'ANUL XXI ,247

SUMAR
TEHNICA .. Ă .......... ;pag
l
Deoodor 02 MAC
.......... pag. 4-5
Experiment
Simulatoare FR
Identifioarea dispozitivelor
optoeleotronice
CQl"YO .......................... pag. 6-7
Transverter 144/14 MHz
HI-FI . ,' .......................... pag.
Amplifioatoare cu .TBA570
Aqtplificator stereo
LABORATOR .......... ..... .
Adaptor

Amplifioator audio cu ă
separate
eevox
SERVICE .. •................•.
Casetofonul MOS-418
AUTO'MATIZÂRI .........•.••...
ţ . pentru
.144 MHz
,t.A ..QEREREA
CITITORILOR ................. pag. 16-17

Preamplificator audio de
ţ ă
. CITITORII RECOMANDA ...... .
Adaptor
Convertor TV
Fototraduotor
Radio.teceptoare cu
tranzistor MOS
ATELIER ..•................... pag.20-21
Osoilosoop
REVISTA REVISTELOR ......... pag. 22
,luminoase

Joc de popice
MAGAZINTEHNIUM ............
PUaUCITATE .•....... 7 ••••••• pag. 24
,jif
===================================================================================================================={
(URMARE DIN NR. TRECUT)
DMA2270 este "inima" decodoru-
lui ş organizarea sa ă este re-
prezentata în figura 5 (se pastreaza
formularea originala considerata de
producator a ţ
nale deoarece în limba romana nu
sînt termeni ţ descrierii
ţ lor).
Acest circuit trateaza semnalul 02
MAC digitizat, furnizat de C.I.-ul
VCU2133. Semnalele de ţ
ş ţ sînt reconvertite apoi
de ş VCU2133. Semnalele nu-
merice audio sînt prelucrate de
C.I.-ul AMU2485, capabil a furniza
patru cai audio de calitate medie, cu
posibilitatea mixarii acestora.
Pentru a ţ corect ţ
narea lui DMA2270 este bine sa fa-
cem referiri separate la cele trei
ţ de baza Îndeplinite:
a) generator de tact (Fclk) ş recu-
perarea
b) prelucrare video;
c) prelucrare audio.
a) Circuitul ş semnalul
furnizat de VCU2133 din cod Gray
În cod binar pur.
Nivelurile de alb ş negru citite În
linia 624 sînt masurate automat, iar
nivelurile determinate sînt transmise
ţ IM ce ş comunica-
rea cu celelalte circuite.
Controlul fazarii corecte a ceasu-
lui principal cu datele codate În bi-
nar este exercitat prin ţ a
doua cuvinte de 8 ţ prelucrate de
procesor, ce ţ asupra
VCXO din circuitul MCU2632 la pinii
25 ş 26. Astfel vom avea, în faza cu
fluxul de date la 10,25 Mbits/s, un
semnal de ceas (pin 60), un semnal
de sincronizare (pin 58) ş un sem-
mii TELETEXT (pin 57). De aseme-
nea vom observa la o. ţ
corecta: '
2
- pin 59 - semnal codat duobi-
nar;
- pin 50 - ă semnal
SANDCASTLE;
- pin 51 - idem pin 50;
- pin 53 - ş sincro compo-
zit (sincr,onizare pozitiva).
b) DMA2270 ă semnalul 02
MAC în banda de baza - digitizat
de VCU2133 - cu ţ de
20,25 MHz. Pentru decomprimarea
semnalelor de ţ ş cromi-
ţ ş sînt stocate
Într-un RAM intern la ţ de
20,25 MHz ş apoi citite la 13,5 MHz
- ţ respectiv 6,75 MHz :-
ţ
c) Prelucrarea sunetului ş a date-
lor se face cu' un semnal de ceas de
10,25 MHz. Separarea diferitelor cai
audio se face prin decodarea cim-
purilor de adrese aflate la debutul
celor 99 de ţ din fiecare linie TV.
Utilizatorul poate programa pÎna
la 4 numarul ă audio aflate si-
multan În ţ
ă audio de medie calitate sînt
ş cu 32 kHz, dar interpo-
larea lor se realizeaza În circuitul
AMU2485.,
ţ erorilor de ş În
DMA2270 se face utilizînd un cod
de tip Hamming; ş care
nu se pot corija sînt considerate
eronate, fiind eliminate ş înlocuite
cu un ş provenit din interpo-
larea a doua linii succesive semna-
lului ce a generat eroarea. Stocarea
ş se face exterior
într-un RAM dinamic 64 K.
Magistrala de date BUS S permite
trecerea datelor audio dinspre pro-
cesorul ce le extrage - DMA2270
- spre cel ce le prelucreaza
AMU2485. Se disting trei linii:
- linia CLOCK;
- linia de identificare;
- linia de date.
Circuitul de prelucrare audio este
un procesor ce ă În timp
real ş ă indicativul AMU2485.
Acest circuit, realizat În tehnolo-
gie NMOS, cuprinde ă ă ţ dis-
tincte, ş ă cum reiese $i din fi- .
gura 6: circuite ş ş pre-
lucrarea ă a semnalului
numeric primit pe BUS S. Progra-
mul de tratare a datelor primite este
ţ de cip, ă pe magistrala
BUS IM se pot controla ţ pa-
rametri, modificabili, din AMU2485
(dezaccentuare, mixarea ă co-
ă volum etc.).
Semnalul de ceas injectat la pinul
13 depinde de standardul prelucrat;
1n cazul 02 MAC vom avea 18,432
MHz.
ă de tip "J 17" sau
,,50 p.s" nu ă ţ speciale,
totul ă prin tratare nume-
ă (vezi figura 7 pentru J 17).
ă filtre de ş
pentru canalele audio 3 ş 4 permit
mixarea ă de medie calitate cu
cele HI-FI. Acestea sînt filtre de tip
CAUER de ordin 3, avînd o atenuare
În afara benzii de 40 dB, iar ă
sul În ţ ă este prezentat În fi-
gura 8.
Pentru a se compensa atenuarea
de cca 4 dB ă convertoarelor
0/ A, semnalele sînt preaccentuate
conform unei legi sinx/x. Aspectul
curbei se ă În figura 9.'
ă ţ este ţ ă per-
manent În ţ neputînd fi
ş ă ,
In cazul 02 MAC dezaccentuarea
de 50 P.s, ă la ş circuitului
AMU2485 - ţ RC -, va trebui
ă fie, ă pentru asigu-
rarea unei ă ţ În ţ
nare. Aspectul curbei de preaccen-
ş se poate observa În figura 10.
In figura 11 se ă organiza-
rea ă a C.I.-ului VCU2133.
Acesta este destinat conversiei ana-
logic-numerice În 7 ţ a unui sem-
nal de ă ă ă exte-
rioare, ş circuit ă con-
versia semnalelor numeri'.ce - lumi-
ţ ă ţ ă - îh .. -semnale
analogice R,G,B. Dintre caracteristi-
cile mai importante vom enumera
cîteva. '
Semnalul video ce va fi tratat ă
În circuit - convertizorul A/O - la
pinii 35 ş 37. Se va ţ ă
V,CU2133 este adresat prin
DMA2270.
ă ă În tehnologia de fa-
.. ţ a acestui cip, convertizoa-
rele AlO Sînt de tip "FLASH", ţ
nînd cîte 2
7
comparatoare, deosebit
de dificil de realizat practic ş care
ă o ţ de 1/
2
LSB la 8
ţ
ş din convertorul A/O spre
DMA2270 este ă iar codarea
În cod GRAY. \
Convertoarele O/A Sînt de tip cla-
sic: ţ R-2R... I
Semnalele ţ ă ş ţ ă
de culoare (digitizate) sînt dematri-
ciate ş se ţ semnalele R,G,B.,
Cele trei amplificatoare de ş
sînt, de fapt, convertizoare de impe-
ă ce ă intercalarea unor
etaje tampon În cazul ă unor
ă video - 75 n.
Circuitul MCU2632 a ă struc-
turare ă se ă În figura
12 este un oscilator cu ţ mai
precis, VCXO-lM amintit mai sus.' De
asemenea, de la acest circuit ă
toate semnalele CLOCK necesare
decodorului. ş din C.I.,
forma semnalului este TRAPEZOI-
Ă pentru a se limita ţ
monicelor.
ţ acestui circuit este
ă ş deci ă cÎna
este nevoie prin intermediul magis-
tralei de date BUS IM.
ă ă prezentare, ă
a principalelor C.L.-uri ce ă În
ţ decodorului 02 MAC,
vom analiza schema ă pro-
ă Într-un articol viitor.
(CONTINUARE IN NR. VIITOR)
3
FR1
(1
4069 sau 404
FR2
(2
ontajul din figura 1
În ş din revista "Le Haut
mi-a atras ţ prin ideea OrIgI-
ă a autorului de' a realiza
opus bine de lumml.
De fapt, autorul a I
tiv ţ "orga antllummoasa ,
3a avînd menirea de produce su-
1ete cu intensitatea Ş ţ va-
riabile În ţ de iluminarea celor
ă fotorezistoare. . .
Teoretic este ş de mtUlt cam la
ce ne putem ş la t,ln astfel
de montaj, obserVI nd ca e! se com-
pune, În ţ ă din doua
toare de semnal realizate <?u cite treI
ţ logice inversoare Ş un grup
R-C fiecare. au
ă ţ
ă fotorezistoare (FR1, fR2), Iar,
condensatoarele (Ci, C2) SI nt astfel
FT1 FT 2
4
5
(1 10nF
(2 10pF
Rz -10k1l..
+U
+
01 III


OI F.

(
J
Out
A01,A02=2xPA 74H2 x7pini )
01
2x1N4148
100k.fi.
100k1L
..
+l
+9V
- 9V
1 Jlov
..
9V
li:
-9V
-T
l11li
alese încît - pentru plaja preconi-
ă de iluminare - primul genera:
tor ă ă ţ ţ
În spectrul audio, iar cel,de-al dOilea
În domeniul infrasonor. Insumate cu
separarea ă (diodele 01, 02)
ş amplificate În curent .(T); aceste
semnale sînt traduse pnn interme-
diul difuzorului Într-un .cu
ţ ş
modulat Într-un "ritm vanabll Ş el,
În ţ de iluminarea ă
a ă fotorezistor.
Pentru a ă convinge de .. efectul."
sonor astfel ţ am fost
- din lipsa componentelor. princI-
pale implicate (un CMOS
hexuplu, de tip 4069, sau. chiar
echivalentul" ă TTL, de tiP 404,
dar mai ales cele ă
toare) - ă operez unele modlflcan
În schema de plecare, ă cum ur-
ă
- am imaginat ş experimentat
mai multe variante de simulatoare
pentru ţ vj le
propun ca subiect de sme ă
Într-un articol ă
- am substituit generatoarele de
semnal cu ţ logice prin .os-
cilatoare de relaxare cu amplifica-
toare ţ uz
ă schema de baza reammtlta In
figura 2);
- În fine, am folosit pentru probe
un amplificator AF de ă putere ş
cu volum reglabil (în
lui T din figura 1), a caruI schema
nu ă interes aici.
Cu aceste substituiri grefate pe
ideea de ă am ajuns la o
ă total ă pe care o
pun spre ă ş tutu-
ror iubitorilor de "Jucam electro-
nice (fig. 3). ....
Se pot folosi practic .once
de amplificatoare ţ sIm-
ple (j3A741, ca În ă sau duble,
pentru economie de ţ (ca de
exemplu MA747, 8082, TL082-083
etc.), cu respectarea '.a
ă a terminalelor, ca Ş once ti-
puri de fototranzistoare (ROL31, 32,
34 etc.), ,de ţ ă
cheate" aproximativ dupa.
tate, dar obligatoriu venflcate In
prealabil. care
ă cele doua se
pot tatona· orientativ In plajele
10-100 nF (Ci), respectiv 1-100 MF
(C2), iar ţ de limitare R1
si R2 aproximativ Între 3 k!! ş 30 k! l.
. Se pot face ş aranjamente
pentru ca, la un anumit prag inferio!
prestabilit de sa
ă complet, atnbulnd. astfel
montajului ş rolul de avertlzor de
ă ă ă incendiu) sau "paz-
nic" pentru ă neilu.r:nina!e:
ă ă ă intru In detalii pnvlnd
efectele sonore cu totul ă
toare ce le ţ ţ cu. ac.est
montaj, ţ doar ca pnn slm:
pla obturare ă a cel<;>r
fotorezistoare", sunetul emis ă
ritmuri muzicale, triluri" de
ă ă huruit de motor, apel telefo-
nic, ţ de metronom ş
altele indescriptibile chiar. Numai
prin 'experimentare ă ţ putea
convinge!
Pentru probe, montajul se poate
alimenta de la o ă ţ ă
ă ă din seturi de
baterii de ă 2x4,5 V sau 2x9 V,
cu comun la ă (fig. 4),
iar ţ se poate face I J?ere:
che de ă ş de ţ ndlcata
(2x20000). În .finai se va. ş de
ţ ă un ahmentator slmetnc .de
la ţ foarte bine filtrat, cu tensIu-
nile de ±4,5 -;.- ±9 V (în ţ ş de
amplificatorul AF utilizat).
ţ de însumare-separare.
cele ă diode 01, 02 poate fi Ş
ea ă ă prin ş
celule R-C cu rol de integrare, idee
pe care nu am apucat ă ă o ex-
perimentez.
lectronica imita orice, ş n.u
rare sînt ţ cînd, de nevoie
sau pentru a
tului În sine, se Imita chiar pe In·
ă ş În ă din urma ţ
pot servi ca marturie nenumaratele
simulatoare ale unor
consacrate (tiristoare, fototlnstoare,
diode Zener, tranzistoare\ unijonc-
ţ circuite integrate etc.), la care,
ă propun În cele ce urmeaza sa
mai ţ unui: simulatorul de
fotol'ezlsior (FR).. '
ă ă ş cu
meroase ţ prac!ice. atra,ctlve,
fotorezistorul este Înca, din pacate,
ţ ă În
ş amatori. C ţ dintre nOI nu
am fost ţ ă ţ .-'-
gustul amar de rigoare - la atitea Ş
atîtea montaje interesante, pentru
simplul motiv ă nu am putut pro-
cura aceste componente!
ă ă ă fotorezistorul,-::
sau mai precis, ţ adica
ţ ă pe care acesta o
prezinta între terminalele sale,.
ţ ă cu nivelul de Ilumi-
nare - se poate simula pr,in
taje relativ simple, Însa la baz.a
tot dispozitive electronrce
bile (optoelectronice), cum ar fi,
ă fotodiodele sau fototranzls-
toarele. >. '
ă o fotodioda simuleaza
"pe ă fotorezist.orul, anume
atunci cînd În schema Vizata, totore-
ţ sa ă a fi. parcursa
exclusiv de un curent continuu de o
pOlaritate Evident,. foto-
dioda va fi montata In sensul Invers
ţ ă poz}tie. cores-
punzînd unei ş .. , de
ă putere ş practic Insenslblla la
ă deci ă pentru scopul
propus'. ţ ţ ă mo-
ă este
ă în figura 1, Iar figura rea-
ş o. ţ consacrata.
toreleu cu prag reglabil de sensibili-
tate}.", .
Pentru a elimina polaritatea
gatorie a ţ
late este firesc sa ne treaca prin
minte înlocuirea fotodiodei unice
prin doua fotodiode coneQtate
"antiparalel", ca În figura. 3. Ne
convinge ă (chiar ne
ş de ă ca metoda nu ţ ,
deoarece pentru fiecare polaritate
tensiunii aplicate între bornele A Ş
B ,,simulatorul" se comporta ca o
(URMARE DIN NR. 4)
Daca la testarile precedente,
pozitivul "pare" sa tie un
(i-am pus In ţ
de ă cu o cadere
în direct Însa mai mare,.. c?a 1,2
V), dar el ă ş sa
ă vizibila, este foarte probabil sa
avem de-ci face cu un LED-tR (cu
emisie-' În ş
Pentru a ne convinge ca ş
lucrurile, voni'" improviza u,:
de alimentare, de pilda-ca In figura
10, dimensionînd ţ obliga-
torie de limitare, R, pentru un cu·
rent maxim direct de cca 30 mA:
R2:
---.-:...____ V_ = 110 n.
30 mA
Apoi va trebui sa improvi.zam ş
un "receptor" pentru razele mfraro-
ş avînd nevoie În ţ s.ens de un
alt dispozitiv fotosensibil, despre
care ş sigur ca ,b,un. De
pilda, daca avem la ţ o fo-
tOdioda, putem realiza
din figura 11, un. fotptranzls-
tor varianta mal simpla dm
12.' in ambele cazuri este vorba
pre un amplificator În curent (cu
ă dioda - fotodioda polarizata
direct - ş ă nesemnificativ prin
ţ ă fotosensibila, dar
de valoare incomparabil mai [mare, a
fotodiodei polarizate invers. O fi
acest dispozitiv bun la ceva ş pro-
babil, este), dar ca simulator de fo-
torezistor cu ă nu. .
Impedimentul semnalat poate fi
Înlaturat ş prin interzicerea con-
ţ directe pentru fiecare din
cele doua fotodiode. De exemplu,
FD1
2xROL21
FD2
putem conecta În serie cu fiecare
fotodioda cîte o ă ş ă (cu
siliciu, de mica putere, preferabil de
ţ În sensul invers conduc-
ţ fotodiodei, iar apoi sa ă
În "antiparalel" cele ă grupuri
serie rezultate, ş cum se ă În
figura 4. Simulatorul FR astfel ţ
nut nu va mai avea polaritate obliga-
r------------.-------.-------.-----' ---o
*
"* R2
R1 33k.G.
'1-:'- 4, 7 M.Q..
o
1N4007
torie, comportîndu-se În fiecare
sens al curentului ca o fotorezis-
ţ Înseriata cu o ă
Mai simplu ş mai ieftin chiar este
ă renuntam la conectarea În "anti-
paralel", ca ş la diodele ţ
01 ş 02, apelînd la simpla conec-
tare În serie ("antiserie
H
) a celor
ă fotodiode, ş cum se arata În
figura .5.
Ambele variante de mai sus satis-
fac ţ ţ ale unui si-
A
F.T1 FT2
2xROL31
B
mulator FR, dupa cum ă propun ă
ă ţ singuri, pe cale expe-
ă cu montaje nepreten-
ţ oase. ţ constata astfel ş ă
rile inerente (nici un model nu este
perfect!), printre care ţ ă
ţ pragului minim al tensiunii
de alimentare; plaja relativ ă
a valorilor ţ rezultate,
În ţ uzuale de iluminare (limi-
tata inferior la ordinul zecilor sau
r +9V
Rel
6+-9V
30mA
A A
F01 FO 2
FD1 FD2
2x ROL21
chiar al sutelor de kiloohmi); necesi-
. tatea împerecherii aproximative a
celor doua fotodiode din punctul de
vedere al caracteristicii ţ
inversa-iluminare; necesitatea co-
rectarii, prin orientare adecvata, a
ţ adeseori semnificative
între axele geometrice ş cele optice
ale fotodiodelor de uz curent.
O varianta mai sensibila de simu-
lator FR ne-o ofera conectarea În
"antiparalel" a doua fototranzis-
B
0
1 °2
2x1N4148
B
ţ cea mai ă la care am
ajuns pîna acum - ş pe care o re-
comand amatorilor ce dispun de fo-
totranzistoare cu terminal baza -
este cea din figura 7. ţ
aIJxiliare R1 ş R2, tatonate experi-
mental (megaohmi, sute sau chiar
zeci de kiloohmi), permit deplasarea
domeniului de ţ ă echivalenta
A
FT1 FT2
2xROL34B(A)
toare, ca În figura 6. Limita infe-
ă a ţ astfel ţ
nute este considerabil mai redusa
ă la ordinul kiloohmilor sau al
sutelor de ohmi, la iluminari uzuale),
dar se constata, totodata, ş o oare-
care scadere a. ţ maxime
(de întuneric). In plus, ramÎn ace-
ş probleme privind împerecherea
caracteristicilor ş "alinierea" axelor
optice.
B
In ţ de sensibilitatea fototran-
zistoarelor, ca ş de nivelul de ilumi-
nare dorit. De asemenea, ele permit,
Între anumite limite, corectarea dife-
ţ de sensibilitate între cele
doua fototranzistoare.
Pagini realizate de fiz. ALEX. Ă
IDENTIFICAREA Ş TESTAREA DISPOZITIVELOR
doua, respectiv un etaD, care are ca
sarcina un LED ş ş Sin-
gurul "reglaj" necesar este alegerea
ă a valorii lui R1
(pentru ambele variante), astfel ca,
la iluminarea ambianta - de prefe-
ţ ă cît mai ă -, LED-ul ş
ă fie stins complet, dar foarte
aproape de pragul de aprindere.
Pentru testarea ă conec-
ă IR la bornele A-B ale
ţ ă (fig. 10) ş ne asigu-
ă printr-o ă cu volt-
metrul sau cu miliampermetrul, ă el

R'*
-
.!!.. U=4,5V
LEQ
IR
OPTOELECTRONICE
este În polarizare ă ş conduce
(CCa 1,2 V la bornele sale, respectiv
un curent de cca 30 mA prin cir-
cuit).
Apoi alimentam ş indicatorul "re-
ceptor" ş orientînd presupusul
LED-IR În ţ fotodiodei/foto-
tranzistorului, de la o ţ de or-
2xBC107C
dinul centimetrilor ă la zeci de
centimetri, urmarim (cu ţ
aprinderea LED-ului ş care va
confirma ţ ă
(C'ONTINUARE ÎN NR. 8)
+
..

.T
BC107C
TRANSVERTER 144/14 MHz
(URMARE DIN NR. TRECUT)
rransverterul prezentat este utili-
zat la ţ .proprie de circa patru
ani, fiind folosit la trafic tropo, E
'sporadic, meteorscatter ş intensiv la
traficul via satelit modul A. EI a fost
realizat În patru exemplare ş am
constatat ă este deplin reproducti-
bil.
1. Transverterul poate ţ ş
cu alte cristale În oscilatorul local,
prin redimensionarea circuitelor os-
cilante l1, l2 din figura 1.
- O = 14444 MHz, T1 armonica a
3-a, 43,3 MHz, T2 triplor 130 MHz;
- O = 8 666 MHz, T1 armonica a
5-a, 43,3 MHz ş T2 triplor 130 MHz.
Se va Înlocui T2 cu un tranzistor tip
BFY90/BFX89 pentru asigurarea
unui nivel ă ă la ş ire (în
ambele ţ
2. Y07CJI ă ă un etaj
similar (fig. 3) echipat cu 2N3375 +
Bl Y93A ă circa 55 W input
la 28 V alimentare, În ţ simi-
lare de ţ
3. Puterea de ş ă un
minim necesar pentru traficul VHF
(inclusiv via satelit RS1 0/11). Trans-
verterul poate ataca direct un final
cu 4 C x 250 B. Prin eliminarea eta-
jului cu T10 (fig. 3) puterea de ş
devine 2 .. A W, ă pentru ata-
carea unui final cu OOE 06/40 sau
GU29. Puterea de ş se poate re-
duce din P5 (fig. 4) la circa 8 ... 10 W,
pentru atacul direct al unui final cu
BlY94A sau KT930B.
4. Cei ce nu ă echipament
de US, dar doresc ă abordeze rapid
domeniul VHF pot elimina de pe
modulul de ă partea de ţ
la intrare se va aduce semnal de
9-14 MHz (de la un bun VFO) in
ţ de cristalul utilizat În oscila-
torul local. Se ţ un bun VFX
"de putere", capabil ă fie utilizat di-
rect În traficul CW sau FM.
5. Modulul de ă (figurile 5 ş 6)
se poate transforma ţ VFX
pentru 133,3-135,3 MHz. In ă
ţ se vor alege valori convena-
bile pentru VFO ş XO, iar partea de
ţ ie se va ţ iona. Nivelul de
ş ire este reglabil ş ă
ă atace mixere de putere cu diode
Schottky. Filtrajul ţ deie-
ş este foarte bun.
In ă ă cu subiectul prezentat,
consider ă este ă consultarea
ă materiale:
1) 2 m and ,70 cm low cost GaAs
MOSFET amplifier - Dl 7 OY-DU-
BUS 4/1984;
2) Duoband transceiver SSCW
702 by Dl70Y-DUBUS 3/1985;
3) Convertor de ţ ie 144
MHz/14 MHz - Y07CKO - "Ra-
dioamatorul" (Brasov), 4/1987
6
24 ... .28 V +
MAX 1, SA
-1
4
o
."..
fi!o
O
Ing. SORIN DAVID Ă Y07CKQ
R1.a
O TX 144 H
I
Ă PT

1aW
î
144MHz
O R X 144

016

"
Rtb
,
1·28V TX I
1+12V RX ]
o'

1+ 12 V P
ITX GAIN I
ti) O

o

o
o. O
14-/11,.+
6
"
O
Y07CKQ


• •
II ,..'1'Q O
I
O O -6..-
O O \ lor r il"
_____ o _____________ I ____ o_I ____
o
o
\f\
o
Lf"\
-
PERETE EXT ERIOR
DIN FIER COSITOR T
r---
I
I
I
I
I (51
10 L20
:0
I (52
PERETE INTERMEDiAR
/OIN FIER COSITffiIT
CIRCUl T IMPRIMAT
ioo
....
,--------
I
I
l
I
I
C>
Lista de
R25 - 10 O; R6 - 20 O; R7, 8,10,
21 - 47 !1; R14, 16 - 82 O; R13, 15,
17, 22, 27 - 100 O; R11 - 1'50 !1/0,5
W; R9 - 220 O; R3, 24, 34";:;" 980 n;
R23, 26, 29, 31, 34 - 1 kn; R1. - 2,7:
kO; R30 - 2,7 kO/1 W: R28 - 3,6
kO/1 W; R18, 19, 33 - 4,7 kO; R4 -
5,1 kO; R20, 32 - 10 kO; R5 - 91
kO; R12 - 180 kO.
P2 - 100 O; P3 - 250 O; P4 - 1
kO; P1, 5 - 10 kO; P6, 7,8 - 50 kO.
C39 - 0,4 pF ă ă ţ 0,8 pF
În serie); C20, 26, 47, 59 - 3,3 pF;
C1· - 4,7 pF; C3, 5 - 39 pF; C49-
8,2 pF; C2, 25 - 68 pF; C22 - 130
pF; C21 - 680 pF; C27, 29, 30 -180
pF; C31, 32 - 220 pF; C4 100 pF;
C8, 9, 15, 16, 17, 25, 33, 34, 36, 38,
41, 42,44,45,46 - 2,2 nF, ceramic;
C22,61 - 22 nF; C7 - 100 nF; C10,
24, 55, 60, 69 - 10 ţ V (tantal),
C63 - 100 nF (polistiren); C6, 62,
64,68 - 100 ţ V; C65, 66; 67, 70
- 47 nF;-,C11, 12, 18, 19,35,37,40,
43, 51, 52' -:- 6/25 pF ceramic; C53,
54, 57, 58, - 5/25 pF tubular cu aer;
C13, 14 . .:.:- 2/12 pF cu aer pe calit;
C50, 48 - 5/15 pF ceramic minia-
ă C56 - 10/40 pF ceramic ..
Q - cristal de ţ 13 000 MHz.
01, 2, 3, 4, 5, 11, 12, 13, 14 -
1N4148; 06, 7, 10 - EF0108; 015 -
6S11 P; 08, 09 - ţ BCde la
t'tanzistor BO tip npn; 016, 17, 18 -
ă ă 05.
CT - condensator de trecere ce-
ramic 1 nF.
IC 1 - stabilizator de tensiune
monolitic tip 7812.
T1 - BF214; T2 - 2N918; T3 -
MOSFET cu GaAs tip 3SK97 (sau
CF300, NE4137, S3030); T4 -
MOSFET BF981; T5, 6 - FET tip
BF245C; T7 MOSFET, BF961 , 963;
T8 - BFW16, 17A; T9 - KT907A
(2N3375); T10 - KT922B; T11, 12
- BC174.
OZ1 - OZ7V5, OZ2 - OZ4V7,
OZ3 - diode Zener seria OZ Înse-
riate pentru aproximativ 28 V.
I - microampermetru tip SE-
LENA (U.R.S.S.).
K - comutator cu trei ţ
SRF 1, SRF 2, SRF 3, SRF 4 - ş
de ţ ă pe ă de ă
10 splte CuE'm 0 0,25 mm.
SRF 5, SRF 6 - ş radiofrec-
ţ ă pe ă de ă 6 spire
CuEm 0,35 mm.
SRF 7, 8, 9 - ş pe ă de ă
03,1 = 10 cu 15 spire CuEm 0,6mm.--
L1, 2 - 4, 5 spire CuEm 0 0,45
miez plastic 06 cu ă
. L3 - 5 spire CuEm 1 mm În aer
05, ă 3,5 spire.
L4 - 5 spire CuEm 1 mm, În aer
05, ă la 0,5 spire (Tx) ş 1,5 spire
(Rx).
L5, 7 - 5 spire CuAg 1 mm În aer
05.
L6 - 5 spire CuAg 1 mm În aer
o 5, ă 3,5 spire.
L8 - 12 spire CuEm 0 0,35 mm
miez din plastic 06 cu ă .
L9, 10, 11 - 6 spire CuEm 00,25,
pe tor pentru 0,9 H.
L 12 - 4 spire CuEm 0,25 mm, pe
carcasa L 13.
L 13 - 12., spire CuEm 0,25 mm,
ă plastic, 0 6 cu miez ă
L 14 - 5 spire CuEm 0 1 mm,
ă la mijloc.
L 15, 16 - 5 spite CuEm 01 mm,
În'aer 05.
L 17 - 5 spire CuEm 0 1 mm, În
aer 0 5 mm, prize la 0,5 ş 4 spire.
L18 - 15 spire CuEm 0,35, 0 3
mm În aer.
L 19 - 5 spire CuEm 01, În aer 0 5.
L20 - 2 spire CuEm 0 1, În aer 0
8, pas 2 mm.
L21 - 5 spire CuEm 0 1, În aer
08, pas 2 mm.
L22 - 3 spire CuEm 0 1,5, În aer
08, pas 1 mm.
L23 - 5 spire CuEm 0 1,5, În aer
08, pas 1 mm.
L24 - 4 spire CuEm 0 1,5, În aer
08, pas 1 mm.

_ 1 =_ ..
_ ti;\:
,tilizarea circuitului integrat
TBA570 În aparatura de audiofrec-
venta permite ţ unor mon-
, taje relativ simple ş care, totodata,
ofera bune ţ ş acest
circuit integrat mai are ş alte ţ
(legate de ţ de radiofrec-
venta), În lipsa unui alt tip consacrat
de ampJificator de ţ
(TBA790, TCA1S0, TBA810 etc.), el
'se poate folosi foarte bine Într-un
montaj de aceasta factura. Totodata,
exista posibilitatea utilizarii În au-
ţ a unui circuit integ,at
de acest tip care, din diferite cauze,
nu mai corespunde ca parametri de-
cît În ţ ţ utilizate la
ţ unui amplificator.
In figura 1 este prezentata schema
unui amplificator de ţ
de 5,5 W. Montajul ţ urmatoa-
rele ţ
- puterea ă P = 5,5 W;
ţ de ă Ze
=40-
- ţ de intrare Zj =
= 82 kn;
- tensiunea de intrare Uj =
= 50
- banda de ţ ă f = 45 Hz "'-
14 kHz; lI'-
- raport semnal/zgomot F/N 2!
2! 65 dB;
- distorsiuni armonice totale
THD::; 0,4%;
- distorsiuni de ţ
TID::; 0,2%;
- tensiunea de alimentare U
A
=
= 14,5 V.
Semnalul audio util se aplica la
intrarea neinversare a amplificatoru-
lui ţ ţ de circuitul
integrat. Grupul de ţ R1,
R2, R3 este destinat pOlarizarii am-
plificatorului ţ astfel încît
punctul sau de ţ (tensiu-
nea lui de ş sa se situeze În
zona optimizarii ţ etajului
finaL Grupul RS, C2 asigura un fil-
traj suplimentar tensiunii destinate
polarizarii amplificatorului ţ
nal.
Grupul R7, C4, C3, R6 reprezinta
bucla de ţ negativa care defi-
ş ş optimizeaza amplificarea fi-
nala a montajului.
Tensiunea furnizata de bucla de
ţ negativa se aplica intrarii in-
versoare a amplificatorului ţ
nal. Semnalul de ş furnizat de
amplificatorul ţ se aplica
În baza tranzistorului ţ de
circuitul integrat TBAS70 (cone-
xiune interna). Acest tranzistor înde-
ş rolul etajului pilot existent
În orice amplificator de audiofrec-
ţ Grupul R8, C6, R9 reprezinta
o conexiune de tip bootstrap care
optimizeaza ţ etajului pi-
lot, atît În ceea ce ş excursia
În tensiune a semnalului audio am-
plificat, cît ş În ţ ş
procentajului de distorsiuni care ar
putea aparea În urma unei amplifi-
cari mari (Iiniarizarea caracteristicii
de transfer a etajului pilot).
Tranzistorul T1 este amplasat În
cadrul montajului ca ă de ten-
siune ă de tip ă
ă ă celor ă tran-
zistoare, T2 ş T3. Etajul final al am-
plificatorului de ţ ă este
realizat cu tranzistoarele comple-
mentare T2 ş T3, care ă
amplificarea În curent ă fur-
ă puterii nominale ţ
de ă (grupul de difuzoare).
Cuplajul dintre etajul final ş impe-
ţ de ă se ă prin
intermediul condensatoruiui C1.
Tensiunea de alimentare a montaju-
lui a fost ă ca valoare În scopul
ă drept ă a bateriei de
acumulatoare ce ă un auto-
mobil (UA = 14,4V), dar, desigur,
montajul se poate alimenta ş de la
un redresor ş care ă I.ivreze
8
Ing. EMIL MARIAN
tensiunea ş curentul solicitat de
al1)plificator.
In figura 2 este ă schema
ă a unui alt amplificator de
ţ ă ce ş circuitul
integrat TBA570, de putere mai
mare. ţ montajului sînt
ă
- puterea ă P == 6,5 W;
ţ de ă Ze
=40'
- ţ de intrare Zi
= 85 kO;
- tensiunea de intrare U
i
= 50 mV
RMS
;
- banda de ţ ă f = 35 Hz-
- 14 kHz; .
- raport semnal/zgomot FIN 2!
2! 65 dB;
- distorsiuni armonice totale
THD::; 0,4%;
. - distorsiuni de ţ
TID::;0,2%;
- tensiunea de alimentare U A =
= 16 V.-
Analizînd schema ă a mon-
tajului, se ă ă blocurile func-
ţ sînt ă ă ş cu
ţ identiGe cu cele ale amplifi-
catorului de 5,5 W {prezentat În fi-
9f---f1---e---...:.&..fo-t
(1
INTR
O,47pF
ARE
1
(3

gura 1). În scopul ţ unei am-
ă suplimentare În ceea ce pri-
ş ţ joase (redate slab
din punct de vedere acustic la o pu-
tere relativ ă bucla de ţ
ă a ă ă o ă mai
ă utilizînd componentele
R9, C7, C5, R8, R7, C4, R6. Pentru
asigurarea ţ ă În parametri
În momentul ă puterii nomi-
nale, tranzistoarele complementare
T6 ş T7 au fost alese de putere mai
mare (BD237 ş 80238).
Montajul ales se ă pe o ă
ţ ă de sticl.otextolit placat cu folie
de cupru, În varianta mono sau ste-
reo. La realizarea cablajului impri-
mat se are În vedere ă tutu-
ror ţ pentru un montaj. de
ţ ă ş anume realizarea
structurii fizice de cvadripol a mon-
tajului, evitarea buclei de ă tra-
seu de ă gros de minimum 5
mm etc. ă realizarea cablajului
imprimat, componentele se plan.
ă cu ă cu ţ ca fiecare
valoare ă de schema ă
ă fie ă ă cu ţ Tranzis-
toarele finale T2, T3 ş tranzistorul
T1 destinat ă acestora se
10
- -
(4
270pF
I
111
ţ (2 ţ C3
J. 470pF ...l.. 1000pF

INTRARE (1.
1 Q,47pF
R5
39kll.
r--B-----I
I I
I
[4 (5
(7

10
PF
1
270pF
R6
RB
3,3k ,
1
7
ă pe un radiator comun
din aluminiu, cu o ţ ă de mi-
nimum 60 cm
2
• Pentru izolarea gal-
ă a tranzistoarelor se folosesc
folii de ă cu grosimea de 0,2
mm, care ă În ş timp avan-
tajul unei bune ţ termice, ă
turi de o ţ ă ă
ă realizare, montajul se alimen-
ă de la sursa de tensiune. Se
ţ ă cursorul ţ
lui semireglabil R1 astfel ca În emi-
toarele tranzistoarelor T2 ş T3 ă
fie ţ ă o tensiune ă cu ju-
ă din valoarea tensiunii de ali-
ţ Curentul de mers În gol se
ă ţ cursorul poten-
ţ semireglabil propriu blo-
cului ă de tensiune ă
(R13 pentru amplificatorul de 5,5 W
ş R15 pentru amplificatorul de
W). Valoarea curentului de mers in
gol este '0 = 35 mA. Reglajele men-
ţ anterior se ă cu in-
trarea montajului ă la ă
ă aceste reglaje, amplificatorul
se poate folosi la sonorizare, confir-
mînd pe deplin parametrii ţ
ţ ţ
14.4V
(10
2200 pF

1
TI;IoINIlIU ,./1QQ1
ă ultimului deceniu În
omeniul tehnicii audio HI-FI sînt
marcate de ţ circuitelor
integrate care au detronat ă
ş demodatul" tranzistor. ţ
circuitelor integrate specializate de
ţ ă atît la nivelul etajelor
de semnal mic, cît ş la nivelul ă ţ
de putere, permite În prezent reali-
zarea unui amplificator audio com-
plet cu numai cîteva circuite inte-
grate. În sensul celor afirmate mai
sus propun cititorilor realizarea-unui
amplificator stereo care ţ nu-
mai trei circuite integrate Înglobînd
toate necesare, În ţ
unui ţ ă ţ foarte.
avantajos.
Schema ă
toarele blocuri
p li f i c at o r u I
cu
- sursa de alimentare.
oferite de schema
ă
maxima 2x15 W/4f'1.;
ă de ţ ă =
40-18 000 Hz;
- coeficient de distorsiuni g),8%,
la ţ de 1 kHz, la puterea
ă pe o ă de 4n;
ă ţ
- phono
- tuner
- tape
TEHNIUM 6/1991
2,5 mV/47 kH;
150 mV/47 kH;
150 mV/47 kO:
Ing. LAZAR GH. MORCAN
- eficacitate reglaj de ton ±10 dB la 100 Hz,
respectiv la 10 kHz;
- eficacitate ţ ă (volum la
-30 dB)
100 Hz +8 dB;
10 kHz +5 dB;
ţ ă de ă 4-8 H.
Schema ă Se ă
pri ntr-o particularitate ă ş
mai ă ţ de ton
În ţ ş
Înalte ă la etajului
final. Din examinarea schemei
tem observa ă de i,.,
8;7. tonurilor este
de
de volum realizat cu P1
este ă cu o ţ de tip
"Ioudness" (compensare ă
ă ă ţ com-
ă la nivel redus al ţ
sensibilitatea ă ă a urechii
umane la ă ţ benzii audio,
Prin conectarea ţ de ţ
ţ medii vor fi atenuate, fa-
vorizîndu-se În acest fel ţ
joase ş Înalte. Reglajul de balans se
ă cu ţ P2.
Preamplificatorul de ă magne-
ă (phono) ă circuitul dual
,BM381 , Într-o ţ ă
Pentru ca abaterile de la norma
RIAA ă fie cît mai mici, este indicat
ca elementele din ţ de corec-
ţ ă fie În clasa de ±5%.
Alimentarea se
face ţ ceea ce eli-
minarea
cu sarcina
fi cuplate
ă valorile sînt
identice pentru canale,
ă au fost date decît valo-
rile pentru unul din canale,
Condensatorul de cuplaj cu re-
ţ de ţ a tonurilor, notat
cu asterisc, C* = 4,7 ţ BP (bipolar)
poate fi substituit, În ă cu o
ţ serie de ă condensa-
toare de 10 ţ V, conectate ca În
detaliul prezentat În ă În par-
tea de jos, dreapta.
Atît pentru reglajul volumului, cît
ş pentru balans, ă cum se vede
din ă au fost folosite· poten-
ţ de 250 k.o lin cu ă la
mijloc. Pentru ă ţ nu sînt
disponibile ţ duble cu
ă la ă valoare, am utilizat
pentru ţ acestuia compo-
nentele mecanice de la un ţ
metru dublu, la care am montat ele-
mentele rezistive de la ţ
trele simple cu ă de 250 kH lin,
existente În ţ
Circuitele TDA2020 (MDA2020)
pot fi Înlocuite ă ă ă cu
circuitele TDA2030, ambele exis-
tente ca piese de schimb În magazi-
nele de specialitate,
Transformatorul de ţ trebuie
secundar o tensiune
V de 2,5
tensiunea ă de
circuitul TDA2020
de ±22
9
A A TOR
Exista multiple cazuri cînd urmeaza sa masuram tensiuni inferioare va-
lorii de 0,5 V cu un voltmetru cu ţ de intrare 20 knlV, rezulta-
tul masuratori; fiind destul de imprecis.
In asemenea cazuri se recurge la utilizarea unui adaptor simplu care
mult de intrare, adica de la 20 kOIV la 10 MOIV,
masura 0,1 V (cap scala).
Utilizareiil acestui adaptor este foarte simpla, ţ seama ca apa-
ratul nostru se Într-o punte la care doua ţ sînt formate cu
tranzistoarele de tip TIS-58, MPF103, BF245 etc.
Intrarea acum este formata din 4 rezistoare care Însumate dau 10 Mit
Alimentarea montajului se face cu 9 sau 13,5 V din baterii.
de masura se selecteaza cu un comutator simplu.
nostru, fixat scala de 1 V, se conecteaza 'intre drena lui
Q2 ş cursorul R14. Intrarea adaptorului se scurtcircui-
teaza ş se R 13 pentru ţ zero.
Se scoate de la adaptor ş se trece comutatorul pe scala
0,1 V; se apasa pe butonul de etalonaj ş se regleaza R 14 ca acul instru-.
mentului de masura sa indice cap de scala, adica 1 V.
Dioda Zener din sistemul de etalonare asigura o tensiune stabilizata de
5,6 V.
I
*
R2
200
klL
I MPLIFI
AO=r
A741
(2x7pini)
M. ALEXANDRU

T1 {+4,5+9V}
2N2219
( -4,5';'9

ov
IOV

R
Cu un amplificator ţ
de· uz general (,BA741 sau similar), o
pereche pnp-npn de tranzistoare cu
siliciu, de medie putere, ă diode
de ţ ş alte cîteva compo-
nente ţ ioase ş i cu valori
necritice), ţ realiza acest mi-
niamplificator de ţ ă ale
ă ţ sînt foarte bune
în raport cu simplitatea schemei.
Montajul se ă diferen-
ţ cu tensiunile simetrice ±U cu-
prinse orientativ Între 4,5 V ş 9 V.
Pentru probe se pot folosi seturi
adecvate de baterii (de exemplu,
ă baterii de 4,5 V legate În serie,
cu polul comu,n fa ă dar În fi-
nal se va construi un redresor du-
bIu, foarte bine filtrat
Schema cuprinde un
emitor simetric,
repetor
cu cele
complementare tranzistoare
(care vor fi
sibil ă
je
pliflcator
mn,o,.""h,o<:!·to cît
no,""'?I\'" a unui am-
realizat cu
741. Pentru diminua-
de cross-over, eta-
static prin
R5, 01 02, R6.
(în
Ing. AURELIAN MATEESCU
Scheme d6 astfel de amplifica-
toare .'lud i o cu tranzistoare au ă
ă de specia-
mare de compo-
nente necesare în regim de ţ
,nare stereo le face greu abordabile
de constructorul amator.
Vom prezenta În cele ce ă
o ă ă sub mai multe
aspecte:
10
- este ş ă de con-
structori i a rnatori Î ă tori;
- se utiliza componente recu-
perate ap3.rate de radio ş televi-
zoare de mai vechi,
cu tuburi
ă 101 atente;
- ndmarul redus al componente-
lor, c0fllpmativ cu un amplificator
stereo cu cîte ă ă separate,
executClt cu tranzistoare. Dezavanta-
jul ţ cu tuburi este dat de gre-
utatea mare si consumul ceva mai
ridicat de curent
Descrierea schemei electrice. Se
ă ă amplificatorul dispune
de o cale pentru amplificarea frec-
ventelor joase, ă de un
un
tub
circa 2W.
ă este ţ de sepa-
rare a ţ de ă trioda
T1. Aceasta ă spectrul audio În
ă benzi ce sînt apoi amplificate
independent Reglajul general al ni-
velului se ă cu P1 iar cu ce-
lelalte ă se re-
ă reprodus de cele
ă amplificatoare: P2 pentru frec-
ţ joase ş P3 pentru ţ
Înalte. Circuitele R4-C4 ă
atenuarea ţ Înalte, iar
R14-R15-C9 atenuarea
ţ de factorii beta ai tranzistoa-
relor) astfel Încît ă se asigure un
curent de repaus prin tranzistoare
de ordinul a 5-15 mA.
Amplificatorul cu AO ş
semnalul de intrare (prin intermediul
unui ţ nefigurat În
ă pe intrarea neinversoare,
via C1. Din punct de vedere static,
ă intrare este ă la
masa prin ţ Ri, care stabi-
ş practic ş ţ de intrare
a etajului ă ă ţ valoarea
lui Ri se poate ă sau ş
pentru adaptarea ă la sursa de
semnal).
ş În tensiune al etajului cu
AO este dictat practic de raportul
ţ R2 ş R3. Pentru asigu-
rarea unor distorsiuni reduse, nu se
vor ţ ă mari (orientativ
sub 20-30 de ori) ş nici nu se vor
utiliza ţ R2 foarte mari, pre-
ferîndu-se reducerea lui R3.
Montajul poate servi la amplifica-
rea ă a semnalelor AF cu r:liv.el-:":
coborît ţ zeci de ţ
debitate de surse avînd ţ
de ş la ordinul sutelor âe· c,
kiloohmi, vederea ţ În difu-
zor. Astfel, el poate constitui partea
a unui radioreceptor, inter-
minicasetofon etc., o
de ordinul a 0,5-2 sufi-
pentru o ă ş nu ă
se
model per-
redus, ţ ă
cum si tranzistoa-
alese de putere mai mare.
?r,..,,...,,,,>nTo,,,, ... jOasE, ă eficacita-
de separare.
..:.... Amplificatorul se ă
dintr-un redresor capabil ă
U" = +250 V /200 mA pentru ş i
Uj = V/1,8 A pentru filamente. f n
stereo consumul se du-
ă
- Se poate folosi orice tip de
preampiificator-corector ce convine
scopului.
- Ca transformatoare de iesire se
ţ utiliza cele de la radioreceptoa-
TEHNIUM 6/1991
BEVOX
Acest mic aparat este un ţ (tai.;.
kie-walkie) ce lucreaza În banda de 27 MHz ş
poate asigura legaturi În ţ liber pÎna la 3
km.
Stabilitatea ţ de emisie este dictata de
cristalul de ţ care fixeaza ş canalul exact În
care lucreaza de exemplu 27,065 MHz.
Primul tranzistor lucreaza ca oscilator ş etaj de
putere modulat În regim de emisie ş Ca detector
cu ţ În regim de ţ
Celelalte trei etaje formeaza un amplificator de
ţ la ţ se amplifica semnalul
primit de la detector, care este ş aplicat apoi di-
fuzorului, iar În regim de emisie acest amplifica-
tor ş semnal de la difuzor (acum pe post
de. microfon) ş il aplica. etajului oscilator.
Intreg aparatul ş tranzistoare cu
germaniu, in etajul oscilator recomandat un
AF139.
Alimentarea se face cu 9 V, puterea radiata
ajungind la 50 mW.
R1
1QOki2
matorul Tr. 2.
R21 se poate echilibra cu-
celor ă tuburi
CÎnd acestea au uzuri
catodice
Se poate
finale,
se va
se-
parare ş a atenuare.
Pentru transformatorul de ţ
se poate utiliza unul de intrare recu-
CS
SOnF
R12
470 k.o.
R13
470k1L
R1S
10kD..
R24
10o..n.
Ol
=
SP
1
M. FLORIN. Bîrlad
. C501
O,OflJfr
lOolJy
Acest tip de televizor, ca ş fratele ă luchian VS47-632. a avut la
vremea lui ţ deosebite În ceea ce ş ţ în
ţ ş calitatea imaginii ş sunetului.
ă tu bul cinescop este bun ă ă remediati micile ţ
care au ă Faptul ă circuitul de alimentare a filamentelor tuburi-
lor este întrerupt, ă verificate la ohmmetru, toate filamentele au
cootinuitate va determina Ş controlul conexiunilor la rezistorul RS04.
Cel mai sigur aici este ţ De obicei, firele de conexiune la
acest rezistor' sînt corodate. Pentru ş ţ ă ă pot informa ă acest
rezistor este situat ă tubul Pl36 (în partea ă a acestuia).
ţ legaturile ş totul va reintra În normal.
Diodele din redresor se Înlocuiesc cu o singura ă F407
(1 N4007) , fiindca, lucrînd la 220 V, nu se mai conecteaza dublorul de
tensiune. Deci punctul 1 se conecteaza la punctul de intrare În dioda
018, care acum este F407. Condensatorul CS02 se suprima din redre-
sor ş se poate conecta În alt punct al schemei.

u ...
-1tOV
-220t
SOHz
L . .J
L ___ ---' "
Ksa5 821115 W
OÂNUT CRISTEA,

ţ semnalului la ie-
ş blocului UUS este de
8,4 MHz, fiindca. se ă
banda 64,S MHz-73 MHz cu
un oscilator ce ă pe
ţ cuprinse Între
MHz. Aducerea pe
ţ de FI-6,5 MHz se
efectueaza de tubul 61.11111
echivalent cu ECH81. În
acest bloc ţ rezistorul
R1 (2,2 kH) ş tubul 6H61I.
ţ ă ă antena adec-
ă nu se poate ţ
gama UUS.
Aplicînd semnal
la intrarea televizo-
rului de tip hibrid
Lux E, Saturn H
etc. de la video pla-
yer, prin interme-
diulunui generator
RF modulat, de ti-
pul celor folosite ş
la jocul cu
AY3-8500, se
ă o instabili-
tate ţ ă pe
linii ş În special În
partea superioara a
ecranului.
ă cum ne re-
comanda colabora-
torul nostru, dL T.
Ursoiu, ă
ţ se poate re-
media facil, înlocu-
ind condensatorul
C801 (0,1 ,uF), plan-
tat între rezistoarele
R802 ş R807 (de la
diodele D800), cu
un condensator de
10 nF; imaginea va
deveni ă
H.
ş
ş
/------7
/ "'o, - li
- --,
./
.....jOOi.&.J"' ... .JURcAu. jud. Cluj
Tuburile redresoare PY82 din televizorul dv. pot fi Înlocuite
cu ă diode F407 sau 1 N4007 ş un rezistor astfel: Între pi-
ş 9 ş 3 de la fiecare tub se monteaza cîte o dioda; de
ţ ă la 3 se conecteaza catodul.
Intre terminalele 5-5 ale celor doua tuburi se va monta un
rezistor de 130 !!/15 W.
ă s-a restabilit sistemul de alimentare, ţ ţ
narea celorlalte etaje ş ă mai ţ ă ţ ţ
2l0V
i f
2
1 TI; 205 V
-01»<

3 3 o ...... O I _. - 1» ............... ::T , c
c ro 1» » C c: 3 c ..... c N' @ ..... OJ N ... ro ro ro 2 5D Q.1i): =i ;::;: 'f
ro ro -Q) :3 '"', ..... -1» Q) Il) 0 -1» ...... 3 .... .J:>.
......... --ON -- o ro
N' ro w' -..j ţ ...... 0-·1»< S. -::- ...... 3 a .;::;? c: Q)<Il)< O" 0 » .....
Q)-(Il c ,.... ...... c c _. Z el. C ro (.o.) o!::!, @ o ',0, Ci) ro_ o
@ _. _ ro o o :- g. Q). <D ro _. o 1» _ ..... ro :; _. ro ii)' o ro:;' -.. O-
. 0 Il) , ro .... ro 3 o o _. """-'. 3 - o:. ro,
-g.J:>.ro -· ..... 00 el. (') ..... 3 Il) ţ roS,.0 30

3:.


Q)(I)

Titlul este incitant la prima ve-
dere Ş In mod logic se pune Între-
barea: cum s-a putut oare realiza un
ţ pentru banda de 144
MHz folosind numai circuite inte-
grate de tipul CMOS, cunoscind
faptul ca aceste componente, la o
tensiulje de alimentare de 15V,
ţ doar pina la ţ
de 11 MHz?
Pentru a realiza acest deziderat,
s-a plecat de la o partiCU-
lara, anume aceea cazurile
emitatoarelor de care folo-
sesc un VFO cu frecventa de 12
MHz si se obtine
ţ 144 Mai exact,
<>f',"\n,:>r"r"'''' completa a benzii
unde ra-
dioamatorilor de 1 46
este nevoie ca limitere de
ţ VFO-uiui sa varieze
166 MHz.
a ţ de
cunda la 1.2 secunde. In acest
va In unita-
aleasa (de
ţ de
la ţ
aparatul va indica
,2, adica valoarea
14,400000. mod identic, la valoa-
rea ţ VFO-ulu de
12,166666 MHz, va
indica valoarea de Pri-
vind aceste cifre si mutînd în mod
convenabil locul virgulei, vedem ca
se ţ valorile 144 ş 146 ze-
rourile respective), adica de
ţ de 144 ş 146 MHz, ceea
ce dorim sa vizionam pe scala frec-
ţ
In traficul de radioamatori, În ca-
zul cînd se folosesc ţ
cu ţ de ţ s-a ob-
servat ca este suficienta o "putere
de ţ de citire a
de lucru de 1 kHz. Astfel este
cient sa fie ş numai 6 cifre, co-
respunzatoare ţ de
144,000 MHz ş 146,000 MHz. Acest
lucru este foarte util mai ales cînd
se ş retranslatorul
dioamatori instalat in
care utilizeaza ţ
145,000 ş 145,600 MHz, respectiv la
ţ ş la emisie.
Pentru a reduce numarul de circu-
ite integrate folosite, pentru unitatea
de timp În care se ş valoarea
ţ nu s-a ales valoarea de
1,2 secunde (cum am descris mai
ci de 12 secunde; astfel citi-
se face mai rapid.
a aparatului este
prezentatâ 2.
Pentru a ţ o stabilitate buna
a ţ oscitatorului cu
cristal, acesta a fost
zistorul SC 171 ş nu cu o
circuitului integrat
In serie cu oscilatorul au fost co-
nectate doua ţ de tipul
MMC4001 pentru a realiza o sepa-
rare rezonabila Între oscilator si di-
vizoarele de ţ ulterioare co-
nectate În cascada.
Aceste divizoare de ţ În
numar de patru (doua numaratoare
zecimale duble de tipul MMC4518),
realizeaza o divizare programabila.
Este ş acest lucru pentru a
putea porni la realizarea bazei de
timp de la un cristal cu ţ
14
Ing. GEORGE PINTILiE
proprie de ţ "oarecare"'. Se
pot folosi cristale cu ţ cu-
prinsa În limitele de 1··-8 MHz.
Cum se calculeaza ordinul de di-
vizare programabil? Sa presupunem
ca avem un cristal cu· valoarea În-
scrisa pe el de 5,650 MHz. Deoarece
divizarea ulterioara este de Î,2 (cum
,am explicat anterior), facem urmato-
rul calcul: 5650:1,2= 4 708,333. De-
oarece nu putem realiza o divizare
cu zecimale, luam valoarea de 4 708
ş o cu 1,2, adica 4 708x 1,2
=5649,6. valoare obtinuta
trebuie sa corespunda valorii frec-
ţ de ţ a cristalului. Se
stie ca orice cristal permite ţ
frecventei de oscilatie limitele a ±
500 Hz', ceea ce se realizeaza cu
ajutorul condensatorului trimer de
10··-40 pF, conectat În serÎe cu
acesta.
Cu ajutorul unui ţ
bine etalonat, se masoara la ş
celei de-a doua ţ 4001 valoarea
ţ de ţ a cristcHului
ţ asupra condensatorului
de 10-40 pF, acesta se va
ajusta astfel 'jncÎt sa frec-
ţ de 5,649600 MHz. acu rate-
acestui reglaj precizia
citire a nostru.
continuare vom folosi tabelul
3. Pornind de la numarul
anterior, 5 649,6: 1,2=
alegem diA tabel primul nu-
mar acestuia; În cazul nos-
tru valoarea de 4 000, corespunzator
100 200 400
• • •
A a .c
eoo
"
.0
ş C a circuÎtull:JÎ integrat/V.
continuare calculan;, astf
4 708--4 000=708. Mai depafte
.gem numarul imediat inferior
ţ adica 400 ş C,a
III) ş calculam: 708--400=308.
ş mai departe, vom realiza ta
4708
708
308 -
108 -
8-
4000 = 708 - IV.C
400 = 308 - III.C
200 = 108 - 111.8
100 8 - III.A
8.= 0- I.D
Trebuie sa realizam aceste opera-
ţ pÎna ţ cifra zero.
Mai departe, în dreptul
care au reiesit din calcul,
ş C a C.1. IV. Ia ş A, B Ş
Cale C.1. Ş la ş D a C.1. 1,
vom conecta diode 1 N4148
aceste locuri, conform schemei
2.
schema din figura 2 sint indi-
cate diode la ş A, C ş
D ale circuitelor integrate NOI
vom conecta diode numai În locurile
din calcul.
intrarea ENABlE a
integrat V se va conecta
la borna de la care s-a facut
scadere, În cazul nostru la
1000 'NIJl(ft; 8COO
• • • •
A B C o
Mt1C4518
Sa presupunem ca avem un cri!'>!d!
cu ţ indicata de 1,725 MHL
Mai. departe valoarea (cu 4 cifre) de
1 725 o ţ la 1,2; 1 725:1.2=
1 437,5. Aceasta valoare nu este fo-
losibila deoarece ţ zecimale.
Numerele Întregi cele mai apropiate
ale divizarii sînt de 1437 ş 1 438
care, ţ cu 1,2, corespund
unor ţ ale cristalului de
1 724,4 ş respectiv, 1 725,6. Pe
urma, ţ trimerul de 10-40
pF ş masurÎnd ţ de oscila-
ţ cu un ţ cum am
descris anterior, cautam sa ţ
una din cele doua valori ş din
calcul, adica de 1,7244 MHz sau
1,7256 MHz.
Sa presupunem ca am ş sa
ţ ţ de 1,7244 MHz,
care corespunde cifrei de 1 437
ţ mai Înainte.
'In continuare realizam urmatorul
tabel:
1 437 -- 1 000 = 437 - IV.A
437 - 400 = 37 -II!.C
37 - 20 = 17 - ILC
1710 = 7 - II.A
7 4 = 3 I.e
3 - 2 = 1 - 1.8
1 - 1 = 0- I.A
Deci, vom conecta diode numai in
locurile ş din tabel, iar intra-
rea in numaratorul V se va face de
la ş IV.A.
ConectÎnd astfel diodele, vom rea-
liza o divizare de 1 437 de ori. In
acest fel, la ş divizorului IV, in
cazul acesta la borna IV. A vom
avea semnale cu ţ de 1 200
Hz. Aceasta valoare reiese din ur-
matorul calcul: 1,724400 ţ
reglata ţ cristalului) împar-
ţ la 1 437. Astfel, ţ
1 724400 : 1 437= 1 200.
In continuare, circuitul integrat V
(1/2 din MMC4520) divizeaza cu 10
ş ţ la ş acestuia frec-
ţ de 120 Hz. A doua jumatate a
C.I. 4 520 divizeaza cu 11, conform
tabelului ş din figura 4. Cu
ajutorul a doua circuite integrate de
tipul MMC4001 ş MMC4011 se rea-
lizeaza celelalte semnale prezentate
in tabelul ţ
ş ţ se alimenteaza de
la o sursa de 15 V, care trebuie sa
TEHNIUM 6/1991
V B
C
A
B
VIe
o
2
• •
3 4 5 6 7 B
• • • • •
-------
--_ ... ---
LA LATCH OISABLE 4543
LA PRESET ENABLE 4029
LA RESE
Ă Ă {1: 12
N ... ă memoria 4543 ş ă 4029.
asigure un consum de 250 mA.
In catalogul firmei producatoare
"Microelectronica" se precizeaza ca
la tensiunea de alimentare de 15 V,
circuitele integrate CMOS din seria
MMC ... au o ţ minima -de lu-
cru de 11 MHz. Din practica am
constatat ca unele exemplare din
aceasta serie merg bine pÎna la
13-14 MHz. Astfel se va alege "cel
mai bun" exemplar din circuitele in:
tegrate MMC4029, cu ţ cea
mai ridicata de lucru, ş se va monta
În locul celui indicat În schema din
figura 2.
Cablajul se realizeaza pe o placa
cu cablajul imprimat pe o singura
ţ cu dimensiunile de 12,2x9,2
cm. Traseele circuitelor sînt prezen-
tate in desenul din figura 5.
9 10 11
In figura 6 se prezinta modul de
amplasare a pieselor. Deoarece s-a
ales varianta realizarii unui cablaj
imprimat numai pe o singura supra-
ţ pentru o comoditate evidenta a
executarii acestuia au fost necesare
unele ş (legaturi cu c.onduc-
toare) suplimentare.
15
ă ş baza lui T3, aceasta
din ă avînd rolul de a amplifica
În curent semnalul provenit de la
microfon pentru a ataca În mod co-
rect celula de redresare ă din
ţ de 220 !1; 4,7 k!1. dioda
1N4148 ş condensatorul de 10 ţ
Condensatorul de 220 ţ conectat la
ş acestor celule (în baza lui
TS) ă filtrajul ş o temporizare
la intrarea semnalului vorbit pe fon-
dul muzical. Tensiunea de la bor-
nele sale ă satura rea tranzisto-
rului TS care face parte din divizorul
din emitorul lui T6. Prin saturarea
lui TS semnalul muzical este ate-
nuat, ţ de 1 kn din colecto-
rul ă fiind practic ă la ă
Tranzistoarele T1 ş T2 amplifica În
tensiune semnalul provenit de la mi-
crofon, pentru a-I aduce la un nivel
comparabil cu semnalul mu'zical,
numai T2 asigurînd o amplificare de
aproximativ 10 ori. Microfonul folo-
sit este dinamic, putînd avea o im-
ţ ă ă între 600 n ş 1,5
kn. ţ de ş a montajului
este mai ă de SO n. Se reco-
ă alimentarea de la o ă
ă de tensiune cu valoarea
de 20 V, dar montajul poate func-
ţ ş cu o tensiune ă Între
18 V. ş 24 V.
ontajul din ă este desti-
nat ă În special În discoteci,
purtînd ş numele de "talk-over".
Denumirea vine de la scopul pe care
ÎI ă ş acela de a introduce
un comentariu vorbit, atenuÎnd În
ş timp muzica. Tranzistoarele
folosite sînt. ş cu siliciu, din
gama SC. Muzica provenind de la
un casetofon, magnetofon, pick-up
sau compact disc player este injec-
ă În baza tranzistorului T6, în
timp ce semnalul de la microfon
(mesajul vorbit) este introdus în
baza lui T1. Tranzistorul T6 este
montat În conexiune repetor pe emi- r---.... ..... -..,.----ooQ +20V
tor ş ă o ţ ă de intrare
de 22 k!1. In emitorul lui este conec-
tat un atenuator de unde semnalul
47kSL
muzical este adus În baza tranzisto-
rului T4 prin intermediul unui gltlp,
serie format dintr-o ţ ă de 10'
kn ş un condensator de 0,47 ţ
Tot În baza lui T4 ajunge ş semna-
lul de la microfon prin ţ de
10 kn ce vine din colectorul lui T2. 47k2.
Rolul tranzistorului T4 este acela de
10kQ.
mixer Între cele ă semnale.
Tranzistorul T2 are ş rolul de a po-
lariza baza lui T4, În timp ce emito-
rul este polarizat printr-o ţ ă
de 10 kfl. Tot din emitorul T4 se cu-
lege semnalul de ş printr-un
condensator de 10 ţ ş eventual un
ţ de 22 kH care ă
nivelul. De asemenea tranzistorul T2
ubiectul articolului de ţ îl
constituie ţ unui pream-
plificator de Înalta ţ a ca-
rui schema-bloc este prezentata În
figura 1. Pentru a ţ perfor-
ţ din clasa HI-FI, montajul
este alimentat la o tensiune mai
mare decît În mod ş la E=+38
V, iar volumul se regleaza nu cu di-
vizor rezistiv pasiv, ci modificînd re-
ţ de ţ ,deci un control ac-
tiv al volumului. In mod uzual, nive-
lul semnalului la ş preamplifi-
catorului are o valoare. medie În jur
de 50 mV, astfel Încît semnalul este
numai la valoarea nece-
unui anumit nivel de
tul de amplificare fiind
marirea gradului de
deci la
unitar. '
Utilizarea unui control activ al vo-
lumului ă problemele provo-
cate de un control ş (pasiv)
al volumului. Astfel, daca toata am-
plificarea are loc înainte de reglajul
volumului, sursa de alimentare va li-
mita nivelul tensiunii maxime aplica-
bile la intrare. În cazul În care dupa
16
ceea ce
la ă
de unitate.
sta-
de
ţ ă care este cazcHoare; din
acest motiv se mai prevede un filtru
trece-jos cu ţ de frîngere (Ia
-3 dB) la 22 kHz, ceea ·ce ă
scaderea ş În continuare cu
o rata ă In acest mod ca-
racteristicile de ţ ă ş ă ale
ţ tip RIAA se ţ cu o
eroare foarte redusa.
iesire
înalte). Eta-
subso-
unui fiitru
'tt"'''nA/rtrt·h de trei cu o ate-
nuare de 18 ă Caracteris-
tica filtrului ă o ă a am-
plitudinii semnalului cu 1,5 dB la 20
Hz ţ ă de 1 kHz) ş cu 14 dB la 10
Hz. Filtrul este format din ş ce-
lule RC plus tranzistoarele TS ş T6
În ţ de repetor pe emitor.
10k.st
IN
...... _ ........
10kSl
avînd ca ă o ă de curent.
S-a ales ă ă ă
excelentei ei ă ţ De la ş
se poate culege un semnal pentru
imprimarea pe ă sau ă cu
o amplitudine de aproximativ sa mV,
aceasta depinzînd de sensibilitatea
dozei de pick-up (vezi figura 2).
Scopul ţ R24 este acela de
a proteja tranzistorul T6 în cazul..
unui scurtcircuit pe mufa de ş
imprimare. Distorsiunile armonice
ale preamplificatorului RIAA pentru
o valoare a semnalului de iesire de 6
V la 1=1 kHz sînt mai mici de
dar cum semnalul mediu ce
În mod normal la ies irea
astfel de 'este
de 50 mV
ă Pe
care
rizarea, ă R2, R3,
D1, D2 cît ş C12, nu se mai ă
ş În canalul al doilea. Punctele A.
B, C se ă În canalul secund la
ţ R20 (punctul A), la rezis-
ţ R14, R22 (punctul B) ş la re-
ţ R6 (punctul C).
Cea de-a doua parte a schemei
este ă dintr-un corector de
TEHNIUM 6/1991
ton ş un control activ.al volumului.
ă selecta bile din comutatorul,
K au diferite ă ţ pot fi folo-
site ş ca monitor (pentru extragerea
semnalului).
Amplificarea etajului este ă
de ţ Pv care este pe
post de ţ ă de ţ ş
gul maxim este de 20 dB ş se ob-
ţ atunci cînd Pv are valoarea ma-
ă expresia lui este ă de ra-
portul dintre Pv ş ţ de in-
trare. Atunci cînd Pv este complet
ş ş este unitar.
Tranzistoarele T7 ş T8 ă
un etaj cascod cu bootstrap în co-
lector, iar T9 este un repetor pe
emitor. Liniaritatea este ă ă ţ ă
prin injectarea unui curent În T7
prin ţ R33. Filtrul R32, C17
reduce ţ tensiunii de ali-
mentare, În timp ce R40 previne in-
stabilitatea la ţ ridicate. Co-
rectorul de ton este de tip Baxandall
ş nuit. Tranzistorul T11 este tot
un repetor pe emitor cu rol de sepa-
rator. ţ R52 are scopul de
ţ la scurtcircuitarea ş
ă faptului ă ţ de
ş este ă pot fi utilizate ş fire
lungi de ă ă cu etajul ă
ă ă pierderi la ţ Înalte.
ţ ţ sînt ă
toarele:
C2
SmV PREAMPL SOmV FILTRU :i)OmV CONffiOL SOOmV ;;,
IN RIAA . SUBSONIC FICATOR DE TON OUT
- ă ţ de intrare: 5 mV/47
ko. pentru intrarea de ă electro-
ă
100 mV/20 ko. (IN C)
100 mV/20 ko. (IN B)
500 mV/100 ko. (IN A)
- tensiuni de ş 500 mV (ie-
ş preamplificator),
- banda de ţ ă
±1 dB 20 HZ720 kHz (RIAA)
07-0,5 dB 20 Hz-20 kHz (cu
ţ de ton în ţ ă
- distorsiuni: de la intrarea de
pick-up ă la ş irea spre amplifi-
catorul de putere la o amplificare
ă cu 6, acestea SÎnt mai mici de
0,008% la 8 V ş mai mici de 0,005%
la 5 V nivel de ş ire.
- raportul semnal/zgomot: 68 dB
pentru' preamplificatorul RIAA
75 dB pentru preamplificatorul co-
rector la ş maxim
90 dB la ş unitar (minim)
- reglajul de ton:
±14 dB la 50 Hz
±10 dB la 10 kHz
- curentul absorbit: aprox. 80
(Ia +38 V).
In cazul În care se ş modifi-
carea ţ lor la corectorul de
ton se ă În felul ă
pentru Înalte, ţ de la care
Începe ţ se poate ă de la
2 kHz (În. cazul de' ţ ă la 5 kHz
prin ş valorii condensato-
rului C25 la 1 nF. Pentru diverse
ţ poate fi montat un comu-
tator cu care ă se ă alege frec-
ţ de ă pentru înalte. Pream-
plificatorului nu i s-a ă reglaj
al balansului pentru a ă separa-
rea Între canale, acest lucru putînd
fi ă prin reglarea ă a
volumului pe fiecare canal în parte.
+ 38V
Iesire
imprimare.
sOmv t
Ţ 470l!:-:
J. 40V
R1
220k
C3
22
JlF
R28 82k5t
IN A SOOm V..... ,---,'- -----""
IN B 100 mVo-;.;r--,..;....o
IN C 100 Jr---r
DISC
ftWNIUM 6/1991
R29
10kn
BC 41
[+7vl R32
o,8kQ
T9
8C174
6-----4 [ +21.V J
R40 C22
R39

O,SW
C11
4
2
nF
B[414
R16
10C.Q
R22

T6
BC
414 R24
1kQ
(16
TS pF
R2

R23
100Sl
+ 38
17
l'

in lipsa unui capacimelru (even-
tual punte RC, tester specializat
etc.), ş constructor; amatori
ă ş acum condensatoarele cu
ajutQrul clasicului ohmmetru serie,
respectiv cu multimetrul disponibil,
comutat pe unul din domeniile de
kiloohmi (X1, X10, X100 kO).
Desigur, metoda nu constituie o
ă ă ă dar per-
mite depistarea ă a unor con-
densatoare defecte ("întrerupte" in-
tern, deci ă ă capacitate, sau scurt-
ă precum ş a
unora "suspecte", de exemplu avînd
curentul de ă inacceptabil de
mare. Prin ţ ş cu ţ ă
ţ ă a operatorului, se pot
stabili pe ă cale chjar ş ordi-
nele de ă ale ă ţ (ur-
ă de ă timpul de ă
care).
Neajunsul major i31 procedeului îl
constituie ă plaja ă de va-
lori C explorabile, ţ cont de
sensibilitatea ă a instrumentu-
lui indicator ş de tensiun'ea ă
de alimentare. Astfel, cu un
AVO-metru ş avînd instru-
mentul indicator de 40-100 pA ş
tensiunea de alimentare a ohmme-
trului de 3-4,5 V, cu greu pot fi
puse În ţ ă ă ţ mai mici
de aproximativ 0,1-0,5 pF.
ă ă ă extinderea
acestui domeniu cu ă sau chiar
trei ordine de ă Înspre valorile
mici de capacitate printr-un artificiu
vechi. extrem de Simplu ş eficient.
ontajul este de tip cu oscila-
tor separat ş mixer, iar din punct de
vedere electric masa este ă
Caracteristici
ţ de intrare: 470 MHz -
500 MHz
ţ oscilatorului: 560 MHz ±
10 MHz
ţ ă 60 MHz -
90 MHz
Amplificarea În mlxer: 2:: 15 dB
Atenuarea ţ imagine: 2::
10 dB
Zgomotul propriu: :::; 10 dB.
Func'ionare
Oscilatorul local, de tip Colpitts,
cu ă ă În emitor, furni-
ă semna! prin condensatorul de
1,8 pF grilei G2 a tetrodei. Pe grila
G1 ş semnalul dorit. Induc-
ţ L 1 este ă în limite
extrem de mici, ş acelea efectuate
la un acord finaL, Din ţ
semireglabil de 40 kO se ş
regimul de lucru al tetrodei astfel ca
tensiunea grilei G2 cu semnal ă fie
3,5 V.
ADAPTOR
ALEX. MARCULESCU
ă cum se ă În figura 1, la
bornele A-B ale ohmmetrului se ra-
ă circuitul emitor-colector al
unui tranzistor T de ă putere
(npn, cu siliciu, cu factorul beta cît
mai mare). Evident, se va ţ cont
de pOlaritatea bornelor ohmmetru-
lui, conectînd emitorul la borna mi- I
nus ş colectorul la borna plus.
Noile borne de testare, A'-B', le
vom conecta În colectorul (+), res-
pectiv În baza tranzistorului (-).
Cu un tranzistor T de ţ
avînd factorul beta În jur de 800 (se-

kll.l
(x l,x10,x100J
'0 G
A B
K
lectat din familia BC10?C), am reu-
ş testarea ă a unor conden-
satoare cu capacitatea de numai
aproximativ 100 pF. Chiar ş În cazul
tranzistoarelor uzuale (cu factorul
beta de 400-500), se pot pune ş
În ţ ă ă ţ de ordinul su-
telor de picofarazi.
La realizarea ă a adaptoru-
lui - care poate fi un mic modul in-
serat pe cordoanele ohmmetrului
sau chiar înglobat Într-o ă ă
ă pe carcasa AVO-me-
trului - se vor evita firele lungi de
conexiune, În caz contrar fiind ne-
ă ecranarea. Se va evita, de
asemenea, pe parcursul ă
atingerea cu mîna a condensatorului
de verificat. Nu numai ă pot astfel
fi ţ i ţ j", pe care tranzis-
torul îi ă ş îi ă
eronÎnd ţ instrumentului·, dar
adeseori chiar ţ ă a
CONVERTOR TV
eOOUARO GORA
Pe ă sosesc mixate cele ă
ţ cu diferite armonici, dar
filtrul FT J ă semnalele cu
Fo 2:: 100 MHz.
Alimentarea cu 12 V, ă
prin cablul de ş poate proveni
+
L1
Frr560
MHz
IN 490MHz, ....
',=
T
condensatorului (de ă la cele
ceramice) ne poate "încurca" În
acest caz.
O ă ă ş ă de tes-
tare a condensatoarelor nepolarizate
cu orientativ între 100
pF ş 1 jJF este ă În figura 2.
La bornele "fixe" A"-B" se
ă condensatorul de verifi-
cat, Cx, care este apoi plasat succe-
siv într-o ţ ş ă prin ac-
ţ comutatorului inversor de
polaritate, K, Între bornele A'-B' ale
adaptorului din figura 1. ă
·rea ş ă condensatorului
În sens opus, la fiecare ţ a
lui K ă ş sens al curen-
tului prin instrumentul indicator)
ă astfel ţ testerului,
iar atingerea cu mîna a condensato-
rului sau a bornelor de conexiune la
el nu mai este ă
fie de la baterii, fie de la un stabili-
zator adecvat.
Date constructive
L 1 - 2 spire 0 3, cu ă CuEm
o 0,1 mm;
L2 - 15 spire, idem L 1;
L3 - 20 de spire pe ă 0 3
mm, cu CuEm 0 0,5 mm (miez de
MF).
+
II
ş
II .
ţ În bune ţ a
posturilor de radiodifuziune din
gama undelor medii se poate realiza
cu ajutorul radioreceptorului cu am- ,
plificare ă a ă ă de
,principiu este ă În figura 1.
Partea de ţ ă se com-
pune dintr-un circuit oscilant L-Cv,
un etaj de amplificare În RF realizat
cu un tranzistor MOS-:-TEC ş un
circuit de ţ cu dublare de
tensiune.
Partea de ţ ă este rea-
ă cu ajutorul. unui amplificator
ţ {3A741 , care ă o
amplificare ţ ă ţ ă
cîndu-se .intr-un difuzor' adaptat
printr-un transformator de ş
Cu ajutorul rezistorului semiregla-'
bir R2 se ş pUI1Qlu! de func-
ţ al. tranzistorului· 'T1, iar cu
ajutorul lui RS nivelul ţ
Bobina. L ,se ă pe o ă
de ă ă cu lungimea ,de
minimum 12 cm ş ţ un nu-
ă de 65 de spire realizate cu ţ ă
de ţ ă sau conductor
CuEm (2) 0,1 mm. Utilizînd un con-
densator variabil avind capacitatea
ă de 500 pF, se ă do-
meniul de ţ ă 525-1 500 kHz.
Transformatorul de ş Tr se
ă pe un pachet de tole mi-
ă cu ţ de 0,24 cm
2
, 1[1-
ă ş ă are un ă de
1200 de spire, bobinate cu ă
CuEm (2) 0,05 mm, iar secundarul
are un ă de 95 de spire bobi-
, nate cu ă 00,25 CuEm. Difuzo-
rul Utilizat este de tip ă cu
ţ de 5 n.
Alimentarea se face cu o tensiune
de 9 V la baterii, consumul montaju-
lui fiind sub 10 mA.
În figura 2 este ă schema
ă de principiu a unui radiore-
ceptor cu ţ capabil ă recep..:
ţ posturile de radiodifuziune
ş radioamatori din gama de unde
scurte.
Primul etaj îl constituie un detec-
tor cu ţ avînd ca element
ţ un tranzistor MOS-TEC, la
care pfjn modificarea ţ
electric aplicat pe' grila G2 se ţ
ţ ţ ă prin cu-
plajul mutual dintre bobina de acord
L1 ş cea de ţ L2, se ă
ă ţ ş selectivitatea montajului.
Semnalul de ţ ă este
cules printr-un filtru trece-jos ş
aplicat celui de-al doilea etaj, un
amplificator de ţ ă de
putere realizat cu circuitul integrat
TBA790T.
Cu ajutorul ţ R2
se ă ţ iar prin R6 volu-
mul ţ
Alimentarea cu energie se reali-
ă de pe ţ de 220 V c.a.
prin intermediul unui stabilizator de
tensiune, cons.umul maxim fiind de
80 mA.
Bobinele se ă pe o ă
de ă L2 se ă pe un
ş de carton astfel Încît ă
ă .culisa de-a lungul barei. Da-
tele sînt: Li -6 spire ţ ă 10 x 0,05,
iar L2 - 3 spire din ş tip de
conductor.
Bobina de ş se ă pe o
. ă cu de 6 mm, pre-
ă ă cu miez, avînd un ă de
50 de spire bobinate cu. ă 0 0,1
mm CuEm.
Acordul brut se ă prin
I
(URMARE DIN NR. TRECUT)
TABELUL 1
Ţ R1 (Mil) R2 (kil)
10 mV/div
- -
20 mV/div 0,51 1 040
50 mV/div 0,75 230,7
100 mV/div 0,91 112,5
200 mV/div 1,0 55,5
500 mV/div 1,0 20,8
1 V/div 1,0 10,2
2 V/div 1,0 5,05
5 V/div 1,0 2,0
10 Vldiv 1,0. 1,0
20 V/div 1,0 0,5
50 V/div
",'-, -
1,0 0,2
ţ C3 se ă În jurul valorii indicate.
Avantajul atenuatorului adoptat,
din mai multe variante posibile, con-
ă În folosirea unui comutator cu
numai ă ţ În plus, even-
tualele erori de reglaj sau decali-
ă ă numai treapta aso-
ă divizorului tlereglat, spre deo-
sebire de alte tipuri de atenuatoare,
la care eroarea devine ă ş
ă prin "propagare" la alte
trepte. Rezistoarele folosite în ate-
nuator vor avea ţ de maxi-
mum 1 %, iar condensatoarele vor fi
termostabile. Rezistoarele vor\ fi se-
lectate cu un ohmmetru digital din
serii standard ă fiind dispersia
mare) sau se vor folosi rezistoare cu
ă ă cu valoarea indi-
ă Se poate recurge ş la ă
serie sau paralel.
Comutatorul este de tip rot.iltiv, cu
12 ţ ş ţ Se va folosi
un comutator de ă calitate, atît
În ce ş mecanica acestuia, cît
ş modul de realizare a contactelor.
Aceste ă sînt utile ş pentru
comutatorul din baza de timp. Cele
ă comutatoare constituie ele-
mentele de control din osciloscop
asupra ă se ţ ă În per-
ţ ă Se ă asupra unui me-
canism adecvat al comutatoarelor,
cu treceri ş dar ferme de la o
ţ la alta. În caz contar, ma-
nipularea devine ă ş poate in-
ţ negativ ţ oscilos-
copului ă ş mecanice.
Toate componentele atenuatorului
se vor ecrana într-o cutie din ă
de alL!.miniu cu grosimea de 1,0 ... 1,5
mm. In peretele superior al cutiei·
vor fi ă orifJcii pentru acces
la condensatoarele semiregl8bile, în
vederea reglajelor. Conexiunea între
intrarea atenuatorului ş mufa BNC
va fi cît mai ă ceea ce impune
plasarea, în imediata apropiere a
atenuatorului, a mufei ş a celor
ă comutatoare de intrare
COUPL ş SEL. De asemenea, cone-
xiunea Între ş atenuatorului ş
intrarea amplificatorului Y va fi cît
mai ă Se poate evita În acest
fel folosirea cablului ecranat care ar
putea ă capacitatea de intrare a
osciloscopului.
Reglarea atenuatorului se va face
ă ce au fost definitivate reglajele
tuturor celorlalte blocuri ţ
ale osciloscopului. Pentru a asigura
corectitudinea reglajelor atenuatoru-
lui, este indicat ca acestea ă se
ă prin observare ă pe ecra-
nele osciloscopului. Mai întîi se face
verificarea raporturilor de divizare
ale treptelor atenuatorului, determi-
nate de corectitudinea cu care au
fost selectate rezistoarele din divi-
zoare. În acest scop se face mai Întîi
axarea trasei prin intermediul Y
POS, cu comutatorul COUPL În po-
ţ GND. Se trece apoi comutato-
rul în ţ DC ş se ă la in-
trare - mufa BNC - tensiuni de
C.C., reglabile cu precizie. ă ra-
20
comutator
SYNC
1.3kQ
330
nF
82k
C3 (nF)
-
-
0,022
0,068
0,15
0,39
0,82
1,5
4,7
10
15
47
porturile de divizare sînt corecte,
ă diviziunii la care se depla-
seaza trasa ţ cu ţ co-
respunzatoare ţ pe care se
ă comutatorul VOLTS/dlv va fi
egal cu tensiunea aplicata la intrare.
Urmeaza reglajul cel mai important,
ş anume cel În c.a., care ă de
fapt, compensarea În ţ ă a di-
vizoarelor. Comutatorul de intrare
ă tot În ţ DC. Se aplica
la mufa BNC un semnal perfect
dreptunghiular cu ţ de 1
kHz ş amplitudine ă Pe fie-
care ţ În parte a atenuatorului
se ă condensatorul C2, even-
tual se ă valoarea conden-
satoarelor C 1 ş C3 În ş fel Încît
Ă
Ă Ă
forma semnalului dreptunghiular vi-
zualizat pe ecran sa nu fie afectata
de ă sau decompen-
sari (mai precis, palierele sa fie ra-
cordate la fronturi printr-un unghi
drept; nu se admit rotunjiri ş vîrfuri
la locul de racordare).
. În final, se impune ş o verificare a
ă ţ de transfer, pe toate trep-
tele atenuatorului, În .domeniul de
ţ ă ă ta cca 4 MHz; ă -
verificare se face cu semnal sinusoi-
daI.
AMPLIFICATORUL Y are rolul de
a amplifica semnalul aplicat la in-
trare ă la o valoare ă
pentru vizualizarea ă a aces-
tuia, pe ecranul tubului catodic. Am-
SL OPE II
HODE
{!!!.:H A uro
_-o-......a+SV
T4
+90V
to---..... tub catodic
+12V
1k
+12V
04
T8
T7
220.q
spre. 4,3k
ampli X
. -12V
05
o
+

plificatorul este cuplat În C.C., sime-
tric, cu etaj de intrare ţ
realizat cu FET-dual (figura 3). Si-
metria amplificatorului ş folosirea
tranzistoarelor FET -dual ă un
. drift extrem de redus. Drept urmare,
deplasarea imaginii pe ecran, dato-
ă ţ de ă ş ten-
siunii de alimentare, este ă
(cca 2 mm În primele 10 minute de
ţ
Amplificatorul are trei etaje. Pri-
mul etaj este un adaptor de impe-
ţ ă realizat cu FET-urife T1 ş T2,
montate ca repetoar& pe ă Ten-
siunea ă suplimentar pe
poarta tranzistorului T2, prin inter-
mediul ţ P1 - Y
POS -, se ş pentru depla-
sarea imaginii pe ă AI doilea
etaj ă ca amplificator inver-
sor de ă ă cu ţ ă de
ş ă Este realizat cu tranzis-
toarele T3, TS ş T4, T6. ţ
metrul semireglabil SR2 ş
ş total al amplificatorului Y.
ţ P2 - VAR - modi-
ă ş amplificatorului cu +4
dB ţ ă de ţ CAL. Etajul final,
realizat cu tranzistoarele T7 ş T8,
ă o tensiune de ş cu ex-
cursie ă ă ţ defle-
xiei pe ă In circuitul.etajului
final este ă ş o ţ de co-
ţ pentru reglarea caracteristicii
de ţ ă In ă ţ gru-
pul format din condensatorul de 1S0
pF ş rezistorul de 47 il ţ ă
ţ înalte, semireglabilul
SR6 ş condensatorul serie influen-
. ţ ă ţ medii, iar frecven-
ţ joase (inclusiv amplificarea În
sînt ţ de SRS. Punctul
de lucru, comun celor ă tranzis-
toare finale, este stabilit de semire-
glabilul SR4.
Amplificatorul Y se ă În
apropierea tubului catodic În ş fel
ÎnCÎt conexiunile dintre amplificator
ş ă de deflexie ă fie cît mai
scurte ş neecranate.
Diodele 01 ş 02 sînt de tip
1N4148, iar 03 ş 04 sînt diode Ze-
ner Pl5V6Z. Tranzistoarele T1 ş T2
sînt de tip FET cu canal N, realizate
monolitic; ele pot fi 2N395S, 2NSS4S
(ICCE) sau E402, 2NS196. Pot fi fo-
losite ş FET -uri sau MOSFf;T -uri
discrete cu punct de lucru cit mai
apropiat. Tranzistoarele T3, T4, TS,
T6 vor fi de tip BC107 sau BC171B.
Tranzistoarele finale sînt de ten-
siune ă tip BF2S8 sau BF4S8,
montate pe radiatoare mici.
Reglarea ampllficatorului Y se
face întîi În c.c. In acest scop, se
pun comutatorul COUPL În ţ
GND ş ţ Y POS În po-
ţ ă Prin intermediul semi-
reglabilului SRl se ă trasa pe
linia ă a reticulului. Se stabi-
ş regimul de lucru În c.c. al tran-
zistoarelor TS, T6 prin reglarea lui
SR3 ă la ţ tensiunii de +
7 V pe colectorul acestor ă tran-
zistoare. Apoi, prin intermediul se-
mireglabilului SR4, se ă ten-
siunea pe colectorul tranzistoarelor
finale T7 ş T8, la aproximativ SO V.
Pentru reglarea caracteristicii de
ţ ă se trec comutatorul
COUPL În ţ DC ş comutatorul
VOLTS/div În ţ 10 mV (ceea
ce ă excluderea ă di-
vizor la intrare) ş se ă la în-
t rar e i ,m pul sur i per f e c t
dreptunghiulare cu ţ de 100
kHz ş 1 MHz, cu amplitudinea de
20-60 mV/vv. Pel1tru Început, cu
semnal de 100 kH Id intrare, se re-
ă semireglabilUl pentru ca
forma semnalului dreptunghiular ă
nu fie ă Se ă ş ţ
semnalului de intrare la 1 MHz ş se
ă SR6 pentru ă for-
mei dreptunghiulare. Se ă din
nou 100 kHz ş se fac eventuale re-
ş uri.
In final se ă sensibilitatea
amplificatorului Y. Mai Întîi se pune
ţ P2 - VAR - în pO-,
ţ CAL ă valorii
maxime a ţ ş se
trece comutatorul VOLTS/div În po-
ţ 0,5 V. Se ă la intrarea osci-
loscopului un semnal dreptunghiu-
lar cu ţ de 1 ş amplitu-
dinea de 1 Vvv. Se ă SR2
ă cînd semnalul dreptunghiular
se ă fix între ă divi-
ziuni.
Dat fiind faptul ă amplificatorul
este cuplat în c.c., reglajele se inter-
ţ ă Din acest motiv este
ă reluarea tuturor ă ă
lor ş reglajelor de cîteva ori.
BLOCUL DE DEFLEXIE
ORIZONTALA
Acest bloc este format din ă
toarele etaje componente: generato-
rul impulsurilor de ş baza
de timp ş amplificatorul X. Inclu-
dem În acest bloc ş amplificatorul
de stingere pentru, ă el ă
corelat cu baza de timp.
Generatorul Impulsurilor de de-
ş ă semnalul de sin:
cronizare Rentru ş bazei
de timp. În acest scop, dintr-un
punct de ă ţ ă al amplifi-
catorului Y se ia semnal care se
ă la intrarea generatorului.
Semnalul de sincronizare poate pro-
veni ş de la vobulator sau din 'exte-
rior. Practic, generatorul este format
dintr-un comparator, un circuit
Schmitt ş circuitul de ş
ă a bazei de timp (vezi par-
tea de sus a figurii 4).
Prin intermediul", inversorului de
intrare, realizat cu tranzistorul T1,
semnalul de sincronizare este apli-
cat comparatorului format din tran-
zistoarele T2 ş T3, În care se reali-
ă o limitare În scopul ă ă
ţ ă Nivelul de limitare
este reglabil cu ţ P1 -
LEVEL -:- prin ă
ă punctul (din ţ
semnalului vizualizat) În care ş
face ş bazei de timp. In
paralel pe ţ de ă a
comparatorului se poate cupla un
condensator, prin i!:'termediul comu-
tatorului HF DEF. In acest fel, sem-
nalul este integrat cu o ă de
timp de 0,1 ms, avînd ca efect Imbu-
ă ă ţ ţ de sincronizare
În ţ unui semnal de ă
ţ ă suprapus semnalului ana-
lizat.
De la ş comparatorului, sem-
nalul se ă unui circuit Schmitt
realizat cu ă ţ NAND, în care
se ă impulsuri dreptunghiu-
Iare bine definite, necesare prelu-
ă ulterioare în circuite TTL.
ş circuitului Schmitt este
ă de un inversor cu o poarta
NAND, ceea ce face ca semnalul de
sincronizare ă fie disponibil cu am-
bele ă ţ ă ţ uneia
dintre aceste ă ţ prin interme-
diul comutatorului SLOPE,
este derivat În circuitul RdCd, ţ
nîndu-se un impuls de ş
foarte ingust, ă frontu-
lui pozitiv sau negativ al semnalului'
ţ de sincronizare. Ca ş Ii'!'ita-
rea din comparator, aceasta derivare
a semnalului ă ă ţ ş mult
sincronizarea. Pentru asigurarea
ţ ă bazei de timp cu sau
ă ă semnal de sincronizare, atît În
regim AUTO cît ş NORM, în com-
ţ generatorului de
ş ă ş un detector de Impul-
suri realizat cu tranzistorul T4. Im-
pulsurile inguste de ş ţ
nute prin derivare ş impulsurile de
la ş detectorului sînt aplicate
printr':'un sumator logic unui circuit
bistabil care ă generatorul
de ă liniara. La ş sumato-
rului, atît În regim AUTO cît ş
NORM, în ţ semnalului de
sincronizare apar impulsu.ri înguste
de ş cu nivel H. In ţ
semnalului de sincronizare, În regim
AUTO, la ş sumatorului este
permanent nivel H, iar în regim
NORM este permanent nivel L.
Tranzistoarele T2 ş folosite în
comparator sînt tranzistoarele de
ţ de tip ROSS2S (ICCE).
Tranzistoarele T1 ş T4 sînt BC 1 07B
sau BC171B. Diodele 01 ş 02 sînt
diode de ţ 1N4148. Cele
trei comutatoare sînt de tip CO-
NECT cu 2X2 ţ
Generatorul impulsurilor de de-
ş nu are nevoie de reglaje.
ă În timpul folosirii osciloscopu-
22fg
0.5.
1
1
2
2'1:1

5
10
20
22q
50
0,1
0.2
22ig
0,5
1
2 rnS
2'2Q
5
1
10
20
22q
50
0,1
0.2
A
B
lui se ă ă sincronizarea nu
ţ ă ă ă ş nu se
ţ ă ă la niveluri re-
duse (un sfert de diviziune), se va
ţ În sensul ă semnalului
la intrarea generatorului de impul-
suri.
Baza de timp .este ă din ge-
neratorul de ă ă ş circui-
tele asociate de control (vezi part,ea
de jos a figurii 4). Semnalul ă
ă este generat de un integrator
Mjller, format dintr-un amplificator
inversor (realizat cu tranzistoarele
T6 ş T7) ş elementele de tem pori-
zare. Integratorul este controlat de
circuitul bistabil RS (realizat cu trei
ţ NAND) ş un circuit Schmitt
(realizat cu ă ţ NAND ş
tranzistorul. TS). In starea ă a
generatorului bazei de timp (cînd
spotul tubului catodic se ă În
stînga ecranului), la ş Q a clr-
cuitului bistabil RS este nivel H. In
ă ţ diodele 03 ş 04
sînt În stare de ţ conden-
satorul de temporizare Ct este
scurtcircuitat, iar la ş integra-
torului tensiunea este ă La apa-
ţ impulsului de ş la ie-
ş a nivelul trece În L, condensa-
torul Ct începe ă se încarce, iar
tensiunea la ş integratorului
începe ă ă (Viteza de ş
tere a rampei este. ă de
valoarea ă ţ Ct,. a ţ
Rt ş de ţ ţ P2
- VAR.) În ş timp are loc ş
ă condensatorului auxiliar
Ch, prin dioda OS. ă atingerea
unei valori p/estabilite, ă prin
intermediul semireglabilului SR1 din
baza tranzistorului T5, circuitul
Schmitt ă ţ bistabi-
lui RS. ş a trece înapoi În
stare H. Condensatorul de tem pori-
zare se ă rapid prin dioda 03.
Simultan, dar ceva mai lent, se În-
ă ş condensatorul auxiliar. Atîta
timp cît tensiunea pe condensatorul
auxiliar nu atinge valoarea prestabi-
ă circuitul Schmitt nu poate bas-
cula ş bistabilul RS ă anulat,
ş încît nici un impuls de declan-
ş ulterior nu poate activa bistabi-
lui RS. Intervalul de timp de la sfîr-
ş rampei ă la ş ă
bistabilului RS este definit ca timp
HOLD OFF (necesar pentru a per-
mite ă condensatorului au-
xiliar Într-un timp dat). Controlul
HOLD OFF este asigurat de semire-
glabilul SR1 ş este util pentru stabi-
lizarea imaginii În timpul ă
semnalelor cu ă de ă com-
ă
Tensiunea de ş a generatoru-
lui bazei de timp este ă
prin repetorul realizat cu tranzistorul
T8. pentru controlul vobulatorului
o.s S
1
J
2
C O
5
sau comutatorului electronic.
Cele' 15 porti NAND folosite În
generatorul impulsurilor de declan-
ş ş În baza de timp provin din
patru C.I..:.-7400 (CDB400). Fiecare
C.1. va avea conectate, direct pe ter-
minalele 7 ş 14, condensatoare ce-
ramice de 47-100 nF. Diodele 03,
04 ş OS sînt de tip 1N4148. Tran-
zistoarele T6, TI ş Ta sînt de tip
BC107B sau BC171B .. Tranzistorul
TS este de ţ de tip
R0S52S. Comutatorul bazei de timp
este rotativ, cu 21 de ş trei
ţ Pentru ă curente În
practica amatorilor, se ,poate re-
ţ la cinci trepte (trei de jos ş
ă de sus) bazei de timp, folo-
sind un comutator cu mai ţ
ţ ă ă pentru
;omutatorul folosit În atenuatorul de
intrare sînt valabile ş aici. Conden-
satoarele ş rezistoarele din baza de
timp .(Ct, Ch, Rt) vor fi lipite direct
pe comutator. :Codensatoarele vor fi
selectate cu ţ ă de maximum
2%, iar rezistoarere cu maximum 1%.
Pentru asigurarea treptelor bazei de
timp În succesiune 1-2-S, ,conec-
tarea condensatoarelor Ct, Ch ş a
rezistoarelor Rt se va face ca În fi-
gura S. '
Pentru reglarea bazei de timp se
trece comutatorul MODE În ţ
AUTO ş se pune comutatorul TI-
MEldiv pe ţ 1ms. Se ă
un osciloscop pe colectorul tranzis-
torului T7 ş se ă semiregl'a-
bitul SR1 ă cînd tensiunea
vîrf-vîrf a rampei liniare va fi de
aproximativ 8 V. ă ă ă
toare se poate face ş cu un voltme-
tru universal, dar În acest caz comu-
tatorul TIME/dlv se pune În ţ
15, pentru ca voltmetrul ă ă ur-
ă ţ rampei. Se trece la ve-
rificarea ţ ă bazei de timp,
ă cu ă Orientativ,. pe-
rioada .semnalului generat de baza
de timp pe ţ 25/dlv este de
aproximativ 47,S s, iar ţ
ş semnal pe ţ O,S jJ.s/
div este de cca 120 kHz. Etalonarea
ă a bazei de timp este asigu-
ă ă prin ţ comutato-
rului TIME/div, ţ ă
se va modifica în raport 1-2-S, cu
abateri de maximum 10%. ă aba-
terile sînt mai' mari, ele vor fi corec-
. tate fie di'n condensatoarele Ct, fie
din rezistoarele Rt, În ţ de pe-
riodicitatea ă lor. Pe una din-
tre trepte, de exemplu 10 jJ.s/div, se
ă prin ţ ţ
trului P2-VAR -, ă se ţ o
ţ de ţ În raport de 2:1
ţ ă de ţ ia CAL.
(CONTINUARE ir-. NR. VIITOR)
21
ă cum este
autor, montajul
efecte del::>!asar'e
patru becu ri awme!nt"ue
de ţ
Schema ă
oscilatoare cu' frecvl"ml:e
ţ circuitele
tact (de aprindere
În seria jocurilor
de popice care, în ţ ă se bazecl.Za
nale aleatoare ce o
ş Aici ş se face
ă ă
Cu circuitul 1
cilator al ă
4029. Urmeaza
ă prin ;nt,,,,,.nnoriii
aprinderea
Cît
diodele
tul, diodele
rea
22
27,140 MHz. Bobinele din
yc,,"'on?l'Ir' au ă date con-
L 1 = 3 spire; L2 = 3+4
(3spire); L4 = 8
Toate aceste bo-
din ă CuEm
diametrul de 7,5
L 7 constituie un
= 455 kHz (L6 =
L7 = 30 de spire). La
acordat pe 455 kHz,
1.
1,',
1 :
format din ă ă ş ă 76+76 de li,'-3,3-kr, '1 -----oov
.spire CuEm 0,08. Ş T1 are 4 :1 i ...u
spire un tor de ă Alimenta- II \26.550 ..
rea face cu 9-12 V. :8C238 I : 26,685MHz
De ţ ca circuitul A283D " I --Jt---J
este echivalent cu circuitul TDA 1083 :, i ,],,1 10
Telefunken. ..i.. : Ls I .L! I
-2"'1"': L4 22"'1'" I '0'"
AMATERSKE ;C ni ! ,;>1 I y, UK u
RADIO, B
2/1988 osc.obvod

.L
10n
"Echipamente IN FIA
S.R.L." ă
dispozitive pentru scrie-
ş memorii
EPROM.
Comenzile se primesc
pe adresa
cod 76 600, O.P.
ş 75, C.P. '75-37.
ReI ţ i 1 a tel efo n :
. 90/86 45 53, ă ora
19.00.
Firma V ALeo "S"
Str. Republicii nr. 27, ă ă ş - 2300, jud.
ş tel. 920/12118, ă la ţ convenabile,
pentru constructorii amatori ş îndeosebi pentru ra;
, dioamatori, 'cablaje imprimate.
ă pentru condensatoare variabile ş
ţ regulatoare electronice de ţ € pen-
tru ş electrice, precum ş carcase metalice pen-
tru încasetarea montajelor electronice, ă
si uni standard sau la, cererea beneficiarului,
ţ prin telefon 79 71 40/203 la 1. T.C., Calea Flo-
reasca nr. 167, ş
Nicu Niculescu, ş
telefon 10 99 80, vinde întreaga ţ a revistei
"Tehnium"'.
ş ing. 1. MIHAescu
Administratia: Editura "Presa ă
Secretar general de ţ fiz. ALEX. Ă
Redactori: K. fILIP. inQ. M. CODÂRNAI.
T';I-INIUM 8/1991
Ing. C. IVANCIOVICI
Secretariat: M. Ă M. NICOLAE
ă V. STAN
ă 1. Ş
Tiparul executat
la Imprimeria .. Coresi"
ş
INDEX 442
© - Copyright Tehnium 1991
. Articolul
"Voltohmmetru" pu bli-
cat în ă trecut al
revistei, la pag. 15, are
ca autor dl.
ă Urziceni,
vechi colaborator al re-
ţ noastre. Îi cerem
ş ă cerem scuze pentru
ă ă omi-
SIune.
23
Firma "MID", ă
În echipamente, subansam-
blurl, componente electro-
nice, ă ă
- Întreaga ă de com-
ponente "Mlcroelectronica",
I.C.C.E., I.P.R.S.;
- convertoare analo-
gic-digitale 8 ţ
- amplificatoare de In-
ţ cu ş pro-
gramabll (domeniul de a",-
pllflcare 1-1024);
-sistem de ţ de
date 8-12 ţ ă de ca-
nale - 8 ţ sau 16
uni pOlare );
- ţ de tensiune
REF 100 A, C, O;
- sistem analogic de ie-
ş 8 ţ
- floppy-disk TEAC
DS/SD, 5'25" 13 700 lei;
- dischete DS/DD 125 Iei;
- dischete DS/HD 195 Iei;
- hard-disk "Kyocera" 20
MB;
- Indicatoare de tensiune
"IT2" ă gama de ten-
siuni 10-400 V; ă
tipul curentului; ă
polul ,,+" sau ,,-" al curentu-
lui, continuu). Termen de ga-
ţ 6 lunI. .
În curind la sediul nostru ţ ă o
ă ă de ferite, butoane, carcase,
ţ uri, filtre.
Adresa ă Str. N. Titulescu nr. 16,
bl. 22, et. 14, ap. 53, sector 1, telefon
595356. Program: orele 11-17.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful