ANUL XXIII - NR.

272
SUMAR
TEHNiCA MODERNA .. ........ . pag. 2-3
Master file .
INITIERE iN
RAOIOELECTRONICA .......... pag. 4-5
modulatoare.
de amplitudine
CQ-YO .......................... pag. 6-7
RX pentru 144 MHz
CW
Receptor cu un
singur circuit integrat
AUDIO ......................... pag. 8-9
' . Generatoare pentru verificarea
amplificatoarelor Hi-Fi
LABORATOR .................. pag.l0-ll
ale CI-UAA 180
Antena auto cu ridicare

SERVICE ...... ................ pag. 12-15
Schema a T.V
TELECOLOR 3007. DECODOR
Sisteme de televiziune in
culori
AUTO-MOTO .................. pag. 16-17
Simboluri grafice
Carburatorul autoturlsmelor
Renault 5 (continuare)
ATELIER ...................... pag. 18-19
Interfon pentru
MMC 353A
decibelilor cu
Instrumentul de
VIDEORECORDERE . .......... pag. 20-22
Videocamera. inregistrarea
sem nalelor video
REVISTA LUNARA
PENTRU CONSTRUCTORII
AMATORI
ADRESA "TEHNIUM",
PRESEI LIBERE NR. 1.
COD 79784, OF. PU.R. 33.
SECTORUL 1. TELEFON:618 35 66-617 60 10/ 2059
150 LEI
7/1993
') n
caracteristici generale
(numai la formate noi) cum
sint:
a.cukoare hrtie (PAPER)
b.culoare BORDF.R
artic01ului
,
care se va faoe sec-

nici una)
de 1 inii alocat
o nregls-
trare.Pentru a avea o
nregIstrare pe
ecran se 22.
In meniul se atUI
iunea " ADD AN
ELEMENT ".
Prin" ELEMENT "programul
o parte componen-
a formatului de afiiare
ce poate fi:
articol de
element decorativ
* text,titlu (LITERAL)
* chenar (BOX)
* linie
* linie
Vom trata separat fiecare
mod de a introduce cte
un element ntr-un format
de af '
Pentru a Introduce un
element de text
"L" (i'n menlul ariiat
fc.lc,slrea "A".>
apoi nr.linlel
coloanei din , ca"" ,e , va
scrlerea textulul,
culoarea hrtiel,
clrea,inversarea, flash
sau nu ,i textul llteral.
textul cea
mai din dreapta coloanl el
va rencepe n, linia
toare din prima
Culoarea nu este ceruti
deoarece se folose,te n
contrastul.
Pentru a include un chenar
"B" ,i
cc.c.rde-natele din
stinga sus, adnclmea n
pixeli ,i tot n
pixel i.
Pentru a include e- linie
orize-ntall sau verticall
"H" sau "V", cc.or-
donatele cel mal
din stnga, respectiv cel
mai de sus il lungImea'
liniei n pixeli.
Pentru a include articole
i 'n fc.rmatul de afiiare
creat, dupl cc.mpletarea
2

MASTER FILE '
I'ng, C,
(URMARE DIN NR, TRECUT)
caracteristicile-r generale
se fOle-se,te "A"
apoi in urmltorul menIu
iLlnea "D". Apc.i eit i
ntrebat de arti-
colului de reprezentat
(DATA REFERENCE) ii tre-
buie rlspuns la
rele PROMPT-uri:
-linia de pe ecran la care
se va afiia articolul
indicat al primei nreQis-
trlr i din f i,ier (0-21:;.
-coloana de la care se
ncepe afi,area respecti-
vului artice-l (0-31).
pentru MICRO-
PRINT.
adicl nr.de co-
loane pe care se pe-t ex-
tinde datele din artice--
lui spa-
este insuficient
datele vor fi
trunchiat.
-adncimea, nr. de
linii alocat pentru afi-
!tarea datelor.
-culoarea hrtiei (0-7)
-strllucire (VIN)
-inversare (Y/N)
-fl ash (Y IN)
-pad (Y/N) instru-
face ca aria aloca-
pentru afiiarea datelor
fie cu culoa-
rea h'i'rtiei.
-null text; aceastl op-
permite ca n lipsa
datelor la articolul spe-
cificat din nregistrarea
se t
un iir de caractere (***)
Datele nUmerice vor fi
corect al i 'ni'ate nu se
foloseljte "pad"
adncimea cmpului de
afi'iare este 1.
Toate elementele fe-rmatu-
lui cu articole-
lor ( deci a datelor con-
vor fi
indiferent dacI sunt sele-
ctate sau nu.
Oricare din aceste eleme-
nte poate fi modificat cu
"R" c 'i'nd acel
element se pe ecrpn.
Prin suprapunerea acestor
elemente
de dorit.
Alte taste folositoare
sunt :
elementele
elemente
ntregul format
C-ce-piazl ntregul format
ATENTIE! La suprapunerea a '
, i sau ele-
mente programul nu verifi-
ce
..,icro-Prlnt
Caracterele normale ale
Spectrumului permit scrI-
erea a 32 caractere pe
linie.Dacl se ce-mprlml ca-
racterul de la 8 la 5
sau 6 atuncI pe linIe
vor ncape mai multe cara-
ctere.Programul permIte
cu doul grade de
'1 anume la 42
caractere pe linie sau la
51 de caractere pe lihie.
Ca avantaj clar este evi-
dent faptul cI n
se pot vizualiza
mai multe date dar se ma-
joreazl timpul n care se
datele (snt mai
mult 'pict"'ate dec 'i't afiiate
pe 'ecran).
,Modul de (ucru Micro-Pr int
este urmltorul:
- n modul EDIT la furni-
zarea unui element literal
sau date fi ntrebat
",MICRO-PRINT VIN" la care
cu:
a.> N pentru 32 caractere
pe linie
b) Y pentru a fi
"42-Pi tch V IN" 1 a care daci
rlspundem cu "Y" 'se va
face selectarea pe 42 ca-
ractere pe linie sau cu
"N" pentru sel ectarea pe
51 caractere pe linie.
WORD PROCESSING
<Prelucrare cuvinte}
La n modul
DISPLAY MasterFile exe-
e- prelucrare prima-
rI a cuvintelor :
- blancuri ignorate
- marginea din stnga se
geoall
- se mlnimizeazl ntreru-
perIle cuvintelor
Aceasta ca 1
introduce textul
ai de de
'i'nt r er Llper i
TEHNIUM 7/1993
1
J
Maste ... File p ... efe ... s.ll
o linie dect
despa ... t.ll un cuvnt, cu
ia cazul Lli c'i'nd sa
ajuns la ultima -linie.
ADD A RECORD MODE
(ADAUGAREA
INREGISTRARI)
UNEI
Selectarea acestui mod se
face cu t 'asta "A" din MM.
Apo i avem u ... op-
iuni:
un item " A "
AUTO-PROMPT "P"
'i'n mod OISPLAY cu
asta " O "
-t r ec er e 'i'n MI:1 cu" M "
entru a introduce o
Inregistrare se
"A" care se furnizea-
un OATA REFERANCE ii
textui de max.128 de
aractere restu fiind ig-
orate.ltem-ul va fi afi-
n sub
DATA REFERANCE/NAME afiiat
In' ,
O este
"P"astfel vor ' fi
solicitate item-uri de
program prin studie-
rea DATA-NAME-urlc.r.
Astfel sintem sl
minte toate DATA-
REFERENCE-urile face
omiterea unui
item.Ovs. t ... ebule
textul ncheind
cu ENTER pent ... u fieca ... e
item ce sete "prompted".
In lipsa datelo ... pent ... u un
item se ENTER
NTER u ... mat ... apid de SPACE
Incheie toate PROMPT-u ... ile
Alte taste utile sunt:
-ver i fie a ... e i t 'em-ur i
-'i'nlocui l"e item
item
G-se introduce DATA
EFERENCE
item-ului dorit.
MODUL DISPLAY
Se pentru a
vizualiza n ...
selectate nt ... -un mod
dictat de unele din fo ... -
matele raport.
Selecta ... ea acestui mod se
face CLl tasta "D" din 1"11"1
sau cu " c: " c'i'nd se alege
un format de ... e.
Se poate cu tasta
"Q" un nc.u meniu sau
r-ge CL{ II .? II
acestuia sunt:
n linia 22 apare
" . more . "
permi te vizualiza ... ea pa-
gini i
1-9 formatul de
cu 1-9 nl"egis-
t ... i.
TEHNIUM 7/1993
B- relu,re de la prima n-
registrare.
P- copierea liniilor 0-21
la ZX-Pl"intel" .Se foloseite
"S" pentru imprimarea pa-
ginii cu ... ente sau "'?A "
pentru pagina cu ...
nevoie se
poate ntre ... upe imp ... ima ... ea
cu tasta "H" sau BREAK
GO TO 1.
U-intl"oduce modul UPDATE
n ... egistl"area din
poz i ia cea mai 'inal t.ll
(cere confirmare prin
... egistra-
rea din cea mai
(nu este
nregistrarea
din cea mai
insel"'i'nd-o al i de
aceasta (ea poate fi modi-
cu "U")
S-intl"oduce modul SEARCH

total/medie
M- revine 'i'n MM
R-tl"ece la alt format de

,
Modul UPDATE
Acest mod permite mo-
difica ... ea unei nregi-
a datelor
sale ce pot fi
nlocuite sau ite ... se n
timp ce altele pot ti
Inregistrarea
este totdeauna cea
de sus n
DISPLAY.
Selecta ... ea acestuI mod se
face astfel din modul
DlbPLAY, cu cel c.
n ... egistrare tas-
t'i'nd "N" 1-':1 pent"'Ll
... ea ... ii
In cea mai
a ecranului apoi se
U ".Acum
sunt cu cele din
"ADO A RECORD MODE" ii
"PROMPT-uri".
n faptul
tasta "0" se poate
folosi pentru a reveni n
mc.dul DISPLAY.
MODUL ' SI::ARCH
In acest mod n cazul unui
lung se
rapid acele
pe care le dorim.
este
comparnd un argLlment dat
de Lltil izatc.r CLl o
din tleca ... e
nregistrare
toate
c u "R" din
MM.Astfel Sel=OOOOO apare
, pe ecran,apoi se "s"
pentru a porni
Pr 1 mLtl men i u din mc.du 1

SEARCH tastele:
A-(all) pentru a n
toate nese-
lectate a le selecta pe
acelea care co ... espund.
L-pentl"u ca numai
selectate
a deselecta pe cele
care ni c orespund.
M-revenire n MM
" L " i fi in-
de DATA REFERENCE-
ul datelor (item-urilor)
de comparat la care se
cu tasta COl"es-
meniu
data trebuie
ca un caracter "C"
saLl nLlmel"ic "N".Oatele
numerice se normalizeaz.ll
n scopul sub
forma nnnnnnnnnnn.nn. '
Oe exemplu 12,143 va fi
tratat ca 00000000012.14.
Oe inut "S" (scan)
numai dac' la
meniul anterior s-a
puns cu tasta " C ".
Alte taste al
les este evident sunt: "G",
IIL", "U", "Eli.
TOTAL/MEDIE
MasterFille poate calcula
totalul ii media
datelor numerice ale nre-
selectate.
Si aici toate datele nume-
r ice sLlnt normal izate
'i' nainte de a se efectua
calculele: Orice nenu-
calculul.
Singurul caracter nenume-
ric admis este 1 punct ze-
cimal.
Modul TOTAL/MEDIE poate fi
dat din MM sau OISPLAY.
Rezultatele se dau n li-
niile 10-21.
Pentru aritme-
tIce complexe se folosesc
USER-BASIC-Llri concepute
special.Datele se pot im-
prima n modul DISPLAY.
LOAD AND SAVE
Pentru a salva se folo-
" V " din
MM.Un meniu simplu v.ll cere
nt ... e
lOr" "P" , 'i'ntre a
salva numai sau a
salva programul fii1e-
cu
tasta ENTER
La "P" este
salvat nti BASICUL (in-
cl ude F$) apoi
codul n-
ce nume de salvare
dc .... (may..10 caracter' e).
La selectarea "F" se sal-
(CONTINUARE IN NR, VIITOR)
3

/
INITIERE N
MODULATOARE.
de amplitudine
intr-un sistem de radiocomunicatii are loc ' Ing. NAICU cesiune de impulsuri , avem:
transmiterea unor semnale electrice de la - modulatia (a semnalelor sinusoi-
tor receptor. Semnalele electrice transmise, de "transportat", care dale) ;
care corespund unei anumite informatii , sunt informatia, se semnal modulator,. iar - modulatia de impulsuri (a semnalelor im-
semnal e de care, parti- semnalul rezultat se semnal modulat puls) .
lor nu pot fi ridicate pentru a ajunge cu (sau oscilatie ne referim 'Ia primul tip de modulatie, cel
un nivel util la receptor. De aceea, a fost necesar ' Un alt avantaj al pentru transmisie a al semnalelor sinusoidale. acestora li se pot varia
se util izeze un semnal de care semnalelor de n constituie po- la emisie: amplitudinea, frecventa sau faza. Vom
,,poarte" semnalul util de Se sibilitatea transmiterii simultane a mai multor me- avea deci:
undele electromagnet ice de frec- saje, pe canal linie de comunica- - modulatia de amplitudine (MA) ;
au proprietatea de a se propaga la tie) prin modularea cu sem- - modulatia de (MF);
deoarece puterea est e cu nale diferite, care pot fi separate la receptie cu - modulatia de (MP).
frecventei . Deci , transmiterea prin radiatie elec- ajutorul unor filtre cu care se extrag semnalele de modulatia de modula-
se face numai la frecvente inalte, modulatie (semnalele modulatoare). tia de sunt interdependente conco-
peste 100 kHz. in functie de natura (forma) semnalului mltent, ele fiind inglobate intr-o denumire comu-
Semnalul de se sem- tor de parametrul semnalului care se modulalla
nal (sau oscilatie semnalul la emisie distingem mai multe tipuri de modula- ne referim la modulatia semnalelor im-
eltl
4
tie. puls, distingem tipuri de mOdulatie,
Astfel, tinnd cont de natura semnalului in functie de parametrul impulsului care a fost va-
tor care poate fi un semnal sinusaidal sau o suc- riat (amplitudinea, durata, pozitia) :
- modulatie de impulsuri in amplitudine
git!
(MIA);
- modulatie de Impulsuri in (MID) ;
__ _______ t
- modulatie de impulsuri de pozitie.
MOdulatia de impulsuri de pozitie se imparte la
rndul ei in subgrupe:
- modulatia de impulsuri in (MIF) ;
- modulatia de Impulsuri in (MIP) .
Mai distingem modulalla de Impulsuri de cod
(MIC) , cnd semnalul de modulatie
asupra amplitudinii impulsurllor. dar acestea pot
lua numai anumite valori cuantizate modulapa
de Impulsuri sau de tip delta (MI..'I), in
J J
flt)
la
o
lb
elt) elt)= IAp+ o cos ""t)cos CAlpt- Apll+ m cos ",t) -cos CAl pt
le
\lY
m-1
2a
cadrul sistemelor digitale.
Ideal ar fi ca semnalul modulator schimbe
numai parametrul dorit, dar efecte para-
zite care de exemplu, la o modulatie
de o modulatie de amplitu-
dine sau la o modulatie de amplitudine aparitia
unor modulatii parazite de
Procesul prin care un parametru al unui semnal
este variat (in conformitate cu mesajul transmis)
se modulalle, iar procesul invers, prin
care se extrage informatia din semnalul mo-
dulat numele de demodulalle sau deteclle.
DE AMPLITUDINE (MA)
in figura 1 sunt prezentate: o sinu-
pulsatia wp) - fi9ura 1a, - , un
semnal sinusoidal modulator (avand pulsatia w)
- figura 1b semnalul modulat - figura 1c.
Aceste trei semnale sunt descrise de functiile:
git) = Apcoswpt (1)
Semnalul modulator: fitI = a coswt (2)
Semnalul modulat: e(t) = A(t)coswpt (3)
unde: Ap - amplitudinea a - ampli-
tudinea semnalului modulator A(t) - amplitu-
dinea
S-a ales cazul particular al unei modulatii ar-
monice, in care semnalul modulator este sinu-
soldal - fitI = COSwt.
Amplitudinea in timp are
expresia:
(4) A(t) = Ap(Hm'f(t))
in care m gradul de' modulalle.
a amplitudinea semnalului modulator
m = - =
Ap amplitudinea
Din figura 1 c se
m
a = Amax - Ap = Ap - Amin =
Amax - Amin
2
2Ap = Amax + Amin => Ap =
Amax + Amin
a
Ap
2
Amax - Ap
Ap
Ap - Amin
Ap
Amax
Amax + Amin
2
(5)
(6)
Amax + Amin
2
2Amax - Amax - Amin
Amax + Amin
Amax - Amin
Amax + Amin (7)
Pentru un semnal nemodulat (m = O) obtinem
A(t) = A, deci e(t) = Apcoswpt, chiar osci-
latia
TEHNIUM 7/1993
e(t)
A
I 1'('
/

\
3
. Pur1/Hoare
wp
MODULARE N
Semnal modulat
d t
AM PU TU OI NE
___ s_em __ __ U_(a __ or __ ____________________
4
E
el:
mAp
-2-
Fig.3.
laterale
__________ __
fp-f fp fp+f
Pentru o ( m < t) va rezulta
amplitudinea A(t) > O, anvelopa
A(J) nu va fi (figura lc).
In figura 2a se cazul cl'ld m = 1.
la un grad de superior (m > 1) avem '
(figura 2b), caz in care A(t) de-
vine negativ. Demodularea unui astfel
de semnal se face cu un detector sincron (nemai-
putnd fi cu un detector de
ceea ce presupune la att a
OI
.E
"
:J
.....

E

5
fp-f
M
o
OI
C
'r
-...
tr
..
fp-
f
2
semnalului modulator ct a purttoarei nemo-
dulate.
Introducnd (4) in (3)
e(t) = A(t) coswpt = Ap[l + mf(t)) . coswpt =
= Apcoswpt + mApcoswtcoswpt = Apcoswpt +

mAp mAp
+ _ _ o cos(wp + w)t + -- cos(wp - w)t (8)
2 2
componente laterale de
-r
eli
....

....
L.

fp- f 1 fp
B
6
o
OI
C
.
"
:J

Spectrul

"

T
I
I
o...
E
el:
T
I
. fp
@
fp+f fp-f
TEHNIUM 7/1993
in figura 3 se schema bloc a modu-
de amplitudine.
Spectrul (8) este pre-
zent in figura 4.
Deoarece semnalului este
mult mai mare dect semnalului modu-
lator (fp }> f) wp }> w. deci spectrul sem-
nalului modulat se la inalte.
Cazul prezentat este un caz special , in care
semnalul modulator este sinusoidal . caz rar in
presupunem in continuare sem-
nalul este periodic nesinusoidal, iar
care trebuie din spectrul
este f
M
unei wM) '
Fiecare a modulat oare
de la compo-
nente laterale de (de o parte de alta
a Spectrul semnalului este prezen-
tat in figura 4, in care se banda (B) care
trebuie pentru a nu pierde din infor-

B = 2f M = w
M
, unde f M - este frec-
IT
a semnalului modulator. iar banda
(B) este centrata pe (fp) .
Puterea medie de semnalul modu-
lat, e(t), la bornele unei de are
valoarea:
A'
P = - P-
2Rs
+ 2 _1_ ( mAP) 2 = Ap' (1 + m' )
2Rs 2 2Rs 2
purt8
4
componente
toare lateral e
Se poate observa din pute-
rea in componentele laterale cu
gradul de m.
in cazul cel mai favorabil cnd m 1, pute-
rea in componentele laterale devine
A
2
- R
P
deci (50%) din puterea de
4 s
toare ( ) .
2Rs
Emisia poate fi o
de putere din acest motiv in unele ea
este Este cazul sistemelor de modu-
lare cu suprlmati (PS), semnalul
modulat avnd expresia:
eps(t) = mAp' f(t)coswpt
fItI = cOSwt spectrul va avea forma din fi-
gura 6a. Deoarece anvelopa semnalului devine
la este o
.
Acest sistem de modulare cu PS prezinta avan-
tajul reducerii puterii la emisie.
Se poate remart:a este
de fapt intr-o (de o sin-
parte a De aici unor
sisteme de transmisie cu banda unica
(BlU). mai cunoscute sub abrevierea din limba
SSB (single side bande) . '
Considernd fItI = coswt , spect rul di n
figura 6b.
e ps, eLU(t)
mAp
- 2- . cos(wp + w)t
-
fp+fM
Pe avantajul unor puteri reduse
la emisle a unei benzi de mai reduse
pentru semnal transmis sistemul de
transmisie BlU dezavantajele unei
dificile la emisie (a unor benzi laterale) a
sincrone la
Spectrul

I mAp
I 2
fp fp+f

Frecvenil:!
\
s
CQ-VO
Pagini realizate in colaborare
cu MINISTERUL TINERETULUI SPORTULUI
Ing. CLAUDIU IATAN
S-a la 26 iunie 1937 n
localitatea Borogani, raionlll C om-
brat (Republica Moldova)
Absolvent al de Hi-
din 1nstitlltlll Politehnic
n anpl 1964
Radioamatol' (Y08AKA) din
anul 1966
A deblltat fII Tehnillm n 1974
n domeniul US,
construind mai mlllte receptoare,
linia re transceivere,
RX pentru ,144 MHz
Receptorul , a de
principiu este in
este o cu
o schimbare de
cu parametri foarte buni cont
de si mplitatea montajului. Valoarea
FI este de 2,3 MHz, pentru o
atenuare mai a ima-
gine in timp nu se
prea mult banda de trecere in jurul
centrale. Cu acest recep-
tor se pot de emisie
in modurile de lucru: MF
de CW SSB.
EI este astfel conceput inct poate fi
adaptat la un Tx. Modul de
este Releul
notat cu R (in dreapta schemei) are
contactele in Prin
intermediul contactelor Rl .l , sem-
nalul din ajunge la circuitul
L ICI , la un amplificator de RF reali-
zat cu tranzistorul TI . Acesta asi-
o mare de intrare
o amplificare a semnalului .
Mixerul este echipat cu tranzi storul
T2. Semnalul ce
este amplificat de TI, ajunge in cir-
cuitul L2C2 de unde apoi se
pe grila 1 a mixerului , iar semnalul
produs de oscilator pe grila 2. Osci-
latorul este realizat cu tranzistorul
RADIOCOMUNICATII CW
. LAURENTIU DAN ALEXE - Y03DAN
in deceniul al IV-lea al secolului ct este pentru etajul final liniar in
trecut un pictor american preocupat clasa AB de la un
de cuceririle in domeniul SSB.
a domeniul In randamentul atinge
la Pictorul valori cu 107 15% mai mici de
se numea Samuel Finley Breeze valorile teoretice. Deci , o fo-
Morse (1791-1872) in 1832 a in- losire a sursei de alimen-
ventat o a codului tare cu energie.
ce-i numele, cod ce facilita - Puterea de un
transmiterea mesajelor din tor CW este putere de Nu se
litere, cifre semne de mai poate vorbi , in acest caz, de
cu ajutorul unor linii puncte ce se grad de de emisiune sub
inregistrau pe o de cu sau
un aparat ce fusese realizat impre- - Banda de de
cu un priceput mecanic, Alfred o emisiune CW este
VaiI. Mai tarziu modalitate cu viteza de De exem-
de comunicare a fost tele- plu, pentru O de
grafie. radioului , i s-a de 100 semne/ minut banda
spus CW (continuos wave = oscila- este de aproximativ 100 Hz. In CCW
pentru liniile (tEllegrafie - un gen mai
punctele codului nou de CW - pentru O
Morse se prin de 60 semne/minut. banda
produse de un oscilator este de doar 9 Hz. In orice
RF. caz, pentru viteze mari de transmi-
in timp a acestui tip tere, banda nu
de se avanta- 200 Hz. Deci , in banda de o
jelor pe care le ce in SSB pot lucra
- pentru lucrul in CW 15 CW.
este mai simplu deci mai ieftin - La pot fi "copiate"
(costul este un criteriu pe care nu-I semnalele CW slabe cu de S=2,
putem omite intotdeauna) dect cel ceea ce este aproape imposibil pen-
folosit pentru alte moduri de lucru. tru semnalele SSB cu
De exemplu, de un - Lucrul in CW proble-
pentru SSB, pentru CW mele legate de de gra-
nu mai amplificatorul de mi- existente in cazul lucrului i n
crofon, modulatorul echilibrat fil- fonie intr-o Cu ajuto-
trul SSB. Doar cu un oscilator (2
7
3 rul expresiilor codului Q al celor
tranzistoare) un amplificator (2
7
3 aproape 1200 destinate
tranzistoare) se poate un traficului radiotelegrafic, te in-
simplu care furnizeze o dificultate cu un euro-
putere de 5 W, in banda de pean, un japonez, un arab sau un
80 m - de exemplu, nici o difi - rus.
cultate. Acestea sunt, in principal , avanta-
- Randamentul etajului final in jele care
clasa C de de la CW un mod de lucru ce
torul CW, poate ajunge la valoarea fie utilizat in traficul de ra-
de 100% de 78.5% dioamator.
6
T3. Pentru acord s-a conectat in
priza bobinei L3 dioda Dl
ca varicap. Din Rl se
tensiunea pe in
VFO-ului. Fil-
trul de compus din
L4C4L5C5 semnalul de 2,3
MHz care prin bobina de cuplaj L6
se la intrarea circuituluI inte-
grat (CII ). Acesta un ampli-
ficator de FI, un limitator un de-
tector de MF de frec-
Circuitul L7C6 este acordat
pe 2,3 MHz cum normal sunt
circuitele L4C4 L5C5. Cu acest
circuit integrat se pot
care in MF.
Prin R2, semnalul
detectat ajunge la amplificatorul de
JF echipat cu circuitul integrat CI,2
apoi la sau difuzor. Circuitul
integrat CI3 este montat in schema
de detector de produs cu ajutorul
cristalului Q reface pu-
fi astfel ascultate care
in CW sau. SSB. Alegerea
modului de lucru MF, CW sau SSB
se face prin comutatorul SI. in
comutatorul este pe.
de ascultare CW sau SSB. In locul
comutatorului se poate monta un
releu pentru cablaj imprimat alimen-
tat la IOV in felul acesta se eli-
circuitele lungi de la montaj la
panoul aparatului. Releul fiind
nat de pe panou. Componentele R3,
D3 reduc tensiunea de la 24V la
IOV, tensiune cu care se
alimenteaza intregul montaj.
(URMARE DIN Nr. TRECUT)
Se va o atenuare su-
a audio mai
mari de 4 kHz mal micI de 400 Hz.
Cu acest artificiu, la 15V alimentare,
zgomotul propriu la reprezinta
30 mVef, iar un semnal de 2 ... 3 jJV va
da la aproape 100 mVef.
in fine, poate lipsa
unui reglaj al nivelului audio. Acesta
nu este necesar semnalul
de nu 2 ... 3 Vef ,
apar distorsiuni . Aceasta in-
peste 100 jJV la intrare. Fi-
cea mai ,este
cu un
tru conectat ca reostat (100 kll) sau
pur simplu limitarea semnalului
cu ajutorul circuitului din figura 6
(se pot folosi 2, 4 sau chiar 6
diode) . apar distorSiuni
(pentru SSB), dar ne proteJam ure-
chile la pe a unei sta-
puternice locale. Cea mai buna
este insa folosirea unui ate-
nuator in trepte conectat intre an-
(transmatch exista) re-
ceptor. in acest mod se m
pacitatea de a lucra a receptoru!u!
in unor semnale mari , fara
a se produce
cu reducerii
5
Tensiunea de 24V este
pentru alimentarea tranzistoarelor
de putere din eventualul Tx, iar in
cazul de doar re-
leul R, care practic nu este folosit
Tx se de la
S2
asupra reieuiui atunci cnd va fi ca-
zul. Componentele din receptor pot
fi de orice tip, dar
o serie de care sunt la orice
de UUS. Astfel in circui-
tele de se vor utiliza
numai condensatori ceramici, iar
lungimea terminalelor Iqr se va re-
duce la minim posibil. In circuitele
de FI JF nu sunt la con-
densatori privind tipul. Rezistoarele
sunt de 0, 125 W tip ML T in afara ce-
lor care au
privind puterea pe schema de prin-
cipiu. semireglabi lii sunt cu die-
lectric aer. Bobinele LI L2 sunt
executate in aer
diametrul de 4 mm cu de
0,7-0,8 mm grosime. Bobina LI
5 spire pe o lungime de 9
mm cu priza la spira a doua, iar bo-
bina L2 4 spire pe o lun-
gime de 7 mm. Bobina L3 este exe-
pe avnd
diametrul de 5 mm 5 spire
cu de 0,5 mm pe o lungime
de 10 mm iar priza la spira a doua.
Spirele se cu
foarte chiar pentru
a o mai mare stabil itate me-
a bobinei. Bobinele L4 L5
sunt realizate pe miez reglabil cu
RECEPTOR,
Atenuatorul din figura 7 cu . trei
trepte ifltroduce 20 dB, 10 dB O
dB pe 1, 2 respectiv 3
are de
aproximativ 50 !l cu
montajele din figurile 3 6 com-
pleteaza receptorul. Gama
limitata de a recepto-
rului de circa 60 dB nu este prea
mare, dar corespunde cu valorile
la mixerele active cu circu-
ite. integrate de acest tip.
In fine, in figura 8 este
schema unui redresor simplu reco-
mandabil pentru acest montaj. utili-
clasicul transformator "de so-
nerie". Redresorul este cu dublare
de tensiune, becul servind ca rezis-
de balast, indicator de
nare dar de indicator de scurtcir-
cuit! Consumu l receptorului pro-
priu-zi s este de circa 7 mA.
S-a special la pro-
blema bobinelor, de care depinde
proiectului. Autorul a
folosit bobine (carcase) utilizate in
modulul de sunet al receptoarelor
T. V. alb-negru Electronica cu circu
ite integrate. Bobinele L, L. au 7
spire iar bobina L, are 12 spire (ori-
y,7
IOn
F
TEHNIUM 7/1993

' 21xO,07 au fiecare
cte 44 spire, iar L7 26
spire. Bobina de cuplaj L6 4
spire email + bumbac cu dlametrul
de 0,15 - 0,25 mm se
peste L5. BObinele L4 L5_ sunt la o
de 4 mm una de cea-

x
....
o
...J
---,
T"T2 -KP 3068
T3 -KP 3031
CI, -K ,74UR,
CI2 -K174UN4
C13-K561 LA7
R -RPS-,20
Ant
REGLAJE: oscilato-
rului variabil echipat cu T3 se veri-
conectnd miliampermetrul in-
tre e7 02 (pe linia de alimentare).
Atingnd circuitul L3C3 se
o oarecare a curentului la
miliampermetru. oscilato-
rului se din C3 cu ajutorul

heterodinei. Circuitele LlCl 1,2C2
se "trag" pentru a maxim de
semnal de Acordul lui
L2C2
oscilatorului ea trebuie
din AI. De asemenea circuitele din
FI, respectiv L4C4L5C5L7C6 se
pentru maxim de semnal.

Detectorul de produs reali-
zat cu CI3 are o foarte
mare de intrare se poate folosi
practic la orice amplificator de FI
ct in schemele de transceiver. La
intrarea in detector semnalul nu tre-
buie 500 m V. ntregul
receptor se pe circuit im-
__ __ ______
Cu aceste reglaje recepto-
rul este pentru
rea semnalelor cu MF. Pentru CW,
SSB nu sunt necesare reglaje; doar
in cazul cnd cristalul nu a intrat in
se asupra valo-
rilor condensatorilor de 47 res-
pectiv 100 pF cu ,asterisc pe
4700
sau
difuzor
1
primal. Dimensionarea acestuia de-o
pinde de piesele ce le are fiecare la
Aealizat ingrijit cu
piese de calitate, rezultatele sunt
peste
cu un singur circuit iritegrat
DINU CDSTIN p'MFIRESCU ______________________________________________ _

ginale). Ele se pot bobina cu (presupunnd C.1. este C, = 2,2 nF; C; = 680 pF; C, = C, = cu' la spire. C,' c.; au
o 0,1 mm cu email , in cteva valid). 4,7 nF; C- = 1 nF (styroflex); C, = avut ct!/. 82, . respectiv 240 pF (de
minute. Singura care nece- "ajustarea" oscilatorului 12 pF; A, = 560; L, L, cte la testat de condensatorul va-
mai mult timp pentru realizare cum s-a se va acorda filtrul spire L, cu 70 spire (ori- ria_bil folosit).
este bobina L" care are 120 spire In banda de 160 m, au fost recep-
bobinate cu (iarna) U_A9; UL7
bobine Electronica care 70, res- 6 chiar W (in telegrafie). In SSB; SM;
pectiv 50 spire bobinate pe . OH din celelalte
care se pot folosi Cu suc- europene mai apropiate. n
ces cu legate serie, dar banda de 80 m (unde selectivitatea
la sensul de conectare! (' J<.52..) s-a dovedit uneori s-a
Bobina transmatch-ului (figura 3) in telegrafie UA0; W;
se pe o 030 mm KP4, iar in SSB s-au auzit: PY; W;
are 50 spire bobinate cu 0 J28 Europa.
0,6 mm cu prize din 5 in 5 spire (bo- F Aceste s-au
binaj Antena __ --'-JI __ .... __ -<l ..... _...... doar cnd propagarea a permis. Ae-
trebuie minim 25 m lungime ---, ceptorul de 160 m s-a folosit in
15 m Acordul circuitului trafic la Y03EM cu el s-au lucrat
de adaptare se face pe "maximul de 40 de inclusiv cteva W!
asupra conden- era separat, avnd 100 W
satorului variabil modificnd K 1;> input antena era de tip T,
priza. la prin trans-
se in mijlocul benzii , la R>< match.
in general este refacerea n fine, in locul se
acordului in un transformator de so-
Circuitul imprimat va fi dublu pla- nerie pe post de transformator de
cat , o folie servind drept de (cobortorJ un difuzor de
pieselor neconectate 4 ... 8 ll, se pot auzi mai puter-
la se de folia de nice (indeosebi in 80 m). Sigur se
cu ajutorul unui burghiu de diame- poate un AAF de putere
tru mai mare pentru a nu se pro- etc., dar de a auzi numai
duce scurtcircuitul la Cone- cu montajul original nu poate fi ega-
xiunile de la circuitul integrat la cir-
cuitele acordate vor fi ct mai
scurte.
Punerea in incepe cu
verificarea regimului de curent con-
tinuu. In punctele x y trebuie
avem 2,4 V respectiv 3,9 V. La pi-
nii 12 1 vor fi circa 1,7 V (cu bo-
bina L, osci-
latorul punctu-
lui 4 la 1,9 V se poate
' verifica indirect
lor) . n colectori trebuie avem
circa 7 V. La pinii 6 9 se va o
tensiune cu 0, 1 mai ca in
punctul y. bazelor
colectoarelor tranzistorilor din
structurile nu sunt egale
cte se vor verifica re-
TEHNIUM 7/1993
de intrare "pe maxim" in centrul
benzii, de mai multe ori
succesiv asupra miezurilor bobine-
lor L" L" L, . Foarte "critic" este
acordul circuitului serie. nu se
vreunul din circuite se veri-
condensatoarele
bobinele de spire incorect,
Autorul a folosit
C, = 5,6 nF, intru ct cu miezul
,,scos" bobina L, nu se cu 6
nF, avea 7 spire (defect de exe-
al miezului)! Concluzia este
piesele utilizate pot "face figuri" ori-
cui trebuie ceva bricolaj . Dar
acesta este hobby-ul!
Varianta pentru banda de 80 m
(3500-3500 kHz) a folosit C, = 1 n F;
fHl,OOI
8
fNl.OOI
2f>V/O,/A
fOOOpF
IG'V
'1'12. V
(+15";)
7
AUDIO
GENERATOARE
A
pentru VERIFICAREA
:AMPLIFICATOARELOR
AURELIAN LAzAROIU, CATALIN LAzAROIU
H 1- FI

Introducere, Interesul audiofililor
electroni pentru continua
a amplificato-
rului de putere aflat in structura sis-
temului audio din dotare, o
preocupare
de unor surse de program
din ce in ce mai evoluate. Ne refe-
rim la player-ele CD (Compact Disc)
la mag netofo an ele DAT (Digital
Audio Tape), care pentru a
oferi ceea ce virtual sunt capabile,
sisteme audio ct mai perfecte, Por-
nind de la regula de conform
intr-un sistem audio, toate
componentele sunt la fel de impor-
tante, ne vom opri asupra amplifica-
torului de putere, deoarece asupra
lui , electronistul amator poate inter-
veni mai
Evaluarea unui amplifica-
tor de implicit a
lui de a reda ct mai fi-
del orice program sonor, se poate
face printr-o serie de
obiective, sau subiectiv, prin inter-
mediul testelor perceptuale,
a unui amplificator de au- printr-o redare de
presupune verifica- sau o detimbrare a su-
rea comportamentului dinamic al netului.
acestuia, prin folosirea semnalelor Toate aceste distorsiuni, care apar
complexe ,care simuleze pe cele ca urmare a comportamentului ina-
naturale. In acest fel vor fi in decvat al amplificatorului in regim
o serie de parametri , dinamic, sunt denumite generic, dis-
caracteristici pentru torsiuni dinamice. Distorsiunile care
amplificatorului. parametri, apar ca rezultat al a
care apar din ce in ce mai frecvent semnale cu ampli-
in materialele care amplifi- tudini diferite, cum am
catoarele de sau mai sus, se numesc distorsiuni de
schemele acestora, pot fi tranzitorie. in
sub denumirile DIM (Dynamic Inter- fie spus, o de distorsiuni
modulat ion Distortion) , SID (Slew tranzitorii este difuzorul, dar asu-
Induced Distortion) , TIM (Transient pra acestora utilizatorul nu poate in- ,
Intermodulation Distortion) . La mo- terveni. Trebuie precizat aici,
dul general, toate aceste distorsiuni aparatul auditiv uman este deosebit
apar intr-un amplificator cnd i se de sensibil la aceste tipuri de distor-
la intrare semnale cu siuni , putnd percepe, in cazul pro-
foarte in ceea la anumite structuri
ce amplit!idinea, muzicale, de distorsiune
forma de In ultimul timp se de 0,003% (!) . Aceasta se poate ex-
impune termenul SR (Slew Rate), plica prin in spectrul sem-
termen imprumutat din terminologia
parametrilor caracteris-
tici amplificatoarelor
care viteza de
abilitatea amplificatorului de a
semnale cu mari
rapide.
Pentru o mai a lu-
crurilor, prin interme-
diul unui sistem audio la
puterea sonore
formate din semnale suprapuse,
de la o un trianglu.
In acest ,caz, se pot face ob-
In primul este foarte
posibil ca atacul tobei fie
de distorsiuni puternice, cu implica-
perceptuale majore, concretizate
printr-o denaturare a timbrului spe-
cific prin unqr efecte de-
zagreabile la In al doilea
rnd, se va observa fiecare
atac al tObei , o redare a
semnalului trianglu-
lui, prin mascarea, dis-
sau distorsionarea acestui
semnal , ceea ce se traduce, din
punct de vedere perceptual , printr-o
de
2
/1/1[4011
nalului a unor
nice, care major spectrul

Dar vedem cum se apa-
distorsiunilor dinamice. se
la intrarea unUi amplificator
de o tensiune. de
forma saltului unitate (care simu-
atacurile existente in semna-
lele sonore naturale), la
acestuia se diverse
in de calitatea amplificatoru-
lui . in figura 1, se a
trei amplificatoare. Impulsul aplicat
la intrarea amplificatoarelor este cel
notat cu cifra 1, iar curbele 2, 3
corespund unor amplificatoare cu
din ce in ce mai bun. Curba
2 un proces de
oscilatoriu, care apare intr-un ampli-
ficator de aflat la li-
mita susceptibil de a au-
tooscila care introduce distorsiuni
dinamice mari. In
semnalul de la intrare este puternic
deformat in faza sa ceea ce
duce la 'pierderea referi-
toare la atac,
in perceperea a timbrului
specific instrumentelor muzicale
vocilor umane, Amplificatorul al ca-
rui se intre curbele
3 4 poate fi considerat bun. Curba
4 se apropie de forma a
punsului, dar acesteia
este presupunnd studii
experimente laborioase,
In ultimul timp au fost elaborate
noi metode aparate de
adecvate acestor parametri. Expune-
rea metodelor aparatelor folosite
pentru valorilor absolute
ale distorsiunilor dinamice
cadrul acestui material. Tre-
buie precizat ins, toate tipurile
de distorsiuni sunt interdependente,
inct un coeficient redus al dis-
torsiunilor armonice, presupune
un coeficient redus al dlstorsiunilor
dinamice. se "febra"
in unor coefi-
de distorsiune cu
mai multe zerouri
cu aparatul auditiv

uman nu poate sesiza nici pe de-
parte asemenea valori ale distorsiu-
nilor armonice.
in incheierea acestei scurte intro-
duceri, trebuie distor-
siunile dinamice sunt specifice am-
plificatoarelor de putere realizate cu
tranzistoare, de unde numele de
sunet "de tranzistor", La amplifica-
toarele de putere cu tuburi electro-
nice, distorsiunile dinamice sunt
mult mai reduse; se
revirimentul acestora (nostalgia, pe
care o unii, jucnd un rol se-
Principalii parametri ai unui am-
plificator de care
pot fi de orice amator
care dispune de cteva aparate ce
fac parte din dotarea a la-
boratoarelor, sunt: caracteristica de
coef i cientul de dis tor-
siune raportul semnal
Izgomot puterea S-a
constatat prin intermediul unor
teste perceptuale mai mult sau mai
sofisticate, amplifica-
toare cu parametrii de mai sus ase-
au un diferit.
Acest fapt nu trebuie
deoarece, parametrilor
mai sus se face prin apli-
carea la intrarea amplificatorului a
unui semnal sinusoidal. si ,
corespunde unui regim static
de care este departe de
a fi regimului dinamic
real , in care la intrarea amplificato-
rului se semnale audio prove-
nind de la surse sonore naturale (in-
strumente muzicale, aparatul ver-
bo-vocal uman), semnale caracteri-
zate printr-o complexitate
Reiese clar evaluarea

1kHz
3
TU 2, TJ.T 5
T4
ac 109
BF245
5
11
2
7493
10KIl
12
A
8
o
S2
[

____________ ________________
10l1F
TEHNIUM 1/1tu

4
cundar in acest caz). Un motiv in
plus pentru folosirea ampllficatoare-
lor cu tuburi este acela
ele o
foarte absolut
pentru redarea a
rilor digi tale de pe CD DAT. O
o consti tuie ampli-
ficatoarele real izate cu tranzistoare
MOSFET /VMOS, al comporta-
ment este mai apropiat de cel al tu-
buri lor electronice. dect de cel al
tranzistoaretor bipolare.
Despre problemele referitoare la
distorsiunile dinamice au mai fost
prezentate materiale in paginile re-
vistei noastre, pe care recoman-
dm le
nu a fost prezentat un generator

- - - - - - - - - - -L
specializat pentru verificarea amp[i-
ficatoarelor in regim dinamic. In
cele ce urmeaza prezentam un ase-
menea generator care produce pa-
tru tipuri de semnal cu forme de
prin intermediul
rora se pot face aprecieri importante
asupra unui amplificator de
De asemenea, vom
face unele de ordin prac-
tic, utile pentru obtinerea unor re-
zultate ct mal bune in realizarea
amplificatoarelor de
sau pentru ameliorarea parametrilor
la amplifi cat oarele existente.
Generatoare pentru verificarea
amplificatoarelor HI-FI. Primul ge-
nerator prezentat este foarte simplu,
fiind realizat cu un si ngur circuit in-
tegrat CMOS cteva componente
pasi ve, conform schemei din figura
2. Generatorul permite
unor impulsuri dreptunghiulare in
domeniul de 20-20.000
Hz, impulsuri care pot fi utile pentru
aprecierea amplificatoa-
relor, cum se va vedea mai jos.
Folosirea unui circuit integrat
CMOS a fost deoarece
permite unor impulsuri
6 I
II
III
TEHNIUM 7/1993
A
B
[
D
dreptunghiulare perfect'l in dome-
niul de In plus, da-
mari , specifice
acllstor circuite, condensatorul Cx
din figura . 2, are valori mici, cu-
prinse intre 2,2 nF 2,2 J' F, pentru
generarea impulsuri lor cu
cupnnse i n domeniul 20-20.000 Hz.
Circuitul integrat CMOS folosit in
schema din figura 2 este cel mal
mai ieftin din
categone, ne refenm la
MMC 4011. Generatorul poate fi ali-
mentat la orice tensiune
intre 5 .. 15 li, nu reglaje.
Este numai introducerea in
circuit a unuI condensator Cx, a
rui valoare va fi frecventei
pe care dorim sa o impulSUrile
generate.
Cel de al doilea generator este
special proiectat pentru aprecierea
distorsiunilor de intermodulatie
tranzitorie. Aceste distorsiuni, aso-
ciate sunetului "de tranzistor", apar
atunci cnd unui amplificator i se
la intrare un salt de tensiune,
a valoare se apropie de nivelul
maxim: in acest moment, pentru o
amplificatorul nu mai
la semnalele de intrare.
consumarea acestei scurte pe-
rioade de tranzitie, amplificatorul
reia Gradul
de distorsiune de intermodulatie
tranzitorie al unui amplificator, este
cu att mai mare cu ct este mai
durata fenomenelor tranzitorii
care apar la aplicarea saltului de
tensiune. cum am in in-
troducere, situalja este in
cazul semnalelor muzicale, aceste
fenomene tranzitorii avnd
relativ in semnalele sonore
naturale. Orice atac puternic, de
exemplu cel produs de sau alte
instrumente de
momentan amplificatorul , "sacrifi-
cnd " instantaneu semnalele de
provenite de la alte
instrumente; o foarte
semnalele reapar. Este evi-
dent un asemenea mod de redare
este trebuie evitat.
Pentru aprecierea distorsiunilor
de intermodulatie tranzitorie se folo-
-
sesc semnale complexe. Cei mai
autori forma de
din figura 4C.
Generatorul prezentat in figura 3
produce mai multe forme de
ilustrate in figura 4, fiind utile pen-
tru verificarea amplificatorului in re-
gim st at ic dinamic.
generatorul prezentat este inspirat
o in revista
AMATERSKE RADIO, i-am
adus pentru a oferi mai
multe Din schema ini-
am ideea de
a obtine semnalul dreptunghiular
prin divizarea semnalului sinusoidal,
ceea ce are drept o sin-
cronizare i ntre cele
semnale cu amplitudini frecvente
diferite. in acest fel se o sta-
bili tate a imaginii pe
ecranul oscil oscopului, facili tnd
vizuale.
de producere a semna-
lului sinusoidal este din
tranzistoarele TI, T2 componen-
tele asociate acestora. Generatorul
propriu-zis este real izat cu tranzisto-
rul T1 de defazare de tip
trece-sus, i n bucla de reac-
tie. de oscilatie poate fi 1
kHz sau 8 kHz, in de reteaua
de defazare in circuit prin
Intermediul comutatorului SI . Tran-
zistorul T2, i n configuratie de repe-
tor pe emitor, are rol de etaj Separa-
tor. Tranzistorul T3 este fol osit ca
formator, transformnd semnalele
sinusoidale din emitorul tranzistoru-
lui T2, in semnale dreptunghiul are.
Aceste semnale dreptunghlu Iare,
compatibile TTL se la intrarea
binar de tip 7493
(CPB 493). La divizoare cu
16 a acestui circuit integrat. se
impulsuri dreptunghiul are cu factor
de umplere 1:1 de 500
Hz (cnd generatorul de semnal si-
nusoidal produce cu
de 8 kHz).
Cele semnj'le, cel sinusoidal
di n emitorul tranzistorului T2 cel
treptunghiular existent pe terminalul
12 al circuitului integrat 7493 se mi-
in raport de cca. 1 :4. Semna-
lul complex, cu f orma de din
figura 4C este disponibil pe
C a comut atorului S2, iar nivelul
semnalului se la sensibili-
tatea de intrare a amplificatorului
venficat, prin intermediul
metrului liniar Pl . Ar putea sur-
prinde rol ul rezistorul ui de 270 ohmi
conectat intre terminalul 12 al circu-
itului integrat 7493
cum se la acest circuit integrat,
ca de altfel la multe alte circuite in-
tegrate TTL folosite ca divizoare de
secventa HIGH este for-
din trepte cu niveluri di-
ferite, cum se in figura 5.
Aceasta nu are nici o in
tipice ale circuitelor inte-
grate TTL, dar in de ar
negativ forma de a
semnalului complex. De aceea, este
o egalizare a celor
niveluri , asigurndu-se o tensiune
de pe durata
nivelului logic 1.
Egalizarea se simplu si-
gur cu un singur rezistor conectat
intre
Pentru formei de und
din figura 48, semnalul sinusoidal
cu frecventa de 1 kHz se unui
divizor variabil, comandat electro-
nic. Divizorul este format din rezis-
torul de 56 kiloohmi, pe de o parte,
iar pe de alt parte din semireglabi-
lui SR4 rezistenta jonctiunii dre-
I
L-
a tranzistorului T4 de tip
JFET. jonctiune
ca un comutator controlat prin im-
pulsurile dreptunghiulare prezente
pe pinul 12 al circuitului integrat
7493. cum se vede, tranzisto-
rul T4 este polarizat prin intermediul
semireglabilului SR3, care
un regim de functionare pentru care
nu apar ale semnalului
sinusoidal. In punctul B, corespun-
etajului separator reali-
zat cu tranzistorul T5, apare semna-
lul cu forma de din figura 4B,
in care perioada de repetitie a tre-
nurilor de cu frecventa de 1
kHz este de 8 mili secunde, iar ra-
portul amplitudinilor se
prin intermedi ul semireglabilului
SR4. SR4 este scurtcircuitat,
raportul amplitudinilor este practic
infinit, generatorul transformn-
du-se intr-un veritabil tone burst ge-
nerator. pe pozitii le
extreme ale comutat orului S2, sunt
disponibile semnale sinusoidale (1
8 kHz) dreptunghiulare (62,5;
125; 250; 500; 1000; 2000; 4000 Hz) ,
utile pentru ale comporta-
mentului static dinamiC al amplifi -
catoarelor de Pentru
obtinerea semnalelor dreptunghiu-
Iare, comut atorul S2 se in pozi-
tia A, iar punctul X se la
unul dintre terminalele 8, 9, 11 sau
t2 ale cirCUItului integrat 7493.
Reglajul acestui generator pentru
verificarea distorsiunilor de intermo-
tranzitorie este foarte simplu
poate fi de orice ama-
tor, cu conditia de un
singu r de control - oscilos-
copul. Inainte de incep era reglaje-
lor, se toate cursoarele
semireglabilelor la cursei.
Se osciloscopul pe emi -
torul tranzistorului T2 se
semireglabilele SRl SR2, cores-
celor pozitii 'ale
comutatorului SI, la obtinerea
unei sinusoide curate, nedistorsio-
nate, cu amplitudinea de aproxima-
tiv 3 Vvv. Se osciloscopul
pe colectorul tranzistorului T3 pen-
tru a verifica formatorul. Pe ecranul
osciloscopului trebuie im-
pulsuri dreptunghiul are cu factor de
umplere 1:1 amplitudinea apro-
de valoarea tensiunii de ali-
mentare.
in verificarea formei de a
impulsuri lor de la circuitului
integrat 7493. Se oscilos-
copul pe terminalul 12, unde vor fi
prezente impulsuri dreptunghiulare
cu frecventa de 500 Hz (cnd comu-
tatorul SI este in pozitiij 8 kHz), cu
factor de umplere 1:1 amplitudi-
nea de cca. 3,3 V. Scopul principal
al acestei este acela de a
depista eventualele (vezi
figura 5) . ele apar, se va ac-
tiona asupra valorii rezistorului co-
nectat intre terminalul 12
Se osciloscopul in punctul
C se forma semnalului
complex, care trebuie cores-
formei din figura 4C. Pe ima-
ginea de pe ecranul osciloscopului ,
fiecare palier al impulsuri lor drep-
tunghiulare va fi format din opt si-
nusoide. Se trece comutatorul SI in
pozitia frecventei
de 1 kHz se oscilosco-
pul in punctul B. Se SR3
cand semnalul sinusoidal este
perfect, nedistorsionat , ceea ce co-
respunde corecte a trenuri-
lor de succesive, ca in figura
48, fiecare tren de unde avnd opt
sinusoide.
Schema se poate simplifica, prin
excluderea retelei de defazare co-
frecventei d,e 1 kHz
a tranzistoarelor T4, T5 cu compo-
nentele aferente. in situatie
generatorul produce formele de
din figura 4A, C si D.
/CONTINUARE iN NR. VIITOR)
9
+12V 100
1
18
PL
12Z 1M

LED1 .....
LABORATOR
A
I n spiritul art icolelor prezente n
numerele din anii ale revistei
ce tratau ci rcuitele integrate speci a- .
lizate drivere pentru LED-uri , pre-
ca o completare, apli-
catii ale circuitului UAA180 (Sie-
UAI:-, 180 (A2770)
mens) care este produs de f irma
RFT di n Germani a, sub indicat ivul
A277D.
Pri ma apl icati e, n fi-
gura 1, un montaj i ntere-
snd n special pe ..... LE013
+;
ANTENA AUTO cu ridicare

coborre
IOAN POPOVICI, Cluj-Napaca
Folosirea aparatelor de radio n
autoturisme se de tot mai
multe Una din acestea este
antena auto cu ridicare coborre

La pornirea aparatului de radio,
de pornire
ridicarea antenei. Ct timp aparatul
de radio este n functiune antena
mne sus. La oprirea aparatului de
radio antena automat
mne n acest loc la O
pornire.
Sistemul de cuprinde:
- Blocul temporizat cu 8 tranzis-
tori ;
- Motor de cc 12V, OSA, pentru
antrenare;
- Sistem mecanic de antrenare
al antenei. .
Blocul temporizat: cuprinde 8
tranzistori din care 4 pentru co-
manda motorului. TS, T7 T6, T8
sunt perechi , ei fiind pentru a
putea suporta curentul de
antrenare. Antrenarea sus este co-
de TS T7. in cazul
acest lucru nu se (Ia ter-
minarea se bor-
nele de ale motorului. T6
T8 sunt pentru antrenarea n jos. '
Ambele ale antenei sunt
temporizate. Timpul de sus
sau jos este conditionat de lungi-
mea antenei de
necesare pentru n sus sau
jos a antenei.
in antene cu 1=940
mm, din 8 sectoare. Deoarece ulti -
mul sector, de 02, este foarte sub-
tire, el se deci antena va
avea 800 mm din care activ vom fo-
losi 7S0 mm.
lungime se va folosi de
constructor pentru temporizare,
considernd o care
cca. 7 rotatii, diametrul ei va
rewlta diR relatia:
D, + O
2
'!r' . 7 = 750 mm
2
vom avea: D1 = 20;- D2 = S2.
Am nceput cu acest calcul deoa-
rece de la trebuie dimensio-
10
nate le condensatorului C1
a rezistorului R2.
T = (3 ... S) R2 x C1
alegnd R2 = 7S00; C1 '" 220" F pt.
T =. 6-7 secunde,
in concl uzie, blocul de tem pori-
zare pentru sus cu T1 pentru jos
cu T2 trebuie asigure ridicarea
a antenei n timpul de 6-7
secunde. Temporizarea va fi destul
de V (tensiunea) de
alimentare celelalte componente
vor fi foarte precise. Cu m acest
lucru nu este realizabil , am
P1 P2 (J O kn) pentru reglajul tem-
In plus, se va executa
tamburul de antrenare a antenei cu
alunecare, cum este
antrenarea rolelor casetofoanelor.
Blocul de temporizare (fig.1) este
alimentat de D2, Zener de
6,2V. tensiune se
prin 03 condensator. Curentul
prin condensator va liniar, la
nceput O,S mA iar la cnd
C1 este Ic=O. Acest curent
de se produce u'n timp t ,
care este temporizarea la ridicare. in
timpul de T1 este deschis
comandnd prin R8 pe T4, care n
emitorul colectorul are bazele
lui TS T7.
Deoarece. D4 aduce plusul n
punctul A, iar D3 baza lui
T2, T3 bl ocat. Cnd apara-
t ul de radio este opri t plusul lui C1
se acum bazei lui T2, deschi-
znd tranzistorul.
Ti mpul de este aproxi-
mativ Atta timp ct T2 este
deschis prin R6, DS R7 se
minus lui T3. Motorul electric va
primi prin T6 T8 tensiunea cu
semn schimbat, cobornd antena.
2
Pent ru regl aj e, init ial, P1 P2 se
vor regla la mijlocul cursei urmnd '
ca ti mpul probel or se' aj usteze
dupa
Realizarea
Motorul electric este de construc-
t ie cu magnet permanent. EI poate f i
MI
de orice t ip, cu f ie adap-
tat la tensiunea de 12V. Acest caz
este de real izat: avem un
TEHNIUM 7/1193
este vorba de un indicator electro-
nic pentru nivelul de carburant din
rezervorul autovehiculului. Tranzis-
torul BC252B LEO-ul pe care-I
un circuit de
avertizare pentru o
(rezerva de
in de valoarea traductoru-
lui rezistiv P, comandat de plutitor,
se vor alege A1 A2 pentru acope-
rirea a domeniului de lu-
cru.
La se va acorda o

unei care reziste la
riie produse de vehiculul
pe care se
In figura 2 este prezentat un indi-
cator de nivel cu logarit-
a scai ei pasul de 5
dB/LEO. Tranzistorul BC252B m- .
cu cele diode cu siliciu
componentele
un stabilizator de tensiune de 2 V ce
ca tensiune de
pentru CI - UAA180.
A0741 elementele aferente asi-
tensiunea de pentru
UAA 180, de
aprindere a LEO-urilor.
Bibliografie:
Catalog SIEMENS 1978-1979
ATE 1980-1987 A.P.B.
Tehnium 1984- 1989

motor de 4,5 V 6 W se va proceda
la rebobinarea lui calculnd:
Un 12
- = -=2,66
Um 4,5
Cu 2,66 se va de
spire existent ntr-o tot cu
2,66 se va cupru-
lui din bobinaj .
Circuilul imprimat (fig.2) se reali-
de dimensiunile Indicate mon-
apoi ntr-o cutie de releu
3
Element

Axlt5
Roofll z67
cu 5 terminale. La montarea pieselor
se motor, circuitul.
Consumul este de cea. 100 mA. Se
va temporizarea prin alimenta-
rea punctului A cu tensiunea pozi-
6-7 secunde de la por-
nire, T1 trebuie se
in continuare al imentarea, nu
se va nimic. La ntrerupe-
rea tensiunii n punctul A, automat
T2 se va deschide n
stare 6-7 secunde.
Vom trece apoi la executarea con-
TEHNIUM 7/1993
2
10K
U=HOV
,
mecanice (fig. 3).
Antrenarea antenei se f ace cu un
fir de PVC 0 2, din cel folosit la cro-
Lungimea lui va fi
mm. Acest plus este necesar n su-
portul antenei pentru fixat n
de sus se rigid de
ultimul element al antenei. .
Aoata este de 0 8 mm, cu
pas 2,2 modul 0,7, iar roata antre-
are 0 47 mm cu 67 tot
modul 0,7. Aola de a firu-
lui are 01= 20, iar 02=56. Canalul
pentru fir PVC este de 2,5 mm. Aola
este pe ax de 0 5,
un arc de presare pentru alunecare.
Presiunea trebuie fie suficient de
mare pentru a putea antrena antena.
Melc J6 8
Rootllz67

ale CI-UAA 180
Ing. AURELIAN MATEESCU
UAA B){ AV701
n SUS sau JOS. I n cazul cnd
o (temporizare mai
mare sau mai partea
va permite alunecarea.
La punerea n se vor
evita comenzi pornire-oprire scurte,
sub 6-7 secunde. Aceasta deoa-
rece condensatorul nu se
suficient, iar cursa inapoi este in-

Antena va da
n exploatare, reali-
zarea ei se face ingrijit.
Valorile componentelor din figura '
1 sunl:
1.fD12
T" T2 , = BC107; T
"
T. = BCHB; T.,
T. = B0138; T., T, = 90137, P" P
2
= 10 kO; O, = 1N4148; O = OZ6V2;
0
3
, O, = 1N4003; O. = OhV1; C, =
220 " F/10 V; C
2
= 33 nF/ SO V; A, =
16 k fl/O, 25 W; A
2
= 750fl/O,5 W; A,
= 450 0/0,5 W; A, = 7500/0,5W; A.
= 16 kO/O, 25W; A. = 2,2 kO/O,5 W;
A, = 55 kO/O,25W; A. = 55 kn/O,25
Wi Ao, A,o, Al1' A'2 = 450 0/0,5 W.
In figura 4 este reprezentat su-
portul antenei, realizat din textolit.
Suport .an1enC5
conecfor axial
M14xl
Tamcon lioit
/
Fir PVC 162
lim,fator sus "\. "71.
"\.


"-
V.l.
7 6 9 6 3t> 8

170
11
SERVICE


REJt:CT;[
DE CROMINANTA .
- - -

I
v R03
. 12KA 2,2nF
I (08 R04
I
llOnf "'- 3,9KA
H .
002
I SAY20
R86
10K"
1 - numar de ordine i se -c-o---{ID----.......
prefix 34
_ Tensiunile continue snt cu reglajete de saturatie
si contrast ta maxim cu un 'instrument cu Rt;iJt20KA V
'.1 -Osclogramele sint valabile pentru cn sefTb'ol bare color
salUM:II. 15%
I
O" oder S[CAM - PAl
11202.05-30.00 34
L- __ _
T13
KT3101G
(SC308D)
-------
SERVICE
- .
SCHEMA ELECTRICA A
TV TELECOLQR 3007
SCHEMA DECODER AX 1319
27.11.1984

7'" - -.- - - v;;; ;-;s - ;-:05- - - - -

.. 1(' "JAr 160V 16 9 14 e
'I'
.L 400V 1:::::::: I CJ
--,
I
LG1
1 2 3r-\
o - 14 14 o L.......J
KT3107
j; -It!- 63V
T
1 8 1 7 -
MCA 640 B 342d
1 2 3
.iAL 41 B
O
2
r 14 3 O
. SAY 20 I
,
F R3:1
8,2K"

tl2.
2
}1F
R32
i'
...
..

r
R3:1
22K:.
C.53
l
ljlF
1-'-
\

-
.1
2,2KA
JG ) T01
-\ .... L29
R35 C40
lK ... 47pF.


R 3:1
lK.
It C
J 47pF
-
MCA 650 KO 521 G
MCA 660
MBA 540
-c:::J-
0251<1
1 Sotu,a'lol t
PAL 12
e 45
2.2)JF /eov u, R l'
l1' 9
a
J
C46
004 saturatie
':1 R-Y


R38 )
l\l}9
CI03
390 ..
4,7K ..
MeA 660
ro
R 41 R40
390. 4,7K.
C47
005
;,8nF
e 48 8 satu,at,.
t28
B-Y
2J.V BOV
T02 13
Rlb e50
1 2 3
SAM 42
,
1)?48
4,7K ..
C56
Blocare rlO
culoa,. O 022jlF T
R-Y ,
006
008
J1 e S7
culoa, . 0.D2?I'F
r
B-Y 7
'---"5.: r 50 r
6 I 4,7K.
::o:
C51 007
.
B,2K ..

RS9
4,7K ..
010 I R 4S C 60
,
3xSAL41B
T
R58
4,7K ..
:r.
_ R9 I R4:1
12SvI

\
SAY20 I 6,8K .. O,1jlF O,1)lFV

2.Se236- x i E; 22K.. I 22 ..
R 19 2SV 4,8V_
5
.;:..:.:.
W
C 611 R64
I
I
I
14
lV
I
I
,)
30J
10
7V
24
1Vl
I
IR-Y I

IB-VI


J o; )R93 I

22Ka.
f-
........
u 330 .. I
2
4JnF 2,2 K ..
.., R94
2!
.L I
-HK
t-
I-- _
R 61'
-
%\
470... e93
R62 R60 R63
-Jj
220 .. I 1,2 22011 1.SKJ:l
I
KA
1.
'--
,

\

<> - ..
'" v "
'\
..... !!
0# ..

-HK
TOS
>-@ se 2360
TENSiuNiLE CONTiNUE LA TERMiNALElE c.l PENTRU SEMNALUL PAL SAU ALB-NEGRU
TENSiUNilE SECAM ' lN PARANTEZE IN j
,.---t

eRO,..A
0 __ 8 J
rv-
e81 e82
10nF lIlnF


"UO V- R98
I 2.2Kn ,f
.. 190' Faza
C84
C 13pF
I!CVlnta
de PAL
CI 01

- MeA 640
1 8,7
2 O
3 2,7
4 11,5 10,11
5 2,7
6 1,4
7 0,5
e I
9 6
10 6 58
11 O
12 3
13 8,7
14 11,7
8,7
CI 02
MCA 650
3,35
o
3,35
3,3 10.1'
3 14,11
4,1 OI
4,1 131
3 14,11
6,15
9
7,25
10
9,8
11,5
9,8
0.1
CI 03
MeA 660
4,6 .

6,1
1,6
1,6
61
11,8
CI 04 I ei OS
MCA 540 B 341d
6,5 5,9 18,7 1
9 5,3 14,81
1\5 6,0 15,51
3,2
0,4 6,0 14,21
3,2 5,3 IS, ZI
S,9 18,21
5,5 11,1 '11,51

c.
855 59 87
3,5
8,4 5,9 18,2)
6,' 5,9 18,71
6,1 11,7 11\51
3,8
O
I
I
I
I
I
I
S,C, .. TEHNIUM
ROMFABER" S.R.l.
cursuri de
initi ere , ntretinere
dejJanare T.V_, cu durata
de 6 luni, incejJnd cu 1
selJtembrie a_c.
ncrieri la te-
lefoanele: 618 35 66
sau 617 60 10 interior
2059 la sediU: Piata
Presei libere nr_ 1, COfjJ
el, etaj 3, camera 372 _

In mod teoretic, sistemele de tele-
viziune n culori pot fi de tip simul-
tan (semnalele electrice corespun-
celor trei culori primare, fi-
ind transmise n timp la trei
cinescoape, cele trei imagini pri-
mare astfel fiind suprapuse
printr-un procedeu optic pe un
ecran comun) sau (sem-
nalele electrice ce-
lor trei culori fiind transmise unui
singur cinescop n mod succesiv,
formndu-se de culoare da-
ochiului ome-
nesc) , modul cum se reface
de culoare, Dar nici unul
dintre acestea nu poate fi utilizat ca
atare n deoarece nici unul
nu produce un semnal "compatibil",
Prin aceasta se ca semnalul
transmis unei
imagini alb-negru, cnd este recep-
de un receptor monocrom
(alb-negru) de a
acestui semnal fi
pe un canal de transmisie similar cu
cel de la televiziunea alb-negru,
Primul sistem de televiziune n cu-
lori compatibil este sistemul NTSC,
pus la punct de Comitetul Na-
al Sistemelor de Televiziune
din S, U,A, (National Television Sis-
tem Comitte) la nceputul anului
1950 adaptat ca standard pentru
utilizare n S, UA la anul ui
1953. Ulterior Canada Japonia au
adoptat sistemul. Acest sistem poate
fi considerat celorlalte sis-
teme de T, V, color,
Sistemul NTSC, compatibil cu
norma de T, V, alb-negru FCC, pre-
caracteristici :
- canalului de transmi-
sie de 6 MHz, cu un ecart ntre pur-
de imagine cea de sunet
de 4,5 MHz;
- n aplitu-
dine a de sunet;
- linii lor: 15750 Hz;
- de linii pe imagine:
525,
cum s-a anterior sem-
1
( )
I
CAF
t
o
1
SERVICE
SISTEME
DE TELEVIZIUNE
N CULORI
Ing. NAle ....
nalele primare de culoare co-
gama) ER, EG, E.
semnalul de E r semna-
lele da culoare ER-E r
E.-Er, Intruct semnalul da lumi-
E r ntreaga da
video
pentru un receptor alb-negru) , sin-
gura pentru a transmita
semnalele de culoare,
mnnd n limitele benzii de video-
este suprapunerea spec-
trelor acestor semnale, Semnalele
de culoare nu pot fi supra-
puse direct peste semnalul de lumi-
ci ele vor fi transpuse prin
de amplitudine cu
toarea modularea a
de frec-
aflate sub
Sistemul NTSC unele
neajunsuri n ceea ce repro-
ducerea culorilor, De aceea
care dau numele sistemului s-au n-
locuit in cu cele provenite de
la "Never Twice the Same Colour",
de ori
culoare",
Eforturil e s-au n-
dreptat n cont inuare, nspre dezvol-
tarea unor alte sisteme da T, V, co-
lor, care acaste inconvs-,
nienta, dar compatibili-
CALEA
tatea recompatibilitatea sistemu-
lui.
Sistemul SECAM a fost proiectat
n de Henri de Franca,
care publicat propunerile n
anul 1958, patentul asupra
fiind la 25 mai 1956, Scopul
sistemului era de a elimina
culorii redate atunci cnd
apar erori de n transmiterea
semnalelor de Pentru
aceasta, semnalele de cu-
loare sunt transmise alternativ in
timpul liniilor succesive, n locul
n folosin-
du-se n a sub-

Modul de transmitere a semnale-
lor de cu me-
morie (SEQuential A Memoire) ,a dat
numele sistemului , adoptat ca sis-
tem de televiziune dat n
e.ploatare n la 1 octombrie
1967. Sistemul este utilizat n
care au norma de televi-
ziune OlRT fost socialiste, cu
Romniei a Iugoslaviei).
CCIR sau ,,norma
lele acestui sistem au primit ele
interpretare: "Sistem Essentially
Contrar to American Methods",
,,sistem n mod con-
trar metodelor americane",
Y
DE
1--
SUNET

OECODOR
DE
r..-
AMPLIFICATOR
SELECTOR
A.F.I.
CUlOARE
14
DE
CANALE

RAA
BLOC DE
ALIMENTARE
CALE COMUNA
(VIDEO-SUNET I
J
SINCROSEPARATQR
DE
IMPULSURI
f--4'
r--
. R G fi
-
BISTANDARD
' ,
-
PAt./SEJ;AM
BALEIAJ

VERTICAL
r--
L......,
BALEIAJ
ORIZONTAL
Sistemul PAL a fost proiectat
realizat in Germania de dr ,
Walter Bruch, de la A,G, Telefun-
ken, ale prime propuneri au
fost publicate in 1963. Denumirea
sistemului provine de la
cuvintelor "Phase Alternation lin "
ceea ce ,,alternarea fazei
pe linii ", Ca la sistemul NTSC, la
PAL se n cva-
cu
ceea ce a ca acest sistem
fie considerat uneori o m-
a sistemului american,
Acest sistem este utilizat att n
care norma CCIR, ct n
care norma FCC sau
norma OlRT. acestui sis-
tem au mai fost interpretate n
ca provenind de la "Peace At
last', ,,pace, n sau din
cauza costului relativ mare a recep-
toarelor T. V, din acest sistem "pay
Alter lu.e" ..Iu.ul se

Principalele ale siste-
mului PAL de NTSC constau n
inversarea fazei componentei de
ER-E r, de la o linie la
alta a unui semicadru n transmi-
terea salvelor cu un defazaj de 45,
care de la o linie la alta
(n sau n avans) de faza
pe care o are salva n sistemul
NTSC,
Se din punct de ve-
dere al modului de transmitere a in-
de cele trei
sisteme de T. V, color se mpart n :
- cu transmitere a in-
de (NTSC
PAL);
- cu transmitere (cu
memorie) a de cromi-
(SECAM),
Refeflndu-se la cele sisteme
europene de TVC, SECAM PAl.
(care este sistemul nostru
ele preiau de la siste-
mul american idei fundamen-
tale:
w


V
FIT
- TEHNIUM 7/1993
\
'I
- pentru asigurarea compatibili-
(compatibi-
litate cu un receptor
AN se progra-
mele emise color, evident in alb-ne-
gru) se va transmite o a
culorilor primare semnalul
de (E 1') semnale
de culoare (ER-E. E.
-EI').
- semnalele de se
transmit o
in banda video.
In cazul SECAM, in banda video
se introduc de
(de 4,40625
MHz 4,250 MHz) . Fiecare dintre
ele fiind modulate in de
un semnal cu semnalul
de culoare.
rele sunt emise alternativ (linie
linie). Identificarea
se face printr-o att
pe a impulsu-
rilor de sincronizare lini i in
timpul i mpulsului de sincronizare
cadre. Eticheta
intr-un semnal cu prima
s-a transmis E. -E. sau cea
de-a doua s-a trans- .
mis E..-E,.
La sistemul PAL se o
de
cu de 4,43
MHz, dar se o de
modulare mai Un sem-
nal cu E..-E y modu-
leaz in amplitudine,
iar un al doilea, cu ER
-E .. in amplitudine sub-
Se emite suma
celor semnale in
amplitudine) cu supri-
Defazajul este
alternativ, +90" sau - 90, linie
linie. Astfel suma semnalelor trans-
mise pe linii consecutive este
cu semnalul E..--Ey,
iar diferen cu ER-E ...
Eticheta mai denumirea de
burst.
La ambele sisteme europene, la
de culoare se
reconstituie din linii succesive.
Pentru aceasta semnalul de cromi-
se demodulatorului pe
una una intar-
cu (perioada liniilor:
2
( )
I
CAF

1/15625 Hz) . in acest fel, demodula-
torul va primi la intrare, in perma-
prin li-
nia cea de pe linia ante-
astfel constitui sem-
nalele de
o intre
cele trei mari sisteme moderne de
TVC care standardul cu
625 de linii semicadrelor
50 Hz putem afirma:
- in ceea ce compatibili-
tatea, sistemul NTSC este mai com-
patibil ca celelalte intre care
minore din acest
punct de vedere;
- calitatea a imagi-
nii color est e ceva mai la
NTSC PAL de SECAM, in
ceea ce unele efecte nedo-
rite care apar la tranzitiile orizontale
dintre de culori diferite;
- sistemul SECAM este conside-
rat cu cele mai mari pen-
tru erorile de urmat de PAL
NTSC;
Referindu-ne la sistemele euro-
pene, care se pot la noi
in trebuie spus pentru re-
programelor TVC in SE-
CAM este necesar un nivel ridicat al
semnalului pentru a nu
se produce alterarea imaginii dato-
rate zgomot ului pe ecran
sub forma unor de ar-
gint") care i n unor
dungi aleatoare de un
In timp, re-
PAL la semnale slabe este
net zgomotul in acest
caz fi ind cu cel de la re-
alb-negru, "purici ".
Astfel, sensibili t atea de
decodare a culorilor, care
nivelul minim al semnalului de in-
trare in T. V. (Ia receptoarele din fa-
milia TELECOLOR) pentru care
apar pe ecran culori corecte sta-
bile este mai de in FIF
11OI'V in UIF la sistemul PAL in
SECAM mai de 150 I'V n FIF
.2501'V in UIF.
In figura 1 se schema
bloc a unui receptor
TVC PALISECAM.
Modulul decodor de culoare pri-
de la modulului
AFI-cale (video-sunet) sem-
nalul de E.
(sau
rea) de EI cele
semnale de culoare
ER-E .. E..--E. prin separarea
demodularea (sau
de
aceea, prin matricierea sem-
nalelor de culoare cu sem-
nalul de sem-
nalele ER, EG, Pentru a reface co-
rect aceste semnale, decodorul tre-
buie identifice natura
transmise pe fiecare linie,
in sistemul
SECAM defazajul ei in sistemul
PAL.
O de TVC, pen-
tru realizarea decodorului de cu-
loare circuite integrate din primele
(TBA 500 TCA 600) , este
in figura 2.
Elementul distinct de recepto-
rul alb-negru il constituie modulul
decodor de culoare bistandard
(PALISECAM) realizat cu un ampli-
ficator de (TCA 640), un
demodulator de (TCA
650) un oscilator de nu-
mai in PAL (TBA 540) precum
modulul amplificator de
(TCA 660) modulul RGB (TBA
530 6 tranzistoare BF 458, cte
pe fiecare culoare).
Semnalul de este ex-
tras din semnalul video complex cu
ajutorul unui filtru trece-banda Cu
ajutorul circuitului integrat TCA 640,
se aduce semnalul de
la o amplitudine se taie
semnalul de pe durata
intoarcerii spotului , se extrage sem-
nalul burst din semnalul de cromi-
se liniile cu ajutorul
detectorului de burst al celui de
identificare se se
un semnal pentru bloca-
rea a culorii (BAC) , in
unele
TCA 640 se in SECAM
in PAL, fiind un etaj
selector de sistem.
in SECAM, amplificatorul de
(TCA 640) ca
amplificator limitator. Semnalul de
este adus la
la una dintre ele linia
de intrziere.
CALEA DE SUNEl ""V
...-----.1 TBA120U, r--
I
TBAB10
!+17V
.-------'Ey
SELECTOR
DE CANALE
-
A FI AMPLI FICATOR -:=--
CALE DE
(VIDEO-SUNET) -.. TCA660
MATRICE
FINAL RGB
TBA 530
FIF-UIF
Ipnpl

RAA
+12V ' !
S INCROPROCE SOR
.
.........
TBA 950
1+17v
BLOC DEALIMEN-
"-
o.--- TARE N
f----
220V
COMUTATIE
120V
O--
BU526
+2iv 2t lL
TEHNIUM 7/111t13
TDA-1.1.0
BAL:EIAJ
VERTICAL
TDA1170
f+25V
BALEIAJ
ORIZONTAL
BD135
BU20B
2fKV
....
r-
r-
h
: ER-Ey
+17V
MODUL
PAL-SECAM
TCA 61.0,
TCA 650,
TBA 51.0
6"BFI.5B

Demodulatorul de
TCA 650 are rolul de a separa
extrage semnalele de
culoare ER-Ey E.-E. prin
demodularea (sau
de
Deoarece cele sisteme
(SECAM PAL) folosesc principi i
de modulare diferite, pentru
demodulare se circuite
complexe, comandate de un
comutator.
Se imaginea color are ca
principali par ametri:
contrastul (ca la alb- negru)

ponderea culor i la o
(Y)
Circu i tul integrat TCA 660
(amplificator de
reglarea contra s tului (prin
mod i ficarea a
amplitudini i celor trei semnale E ",
ER-E, E.--Ey), reglarea
asupra lui E,) precum
reglarea culor i i (pri n
modi fi carea a
semnalelor de cul oare ER-
E. E. -Ey).
De asemenea TCA 660
celui de-al treilea semnal
de culoare (E"-E..)
.precum semnalul ui <;l e
i n timpul int oarcerii
spotului, pe li nii cadre.
Semnalul Ec-E.. se prin
sumare Ee-
E.. = -0,51 (ER-E,) - 0,19 (E. -Er).
Inainte de a fi furnizat la
acest semnal este inversat pentru a
fi i n cu celelalte semnale
de culoare.
Semnalul de (Er)
semnale de culoare (ER-
E. E..--E. ) sunt prelucrate i n
mat r i cea R, G, B Cu
circuitul TCA 530, care furnizeaza
semnalele ER, Ee E .
Aceste semnale, amplificate (n
amplificatoarele finale video ,
catozii tubului cinescop
tricrom,

( I
I
I
\ ". I
I
I
le
3" Gl
)
+200V
GI.
G2
7KV
ts
SIMBOLURI
GRAFICE
ing. NAICU
in continuare cteva noi
simboluri graf.ice auto utilizate pentru :
dezaburire a parbri -
zului (figura 1);
dezaburire a parbri -
zului spate (figura 2) ;
indicator de presiune a uleiului n
motor (figura 3) ;
indicator de a bateriei de
acumulatoare (figura 4) ;
indicator de a lichidu-
lui de a motorului (figura 5):
indicatorul canturii de (fi-
gura 6) ;
desch idere sau port bagaj
spate (figura 7);
deschidere portbagaj sau capota
(figura 8) ;
dispozitiv de pornire la rece (figura
9);
indicator de nivel combustibil (fi-
gura ta) ;
ventilator de aerisire auto (figura
11 ),
prencalzire diesel (fi gura 12) .
. Toate aceste simboluri grafice sunt
standardizate, la nOI n prin stan-
dardul pe t1200 (r espect i v
521-79, 525- '19, 531 - 79, 532- 79,
533- 79, 534- 79, 535-84, 536-84,
537- 79, 539-84, 543-84, 544- 84)
care corespunde integral cu standardul
ISO 2575-1976.
Ac.est e simboluri se pe (sau
lnga) elementul simboli zat pentru
identificarea organului de res-
pectiv sau a indlcatorului de
nare.
Simboluri le grafice se reali zeaza ast-
fel sa contra'steze cu fondul.
Dimensiunile reale ale simbolurilor
prezentate x sunt :
I, 04a x 1, 84a (1); 1,OSa x 1,32a (2) ;
0,548 x 1, 448 (3); O,83a x 1, 2Sa (4);
1, 1Oa x 1,22a (5) ; 1, 4Oa x 1,40a (6) ;
O, 69a x 1, 5Oa (7) ; O, 69a x 1,50a (8) ;
1,OOa x I ,OOa (9) ; 1, 17a x I , OSa ( ta),
1,;}la x 1, 31a (11 ); O,66a x 1, 21a (1 2).
In toate cazurile a = 50 mm.
1
CARBURATORUL
AUTOTURIS'MELOR
/
RENAULT 5
M , STRATULAT
in timpul functionarea carbura-
torului se nefavorabil
asupra de putere, consum
poluare. n cazul acestor manifes-
la care se mai pot
la ralanti , la
intrarea n fum negru la
etc. , este necesar se
La carburatoarele din seria 32 SElA, de care
ne se n mod curent ur-
reglaje: deschiderea clapetei de ac-
la ralanti , deschiderea clapetei de ac-
celerare la pornirea la rece, clapetei de
16
AUTO-MaTa
d
I
t
l
TEHNIUM 7/1993
8
12
I

4
l'EHNIUM 7/1993
aerisire a camerei de nivel constant, cursa
pompei de accelerare, de ralanti, emi-
sia de ca la ralanti.
Reglajul clapetel de accelerare se
face uzinal, iar accesul la de reglare A
(fig. 1) este interzis de o
din motive diferite, s-a dere-
glat , este necesar mai inti s se demonteze
carburatorul de pe motor. Pentru aceasta se
va proceda in modul
- se bateria incepnd cu ca-
blul de
- se filtrul de aer;
- se desface prghia de a accele-
cablul clapetei de aer
- se desfac racordurile de a car-
terului, cel de benzin conducta de depre-
siune;
- se racordurile pentru
rea carburatorulul ;
- se desfac cele de fixare a
carburatorului pe galerie se extrage carbu-
ratorul .
ce carburatorul a fost cu ben-
sau decanol a fost uscat cu aer sau
se trece la de reglare a po-
clapetel de accelerare. Din
unul dis-
pozitiv cu comparator, simplu de altfel, a
din figura 2.
Se dispozitivul cum se
in figura 2, ce carburatorul a fost
nat cu camera de nivel constant In jos. Se
aduce comparatorul cu palpatorul in partea
cea mai de jos a clapetei se compa-
ratorul cu O, care se aduce la
zero. Se in continuare dispozitivul cu
180, p.alpatorul in partea cea mai
in a clapete[ de accelerare, cum se
vede in In se
cota H pe cadranul comparatorului, dimen-
siune care de nivel dintre
cota cea mai de jos cea mai de sus ale ce-
lor laturi ale clapetei. ea cores-
punde datelor din tabelul se efectu-
reglajul opernd asupra A (fi-
. gura 1). Reglajul se o co-
cu din eroarea de
comparator. reglare se mai face o
controlul pentru a ne convinge de corectitudi-
nea
Pentru controlul deschiderii clapetei in pozi-
de se aduce clapeta de aer in po-
in figura 2,
in articolul din anterior. Cu ajutorul
unei bare cu dia metrul tarat se deschi-
derea clapetei de accelerare in raport cu pere-
tele camerei de in partea in care
orificiile de (transfer) . Tija
treb1l'ie dimensiunea prezen-
in tabel pentru tipul de carburator cerce-
taI. valoarea a deschiderii
de cea a grosimii tijei de control, se
asupra 3 (figura 2, din an-
terior al revistei)
lui de
Clapeta de ventllalle a camerei de nivel con-
stant trebuie ocupe la ralanti o pre-
de cota F din figura 3, ale valori
sunt prezentate in tabelul prezentat in prima
parte a articolului. valoarea nu
este ea se aduce la cota de-
suportul clapetei.
cum s-a in trecut , de-
bitul pompei de deci cursa a
acesteia, este determinat de cama de co-
pe axul clapetei obturatoare.
Cursa pompel de accelerare se in-
cepnd prin a pune clapeta de accelerare in
de ralanti . Se aduce apoi prghia de
a pompei in contact cu cama de pe
axul clapetei de accelerare se
de reglaj al prghiei pentru a-I aduce
in contact cu tija a membranei
pompei, care se strngerea cu
0,5-1,0
Reglajul ralanllulul trebuie efectuat dispu-
nndu-se de un turometru un analizor de
ca. in acest scop se de aer G
(figura 4) pentru a un regim de aprox.
700 rotlmin. Se intervine apoi asupra
lui de H pn cnd turB1ia
atingnd cel mai inalt nivel posibil. Se reface
apoi de ralanti la nivelul aproximativ
se ante-
rior asupra H Stabilind in continu-
are intre 700 725 rotim in, se
de pentru a
amestecul cobornd cu 20-25 roti
min. in final, se de ralanti
este intre limitele 675-725
rotim in emisia de ca nu
4,5%. in caz contrar, se fac
asupra celor
in final, se face deoarece ac-
cesul la de reglare a H
este relativ dificil, este mai comod se folo-
o cu cardan pentru reglare.
17
-
I
INTERFON
pentru Ing. EUGEN BROAScA
C,
Pl
. Difuzor Microfon
1
Plecnd de la ceasul cu
realizat cu circuitul integrat MMC
353A. prezentat in nr. 10/ 1992 al re-
vistei. vom realiza un sistem care
poate conecta o la
de alimentare la un' timp programat
anterior. sau deconectarea sarcinii
de la un timp de maxi-
mum 59 minute.
APLICA MMC353A
Pentru realizarea sarci-
nii la se va folosi semnalul ob-
de la de a CI
MMC 353A. iar pentru deconectare
se va folosi semnalul de la
.. RADIO" a circuitului inte-
grat.
Sistemul astfel se va co-
necta la un aparat de radio sau T. V.
MMC 353A un
invers presetabil intre 59 minute 1
minut.
SON t-=6_-+--.
CI
K
RADIO
7
MARIUS MIHAI POPESCU

RADIO
TV
,...---+-0 ot---o FAZA
220VN
PRIZA
de (SON pin 6)
invers (RADIO
pin 7) sunt active pe nivel logic 1.
Cele semnale sunt aplicate pe
cale ale Pl. Sem-

DECIBELILOR
CU INSTRUMENTUL
DE
Cele mai multe aparate de o
in dB. De obicei aceasta nu se fo-
necunoscndu-se modul ei de utilizare.
Decibelul (dB) este submultiplul zecimal al be-
lului (IB=IOdB) unitatea de a nivelului.
exprimat logaritmic. Numele provine de la
Graham BeII. coinventatorul telefonului
tor-receptor (in 1876) .
Se pentru exprimarea valorii
in putere se .
P
Ap [dB] = 1010g -.-
P mtr.
Pentru exprimarea valorii in curent
sau in tensiune se cont de
a puterii de tensiune curent
18
Ing. NAICU
I t
(P
U'
R
l' . R} . Aceasta
tensiunea sau curentul cresc de 10 ori. puterea
de 100 ori (lO') . Deci este necesar ca la o
de 10 ori a nivelului tensiunii sau curen-
tului o cu 20 dB a nivelu-
lui lor nu cu 10 dB ca in cazul puterii.
Vom avea deci
U
Au [dB] = 20 log U intr.
Ai[ dB] = 20 log
I intr.
vedem ce de mai sus.
cazul unor tensi uni aplicate unui amplifica-
tor (cu nivelul curentului se rar. 'deoa-
rece acesta este greu de la intra-
rea sa 100 mV (0.1 V) la
IOV. amplificarea in tensiune se face
de 100 Ofi (IOV/O.IV). La dB corespunde
aceasta? Inlocuind in de mai sus
U
A
u
[dB] = 2010g,n -
U
-'-= 20 log '0 10' =
mtr.
= 20 2 = 40 dB
Continund in mod putem tabe-
lul:
1 = O dB
1.5 = 3 dB
2 = 6 dB
3 = 10 dB
5 = 14 dB
10 = 20 dB
100 = 40 ,dB
1000 = 60 dB
un alt exemplu: Tensiunea de la intrarea
amplificatorului este de 0.5 V iar la de 10 V,
Amplificarea in tensiune va fi :
U
A =--
u U intr.
10 V
0.5 V
= 20.
TEHNIUM 7/1993
A2 = 12 Kil
T1 = BC 109
A3 = 3,3 Kll
A4 = 360 n
C7 = 4,7 ",F/35 V
P1 = 1 kll/10 g
C5 = 100 ", F/ 35 V
C6 = 100 ", F/35 V
A7 = 47 11
C11 = 220 ", F/35 V
A5 = 82 !l
C3 = 10 )lF/35 V
C9 = 220 )lF/35 V'
Difuzoare 4J!/O,5 W
C8 = 100 ",F/35 V
C7 = 68 pF
C10 = 47 ",F/35 V
D8 = PL 12Z
A6 = 330 il
D1 , D2, D3, D4 = 1 N4001
Transformator 220 V 112 V
in figura 2 sunt date
pieselor, inclusiv amplasarea: trans-
formatorului de pe cablaj. Di-
fuzoarele, comutatorul
metrul de volum se pe
carcasa interfonului.
Schema se compune
dintr-un etaj de amplificare in emi-
tor comun realizat cu tranzistorul
BC 109, sau alt tranzistor cu zgomot
redus, urmat de un amplificator de
putere cu sarcina la realizat
cu circuitul integrat TBA 790. Pola-
rizarea tranzistorului T1 se reali-
prin intermediul divizorului re-
zistiv A1, A2. Aolul condensatorului
C1 este de filtraj al tensiunii, C2 -
difuzorul la intrare pe post
de microfon, condensatorul C3 de-
in alternativ din
emitorul tranzistorului T1, A4. Con-
densatorul C4 are rolul de cuplaj cu
intrarea amplificatorului de putere.
P1 are, pe ro-
lul de reglare a nivelului semnalului,
rolul de pOlarizare a primului
tranzistor din CI-TBA 790. Compo-
nenta C5 are rolul de filtraj al
preampl ifi catoru I ui di n i nteg raI.
Componentele A7, C6 sunt ele-
mente de Condensatorul C7
are rolul de compensare in frec-
in timp ce condensatorul C8
are rolul de boot strap. Comutatorul
K (cu are rolul de a in-
versa cele difuzoare intre ele,
prin aceasta realizndu-se duplexul
convorbiri i. Stabilizatorul realizat cu
tranzistorul T2 este un stabilizator
serie a tensiune de stabilizare
este de DZ (PL 12Z). Valorile
componentelor din sunt ur-

C1 = 120 )lF/35 V
>C2 = 4,7 V
A1 = 150 Kll
K - comutator cu 2
perechi de contacte
T2 = BD140
KS 1+)
,.
OZ
1
Trafo
Cg
de
rL
N
retea
,
o
N
DJ
4
o
o
o
(-)
nalul de al P1 va fi apli-
cat pe una din P2,
intrare fiind la ni-
vel logic 1 (V"n).
Poarta P1 este de tip SAU-NU fi-
ind cu 1/4 MMC 4001.
Poarta P2 1/ 2 MMC
40107. este de tip
are o capabilitate de ie-
in curent tipic 136mA.
valoare este pen-
tru a comanda direct pe un
triac. Deoarece
este cu in gol, se va monta
A intre V DD.
real timpul de
Deoarece semnalul de este
activ timp de 7 minute, in
acest interval trebuie inchis intreru-
I pentru a put:la realiza con-
tinuitatea In caz contrar,
sarcina va fi
Triacul se va monta pe un radiator
de aluminiu, izolat de acesta
printr-o folie de Se va res-
pecta conectarea a monta-
jului la identificndu-se in
prealabil faza nulul de ali-
mentare.
A = 120A
K = comutator 2 circuite x 2
I = 2A/250Vca
BOBLlOGAAFIE
1. revistei TEHNIUM
2. DATA BOOK Microelectronica
1991
comutatorului K au
toarele
1 - ceasul in
regim de pe sistemul pro-
priu, realizat cu MMC 334. Intrarea
A a P1 va fi pe nivel
logic O.
2 - sarcina va fi
la in momentul in care se rea-
dintre timpul
Pentru realizarea sar-
cinii de la se vor parcurge ur-
etape: se
butonul SL, iar cu ajutorul butonului
MIN se va programa in-
vers pentru un timp maxim dorit. Se
cele butoane apoi
se deschide 1.
scurgerea timpului programat, pe
poarta triacului nu va mai exista
semnal de triacul se
Sarcina poate fi conec-
sau manual folo-
sind doar 1.
faptului se cu
tensiunea (220V/50Hz) se vor
lua toate de im-
potriva
Lista componentelor
CI = MMC 353A
P1 = 1/4 MMC 4001
P2 = 1/4 MMC 40107
Tr = TB6N4
A
B
O O
1
O
La dB corespunde amplificare? Se
astfel: A" = 20 = 2 . 10 = 6 dB + 20 dB
= 26 dB. Se nivelurile logaritmice (in
dB) se in timp ce rapoartele
toare se
Amplificarea in dB se mai
Dar aparatul de direct posibilita-
tea ului (in dB) mai fie ne-
voie vreun calcul.
Unele aparate au pOSibilitatea de extindere a
scai ei de dB, avnd desenat pe
un tabel cu valori. In acest caz, acul apara-
tului scala de se trece apa-
ratul pe domeniul imediat superior la citire se
la aparatului de dB indi-
cat in tabel.
Se astfel : se instrumen-
tul de comutat pe scala de ten-
siune la intrarea amplificatorului
(Uintr.). Se nivelul semnalului aplicat din
generator (G) cnd instrumentul O dB.
Se instrumentul la se
direct amplificarea in dB
>
TEHNIUM 7/1993
\
in dB are o valoare in-
s-a nu un amplificator, ci un
atenuator. Poate fi cazul unui amplificator la o
in afara benzii acestuia la care
devine negativ (atenuare a semnalului).
Utilizarea a nivelului in
dB cteva avan-
taje. Pe de o parte gruparea unui domeniu foarte
intins de valori intr-unul mult mai restrns. Astfel.
U1eliire
I
Sarcina
C:A+B O E=C'D
1 O
O
un domeniu unde intre 1
1 000 000 se va concentra intre limitele O 120
dB. Pe de parte, este mai
de adunare care se in cazul
in dB de cea de De
exemplu in cazul unui amplificator format din
multe amplificatoare conectate in adu-
narea in dB a etaj ne furni-
amplificarea
un ultim avantaj in cazul amplifica-
toarelor de din faptul intensi-
tatea auditive cu lo-
garitmul sonore, deci exprimarea
se face in dB vom avea o a
sunetului
se in dB, intervalele
de se pot exprima in decade sau oc-
tave.
Decada este intervalul cuprins intre va-
lori aflate in raportul 10 (sau 1/ 10). De exemplu,
intervalele cuprinse intre 0,1 1 intre 1 10 sau
10 100. .
in exprimarea prin decada unei luni in-
cu totul altceva anume un interval cu
10 De exemplu: prima zilele de la
1 la 10, a doua zilele de la 11 la 20 etc.
Octava intervalul cuprins intre
valori aflate in raportul 2 (sau 1/2). De exemplu:
intervalele cuprinse intre 1/2 1, intre 1 2
intre 10 sau 20. in se acest
termen cu
19
VIDEORECORDERE
VIDEOCAMERA
{URMARE DIN Nr. TRECUT)
3
Registru
de
transf r-
verilcal '-_
cu celule
r
_
CCD I
.... '--
r-
suri de '--
timp
..
t
Registru de lectur!!

Impulsuri semnale
de timp video
de fotodiode, repartizate
sub de linii coloane, sunt
conectate la liniile de transmisie le-
gate la un registru cu decalaj ori-
zontal , constituit din bascu-
lante MOS, cu efect de cmp.
in figura 2 este reprezentat sche-
matic un captor de imagtne cu
(MOS).
serea liniilor orizontale inlre
cadre ale imaginii se prin se-
lectarea liniilor
Comutatoarele MOS, asociate ele-
mentelor de imagine sunt coman-
date de impulsurile de baleiaj
transmise de registrul de decalaj
vertical (y), sarcinile electrice
rute la bornele dispozitive-
lor de linie, culese astfel , sunt tran-
smise prin intermediul liniilor de
transmisie verticale, ' elementelor de
comutare orizontale. Acestea din
sunt deblocate, in mod sec-
de impulsurile de ba-
leiaj provenind de la registrul de ba-
leiaj orizontal , sarcinile fotoelectrice
prezente la nivelul linii lor de tran-
smisie verticale pot astfel
prin elementele de comutare Orizon-
fie culese la de aces-
tea.
parte din dispozitivele cu
transfer de cunoscute sub
numele de CCD (Charge Coupled
Devices) , captoarele cu transfer de
cadru sunt prezentate in figura 3.
Aceste dispozitive au fost dezvoltate
de BeII Research, incepnd cu anul
1970.
Se observ din figur aceste
captoare cu transfer de cadru pre-
zone: prima
analizei de imagine, cea de-a doua
(situat sub prima) servind la me-
morarea sarcinilor fotoelectrice ' in
timpul unui cadru. in mod practic,
de memorie conduce
la dublarea totale a cap-
torului se pe partea
sub zona de imagine.
Sarcinile fotoelectrice car,e sunt
astfel memorizate sunt luate in mod
in timpul perioadelor de
20
blanking orizontal , cu un registru de
orizontal.
Dat fiind faptul ele-
mente de imagine, dispuse in co-
loane, sunt utilizate pentru analiza
cadru, acestor ele-
mente verticale este redus la
tate, in raport cu liniilor de
imagine.
Pe de parte, timpul de inte-
grare fiind perioada unui cadru,
rapide pot fi redate cu mai
cu captoa-
rele al timp de integrare co-
respunde cu cel al unei perioade de
imagine.
Pe captorilor
cu transfer de cadru este de
constituente ale
un,ei linii de imagine.
In figura 4 se
unui cap tor de imagine cu transfer
interlinie. Acesta este in
mod egal din fotodiode aliniate pe
(in rnduri) pe
(in coloane) . de transfer fiind
comune cadru, timpul de in-
teg rare este egal cu du rata unei
imagini.
Fiecare dintre coloane este
prin intermediul unei de tran-
sfer cu un registru vertical , care
in faze de tip de
cadru.
Tip1 2/3'
G V Ci G V Ci
G V Ci G V Cr
G V Ci G V Ci
G
,
Ci V G V Ci
G-galben
Mg-magenta A-albastru
Ci-cian V-verde
cont c celulelor
CCD al registru vertical este
egal cu de linii orizontale
ale unui cadru, fiecare dintre aceste
registre deci cu
mai celule CCD punc-
te-i magine, acestea din cores-
punznd fotodiodelor de ana-
a captorului.
Dat fiind faptul de tran-
sfer sunt comune fiecarui cadru,
timpul de i ntegrare este egal cu du-
rata unei imagini. Principala conse-
fiind la
luarea unor imagini
rapide sau realizarea unor ca-
dre panoramice rapide.
in figura 5 sunt redate de-
talii de real izare a filtrelor de cu-
loare cu in linie (tipul 1)
cu mozaic (tipurile 2 3) .
Aceste filtre, asociate diferitelor ti-
puri de captori de imagine sunt in-
dispensabile pentru sem-
nalelor electrice care redea sen-
de culoare imaginilor vizuali-
zate.
La filtrele cu in linie se
folosesc elemente de culori com-
plementare (galben, verde, cian) , iar
la filtrele cu mozaic chiar
culorile primare (verde, albas-
tru) sau elemente de culori comple-
mentare (galben, cian, magenta,
verde), constituite in grup de cte

in linii mari captorilor de
Imagine este de dimen-
siunile geometrice al e de
celule fotosensibile care
de Acestea sunt mi ci
lor poate fi crescut pentru
o de Se
poate deci o foarte
a imaginii.
Optimul se atinge cnd
de al unui captor cores-
punde maximului teoretic de punc-
te-imagine posibil (intr-un anumit
standard T. V.) care se pe
ecranul televizoarelor.
Astfel intr-un standard cu 625 de
linii nu se va cont de lini-
ile de baleiaj orizontal care
efectiv la elaborarea imaginii. O
Porti de
transfer
parte din linii sunt inactive, fiind
. pierdute in timpul cursei de intoar-
cere a baleiajului, sau sunt utilizate
pentru sincronizarea imaginii, ori
pentru transmiterea de
teletext sau datelor de control
(aprox. 50 linii) . Mai deci un
de 575 de linii utilizate in
mod efectiv.
Considernd in mod ideal , di-
mensiunea a unui punct-i-
magine este cea a grosimii unei linii
de baleiaj orizontal (deci , 1/575 din
unui ecran de televizor)
dat fiind raportul 4/ 3
al ecranului T. V., se ajunge la
un total de 575 x 4/ 3 = 766 puncte-i -
magine pe lungimea unei linii de ba-
leiaj. Ceea ce corespunde unui ma-
xim de 766 x 575 = 440450 puncte-i-
pe intregul ecran T. V.
In termenul de punct-i-
magine este inlocuit frecvent de
punct-linie, cnd ne referim la defi-
pe a unui captor.
Este vorba de determinarea
lui de detalii elementare ale unei
imagini care se pot separa vizual pe
un ecran T. V.
De multe ori se deflnilia
a unui captor de imagine
(videocaptor) cu cea de rezolulle a
tubului de televizior sau monitor (vi-
Aceasta cores-
punde de linii de baleiaj
care pot fi vizualizate pe
ecranului.
Este deci impropriu ca termenul
de Uni i" fie utilizat pentru
a preciza in loc
de de punctellinie", care nu
nici o ambiguitate.
Astfel un captor considerat cu
o deflnille de 766 punc-
te-linie este de fapt caracterizat de o
rezolulle orizontali de 766/2 = 383
perechi de linii T. V., trebuie
, cont de liniile inlerliniile
verticale care se pot pe
mea ecranului.
BIBLIOGRAFIE:
1. revistei "Le Haut Par-
leur
2. revistei "TEHNIUM"
4
Imp'ulsuri
de timp
fi'llZ'm __ .-.
Tip2
V
V A
V
V A
5
Registru de
transfer veri1col
cu celule eCD

_____________ ______
Registru de eCD orizontal vi dea
2/3" Tip 3 1/2"
V V Mg V Mg V Mg
V A V A
G Ci G Ci G
V V
V Mg V Mg V
V A V A
G Ci G Ci G
TEHNIUM 7/1993
VIDEO CAMERA.
NREGISTRAREA
SEMNALELOR VIDEO
Ing. NAICU
/
Bobina
debitoare
Camerele video pentru
nregistrarea lectura semnalelor
video, ca videoca-
setofoanele.
In figura 1, este prezentat un me-
canism de clasic (VHS) care
un tambur nclinat, rotativ
(1500 rot/ min) pe care sunt plasate
capete video. Acestea descriu
pe banda magnetica, la
180 pe piste paralele
oblice (figura 2) .

TlagneticO
\

I
B Ohir-CI
r e'-ep-uorr.
Pistele au lungimea cu IU-
tamburului
corespund unei (respec-
tiv lecturi) a semnalelor reprezen-
tnd un cadru imagine au durata
de_ 1/ 50 s (20 ms) .
In acest mod se o
ntre capete
banda (3-5 m/s), nece-
pentru nregistrarea lectura
semnalelor video. a
acestora este de cea 250 ori supe-
celei mai ridicate a
soectrului audio.
2
- I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I Partea cu
/1 suportul
-_...... I 1n figura 3 se caracteristl-
Se I d e I
cile constructive ale unui cap video
nsu rotatlv. Circuitul magnetic al capete-
rotatie I lor se cu o
, I la cald bobinele asociate,
I
ite din cteva spire (3+5). intreflerul
I ",,:unghiul de
I nclinare
are valoarea de 0,3 microni (I'm).
I 1n figura 4, sunt prezentate cteva
I
tipuri de capete video rotative cu
superioare, montlie pe
videocamerele ' din ultima
I Tambur
I I
superior rotativ
I I

inclinat
Tambur inferior
fix
TEHNIUM 7/1993
I
Piste video
dispuse oblic
Fi ,2.
Una dintre cele mai evo-
luate o constituie capetele amorfe
multi strat, al miez este format
din structuri suprapuse pe un sub-
strat magnetic (figura 4a). O va-
o constituie capetele denu-
mite "metal-in-gap", n .care .ntrefie-
rul este ascuns de un film din mate-
rial amorf, asigurnd O focalizare
ntr efier /', '" !m:
I t ,/2mn
i O,2mm
3
W 1 J
32
,um:VHS(SP)
. 34,4fJm:Video-8
'i+(
/'\ nfrefier (SP)
\ ncJ inot
i " -
4
lAI
la)
" ' 6(V,HS)
10
o
(Video 8)
Straturi de
materiale
Substrat
nemagnetic
Stic I (N i chel Ti-Mg)
FIlm de
Sendust Sti
lFe-SiAll
21
mai a fluxului mag'lolltic (figura
4b). .
O altii e video-
camerelor S-VHS H 1-8 ale
benzi magnetice speciale
mai puternici de magneti-
zare dect cele clasice. teh-
nici se la mai multe va-
riante de capete din
cu straturi de material amorf o
calA din care
concentrarea fluxului mag-
netic la nivelul intrefierului (figura
4C).
Ilustrarea modului de inregistrare
de a semnalelor video pe
o se face ca in ti-
IllAra 5, aceasta fiind cu
modul de inregistrare a semnalelor
audio cu un magnetofon. Similitudi-
nea in faptul i n ambele
.cazuri , semnalele electrice (care
audio sau video)
sunt aplicate (sau culese in cazul
lecturii) la bornele bobinelor capete-
lor magnetice, unde ele sunt utili-
zate pentru a crea n grosimea stra-
tului magnetic al benzii o succe-
siune de minusculi N-S, a
cAror este de frec-
semnalelor
In prezent, formate (VHS
VIDEO-S) sunt larg in
videocamerelor.
6
IVHS'IStandard"1
Tambur de
anaJfzO
%= 62mm
{1500rot.lmin.)Sens de
Astfel, in cazul VHS-C, la care
diametrul tamburului formatului de
origine era de 62 mm, acesta se va
reduce la 41,3 mm. viteza lui de
a fost de la 1500
rol/min la 2250 rol/min.
O modificare in intro-
dUGerea a patru capete video (in loc
de care sunt dispuse la 90
unul de altul (in loc de 180 ).
Din figura 6 se la sis-
temul VHS-C banda se
pe 270 din
tamburului, de 180 la formatul
no/mal (VHS "standard").
In schimb, particularic
pistelor video, audio sincro
nu nici o modificare (figura
7), ceea ce compatibilitatea
de utilizare pe aparate VHS stan-
Strat
Suport
polieste
r
Bobinaje
Semnale video:
de 1nregistrare (j)
de lectu rO: (2)
,
5
I
Sensul de
Ide plasare
al capu lui
1 vid eo
-..

Zone mag netlzate
videc
vOzuto pe
muchie
Tambur de

Mr= 41,3mm
( 2250rot/min.)
IVHS-cl
1
- I
-- 1
t: __________ J)
Sens de rotatie
dard a videocasetelor VHS-C, prin
intermediul unui adaptor mecanic.
La sistemul Video-8 "compact".
trecerea de la tamburul de 40 mm la
cel miniaturizat de 26,7 mm a con-
dus la unor Una
dintre ele in utilizarea a pa-
tru capete rotative, i n loc de
crescnd viteza de a tam:
burului de la 1500 rol/min la 2250
rol/min. in ceea ce modul
de a benzii magnetice pe
tamburului, unghiul
care era de 221 la origine (necesar
pentru inscrierea pistelor PCM) a
crescut la 292, vizibil in figura 8.
Nici de nu s-au mo-
dificat caracteristicile pistelor video,
incluznd in special "pi-
lot" ale sistemului ATF (Automatik
Track Finding) responsabile cu ur-
pistelor (figura 9).
Traseele benzii intre
tamburul de sunt specifice
format subformat in
A,B=capete video
rotati v e
A,A,B;3= capete video
rotative
parte. De remarcat faptul la VHS
"standard", cu bucla de n
M, acest traseu nu s-a modificat de
la sa in prezent (fi-
gura 10). Acest traseu o
lungimii
mici a benzii extrase din videoca-

7
' slncro
Primul format , Video Home Sis-
tem, cu subformatele sale (VHS-C
VHS-HI FI, S-VHS, S-VHS-C-HI FI)
band cu
mea de 1/2 inch (1 inch = 25,4 mm).
Cel de-'al doilea format varianta
sa Video-8
"High-Band", sau Hi-8,
banda de 8 mm.
Toate tipurile de aparate
n/rte anterior principiul de
a benzii magnetice
cu ajutorul capetelor video rotative.
Dar, in ceea ce
de realizare a tamburului rotativ, a
vitezei sale de a
de capete ,utilizate, apar
intre forma e.
dictate de mi-
niaturizare, la videocamerele VHS-C
la cele Video-8 "compact" se utili-
tambururi rotative de dimen-
siuni inferioare celor clasice.
22
8
270
0
r.tambur =4Pmm; 2250 rot./mi n.
180
0
l'tambur::6Lmm; 1S00rot./min.
Partea cu
suportul
I Video-8"Standarq" lr;ste
B

(CONTINUARE iN NR. VIITOR)
,
Tambur de
analizCl

magnet1cO B B' Tambur de onalizO:
-40mm
(1500rot. Imi n.)
A,B::: Capete video rotative
di spu se la. 180
0
'---' 1/I=26,7mm
{ 2250 ro+./min.l
A,A,B,B'=Capete video rotative
dispuse la 90
0
Fi .8.
TEHNIUM 7/1993
MARMURA

Elemente arhitecturale din orna-
granit .
M.bil
i
", I,mi.", .bi"" d" ... ti" din ma ..... ,iI
ornamentala.
Placaje din granit.
Monumente funerare.
prefabricate din ornam
en
-

Tapet marmaroc mozaic calibrat .
,de montaj elemente orna-
granit.
Utilaje pentru prelucrat
Proiectare consulting de specialitate.
B-dul Noi, Nr. 25, Sector 1,
Cod 78404 Telefon: 66724 04
Telex: 10135
Fax: 667 22 85
S Redactor
ecretar general ILIE MIHAESCU
Redactori: V. NAICU
TEHNIUM 7/1993
1. CAMPEA'NU
GE CU
M M
RGE

. ARINESCU
Editura Pr . .. .1. Mltlon.'" S.A.
Tipa I '
I
executat
a Imprim '
B
ena "Coresi"
ucuresti
tlNDEX 442121
- Copy ' rlght Tehnium 1993
23
lastiris.A.
SOCIEt'ATEA
DE SCULE CU SUPERABRAZIVI
DIASFIN S.A.
S.C. "DlASFIN" S.A. are ca
obiect de activitate producerea
comercializarea, la intern ex-
tern, a unei game largi de scule
. cu superabrazivi (diamant sinte-
tic, de bor, poli- .
cristale de diamant sintetic):
scule pentru prelucrarea
carbyrilor metalice sinterizate;
scule pentru prelucrarea
otelurilor tratate;
scule pentru prelucrarea
sticlei ceramicii;
scule pentru debitat pro-
filat materiale de constructii
granit,
gresie, lemn, etc.);
scule pentru indreptat
profilat corpuri din abraziv con-
ventional; ,
filiere pentru trefilat

scule diamantate de, uz sto-
matologic . .
Spernd intr-o colabo-
rare in viitor, multumim pen-
tru interesul acordat produselor
noastre.
Pantelimon nr. 1, sector 2, cod 73381 - - ROMANIA
Tel. 6354829, Fax: 6426835, Tlx: 10466
KTTECHNOLOGY
Distribuitori
ASSITEC 096-190337 - SINTEC Baia Mare - ELCOM Bis-
099-021223 - GEDAS Suceava 098-721795 - AMI CORPORA TION
098-139301 - VICRO 097-681494 - SPRINT 097-141471 - SET
SERVICE Piatra 093-619158 - ERIMEX 092-151240 CAREDA
Cluj-Napoca 095-112376 - ATTS ELECTRIC Oradea 099-135302 - GRODEN
092-118053 - SC SAMTRONIC INF SA 091-682719.
Str. 11 Sector 1 70741 Bucharest Romnia Tel. 40-0-152316 Fax
40-0-120581