Tudor POSTELNICU

Daniel NISTORESCU

Editura MATRIX

PREFAŢĂ
Pregătirea studenţilor în ingineria structurală întâmpină dificultăţi ca urmare a lipsei unor materiale auxiliare pregătirii teoretice care să demonstreze aplicarea practică a modelelor şi metodelor de calcul al eforturilor şi de dimensionare a elementelor structurale, ca şi aplicarea regulilor de alcătuire constructivă a acestor elemente. Această lacună în activitatea de instruire a studenţilor se repercutează în lipsa de îndemânare în abordarea problemelor practice de proiectare constatată de multe ori la absolvenţii facultăţilor de construcţii, mult peste cea care poate fi considerată firească la inginerii începători. Prezentul Îndrumător este primul dintr-o serie aflată în stadiu avansat de elaborare care urmează să trateze aspectele esenţiale care intervin la proiectarea structurilor de beton armat curent: structuri etajate în cadre, cu pereţi structurali şi hale parter din elemente prefabricate. Îndrumătorul prezintă toate etapele semnificative care intervin la proiectarea unei structuri industriale în cadre de beton armat cu deschideri mari. Ca urmare a asocierii cu pereţi de rigiditate şi rezistenţă mare la forţe laterale, cadrul de beton armat se proiectează numai pentru încărcări gravitaţionale. Planşeele sunt realizate din plăci de beton armat pe o direcţie şi grinzi secundare rezemate pe grinda cadrului principal. În cadrul îndrumătorului se demonstrează cum se conduc operaţiile de predimensionare, apoi cum se realizează schematizarea (modelarea) structurii pentru calcul, cum se stabilesc încărcările de calcul şi cum se grupează şi se distribuie acestea pentru obţinerea eforturilor secţionale maxime, cum se efectuează operaţiile de dimensionare. Se tratează toate elementele care alcătuiesc structura construcţiei: plăcile planşeelor, grinzile secundare, grinzile, stâlpii şi fundaţiile cadrului principal. O atenţie specială se acordă alcătuirii constructive a elementelor structurale şi realizarea planurilor cu detaliile de execuţie, inclusiv a extraselor de armături. Prezentarea nu se limitează la însuşirea unor reguli, ci este însoţită de numeroase explicaţii şi comentarii care permit înţelegerea profesionistă a tuturor operaţiilor de proiectare. Îndrumătorul cuprinde şi mai multe anexe cu date ajutătoare, între care şi o anexă F, care explică aplicarea programului P- Frame la realizarea calcului structural. Sperăm că Îndrumătorul se va dovedi util studenţilor la elaborarea proiectelor de an şi de diplomă. Apreciem de asemenea, că îndrumătorul poate fi util şi inginerilor proiectanţi cu mai puţină experienţă. Autorii

Structură etajată din beton armat

Cuprins

CUPRINS
1. Tema proiectului. 2. Predimensionarea elementelor structurale. 2.1. Introducere. 2.2. Predimensionare pe criterii de rigiditate. 2.3. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. Planşeu peste parter. 2.3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 2.3.2. Predimensionarea plăcii. 2.3.3. Predimensionarea grinzii secundare. 2.3.4. Predimensionarea grinzii principale. 2.4. Predimensionarea grinzii de acoperiş. 2.5. Predimensionarea stâlpilor. 2.5.1. Evaluarea încărcărilor din acoperiş. 2.5.2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi . 2.6. Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi. 3. Proiectarea plăcii. 3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 3.2. Schema de calcul. 3.3. Calculul momentelor încovoietoare. 3.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. 3.5. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. 3.6. Alegerea armăturii. 3.7. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Extras de materiale. 4. Proiectarea grinzii secundare curente G2. 4.1. Schema statică. 4.2. Evaluarea încărcărilor. 4.3. Calculul eforturilor. 4.4. Calculul armăturii longitudinale. 4.5. Calculul armăturii transversale. 4.6. Prevederi constructive. 4.6.1. Armături longitudinale. 4.6.2. Armături transversale. 4.6.3. Ancorarea armăturilor. 4.6.4. Înnădirea armăturilor. 4.6.5. Grosimea stratului de acoperire cu beton al armăturilor. 5. Calculul cadrului transversal. 5.1. Schema de calcul. 5.2. Caracteristici geometrice bare. 5.3. Încărcări pe grinzi. 5.3.1. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. 5.3.2. Încărcări uniform distribuite pe grinzi. 5.3.3. Încărcări concentrate. 5.4. Ipoteze de încărcare. …6 …9 …9 …10 …10 …10 …11 …13 …15 …17 …18 …18 …18 …22 …24 …24 …24 …25 …26 …27 …29 …31 …33 …33 …33 …34 …35 …39 …41 …41 …43 …43 …45 …47 …48 …48 …49 …50 …50 …51 …51 …52

-4-

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

2. Nistorescu -5- . 8.1. Prevederi constructive. Prevederi constructive.2. Diametrele şi ariile secţiunilor transversale ale armăturilor. Dimensionarea şi armarea grinzii principale.2. Anexa D.1. Planşa 5: Plan cofraj şi armare grinda G5 400 x 1000. Dimensionarea cuzinetului.2. Fişa elementului prefabricat EP 6 x 1.3.1. Dimensionarea fundaţiilor. Fundaţia stâlpului marginal. 8. Anexa G. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate.1.1. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. 7.1. Anexa F.5. Dimensionarea şi armarea stâlpilor. Armarea cuzinetului. Coeficienţi pentru calculul eforturilor la grinda continuă cu 5 deschideri egale. …60 …60 …67 …67 …68 …75 …83 …85 …87 …87 …89 …91 …94 …94 …94 …96 …96 …98 …98 …99 …100 …101 …103 …106 …107 …108 …109 …110 …123 …125 Îndrumător de proiectare – T. Anexa C. Planşa 3: Plan cofraj şi armare planşeu peste parter.3.2. 8. 6. 6. Valorile lăţimii active a tălpii comprimate la secţiuni T.2. Calculul etrierilor de suspendare. 6.5. 7.2.3.2. 6.2. Planşa 2: Secţiunea longitudinală B – B. Planşa 6: Plan cofraj şi armare stâlpi. Armarea longitudinală. 8. Anexa E.1. 6. Anexa B. Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat. Prevederi constructive pentru stâlpi.4. Calculul armăturii longitudinale.2. 6. Calculul armăturii transversale. 6. Postelnicu & D. Dimensionarea cuzinetului. 8. Dimensionarea blocului de beton simplu. Fundaţia stâlpului central. Dimensionarea blocului de beton simplu. Armarea cuzinetului. Planşa 4: Plan cofraj şi armare grinda G2 250 x 500. Armarea transversală. Extrase de armătură Bibliografie Planşa 1: Secţiunea transversală A – A. Planşa 7: Detalii fundaţii. Anexa A. 8. 8. 8.Structură etajată din beton armat Cuprins 6. Indicaţii privind utilizarea programului P-FRAME.3.3. 8.2. 7. 7. 8.1. Plan cofraj şi armare grindă principală.1.

Funcţiunea de depozit a clădirii impune în interior spaţii libere pe suprafeţe relativ mari.20 m . 1. Pereţii de închidere sunt realizaţi din fâşii orizontale de BCA. Date privind structura de rezistenţă.00 m². cu grinzi principale dispuse transversal şi elemente secundare de tip cheson. Circulaţia pe verticală şi funcţiunile auxiliare (vestiare. 1. cu grinzi principale dispuse transversal şi grinzi secundare longitudinale. Pardoseala de la parter şi etaj este realizată din mozaic pe şapă. Acoperişul este termoizolat cu 5 cm de polistiren. Închiderea acestor spaţii se face cu zidărie de cărămidă cu grosimea de 25 cm (vezi figura 1. Alcătuirea clădirii.1.2.2. longitudinal: 6 travei egale: 6 ⋅ t = 6 ⋅ 6. respectiv axele M şi O.1 Date privind soluţia de arhitectură. amenajate în deschiderea centrală. Aducerea şi evacuarea mărfurilor se realizează prin cele două tronsoane marginale ale clădirii. cu deschiderea de 6. TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului structurii de rezistenţă pentru o clădire industrială cu două niveluri.00 x 12.00 m .Structură etajată din beton armat Tema proiectului 1. Proiectul se referă la tronsonul central al clădirii.00 = 36.2. iar hidroizolaţia este de tip curent cu straturi de carton şi bitum. Planşeul peste parter este realizat din beton armat monolit. Elementele structurii de beton nu se tencuiesc. Stâlpii cadrelor sunt realizaţi din beton armat monolit. Riglele cadrului la parter sunt constituite de grinzile -6Îndrumător de proiectare – T. pe câte două travei. Structura verticală de rezistenţă pentru încărcări verticale este constituită din cadre transversale şi longitudinale de beton armat în soluţie mixtă. Finisajele sunt de tip curent. Clădirea este împărţită în 3 tronsoane prin rosturi transversale de dilatare-contracţie.1). 1. mici ateliere mecanice) sunt adăpostite de o anexă separată prin rost de clădirea principală a depozitului. 1. • • Date geometrice: înălţimi (libere) de nivel: Hparter = Hetaj = 4. grupuri sanitare. parter şi etaj (P + 1E). dimensiuni în plan: transversal: 3 deschideri egale: 3 ⋅ L = 3 ⋅ 9. Nistorescu .2.00 = 27. Construcţia este amplasată în oraşul Hunedoara şi are funcţiunea de depozit de mărfuri. Separarea unor categorii de mărfuri face necesară închiderea a două spaţii de 9. Secţiunea transversală curentă este prezentată în planşa 1. Planşeul de acoperiş este alcătuit din elemente de beton armat prefabricat. la fiecare din extremităţile tronsonului: între axele longitudinale 2 şi 3 şi axele transversale H şi K. Încărcarea utilă este p = 15 kN m2 .00 m.00 m . Postelnicu & D.

în gruparea fundamentală. 3. secţiune transversală şi longitudinală.96 kN m2 . Proiectul va cuprinde: A – piese scrise: 1. Conţinutul proiectului. Fundarea se poate face începând cu adâncimea de 1.3.5. Legăturile dintre aceste grinzi şi stâlpi sunt de tip nod rigid. oţel PC 52 (pentru armarea longitudinală). Ca urmare a particularităţilor de alcătuire a clădirii la dimensionare se ia în considerare numai acţiunea încărcărilor verticale. Obiectul proiectului îl constituie planşeul de beton armat peste parter şi cadrul transversal curent din axul L. Pentru Hunedoara intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă este: n pz = 0. Riglele cadrului la etaj sunt constituite de grinzile principale în direcţie transversală şi de ansamblul elementelor secundare în direcţie longitudinală. Este de menţionat că zona seismică F este zona în care intensitatea seismică de calcul este cea mai mică de pe teritoriul României (vezi Normativ P-100-92). dimensionarea fundaţiei. intr-un strat de argilă cu presiunea convenţională de calcul în gruparea fundamentală pconv = 0. plan cofraj şi armare stâlpi. 2. 4. 6.Structură etajată din beton armat Tema proiectului principale şi grinzile secundare care se descarcă direct pe stâlpi. 5. plan cofraj şi armare grinda principală. oţel OB 37 (pentru armarea transversală). Nistorescu -7- . 3.3 1. plan cofraj şi armare planşeu peste parter. plan cofraj şi armare grinda secundară. Legăturile riglelor de capătul stâlpilor sunt de tip articulaţie. În acest scop zidăria este întărită cu sâmburi de beton armat.20 m de la faţa terenului natural. neafectat de legături cu pereţii de zidărie.[7] Fundaţiile sunt realizate sub formă de blocuri de beton simplu şi cuzineţi de beton armat pentru stâlpi şi sub formă de tălpi din beton armat în cazul pereţilor din zidărie. 4. Proiectul se va baza pe calculul eforturilor şi dimensionarea elementelor la starea limită de rezistenţă. 2. grinzii secundare şi a cadrului transversal din axul L al construcţiei.piese desenate: 1. dimensionarea plăcii. predimensionarea elementelor. Nucleele realizate de conlucrarea pereţilor de zidărie cu elementele cadrului sunt proiectate pentru a prelua în întregime forţele laterale (cutremur sau vânt). Materiale utilizate: beton Bc 25 (pentru structura de rezistenţă). Îndrumător de proiectare – T. B . plan cofraj şi armare fundaţie. beton Bc 20 (pentru fundaţii). evaluarea eforturilor secţionale. 1. N mm 2 . Postelnicu & D.

00 A 6.00 6.00 3 B B 9. Poziţionarea elementelor structurale verticale.00 6.00 6.1.00 6. Postelnicu & D.00 2 Figura 1. Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu Pereţi dede zidarie de caramida pereti zidărie de cărămidă Întăriţi cu sâmburi şi centuri întariti cu sâmburi si centuri 9.-8- POZIŢIONARE ELEMENTE STRUCTURALE VERTICALE A Structură etajată din beton armat 4 9.00 Tema proiectului 1 J K L M N O H .00 6.

Numărul de ecuaţii ar fi prea mic. 3. De aceea această încărcare trebuie să fie cât mai bine apreciată încă din fazele de început ale proiectării. Pentru a fi economic. Înainte de a proceda la predimensionarea componentelor structurale ale acestuia.00 m este de a dispune grinzi principale pe direcţia transversală (pe deschiderea de 9. în cazul solicitării de forţă tăietoare. grinzi principale şi secundare). Predimensionarea secţiunilor de beton este necesară din mai multe motive: 1. la limită nulă. Prin aceasta placa este împărţită în panouri la care raportul laturilor este mai *) Concepţia şi criteriile de alcătuire a planşeelor se studiază în cadrul cursului de “Construcţii din beton armat”. O soluţie raţională de alcătuire a planşeului*) printr-o reţea de stâlpi cu traveea de 9. cu atât modificarea lor în fazele următoare ale proiectării va fi mai puţin însemnată. [11] Îndrumător de proiectare – T. Predimensionarea se poate baza pe două categorii de criterii şi anume: • pe criterii de rigiditate minimă.1. Nistorescu -9- .50 m.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2. În temă s-a indicat modul general de alcătuire a planşeului peste parter. Ca urmare acestea trebuie să fie apreciate în prealabil. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 2. mai exact de rapoartele de rigidităţi ale elementelor structurale. se prevăd grinzi secundare la deschideri interax de 2. este necesar să se detalieze concepţia de alcătuire a acestuia. aşa cum este cea care face obiectul acestui proiect. într-o primă aproximaţie. Procedând în acest fel. Predimensionarea (proiectarea preliminară) este un ansamblu de operaţii prin care se stabilesc. deschiderile plăcilor trebuie să fie cuprinse între 2.00 x 6. în faza de predimensionare calculul eforturilor pe baza cărora se determină preliminar dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor se face pe scheme simplificate de încărcare. Structurile de beton armat. 2. Una dintre încărcările care acţionează structura este greutatea proprie a elementelor structurale. În consecinţă. sub cele admise pentru exploatarea normală a clădirii.28 m conform schiţei din figura 2. de regulă. la deschiderile şi încărcările utile cum sunt cele indicate în temă. static nedeterminate.00 – 2. distribuţia şi valorile eforturilor depind de rigidităţile elementelor. Introducere. stabilite funcţie de natura elementelor (plăci. în vederea obţinerii unei soluţii economice. în vederea limitării deformaţiilor elementelor. dimensiunile secţiunilor de beton ale elementelor structurale. • pe criterii de rezistenţă. sunt. Postelnicu & D. caracterizate de procente de armare potrivite funcţiei şi mărimii elementelor.1. criteriile simplificate din această categorie se exprimă ca rapoarte minime între înălţimea secţiunii şi deschidere. La dimensionarea elementelor structurale prin metoda aproximativă de calcul [1] [10] se dispune numai de 2 condiţii (2 ecuaţii de echilibru) în cazul solicitării de încovoiere cu sau fără forţă axială şi de numai una. respectiv de dimensiunile acestora. Cu cât aprecierea iniţială a dimensiunilor necesare ale elementului este mai bună.00 m) şi o serie de grinzi secundare longitudinale care reazemă pe grinzile principale. dacă numărul de necunoscute ar cuprinde şi dimensiunile secţiunii de beton ale elementelor.

Grinzi principale.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente mare ca 2. Predimensionare pe criterii de rezistenţă.10 - Tabelul 2. .1 2. armătura de rezistenţă fiind dispusă numai pe direcţia în care se transportă încărcările către reazem. Postelnicu & D.00 1.300 3.20 2 18. 2. multiplu de 50 mm pentru h ≤ 800 mm şi multiplu de 100 mm pentru h > 800 ⋅ mm . Grinzi secundare. . Se cunosc: .10 1.1 mm 35 35 ⇒ hp = 60 mm La clădiri industriale se recomandă h p ≥ 80 mm .00 1.deschiderea L = 9 m . hgs = t 6000mm = = 500 ÷ 600 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 ⇒ hgs = 500 mm ⇒ bgs x hgs: 250 x 500 bgs 500mm h = = = 200 ÷ 250 mm 2÷3 2÷3 ⇒ bgs = 250 mm La grinzile monolite.200 1. 2. Se notează cu do – lumina între grinzile secundare.08⋅25 = placă de 8 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare.500 [kN / m ] Îndrumător de proiectare – T.500 15. Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n Tipul încărcării Încărcări permanente greutate propie 0. încărcare utilă (p) TOTAL GENERAL ( q ) .30 2.000 21. Placa. hgp = L 9000 mm = = 750 ÷ 900 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 900 mm h = = 300 ÷ 500 mm 2÷3 2÷3 ⇒ hgp = 900 mm ⇒ bgp = bgp x hgp: 400 x 900 ⇒ bgp = 400 mm Stâlpi: Se aleg iniţial secţiuni de 500 x 500 (pentru stâlpii marginali şi de colţ) şi secţiuni de 600 x 600 (pentru stâlpii centrali).2 Predimensionare pe criterii de rigiditate.3.traveea t = 6 m . 2. În concluzie: h p = 80 mm . Deformata sub încărcări verticale uniform distribuite este de tip cilindric.00 1. de regulă. dimensiunile secţiunii transversale se adoptă. Asemenea plăci se numesc plăci armate pe o singură direcţie. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter.1. evidenţiind transmiterea încărcărilor pe o singură direcţie. Nistorescu . paralelă cu latura scurtă.3. hp = do 2035 mm = = 58.

1.75 este *) Calculul în domeniul plastic ar putea duce în acest caz. Îndrumător de proiectare – T.03 2 2. Aşa cum s-a arătat anterior placa planşeului îşi transmite încărcările la grinzile longitudinale. întreg calculul se va face utilizând numai încărcări de calcul.00 5 2. Observaţie.00 l2 l1 2. Postelnicu & D.00 2. în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0. la o stare de fisurare inacceptabilă în exploatare [2] [10].03 Panouri de placă 25 2. De aceea pentru simplificare. 1. rezultatul dimensionării fiind prevăzut apoi în toată placa planşeului. eforturile maxime din deschiderile centrale sunt practic aceleaşi.03 25 25 2.11 - 25 2.03 4 2. 2. cu panouri de placă armate pe o direcţie. se renunţă la indicele „ c ” .03 Grinzi secundare 5 1 5 . este suficient să se ia în considerare o grindă cu numai 5 deschideri.03 b c d e 25 2.00 25 a 2.3.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente Încărcările de calcul se determină multiplicând valorile normate ale încărcărilor cu coeficienţii încărcărilor.00 l2 /l1> 2 Figura 2. În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”. Nistorescu . În cele ce urmează. Schema de calcul a plăcii rezultă astfel o grindă continuă cu 12 deschideri egale. deschiderea de calcul se ia egală cu deschiderea liberă (lumina): l = do [11]. care diferă în funcţie de natura încărcărilor [9]. Schema de alcătuire a unui planşeu cu grinzi principale şi secundare. prin posibile diferenţe mari între distribuţiile momentelor adoptate şi cele corespunzătoare comportării elastice. Calculul se poate face pentru o fâşie de placă de 1 m. Deoarece pentru grinzile cu mai mult de 5 deschideri. placa şi grinzile secundare. Pentru elementele secundare de planşeu.03 Grindă principală 3 2. Din acest motiv placa se poate schematiza sub forma unei grinzi având înălţimea egală cu grosimea plăcii şi care reazemă la capete şi intermediar pe grinzile secundare.2 Predimensionarea plăcii.03 25 2.

03 2. p+g=q a 1 b 2 c 3 d 4 e 5 f 2. Secţiunea de calcul a plăcii pentru zona de reazem.1. La dimensionarea grosimii plăcii trebuie să se ţină seama ca procentul mediu de armare să se încadreze limite economice.03 2. 2. Pentru plăcile de beton armat pe o direcţie procentul de armare trebuie să se situeze în domeniul 0.3.0.2. Figura 2. Adoptând valoarea maximă a procentului de armare în secţiunea de moment maxim din primul reazem intermediar.3 .12 Îndrumător de proiectare – T. Schema statică. q .8 %.2. Secţiunea de calcul a plăcii. În faza de predimensionare. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). a b =1 m Se cunosc: Rc – rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic*). Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime.834. automat procentele de armare din restul plăcii se vor situa în domeniul recomandat. b – lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m Se determină Mb . 2.momentul de calcul în secţiunea de lângă reazemul b : . valorile momentelor încovoietoare se pot aproxima prin cele din schema de calcul din figura 2.2.035 2.3. 21. Schema statică şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare la o placă armată pe o direcţie în stadiul elastic (g << p).2. Este cazul planşeului care face obiectul acestui proiect la care acest raport este 18 = 0.5 Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2. reprezentând încărcarea de calcul totală iar l lungimea de calcul a fiecărei deschideri de placă. Nistorescu ho h . Postelnicu & D.00 q ⋅l 2 9 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 M q ⋅l 2 11 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 Figura 2.03 2.3.00 2.1.2.

valoare care se rotunjeşte la multiplu de 10 mm.4. 2.60 2. Transmiterea încărcărilor din placă la grinzile secundare.035 2 = = 10.00 250 2.15 ) 2 pmax 0.1. Mb = Ordinea operaţiilor este următoarea:*) • • • se alege pe criterii economice coeficientul de armare maxim: μ = se determină înălţimea relativă a zonei 10. Se adoptă grosimea plăcii: hp = 90 mm.068 ⋅10 6 Nmm 9 9 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = c + d / 2 ≈ 10 + 10 / 2 = 15 mm .15 .13 - 400 5. Încărcările grinzii secundare rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din 400 250 2.00 250 Figura 2.75 = .00 250 2. Nistorescu .03 250 5.03 5 250 2.75 300 comprimate: ξ = μ ⋅ a = ⋅ = 0.03 250 2. Rc 100 15 se determină înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = = 69.3. 100 100 R 0. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hp = h0 + a = 69.068 kNm = 10. Îndrumător de proiectare – T.068 ⋅10 6 1000 ⋅15 ⋅ 0.55 mm . Predimensionarea grinzii secundare. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente q ⋅l 2 21.03 250 2.775 kN m2 (vezi tabelul 3.5 ⋅ 2.55 + 15 = 84.60 400 .). *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10].15 ⋅ (1 − 0.00 250 2.3.55 mm . Pentru grosimea de placă stabilită se determină încărcarea totală de calcul pe unitatea de suprafaţă: q = 21.

03 2.09) ⋅ 25 ⋅1.60 5. Rezultă astfel schema din figura 2.2.1. . Schema statică.65 6.25 ⋅ (0. Evaluarea încărcărilor. Valorile momentelor încovoietoare se obţin pe baza expresiilor indicate în figura 2.65 qgs ⋅l 2 11 M qgs ⋅l 2 12 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 12 Figura 2.68 = 21. care constituie reazemele.8…1. Şi în cazul grinzii secundare deschiderile de calcul se iau egale cu “lumina”.3.25 + ) = 13.8 %.5 − 0. 2. se poate admite în mod acoperitor că întreaga încărcare a plăcii se transmite numai grinzii secundare. pornite din colţurile plăcii.68 m 2 2 2 kN 13. şi exprimă valori aproximative pentru maximele acestor momente rezultate din dispunerea încărcărilor temporare în poziţiile cele mai defavorabile. Postelnicu & D. aşa cum se indică în figura 2. adică distanţa dintre feţele interioare ale grinzilor principale.82 ⇒ qgs = 52.60 qgs ⋅l 2 11 5.65 qgs ⋅l 2 10 5.3. Nistorescu .775 ⋅ = 49.00 ⋅ ( • • din planşeu: q ⋅ Aaf t 2. Aria aferentă pentru o grindă secundară curentă se deduce după o schemă ca cea din figura 2.4. definite prin linii înclinate la 45º.14 - Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente placă la reazemele acesteia.47 Din aceleaşi considerente (încărcare temporară relativ mare în raport cu încărcarea totală) calculul grinzii secundare se va face în stadiul elastic.03 + 0.3.60 qgs ⋅l 2 11 5. 2. La grinzile de beton armat monolite care fac parte din planşee de tip curent procentul de armare raportat la secţiunea utilă a inimii (bho) trebuie să se încadreze din considerente economice în limitele 0. În faza de predimensionare.1 = 0.5. Schema statică pentru grinda secundară şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare.3.60 qgs ⋅l 2 11 5.4: Aaf = 6.5.1 = 2.00 m kN m kN m din greutatea proprie a grinzii secundare (250 x 500 ): bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1. qgs 5. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime.5.

Încărcările grinzii principale rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din planşeu (figura 2.25 ⋅ (0.7).4.1 = 0.09) ⋅ 25 ⋅1.91 mm .24 . Nistorescu .90 − 0.6.55 ⋅10 6 250 ⋅15 ⋅ 0. Secţiunea de calcul a grinzii.775 ⋅ 6 = 130.3. • • • din planşeu: q ⋅ t = 21. se poate admite în mod simplificat că încărcările planşeului transmise concentrat grinzii principale prin reacţiunile grinzilor secundare să fie aproximate prin încărcări uniform distribuite.15 - . 2.81 mm .65 kN m din greutate proprie a grinzii principale (400 x 900): kN m din greutatea proprie a grinzilor secundare (250 x 500): t kN 6 ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1.09) ⋅ 25 ⋅1. 10 10 20 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 25 + ≈ 35 mm . pentru grinzile secundare se adoptă secţiunea 250 x 500. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgs = h0 + a = 455.momentul de calcul: M = 52. 2 = qgs ⋅l 2 Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1. Deci.55 kNm = 164.55 ⋅10 6 Nmm . a Figura 2.5 − 0.40 ⋅ (0. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 50 mm ⇒ hgs = 500 mm.6 2 = 164.1 = 8. ho Se cunosc: Ra = 300 N / mm 2 Rc = 15 N / mm 2 b = 250 mm b M .1 ⋅ = 5.1.3.20 kN m Îndrumător de proiectare – T.47 ⋅ 5.64 D m 9 bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.20 300 ⋅ = 0.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2. Postelnicu & D.20 = .91 ⇒ qgp = 145.4.24 ⋅ (1 − 0. Evaluarea încărcărilor.81 + 35 = 490.24 ) 2 = 455. 2. Predimensionarea grinzii principale. 100 100 R 1.3.3. Forma secţiunii de calcul pentru zona de reazem a grinzii secundare. În faza de predimensionare.3.1 ⋅ = 3 ⋅ 0. se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 164.

60 2.60 400 qgp ⋅ L2 10 qgp ⋅ L2 16 L=9m L=9m L=9m Figura 2. .3.03 250 2. La cadrul de beton armat având configuraţia celui care face obiectul prezentului proiect. Aria aferentă de placă pentru grinda principală.00 250 6.03 250 2.00 250 2.4. Schema statică a cadrului transversal şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru grinda principală. au valori în jurul qgp ⋅ L2 10 .00 250 2.03 400 250 5. Nistorescu . Postelnicu & D. 2. Schema statică. care se înregistrează în secţiunile de pe reazemele intermediare (figura 2.00 Figura 2.03 5 250 2.00 250 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 250 2.2. momentele maxime.7.8. qgp qgp ⋅ L2 16 qgp ⋅ L2 10 400 5.8).16 - Îndrumător de proiectare – T.

40 300 ⋅ se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = = 0. Lăţimea tălpii superioare este dictată de asigurarea lungimilor de rezemare ale elementelor chesonate plus lăţimea monolitizării dintre ele. Predimensionarea grinzii de acoperiş.24 mm ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgp = h0 + a = 902.12 ⋅10 6 Nmm m 10 . Secţiunea de calcul a grinzii.17 ) ⋅ 25 ≈ 40 kN 3 3 Îndrumător de proiectare – T. Din această cauză feţele laterale se prevăd cu o pantă de circa 1 % pentru a împiedica blocarea la decofrare datorită eventualelor neplaneităţi locale ale feţelor laterale ale tiparului.19 ⋅ 0.9. Panta grinzii rezultă 12 14 Înălţimea grinzii prefabricate de acoperiş se ia: h = adoptând o înălţime de grindă variabilă cuprinsă în limitele menţionate anterior.12 ⋅10 6 0.24 mm . Pentru grinzile principale se adoptă secţiuni cu dimensiunile 400 x 1000.3.40 = . M .3. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 100 mm ⇒ hgp = 1000 mm. L L ÷ . Forma secţiunii de calcul a grinzii principale pentru zona de moment maxim. Cunoscând caracteristicile geometrice ale grinzii în secţiunile 1-1 şi 2-2 (vezi figura 2.24 + 50 = 952.4.17 - . greutatea grinzii rezultă astfel: Ga = 2 ⋅V ⋅ γ b = 2 ⋅ L/ 2 4.17 + 0.20 ⋅ 9 2 = 1176.28 . Figura 2.4.19 + 0.45 ⋅ ( A1 + A2 + A1 ⋅ A2 ) ⋅ γ b = 2 ⋅ ⋅ (0.28 400 ⋅15 ⋅ 0.momentul de calcul: M = qgp ⋅ L2 10 = 145. Grinda prefabricată se realizează prin turnare la faţa locului.10).12 kN = 1176. Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ bgp ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 1176. Nistorescu . 100 100 R 1. 2. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a ≈ 50 mm. Postelnicu & D. Grinzile de acoperiş se execută în tipare fixe.28 ⋅ (1 − ) 2 = 902.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.

Încărcarea Izolaţii şi termoizolaţii Spaţiu tehnic Zăpadă TOTAL (q a ) [kN/ m2 ] 2. . Evaluarea încărcărilor acoperişului.52 1.40 0.10. Se apreciază iniţial că dimensiunile stâlpului sunt 600 x 600 [mm].5. • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 6 ⋅15 = 90 kN . 50 500 750 200 20 20 A2 = 0.2. Grinda prefabricată de acoperiş (elevaţie şi secţiuni). 2.00 ⋅ 2.5.2.5. 2 1 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente în care: . Nistorescu . 2. Încărcari normate n q [kN / m2 ] 0.2. Postelnicu & D.1.1943 m² 2. 2.75 Tabelul 2.60 0. Predimensionarea stâlpilor.25 % 2.18 - Îndrumător de proiectare – T. Încărcările aferente stâlpului central provin (vezi planşa 1): • din încărcările planşeului de acoperiş (fig.1723 m² 20 200 20 600 50 A1 = 0. Stâlpul central.96 Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n a 1.70 0.75 = 148.5.5 kN .00 ⋅ 6.30 1.20 1. Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2.50 0.63 2.γb densitatea aparentă pentru betonul armat. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi.1.25 % 2 1 8.2.12): L ⋅ t ⋅ qa = 9.95 450 100 450 100 650 ELEVAŢIE Figura 2.V reprezintă volumul grinzii de acoperiş. .

00 = 67. Încărcările aferente stâlpului marginal provin: • • • L 9.11): ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.00 ⋅ 9.60 ⋅ 0.25 kN .20 ⋅ 25 ⋅1.6 5 400 250 2.09) ⋅ 25 ⋅1.2.00 ⋅ = 74.58 kN .00 = 1175.75 ⋅ 6.60 ⋅ 4.1 ⋅ 6.2. din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. TOTAL: 2.4 ⋅ (1.50 − 0. la nivelul planşeului peste parter.09) ⋅ 25 ⋅1.69 kN .00 − 0.5. 2.60 ⋅ (4.20 − 0.03 250 2.00 250 2.03 250 2. N ≈ 1695 kN Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].6 0 400 .25 ⋅ (0.00 = 2.03 250 2. Nistorescu 250 2.1 = 0.1 ⋅ L = 1 ⋅ 0.1 ⋅ t = 4 ⋅ 0.1 ⋅ 9.1 = 41.65 kN .03 250 2. 250 1 2 500 x 500 500 x 500 5 400 Figura 2.775 ⋅ 6.00 250 500 x 500 600 x 600 2.85 kN din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter (fig. din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.03 5 .11. 2 2 din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15 = 45 kN .1 = 40.19 - .1 = 0.09 kN . din încărcările planşeului de acoperiş: qa ⋅ t ⋅ din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = ⋅ 40 = 20 kN . din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L = 21.00 5 .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = 1 ⋅ 40 = 40 kN .09) ⋅ 25 ⋅1.60 ⋅ 0. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi. Postelnicu & D. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.00 250 2. Îndrumător de proiectare – T. Stâlpul marginal .00 = 90.

5 ⋅ (4.0 0 H J K Figura 2.5 ⋅ 0.8 ⋅ 8 ⋅1.1 = 0.00 ⋅ 6. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1. Postelnicu & D.92 kN .2.0 0 6 .09) ⋅ 25 ⋅1.00 2 S H2 500 x 500 S J2 600 x 600 g rin d a a c o p e ris S K2 600 x 600 6 .12.1 = 0.07 kN .1 = 54.2 − 0.04 kN .87 kN .00 S H3 500 x 500 S J3 600 x 600 S K3 600 x 600 3 E P 6 x 1 .775 ⋅ 6.00 ⋅ = 37. TOTAL: 2.00 6.00 L = 1 ⋅ 0. Încărcările aferente stâlpului de colţ provin: • din încărcările planşeului de acoperiş : qa ⋅ ⋅ = 2. Stâlpul de colţ. .1 = 28.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.1 ⋅ 6. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.00 = 42.00 = 21.5 ⋅ 0.26 kN .5 9. la nivelul planşeului peste acoperiş.12 kN 2 2 S H4 500 x 500 S J4 500 x 500 S K4 500 x 500 4 9.28 kN .20 ⋅ 6.50 ⋅ 4.1 ⋅ = 45.20 ⋅ 25 ⋅1.50 ⋅ 0.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere : b ⋅ t ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.40 ⋅ (1.1 ⋅ t = 2.1 = 0. Nistorescu . 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. N ≈ 925 kN m Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].00 ⋅ = 587. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L 9.50 − 0.75 ⋅ L t 2 2 9. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.5.1 = 28. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: 9.09) ⋅ 25 ⋅1.20 Îndrumător de proiectare – T.09) ⋅ 25 ⋅1.40 ⋅ 0.25 ⋅ (0.3.00 − 0.

775 ⋅ ⋅ = 293.25 ⋅ (0.3 ⋅ Rc .Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15. Valorile echivalente ale rezistenţelor la compresiune se iau: 0.87 kN . mai dificil de realizat la stâlpii monoliţi. la stâlpii centrali şi 0.58 kN . Nistorescu .21 - . cu valori necunoscute în această fază.00 = 1 ⋅ 0.00 = 22. Rc.26 kN .1 = 28.1 ⋅ = 21.96 kN 2 2 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: t 6.5 ⋅ 0.01 mm n ⋅ Rc 0.1 = 67.00 = 21. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: L 9.5 ⋅ 0.20 ⋅ ( + ) ⋅ 6.3 ⋅13 500 x 500 N = n ⋅ Rc 400 x 400 Rezistenţa de calcul.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere: t D 6.1 = 0.1 = 0.00 = 2.50 − 0.09) ⋅ 25 ⋅1. Pentru asigurarea unei rezemări cât mai bune a grinzilor de acoperiş pe capătul stâlpilor şi pentru a evita realizarea în acest scop a unei console.1 = 0.3 ⋅13 565 ⋅10 3 = 380. folosită ţine cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat. Secţiunile stâlpilor rezultă astfel: • • • stâlp central: b = h = stâlp marginal: b = h = stâlp de colţ: b = h = N 1695 ⋅10 3 = = 570.8 ⋅ 8 ⋅1.05 kN . stâlpul de colţ se va realiza cu aceleaşi dimensiuni ca şi stâlpul marginal (500 x 500).5 kN 2 1 ⋅ Ga ≈ 20 kN . În faza preliminară a proiectului se apreciază dimensiunile necesare ale stâlpilor pe baza unui calcul simplificat la compresiune centrică.1 = 28.1 ⋅ = 45.20 ⋅ 25 ⋅1.00 − 0. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ ⋅ ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1. pentru a ţine seama de ponderea diferită a momentelor în cazul celor două categorii de stâlpi.40 ⋅ (1. de dimensiunea cea mai mică a secţiunii şi de poziţia de turnare a elementului.40 ⋅ 0. 2 2 2 2 TOTAL: N ≈ 565 kN Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică. Îndrumător de proiectare – T.4 ⋅ Rc .2 − 0.00 9. (anexa C – “Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat”).93 mm n ⋅ Rc 0.5 ⋅ (4. 2 • • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.50 ⋅ 4.09) ⋅ 25 ⋅1.1 ⋅ t D 6.00 9. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.00 b ⋅ ( + ) ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.50 ⋅ 0. se consideră o rezistenţă inferioară celei efective. la stâlpii marginali şi de colţ. Pentru a ţine seama de efectul momentelor încovoietoare.07) ⋅ 25 ⋅1.62 mm 0.4 ⋅13 ⇒ ⇒ ⇒ 600 x 600 N 925 ⋅10 3 = = 487. Postelnicu & D. de a întinde parţial secţiunile stâlpilor.14 kN .

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

2.6.

Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi.

Fundaţiile izolate sub stâlpi se proiectează sub formă de bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. În acest sistem, eforturile de la baza stâlpilor se transmit la teren în două trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa căruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu şi apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu, sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul. Condiţii constructive:
H ≥ 400 mm h ≥ 300 mm Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L
h ≥ 0,25 Lc tgβ = h / l ≥ 2 / 3 (recomandabil ≥ 1) tgα = H / L1 ≥ 1
α

Figura 2.13. Reguli de alcătuire ale fundaţiilor cu bloc din beton simplu şi cuzinet de beton armat

Încărcarea gravitaţională la nivelul talpii fundaţiei se aproximează: Nf ≈ 1,2 ⋅ N , pentru a ţine seama de greutatea propie a fundaţiei şi de neuniformitatea distribuţiei presiunilor pe talpa fundaţiei, ca efect al momentului încovoietor. Cunoscând din temă determină din relaţia: L =
pconv = 0,3 Nf pconv N mm 2

ţine seama şi de adâncimea minimă de fundare, astfel încât cota fundaţiilor izolate sub stâlpi va fi - 1,50 m. La alcătuirea fundaţiilor se vor respecta regulile de alcătuire constructivă prevăzute în P10 – 86 [13]. O parte din aceste reguli sunt reproduse în chenarul din figura 2.13. Operaţiile de dimensionare ale elementelor fundaţiilor celor trei tipuri de stâlpi sunt prezentate în continuare într-o manieră succintă. 2.6.1. Fundaţia stâlpului central. • • • •
N = 1695 kN L≥ Nf pconv =

⇒ Lc = 1,50 m ; rezultă l = 450 mm şi L1 = 600 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L = 1485 L1755 mm

β

, latura blocului de beton simplu se

. La stabilirea înălţimii blocului de beton simplu se

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅1695 = 2034 kN ;
2034 ⋅10 3 = 2603,8 mm 0,30

⇒ L = 2,70 m ;

- 22 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

• •

din condiţia tgα =

H ≥1 L1 h ≥1 l

⇒ H = 800 mm ; ⇒ h = 500 mm .

din condiţia tgβ =

600

450

600

Figura 2.14. Fundaţia stâlpului central.

2700

2.6.2. Fundaţia stâlpului marginal. • • • • • •
N = 925 kN L≥ Nf pconv

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅ 925 = 1110 kN ;
1110 ⋅10 3 = = 1923,5 mm 0,30

800

1500

500

500

300

450

⇒ L = 2,00 m ;
400

⇒ Lc = 1,10 m ; rezultă l = 300 mm şi L1 = 450 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ B = 1100 L130 mm H tgα = ≥1 L1 h ≥1 l

din condiţia

⇒ H = 900 mm ; ⇒ h = 400 mm .
2000

din condiţia tgβ =

Figura 2.15. Fundaţia stâlpului marginal.

Pentru stâlpul de colţ se adoptă aceeaşi fundaţie ca şi pentru stâlpul marginal. Dimensiunile elementelor structurale rezultate din operaţiile de predimensionare sunt indicate în planşa 1, care reprezintă secţiunea transversală prin clădire. Aşa cum se va vedea în continuare dimensionarea finală a structurii nu a impus modificarea dimensiunilor stabilite în faza de predimensionare.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

900 - 23 -

1100

Structură etajată din beton armat

Proiectarea plăcii

3. PROIECTAREA PLĂCII
3.1. Evaluarea încărcărilor plăcii planşeului peste parter.
Tipul încărcării Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n

Încărcări permanente greutate propie 0,09⋅25 = placă de 9 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. 2,25 1,00

1,10 1,30

2,475 1,300 3,775 18,000 21,775

Tabelul 3.1.

încărcare utilă (p) 15,00 1,20 TOTAL GENERAL ( q ) [kN/ m2 ]

3.2. Schema de calcul. Pentru stabilirea solicitărilor maxime se ţine seama de faptul că încărcarea permanentă acţionează după o singură schemă şi anume aceea cu valoarea integrală uniform distribuită pe toată lungimea grinzii înlocuitoare, iar încărcarea temporară acţionează după orice schemă posibilă.
g 1 p 2 p 3 p 4 p 5

Figura 3.1. Scheme de încărcare pentru placa armată pe o direcţie.

- 24 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 − Mi. 2 şi b) valorile momentelor încovoietoare se iau ca la grinda cu 5 deschideri egale.032 0.033 -0. max ( 3. folosind relaţii de forma: + Mi.00 18.3.046 -0. dispusă în ipoteza cea mai acoperitoare ( figura 3. Calculul momentelor încovoietoare.463 -2.079 0.030 [kN/ m2 ] 3.25 - . practic. Coeficientul a care introduce efectul încărcărilor permanente şi coeficienţii b şi c.2.111 -0. pe când în reazeme interesează . a 1 2. numai valorile maxime negative.596 6.032 2.021 [ kNm / m ] -0.2 ) = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l 2 În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe m2 de placă.03 5 b 2 2. Nistorescu .014 0.00 [ kNm / m ] 8.505 -0. se determină adunând pe rând valorile produse de încărcările permanente. Notaţiile folosite pentru secţiunile caracteristice la grinda cu 5 deschideri.2. Sectiunea Tabelul 3.00 18.03 d 4 2. 3.079 0.035 2.072 -0.085 c -0.00 18. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a.555 -2.145 7. Schema grinzii este dată în figura 3.2 Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max permanentă temporară Coeficienţi de influenţă (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 de calcul (g) (p) 1 b 2 c 3 a 0.775 3.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Momentele încovoietoare maxime în secţiunile caracteristice.039 [m] 2.046 b 0.03 c 3 2.030 2.775 3. La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se procedează după cum urmează: • pentru primele două deschideri de la margine (secţiunile 1.373 1.030 2.00 18. c. iar l deschiderea de calcul.775 [kN / m2 ] 18.120 -0.099 0. b. care introduc efectul încărcării temporare se pot găsi anexa B. Postelnicu & D.00 Figura 3. Valorile maxime în valori absolute ale momentelor încovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă.03 e 5 2.177 S-au notat cu litere secţiunile din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile din mijlocul deschiderilor.026 -0.775 3.1 ).2. În secţiunile din câmpuri interesează atât momentele maxime pozitive cât şi negative. • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiunile c şi 3).00 f 2.813 -10.899 -9. cu valorile cele mai mari produse în fiecare secţiune considerată de încărcarea utilă. Îndrumător de proiectare – T.775 3.1 ) ( 3.105 0. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale precum şi valorile maxime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 3.

ho – înălţimea utilă a secţiunii.3.85 mm 2 . Secţiunea de calcul este cea din figura 2. b .4.04556 ⋅ = 170. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu.035 2 = = 3. ce se desfăşoară în mod asemănător.4. Armarea plăcii în câmp la momente negative.757 ⋅10 6 1000 ⋅ 75 2 ⋅15 = 0. calculat considerând zona întinsă integral plastificată. Nistorescu . 3. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. În calculul momentelor. Se determină ξ dintr-o ecuaţie de echilibru a momentelor [10]: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 3. momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. 300 Ra Armarea efectivă şi calculul pentru celelalte secţiuni semnificative. datorită împiedicării parţiale a rotirii libere prin legătura cu grinda de margine se consideră acoperitor la valoarea: M= d ≈ 15 mm 2 rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). grinzile secundare s-au considerat în mod acoperitor ca reazeme simple ideale. ho = h − a = 90 − 15 = 75 mm 3. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 10 + Se cunosc: Rc Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). h – grosimea plăcii: h = 90 mm . momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv. Valoarea momentului încovoietor de la extremitatea plăcii.2.775 ⋅ 2. 3. Secţiunea a.26 - Îndrumător de proiectare – T. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 3.2).4.lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m .3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.4.04556 (g + p) ⋅l 2 21.757 kNm 24 24 Cantitatea de armătură se obţine dintr-o ecuaţie de proiecţie pe axa elementului: A = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ a 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. sunt prezentate în tabelul 3.1. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (3. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %. neglijându-se rezistenţa la torsiune a acestora. .

90 ⋅ 106 = 0. Nistorescu . Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 2. numărul minim de bare este de 5 bare / m. Pentru plăcile cu grosimea hp ≤ 300 mm. ca urmare a efectelor favorabile a rigidităţii la torsiune a grinzilor secundare. Numărul maxim de bare /m recomandat.27 - . întrucât la stânga sau la dreapta acestor secţiuni momentele negative au valori absolute mai mari. Diferenţa ΔM între momentele de calcul şi momentele reale. Postelnicu & D. Placa se armează cu bare montate individual din oţel laminat. care constituie reazemele plăcii (figura 3. Se procedează în acest mod pentru că în realitate valorile momentelor negative sunt mai mici decât cele luate în calcul.75 ⋅ 1000 ⋅ 90 2 ⋅1. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic.60 kNm 6 Se observa că doar în secţiunea 2 (primul câmp intermediar) momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu.03498 ⋅ = 131.3.3.4.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii. Aşadar: M = 1 ⋅1.03498 1000 ⋅ 15 ⋅ 752 A = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ a 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0.5. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. Îndrumător de proiectare – T. formând plase legate cu sârmă.3.5). Secţiunea 2 (armată la moment negativ). pe baza valorilor momentelor din mijlocul deschiderii poate apărea ca neacoperitoare. a cărui valoare este 1 pentru o înălţime a secţiunii h ≤ 100 mm. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1. în zonele întinse. Va trebui ca în această secţiune să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment. 3.90 ⋅ kN ⋅ m ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ Rc ⋅ ho2 = 1− 1− 2 ⋅ 2.3). 3. În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T. în câmp şi pe reazem este de 12 bare / m.17 ⋅ mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 151 mm² ( 3 φ 8 / ml ) şi Aa = 142 mm² ( 5 φ 6 / ml ) pentru varianta fără bare înclinate (a se vedea § 3. g Valori de calc ul ale momentelor p ΔΜ Valori reale Figura 3. Diametrele minime admise pentru armăturile de rezistenţă şi pentru cele de repartiţie sunt date în tabelul 3.75 ⋅ We . Dimensionarea armăturilor de la partea superioară în secţiunile din câmpul plăcilor.1 = 2598750 Nmm = 2.

Armăturile de la partea superioară a plăcii. care se livrează în colaci de lungimi mari. În cazul curent al armării cu bare cu diametre până la 10 mm inclusiv. 4 etc. lc= lo(1) / 4 lc= lo(1) / 4 lo(1) > lo(2) lo(1) lo(1) / 5 lo(2) / 5 lo(2) Figura 3. Postelnicu & D. completate pe reazeme cu bare locale (călăreţi). calculat cu relaţia (3). 3.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Tipuri de armături Diametre minime (mm) pentru armãturile de: Rezistenţă Barele înclinate şi Barele drepte de la Repartiţie barele de la partea partea inferioarã a superioară plãcii 6 6 6 8 Bare laminate individuale PC 52. 3. se va lua de fiecare parte a reazemului lc = l / 4 din cea mai mare dintre luminile lo(1) şi lo(2) ale deschiderilor adiacente.4. Fasonarea barelor înclinate se face în acest caz la faţa locului pe cofrajul plăcii. este preferabil ca barele drepte de la partea inferioară şi cele ridicate să se realizeze continue (dintr-o bucată) pe toată lungimea planşeului. pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme.).5. Nistorescu . Secţiunile de înclinare a barelor vor fi amplasate la distanţe suficient de mari de la marginile reazemelor (de regulă 1/5 din lumina liberă a plăcii în deschiderea .4). putându-se ajunge până la o armare continuă la partea superioară a plăcii. Dispunerea călăreţilor şi barelor înclinate în secţiunea de reazem a plăcii. pentru a simplifica montajul şi controlul poziţionării armăturilor.28 Îndrumător de proiectare – T.3 Numărul de bare pe metru trebuie stabilit astfel ca distanţele între bare să fie într-o succesiune ordonată. În cazul de faţă s-a va folosit un modul de 3 bare /m. Dacă nu se face un calcul al lungimii lc necesare (vezi figura 3. Se admite ca armarea la partea superioară să se prevadă numai pe porţiunile în care momentele negative din câmp depăşesc momentul capabil al secţiunii nearmate. se prevăd lungimi lc corespunzătoare mai mari decât cele definite anterior. De aceea numărul de bare pe metru din aceeaşi placă trebuie să fie multiplu de un modul (2. PC 60 OB 37 Tabelul 3. La plăcile cu încărcări temporare mari în raport cu încărcările permanente. se prelungesc de o parte şi de alta a reazemului astfel ca să acopere întreaga zonă de momente negative.5. la care pot interveni momente încovoietoare negative în câmpuri.

călăreţii prelungiţi de o parte şi de alta a reazemelor cu ( lo(2) / 4 ) de regulă 5 φ 8 / m dacă sunt din OB 37 şi 5 φ 6 / m dacă sunt din PC 52 sau PC 60.5) se prevăd pe direcţia perpendiculară pe cea a armăturilor de rezistenţă armături constructive: • în zonele întinse din câmp şi de pe reazeme.29 - . soluţie recomandabilă. pe considerente de simplicitate a execuţiei. Dispunerea armăturilor constructive la plăcile armate pe o direcţie. limitează deschiderea fisurilor produse de contracţia betonului sau de variaţiile de temperatură. dar cel puţin 4 φ 6 mm /m.6. Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii respectivă). la plăci cu deschideri mici. preiau eforturile de întindere produse de momentele încovoietoare pozitive de pe direcţia paralelă cu latura lungă a plăcii. • pentru preluarea momentelor locale de încastrare pe reazemele de continuitate de pe direcţia laturii mari a plăcii lo(1).5. repartizează eventualele încărcări locale concentrate la o lăţime mai mare de placă.4). Postelnicu & D. La plăcile armate pe o direcţie (vezi figura 3. la planşeele obişnuite şi 25 % la cele cu încărcări concentrate mari. o soluţie în care se folosesc numai bare drepte. o armătură de repartiţie având secţiunea pe metru egală cu cel puţin 15 % din secţiunea pe metru a armăturii de rezistenţă. pentru ca barele înclinate să poată fi utilizate eficient la preluarea momentelor negative de pe reazeme (vezi figura 3. Perpendicular pe direcţia armăturilor de rezistenţă se dispun armături numite de “repartiţie” sau de “montaj”. 3. Alegerea armăturii. Nistorescu lo(2) . Aceste armături au roluri multiple: împreună cu barele armăturii de rezistenţă formează o reţea (plasă) îndeplinind un rol de montaj. • • Se propun două soluţii de armare: o soluţie în care se folosesc bare înclinate. lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 Repartiţie Sus şi jos lo(1) Figura 3.

30 - Îndrumător de proiectare – T.021 0. Se prezintă în continuare spre exemplificare armarea plăcii fără bare înclinate pentru care s-a adoptat următoare soluţie de armare.22 0.4 În tabelele 3.106 399.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [ mm ] M [kNm] 3.21 0.84 0.52 Tabelul 3.60 3 75 7.31 a 75 0.079 294. . Soluţia de armare aleasă pentru placa armată pe o singură direcţie.85 0.555 0. Soluţia de armare pentru placa armată pe o singură direcţie în varianta fără bare înclinate. 3.046 1 75 8. Armarea plăcii fără bare înclinate.5 sunt prezentate secţiunile armăturile alese în cele două soluţii. 5 φ 8 / ml 2 5 φ 10 / ml 5 φ 6 / ml 3 4 5 φ 10 / ml 1 5 φ 10 / ml 3 5 φ 10 / ml 3 Figura 3. se prezintă calculul corespunzător acestei soluţii de armare.1.134 502.6 şi 3. Postelnicu & D.7. 3 φ 6 / ml 5 3 φ 10 / ml 7 3 φ 8 / ml 8 4 3 φ 10 / ml 3 3 φ 8 / ml 6 6 φ 8 / ml 6 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 1 2 Figura 3.72 2 75 6.7 sunt indicate schemele celor două soluţii de armare.6.087 326. Nistorescu . fără bare înclinate.119 447.27 0. În figurile 3.6.4 şi 3.5.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm 2 ] 170. În tabelul 3.373 0. La plăcile cu deschideri până la 2 m se recomandă armarea mai simplă.87 Rc Ra Aria [mm 2 ] 85 151 236 302 151 453 387 151 538 151 151 302 302 151 453 236 151 387 Bare / ml 3φ6 3φ8 3φ8+3φ6 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 6 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 3φ8 6φ8 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 10 3φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 Tip călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total călăreţi înclinate total p ef ⋅ % 0.463 0.60 b 75 10.40 c 75 9.505 0.

134 502.21 393 5 φ 10 drepte 0.119 447. în acest caz a stâlpilor situaţi sub planşeu.079 294.71 2 75 6. dimensiunile şi poziţiile tuturor elementelor structurale. Îndrumător de proiectare – T.373 0.505 0. Dacă peste planul de cofraj se desenează rabatute în planul desenului şi armăturile.33 a 75 0. Planul de cofraj reprezintă planul care indică forma.5 3.31 - . În acest plan elementele secţionate sunt reprezentate haşurat sau poşat.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm2 ] 170. cele două planuri. Planul de cofraj indică dimensiunile care nu mai sunt reproduse în planul de armare. lungimea de tăiere. Într-o accepţiune apropiată cu cea de mai sus planul de cofraj este reprezentarea în desen a muchiilor cofrajului în care se execută planşeul. Extrasul de armătură reprezintă un tabel în care sunt date principalele caracteristici ale tuturor tipurilor de armături (mărcilor): diametrul armăturii.84 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0.87 Rc Ra Aria [mm2 ] 251 Bare / ml Tip p ef ⋅ % 0. numărul armăturilor identice.27 393 5 φ 10 drepte 0.22 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0.106 399. desenate cu o linie mai groasă decât cea folosita pentru liniile de cotă aşa cum apar acestea în vederea menţionata. grinzilor secundare şi a grinzilor principale.85 393 5 φ 10 drepte 0.555 0. a plăcii. pentru a se obţine spaţiile libere necesare pentru indicarea detaliată a armării.7. Planul este completat de extrasul de armătură al plăcii.087 326.52 Tabelul 3.52 b 75 10. Postelnicu & D.021 0. de cofraj şi respectiv se desenează separat.463 0.71 3 75 7. Planul de cofraj al planşeului reprezintă vederea de jos în sus a structurii acestuia de la nivelul unei secţiuni orizontale prin elementele verticale ale structurii. iar elementele structurale sunt reprezentate prin muchiile lor. calitatea oţelului. Nistorescu . Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. În cazul structurilor complicate. într-o vedere de deasupra înainte de turnarea betonului.046 5φ8 călăreţi 1 75 8. în cazul de faţă ale planşeului peste parter. Planul de cofraj se completează prin secţiuni verticale prin planşeu. care indică şi înălţimea elementelor structurale.52 c 75 9.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [mm] M [kNm] 3. în cazul planului de cofraj al planşeului din proiect. planul devine plan de cofraj şi armare.

Extrasul furnizează în final cantitatea de oţel totală şi pe sortimente (diametru şi tip oţel). Planul de cofraj şi armare al plăcii planşeului peste parter este prezentat în planşa 3.32 - Îndrumător de proiectare – T.5. Moduri de dispunere a armăturii de rezistenţă. Ax reazem Ax reazem Ax reazem Ax reazem a b Dupa necesitate c d Gresit (continuu) e Figura 3. În figura 3. Nistorescu . .Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii În tabel sunt însumate lungimile tuturor armăturilor de un anumit diametru separat pentru toate calităţile de oţel utilizate. Postelnicu & D.8 sunt prezentate schematic modurile de dispunere a armăturii de rezistenţă în diferite cazuri caracteristice.8. La realizarea lui s-a ţinut seama de toate regulile constructive enunţate la punctul 3.

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

4. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE CURENTE G2
4.1. Schema statică. Grinda secundară este o grindă continuă cu deschideri egale, care reazemă pe grinzile principale (grinzile cadrului transversal). Schema statică este cea reprezentată în figura 4.1. S-au notat cu litere secţiunile distincte din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile distincte din mijlocul deschiderilor.
a 1
5,65

b 2
5,60

c 3
5,60

c 3
5,60

c 2
5,60

b 1
5,65

a

Figura 4.1. Schema statică a grinzii secundare.

4.2. Evaluarea încărcărilor. Încărcările grinzii secundare provin din greutatea proprie şi din încărcările permanente şi temporare ale plăcii, pe zona aferentă a grinzii (Aaf), aşa cum se indică în figura 4.2. ⇒ Aaf = 2 ⋅
5,60 + (5,60 − 2,00) 2,00 ⋅ + 0,25 ⋅ 5,60 = 10,6 m 2 2 2

25

2,03

5

25

2,03

25

2,03

40

25
5.60

2,03

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

5.60

40

Figura 4.2. Aria aferentă de calcul pentru grinda secundară.
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 33 -

40

G2 25 x 50

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

Rezultă următoarele valori ale încărcărilor. Încărcarea permanentă ( g). • • din greutate placă + pardoseală: din greutate proprie (25 x 50 ):
bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1,1 = 0,25 ⋅ (0,5 − 0,09) ⋅ 25 ⋅1,1 = 2,82 kN m kN m g⋅ Aaf t − bgp = 3,775 ⋅ kN 10,60 = 7,14 m 5,6

⇒ Încărcarea temporară ( p). • din încărcarea utilă: p ⋅
Aaf 10,60 kN = 18,00 ⋅ = 34,08 5,6 t − bgp m

g = 9,96

⇒ p = 34,08

kN m

În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”, în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic. Este cazul grinzilor secundare care fac obiectul prezentului proiect la care acest raport este
34,08 = 0,77. 44,04

4.3. Calculul eforturilor. Ca şi în cazul plăcii, calculul eforturilor de dimensionare se bazează pe valorile maxime ale diagramelor de eforturi, în acest caz momente încovoietoare şi forţe tăietoare, corespunzătoare grinzii cu 5 deschideri egale. Valorile momentelor încovoietoare corespunzătoare secţiunilor de la marginea reazemelor şi din mijlocul deschiderilor se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: + − Mi ,max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l 2 şi Mi ,max = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l 2 (4.1) În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a, b, c. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 4.1.
Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max Coeficienti de influentă permanentă temporară 2 (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l 2 de calcul (g) (p) [kN / m] [kN / m] a b c [m] [ kNm ] [ kNm ] 5.650 5.625 5.600 5.600 5.600 9.960 9.960 9.960 9.960 9.960 34.04 34.04 34.04 34.04 34.04 130.470 -18.011 94.639 9.485 105.105 -5.360 -162.335 -38.797 -143.167 -27.264
Tabelul 4.1
- 34 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Secţiunea

1 0.072 0.099 -0.026 b -0.105 0.014 -0.120 2 0.033 0.079 -0.046 c -0.079 0.032 -0.111 3 0.046 0.085 -0.039

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se consideră: pentru deschiderile de margine (secţiuni de tip 1) şi pentru primele deschideri interioare (secţiuni de tip b şi 2) se iau aceleaşi valori ca la grinda cu 5 deschideri egale; • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiuni de tip c şi 3). Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %, momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv; momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. Valorile maxime şi minime ale forţelor tăietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: Qi+, max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l şi Qi−, max = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l (4.2) În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu α, β, γ. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime în secţiunile de la faţa reazemelor, ale forţelor tăietoare sunt date în tabelul 4.2. •
Tabelul 4.2 − + Deschiderea Încărcarea Încărcarea Qmax Qmax Coeficienti de influentă permanentă temporară (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l de calcul (g) (p) [kN/ m] [kN/ m] [m] [ kNm ] [ kNm ] α β γ

a b st b dr c st c dr

Secţiunea

0.395 -0.605 0.526 -0.474 0.500

0.447 0.014 0.598 0.103 0.591

-0.053 -0.620 -0.072 -0.577 -0.091

5.65 5.60 5.60 5.60 5.60

9.96 9.96 9.96 9.96 9.96

34.04 34.04 34.04 34.04 34.04

108.20 -31.08 143.33 -6.80 140.55

12.03 -151.93 15.61 -136.43 10.54

4.4. Calculul armăturii longitudinale. Se exemplifică în continuare calculul unei grinzi secundare curente G2 25 x 50. În zonele solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii), secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară, iar în zonele solicitate la momente pozitive (care întind fibra inferioară) şi în care placa se află în zona comprimată, secţiunea de calcul are forma T. Acoperirea cu beton de calcul se consideră în câmp, a = 25 + ϕ 2 ≈ 35 mm , iar în reazem a = 50 mm Observaţie: Acoperirea la partea superioară a armăturilor din grinda secundară s-a luat mai mare decât cea minim necesară pentru a permite montarea armăturilor la intersecţia cu grinda principală. Întrucât, aşa cum se va vedea, armăturile de pe primul rând al grinzii principale sunt de diametru 25 mm, s-a adoptat o înălţime de interior a ramurii verticale a etrierului de 420 mm.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 35 -

58 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 Se determină ξ. hp – grosimea plăcii: h pl = 90 mm .2. În mod acoperitor la dimensionare nu se ţine seama de aportul armăturilor situate în zona comprimată.4. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de reazem.1 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(a) = 402 + 113 = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ) 4.4. în care Δp ≤ lc / 6 .1. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). Aa ho Figura 4. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm (în câmp) b – lăţimea secţiunii: b = 250 mm .hp = 410 Lăţimea activă a plăcii bp la secţiuni cu talpa în zona comprimată se determină astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp . iar lc = 0.58 kNm 24 24 2⋅M 2 ⋅ 58.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). Nistorescu a ho = 465 h .8⋅5650 = 4520 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 4520 / 6 = 753. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp marginal.4. b Momentul de calcul se considera: M= (g + p) ⋅l 2 44.65 2 = = 58. 4. Δp = 750 bp = b= a 1750 250 Δp = 750 h . Secţiunea 1.080 ⋅ = 452.080 ξ = 1− 1− Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. Secţiunea a.3. Postelnicu & D. înălţimea relativă a zonei comprimate: b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− = 0. = 500 hp = 90 Aa = 35 b= 250 .04 ⋅ 5.36 - Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Se cunosc: Rc .3 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅753.3 ≈ 1750 mm ( vezi Anexa A ) Figura 4.8⋅to = 0.

33 kNm .023 ⋅ = 946.37 - = 35 Figura 4.6⋅to = 0.65 m. h .4. Secţiunea b.25 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp .47 kNm .18 > 0.243 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.4. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.47 ⋅10 6 1750 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.243 ⋅ = 1366 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa(b) = 1520 mm 2 ( 4 φ 22 ) 4. Nistorescu a . Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp intermediar. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1750 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 992. unde sunt prezentate şi relaţiile din STAS 10107/2-90.023 Rc 15 = 1750 ⋅ 465 ⋅ 0.5. iar lc = 0.3.27 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(1) = 201 + 760 = 961 mm 2 ( 1 φ 16 + 2 φ 22 ) 4. în care Δp ≤ lc / 6 .3. Secţiunea de calcul este cea din figura 4. Δp = bp = 1370 250 Δp = 560 b= 560 b= 250 Îndrumător de proiectare – T.hp = 410 Aa ho = 465 h Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp .10 şi Δp nu s-a plafonat prin alte condiţii. Se determină ξ = 1 − 1 − A = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ a 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅130. Secţiunea 2. Momentul de calcul este în acest caz: M = 130.4. Momentul de calcul este în acest caz: M = 162. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x = hp. La stabilirea lăţimii active a plăcii s-a ţinut seama că hp / h = 90 / 500 = 0. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Deschiderea de calcul este to = 5.4.6⋅5600 = 3360 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 3360 / 6 = 560 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅560 ≈ 1370 mm = 500 hp = 90 .33 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 162. Secţiunea de calcul este dată în figura 4. pe baza cărora s-a determinat aceasta (vezi anexa A).

Momentul de calcul este în acest caz: M = 94. Secţiunea c.64 kNm . M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776. Secţiunea 3. Postelnicu & D. 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.0215 ⋅ = 685.17 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0.1 kNm . Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 143. Armarea grinzii secundare în câmp la momente negative.0215 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0. Momentul de calcul este în acest caz: M = 105. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: . Secţiunea de calcul este cea din figura 4.210 ⋅ = 1180 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(c) = 1140 mm 2 ( 3 φ 22 ) 4. Nistorescu .5.0243 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0. Momentul de calcul este în acest caz: M = 143.210 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. Secţiunea de calcul este cea din figura 3. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Secţiunea de calcul este cea din figura 4.4.4.8 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(b) = 402 + 380 = 782 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 22 ) 4.2). Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 4.96 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(3) = 804 mm 2 ( 4 φ 16 ) 4. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 94.1 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.17 kNm . lăţimea bp.7.64 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.5. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu.6.2.0243 ⋅ = 773.4.38 Îndrumător de proiectare – T. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅105.79 kNm 2 Deoarece ⇒ x < hp .5.79 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp .

Calculul armăturii transversale. 4. Va trebui ca în aceste secţiuni să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment.3 1.75 ⋅ 250 ⋅ 500 2 ⋅1.4.9. Secţiunea 3 (câmpul intermediar armat la momente negative). Înălţimea secţiunii.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.0366 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. se adoptă o armare transversală numai cu etrieri.00 0.8 kNm . Secţiunea 2 (primul câmp intermediar armat la momente negative).39 - .2. cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii şi ale cărui valori se iau din tabelul 4.7 ⋅1. În mod acoperitor calculul se face considerând secţiunile ca fiind secţiuni dreptunghiulare simplu armate.70 ≥ 1000 Tabelul 4.3 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. 4.1 = 14036458 Nmm = 14.8 ⋅10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅15 = 0.75 ⋅ We .0366 ⋅ = 206 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 226 mm2 ( 2 φ 12 ) .03 kNm 6 Se observa că în secţiunile 2 şi 3 momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu. Se cunosc: Îndrumător de proiectare – T. calculat considerând zona întinsă integral plastificată. Având în vedere dimensiunile şi solicitările grinzii. Aşadar: M = 0.0525 ⇒ Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1. Nistorescu . se interpolează liniar). 4. ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 27.85 500 0.3 kNm .3 în funcţie de înălţimea secţiunii h (pentru valori intermediare între cele date în tabel. Valorile forţelor tăietoare de calcul sunt cele din tabelul 4.5. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 27.4. h (mm) cpl ≤ 100 200 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (4. Postelnicu & D. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic.67 În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T. ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ R c = 1− 1− 2 ⋅ 38.8. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 38.0525 ⋅ = 295 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 339 mm2 ( 3 φ 12 ) .

1 Dacă Q ≤ 0. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 108.5 ho 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.1 %.1 % se ia pe = pemin = 0. intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare m (la grinzile continue.6. ae ≤ 300 mm . Secţiunea a. 4 Din cele arătate mai sus: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅16 = 240 mm (pentru zona de reazem) ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅ 500 = 375 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm (pentru zona de câmp) .10 = ⋅ = 1.5.457 210 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.10 ⋅100 % = ⋅⋅ ⋅100% = 0.3 mm 2 • se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) • distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .457 % 250 ⋅ 450 procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 0. Ordinea operaţiilor este următoarea: [8] [10] • Q= Q 108. Nistorescu .5 ho se ia si = 2.2 ⋅10 3 = = 0.2 ⋅ 0. în zonele de reazem se consideră barele drepte de la partea superioară).5 ⋅ ho .2 kN . Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2. • procentul de armare longitudinală: p = Aa( m ) b ⋅ ho ⋅100 % . Postelnicu & D.3 = = 217 mm 0.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.1.185% 3. în care si este lungimea proiecţiei pe ho pe 0.185 0.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.2): ae ≤ 15 ⋅ d (d .40 - Îndrumător de proiectare – T. unde: Aa(m) – suma ariilor barelor drepte din zona întinsă.8 ⋅ Ra • se verifică: orizontală a fisurii înclinate de rupere (fisurii critice).546 < 2.diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată).874 1. ⇒ 100 ⋅ 0.185 ⋅ 250 pe ⋅ b Distanţele maxime admise între etrieri (vezi § 4.874 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1. ⇒ p= • Aa ( a ) b ⋅ ho ⋅100 %= 515 100% = 0.8 ⋅ 210 ⇒ valoarea necesară pe determinată anterior este corectă Dacă pe < 0.10 N / mm 2 (beton Bc 25) Ra – rezistenţa de calcul a armăturii transversale: Ra = 210 N / mm 2 (oţel OB 37) 4.2 ⋅ p Ra 3.5 .457 si 1. ae ≤ 3 ⋅h .

212 ⋅ 250 se stabileşte ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 175 4.5 0.14 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.35 210 3.35 si 1.1 1140 ⋅100 % = ⋅100 % = 1.212% Ra 3.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. Îndrumător de proiectare – T.3.8 ⋅ 210 ho se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.2 ⋅ 1.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 100 ⋅ 1.6.01% 250 ⋅ 450 b ⋅ ho Aa ( c ) pe = Rt 1.10 = ⋅ = 1.35% 250 ⋅ 450 2 pe = Rt 1.61 ⋅10 3 = 1.5 0. Diametrul minim pentru armăturile longitudinale de rezistenţă: 10 mm.61 kN . Etapele calculului sunt identice cu cele indicate în cazul secţiunii a: • • • • • • • • Q= p= Q 152.213 0. Secţiunea c.3 mm 2 se propune n e = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50. Postelnicu & D.2 ⋅ p 3.76 < 2. Armături longitudinale.01 1. Prevederi constructive.01 210 Q ⋅ 2 100 ⋅ 1.3 = = 188 mm pe ⋅ b 0.10 si = ⋅ = 1.88 < 2.213% 3.14 2 1. Secţiunea b.55 kN .2.1 Aa (b ) b ⋅ ho 1520 ⋅100 % = ⋅ ⋅100% = 1.23 = b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 152.3 = = 189 mm pe ⋅ b 0.2 ⋅ 1.5. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 140.212 0.55 ⋅10 3 = = 1.1.3 mm 2 se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.23 2 1. 4.8 ⋅ 210 ho se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.6. Se parcurg următoarele etape: • • • • • • • • Q= p= Q 140.5. Nistorescu .213 ⋅ 250 se stabileşte : ae = 150 mm ⇒ φ 8 / 150 4.41 - .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare • se adoptă: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200 4.

pentru a permite introducerea pervibratorului. . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Sensul de betonare d1 d1 ≥ 50 mm ≥ 30 mm ≥ d1 d1 ≥ 25 mm ≥ 1.6. Barele de pe rândurile 2 şi 3 vor fi dispuse în acelaşi plan vertical cu cele de pe primul rând. în cazul grinzilor realizate monolit din betoane de clasă ≥ Bc 20 (vezi § 4. greşit Figura 4. Se interzice dispunerea alternantă ca în figura 4.6.2 d ≥ 25 mm ≥ 1. Distanţele libere între bare şi grosimea minimă a stratului de acoperire. la turnare. În cazurile speciale când sunt necesare şi armături pe al treilea rând. ≥d ≥ 25 mm În figura 4.42 - Îndrumător de proiectare – T. Se recomandă ca armăturile să fie dispuse pe cel mult două rânduri.7. acestea se dispun ca în figura 4.5).) trebuie să fie cel puţin egale cu diametrul barelor şi cel puţin egale cu 30 mm pentru armăturile de la faţa superioară (faţa prin care se toarnă betonul) şi 25 mm pentru armăturile de la faţa inferioară.6.6. la distanţe din ax în ax duble faţă de cele admise pentru barele de pe primele două rânduri. pentru a permite pătrunderea în bune condiţii a betonului între armături.6. Nistorescu .2 d d ≥ 25 mm ≥d d d d d Figura 4. Totodată în figura 4.7. Modul greşit de dispunere alternativă a barelor. Unul din spaţiile dintre barele de la partea superioară (de preferinţă în axul grinzii) se majorează la cel puţin 50 mm.6. Distanţele libere între bare (figura 4. sunt arătate regulile ce trebuie respectate în ceea ce priveşte distanţele între armături pe lăţimea grinzii şi distanţele pe înălţimea grinzi între barele suprapuse când armăturile se dispun pe mai multe rânduri.6. ca în figura 4. sunt date grosimile minime admise pentru stratul de acoperirea cu beton a armăturilor..

Diametrele minime admise ale armăturilor longitudinale de montaj date în tabelul 4. 4. trebuie să fie făcută în principiu în acord cu diagrama de momente înfăşurătoare (vezi § 6. Postelnicu & D. trebuie să fie de maxim 200 mm. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Distanţa între axele barelor. ae ≤ 300 mm . Se prevăd etrieri închişi: • pe toată lungimea grinzilor independente. se prevăd armături de montaj. 6 mm pentru grinzi cu h ≤ 800 mm. Procentul minim de armare în zonele întinse pentru grinzi este: pmin = 0. • în zonele în care există armături de rezistenţă şi la partea superioară grinzilor care fac parte din planşee.2. La grinzile cu lăţime peste 400 mm se prevăd etrieri cu minimum patru ramuri. Se recomandă să se folosească numai 2. Armături transversale.2 precum şi § 6.6. Tabelul 4.2.5. dispuse din doi în doi etrieri. 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm. respectiv întreruperea armăturilor. legate între ele prin agrafe transversale. ae ≤ 3 ⋅h . La grinzile cu înălţime peste 700 mm. fără placă la talpa superioară. la distanţe de cel mult 400 mm pe înălţimea grinzii. şi anume câte o bară la fiecare colţ de etrier. nu vor fi mai mici decât diametrul etrierilor.7 din STAS 10107/0-90). fără bare înclinate.4 Carcase legate cu sârmă Poziţia armăturilor executate din oţel tip: PC 60. pentru armătura principală de rezistenţă. Diametrele minime ale etrierilor la carcasele legate cu sârmă: d / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. cel mult trei diametre diferite. în cazul în care se realizează pe şantier. pe feţele laterale ale acestora se prevăd armături de montaj intermediare. În porţiunile în care grinzile nu necesită armături longitudinale de rezistenţă la partea superioară.43 - . sau au placă la talpa superioară (secţiuni în formă de T). Distanţele maxime admise între etrieri: pe porţiunile pe care există armătură comprimată rezultată din calcul: ae ≤15 d (în care d este diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată).10 % La grinzi obişnuite se recomandă ca armarea longitudinală să fie realizată din bare drepte. în zonele întinse.6.4.3. de regulă. Ancorarea armăturilor. este recomandabil să se utilizeze numai două. în scopul evitări unor confuzii la montarea armăturilor.2. PC 52 OB 37 Diametrele minime ale armăturilor longitudinale de montaj (mm) 8 10 6 8 la partea superioară a grinzii pe feţele laterale ale grinzii În unul şi acelaşi element. Îndrumător de proiectare – T. 4 4. cel mult 3 diametre diferite de bare. Ancorarea armăturilor.

4) d – diametrul armăturii.5 PC 60 Condiţii de aderenţă şi de solicitare Bc 15 Aderenţă bună. Ancorarea armăturilor pentru reazemul de capăt si intermediar.5) nanc şi λa0 – coeficienţi în funcţie de condiţiile de aderenţă şi de solicitare (a se vedea tabelul 23 din STAS 10107/0-90). se calculează cu relaţia: la = λ a ⋅ d (3. Pentru armăturile din bare laminate la cald.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare La grinzi solicitate preponderent la încărcări gravitaţionale. Bc 25 Bc 15 Bc 25 Bc 15 Bc 25 λa 30 40 50 35 45 55 30 40 50 40 50 60 35 45 55 35 45 55 . lungimea de ancorare necesară.8. Tabelul 4. Bc 10. este arătat modul de ancorare al armăturilor riglelor cadrelor solicitate la încărcări gravitaţionale. călăreţii. (3. Bc 10. Bc 20.44 - Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. la ≥ 40 d la ≥ 30 d la ≥ 30 d Figura 4. λa din relaţia de mai sus poate fi determinat direct din tabelul 4. iar barele de la partea superioară. Pentru armăturile întinse ale elementelor din beton armat obişnuit. Bc 20. condiţii normale de solicitare Condiţii severe de solicitare sau condiţii defavorabile de aderenţă Condiţii severe de solicitare cumulate cu condiţii defavorabile de aderenţă Tipul de oţel PC 52 OB 37 Clasa betonului Bc 20. în cazul în care nu se realizează o corelare riguroasă a armării longitudinale cu diagrama înfăşurătoare de momente. pentru un reazem de capăt şi unul intermediar.8. se prelungesc dincolo de faţa reazemului cu 1 3 din deschiderea liberă (lumina) a grinzii.5. R λ a = nanc ⋅ a + λ ao Rt Ra şi Rt – rezistenţa la întindere a oţelului şi respectiv a betonului. dincolo de secţiunea în care sunt solicitate maximal. în mod acoperitor barele de la partea inferioară se prelungesc pe reazeme. în cazurile curente. În figura 4. Nistorescu .

5 d d d d Secţiunea până la care se măsoară lungimea de ancorare Figura 4.45 - ≥5d d . Postelnicu & D. dacă se prevăd totuşi cârlige. Înnădirea prin sudură este obligatorie în cazul barelor cu diametre ≥ 32 mm Îndrumător de proiectare – T.9. 2. prin suprapunere fără sudură sau prin sudare. Înnădirea armăturilor se realizează. de regulă.10) îndoite la 135° sau la 180° în cazul etrierilor din OB 37 şi numai la 135° în cazul celor din PC 52 sau PC 60.6. Pentru etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin cârlige (figura 4.4.5 ° 135 ≥ 5 d m m ≥ R≥ 50 ≥ 50 mm 5d d ≥ 2. se prevăd la capete cârlige. Formele de cârlige utilizate sunt indicate în figura 4. prevederea de cârlige nu este obligatorie. Porţiunile curbe ale cârligelor trebuie continuate prin porţiuni rectilinii de lungime egală cu cel puţin 5 d (d = diametrul etrierului) şi cel puţin 50 mm.5 Figura 4. • nu se prevăd cârlige la barele cu rol de armătură de montaj. cu îndoire la 90° pentru barele din oţel PC 60 şi PC 52.9: cu îndoire la 180° pentru barele din oţel OB 37. Nistorescu . 4. Formele de cârlige pentru OB 37 şi PC 52 (PC60). ≥ 2. Ancorarea etrierilor din OB 37 şi PC 52 (PC60).9.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Necesitatea prevederii de cârlige la capetele barelor de armătură şi modul cum se iau în considerare la determinarea lungimii de ancoraj necesare la se stabilesc astfel: • pentru armăturile din oţel PC 60 şi PC 52.25 d 3d R ≥ 2. Înnădirea armăturilor. lungimea lor desfăşurată se include în la calculată cu relaţia de mai sus. • pentru armăturile din oţel OB 37 solicitate la întindere. a căror lungime desfăşurată nu se include în la calculată cu relaţia de mai sus.

10. Figura 4. lungimea de înnădire prin suprapunere trebuie să fie de 30 d în cazul elementelor din betoane de clasă < Bc 25 şi 20 d în cazul celor din betoane de clasă ≥ Bc 25. Înnădirile se amplasează. Pentru armăturile din bare laminate la cald. Dimensionarea cordoanelor de sudură se face în acelaşi mod ca pentru îmbinările sudate ale construcţiilor metalice. astfel ca să se respecte condiţia ri ≤ 0. În figură sunt reprezentate diagramele înfăşurătoare ale momentelor maxime pozitive şi negative şi poziţiile optime pentru înnădirile armăturilor longitudinale corespunzătoare.46 - Îndrumător de proiectare – T. pentru înnădiri în zone întinse. ks = 1 + 0.5 ⋅ ri Înnădirile se decalează. în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordoanelor de sudură. conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţelbeton. ri .4). Pentru armăturile înnădite în zonele care sub orice grupare de încărcări rămân solicitate la compresiune. neparticipante la o structură antiseismică şi cu încărcare utilă mare în raport cu încărcarea permanentă. . ks = 1 + 0. de regulă.6) la conform relaţiei (3. în zonele cu efort minim în armături. la care pot apărea şi momente negative în câmpuri. La elementele verticale (stâlpi) se admite înnădirea deasupra nivelului fiecărui planşeu.25 pentru armăturile din OB 37 şi ri ≤ 0.raportul între aria armăturilor înnădite în secţiunea i şi aria tuturor armăturilor din aceeaşi secţiune.10 este arătat exemplul unei grinzi continue. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare şi se recomandă şi pentru barele de diametre ≥ 25 mm: Nu se înnădesc prin sudură bare cu diametrul sub 10 mm. În figura 4. lungimea de suprapunere necesară se determină cu relaţia: ls = ks ⋅la (3. Postelnicu & D. Înnădirea armăturilor prin sudură se face cu procedeele de sudare obişnuite.50 pentru cele din PC 60 şi PC 52.25 ⋅ ri pentru înnădiri în zone comprimate. Înnădirile armăturilor de rezistenţă în zonele de efort minim.

2 d (d – diametrul armăturilor). pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 I II monolite prefabricate monolite prefabricate III IV sau sau preturnate uzinate preturnate uzinate 10 15 (30) 25 10 10 20 15 20 (30) 30 15 15 25 20 30 35 45 - Armături Tipul de element Plăci plane şi curbe.1. În cazul elementelor din Bc 10 sau Bc 15. în toate cazurile grosimea acoperirii cu beton a armăturilor longitudinale va fi cel puţin 1. II III IV În funcţie de încadrarea în categoriile I – IV din tabelul 4. neprotejate. Nervuri dese cu lăţime ≤ 150 mm ale planşeelor Pereţi Grinzi.Elemente aflate în spaţii închise cu umiditate relativă interioară peste 75 %. conform STAS 10107/0-90. în tabelul 4. în condiţii obişnuite de mediu. paragraful 6. Feţele elementelor în contact cu apa sau cu alte lichide fără agresivitate Feţele în contact cu pământul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct în săpături.5. în mm.6. 15 10 15 15 35 20 45 25 Îndrumător de proiectare – T. Elemente în contact cu exteriorul.6 este dată clasificarea elementelor structurale după gradul de expunere la acţiunea intemperiilor şi a umidităţii. Elemente situate în aer liber. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor.6 Categoria I Definire Elemente situate în spaţii închise (feţele spre interior ale elementelor structurale din clădiri civile şi hale industriale închise. Nistorescu .7 Grosimea minimă a stratului de acoperire. stâlpi. Fundurile rezervoarelor şi ale cuvelor castelelor de apă. cu excepţia celor expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. Postelnicu & D. În tabelul 4. Tabelul 4.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare 4. valorile minime date în tabel se sporesc cu 5 mm. Etrieri.47 - .2. dacă sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protecţie echivalent. cu umidităţi relative interioare < 75 %).7 sunt date pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armăturilor. Totodată. bulbii Longitudinale diagramelor (pereţilor structurali) Fundaţii. conform STAS 10107/0-90. Elemente situate în aer liber. expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. Tabelul 4. Elemente situate în spaţii închise în halele industriale cu cndens tehnologic.6. Bare transversale Transversale ale carcaselor sudate.

48 Îndrumător de proiectare – T.00 Figura 5.1. Schema de calcul a cadrului. cu nodurile şi barele numerotate este reprezentată în figura 5.2.25 250 250 300 300 500 300 300 250 250 1000 x 400 4.2.1.00 4 Figura 5.85 4 5 6 7 1 9. Schema statică a cadrului transversal. în timp ce legăturile între riglele etajului şi stâlpi sunt de tip articulaţie.1.75 11 12 13 14 5 1 6 2 7 3 8 3.00 9. Schema de calcul. Secţiunea transversală a clădirii.00 2 9. Nistorescu .00 3 9.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. 9 8 10 9 11 10 12 4. Legăturile riglei parterului cu stâlpii structurii sunt de tip nod rigid. Legăturile stâlpilor cu fundaţiile se schematizează prin încastrări perfecte. CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL 5.00 9. . Lungimile barelor corespund distanţelor dintre axele elementelor. Postelnicu & D.35 500 x 500 500 600 x 600 600 x 600 500 x 500 9. 4. Configuraţia cadrului transversal din axul L (vezi şi planşa 1) este cea reprezentată în figura 5.

6 ⋅ 9000 = 5400 mm De asemenea. utilizată la calculul caracteristicilor geometrice.2.3 ⋅10 6 mm 4 12 500 500 Figura 5. Secţiunea transversală pentru bara de tip 2. 940 3 hp = 270 400 3 hp = 270 90 Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ bp real = t = 6000 mm bp ≤ b + 2⋅Δp .1.8 ⋅ L = 0.40 2 + + 2 ⋅ (27 ⋅ 9) ⋅ 41. Caracteristici geometrice bare. momentul de inerţie al secţiunii echivalente se determină ca moment de inerţie al secţiunii brute de beton la care lăţimea activă de placă este jumătate din valoarea prevăzută în STAS 10107/0 – 90 (vezi Anexa A). Postelnicu & D.7 ⋅10 6 mm 4 12 12 5.6 ⋅ L = 0.12 = 4233369. 5.49 - . Tipuri de bare.5 ⋅ 27 ⋅ 9 = −4. Secţiunea transversală pentru bara de tip 1.1. Numerotare tipuri de secţiuni. Bara de tip 2 (stâlp 500 x 500).3 cm 4 = 5208. în care Δp ≤ lc / 6 . ∑ A = 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 = 5026 cm = 502600 mm ∑ A ⋅z = − 2 ⋅ 45. trebuie îndeplinite condiţiile: Δ p ≤ 2800 mm ( jumătate din lumina liberă ) ( 1 ) Δ p ≥ 6 ⋅ h p = 540 mm 456 (2) ( vezi Anexa A ) z Dictează condiţia ( 2 ) ⇒ Δ p = 6 ⋅ hp Figura 5. Astfel se consideră că grinzile conlucrează cu fâşii de placă de câte 3 hp de fiecare parte. y 1000 44 CG iar lc = 0.2. Pentru grinzile cu secţiune T.4. 5.6 cm 4 = 42333.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. A = 50 ⋅ 50 = 2500 cm 2 = 250000 mm 2 I= 50 ⋅ 50 3 = 520833.2.1.3.40 cm = −44 mm z= ∑ A 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 A= 2 i i i i 2 Iy = 40 ⋅100 3 27 ⋅ 9 3 + (40 ⋅100) ⋅ 4. Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu .8 ⋅ 9000 = 7200 mm 0. 4 4 4 2 3 3 2 1 2 3 1 3 1 2 Figura 5. Bara de tip 1 (grinda cadrului).2.5.

Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. A = 60 ⋅ 60 = 3600 cm 2 = 360000 mm 2 600 I= 60 ⋅ 60 3 = 1080000 cm 4 = 10800 ⋅10 6 mm 4 12 600 Figura 5.6. Nistorescu 40 .7.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5. A2. Bara de tip 3 (stâlp 600 x 600). Secţiunea transversală pentru bara de tip 3. A1 = 2 ⋅ 2 ⋅1 + 0.4 ⋅ 2 = 2.2.00 25 2.3.03 25 2.3. Transmiterea încărcărilor pe grinda cadrului transversal.50 - Îndrumător de proiectare – T.1. A3 şi A4.7. 5. ariile aferente A1.60 A2 Figura 5.03 25 2.03 5 25 2.60 2.00 25 2.03 40 25 5.8 m 2 2 . 25 2.3. Postelnicu & D. Se determină pe schema din figura 5. 5.00 25 40 A1 A4 A3 5. Încărcări pe grinzi.00 25 2.

35 kN 2 m3 ⋅10.60 5.60 5. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: 1 kN = 5. Forţa G2. Nistorescu G3 = 54.25 m ⋅ (0. reprezentând reacţiunile grinzii secundare.3.2.60 = 5.035 +( − ) 2.5 m − 0. 5.37 kN m kN 5.74 kN .03 + 0.1 = 10.3. • din încărcarea utilă: 18 kN m 3 g = 15.00 m − 0.2.5 m − 0.1 = 14.3.51 - . Încărcări uniform distribuite pe grinzi.2.60 2.7 m 2 = 40.3.35 m 2 A3 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.8 m 2 ⋅ ⇒ 5.60 2 2 2 A4 = ⋅ + 0.60 5. 5.285 2m m m kN kN 0. Încărcări temporare.00 + 0.25 m ⋅ (0.1.3.3.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.60 = 5.03 +( − ) 2 2 ⋅ 2.30 m 2 A2 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.60 m 2 ⋅ 0.2 kN m 5. 3. Postelnicu & D.1.3.2 m 2m ⇒ p = 25.015 kN m2 kN 5.295 kN m ⋅ 2.01 3 m m 3.25 ⋅ 5.035 5.60 2.25 ⋅ 5.8 m 2⋅ 1 kN = 25.35 kN 2 m3 3.6 m 2 = 40.03 m 2 2 2 2 5.60 m 2 ⋅ 0. Cea mai mare parte a încărcărilor planşeului se aplică riglei cadrului prin forţe concentrate.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.00 +( − ) 2 2 ⋅ 2. Încărcări concentrate.775 kN 2 ⋅ 2.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1. Încărcările aplicate pe suprafeţele A1 se echivalează prin încărcări uniform distribuite.Încărcări concentrate permanente.25 ⋅ = 3.Încărcări permanente.2.775 kN ⇒ Forţa G3.775 kN 2 G2 = 54.60 2.1 = 14.4 m ⋅ (1.39 kN ⇒ Îndrumător de proiectare – T. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: ⋅10.

7 m 2 = 192.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.25 m ⋅ (0.08 kN Pentru stabilirea eforturilor secţionale maxime se consideră că încărcarea permanentă acţionează în toate ipotezele.775 kN 2 ⋅ 6.60 m 2 ⋅ 0.6 m 2 = 190.25 2. 18 kN m2 ⋅ 6.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Forţa G4.25 2.4.25 Figura 5.52 - Îndrumător de proiectare – T.25 2.08 kN ⇒ P4 = 109. Ipoteza de încărcare numărul 1.35 kN 2 m3 3.22 kN ⋅10.1 = 14.2. .25 2. Ipotezele de încărcare semnificative.6 kN P3 = 192.8 kN ⇒ Forţa P3: 18 kN m 2 P2 = 190.25 2.Încărcări concentrate temporare. m kN 5.4.8.6 kN ⇒ Forţa P4: 5. Nistorescu .1. Ipoteze de încărcare. Aceste ipoteze pot fi identificate din examinarea liniilor de influenţă a eforturilor secţionale.3.06 m 2 = 109.25 2.25 2.25 2. Forţa P2: • din încărcarea utilă: 18 kN m2 G4 = 37.06 m 2 = 22. Ipoteza 1.25 2.25 2. p P2 P2/2 P4 P3 P3 P3 P2 P2 P2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.3. 5. respectiv ipotezele care conduc la valorile înfăşurătoare de eforturi sunt cele prezentate în continuare. Postelnicu & D.5 m − 0. iar încărcarea temporară poate acţiona după orice schemă posibilă.25 2.87 kN ⇒ 5.8 kN ⋅10.

Ipoteza 3. Ipoteza de încărcare numărul 3.4. Acestei scheme de încărcare îi corespund şi valorile minime (momentele negative maxime în valoare absolută) din câmpul central.25 2.25 2. 5.25 2. Ipoteza 2 Furnizează momentele maxime în câmpurile 1 şi 3 ale grinzii peste parter a cadrului transversal şi momentele maxime în secţiunile de reazem pe stâlpii exteriori.25 2.25 2. pentru unul din cele două sensuri.25 2.25 2.25 2.25 2. în zonele de reazem pe iunile azem stâlpii interiori.25 2. precum şi momentele maxime în stâlpii interiori.3.53 - .2. având semne contrare celor corespunzătoare ipotezei 2. Schema desenată corespunde ipotezei care conduce la eforturi maxime în zona de rezemare pe stâlpul 5 (vezi figura 5.25 2. P2/2 P2 P2 P2 p P2/2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2. din stâlpii structurii.9.25 2.25 2.2.25 2.25 2.25 2. precum şi valorile maxime ale momentelor. Nistorescu .4.25 2. 5. Furnizează momentele maxime în câmpul central al grinzii peste parter şi momentele minime în câmpurile marginale. p P3 P3/2 P3/2 P3 P3 P3 P4 P4 P3 P3 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2. Îndrumător de proiectare – T.25 2.25 2.25 Figura 5.25 2. Postelnicu & D.10.).Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Furnizează momentele maxime în secţiunile grinzii.25 2. forţele tăietoare maxime în aceleaşi secţiuni şi implicit reacţiunile maxime în aceşti stâlpi. Ipoteza de încărcare numărul 2.25 Figura 5.

54 - Îndrumător de proiectare – T.51 164.25 2.63 973.2.54 1210.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.54 100.2) indicate mai jos (vezi şi figura 5.48 79.86 79.31 584.75 97.67 506. adică cu deschideri de calcul până în axul elementelor dar cu considerarea zonei nodului ca fiind rigidă.89 153.87 652.97 483.49 260.50 188. Nistorescu .54 97.57 1017.28 97.28 118. „în oglindă” faţă de secţiunile cu eforturi maxime din ipoteza 1. Eforturile secţionale se determină la nodul teoretic. Pentru evitarea acestui neajuns se consideră o schemă de calcul ca cea din figura 5.25 2.89 97.28 237.55 1145.28 79.25 2.25 2.63 506. deschiderile de calcul nu s-au considerat a fi egale cu luminile deschiderilor ca în cazul plăcii şi al grinzii secundare.35 968.92 79. Ipoteza 4.54 97.32 973.25 2.54 186.45 596. de asemenea. Calculul se efectuează cu programul automat de calcul P-Frame.52 97.25 2. P2/2 P2 P2 P2 P2 P3 P3 P3 P4 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2.4.25 2. Programul furnizează înfăşurătoarea de momente încovoietoare pentru fiecare bară din compunerea celor 4 ipoteze (vezi Anexa F).03 473.38 193.38 596.54 La stabilirea schemei statice a cadrului transversal.50 Mmare nod Qmic nod Qmare nod M mic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod Mmic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod 554.89 118. Tabelul 5. furnizând valorile înfăşurătoare ale eforturilor în secţiuni aflate.25 Figura 5. .45 95.28 79. Eforturi în ax Element Bara Grindă Grindă Stâlp Stâlp 1 2 4 5 Eforturi la faţa reazemului Eforturi din ax corectate Mmic nod 306.1 se dau valorile absolute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare de dimensionare în secţiunile de la reazemele elementelor structurale.4.50 79.73 201.29 968.34 1029. În tabelul 5.82 640. Această schemă corespunde unei dispoziţii a încărcării utile „în oglindă” faţă de ipoteza 1.12).28 81.25 2.1.92 95.32 411.25 2.1) şi (5.35 584. Ipoteza de încărcare numărul 4.28 1145. Postelnicu & D.11. Aceste eforturi se determină în secţiunile de la faţa reazemelor pe baza relaţiilor de calcul (5.25 2. Introducerea unor asemenea deschideri de calcul ar conduce la denaturarea geometrică a structurii în ansamblu. iar pentru dimensionarea armăturii se ţine seama de valorile de la faţa reazemului.

1) şi (5. Determinarea eforturilor la faţa reazemului. se determină valorile lor de la faţa reazemului cu relaţiile: Mred = Max − Qax ⋅ b b b b + q ⋅ ⋅ + Q1 ⋅ 2 2 4 2 (5. b este lăţimea elementului de reazem. q este încărcarea uniform distribuită care acţionează asupra grinzii pe lăţimea reazemului.2) rezultă reduceri ale eforturilor secţionale la faţa reazemului mai mari de 15 % faţă de cele determinate în ax se limitează acoperitor la cel mult 15 %: Mred ≥ 0.2) b Qred = Qax − q ⋅ − Q1 2 b/2 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Ma q Qax Figura 5. Îndrumător de proiectare – T.1) (5.85 ⋅ Max Qred ≥ 0.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Presupunând cunoscute valorile eforturilor Max şi Qax în nodul teoretic. 2.13 ÷20).4) Observaţie: Rezolvarea cadrului transversal se poate face considerând zonele de la intersecţia grinzilor şi stâlpilor ca zone infinit rigide.12. 4 şi 5 (vezi figurile 5. determinate cu deschiderile interax. Această abordare prezintă avantajul obţinerii directe a eforturilor de dimensionare pentru capetele unei bare.3) (5. Q1 este forţa concentrată aplicată din nod.85 ⋅ Qax (5. În continuare se prezintă diagramele înfăşurătoare pentru momentele încovoietoare şi forţele tăietoare ale barelor 1. Nistorescu .55 - . Dacă din relaţiile (5. Postelnicu & D.

Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale). Nistorescu . Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale). Postelnicu & D.56 - Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.14. Figura 5. .13.

16.15. Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu . Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Postelnicu & D. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).57 - .

18.58 - Îndrumător de proiectare – T.17. . Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal). Postelnicu & D. Figura 5. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal).

Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 5 (stâlpul central). Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 5 (stâlpul central). Nistorescu .Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.19. Îndrumător de proiectare – T.59 - .20. Postelnicu & D.

Postelnicu & D. 2 În acest caz. care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6. (oţel PC 52) hp – grosimea plăcii: h p = 90 mm .60 Îndrumător de proiectare – T. 2 ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . 2 Deoarece ⇒ x<hp .1.76 kNm .13) Momentul de calcul este: M = 914. ⇒ Δp ≤ ( ii ) ( iii ) • real bp = 2 ⋅t = 6000 mm . *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10].2 kNm .2 ⋅10 6 Nmm = 2932. .1. (beton Bc 25) Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 .1.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 . Se cunosc: Rc . la marginea întinsă a secţiunii ) se consideră: a ≈ 50 ⋅ mm . Nistorescu ho= 950 . bp= 2400 1000 400 1000 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6. DIMENSIONAREA ŞI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE 6. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: *) M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 2400 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2932.1) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅1000 = 2400 mm . dictează condiţia ( ii ). • • Δp = lc 7200 = = 1200 mm . Acoperirea cu beton de calcul ( distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa. Calculul armăturii longitudinale.8 ⋅ L = 0. Bara 1 ( câmp ). Lăţimea activă a plăcii bp.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6. rigidizate prin nervuri transversale situate la distanţe mai mici decât deschiderea acestora: Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p 1 ⋅ 2000 = 1000 mm . 6 6 (i) pentru grinzi făcând parte din planşee.8 ⋅ 9000 = 7200 mm . 6. ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 50 = 950 mm . Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp marginal. (vezi figura 5.1. se stabileşte pe baza condiţiilor din STAS 10107 / 0 – 90 (vezi anexa A): • lc = 0.

5 ⋅ 2454 + 97. este necesară evaluarea momentului capabil corespunzător alcătuirii efective a grinzii. a= Aa= 7 φ 25 30 25 30 25 5 42. Ra 300 Se alege: Aa = 3436 mm 2 ( 7 φ 25 ) Modul de dispunere al barelor în secţiune este indicat în figura 6.2.2. Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 7 Aa ⋅ Ra 3436 ⋅ 300 = = 28.1. Postelnicu & D.63 mm bp ⋅ Rc 2400 ⋅15 28. Dispunerea armăturii pentru câmpul marginal al grinzii principale.6 ⋅ L = 0. Bara 2 ( câmp ). Valoarea efectivă a acoperirii de calcul. Se determină: ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 914. 2 ( ii ) Îndrumător de proiectare – T. Totuşi. 6. ca atare calculul efectuat este uşor neacoperitor.03 kNm > M = 914. „a” .63 x ) = 3436 ⋅ 300 ⋅ (941.02856 ⋅ = 3255. Δp = lc 5600 = = 900 mm .76 ⋅10 6 2400 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0.2. Dacă se doreşte un calcul absolut riguros.61 - .22 = 941.78 mm 42 5 97 a Figura 6.6 ⋅ 9000 = 5600 mm .76 kNm 2 2 Momentul capabil corespunzător unei bare este aproximativ: Mcap (1φ25) ≈ = 136.57 kNm .02856 . este mai mare decât cea avută în vedere la dimensionarea armăturii.84 mm 2 .22 mm 3436 ho = h − a = 1000 − 58. 6 6 ( vezi anexa A ) (i) grinda fiind rigidizată transversal prin grinzi secundare situate la distanţe mai mici decât deschiderea lor: Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: ⇒ Δp ≤ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm . • • • Lăţimea activă a plăcii bp rezultă parcurgând următoarele etape: lc = 0.5 ⋅ 982 = 58. Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2400 ⋅ 950 ⋅ 0.78 − ) = 956. asemenea mici abateri între ipotezele de calcul şi realitate sunt admise în proiectare. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.

Dispunerea armăturii pentru câmpul central al grinzii principale.02365 ⋅ = 2471.03 kNm .62 - Îndrumător de proiectare – T.15) Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 2200 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2687. ( iii ) • real = bp 2 ⋅t = 6000 mm . Momentul de calcul este: M = 696.85 kNm .3. (vezi figura 5. Nistorescu 30 25 ho= 950 . ho = h − a = 1000 − 42.4.3) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅ 900 = 2200 mm . 2 Dictează deci în acest caz condiţia ( i ). Postelnicu & D. Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp central. .02365 Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2200 ⋅ 950 ⋅ 0. care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6.42 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) Armătura efectivă se dispune în secţiune. bp= 2200 900 400 900 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6.03 ⋅10 6 2200 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0.5 mm Aa= 6 φ 25 42 5 Figura 6. ca în figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm . Se determină: ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 696. 2 Deoarece Mp > M ⇒ x<hp .4. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.5 = 957.

Pentru determinarea armăturii necesare de la partea superioară a grinzii. este necesar cunoaşterea armăturii comprimate de la partea inferioară a grinzii. la marginea comprimată a secţiunii: a' = 58. Bara 1 (reazem stânga) În zonele de reazem.3) ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 35 = 965 mm . armătura întinsă rezultă: Aa = M 260.34 kNm a‘ = 58.13 şi tabelul 5. a = 35 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .3.34 kNm .22 kNm > M = 260. Nistorescu .22 Deoarece x < 2 ⋅ a' .03 kNm 2 2 Momentul capabil corespunzător unei singure bare este aproximativ: Mcap (1φ25) = = 139.22 mm .5.22) + 3436 ⋅ 300 ⋅ 906.5 − ) = 834.01 mm 2 Ra ⋅ ha 300 ⋅ 906. (vezi figura 6.77 ) = 2945 ⋅ 300 ⋅ (957.78 b = 400 Figura 6. Aa’. Aa. care a fost determinată dintro etapă de calcul anterioară. (vezi fig.1) a‘. pentru reducerea numărului de iteraţii se poate admite în mod acoperitor să nu se ţină seama de aportul armăturii din zona comprimată.1.distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa’.34 ⋅10 6 = = 957. Postelnicu & D.19) ⇒ ha = ho − a' = 965 − 58.78 = = 1568.22 ⋅15 ⋅ (965 − 58.12 kNm > M = 696.02 kNm 6. ' Aa’ – armătura din zona comprimată: Aa = 7 φ 25 (3436 mm 2 ) . ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 58. secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară.77 mm bp ⋅ Rc 2200 ⋅15 x 26.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 6 Aa ⋅ Ra 2945 ⋅ 300 = = 26. 5. ca în figura următoare: Îndrumător de proiectare – T.22 = 906. Secţiunea de calcul pentru reazemul stânga al barei 1.63 - .78 ⋅ mm . (vezi figura 6. Ţinând seama de faptul că o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică în dreptul reazemelor. solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii). Se alege: Aa = 982 mm 2 (2φ25) Se dispune armătura alesă în secţiune. Se cunosc: momentul de calcul: M = 260.

Bara 1 (reazem dreapta) Se cunosc: momentul de calcul : M = 1029. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm . ' Aa = 3 φ 25 (1473 mm 2 ) . Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .3 kNm ha h =1000 b = 400 Figura 6. vezi figura 6.5) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 887. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al grinzii principale.8 kNm < M = 1029.3 kNm (vezi fig.5 = 887.4.18 kNm . (o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică in zona reazemului.5 = 392.18 ⋅10 6 Nmm = 392. Momentul capabil al secţiunii este: Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 899.1) a = 70 mm şi a' = 42. Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.34 kNm Se calculează momentul capabil corespunzător fiecărei bare: Mcap (1φ25) = Mcap 2 = 132.64 - Îndrumător de proiectare – T.28 = 264.19). 5.5 Aa‘ ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra 25 30 . Postelnicu & D.7.13 şi tabelul 5.5 mm .1. a = 70 Aa Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere. ha = ho − a' = 930 − 42.46 kNm 6. .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2 φ 25 Figura 6. Succesiunea operaţiilor este următoarea: M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 1473 ⋅ 300 ⋅ 887. Secţiunea de calcul pentru reazemul din dreapta al barei 1.5 mm .5 = = 844.93 kNm > M = 260. Nistorescu a‘ = 42.6.

Bara 2 (reazem stânga).75 mm ha = ho − a' = 943.63 kNm . Ra 300 Aa = Aa1 + Aa 2 = 1473 + 2444. b Rc 400 15 Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − 122.17).3 − 392.19) Îndrumător de proiectare – T.25 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 56.5 mm .17 mm 2 .1314 .65 - .1. Se cunosc: momentul de calcul : M = 973. Contribuţia acestor bare la preluarea momentelor încovoietor în secţiunea de la faţa reazemului este mică şi se neglijează.7 mm . Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 1473 300 ⋅ = ⋅ = 122. Dispunerea armăturii pentru reazemul din dreapta al barei 1.7 ⋅15 ⋅ (943.5 = 901. Postelnicu & D. ha = ho − a' = 930 − 42.3 kNm .17 = 3917.12 kNm . Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0.25 = 943. Nistorescu .75 − ) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 901.8. a = 70 mm şi a' = 42.88 = 130.5 ⋅ 2945 + 97. Contribuţia fiecărei bare reprezintă un moment: Mcap (1φ25) = 1047.75 − 42.25 = 2 2 = 1047.25 mm Figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale M2 = M − M1 = 1029.17 mm 2 . ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm .18 = 637.12 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0. Se alege: Aa = 3927 ⋅ mm 2 ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune.15 şi tabelul 5. ' Aa = 2 φ 25 (982 mm 2 ) .88 kNm > M = 1029.5 mm . Observaţie: În secţiune s-au indicat şi barele ridicate la faţa reazemului pentru preluarea forţei tăietoare (vezi figura 6. 5.5 ⋅ 982 = 56.1314 ⋅ = 2444. ca în figura 6.98 kNm 8 6. ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 637.8: 25 30 25 30 a Aa = 8 φ 25 a= 42.5 = 887.5. (vezi fig.7 x ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅122.1) (vezi figura 6.

1482 ⋅ = 2756. Postelnicu & D.1482 .46 ⋅10 6 Nmm = 261.25 mm b Rc 400 15 .63 kNm a‘ = 42.46 = 712.5 = 887.5) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.9.5 ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra b = 400 Figura 6.5 = = 714. Nistorescu . 300 Ra A = A 1 + A 2 = 982 + 2756.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 42.5 ⋅1963 + 97.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale a = 70 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .5 = 261.89 = 3738. Succesiunea operaţiilor este următoarea: M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 887.17 kNm . Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 982 300 ⋅ = ⋅ = 147.08 kNm < M = 973.10.63 − 261. Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0. Secţiunea de calcul pentru reazemul din stânga al barei 2.89 mm 2 . a a a Se alege: Aa = 3927 mm 2 .5 mm Figura 6. M2 = M − M1 = 973. ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune: 25 30 25 30 a a= Aa = 8 φ 25 42. ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 712.17 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0.5 ⋅1963 = 70 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm ha = ho − a' = 930 − 42.89 mm 2 .66 - Îndrumător de proiectare – T. Armăturile nehaşurate nu preiau moment încovoietor. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al barei 2.46 kNm .

5 h. barele înclinate. pe considerente de economicitate a soluţiei.2. tendinţa actuală este de a se desfiinţa sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare înclinate. puternic solicitate.25 kNm 8 Se calculează momentul capabil pentru fiecare bară: Mcap (1φ25) = 6. trebuie să respecte următoarele reguli: • Distanţa de la faţa reazemului până la începutul primei bare înclinate nu trebuie să depăşească 50 mm (vezi figura 6.25 ) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887. Prevederi constructive. precum şi a forţelor tăietoare. Îndrumător de proiectare – T. Se recomandă ca. Distanţe recomandate de la faţa reazemului până la barele înclinate. realizându-se de câte ori este posibil armarea transversală numai cu etrieri.50 = ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅147. • Distanţele până la următoarele secţiuni de înclinare se stabilesc pe baza verificării la forţă tăietoare. 6. a momentelor negative pe reazeme. În cazul armării cu bare individuale formând carcase legate cu sârmă. în completarea prevederilor date la § 4. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate. respectând condiţia ca o fisură înclinată să intersecteze întotdeauna armăturile transversale necesare pentru preluarea forţei tăietoare în secţiunea respectivă.2. distanţa între prima şi a doua secţiune de înclinare începând de la reazem să nu fie mai mare decât înălţimea grinzii. barele înclinate pot îndeplini trei roluri: preluarea momentelor încovoietoare pozitive în câmpuri.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − x 147.1. valabile pentru toate grinzile. Începând de la al treilea rând de bare înclinate (pornind de la reazem) se poate mări această distanţă până la 1.5 h Figura 6. Într-adevăr.25 ⋅15 ⋅ (930 − 2 2 = 1018 kNm > M = 973.6. Armarea cu bare înclinate se explică în special la grinzile cu deschideri mari şi încărcări importante. Pe linia cerinţelor de reducere a consumului de manoperă la montajul armăturilor. Nistorescu . indiferent dacă barele înclinate rezultă sau nu necesare din calculul la forţă tăietoare.63 kNm 1018 = 127. Postelnicu & D.67 - • h .11). În acest paragraf se prezintă o serie de prevederi destinate alcătuirii armării grinzilor principale.11. ≤ 50 mm ≤h ≤ 1. având de regulă unghiul de înclinare 45º.

6.13. Bară “flotantă”. se vor adopta soluţii ca în figura 6. ţinând seama simultan de cerinţele de rezistenţă la încovoiere şi la forţă tăietoare. Reguli privind dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni. Corect RII RI RI RII RI RII Greşit RI RII RI RII a) b) c) Figura 6. pentru bare înclinate situate în acelaşi plan vertical cu cel al grinzii. . Se vor menţine drepte până la reazeme şi se vor ancora dincolo de reazeme ca bare solicitate la întindere cel puţin 1/ 3 din armăturile din câmp. Astfel în situaţia în care armăturile se dispun pe mai multe rânduri. Această ipoteză permite simplificări ale calculului la forţă tăietoare.13.c. se poate accepta ipoteza simplificatoare şi acoperitoare că fisurile critice (fisurile potenţiale de rupere) intersectează numai câte un plan de asemenea armături. deasupra barelor înclinate ca în figura 6.13.b.68 - Îndrumător de proiectare – T. Barele înclinate provin din acele bare longitudinale de la partea inferioară care nu mai sunt necesare la preluarea momentului încovoietor pozitiv din câmp. Locul în care o bară sau un grup de bare longitudinale se pot ridica se determină prin calcul.12) Figura 6. Nistorescu . În condiţiile respectării regulilor de dispunere a armăturilor ridicate. în care cele două bare ar trebui adunate în plan orizontal pentru a permite trecerea uneia pe lângă cealaltă.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • Se recomandă ca aria armăturii înclinate să fie cel puţin 1/ 3 din aria totală a armăturii longitudinale şi cel mult 2/ 3 din această arie. călăreţii (barele drepte care se dispun pe reazeme) vor fi situate pe rândul 1. se determină în raport cu diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare. prezentate mai sus.12. Postelnicu & D. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate.a şi se vor evita cele din figura 6. Din acelaşi motiv. în secţiunile înclinate .2. Punctele de ridicare ale armăturilor înclinate şi a celor care se opresc în zona întinsă. Nu se admite folosirea de armături înclinate sub formă de bare “flotante” (vezi figura 5.2. Dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni va urmări o montare uşoară şi nestânjenită a ansamblului armăturilor.13.

Condiţii de ancorare ale armăturilor longitudinale şi condiţii privind secţiunile de înclinare ale acestor bare S-au făcut următoarele notaţii: I – secţiunea în care bara este integral necesară din calculul la încovoiere.14. II I l2 II l1 45° lI. În figura 6. Îndrumător de proiectare – T. la – lungimea de ancoraj (30 …40 d). în raport cu diagrama de momente “dilatată”. pe lungimea căreia se admite că aportul barei care se întrerupe descreşte liniar de la solicitarea maximă până la zero. bara nu mai este necesară din calculul la încovoiere (momentul încovoietor este preluat integral de restul barelor din secţiune).3) l1 – distanţa de la secţiunea I până la secţiunea de înclinare a barei.14. II – secţiunea în care. Nistorescu . prin deplasarea abciselor ei cu h / 2 dinspre secţiunea de moment maxim. în raport cu aceeaşi diagramă de momente dilatată.II l1 + l i + l2 ≥ la 45° l i / 2 + l2 ≥ la a) b) c) Figura 6. [10] De aceea. pentru o bară înclinată. obţinută prin corectarea („dilatarea”) diagramei înfăşurătoare a momentelor maxime. Postelnicu & D. (vezi § 4. pentru stabilirea secţiunii de unde se poate întrerupe sau înclina o bară este practic ca în locul diagramei înfăşurătoare a momentelor încovoietoare maxime să se raporteze poziţiile armăturilor la o diagramă de momente. c. pentru a acoperi sporul de efort datorat efectului fisurii înclinate.14.II – distanţa între secţiunile I şi II. măsurată în proiecţie pe axul grinzii.69 - .II li l 1≥ 0 l1 + l i / √ 2 ≥ lI. lI.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale O bară longitudinală care se întrerupe sau se înclină (se „ridică” sau se „coboară”) trebuie să rămână activă cu întreaga ei capacitate de rezistenţă până la o distanţă egală cu h / 2 dincolo de secţiunea în care este integral necesară din calculul de moment încovoietor în secţiuni normale.II I l2 li/2 li lI.6. punctul de unde poate fi întreruptă în raport cu secţiunea în care este necesară din calculul la forţă tăietoare. În figura 6. a şi b sunt definite condiţiile care determină punctul de unde poate fi înclinată sau întreruptă o bară în raport cu diagrama de momente încovoietoare.II l l ≥ la l ≥ lI. iar în figura 6.15 se exemplifică modul de obţinere a diagramei dilatate pentru cazul analizat în proiect.

Nistorescu 100 .15. Postelnicu & D. Diagrama „dilatată” şi aportul fiecărei bare la momentul capabil. care trebuie să fie egală cu cel puţin 10 ⋅ d în zonele comprimate.70 - Îndrumător de proiectare – T. 50 60 50 Infasuratoare dilatata cu 0.c. Pentru armături înclinate necesare din calculul la forţă tăietoare este necesar să se respecte condiţia suplimentară indicată în figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale l2 – porţiunea dreaptă de la extremitatea unei bare înclinate.5 h Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M cap (8 Ø 25) Infasuratoare momente maxime Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max la fata reazemului Mcap (8 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) 50 Mcap (2 Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Mcap (1 Ø 25) 50 50 50 50 50 Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap ( 7 bare Ø 25 ) M max Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (6 bare Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Infasuratoarea dilatata cu 0. . Observaţie. respectiv 20 ⋅ d în zonele în care pot apărea şi eforturi de întindere.14.5 h Infasuratoare momente maxime 50 Mcap (1 Ø 25) 50 50 Figura 6. l – lungimea totală de la secţiunea I până la extremitatea barei.

se admite în mod simplificat ca aportul barelor la momentul capabil să fie considerat ca proporţional cu numărul lor.16. Mcap (1 bara) ≈ Aa (1 bara) ⋅ Mcap Aa (totala) Mcap m • sau. Stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 4 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 3 1 2 Ø 25 2 Ø 25 3 Ø 25 2 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 Ø 25 Figura 6.15): • în secţiunea de moment maxim se determină momentul capabil. sau cu ariile secţiunilor lor dacă diametrele sunt diferite. cu armătura efectiv prevăzută şi se marchează printr-o linie orizontală pe deasupra diagramei de momente capabile. pentru m bare de diametre egale: Mcap (1 bara) ≈ 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 6 Ø 25 D ia g ra m a în fa su ra to a re d e m o m e n te d in în c a rc a rile d e c a lc u l D ia g ra m a d e m o m e n te "d ila ta ta " c u 0 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Secţiunile de tipul I pentru fiecare bară care se întrerupe sau se înclină se determină în modul următor (figura 6. Postelnicu & D.71 - . Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu 5 2 . dacă diametrele sunt egale.

Postelnicu & D. Nistorescu 8 3 4 .5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Figura 6. momentele capabile în secţiunile cu mai puţine bare se pot determina împărţind ordonata Mcap din secţiunea de moment maxim în părţi egale (dacă barele sunt de acelaşi diametru) sau proporţional cu ariile secţiunilor barelor dacă sunt de diametre diferite. la intersecţiile acestora cu diagrama de momente dilatată se găsesc secţiunile de tipul I pentru fiecare bară sau grup de bare. ducând din punctele respective linii orizontale.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • cu această simplificare. .72 Îndrumător de proiectare – T. contribuţia armăturilor la preluarea momentelor încovoietoare apare reprezentată prin linii orizontale de lăţime constantă. Stabilirea poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte. • M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0.17.

Nistorescu . respectiv înclinării fiecărei bare.3 ).Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale În această schemă. două se înclină în prima secţiune dinspre reazem (marca →) şi încă două în a doua secţiune (marca ↓). În deschiderea marginală grinda este armată în câmp cu 7 bare de diametre egale. barele se reprezintă în ordinea în care sunt întrerupte. În figura 6. În figura 6.18 se prezintă soluţia completă în ceea ce priveşte diagrama înfăşurătoare a momentelor maxime din încărcări de calcul.17 este marcată prin linii groase.16 se arată stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate. reducerea capacităţii la încovoiere a grinzii corespunzătoare întreruperii. Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. diagrama corectată („dilatată”) cu 0.5 h. lungimea cu care acestea sau prelungit dincolo de secţiunea I. O soluţie de armare economică înseamnă ca distanţa dintre cele două diagrame să fie cât mai mică.6. Grinda este armată în reazem cu 10 bare (câte 8 de fiecare parte a stâlpului participă la preluarea momentului negativ care întinde fibra superioară a grinzii). Celelalte bare se întrerup în diferite secţiuni. În figura 6. Prin însumarea capacităţii de preluare în fiecare secţiune din deschiderea grinzii a momentelor încovoietoare de către fiecare bară se obţine diagrama de momente capabile a grinzii. barele drepte şi înclinate precum şi diagrama de momente capabile corespunzătoare acestor bare pentru grinda principală. s-a considerat ca fiind egală cu la = 40 ⋅ d ( § 4. Pentru barele întrerupte.73 - . Condiţia de siguranţă este ca diagrama de momente capabile să fie exterioară diagramei de momente înfăşurătoare. din care trei rămân drepte până în reazemul central (marca ←). Secţiunea de tipul II pentru o bară coincide cu secţiunea I a barei înclinate în poziţia următoare. respectiv înclinate.17 se arată modul de stabilire a poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte pentru armăturile de pe reazemul central al grinzii principale. Două din aceste bare (9) nu se întrerup fiind dispuse pe toată lungimea deschiderii centrale. pornind de la linia orizontală care reprezintă momentul capabil al secţiunii. În figura 6. urmărind utilizarea cât mai economică a călăreţilor în funcţie de forma diagramei dilatate.

Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Diagrama înfasuratoare de momente din încrcarile de calcul Diagrama de momente "dilatata" cu 0.18. Postelnicu & D. Diagrama momentelor capabile pentru grinda principală.74 Îndrumător de proiectare – T. . Nistorescu 4 5 2 8 3 4 .5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 Figura 6.

pe baza dimensionării la momentele încovoietoare şi a respectării prevederilor constructive. Calculul la forţă tăietoare urmăreşte în acest caz numai dimensionarea etrierilor. Postelnicu & D. Secţiunea de tipul (B) căreia îi corespunde o fisură înclinată care intersectează al doilea plan de armături înclinate. Se constată că pe zonele dintre nervuri. este arătată in figura de mai jos.75 - .30 640 7 Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 6 Ø 25 D 500 C 8. Secţiunea de tipul (C) din zona centrală a grinzii unde forţa tăietoare este mult mai mică decât în zonele de reazem. Nistorescu . Fisurile înclinate se identifică prin secţiunile „piciorului fisurii” situate la partea inferioară a grinzii Îndrumător de proiectare – T. Dispoziţia adoptată preliminar pentru barele longitudinale. Calculul armăturii transversale. 1. Dispoziţia armăturilor longitudinale pentru grinda principală. unde forţa tăietoare variază relativ puţin s-a adoptat o dispoziţie uniformă a barelor înclinate. Calculul se face pentru jumătate din grinda principală şi anume în secţiunile semnificative pentru dimensionare.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.19. Secţiunea de tipul (A) de lângă stâlpul central.95 570 2.30 2.3. Sunt identificate următoarele tipuri de secţiuni: • • • • Secţiunea de tipul (D) de la reazemul din stânga al grinzii (unde armarea este realizată numai cu etrieri).45 C B A A 600 B C 8 2 2 φ20 Ø 25 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 R II R II 3 2 Ø 25 5 2 Ø 25 1 3 Ø 25 2 2 Ø 25 φ 25 6 12Ø 25 Figura 6.73 1.

5 ⋅1. 0.5 ⋅ ho .2 ⋅ 0.8 kN Ordinea operaţiilor este următoarea [8]: • Q= Q 473.3 = = 122.125 2 1.3. intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare.1.acoperirea cu beton de calcul: a = 42.1. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. Dacă pe < 0. Secţiunea D (armare cu etrieri). Se cunosc: Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1. unde: b ⋅ ho Aa – suma ariilor secţiunilor barelor drepte din zona întinsă.409 ⋅ 400 Diametrele minime ale etrierilor şi distanţele maxime între aceştia se aleg pe baza regulilor detaliate în paragraful 4.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.256 % 400 ⋅ 957.8 ⋅10 3 = 1.8 ⋅ Ra ho pe 2 pe = • se verifică: Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.5 0. (beton Bc 25) 2 Ra – rezistenţa de calcul a etrierilor: Ra = 210 N / mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.1 Dacă Q ≤ 0.1 %. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 473. ⇒ 100 ⋅ 0. • procentul de armare longitudinală: p = Aa ⋅100 % .5 mm .256 210 Q ⋅ 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2. Nistorescu .409 % > pe min = 0.5 .409 0.6. Astfel: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅ 25 = 375 mm ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅1000 = 750 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm • se stabileşte: ae = 100 mm ⇒ φ 8 / 100.2. (oţel PC 52) a .1 % 3. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .5 ⋅ ho se ia si = 2.125 .5 = 957.1 % se ia pe = 0.5 mm . (vezi armarea longitudinală) ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 42.8 ⋅ 210 ho ⇒ pe calculat anterior este corect . • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. 6. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).2 ⋅ p Ra 3. • se alege etrier φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. Aa = 982 mm 2 (2 φ 25) ⇒ p= 982 ⋅100 % = 0.1.256 si 1.3. Postelnicu & D.98 mm .76 - Îndrumător de proiectare – T.5 • procentul de armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.10 N / mm 2 . (oţel OB 37) 2 Ra – rezistenţa de calcul a armăturii înclinate: Ra = 300 N / mm . pe ⋅b 0.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.3 mm 2 . . Bara 1 (reazem stânga).90 < 2.10 = ⋅ = 0.

Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate). unde: 0.50 ⇒ armătura transversală se dispune constructiv b ⋅ h o ⋅ R t 400 ⋅ 941. în care Aai reprezintă suma ariilor secţiunii barelor înclinate aflate într-un plan înclinat cu unghiul α la axa grinzii. 5.14.11). 10]: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0. 6.50 < Q < 4 .3. Aa( A) = 3927 mm 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 4.2 mm ho = h − a = 1000 − 58.2.75 mm (vezi armarea longitudinală) Valorile forţelor tăietoare de calcul se găsesc în diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare din figura 5. prin respectarea regulilor constructive curente privind distanţele între punctele de coborâre a armăturilor înclinate de la faţa reazemelor (vezi figura 6. Secţiunea C. În continuare.27 ⋅10 3 = = 0.5 − 166.3.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.345 < 0.3. Bara 1 (reazem dreapta).87 kN Q= p= Qeb 473.75 Îndrumător de proiectare – T.63 = 473.2. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.2. Nistorescu . această fisură fiind cea în lungul căreia se obţine capacitatea minimă betonului şi etrierilor (Qeb). 8) ⇒ p= 3927 ⋅100 % = 1. calculul etrierilor se face pe schema arătată anterior la secţiunile cu armare transversală formată exclusiv din etrieri.87 ⋅10 3 = 1.8 mm (vezi armarea longitudinală) Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 143. 400 ⋅ 943. se poate admite că fisura înclinată cea mai periculoasă intersectează un singur plan de armături înclinate (ipoteză acoperitoare).1.2 = 941. Forţa tăietoare de calcul este : QA = 640.1 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % .77 - .707 = 166.1 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 6.8 ⋅1. 6.25 = 943.75 ⋅1. Se cunosc: a ≈ 56.1.04 % .5 kN În cazul grinzilor obişnuite din clădirile civile şi industriale. Forţa tăietoare ce urmează să fie preluată de beton şi etrieri este: Qeb = Q − Qi = Q − Aai ⋅ Rat ⋅ sin α .8 ⋅ 300 ⋅ 0. Se cunosc: a ≈ 58. • • • • Ordinea operaţiilor este următoarea [8.27 kN Se parcurg următoarele etape: • • Q= Q 143.141 .25 mm ho = h − a = 1000 − 56.63 kN Rezultă: Qeb = Q − Qi = 640. Postelnicu & D.

• • • • Se parcurg următoarele etape: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.14) ho = h − a = 1000 − 42. • procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală 2 necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.3 mm 2 . • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.5 mm .208 ⋅ 400 se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.78 - Îndrumător de proiectare – T.3 = = 241.2.8 ⋅ 210 • se verifică: ⇒ pe calculat anterior este corect.1 Aa( B) = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 5. 8) . Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.8 ⋅ 300 ⋅ 0. .5 ⋅1.208 0.141 1. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).5 mm Q = 602.04 210 100 ⋅ 1.707 = 166.2.208 % > 0.3 kN . pe ⋅b 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 570 57 2.5 ho 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.20.10 = ⋅ = 1.67 kN .3 − 166. 3.04 si 1.2 ⋅ p Ra 3. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. (vezi armarea longitudinală) (vezi figura 5.5 = 957.63 kN .1 % .2 ⋅ 1.67 ⋅10 3 = 1. Rezultă: Qeb = QB − Qi = 602. Se cunosc: a ≈ 42. Nistorescu . Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.63 = 435. Postelnicu & D. 6. 6.3.792 < 2.30 230 8 Ø 25 860 86 2 Ø 25 2 Ø 25 fisura potentiala de rupere A Figura 6.83 mm . . Q= Qeb 435.137 .

400 ⋅ 957.753 .3.1 % .2 ⋅ 0. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). 3. 6.8 ⋅ Ra 0.3 mm 2 .2 ⋅ p Ra Q ⋅ 2 100 ⋅ p si Rt 100 ⋅ 0. Q = 311.8 ⋅ 210 ⇒ pe calculat anterior este corect .21.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.241 0.10 = ⋅ = ⋅ = 1.96 kN .30 230 860 86 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 910 91 B Figura 6. Secţiunea C (armare cu etrieri).8 ⋅1.96 ⋅10 3 = = 0. Nistorescu .618 < 2.769 210 3.2 mm .241 % > 0. Postelnicu & D. • • pe = Rt 1.5 570 57 2.79 - .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ⇒ p= Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.3.2 = 941.769 1.2.5 ho pe 0. Se parcurg următoarele etape: • Q= Q 311. 0. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 941. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B.137 2 1.3 = = 208 mm .1 Îndrumător de proiectare – T. 2 7 ho = h − a = 1000 − 58. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. Se cunosc: a ≈ 30 + 25 2 + ⋅ 55 = 58. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.769 % .8 mm .241 ⋅ 400 pe ⋅b se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.

2 ⋅ 0. Nistorescu .8 ⋅ Ra 0.3 − 166.5 .3 kN .3 = = 310.1 Aa( A) = 3927 mm 2 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 3.912 ) ⋅ 50 ⋅1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • • Aa(C ) = 3436 mm 2 pe = Q 2 ( 7 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 3436 ⋅100 % = 0.3. 6.5 Ra ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0. 210 • • • • • se ia si = 2.2 ⋅ 1.10 = ⋅ = ⋅ = 2. Q = 584.097 % .73 < 2. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.8 ⋅ 300 ⋅ 0.1 % .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.912 si Rt 1.162 % > pe min = 0. ⇒ p= • • 3927 ⋅100 % = 1.54 > 2. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.753 2 1.8 ⋅ Ra 0.162 0. 400 ⋅ 941. Q= Qeb 417.10 = ⋅ = ⋅ = 1.8 ⋅ 210 ho pe (Q − p 2. 4.912 % .04 si Rt 1. pe ⋅b 0.5 ho ⇒ pe = se ia pe = 0.25 mm .3 = = 503 mm pe ⋅b 0. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.67 kN .3.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).75 mm .63kN .097 0. ⇒ φ 8 / 300 6.912 210 3.097 < pe min = 0.5 0. 6.75 pe = Rt 1.3 mm 2 şi ne = 4 .1 % . 400 ⋅ 943. ho = h − a = 1000 − 56.753 − = 0. 8) .63 = 417. Ordinea operaţiilor este următoarea: (vezi armarea longitudinală) • • • • Qi = A ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.3.1 ⋅ 400 . Se cunosc: a ≈ 56. ai Qeb = QA − Qi = 584.80 - Îndrumător de proiectare – T.006 . Bara 2 (reazem stânga).75 ⋅1.04 % .8 ⋅ 210 ho pe ⇒ pe calculat anterior este corect.1 2.67 ⋅10 3 = = 1.2 ⋅ p Ra 3. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50.04 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 1. distanţa între etrieri ae ≤ se alege ae = 300 mm 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.2 ⋅ p Ra ⋅ se verifică: 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.1. 3.006 2 1. 0.3. 3.3 mm 2 .5 = 0.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .707 = 166.25 = 943.8 Rt 0.1 % . Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate).5 mm . Postelnicu & D.

83 mm .5 mm .63 kN .81 - Îndrumător de proiectare – T. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 920.90 < 2. 6.1 Aa( B) = 2945 mm 2 Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 3.47 kN .22.8 ⋅ Ra 0.162 0.17 mm . Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).707 = 166.942 2 1. 400 ⋅ 920. ⇒ p= • • 2945 ⋅100 % = 0. pe ⋅b 0.2 ⋅ 0. Qeb = QB − Qi = 548.30 230 640 64 85 850 8 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 A Figura 6. 8) . 4.8 ⋅ 210 ho pe ⇒ pe calculat anterior este corect. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.3. Nistorescu .8 ⋅ 300 ⋅ 0. 3. Q= Qeb 381.3 mm 2 .10 si R t = ⋅ = ⋅ = 1.5 = 79.3.1 − 166.83 pe = Rt 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.799 % . • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).799 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.5 0. 6 ho = h − a = 1000 − 79.17 = 920.3 = = 310. Se cunosc: 2 ⋅ 42.1 kN . a≈ Q = 548.63 = 381.83 ⋅1.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .5 + 4 ⋅ 97.2 ⋅ p Ra 3. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.47 ⋅10 3 = = 0.942 .2.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.799 1.162 % . Postelnicu & D. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • • Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.

30 230 640 64 85 850 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 970 97 B Figura 6.5 %= % = 0.5 ho (Q − ⇒ pe = 0.3 = = 503 mm . se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.5 mm Q = 255.5 Rt 0. Se parcurg următoarele etape: (vezi armarea longitudinală) • • • • Q= 255.3 mm 2 şi ne = 4 . Nistorescu .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.78 ⋅10 3 Q = = 0. 210 Ra p se ia pe = 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.3. pe ⋅b 0. 400 ⋅ 957.607 2 1. 0. distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.068 % . Secţiunea C (armare numai cu etrieri).5 = 957. ho = h − a = 1000 − 42.1 Aa(C ) = 2945 mm 2 pe = Q 2 ( 6 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.2 ⋅ p 3.769 210 ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.5 2.1 % .607 − ) ⋅ 50 ⋅1.5 ⋅1.8 ⋅ Ra 0.1 2.2 ⋅ 0.3.3.769 % .10 si R t = ⋅ = ⋅ = 2.91 > 2.82 - Îndrumător de proiectare – T.23.607 .067 % . Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B. 6.78 kN . Se cunosc: a ≈ 42.8 ⋅ 210 ho pe se verifică: • • • • • se ia si = 2.5 .068 0. Ra 3.769 1.769 ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.1 ⋅ 400 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .5 mm . Postelnicu & D.

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

2,30

230

640

64

85 850

2

Ø

25

2

Ø

25

C

6 Ø 25

Figura 6.24. Suma ariilor barelor drepte luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea C.

6.4. Calculul etrierilor de suspendare. Deoarece grinzile secundare nu transmit încărcările aferente la stâlpi sau pereţi, ci prin intermediul zonei comprimate a grinzilor principale, apare o tendinţă de despicare a inimii grinzii principale şi de desprindere a părţii inferioare a acesteia [10]. Pentru a evita o astfel de cedare este necesară suspendarea încărcării aduse de grinda secundară de zona superioară a grinzii principale. În prezentul proiect această suspendare s-a realizat prin dispunerea de etrieri suplimentari dimensionaţi la întindere centrică pentru a prelua reacţiunea maximă a grinzii secundare. Zona în care etrierii se consideră activi se precizează în figura de mai jos.
Grinda principală

Grinda secundară

Δ

Δ

Figura 6.25. Lungimea s = 3 ⋅b + 2 ⋅ Δh , pe care se dispun etrierii suplimentari.

În figura 6.19 s-au identificat 4 zone distincte în care se prevăd etrieri de suspendare. Reacţiunea maximă se determină din diagrama înfăşurătoare de forţă
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 83 -

Δ

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

tăietoare a grinzii principale, ca diferenţă dintre valorile forţele tăietoare de la stânga şi dreapta unei nervuri. 6.4.1. Zona 1. Se cunosc:
V ≈ 246 kN (reacţiunea maximă); Ae = 50,3 mm 2 (aria unei ramuri pentru etrieri φ 8);
ne = 4

(numărul de braţe verticale ale unui etrier).
N mm 2

Rat = 168

(rezistenţa de calcul a etrierilor).
s ae

Etrierii se dimensionează la întindere centrică: V = ne ⋅ Ae ⋅ Rat ⋅ ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

.

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 122,98 228,78

total ⇒ ae = 79,98 mm

Se aleg etrieri φ 10 cu aria unei ramuri: Ae = 78,5 mm 2 . Se reface calculul la forţă tăietoare din secţiunea de tip D, obţinându-se etrieri φ 10 / 150. Pentru etrierii suplimentari se obţine:
ae = 4 ⋅ 78,5 ⋅168 ⋅1665 = 357 mm ; 246000 1 1 1 total = + ⇒ ae = 124,81 mm ; total 191,93 357 ae

pe lungimea s se dispun etrieri φ 10 / 100. 6.4.2. Zona 2.

Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 198 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 284,24 mm . V 198000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 503 284,24

total ⇒ ae = 181,61 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 150.

6.4.3. Zona 3. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
- 84 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

1
total ae

=

1 1 + 208 228,78

total ⇒ ae = 108,95 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 100. 6.4.3. Zona 4. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 310,5 228,78

total ⇒ ae = 131,7 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 125 6.5. Plan cofraj şi armare grindă principală.

Dispoziţia armării longitudinale a grinzii se prezintă în planşa 5, unde se dau şi secţiunile caracteristice ale grinzii, constituind un identificator al armăturii. Barele de acelaşi diametru şi aceeaşi formă se notează cu o cifră care, de obicei, se pune într-un cerc şi care poartă numele de „marcă” a barei. În planul de armare prezentat în planşa 6, mărcile ←…≥, constituie armătura longitudinală principală de rezistenţă alcătuită din trei categorii de bare: • bare drepte (de marcă ← sau ↑), care sunt totdeauna în număr de cel puţin două, şi anume cele de la colţurile inferioare ale secţiunii transversale a grinzii, deoarece îndeplinesc şi rolul de armături de montaj; bare înclinate la 45° faţă de axa elementului (de marcă →, ↓, ° şi ±) care se ridică în secţiunile în care nu mai sunt necesare pentru preluare a momentului încovoietor pozitiv din câmpul grinzii; călăreţi (denumirea provine din modul de dispunere al acestora: de o parte şi de alta a reazemelor intermediare, „încălecând reazemul”), la partea superioară a grinzii (de marcă ″ şi ≥) care preiau momentul încovoietor negativ şi care au de asemenea şi rol de montaj.

• •

Pe lângă armăturile principale de rezistenţă, în grindă se dispune şi o armătură de montaj (marca ×) cu rolul de legare a etrierilor în partea lor superioară, în vederea formării unei carcase cu legături de sârmă moale. Etrierii care împreună cu barele înclinate formează armătura transversală, au forma de cadre deschise sau închise şi au atât rol de rezistenţă cât şi de montaj. Totalitatea armăturilor din grindă formează o carcasă spaţială indeformabilă ca urmare a solidarizărilor barelor între ele la intersecţii.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 85 -

Modul de calcul a lungimii tronsonului înclinat al unei bare înclinate. Aşa cum s-a arătat anterior fiecare marcă este caracterizată de forma barei.2 c = 200 25 20 200 20 250 35 35 Îndrumător de proiectare – T. Lungimile parţiale se determină prin relaţii geometrice simple. li li = 1.2. se exemplifică modul de calcul al lungimii zonei înclinate a unei bare aflate pe rândul doi pe reazem şi pe rândul un în câmp.41 ⋅ [h − (2 ⋅ c + d1 + a + d2 )] Figura 6. ţinând seama de poziţia armăturii (rândul pe care se dispune).25. distanţa între rândurile de bare şi acoperirea de beton a armăturilor. lungimea fiecărui tronson şi lungimea totală a barei care constituie lungimea de tăiere a armăturii. Cotele care apar în dreptul fiecărui tronson al etrierului dau lungimile parţiale ale acestuia. Nistorescu c = 25 Figura 6. În figura de mai jos. Postelnicu & D.26.26). În planul de armare se vor indica şi lungimile parţiale şi finale ale etrierilor. 250 .86 - 45° li . a condus la adoptarea unei armări cu bare dispuse pe două rânduri Prin modul de dispunere al armăturilor în secţiuni s-a urmărit să se realizeze o montare simplă a armăturilor. reprezentând lumina între ramurile etrierului (figura 6. Modul de cotare al etrierului . respectându-se indicaţiile date la § 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Respectarea regulilor privind distanţele maxime între armături. În cazul barelor longitudinale cotele se referă la distanţa interioară (lumina) între ramurile etrierului.

Armarea longitudinală.1.88 kNm . ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm . Nistorescu .87 - . 7.1. Se cunosc: 2 Rc .88 ⋅10 6 + 870 ⋅10 3 ⋅ 133. Postelnicu & D. Momentul încovoietor de calcul: M = 153.85 ⋅13 ⋅ (465 − ) 2 2 = 175. DIMENSIONAREA Şi ARMAREA STÂLPILOR 7. Îndrumător de proiectare – T.85 mm .2) 181. corespunzătoare momentului încovoietor maxim.26 ≈ 870 kN (vezi predimensionare) 2 d Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' = 25 + ≈ 35 mm . Schema de calcul a secţiunii stâlpului. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ).86 kN (vezi figura 5.02 = 181. Stâlpii având secţiunea şi armarea constantă se dimensionează în secţiunea cea mai solicitată. 30 Mc – momentul corectat: Mc = M + N ⋅ ea = 164. h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm .17 şi tabelul 5.48 + 870 ⋅ 0. ha = ho − a' = 465 − 35 = 430 mm a ho Deoarece se consideră cazul armării simetrice Aa = A ' . Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7.85 430 − 500 ⋅133. Aceasta este secţiunea aflată imediat sub grinda planşeului peste parter. ea – excentricitatea adiţională: ea = Aa Aa‘ Figura 7.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 925 − 54.07 − 28.1. rezultă din ecuaţia de proiecţie pe axa barei: *) x= N b ⋅ Rc b (7.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 13 N / mm 2 (beton Bc 25). 300 ⋅ 430 *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [8] şi [10]. 500 ⋅13 Aria necesară de armătură rezultă din ecuaţia de momente în raport cu axul armăturii întinse: A ' = A = a a ⇒ Aa ' = Aa = Mc + N ⋅ ha x − b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − ) 2 2 Ra ⋅ ha (7.15 mm 2 . înălţimea zonei a comprimate. x. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).1.1) ⇒ x= 870 ⋅10 3 = 133.

32 % 500 ⋅ 500 2 φ 16 2 φ 16 500 Etrier φ 8 / 15 Etrier φ 6 / 15 500 Figura 7.1.32 % (vezi § 7.18 ⋅ 13 ⋅ (565 − ) 2 2 = −540. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului marginal. 100 Se alege: Aa = Aa ' = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ).5 mm 2 .4 mm 2 . pentru a se obţine o carcasă de armături mai puţin deformabilă la manipulări şi montaj.3.Se cunosc: Rezultă succesiv: x= 1655 ⋅10 3 N = = 212. ea = h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm .50 % > 0. Momentul încovoietor de calcul: M = 201.10 % (vezi şi § 7. ha = ho − a' = 565 − 35 = 530 mm . Postelnicu & D.3.1 % b ⋅ ho (7.3) ⇒ Aa = 0.69 ≈ 1655 kN .18 mm .9 + 1655 ⋅ 0. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7. S-au adoptat armături mai groase decât cele strict rezultate din calcul. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile.3): p= Aa ⋅100 % = 0. Nistorescu . Stâlpul central ( 600 x 600 ).Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0. 30 Mc = M + N ⋅ ea = 201.). (vezi figura 5. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % (7.9 kN .19 şi tabelul 5. 7. conform STAS 10107/090 este 0.2.18 − 600 ⋅ 212. 300 ⋅ 530 A = a .88 - Îndrumător de proiectare – T.02 = 235 kNm .1 ⋅ 500 ⋅ 465 = 232.2. d = 35 ⋅ mm 2 .(vezi predimensionare) Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' ≈ 25 + ho = h − a = 600 − 35 = 565 mm .1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 1695 − 40. 600 ⋅13 b ⋅ Rc A' a = 235 ⋅ 106 + 1655 ⋅ 103 ⋅ 530 212.4) 4 φ 12 ⇒ p= 1256 ⋅100 % = 0.2.

Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Rezultă că armătura longitudinală nu este necesară. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ). (7. Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului central.3.95 N / mm 2 (beton Bc 25).50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 500 ⋅ 465 ⋅1.28 ⋅10 3 Q = = 0. (vezi figura 5. La elementele comprimate excentric.27) = 1.078 mm 2 .3.078 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Îndrumător de proiectare – T.89 - .47 ⋅ % > 0. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 79.5 ⋅ 0.5) unde: n = N b ⋅ h ⋅ Rc N . [10] • Q= 79.18) Ordinea operaţiilor este următoarea: [8]. Ra – rezistenţa de calcul a armăturii: Ra = 210 ⋅ N / mm 2 (oţel OB 37).1 % b ⋅ ho ⇒ Aa = 0.32 % (vezi § 7. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7.316 < 0. Nistorescu . utilizată în calculul la forţă tăietoare se determină astfel: Rt ' = Rt ⋅ (1 + 0.95 ⋅ (1 + 0. Se cunosc: Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 0.5 ⋅ n) . Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0. 7.32 ⋅ % 600 ⋅ 600 Etrier φ 8 / 15 8 φ 12 2 φ 16 2 φ 16 600 Etrier φ 6 / 15 600 Etrier φ 6 / 15 Figura 7.28 kN .3). p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 ⋅ % = 1709 ⋅100 ⋅ % = 0.2. Armarea transversală. ⇒ n= 870 ⋅10 3 = 0.27 500 ⋅ 500 ⋅13 ⇒ Rt ' = 0.1 ⋅ 600 ⋅ 565 = 339 mm 2 .1. 100 Se alege Aa = Aa ' = 628 mm 2 ( 2 φ 16 + 2 φ 12 ). Postelnicu & D. rezistenţa de calcul a betonului la întindere. p= Aa ⋅100 % = 0. betonul simplu putând prelua solicitarea de compresiune excentrică. 7.3.2. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile.

• • • numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 procentul de armare transversală: pe = (pentru etrierul perimetral) ne = 1. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 97.41 ⋅ 28.1 %.95 ⋅ (1 + 0.3.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Armătura transversală se dispune constructiv. Pe direcţia fiecărei laturi. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm .1 % ae ⋅b 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50. Stâlpul central ( 600 x 600 ).41 (pentru etrierul neperimetral) (7.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28. Nistorescu .50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 600 ⋅ 565 ⋅1. 7. corespunzătoare procentului minim de armare: ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50. (vezi figura 5. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .1 ⋅ 500 (i) Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul (ii) minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm . (iii) Dictează deci condiţia (ii).1).3 + 2 ⋅ 28.90 - Îndrumător de proiectare – T.12 600 ⋅ 600 ⋅13 mm 2 Q 97. Se urmăreşte aceeaşi ordine a operaţiilor ca la stâlpul marginal: • • n= Q= 1655 ⋅10 3 N = 0. Postelnicu & D.2.2.1 ⋅ 600 (i) Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm . (ii) la stâlpi din clasa C (vezi § 7.3) = = 262 mm pe ⋅b 0.35) = 1.257 < 0.3. • • • numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 ne = 2 (pentru etrierul perimetral) (pentru etrierii neperimetrali) procentul de armare transversală: pe = distanţa între etrieri ae ≤ A ⋅ ne e ⋅ 100 % ≥ 0. la stâlpi din clasa C (vezi § 7. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0.1). Pe direcţia fiecărei laturi.54 ⋅10 3 = = 0.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28. (iii) Dictează deci condiţia (ii).1% ae ⋅b distanţa între etrieri.5 ⋅ 0.1 %.3 mm 2 ).20).3) = = 281 mm pe ⋅b 0. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .3 + 1. .35 ⇒ Rt ' = 0.3 mm 2 ).6) A ⋅ ne e ⋅ 100 % ≥ 0. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm .54 kN .12 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Armătura transversală se dispune constructiv. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50.

3. Postelnicu & D. Prevederi constructive pentru stâlpi. Secţiunea de beton. Distanţa liberă minimă între bare: 50 mm. 7.20 %.91 - . Dimensiunile minime: 250 mm pentru stâlpi monoliţi şi 200 mm pentru cei prefabricaţi cu solicitări reduse.3. Distanţe maxime admise între axele armăturile longitudinale Procentul total de armare longitudinală p. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % şi procentele de armare pe fiecare latură trebuie să se înscrie în următoarele limite: • procentul total de armare trebuie să nu fie. Prevederile prezentului paragraf se referă la stâlpii cu eforturi axiale semnificative ( n = N ≥ 0.3.5 %. Îndrumător de proiectare – T. T. Dimensiunile laturilor secţiunilor la stâlpii cu secţiunea dreptunghiulară sau de alte forme ortogonale (L. Diametrele maxime recomandate: 28 mm pentru stâlpii din beton cu agregate obişnuite. de regulă. Clase de stâlpi. • procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii 0. la stâlpi având laturile secţiunii ≤ 400 mm. 7.1. • procentele totale de armare minime. Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la colţurile secţiunii.05 ).3.1.4.4). mai mare de 2. b ⋅ h ⋅ Rc În acest paragraf se prezintă.2. Diametrele minime: 12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 şi 14 mm pentru bare din OB 37. Armăturile longitudinale. cruce) trebuie să fie multiplu de 50 mm.3. 7. Distanţa maximă între axele barelor: 250 mm (vezi figura 7. conform tabelului 7. ≤ 250 mm ≤ 250 mm ≤ 250 mm Figura 7. numai prevederile specifice stâlpilor neparticipanţi la structuri seismice (stâlpilor din clasa C).

60 0. la fiecare nivel separat pentru: zona curentă a stâlpului. secţiunea de beton a stâlpilor este majorată faţă de cea impusă de dimensionarea la compresiune excentrică. pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transmitere a eforturilor între barele care se înnădesc şi preluarea solicitărilor transversale generate de necoaxialitatea lor. procentele totale de armare pot fi reduse cu 20 % faţă de cele minime date în tabelul 7.50 În cazurile când.60 0. cu condiţia ca procentul de armare pe fiecare latură să nu scadă sub 0.3. B.4.00 0. Nistorescu . dar cel puţin 6 mm .Zona curentă. ae ≤ h / 5 (h – dimensiunea laturii mari a secţiunii stâlpului) şi ae ≥ 100 mm . zonele cu etrieri îndesiţi la una sau la ambele extremităţi. din motive de asigurare a rigidităţii necesare la deplasări laterale sau din alte motive justificate. Pentru stâlpii din clasa C. dar cel mult 200 mm la stâlpii din clasa A şi cel mult 300 mm la cei din clasele B şi C.70 0. astfel încât armătura longitudinală rezultă dimensionată constructiv. Distanţa maximă între etrieri pe înălţimea stâlpului se stabilesc.2. Îndesirea etrierilor rezultă necesară la stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice în zonele de înnădire a barelor longitudinale (de regulă. cu excepţia diametrului etrierilor perimetrali ai stâlpilor din grupa A care trebuie să fie cel puţin 8 mm . 7.Zona cu etrieri îndesiţi. etrierii se îndesesc pe înălţimea lungimii de suprapunere ( ls = 40 ⋅ d ).Înălţimile zonelor cu etrieri îndesiţi.70 PC 52 0.60 0. C. A. Postelnicu & D.10 %. la fiecare nivel). PC 52 OB 37 PC 60.70 1.90 0.80 0. Armăturile transversale.50 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Tabelul 7. Pentru stâlpii din clasele A şi B.50 0.80 OB 37 0.80 Grupa de stâlp C B Armătura longitudinală din oţel tip: OB 37 PC 60.Distanţele între etrierii îndesiţi vor respecta condiţiile: ae ≤ 8 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturii longitudinale). la extremitatea inferioară a stâlpului. PC 52 Procent total de armare minim p% 0.40 0. Distanţa maximă între etrieri: 15 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturilor longitudinale).70 0.60 0.92 - Îndrumător de proiectare – T.1 A Felul stâlpului PC 60 interior marginal de colţ 0. D. care nu fac obiectul acestui proiect îndesirea etrierilor se face conform STAS 10107/0-90. . Diametrul minim al etrierilor trebuie să fie ≥ 1 / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale.

în care: Ae – aria secţiunii unei ramuri de etrier.5. Se admite ca barele longitudinale să fie legate din două în două colţuri de etrier sau de agrafă (figura 7. trebuie să fie legată de un colţ de etrier sau de agrafă (figura 7. dacă mărimea laturii mari a secţiunii este > 400 mm şi când au peste 4 bare longitudinale pe latură.5 a). ne – numărul de ramuri de etrieri intersectate de un plan paralel cu latura b. • la stâlpii din clasa C se prevăd etrieri neperimetrali în cazurile când au peste 3 bare longitudinale pe latură. Procentul de armare transversală. Nistorescu . fiecare bară longitudinală. pe. La stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice se admite să se prevadă numai etrieri perimetrali. ≥ 200 mm < 200 mm a Figura 7.5 b) dacă distanţa între două ramuri consecutive ale acestora este ≤ 200 mm. pe laturile cu mărimea ≤ 400 mm. Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. la stâlpii din clasa C trebuie să fie ≥ 0.10 %. Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali. b Procentul de armare transversală pe direcţia unei laturi b a secţiunii stâlpului se calculează cu relaţia: pe = Ae ⋅ ne ⋅100 % ae ⋅b .93 - .Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali se stabileşte ţinând seama de următoarele: • de regulă. pe direcţia fiecărei laturi. în afara zonelor plastice potenţiale. cu trei bare pe latură. ae – distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului. dacă mărimea laturii mari a secţiunii ≤ 400 mm.

70 450 600 600 450 600 2. Stâlpul central are secţiunea de 600 x 600.70 600 .70 450 600 Figura 8. 8. iar stratul de fundare este constituit din nisip prăfos cu îndesare medie.1. 8. Cota de fundare este –1. Nistorescu 600 450 2.1.1.00 H = 800 1. DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR În prezentul capitol se exemplifică calculul şi dimensionarea fundaţiilor corespunzătoare stâlpilor cadrului transversal din axul L. Fundaţia stâlpului central. Dimensionarea blocului de beton simplu.1. -94Îndrumător de proiectare – T. ale cărui eforturi secţionale au fost determinate în capitolul 5. Postelnicu & D. Valoare presiunii convenţionale de calcul corespunzătoare acestui strat este: pconv = 300 kPa .50 m faţă de cota ± 0.50 L = 2.1. Fundaţia stâlpului central. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 1695 kN (vezi predimensionare) şi un moment încovoietor M = 118.5 kN 600 M Q N 450 600 h = 500 200 ± 0.50 M Q Nf .Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8.00 care este cota pardoselii finite a parterului.

Considerând coeficientul de încărcare n = 1. rezultat din încărcările de calcul din gruparea fundamentală.12 1958 ) ⋅ (1 ± 2.2 ⋅ pconv = 360 kPa m2 kN = 196. iar B dimensiunea pe direcţia normală.70 ⋅ 2. W – modulul de rezistenţă în direcţia solicitării Mf ( W = e – excentricitatea în direcţia solicitării Mf ( e = Mf N + Gf L2 ⋅ B ).70 ⇒ max p1 = pef = 340. Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 118.3 ⋅ kN .3 Excentricitatea încărcării este: e = = = 0.7 2. 2 = kN 6 ⋅ 0.5) = 245.1).44 kN ≈ 263 kN kN m3 .2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 proprie a fundaţiei.2 min p2 = pef = 340. se calculează greutatea Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + Gf = 1695 + 263 = 1958 kN .Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor (vezi figura 5. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1958 N kN = = 268. Nf 1958 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.5 + 97. pentru dimensiunile fundaţiei sunt: p1. G f = 1. M – momentul de încovoiere la nivelul fundaţiei.70 m2 M f 245. 6 p1 + p2 N + Gf N + Gf ≤ pconv = = S L⋅ B 2 suprafaţa tălpii fundaţiei. Gf – greutatea proprie de calcul a fundaţiei şi a pământului de umplutură. Postelnicu & D.8 + 0.1 ) min pef ≥ 0 (recomandabil) • pef = S – dimensiunea pe direcţia de acţiune a momentului încovoietor. Relaţiile de verificare. 2 = N + Gf S 6 ⋅e ± = (1 ± ) W L⋅ B L Mf N + Gf max p1 = pef ≤ 1.54 ⋅ (0.6 = 268.19).96 ≈ 197 kPa > 0 m2 Îndrumător de proiectare – T.12 m .50 ⋅ 20 = 262.2 kPa< 1.70 ⋅1. la solicitări excentrice după o direcţie.6 kPa ≤ 300 kPa L ⋅ B 2.2 ⋅ 2. L fiind ). N – încărcarea axială de calcul transmisă de stâlp şi provenită din gruparea fundamentală.2 ⋅ pconv ⇒ p2 = ( 8. Nistorescu -95- .70 ⋅ 2.70 ⋅ 2. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare (vezi figura 8.

097 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.2 ⋅1. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile. delimitate de conturul fundaţiei şi de patru drepte.07 >0 N mm 2 < Rc = 6. Pentru cuzinetul de formă pătrată. 2 = 1729 6 ⋅ 0. 2 = Pentru calculul armăturii din cuzinet se încarcă talpa cuzinetului cu diagrama de presiuni pe teren provenită din încărcările exterioare.1. Nc Nc 1729 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1. 8. momentele încovoietoare.2.27 = = = 0. în care: -96- Îndrumător de proiectare – T. 8.27 = = 0.50 σ1 = 1063. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 1958 + 34 = 1729 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e1 = Mc M + Q ⋅ h 167. Postelnicu & D. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.50 1. momentele încovoietoare date de reacţiunile terenului calculându-se în aceste secţiuni. Cele patru console se consideră încastrate în secţiunile de la marginea stâlpului. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1.5 ⋅ 25 ≈ 34 kN . Nistorescu . Talpa cuzinetului se descompune în patru console. Armarea cuzinetului.5 N mm 2 (beton Bc 10) Având în vedere că nu apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu. duse din colţurile secţiunii stâlpului. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc.50 ⋅1. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie. care includ cu laturile acestuia unghiuri de 45°.50 ⋅ 0.2): M1 = M2 = Bc ⋅lx 2 l 3 ⋅ (2 ⋅ p1 + p0 ) − x ⋅ ( p1 + p0 ) 6 6 pmed ⋅ly 2 6 ⋅ (2 ⋅ Bc + b) ( 8.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.50 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Condiţia (8.4 kN m kN m2 2 = 1.50 ⋅1.1.096 m .2 ) . nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj. cu ajutorul cărora se calculează armătura din talpa fundaţiei după cele două direcţii.5 σ 2 = 473.50 ⋅1.3. se pot determina cu formulele (8.50 p1 = 1046 p2 = 461 kN m2 kN m2 p1.2) de mai jos (vezi şi figura 8.096 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. sub un stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie. Dimensionarea cuzinetului.097 m Nc 1695 1695 6 ⋅ 0. considerată ca reacţiune. obţinându-se: e1 = Mc 167.

. Se aleg 13 bare 100.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor lx.6 kNm 6 M1 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y 10 d = 500 − 35 − = 460 mm 2 2 10 d = h − a − = 500 − 40 − = 455 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 120.45 2 0. Nistorescu -97- . Fundaţie pătrată sub stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie. (8.50 + 0.250 φ 10 cu aria Aa = 1021 mm 2 . ly – distanţele de la secţiunile de calcul până la marginea cuzinetului.50 ⋅ 0.4) Y X p1 p2 Figura 8.50 m2 . p + p2 N pmed = 1 = ..5 1. Procentul de armare rezultă: p%= 1021 ⋅100 % ≈ 0. ⇒ 1.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0.5) − ⋅ (1046 + 870.45 3 ⋅ (2 ⋅1046 + 870.50 − 0.5) = 120. Aşadar: pmed = 1046 + 461 kN ≈ 754 .16 bare.3) 2 Bc 2 p0 = p2 + Bc − lx ⋅ ( p1 − p2 ) Bc . 2 m2 1.45 kN p0 = 461 + ⋅ (1046 − 461) ≈ 870. Postelnicu & D.2. pmed (8.05 % 460 ⋅1500 Îndrumător de proiectare – T..9 ⋅10 6 = = 1001 mm 2 0.875 ⋅ 460 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1500 = 6.45 2 M2 = ⋅ (2 ⋅1..9 kNm 6 6 754 ⋅ 0.60) = 91.15 % > pmin % = 0.

Fundaţia stâlpului marginal.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Aria de armătură pe direcţia y este: Aay = M2 91.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.20 .50 300 550 550 300 500 2. Nistorescu 550 300 2.250 φ 10 cu aria Aa = 785 mm 2 .16 bare.10 H = 900 h = 400 Mf Q Nf L = 2. 500 300 450 200 M Q N ± 0.2.1. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 925 kN şi un moment încovoietor M = 96 kNm (vezi figura 5. Stâlpul marginal are secţiunea de 500 x 500. Fundaţia stâlpului marginal.1. -98- Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.2. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare. 8.875 ⋅ 455 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1500 = 6.115 % > pmin % = 0.61 ⋅10 6 = = 767 mm 2 0. Se aleg 10 bare 100.20 300 550 Figura 8. Procentul de armare rezultă: p%= 785 ⋅100 % = 0.05 % 455 ⋅1500 8...17)...3.20 500 .00 1. Dimensionarea blocului de beton simplu.

. 35 >0 N mm 2 < Rc = 6.4) = 199 kN .50 ⋅ 20 = 144 kN .2 ⋅ 2.20 ⋅ 2.4 127. dimensiune ce verifică (8.135 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.2. Excentricitatea încărcării este: e = N f 1079 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1. Nc 940 940 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.20 m (vezi figura 8.1).28 ⋅ (0.10 ⋅1. 2 = 940 6 ⋅ 0.2 kPa ≤ 300 kPa 2.2 ⋅ pconv = 360 kPa ≈ 115 kPa > 0 Condiţiile (8. Nistorescu -99- .28 ⋅ 0.10 ⋅1.5 N mm 2 (beton Bc 10) Îndrumător de proiectare – T.20 2. Postelnicu & D. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1. 8. la solicitări excentrice după o direcţie.3 kPa < 1.135 m . 2 = 1069 6 ⋅ 0.5 ≈ 940 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e= M + Q ⋅ h 96 + 79. 2 = ⋅ (1 ± p2 = pef = 106. pentru dimensiunile fundaţiei sunt cele din relaţiile (8.00 ⋅ 2.7 = = = 0. max p1 = pef = 335.6 min p2 = pef = 114.00 ⋅ 2.3).1) nefiind verificate se măresc laturile blocului de beton simplu de la 2.19 min ) ⇒ p1.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 kN m3 G f = 1.00 2.10 ⋅ 0.19 m .5 kN . Dimensionarea cuzinetului.4 kPa > 0 2.19 ⋅ (1 ± )⇒ 2.4 ⋅ 25 ≈ 14.10 1.00 ⋅ 2. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1069 kN = 267.1). se calculează greutatea proprie a fundaţiei: Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + G f = 925 + 144 = 1069 kN Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 96 + 79.9 kN m2 kN m2 =419.0 max p1 = pef = 419.00 m2 Mf 199 = = 0.2 ⋅1. Relaţiile de verificare.2 ⋅ pconv = 360 kPa 1069 6 ⋅ 0.00 ⋅1.6 kPa >1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Cunoscând n = 1.00 m până la 2. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.10 σ1 = 1349 σ 2 = 205 kN m kN m2 2 = 1.9 + 0.20 Condiţia (8.2 = 267.2. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 925 + 14.

10 % > pmin % = 0. obţinându-se: e= M + Q ⋅ h 127.3) şi (8. Postelnicu & D. Procentul de armare rezultă: p% = 393 ⋅100 % = 0. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.05 % .11 bare. 1. Armarea cuzinetului.10 1.4) Aşadar: pmed = 1340 + 189 kN = 765 .10 ⋅1.10 − 0.05 % . 2 Calculul momentelor încovoietoare care apar în cuzinet. 355 ⋅1100 -100- Îndrumător de proiectare – T.. 8. 0. Procentul de armare rezultă: 550 ⋅100 % = 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Având în vedere că un apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu. datorită reacţiunii blocului de beton simplu se efectuează utilizând relaţiile (8. Nistorescu ... Se aleg 5 bare φ 100.10 ⋅ 0.250 10 cu aria Aa = 550 mm 2 ...30 2 0.10 p1 = 1340 p2 = 189 kN m2 kN m2 p1.250 10 cu aria Aa = 393 mm 2 .5 kNm 6 6 765 ⋅ 0.10 + 0. 360 ⋅1100 Aria de armătură pe direcţia y este: p% = Aay = M2 31 ⋅10 6 = = 333 mm 2 . 0.875 ⋅ 355 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1100 = 5.50) = 31 kNm 6 ⇒ M1 = M2 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y d 10 = 400 − 35 − = 360 mm 2 2 d 10 = h − a − = 400 − 40 − = 355 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 50..10 m2 1.5 ⋅10 6 = = 534 mm 2 .138 m 925 N 925 6 ⋅ 0. Se aleg 7 bare φ 100. 2 m2 1.3. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc.. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie.14 % > pmin % = 0.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.875 ⋅ 360 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1100 = 5.138 ) ⇒ = ⋅ (1 ± 1.1).875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile. (8.7 = = 0.11 bare.2..30 3 ⋅ (2 ⋅1340 + 1026) − ⋅ (1340 + 1026) = 50.30 kN po = 189 + ⋅ (1340 − 189) = 1026 .30 2 ⋅ (2 ⋅1.

Presiunea maximă pe teren [kPa] 200 250 300 350 400 600 Valori minime ale lui tg α pentru beton de clasa Bc 3. Înălţimea totală H a blocului de fundaţie cu o singură treaptă va fi de cel puţin 400 mm.65 L Lc = 0.30 1.60 Bc 7. h > 0.30 1.5) înălţimea blocului de fundaţie sau a unei trepte.6. astfel alese încât să asigure o repartiţie corespunzătoare a presiunilor pe teren.20 1.3 trepte. respectiv Bc / B : Lc = 0.5 1. Lc Îndrumător de proiectare – T. O parte din ele se detaliază în continuare odată cu prezentarea altora.60 1. Dacă blocul este format din două sau trei trepte înălţimile fiecărei trepte vor fi de cel puţin 300 mm.40 1.50 1. Înălţimea H a fundaţiei trebuie aleasă în aşa fel. Această rigiditate se asigură prin respectarea valorilor minime pentru tg α din tabelul 8. Prevederi constructive. care nu va fi mai mică de 300 mm trebuie să satisfacă condiţiile: tgβ = h 2 > l 3 .20 1. cu satisfacerea următoarelor valori ale raportului Lc / L . Postelnicu & D. Bc ) se aleg pe considerente economice.5 1.3.40 1.60 Dimensiunile în plan ale cuzinetului ( Lc . în cazul când cuzinetul nu este ancorat în bloc şi cel puţin Bc 7. Cele mai importante prevederi constructive pentru alcătuirea fundaţiilor izolate sub stâlpi au fost prezentate § 2.70 1.80 Bc 5 1.30 1.1. Nistorescu -101- .25 .10 1. pentru blocul cu 2 .55 K 0.40 K 0.5.5.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8.50 1. pentru a putea considera repartizarea plan liniară a presiunilor efective pe teren. Înălţimea h a cuzinetului.50 1. când este ancorat. Clasa betonului din blocul de fundaţie trebuie să fie cel puţin Bc 3.50 L pentru blocul cu o singură treaptă. Blocul de beton simplu poate fi alcătuit din 1…3 trepte. Li – deschiderea în consolă a blocului de fundaţie sau a unei trepte. încât să asigure o rigiditate suficientă a fundaţiei în raport cu terenul de fundare.1: tgα = Hi – Hi ≥ (tgα) min Li (8. Tabelul 8.

În cazul în care din unele ipoteze de încărcare. Dacă tgβ = h ≥1. α nu mai este necesară verificarea la forţă tăietoare. Distanţa maximă dintre bare este 25 cm. apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de fundaţie. Nistorescu .05 %.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor β Figura 8. Fundaţie izolată cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. dar zona activă a tălpii cuzinetului reprezintă cel puţin 80 % din aria totală a acesteia. iar procentul de minim de armare. are valoarea 0. calculul armăturii de ancorare a cuzinetului în blocul de beton simplu nu este necesar.4.5 şi până la clasa betonului din stâlp. Postelnicu & D. Armăturile de ancorare se dimensionează considerând secţiunea de la baza cuzinetului ca fiind o secţiune din beton armat solicitată la compresiune excentrică şi introducând în calcul rezistenţele de calcul ale betonului simplu din blocul de fundaţie. l Betonul utilizat în cuzinet trebuie să aibă clasa minim Bc 7. acesta va fi ancorat în blocul de beton simplu prin armături capabile să preia rezultanta eforturilor unitare de întindere. Dacă însă zona activă rezultă între 70…80 % din aria totală a tălpii cuzinetului. Cuzinetul se armează la partea inferioară cu o plasă alcătuită din bare dispuse paralel cu laturile pe cele două direcţii. pe fiecare direcţie. -102- Îndrumător de proiectare – T.

Stabilirea lăţimii active a plăcii l hp l Figura 2. dar cel mult lăţimea care rezultă adăugând la lăţimea b a inimii de fiecare parte Δp = lc / 6 (figura 1).6 l. este egală cu lăţimea reală a plăcii. • • • pentru grinzi încastrate la un capăt şi simplu rezemate la celălalt capăt: lc = 0. bp Δp Δp Figura 1.8 l pentru grinzi dublu încastrate: lc = 0.5 l. Postelnicu & D Nistorescu . unde l este deschiderea de calcul. care se ia în considerare în calculul elementelor cu secţiunea în formă de T. pentru grinzi continue: în deschiderile marginale: lc = 0. Îndrumător de proiectare – T.8 l.Structură etajată din beton armat Anexa A VALORILE LĂŢIMII ACTIVE A TĂLPII COMPRIMATE LA SECŢIUNI ÎN FORMĂ DE T A1. în deschiderile interioare: lc = 0.103 - . Lăţimea activă bp a tălpii. cu placa în zona comprimată. în care lc este distanţa între două secţiuni consecutive de moment încovoietor nul şi care se poate determina după cum urmează (vezi figura 2): • pentru grinzi simplu rezemate: lc = l . Distanţa lc între punctele de moment nul ale grinzii.

Grinzi de planşee nerigidizate. Grinzi de planşee rigidizate. dacă 0. la care talpa comprimată iese în consolă faţă de inimă (cum sunt grinzile prefabricate care nu fac parte dintr-un planşeu): dacă hp / h ≥ 0.10 .Structură etajată din beton armat Anexa A Trebuie să se mai respecte şi condiţiile: a). Pentru grinzi făcând parte din planşee.104 - Îndrumător de proiectare – T. nerigidizate prin nervuri transversale sau la care distanţa între aceste nervuri este mai mare decât distanţa între grinzile longitudinale. hp Figura 5. Figura 3. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp . b). d: dacă hp / h < 0. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp . Grinzi independente sau cu placa în consolă. dacă hp / h < 0.10 . .05 ≤ hp / h < 0. atunci Δp nu se plafonează prin alte hp Figura 4. rigidizate prin nervuri transversale la distanţe d: Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale. Δ p ≥ 6 ⋅ hp . Pentru grinzi făcând parte din planşee.10 . Postelnicu & D Nistorescu hp . atunci: Δ p = 0 . c). atunci: Δ p ≤ 3 ⋅ hp .10 . dacă hp / h ≥ 0. Pentru grinzi independente.05 .

Lăţimea reală a plăcii: a. b.) pentru grinzi făcând parte din planşee.2. Observaţie. bv‘≤ 3 hv 3 hv Figura 7. b. cu luarea în considerare a deformabilităţii plăcii.Structură etajată din beton armat Anexa A Lăţimea reală a plăcii se determină astfel (vezi figura 6): bpreal=(b1+b2)/2 bpreal b1 b2 a.) pentru grinzi independente sau cu placa în consolă. la valorile Δp determinate conform punctelor a.) b. având mărimea ce mai mică dintre valorile bv şi 3 hv. În cazurile când placa este prevăzută cu vute. c de mai sus se adaugă lăţimea teoretică a vutei bv’ (figura 7). bv A. Lăţimea activă a tălpii comprimate în cazul plăcilor cu vute. Postelnicu & D Nistorescu hv hp . se permite să se ia în considerare în toate cazurile valorile de la grinzile independente. În cazuri speciale (elemente cu deschideri mari) pot fi utilizate metode mai exacte pentru determinarea lăţimii active bp.) Figura 6. În cazurile curente de grinzi de planşee la care axa neutră intră în placă la verificarea rezistenţei.105 - . Îndrumător de proiectare – T.

160 -0.039 -0.032 0.270 0.132 ⋅ g ⋅ l +1.065 0.037 -0.000 0.072 0.026 0.226 0.047 -0.218 ⋅ p ⋅ l V10 min = 1.2113 ⋅ l a 3 = b 3 = 0.126 0.120 -0.405 -0.068 -0.174 -0.063 -0.034 0.053 ⋅ p ⋅ l V10max = 1.058 -0.305 -0.079 -0.426 0.290 0.105 -0. Tabelul 1 dă valoarea momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare maxime şi minime în fiecare zecime a fiecărei deschideri. Grinda fiind simetrică. Pentru determinarea valorilor momentelor încovoietoare se folosesc relaţiile: M max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 M min = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 Pentru determinarea valorilor forţelor tăietoare se folosesc relaţiile: Q max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅ l Q min = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅ l .474 0.040 -0.118 0.132 ⋅ g ⋅ l −0.034 0.088 -0.039 0.106 -0.067 0.040 0.080 0.502 0.057 0.041 0.000 -0.102 0.105 -0.2000 ⋅ l b 2 = a 4 = 0.605 0.039 -0.273 0.447 ⋅ p ⋅ l V0min = 0.059 0.000 Forţe tăietoare Influenţa lui g β 0.207 -0.014 0.480 -0.074 -0.001 0.328 0.095 -0.188 -0.078 -0.043 -0.065 -0.016 -0.089 0.056 0.005 -0.004 -0.300 0.025 0.152 -0.018 -0.042 0. 10.017 0.026 -0.073 0.099 0.094 -0.106 0.500 0.038 0.260 0.526 0.111 -0.088 0.2113 ⋅ l a 2 = b 4 = 0.091 -0.139 0. Postelnicu & D.120 -0.200 0.109 -0.336 0. Se dau de asemenea reacţiunile maxime şi minime V0.295 0.014 0.045 -0.000 0.046 -0.032 0.591 0.128 -0. Nistorescu .147 0.326 0.204 0.062 0.395 0.026 -0.010 -0.049 -0.974 ⋅ g ⋅ l −0.033 0.395 ⋅ g ⋅ l +0.072 -0.050 -0.577 -0.100 0.004 -0.020 0.073 0.005 -0.099 0.143 -0.105 -0.014 0.194 ⋅ p ⋅ l Punctele fixe: b1 = a 5 = 0.008 0.974 ⋅ g ⋅ l +1. tabelul se opreşte la secţiunea 25 (jumătatea grinzii).068 0.245 -0. 20.072 -0.050 -0.505 -0.274 -0.030 0. precum şi distanţele punctelor fixe.069 0.400 0.059 -0.204 Influenţa lui p γ -0.111 -0.043 -0. 10 şi 20).103 0.171 0.354 0.447 0.046 b 0.318 -0.195 0. 40 şi 50.272 -0.021 -0.014 0.018 0.028 0.086 ⋅ p ⋅ l V20max = 0.406 0.494 0.167 ⋅ p ⋅ l V20min = 0. V10 şi V20 (în dreptul secţiunilor 0.079 -0.414 0.Structură etajată din beton armat Anexa B GRINDA CONTINUĂ CU 5 DESCHIDERI EGALE. încărcată cu sarcini uniform distribuite permanente şi temporare Grinda se socoteşte împărţită în 50 de părţi egale.053 -0.075 -0.431 -0.079 0.395 ⋅ g ⋅ l −0.030 0.205 -0.620 -0.026 0.522 -0.031 -0.042 0.374 -0. 30.2105 ⋅ l -106- Îndrumător de proiectare – T.032 -0.215 0.037 -0.078 0.042 -0.039 α 0.110 -0. pentru sarcinile uniform distribuite permanente (g) şi temporare (p).075 0.392 -0.085 Influenţa lui p c 0.347 -0.598 0. unde: l1=l2=l3=l4=l5=l Momente încovoietoare Secţiunea 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 20 21 22 23 24 25 Influenţa lui g a 0. reazemele grinzii fiind în dreptul secţiunilor 0.204 Reacţiuni: V0max = 0.

Structură etajată din beton armat Anexa C REZISTENŢE DE CALCUL PENTRU BETON ÎN ELEMENTE DIN BETON ARMAT (N/mm2) Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -107- . Postelnicu & D.

Structură etajată din beton armat Anexa D DIAMETRELE SI ARIILE SECTIUNILOR TRANSVERSALE Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -108- . Postelnicu & D.

ELEMENT PREFABRICAT EP 6 x 1.5 ( greutate 15 kN ) SECŢIUNE 1 . Postelnicu & D.2 Îndrumător de proiectare – T.1 VEDERE DE SUS Structură etajată din beton armat 1 2 Ureche de agăţare 2 1 SECŢIUNE 2 . Nistorescu VEDERE LONGITUDINALĂ Anexa E -109- .

În urma apelării apare ecranul din figura 1. apelarea se face lansând comanda: pframe. în care se vor intoduce: numărul structurii ce urmează a se rezolva. după care se revine în programul principal. Tasta <F1> permite afişarea mesajului HELP specific fiecărei operaţii. Figura 1.exe. Cu tastele săgeţi orizontale se realizează deplasarea cursorului între blocuri iar cu săgeţile verticale la operaţiile din cadrul blocului. Nistorescu .T. descrierea cadrului şi alegerea sistemului de unităţi de măsura în care va lucra programul (metric). în aceeaşi poziţie. . din directorul care conţine P-FRAME-ul. Pe monitor sunt afişate blocurile de operaţii ale programului. Executarea operaţiilor marcate este comandată prin tasta <Enter>. modificarea acestora. Opţiunile iniţiale pot fi schimbate în orice fază de calcul dacă rezultatele nu sunt cele mai potrivite aplicaţiei rulate (inclusiv după afişarea sau tipărirea rezultatelor). Pentru afişarea operaţiilor dintr-un bloc se va apăsa pe tasta <↓> (săgeata jos). iar acestea pot fi reluate de mai multe ori. fiind admise modificări ale datelor introduse. Prin apăsarea tastei <F3> se va deschide fereastra de iniţializare a programului P-FRAME. Tabloul blocurilor şi operaţiilor din meniul principal (master) al programului se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine: de la stânga spre dreapta.110 Îndrumător de proiectare . Succesiunea operaţiilor menţionată mai sus nu este obligatorie. După introducerea acestor date se va intra în meniul programului care guvernează practic toate comenzile privind introducerea datelor. Lansarea în execuţie a programului P-FRAME. *) Prezentul capitol detaliază doar informaţiile necesare calculului structurii considerate.Structură etajată din beton armat Anexa F INDICAŢII PRIVIND CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL CU PROGRAMUL P-FRAME *) Presupunând că P-FRAME este instalat pe sistemul de calcul. de sus în jos. Postelnicu & D. efectuarea calculelor şi afişarea rezultatelor. Modul de operare în fiecare bloc şi operaţie este detaliat în continuare.

Eliberează prima dată butonul sting. Nistorescu . e) <F10> comută un extra set de taste Fn în Geometrie Noduri.număr secţiuni (maxim 99).număr noduri (maxim 700). c) Apăsând butonul stâng la un nume Fn se execută şablonul dat. total sections . ( Fn = tastă funcţională F1…F12 ). Următoarele opţiuni se referă la: unităţile de măsură (metric sau imperial). Meniul principal (master) şi blocul Geometry. c) <Ctrl> → si <Ctrl> ← permite afişarea ecranului vecin. În cazul în care se introduc aceste date vor apare în toate tipăririle la imprimantă. Îndrumător de proiectare .număr cazuri de încărcare (maxim 99).număr combinări ale cazurilor de încărcare (maxim 99).Structură etajată din beton armat Anexa F Geometria structurii În P-FRAME. total ld combination . b) <Ins> previne scrierea peste caractere in timpul editării. Figura 2. trebuie iniţializaţi parametrii structurii înaintea introducerii de date în tabelele ulterioare.T. total materials . Acţiunea mouse-lui pentru editare tabele: a) Apăsând butonul drept al mouse-lui într-o coloana sau celulă se scrie valoarea memorata de <F8>.număr legături elastice (maxim 200). De asemenea se introduc (opţional) descrierea lucrării. total springs . d) <Ctrl> + <PgDn> permite afişarea ultimului ecran al tabelului. optimizarea numerotării (dacă se introduce „Y“ programul va renumerota intern nodurile pentru o optimizare eficientă a analizei) şi cazul 1 de încărcare = încărcarea din greutatea proprie a structurii (în cazul în care se activează această opţiune celelalte ipoteze vor începe de la numărul 2). Postelnicu & D.număr bare (maxim 999). Combinaţii de taste pentru editare tabele: a) <Ctrl> + <E> permite editarea în interiorul celulelor.număr materiale (maxim 25). descrierea cadrului şi numele utilizatorului. b) Apăsând ambele butoane se obţine o celula goala (= 0). total ld cases .111 - . total joints . • • • • • • • În Geometry / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 3): total members .

Grade de libertate. Figura 4. În Geometry / Joint se vor introduce: cordonatele globale pe direcţiile X şi Y. precum şi gradele de libertate ale nodului pe direcţiile X. <F5> REPT – Repetă date într-o coloană. Nistorescu . Introducerea datelor în fereastra Joint Geometry. <F6> PGEN – Crează seturi de noduri folosind coordonate polare. <F8> TRAN – Translatează geometric nodul în oricare direcţie globală. iar pentru un grad de libertate blocat se introduce „0“. <F6> GEN – Generează linii de date. Pentru un grad de libertate liber valoarea care se introduce este „1“. Introducerea datelor în fereastra Initialize Geometry. Y şi Z (vezi figura 4). <F9> REFL – Reflectă geometric nodul faţă de o axă paralelă cu axa globală X sau Y. <F7> ZOOM – Te duce la un numar de linie particular din tabel.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 3. <F8> STOR – Memorează valoarea din dreptul cursorului. . Postelnicu & D. Introducerea nodurilor.112 - Îndrumător de proiectare . <F7> ROT – Permite o rotaţie a unei părţi a structurii. <F5> FILL – Depozitează noduri echidistant între o pereche de noduri. În tabelul de mai jos se prezintă diverse reazeme şi configuraţia gradelor de libertate corespunzütoare acestor reazeme. Coordonatele nodurilor se pot introduce mai uşor cu ajutorul tastelor funcţionale de mai jos. <F9> RCL – Recheamă şi depozitează valoarea memorată.T. <F10> Comută un extra set de taste funcţionale (vezi în continuare).

momentul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 4 (dată obligatorie pentru toate tipurile de analiză).Structură etajată din beton armat Anexa F Tip reazem Grade de libertate ale nodului X Y Z 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 Tabelul 1 În Geometry / Property se introduc (vezi figura 5): X – sectional area . Pentru a obţine calculul eforturilor tangenţiale în fiecare din cele trei tipuri de analiză. • plastic mom capacity .113 - . . Introducerea datelor în fereastra Property Geometry.modulul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 3 (dată necesară pentru a obţine calculul eforturilor de încovoiere si axiale). • Figura 5. momentul plastic capabil poate fi luat ca produsul tensiunii şi modulul plastic de rezistenţă. • mom.aria de forfecare în mm² (dată obligatorie dacă se doreşte să fie calculate deformaţiile datorate forţei tăietoare).se poate lăsa celula goală). pentru celelalte două tipuri de analiză liniar elastică şi stabilitate . • shear area . Nistorescu .aria secţiunii transversale în mm² (dată obligatorie pentru toate tipurile de calcul).modulul de elasticitate (modulul lui Young) în Mpa (1MPa=1N/mm²) (dată obligatorie pentru toate cele trei tipuri de analiză).T. trebuie introdusă aria de forfecare pentru fiecare secţiune. inertia . Îndrumător de proiectare .momentul plastic capabil în kNm (dată obligatorie pentru analiza plastică a structurii. • section mod . Postelnicu & D. • În Geometry / Material se introduc (vezi figura 6): Young Mod .

Structură etajată din beton armat Anexa F • • • • Shear Mod .modulul de elasticitate transversal în MPa (modulul de forfecare este necesar numai pentru analiza liniară elastică. Alocarea unui număr de atribut diferitelor părţi ale structurii permite selectarea uşoară a acelor părţi când se afişează sau tipăresc diagrame. section number – număr secţiune. greater joint – al doilea nod. Postelnicu & D. Nistorescu . Coeff exp . O valoare „0” creează o legătura articulată la capătul barei (momentul încovoietor nu este transmis prin nodul de legătura).T. O valoare „1” face capătul barei încastrat. Ştergerea unei bare se poate face prin alocarea unui atribut „0”. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al materialului.densitatea materialului în kN / m³ (valoarea densităţii este necesară numai dacă s-a specificat în iniţializarea geometriei cazul 1 de încărcare = greutatea proprie a structurii. material number – număr material. greater end type – tip de legătură pentru al doilea nod. şi când se tipăresc rezultate. şi numai dacă se doreşte ca programul să calculeze deformaţiile de forcecare). Fy yield – eforturi de curgere în MPa (valoarea este necesară numai dacă se intenţionează a se face un calcul plastic). attribute type – număr atribut. Introducerea datelor în fereastra Material Geometry. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea analizei. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi materiale introduse în Initialize Geometry. Se introduce numărul nodului mai mic în coloana din stânga şi numărul nodului mai mare în coloana din dreapta. Programul va ignora contribuţia barei la matricea de rigiditate in timpul analizelor ulterioare. Prin convenţie numărul din coloana stânga trebuie să fie mai mic decât numărul din coloana dreapta.coeficient de dilatare (dată necesară numai dacă se intenţionează aplicarea încărcărilor termice. • • • • • • • În Connectivity Geometry se introduc (vezi figura 7): lower joint – primul nod. datele din această coloană sunt împărţite prin un milion). O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea calculului. atât pentru analiza liniara elastica cit si pentru cea plastica. . aplicabilă numai în calculul elastic şi plastic). Density . Figura 6. lower end type – tip de legătură a primului nod. O bară este definită prin două noduri la care ea este ataşată. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al proprietăţii secţiunii.114 - Îndrumător de proiectare . începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi secţiuni introduse în Initialize Geometry.

115 - . Celulele „From-To-Step” definesc setul original (ale cărui valori au fost deja introduse). Postelnicu & D. FROM: Primul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată. FUNCTIA REPETA <F5> Funcţia repeta permite generarea de date in jos intr-o coloana. Pasul între numerele de linie succesive pentru setul definit. FROM: TO: STEP: NO. TASTE FUNCTIONALE Dependent de cum s-au numerotat nodurile. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (From-To-Step şi No. Valorile introduse se pot repeta în jos într-o coloana sau schimba incremental. STEP: Pasul între numerele de linie succesive a datelor ce urmează a fi generate (numai întregi pozitivi). <F5> REPT si <F6> GEN pot fi foarte folositoare in acest caz. Numărul de seturi ce urmează a fi generate plus 1 (setul predefinit). Se apasă <Ins> pentru a începe şi <Del> pentru a anula. Nistorescu . Sets) Aceasta funcţie generează linii de date in seturi. INCREMENT: Incrementează sau decrementează valorile succesive.T. Ultimul număr de linie din setul definit.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 7. SETS: Primul număr de linie din setul definit. |<Del> {editare off} = Parasire sablon |<Del> {editare on} = Sterge caracter | Butonul sting pe nume Fn = <Ins> | Ambele butoane (pe nume Fn) = <Del> <Ctrl> <E> = Mod Editare On / Off <Esc> = Celula Blank <Ins> = Incepe functia Ambele butoane (in celula) = <Esc> FUNCTIA GENEREAZA <F6> (Increment) Aceasta celula defineşte pasul între primul număr de linie a seturilor de date succesive. Introducerea datelor în fereastra Connectivity Geometry. Îndrumător de proiectare . se poate beneficia de avantajul unor taste de generare. TO: Ultimul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată (acest număr trebuie sa fie mai mare decât valoarea din celula „FROM”). Dacă se doreşte repetarea valorile. se introduc „0” în celula „Increment”.

numărul total de noduri incărcate. Introducerea datelor în fereastra Initialize Loads. În Loads / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 9): loaded joints . DB etc. Postelnicu & D.bare încărcate. Ea va apărea in multiple tabele.116 Îndrumător de proiectare . Încărcări. loaded members . support settlements . Când aceasta fereastra de dialog apare. Figura 8. FROM = 3 şi INCREMENT = 7. Nistorescu . FUNCTIA GENEREAZA <F6> (DA.T. După introducerea datelor de iniţializare pentru încărcări. Prima linie de date ce va fi generata va începe la linia numărul10. Este singura tasta funcţionala care nu apare niciodată pe ecran.Structură etajată din beton armat Anexa F Exemplu. există câteva opţiuni: . Apăsând <F10) se activează un alt set de taste funcţionale in Geometrie Noduri.scurtă descriere a fiecărui caz de încărcare. Nu contează (din punct de vedere al iniţializării) câte încărcări se vor aplica pe un nod sau o bara.tasări de reazem. describe load case . va apărea o fereastră de dialog pentru cazuri de încărcare.) DX incrementează coloana cu valori a setului predefinit pentru fiecare nou set care este generat. Figura 9.. Blocul operaţional Loads. şi în câteva ferestre de dialog.

(perpendiculară). Introducerea datelor în fereastra Joint Loads. Figura 10. Se introduce numărul nodului pe care se intenţionează aplicarea unei încărcări. Încărcarea înclinată este uniform distribuită în lungul barei.T.Structură etajată din beton armat Anexa F dacă se apasă <F2> Anulat. se introduc toate încărcările pe aceeaşi linie. Postelnicu & D. Dacă s-au introdus descrieri ale cazurilor de încărcare în Iniţializare Încărcări. O încărcare orizontală este distribuită uniform în lungul proiecţiei barei pe axa barei Îndrumător de proiectare . sloped UDL kN/m slope – încărcare uniform distribuită înclinată ce acţionează în direcţia Y şi se referă deseori la o încărcare gravitaţională. dacă se accepta numărul cazului de încărcare afişat apăsând <F3> Începe. Se introduce numărul barei pe care se intenţionează a se aplica încărcarea. se apasă <F3> Începe. un titlu corespunzător cazului de încărcare va apare deasupra în fereastra de dialog când se apasă una din tastele funcţionale incrementale. Programul nu va accepta duplicarea numărului de bara în coloană. Când numărul cazului de încărcare dorit a fost afişat. Direcţia pozitivă de încărcare corespunde cu direcţia axei globale pozitive. se va ajunge la tabelul cazului de încărcare potrivit. Nistorescu . atâta timp cât nu sunt duplicate. În Loads / Member se introduc următoarele date (vezi figura 11): member number – număr bara încărcată.încărcările din nod acţionează corespunzător cu axele globale. atunci se revine la meniul încărcări. se introduc în aceeaşi linie.117 - . Programul nu va accepta acelaşi număr de nod in coloana cu numărul nodului. horizontal load şi vertical load . Dacă mai mult decât o încărcare urmează a fi aplicata unui anumit nod. Se pot introduce numerele nodurilor încărcate în orice ordine. Daca mai mult decât un tip de încărcare urmează a fi aplicată la o bara particulară. O încărcare pozitiva cu rotire acţionează in sens orar. schimbarea numărul cazului de încărcare ce este afişat prin scrierea directă a numărului sau apăsând una din tastele funcţionale: <F4> Increment si <F5> Decrement. În Loads / Joint se introduc următoarele date (vezi figura 10): loaded joint – număr nod încărcat. Proj UDL kN/m horiz – încărcare uniform distribuită orizontală ce acţionează în direcţia Y. torsional load – încărcare cu rotire de nod. şi se referă deseori la încărcarea din zăpadă.

Încărcarea triunghiulară inversă. Se creează o încărcare triunghiulară de sens invers dar egală în valoare absolută cu încărcarea dorită. Încărcarea trapezoidală. distribuţia încărcării creste liniar din zero spre maxim (valoarea introdusa in celula). IUD orizontală acţionând pe o bară orizontală va avea acelaşi efect ca şi încărcarea înclinată (gravitaţională). În schimb. Introducerea datelor în fereastra Member Loads.1. Încărcări parţiale. Încărcările punctuale acţionează în direcţia globală Y. trebuie folosite noduri fictive. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. Poziţia lor in lungul barei. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. Direcţia pozitivă a axei locale X a barei este definită ca pornind de la nodul mai mic spre nodul mai mare. Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara şi sunt introduse relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. Pentru a obţine efectul unei încărcări triunghiulare a cărei distribuţie creşte din nodul mai mare spre nodul mai mic. Figura 11. Se combina o încărcare triunghiulara cu o „IUD” perpendiculară. Dintr-un capăt de bara (nod mai mic) spre altul (nod mai mare). Încărcările termice pot fi folosite pentru a modela bare pretensionate.118 Îndrumător de proiectare .1). point load . . triangular kN/m – încărcarea triunghiulară.Structură etajată din beton armat Anexa F X. Ele trebuie să aibă un cod GLD (1. Postelnicu & D. O IUD acţionând pe o bară verticală nu va avea nici un efect. trebuie introduse o combinaţie de încărcări triunghiulară şi perpendiculară.încărcare locală uniform distribuită (perpendiculară) Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara si sunt distribuite uniform. O încărcare termică pozitivă va cauza lungirea barei în lungul axei sale locale X.încărcări punctuale (maxim 3 pe bară). se introduce distanţa din numărul nodului mai mic al barei la poziţia încărcării în lungul barei. O valoare negativa va cauza contracţia barei.T. Încărcarea este introdusa relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. local UDL kN/m parll – încărcare locală uniform distribuită (paralelă) Aceasta este o încărcare axială şi acţionează paralel cu axa locală a barei X. şi o încărcare perpendiculară egală cu valoarea respectivă. Dacă se doreşte introducerea unei încărcări numai in lungul unei părţi a barei. Aşadar. oricum. local UDL kN/m perp . Nistorescu . nu este introdusă în concordanţă cu sistemul de coordonatele globale. thermal change – încărcarea termică.

4) Ajunge la un meniu diferit (sau program. 2a) Apăsarea combinaţiei <Alt>+<x> unde „x” este prima litera a meniului dorit. P-FRAME are trei meniuri: Principal (Master).119 - . Sistemul de meniuri (Menus). cerând informaţii suplimentare. Blocul operaţional Analyze. plastic – calcul plastic (element finit liniar cu comportare elasto-plastică). sunt două metode: 1) Folosirea tastelor cu săgeţi. Ele trebuie sa aibă un cod GLD (1. Daca se plănuieşte rularea unei analize de stabilitate pe cazul de încărcare curent. stability – calcul de stabilitate (stadiul II neliniar).Structură etajată din beton armat Anexa F Mai mult decât trei încărcări punctuale: 1. 2b) După afişarea meniului.1). Tiparire (Print) şi Diagrame (Diagrams). 3) Afişa o fereastra de dialog. daca există instalat şi Ptools). Figura 12. nu trebuie să introduci nici o încărcare pe bare. Se folosesc noduri fictive. Se introduc încărcări pentru diferite cazuri de încărcare şi se combină cazurile de încărcare în combinări de încărcări. Pentru a alege un articol de meniu (fără folosirea mouse-lui). Selectând un articol din meniu se va putea: 1) Ajunge la un tabel. se poate afişa un submeniu. Daca mai multe articole în meniu încep cu aceeaşi literă. Îndrumător de proiectare . Blocul operaţional Analyze prezintă opţiunile (vezi figura 12): linear – calcul liniar elastic. se poate apăsa tasta <x> de doua ori. Nistorescu . La orice articol de meniu. Postelnicu & D.1.T. se apasarea tastei <x> unde „x” este prima literă a meniului dorit. 2) Tipări alegerea făcută. 2.

De asemenea selectează înfăşurătoarea pe o singură bară. Calibrated Choice – Alegerea calibrării. cazurile de încărcare (nivele) şi combinări pentru diagrame şi tipărire. Ranges – Intervale. Netezirea este oricum limitată.Structură etajată din beton armat Anexa F După efectuare anFigura 13. Max Deflection / force display size (cm) – Deplasare Maximă / Mărimea Forţelor Afişate. deplasărilor. Dacă se alege un interval de integrare prea mare. reazeme. Un interval de integrare mic. numere bare. Determină intervalul de bare. informaţiile grafice afişate pot fi invalide în lungul barei. (vezi figura 14): Figura 14. Fereastra Display Factors. Postelnicu & D. Selectează calibrarea modului de ieşire: video sau imprimanta. Selectează diagrame multi . Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice).bară sau o singură bară. şi forţelor. e sunt disponibile câteva alizei elastice. Force Diagrams Magnification Factor – Factor Mărire În Diagrame Forţe. Undeformed Geometry Scale Factor – Factor Scară Geometrie Nedeformată. Automate – Automat. În Diagrams / Options / Display Factors există următoarele opţiuni. Nistorescu . Controlează factorii de scară ai geometriei nedeformate. depinzând de rezoluţia plăcii grafice.Afişare integrală. cum ar fi încărcări de intrare. se înmulţeşte cu factorul de conversie din dreapta sus a ecranului (foii). Alegerea este prioritară setării din Configurare Echipamente până când se reanalizează structura. De asemenea determină netezimea sau acurateţea diagramelor. Determină dacă informaţii suplimentare vor fi afişate în diagrame. scalare automată sau definită de utilizator. tipărirea în grup sau individuală. se va aştepta mai mult până când programul desenează diagramele pe ecran. în meniuri Diagram opţiuni (Options). Acest factor scalează structura în forma nedeformată.120 - Îndrumător de proiectare . Prin reducerea mărimii intervalului. Acest factor scalează forţele interne pe bare (sau forma deformată) aşa cum apar pe ecran. Display All .T. Aceasta opţiune permite setarea mărimii maxime a afişării (delta) . se înmulţesc lungimile structurii cu factorul de conversie din partea de sus dreapta a ecranului (sau foii). etc. Force Diagrams Integration Interval – Interval Integrare În Diagrame Forţe. Sistemul demeniul (Menus). Pentru a calcula distanţe pe ecran. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). va încetini viteza cu care programul va desena diagramele. Pentru a calcula mărimea acestor forţe. Display Factors – Factori Afişare.

secţiunii. „ALT + P” format – Format „ALT + P”. cu valoarea introdusa în aceasta celula. În Diagrams / Options / Calibrated Choice există următoarele opţiuni. Îndrumător de proiectare . numai că deplasările sau forţele vor apare mai mult calitative decât cantitative. Fereastra Display All. Nu se pot afişa în acelaşi timp numerele barelor. a atributului afişat în lungul barei. Se alege format „P” dacă se doreşte unor tipăriri cantitative în mod portret. încărcările sunt grupate pe niveluri de încărcare. Un „0” nu înseamnă că nu se pot vedea diagramele pe ecran. „P” format – Format „P”.T. Postelnicu & D. secţiunilor sau materialelor în acelaşi timp cu numerele atributelor. Pentru calculul ne-liniar. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Anexa F deplasărilor sau forţelor.121 - . (vezi figura 16): „Video” format – Format Video. moment în care programul modifică setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. Se introduce „1” dacă se doreşte măsurarea deplasărilor şi forţele cantitativ pe ecran (numai analiza liniara si plastica). Se alege formatul „ALT + P” dacă se doresc tipăriri cantitative în mod peisaj. barei. Pentru a afla deplasarea sau forţa maximă din diagrama. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. materialului. În Diagrams / Options / Display All (vezi figura 15) se introduce „1” dacă se doreşte afişarea numărului nodului. De asemenea se poate afişa un caz particular de încărcare. se înmulţeşte factorul de conversie care este scara din dreapta sus a ecranului (sau foii). moment in care programul modifica setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. Figura 15. Pentru a anula aceasta opţiune se setează maximul la zero.

). Afişare interval de bare. . Aceasta opţiune permite trimiterea la imprimanta a tuturor diagramelor din meniul ales (geometrie deformata. Fereastra Automate Choice. Postelnicu & D. combinări de încărcări (nivel încărcare pentru ne-liniar) si date de intrare care sunt specificate în Opţiuni Interval. fără a trebui verificată scara de fiecare dată. în intervalul tuturor cazurilor de încărcare.122 - Îndrumător de proiectare . apoi se alege dintre forţe pe acelea care se doresc văzute. iar apoi se alege dintre forţe pe acelea pe care se doreşte a se afişa. (vezi figura 17): Scale multi member diag. Send all diagram to printer – Diagrame la imprimantă. Se introduce „1” dacă se doreşte afişarea înfăşurătorii forţelor. nivelul sau combinarea aferentă. nivelelor sau combinărilor) plus cazul de încărcare. cazuri de încărcare. Fereastra Calibrated Choice. cursorul se va afla în punctul din lungul barei unde apare cea mai mare forţă în valoare absoluta. Draw single member force envelopes – Înfăşurătoare pentru o singură bară. Pentru înfăşurătoare fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. nivele sau combinări. Nota: Programul nu poate să afişeze simultan diagrame forţe şi înfăşurătoare. În special pentru tipărire. Pentru diagrame fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. Un interval mai mic poate genera o înfăşurătoare mai exactă. În Diagrams / Options / Automate Choice există următoarele opţiuni.T. forte axiale. această opţiune permite revederea si compararea diagramei pentru o singura bara şi înfăşurătoare în manieră vizuală. Fix single member scale over range – Fixează scara pentru intervalul de bare. Nistorescu . Figura 17.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 16.Diagrame forţe pe o singură bară. Se introduce „1” dacă se doreste a se vedea diagrame forte. pentru cazuri de încărcare. programul afişează şi modifică poziţia cursorului în lungul barei. afişând în acelaşi timp forţa maximă şi minimă (in intervalul tuturor cazurilor de încărcare. Incrementul prin care cursorul se mişcă este determinat prin intervalul de integrare (specificat in Opţiuni Factori Afişare). to fit screen – Scalare automată. tensiuni normale etc. Asigură ca fiecare diagramă multi-bară să încapă în limitele ecranului (sau foii). Scalarea automată ignoră toate opţiunile Factori Afişare exceptând intervalul de integrare. nivele sau combinări aşa cum sunt definite în Intervale (Rangers). Când se afişează prima dată înfăşurătoarea. De fiecare dată când se mişcă cursorul (taste cu săgeţi). Draw single member force diagrams .

Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ PLACA EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G2 250 x 500 Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -123- .

Nistorescu . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G5 400 x 1000 EXTRAS DE ARMĂTURĂ STÂLPI -124- Îndrumător de proiectare – T.

1996. Bucureşti. Bucureşti. STAS 10101/0-75: „Acţiuni în construcţii.: „Beton armat (note de curs). beton armat şi beton precomprimat”. Pavel. Partea a II-a. Dumitrescu. Bucureşti. Postelnicu. 1993. 1981. T. R.: „Beton armat (note de curs).Structură etajată din beton armat Bibliografie BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [ 10 ] [ 11 ] [ 12 ] [ 13 ] STAS 10107/0-90: „Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton. 1965. T. Partea I. Proprietăţile fizico-mecanice ale betonului şi armăturii. Partea I-a “.: „Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale de beton armat “. STAS 10101/2A1-87: „Acţiuni în construcţii. T. industriale şi agrozootehnice”. M. ICB. Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat. ICB. Calculul elementelor din beton armat “. Prescripţii de calcul şi alcătuire”. Nistorescu -125- .. Agent. D. STAS 10101/0-77: „Acţiuni în construcţii. UTCB. Comportarea elementelor din beton armat la solicitări”.. Avram. STAS 10107/2-92: „Construcţii civile. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente”. Editura Tehnică.: „Construcţii din beton armat. M.. industriale şi agricole. 1992. STAS 10101/1-78: „Acţiuni în construcţii. Editura Tehnică. P10 – 86: “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” Îndrumător de proiectare – T. STAS 10101/21-92: „Acţiuni în construcţii.. C. Bucureşti. Bucureşti. Postelnicu & D. C. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile. Munteanu. Postelnicu. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale “. Clasificarea şi gruparea acţiunilor “.: „Grinzi continue“. Postelnicu. Încărcări date de zăpadă”. Munteanu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful