ANUL XXII - NR.

265
SUMAR
TEHNiCA Ă ........... pag. 2-3
Proiectare ă de
calculator
Ţ ÎN
RADIOELECTRONICA .......... pag. 4-5
Indicatorul de acord
Simpo '92
CQ-VO .......................... pag. 6-7
Emisiuni SSB de calitate
HI-FI ........................... pag. 8-9
Filtru dinamic
LABORATOR .......... ',' . . . ... pag. 10-11
ş modulelor
sincroprocesor la receptoa-
rele T.V. cu circuite integrale
Semne ţ
SERVICE ...................... pag. 12-13
Diamant 220
AUTO-MOTO .................. pag. 14-15
Semnalizator electronic de
ţ ş avarie
ATELIER ...................... pag. 16-17
Cronometru foto
Circuite echivalente
ţ ă ă de
bunuri electronice' de larg
consum
CITITORII Ă ....... pag. 18-19
Incinte acustice ş de
construit
LA CEREREA CITITORILOR .... pag. 20-21
Cu ţ ă Îndemînare
REVISTA REVISTELOR ......... pag. 22
Amplificator 100 W
MAGAZIN TEHNIUM ............ pag. 23
ş singur
i:lI.II>\IMi:lIUi'llU MY-A102 ............ pag. 24
Ă Ă
PENTRU CONSTRU AU
ADRESA Ţ ,
Ş Ţ PRESEI LIBERE NR. 1,
. COD 79784, OF. PTTR. 33,
SECTORUL 1, TELEFON:B18 35 66-817 60 10/2059
P REI U l
12/1992
Dr. ing. Radu IONESCU Ş
(URMARE DIN NR. TRECUT)
4,3 GHz, Ap (max) = 10,45
dB.
Din examinarea rezultatelor În lista
exemplu 5.10, dar mai ales din 5.5, se ob-
ă ă dimensionarea circuitelor de adaptare cu
linii a fost ă Dar, cu toate ă ţ ini-
ţ ă referitoare la amplificarea de putere a fost
ă ş i simplitatea structurii alese are
ca efect negativ ă proaste la porturile de
intrare ş ş (nodurile 1,2 ş 5,2), iar pentru
a 5
9005 DIM 8(7(11) 80
PRINf IINHH IIVf\L.
'(o) Il) Tf'.B "1 \. Clhm) It: F'HINT T ţ
"Al
1
El,t,2.,E2
u
: EETUnN
';1020 PFHNT 24;; INPUT
$(K,80): PRINT S(K,80): lET SCK,
80)=1000./S(K,80): PRINT TAB 21;
: INPUT S(K,52): PRINT S(K,52);T
l\B ;!.:::;:; il r II ;: 1 NPUT r :i::::):: F'R 1 NT
:5:3); TAB 26i fi, "i: INPUr S<K,
PRINT S(K,54,};TAB 29;" y ll;!
INPUT S(K,55): PRINT
9022 LET S(K
1
10)=0
9024 PRINT TAB 8; INVERSE l;"F=
II;: INPUr S(K,l): PRINT INVERSE
1; 1 l; li "; F$: LET P:::O: LET G!=
O: 00 SUB 9026: 00 ro 9044
';r026 PRINT TAB S
T
Ii
S11::::";: INPUT
PRINT IiPHSl
INF'Ur SO(,P+57): PRINT SO<
P+57): LET S(K
r
P+57)=PI*S(K,P+5
7.> I 1:30t PRINT TAB 5; INP
UT PRINT
2
J
Lista exemplu 5.10 (figura
ANALIZA LIMIARE
.:3I
i
fUSOID,\L
* fTUfiIAHUL D 2: ·'{OUlU.I: 7
* ELEl'iIENTE: V.3
:'JR Z ( Ohr1) L(m) K A(rlB/m)
Al,A2 El,E2
Vl 50 .. 0036 O 38 2 .. 34
1 2 6,2
51
50
50
50
1
VA1$ (
O., 2.
2 2
5 2
2
2
2
2
Z( O:hm)
Al El A2 E2
50
3 2 4,2
F= 4000 NJ1z
311=0
312== PII312=24
321=1 PHS21=29
322=0 0 816 . .l?IL322=-71
F= 4
311=0 5
312= 052
321=1..569
322=0 829
}1= 5000
311=0 518
312= 058
321=1 346
322=0,,86
!\1Hz
PHSl1=160
PHJ12=23
PIL321=11
PTI,322=-84
PRINT
S(K,P+59l: Ţ S(K P+59l=PI*S(K,
P·t-S'i!) / :::0
':;J O 2:=1, PRINT TAB 5 11821::::
11
;: INPUT
P+60): PRINT :::0<1 P+60)! "F'H!32
1 II 1: I NPUT S (K T F'+61 ): PH 1 NT S (K
,P+61): lET S(K,P+61'=PI*S(K,P+6
1)/180: PRINT TAB INP.
UT S<K, 1='+·62): PRINT S(K, P+62) 1 lip
T: INPUT :::; (Kr P+6::;::): PRiNT
S(K,P+63): LET S(K,P+63)=PI*S(k,
F'+63)/180: PRINT
9030 LET RA=1+S(K,P+62)*COS S(K,
P+63)-S(K,P+56)*COS S(K,P+57)*(1
+S(K,P+62)*COS S(K,P+63»+S(K,P+
56l*SIN S(K,P+57)*S(K,P+62)*SIN
S(K,P+63)+S(K,P+58)*COS S(K,P+59
l*S(K,P+6Q)*COS S(K,P+61)-S(K,P+
58)*SIN S(K,P+59)*S(K,P+60)*SIN
SCK,P+61): LET IB=S(K,P+62)*SIN
SCK,P+63)*(1-S(K,P+56)*COS S(K,P
+57»-S(K,P+56)*SIN 8(K,P+57)*<1
+S(K,P+62)*COS S(K,P+63»+SCK,P+
58)*C08 S(K,P+59)*S(K,P+60>*SIN
SCK,P+61)+!3(K,P+58)*SIN S(K,P+59
)*SCK,P+60)*COS S(K,P+61)
:lE OONTINUARE (C/P/A/RIS): A
* INTRAR8: 1, 2
*
NODTJilI DE IRE: 5, 2
*
Re; ( }COhIa) : .05
*
Rs (}{Ohm) : .. 05
* BALEIERE (DIN): N
* (rtHz): 4300
Gll= 1,,1176E+01
G21=-9 @ 53183+01
Bl1=-1",0270E+OO
B21= 5 2175E+Ol 322=-4
811=5 21E-Ol PES11=
;312:=1
CONTINUARE
,*, FElin (MHz) Q 4000
€ l'1n2-X (lVTEz): 5000
9
ai= 6 ..
Uf;Hz) '" 250
HF=4 0917E-Ol
PIi:::: 45 9
!}e= 1
Re=: 5
RF=8 .. 2920E-Ol
PH= 140.16
",1620E+OO
9429E+Ol
) :
)
9032 +S(K P+62)*COS S(K
S ,P+57l*
+S(K,P+62)*COS S(K,P+63»-S(K,P+
56)*SIN S(K,P+57)*S(K,P+62)*SIN
S(K,P+63)-S(K,P+58)*COS S(K,P+59
)*S(K,P+60)*COS S(K,P+61)+S(K,P+
58'*SIN S(K,P+59)*SCK,P+60)*SIN
S(K,P+61): Ţ ID=S(K,P+62)*SIN
S(K,P+63)*(1+S(K,P+56)*OJS S(K,P
+57»)+SeK,p+56)*SIN S(K,P+57,}*<1
S(K,P+63),}-S(K,P+
58)*COS S(K,P+59)*S{K,P+60)*SIN
S(K,P+61)-S(K,P+5Sj*SIN S(K,P+59
)*S(K,P+60)*COS SCK,P+61)
9034 00 SUB 8210: Ţ SfK,Q+2)=S
(K,80)*RR: Ţ S(K,Q+3)=S(K,80,)*
II
9036 LET RA=-2*S(K,P+58)*COS S(K
,P+59): LET IB=-2*S(K,P+58)*SIN
S(K,P+59): 00 SUB 8210: LET S(K,
Q+4)=S(K,80)*RR: LET S(K,Q+5)=S(
K, 80.Hd 1
9038 Ţ RA=-2*S(K,P+60)*COS S(K
,P+61): Ţ
S(K,P+61'}: GO SUB 8210: LET S(K,
LET S(K,Q+7)=S(
TEHNfUM 12/1992
F=4250
Ap=10.47 dB
Gi= 6.0223E+OO
Ri= 1.2752E-01
RF=5.4759E-Ol
PH= -20.57 grd
Ge= 2.0591E+01
Re= 4.8377E-02
RF=).4776E-02
PH= 116.55 grd
F= 4500
Ap=8.09 dB
Gi= 8.4232E+OO
Ri= 4.7386&-02
RP=5.1)12E-01
PH= -61.74 erd
Ge= 3.2253E+01
-Re= 1.5212&-02
RP=5.6818E-Ol
PH=-142.61 grd
P= 4750
Ap=5.35 dE
Gi= 9.5598E+OO
Ri= 3.2008E-02
RF=5.4089E-Ol
PH= -80.02 grd
Ge= 5.7024E+01
Re= 7.7090E-03
RF=7.3983E-01
PH=-159.79 grd
F= 5000
Ap=3.01 dB
Gi= 9.6306E+00
Ri= 2.2036E-02
RF=6.0799E-01
PH= -92.86 grd
Ge= 1.1268E+02
Re= 5.4689E-03
RF=8.0414E-01
PH=-170.02 grd
.MHz
S= 1.1603E+00
Bi= 3.310)E+00
Xi=-7.0094E-02
(-5.23 dB)
Be=-1.2827E+00
Xe= ).0136E-03
(-29.17 dE)
MHz
s= 1.0733E+00
Ei= 1.0335E+01
Xi=-5.8140E-02
(-5.8 dB)
Be= 3.2862E+01
Xe=-1.5499E-02
. (-4.91 dB)
MHz
S= 1.006415+00
Bi= 1.4397E+01
Xi=-4.8204E-02
(-5.34 dB)
Be= 6.4384E+01
Xe=-8.7040E-01
(-2.62 dB) .
MHz
s= 9.5579E-01
Bi= 1.8555E+01
Xi=-4.2456E-02
(-4.32 dB)
Be= 8.8921E+01
Xe=-4.3157E-03
(-1.89 dB)
* CONTINUARE (C/P/A/R/3): S
(5.21)
Yi=Y
o
=
ch( '( 1)
Z IIsh( r 1)
1
Yr=Yf= -
Z.sh( tI)
K,80)*II
9040 LET RA=1-S(K,P+62)*COS S(K
r
P+63l+S(K,P+56)*CDS S(K,P+57)*(1
-S(K,P+62)*COS S(K,P+63»+S(K,P+
56)*SIN S(K,P+57)*S(K,P+621*SIN
S(K,P+63)+S(K,P+58)*COS S(K,P+59
)*S(K,P+60)*COS S(K,P+61)-S(K,P+
58)*SIN S(Ki P+59'*S(K,P+60)*SIN
S(K,P+61): LET IB=-S(K,P+62)*SIN
S(K,P+63)*(1+S(K,P+56)*COS S(K,
P+57»tS(K,P+56)*SIN S(K,P+57)*(
1-S(K,P+62)*COS S(K,P+63»+S(K,P
+58)*COS S(K,P+59)*S(K,P+60l*SIN
S(K,P+61)+S(K,P+58)*SIN S(K,P+5
9)*S(K,P+60)*CDS S(K,P+61)
9042 GO SUB 8210: LET S(K,Q+8)=S
(K,80)*RR: lET S(K,Q+9)=S(K,80)*
Il: RETURN
PRINT TAB 8; 1; "F=
It;: 1 NPUT 8 (1< y 10): PR 1 NT 1 NVER:::E
1 ? <. K 7 1 O) 1 J
I
"r F $ : 1 F S O::: 1 1 Cl) <::> O
THEN 130 TO 904:3
9046 FOR P=28 TO 49 STEP 3: LET
S(K,P)=S(K, (P-22)/3): LET S(K,P+
1)=0: Ţ S(K,P+2)=O: Ţ P: RE
TEHNIUM 12/1992
R
6)
1
(9
2
U
r
l
411--
Element de circuit,
subcircuit sau
circuit întreg
u
---- r 2
(5)
I I
I I
1 I
L _______________________________ ,
pentru tripol 1'=2',
V
2
V
3
2,6 mm
--1
6
2
3
1 ..
i
4
7
2
2,6
mm I .....
/1
/V
4

r
V
l
,2,3,4 K=O,38; a=2,34 dB/m)
Lista 5.20
3055 FOR 1=1 TO Z(ll): LET G=S(I
,28)+F2*<S(I,29)+F2*S(I,30)l: LE
T B=S(I,31)+F2*(8(I,321+F2*S(I
v
3
3»: LET L=S(I,52): LET M=S(I,53
): Ţ J=L: LET K=M: GO SUB 485
3060 LET
2*8(1,36»: LET B=S(I,37)+F2*(S(
I,38)+F2*S(I,39»: LET J=S(I,54)
: LET K=S(I,55): GO SUB 485
3065 LET G=S(I,46)+F2*(S(I,47)+F
2*5(1,48»: LET B=S(I
r
49)+F2*(S(
I,50)+F2*S(I,51»: LET L=J: LET
M=K: (i0 ::;UB 485
3070 lET G=S(I,40)+F2*(S(I,41)+F
2*S(I,42»: LET B=S(I,43)+F2*<S(
I,44)+F2*S(I,45»: LET J=SfI,52)
LET K=S(!153): GQ SUB 485: NEX
T 1
TURN NT TAB "PHS12
9048 LET P=8: Ţ Q=9: GO SUB 90 ;::";S(I,K+59l*180/PI: PRINT TAB 5
2'S
9050 PRINT TAB :::; INVERSE 1; IIF=
II ;: 1 NPUT :=; (K 1 1 ti): PR 1 NT INVERSE
1;::;(K,19l;" U;F$: LET P=16: LET
0=18: GO SUB 9026
9052 FOR P=l TO 8: LET Vl=(S(K,l
0+P)-S(K,l+P»/(S(K,10l-S(K,l»:
LET V2=(S(K,.19+P)-S(K,10+P»/(S
0:: 1 19) -8 1 10) )
LET S(K,27+3*P)=(V2-Vl)/(S(
K,19)-8(K, LET S(K,25+3*P)=S
(K,l+P)-Vl*S(K,1)+S(K,27+3*P)*S(
K,I)*5(K,10): LET 8(K
r
26+3*P)=Vl
-S(K,27+3*P)*<S(K,l)+S(K,10»): N
EXT P: RE TURN
PRINT "SII; 1; TAB 24; 1000. /8 (
1,80): PRINT TAB 2 ;S(I,52);TAB
23; II r II; S ( 1 r 53) ; TAB 26; il r Il; S ( 1 1 54
);TAB 29,§l y!l;S( ,55)
9132 PRINT TAB 8; 1; "F=
";F$: LET K=O: 00
9134: GO TO 9136
91:34 PRINT TAB 5;
) 1 "PHS11 =11; S (1 y K+57 .HH80/PI: PRI
;IIS21=";8(I,K+60l,"PHS21=";S(I,K
+61)*l80/PI: PRINT TAB 5; II t:22=1I;
S (1, K+62) f "PHS22:::"; !3( 1, 1<+63)
/PI: PRINT: RE TURN
9136 IF 8(1.10)=0 THEN RETURN
9138 PRINT TAB 8; INVERSE l;"F=
";8(1,10);11 ";F$: LET 00 SU
B 9134
9140 PRINT TAB 8} INVERSE l;IIF:::
";::;(1,19);" ";F$: LET K=16: GO S
lIB 91 RE TURN
ţ ă ş 4,5 GHz, etajul este ţ
instabil.
5.9.1 Cuplor ţ (O)
Ultimul model cu ă biblioteca
programului de ă a ă circuitelor
liniare la semnale sinusoidale este cel al unei
componente familiare mai ales ţ de
montaje care ţ ă la ţ foarte
Înalte. Este vorba despre cuplorul ţ În
varianta ă Acei care sînt la prima Întîlnire
cu ţ de cuplor ţ trebuie ă ş
ă acesta este În principiu un dispozitiv reciproc
cu patru ţ avînd proprietatea ă semnalul ex-
terior aplicat unei ţ se ă ş la celelalte
trei ş În ţ dependente de parametrii
constructivi ai cuplorului, de ţ ă precum Ş
de valorile impedantelor care Închid ţ
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
3
La ă mai multor cititori
ai revistei noastre "ce este ochiul
magic" ş "ce utilitate are el într-un
radioreceptor" ă în rîndu-
rile de mai jos ă ţ ă un
ă
Se ş din teoria radioreceptoru-
lui (RR) ă ă ă
ă semnalului ţ
nu coincide cu ţ mijlocie a
benzii de trecere a RR, va rezulta o
amplificare ă a ţ
benzilor laterale. Ş astfel, la detec-
ţ se vor produce distorsiuni, mai
puternice la tonurile' înalte. De aici
ă necesitatea ca acordul RR
ă se ă corect. Cum?
La RR care nu ă etajul CAA
(control automat al ă
acordul corect se face pentru vo-
lum maxim. La receptoarele radio
dotate cu CAA se ă ă pe o
ă ă a acordului, intensi-
tatea ţ se ţ ă
Ş atunci acordul optim se ă
ă se realizeze printr-o ţ cu
minimum de distorsiuni, apreciere
foarte ă De aici apare ne-
cesitatea ca RR ă fie ă cu
un dispozitiV care ă indice cu pre-
cizie cînd s-a realizat acordul op-
tim.
Acest dispozitiv se poate baza pe
proprietatea ă tensiunea semnalu-
lui de la ţ este ă (chiar
la RR dotate cu CAA) În momentul
rn care ţ ă coin-
cide cu ţ mijlocie a curbei
de selectivitate. Dispozitivul trebuie
ă dea o ţ ă asupra
unei ă electrice.
La începuturile ă RR su-
ă acest dispozitiv con-
sta dintr-un instrument indicator de
curent continuu (un miliamperme-
tru). Acesta se monta În circuitul
anodic al tubului amplificator de FI
ţ ă ă Se realiza
un montaj În punte, miliamperme-
trul fiind conectat. într-o ă
a ţ iar În ă ă a
ţ ă alimentarea cu
tensiune ă Prin instrument
va circula un curent cu atît mai
mare cu cît tensiunea semnalului
aplicat la ţ va fi mai mare.
Ulterior s-a utilizat În acest scop
un tub cu ă În gaz rarefiat,
care ţ un catod rece, un
anod principal ş un anod auxiliar
de aprindere.
Întrucît nici acest al doilea sistem
nu s-a dovedit extrem de sensibil, a
ă În anul 1937 ş a ă ă ulte-
rior o ă dezvoltare, fiind cel mai
precis din tehnica RR cu tuburi in-
dicatorul de acord cu tub cu raze
catodice ş ecran fluorescent, de-
nu.mit ş "ochi magic".
In figura 1 este prezentat princi-
piul constructiv al acestuia.
Se ă ă indicatorul optic
de acord este constituit din ă
structuri de electrozi si anume o
ă ş irJdicatorul' propriu-zis.
Cele ă structuri au catodul co-
mun.
Indicatorul propriu-zis se com- ..
pune dintr-un anod conic (ecran), a
ă ţ ă ă este aco-
ă cu o ţ ă care, bombar-
ă de fluxul de electroni devine
ă un catod dispus În
axul conului ş un electrod de co-
ă ţ realizat sub ă de
un.ul, ă sau patru bastoane.
In partea ă a tubului se
ă trioda. Se ă ă cele ă
structuri au catodul comun, iar
electrodul de ă este legat la
anodul triodei.
În figura 2 se ă o ţ
ă prin tubul indicator.
ţ tubului indicator
de acord este ă aplicînd
Între anod ş catod un ţ su-
ficient de mare, electroni; emisi de
catod vor bombarda ţ 'infe-
ă a anodului pe care o fac ă
ă ă ă
ă electrodul de ă ţ
tul) ar lipsi, ţ anodului ar fi
4
Ă
în figur'a 4 este 'prezentat simbo-
lul grafic precum ş schema de cir-
cuit. "-
Se ă ă anodul
lui (ecranul) este legat direct' la
sursa de alimentare de +250'V iar
anodul triodei 'este conectat" Ia
aceasta printr-un rezistor de va-
loare mare (1,5 M!1). ă cone-
----------ln9. Ş NAICU __________ _
xiune face ca anodul triodei si elec-
trodul de ă ă fie la un pote-
ţ mult inferior anodului tubului
indicator, atunci cînd ă prin
ă ă
ă ţ de curent (deoa-
rece apare o ă de tensiune
mare pe ţ ă Cînd nu ă
AjND
anod indicator
(ecran)
2
I
a
ă ă
negativare pe grila triodei, deci cu-
rentul prin ă e maxim, vom
avea o regiune ă cu des-
chidere ă În tubul indicator.
Ee
ă pe grila triodei se va aplica
un ţ negativ, aceasta va În-
elEctrod de ă
F
fitament
(cutit)
G
ă ă
A
TR
anod ă
ă În mod egal, iar traiectoria J
electroni/or s-ar prezenta ca În fi-
gura 3a. ă ţ electro- ..
dului . de ă care se negati-
ă acesta respingÎnd electronii,
zona de anod din spatele ă nu va
fi ă de electroni, deci nu
se va lumina. Va apare astfel o ă
ă mai ă (figura 3b) sau
mai mare (figura 3c), cînd ţ
lul electrodului de ă scade
ş mai mult comparativ cu cel al
anodului (ecranului).
b
cepe sa se blocheze, curentul ano-
dic al triodei va ă deci ş
ă de tensiune pe ţ ă
Acest lucru face ca ţ de
pe anodul triodei, deci ţ
electrodului de ă ă creas-
ă apropiindu-se de ţ
sursei de alimentare (egal cu cel ,il I
.anodului tubului indicator). In
acest fel scade regiunea ă
a tubului.
Cînd tensiunea ă pe grila
triodei atinge ţ de ă
al tubului, trioda se va bloca, poten-
ţ anodului triodei (deci ş al
electrodului de ă ş al ano-
dului tubului indicator devin egale,
iar regiunea ă e ă
Cu un astfel de tub se ă
acordul optim cînd regiunea Întu-
ă este ă
Avînd în vedere ă grila triodei se
ă În circuitul radioreceptorului
ă la ţ de
ă a ţ ă ă efec-
tuînd un acord cît mai corect, cu atît
semnalul este, mai puternic, deci
grila de ă mai ă
trioda mai ă iar regiunea În-
ă mai ă
Tuburile indicatoare mai mo-
derne sînt cu ă sensibilitate,
pentru a putea indica acordul co-
rect atît pentru semnale mari ţ
emisie apropiate ş putern.ice) cît
Ş pentru semnale slabe. Simbolul
acestui tip de indicator este prezen-
tat În fÎgura 5.
Tubul indicator contine ă
triode cu factori de ampli'ficare dife-
ţ iar anodul ă este conec-
tat la unul sau doi electrozi de co-
ă
Pe ecranul fluorescent (anod)
apar ă tipuri de regiuni Întune-
cate, prezentate În figura 6. Unele
fiind date de electrozii de ă
ai triodei cu factor de amplificare
mai mare, iar celelalte de electrozii
de ă ai triodei cu factor de
amplificare mai mic.
La ţ unui semnal zonele
c
ă ă ă ă
TEHNIUM 12/1992
Întunecate cu sensibilitate mare se
Închid complet, iar apoi ţ ă
zonele cu sensibilitatea mai ă
ă semnalul este suficient de
mare.
Dintre cele mai cunoscute tuburi
indicatoare optice de acord enu-
,..--.._+_--0 + 250 V
ă EM84, utilizat În RR de tip
Orizont S-620A, Tomis S-621A, Dar-
clee S-622A, Darclee 2 S-621 A,
Darclee 3 S-643A, Carmen 4 S-691A,
Darclee 4 S-641A, care are soclul
prezentat În figura 7a precum ş tu-
bul indicator de acord cu ă
6
zone Întunecate
7
ă anmului
A
2
EC
\ ,..
20 ne ntunecafe
- ...........
C
G
sensibilitate de tip EM34, utilizat În
RR Etorie S-692A, Traviata S-692Ap
cu soclul prezentat În figura 7b.
Bibliografie:
1) Aparate de ţ - V.
Nicolescu, A. ă Editura
ă ş 1959.
a
A
1
C
F
F
2) Tuburi electronice ş dispozi-
tive semiconductoare - Gh. Goga,
ie. Popescu ş Editura ă
ş 1964.
b
3) Catalog de tuburi electronice
C. Ionescu, A. ă Editura
ă ş 1967.
A
2
F
ă
anodUlui A
1
EM84 EM34
În frumosul ş pitorescul ş Deva,
o ă cu Simpozionul ţ al Ra-
dioamatorilor Români (SIMPO'92)
ă ş ş Campionatul ţ
nal de Creatie ă manifestare
ţ ă ă la a XI-a ţ
ţ la ,.simpozion, În
ă de cca. ă sute, ţ din
aproape toate ţ ţ ă au pu-
tut asculta o serie de referate des-
pre ă ţ În radioamatorism, des-
pre traficul În Radio Pachet, au pu-
tut ă ş procure ţ ş
componente noi, au realizat pe
ă o Întîlnire ă un util
schimb de ţ ă
ţ ă de unele ţ anterioare,
anul acesta la Campionatul ţ
nal de Creatie ă au fost mai
ţ ă ă mic de
ă a fost ţ compensat de
complexitatea acestora.
În general, s-a expus În concurs
ă de ţ (tran-
sceivere) ş ă de ă ă
TEHNIUM 12/1992
1
ceea ce ă atît nevoile actuale,
cît ş ă constru9torilor
amatori. Un juriu format din specia-
listi În ă si radioamato-
rism (Y05BLA, Y03RU, Y05BBL,
Y03FRK, Y07CKQ ş Y08BAM), a
verificat ă si a Întocmit cla-
samentele. .
La ţ ă pentru
trafic În US ş UUS" ş ă
de ă ă pe primele locuri (deci
Campioni ai României pe 1992)
s-au situat: Y05AT - Cuibus Iosif
- din Satu Mare ş respectiv:
Y07FPE - ing. Zaharescu Darei -
din ş Y05AT a prezentat un
"Transceiver pe US cu 6 benzi" ce
ă În toate modurile de lucru
si foloseste filtre SSB de 9 MHz rea-
lizate În' ţ ă De fapt Y05A Teste
un constructor bine cunoscut citi-
torilor revistei Tehnium, ă ar-
ticolelor publicate de-a lungul ani-
ior.
În ceea ce ş pe Y07FPE,
acesta a realizat un "Osciloscop cu
ă de 5 MHz", aparat perfor-
mant ş deosebit de util pentru do-
tarea radiocluburilor si laboratoa-
relor. Pe ă ă locuri la
cele ă ţ ă de ase-
menea constructori ţ ca
de exemplu: Y03RT ă
Traian (Transceiver US); Y09DIA -
ing. Soare Dumitru (Transceiver -
100 W); Y03BZW - Radu Ion
ţ 0-200 MHz) ş
Y03FRK - ing. Gheorghiu Dan
ă În ţ pentru repe-
toare).
Ca si la alte editii, redactia Teh-
nium, 'dorind ă sprijine În principal
pe radioamatorii constructori mai
tineri, a ă acordarea a 4 premii
speciale, constînd din materiale ş
componente electronice.
Acestea au fost ţ de:
1. Y06CAS - Imbrea Gh.
ş pentru "Transceiver A 412
- modificat";
2. Y08ROO - ing. Airoaiei Dan
- ă ă pentru: 14, 21
si 28 MHz'"
. 3. Y07FPE ing. Zaharescu
Dorel' - ş .. pentru "Osciloscop
cu ă de,trecere de 5 MHz";
4. Y03FRK ing. Gheorghiu
Dan - ş -pentru ă În
ţ pentru repetoare".
ţ a acordat ş ă pre-
mii speciale, constînd În cîte 25 000
lei, pentru Y02BBT Stelian
ă ă si Y05KAS - Radioclu-
bul Uzinelo': Unirea din Cluj - care
au realizat cîte un filtru diplexor ne-
cesar repetoarelor care se vor in-
stala În ţ Semenic ş Apuseni
Într-un viitor apropiat.
În ă vor fi publicate des-
crierile unora din ă prezen-
tate la concurs.
Ing. V. Ă Ţ Y03APG
secretar general FRR
5
i
EMISIUNI SSB E CALITATE
Este cunoscut din ă faptul ă transcei-
verele construite ă una ş ş schema, la
ţ radioamatori, se ă diferit privind
calitatea semnalului SSB; la unii, semnalul este
foarte bun ş ş toate ţ unei
emisiuni SSB, la ţ foarte ă manifestat prin
ă ă mare de ă (splatere)
etc. "
Rîndurile de ţ ă se ă În special înc;e-
ă În ale radioamatorismului ş care nu
ă suficient "tehnica" SSB. Ne vom referi
În special la formarea ,. semnalului SSB pe 500
kHz, deoarece majoritatea radioamatorilor folo-
sesc filtre electromecanice ă
fiind mai de accesibile ca
general, sau ti pul
regulile ce fi avute vedere la
rea semnalului SSB aceleasi. Nu vom face
istoric al SSB, ci doar vom reaminti cîteva no-
ţ
ă nici o
consum ihutil de
ă
ponentelor laterale. ă
realiza Într-un montaj numit
brat". La ă se
oscilator local
ajuns la modul de lucru
ţ de amplitudine cu ă
- sau cum se ă curent DSB
2. Cele ă benzi din
vedere al sînt identice si
una din ele se suprima, din ener-
ă uneia din benzile la-
se poate face ă metode: defa-
zaj sau metoda Prima
rai, nu se maÎ ă fiind ă ş ă
sînt eliminate cele ă benzi laterale, se poate
lucra pe banda ă (BLI) sau
banda ă ă (BlS). felul acesta
am la modul de lucru A3J sau BlU - mo-
de amplitudine cu o ă de lu-
cru ş ă ţ ă
SSB (o Grafic, cele ă
benzi sînt prezentate figura 3 a-b. în
continuare ă ă cum se ă la eli-
minarea ă
ţ ă ă SSB se ă la niveluri
5
I
Ing. CLAUDIU IATAN
o
f
!
mici ş doar în ultimul etaj de putere se realizeaza
niveluri mari ale semnalului.
Spuneam ă eliminarea se face În-
tr-un montaj numit ech.ilibrat sau si-
metric. În figura 5 este prezentat un astfel de
montaj ă cu amplificatorul de DSB. Se
Începe cu verificarea amplificatorului de micro-
fon. La intrarea de microfon se ă un semnal
de 300-3000 Hz la un nivel de 5 iar la ş
trebuie ă obtinem 1-1 V ă ă ale
semnalului sinusoidal pe osciloscop).
ă nu dispunem aceste instrumente, se
poate face verificarea cu microfonul. Pentru un
"A" ţ prelung sau fluierat În ţ micro'·
fa
+
I __
41 80l/do
flef/'Ql7s m/s (J ::::::-
31
I

I
I
J
I
I I
fonului la o ţ ă de cea 10 cm de el, tensiunea
la ş va fi ă de cea ă mai sus.
Apoi la ş se ă o ă ă
cu ţ de cel ţ 1 kn ş trebuie ă
auzim un semnal curat, nedistorsionat. Se ţ
lege ă intrarea de microfon tebuie ă se adap-
teze la ţ microfonului folosit. ă
acordul circuitului L2, C5 care trebuie ă fie pe
500 kHz. ă voltmetrul de R.F. În punctul
5 ş ţ ă modulatorul echi-
librat mutînd cursorul ţ R19 Într-
una din ţ extreme ş trebuie ă citim la
voltmetru 3-5 V. ă nu se ţ aceste valori,
se tranzistorului T1 ă se
mai sus. Se readuce cursorul
echipate cu
mai mare decît cel la
tru deschiderea diodelor
minim 0,8 V, iar În cazul
cu tuburi electronice
deschide la un ţ
ţ ă (aproximativ
valori-
"O". aceste reguli, semna-
ne apare deformat sau, cum spun radioama-
torii corespondentului, "semnal cu ţ În
ţ ă .
Eliminarea uneia din benzile laterale se face cu
ajutorul filtruiui. Un filtru pentru SSB se caracte-
ă prin mai ţ parametri: ţ cen-
ă a filtrului, banda de trecere a filtrului care se
ă ă de obicei la nivelul de -6 dB si -40 dB
sau chiar -60 dB, curba ă filtrului
(de notat aici, În special cele ă flancurÎ care
trebuie ă fie cît mai abrupte), atenuarea În
banda de trecere, ţ ă de intrare,
formitatea caracteristicii de ţ ă etc. In fi-
gura 4 este ă curba unui filtru cu frec-
ţ ă de 500 kHz ş plasarea celor doua
cristale de ă pe flancurile filtrului. Asu-
pra filtrelor electromecanice pe 500 kHz sîntem
(/2 150l!Jz(lOdb
i I I '
a L--,-----·----r··----...---l·--T-----·-----···+
1;37 !;gg 500 50! 50l 5CJ f
6
TEHNIUM 12/1992
lJe /0 OSC'. 1 OI
600 Kflz
Lo Ale
/)e /0 om;/ 2
micro 1011
ţ ă facem unele ă Ele nu sînt spe-
cial construite pentru a echipa ţ ă SSB
pentru radioamatori, ci pentru alte scopuri. Fil- !
trele de tipul EMF-9D-500 3 V sînt astfel con-
cepute Încît ele ă lucrul pe banda late-
ă ă iar tipul 3 N, pe banda ă in-
ă De aceea, ă dorim ca la transceive-
'fui nostru ă putem lucra ş pe banda ă in-
ă cel mai corect este ă ă un filtru
de tip 3N folosind ş cristal de ă
ş cum ă din figura 4, cristalul Q1. Cu
regret trebuie ă mai spunem ă nu În toate cazu-
rile ţ de pe filtru corespunde cu realita-
tea; personal am constatat ă pe un filtru era
scris 3 V, dar În realitate era 3 N; ş lucru ş
cu cristalele de ă chiar ă sînt din
acelasi set. Cel mai corect este ă ă curba
filtrului ş ă ă ă ş cristalul de ă
ă numai atunci vom sti exact ă cristalul de
ă este plasat corect pe flancul filtrului.
ţ oscilatorului trebuie ă ş fel ca
ă ă ă pe curba filtrului În punctul
ă ă cu 20 dB ţ ă de nivelul
maxim. In felul acesta filtrul ă banda la-
ă ă cu 50 dB, iar ă cu 20
dB asa cum am amintit mai sus. Rezultate mai
bune' de atît nu se pot ţ deoarece acestea
sînt ţ filtrului. Pe ă filtrului se
ă condensatori sau semireglabili de
acord al bobinelor interioare ale filtrului. Din
aceste ă ţ se ă uniformitatea ca-
racteristicii de ţ ă care ă "calita-
tea" semnalului SSB. La un filtru bun uniformita-
tea caracteristicii de ţ ă nu trebuie ă
ă ş ă 6 dB. ProcedÎnd În felul acesta for-
marea semnalului SSB va fi de ă calitate.
Un fenomen ă apare la unele ţ ă
toare SSB sînt splaterele care În traducere din
limba ă ar Însemna "inundare, ă
iar În limbajul nostru, semnalul de la ş
ţ ă este emis Într-o ă ă de frec-
ţ sau mai pe scurt banda este ă Acest
mod de a emite este foarte ă (îi deran-
ă pe ţ parteneri din ă ş de aceea
asupra acestui fapt vom insista mai mult. ă ve-
dem care sînt cauzele care duc la acest fenomen
ş cum le putem ă
ă la intrarea de microfon a ţ ă
SSB ce nu ă (ideal) se ă un sem-
nal de ă ţ ă (J.F.) al ă spectru
ă din ă ţ sinusoidale cu frec-
ţ F1 ş F2, atunci semnalul de ş va con-
sta din ă componente armonice cu frec-
ţ fo -+ Fi ş fo -+ F2 unde fo este ţ
ă Orice ţ ă oricît de corect ar fi
executat ă o oarecare neliniaritate, de
aceea la iesirea acestuia ă de semnalul util
vor fi prezente ş armonicele sale. Tocmai inter-
ţ armonicilor de diferite ordine pe ele-
,mentul neli,niar ă extinderea benzii
semnalului. In ă SSB extinderea ben-
zii are loc, În princ'ipal, din cauza componentelor
combinate ţ ă de ordin impar (3, 5 etc.) ce
apar În amplificatoarele de putere. De exemplu
componentele combinate ţ ă de ordinul 3
apar ca rezultat al ţ fundamentalei de
ţ ş a armonicii a doua ale semnalului
SSB exprimate prin ţ
2(fo -+ F1) - (fo -; F2) = fo (2F1 - F2) ş
2(fo -+ F2) - (fo F1) fo (2F2 F1).
Componentele de ordinul 5 apar ca rezultat al
ţ armonicilor 2 ş 3 ale semnalului ş
sînt exprimate astfel:
3(fo -+ Fi) - 2(fo i F2) fo (3F1 2F2) ş
3(fo F2) 2(fo -+ F1) = fo -f (3F2 -- Fi).
ă ş ă nu este suficient supri-
ă atunci PQt ă ş componentele combi-
nate ţ ă din cauza ţ dintre ar-
monicile semnalului SSB ş restul de ă
sub forma:
2(fo F1) fo = fo -+ 2F1 ş
3(fo F2) - 2fo = fo -+ 3F2.
Orice radioamator ş poate ă ă
de ă a ţ ă SSB propriu cu ajutorul
unui receptor, echipat cu S-metru ş citire ă
a ţ In receptor se ă banda de tre-
TEHNIUM 12/1992
7,ikj
4 4IJC73 5 fo I/lhu [!1f
k'PJ50 !J
p
p
..L 0;1
1
s
t40 t
+30 ]
+20
+ 10 -1
9
8
7
O
aJ
u
U
G2 Tf D
cere cea mai ă 500-600 Hz ş se acor-
ă receptorul În mijlocul benzii semnalului
util al ţ ă iar sensibilitatea receptorului
se ă astfel ca la S-metru ă citim S9" 40 dB.
ă receptorul dreapta, stînga ş ă
citirile la S-metru ş ţ de dezacord ă
unde se mai aude semnalul. Cu citirile respective
putem ridica curba din figura 6. Cu simbolurile ..}.f
b.p.m. am notat banda de ţ ce cores-
punde ă ţ principale de energie a semnalului
SSB, iar prin simbolurile ..}.f3b ş ..}.f5b, extinderea
ben,?:ii semnalului ce corespunde componente-
lor combinate ţ ă de ordinele 3 ş 5. Banda
de ţ ..lf b.p.m. ce corespunde ă ţ prin-
cipale a semnalului emis este aproximativ ă
cu suma ă ţ spectrului semnalului SSB ş cu
dublul benzii de trecerea receptorului. ă
..lf3b ş ..lf5b sînt egale cu 2 . ..lfb.p.m., dar atenu-
ate ş ă pe mijlocul ţ ă
aceste ă sînt aproximativ de 38 dB pentru
..lf3b ş de 43 dB pentru ..lf5b. Conform normelor
ţ pentru SSB, nivelul armonici lor nu
trebuie ă ă ş ă -25 dB. ă semnalul
ţ ă ţ armonici ale ă nivelUri
ă ş -30 dB, trebuie ă se caute cauzele
u:J10
p
• 10
Ug2;: 250 V
Uq?:; 100 v-
I 'bn7
1
U
ţ acestora. Ele se pot determina ă
forma caracteristicii de amplitudine a ţ ă
lui SSB. Modul de obtinere a acestor curbe este
mai complicat ş nu vom insista aici, ci doar le
vom prezenta ş comenta. Pentru ţ ă ce
ă liniar ă ă armonici) caracteristicile de
amplitudine ă o linie ă conform
figurii 7 ş În acest caz nu avem nimic de ă
ă semnalului SSB ce duc la extensia
benzii peste limitele admise se datoresc ă
semnalului din cauza ţ curentului de grila
al tubului final de putere. Aceste ă apar
În special la valoft1e maxime ale puterii semnalu-
lui de amplificat. In figura 8 a-b este reprezen-
ă schema amplificatorului de putere cu tub ex-
(CONTINUARE ÎN PAG. 15)
7
Pentru ă ă ţ ă ţ unui program
muzical sonor, majoritatea aparatelor electroa-
custice din categoria HI-FI, sînt ă cu
dispozitive electronice de ă a raportului
semnal-zgomot.. Aceste montaje electronice,
care mai ă numele de ă de zgo-
mot sînt deosebit de utile atunci cînd se ă
un program muzical sonor de o calitate mai re-
ă care are doar o valoare ă ş nu
ă prin ţ calitative. Filtrele di-
namice fac parte din categoria ă de
zgomot care ţ ă direct asupra semnalu-
lui audio util, pri.n prelucrarea lui ă Mo-
dul de prelucrare ţ cont atît de amplitudinea
semnalului audio util, cît ş de spectrul de frec-
ţ ă pe care acesta îl ă la un moment dat.
Este cunoscut faptul ă zgomotul de fond pre-
ponderent apare În ţ ă În special În pauzele
dintre ă pasaje muzicale sau atunci cînd ni-
velul semnalului audio utiLeste redus.
Spectrul de ţ ă În care se ă zgo-
motul de fond se ă În banda ţ
lor medii-Înalte (1,5 kHz-16 kHz). ă aces-
tui fapt, un aparat electroacustic ţ
care ă bine semnalele audio utile de ţ ă
ă ţ ă imediat zgomotul de
fond. Pentru eliminarea lui s-au realizat ă
toare de zgomot," din categoria ă face parte
ş filtrul dinamic. In general, modul de lucru al re-
ă de zgomot de tip filtru dinamic
ă În micsorarea benzii de trecere a frecven-
telor Înalte, atunci cînd nivelul semnalului audio
util de ţ ă ă este redus. Deoarece ca-
racteristica de transfer ţ ă a
semnalului audio util ă În mod sigur o
ţ ă ă de tipul ţ
ţ În programul muzical sonor, iar spec-
trul de ţ ă ă o ţ aleatorie,
sarcina filtrului dinamic nu ă un lucru
simplu. Este necesar ca modul de prelucrare ă
nu implice ţ distorsiuni/or neliniare În mo-
mentul În care se ţ ă asupra benzii de
trecere a filtru lui, ţ de spectrele de frec-
ţ ă ş amplitudine ale semnalului audio util in-
stantaneu.
FILTRU
DINAMIC
Ing. EMIL MARIAN
ă Unul din .inconvenientele cele
mai des Întîlnite la un filtru dinamic simplu este
ţ În zgomot a semnalelor de ţ ă
ă ă acestor considerente, realizarea
blocurilor electronice care fac parte din canalul
informativ de ă ce ă ţ
unui filtru dinamic ă o ă esen-
ţ ă De modul ei de rezolvare depinde eficacita-
tea ş buna ţ a filtrului dinamic. O mo-
dalitate ă de rezolvare a problemei o repre-
ă amplasarea În cadrul canalului informativ
de ă a unor filtre active de ţ ă
ă (filtre de tipul trece-sus) cu banda de tre-
cere ă ţ ă de ţ ă
În ă a semnalului audio util. Banda de tre-
cere ă În ţ ă este ă nu nu-
mai la filtrul dinamic ce ă semnalul audio
util (filtru de tip trece-jos), ci ş la canalul info!-
mativ de ă (filtru de tip trece-sus). In
acest caz la ţ În spectrul de ţ ă al
semnalului audio util de intrare a componentelor
de ţ ă ă cu niveluri care ă ş pra-
gul ales de prelucrare, ţ de ă a filtru-
lui trece-jos se ă spre zona ţ
lor Înalte. Concomitent, se ă În ş
ţ ţ de ă a filtrului trece-sus
aflat În canalul informativ de ă
La restrÎngerea spectrului de ţ ă ă a
semnalului audio util, ţ de ă a am-
belor filtre se ă spre zona ţ
joase. Practic, orice modificare a spectrului de
ţ ă a semnalului audio util ă o mo-
N[diJ
·1
5
dificare ă a ţ de ă proprie
ambelor filtre, atît celui de pe canalul. informativ
principal cît ş celui din canalul informativ de c9-
ă a acestuia. EI ă com"andarea
benzii de trecere a filtrului de ţ ă ă din
canalul informativ principal, modificînd 'banda
lui de trecere. Dar acest lucru conduce si la mo-
dificarea benzii de trecere a filtrului de ţ ă .
ă din canalul informativ de ă In
acest fel se ă o ă de ţ ă
pentru semnalul de dirijare din canalul informa-
tiv de ă ă ă ţ practic esen-
ţ caracteristicile de ţ dinamice În
regim tranzitoriu ale filtrului dinamic. Ca rezultat
imediat, regimurile tranzitorii de lucru ale aces-
tora nu sînt practic sesizabile .auditiv În momen-
tul ă programului muzical sonor. Func-
ţ filtru lui dinamic a ă ă elec-
ă este ă În figura 2, se ă pe
acest mod de lucru. ţ filtru lui dina-
mic sînt ă
- tensiunea de intrare Uj = 250 mV
RMS
;
- tensiunea de ş U
e
= 250 mV
RMS
;
- ţ de intrare Zj = 100 kfl;
- ţ de ş Ze = 10n;
- banda de lucru a filtrului ...lf = 1,5 kHz-20 kHz;
- atenuarea În banda de lucru A 12 ă
- raport semnal-zgomot F/N2::75 dB;
- distorsiuni armonice totale THD ::;0,2%;
- distorsiuni de intermodulatie TID::;0,08%.
Principalele blocuri ţ ale montajului
sînt ă
- etajul intrare;
- filtru activ trece-jos;
- blocul amplificator limitator;
blocul sumator integrator;
- etajul de ş
Semnalul audio util se ă prin intermediul
condensatorului C1 etajului de intrare, care con-
ţ tranzistorul T1. Etajul de intrare este de tip
repetor pe emitor ş are rolul de adaptare Între
ţ de ş a sursei de semnal ş impe-
ţ de intrare a montajului, În sensul ş ă
rii ei, În vederea ă comode ş eficiente a
semnalului audio util. Din emitorul tranzistorului
T1, semnalul audio se ă simultan blocului
amplificator limitator ş filtrului activ trece-jos.
Blocul amplificator limitator include amplificato-
rului ţ C12-1 care face parte din circui-
tul integrat ,BM324, ce ţ patru amplifica-
toare ţ identice.
Concomitent, filtrul dinamic trebuie ă pre-
zinte o eficacitate mare tocmai În zona unde zgo-
motul de fond" ă spectrul de ţ ă cel
mai probabil. In urma unor ă ă efectuate
cu ă ţ ă s-a stabil'it zona cea
mai ă precum ş ponderea ş mai ridi-
ă de ţ a zgomotului de fond. In figura 1
este ă diagrama ţ ă
a zgomotului de fond ă la o ă magne-
ă este ă ş pentru cazul gene-
ral, indiferent de natura suportului ţ
utile a unui program muzical sonor. De cele mai
multe ori, ţ filtrului activ se ă
folosind un canal informativ de ă care
ă În ţ de programul instantaneu
ţ ă Pe traseul canalului in-
formativ de ă sînt amplasate filtre de
ţ Ele au o ţ ă de ă ă (per-
ă ă aceste filtre nu sînt dimensio-
nate În mod ă atît În ceea ce pri-
ş spectrul de ţ ă cît ş ă la
semnale de ţ ă aleatorii, canalul in-
formativ de ă poate fi ţ În ne-

8
1()
2 5
r---------------------__ ----_-.........
(16
O,1p--F

.1 OJp-F
R18
220Kn
5
Ampllficatorul ţ C1'2-1 ă ca
sumator algebric între semnalul de intrare pre-
luat prin intermediul condensatorului C3 ş apli-
cat la intrarea sa inversoare si semnalul de iesire
al filtrului activ trece-jos preluat de la etajul de' ie-
ş ş aplicat direct la intrarea neinversoare. Di-
ferenta dintre semnalul de. iesire de la filtrul tre-
ce-jos (transmis la ş montajului) ş semna-
lul de intrare ă modificarea benzii de
trecere În ţ ă a canalului ţ de
ă Altfel spus, filtrul trece-sus al canalu-
lui informational de ă Îsi ă frec-
ţ de ă concomitent ş în ş sens cu
filtrul trece-jos care ă semnalul audio
util, fapt ă ţ În final, amplificatorul
ţ C12-1 ă un filtru activ de
ţ ă pentru canalul ţ de co-
ă Acest mod de interconectare ă
continuu un control automat În ă a am-
belor filtre, realizÎndu-se astfel o ă d'e ţ
ă deosebit de ă Se mai ă
faptul ă indiferent de ordinul filtrul ui activ tre-
ce-jos care ar putea fi utilizat Într-un astfel de sis-
tem pentru prelucrarea semnalului audio util,
panta filtrului activ de ţ ă realizat de am-
plificatorul ţ C12-1 este ş ca ş la
un filtru trece-sus de ordinul unu. De asemenea,
cu cît este mai mare ordinul de ă al filtrului
activ trece-jos, destinat ·semnalului audio util, cu
atît este mai mare ţ controlului automat
TEHNIUM 12/1992
În ţ ă propriefiltrului activ de ţ ă ş
mai ă schimbarea ţ sale centrale
de ă
Amplificarea amplifica10rului ţ C12-1
este ă de raportul ţ
R12/R3. ţ de transfer a amplificatorului
ţ C12-1 are expresia:
R12 R12
F1{jW} R3 -+ H(jw) (1 -+ R3 ), unde:
H(jw) ă ţ de transfer a filtru-
lui activ trece-jos. Se ă ă valoarea ma-
ă a·modulului ţ de transfer H(jw) este
ă cu raportul celor ă ţ R 12/R3 =
= 100 (40 dS).
Aceasta este valoarea ă a factorului de
amplificare al semnalului ă generat de blo-
cul amplificator-limitator care ă filtrul
activ de ţ ă destinat canalului ţ
nal de ă Pentru transmiterea lui ă
cursorul ţ semireglabil R13 se
ă ţ În ţ spre ş amplificatoru-
lui ţ C12-1 (Ia borna ă celei co-
nectate la ă
Diodele 01 ş 02 au rolul de limitare a amplifi-
ă atunci cînd se primesc semnale de amplitu-
dine mare sau În timpul"tinor regimuri tranzitorii
de ţ uniformizÎndu-se astfel ţ
rea ă a canalului ţ de co-
ă Condensatorul C4 ă amplifica-
rea semnalelor ce ă ş limita ă a
benzii de ţ ă realizînd o stabilitate a
sistemului ş evitînd posibi.litatea de ţ a
unor ţ nedorite În timpul regimurilor tran-
zitorii de ţ
De la ş circuitului integrat C12-1 care for-
ă filtrul activ de ţ ă semnalul amplifi-
cat se ă ţ semireglabil R13,
ă În cadrul sistemului pentru reglajul final
al nivelului. Semnalul preluat de pe cursorul po-
A[dBl
3
ă pe intrarea inversoare a amplificatorului
ţ CI2-2, la' ş acestuia se ă
ş o tensiune ă ă U
Z2
determi-
ă de expresia:
-U
Z03
' R18
R16
= 2,44 V.
Expresia este ă atunci cînd cursorul po-
ţ semireglabil R20 se ă ţ
la ă dinspre borna ă la ş am-
plificatorului ţ CI2-2. Aceasta este
tensiunea ă ă ă ă pentru blo-
carea ă a tranzistorului cu efect de cîmp,
dublu, T2 de 'tip ROSS 05A. Prin ţ
cursorului ţ semireglabil R20,
spre terminalul conectat la masa montajului, va-
loarea acestei tensiuni se poate ă
Deci, Uz = 'U
Z2
• A(R20), unde A(R20)
ă factorul de multiplicare ce este În ţ de
ţ cursorului ţ semireglabil
R20.
În concluzie, amplificatorul ţ C12-2
ă ă tensiuni, si anume, o tensiune
ă ă ă ă ţ a
tranzistorului T2 si o tensiune ă prelu-
ă de la blocul' sumator-limitator. ţ de
transfer a ampliJicatorl,.llui ţ C12-2 este
ă de ţ .
F2(jw) = jw T2 (1 - jw 71), unde constantele de
timp T1 ş T2 au expresiile
71 = R14C7; T2 = R18C7.
În domeniul ţ înalte, atunci cînd
f> 1/:: 7TT1, modulul ţ de transfer are expre-
trece-jos, se ă ă el face parte din catlo-
ria filtrelor active trece-jos de ordinul 2. Tranzis-
torul dublu T2, MOSFET de tip ROSS 05A, repre- .
ă practic o ă ţ identice .comandate
În tensiune. In momentLtl În care bloCtll sumaTor
integrator ă o tensiune ă de va-
loare mare (-10 V), acest lucru face ca rezisten-
ţ ă ă ros
1
ş rOS2' proprii celor ă
tranzistoare, ă prezinte 00 valoare ă or;-
dinul sutelor de ohmi). In acest caz se ă
ţ de ţ ă in-
ă de filtrul activ trece-jos. Atunci cînd te'n-
siunea ă de ă ă pe grilele
celor ă tranzistoare cu efect de cîmp este
ă În valoare ă (În pauzele dintre pasa-
jele muzicale poate fi chiar ă cele ă
ţ ă ă ă valori foarte mari
(de ordinul megohmilor) iar În acest caz filtrul
activ trece-jos introduce În banda de audiofrec-
ţ ă o atenuare de cca 12 ă Începînd
de la ţ de 1,5 kHz. In ţ interme-
diare, atenuarea este mai ă ţ de co-
ţ a filtrului activ trece-jos avînd loc spre
ă superior al benzii de ţ ă
(zona ţ Înalte). Pentru o ă com-
portare În ţ ă introduse În banda
de ţ ă de ă filtrul activ trece-jos,
acesta a fost astfel dimensionat Încît ă prezinte
o ă de de ti p Sessel (carac-
ă de ţ ă ă În banda de trecere).
La valorile calculate pentru un filtru Sessel con-
ţ coeficientul de transmitere al elemen-
tului activ propriu filtrului, trebuie ă fie de 1,27.
Pentru asigurarea unui coeficient de transmitere
-R18 al ă de zgomot unitar (Uintrare = Uiesire),
F
2
=' ""-----R14 = 32,3. modul de ţ a amplificatorului ţ
sia:
onal CI1a fost ales de tip repetor pe emitor,
ă tensiunea de blocare a tranzistorului T2 Elementele pasive din cadrul filtrului activ au
este mai mare de 2 V, pentru blocarea lui ţ ă fost dimensf"onate ă caracteristici;
este necesara ţ cursorului ţ de ţ ă ă ă ţ a se ţ În
trului R20 Înspre masa montajului, iar În ă ă ţ ă o ţ obligatorie Între
, ţ ea ş În mod ă ă ţ celor ă condensatoare C6 ş C9,
4' 5 1 $ 9 2

-10
-20
-30
-so
ţ semireglabil Ri intermediul
condensatorului C7, se blocului
sumator-integrator, care ţ amplificatorul
ţ CI2-2. Grupul R14" C7 a fost ă
zut În cadrul montajului pentru ă eficaci-
ă ţ reglajului semnalului canalului ţ
nal de ă deoarece În acest fel se ia în
'consideratie caracterul ă al mediei
stabilite 'pentru ţ componentelor de.
ţ ă ă proprie ă program muzi-
cal sonor. Prin acest procedeu s-a realizat de-
ţ pragului de prelucrare general al filtru-
lui dinamic de ţ semnalului audio util de
intrare.
Amplificatorul ţ CI2-2, propriu blo-
cului sumator-integrator ş la intrarea in-
versoare ă componente diferite, pe care în fi-
nal le ă Prima ă este prelu-
ă de la blocul amplificator-limitator, prin inter-
mediul grupului R14, C7, reprezenHnd infor-
ţ ţ semnalului audio util În frec-
ţ Înalte cu o ă amplitudine.
A doua ă o ă o tensiune
ă ă ă prin intermediul re-
ţ R16. ă tensiune ă este
ă de ă stabilizatorul de tensiune for-
mat din grupul R15, 03 ă Zener). Avînd În
vedere ă ă tensiune ă este apli-
TEHNIUM 12/1992
2 5
5
Dar concomitent, ş cu valoare si
coeficientul de amplificare a alternativ'e
preluate de la blocul sumator-limitator.
Coeficientul maxim de transmisie al canalului
ţ de ă are expresia:
k F
1
(jw)' A(R
2o
) • F
2
{jw) = 00·1' 32,3 3230.
ă valoare corespunde pragului de
lucrare al ă de zgomot la nivelul
siunii nominale de intrare:
,
A
U
e
' k' l 2 . 0,25 . 3230
= 0,0021 (-53,5 dB).
Componenta ă a semnalului provenit
de la blocul sumator-integrator este ă ş .
concomitent ă de grupul D5,C14, 06,
C15. Componenta ă a tensiunii redre-
sate, ă cu tensiunea de prag este
ă prin intermediul R6 ş R9
grilelor de ă proprii tranzistorului
care face parte din blocul ţ al
activ precedent.
EI include amplificatorul ţ CI1 ş
grupurile R5, R7, C6 ş R8, R10, Cg. Analizînd
ţ schemei electrice a filtrului activ
5
si anume C9 = 0,75·C6. Caracteristica de tran-
sfer ·general a filtrului Bessel, la care s-au ă
gat cele ă ă ă SI
dublu
tensiunea de ă
tan pe ă este:
H(jw)
unde
ros = fOS1 = fOS2;
C = C9 = 0,75 C6;
(1) 2if;
ţ instantanee a semnalului audio
util.
Caracteristicile de transfer ale filtrului activ
trece-jos (practic ale ă de zgomot)
sînt prezentate În figura 3.
Diagrama 1 ă situatia maxime
a filtrului activ trece-jos de ordinul atunci cînd
ţ ă ă ros este de or-
dinul megohmllor. Diagrama 2 ă si-
ţ ă deci cînd ţ ă ă
(CONTINUARE ÎN PAG. 17)
9
se un
U1. Se
extragerea modulului sincre
"pul ţ ă receptorului TV
este ă putînd genera
ţ grave În special În gene-
ratorul de baleiaj pe ă Da-
ă ţ acestui ş o
scoatere ă a modulului
sincro În timpul ţ ă T_V va
determina întreruperea ă
cu tensiunea U1 a preamplificato-
rului ş finalului H, evitînd ţ
ă mai sus;
- la pinul 3 modulul ş
tensiunea de alimentare +US de
10
TEHNIUM 12/1992
Tlrlstor ă blocat În Invers
TEHNIUM 12/1992
- un de
si ncronizare;
Tranzistor NPN,
colectorul legat la ă
Tranzistor NPN CLI ş
(PONTINUARE IN HR. VIITOR)
11
(URMAR-E DIN NR. TRECUT)
Blocul de baleiaj
(cadre ş linii)
Blocul de baleiaj. care ţ atît
generatorul de baleiaj pe ă
(GBV) cît ş cel pe ă (GBH),
este notat pe ă cu indicativul
Y3, fiind realizat pe o ă cu cir-
cuit Lmprimat ş ş în ă meta-
ă In partea de jos a ă sînt dis-
puse, sub ecran:
- multiplicatorul de tensiune
(dublor) de tip YH9/18-0,3, notat
cu indicativul Y3.1;
- reglajul de liniaritate H de tip
PIIC-110I1-4; _
- transformatorul de linii tip
TBC-1101I3.
Pe suportul blocului de baleiaj
sînt dispuse comenzile:
- ţ ă linii 3R70;
- dimensiune cadre 3R43;
- ţ ă cadre 3R71;
- liniaritate cadre 3R57;
- liniaritate cadre sus3R49.
Blocul de baleiaj (Y3) se ă de
restul televizorului prin cuplele W17
si W18.
, Astfel, prin cupla W17 cu 10 pini
ă de perechea ei de pe blocul
de ă blocul de baleiaj pri-
meste ă tensiuni si sem-
nale: '
- la pinul 1 ş impulsurile
negative de sincronizare pe' linii din
colectorul tranzistorului 2T5, for-
mator-amplificator al impulsurilor
de sincronizare H;
- la pinul 2 ş impulsurile
de sincronizare cadre din colecto-
rul tranzistorului 2T 4, formator-am-
plificator al impulsuri lor de sincro-
nizare V;
- la pinul 3 ş tensiunea
de alimentare ă de -+ 30 V,
prin intermediul cuplei W19, pinul
4 de la blocul de alimentare;
- la pinul 4: ă
- la pinul 5 ă
de stingere a cursei inverse ca-
dre, care se ă blocul
ă cu lui
- la identic ca la
dar ş de la
ai cuplei de pe
Receptorul de televiziune
"D [AMANT 220"
deflexie v;
. - pinii 5 ş 6 sînt ş ţ Între el
prin intermediul blocului de defle-
xie, acest artificiu avînd rolul ca la ()
ă deconectare ă
a blocului de deflexie (ceea ce ar
pune în pericol generatorul de ba-
leiaj H, ă ă ă ă aliinen-
tarea cu tensiunea de -\ 30 V, pentru
prefinalul ş finalul H ă se Între-
ă
av
I.X!;:.IT
Condensatorul 3C33 ă
du-se ă la tensiunea sursei de
alimentare, începe ă ă curen-
tul de ă al lui 3T5, acesta trecînd
În regim de amplificare, tensiunea
de pe colectorul ă cresCÎnd ă
la -\ 20 V. ă tensiune, supra-
ă peste cea de ă a lui
3C30 ă ş -+ 30 V) se ă pe
baza lui 3T 4, ducÎndu-1 În blocare,
Acesta fiind momentul cînd Începe
c
U1 -t Uz
- -f 2Ut -t U2
J __ l
Cit ({Te)
Grupul 3013, 3C45 (în paralel),
cyplat În colectorul lui 3T8, contri-
buie la ş ă ţ etajului
final si reduce durata cursei inverse
de cadre.
Din semireglabilul 3R51 se
ş regimul În c.c. al etajului final
(-t 15 V pe colectorul lui 3T9, punc-
tul de ă ă KT10, ă ă
tea tensiunii de alimntare).
Generatorul de baleiaj pe orizon-
ă (GBH) este compus din tranzis-
toarele T2, T3, Ti ş Ti0,
Primele ă tranzistoare, 3T2 ş
3T3 ă oscilatorul de linii cu
etaj de ţ ă
Etajul comparator de ţ ă ş
ă este realizat dintr-un discrimi-
nator nesimetric de ă 309 si
3010, condensatoarele 3C27,re-
zistoarele 3R29, 3R30, circuitul de
lntegrare 3R26, 3C28 ş filtrul trece- .
jos compus din 3-R25, R23, C24,
C22 si C20.
De' la cupla II 117, pinul 1,' sosesc
impulsurile de sincronizare linii Cu
polarizare ă care prin 3R15
ş 3C27 se ă la comparatorul
de ţ ă ş ă pe ţ celor
ă diode 309 si 3010. In acelasi
timp, pe discrimin'ator se ă ten-
siunea În dinte de ă ă obti-
ă prin integrarea cu grup'ul
3R26, 3C28 a impulsuri lor de pe
cursa ă luate de la pinul 5 al
transformatonilui de' linii 3Tr.1,
Oiscriminatorul de ă ă
ţ dintre faza impulsurilor
sincro ş cea a impulsurilor de În-
toarcere linii într-o tensiune de co-
ă care prin intermediul filtru-
lui trece-jos se ă fn baza tran-
zistorului 3T3 care ă etajul
de ţ ă ţ CE a lUi
302 ă antiparalel
unea CE a tranzistorului.
etajului final o constituie
e de detlexie, H, înseriate cu
de liniaritate H, conectate
emitorul si colectorul lui 3T10
intermediul cuplei W18, pinii
ş 3,4.
3C49 ă co-
ri:
rmatorul de linii Tr. 1 are
conectat În emitorul lui
în secundar ţ trei
- bobina 10-13, de pe care se
culeg Ţ de Întoarcere li-
niL necesare circuitului. de RAA de
pe modulul AFI-CC;
- bobina 4-11, de pe care se
culeg impulsuri care, prin redresare
cu 301, servesc la fabricarea ten-
siunii de -f 550 V necesare pentru
G2 (de accelerare), pinul 3 al TC ş
pentru grila de focalizare G4, pinul
4al TC;
- bobina 3-14, de pe . Gare se
culeg impulsuri de foarte ă ten-
siune care, cu ajutorul mu.ltiplicato-
rului FIT, ă tensiunea de
FIT ă pentru anodul 2 al TC.
Utilizarea pentru ţ FIT a
unui multiplicator (dublor) de ten-
siune este un caz rar la receptoarele
TV a-n. Acesta este de tip
YH9/18-0,3 suportînd o tensiune
ă de 18 kV si un curent direct
de 0,3 mA'. .
Un dublor pent i _:nde, În
general, trei diode" ce! ţ trei
condensatoare, ă cum se ob-
ă În figura 1.
Functionarea dublorului este ur-
ă în punctul "cald" (punctul
A) al bobine; de FIT a transformato-
rului de linii se ă un impuls de
FIT care ţ o parte ă
mare (U1) ş o parte ă ă
(U2), ă Impulsul este
dresat cu 01, iar C1 se ă cu
tensiunea U1 (punctul B). în ş
timp, impulsul parcurge condensa-
torul C2, ajungînd în punctul C, de
unde prin 03 ă pe C3 cu
tensiu[1ea U1+U2 a întregului im-
puls. In acest fel, În punctul O vom
avea tensiunea din punctul B plus
cea de pe condensatorul C3, ă

UH U1+U2 = 2UH U2.
C4 este o capacitate virtuala. re-
prezentînd capacitatea tubului ci-
nescop (aprox. 400 pF).
Pe linia de jos (punctele B ş D) se
ă doar tensiune ă (redre-
ă ş ă iar pe linia de sus
(punc1ele A ş C) se ă impul-
suri. In punctul A se ă ş im-
pulsul de FIT axat pe ă iar În
punctul C Întregul impuls de FIT
este- axat pe tensiunea U1. ă
tensiune U1 ajurige În punctul C
prin redresarea cu D2 a tensiunii
din B. Tensiunea din C este ţ
mai mare ca cea din B deoarece
ţ impulsului FIT În C face ca
tensiunea medie ă fie U1-+ U2
ă cu U2 mai mare ca tensiunea
În B).
Condensatorul C1 poate lipsi din
ă ş cum se ă lucru-
rile ş în schema TV), el fiind
sar doar cînd ş C4 (cablul
FIT nu este conectat la cinescop).
În acest caz, tensiunea FIT ă ă
Ci) va ă la ă Cînd ca-
blul FIT se ă la Te nu mai
este necesar C1, deoarece În
tul B avem oricum tensiunea
ă lui C3 si C4.
În ă schema dublorului
C2
C461
ă ca În figura 2, utilizînd ţ
ile din schema TV.
La undublor folosit în TV a-n·,
unde impulsul FIT are 9,3 kV
vv
(cu
U1 8,6 kV pozitiv ş U2 = 0,7 kV
negativ) se va ţ U
F1T
2xUHU2 = 2x8,6-f0,7 = 17,9 kV,
ă ă curent de fascicul. Se folosesc
trei diode cu tensiunea de ă
gere de 10 kV cu Si sau Se ş con-
densatoare autoregenerante la ă
pungeri interioare, realizate În teh-
nologia depunerii În vid pe folii de
stiroflex, totul Înglobat în ă ş ă
ă
Tensiunea ă grilei de foca-
fizare (pinul 4 al soclului TC, cupla
W22) se culege prin R67. Focalizarea
ă se alege prin conectarea
grilei de focalizare la unul din punc-
tele de pe blocul de baleiaj astfel:
punctul 4-0 V, punctul 2-150 V,
punctul 3-275 V, p,unctul '5-550 V.
Eclatorii ţ .în pe
electrozii TC au rolul de a proteja
componentele semiconductoare din
ţ TV la ă pro-
vocate de eventualele ă ă
care apar În TC. ş rol îl îndepli-
nesc rezistoarele de limitareR64,
R65, R63, R67.
Stingerea cursei inverse de linii
1<62
W 24
(ol7oduI2J:C;
se ă astfel: impulsurile de
Întoarcere linii de pe pinul 5 al
transformatorului de linii se ă
prin ş 3R16 pe rezistorul
3R20. Dioda 307 pune la ă
componenta ă a acestor im-
pulsuri. Partea ă a impulsu-
rilor ajunge prin 3C12 ş R65 pe
grila de ă (Wehnelt) a TC,
pinii 2, 6 realizînd o ă nega-
tivare a acesteia, deci o blocare a
TC, În perioada Întoarcerii cursei
de +inii, pentru a nu se vizualiza pe
ecran.
Pentru blocarea spotului luminos
la deconectarea TV de la ţ (care
ar putea deteriora luminoforii din
centrul ecranului) ş circuitul
305, 3C11. La oprirea TV, conden-
satorul 3C11 ă ă cu un
ţ pozitiv pe care îl va aplica
pe colectorul tranzistoruluUfinal vi-
deo ş de aici pe catodul TC, deter-
minînd ş ţ de po-
ţ U
CG1
ş deci blocarea tubu-
lui, ă CÎnd filamentul ş catodul
se ă ş acesta din ă nu mai
poate emite electroni, curentul de
fascicul ă sub limita pericu-
ă
14
ex-
exis-
componentele utilizate sînt
de ţ ă
lista de materiale
R1 = 1K1; R2 = R3 = 9K1; C1
C2 100 flF/16 V; 01 02 03
= 1N4001; T1 = T2 = BC107
(BC108, BC170, BC171), Rei RM6
(12 V).
TEHNIlIlIIi 1?LtJ'lUJn .... ""--__
mul de
ţ ş ALC.
tem este prezentat În
astfel: la cresterea a
ţ curentul grilei de r-r.,...,.,,,,nrll'"
etajului de putere. Acest nr( ....
ă de tensiune pe rezistorul care
condensatorul C3 se ă la detectorul cu
deie 01, 02, iar tensiunea ţ ă aici se
unui etaj amplificator din ţ ă (poate fi "',.".,0""\ ..... ",,_
torul OSB) ă îi ă amplificarea.
sistem poate fi aplicat ş pe grila ecran a tubului
final- de putere. ă caracteristicii de
amplitudine a tubului final ă ă cu limi-
tarea ă ţ curentului de ă pot fi
cauzate ş de tensiunea ă pe grila
ecran (figura 10). Nu este permis ca În circuitul
grilei ecran a tubului amplificator de putere ce
ţ ă În clasa B sau AB, ă se conec.teze
" rezistoare. Alimentarea grilei ecran se face direct
din celula redresoare, iar capacitatea condensa-
torului trebuie ă fie de minim 100 JlF (figura 12) ..
Ş pe anodul tubului apar ţ mari de ten-
TEHNIUM 12/1992
Tipul
tubului
GU-50
GU-29
Clasa Ug2
(V) (V)
ABi 000 300
B 1 000 300
Grilele
la ă 1 200 O
AB1 750 225
B 500 225
3. The Radioamateur's Handbook, 1988.
4. Radio Rivista - Italia, 1987-1990.
Ug1 Curentul
IAo Ra
Puterea
(V) de ă (mA) (O) (W)
{mA}
52 25 90 6700 52
58 15 120 5000 80
O 15 125 6000 96
25 20 132 3400 68
18 27 230 1 300 76
15
1
-22pF
MMC 4011
1231156·7
5V
22pF
3,9 MA
JOHz
7x 200,n,
a
În articolul de mai jos ă
ă un cronometru cu precIZia
de o zecime de ă care poate
fi folosit În activitatea fotoamatori-
lor (fig. 1).
"Inima" cronometrului este cir-
cuitul integrat MMC22927, produs
de Mi croelect ron i ca. C ircu itul
MMC22927, pentru a livra la ş
7, 8, 10 ş 11 impulsurile de validare
pentru ş cu ş seg-
mente ale zecimi lor de secunde, se-
cundelor, zecilor de secunde ş res-
pectiv minutelor are nevoie pe pinul
1.2 de un semnal dreptunghiular cu
ţ de 10 Hz, amplitudinea de
5 V ş gradul de umplere de 50%.
Aceste semnal se ţ pornind
de la un oscilator cu cuart cu frec-
venta de 4 000 MHz realizat cu un
circ'uit integrat de tip MMC4011.
1
ATELI
CRONOMETRU FOTO
Ing. Ş MARINESCU
4MHz
400 KH z LOKHz L.KHz
MMC 4017 MMC 1.017 MMC 4017
2,3456'/8
b c d

16 15 14 IJ
MMC 22927
L, .5 fi '1
9
K2
-1.
ă apoi cinci etaje de divi-
zare cu 10, realizate cu circuitele in-
tegrate MMC4017 ş un etaj divizor
cu 4 realizat cu circuitul integrat
MMC4024; pe pinul 11 al acestuI
circu"it se ţ semnalul de 10 Hz
dorit, care se poate regla exact din
semireglabilul de 22 pF.
1234SG'lB
4xBC 107
1<0
KC
KS
K
A
ş cu ş segmente fo-
losite sînt de tip MDE2112, cu cato-
dul comun. La cele patru ş
se ă ă segmentele cu
ş cod (a de la circuitul A, cu a
de la circuitul B, cu a de la circuitul
C ş cu a de la circuitul D; identic se
ă ş pentru b, c, d, e,
Catozii ş nu se ă
ă ci se ă fiecare la cîte
tranzistor de tip BCi Q7, la colector
(K
A
, KB' Kc, KD)·
din fatâ
In figura 2 se ă modul de ş
4 OHz 40Hz
MMC 4017
MM C 4017
-+SV
11 10
MOE2112
6 '1
a
f

lfC
e
1 2 J
Pentru a avea o separare prin_
puncte a cifrelor, punctele zecimale
(D
p
) de la ş D ş B se ă
prin cîte un rezistor de 10512 la 5V
ş a, b, c, d, e, f, g ale circui-
tului integrat MMC22927 se
prin cîte un rezistor de 200 la
ă a, b, c, d, e, f ş respectiv gale
ş cu ş segmente.
Comutatorul K1 este pentru re-
set, el aducînd ă ă În
starea 0:00:00. Comutatorul K2 per-
mite afisarea unui intermediar
ă ă opr(rea r-rr,nrlrn,,,,trt
ă functionarea cronometru-
lui ă ş ş 10 minute, atunci
starea 9:59:9 ă auto-
0:00:0 ş ă ă
Cronometrul se ă de la
o ă de 5 V bine ă si stabi-
ă .
TEHNIUM 12/1992
Ţ Ă Ă
DE BUNURI ELECTRONICE
În articolul trecut s-a ă ă un
ă ă de bunuri de larg con-
sum În general ş În special cum-
ă ă de bunuri electronice de
larg consum este protejat În ţ
ă printr-o serie de legi, cu
ţ ă ă ţ
. este ă practic În toate
ţ ă ca fiind un atribut al ţ
sfîrsitului de secol XX.
ă cum s-a ă deja, protec-
ţ ă ă trebuie asigu-
ă din mai multe puncte de ve-
dere:
1. ţ la electrosecuri-
tate, care are ca scop ă ţ
ă ă cît ş a bunurilor
sale În cazul unor accidente care
pot fi provocate de defeotarea apa-
ratului respectiv;
2. - ţ la ţ ra-
dioelectrice care are ca scop preve-
nirea ă bunei ă a
aparaturii electrice casnice de
ă aparatul electric În ţ
3. - ţ ă a cum-
ă ă care practic are ă
aspecte:
a obligativitatea aSigurarii
unor ţ tehnice minime
ale bunului electronic ş obligativi-
tatea ă service-ului ă
gratuit o ă de timp (mini-
mum 6 luni pentru ţ ă
b - o ă corelare ţ ă
cost, care ă mai simplu în-
ă ţ ă ă
lui împotriva ţ ţ
lor de a vinde scump produse ne-
performante (de ă calitate).
ă primele trei tipuri de protec-
ţ au un suport legal (1, 2 ş 3a), u 1-
tima (3b) este ă ă ă fie ă
prin legile ţ ş a ţ li-
bere. Pentru a fi ă ă
ţ consumatorul (cum-
ă ă trebuie ă ă de o
serie de ţ pe care inten-
ţ ă ă le ă prin revista
ă
În cele ce ă vom prezenta
pe scurt aceste aspecte ale protec-
ţ ă ă ş În ş
timp ne propunem un program de
informare ă a ă ă
lui cu privire la corelarea perfor-
ţ ă a produselor electro-
casnice (În special electronice) de
pe ţ ă ă
1. ţ la electrosecuritate
ş cum s-a mai spus, ă
DE LARG CONSUM
ă ţ ă are ca scop asigura-
rea ă ă asupra neperi-
ă ţ aparatului electric cu
ţ ă sale corecte.
Atestarea faptului ă aparatul
respectiv corespunde acestor ce-
ţ se face prin supunerea sa unui
program complex de ă Aceste
ă sînt practic ş În majo-
ritatea ţ ă europene.
În ţ ă programul de
ă este detal iat În ST AS
11299/80 ş Îndeplinirea sa este
obligatorie pentru toate produsele
electrocasnice.
VulgarizÎnd, pentru ca scopul În-
ă ă fie ţ chiar de
ş prin aceste ă se
ă ş Îndeplinirea ă
lor ţ
- prin utilizarea ă a apa-
ratului, acesta ă nu prezinte peri-
colul de electrocutare pentru utili-
zator;
- indiferent de ţ in-
ă ă care poate ă
ă În timpul ă sale, apara-
tul ă nu ă o ă de incen-
diu, ă nu degaje gaze ă ş
ă nu prezinte pericol de explozie;
În cazul aprinderii accidentale
chiar de la o ă ă materialele
utilizate la fabricarea sa trebuie ă
nu ţ ă focul (autostingere);
ă asigure autodecuplarea de
la ţ atunci cînd consumul ă
ă ş ş semnificativ valoarea
ă (Ia ă ş de ă la du-
blarea puterii nominale);
- ă asigure izolarea ă
corespu ă a ă ţ lor care tra-
ă curentul de ţ În vede-
rea ţ la electrocutare chiar
În cazul ţ În aparat.
Evident ă programul de ă
este foarte complex ş presupune o
serie de ă distructive care
au ca scop verificarea atît a compo-
nentelor propriu-zise cît ş a mate-
rialelor folosite la realizarea lor (În
special masa ă ş ă ş sin-
tetice). De asemenea, acest pro-
gram prevede ca o serie de În-
ă ă se ă În ţ de umi-
ditate care ă ă ţ
ă atmosferice.
Duritatea programului de În-
ă de electrosecuritate este
ă de scopul ă ţ
ţ ş bunurilor utilizatorului.
De ţ este ă În ţ
nu pot fi comercializate de-
cît bunuri electrocasnice atestate
din punct de' vedere al electrosecu-
ă ţ (care îndeplinesc ţ
STAS 11299/80) de ă ţ
de specialitate, nominalizate de
ă Guvernul României.
2. ţ la ţ ra-
dioelectrice
ă ţ ă ă posibili-
tatea ă ă a
mai multor aparate electrocasnice
simultan ă ă ca utilizarea unuia
dintre ele ă afecteze performan-
ţ altuia).
Cazul cel mai cunoscut de per-
turbare este acela al aparatelor cu
motor cu perie care face "scîntei" la
utilizare (de exemplu o ş ţ ă de
cafea) care atunci cînd ţ
ă face practic ă re-
ţ T.V. cu receptoare de fabri-
ţ mai veche.
ţ impuse În ţ ă
În acest domeniu sînt cuprinse În
ST AS 6048/80 (fila 9 pentru rad i 0-
receptoare ş televizoare).
Simplificînd foarte mult lucrurile
pentru a putea fi ţ prin Înca-
drarea în acest standard se ă
faptul ă aparatul respectiv nu per-
ă ţ radio ş T.V. sau alte
aparate decît cel testat ş ă ş el la
rîndul ă este protejat la o serie de
ţ externe lui.
Atestarea ă În standardul
de ţ la ţ este
de ţ laboratoarelor spe-
cializate ale M.P.T.Tc. ş poate fi
ţ ă În urma supunerii aparate-
lor respective la un program de
ă stabilit prin STAS 6048/80.
Încadrarea în prevederile din
acest standard este obligatorie
pentru toate produsele electrocas-
nice comercializate În România ş
ţ ă vînzarea lor pe teri-
toriul ţ ă
3. Asigurarea ţ mi-
nime ale aparatului ş asigurarea
service-ului gratuit În perioada de
ţ
Aceste ă ţ ă
roS. ă valori de ordinul sutelor de ohmi.
un aspect al ţ Ţ a,
ă ă
ţ minime ale produ-
selor electrocasnice sînt ă
într-o serie de standarde. De exem-
plu, ţ minime ale re-
ceptorului T.V., sînt ă În
STAS 7712/90. Incadrarea În stan-
dard a respectivului bun electronic
ă numai minimul de ţ
necesar unei ă corecte a apa-
ratului pe teritoriul românesc.
Uzual aparatele ă perfor-
ţ mult superioare celor im-
puse prin standard.
De asemenea, perioada de ga-
ţ În care service-ul este gratuit
este ă printr-o serie de legi ş
ă guvernamentale care ur-
ă ţ ă ă în
cazul ă produselor În prima
ă de utilizare.
Spre aeosebire de primele ă
cazuri, În care neasigurarea protec-
ţ respective poate avea ă
grave, neasigurarea ţ de la
acest punct poate provoca ă
ceri numai utilizatorului aparatului.
Din acest motiv neasigurarea per-
ţ sau neglijarea garan-
ţ produsului ă În general
necazuri numai ă ă ş
În general sînt neglijate de o serie
de ţ ţ sau ă in-
ţ ţ
Cele ă ţ sînt obligatorii
pentru toate produsele comerciali-
zate În ţ ă ş asigurarea lor
ţ ă ă ş dreptul de co-
mercializare.
4. ţ ţ ă
- cost
ă ţ ă este practic
foarte greu de asigurat, cu atît mai
mult cu cît ţ propriu-
ă nu poate fi ă ă În bani.
Pentru a veni În ajutorul celor in-
ţ foarte cu rînd revista
ă va Începe ă publice o serie
de analize tehnice ale produselor
electrocasnice pe ţ ă În spe-
cial ale aparaturii electronice de uz
general . În stabilirii unor
criterii cît mai obiective de apre-
ciere a ţ ş a stabili o
corelare cît mai ă Între perfor-
ţ ă ş ţ de vînzare, prin
ţ comparative Între diverse
aparate ş evident cu o ţ
a ţ pe alte ţ
FILTRU DINAMIC
(URMARE DIN PAG. 9)
Diagrama 3 ă o ţ ă
atunci cînd ţ ă ă ros ă
valori de ordinul zecilor de kH ţ cînd re-
ă de zgomot ă ţ doar În
zona ţ înalte). Pentru reducerea la
minim a distorsiunilor neliniare introduse În cele
ă ţ comandate În tensiune ros, pro-
prii tranzistoarelor de tip MOSFET, s-a ales o po-
larizare ă a acestora. O parte din
tensiunile de pe drenele celor ă tranzistoare
a fost ă printr-o ă de ţ ă
pe grilele acestora prin intermediul divizoarelor
de tensiune R4, R7 ş R8, R10.
ţ semireglabil R13 este ţ
la ă opus, dinspre ă Diagramele 5 ş 6
ă ţ intermediare .. pentru valori ale
coeficientului A(R13) egale cu 0,33 (diagrama 5)
ş 0,1 (diagrama 6). In mod practic, la prel ucrarea
unui semnal audio util cu un nivel mare de zgo-
mot, varianta ă de lucru se poate stabili
prin modificarea ţ cursorului ţ
trului semireglabil R13.
Cursorul ţ semireglabil R13 se
ă ţ ţ la masa montajului, iar curso-
rul ţ R20 se ă ţ la ă
tul opus terminalului conectat la ă ş
amplificatorului ţ CI2-2).
Se ă la intrarea montajului, pe canalul in-
ţ L, o tensiune ă de amplitu-
dine 250 mV, cu ţ de 5 kHz. La ş
montajului se ă un voltmetru de ten-
siune ă Se ţ ă cursorul poten-
ţ semireglabil R2Q ă cînd tensiunea
de ş scade cu 28 dB (Uiesire 10 mV). Se
ţ ă cursorul ţ semiregla-
bil R13 ă cînd tensiunea de iesire creste În
amplitudine la valoarea de 230 mV. Aceste re-
glaje se ă ş pentru canalul ţ
nal R.
Pentru ă ă ţ de ă
pe traseul semnalului audio util a unOr compo-
nente continue pulsatorii proprii semnalului de
dirijare ce ă ţ filtrului activ
trece-jos din canalul ţ de ă
(de la blocul sumator integrator), s-au amplasat
condensatoarele de filtraj C5 ş C8. Stabilirea
pragului de prelucrare al semnalului audio util
(atunci cînd filtrul activ Începe ă lucreze) la o
ţ ă oarecare, ă nivelul nominal al
tensiunii de intrare la care tensiunea de iesire
Începe ă ă ţ semnalului de' in-
trare, de ţ semnalului de intrare (carac-
teristica ţ ă este ă cu
ajutorul diagramei nr. 2.
Se ă ă atunci cînd filtrul activ trece-jos
nu este ţ (ros de ordinul ohmilor), carac-
teristica de transfer În banda audio este practic
ă Diagrama 4 este ă pentru un coe-
ficient de transfer al ţ R13 egal cu
unitatea.
În ă ţ semnalul de ş nu de-
pinde de nivelul semnalului de intrare (cursorul
TEHNIUM 12/1992
Pentru conectarea sau deconectarea filtrului
dinamic se ş comutatorul K1. În ţ
. K1 Închis, semnalul de pe canalul ţ
de ă este conectat la ramura ă de
tensiune, concomitent cu grilele celor ă tran-
de tip MOSFET.
In ă ţ ţ ă ă
ros ă o valoare ă iar semnalul audio
util trece nemodificat spre ş montajului.
ă faptul ă În ă ţ ă
de zgomot nu ă
REALIZARE PRACTiCA Ş REGLAJE
Montajul se ă În varianta stereo, pe o
ă ţ ă de sticlostratitex dublu placat cu folie de
cupru. La realizarea cablajului imprimat se ţ
cont de toate considerentele aferente lucrului În
ţ ă (traseu de ă de grosime mi-
ă de 3 mm, trasee de alimentare groase de
minim 1 mm, conexiuni scurte Între componente,
ă structurii fizice de cvadripol a monta-
jului etc.). ă realizarea ă ţ de cablaj im- '
primat se ă fiecare ă ă
(atît cele active, cît ş cele pasive) Înainte de plan-
tare. ă realizarea montajului, acesta se ali-
ă de la o ă ă de tensiune, stabili-
ă ş foarte bine ă U A = ±12 V.
ă aceste reglaje, cursoarele. celor patru
ţ semireglabile se ă cu
cîte o ă ă de vopsea. Cablurile care reali-
ă ă galvanice pe traseele semnalului
audio util (Ia ş ş la comutatorul K1)
sînt obligatoriu ecranate. Filtrul dinamic se inter-
ă din punct de vedere ţ Între ş
rea corectorului de ton ş intrarea etajului final al
amplificatorului de putere. Montajul se ecra-
ă folosind o cutie din ă d.e fier (cu ţ
de grosime ă 0,5 mm) ă care se rigidi-
ă ă În interiorul incintei apara-
tului electroacustic unde va ţ (magneto-
fon, pick-up, amplificator audio etc.). Realizat ş
montat, filtrul tiinamic va fi de un real folos ama-
torilor de ţ muzicale HI-FI, posesori ai unui
ă de zgomot dintre ele mai eficiente.
INCINTE ACUSTICE Ş DE CONSTRUIT;
În domeniul ă sunetului, ca Ş In multe
alte domenii, s-a impus o categorie a obiectelor
tehnice de mare lux, foarte costisitoare, de multe
ori ţ nejustificînd ţ ă
ş judecate "Ia rece". Moda ă prin aspect,
finisare dimensiuni ş nu ş nici
În domeniul incintelor acustice, din care unele
ă cît un automobil de lux. Ca justificare, su-
ţ bobinaj cu ă din aliaje spe-
ciale, con din ă carbon sau materiale compo-
zite, ă pentru difuzoare sau ă din tot
felul de materiale ş ţ au bani,
ţ le ă ă de a risipi ă ţ
ş snobii sînt foarte ţ nu în a asculta ă
de calitate, ci de a se 'bucura ş ă ă ă
obiecte de mare lux ...
Cu deosebire de ş ă ş o mare ă
a iubitorilor de ă si ă doritori de con-
ţ ş poseda difuzoare rezultate din
. ţ mai vechi, difuzoare cu rezultate
foarte decente, sau au la ţ În magazine,
difuzoare neÎncasetate, care pot fi de asemenea
ţ la ţ avantajoase. Nu ă alt-
ceva de ă decît ă se ă incinte, În
care difuzoarele ă ş ÎfldeplineascJl rolul pentru
care au fost destinate. In articolul de ţ ă ţ a-
18
ă cîteva ţ foarte simple pentru in-
cinte acustice, cu rezultate foarte bune În caz ă
se folosesc difuzoare de calitate medie, cu mem-
brana ă centrajul corect. Dar Inainte de
toate, trebuie ă cîteva ă In ţ
puterii difuzoarelor ş amplificatorului audio uti-
lizat, se ă uneori. Pentru o ă de
locuit 0,1...1 W ă volum suficient. Cu 5 W,
pot fi ţ vecinii pe o ă mai mare de
200 metri. Cu 10 W se poate face sonorizarea
unui mic stadion. ş unele aparate HI-Flsau
incinte pot elibera zeci sau sute de ţ ele se
folosesc În mod civilizat la puteri rezonabile pen-
tru ascultat ă nu pentru vacarm. Ori, difu-
zoare de ă calitate, <2u, puteri sub zece ţ
pot fi ş de procurat. In cazul construirii unor
incinte ă cîteva criterii simple de respectat,
În primul rînd de evitat scurtcircuitul acustic în-
tre undele sonore de ţ ă ă prin pre-
lungirea traseului undelor prin panou ,de dimen-
siuni cît mai mari sau ă ă In cazul ă
ţ joase nu ă În mod deose-
bit, panoul acustic poate fi mai mic, iar incinta,
mult mai ă ă difuzorul, cu rol de ca-
ă de ţ ţ În care se ş doar
o inteligibilitate cît mai ă a unui ţ vorbit,
2
În locuri publice, ţ ţ joase
,dînd doar neclaritate în ţ ş ţ
ş pentru difuzoare plasate în ă de ă În
ş pe terenuri de sport, în vehicule. ă re-
ă mai ales atunci cînd se ş incinte
cu mai multe difuzoare, fiecare fiind specializat
unui fragment din spectrul sonor, este ca difuzo-
rulde diametru mare, pentru ş ă se monteze
nu În cutie, ci aplicat pe ă astfel ca ă se
ă cît mai ţ din ţ carcasei .Iui la
ă Astfel nu mai ă prea mult nici di-
mensiunea casetei, nici materialul folosit; mem-
brana reproducînd fidel în coloana de aer audio-
ţ ă ei. De asemenea, pentru ca
presiunea ă ă de difuzorul de ş
ă nu deranjeze membranele difuzoarelor pentru
registrul mediu S?LF acut, acestea se închid În
compartimente separate, cu ajutorul unor ca-
pace puse peste et.e. În ş materialul folosit
poate fi, la incintele de mare putere, panel sau
ţ de 12 ... 20 mm, la difuzoare mai miel
placaj cu dubluri sau stinghii de ă din me-.
tai, carton presat, papier-mache, plastic. Pentru
difuzoare plasate În locuri de unde pot fi furate
sau unde pot fi lovite se pot gîndi metode de pro-
ţ Fini'sarea ar fi ă un criteriu estetic
foarte important, ă gustul constructorului.
Vopsire, lemn natur cu sau ă ă bait, lac incolor,
acoperire cu tapet ţ lemn sau ă deco-
ă cu ă ă ă ţ pe care ş le
poate oferi ă o ă ţ ă ş con-
structorul.
Ş acum ă descrierea pe scurt a cîtorva in-
cinte acustice, cu format mai ţ ş dar
cafe ă ţ de calitate.
In figura 1, o ă ă ţ lor de
ă calitate de ă ă sau ă fo-
losind un difuzor oval sau rotund cu diametrul de
Circa 15 ... 20 cm. Dimensiunea cutiei va fi În pro-
funzime de circa 4 diametre ale membranei difu-
zorului, acesta fiind plasat pe un mÎc panou
acustic, exact la ă Fixarea panoului se face
la circa 1/3 din adîncimea cutiei, care va fi des-
ă la ambele capete. Materialul poate fi placaj
de 4 ... 10 mm grosime, Îmbinat prin ă de
ă ş ă prin dublare, în interiorul tu-
bului la capete, cu ş ţ de placaj, pentru rigidi-
zare. Incinta se poate plasa ş jos, pe podea. Con-
struirea În dublu exemplar, pentru stereofonie,
cere utilizarea unor difuzoare identice. Pentru
conectare la amplificator se ă cablu ţ
bifilar de 2xO,75 În polivinil, cu terminal mufa
ă pentru difuzor, În nici un caz ş
sau banane care se pot introduce din eroare la
TEHNIUM 12/1992
prize de ţ Cele de mai sus
pentru
are În
ă
dii. Se
patru, caz ă se ş ă
ă ţ poate fi ş ă ă e
doar vorbite. Dimensiunile
critice. difuzoarelor se
dispune ă În strat sau ă
cu un bulin de ă di-
fuzoarele se ă pe panouri din
placaj ş vor avea membranele protejate de ă
ă sau cel ţ ţ ă ă ă ş ă O
ă poate fi ă ă în figura 4, unde difuzoa-
rele fi plasate direct pe un plafon fals ă
din perforat, fixarea difuzoareior putîndu-se
face cu ajutorul unor simple clipsuri din ă
Capace de ţ chiar din carton, ă
ţ împotriva prafului ş insectelor. Tot un
difuzor ţ e ă ş În figura 5, În ă
din lemn sau plastic. ţ asemenea ca-
sete de dimensiuni mici se pot fixa ş pe ziduri
sau Încastra În ţ asemenea prizelor sau co-
mutatoarelor. Pentru fixarea sub lambriuri de
lemn, convine o ă ă ă celei de
la figura 4, În care În lambriuri se ă perfo-
ţ cu diametrul de 4 mm, dispuse În drep-
tunghi, ţ ă între ă de 15 mm, dimensiu-
nea ă grupaj depinzînd de dimensiunea
membranei difuzorului plasat sub lambriu. Pen-
tru o lucrare ă se ţ ă un
ş ă din ă prin care se ă apoi
toate ă necesare. Se ,pot utiliza difu-
zoare plate cu magnetul întors. In cazul sisteme-
lor de sonorizare din figurile 4 ş 5, absolut toate
difuzoarele de pe o ă 5 ... 10 ţ se vor
conecta numai În serie ş perfect fazat, chiar
ă ţ unei coloane ajunge la 100n, su-
netul e destul de puternic pentru o sonorizare de
apel public. Conexar'ea ă ă obligatoriu cu
ă ţ ă de 1 X 0,75 mm ă cu polivinil nu
ă ş ş ţ de 10, la o ţ ă de peste
60 metri. In plus pentru scoaterea din uz a unor
difuzoare fixate sub lambriu, se poate monta În
paralel cu fiecare difuzor cîte un ă
care ă ă În scurtcircuit bobina ă a difu-
zorului atunci cînd e ţ ş o ţ ă de
ţ de 3 ... 5 0/10 ... 30 W, În serie cu ş de
difuzoare, în caz ă se scot din uz toate difuzoa-
rele.
În figura 6 e ă ă o ă ă care se
ş la sonorizarea ă de curs, magazi-
nelor, ă de sport, depozitelor sau ă de
- spectacol, În care ş de difuzoare de diametru
relativ mic (maximum 150 mm diametru) pro-
TEHNIUM 12/1992
ă
/
ă ă
ă
1
dispun, eventual difuzorul al doilea poate fi
cient pentru redarea atît a registrului mediu, cît ş
a celui acut. ţ vor exista ţ ţ
ţ doritori de formule matematice infinite, de
buletine de ă ă Le vor ă la ţ
de coloane acustice foarte scumpe. Amatorii de
ţ pot aborda de asemenea o ă con-
ţ ă cea din figura 8, În ă de pi-
ă sau alta ă În ă de tili}ldru,
care se poate ţ numai din carton gros
lipit În straturi succesive, exteriorul evident fiind
acoperit cu o plas§i ă sau de plastic tra'ns-
ă la sunet. In ş fel, sonosfera din fi-
gura 9 poate fi ă În interiorul unui abajur
din ţ ă ă cu silicat de sodiu, ţ din-
tre difuzoare, cu diametrul maxim de 180 mm, fi-
ind de circa 30 mm.
Din categoria incintelor acustice "serioase"
care redau cu ţ ţ joase, sînt
cele figurate În fig. 10 ş 11. Prima ş un di-
fuzor specializat pentru bass, fixat pe ă
deasupra un difuzor pentru domeniu mediu ş
eventual pentru acut, plasate în compartimente
separate, unul ă ă Pentru cresterea
randamentului, se ş o ă ă
ă o ă de difuzor ă ă ă centraj
ş ă ă ă ă cu orificiul central închis
prin lipire cu un ţ de carton. ş cum re-
ă din ă compartimentul inversa-
rea fazei "bass reflex" are o di n
Dimensiunea ă cît mai
de dimensiunile difuzoarelor
11
12
cu Ţ Ă ÎNDEMÎNARE
II TUDOR NICOLAIE
carcasa
/40
1
"b II
I
\/1
tT)!
Adauo.s I
I
I

2
.. 'la.uri fixare f'@ locul Ufil
\
ţ ă s-a dovedit
ă În special pentru cazurile cînd
blocurile au casa ă ă ă lu-'
ă ă ş folosesc În perma-
ţ ă ă ă (cu rncan-
ţ ă sau neon), In ă si-
tuatie, se ivesc cazuri cînd ă de
acc'es spre apartamente sînt neilu-
minate, fie din ă ă becul de pe
casa ă s-a ars, fie din cauza
Întreruperii curentului electric.
Pentru ă acestor incon-
veniente, propun un montaj de
ă tensiune, pentru iluminat,
combinat cu un sistem de alarmare
la ş de intrare În apartament
Materialele necesare acestui mon-
taj, sînt ş procurabile din ţ
cu investitii minime. Sînt necesare
deci: '
- ă din plastic sau
4 mm; _
- adeziv pentru lipirea
lui sau stiplexu!ui;
- un transformator de s.onerie;
- un întreruptor tip frigider
Fram;
---:- patru fasunguri cu talpa
tru becuri baterie;
- trei Întreruptoare ă
- o sonerie;
- patru becuri de 2,5 V;
- ă pentru conexiuni.
Pentru confectionarea carcasei
se ă pe placa de plastic sau
sti plex, ă ţ componente con-
form figurii 1-a. Se lipesc apoi cu
adeziv si se ă la uscat
ă uscare se ă ă
rile la dimensiunile din desen. O
ă ce carcasa a fost ă se
trece la montarea în interiorul ei a
capa.c
- transformatorului (poz. 1), fasun-
C QrCQ.SQ gurilor:-cu ă (poz. 2), soneriei
(poz. ţ ş lamelor de contact pen-
tru baterie (poz. 7), montaj ce se
ă cu ş ş ţ
Pentru Împiedicarea ă
luminii celor ă becuri de sem-
nalizare din interiorul carcasei, În
jurul ă fasungurilor se intro-
duc ă tuburi confectionate din
.. ă ţ (poz. 3), conform figu-
rii 2.
În capacul carcasei se ă
ă discuri din material plastic
ş pentru semnalizarea În interio-
rul apartamentului a ă de fapt a
ă din exterior (L 1 sau L2),
aprins sau stins.
ă se ă trei orificii
o 12, conform figurii 1-b pentru
montarea Întreruptoarelor de ve-
ă necesare ă di n inte-
rior atît a ă din exterior, L 1 ş
L2, cît ş a sistemului de ă A
Capacul va fi fixat pe· ă prin
ş mici, pentru a fi ş
de montat si de demontat.
ă din exterior, L 1 ş L2, vor
fi montate tub din ă de-
bitat dintr-un tub fluorescent scos
din uz.
ă sti clei a fost ă În
multe numere revistei "Teh-
nium" ă decupare poate fi
O,c·r/<.ftre _
ă ă si cu o ă p; ... pent
ă f;ol'e.
Montajul În tub, se conforf1'!
figurii 3, apoi se fixeaza pe o placCi
din plastic pnn intermediul a doua
inele din cauciuc.
Acest complex de iluminat, com-
pus din ă L 1 ş L2 va monta
În exterior, deasupra Ş de Intrare
În apartament.
Pentru sistemul
._,
G....--···-··
__

\
1
I
v/an/oi j
.. "'-"". ..
.... ....-! I
____ /-.w,-=-=---------........ "...j
4
.----
j
01

i
__
5
ă pe tocul ş de la intrare
în apartament, în interior, întrerup-
torul .de frigider. tip Fram, introdus
într-o ă din plastic, conform
figurii 4, iar pe ş ă o pîrghie din
ă "de 1,5 mm care ă o ă
sate asupra butonului.
Carcasa cu aparatajul montat se
va' fixa pe tocul ş În interiorul
apartamentului, la o ă ţ con-
ă spre a.,se putea ş
ajunge la intreruptoarele 11, 12 ş 13
(fig. 5). ă cum se ă

• •
-
-
-,

sv
.sistemul, prin intermediul unei
diode, la tensiunea de 220 V.
Studiind schema ă (fig. 6)
reiese ă În cazul lipsei de curent,
se ţ ă 12
va aprinde În interior becul 82 Ş In
exterior lampa L2.
- În cazul ă becul de veghe din
, , 'f""- .
-1 __ ,_ .. __
A
6
TI
casa: scari lor este ars, dar ă
tensiune În ţ se ţ ă
asupra intreruptorului 11, care va
aprinde becul din interior 81 si în
exterior lampa L 1. '
- Cînd dorim conectarea siste-
mului de ă În special noaptea
sau cînd sîntem ţ de ă .se
cal/e/ve
,..
l'
L, '-fi
.. [3-
!
ţ ă asupra întreruptorului
13 care va pune sistemul în circuit.
ţ ă Îndemînare ş pasiune, ă
sînt suficiente pentru ţ
rea sistemului propus, sistem ce
ţ ă În bune ţ . Ia
adresa subsemnatului.
Caracteristica ă a acestui amplificator ă În fap-
tul ă În banda de ţ 100 Hz-100 KHz are o ă de
ă absolut ă ş un coeficient de distorsiuni sub 1 %.
De ţ ă alimentarea se face ţ cu tensiune de
± 40 V.
RADIO TElEVIZIA ElEKTRONIKA 6/1992
.
IN
R1
5k
.--..,..-----.--------.....---_._-----oVcc
VT3
2 Ţ 76 38
VT6
BC'07
+40V
o- -
9
I
....i...
R17
10k
VT4
2 T 76 37
VT7
BC'77
I R2
I 5k I
I I
-------- ___ J

- t..OV
v
cc
.. "' .... "" ... '" prin
Echipamentepentru .... .. Radio TV;
Centrale telejonicepentrubirouri, hotelurf ş spitale;
Calculatoare.
22
TEHNIUM 12/1992
Nu dorim ă ă ţ ce ar putea fi solicitat de magazine
pentru o astfel de ţ - oricum pentru ă constructor ama-
tor poate fi chiar prohibitiv.
De aceea ă modul de a construi o astfel de ă unde ş
pot ă locul aparatele dintr-un ţ audio, video, discuri, casete ş
printr-o ă modificare ă chiar un televizor.
Aspectul general al etajerei este cît se poate de modern ş ţ
nal.
o OI
8 .
O
#,'
',&
o o
3
o
M
,'o
O
TEHNIUM 12/1992
Ş SINGUR
Astfel pentru reperele 1, 2, 3, 4 ş 8 se ş o ă de
2x120x1S0 (eventual alt material ă ă Reperele 5 ş 7 pot fi din-
tr-un placaj ţ De remarcat faptul ă ă se fac cu cepuri.
Dimensiunile sînt date În cm.
r
N
ro
6

23
REVERSE

f'OR'N.\RO
L.CH,HEAD


I'E\lERSE
R.CH,HEAD
>

8:1
a


cr:
RI9 3,30K
Aparatul de o ţ ă ş doar ă circuite integrate:
unul pentru receptor ş unul pentru casetofon.
Receptorul lucreaza În UUS 88-108 MHz ş AM 530-1605 MHz.
ţ ă este 10,7 MHz pentru FM ş 455 KHz pentru
AM.
Banda de trecere pentru casetofon este ă Între 125 Hz ş 8000 Hz.

IIOCW
10

r-----------------,
I 3 BAND GRAPHIC E. Q Bt.OCI<
I I I L.. ____ ___ ..1
SW3A
O,
I 1"-'; SW3B
$
1'-
o.. N
o tr.


<.>

N PHONE
ai J.K I
-o
NOTE
· LI: AM MIT COIL
·L4: FM RF COIL
'1..!5: FM OSC OOIL 'L6: * OSC COIL
· TI: FM IFT "A" ·T2: AM IFT "A"
· T3: FM IFT"B" DET
· SW IA 8 SWIB : BAND SWlTCH
o M (AM
· SW2A 8 SWZB :. FM STEREO MCWO 8
,.... NORMAL. /METAL (Cr02 )
o o o SWlTCH
(MONO
METAL, Cr02 , POSITION )
SW3A 8 SW3B: FUNCTION SWl1CH
C (w>E POSITION)
SW4A 8 SW4B: SPEAKER/PHONE
SWITQi
o n (HEAtAiONE POSITION)
OU
sw : REVERSE 8 FaMARD SWITQi
(FORWARD POSInON)
SW 6: DECK LEAF SWITCH
... : TAPE ---- : Bot
C::::::>. AM/FM
SVR 2 3K
THR
R282K K\O
R2$
E:«S 4.7u11ev

RZO 390. K39

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful