ORGANIZAREA PROCESULUI DE REPRODUCTIE LA PORCINE

1.1 Maturitatea sexuala la porcine Varsta la care apar manifestarile sexuale la porcine este cuprinsa intre 5 – 8 luni la scrofite si intre 6 – 9 luni la vierusi.Instinctul genezic se manifesta o data la intrarea in functiune a gonadelor (ovare si testicule) Varsta aparitiei maturitatii sexuale este influentata de o serie de factori si anume : • • Factori legati de individ (rasa, grad de ameliorare etc) Factori externi (conditii de hranire, conditii de intretinere si ingrijire)

Maturitatea sexuala se instaleaza, intotdeauna, inainte de ajungerea organismului la maturitate corporala, care fiziologic, permite desfasurarea normala a procesului de reproducere. In scopul evitarii imperecherilor la varste prea timpurii, in practica cresterii porcinelor, se impune lotizarea tineretului pe sexe, incepand cu varsta de 4 luni si (sau) castrarea vierusilor destinati ingrasarii si livrarii pentru taiere. In perioada de crestere a tineretului porcin, fermierul poate interveni prin furajare stimulativa, corespunzatoare, in scopul obtinerii unor scrofite si vierusi de mare valoare destinati procesului de reproductie Varsta optima de folosire la mota a tineretului porcin este situata intre 8 si 10 luni la scrofite si intre 9 si 10 luni la vierusi. Un alt criteriu des folosit in stabilirea momentului optim pentru folosirea porcinelor la monta il constituie greutatea corporala, care trebuie sa reprezinte 70-75% din greutatea normala a adultului, in functie de rasa. 1.2 Ciclul sexual la scroafa Porcinele sunt animale poliestrice cu cicluri sexuale repetate pe tot parcursul anului. Durata ciclului sexual la scroafa variaza intre 17 si 24 de zile, avand o durata medie de 21 de zile. Durata caldurilor variaza intre 2 si 4 zile, cu o medie de 48-60 de ore. In cazul in care dupa efectuarea unei monte nu se instaleaza gestatia, caldurile reapar si se repeta ciclic, in medie la 21 de zile. Dupa fatare, caldurile la scroafa apar in primele zile dupa intarcarea purceilor. Cu cat intarcarea purceilor se face mai timpuriu, cu atat caldurile apar mai devreme si invers. Ciclul sexual la scroafa are 4 faze : faza de proestrus , faza de estrus, faza de metestrus si faza de diestrus. Varsta maxima optima, pana la care se folosesc porcinele in procesul de reproductie, este la scroafa, de 4 -5 ani iar la vieri intre 5- 6 ani.Dupa aceasta varsta incepe instalarea procesului de imbatranire, iar rezultatele in ceea ce priveste productia si reproductia, incep sa scada, animalele urmand a fi scoase din

a scaderii corespunzatoare a cheltuielilor facute cu furajele . a fatarilor la scroafe . Se poate practica sistemul de grupare. transmisibile prin actul montei naturale • • • • Tehnicile de recoltare a materialului seminal de la vieri. care se executa la nivelul Centrelor de Reproductie si Selectie a Animalelor din teritoriu . unde profesionalismul personalului de specialitate din reteaua de reproductie si-a spus cuvantul. in timp. se extinde tot mai mult in toate feremele de porcine din tara cat si din strainatate. fie prin insamantare artificiala. Se intensifica procesul de ameliorare.20 . care manifesta semne de calduri sau prin . Insamantarea artificiala Insamantarea artificiala la porcine reprezinta cel mai modern si eficient sistem de reproducere. instrumentar si aparatura performanta. prin : plimbarea vierului incercator printre scroafelor din lotul de monta. 1. pe zi ce trece. de inalta tehnicitate. trebuie sa avem in vedere realizarea obligatorie a unor actiuni tehnice si anume : -depistarea scroafelor in calduri. cu ajutorul unor tehnici. a scaderii necesarului de spatii adapostite etc .efectiv prin reformare. intr-o serie de judete din tara . al culorii. Folosirea biotehnologiei de insamantare artificiala la scroafe. unde incarcatura maxima de scroafe la un vier reproducator este de 120 – 150 scroafe fata de sistemul clasic nautral liber unde este de 15. crescatorul trebuie sa aibe in vedere posibilitatea de insamanta fie sub forma naturala prin monta . In cazul fermei de crestere a scroafelor pentru reproductie procesul folosit va fii cel de reformare dupa parcurgerea ciclului de 5 ani. datorita numarului cu mult mai mic de vieri folositi si drept urmare. forta de munca. sub aspectul volumului ejaculatului. metoda care. al mirosului si al densitatii se executa cu ajutorul microscopului. Pentru a reusi in procesul de reproductie la porcine. prin utilizarea unor vieri cu o valoare biologica foarte ridicata . de catre specialisti bine pregatiti in domeniu. controlul calitatii acestuia. prezinta o serie de avantaje si anume : • Se fac economii financiare deosebite. Se poate controla calitatea materialului seminal folosit pentru insamantarea artificiala Se previne transmiterea unor boli infecto-contagioase. metodele de diluare a spermei precum si de conservare a acesteia sunt activitati specifice. Cel mai economic mod si eficient cand vine vorba de cresterea porcinelor intr-un sistem extins si dirijat. castrare .3 Tehnica efectuarii montei la scroafe Sistemul de monta folosit in practica curenta prezinta diverse forme de exploatare dar cea folosita in cadrul proiectului si la nivelul fermei este cea de insamantare artificiala. Aceasta metoda de insamantare artificiala s-a extins luand o mare amploare. Pentru buna reusita acestei tehnologii de reproductie. in momentul aparatiei simptomelor de imobilitate. este cel al insamantarii artificiale.

material plastic). In scopul bunei desfasurari a actiunii de insamantare artificiala la scroafe. este necesara infiintarea unor Centre de Insamantare Artificiala la Scroafe . care trebuie sa contina in mod obligatoriu 5 mil de spermatozoizi. respectiv niste seringi seminete. sunt de 100.150 ml. nu trebuie suplimentata. este important de retinut ca acesta. deosebit de intens de crestere si dezvoltare a fatului. care sa fie corespunzatoare acestei perioade tehnologice. sticla. In ceea ce priveste dezvoltarea embrionului. in asa fel incat. reprezentand de fapt numai 8% din volumul si greutatea pe care purcelul o va avea la nastere. Pentru succesul introducerii biotehnologiei de insamantare artificiala la scroafe. ratia de furaje care a fost administrata scroafelor in perioada de monta. in functie de firma producatoare. trebuie sa asigure necesul de saruri minerale. ritmul de crestere al fatului se intensifica. Ratiile de hrana ale scroafelor gestante trebuie sa contina un nivel de proteina de 11 – 12%.Acesta este si motivul pentru care. Cel mai eficient mijloc insa este verificarea instalarii « reflexului de imobilitate » . La acest ritm . are o dezvoltare extrem de redusa. fermierul trebuie sa intervina in furajarea scroafelor gestante. actiune care incumba o deosebita tehnicitate. confectionate din diferite materiale (cauciuc. Dupa trecerea primelor 30 de zile de gestatie. cu variatii intre 112 – 116 zile. Introducerea materialului seminal se face la nivelul deschiderii canalului cervical al uterului. aceste centre vor fii dotate corespunzator si organizate dupa cum urmeaza : -camera pentru recoltarea materialului seminal de la vieri -laborator utilat corespunzator cu aparatura pentru manipularea materialului seminal si pentru microscopie -camera pentru prepararea si pastrarea diluantilor -camera pentru congelare sperma -camera pentru distilarea apei -incapere pentru personalul tehnic si anexe 1. atat al mamei cat si al fetusilor aflati in continua crestere si dezvoltare. fatul ajunge la 80-82% din greutatea purcelului la nastere. prin suplimentare ratiei de hrana. ea mentinandu-se in primele 60 de zile ale gestatiei la acelasi nivel ca si in perioada de afectuare a montelor. dar este deosebit de important ca aceasta proteina sa fie de calitate deosebit de ridicata. Dozele optime de material seminal folosite pentru o insamantare artificiala. De asemenea structura ratiei de furaje a scroafelor gestante .introducerea vierului incercator in compartimentul cu scroafe pentru monta. de diverse tipuri constructive. respectiv sa contina proteine de origine animala. in urmatoarele 50-55 de zile ale gestatiei. . in primele 60 de zile de gestatie. -inocularea materialului seminal se face cu ajutorul unor seringi.4 Gestatia la scroafa Durata gestatiei la porcine este de 114 zile.

scroafele trebuie sa aiba asigurat spatiu pentru a face miscare permanent . Este necesar ca personalul care asista la fatare sa fie specializat – de regula medicul veterinar al unitatii (fermei) si sa ii fie asigurate dezinfectante . gura . scroafele se repartizeaza in boxe individuale. ochii acoperiti cu mucozitati placentare existand posibilitatea unor asfixii mecanice. fiecare purcel se sterge de mucus. scroafele se mentine grupate in loturi de cate 20 – 30 de capete. In aceasta situatie se indeparteaza imediat aceste mucozitati sau resturi placentare. urmeaza sa se desfasoare fatarea. cu o carpa (laveta) curata. special pregatit. dupa care. Pe toata durata gestatiei. fatarea la scroafe se produce in locuri special amenajate. incepandu-se cu capul . in mod obisnuit . indiferet de conditiile de clima si anotimp. In cazul in care bontul ombilical sangereaza acesta se lega imediat . Pe masura derularii fatarii.In momentul in care se declanseaza fatarea trebuie sa existe un loc pregatit din timp. In aceste din urma cazuri. Expulzarea invelitorilor fetale se face . Dupa expulzare . dupa care se sectioneaza ombilicul . necesare bunului mers al gestatiei la scroafa.a la 8-10 capete si cu 7-8 zile inainte de fatare. In cazul fermei nostre pardoseala adapostului este constituita din gratare acoperita cu un covor de cauciuc pentru a asigura purceilor nou-nascuti un paviment igienic. In fermele mari de crestere a procinelor cum este in cazul de fata.Totodata este obligatorie asigurarea necesarului de vitamine. purceii sunt asezati intr-un « cuibar ». realizat prin scufundarea purcelului nou-nascut intr-un vas cu apa rece. la nivelul pe care il cere atat organismul mamei . In prima parte a gestatiei. In toate cazurile bontul ombilical se dezinfecteaza cu un tampon de vata umectat cu tincture de iod. fiind necesara asigurarea conditiilro de igiena. Exista situatii dar care nu se doresc . in care durata fatarii este mare si e posibila aparatia unor distocii (fatari grele) situatie in care este posibila aparatia de purcei morti sau cu viabilitate foarte scazuta.In momentul expulzarii . .5 Fatara scroafelor Fatarea scroafelor se produc in general noaptea in procent de peste 50% din cazuri. dupa fatarea tuturor purceilor . indicand . ajugand in luna a 3. Durata fatarii este de 2 – 3 ore cu limite minime de 25-30 de minunte iar cele maxime este de 4-5 ore. 1. fiind considerat normal intre 4 – 10 minunte sau mai mari in cazul respectiv fiind vorba de complicatii si riscul mortalitatii poate creste. Intervalul de timp de expulzare dintre purcei variaza in limite destul de mari. tifon si vata. pe masura ce varsta gestatatiei creste. simpla sau glicerinata. de fapt terminarea fatarii. care trebuie bine dezinfectate inainte de populare. la o distanta de 5-7 cm de abdomen. unde sa se asigure un asternut curat din paie curate si uscate sau covorase din cauciuc. prin presiuni ritmice cu palmele pe laturile toracelui. este indicat ca la fatare pe langa personalul specializat sa fie prezent si medicul veterinar deoarece aparitia unor complicatii este foarte mare. in care s-a asigurat un asternut igienic . dar si al viitorilor produsi. asternut elastic si curat .In acest loc. pregatite din timp. numarul de animale din lot scade. nou-nascutii pot avea narile. fie prin producerea unui soc termic. Purceii care se nasc morti (unii doar in mod aparent) sunt supusi unor manopere de respiratie artificial .

dintre care cei mai importanti sunt : rasa.a saptamana de lactatie .Indiferent de durata fatarii. O data cu inaintarea in varsta a purcelului. Este bine ca in prima zi de viata. De fapt capacitatea de alaptare a scroafei . practic . datorate efectului traumatizant al dintilor foarte ascutiti ai purceilor. reprezinta de fapt capacitatea de alaptare a unei scroafe la varsta de 3 saptamani a purceilor. suptul la purcei se desfasoara pe toate cele 24 ore . In mod normal. Productia de lapte de scroafa este neuniforma prezentand o crestere evidenta in prima saptamana dupa fatare. asociate cu conditii corespunzatoare de adapostire si confort. lapte colostral. Cantitatea de lapte obtinuta de la o scroafa pe durata unei intregi perioade de lactatie. frecventa supturi scazand. Coltii. cu cresterea continua in a doua saptamana. intre limite destul de mari. neschimband niciodata sfarcul. In continuare in cea de a 7-a si a 8. in unele cazuri.3 minute. Din acest timp. restul de timp fiind reprezentat de masajul pe care purcelul il produce. pri apasari repetate cu ratul. a purceilor nou-nascuti sa li se taie « coltii » iar in marile complexe de tip industrial se amputeaza cozile. fiind repartizati la sfarcuri. cunoscut fiind ca pentru a produce un kg spor de crestere in greutate la purcei. si chiar peste 8 litri. se traduce prin greutatea tuturor purceilor alaptati la varsta de 21 de zile. ca fiecare purcel sa suga. la circa 18 supturi in a 4 –a saptamana de viata. putand ajunge. poate fi ridicata. starea de intretinere a acestora precum si varsta ca si numarul purceilor alaptati. dar si in scopul evitarii unor leziuni ale pielii peribucale sau ale buzelor. fiecare purcel va suge toata perioada de sugar de la acelasi mamelon. • . O scroafa produce zilnic 5-7 litri de lapte. productia de lapte inregistreaza o scadere evidenta. la scroafele foarte bune. productia de lapte a scroafei se mentine constanta. pot influenta decisiv cresterea productiei de lapte . in platou. prin incrucisari. la purceii sugari. este necesar un consum de 4 litri de lapte . la 15-16 supturi in a 5-a saptamana. dupa cel mult o ora de la terminarea acesteia. metisii obtinuti putand produce lapte mai mult decat rasele parentale . la un interval de 50-60 de minute intre supturi. respecta aceasta asezare. Productia de lapte a unei scroafe este variabila. Purceii. In cea de a 4 –a saptamana. numarul de supturi scade. si ingrijirea scroafelor. pana in a treia saptamana. in care se face si intarcarea purceilor la varsta de 55 – 60 de zile. asupra mamelei. respectiv pe o perioada de lactatie se realizeaza 300 – 400 de litri de lapte. Se urmareste de catre persoana care asista fatarea. Alimentatia si ingrijirea scroafelor au o importanta deosebita. dupa care in a 5-a si a 6-a saptamana se inregistreaza o crestere usoara.Capacitatea de a produce lapte mai mult a unor scroafe. se taie in scopul prevenirii producerii unor afectiuni ale mamelei la scroafa care alapteaza. administrarea de ratii complete si echilibrate . moment de fapt . pana la 8 litri. alimentatia. Astfel. doar 30 – 40 de secunde reprezinta suptul propriu-zis . purceii sunt ajutati sa se aseze pentru supt . o data repartizati la sfarcuri pentru supt. Productia de lapte a scroafelor variaza in functie de o serie intreaga de factori. fapt care se datoreste si scaderii productiei de lapte a mamei . Durata unui supt la purcel este de 2. in cadrul actiunii de ameliorare genetica. in continuare. in mod obligatoriu. • Rasa scroafelor – in cazul raselor cu profilicitate mai mare si productia de lapte este mai mare si invers. in primele 7-8 zile de viata purceii sug de 25-28 ori in 24 de ore.

• Starea de intretinere a scroafelor la fatare are o influenta deosebita asupra productiei de lapte. in medie cu 500-600 grame. fiecare boxa este separata atat pentru scroafele pregatite pentru monta cat si pentru cele gestante. Suprafata de boxa necesara pentru o scroafa este de 1. influenteaza productia de lapte. punerea animalului in « conditia de reproducator » In perioada de pregatire pentru monta. EXPLOATAREA SI HRANIREA SCROAFELOR SI SCROFITELOR PENTRU REPRODUCTIE 2. Astfel pentru fiecare purcel in plus sau in minus la alaptare. trebuie sa asigure urmatoarele constante : -temperatura in adapost – 16 – 18 grade C . influenteaza destul de puternic productia de lapte a unei scroafe. Este indicat ca lotizarea acestor scroafe sa se faca tinandu-se seama de greutatea si starea lor de intretinere. In cazul scroafelor cu o stare de intretinere buna si foarte buna. purcei supranumerari. stimulandu-se in acest fel. Pentru o mai buna administrare a spatiilor si fluxurilor. pentru echilibrarea si stimularea productiei de lapte Numarul de purcei alaptati. se urmareste ca printr-o alimentatie si ingrijire din cele mai bune . Boxele pentru cazarea scroafelor in pregatire pentru monta. Importanta practica a acestui fenomen . proportional . animalul poate apela la rezervele din propriul organism. Pe masura imbatranirii scroafelor.4-1. productia de lapte matern scade sau creste corespunzator. Pregatirea scroafelor si scrofitelor in aceasta perioada. de altfel si cu numarul de purcei la fatare care scade in mod identic. scroafe si scrofite sa intre in calduri intr-un timp cat mai scurt. productia de lapte a femelei primitoare Varsta scroafelor . In fermele mari .5 mp. in sensul ca primi-parele realizeaza productii mai mici de lapte decat pluriparele. are in vedere. in boxe commune. dupa a 5-a sau a 6-a fatare. pot fi repartizati pentru alaptare. care sa permita miscarea animalelor in aer liber. scroafele si/sau scrofitele sunt cazate in grup. iar scrofitele sa fie adapostite separat. cu situatii fiziologice asemanatoare. respectiv faptul ca la scroafele care alapteaza un numari mai mic de purcei. de la alte scroafe. cunoscandu-se faptul ca scroafa gestanta catabolismul (metabolismul distructiv) este predominant. Suprafata de padoc trebuie astfel calculata incat sa asigure cate 5 mp pentru fiecare scroafa. • • INTRETINEREA. trebuie sa fie prevazute cu padocuri. productia de lapte scade. din propriile tesuturi. cazul nostru scroafele in repaus se cazeaza cate 20-25 de capete intr-o boxa.1 Tehnica hranirii si ingrijirii scroafelor si scrofitelor in perioada de repaus sexual si de pregatire pentru monta In aceasta perioada fiziologica. Microclimatul in adaposturile pentru scroafele in repaus.

se observa ca in primele 60 de zile ale gestatiei. trebuie sa tina seama de starea de intretinere a fiecarui animal. Instalarea gestatiei la scroafa este caracterizata prin modificari fiziologice. In principiu nivelul de furajare al scroafelor.2 Tehnica intretinerii. atat inainte cat si dupa efectuarea montei. in faza de repaus. vor fi furajate la un nivel intensivizat. cu 10 – 12 zile inainte de executarea montei. valoarea nutritiva si proteica a ratiei va creste cu 12-15% dar volumul acesteia va trebui sa scada. Astfel scroafele care prezinta o stare de intretinere mai slaba. greutatea unui fetus nu reprezinta decat 8-10% din greutatea la nastere. cantitatea furajelor de volum nu trebuie sa depaseasca 18-22% din total. luand nastere zigotul (ovula fecundata). Este contraindicata hranirea la un nivel prea ridicat. fata de situatia in care. Rezulta ca ratia de hrana a scroafelor gestante.Pentru a putea asigura furajarea scroafelor gestante. In cazul de fata ferma de crestere a suinelor va aplica ca in primele 2 luni de gestatie scroafele se mentin cate 3-4 intr-o boxa. asteptarea si pregatirea pentru monta. Incepand cu luna a treia de gestatie. 2. In acest moment s-a produs instalarea gestatiei. prin ratie. dand nastere embrionului deci viitorului fat. conform continutului proteic care este apreciat ca suficient la un nivel de 10 – 12 % in ratie. datorita ritmului lent. in perioada de asteptare. precum si calitatea acestor ovule. iar dupa 90 de zile de gestatie acestea se separa in boxe individuale. care fac posibila formarea embrionului si a viitorului produs. . Din analiza ritmului de cresterea embrionului. neurohormonale si morfologice. in hrana se administreaza proteine de origine vegetala. se va pulveriza apa rece in adapost. Zigotul este inglobat in mucoasa uterina. in primele 60 de zile ale gestatiei. pe toata durata gestatiei. este necesar sa cunoastem ritmul de dezvoltare si crestere in greutate a embrionului. Administrarea acesteia in ratie poate conduce la realizarea unui purcel in plus la fatare si cu doi purcei in plus la intarcare. in luna a treia cate 2-3 capete intr-o boxa. nesemnificativ de crestere in aceasta perioada. producandu-se nidarea (implantarea zigotului). Aceasta va influenta in sens pozitiv. Pentru a satisface nevoile fetusilor in a doua perioada a gestatiei.-umiditatea relativa a aerului 70 – 75% Vara cand temperaturile sunt excesiv de ridicate. nu trebuie sa fie suplimentara ea putand fi egala cu norma de hrana necesara pentru scroafele in perioada de pregatire pentru monta. cu ajutorul unor furtunuri pe paviment. in permanent acord cu nevoile fiziologice ale acestora. exploatarii si hranirii scroafelor gestante Dupa executarea montei sau a insamantarii artificiale la scroafa se produce fecundarea ovulelor care au venit in contact cu spermatozoizii. zigotul incepe sa se multiplice prin diviziune celulara. toate substantele nutritive necesare organismului. pentru desfasurarea normala a functiei de reproductie. a scroafelor si scrofitelor. de pregatire pentru monta sau de afectuare a montei trebuie facuta in asa fel incat sa asigure. Hranirea scroafelor si scrofitelor. rati scroafelor trebuie suplimentata corespunzator. fiind supuse pregatirii pentru fatare. cresterea numarului de ovule eliberate de ovar.

mai ales cele de floarea soarelui. de altfel ca si amestecul de concentrate pentru a forma un terci gros Atunci cand in structura ratiilor de hrana se fac schimbari de sortimente. Pentru echilibrarea continutului ratiei in sare si fosfor. porumbul trebuie sa reprezinte maximum 35% din amestecul de concentrate. In a doua jumatate a gestatiei .2 – 0. . iar stroturile sa nu depaseasca 0. pentru fiecare 100 kg greutate corporala a scroafei 8 – 10 g de calciu (respectiv 0. dar si vitamine. Ratia trebuie administrata in 2 -3 tainuri. In cantitati mai mare decat cele prezentate. care sa acopere cerintele prevazute. calea cea mai usoara. specific acestei categorii si monetului fiziologic in care se gaseste femela.In alcatuirea ratiilor de hrana. la care se adauga 0. curata si la temperatura optima de 8 – 10 grade C Dupa administrarea fiecarui tain. inclusiv pvm (nutrieti si minerale-vitamine).4. sa aibe insusiri usor laxative Porumbul si sroturile. Cantitatea de sare de bucatarie necesara zilnic este in medie de 6.6% din ratie) si 5-6 g de fosfor. trebuie sa fie tocat si putin umectat. pe tot parcursul celor 24 de ore.8 g pentru o unitate nutritiva (u. nestricate sau mucegaite. in prima partea a gestatiei si maxim 0.5 kg/cap/zi. cele 2 sortimente sus amintite pot avea influente negative asupra gestatiei si purceilor obtinuti .0. acestea trebuie sa se realizeze treptat pentru a se evita eventualele deranjamente Pentru adapat se recomanda ca apa sa fie la discretie .si macro elemente . de cea mai buna calitate. vitamine si saruri minerale.n) . bogate in substante proteice. se introduce in ratie in proportie moderata. respectiv. trebuie sa fie gustoase. sigura si stiintifica este administrarea in hrana scroafelor. aceasta trebuie sa fie de buna calitate . Pentru dezvoltarea normala a fetusilor. precum si in alte micro. jgheaburile de hrana trebuie sa fie curatate de resturile de hrana si chiar spalate cu apa fierbinte • • • • • • • • O scroafa consuma zilnic pe pasune cca 15 kg nutret verde . deoarece in cantitati mai mari ingreuneaza respiratia si poate provoca avorturi . furajul suculent nu trebuie sa depaseasca 45-50% din volumul total al ratiei. In conditiile in care nu se permite hranirea scroafelor direct pe pasune este indicat ca lucerna sau trifoiul sa fie proaspat cosit si pe urma tocat marunt. in amestecul de nutreturi concentrate a suplimentului proteino-vitamino-mineral (PVM) . este necesar a se tine seama de urmatoarele reguli principale : • Furajele care intra in compozitia ratiei zilnice. in decursul a 24 de ore la ore fixe pentru a se evita agitatia scroafelor Atunci cand se administreaza fan in hranirea suinelor.3 kg/cap/zi in cea de a doua parte a gestatiei.5 – 2.0 kg amestec de nutret concentrat. este obligatoriu ca ratia zilnica a furajelor sa contina. in functie de continutul de sare al furajelor de baza.

elimina primele picaturi de colostru. In mod normal scroafa isi primeste purceii la supt cu usurinta. care in procent de peste 90-95 % ajung la intarcare . lucru care permite fermierului hranirea optima a scroafelor in perioada de gestatie. cand scroafei trebuie sa i se acrode o atentie speciala. TEHNICA EXPLOATARII . INTRETINERII SI HRANIRII SCROAFELOR LACTANTE Fatarea la scroafe se organizeaza in maternitati sau in boxe speciale. Consumarea laptelui colostral. Tabel tip furaje Necesarul de apa pentru baut la scroafe se calculeaza tinand seama de faptul ca pentru fiecare 100 de kg greutate corporala sunt necesari 7 – 8 litri de apa. peste 10% si mult mai scazute vara. ajuta de temperatura pozitiva a mediului inconjurator . in care mama refuza primirea purceilor. de catre purcei are un rol foarte important . Imediat dupa fatare. incepe perioada de lactatie . Pentru exploatatiile mari cum este in cazul de fata . La acestea se adauga 3 – 3. pana ce scroafa acepta purceii. La cel mult o ora dupa fatare. Nutretul concentrat combinat se poate obtine in ferma . Pierderile de purcei sunt mai mari in sezonul rece (iarna) .5 kg nutret concentrat. ingrijitorul controleaza starea de sanatate a meloanelor si prin mulgerea fiecaruia in parte.Primul supt devine o problema de supravietuire a noilor nascuti. administrarea sa se faca de minimum 3 ori/zi. existand insa si unele exceptii. Acest refuz poate fi pus pe seama unor imbolnaviri ale mamelei . darea purceilor la supt trebuie sa fie supravegheata atent. Supravietuirea purceilor nou-nascuti este conditionata de o serie de factori . Aceasta greutate a purceilor la nastere este conditionata in principal de sporul de crestere in greutate a fatului in ultimile 20 – 22 de zile de viata intrauterina. importanti fiind : • Greutatea la nastere a purceilor – purceii care au sub 600 -700 g la nastere mor in proportie de 92-96 % .Pe perioada de iarna. Sezonul in care se nasc purceii are importanta deosebita . din care nu trebuie sa lipseasca concentratul PVM. Intretinerea scroafei lactante incepe de fapt dinaintea actului fatarii si a expulzarii propriu-zise a purceilor. acesta fiind singurul element care asigura protectia antimicrobiana in perioada puerperala. fatarea scroafelor se va face in maternitati. acestea putand fi infectate cu agenti microbieni ce pot produce imbolnavirea purceilor sugari. imediat dupa fatare. Este bine ca apa sa fie asigurata la discretie sau in cazul adaptarii manuale. spre deosebire de purceii care au peste 1 kg. la intervalle de cel putin o ora intre supturi. • . scroafele gestante pot primi in ratia zilnica 10 – 15 kg de sfecla furajera sau fan de lucerna sau trifoi. deoarece reglarea termica a organismului nou-nascut se face mult mai usor in sezonul cald. in amestec. In aceste cazuri este nevoie de multa rabdare din partea fermierului. separate pentru fiecare scroafa in cazul exploatatiilor mici.

Conditiile de adapostire – trebuie sa asigure in permanenta un micro-climat optim . saruri minerale si vitamine. se va administra un furaj suplimentar.Temperatura adaposturilor trebuie sa fie. pana la redresarea starii de intretinere.Programarea la fatare si asistenta la fatare trebuie urmate de masuri speciale cu privire la conditiile de exploatare. in zona de crestere a purceilor ( in unitatile de tip ferma mari si mijlocii). Cunoscand ca o scroafa are nevoie de 1. protein. la distante de timp relativ egale intre mese. in primele 7 zile de viata a purceilor.25 grade C. in asa fel incat dupa 6-7 zile sa se ajunga la ratia normala de 3. ca si substante minerale si vitamine necesare la niveluri maxime. ceea ce se realizeaza prin ventilatie artificiala sau naturala. La scroafele bune producatoare de lapte. In cazul de fata daca presupunem ca sunt nascuti 25 de purcelusi/an/scroafa astfel va fii nevoie suplimentar pentru alaptarea acestora de 12. temperatura optima a cuibului cald este de 28. caldura se intrerupe.30 grade C. Pentru a determina scroafeled sa consume intreaga cantitate de hrana acestea trebuie sculate de 7-8 ori/zi obligandu-le sa faca in acest fel miscare.4 -0. la compartimentele dotate cu sisteme de incalzire la pardoseala.8 kg nutret concentrat pentru nevoile proprii si cca 0. La varsta de 30-35 de zile a purceilor.3-1. ca si starea de sanatate a acestora. cu respectarea exacta a orelor de furajare in toate cazurile. ratie ce se mentine uniforma pana la intarcare. Un asemenea « amestec de ferma ». Nivelul alimentatiei scroafelor lactante trebuie sa tina seama de numarul de purcei sugari pe scroafa. Tainul se administreaza in formele prezentate anterior (umed. este usor de calculat cantitatea zilnica de nutret concentrat/cap/zi/ scroafa lactanta. dupa 15 zile de la fatare. si dandu-le posibilitatea sa se culce pe ambele parti. in 3-4 reprize .5 – 1. trebuie sa asiguram la niveluri optime toti nutrientii : energie. iar umiditatea relativa a aerului de 50-55%. implicit dezvoltarea armonioasa a purceilor. Nivelul proteic optim al ratiei pentru scroafele lactante este intre 15.5 kg/scroafa lactanta/zi.Cantitatea zilnica de furaje creste cu 0. in unitatile de tip ferme mari .5 kg pentru fiecare purcel alaptat. in lipsa acestora cu amestec de cereale macinate prin productia fermei sau cumparate. ingrijire si hranire a scroafelor care sa conduca la performante tehnice si economice la nivel maximal. Avand in vedere faptul ca de calitatea si cantitatea nutreturilor administrate scroafelor lactante este strans legata productia de lapte si. o concentratie recomandata poate sa contina : • • • • 30-40% porumb 30-40% orz 5-8% tarate grau 3-5% sroturi de floarea-soarelui . de 23. uscat sau mixt). In acest caz. temperatura trebuie sa fie de 20 -22 grade C si umiditatea de 55 – 65 % In sezonul cald.5 % proteina digestibila.5 – 4. aerul in maternitate trebuie sa fie proaspat. la care se observa tendinta de slabire.0 kg/zi .5 – 16.5 kg.Hranirea scroafelor lactante se face cu nutreturi combinate (specifice pentru fiecare categorie de animal) fabricate in fabrici de nutreturi combinate sau.

La varsta de 14 zile purceii destinati ingrasarii se castreaza. dar pentru purcei la nivelul “cuibului” este necesara asigurarea unei temperature mai ridicate pana la 28-30 grade Celsius. In a 3-a si. Aceasta zona trebuie ferita de curenti de aer. Perioada de timp in care purcelul este considerat sugar dureaza de la nastere pana la intarcare. care in a doua saptamana poate scadea pana la 26 – 28 grade celsius. in asa fel incat la intarcare pot ajunge in medie la 12-15 kg/cap. mentinuta cu pardoseala curata si uscata. perioada care. mai ales a 4-a saptamana de viata. Aceasta scadere in momentul intarcarii purceilor.In ceea ce priveste intensitatea vitezei de crestere in greutate a purceilor.5% carbonat de calciu 0. . In prima saptamana de viata. inaltate sau coborate la pardoseala in functie de temperatura dorita. Temperatura optima asigurata in maternitati si cuibarele pentru purcei se va masura cu ajutorul termometrelor de camrera montate in fiecare compartiment. TEHNICA CRESTERII SI ALIMENTATIEI PURCEILOR SUGARI In primele 14-15 zile de viata. trebuie asigurata o temperature de 18-20 grade . aceasta este deosebit de ridicata in perioada de alaptare pana la 8 saptamani. deoarece se reface greu. Ratie furajare pentru scroafe porumb boabe(macin) tarate grau srot soia srot floarea soarelui premix vit-min faina peste 69 2 22. variaza intre 5 si 8 saptamani. dupa care revine la normal. Maternitatile vor fi igienizate de 2-3 ori/zi cu matura si alte ustensile putand fi folosita apa pentru spalare. de obicei. eventual incalzita cu o sursa suplimentara cum ar fii – becuri cu infrarosu sau chiar becuri de iluminat de mai mare putere. greutatea de la nastere crescand de 12-14 ori. o scroafa pierde in medie 8 – 10 % din greutatea corporala. cu atentie ca apa sa nu ajunga in cuibarele purceilor. putand aparea problem cu privire la reaparatia caldurilor si a reluarii unui nou ciclu de reproducere. purcelul isi dubleaza greutatea avuta la nastere. acestea curatindu-se numai cu ajutorul maturii. in special in prima saptamana de viata a purceilor sugari. Aceasta perioada de viata a purcelului se petrece in maternitate. nu trebuie sa fie mai mare de 12% din greutatea pe care scroafa a avut-o la 3 zile dupa fatare. purceii sugari folosesc laptele matern ca principal aliment. Se va evita castrarea purceilor in preajma intarcarii. alaturi de scroafa mama. ritmul de crestere a purceilor sugari se reduce.5 0 3.• • • 2-3 % sroturi de soia 1.5% sare de bucatarie La aceasta trebuie adaugat un supliment de proteine (PVM) procurat de la un distribuitor in procent de maxim 25% din totalul nutretului combinat. cu plus variante de 16-18 kg si chiar mai mult. In maternitate.5 3 % % % % % % TOTAL 100 % In timpul alaptarii.

in functie de greutatea corporala. In cazul proiectului de fata. indiferent de destinatia lor. TEHNICA CRESTERII . Dupa intarcare. nu trebuie sa depaseasca 0. 4 -5 kg pentru purceii intarcati la 6 saptamani si 10 – 12 kg in cazul celor care se intarca la 8 saptamani. prin administrarea unui furaj de cea mai buna calitate (nutreturi cu care au fost obisnuiti in perioada de alaptare) si prin administrarea unui supliment de lapte de vaca smantanit. 7 l/cap.7 kg in cazul purceilor intarcati la 5 saptamani si 1. implicatii deosebite in procesul de crestere . Diferenta de greutate individuala intre purcei. scroafele se scot din boxa si sunt mutate in alta parte.5 – 2 kg in cazul celor intarcati la 7-8 saptamani. purceilor trebuie sa le fie administrat nutretul suplimentar concentrat.2 – 0. Capacitatea de consum a nutreturilor concentrate este influentata de varsta purceilor dar in egala masura si de vitalitatea si starea de sanatate a acestora. dar mai ales dupa intarcarea acestuia . In cazul de fata pentru proiect se va practica intarcarea purceilor la 5 saptamani ( 30 – 35 de zile). in cazul intarcarii precoce (e. cu dimensiuni ale loturilor care pot varia in functie de sistemul de crestere. perioada in care.x 5 saptamani). in cadrul lotului.a zi dupa alaptare. numai « criza de intarcare » . sunt supusi acelorasi conditii de ingrijire si hranire.La varsta de 14-15 zile de viata. purceii trec printr-o perioada dificila de viata. In aceasta perioada indiferent de destinatia pe care o vor primi in continuare – fie reproductie sau fie pentru ingrasare.Un purcel sugar de greutate intre 7 -8 kg consuma zilnic o cantitate de apa de 0. IN VARSTA DE LA 2 LA 4 LUNI Aceasta categorie de porcine cuprinde purceii dupa intarcare pana la varsta de cca 110-120 zile. Dupa 10 – 12 zile de la intarcare. Adaptarea precoce la consumul de nutret concentrat are o influenta covarsitoare asupra purcelului sugar . cu o durata variabila intre 6 -10 zile. diferenta nu poate depasi 0. INTRETINERII SI HRANIRII TINERETULUI PORCIN INTARCAT. cat si de valoarea nutritiva a furajului suplimentar. purceii vor fi supusi aceluiasi regim de ingrijire si alimentatie.5-0. la care nu acces decat purceii sugari. cateva zile a purceilor in boxele lor. se formeaza loturi prin alegerea purceilor si trecerea lor in grupe.7 kg intre categoriile de purcei. denumit in continuare categoria « tineret porcin 2-4 luni ». purceii formeaza o grupa aparte.Aceasta criza poate fi atenuata prin mentinerea in continuare . deoarece indivizii mai bine dezvoltati ii bat si indeparteaza de la hrana pe cei mai mici si mai slabi. In a 6. in jgheaburi speciale. Tinand seama de varsta la care incepe administrarea suplimentului concentrat la purceii sugari pe toata perioada de « sugar ». . a tineretului de 2 – 4 luni. purceii intarcati fiind lasati in boxa in care au crescut cateva zile. un purcel poate consuma 2 – 3 kg nutret. Incepand cu momentul intarcarii si imediat dupa aceasta. amplasate intr-un compartiment separat al boxei de fatare. Obisnuirea precoce a purceilor sugari cu consumul de nutreturi combinate stimuleaza dezvoltarea tubului digestiv sporeste capacitatea de consum si valorificare a suplimentului de nutret administrat pe langa laptele matern.

cu matura. fiecare compartiment trebuie dotat cu un termomemtru de camera.Pentru fermee mari ca cel din cazul de fata.6 -2. dimineata si dupa-amiaza .5% 0% 3. cei accidentati etc. Conditiile de zooigiena trebuie mentinute la niveluri optime in boxe prin curatirea de 2 ori pe zi a acestora si a aleilor de furajare si de serviciu . care sunt ramasi in urma cu cresterea. Boxele trebuie sa aibe un grad corespunzator de luminozitate – cca. respectandu-se urmatorii parametri : -temperatura : 21 – 22 grade C -umiditate relativa : 65 -70% -viteza maxima a curentilor de aer : . purceii intarcati pana la varsta de 4 luni.vara : 0. marimea unui lot de purcei « 2-4 luni » difera dupa sistemul de exploatare astfel cresterea purceilor in baterii pana la 30 – 35 capete intr-un lot. tonice generale etc).5 m/sec . pana la varsta de 110. .120 de zile. cand animalele se trec la categoria pentru reproductie sau la ingrasat. care consta din observarea modului in care fiecare purcel in parte consuma ratia de furaj. Purceii care prezinta diferite forme de imbolnavire. animalele trebuie sa ajunga la greutatea de cca 30 – 32 kg. revenind fiecaruia 0. realizandu-se un spor mediu zilnic de crestere in greutate de 320 – 410 g .iarna : 0. trebuie lotizati separat si supusi unui regim de hrana si intretinere special. Pana la varsta de 110 – 120 de zile.3 m/sec Pentru controlul permanent al temperaturii din adapost . dietetic si medicamentos pana la refacerea completa. de igiena a adapostului si asternutului. acest deziderat realizandu-se prin asa numita proba a mesei . In cadrul acestei categorii de purcei.30 mp de suprafata pentru purcel in faza a II –a de crestere (avand varsta de la 70 la 110 zile si greutatea de pana la 30 kg) Indiferent de sistemul de crestere practicat. porumb boabe(macin) tarate grau srot soia srot floarea soarelui premix vit-min faina peste 69% 2% 22.100 de lucsi. vor fi grupati in boxe separate si supusi unui tratament calificat . Animalele trebuie zilnic observate in ceea ce priveste starea de sanatate. saruri ionizate. 9 UN/kg.15 mp suprafata de baterie in faza I de crestere (pana la varsta de 70-75 de zile si greutatate de 17-18 kg) si 0. trebuie terminate toate actiunile sanitar-veterinare antiparazitare si de imunopreventie specificea.2 – 0. pe langa cele mai bune furaje administrandu-li-se si un tratament medicamentos stimulator (vitamine. cu un consum specific de 2.5% 3% TOTAL 100 % In adaposturi trebuie asigurate conditii optime de microclimat.

carnea provenita de la animalele mai batrane. totusi in cazul castrarii scroafelor randamentul la ingrasare creste. deoarece carnea celor necastrati au un miros patrunzator neplacut. Realizarea acestor deziderate este conditionata de o serie de factori. Exista rase precoce . de carne in carcasa. de o calitate superioara. din punct de vedere economic. timp suficient pentru a disparea mirosul specific de vieri Varsta are o influenta deosebita asupra calitatii carnii. folosite 3-4 ani la reproductive. pentru a produce sporul de crestere in greutate dorit . Vierii de reproductie dupa reformare trebuie in mod obligatoriu castrati in momentul introducerii la ingrasat . intens ameliorate in directia obtinerii productiei de carne. sa se obtina un randament cat mai mare . Castrarea trebuie facuta cu cel putin 90 de zile inainte de sacrificare. Astfel. Pentru ca procesul de ingrasare sa fie cat mai rentabil. din punctul de vedere al calitatii carnii obtinute la sacrificare se disting trei perioade : • • .TEHNOLOGIA DE CRESTERE. fata de carnea obtinuta de la animalele tinere . EXPLOATARE SI HRANIRE A PORCINELOR DESTINATE INGRASARII Specia porcina este una din marile producatoare de carne. avand un randament ridicat la taiere si consumuri reduse de furaje pentru obtinerea unui kg de spor de crestere in greutate Sexul influenteaza in mod hotarator procesul de ingrasare. are o consistent mai mare. fragezimea fiind mult redusa. Spre exemplu scroafele se pot ingrasa si necastrate. -la taiere. mai fibroasa. In viata porcilor. Porcii castrati se ingrasa mai bine decat celelalte categorii de porcine. dupa cum urmeaza : • Rasa – reprezinta un factor esential.Pentru cazul nostru porcii destinati ingrasarii vor fii castrati . cu o cantitate mica de grasime. porcii pusi la ingrasat trebuie sa indeplineasca o serie de conditii si anume : -sa obtina sporuri mari de crestere in greutate -sa consume o cantitate de nutreturi cat mai mica.

in care tesutul muscular si osos are o crestere redusa. in care procesul de crestere si dezvoltare a organismului este complet incheiat. cu consumuri de furaje ridicate. caracterizata prin cresterea in greutate pe seama dezvoltarii tesutului muscular si a scheletului si prin prezenta redusa a grasimii -a doua perioada de la 8 la 13-15 luni. iar carnea este de calitate foarte slaba. Printre cei enumerati exista alti factori care influenteaza procesul de ingrasare cum ar fii : calitatea hranei si modul de pregatire si de administrare a acesteia. INGRASAREA PORCINELOR IN SISTEM INTENSIV. rahitice realizeaza sporuri mici de crestre in greutate. Pentru hranirea porcinelor ingrasate pentru productia de carne. Un alt factor important pentru determinarea procesului de ingrasare – il constituie scopul in care se face ingrasarea porcinelor si anume : • • Pentru carne . sistemele de exploatare folosite ca si felul in care sunt respectate normele de igiena a adaposturilor. o cantitate redusa de grasime. la sfarsitul ingrasarii. PENTRU PRODUCTIA DE CARNE Se urmareste realizarea. -a treia perioada de peste 15 luni. fiind egala cu cresterea cantitatii de grasime . la sacrificarea porcilor de carcase cu un procent mare de carne . bine apreciata de consumatori. mixta – atat carne cat si grasime Pentru producerea de carne grasa si de grasime Pentru proiectul de fata se va folosi sistemul de ingrasare a porcinelor in sistem intensiv . exclusiv. Pentru acest sistem de ingrasare se preteaza porcinele tinere intre 30 – 40 kg la varsta de 3 – 4 luni. se folosesc nutreturi combinate din reteta « prima faza de ingrasare pana la ajungerea in greutate la 50 kg in viu » si din reteta a doua « a doua faza de ingrasare de la 50 kg pana la terminarea ingrasarii respectiv 110 kg viu » . realizand in acesta perioada un spor mediu zilnic de crestere in greutate de 650 grame. • Starea de sanatate a animalului – are o influenta covarsitoare asupra calitatii carnii obtinute de la porcinele supuse ingrasarii.-prima perioada pana la varsta de 7 – 8 luni. care se ingrasa pana la greutatea de 105 -110 kg la varsta de 6 -8 luni. greutatea corporala a animalelor supuse ingrasarii crescand. In cadrul sistemului intensiv se practica ingrasarea in doua scopuri. Animalele bolnave cronic. o carne frageda cu gust placut. prin depunerea de grasime. bine distincte si anume : • • Pentru producerea de carne si Pentru producerea de carne de tip « bacon » . tarate.

5 – 1.5 mp pentru prima faza de ingrasare (pana la greutatea medie 50kg) .reprezinta produsul secundar obtinut in urma extragerii uleiului din boabele de floarea. Curatenia adapostului se face cel putin o data pe zi. si anume : • • • • • Temperatura (grade C) – 18 – 20 (Faza I) si 17 – 18 (Faza II) Viteza aerului : 0. indiferent de tipul de ingrasare si de adapostire. nu se foloseste asternut din paie. Amintim normele de microclimat indiferent de tipul de ingrasare ales.De asemenea valoarea vitaminica (in special vitamina A) a boabelor de porumb este mare. normele minime de microclimat.2 – 0.7-3-5 kg. Boabele de orz – reprezinta un furaj foarte bun pentru porcinele tinere. In adaposturile pentru ingrasarea porcinelor. Hranirea porcilor se va face cu nutreturi combinate . iar in cea de a doua faza de ingrasare la 110 kg perioada este de 111 zile (aprox.5 – 1. in prima faza de ingrasare la 50 kg perioada este de 1 luna (31 zile) .2 . calculandu-se un consum mediu zilnic de hrana/cap de 1. uscate . cu o capacitate de 25 – 35 de capete. precum si pentru cele supuse procesului de ingrasare. sroturile de floarea –soarelui se folosesc la echilibrarea proteica a ratiilor si la prepararea nutreturilor   . 5 m/sec (faza I) si 0.5 m/sec (faza II) – iarna 0. si 0. se obtine o carne si o grasime foarte buna calitativ.7 mp suprafata de pardoseala.4 luni). ci din gratar metalic. se face in boxe comune. Digestibilitatea grauntelor de orz este foarte ridicata. Sroturile reprezinta cea mai valoroasa sursa de proteina vegetala concentrata.0 m/sec (faza I) si 0. pentru faza a II-a de ingrasare pana in 110 kg. Datorita continutului ridicat de substante nutritive usor digestibile. care sa asigure un front de furajare de 30-35 cm/animal . trebuie asigurate in limite optime in permanenta. orzul avand calitatea de a corecta efectul nedorit. 0 m/sec (faza II) – vara Umiditate relativa : 55 – 70 % (faza 1) si 60 -75 % (faza 2) Bioxid de carbon : maxim 3. Intretinerea porcinelor supuse ingrasarii pentru carne. produs de cerealele care produc o grasime uleioasa (porumbul . sorgul) Srotul de floarea-soarelui .0. prin administrare directa in jgheaburi automate.Timpii petrecuti la ingrasatorie de tineretul porcin variaza .soarelui in procesul de industrializare . deci si de porcine. fara nici un rabat . acestea fiind foarte bine digerate de toate speciile de animale.5 % Pentru proiect nu se vor folosi in adaposturile pentru porcine la ingrasat de tip ferma. Folosit in alimentatia porcinelor la ingrasat. Datorita continutului ridicat de proteina. in asa fel incat pentru fiecare porc sa fie asigurata suprafata de 0. Principalele resurse furajere folosite in hrana porcinelor :  Boabele de porumb – boabele de porumb au o valoare energetica si o digestibilitate ridicata. boabele de porumb constituie un furaj deosebit pentru toate speciile si categoriile de animale.

daunatoare pentru mucoasa gastrointestinala. dupa caz. continutul in proteina fiind de 40% cu o valoare biologica ridicata. Datorita acestor calitati nutritive deosebite. ca si in hrana vacilor pentru lapte.75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor de ferma. in compozitia sroturilor de floareasoarelui se gasesc si importante cantitati de calciu si fosfor. Din acesta cauza.concentrate combinate. Pe langa proteina. Constantele valorii nutritive si energetice ale fainii de peste sunt relativ asemanatoare cu cele ale fainii de carne.  Legislatie  Legea nr.  Ordinul ANSVSA nr. din care insa metionina face exceptie. Sroturile de floarea-soarelui sunt bogate in aminoacizi esentiali . avand un rol deosebit in alimentatia animalelor tinere.  Ordinul ANSVSA nr. a celor in crestere. masuri speciale de bunastare. la fabricarea nutreturilor combinate mai ales la porcine si pasari .se obtine din peste de calitate inferioara. din resturi de peste rezultate din procesul de fabricatie al pestelui sau din pestele oceanic subdimensionat. pentru a putea fii administrate in hrana animalelor tinere – sroturile trebuie cernute pentru a elimina sau cel putin a reduce cantitatea mare de coji. prin afisarea la loc vizibil si în puncte de interes de panouri cu restrictii. Sroturile de floarea-soarelui contin o cantitate mare de celuloza.202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste standarde minime pentru protectia porcinelor. Sroturile de soia. 205/2004 privind protectia animalelor cu modificarile si completarile ulterioare. dau rezultate foarte bune la ingrasarea animalelor tinere Faina de peste . acestea trebuie curatate si dezinfectate saptamânal. precum si a celor producatoare de lapte.  Ordinul ANSVSA nr. cu asternut uscat si confortabil. din coji. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor în timpul sacrificarii si uciderii. . proceduri de urgenta etc.  Srotul de soia – reprezinta unul dintre cele mai valoroase furaje proteice vegetale. gasindu-se in exces. din toate categoriile de varsta. La nivelul fermei trebuie sa existe spatii de izolare a animalelor bolnave sau ranite. dar se folosesc atat de bine. la tineretul celorlalte specii de animale. de la fabricile de conserve din peste. Personalul (angajatii unitatii) trebuie sa fie responsabilizat sa respecte pe întreaga perioada de activitate productiva sau de viata a animalelor principiile si normele de protectie si bunastare a animalelor. prevazute cu echipamente de furajare si adapare. sroturile de soia sunt folosite cu precadere.

numai de catre un medic veterinar. . dupa vârsta de 3 saptamâni castrarea este contraindicata. .animalele gestante trebuie tratate pentru paraziti interni si externi. . iar purceii neviabili vor fi eutanasiati prin gazare. întrucât purcelul trece printr-o criza fiziologica tradusa prin epuizarea anticorpilor proveniti din imunizarea pasiva (colostrala) si scaderea rezistentei la factorii stresanti si infectiosi. Scroafe si scrofite: . iar identificarea pâna la 20 zile de la fatare.întarcarea nu se va face la mai putin de 28 zile. . .suprafata de odihna a purceilor trebuie izolata termic (pat electric cu regulator de temperatura).boxa de fatare trebuie sa fie prevazuta cu bare de protectie pentru purcei.La nivelul fiecarei ferme va trebui sa existe un spatiu special amenajat pentru pastrarea produselor biologice si a medicamentelor conform prescriptiilor unitatii producatoare Categorii de animale : 1.castrarea masculilor se va face pâna la vârsta de 7 zile.în spatele scroafelor si scrofitelor trebuie asigurata o zona libera. într-un adapost special amenajat pentru acest scop. cu care ocazie se vor efectua si lotizarile necesare. disponibila pentru fatarea naturala sau asistata. 2. . Rampa de receptie/livrare. Purcei sugari: .dupa 7 zile de la fatare. . daca se practica aceasta operatiune dupa vârsta de 7 zile. va trebui sa aiba o înclinatie conforma cu legislatia în vigoare. .imediat ce s-a constatat ca purceii sunt viabili.înainte de transferul în maternitate trebuie spalate. ea trebuie efectuata sub anestezie si analgezie prelungite. sa aibe pereti de protectie laterali. situata în incinta fermei cu respectarea normelor de biosecuritate. se va proceda la taierea coltilor si a cozilor între vertebrele 2-3 coccigiene cu ajutorul unui termocauter.încalzirea locala se va putea face cu becuri infrarosu de 175 w. prin scoaterea scroafelor si transferul lor în sectorul de reproductie. purceii vor fi individualizati prin crotaliere Receptia animalelor Animalele nou introduse în ferma vor fi obligatoriu carantinizate. . imediat vor fi transferati si purceii în sectorul de crestere. sa nu fie alunecoasa.

De la rampa de încarcare/descarcare a animalelor si pânala adapost. .porcii vor fi dirijati prin culoare special amenajate. Animalele vor putea fi conduse. numai cu ajutorul unor echipamente speciale. fara aplicarea de rele tratamente.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful