ă ă pentru ş

-
VIATA CA O Ă DE Ă
,
Nu ne propunem ă ă aici
ă ţ oferite de ţ INTERNET, acest
subiect "fierbinte" al tehnologiei ţ
care a transformat globul ă intr-un
biet "sat global"; s-au scris despre acest
subiect zeci de ă ţ ş sute de articole, numai
În tara ă Si oricum, ne-ar fi mult mai
. ,
usor ă scriem despre ce nu se poate face pe
INTERNET. Ar ocupa ţ mai ţ
Dintre componentele INTERNET-ului ,
World Wide Web-ul a dobândit o popularitate
ă În ultimii ani. Spre deosebire de
ţ punctuale, Web-ul produce o
ă ă ţ ţ publicarea
ţ punerea ei la ţ celor
ţ devenind astfel o ă ă de
mass-media.
ă debutul românesc pe Web
(începutul anului 1994), ă ă deja mai
multe ţ (cotidiene, reviste din domeniul
calcul atoarelor etc.) care pot fi citite si pe
ecranul monitorului. ă ă nu peste ă
vreme revista TEHNIUM va fi pe Web. În
lume, serviciul WWW ţ mai multe reviste
de ă ă numim aici numai celebra
ţ ă Electronique Pratique
(http://WWW.eprat.com).
ă prin anii '60, limbajul hypertext a
evoluat la început lent, ă la începutul anilor
'90.Apoi , popularitatea Web-ul ui a ă cele
mai optimiste prognoze. Astfel, În ultimii doi
ani, la un interval de timp de numai câteva
luni, ă utilizatorilor, al serverelor ş al
documentelor s-a dublat, transformând ideea
ţ electronice Într-o ă ă
industrie În ă ascensiune.
INTERNET-ul a devenit ă în primul
rând, un mijloc practic de a derula afaceri. Se
,
prevede ă utilizarea acestei imense ţ de
ţ ş a WWW)Înscopuricomerciale
va atinge în anul 2000 (deci , peste numai 3
ani!) cifra de 100 de miliarde dolari USA, iar
ă de oameni care vor avea acces la
Web va ajunge la peste 160 de milioane ţ ă
de numai 16 mi lioane în anul 1995, de
exemplu). Familia ţ (vocabularul
se ă ţ ş nu-i ş va deveni astfel
ă Nici nu e de mirare, În aceste ţ
ă în INTERNET, ă de rnilioanele de useri
obisnuiti se ă si câtiva hackeri (ce ă
. . , ,
spuneam despre vocabular!), unii ş din ţ
ă Acestia au un scop precis: distrug
munca celorlalti! Câteva ziare si posturi de T. V.
. .
i-au prezentat pe ş ca pe ş ă ţ
eroi, când de fapt ei nu sunt decât niste simpli
infractori (chiar ă ţ ă are
lacune in ă ţ ă
Nu-i incurajati , ci ă ă ă
INTERNET-ul este una dintre principalele
noastre ă de a ne integra În lumea ă
ş indi vizi ă un obstacol ,
expunându-ne chiar pericolului de a fi ţ
Ti neretul român, cel format si la "scoala
, .
TEHNIUM", este în primul rând constructiv,
preocupat ă asi mil eze ş ţ noi din
domeniul tehnologiilor avansate ş apoi ă le
aplice practic, nicidecum ă ă ă
tehnica În general, ş electronica În special
ă nu numai la formarea deprinderilor unor
foarte buni profesionisti , dar si la modelarea
. .
unor caractere puternice.
Iar dintre cei aproape un miliard de
"i ntemauti" estimati pentru inceputul mileniului
. .
trei, cei proveniti di n rândul cititorilor
TEHNIUM-<Jlui, vor purta, desigur, cu ei ţ
ă a ţ
Serban Naicu
,
Redactor ş ing. Ş NAICU
Abonamentele la revista TEHNIUM se pot oontracta la toate oficiile ş din ţ ă ş prin filialele
RODIPET SA, revista figurând la pozitia 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodicitate : ţ ă
ţ abonament ă de ă
• Materialele in vederea ă se trimit recomandat pe adresa: ş OP 42, CP 88. Le
ş ă cu deosebit interes. Eventual , ţ ţ ş un ă de telefon la care ţ fi ţ
• Articolele nepublicate nu se restituie.
AUDIO
o
EFECTE SONORE ÎN Ă Ă Ş Ă (1)
CIRCUITE INTEGRATE PENTRU Ă Ă
O
8
Începând cu acest ă
revista TEHNIUM propune cititorilor
ă un nou serial. Serialul ă
ţ unor aparate
specializate pentru ţ
efectel or sonore, baza le În
exclusivitate pe tehnica ă
electronice a semnalelor de
ţ ă
ş domeniul producerii
efectelor sonore prin tehnica
intârzierii electronice este deosebit
de interesant, modern ş atractiv,
materiale specifice apar foarte rar În
literatura ă pe plan mondial.
La noi, singurele materiale pe
ă ă au fost prezentate de
ă autorii serialului care
ă În acest ă
bucurându-se de un real interes din
partea cititorilor.
Acest seri al se ă
unei largi categori i de ş de
la ă ă la cei ţ ş
ă aspecte concrete, de
ă ă refer i toare l a
ţ ş uti li zarea
procesoarelor de efecte sonore.
Serialul este structurat in ă mari
ă ţ procesoare analogice ş
procesoare digitale. Partea cea mai
ă a serialului ă În
prezentarea procesoarelor pentru
producerea efectelor sonore În
ă ă cu ţ delta.
Acestea sunt prezentate pentru
prima ă În literatura ă
Procesoarele prezentate au
diferite grade de complexitate ş
permit ţ unei game largi de
efecte sonore. Dintre acestea,
ă pe cele mai apreciate:
phaser/who-phaser, flanger static ş
dinamic, cho r us, resonance,
computer voi ce, vibrato,
ţ ecou, multiecou ş
repetare ă
Autorii serial ului sunt nume
binecunoscute cititorilor ş cu
ă ă În acest
domeniu. Aure li an ă ă a
prezentat materiale specifice in
ă cu peste 15 ani, În ţ de
prestigiu. ă ă ă ă are
ă interesante În domeniul
efectelor sonore computerizate.
1 EIINlUM. Nr. 6/1997
Aurelian ă ă
ing. ă ă ă ă
ă ţ
Înainte de a trece la prezentarea
circuitelor integrate specializate pentru
intârzierea ă ă
ă necesare câteva ă
referitoare la serialul care ă În
cunoscui În special de ă utilizatorii
PC-ufilor; ne referim la ă de
sunet. cunoscute sub numele
comercia l de SOUND BLASTER.
Acestea permit nu numai inregistrarea
ş redarea sunetului, dar ş
acest ă al revistei.
"
" ă comple,e ale
-<> =r :l.J...rr---o-r :W:j

I
Figura 1
Ne ă la începutul erei
sunetului digital. Denumiri ca CD
(Compact Disc) , DAT (Digital Audio
Tape) sau DDL (Digital Delay Lines)
fac parte din limbajul curent al
aud iofil ilor. Aceste sisteme permit
Înregist rarea, redarea ş procesarea
ă a semnalelor de
ţ ă ş ă pentru
conversia acestora la convertoare cu
ţ ă Conversia cu
ţ ă conduce automat la
ţ unor parametri care
ă redarea ă a
sunetului, oferind ţ inedite ă
ne gândim la filmele cu pistâ ă
ă vizionate Într-un cinematograf
dotat cu sistem de redare DOLBY
STEREO SURRaUND - DIGITAL).
ţ parametri specifici
sistemelor audio digitale au puterea de
a convinge: ă În ţ ă
perfect liniar în domeniul 20-20.000
Hz, ă ă in jurul valorii de
100 dB, distorsiuni armonice infime, de
ordinul a 0,005%!
în acest context se impune ă
amintim ş de alt produs digital ,

I "
.2
Figura 2
ţ ă ş de exemplu,
SOUND BLASTER-ele, ca ş DDL-
urile, constituie mijloace ideale de
producere a efectelor sonore pe care
le Întâlnim În multe ţ muzicale.
Din punctul de vedere al efectelor
sonore, În special al ţ ş
ecoului, SOUND BLASTER-ul ă
dezavantajul ă nu permite ţ
acestora În timp real, ceea ce
constituie o ă limitare În cazul
producti ilor "Iive" .
Serialul care ă În acest
ă al revistei ă cititorilor
scheme ale unor procesoare simple
pentru producerea efectelor sonore ş
Îi introduce pe ă În lumea
sunetului digital. ă de la
·ISV
,
"
d TDAI 022
1,
,=
f-o
100K
I
l'
, ,
'"


Dl D2
Figura 3
1

."
" "

lOOr\F
,
, ""'"
J--o --<>
--<>
<>--1
IDA1022 ,
"""

inceput ă spre deosebire de
sistemele digitale enumerate mai sus,
(a ă ţ se ă pe
convertoareAlD ş DIA cU ţ de
16 ţ procesoarele digitale
prezentate În acest serial ă cu
convertoare pe un bit. Acest lip de
conversie simplu ş acceSibil este
recomandat amatorilor, pentru
familiarizarea cu procesarea ă a
semnalelor de ţ ă Dar
simplitatea ş accesibili latea
procesoarelor digital e care
ţ ă cu conversie pe un bit
sunt ă printr-o calitate ă
a semnalului procesat. ţ
ă ne face ă
ă ş ă un
procesor cu convertoare
pe un bit, elaborate ş bine IIXW
,
,t>I
Figura 4
de prezentarea procesoarelor pentru
producerea efectelor sonore În ă
ă cu modulatie delta; ă
prezentare se face pentru prima ă
in literatura ă de la noi.
ă În mod expres ă
toate schemele procesoarelor
prezentate in aceste ă ă ţ ale
serialului sunt de conceptie ă
preluarea acestora in scoput ă
sau al ă oomerciale impune
aoordul scris al autorilor ş al redactiei
noastre.
O ă parte a serialului este
ă unui procesor digital pe opt
ţ preluat din literatura ă ă am
" "
"",-
reglate . poate ă S8-t> 0..--11---1-----. -'-1
5
lDA1022 6
AUDIO
de ţ a efectelor sonore prin
tehnica intârzierii semnalelor. ă
ă s-a impus definitiv, ă
ţ aplicativ nelimi tat, care
ă posibili tatea producerii celor mai
impresionante ş bi zare ef ecte.
înlârzie rea semnal elor de
ţ ă se face prin intermediul
unor dispozitive specializate, denumi te
linii de Întârziere - delay lines -, care pot
realiza intârzieri de la câteva zeci mi de
ă ă ă la câteva sute de
mili secunde.
Dispozitivel e clasice de
Întârziere ţ ă pe principi i
acust i ce , el ectromecan ice ş
el ectromagnetic e. Progresel e
tehnologice remarcabi le din domeniul
microelectronici i au ă ă
realizarea liniilor de întârzi ere pur
ă ale ă avantaje
incontestabil e le-au pus În ă pe
cele clasice. Di ntre avantaj el e
specifice amintim:
- versatilitate, flexibilitate ş ţ
deosebite;
- calitate foarte ă a semnalului
115'1
'''''
L----- ,--------
5
"""""
8
apropie de calitatea unui lOCI( L,'""r::-.....
procesor care ă cu lC< ţ conversie pe 8 ţ cu
precizarea ă cel din ă
ă multe c ir cuite
'''''
'1>2
in tegrate spec i ali zate
(conver t oare,
microconlrol ere, memor ii
EPROM etc.) ş scumpe.
RAM, considerat ă ă
completa
ă ă firmele specializate
numesc aparatele pe care le produc
pentru ţ efectelor sonore
ţ ă ţ dispozitive sau
procesoare de efecte sonore. Noi am
optat pent ru ultima denumire, ş
aceasta este ă in ultimul timp
tehnici i de calcul.De altfel, una dintre
cele mai renumite firme (ne referim la
KLARK-TEKNIK), ş
procesoare toate aparatele sale
dedicate producerii efectelor sonore,
indiferent ă sunt realizate in ă
ă sau În ă ă
în finalul acestei scurte
introduceri vom face câteva referiri la
seri alul nostru Acesta este structurat
În ă ă ţ principale: procesoare
analogice ş procesoare digitale.
Partea cea mai ă este ă
2
prezentar e, pentru a
subiectul in ţ
Tehnici ş procedee de
ţ a efectel or sonore
Producerea efectelor sonore
ă procesarea semnalelor de
ţ ă provenite de la diferite
surse (vocale sau instrumenta le), in
scopul ţ unor ă ţ
expresive inedite in urma ă
specifice, ă i se ă
auditiv fie ţ unui sunet real, dar
cu ă ă fie i se ă
posibilitatea de ş imagina o
ţ ă ă ă ă
in ă ţ necunoscute ţ
auditive umane.
Se cunosc diverse teh nici ş
procedee de ţ a efectel or
sonore; in materi alul de ţ ă ne
ă În exclusivitate de ă
Figura
Figura 5
10- 1 16120..\14
ICf,J5QX
3,<1>2
4 INT'lAl?[
5MASA
10·"'1
II IESJRf
12 v'"
MP_d8l7OA8
1CA..350V)CA3SDl
2 <1>2
J INTRARE
, MASA
t.·,{>l
61EStRE
>Vro
10·77
TCAJ50
2-<I>?
3· INmM[
4 MASA
6·'1>1
'·IESIRE
6 8·'100
TEHNIUM. Nr. (,/1997



AUDIO
procesat ă de ţ ă ă capacitatea acestuia, ceea ce permite
distorsiuni armoni ce reduse, raport o evaluare ă a ţ
semnal/zgomot ridi cat); aplicativ. Capacitatea este ă cu
- au consum redus, sunt compacte ă ă ţ de stocarei
ş ş comutare; fiecare unitate este ă
- nu ă ă ă ş deci dintr-un condensataf ş tranzistorul
nu presupun ţ de ţ asociat. Timpul de Întârziere ş ă ţ
ă r ___ r_. _____ procesate sun! in ţ direct
o 21-1 ţ ă cu capacitatea
liniei , deoar ece t = C/2Ft
L 3 6 ! I ă relatie ă permite
-{> I G(J\=---l "I-o --i> calcularea de Întârziere
=. L -b_
T
. ,;-;; ,-rt
s

es e In ace ş Imp Ş recven,a
de ş ceea ce face ca
ţ ă
ă ce poate fi
",
Figura 7
Se poate spune ă li niile de
Întârziere ă intrunesc toate
ă ţ ş ă toate dezavantajele
mijloacelor clasice de Întâ rziere.
ţ este ă ă avem În
vedere ă ne referim la ambele tehnici
de Întârziere: ă ş ă
CIRCUITE INTEGRATE
SPECI A LIZATE PENTRU
ÎNTÂRZIERE Ă
Dispozit ivele care ă
intâzierea ă ă a
semnalelor de ţ ă sunt
ci rcuite integrate specializate,
cunoscute sub denumiri de BBD
(Bucket Brigade Devi ces) , CTD
(Charge Transfer Devices) sau SAD
(Seri al Analog Delay) . Primele
prototipuri de asemenea circuite au
fost experimentate in laboraloarele
firmei PHIUPS.
Ci rcuitele integrate de tip BBOI
CTOI SAD constau dintr-o Înseriere de
condensatoare ş tranzistoare FET,
toale integrate monoliti c În tehnologie
MOS (PMOS sau NMOS), ş cum se
ă simplifi cat În figura 1 .
ţ acestor ci rcuite este
ă prin intermediul unui
generator bifazic de tact, care produce
ă semnale În ă ce se ă
pe ă $1 ş $2.
In labelul ă se ă
codurile circuitel or in tegrate
speci alizate pentru Întârziere
ă ă produse ale
unor firme de renume mondial. La
TEIDOIUM. Nr. 6/1997
ă ă fie ă la
ă din valoarea-t>
ţ de tacI. În ţ
.
de mai sus timpul de
Întârziere este exprimat în
milisecunde, iar ţ de
tact În KHz
Firma Circuit Capacitate
intearat
TDA1022 512
TDA1097 1536
TDA2104 512
PHI UPS TDA2105 4096
TDA2107 1024
TDA2108 2048
TOA2110 512
MN3001 2x512
MATSUSHITA MN3002 512
MN3004 51 2
MN3005 4096
RETICON SAD1 024 2x512
ITT TCA350 183
TCA380 2x190
Dintre CirCUi tele mtegr ate
cupri nse În tabelul ă TDA21 04,
TDA2105, TOA2107, TOA21 08,
TDA2 11 0 ş MN3004 sunl
recomandate pentru zgomot redus, iar
MN3001 ş MN3002 sunt recomandate
pentru distorsiuni armonice mici.
Cele mai ă cunoscute
ş accesibile sunt circuitele integrate
TDA1022 ş TCA350. În cele ce
urmeaza vom prezenta o descriere
sumara a acestora.
Circui t ul integrat TOA 1022
Conform datelor de catalog,
parametrii acestui circuil sun\:
• capacitate: 512;
- ţ ă de tact: 5 - 500KHz;
- timpul de Întârziere: 0,51 - 51 ms;
- tensiunea ă a semnalul ui
audio: 2,5 Vrms;
- ţ ă a semnalul ui
audio: 45KHz;
- raport semna II zgomot pentru ft>
3fs: 74dB;
- atenuare de insprti e: -3dB;
- distorsiuni armonice: 1 %;
_ tensi une de alimentare: -Vaa: -
15V(-10 ... ·18V);
- curent de alimentare: 100 = 0,3 .
O,5mA.
ţ terminalelor pentru
capsula DIL este ă În figura
2 Schema ă de utilizare a
circuitului integrat TDA 1022, ă
de ă este ă În f i gura
3. În scopul ă ă
. 12.SV
,
'"
,
ICA350Z
' '+
'"
,
,,. l 5.1,'
It- l(W =!=
_ L
<1> 1 oT>2
Figura 8
ş ă raportul ui semnal!
zgomot (in special la ţ de tact
ă am folosit i n experimentele
noastre schema din figura 4. Pentru
ă timpului de Întârziere se pot
Înseria mai multe circuite integrate.
Atragem ţ ă ă ă
ci rcuitelor integrale ce pot fi Înseriate
este limitat de ş zgomotului (Ia
dublarea ă ţ raportul semnall
zgomot se ă cu -6dB). În
ă nu se ă mai mult de
ă sau trei circuite i n figura 5 este
indicat modul de inserieire a ă
ci rcuite integrate TDA1022. Se poate
observa ă artificiul propus de noi
pentru balansa rea ş se ă
numai la ultimul circuit integrat .
Circuitul integrat TCA350
Acest circui t in tegrat este
produs în ă vari ante:
TCA350, TCA350X, TCA350Y ş
TCA350Z. Variantel e se deosebesc
prin tipu l capsu l ei. ţ
terminale lor pentru cele trei tipuri de
capsule este ă În f igura 6.
ţ ă ă Între cele patru variante
nu sun! ţ notabile. ş se
prefera circuitul integrat TCA350Z, ai
ă parametri pri nci pal i, conform
datelor de catalog, sunt:
- capacitate: 183;
- ţ ă de tact· 10 · 500KHz;
- timpul de ă 0,18 - 9 ms;
- tensiunea ă a semnal ului
audio: 2,2 Vrms;
3
't-+-o.,
Figura 10
• ţ ă a semnalului
audio: 2S0KHz;
- tensiunea de zgomot: O,3mVrms;
- atenuare de ţ -2,5d8;
- distorsiuni armonice: 0,5%;
- tensiune de alimenlare:-22V.
acestor ţ care ă În
ă ă de circuite integrate
pentru ş timp de Întârziere. ş
de exemplu, pentr u ţ
balansatl ţ ş paraleli
multiplexat , ă circuitelor
integrate se ă iar pentr u
ţ balansaU multiplexat,
ă acestora se ă
ă de ţ a BSC-
urilor
Pentru a convinge cititorul de
necesitatea unor ă de a
BBD-rilor, trebuie ă ă ă
ă categorie de circuite integrate
se ă prin preturi relativ
ri di cate. ă de ţ ă
manipularea, stocarea ş utilizarea
acestor circuite, ă ce sunt
cunoscute de ă electronisti, ele
fiind specifice tuturor dispozifulek>r
..,
in f igura 7 este indicat modul
tipic de utilizare, recomandat de
ă pent ru ţ
parametrilor ţ ţ mai sus. in
experimentele noastre am folosit cu
rezultate bune schema din fi gura 8,
pr in care se ă
compatibil izarea ş simpl ificarea
montajului.
CI
Moduri de o per are a
SBD-uri lar
Modul normal de operare,
conform schemei simplificate din
f i gura 9, este cel mai ă
reprezentând un compromi s
rezonabil intre calitate ş ţ
Pentru aplica!ii mai ţ
CI
se ă la ţ speciale
care permit ă ă ţ ă ţ
semnalelor procesate. În f igura 10
este prezentat schematic modul de
operare balansaV ţ la care
ă de semnal audio sunt atacate
În ă iar cele de tact, În ă
În acest fel se ă o dublare
ă a ţ de ş
cu ţ benefice asupra ă ţ
semnalelor procesate. Pentru
ţ unor distorsi uni armonice
reduse ş a unui raport semnall zgomot
r idi cat se ă la modul de
operare paraleli multiplexat, prezentat
schematic În figura 11 . De ace ă
ă ă de semnal audio sunt
atacate În contrafazâ, iar cele de tact,
În ă Pentru ţ profesionale se
ă modu l de operare
prezentat schematic În figura 12. EI
ş avantajel e modurilor de
operare balansaV ţ ş paraleV
multipl exat. împr umut ând de la
acestea ş denumirea sub care este
c unoscut, respect i v bal ansatl
multiplexat.
Pe ă avantajele ţ
trebuie ă si dezavantajul major al
4
",
."
",
--<>
'" ., o,
""
Figura 1 1
MOS. Dintre acestea vom rearrurtti
numai ă ă BBO-uriorse face
pe suport de buret electrocondudor
sau În pungi antistatice SSB ,Static
Shiel ding Bag). La extragerea
circuitelor din ţ sau pungi nu se
vor folosi obiecte metalice
Se vor evita ă inutile a1e
circuitelor ş atingerea temWlalelor cu
obiecte metalice. Circujtete Integrate
nu se vor introduce ş nu vor fi scoase
di n saduri ă montajul este sub
tensiune. Pentru evitarea unor
CD
CI
CI
AUDIO
eventuale ă ale ă ţ
tensiunii de alimentare, se ă
Înserierea unei di ode pe bara de
alimentare, ă În ş fel Încât
ă ă ţ curentului numai
În sensul corecl.
Pentru evitarea eventualelor
supratensiuni care ar putea ă ă
in cazul ă stabil izalorului din
alimentator. ă conectarea
ă a unei diode Zener in
circuitul de alimentare a BBD-ului.
Având in vedere ă cele mai multe
montaje care folosec BBD-uri sunt
alimentate la tensiuni cuprinse între 12
ş 15V, dioda Zener de ţ
ă va avea tensiunea de
stabilizare ă între 16 si 17V.
În încheierea ă
cifruitelor integrate specializate pentru
Întârziere ă ţ ă ă
aceste c i rcuite sunt
recomandate În ţ pentru
care Întârzierea este ă
-<> intre 0.5 ş 50ms. De altfel, în
aplicatiile care ă Întârzieri
sub vaklarea de 50ms (domeniu
in care se pot ţ o
multitudine de efecte dintre cele
mai interesante), folosirea BBD-
urilor constituie s ingur a
ă ă Pentru
intârzieri ce ă ş 50ms se ă
lIinIiIe de întârziere ă ă
asupra ă vom reveni În partea a
doua a serialului nostru.
În ă ă al revistei
vom incepe seri a ă prezentând
pentru Început schema celui mai
simplu miniprocesor realizat in ă
ă prin intermedi ul ă se
pot ţ mulle efecte sonor e
interesante.
(continuare in ă ă

AUDIO
AMPLIFICATOR AUDIO CU TUBURI ELECTRONICE
ing. Aurelian Mateescu
Amplificatorul pe care il
descriem În continuare este ş de
construit ş are ţ foarte
bune. Poate fi construit cu
componente recuperate din aparatele
de radio mai vechi (in special
transformatoarele) ş nu ă
probleme deosebite În ceea ce
ş punerea in ţ
1. Caracteristi ci tehni ce
- puterea ă de ş Pn=5W
pentru un coeficient l oial de distorsiuni
THD<1%:
- banda de ă ă este
M=20Hz+40.000Hz;
• nelinearilatea caracteristicii:±O,5dB
În banda 40Hz-1S.QOOHz;
- sensibili tatea de intrare: SOOmV;
- tensiunea de alimentare ă
Ua=280Vcc (poate fi ă Între
250Vcc ş 300Vcc) cu modificarea
ă a puterii de ş
- curentul mediu absorbit la Pn este
de 12SmA.
2. Schema ă a
amplificatorului este ă În
ă Se ă ă
- ţ de volum are ă
prize la care sunt conectate ţ
RC pentru ţ semnalului de
intrare tip LOUDNESS;
- ă 'liT1 se ă un corector
de ton de tip BAXENDALL;
5W
pe cablaj imprimat , la proiectarea
ă se va avea În vedere ă
ă ţ de ţ a brumului de
ţ ş cum apa re În ă
schema ă corespunde În linii
mari cu partea de A.F. a
radioreceptorului de ă ă
FESTIVALS, produs cu ani în ă in
fosta URSS. Ca atare se poate utiliza
transformatorul de ş al acestui
aparat sau un transformator de ş
În cont ratimp de la MODERN,
ROSSINI, LATVIJA etc. Se poate
utiliza un transformator executat
conform cu ţ din TEHNIUM
nr.6/ 1989.
În cazul În care:
- transforma l orul nu este de lip
ultral i near (cu prize pentru grilele
ecran), se va alimenta fiecare ă
ecran de la +Ua printr-o ţ ă de
200D12W;
- transformatorul nu di spune de
ă ş ă pentru ţ
ă (ex tL MODERN), cal ozii
celor ă pentode finale vor fi lega!i
la ă prin intermediul unor circuite
paralel formate din R=13S11/ 1W ş
C=100pF/2SV, pentru fiecare catod.
Pentru T1 se poate utiliza
ECC83 sau 6H2n, iar pentru T2 ş T3
tuburil e 6111 411 sau EL84. În cazul În
care se ă alte tuburi finale
(2x6n 6C, 2x6n1! r, 2x6n 3C etc.) se
va avea În vedere ca pr imarul
Iransformatorului de ş ă ă
ţ Raa ă ă (a nod-
anod) ă color ă
tuburi fi nale.
Al imenlarea se face dintr-un
redresor capabil ă furni zeze
Ua=280Vcc, la un curent la=12SmA
pentru un singur amplificator. În cazul
În care se con struiesc ă
amplificatoare, la:300mA, iar pentru
ă ş de filament Uf=6,3V/3A.
Montajul ă o ţ
ă ş ă nu ă reglaje,
adresându-se ă De
asemenea poate fi utilizat l a
ă ale unor componente
recuperate (tuburi elect ronice,
transformatoa re de ş
condensatoare electrolitice etc.).
'"
IN
,±f"
-±f"
.'"
"
. ,..,
. '''-'
""""
C6
"'
'M
R1 2 _ 35(l\1
"'O"
ţ
"'"
lin. 5t K -:-
=
C'
=

=
'"
= 12C..,F
,"""

, .w
C!3
,,..
'"
" '"
1()(K
'''''

(: -: Jl
n
..
e,
l ECC63

'"
'" ' M
'"

'"
'"
-./!.' =
C15
-

m'
c'
- etajul final ă o
particularitate mai rar ă ă În
amplificatoarele audio cu tuburi :
modul ş in care se
face defazarea semnal ul ui ut il
pentru cele ă pentode final e,
prima ă ş semnal ul
de la punctul cal d al lui R17.
Defazajul semnalului introdus de
C13-R17 face ă utilizarea
semnalului defazat de la ă
'ro<
-:':,
pentru grila pentodei T3. o-------i
Montaj ul ţ ă
mult mai bine decât schemele la

I-
y
I
care se ş etajul defazor
ş cu ă ă În
anod ş catod, la care, ă
ne simetriei (componente cu
ţ mari), nu se ă
ţ ă ş cu
minimum de distorsiuni.
3. Rea li zarea
amplificatorul ui se poate face
TEHNlUM. Nr. 6/1997
1001'"
" "
""
'"

C'
= e,
led I .=:::Eooor
.
,......k
"
R4 , f
' M
15QK ECC8J
"'"
-
"
e6
"

'"
-:;-
'""""

I

"
:J:."
'"
21<
'"
.",-

C\6
12.T3
5
TRANSCEIVER RADIO '76
recenza! de ing. ă S.Florin/Y07LBX
(urmare din numarul anterior) stabilirea regimurilor de lucru ale Amplitudinea tensiunii de IF la
Instabilitatea ţ tranzistorilor T1 ş T3 din blocul de cosa 2 trebuie ă fie la un nivel de
ş ă a cursorului duce ă Pentru aceasta, comutatorul V1 aproximativ 1 ,2V. Prin rotirea butonului
la o ţ ă ă ă ţ a lucrului (81 - vezi figura 4) se ş În "acord" se ă tensiunea VFO-
TxRx. Se ă SP1 care a fost regim ţ iar cursorul ului În ă banda, iregularitatea
de mai mult timp În exploata re. ţ R3 se ă În ă netrebuind ă ă ş ă 0,1 V.
Aparatul de ă ă IP1 este un din dreapta, pe ă Alegerea Acum se poate trece la reglajul
ampermetru cu cap de ă de 1 A. rezistorului R4 din blocul de ă se traseului de ţ ă al ă de
Una din posibilelp. variantA ale ă face astfel ca tensiunea pe emitorul lui ă a TxRx. La mufa S2 se
componentelor TxRx se descrie mai T1 ă fie Înjurde 2V. ApOi se ş ă un difuzor cu Z=6+100
jos. C uti a T xRx e f arma ă d in ă ă
module În ă n, una J 11
t - d b· K 15 111 1 o o o
. 'e
b
,"', 1 08
c1ec
,'D O'
cu ajulorul unordistan!iere de -.Lo..
ţ S+10mm, se ă g g t"f%I
planul metalic al ş lui . Pe 160n C32 O g Il 8 ft G-I cn t-E)()..·c::J-o
Ş II oU '" ':: e29 o: ' Y.. : :' :: r:-r:::
heterodinei (oscilatoarele) ş 20 R19 R15 R9 CJRh'
ale amplificatorului de pulere. '='0 17
Primele ă se ă direct 00'- t=l =D';-- .
7
MC3
C33 " 9 1p3 o
pe ş (ca ă nu ă fa d 0 010-
scurtcircuit În montaj, in ş <1 <1 f?i>4 oct:::O::::::o 1 MCJ o o
se taie o ă 70 3 1 es
ă de ă 800 .
CII
ceva mai ă decât 11:1 7 CI OI IC
dimensiunil e ă c:e:Jl C3 03 01 Cl
Tranzistorii amplificatorului de I LI l2 05 . .
,: : 'P'. oS::; '"" p tl Oe. Oe. O. M M M M M M M M"
duraluminiu de grosime 5· .... ..... U W U U U U U U
RJ R49 D6 (n- o? C9 O
10mm. Cu ajutorul radia· ... 5
torului, pe 4 ţ
amplificatorul se ă pe ş
Pe spatele TxRx·ului se
stabilesc ă l e ş formele
ă pentru conectarea mufelar
exterioare: mufa pentru circuitul de
ă a TxRx; ş ă ş telefonice
sau difuzor; microfon; alimentare;
ă pentru ă de ţ Pe
ţ cutiei TxRx se ă
ţ cu ajutorul ă se
ă acordul pe ţ de
lucru ş ţ folosit pentru
reglarea ă pe ţ
comutatorul Tx" ş aparatul de
ă ă pentru controlul curentului in
ultimul etaj al amplificatorului de
putere.
Alimentarea TxRx este ţ ă
de la o ă ă de energie,
asigurând la ş o tensiune de 12V
la un curent de 1A.
Reglarea TxRx incepe cu
6
T4 ş TS la 6V.
ă aceasta se incepe cu
reglajul blocului heterodinei
(oseilatoarelor). La cosa 4 a ă
se ă un rn!ivoltmelru de
IF pe scara de 1V ş se ş din
miezul bobinei l2, ă ţ
unei tensiuni de IF OJ amplitudinea
in jur de Q,5V. ţ voltmetrul de IF
se conecteazâ la casa 2 si se
ă ă VFO-uI ă Este
ă acoperirea de la 4,1 la
4,1SMHz /4 la 4.3MHz pentru
banda 3,5-3,8MHz ş OJ o ă
de 5·10 KHz pe margini). Se
stabilesc valorile ţ RS ş
R7 (figura 4) ş se ă miezul
bobinei l3. Este bine de ş ă in
blocul heterodinei se poate introduce
un condensator suplimentar (C3 În
figura 2), acesta ă Înt re
punctele 6 si 7 ale ă heterodinei.
Figura 5
Figura 6
ş valoare ş puterea de Q,SW.
Paralel pe ă se ă un
voltmetru de curent alternativ sau un
osci loscop. Punctul 4 de pe placa de
ă temporar se ă la
ă scotând astfel din functiune
TEHNIUM. Nr. 6/1997


circuitul RAA. In ă ă ş În punctul ă ă 2-3V. La ş reglajului
acordarea se face cu decuplarea VFO- uneia din pante ţ ă traseului de RF in regim "Rx" se
ului. Atingerea pinului 4 al circuitului ş se aleg condensatorii C8 ş C 11 ă scala TxRx.
integrat MC2 ne convinge de (temporar se pun trimeri) ă
ţ amplificatorului JF prin maxim de tensiune la ş ampli - incepe. de asemenea, cu blocul de
ţ "sunetului la ş ficalarului de JF. ţ Într-o ă Nu se ă ampli-
Paralel cu bobina L4 se ă ă se face neregulat, În banda ficalorul de putere În prima ă de
ă un generator de semnale ă ă cazului optim reglaj . La mufa S3 se ă
standard. Se ş nivelul la 20- de reglare a ă ş ş EMF-ului. micr ofonul , pe care ulterior
SOmV, se ă generatorul În Prin exactitatea pieselor ş radioamatorul il va ţ laTxRx.
banda de SOOKHz ă ă la ţ puteri lor în EMF (nu mai mari de6dB) La ş CI MS(C)3 se ă un
semnalului la ş amplificatorului de se ş traseul la intrarea bobinei mi livoltmet r u sau oscil oscop.
JF. Nestricând acordul generatorului , L 1, ce poate primi nu mai ţ de ţ lung litera ă ă
se ş ă nivelul semnalului la 0,5J..iV. Adesea, in ţ de amatori, microfonul ş nivelul În difuzor trebuie
20J..iV ş se ă generatorul e greu ă se ă semnal cu o ă fie la fel ca ş cum s-ar lucra În eter),
paralel pe condensatorul C11. ă sensibil itate mai ă de 1J..1V, lucrul pe se ă ţ R1 (figura
miezul bobinei L3, se ă maximum traseu urmând a se socoti normal. 4) stabi lind nivelul semnal ului la ş
de tensiune la ş amplificatorului ă la nivelul semnalului CI MS3 În jur de 0.1+0,1SV. ă
JF. Apoi generatorul se ă generatorului de semnal standard de aceasta se ş ă firul de la cosa
; - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -1
. :'
J I l 5 I
1 1'" I l o
1 C5 lJ I RJ 16 -::;:- :
61(2 7 lA
IîChf Cl.3-
...L 1.6 9
C2 C4
&.2pF 82r.:{
" I
6Hl n
C,
""'"
6
,
,
,x"'
,
"
, "
, 0,--1.

Opl
",..
RS ClO
,
D'
DO.
W
c, :ij.:/I c,
3'X)pf 39!lpf 150
"
. ''''''
'"
". Ţ
r
a<2
w W
J"
ţ
+
:08

,
paralel pe bobina L 1 ş se ă
miezul bobinei L2 pentru maximum de
tensiune la ş Prin ă reglare,
nivelul semnalului generatorului se
ş ă treptat la 1+2J..1V (ce
ă practic sensibilitatea TxRx).
ă În dotarea radioamatorullJi
se ă ş un generator de FI cu
ţ de SOOKHz se pol sorta
condensatorii ca ş C11 pentru cea mai
ă neregularitate În banda ă
(in ciuda ă pri nt re
radioamalori a ă ă ş
condensatori practic nu au ţ ă
asupra puterii) Îndeplini rea unui
asemenea regIaj ă ă generator de FI
se face foarte greu cu generator de
semna e s:.ancard ă pantei
Ă E - ser-rakllia ş TxRx
poale ă se so::nr-.oe aJ 3-6dB numai
la ;.;aui r.s:a.t;.. al generatorului de
set1Y'aIe S3 car.: e SL ă o ă

Per.tru a::xr ........ si tesirii
EMF-uIui cu 0jU10na __ de
semnale standaro. frec\lel"'ta se
TEHNIUM. r-;r. 611997
1J..iV, semnal vizibil (de 10 sau mai
multe ori) deasupra zgomotu lui. În
lipsa semnalului, la nivelul zgomotului,
pe sarcina de an a amplificatorului de
JF, acesta poale ă nu fie atacat la
10mV.
ă VFO-ul, se ă
intrarea FTB al Rx. Pentru aceasta la
i ntrarea Rx se ă semnal din
generatorul de semnal standard cu
ampl itudi nea 5+10J..1V ş ţ
3,62SMHz ş se ş butonul de
acord al TxRx pentru ţ la ş
amplificator ului de JF al Rx a
semnalului cu ţ înjurde 1KHz.
Circuitele FTB - L 1C1 ş L2C3 (f igura
4) se ă pe Umax la ş
ampl ificatoruluÎ de JF. Cei care pot ă
vobuleze filtrul , ă banda
la 3,S-3,aMHz, fac lucrul cel maÎ bun.
in procesul de reglaj al traseului
de RF e necesar a ă ă nu se
supraîncarce etajele de amplificare de
RF ş JF. Practic, aceasta ă ă
tensiunea la ş amplificatorului de
JF. În cel mai bun caz, nu trebuie ă
15 a ă de ă ş se ă cu
ajutorul unui Rx suplimentar ţ
semnalului SSB. Suprimarea ă
a ă se ş cu ajutorul
semireglabilului R2.
Ampl ificatorul de putere se
ă separat. Se ă ş se
ş regimul de ţ al lui
T1, curentul prin el trebuie ă fie de
aproximativ SOmA. Aceasta se
ă prin ă de tensiune
pe rezislorul R4. montat in emitorul lui
T1. Apoi la mufa S1 se ă
antena ă (rezi storcu ţ
de 750. ş puterea de SW).Aceasta se
poate face din câteva ţ
montale În paralel de valoare ă
mai mare, de exemplu din 3 ă ţ
MLT-2 de 2200 ş 2W fiecare (pentru
500 se vor folosi 4 ţ În
paralel ). La intrarea a 2-a a ă
amplificalorului de putere se
ă semnal din generatorul de
semnale standard cu ţ de
3,62SMHz ş ampl itudinea 0,1-0, 1SV.
Se ă voltmetrul de IF i n baza
7
Tubul GI-7B (sau GI-70VT) este
construit special pent ru a lucra În
impul suri. Cu Cl c8s 1 tub se poate
echipa un ampl ifi cator de putere, care
poate lucra atât În CW. cât ş În SSB,
ă ă distorsi uni importante, folosind
schema din ă Fiind o ă se
poate ă ş pentru a nu intra
În ţ chi ar la ţ de
144MHz.
Bobina L 1 ţ 9 spire ,
executate in aer cu un diametru de 8-
1 Omm, cu ă ă de grosime
de 1mm.
Bobina L2 ţ 5-6 spire, cu
acelasi diametru si sârma
PA PENTRU 144 MHz
ing. Claudiu lalan / Y08AKA
Oiodel e 01 , 02 sunt diode
stabili zatoare de tipul 0815 sau 0816,
ă ş modul
de lucru CW sau SSB. Releul notat pe
ă Rei În regim Tx
ă rezistorul R2 de 10K.
Piesa cel mai dificil de procurat,
dar ş cea mai ă este
condensatorul C7, care nu este un
co nd ensator fix. Cu asemenea
con densa lor au fost echipate unele
ţ militare dej a scoase din uz, ş
sigur radioamatorii cu vechime ă
ş ceva.
EI se compune din ă discuri
din cupru sau aluminiu În grosime de
circa 5mm fiecare ş un di ametru de
circa 30mm Unul din discuri este fix,
iar ă mobil, Încât se poate
apropia sau ă de primul. Cu
acest con densa tor, cal ş cu ca se
ă adaptarea Între ş
ampl ifica tor ul ui ş fideruJ antenei
Pentru o adaptare ă valoarea
acestui condensator trebuie ă fi e de
ci rca 1 OpF dar ea poate vari a sensibil
de la caz la caz. Acest condensator se
poate construi ă ă nici o dificultate de
ă radioamatorul ce ş ă ş
realizeze acest ampl ificator.
ă de 1-2mm 'grosime. "r
'lle
cl'-_ii "_'i ... " ..
Bobina L3 ţ 6 1,1 C?
spire ş este ă lot În :mpf
aer cu un diamet ru de 25- -=- _ S1 ...........
CII
30mm cu ă ă de
4mm grosime.
Acordul exact se ţ
apropiind sau ă ă
spirele celor trei bobine.
,..-:< ".
l1,c5
-.fOUF -.L.
rf
"
,1. 52,5KV
IOA5.0,5A)
- -

Ş S1 -i-S3 ţ
fiecare câte 8 spire executate
cu un diametru de 8mm din
conductor de cupru de 1,5mm
grosime.
tranzistorului Ti , se ă FTB-
L1C1C2L2C3, apoi se ă
voltmetrul În paralel cu sarcina antenei
fict ive, succesiv se ă circui tele
oscilante L4C7C8 ş L7C13C14. În
timpul ă pe semnal maxim,
generatorului de semnal standard
poate ă i se ş semnalul la
20-30mV.
Încheierea reglajului se face prin
alegerea unui cuplaj optim cu antena,
prin ă ă de spire ale
10 r - - - - - - - - - - 1 7 n.8
,
,
,
,
l KI 1 SKI
,
,
,
"
,
KlI IS?71
" ţ

,
"
,
3 , I
<
,
9
,
"
"

,
400 1
,
'"'
,
5
' '
Figura
8
bobineidecuplajL8.Criteriuldereglai pe un osciloscop printr-o ă
ş la ş tensiuni de iesire ă
a ţ ă de ă ori prin Spre deosebire de placa de
decupla rea antenei echivalente_ Prin ă ş blocul oscilatoare lor, În
darea semnalului din generatorul de amplificatorul de put ere se
semnale standard , curentul etaJU li ţ ă mai multe componente
final trebuie ă fie in jur de O,s..-o.7A. deficit are. Aceasta se face pentru a
Se refac ă ă ă crea un complex in Înt regi me
ş ale ă amplifi catorului de pu:ere tranzis!orizat ş cu puterea de ş de
ş se ă TxRx la emisie in 5W, Înce rcarea ce s-a ă de a
Întregime. Semnalul se a.scuitâ într-un i nlocui tranzistorii din etajul final cu ţ
receptor auxiliar sau se poateyizuaiza mai ţ defici tari, nu a avuI succes
a,s
1- - - - - - - - - - - - - -1 7 În acest caz, ă radioamatori i
:: g« O'" nu ă tranzistorii KT606
o (B0135·137·139) si KT904
(2N3375), se poate Înlocui
, ,
1 9 ampl if icatorul de putere cu
." tra nzistori, cu unul cu tubur i'.
TJ I Schema unui astfel de
,
"
" t-icJ .... f-t:.l " ,
..
,
,
,...,.t---"co
4
amplificator de putere se vede În
figura 8. La casa 2 se ă semnal
de IF din blocul de ă la cosele
3 ş 4 -tensiune de +290V, la cosa
7 - tensiune ă de 6,3V.
Casele 5 si 6 folosesc pent ru
(0 ___ : _ __ _ 1
TEHNIUM. Nr. 6/1997

VIDEO-T.V.====================
DEPANAREA TELEVIZOARELOR ÎN CULORI (VI)
ing. Ş Naicu
ing. Horia Radu ă
1.Rolul componentelor externe circuitului integrat TDA8305A in schema TV r! oyal
Rolul componentel or exteme va
fi pescri s ţ cont de structura
bl ocurilor ţ cum a fost
ă anterior.
al Bl ocul FI-Ce
La pini i 20, 21 este conectat
circuitul acordat paralel Le nolal În
ă cu T203, amorli za! cu
rezislorul R233 Pentru ca
demodul atoru l si nc ron ă ă
ţ bune, acest circui t trebuie
ă ă Q cât mai mare posibi l.
ă faptului ă ş circuit Le
osle utili zat ş În circuitul de CAF, a
ă ă depinde 101 de Q, este
ă realizarea unui compromis
care ă ă ţ ambelor
circui te impli cate. Practic, T203 este
reali zat dintr-o ă ă (cu
0 ::: 50) ş un condensatar plasat sub
blindaj (cu valoarea 82pF) . Circui tul
acordat este ajustat pe 38,9MHz,
valoarea FI a fi ltrului J1955, conectat
la intrarea CI prin condensatoarele
C252, C253 la pinii 8, 9.
b) ş SVCC
La pinul 17 este ş SVCC.
având amplitudinea de circa 2.5Vvv
(de la ni velul sincro la nivelul de alb) cu
semnal standard de bare color 75% la
intrare. Acest nivel depinde de gradul
de ţ a ă RF a
generatorului. De la acest pin, SVCC
cuplarea antenei. Ten si unea de
alimentare la cosa 4 se ă prin aparatul
de ă ă curentul total producând o
ţ de 70+100mA. Schema de
ă a TxRx, pract i c nu se
ă Pent ru amplificatorul de
putere cu tuburi contactele superioare
ale comutatorul ui V1 (B 1) din fi gura 1
fol osesc pentru al imentarea cu +290V,
iar cele din partea ă pentru a
da +12V la celelalte blocuri ale TxRx.
Bobinaje pentru amplificatorul
de putere cu tuburi:
L3- 32 spi re $0,25 CuEm, pe
ă (ll6mm, ă ă ă
miez ă 3,5mm, 100NN (HH) ;
L4 - ă (ll 15mm - 36 spire
CuEmO,4mm;
l5 - 6 spire fir MGT <1l0, 14 peste
l4 fir MGTF).
TEIDl.UM . r. 6/1997
se ă bazei tranzistorului 0204.
ă care este filtrat de componenta
de FI sune! prin CF205 , CF206,
CF207. De aici , semnal ul video se
ă comutatorul ui AV. SVCC se
ă ş filtrelor-trece ă de sunet
CF202, CF203, CF204, dupâ care FI
sunet se ă bazei 0203. Tot bazei
0203 i se ă ş semnalul de
500KHz de la osci latorul realizat cu
0202, În vederea conversiei. Î n
colectorul 0203 se ă ş o
multitudine de semnale printre care ş
semnalul de 6MHz rezultat În urma
conversÎei (sau În cazul normei! În
urma ă care este filtrat cu
filtrul ă de 6MHz CF208,
ă care este aplicat pinului 15.
Circuitul LC T202 ă cu C227
ă i n special o adaptare a
semnalului de 6MHz la intrarea În
TDA8305A, la pi nul 15, prin
condensat orul de cuplaj C236.
""'"
r<>
'RECE·8ANOA
....
"""
circuit este amortizat cu R217 .
d) ş audi o
La pinul12 se ă ş semnalul
audio demodulat, dar preaccentuat
conform normelor amintite mai sus cu
constanta de timp de 50MS. De aceea
este ă dezaccentuarea lui care
se ă principial cu R244, C247
(constanta de timp este ş ă de
cea standard). Nivelul de ş audio
la pinul 12 este stabili t de valoarea
rezistorului R216 conectat între pinul
11 ş ă
Deoarece ca litatea ă
sonore este ă ă cu nivel
ă ş di storsiu ni mari, autori i
ă in cel e ce ă
ă nece3are pentru
ă ă ţ ă a
acesteia:
• se ş R2 16-4,7KO cu
2,7KO (sau se ă o ţ ă
de 6,8KO În paralel cu cea ă
""'''
""'" ""'"
"cc
s_
(S.5M-U;6.5t.IHJ)
-<> '---<> 8ANOA HlI:C[ ·Ij.A"I!JA
s._
S."""'
AMPUFlCAIOR
6MH.I
'"'" ",.
Leo
""'" W
IO.5MH1
"'C""''''''"'
.-
QSCILATO< Figura 1
Reglarea T202 est e foarte ţ
ă ş numai la nivelurile foarte
mici ale semnalului sonor, ea nefiind
ă
c) Bl ocul de FI sunet
Circuitul LC realizat cu T201 În
paral el cu C224 real izeazâ
demodularea În ă a FI sunet.
Condensatoare l e C223, C225
ă cuplarea cu pinii 13, 14 ai
CI. Factorul de calitate O ş ţ
circuitului acordat ţ ă nivelul
semnalului de ş ş factorul de
distorsiuni , În ţ de ţ de
ţ ă a semnalul ui FI sunet
modulat MF. Conform normel or B/G,
D/K ş 1, ţ ă de ţ ă
este 50KHz. Circuitul T201 este
real izat sub forma unei bobine
ecranate cu Q= 1 00 ş un condensator
de 100pF sub blindaiul bobinei. Acest
O.5WIl
pentru reducerea distorsiunilor la grad
mare de ţ ţ de
ţ ă mare) ;
• se ş R244 - 22KO cu
2,2KO ş C247 - 3,3nF cu 22nF pentru
ă de circa ă ori a tensiuni i
audio de la intrarea in TDA1013B.
el Circuitel e RAA
La pinul 10 este conectat C221
care ă filt rarea tensiunii
detectorului de RAA. La acest pin se
ă din exterior o tensiune ă
pentru scoaterea din ţ a RAA ş
realizarea unei ă fixe În cursul
ă reglajului bobinei de acord a
circuitului de extragere a ă
din demodulatorul sincron pentru FI·
CC. La pinul 1 este conectat
ţ care ă
reglarea pragul ui la care ă În
functiune RAA selector. Tensiunea de
9
D3 ==================================VWEO-T.V.
.. • l'
RAA pentru selector se ă ş la C241 (de preferat sliroflex sau la ă schimbarea ţ se ţ
pinuJ 5. Acest pin este colectorul unui PMP) . La pinul 24 sun! conectate ţ semnalului original. acesta
tranzistor care este polarizat extern cu elementele fillrului comparatorului de fiind modulal in ţ ă in oricare
divizorul rezisti v R215. R214. conectal ă 1, care ă ţ linii. din normele B/G. D/K, 1. Semnalul
intre +12V ş ă C217 ă Acestea sunt R237, C243, C242. Nu având una di ntre ţ de la
fi ltrarea tensiunii de RAA selector. este ă comutarea ă a
ă acest condensator are valoare constantelor de timp (pentru TV sau
mai ă (montat ş sau ş pentru videocasetofon), deoarece
pierdut valoarea), apare brum aceasta se ă inlern. Cuplarea
ţ in special atunci când RAA Între comparatorul de ă 1 ş
selector Începe ă ţ la oscilatorul linii se ă prin R236.
semnale relativ mari. i) Intrarea in sincroseparator
f) Circuitul de CAF La pinul25 se ă SVCC prin
La pinul 18 al CI TOA8305A grupul R238, C245, C244 Rezistorul
apare tensiunea de reglare CAF. R238 ă nivelul de ă (slicing
ţ R231, R232 (egale) level), C245 este condensator de
ă polarizarea ş de CAF la cuplaj, iar C244 ă o filtrare a
o tensiune ă cu circa 6V, În starea zgomotelor.
ă (CAF nu ţ ă C237 j) ş oscilatorului linii
ă eventualele resturi de semnal La pinul26 se ă ş semnalul
video În ţ CAF. ă oscilatorului linii cuplat În curent
ţ CAF se ă repetorului continuu cu baza tranzistorului driver
realizat cu tranzistorul 0108 ş de aici linii 0502. ş de la pinul 26 este
microprocesorului care ă ă În ş timp cu baza
ţ de acord (tun ing) pe baza driverului linii prin R239.
ţ CAF. La pinul 19 este k) Comparatorul de ă 2
conectat condensatorul de decupla re La pinul 28 este conectat
C236. Prin punerea la ă a pinului VR202 care ă regl area fazei.
19 se ă ţ CAF Pinul 27 are ă ţ ş
ţ ne ă in TV Royal). Un impuls de Întoarcere linii de la trafo linii
""" TRECE BANDA
6.5Mlll Sa.J
,--------, 5.SW-lz
WJX[R AlJ!Q0SC!lANT L....,.,
TMHllsn,,12Mlll I -
L---
Figura 2
GA.'LIA ----(> .
5.S/o.o1 f-1l (SW 6.5MHI"J (6.SiMtI1
intrare (5,5MHz, 6.SMHz ş uneori
6MHz) este filtrat cu fiIlre ceramice ş
aplicat unei ă a mixerului. ă se
ă ş semnal de 6MHz. atunci
mÎxerul are rol de amplificator pentru
ă ţ ă La ă intrare
a mixerului se ă semnalul provenit
de la un oscila tor, pilotat În general de
un ţ având ţ de O,SMHz.
La ş mixeruluil amplificator,
semnalul este filtrat din nou pe
ţ de 6MHz, ă care se
ă amplificatorului-limitator de FI
sunet din circuitul integrat specializat.
In acest caz, demodulatorul MF este
acordat pe 6MHz.
ă variante de convertoare
la care ţ de ş are valoarea
de S.SMHzsau 6,SMHz. La acestea.
oscilatorul are ţ de 1 MHz sau
de 12MHz. infigura 2 este ă
schema bloc a unui astfel de convertor,
alte variante fiind similare.
Schemel e televizoarelor
RECOR (Royal), GREAT WALL
(Audisonic) , TAIWAH (Nippon) au
convertoare de sunet realizate
conform schemei bloc din f igura 1
Rolul componentelor externe
ale convertorului de sunet de pe
defect ă este scurlcircuitarea ş ă impuls SANOCASTLE schema TVe Royal (Recor)
C238, care duce la dezacl ivarea 1) ţ sincronizare cadre Din semnalul video complex
ţ CAF, ceea ce se ă În ţ cadre este ă color furnizat la pinul 17 de ă
mod deosebit atunci ă se ă intern prin divizarea frecventei boii la C1202. pnn intermediul bobinei L20S.
prinderea posturilor in cadrul ă ă pinul 2 este generatorul de ă o parte a semnalului se ă filtrului
au tomate ş ă trece mai R212 ă curentul necesar, iar ceramic CF202 (6,5MHz). prin grupul
departe. C215 timpul de ă Prin R247 ş C249. O ă parte a ş
g) Circuitul de identificare/MUTE punerea la GND printr-o ă pe semnal video complex se ă bazei
Pinut 22 ă ş ecran apare linia ă care tranzistorului 0204, din al ă emitor
se mnalu!ui de identificare a unui permilereglaju!punctelordetâiereale semnalul ţ esle transmis ş
semnal TV. ă ş are ă catozilor. Pinul 3 repreZlllt3 iesirea filtrelor CF204 (5,5MHz) ş CF203
ă circa ă ă semnal ş circa 9V cadre, iar pinul4 reactia cadre. (6MHz), prin rezi starui R248 ş
cu semnal. Semnalul de identificare 2. Convertorul de FI sunet condensatoarele C234, respectiv
contribuie la realizarea prind eri i Rolul convertorului de sunet C248 ş celor trei filtre ceramice
automate a posturilor TV ş ă este de a schimba ţ sunt legate in paralel.
comanda MUTE (anularea vol umului ă sunet de pe una sau mai Semnalul ţ ă filtrare se
sonor) in lipsa semnalului. La pinul22 multe norme într-o ă ţ ă pe ă prin bobina L203 bazei
este conectat condensatorul de care sunt acordate circuitele de tranzistorului mixer0203. Totîn baza
decuplare C240. Semnalul se ă prelucrare a sunetuluLAcest convertor tranzistorului, prin grupul R249, C233
prin grupul R234, C239 tranzistorului se ă in televizoare ajunge ş semnalul de la oscilatorul
0205 ş mai departe multistandard. 1n figura 1 este realizat cu tranzistorul 0202 ş pilotat
microprocesorului. ă schema bloc a unu i cu cristalul de ţ CF209 (SOOKHz).
h) Oscil atorul de lini i convertor de FI sunet, in varianta Din colectorul tranzistorului 0203
La pinul 23 sunt conectate ă in care semnalele FI pe produsele de amestec ţ se
elementele care ă ţ 5,SMHz (B/G) ş 6,5MHz (D/K) sunt ă filtru lui ceramic CF208 (6MHz).
osci! a ta ru lui de lin ii: R 2 35, V ă
10 TEHNIUM • Nr. 6/1 997
-
_.



-
VIDEO-T.V.=====================================
sunet de 6MHz de la ş filtrului
este aplicat unui divizor capacit iv
(C226, C227) ş unui circuil ţ
Le (T202), iar de pe o ă
ă a bobinei din acest fiiltru,
prin condensalorul de cuplaj C236,
acesta ajunge la pinul 15 al CI202
(care constit ui e int rarea
amplificatorului de FI sunet).
3. Reglaje TDA8305A
(TDA4S0S)
ă gradului ridicat de
integrare a circuitelor ţ
TDA8305A ş TDA4505, reglajele
necesare pentru asigurarea
ţ ă corecte a etajelar realizate
cu acestea sunt În ă redu s
Deoarece ambele circuite integrate
sunt ă ă reglaj ele sunt
identice.
al Reglarea bobinei circuitului de
extragere a ă FI video
Metoda 1
Se ă l a intrarea
preamplificatorului de FI un semnal cu
ţ ă cu ţ
ă pentru care este realizat
filtrul SAW (38, 9MHz sau 38MHz),
modulat cu bare color standard, sau
orice alt semnal standard. Se ă
bobina ă intre pinii 20 ş 21
ă ă când impulsul de sincronizare al
semnalului de la ş video (pinuI17)
nu va avea ş (figura 3).
Metoda 2 (cu cele mai bune
eezultatel
Se ă la intrarea
preamplificatorului de FI un semna! cu
ţ ă cu ţ
ă pentru care este realizat
filtrul SAW (38,9MHz sau 38MHz),
modulat cu bare color standard, sau
orice alt semnal standard Se ă
extern tensiunea pinului de RAA (pinul
10 la TDA8305A, pinul191a TDA4505)
ast fel Încât la ş (pinuI17) semnalul
ă ă amplitudinea mai ă decât
cea ă de RAA intern. ă
ţ se poate realiza comod cu un
ţ semi reglabil (de 10kO,
dar valoarea nu este ă conectat
Între tensiunea de alimentare +12V
(pinul 7) ş ă iar cursorul la pinul
de RAA al circui t ului integrat. Se
ă bobina astfel ca amplitudinea
semnalului la pinul 17 ă fie ă
ă este nevoie, se ă din
nou tensiunea pinului de RAA În sensul
ş ă amplitudinii semnalului de la
ş astfel ca aceasta ă nu fie
ă de circuitele interne (figura 31
TEHNIUM • Nr. 6/1997
Metoda 3
Se ă la intrarea
preamplificatorului de FI semnal de la
un vobul oscop. Se ă ta pinul de
RAA, ca mai sus, o tensiune ă
ş se ă forma semnal ului la
pinul 17. Se ă bobina circui tului
de extragere a ă FI pentru
maximizarea amptitudinii ă
la ţ de FI (38MHz sau
38,9MHz, ă caz) .
ă rn toate cawrile de mai
sus, ă adaptarea ş mtrului SAW
este ă cu o ă ă se
ă miezul acesteia pentru
maximizarea amplitudinii ă
la ţ FI.
b) Reglarea bobinei demodu-
latorul ui sunet
Metoda 1 (cu cele mai bune
rezultate)
Se ă la pi nul 15 (printr-un
condensator ceramic de circa 22nF)
semnal de FI sunet de la un generator
de semnal standard având ţ
ă cu FI sunet (6MHz). La unele TV,
ca de exemplu Royal (RECOR).
GREAT WALL. TAIWAH ă FI
sunet este de 6MHz. Semnalul va fi
modulat in ţ ă ă
ampl itudinea 10mV ş ţ
M=±22, 5KHz. dar aceste valori nu
sunt cri t i ce. Se ă pe
osciloscop semnalul de ţ ă
la pinul 12 (TDA830SA), dar ă o
ţ Re de dezaccentuare cu
constanta de timp de 501-ls, de
exemplu cea din f igura 4. Se poate
utiliza ş ţ ă În TV Se
ă bobina circuitului acordat
dintre pinul 13 ş ă ă se ţ
un semnal cu amplitudine ă ş
C .... N"AATQR SHI.NAI.

VO'lLlOSCCl'
nedistorsionat. Pentru un reglaj mai
exact, se va ă ţ de ţ ă
la ±50KHz ş se va ă ca semnalul
ă nu fie distorsional, eventual se
ă fin din nou.
Metoda 2
Se ă la pi nul 15 (printr-un
condensator ceramic de circa 22nF)
semnal de FI sunet de la un
vobuloscop având ţ ă
ă cu FI sunet. Se ă
semnal ul la ş demodulatorului
audio ă ţ de dezaccentuare,
ă cum s-a ţ Se ă
curba S din bobina ci rcuitul ui dintre
pinul 13 ş ă pentru a avea forma
din f igura 5.
Metoda 3
Se ţ ă un semnal TV
cu nivel mare ş sunet de ă calitate,
de preferat o emisiune ă Se
ă demodulatorului sunet astfel
Încâl ă se realizeze cel mai bun
compromis intre nivelul audio maxim
ş dislorsiunile minime. Se ă
calitatea ţ pe alte canale, pe
diferite norme ş se ă regl aje
fine ă este cazul.
c) Reglarea RAA
Metoda 1
Se ă la intrarea TV semnal
de la ă cu nivel rlOrmal (1+5mV) .
Se ă semireglabilul coneclat la
pinul1 in ţ pentru care zgomotul
dispare, in sensul ş ă
Se ă ş pe alte canale, in special
in ţ În care se ţ ă
mai mult e canale cu ţ
ă ţ pe cablu TV).
Metoda 2
Se ă de la generatorul de
semnal TV standard un semnal de
"
__ -!AAA
Figura 3
INCOIIfCT
11
,- - - - -
- ,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,
SEMNALE
,
,
"' '''
,,-
,
K:10 1
,
,
,
,,-
,
,
!".!2-
,
"
,
,

,
,
"
l __________ _ __ ___ _ _ _ _ _ _
SCHEMA ELECTRONICA A RECEPTORULUI DI:
COMUTATOR SEMNALE RG,IUB
f/A.RI ANTA CU TELE1EXt)
iC301 Pl
1<: 302
roM"'"
1" 1"
=!= rcl ,'/
Ţ -/ ;% '\.. :
D XT302 '\'
.l5,8MHt
" 0'
O
I XT301
7.1 95lo.fl.
-!-
'.
f T. v. IN CULORI ROYAL(RECOR) - porteo 0-111-0
11
IPlla
L301
.....

_ 47J")f
""
6.8uH
12V
,
R339
"'"
Ir- --...w.IlA ""A1R1CE RG.8
[
RJ43
'"
"II ,. 0306 C360 C361
1/lJ148 1
- in", 33crf
(MI
+ """
I
lM l00nF
Ţ "*
r 10 11 12 13 114 15
1 mE INIMZlERE CROMlNI'J,f1A q
1· ' , 1" ' 1'
, ,
3
,
NOiAR386 <le lip luz.bI
___ ___ ___ __ ____ _
J
CRI
"" ---
1 t i I
I 1 I 1
I I 1 1

" C31>

r.;l. "'"
\:E
; .Oi;

J:l6t "
+ :ii;
---- --
eRI JOl
eRI-COLO<
1 1 1 1
I I I I
I I I I
I I I ,
I 1 1 1
11314

" I 1 le
' I I I
,
SAtCC.ASU [1 25KV)
,
,
,
,
,
,
,
,
,
,

========================VIDEO-T.V.
bare color având un nivel cuprins Între
1-i-- 5mV_ Se ă ş semnalul la
ş video (pinul 17) ă filtrele
TRAP de sunel ş se ă
semireglabilul de RAA În ţ pentru
care impulsul de si ncronizare are
forma ă Se va ă ş pe ecran
efectul pentru ţ pentru a
determina reglajul corect. Forma
impulsului sincro nu este aceeasi
pentru toate televizoarele, dar se poate
stabili punctul corect de reglaj Între
amplifi carea prea ă (semnal
zgomotos) ş amplificarea prea mare
(impulsul sincro incepe ă se
deformeze. iar În ţ de nivelul
aplicat, se poate produce ş deplasarea
nivelului de negru) _
ţ În ă uneori,
ă ţ pe cablul de ă
a unor semnale cu niveluri mult di ferite
ş ţ ă ă este necesar a
se regla RAA selector pentru o
amplificare ţ mai ă decât cea
ă În sensul ţ unui zgomot
mic. pentru a evita ţ ţ
ş sau pent ru a-i diminua
efectul ţ ş ă se
ă prin vi zib ilitatea peste
semnalul uli! a emisiunii unui alt canal
TV.
l inii
Pin 12 2K2 OSCILOSCOP

I
22nF
lDA8305A
Figura 4
d) Reglarea ţ li bere
Se ă un semnal TV la
intrarea de ă Se ă
pinul25 (intrarea În sincroseparator) al
CI TDA8305A (sau TDA4505) la pinul
7 (+12V). Se ă ţ ă
prin rotirea semireglabilului conect at la
pinul 23 ă la sincronizarea ă
pe ecran. Se ă ă conexiunea
dintre pinul 25 ş pinul 7 Alte metode
de reglaj recomandat e În diferit e
ţ dau erori mari ş trebuie
evi tate (de exemplu conectarea pinului
25 la ă in timpul ţ de
reglaj).
e) Reglarea fazei orizontale
(reglarea ţ orizont ale)
Se ă semnal TV standard,
de preferat o ă de ţ ă cu
cerc, sau ă ă pe care se poate
deter mina cu ş ţ ă simetria
ă ori zontale . Se ă
semireglabilul de la pinul 28 pent ru
14
Încadrarea ă a imaginii.
Valorile tensiunilor de pe pinii
circuitului integrat TOA8305A sunt
prezentate În tabelul de mai jos_ În
vederea ă ă acestor tensiuni, la
intrarea de ă se ă un semnal
standard (bare color 75%) _
pin U[V) pin U[V)
1 5.1 15 2,35
2 3.2 16 O
3 2.1 17 3,46
4 3.3 18 5,9
5 9 19 5.9
6 O 20 5.66
7 11,25 21 5.66
8 5,6 22 9. 2
9 5,6 23 2.96
10 2,6 24 2.99
11 1,9 25 4.8
12 3,36 26 1.1
13 2.9 27 0.65
14 1.6 28 3.36
4. Defecte la etajele realizate
cu CI ţ TOA8305A
Defectele asociate ci rcuitului
integrat TOA8305A se ă in
general la etajele ă
diferitelor ţ Din practica de
service. s-a consta! o ă de defectare
extrem de ă a circuitului integrat.
iar când aceasta s-a Întâmpl at, cauza
a fosl ă În general ă
tensiunii de alimentare excesiv de
mari. ă ă ca urmare a ă
condensatorului C610AhiF din sursa
de alimentare, ş tensiunilor
redresate de peste ă ori ş
ă tranzistorului Q607 (in
95% din cazuri acesta se întrerupe ş
nu ă tensiunea mare ă ă spre
circuitul integral) . ş este posibil ca
unele loturi de circuite integrate ă
prezinte o ă mai mare de defectare.
dar. ă aceasta nu e O situatie
ă În general, la stabilirea unor
defecte i n zona TOA8305A. se vor
ă in primul rând condensatoarele
(ceramice sau electrolitice) , care
ă statistic mai multe ţ
Acestea se ă ţ sau total
ş de multe ori duc la modificarea
regimul ui de curent continuu al
circuitului integrat. Prin ă
tensiunilor pe pini i ci rcuitului integrat.
de mul te ori se pot depi sta rapid
defecte cauzate În special de aceste
condensatoare, dar ş de al te
componente externe, sau chiar de
circuitul integrat. În interpretarea
acestor tensiuni, se va ţ cont ă pe
unii pini tensiunile sunt variabile În
limi te l argi. valorile date fiind
informative (de exemplu pini i de RAA+
1 ş 5. pinul de CAF-18. pinul de reglaj
al fazei H-28).
Un defect curios ca ă de
manifestare este dat de
scurtcircuitarea ţ ă a
condensatorului de la pinul 1 Acesta
se ă astfel televizorul
ş pentru scurt timp. ă care
se ă EI nu poate fi repornit
decât prin intreruperea tensiunii
generale de alimentare ş repornire,
dar fenomenul se ă Cauza o
constiluie intrarea În ţ a
ci rcuitului de ţ la raze X
(existent În CI , dar neutilizat În schema
TV) la o tensiune pe pinul 1 sub O.8V
ş care ă ş de linii.
O serie de defecte care
ă lipsa ă ş ă verticale
pot fi cauzate atât de componentele
din zona TDA8305A, dar ş de
componentele din zona TDA3653B
ă ă În curent continuu a
etajelor ş ţ negative, este mai
greu de precizat de la Început unde se
afl â defectul ţ ş
ş ţ ă etaj e lor
implicate sunt necesare pent ru
precizarea ă a cauzei.
6MHz
Figura 5
Alt tip de defecte ă
ţ ă a
acordul ui automat. dar acest tip de
defecte vor fi tralate pe larg la capitolul
care ă ţ buclei CAF.
consacrat microprocesorului.
La defectele legate de partea de
FI sunet, o ă mai ă de
defeclare o au elementele ceramice
(filtrele ceramice. ţ CF209). Va
trebui precizat ă defectul se
ă pe una din normele TV (deci
pe una din FI sunet) sau pe toate
normele Ţ cont de ţ
etajelor specifice, defectul va putea fi
izolat ş depistat
(continuare În ă ă
TEHNTUM. Nr. 6/1 997


.
LABORATOR
JOC DE POPICE ELECTRONIC
Tudor Posa
,
dr.ing. Constantin
Descriere ă
ţ se inscrie În rândul
jocurilor aplicativ-dist ractive pentru
copii ş tineret, montajul reproducând
destul de fidel ţ reale de
ă ş ale acestui joc.
ă dispune de ă "bile
ft
reprezentate de ă LED-uri care
sunt aprinse la inceputul ă
perioade de joc ş se sting În momentul
ă lor sau la ş ă
peri oade de joc. Cele 1 O popice
ş În triunghi sunt aprinse
(automat) la inceputul ă joc.
st ingându-se ă una (sau
ă ă din bile le ş sau nu.
De asemenea, prin ş
ă ţ ă unei popice se
ă faptul ă aceasta se
ă urmând ca cea de-a doua ă
ă o ă sau popica ă se
red reseze prin reaprinderea ei la
intensitatea ţ ă
La inceputul ă joc este
necesar ca ă ă se
"aprovizioneze" cu cele ă bile prin
ţ butonului "aprovizionare
ceea ce ă ă si
Începerea ă duratei unui
joc.
Unitatea de ă
ă ă ţ
- determinarea duratei de joc;
- aprovizionarea cu bile;
- aruncarea bilelor.
Acest bloc ă semnale
pentru aprinderea celor ă LED-uri ,
ceea ce ă aprovizionarea cu
bile precum ş inceperea duratei unui
joc, pentru stingerea celor ă LED-
uri În cazul ă bilelor respective
sau ă timpului de joc. precum ş
semnale de validare sau invalidare a
ă ă
ă ă ă rolul de
elemente de alegere a unei "traiectorii "
aleatoare, starea lor la un moment dat
ă in mod ţ ă un
popic este ă sau nu.
Oecodoarel e ă o
decodare 1 din 10 de un lip special În
care anumite ă au ă ă ţ
de a se realiza.
Di stribuitorul de semnale
ş la intrare semnalele de la
pseudodecodor, furnizând pe cele 10
ş semnalele care ă
aprinderea sau stingerea becurilor
reprezentând cele 10 popice 1n acest
bloc se ă simularea ă
reale a unui popic ă ă sau in
picioare) În ţ de starea celor de
dinaintea lui.
Uni tatea de ă a
afisaj ului ă în principal o
amplifi care În curent a semnalelor
primite de la distribuitorul de semnale
ă la o valoare ă comenzii
becuril er ce ă pepicele.
Tot În acest bloc se ă ş
simularea ă de a unui
popic.
Unitatea de afisaj ă
cele 10 popice cu ajutorul a 10 becuri
de 6,3VI O,3A ă În
ş de forma unor popice .
Unitatea de alimentare
ă tensiunea ă de SV
cu ca re se alimenteaza Întreg
ansamblul.
Generatorul de tact ă
impulsurile de ă necesare
ţ ă sincronizate a celor ă
ă ă
SONDAJ DE OPINIE
I
Stimap cititori, În scopul de a ă cât mai exact
ă dvs. ă ă ă ne ţ câteva
ă la unele probleme care sunt În ţ noastra.
ţ talonul de mai jos ş ţ pe
adresa redactiei noastre
Vom publica Într-un ă viitor al revistei
rezutiatele acestui sondaj de opinie ş ă ă ă vom
tine cont de el În elaborarea ţ revistei .
? ă ţ pentru colaborare!
.r---.r--+-r-.+ I Redaclia
1""""" oa=, , Nume, de sondaj de opi nie

S-a ţ cont ă in cadoJ. real! ă ă primei
popice ă ă ă c:eIor'lale $o ce asemenea
de faptul ă o ă poate fi ă astfel incât
ă nu ă nici un poptC.
in figura 1 este ă sdellsbloca mootajukJi
În care se ă interconectarea b60ctJriIor htrtqionale
delimitate În schema ă ă
TEHNIUM • Nr. 6/1997

A_ Ceggn (stil) de arti cole agrea!i? (teorie de ă teorie
ă date de catalog, scheme de ţ montaje
practice cu cablaj etc.)
1. _____________ _
2. ____________ __

B. Ce I!!b.ri.Q ţ cu ă (audio, CQ-VO,
electroalimentare, video-TV, laborator. aparate de ă ă
ă etc.)
1_==========
2_
3_
15

ă schema bl oc se poate deduce
functionarea de principiu a montajului"
Cele ă ă ă ş de impulsurile
primite de la generatorul de lact, se ă in stare de
ţ ă În momentul când unitatea de ă
trimite un logic pe intrarea de validare a ă ă lor.
Tri miterea acestui semnal este ţ ă de ţ
unuia din butoanele "bila 1" sau "bila 2" ş are ca efect
invalidarea ă ă ă ţ
ă ă la ş acestuia este ă ă
decodorul ă care ă pe una din
ş sale un "O" logic care, la rândul ă este aplicat
distribuilorului de semnale ş ă ţ pe ş
acestuia a unei ţ de ş ce va duce, ă o
amplificare ă la stingerea unui ă de popice
egal cu cel al zerourilor.
Atât timp ă ă ă sunt În st are de
activitate, ţ cu care apar nivelurile de "O" ş "1"
logice este suficient de mare astfet incât stingerea bccuri lor
ă nu fie ă avandu-se aici În vedere ş ţ
mare a acestora. Se poate produce cel mul t o ă a
ă ţ de i luminare pentru a sugera sta rea de
"dezechilibru" a unui popic.
Descrierea ţ ă schemei electrice
Unitatea de ă prezentata În figura 2
realizeaza urmatoarele ţ
- ă durata unui joc, ă timpul disponibil pentru
aruncarea celor ă bile;
- ă un ţ de "O" logic in momentul
ă unei bile ş ÎI ţ ă la terminarea timpului
de joc.
c. ţ exemple de 3 articole pe care ţ ă interesante
in ultimele 10 ţ
1. _______ ___ __ _
2. _______ ___ __ _
3 ..
D. Ce in ă
1. _____________ _
2. ___________ _
3 ..
E. Ce propuneri ne facel i pentru viitor?
1. _________ _ _ __ _
2. ___ ___ _ ___ _ __ _
3 ..
F. Ce alte ţ ţ
1. ___ ___ _ _____ _
2. ___ ___ _ _____ _
3 ..
G.Ce ţ ţ
H. Ce pasiuni ţ
1. Ce ă ţ
J. Ce servicii suplimentare ţ dori ă ă ofere editura
ă _________ ________ _
16

-o
- ,-
..,'" r:;..,
II·
-
'"' N9
..... "" "''''

LABORATOR
II·
.
o
TEI-INlUM • Nr. 6/1997
-l
t"l

-


z
"

-'<>
'<>
....
-....

, o ,

"

c
r
;>
- G"';':,<RlAN - - - - - - _ I!CflD01
CE ·I.,CT . -- -- .... - ,
- - - 1- __ ..... __ , __ .... ___ 1 __ .... _ ... __ _
J B2 '='
- - - - - -- "',-0Q9'1- - - - - - - - - - - - - - - - - - i -r, o
11' IIJ
" Cl loe
I ' :>:l
o;>
O I I I ţ
Jl!400 niCI COO4OO
'"
0<0'
,.,
Cl01
"
,r
4,1":

03
03 ,;
CI" ___ --'
t· '" ". ::, "
Cll04 OI cnoa
''''00
3
""

,
" , 'ht--f'. ' ---+--'-1
OI f i


0100
'(l:'l :13 C""'-IX \Il
'"
""
.. ,
1'C2 "
,ov
1101
""

, 114
+5v
9 I Il
..l.fl03 1
'" CI""
'00

VI '
!:il CIJB
__ L __ ________ _
/ A -

""
, )0+--""-------------------"'-1
02
DIS'RI'lWOIl
"
'1'
-------
CI IO
"".
"
Cl11 0 Ol().l
C0:l4CO
03 •
CDi>IJ8
"

''''"'
00 ClIOol
03-
ni
C0D406
."
034CO elC3
'fl!21
00 03-
""
ro
0'-
'"
' ti=-

e>"'"
. '


IblARA:C1
=>w
MW.I.AA'OR COB Cll05
1- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - L----""""'--------,:=============== _____ t-______ _
r - - - - - - - - - - - - - - - I30T - - - - - - ..,
ncvco
JII
47CQuF
2NJ055
I - - -.
-,
030 1
PL2V1
03')2

r
1+5V
R1Q7
'<>
11303'
'" ,
'"
0111
COl
®
S
"'"
,e

,

1 ( 2 !
,,""
DJ02
"
""
'"
' 101
Cilii SC'OI
''"
'"
11102-:;:-
_"

1..I'lAA'EA DE COVANDA
,"
R105 R104
01 01
,l.f'flOV1Z.
o
.'"
'" "
'1'
o
"
'::L
C 109
0'09 -.-
""
""
.,
"" ""
OI'"
R103 ,
_"
"k
'1

""
a.
"DO

,"
-l
' O
' :>:l
DE ALlMEfliAAE
L __ ____ __ _____________ ____ ____ ___ ___________________ ...J
Figura 2
SCHEMA JOCULUI DE POPICE ELECTRONIC


ţ schemei trebuie
ă ă in modul ă la
ac!ionarea butonului "aprovizionare
bile", diodele luminiscente 0401 ş
0402 care ă cele ă
bile se aprind, ţ prin aceasta
ă ă dispune de cele ă bile
pe de o parte, iar pe de ă parte ă s-
a inceput cronometrare a unui timp de
joc. Pe ş spre cele ă
ă ă trebuie ă se ă ă
un poten!ial ă nivelului de
"1" logic ceea ce va permite trecerea
impulsurilor de ă
in momentul ţ ă butonului
"bila pe ş "spre
trebuie ă ă un ţ de uQ"
logic care duce la inhibarea
ă ă ş ă la stingerea
diodei 0401, ceea ce ă faptul
ă bi la a fost ă Acest nivel de
"O" logic trebuie ă se ţ ă ş ă
eliberarea ă Absolut
identic trebuie ă ă procesul ş
pentru celei de-a doua bile.
ă stingerea ambelor
ţ de "O" logic se ţ ă
la expirarea timpului de joc. ă acest
moment se revine in starea ţ ă cu
cele ă LED-uri stinse, iar pe ş
=z
= c, '--o
= o
spre ă ă ă un ţ
de "1" logic.
Rolul de a fixa durata de joc
revine circuitului integrat CI101 de tip
CDB4121E, care este un circuit
basculant monostabil.
Monostabilul este ş de
o ţ SUS-JOS prin ţ
butonului bîle".
Rolul de a genera un impuls "O"
logic În momentul ţ butonului
"bila 1", care ă fie ţ ă la
expirarea timpului de joc, revine
memoriei bistabile ă cu ă
ţ din circuitul CI111 de tipul
COB400. Pe ş C1104( 1r
este prezent un ţ de "1" logic
care valideaza trecerea impulsurilor de
la generatorul de tact spre ă ă
ă ţ se ţ ă in
momentul când, prin ţ
butonului "bila 1", intrarea 2 este ă
la "1 " logic. În acest moment (impulsul
de la monastabil fiind prezent ă la
intrarea 1) ş 3 va ă la "O·
logic, iar ş 61a "1" logic ş ă
ţ se poate ţ ş ă
eliberarea butonului "bila 1".
Tranzistorul T101 nemaifiind
alimentat ă În stare de inactivitate ş
LABORATOR
ca urmare dioda 0401 se stinge, ceea
ce ă ă prima ă a fost
ă ş ă ă nivelului
"O" logic prezent pe ş "spre
CI104(1)", nu mai este ă
trecerea impulsurilorde ă spre
ă
În momentul in care impulsul de
"1" logic de la monostabil dispare, ca
urmare a ă timpului unui joc,
intrarea 1 va fi la UO" logic, iar ş 3
va trece din nou la "1" logic ş se revine
În starea ă
Generatorul de tact este, de
fapt, un mutlivibrator (circuit basculan!
astabil) realizat ă o ă ă
cu ajutorul a ă ţ logice de tip Ş
NU.
Pentru amorsarea ţ
rezistoru l R101 trebuie ă ă o
valoare sub 1 Kn. Valorile alese de
autori sunt R1 01 =2000., C107=4,7).lF.
ă ă are rolul de a
genera 10 ţ binare, de 4 ţ
diferite, ce vor fi ulterior decodale În
blocul ă Acest bl oc este un
element aleator, el stabilind o
"traiectorie" aleatoare pentru bila
ă
Montajul ă un ci rcuit
9 __
o .. 5V
_-1'.( r I 6_
J C1105 I H RO 0101 o
G o 0-
• o m.
o- - -o
1 - 1=
1 Cd RI O! AJ06 04
1
'"
-o _ OA
o- --
MAI
2
Figura 3
18
TEHNIUM • Nr. 6/ 1997
LABORATOR
integrat de lip CDB493 ă i s-a
ă o ţ ă astfel
incât ş sale 03 o •• DO ă ă
numai prin 10 ă distincte. Deoarece,
ş cum a fost ă schema,
ă ă ă o intrare de
validare, iar cele ă ă ă
În acest scop au fost folosite la
,
R210 R209 R208
""
"'05
0220 O:?18 0216 0 214 021 2
021 9 0217 0215 02 13 0211
Figura 4
realizarea ţ s-a recurs la un
artificiu folosind o ă Ş din C1104.
Pe una din ă acesteia se ă
impul sur ile de ă de la
generatorul de tact care vor trece spre
ă ă tor atât timp ă pe ă
intrare este prezent un ţ de
logic, fiind inhibate În momentul când,
de la unitatea de ă se trimite
un ţ de "O" logic, ceea ce ă
faptu l ă o ă in
ţ ă ş ă ă vor
ă ă stare care va fi
ă pe ă decodorul ui ,
având ca urmare ţ unui "O" logic
pe una din ş acestuia.
Oecodorul , prezentat În figura
2 ş pe ă sale ţ
03, 02. 01, DO de la ă ş
ţ de de la un moment
dat, pe una 00 iesiril e sale Y1 ... Y5 va
fi prezent lrI '"O" logic. Deoarece, ă
cum se ... ede din schema
distribuiloo..Ui de serma&e. atunci ă
o ş de rang mai inalt 'ex. Y5) este
În "O. logic va detennna trecerea in ·0"
si a portilor de rang mai mic din
TEHNIUM . Nr. 6/1997
ţ distribuitorului, s-a
considerat pentru proiectarea
decodorului regula ă ă una
din ş este in logic, atunci toale
ş de rang mai mic (inferior) pot fi
in ă indiferente.
Tot pentru simularea ă a
ă popicelor, ş din decodor de
R205
"""
R203
"",
R}Ol
0210 0208 020<\
"""
0"'2
O""
020' 0205 D200 020'
rang superior celei aflate in starea O
trebuie ă ă ă În 1 logic. ă
este lovit numai popicul de pe una din
ex treme, cade numai acesta, iar
celelalte ă i n picioare) .
Impunând aceste ţ
schema decodorului ă suficient
de ă ă doar cu numai 5
ţ NANO, ă cum se vede În
figura 2.
Oi stribuitorul de s emnal e
distribuie semnalele de "O· logic, care
vor determina stingerea ă
anumitor popice, ţ de starea
al eatoare În care a fost blocat
ă ă ă comanda ă
unei bile. ş A, B, C ... J vor
comanda stingerea becurilor ce
ă popicel e pri n aplicarea
unui logic pe baza tranzistorului
ampli ficator ă din blocul
de ă a ş ului.
La realizarea structurii s-a ţ
cont, ă cum am precizat anterior, ă
În ţ ă ă rea pri mului
popi c conduce implicit la ă
tuturor celorlalte. ă si mulare
este ă de logica distribuitorului
prin aceea ă stingerea becului A la
comanda Y5 sau Y'S ă prin
ş ţ de ă ş trecerea În
"O" logic a ţ ă stingerea
tuturor becurilor.
Unit atea de ă a
ş este ă tot În fi gura
2. Deoarece becurile ce ă
popicele ă un curent de ci rca
0,3A, mult mai mare decât cel debita!
de o ă (16 mA) , apare necesitatea
unei ă in curent. Acesta este
principalul rol al acestui bloc.
Amplificarea se ă cu ajutorul
unor tranzistoare de tipul AC187. Tot
aici , cu aj utorul unor ţ SAU cu
diode, se ţ comanda de becuri
aprinse atât ti mp cât nu au fost
aruncate ambele bile, sau nu a expirat
timpul de aruncare. Pe ă intrare
a ţ SAU se ă comenzile de la
distribuitorul de impulsuri.
Aruncarea primei bile va
determina stingerea anumitor becuri
(in particular toate sau niciunul) ş
aplicarea impulsurilor de la ş celui
de-al doilea decodor pe bazele
tranzistoarelor. Deoarece ă ă
care ă ă decodorului
ă continuu, la ş
decodorul ui ă logice nu vor fi
constante, ci vor ă ţ
(succesi uni de impulsuri ) . Aceste
impulsuri vor determina ca becuri le
ă aprinse ă ă
Fenomenul nu este deranjant , el
creând ţ de ă a
popicelor nedoborâte.
Detalii constructi ve
Pentru tmitarea cât mai ă a
popicelor, fiecare bec este introdus Într-
un ş de mater ial pl ast i c
tr ansparen t de for ma popi ce lor.
Cablaje le jocului sunt prezentate in
figurile 3 ş 4. Blocurile ţ au
fost grupate pe ă astfel:
- figura 3 - placa 1 - unitatea de
generatorul de tact,
ă ă le, decodoarele ş
distri buitorul de semnale;
- figura 4 - placa 2 - unitatea de
ă a ş
A treia ă ş cu becuri,
al ă cablaj a fost ă la lati tudinea
ci titorului, trebuie ă deasupra
celorlalte. Pent ru a se vedea doar
popicele, nu ş detaliile constructive
(ca blaj, componente etc.), În ţ
popi celor a fosl mont at un ecran
colorat, transparent, de plexigl as.
19
Re ulatorul . integrat Î n caz, de 100KHz. Tensiunea de intrare
comutatie L296 , tiLma _ se ă la pinul 3, iar tensiunea de
S.G.S.-Thomso.ll;care se ă ş pe ş se ţ la pinul2.Aceasta din
ţ ă de ţ ani buni ş ă poate fi ă prin ş
la ţ modice), ă valorii rezislorului R7. Oiodele 01 ş 02
ă unor ţ sunt de lip Schottky (ultrarapide), iar
si!nple, pe atât de performante. tranzistorul este de tip Ş (SGS
CI P321).
'"
'" L296
, , , ,
e.

Figura 1
,
'"
Circuitul integrat I eaza In
capsula T022 ,cu 15 pini, existând
cloua variante: L296 si L296H, cea
ă fiind deshnatâ.plaotârii orizoo1a!e
\având pinii ţ la 90°).
Nu vom trece În ă toate
avantajele extraordinare pe care le
ă sursele În comuta ţ vom
reaminti doar randamentele extrem de
bune care se pot ţ cu acestea.

Un alt montaj practic este cel din
fi gura 2. reprezentând un stabilizator
l _· lf1O.)H
-
'"
'"
"
w=
,.

fI"""'8)
'->OV
'"
. "'
Ţ
"

SGSP3?1
de tensiune, in plaja 5, 1V+40Vl4A, cu
protectie. Tensiunea de intrare care se
ă la pinul 3 al C.I. L296 este de
maxim 46V. Nu trebuie ă ş ă sub
nici ă ă tensiune, aceasta
fiind valoarea ă pe car:.e
integratul o ă pe intrare. Dioda O
este de tipul Schottky, ă de
lA. ş RESET ( pinul 14)
ă ă un timp de
"'
UlN" 1TICl4t,y
1,
"
,
"
,
'"

-"-
"
,
e,
"' ,
e,
"

"
.
'u
41l1- 2.2"'"
,W

Dar, În ş timp ă Z1S.Y{lli;l
ă su rilo r de .-.illJ3_cauli e_{ ă ri ) C.il(!L
trebUieJUatEUn vc..d.e(ea
perturba!lilor radioelectrice pe care
r! 9ulatoarele ţ le-
ă
,
L296
"
, , , , ,
"
e.
"
e,
,
' 0< ..,

1:\IC =

'M
..
=
e,

INlilBIl
lI'll
Figura 2
,
LABORATOR
APLICATII CU L296
,
i ng. Ş Naicu
Întârziere st abilit prin valoare a
condensatorului C2 , faptul ă pinul12
a atin s tensiunea sa ă
Tensiunea de ş se prescrie cu
ajutorul valorii rezistorului Rl. ţ
montajului ţ ă astfel: când
tensiunea de ş ş iar
tensiunea ă de pe divizorul rezistiv
Rl/R8 (care se ă la pinul 1 al
circuitului integrat) ă ş ş cu 20%
valoarea sa ă atunci pe la pinul
15 al circui tului integrat se ă ă
de deschidere (in ă tifistorului.
Intrarea În ţ a tiristorului va
ş tensiunea de ş a ă
valoare va ă Rezistorul RW.1(de
la pinul4 al circuitului integrat) are rolul
de a asigura limitarea curentului de
ş ă rezist orul ş
limitarea curentului se face intern, la
valoarea de 4A ă RUM=22Kil .
curentul de ş se ă la o
valoare ă (2,5A). Ş În acest
caz ţ de comutape este de
circa 100KHz.
Principalul impediment al
acestui montaj ă În faptul ă nu
permite reglarea tensiunii de ş
pornind de la zero ţ Acest lucru
este rezolvat de montajul din figura 3,
S.lV
t .l AW
-'-
,"
"'
=,
II' ...
r
'+
'-
"'
e,
"

ii'"" "
fOOI
« ,
'---....
/4f11
.?-

.""
"'"
0, ""
"'

'"

" "

n figura 1 ă o ă
ţ cu regulatorul de lensitme in
ţ L296, este vorba de lin
montaj ă de tensiune de la +14V
la +35V. Ia un curent maxim de O,5A.
ţ de ţ este, in acest
Fi gura 3
20 TEI-I NIUM • NI'. 6/ 1997

LABORATOR
12 Il 110
=!=
I
't
22UF
' ''''
l!;O" H =rIOO!lr

,
L296
,
SVIl. 5I\
, :. i.:
YVl8O
'"
"
, , ,
'-
..
f"



47uF ::1
..
2,2uF
'"''''''

"


..
'"
5V/I};1\
'"
f" r"


/
,
33nF =r=
5V/l A


L296
2xl OOuF

L296
\t}_ ?4V
L296
Figura 5
'''''
l494 1

.JIOOnl-
-"--
ă prin intermediul valorii
rezistorului de la pinul11 (având 4,3Kil
7n acest caz). Cele trei regulatoare
ă la ş tensiuni diferite,
prescrise prin intermediul divizorului
rezistiv de la iesire, care ă
pinii 10 ş 12 ai' circuitului integrat. În
cazul primei surse, tiristorul (având rol
de ţ la supratensiuni) este
ţ la o ă ş cu cel ţ 20%
a tensiunii de ş
rin conectarea "2 . .Ia, O asociere de Irei regulatoare
o În acest mod s.:a.. de l ip L296 sincronizate, lucrând pe
ş ţ ă este ă În
figura 5. Cele Irei circuite integrate au
O ă ţ a circuitul ui
integrat L296 este ă in fi gura
6. Este vorba despre o ă de curent
constant, care poate atinge valoarea
ă de 4A. ă fiind ă
valoare, montajul se poate uti liza, de
exemplu, ca ă ă pentru bateriile
de acumulatoare de ă la 45Ah.
Reglarea curentului de ş se
ă din ţ de
2,2KD. Cu valorile de pe ă ale
divizorului rezistiv Rl/R2 (9, 1 KDI
5,1 KQ) montajul se poate folosi ca
ă ă pentru acumulatoarele de
12V. Prin modificarea ă
a acestora, ă ă poate fi utilizat
ş la bateriile de 6V sau 12V. Tensiunea
de alimentare poate avea valoarea
ă de 40V. Dioda este de tip
ultrarapid (Scholtky), de 7A.
Bibli ografie
1. 270 Schemas alimenlations,
Herrmann Schreiber, Ed. Dunod, Paris,
1995;
reglându-se
tensiuni i de
i se
T este de lip BC:329
EIC184. BC413, BC414,
Regulatorul integrat poale
fi ut ilizat ş ca prestabi li zalor de
tensiune, ca in figura 4. AHmenlarea
montajului se face cu o ă ă de
tensiuni (9V + 30V), la ş lui L296
furnizându-se o tensiune 6,4V cel()( trei
regulatoare finale. Acestea ă
eventualele ţ reziduale ale
tensiuni i, oferind ş individuale,
protejate la suprasarcini.
TEHNlUM • Nr. 6/1997
pinii 7 ţ ă Valoarea
ţ de ţ este
IK 2Q
-=:=-

Dl5VS
" 3


,
,
J-

Figura 6
L296
,
D
SCilOiI<.Y
+,
'"

'" <,l K 1/2LM3S8 Y'!--{:::"::::H

"

2.ZuF
'M
'"
'"
"
'"
21
LABORATOR
AMPERMETRU DE CURENT MIC (PICOAMPERMETRU)
Circuitul din figura 1 permite ă În locul unei ţ unul
ă unor ţ în inlevalul din tranzistorii (T1) ai CI2
1 OOpA+1 aO).lA, ă ă utili zarea unor (MAT02EH- Precision Monolithics Inc.,
ţ de valori mari. ţ LM394- National Semiconductor sau
este de circa 1 % aproape În tol MPT02EH- Micro Power Systems.
intervalul, depinzând de ca litatea figura 3). CI1 ă curentul de
ţ ş de curentul de colector al T1 ă egaleze curentul de
alimentare de la intrarea intrare. Acesta ă propor-
amplificatorului ţ Rezultate ţ dintre VEI> a tranzi storului
CI C2
'''''''' '"
i
'N
"'
'"

OP':lEJ

...
."
+ WJ
,.
Figura 2
"
),\,\10201
"'
"
'"
"
0 "'
Ne,
foarte bune se ţ prin util izarea
amplificatorului ţ OP-41 EJ,
f i gur a 2 , fabricat de Precision
Monoli thics Inc., sau echivalent
(AD542LH-Analog Devices, CA3140T·
ReA, ICL8007ACTV- Intersil,
OPA111AM- Burr Brown) , ca
amplificator de intrare, ţ
ă unor ţ loarte mici, de
ţ pA, ă cu rentului de
alimentare la intrarea amphfi catorului
ţ de 3.5pA. Amplificatoare
ţ cu ţ calitative
mai ă reduc ă
ă ţ de ă a ţ
foarte mici.
Una din ţ ă
corecte ale ţ este valoarea
ă a câderilor de tensiune. Pentru un
ampermetru performant, se ă
ţ tensiunii de la intrarea
amptificatorului ţ spre un
zero vi rt ual Amptificatorut CI1 este
fotosit ca amplificator inversor la
intrare, asigurându-se astfel o ă
de tensiune sub 500l1V, indiferent de
valoarea curentului.
Pentru bucla de reactie a CI1 se
22

"
, ,
""
"
" '"
"",.
'"
"
'MIO' FH
m
1!2C,2
Iml t,
Figura 1
Ne e, Ne C:> Ne
3 2 1 20 19
Ne 4 18 le
WIlSIRAI 5 17 SUBSIlW
Ne b 16 te
81 15 <!- 2
Ne 8 te
9 10 II 12 13
Figura 3
T1 ş logaritmul curentului de ş
Rezistoarele R1 , R2, R3 ş
condensatoarele C 1, C2 compen-
ă În ţ ă eircuitullogarilmic,
înlrucâtT1 ă un ă ş pozitiv
în bucla de ţ
ş amplificatorului
logaritmic, de pe emitorul lui T1 , este
ă la ă al CI2 (T2).
T2 ă ş ş
ă instrumentul de ă ă
ş lui T1 este ţ ă cu
logaritmul cu rentului de ş
multiplicat cu o ă ţ ă
cu tensiunea În di vizor, ă de
comutatorul K1 . Pentru tranzistorul
care ă la diferite niveluri de
curent , ţ VE8 va fi :
i.\Veo=K- T/q-lnIC2/1C1,
rezultând pentru IC2·
IC2=IC1-exp(L\VEB- q/K. T)
unde: ICl , IC2 - ţ de colector ai
T1, T2; g- sarcina electronului;k-
ing. Nicolae Sfetcu
constanta lui Boltzman; T-
temperatura, în grade Kelvin; VEB-
tensiunea ă bazei lui T1.
Tensiunea care ă
divizorul este ţ ă de la o ă de
ţ ă de ă tensiune, de 1,22V
(de exemplu LM113), printr-un
tranzi stor T3 tip 2N2222 ş prin
ţ R4. Tensiunea În lungul
'"",
''''''"'
"
"'A
"DA
,,,
"
""
511
"
'"
""
'"
""
."
"' 15'1
o,
LM113
divizorului ă cu temperatura
ă ă factorul de
muttipltcare constant.
Calibrarea esle ă
necesitând numai o ajustare. R4 este
utmzat pentru a regla ţ de ă
o - o OM OR4 OKl MO
Figura 4
ă cu un curent de intrare de 111A.
Aceasta va da o ţ ă pe
intervalul de operare al ţ
in ţ trebuie ă
o ţ ă conexi unilor ş
lipituril or realizat e ţ
di vizoare se vor monta direct pe
comutator.
TEHNI UM • Nr. 6/1997
.
LABORATOR
Ă Ă
Ioan ă ă
,
Propun cititorilor o ă
ă cu 10+4 canale care poate fi
ă ă de o ţ audio, la
pomul de ă sau ca simplu
divertisment.
Schema ă În
continuare ş circuite integrate
ICTB
'fC
P-- "'\

h7- /
"' CJo.1lJ *
"el
c2 T
'KC
î.--
"
- circuitul de inversare a sensului de
ă ă un ciclu de 50 de
impulsuri realizat cu circuitele IC4, IC5,
IC6, tranzistoarele T1, T2 ş rezistorii
R3-R6;
- circuitul de ă pentru cele
+4 canale realizat cu regi strul de
o
l
C
<ro

CL«f<
r'-

VOI.""' RO

;
.,
+1
,
oc ,
00

o;
î
,

<ro

<..-ne
c,
r
00
"
$
,
1llL.
,
j
,

,
,
O-i- •
"
..
,
"
A
,
,
,
"

, , ,
,



=
,
,

,



,

c
,

, ,

+- P=

,
-=:=-

,
11';';
,
.?-

vec C?
",c
' -"---
A
,
R1
"'
=+=


,
oc ,
1- - - - - - --;;-
,
0_'
, -
,


: :'!

-


'"
-'

'--*"<
,.

'\il 1 fl6
"

- - 'U
-'-'
R3
ro;

,
Q n
'9
C
-'-
'"
IC1A
a ,
i-'-
"
>
-
-

Q

4f!
Ţ "'""
"
H-
" C> <.;OO.lIJ*

-- ""
de p
""""*'
reaizal
R1,RL
Figura 1
Isuri
_L
depl asare IC? ş poarta P1 pentru
inversarea logicii.Acest circui t poate ă
ă ă din IC1 se ş
doar o ă ă
ţ schemei
La conectarea ă
circuitele se vor afla În starea ţ ă
Pentru a ţ mai bine, ne
7. 5'/cn
intereseaza doar starea lui IC3. Ies ş
le6, care se ă astfel:
- IC3 - pin 1 - ''1'' logic
- les - pin 1 - ''1'' logic
- le6 - pin 6 - "1 " logic, pin 5 - logic
ă faptului ă pe pin 1 se ă
'T logic de la les pin 1.
'"

;'

......

o.:,,,,
,
D.!.O
'"
0'"
A
Ci rcuitul le 1, ă
cu componentele pasive
R1C1 ă un
generator de impulsuri care
ajung in colectorul
tranzistorului T1 ş
respectiv, T2 . În stare
ţ ă la pinul6 le6 este
logic, tensiune care
deschide tranzistorul T1 ş
impulsurile provenite de la
IC1 ajung la i ntrarea NI
ă ă invers) - pin 4 al
IC2 ş acesta va ă În
sens invers, ţ
ţ ă la circuitul
decodificator IC2 care
aprinde LED-urile in ordinea
ă La fiecare 10
impulsuri pinul 11 al IC3 se
ă in u1" logic, iar aceasta
se transmite la IC4 Acesta
nu face altceva decât ă
numere fiecare serie de 10
impulsuri. ă fiecare serie
de acest fel, circuitul IC5
ă starea pini lor de
ş În ordine ă
Când la pinul 5 allC5 apare
"1" l ogic, acest lucru
produce schimbarea ă
bistabilului IC6 ş face ă
intre În conductie
IranzisioruIT2 (T1- blocat) . În acesl·fel
impulsurile de la IC1 ajung pe intrarea
- ă ă direct - pinul 5 - a IC2 ş are
ca efect aprinderea LED-urilor in
ordine ă Dupa alte 50 de
impulsuri numarat e de IC4 ş
decodifica te de IC5, circuitul bistabil
IC6 ş va schimba din nou starea ş
"",

- draJiI;rA de __ ...
''''''
""""
'"
/C2:
- Circ u ce --
zec:(rr.a - fC3

.::are zca
1997
Figura 2
23
LED-ur i le ş ă sensul de
aprindere.
În schema electronica se
ă LED- ul 011 care ă
ţ impul surilor ş LED-ul bi color
012 care, prin schimbarea cul orii ,
ă modifi carea sen sului de
aprindere a LED-uri lor 01-010.
000
I
Evident , acestea (011 ş 012) POl lipsi,
ţ ţ montajului.
Personal am folosit ş ă
ă a ci rcuitului I C1 pentru
alimentarea cu impulsuri a ci rcuitului
le? Acesta are conectate inlrarileAI -
Olla ă iar pe intrarea serie - pin 1
- o ă inversoare P1 ca re
o
Figura 3a
o,

' 000


E!eD E B C
o o O H
o o
o "
,
B C
ED
o o
a D
o o
Figura 3b
24
LABORATOR
ă logica ce apare de la ş
O (pin 10). Astfel LED-urile se aprind
începând cu DA ă la Do, ă care
se sting pe rând În ş ordine.
Montajul nu ă reglaje. Se
ă pe o ă de sliclolexlolit
dublu sau simplu placat , ă
ă ţ construct orului . De
ţ ă pent ru o mai ă
ţ ş o ă depanare, ar
fi bine ca circuitele logice ă fie pe o
ă ă ţ ă de cea de
alimentare ş de cea de ă a
tensiuni i inalte, ă se ş
comandarea unor becuri (ghi rlande) de
C08 404 CD8 495
(PI] PC7]
Figura 4
6
5
,
3
2
22QV. Tensiunea de alimentare trebuie
ă fie bine ă ş ă
putându-se folosi schema din figura 2.
Cablajul montajului (partea ă
este prezentat in figura 3a, iar ă
ţ ă a cablajului (cea ă in figura
3b.
Realizarea ă a montajului
duce la o ţ ă i n
momentul primei ă
Personal am folosit montajulla
o ă ă (inclusiv IC?), acesta
dând rezultate foarte bune.
Lista de materiale
IC1 • CDB413; IC2· CDB4193;
IC3, IC5· CDB442; 1C4- CDB490; IC6-
CDB474 ; IC7- CDB495; P1- 1/6
CDB404; T1 , T2- BC560, BC251,
BC252 etc; 01- 010, OA- Do, D11 -
LED culori diferite; 012 - LED bicolor,
3 pini; R1 , R2- 820n (se pol i nlocui cu
semireglabili ), R3, R4 - 1 Ko., R5, R6-
2KQ; R7, R8, Ro - 470Q; C1- 100"F;
C2- 300J!F (se pal Înlocui cu alte valori
pentru o ţ ă de aprindere a LED-
ă
ă Poarta P1 (1 /6 CDB404)
se ă deasupra lui IC?,
conectându-se prin lipire doar pinii de
alimentare. ă unei ţ la IC?
se face prin ă conductoare ţ
Pinii ă ş ţ ai lui CDB404 se
vor ă (figura 4)
TEHNIUM • Nr. 6/1997
VITACOM
ELECTRONICS
CLUJ-NAPOCA, Str. Pasteur nr.73
TEL.:064-438401*, 88S:064-438402 ă ora 16:30)
FAX:064-438403, E-MAIL: vitacom@mail.cjnet.ro
BUCURESTI,Str.Popa Nan nr.9,TeI/Fax:01-2503606
,
DISTRIBUITOR
TRANSFORMATOARE LINII HR
SI TELECOMENZI TIP HQ.
,
DISTRIBUITOR COMPONENTE SI
,
MATERIALE ELECTRONICE DIN IMPORT:
REZIS TOA RE, CA PA CI TOA RE, DIODE,
TRANZISTOARE, CIRCUITE INTEGRATE,
MEMORII, SPRAYURI TEHNICE,
PIESE TV-VIDEO, CABLURI SI
,
CONECTORI ...
LIVRARE Ă DIN STOC!
CUPRINS:
AUDIO
• Efecte sonore În tehnica ă ş ă (!).Circuite integrate
pentru întârziere ă - Aurelian ă ă ă ă ă ă Pag. 1
• Amplificator audio cu tuburi electronice - ing.Aurelian Mateescu Pag. 5
CQ-YO
• --ansceiver Radio'76 - ing. ă S. Florin (urmare din ă anterior) Pag. 6
• =-.!. oenb'u 144MHz - ing Claudiu latan Pag. 8
EO-T.V.
• :::e:.::z.a-ea televizoarelor în culori (VI) - ing. Ş Naicu Pag. 9
ing. Horia Radu ă
• 5::-er.o.:: € ă a receptorului T.v. in culori
de tip Royal(Recor) - partea a-II l-a Pag. 12-13
lABORATOR
• .Jcx: ;;.E p:c:.ce eec:tror-JC - Tudor ş ş dr. ing. Constantin ş Pag.1S
• =- :....2'9€ - g Serban Naicu Pag.20
• =a mic(picoampermetru) - ing. Nicolae Sfetcu Pag.22
• ,;...::.. ă - <lan ă ă Pag.23
..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful