un fenomen absolut similar. chiar în istoria. Realiz rile egiptene din perimetrul scrierii hieratice aveau s fie preluate de fenicieni care pot fi considera i inventatorii alfabetului. care simbolizeaz . o mic ilustra ie. Situa ia seam n ocant cu cea a unui 47 . egiptenilor. chinezilor. o sintez a unor elemente primare. feniciene. un efort st pânit cu rigorile sintezei. aceea i ocupa ie. în aceasta din urm . cu repere grafice care aveau ca rost neîndoielica trimitere la subiect. cuneiform . 3. Putem vorbi aici. în lumea atipic a civiliza iei sumeriene.

pe parcursul a numeroase secole. ba chiar prin câteva scrieri paralele... Orgoliul culturii occidentale impune descoperirea i folosirea consistent a tiparului cu elemente mobile. generozitatea unor curbe de deasupra sau de dedesubtul liniilor trasoare ale textului. personalitatea artistului autor.fierarul Bi en – sec XI – . În laborioasele construiri de liter dup tipare caligrafice. în localizarea amprentei psihologice a autorului scrierii. s -i spunem. Angajarea direct . grila de apreciere bazat pe binomul mental-senzorial. ne poate prilejui instructive concluzii. mai elegante. tipografic. îi tr deaz personalitatea. sau cu cea ale unui scriitor care. a celui care scrie. Amintind despre ce spuneam mai devreme legat de emblema care spune ceva i despre calitatea. Destinul aplicativ al acestor semne. Din nou. p strând cu obstina ie elemente înc sugestive.. avea s opun cea mai mare rezisten depersonaliz rii. nervoas i muscular . a fost înlocuit cu o dactilograf . Cu toate acestea.. Pe de alt parte nu ne putem ab ine s remarc m un evident interes pentru estetica acestui semn. vom avea o ocant m rturie despre modul în care s-a lefuit în timp. caldpersonalizate prin gesturile sale. dezumaniz rii literelor. 48 . înc predate în colile europene pân c tre sfâr tul deceniului ‘50. Amploarea unor trasee. indiferent de solu iile impuse de practici seculare. stilurile italice. --În acest moment îmi pare esen ial de atras aten ia asupra unei diferen e de destin a semnelor alfabetului occidental fa de cele de tip oriental. se raporteaz la banalele semne alfabetice ale noastre. cu atât mai mult cu cât se îndep rteaz de modelul. obligat de rosturile implacabile ale repetabilit ii i ale lizibilit ii. simplificarea semnificant men ionat se înso e te cu trasee grafice mai fluide. Avem de-a face cu dou rute de maturizare ale unor sisteme de comunicare prin alfabet. ofereau înc numeroase posibilit i de a interpreta personal anumite construc ii sau leg turi. atunci când nuan ele rosturilor o pretindeau. manevrând literele mobile ale alfabetului. traseele fluente i elegante. Grafologia mizeaz tocmai pe aceste repere în descifrarea. China. Din nou. puteau depune m rturie depre un anumit autor. c tre mijlocul secolului al XVI-lea. o ideogram care reprezenta un tip de vas chinezesc. odat cu Guttenberg. prin simplific rri de gesturi care îl construiau. avea s se purifice ca semn. ideograme cu sensuri i nuan e înc bogate. în iruind cuvinte construite cu pana.MENTAL I SENZORIAL caligraf-desenator medieval care poate fi înlocuit cu un simplu tipograf. toate acestea. tocmai ea. despre o anumit structur . pe cele dou rute de devenire. leg turile mai mult sau mai pu in inteligente între litere. Cu ajutorul unor informa ii mai obiective. de interpret ri speciale. prin înl turarea detaliilor mai pu in semnificative pentru a deveni mai u or i mai rapid de trasat. Nostalgicele comentarii ale unor speciali ti occidentali vorbind de aceast bog ie de sensuri. ronde sau batarde. f r a reprezenta neap rat un anumit stil.. am putea observa un mic recul analitic fa de aceste fire ti fenomene i am putea identifica opera iuni marcate de rigoare mental asupra unor alc tuiri grafice care vor pierde din atributele lor senzoriale Analizând dou imagini ale unor litere chineze ti. va vi marcat evident de specifice deosebiri. Un desen ale c rui virtu i ini iale erau acelea de a u ura recunoa terea acelui anumit tip de vas iar mai apoi. sensibilitate i cultur .. se poate vorbi i despre m rturia pe care o poate da litera scris în leg tur cu cel ce o traseaz pe hârtie. cu rute comune pân la un punct dar cu mijloace surprinz tor de diferite.ideograme simplificate gravate în lemn sau metal . Scrierea chinez va ceda cel mai greu necesit ii simplific rii i geometriz rii reci. putem situa în China primele solu ii tipografice cu repere mobile .

limite i performan e Binecunoscutele tabele comparative ale destinului comun al alfabetului occidental. reprezenta o mo tenire prea pre ioas pentru a fi neglijat . chiar în afara cunoa terii limbii. identificate în perimetrul oriental. Deloc confortabil acest deziderat.. acest dialog a fost marcat de condi ia de completare. peste na iuni cu limb deosebit . traseul occidental al alfabetului . 49 . trimitea c tre motivul ini ial. tramat de prezen a cuplului mental-senzorial. De altfel. indiferent de zona cultural provenient a semnelor. pe fondul unor cet i i colonii apar inând unui imperiu întins. în rela ia cu tradi ia. Tocmai în lumina acestor ultime afirma ii se impune rostul de a analiza traseele men ionate. care va fi de altfel în mod necesar reluat în paginile urm toare ale scrierii. pentru ca i aici aveam de-a face cu imperii întinse. În ceea ce prive te rela ia text-imagine. dau m rturii solide asupra maturiz rii acestor alc tuiri grafice care vor deveni colec ie de litere-alfabet. ansa unor mesaje mizând pe sugerarea unor no iuni. c tre liter . adeseori având culturi deosebite. La început. a a cum men ionam. printr-o niciodat tr dat aten ie pentru puritatea i frumuse ea semnului plastic care construie te semnul iconic. simplific ri realizate prin sinteze mentale i geometrice. în lumea occidental . de o remarcabil specificitate. Literele alfabetului î i p streaz cu obstina ie atribute de capacitare senzorial . în care rela ia de baz ar fi compensarea continu . Din nou. explicare. 4. vocale i consoane. Acelea i teme. avem de a face cu o autonomie a fiec rui reper al binomului. i chiar rela ia între imagine i text a trebuit reconsiderat . a genurilor artistice. În cele din urm . acestea izbutesc s transmit mesaje. Timp de secole. în traseul occidental. inteligibile i f r riscuri de confuzie sau interpretare. fie de imagine. bog ia de nuan e ale unor semne-imagini.. necesit ile administrative impuneau mesaje scrise. în ideea unei noi lans ri a preocup rii avizate pentru acest dificil i nobil domeniu al artelor grafice aplicate: EMBLEMA. Acele litere sunt. Pe de alt parte. în traseul oriental. cariera cu o frumoas tradi ie i de o pregnant actualitate. prin abstrageri i mai curajoase. cu posibilit i multiple de gref ri de sensuri. cu o surprinz toare putere de mesaj în sine al p r ilor. supunând teritorii îndep rtate. Dac în cazul alfabetului oriental. suplinire.MENTAL I SENZORIAL Pe de o parte.. poate prilejui instructive concluzii. Legat de aceste ultime men ion ri se cuvine s impunem o prim i surprinz toare concluzie. sunt altfel i specific nuan ate. emblema a reprezentat o modalitate de continuitate fireasc . nu putea fi u or tr dat . mult mai aproape de condi ia pictogramei decât a unui semn puternic geometrizat i epurat de mesaje imanente. de a se servi de mesaje mental-senzoriale. Luciditatea i pragmatismul sintezelor de tip occidental a dus la semne grafice semnificante. în cazul rutei occidentale a afabetului. un desen cu o mare valoare iconic . textul sau imagina. pentru a reu i semnificarea unui singur sunet... ar putea fi aceea a rela iei imagine-text. c tre alfabet. mai apoi. vocal sau consoan . În cazul imaginilor sintetice. bazate pe principiul unor elemente fundamentale modulare. se realiza desprinderea total de orice semnificare a unui subiect iar semnul folosit identifica doar sunete fundamentale. rela ia între imagine i semnifica ie a trebuit redistilat . O categorie distinct de studiu.. aduceau semnul grafic c tre rostul de a semnifica o categorie mai larg de subiecte. o perspectiv analitic . capabile s construiasc cuvinte evocând subiectele ini iale. dau m rturie despre condi ia echilibrat a fiec rei componente. bazate ezclusiv pe limpezimea semnului iconic. Traseul condi iei literei se poate deci simplifica : e vorba de un efort continuu i ra ional de a desp r i semnul de no iunea pe care o figura. care pot comunica emo ionant numai pe baza unor ample detalieri de text. haiku i haiga. sarcini îndeplinite fie de fext.

de lumesc. secret. nu convinge..un cap de bou.metafor --. sau. pân la scrierea stass sau standard. poate fi evolu ia scrierii. prin elemente mobile. va fi capabil s construiasc mesaje nuan ate. Prin prisma nostalgiei sus amintite.MENTAL I SENZORIAL Un fragment din tabelulmen ionat. din nou cu sensuri care opereaz asupra sensibilit ii sau asupra incon tientului. care este capabil. aceea de sintez . --. la fel.verificarea impactului lor cu mesaje lefuite în secole.. Dovada cea mai bun este preluarea servil a sistemului cifric arab. ale separ rii elementelor. de a opera cu semne care fac parte din marea familie a simbolurilor ce marcheaz deja subcon tientul genera iilor dinaintea noastr . eliberat de orice orgoliu.. nuan at prin mijloace minime dar de mare eficien . Se solicit astfel o capacitate de mare noble e a spiritului. Împingând spre o extrem a acestei viziuni. Chiar în secolul XX studen ii europeni sunt înc tributari tradi ionalei caligrafii în vreme ce studen ii de peste ocean practic . de o ra ionalitate rece. are un evident câ tig de cauz . mai ales. filtrate op ional în timp. O oglind mai mic .. de la manuscrisele medievale. asem n tor cu limbajul gravurii. putea s îndeplineasc . --. legitim . în orice sistem de comunicare. În ceea ce-i prive te pe creatorii din perimetrul graficii aplicate dar i pe studen ii în belle – arte care atac acest gen .îmbog irea alfabetului plastic personal în perimetrul semnelor cu elemente verificate istoric. este locul s apreciem faptul c economia mijloacelor reprezint o ans pentru eficien a mesajului. prin simplitatea grafiei. no iuni abstracte ) --. se impune cu o implacabil necesitate i. --. ini ial iconice. se poate remarca faptul c necesit ile civiliza iei de tip occidental impuneau o sever ac iune de sintez . inventarul mic al semnelor primare. excitând sim ul poetic sau puterea de asociere a destinatarului. atât de impersonal . d m rturie despre faptul c este deosebit de dificil s se mai poat face o leg tur între motivul de început . complex. câ tiguri neîndoielnice de mesaj corect-pragmatic dar pierderi de nuan e emo ionante. Din nou deci. referitor la pierderea amprentei subiective a enun ului scris. scrierea standard. este fireasc . se poate vorbi de un câ tig de experien remarcabil în mai multe planuri : --. cu dificult i evidente de memorare i operare. de desprindere de banal. rezultante capacitante. fiin e. evocând gesturile primordiale ale crea iei. Pe de alt parte. Argumentul ar fi o simpl compara ie între o opera ie de înmul ire cu mai multe cifre în alfabetul latin i în cel arab. prin inventarul mic de de semne primare. Din nou. Prima.un antrenament impus în zona ideilor . semnele prezen ei divine. Avem convingerea c semnele fundamentale. Momentul descoperirii tiparului. de abstragere. bagaj obligatoriu al fiec rui artist. Cea din urm . psihologic sau având prin corelare. inteligent manevrat. numai cu dou semne fundamentale s comunice mesaje cât de ample. ruta nemiloasei geometriz ri a figurilor. laborioas i extins . dar întru totul explicit . sub aspect electronic nu poate fi comparat decât cu acel semn--cui or.familiarizarea cu lumea simbolurilor ( imagini. subcon tiente i. care. manevrat acum câteva milenii. al afi ului. acelea i deziderate. nu în ultimul rând. al ilustra iei. obiecte. prin u oare manevre. performan ele acestei preocup ri. ca un argument suplimentar.structurarea unui bagaj personal de vehicule–simbol. preocuparea pentru emblem poate c p ta interese relansate din cauza reinvestirii semnului desenat cu mesaje din nou subtile.i alc tuirea geometric epurat . cu majuscule. cu preferin . putem evoca actualul sistemul binar.. a conflictului de mai sus. amprentate de psihicul autorului. mistice. Aceast remarcabil performan . care ofer posibilitatea unor enun uri nuan ate doar prin comanda închis-deschis. semnifica iile cotidiene. semnele primelor caracteristici ale materiilor 50 . care nu are ca rost decât s semnifice vocala A .exersarea mesajului subtil..

schem agreat de Umberto Eco i grupul . Se impune deci. este un semn plastic în form de cerc. a ezat în partea de sus a unui oval. Semnele iconice sunt cele care au un raport de asem nare cu realitatea exterioar iar cele plastice nu sunt atât expresia iconicului ci.situarea: . este evident raportarea la o clas de obiecte. semnele substan elor fundamentale. cel pu in prin câteva repere. . la un “tip” pentru semnificare. De aici una din dificult ile de selectare în momentul perceperii a semnului icono-plastic : un con inut se amestec cu comentariul lui. prin opera iuni de conformitate i recunoa tere.. oblic i vertical. fiind vorba de capacitatea de a atrage privirea iar mijloacele fiind reprezentate de tensiunea dat de ordinea unei st ri. identificarea i analiza semnului. marcheaz puternic bagajul nostru spiritual. a a precum tipul de câine nu are nevoie de o anumit culoare. pozi ia. Înc la acest nivel al manevrelor la nivelul parametrilor fundamentali se poate întrez ri frumuse ea dar i dificultatea construirii unei embleme. În chestiunea recunoa terii tipului importante sunt: . Semnificare.contextul: -un semn primitiv. orientarea i este extrem de important de în eles c cele mai simple opera iuni de modificare a acestora aduc dup sine alte i alte semnifica ii. cu aluzii anume de pe pere ii unui internat î i pierde semnifica ia pe o foaie de hârtie din biroul unui psiho-terapeut. acceptat prin rutin i dezordinea impus de creatorul imaginii-mesaj. el este definit prin trei parametri: dimensiunea. În ceea ce prive te semnul icono-plastic.. Termenul generic de semn define te de fapt un semn icono-plastic . sub aspect semiotic. Tipul la care ne referim nu are caracteristici concrete ci mai degrab conceptuale.) Orice alc tuire icono-plastic are un capital de energie vizual . prin imaginarea celor dou oblice care se adun c tre vârful triunghiului. Semn Plastic” -Mihai M nescu -biblioteca UNAB) 51 recunoa tere conformitate SEMNIFICANT . o sintez a dou semne descifrabile doar teoretic : unul iconic i unul plastic. Fa de alte tipuri de imagini icono-plastice. axe semnificante pentru ace ti parametri : -dominan a (ce dimensiune grafic domin pe alta) -central. Nelson Goodman -1968) Putem propune un model general al genezei semnului iconic. dinamism. bineîn eles. pe de alt parte. Se pot imagina. o liniu de pild .MENTAL I SENZORIAL esen iale sesizate de om. instabilitate etc. coad i l trat ci este sinteza acestor caracteristici.acela i semn simplu. ( content & comment ) – (cf.periferic (important spre centru sau mai pu in important spre margine) -echilibrul (între orizontal. stabilitate. poate fi nar sau gur . ( * ) TIP stabilizare conformitate REFERENT transform ri în care. de blan . mai degrab cele care pot sus ine con inutul iconic. emblema este ceea ce s-ar putea numi un “enun puternic codificat “ ( * cursul “Semn. poate fi citit ca ochi iar pozi ionat în partea de jos. De pild desenul unui cerc semnific pe de o parte ideea de cerc dar. avem de-a face cu tot atâtea semnific ri de echilibru.

Trasee cât mai fluide posibil 52 . a unor opera iuni apar inând exclusiv acestui domeniu. de sintetizare a unui motiv ini ial. Din cele mai vechi timpuri. În situa ia îns în care un subiect anume se caracteriza prin tr s turi mai pu in obi nuite. Cel pu in datorit faptului c semnul trebuia folosit frecvent sau pentru motivul c pretindea o receptare rapid i f r aproxima ii de în elegere a semnificatului. sau. al turându-se Cuplajele -entit i distincte. mai apoi a unei embleme. modalit i specifice de alc tuire a unor embleme Desigur se cuvine men ionat firescul unor opera iuni de simplificare. cu anumite i strânse categorii de drepte sau curbe i cu dimensiuni egale sau foarte apropiate.MENTAL I SENZORIAL În majoritatea cazurilor. micul exerci iu grafic era economic i simplificat c tre esen ial. regnuri. se remarc în alc tuirile grafice care construiesc simboluri. pot între ine o rela ie de similitudine Sensuri ambigue . ne vom referi în continuare la cele mai curente mijloace de sintez . stilizarea. al dimensiunilor i pozi iilor unor semne grafice. cel pu in fa de imagini în care ponderea enun ului de tip plastic e mai mare. Vom proceda deci la identificarea unor transform ri de tip geometric. a unei reprezent ri iconice cu detalii care tind s semnifice ini ial identit i din categorii inguste. c tre atribute general valabile pentru clasa de subiecte figurate. printre cele mai curente modalit i de a expresiviza mesajul -la o imagine iconoplastic de tip emblem -: Interpenetr rile .însemnând adaosuri. restrângerea traseelor liniare c tre un num r mic de tipuri –unde este evident efortul desenatorului de a opera cu semne din familii pu ine sau mai pregnant înrudite. Dac cele de mai sus au reprezentat cel mai importante modalit i de expresivizare a unui mesaj puternic semnificant. semnificantele acelora. (savuratele expresii cu dou în elesuri). poate fi excelent exploatat i în construirea de imagini. exerci ii de construire doar pe una sau dou valori de unghi. Este desigur vorba de tehnici la fel de vechi ca istoria primelor imagini desenate. Rime plastice cât mai strânse. tehnic ce reprezint moned curent în alc tuirile plastice apar inând suprarealismului. i aceste manevre plastice pot fi identificate din cele mai vechi timpuri. prin m iestria desenatorului. se impunea ad ugarea. 5.o modalitate de expresivizare atât de fireasc i eficient în lingvistic . de pild . gradul de semnificare dar i de acceptare de c tre privitor a sensului semnificat este ridicat. prin care un enun aparent cert i cu adres sigur . atât de specific construirii i cizel rii unei ideograme. care au avut ca rost simplificarea. a a cum am men ionat deja. alc tuitorii de ideograme opereaz con tient dar i instinctiv c tre abstrageri ale unor tr s turi care pot semnifica categoria mai larga a subiectului. Aducerea unghiurilor la valori cât mai asem n toare -o asemenea rigoare auto-impus este foarte apreciat din cele mai vechi timpuri. grefarea unor calit i atipice sau apar inând unor alte categorii. de epurare a imaginii iconice ini iale de reperele plastice suplimentare i cu valoare semnificant prea diluat .entit i indecise. dovede te posibilit i de a sugera i alt în elesuri. Legat de acest de la urm subiect. în ideograme-martori ale civiliza iei egiptene. care. unde nivelul de esen ializare este remarcabil de lefuit i de conving tor. am putea enum ra. care îns pot purta tr s turile câtorva alte tipuri distincte. suprapuneri construind un motiv credibil. tipic emblemei. unde un semnificat proiecteaz în elesul i c tre alt sens Transform rile .

c tre o neîndoielnic personalitate. 53 . au grafisme i structuri deosebite. c tre o rapid i cât mai asem n toare impresie grafic . distincte sau asociate. înseamn înc lc ri ale ordinii prestabilite pentru motivul-tip. toate aceste categorii de manevre. construite parc prin efort mic i gesturi fluide. sunt repere care au urmat îns un proces distinct de maturizare. albastru sau auriu trebuie transpus în limitele alb-negrului. Erau de pild semne i semnale auxiliare ale r zboiului. se petrece în Rena tere. conducând-o c tre remarcabile ideograme cu mesaje sintetice au fost acelea i si în cazul emblemei. apar inând. prospe imea. genul emblemei a suferit un proces de evolu ie c tre sintez . ca permisiuni de joc. netr date nici în zilele noastre. reprezint unul dintre atributele cele mai apreciate. traduc cu exactitate acea culoare. Cu toat aria larg a posibilit ilor.MENTAL I SENZORIAL -asemenea trasee. aspectul grafic al pictogramei. prin sublinieri ale unor caracteristici generale. exerci iilor de decorativizare. precum i atributele esen iale ale emblemei. înc lcarea ordinii înseamn de fapt anularea unor specificit i ale unor tipuri particulare. Aceste nuan e i în elesuri se pot adânci i extinde prin punerea în alte i alte contexte. (“Ordine i dezordine în limbajul graficii “ – Mihai M nescu -Ed. spontaneitatea. Acestea din urm . specific acestui gen al graficii aplicate. la fel ca în alte domenii ale graficii aplicate. maturizare a conceptului Trebuie remarcat îns c . acela al identit ii unei categorii mai largi. În cazul ideogramelor chineze de pild . verticale sau oblice. u ureaz drumul receptorului c tre mesajul semnificat. Definirea no iunii i a regulilor de cercetare i realizare ce au constituit tiin a emblematicii -cu sens distinct la vremea respectiv -. aceste manevre retorice. Un plastician care prive te o carte de heraldic nu poate r mâne insensibil la nuan ele iscate prin variabilele impuse semnelor i decorurilor. din timpuri imemoriale. Exagerarea simetriilor -reprezint o alt uzitat modalitate de agrementare a imaginii sintetice. între simboluri i fonduri. prin elud ri ale unor specificit i. mai erau i alc tuiri grafice pe stindarde sau scuturi. pot fi eviden iate prin exemple conving toare. prin epur ri. O bun parte dintre motivele care au lefuit inuta. care se caracterizeaz prin detalii credibile i fire ti. prin caracteristici distincte. Se poate spune aici c dezordinea = m rirea lizibilit ii. Din punct de vedere semiotic deci. Unul din modelele acestei tiin e se va reg si în heraldic . Iar când fundalul ro u. construite în rigori tot mai atent inventariate. Permut rile de elemente primare genereaz teme deosebite iar determin rile pleac de la rela iile mereu posibile dar riguros legiferate. c tre fundamental. lejeritatea de a-l repeta i pune în aten ia receptorului. Rosturile adânci. în formule ce dateaz din secolul al XII – lea. Tehnic 2001) tentativ de istoric al genului. regulile acestui joc prea serios pentru oamenii obi nui i. terenul de descoperire de embleme i alegorii. tentativele se supun unui cod de legi neînc lcat de sute de ani. indiferent de multiplicarea manual sau tehnic . în studiile de caz prezentate mai departe. Procesul obligatoriu de sintez a intit c tre o mai bun i general lizibilitate. firescul tras rii unui semn. ritmuri de linii orizontale. Opera iunile da natur retoric . m resc lizibilitatea semnului. Aceste sublinieri. sugereaz firescul existen ei unui semn. fac obiectul unei educa ii speciale. moduri de împ r ire i culori determinate. De altfel. prin rela ion ri între semne din familii distincte sau între semne i fundaluri. spre mai buna citire a tipului general. întâlnite frecvent în numeroase imagini stilizate ale unor civiliza ii oricât de diferite. Pe lâng strig tele i parolele necesare recunoa terii for elor proprii sau ale alia ilor.

mai ales în alc tuiri grafice complexe. Reducând la o propozi ie elementele acestui proces. paralela cu “Jocul cu m rgele de sticl “ a lui Herman Hesse. Peste numai dou decenii. În mod cert. principiile ei. putem aprecia c procesul pomenit seam n cu cel al evolu iei literei de la un rol informativ. este permis numai celor cu o solid cultur . Oameni de cultur i arti ti sensibili la performan ele specifice ale pictogramelor. imaginea ce ar fi avut acest rol ar fi fost o ilustra ie. regate sau idei. breslele. acesta este mai mult sau mai pu in permeabil. limitele epocii aveau s marcheze vigneta cu un puternic caracter ilustrativ. institu ii. Explica ia acestei virtu i e simpl : modul de constituire i aspectul final al unei embleme se apropie mult mai mult de o pictogram decât de o liter sau un grup de litere de tip occidental. func ie de condi ia sociocultural pe care o are. personajul putea dispare. clanuri. Desigur c modul de figurare presupunea o mare economie de mijloace grafice.i piard în vremea Rena terii orice semnifica ie militar practic . ele vor constitui puncte de plecare sau modele pentru simboluri de familii. A a precum men ionam. o uimitoare informa ie. profilul câtorva puncte de raster supradimensionate ar semnifica la nivel fundamental. de ecourile de tip semiotic într-un mediu uman dat. dat fiind condi ia imaginii de a fi bine citit în situa ia unei repet ri la tiraj mare pe dimensiuni reduse. gustul pentru acest produs al graficii aplicate a suferit un evident proces de modernizare. modelul de instruc ie i sim ul poetic al celui ce alc tuie te semnul determin pregnant calitatea plastic a emblemei i. manevrarea i receptarea acestui tip de imagine icono-plastic depinde în mod evident de categoria social . într-un inventar extrem de redus de semne. pentru ini ia i. de enun are. de nivelul de educa ie i cultur . S ne imagin m emblema acesteia c tre finele secolului al XIX-lea. de mediu. va simboliza acela i lucru. f r de voie. prin încorporarea la un semn ini ial a altor detalii. me te ugarii. în consecin . acceptarea i în elegerea ei de c tre privitor. În egal m sur . prestan a.spre un nivel ridicat în cazul enun urilor cu mesaje mai subtile. mesaje nuan ate despre o sum de lucruri. a a cum spuneam mai devreme. cu posibilit i speciale de încorpor ri de semne. putem vorbi de o evolu ie a semnului plastic de la figurativ c tre semnificativ. emblema închide. tipografia sau. de context. În acela i timp îns . i o fac atât de bine încât. în sensul adâncirii specificit ii prin esen ializare. Alc tuirea. au un sentiment de frustrare i deplâng rigoarea rece a alfabetului occidental. cu toate variantele permise. o vignet în cel mai bun caz. claritatea i precizia mesajului alc tuirilor nu sunt cu nimic afectate pentru ei. la ansa unor scrieri orientale. un subansamblu cheie. În chip firesc. cu un interes pentru sintez i mai pronun at. A a cum vom ar ta. în cazul regândirii aceleea i embleme. cum ar fi for a mesajului i mai ales nuan area lor prin ad ugarea. Dar. institu iile sau familiile burgheze î i vor marca rosturile. Aceste rafinate i mereu posibile nuan ri prin permut ri mi-au impus. acest grad de determinare pleac de la un nivel coborât în cazul semnelor foarte puternic codificate -signalistica rutier de exemplu. La rându-i. 54 . prin semne grafice anume. Chiar dac aceste semne heraldice. inînd seama c acest semn se bazeaz tot mai mult pe for a lui plastic în sine. Nu se poate trece cu vederea i extrem de importanta component socio-cultural . aveau s . cu aplicativitate. mai exact. în care un personaj ar fi manevrat conving tor roata unei prese de imprimerie. În anii no tri. de pild cilindrul imprimator .MENTAL I SENZORIAL Iar cei care opereaz creator în limitele regulilor sunt cu adev rat numai ini ia ii. desenarea presei fiind suficient pentru semnificarea ideii de tipografie. accesul c tre bog ia de nuan e ale scrierii chineze. S lu m cazul unei m rci de fabric . peste înc o vreme. c tre rol estetic în sine. al unei tipografii de exemplu. În mod neîndoielnic îns .

slab . împreun cu semnul iconic pe care îl descriu. condi ia ideal a unei embleme de a. elegan a. vor trebui sus inute da atribute similare.. o rut de alc tuire a emblemelor. Prin alegerea a dou -trei rime de l ime i a pauzelor între semne. e nevoie de mult studiu i memorie remarcabil . Referindu-ne la acestea din urm . poezie. de contrast între calitatea unor trasee grafice. fire ti. Punct m în treac t. acord ansa de afirmare a competen elor unui specialist capabil de a rezolva temele curente ale programului. condi ia ideal fiind aceea în care un comanditar. E la fel de adev rat c . se putea construi practic orice figurare a unui subiect. folosind mai pu in de 30 de semne se poate exprima orice i c tre oricine.i sus ine mesajul mental de o compatibil inut a semnului plastic. bunul gust. capabil de a primi asemenea mesaje. orice descriere a detaliilor acestuia. despre inuta desenatorului i nu în ultimul rând are o existen puternic determinat de condi ia cultural a receptorului. în cazul alfabetului de tip occidental. 55 . Într-adev r. Ar fi vorba deci de lucr ri grafice care urm resc rosturile opera iunilor tip. a a cum aten ionam mai sus. în cazul pictogramei. aceasta poate comunica singur acele nuan e. Nu este u or de acceptat ideea c pentru un mesaj curent e nevoie de memorarea i tiin a desen rii a câtorva sute de semne fundamentale. prin op iunea c tre valoarea unui anumit unghi. Ea pretinde în schimb cultur i sensibilitate atât din partea autorului cât i a receptorului. sensibil la interesele sale de promovare. c a construi o ma in de scris cu mii de ideograme e o adev rat problem mecanic . în planul semnului plastic. restrângerea traseelor liniare c tre un num r mic de tipuri. men ionate mai înainte. Deloc surprinz tor. ar reprezenta condi iile minime. Acelea i modalit i r mân valabile i în cazul construirii emblemelor prin sistemul alc tuirilor bazate pe trama re elelor de linii în forma de p tr ele. exagerarea simetriilor. Cel pu in aceste dou ipostaze vor fi extrem de prejudiciabile pentru programul de identitate vizual luat în studiu. c au fost necesare câteva alfabete pentru a rezolva probleme de comunicare scris în domenii diferite de activitate uman : comer . Un ipotetic patron incult poate accepta pentru firma sa. c pentru scriere e necesar un anume talent grafic i caligrafic. pot induce pre ioasele calit i enumerate mai sus. ar fi simplist s consider m c formulele cele mai curente de alc tuire ar fi stiliz ri de obiecte i fiin e sau/ i al tur ri de litere.MENTAL I SENZORIAL E drept îns . Ea comunic detalii despre rostul i calitatea comanditarului. vioiciunea în decizii. pe care va fi obligat s o foloseasc ani la rând. toate acestea ca fire ti i dorite mesaje iconice. Dac pentru fine ea comunic rii cu alfabetul e nevoie de mai multe fraze. pentru c prestigiul. de fluiditate i elegan a unor semne desenate. Un comanditar orgolios dar cu gust nesigur î i va putea impune preferin a pentru o imagine semnificant iar un desenator se poate l sa condus de o autoritate contestabil . ca rime plastice strânse. o emblema nesigur . Este fundamental s se re in acest atribut al emblemei de a comunica un mesaj nuan at prin foarte pu ine mijloace.. elemente de raporturi plastice fundamentale. de a stiliza un desen ilustrativ pân la o expresie cât se poate de sintetic . S-au punctat deasemeni mai înainte cele mai curente modalit i de tip retoric prin care se poate m ri eficien a unei embleme. pentru o receptare sigur . administra ie. cu unghiuri prestabilite. Se poate astfel ajunge la o foarte economic alc tuire grafic dar cu mare eficien semnificant .. în egal m sur . ar fi aceasta. trasee fluidizate. preocupa i de grila studiului nostru. cu condi ia cunoa terii limbii i alfabetului. frumoasa tradi ie. Acest delicat atribut al ideogramei reprezint i ast zi o tem inconfortabil dar curent a emblemei. Nu este vorba numai de inuta emitentului. c pentru studierea i deprinderea alfabetului chinez. valabil i în zilele noastre. O cultur similar i o apeten emo ional apropiat de autor. sub aspectul culturii i a calit ii poetice ci i de condi ia receptorului.. cum ar fi cuplaje i interpenetr ri sau investirea cu sensuri ambigue. la 45 sau alte grade selectate. alc tuit de un artist ieftin i f r prestigiu. de exemplu. odat ingenios alc tuit . aducerea unghiurilor la valori cât mai asem n toare.

tan at sau realizat în relief. “IBM” sau CBS . Dac semnalele vizuale puternic codificate precum culorile care reglementeaz circula ia. precum crucea... Este lucru dovedit c un semn bine ales ini ial. raporturi elaborate între alb i negru. Prin compara ie. în contexte istorice diferite. sensul mesajului i eficien a lui. de peste un secol. de trimitere în trei dimensiuni etc. apar inând unui anume tip de gam . grupuri de litere sau cifre personificate . o stare emo ional previzibil . deloc întâmpl tor germane.2. Aceast formul .d. prin for a elementelor fundamentale de limbaj – seduc ia unui semn. doamnelor care str duiesc s stilizeze imagini dorite pentru gherghef.3 p tr ele. cu garan ii remarcabil de serioase. controlul sensurilor de acces -. de calitate medie. Asem narea acestui sistem cu cel al construirilor de litere. exercit o atrac ie remarcabil . chiar valoroase în sine dar obligate s poarte pecetea ru inoas a unui semn mediocru. la p r ile laterale ale camioanelor firmei. din p cate. au o neîndoielnic for de capacitare. ca de pild un campus universitar fa de un cartier s rac dintr-un ora minier. poate induce. pot recepta unele mesaje în moduri deosebite. modalitatea fiind familiar . litere. Reiter m ideea atât de important c profesioni tii care au atacat acest tip de lucr ri sunt perfect con tien i de importan a momentului conceperii i deciziei de aprobare a logo-ului. accept m de o bun vreme c o emisie de sunete fundamentale de o anumit intensitate i frecven . îmbun t ite. de la cartea de vizit i insign . predilect pentru deceniile ‘50-’60.. au putut ajunge la nivelul unor adev rate performan e de art monumental .. în mod verificat. pîn la alc tuiri cu totul noi. prin redimension ri cople itoare i cu impact publicitar de for . raportate la pauze de 1. svastica. semnele care definesc rosturile unor sevicii în g ri sau aeroporturi sunt egal de eficient sesizate. se mai pot îmbina ingenios elemente aparent incompatibile. înnobilate de o emblem onorabil precum i.MENTAL I SENZORIAL Un calc a ezat pe aceast tram de p tr ele ofer desenatorului ansa de a porni i alc tui figurarea subiectului. a a precum o sum de simboluri oculte. Se pot vedea multe obiecte grafice sau ne-grafice. semne care nu mai reprezint nici m car sintetic “ceva” i care.3 p tr ele. emblemele “BELL”. De pild .. precum i agrementarea altor repere i raporturi cu acel semn ini ial este mult u urat de calitatea acestuia. multe altele. În limitele permisive al solu iilor de interpenetrare sau grefare de sensuri.. O emblem bine realizat nu se teme de jocul dimensiunilor la care este obligat s se supun prin for a împrejur rilor. prin dimensiune i unghi precum i ritmul prezen ei acestora în compozi ie –grosimi de 1. în cazul unor embleme care asist campanii publicitare cu nuan e mai delicate. de m rire sau prelucrare. izbutesc s comunice un mesaj inten ionat. în medii deosebite.. trebuie acceptat adev rul ca anumite simboluri grafice. receptarea nuan elor subtile pe care le poate comunica o emblem ar reprezenta atributul ei fundamental ci doar acela al identific rii rapide i neîndoielnice a subiectului semnificat. Chiar dac . inând seama c unele categorii distincte de grupuri umane. ca literele unui alfabet înc nescris. distinct. ajunge s se identifice i cu ideea de calitate. aceast afirma ie pare prezump ioas . impus prin repetarea pe produse sau a ezat pe obiectele i mijloacele de transport ale unor servicii conexe. folosit îns i în deceniile urm toare. la îndemâna unor anumi i receptori.m. simplu i elegant.a. dat fiind c prin aceast formul se poate asigura identitatea unor rime plastice. cu posibilit i reale de a fi mic orat sau supradimensionat. de prestigiu a firmei. 56 . pân la supradimensionarea de tip monumental pe fa ada sediului. pân în zilele noastre. avea s fie cea recomandat i sus inut de pu inele manuale ale epocii. Trebuie inut seama îns de faptul c nu în elegerea.2. de pozitiv-negativ. Desigur îns c nu pot fi pierdute din vedere componentele sociale sau istorice ale semnului. se pot astfel crea metafore ce tind s traduc inexprimabilul. nu mai sunt în totalitate garantate.. în cazul elabor rii unui nou caracter este izbitoare. pe tele cre tin. Manevrarea ulterioar în diferite regimuri de culoare.

în cele din urm . pe stâng cii atent mimate. Semnul. printr-o orgolioas punctare a originii. Ba chiar. Dup anii ‘30 – ‘35 figurativul simplificat ce acoperise nevoile genului. Cea mai mare parte a imaginilor comentate de mai departe. coala de emblem i rarele manuale pentru gen proveneau din Germania. avea s fie tot mai puternic contrazis i înlocuit cu foarte severe geometriz ri. în forma cea mai evident schema constructiv bazat pe grila de p tr ele i oblice cu unghiuri similare. de semne mai sincere i spontane.i reneag începuturile. Se va remarca preponderen a unei viziuni specifice epocii. tuburile de culori i stilourile produse de aceast firm aveau s fie marcate de o emblem mult mai stilizat . cu atât mai mult cu cât se cite te chiar în interiorul devenirii în timp a unei aceea i embleme. fie în sensul corecturilor datorate gustului mereu perfectibil. cu rigori i geometrisme specifice dar se vor putea identifica i cazuri atipice. literele au fost r rite apoi înclinate ca.MENTAL I SENZORIAL Adeseori firme serioase. puternic marcat de ilustrativ. cu rime plastice foarte strânse i între simbolurile disciplinelor de la Olimpiada din Barcelona. cu plinuri i goluri mai atent cânt rite. lefuirii i redirec ion rii gustului. deloc simpl . cu trasee mai economice. un curaj de interpretare aproape de insolen . el se poate descifra i în cazul emblemei. riguros cânt rit . cel pu in pentru gustul nostru de acum. uneori chiar mizând pe o elaborat savoare primitiv . decen a modific rilor. de spontaneitate. este cel al firmei “PELIKAN”. acuarele sau gua e fabricate de aceast firm înainte de r zboi au privit desigur cu recuno tin mica vignet în care erau figurate trei p s ri. a a precum punctam mai înainte. mai aproape de gustul modern. de pild ale model rii în material plastic a unui semn minuscul. de “stilizare” a imaginii. ca un mesaj al prestigiului i tradi iei. cu rosturi i provenien e diferite. cu o impresionant înflorire a genului. a unui semn ini ial. c tre altul. discre ia epur rilor nu au afectat credibilitatea prestigioasei firme. cu o geometrie extrem de riguroas . la reformularea discret . au procedat la retu area. În suita celor stiliz ri se poate identifica.. În câteva zeci de ani. imagini relevând o manualitate plin de verv . Alc tuirea grafic r spundea astfel gustului modificat de epoc dar i unor cerin e tehnologice mai severe. Mama–pelican i cei doi pui confirmau viziunea plastic a perioadei. Problema. constituie performan e ale perioadei ‘60-’70. Nu întâmpl tor. Dup anii ‘55 cutiile de vopsele. emblema tip insign a anilor ’30. pot declan a opera iuni de dezordine creatoare. Desenatorii care s-au putut bucura de posibilitatea de a manevra tu uri. pentruc nici o firm serioas nu. era s nu se tr deze fundamental primul semn. în ultimii doi-trei ani. o semnificare destul de direct . Oricât de riguroas ar p rea ordinea prin care se impune ca firma s se prezinte lumii sub acela i semn cât timp func ioneaz . Binecunoscuta intreprindere de automobile FIAT avea la început o stângace monogram drept emblem . cu cele patru litere adunate pe un soi de blazon i puse într-o perspectiv a verticalelor. revine pe modernele automobile ale anilor no tri. în spre anii “80 se manifest o anume frond . stilizare epurat . cu altul . s se sub ieze topindu-se în patru linii elegante dispuse într-o oblic bine g sit . presiunile datorate schimb rilor de optic . sensibile la anumite argumente. E de remarcat de pild diferen a ocant între emblemele disciplinelor sportive de la Olimpiada de la Munchen . devenit anacronic. un anume mentalism tr dat de o r ceal constructiv . cu o prospe ime care coloreaz inuta general a compozi iilor grafice ale epocii men ionate. “modelele europene”. cu o gril constructiv ingenioas dar rece. abstractiz ri în care elementele definitorii erau: geometria savant . operate mai ales în sensul garant rii subdimension rii la care era supus. fie prin reimpunerea semnului original. în chip firesc raportat la explozia de firme importante. Ca i în cazul Fiat-ului. Referindu-ne la acel fenomen al alternan ei. Ba chiar. Un exemplu foarte la îndemân . pe o candoare cu efecte a teptate. al contrapunct rii unui gen preferat de abordare. 57 . subtil . avea doar u oare simplific ri.

de o eliberare de solu ii academizante. se mai descifreaz la ele chiar i pregnante “citate” din vigoarea plastic a semnelor lui MIRO . Avem de-a face cu embleme “ un pic nebune “. pe tr d ri viguroase ale figurativului-narativ. Avem certitudinea c emblema va râmâne inserat în marele grup al semnelor i semnalelor umane. emblema r mâne un domeniu servit de o viguroas tradi ie. primitiv. are nevoie de o gur de aer proasp t. pe stiliz ri geometric-decorative. trasate spontan sau gravate anacronic dar emo ionant. O foarte rapid survolare a unor exemple dintre performan ele domeniului.. vor suferi modific ri fire ti. despre comanditar i autor dar i despre permeabilitatea sau limitele receptorului. Peste ocean.Bistri a Mihail M nescu mai 2007 58 . previzibile i prea pu in capacitante. Ca i alte genuri ale artelor vizuale. în ultimii ani. În egal m sur . spontan.. executat f r nici un efort aparent . Pentru o minim familiarizare cu aceast sec iune a cursului. pe epur ri de detalii în spre sublinieri de tr s turi esen iale. în colile de grafic de pe Coasta de Est i cea de Vest a Statelor Unite ale Americii. asem n toare cu semnele gest din caligrafia chinez . abund exemplele de embleme desenate voit naiv. poate oferi m rturii conving toare asupra faptului c cele câteva modalit i tradi ionale de construire i expresivizare a acestor economice compozi i grafice se bazeaz . alimentat îns de ritmice eliber ri de solu ii anchilozante i capabil s r spund unor la fel de ritmice modific ri de gust. chiar dac viziunea tipic deceniilor anterioare este înc viguros prezent . precum i de unghiuri cât mai economice. a rimelor plastice strânse i a familiilor restrânse de semne. într-un preten ios inventar al eternit ii. deloc întâmpl tor. autor Mihai M nescu Ed.MENTAL I SENZORIAL La cele din urm avem de-a face cu stiliz ri gest. lefuite prin nenum rate exerci ii plastice i unde calitatea presupunea un semn cu toate atributele estetice dar sincer. Aletheia -2005 . ocante dar evocatoare. recomand consultarea volumului “ Mental i senzorial . Esen ial r mâne îns rostul de a transmite mesaje publicitare nuan ate dar neîndoielnice despre un subiect dat. (revista “PRINT” – colec ia 1990 –2000) Asemenea “sv p iate” alc tuiri grafice ar reprezenta “dezordinea”creatoare prin care un gen prea mult vreme tramat de reguli i formule reci-geometrizante. toate acestea realizate prin opera iuni de geometrizare controlate de legi de mult impuse. despre condi ia mediului social. precum i nuan area grilei de apreciere a lucr rilor. se pare c dintotdeauna i pentru totdeauna. cât i dimensiunea comentariilor. cu o prospe ime de necontestat .studii de caz * atât num rul cazurilor alese pentru curs i seminariile acestuia. prin tocirea interesului. . ca una dintre cele mai pre ioase m rturii ale nivelului de civiliza ie ale grupului social i ale perioadei luate în studiu. despre nivelul de civiliza ie vizual a locului i al momentului.identitate vizual în secolul XX”. în func ie de intereseul cursan ilor i zona de provenien a specializ rii lor artistice.

MENTAL I SENZORIAL Bibliografie selectiv : .HUYGHE Rene.1958 . 1981 .HEIDDEGER Martin. Univers. 2004 . Merdiane 1975 .GHYCA Matila C. – “Obarsia lucrurilor” . Aion 1999 . 1995 .M NESCU Mihail .Meridiane – 1979 . Cluj.BACHELARD Gaston: “Apa si Visele”. Cartea româneasc . Meridiane.ARNHEIM Rudolph “Entropy and Art” .1980 .KAGAN M. Ed. Originile formei în art . 1977 .MANDELBROT Benoit – “Linguistique statistique macroscopique” . Mesaj i obiect estetic. Ed. C.BARTHES R “Mitologii” traducere rom.AILINC I. 1971 . din volumul "Încercare în politropia omului i a culturii" Ed. Bucure ti.Meridiane 1974 . Meridiane.Flamarion – 1975 . ed. Ed.ECCO Umberto – “Tratat de Semiotic generalâ” ESE –Bucure[ti -1982 . Aletheia 2004 .PANOFSKI. Minguet Philipe) “Traite du signe – Pour une Rhetorique de l’Image.ARNHEIM R.HEIDDEGER Martin.Ed. Art of the Eastern Europe.“Retorica si candoare in artele grafice” . Rena tere i Rena teri în Arta Occidental Ed.FOCILLON Henri.CADET H.: “Puterea imaginii” Ed. Klinkenberg Jean. Ed.Ed. Humanitas.Meridiane.VIANU Tudor “Arta si Frumosul. -“Les Objects Fractales. du Seuil – Paris –1992 .Marie. Bucure ti. Ed.: “Filosofia si estetica numarului” Humanitas 1999 . Simbolismul limitei în artele plastice. Ed. Ed.BACHELARD.Groupe (Edelline Francis. Originea operei de art .Flamarion .BAGDASAR Nicolae.RICOEUR Paul. Hasard et Dimension” .PALMER Stephen –“Cognitive Psichology” . Ed. Paris. 1999 .FRANCASTEL P. Bucure ti. E. Ed.GUYAU Jean Marie: “Problemele esteticii contemporane” Meridiane 1990 .CÂRNECI Magda. Dacia -Cluj . Om i simbol.2006 . Dacia. 1971 . Bucuresti 1971 . Disputa modernism-postmodernism. Presses Universitaires de France. “La Comunication par l’Image” Ed Nathan –Paris -1990 .LIICEANU. Humanitas. Opera "fereastr " Ed. Ed.“Mental si senzorial –identitate vizuala in secolul XX” .. Ed. Ed. Paralela 45. C. Bucure ti. Teoria cuno tin ei.HUYGHE Rene. Univers 1995 .AILINC I. G.M NESCU Mihail . La poetique de la reverie. Dacia -Cluj 1991 . S. Bucure ti. Ed. Humanitas.RA IU Dan Eugen.MOLES Abraham – “Theorie de l’Information et Perception Artistique” . din Problemele Constitutiei si Relatiei lor” 59 . G. Form and Chaos”Yale University Press 1985 . Eseuri de hermeneutic .. Via a formelor.Flamarion –1958 .MERLEAU Maurice Ponty. : Arta si perceptie”. Introducere în gramatica limbajului vizual -1982.1957 . – “Morfologia Artei” . 1970 . texts on postmodernism. Meridiane. 1995 . Fiin i timp. C.: “Formes et Forces” Ed Flammarion 1970 -Paris .READ Herbert.University of California Press -1974 . 1980 .Editura Stiintifica .RAND Paul “Design.MALTESE. Univers Enciclopedic. Forme. 2001 .LIPS Iulius E.DENIS M –“Image et Cognition” –Puf –Paris –1989 .: “Pictura si societate”. Fenomenologia percep iei.Aletheia . Inst European Ia i 1997 .MANDELBROT B. 1995 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->