Tudor POSTELNICU

Daniel NISTORESCU

Editura MATRIX

PREFAŢĂ
Pregătirea studenţilor în ingineria structurală întâmpină dificultăţi ca urmare a lipsei unor materiale auxiliare pregătirii teoretice care să demonstreze aplicarea practică a modelelor şi metodelor de calcul al eforturilor şi de dimensionare a elementelor structurale, ca şi aplicarea regulilor de alcătuire constructivă a acestor elemente. Această lacună în activitatea de instruire a studenţilor se repercutează în lipsa de îndemânare în abordarea problemelor practice de proiectare constatată de multe ori la absolvenţii facultăţilor de construcţii, mult peste cea care poate fi considerată firească la inginerii începători. Prezentul Îndrumător este primul dintr-o serie aflată în stadiu avansat de elaborare care urmează să trateze aspectele esenţiale care intervin la proiectarea structurilor de beton armat curent: structuri etajate în cadre, cu pereţi structurali şi hale parter din elemente prefabricate. Îndrumătorul prezintă toate etapele semnificative care intervin la proiectarea unei structuri industriale în cadre de beton armat cu deschideri mari. Ca urmare a asocierii cu pereţi de rigiditate şi rezistenţă mare la forţe laterale, cadrul de beton armat se proiectează numai pentru încărcări gravitaţionale. Planşeele sunt realizate din plăci de beton armat pe o direcţie şi grinzi secundare rezemate pe grinda cadrului principal. În cadrul îndrumătorului se demonstrează cum se conduc operaţiile de predimensionare, apoi cum se realizează schematizarea (modelarea) structurii pentru calcul, cum se stabilesc încărcările de calcul şi cum se grupează şi se distribuie acestea pentru obţinerea eforturilor secţionale maxime, cum se efectuează operaţiile de dimensionare. Se tratează toate elementele care alcătuiesc structura construcţiei: plăcile planşeelor, grinzile secundare, grinzile, stâlpii şi fundaţiile cadrului principal. O atenţie specială se acordă alcătuirii constructive a elementelor structurale şi realizarea planurilor cu detaliile de execuţie, inclusiv a extraselor de armături. Prezentarea nu se limitează la însuşirea unor reguli, ci este însoţită de numeroase explicaţii şi comentarii care permit înţelegerea profesionistă a tuturor operaţiilor de proiectare. Îndrumătorul cuprinde şi mai multe anexe cu date ajutătoare, între care şi o anexă F, care explică aplicarea programului P- Frame la realizarea calcului structural. Sperăm că Îndrumătorul se va dovedi util studenţilor la elaborarea proiectelor de an şi de diplomă. Apreciem de asemenea, că îndrumătorul poate fi util şi inginerilor proiectanţi cu mai puţină experienţă. Autorii

Structură etajată din beton armat

Cuprins

CUPRINS
1. Tema proiectului. 2. Predimensionarea elementelor structurale. 2.1. Introducere. 2.2. Predimensionare pe criterii de rigiditate. 2.3. Predimensionare pe criterii de rezistenţă. Planşeu peste parter. 2.3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 2.3.2. Predimensionarea plăcii. 2.3.3. Predimensionarea grinzii secundare. 2.3.4. Predimensionarea grinzii principale. 2.4. Predimensionarea grinzii de acoperiş. 2.5. Predimensionarea stâlpilor. 2.5.1. Evaluarea încărcărilor din acoperiş. 2.5.2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi . 2.6. Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi. 3. Proiectarea plăcii. 3.1. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. 3.2. Schema de calcul. 3.3. Calculul momentelor încovoietoare. 3.4. Dimensionarea armăturii de rezistenţă. 3.5. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. 3.6. Alegerea armăturii. 3.7. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Extras de materiale. 4. Proiectarea grinzii secundare curente G2. 4.1. Schema statică. 4.2. Evaluarea încărcărilor. 4.3. Calculul eforturilor. 4.4. Calculul armăturii longitudinale. 4.5. Calculul armăturii transversale. 4.6. Prevederi constructive. 4.6.1. Armături longitudinale. 4.6.2. Armături transversale. 4.6.3. Ancorarea armăturilor. 4.6.4. Înnădirea armăturilor. 4.6.5. Grosimea stratului de acoperire cu beton al armăturilor. 5. Calculul cadrului transversal. 5.1. Schema de calcul. 5.2. Caracteristici geometrice bare. 5.3. Încărcări pe grinzi. 5.3.1. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului. 5.3.2. Încărcări uniform distribuite pe grinzi. 5.3.3. Încărcări concentrate. 5.4. Ipoteze de încărcare. …6 …9 …9 …10 …10 …10 …11 …13 …15 …17 …18 …18 …18 …22 …24 …24 …24 …25 …26 …27 …29 …31 …33 …33 …33 …34 …35 …39 …41 …41 …43 …43 …45 …47 …48 …48 …49 …50 …50 …51 …51 …52

-4-

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

2. Planşa 7: Detalii fundaţii.3. Anexa A. 8. Anexa F. 6. Coeficienţi pentru calculul eforturilor la grinda continuă cu 5 deschideri egale. 7. Valorile lăţimii active a tălpii comprimate la secţiuni T. Planşa 2: Secţiunea longitudinală B – B. Dimensionarea fundaţiilor. Plan cofraj şi armare grindă principală.1. 6.5. Dimensionarea cuzinetului. Armarea transversală.1.2. 8. Diametrele şi ariile secţiunilor transversale ale armăturilor. 8.2. Anexa G. Fundaţia stâlpului marginal. …60 …60 …67 …67 …68 …75 …83 …85 …87 …87 …89 …91 …94 …94 …94 …96 …96 …98 …98 …99 …100 …101 …103 …106 …107 …108 …109 …110 …123 …125 Îndrumător de proiectare – T. 7.1. 8. Armarea cuzinetului.3. Prevederi constructive pentru stâlpi. 6.3.2. 8. 7. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. Dimensionarea şi armarea grinzii principale.1.4. Extrase de armătură Bibliografie Planşa 1: Secţiunea transversală A – A. 8.5. Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat. Armarea longitudinală.3. Dimensionarea şi armarea stâlpilor. Nistorescu -5- .2. 8.2. Dimensionarea cuzinetului. Prevederi constructive. 7. Planşa 4: Plan cofraj şi armare grinda G2 250 x 500.2. 6.3. 8. Calculul armăturii transversale. Fundaţia stâlpului central. Postelnicu & D.1.2. Dimensionarea blocului de beton simplu. Armarea cuzinetului.1. Fişa elementului prefabricat EP 6 x 1.1. Prevederi constructive.2.1.1. Calculul etrierilor de suspendare. 6. Anexa E. 8. 6. Planşa 6: Plan cofraj şi armare stâlpi. Planşa 5: Plan cofraj şi armare grinda G5 400 x 1000.2.2. Indicaţii privind utilizarea programului P-FRAME. 8. 6. Planşa 3: Plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Calculul armăturii longitudinale. Dimensionarea blocului de beton simplu. Anexa D. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate. Anexa C.Structură etajată din beton armat Cuprins 6. Anexa B.

1. Încărcarea utilă este p = 15 kN m2 . cu deschiderea de 6. amenajate în deschiderea centrală. Planşeul de acoperiş este alcătuit din elemente de beton armat prefabricat. Separarea unor categorii de mărfuri face necesară închiderea a două spaţii de 9. Postelnicu & D.00 m . Clădirea este împărţită în 3 tronsoane prin rosturi transversale de dilatare-contracţie. parter şi etaj (P + 1E). Planşeul peste parter este realizat din beton armat monolit.2. Acoperişul este termoizolat cu 5 cm de polistiren.00 = 36. Funcţiunea de depozit a clădirii impune în interior spaţii libere pe suprafeţe relativ mari.00 = 27. grupuri sanitare. cu grinzi principale dispuse transversal şi grinzi secundare longitudinale.00 m . iar hidroizolaţia este de tip curent cu straturi de carton şi bitum.1).2. respectiv axele M şi O. Circulaţia pe verticală şi funcţiunile auxiliare (vestiare.2. 1. Proiectul se referă la tronsonul central al clădirii.2. Aducerea şi evacuarea mărfurilor se realizează prin cele două tronsoane marginale ale clădirii. Secţiunea transversală curentă este prezentată în planşa 1. cu grinzi principale dispuse transversal şi elemente secundare de tip cheson. Alcătuirea clădirii. Pardoseala de la parter şi etaj este realizată din mozaic pe şapă. mici ateliere mecanice) sunt adăpostite de o anexă separată prin rost de clădirea principală a depozitului. Elementele structurii de beton nu se tencuiesc. dimensiuni în plan: transversal: 3 deschideri egale: 3 ⋅ L = 3 ⋅ 9. Nistorescu . 1. • • Date geometrice: înălţimi (libere) de nivel: Hparter = Hetaj = 4. longitudinal: 6 travei egale: 6 ⋅ t = 6 ⋅ 6. Riglele cadrului la parter sunt constituite de grinzile -6Îndrumător de proiectare – T. la fiecare din extremităţile tronsonului: între axele longitudinale 2 şi 3 şi axele transversale H şi K. pe câte două travei. Stâlpii cadrelor sunt realizaţi din beton armat monolit.1.1 Date privind soluţia de arhitectură. Date privind structura de rezistenţă. Închiderea acestor spaţii se face cu zidărie de cărămidă cu grosimea de 25 cm (vezi figura 1.00 m². Finisajele sunt de tip curent.Structură etajată din beton armat Tema proiectului 1. 1. Construcţia este amplasată în oraşul Hunedoara şi are funcţiunea de depozit de mărfuri. Pereţii de închidere sunt realizaţi din fâşii orizontale de BCA.00 x 12.20 m .00 m. Structura verticală de rezistenţă pentru încărcări verticale este constituită din cadre transversale şi longitudinale de beton armat în soluţie mixtă. TEMA PROIECTULUI Se cere întocmirea proiectului structurii de rezistenţă pentru o clădire industrială cu două niveluri.

N mm 2 . Legăturile dintre aceste grinzi şi stâlpi sunt de tip nod rigid. Proiectul se va baza pe calculul eforturilor şi dimensionarea elementelor la starea limită de rezistenţă. 1. 6. 4.5. Nistorescu -7- . neafectat de legături cu pereţii de zidărie. plan cofraj şi armare grinda principală. în gruparea fundamentală. Obiectul proiectului îl constituie planşeul de beton armat peste parter şi cadrul transversal curent din axul L. În acest scop zidăria este întărită cu sâmburi de beton armat. dimensionarea plăcii. Pentru Hunedoara intensitatea normată a încărcării dată de zăpadă este: n pz = 0.20 m de la faţa terenului natural. plan cofraj şi armare fundaţie. Îndrumător de proiectare – T. 5. grinzii secundare şi a cadrului transversal din axul L al construcţiei. 3. secţiune transversală şi longitudinală. Nucleele realizate de conlucrarea pereţilor de zidărie cu elementele cadrului sunt proiectate pentru a prelua în întregime forţele laterale (cutremur sau vânt). 4. Proiectul va cuprinde: A – piese scrise: 1.96 kN m2 . 2. oţel OB 37 (pentru armarea transversală). plan cofraj şi armare grinda secundară. dimensionarea fundaţiei. predimensionarea elementelor.piese desenate: 1. Materiale utilizate: beton Bc 25 (pentru structura de rezistenţă). intr-un strat de argilă cu presiunea convenţională de calcul în gruparea fundamentală pconv = 0. Este de menţionat că zona seismică F este zona în care intensitatea seismică de calcul este cea mai mică de pe teritoriul României (vezi Normativ P-100-92).Structură etajată din beton armat Tema proiectului principale şi grinzile secundare care se descarcă direct pe stâlpi.3 1. B .[7] Fundaţiile sunt realizate sub formă de blocuri de beton simplu şi cuzineţi de beton armat pentru stâlpi şi sub formă de tălpi din beton armat în cazul pereţilor din zidărie.3. Legăturile riglelor de capătul stâlpilor sunt de tip articulaţie. oţel PC 52 (pentru armarea longitudinală). plan cofraj şi armare stâlpi. beton Bc 20 (pentru fundaţii). 2. Fundarea se poate face începând cu adâncimea de 1. plan cofraj şi armare planşeu peste parter. Conţinutul proiectului. Riglele cadrului la etaj sunt constituite de grinzile principale în direcţie transversală şi de ansamblul elementelor secundare în direcţie longitudinală. Ca urmare a particularităţilor de alcătuire a clădirii la dimensionare se ia în considerare numai acţiunea încărcărilor verticale. Postelnicu & D. evaluarea eforturilor secţionale. 3.

00 6.00 6.00 A 6.00 Tema proiectului 1 J K L M N O H .00 2 Figura 1.00 6.00 3 B B 9.00 6.1. Îndrumător de proiectare – T.00 6. Poziţionarea elementelor structurale verticale.-8- POZIŢIONARE ELEMENTE STRUCTURALE VERTICALE A Structură etajată din beton armat 4 9. Postelnicu & D. Nistorescu Pereţi dede zidarie de caramida pereti zidărie de cărămidă Întăriţi cu sâmburi şi centuri întariti cu sâmburi si centuri 9.

în vederea limitării deformaţiilor elementelor. mai exact de rapoartele de rigidităţi ale elementelor structurale. dimensiunile secţiunilor de beton ale elementelor structurale.00 m este de a dispune grinzi principale pe direcţia transversală (pe deschiderea de 9. dacă numărul de necunoscute ar cuprinde şi dimensiunile secţiunii de beton ale elementelor.50 m.28 m conform schiţei din figura 2. Nistorescu -9- . • pe criterii de rezistenţă. grinzi principale şi secundare). Structurile de beton armat. stabilite funcţie de natura elementelor (plăci. La dimensionarea elementelor structurale prin metoda aproximativă de calcul [1] [10] se dispune numai de 2 condiţii (2 ecuaţii de echilibru) în cazul solicitării de încovoiere cu sau fără forţă axială şi de numai una. în vederea obţinerii unei soluţii economice. sub cele admise pentru exploatarea normală a clădirii. Introducere. Procedând în acest fel.1.00 – 2. 3. criteriile simplificate din această categorie se exprimă ca rapoarte minime între înălţimea secţiunii şi deschidere. sunt. este necesar să se detalieze concepţia de alcătuire a acestuia. într-o primă aproximaţie. static nedeterminate. Ca urmare acestea trebuie să fie apreciate în prealabil. Pentru a fi economic. deschiderile plăcilor trebuie să fie cuprinse între 2. de regulă. în cazul solicitării de forţă tăietoare. aşa cum este cea care face obiectul acestui proiect. se prevăd grinzi secundare la deschideri interax de 2. În consecinţă.1.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2. în faza de predimensionare calculul eforturilor pe baza cărora se determină preliminar dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor se face pe scheme simplificate de încărcare. Predimensionarea (proiectarea preliminară) este un ansamblu de operaţii prin care se stabilesc. cu atât modificarea lor în fazele următoare ale proiectării va fi mai puţin însemnată. 2. Înainte de a proceda la predimensionarea componentelor structurale ale acestuia. O soluţie raţională de alcătuire a planşeului*) printr-o reţea de stâlpi cu traveea de 9. Predimensionarea secţiunilor de beton este necesară din mai multe motive: 1.00 m) şi o serie de grinzi secundare longitudinale care reazemă pe grinzile principale. [11] Îndrumător de proiectare – T. Prin aceasta placa este împărţită în panouri la care raportul laturilor este mai *) Concepţia şi criteriile de alcătuire a planşeelor se studiază în cadrul cursului de “Construcţii din beton armat”. De aceea această încărcare trebuie să fie cât mai bine apreciată încă din fazele de început ale proiectării. Postelnicu & D. Predimensionarea se poate baza pe două categorii de criterii şi anume: • pe criterii de rigiditate minimă. Una dintre încărcările care acţionează structura este greutatea proprie a elementelor structurale. În temă s-a indicat modul general de alcătuire a planşeului peste parter. Numărul de ecuaţii ar fi prea mic. distribuţia şi valorile eforturilor depind de rigidităţile elementelor.00 x 6. Cu cât aprecierea iniţială a dimensiunilor necesare ale elementului este mai bună. la deschiderile şi încărcările utile cum sunt cele indicate în temă. la limită nulă. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 2. respectiv de dimensiunile acestora. caracterizate de procente de armare potrivite funcţiei şi mărimii elementelor.

Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n Tipul încărcării Încărcări permanente greutate propie 0. Nistorescu .500 [kN / m ] Îndrumător de proiectare – T. hgs = t 6000mm = = 500 ÷ 600 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 ⇒ hgs = 500 mm ⇒ bgs x hgs: 250 x 500 bgs 500mm h = = = 200 ÷ 250 mm 2÷3 2÷3 ⇒ bgs = 250 mm La grinzile monolite. 2. Postelnicu & D.300 3. hp = do 2035 mm = = 58. Evaluarea încărcărilor planşeului peste parter. paralelă cu latura scurtă. Grinzi secundare.1 mm 35 35 ⇒ hp = 60 mm La clădiri industriale se recomandă h p ≥ 80 mm . Grinzi principale. 2. Placa.traveea t = 6 m .2 Predimensionare pe criterii de rigiditate.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente mare ca 2.500 15. dimensiunile secţiunii transversale se adoptă. hgp = L 9000 mm = = 750 ÷ 900 mm 10 ÷ 12 10 ÷ 12 900 mm h = = 300 ÷ 500 mm 2÷3 2÷3 ⇒ hgp = 900 mm ⇒ bgp = bgp x hgp: 400 x 900 ⇒ bgp = 400 mm Stâlpi: Se aleg iniţial secţiuni de 500 x 500 (pentru stâlpii marginali şi de colţ) şi secţiuni de 600 x 600 (pentru stâlpii centrali).10 - Tabelul 2. .00 1. 2. de regulă.00 1.000 21.20 2 18. Se cunosc: . . încărcare utilă (p) TOTAL GENERAL ( q ) .00 1. Asemenea plăci se numesc plăci armate pe o singură direcţie.200 1.deschiderea L = 9 m .3.1 2.3. Se notează cu do – lumina între grinzile secundare. armătura de rezistenţă fiind dispusă numai pe direcţia în care se transportă încărcările către reazem.10 1. Deformata sub încărcări verticale uniform distribuite este de tip cilindric.1. multiplu de 50 mm pentru h ≤ 800 mm şi multiplu de 100 mm pentru h > 800 ⋅ mm . evidenţiind transmiterea încărcărilor pe o singură direcţie. Predimensionare pe criterii de rezistenţă.30 2. În concluzie: h p = 80 mm .08⋅25 = placă de 8 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare.

Deoarece pentru grinzile cu mai mult de 5 deschideri.75 este *) Calculul în domeniul plastic ar putea duce în acest caz. deschiderea de calcul se ia egală cu deschiderea liberă (lumina): l = do [11]. Pentru elementele secundare de planşeu.3. rezultatul dimensionării fiind prevăzut apoi în toată placa planşeului. Schema de calcul a plăcii rezultă astfel o grindă continuă cu 12 deschideri egale.03 2 2. De aceea pentru simplificare.2 Predimensionarea plăcii.03 b c d e 25 2. Postelnicu & D. care diferă în funcţie de natura încărcărilor [9].03 4 2. Nistorescu . cu panouri de placă armate pe o direcţie. 2. Calculul se poate face pentru o fâşie de placă de 1 m.11 - 25 2. 1.00 l2 l1 2.03 Grinzi secundare 5 1 5 . Din acest motiv placa se poate schematiza sub forma unei grinzi având înălţimea egală cu grosimea plăcii şi care reazemă la capete şi intermediar pe grinzile secundare.00 l2 /l1> 2 Figura 2.1. întreg calculul se va face utilizând numai încărcări de calcul. Observaţie. se renunţă la indicele „ c ” . este suficient să se ia în considerare o grindă cu numai 5 deschideri. Aşa cum s-a arătat anterior placa planşeului îşi transmite încărcările la grinzile longitudinale. eforturile maxime din deschiderile centrale sunt practic aceleaşi. la o stare de fisurare inacceptabilă în exploatare [2] [10]. în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0.03 25 25 2. În cele ce urmează.00 25 a 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente Încărcările de calcul se determină multiplicând valorile normate ale încărcărilor cu coeficienţii încărcărilor.03 Panouri de placă 25 2. prin posibile diferenţe mari între distribuţiile momentelor adoptate şi cele corespunzătoare comportării elastice. Schema de alcătuire a unui planşeu cu grinzi principale şi secundare. Îndrumător de proiectare – T. placa şi grinzile secundare.03 Grindă principală 3 2. În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”.03 25 2.00 2.00 5 2.

valorile momentelor încovoietoare se pot aproxima prin cele din schema de calcul din figura 2.3. Adoptând valoarea maximă a procentului de armare în secţiunea de moment maxim din primul reazem intermediar.5 Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2. Figura 2.3 . Schema statică. q . Secţiunea de calcul a plăcii.3. p+g=q a 1 b 2 c 3 d 4 e 5 f 2.2. 21.2.834.00 2.2. a b =1 m Se cunosc: Rc – rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). 2. 2. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime. Postelnicu & D. Secţiunea de calcul a plăcii pentru zona de reazem.2.1. automat procentele de armare din restul plăcii se vor situa în domeniul recomandat. Este cazul planşeului care face obiectul acestui proiect la care acest raport este 18 = 0.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic*).00 q ⋅l 2 9 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 q ⋅l 2 10 M q ⋅l 2 11 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 q ⋅l 2 13 Figura 2.momentul de calcul în secţiunea de lângă reazemul b : .8 %.2. reprezentând încărcarea de calcul totală iar l lungimea de calcul a fiecărei deschideri de placă.035 2. La dimensionarea grosimii plăcii trebuie să se ţină seama ca procentul mediu de armare să se încadreze limite economice. Pentru plăcile de beton armat pe o direcţie procentul de armare trebuie să se situeze în domeniul 0.12 Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu ho h .3. b – lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m Se determină Mb .1.03 2.0.03 2. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).03 2. În faza de predimensionare. Schema statică şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare la o placă armată pe o direcţie în stadiul elastic (g << p).

00 250 2.00 250 Figura 2.00 250 2.035 2 = = 10.068 ⋅10 6 Nmm 9 9 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = c + d / 2 ≈ 10 + 10 / 2 = 15 mm . Nistorescu .75 = .60 2.00 250 2.068 kNm = 10.).03 250 5.13 - 400 5.75 300 comprimate: ξ = μ ⋅ a = ⋅ = 0.55 mm . Mb = Ordinea operaţiilor este următoarea:*) • • • se alege pe criterii economice coeficientul de armare maxim: μ = se determină înălţimea relativă a zonei 10. Predimensionarea grinzii secundare.15 .03 250 2. Îndrumător de proiectare – T.03 250 2.1.15 ) 2 pmax 0.775 kN m2 (vezi tabelul 3.15 ⋅ (1 − 0. Pentru grosimea de placă stabilită se determină încărcarea totală de calcul pe unitatea de suprafaţă: q = 21. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10]. 100 100 R 0. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 10 mm.55 mm .3.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente q ⋅l 2 21.4. Transmiterea încărcărilor din placă la grinzile secundare. Rc 100 15 se determină înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = = 69.55 + 15 = 84.60 400 .068 ⋅10 6 1000 ⋅15 ⋅ 0.5 ⋅ 2. Se adoptă grosimea plăcii: hp = 90 mm. Postelnicu & D. Încărcările grinzii secundare rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din 400 250 2.3.03 5 250 2. 2. ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hp = h0 + a = 69.

09) ⋅ 25 ⋅1. În faza de predimensionare.5.2.65 qgs ⋅l 2 10 5.4: Aaf = 6.3.65 6.3.3.5 − 0. Schema statică pentru grinda secundară şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare. Evaluarea încărcărilor. Şi în cazul grinzii secundare deschiderile de calcul se iau egale cu “lumina”. se poate admite în mod acoperitor că întreaga încărcare a plăcii se transmite numai grinzii secundare.14 - Îndrumător de proiectare – T. Rezultă astfel schema din figura 2. Nistorescu .65 qgs ⋅l 2 11 M qgs ⋅l 2 12 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 14 qgs ⋅l 2 12 Figura 2. şi exprimă valori aproximative pentru maximele acestor momente rezultate din dispunerea încărcărilor temporare în poziţiile cele mai defavorabile. Valorile momentelor încovoietoare se obţin pe baza expresiilor indicate în figura 2.03 + 0.1.5. Schema statică. La grinzile de beton armat monolite care fac parte din planşee de tip curent procentul de armare raportat la secţiunea utilă a inimii (bho) trebuie să se încadreze din considerente economice în limitele 0. definite prin linii înclinate la 45º.60 qgs ⋅l 2 11 5. aşa cum se indică în figura 2. Valorile aproximative ale momentelor încovoietoare maxime.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente placă la reazemele acesteia. qgs 5. .25 + ) = 13.1 = 2. Aria aferentă pentru o grindă secundară curentă se deduce după o schemă ca cea din figura 2.60 qgs ⋅l 2 11 5. 2.5.82 ⇒ qgs = 52.4. adică distanţa dintre feţele interioare ale grinzilor principale.03 2.60 5.1 = 0.25 ⋅ (0.3.775 ⋅ = 49. care constituie reazemele.60 qgs ⋅l 2 11 5.8 %.47 Din aceleaşi considerente (încărcare temporară relativ mare în raport cu încărcarea totală) calculul grinzii secundare se va face în stadiul elastic. 2. pornite din colţurile plăcii.8…1. Postelnicu & D.00 m kN m kN m din greutatea proprie a grinzii secundare (250 x 500 ): bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.68 = 21.00 ⋅ ( • • din planşeu: q ⋅ Aaf t 2.68 m 2 2 2 kN 13.

65 kN m din greutate proprie a grinzii principale (400 x 900): kN m din greutatea proprie a grinzilor secundare (250 x 500): t kN 6 ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1.5 − 0.90 − 0.775 ⋅ 6 = 130. se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ b ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 164.55 ⋅10 6 250 ⋅15 ⋅ 0.momentul de calcul: M = 52.15 - .55 kNm = 164.7). Postelnicu & D.81 mm .91 mm . ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgs = h0 + a = 455.09) ⋅ 25 ⋅1.3.91 ⇒ qgp = 145. 2 = qgs ⋅l 2 Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1. Încărcările grinzii principale rezultă din schema de descărcare a încărcărilor din planşeu (figura 2.20 kN m Îndrumător de proiectare – T. Deci.1 = 0. ho Se cunosc: Ra = 300 N / mm 2 Rc = 15 N / mm 2 b = 250 mm b M .64 D m 9 bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1. Predimensionarea grinzii principale.81 + 35 = 490.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.24 ) 2 = 455. 2.24 ⋅ (1 − 0. • • • din planşeu: q ⋅ t = 21.6.47 ⋅ 5. 2. Evaluarea încărcărilor.4. Forma secţiunii de calcul pentru zona de reazem a grinzii secundare.3.20 = . a Figura 2.55 ⋅10 6 Nmm .24 .1 ⋅ = 5.25 ⋅ (0.3.1 = 8. pentru grinzile secundare se adoptă secţiunea 250 x 500.3.09) ⋅ 25 ⋅1. se poate admite în mod simplificat că încărcările planşeului transmise concentrat grinzii principale prin reacţiunile grinzilor secundare să fie aproximate prin încărcări uniform distribuite. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 50 mm ⇒ hgs = 500 mm.6 2 = 164.20 300 ⋅ = 0. 100 100 R 1.1 ⋅ = 3 ⋅ 0. 10 10 20 Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 25 + ≈ 35 mm .3. În faza de predimensionare.40 ⋅ (0. Secţiunea de calcul a grinzii.4. Nistorescu .

au valori în jurul qgp ⋅ L2 10 .00 250 6. Nistorescu .16 - Îndrumător de proiectare – T.00 250 2. Aria aferentă de placă pentru grinda principală. momentele maxime. qgp qgp ⋅ L2 16 qgp ⋅ L2 10 400 5.00 250 2.60 400 qgp ⋅ L2 10 qgp ⋅ L2 16 L=9m L=9m L=9m Figura 2.3.7.4.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 250 2.8).03 400 250 5. care se înregistrează în secţiunile de pe reazemele intermediare (figura 2.60 2. Schema statică a cadrului transversal şi alura diagramei înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru grinda principală.8. .00 Figura 2. La cadrul de beton armat având configuraţia celui care face obiectul prezentului proiect.00 250 2. Schema statică. 2.03 250 2. Postelnicu & D.03 250 2.03 5 250 2.2.

4.4.17 ) ⋅ 25 ≈ 40 kN 3 3 Îndrumător de proiectare – T. valoare care se rotunjeşte la multiplu de 100 mm ⇒ hgp = 1000 mm.17 + 0. 2.40 300 ⋅ se determină înălţimea relativă a zonei comprimate: ξ = μ ⋅ a = = 0. 100 100 R 1.3. Secţiunea de calcul a grinzii.20 ⋅ 9 2 = 1176.19 ⋅ 0. Din această cauză feţele laterale se prevăd cu o pantă de circa 1 % pentru a împiedica blocarea la decofrare datorită eventualelor neplaneităţi locale ale feţelor laterale ale tiparului. M .24 + 50 = 952.17 - .3. Lăţimea tălpii superioare este dictată de asigurarea lungimilor de rezemare ale elementelor chesonate plus lăţimea monolitizării dintre ele. Cunoscând caracteristicile geometrice ale grinzii în secţiunile 1-1 şi 2-2 (vezi figura 2. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a ≈ 50 mm.28 . Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • p 1.9. Predimensionarea grinzii de acoperiş.12 kN = 1176. Nistorescu .24 mm .45 ⋅ ( A1 + A2 + A1 ⋅ A2 ) ⋅ γ b = 2 ⋅ ⋅ (0. Figura 2. Panta grinzii rezultă 12 14 Înălţimea grinzii prefabricate de acoperiş se ia: h = adoptând o înălţime de grindă variabilă cuprinsă în limitele menţionate anterior.24 mm ho = • se stabileşte înălţimea secţiunii: hgp = h0 + a = 902.28 ⋅ (1 − ) 2 = 902.12 ⋅10 6 0. Pentru grinzile principale se adoptă secţiuni cu dimensiunile 400 x 1000.12 ⋅10 6 Nmm m 10 . L L ÷ . Postelnicu & D. Grinzile de acoperiş se execută în tipare fixe.19 + 0. Rc 100 15 se alege pe criterii economice coeficientul de armare: μ = se obţine înălţimea utilă necesară a secţiunii: M ξ bgp ⋅ Rc ⋅ ξ ⋅ (1 − ) 2 = 1176.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente 2.10).momentul de calcul: M = qgp ⋅ L2 10 = 145.28 400 ⋅15 ⋅ 0. greutatea grinzii rezultă astfel: Ga = 2 ⋅V ⋅ γ b = 2 ⋅ L/ 2 4. Forma secţiunii de calcul a grinzii principale pentru zona de moment maxim. Grinda prefabricată se realizează prin turnare la faţa locului.40 = .

5.2. Evaluarea forţelor axiale în stâlpi.40 0.V reprezintă volumul grinzii de acoperiş. Evaluarea încărcărilor acoperişului.5 kN . Stâlpul central.2.1943 m² 2.5. Postelnicu & D. 2.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente în care: .10.30 1. . Valorile încărcărilor normate şi de calcul sunt cele din tabelul 2. Nistorescu . 50 500 750 200 20 20 A2 = 0. 2.2. 2.20 1.63 2. • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 6 ⋅15 = 90 kN .96 Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n a 1.18 - Îndrumător de proiectare – T. .25 % 2.5.12): L ⋅ t ⋅ qa = 9.γb densitatea aparentă pentru betonul armat.25 % 2 1 8.00 ⋅ 2.1723 m² 20 200 20 600 50 A1 = 0. Încărcari normate n q [kN / m2 ] 0.50 0.75 Tabelul 2. Grinda prefabricată de acoperiş (elevaţie şi secţiuni).60 0.1.2.1.52 1. Predimensionarea stâlpilor. Se apreciază iniţial că dimensiunile stâlpului sunt 600 x 600 [mm].5. Încărcările aferente stâlpului central provin (vezi planşa 1): • din încărcările planşeului de acoperiş (fig.00 ⋅ 6.75 = 148.95 450 100 450 100 650 ELEVAŢIE Figura 2. 2 1 2. Încărcarea Izolaţii şi termoizolaţii Spaţiu tehnic Zăpadă TOTAL (q a ) [kN/ m2 ] 2.70 0.

11): ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 = 0.5.69 kN .2.00 250 500 x 500 600 x 600 2. Postelnicu & D. Încărcările aferente stâlpului marginal provin: • • • L 9.09 kN . din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.19 - .00 ⋅ 9.1 ⋅ L = 1 ⋅ 0. TOTAL: 2.60 ⋅ 4. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.1 ⋅ 6.00 = 2.03 250 2.09) ⋅ 25 ⋅1. 250 1 2 500 x 500 500 x 500 5 400 Figura 2.00 5 .00 ⋅ = 74.775 ⋅ 6. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L = 21.00 − 0.09) ⋅ 25 ⋅1.25 ⋅ (0.09) ⋅ 25 ⋅1. Nistorescu 250 2. 2.00 = 1175.03 250 2.65 kN .25 kN .2.58 kN .1 = 41. din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.1 = 0.75 ⋅ 6. Îndrumător de proiectare – T.60 ⋅ (4. din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. 2 2 din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15 = 45 kN .11.1 ⋅ t = 4 ⋅ 0.1 = 40.03 5 . la nivelul planşeului peste parter.03 250 2.20 − 0.50 − 0. N ≈ 1695 kN Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm].6 5 400 250 2.85 kN din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter (fig.00 250 2. din încărcările planşeului de acoperiş: qa ⋅ t ⋅ din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = ⋅ 40 = 20 kN .6 0 400 .60 ⋅ 0.20 ⋅ 25 ⋅1.60 ⋅ 0. Stâlpul marginal .03 250 2.00 = 90.00 250 2.00 = 67.4 ⋅ (1.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: n ⋅ Ga = 1 ⋅ 40 = 40 kN .1 ⋅ 9.

20 ⋅ 6.00 2 S H2 500 x 500 S J2 600 x 600 g rin d a a c o p e ris S K2 600 x 600 6 .0 0 H J K Figura 2.2. Nistorescu .00 6.775 ⋅ 6.00 ⋅ = 587.1 ⋅ 6.04 kN . din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: 9. Ariile aferente de încărcare pentru stâlpi.1 ⋅ t = 2.00 L = 1 ⋅ 0.92 kN .25 ⋅ (0.5 ⋅ 0.3.8 ⋅ 8 ⋅1. 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1.09) ⋅ 25 ⋅1. Stâlpul de colţ.00 S H3 500 x 500 S J3 600 x 600 S K3 600 x 600 3 E P 6 x 1 .20 Îndrumător de proiectare – T.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere : b ⋅ t ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • • • • • • din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.20 ⋅ 25 ⋅1.28 kN .1 = 0. Postelnicu & D. .00 = 42. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ t ⋅ L 9.1 = 54.40 ⋅ (1.09) ⋅ 25 ⋅1. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.00 ⋅ 6.1 = 28.1 ⋅ = 45.50 ⋅ 4.40 ⋅ 0.26 kN .5.1 = 28.87 kN .5 9.50 − 0.1 = 0.50 ⋅ 0.2 − 0. la nivelul planşeului peste acoperiş.0 0 6 .5 ⋅ 0. N ≈ 925 kN m Se apreciază că dimensiunile stâlpului sunt 500 x 500 [mm]. Încărcările aferente stâlpului de colţ provin: • din încărcările planşeului de acoperiş : qa ⋅ ⋅ = 2.09) ⋅ 25 ⋅1. TOTAL: 2.1 = 0.00 = 21.75 ⋅ L t 2 2 9.12 kN 2 2 S H4 500 x 500 S J4 500 x 500 S K4 500 x 500 4 9.07 kN .5 ⋅ (4.12.00 ⋅ = 37.00 − 0. ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.

mai dificil de realizat la stâlpii monoliţi. 2 2 2 2 TOTAL: N ≈ 565 kN Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică. 2 • • • • • • • din greutatea proprie a grinzilor principale de acoperiş: din greutatea proprie a stâlpului la etajul 1: b ⋅ h ⋅ H ⋅ γ b ⋅1.58 kN .8 ⋅ 8 ⋅1. pentru a ţine seama de ponderea diferită a momentelor în cazul celor două categorii de stâlpi.Structură etajată din beton armat Predimensionare elemente • din greutatea proprie a elementelor secundare de acoperiş: n ⋅ GEP = 3 ⋅15.4 ⋅13 ⇒ ⇒ ⇒ 600 x 600 N 925 ⋅10 3 = = 487.50 ⋅ 4.1 = 67.4 ⋅ Rc . Valorile echivalente ale rezistenţelor la compresiune se iau: 0.00 b ⋅ ( + ) ⋅ Htotal ⋅ ngoluri ⋅ γ bca ⋅1.5 ⋅ 0. de dimensiunea cea mai mică a secţiunii şi de poziţia de turnare a elementului.1 = 0.20 ⋅ 25 ⋅1.21 - . 2 2 din greutatea proprie a stâlpului la parter: b ⋅ h ⋅ ( H − h p ) ⋅ γ b ⋅1. la stâlpii marginali şi de colţ.93 mm n ⋅ Rc 0.26 kN .5 ⋅ (4. În faza preliminară a proiectului se apreciază dimensiunile necesare ale stâlpilor pe baza unui calcul simplificat la compresiune centrică.25 ⋅ (0. Postelnicu & D.3 ⋅ Rc .00 9.09) ⋅ 25 ⋅1.20 ⋅ ( + ) ⋅ 6.1 = 0. se consideră o rezistenţă inferioară celei efective.50 − 0. Nistorescu .01 mm n ⋅ Rc 0. la stâlpii centrali şi 0.1 ⋅ = 45.00 9. Pentru a ţine seama de efectul momentelor încovoietoare. din încărcările planşeului peste parter: q ⋅ ⋅ ngs ⋅bgs ⋅ (hgs − h p ) ⋅ γ b ⋅1.09) ⋅ 25 ⋅1.3 ⋅13 565 ⋅10 3 = 380.1 = 28. Pentru asigurarea unei rezemări cât mai bune a grinzilor de acoperiş pe capătul stâlpilor şi pentru a evita realizarea în acest scop a unei console.50 ⋅ 0.1 = 0.07) ⋅ 25 ⋅1.1 ⋅ = 21.40 ⋅ 0. folosită ţine cont de solicitarea la care este supus elementul de beton armat.3 ⋅13 500 x 500 N = n ⋅ Rc 400 x 400 Rezistenţa de calcul.5 ⋅ 0.775 ⋅ ⋅ = 293.2 − 0.1 ⋅ din greutatea elementelor de închidere: t D 6. Îndrumător de proiectare – T.00 = 1 ⋅ 0.1 = 28.05 kN .00 − 0. Secţiunile stâlpilor rezultă astfel: • • • stâlp central: b = h = stâlp marginal: b = h = stâlp de colţ: b = h = N 1695 ⋅10 3 = = 570.00 = 2.14 kN .96 kN 2 2 2 2 din greutatea proprie a grinzilor secundare de la planşeul peste parter: t 6.87 kN .62 mm 0. stâlpul de colţ se va realiza cu aceleaşi dimensiuni ca şi stâlpul marginal (500 x 500). ngp ⋅bgp ⋅ (hgp − h p ) ⋅ γ b ⋅1.00 = 22. (anexa C – “Rezistenţe de calcul în elemente de beton armat”).40 ⋅ (1.1 ⋅ t D 6.00 = 21. 2 2 din greutatea proprie a grinzilor principale de la planşeul peste parter: L 9. de a întinde parţial secţiunile stâlpilor. cu valori necunoscute în această fază. Rc.5 kN 2 1 ⋅ Ga ≈ 20 kN .

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

2.6.

Predimensionarea fundaţiilor izolate sub stâlpi.

Fundaţiile izolate sub stâlpi se proiectează sub formă de bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. În acest sistem, eforturile de la baza stâlpilor se transmit la teren în două trepte, respectiv printr-un transfer la baza cuzinetului pe talpa căruia se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta betonul simplu şi apoi printr-un transfer la talpa blocului de beton simplu, sub care se pot dezvolta presiuni pe care le poate suporta terenul. Condiţii constructive:
H ≥ 400 mm h ≥ 300 mm Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L
h ≥ 0,25 Lc tgβ = h / l ≥ 2 / 3 (recomandabil ≥ 1) tgα = H / L1 ≥ 1
α

Figura 2.13. Reguli de alcătuire ale fundaţiilor cu bloc din beton simplu şi cuzinet de beton armat

Încărcarea gravitaţională la nivelul talpii fundaţiei se aproximează: Nf ≈ 1,2 ⋅ N , pentru a ţine seama de greutatea propie a fundaţiei şi de neuniformitatea distribuţiei presiunilor pe talpa fundaţiei, ca efect al momentului încovoietor. Cunoscând din temă determină din relaţia: L =
pconv = 0,3 Nf pconv N mm 2

ţine seama şi de adâncimea minimă de fundare, astfel încât cota fundaţiilor izolate sub stâlpi va fi - 1,50 m. La alcătuirea fundaţiilor se vor respecta regulile de alcătuire constructivă prevăzute în P10 – 86 [13]. O parte din aceste reguli sunt reproduse în chenarul din figura 2.13. Operaţiile de dimensionare ale elementelor fundaţiilor celor trei tipuri de stâlpi sunt prezentate în continuare într-o manieră succintă. 2.6.1. Fundaţia stâlpului central. • • • •
N = 1695 kN L≥ Nf pconv =

⇒ Lc = 1,50 m ; rezultă l = 450 mm şi L1 = 600 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ L = 1485 L1755 mm

β

, latura blocului de beton simplu se

. La stabilirea înălţimii blocului de beton simplu se

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅1695 = 2034 kN ;
2034 ⋅10 3 = 2603,8 mm 0,30

⇒ L = 2,70 m ;

- 22 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Predimensionare elemente

• •

din condiţia tgα =

H ≥1 L1 h ≥1 l

⇒ H = 800 mm ; ⇒ h = 500 mm .

din condiţia tgβ =

600

450

600

Figura 2.14. Fundaţia stâlpului central.

2700

2.6.2. Fundaţia stâlpului marginal. • • • • • •
N = 925 kN L≥ Nf pconv

⇒ N f = 1,2 ⋅ N = 1,2 ⋅ 925 = 1110 kN ;
1110 ⋅10 3 = = 1923,5 mm 0,30

800

1500

500

500

300

450

⇒ L = 2,00 m ;
400

⇒ Lc = 1,10 m ; rezultă l = 300 mm şi L1 = 450 mm ;
Lc = (0,55 L 0,65) ⋅ B = 1100 L130 mm H tgα = ≥1 L1 h ≥1 l

din condiţia

⇒ H = 900 mm ; ⇒ h = 400 mm .
2000

din condiţia tgβ =

Figura 2.15. Fundaţia stâlpului marginal.

Pentru stâlpul de colţ se adoptă aceeaşi fundaţie ca şi pentru stâlpul marginal. Dimensiunile elementelor structurale rezultate din operaţiile de predimensionare sunt indicate în planşa 1, care reprezintă secţiunea transversală prin clădire. Aşa cum se va vedea în continuare dimensionarea finală a structurii nu a impus modificarea dimensiunilor stabilite în faza de predimensionare.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

900 - 23 -

1100

Structură etajată din beton armat

Proiectarea plăcii

3. PROIECTAREA PLĂCII
3.1. Evaluarea încărcărilor plăcii planşeului peste parter.
Tipul încărcării Încărcari normate q n [kN / m2 ] Gruparea fundamentală (Încărcari de calcul) qc = n ⋅ q n n

Încărcări permanente greutate propie 0,09⋅25 = placă de 9 cm (g1) pardoseală (g 2 ) TOTAL (g) [kN / m2 ] Încărcări temporare. 2,25 1,00

1,10 1,30

2,475 1,300 3,775 18,000 21,775

Tabelul 3.1.

încărcare utilă (p) 15,00 1,20 TOTAL GENERAL ( q ) [kN/ m2 ]

3.2. Schema de calcul. Pentru stabilirea solicitărilor maxime se ţine seama de faptul că încărcarea permanentă acţionează după o singură schemă şi anume aceea cu valoarea integrală uniform distribuită pe toată lungimea grinzii înlocuitoare, iar încărcarea temporară acţionează după orice schemă posibilă.
g 1 p 2 p 3 p 4 p 5

Figura 3.1. Scheme de încărcare pentru placa armată pe o direcţie.

- 24 -

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

035 2.596 6. Sectiunea Tabelul 3.032 2.775 3.105 0.555 -2. La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se procedează după cum urmează: • pentru primele două deschideri de la margine (secţiunile 1.03 d 4 2. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a. Postelnicu & D.021 [ kNm / m ] -0. se determină adunând pe rând valorile produse de încărcările permanente. max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 − Mi.120 -0. Nistorescu .463 -2. practic.813 -10.111 -0. Notaţiile folosite pentru secţiunile caracteristice la grinda cu 5 deschideri.1 ).2. folosind relaţii de forma: + Mi.775 [kN / m2 ] 18.039 [m] 2.026 -0.2 Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max permanentă temporară Coeficienţi de influenţă (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 de calcul (g) (p) 1 b 2 c 3 a 0.079 0. c. pe când în reazeme interesează .03 e 5 2.00 Figura 3.505 -0. dispusă în ipoteza cea mai acoperitoare ( figura 3.2.030 2.145 7.046 -0.2.1 ) ( 3. Calculul momentelor încovoietoare. max ( 3.079 0.177 S-au notat cu litere secţiunile din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile din mijlocul deschiderilor. numai valorile maxime negative.00 18. Coeficientul a care introduce efectul încărcărilor permanente şi coeficienţii b şi c.014 0.00 [ kNm / m ] 8. În secţiunile din câmpuri interesează atât momentele maxime pozitive cât şi negative.2 ) = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l 2 În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe m2 de placă.775 3.00 18.030 2.00 18.25 - .00 f 2. cu valorile cele mai mari produse în fiecare secţiune considerată de încărcarea utilă. a 1 2.030 [kN/ m2 ] 3.099 0.032 0.046 b 0.085 c -0. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale precum şi valorile maxime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 3.072 -0.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Momentele încovoietoare maxime în secţiunile caracteristice.899 -9.775 3.03 5 b 2 2.373 1. care introduc efectul încărcării temporare se pot găsi anexa B. b.03 c 3 2. 2 şi b) valorile momentelor încovoietoare se iau ca la grinda cu 5 deschideri egale. • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiunile c şi 3). Valorile maxime în valori absolute ale momentelor încovoietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă.3.033 -0. 3. iar l deschiderea de calcul.775 3. Schema grinzii este dată în figura 3. Îndrumător de proiectare – T.00 18.

Secţiunea de calcul este cea din figura 2. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 3. momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv. Valoarea momentului încovoietor de la extremitatea plăcii. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (3.1. neglijându-se rezistenţa la torsiune a acestora. momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective.4. 3. ho = h − a = 90 − 15 = 75 mm 3.04556 ⋅ = 170. 300 Ra Armarea efectivă şi calculul pentru celelalte secţiuni semnificative.26 - Îndrumător de proiectare – T.775 ⋅ 2. b .04556 (g + p) ⋅l 2 21. Armarea plăcii în câmp la momente negative. Nistorescu . calculat considerând zona întinsă integral plastificată. datorită împiedicării parţiale a rotirii libere prin legătura cu grinda de margine se consideră acoperitor la valoarea: M= d ≈ 15 mm 2 rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25). Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = 10 + Se cunosc: Rc Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52).757 kNm 24 24 Cantitatea de armătură se obţine dintr-o ecuaţie de proiecţie pe axa elementului: A = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ a 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu.4.4. h – grosimea plăcii: h = 90 mm . 3. ce se desfăşoară în mod asemănător. ho – înălţimea utilă a secţiunii.2.757 ⋅10 6 1000 ⋅ 75 2 ⋅15 = 0. Postelnicu & D. Se determină ξ dintr-o ecuaţie de echilibru a momentelor [10]: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 3.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %.3. În calculul momentelor. sunt prezentate în tabelul 3. grinzile secundare s-au considerat în mod acoperitor ca reazeme simple ideale. Dimensionarea armăturii de rezistenţă.lăţimea de calcul a plăcii: b = 1 m . Secţiunea a.4.035 2 = = 3.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii.85 mm 2 .2). .

75 ⋅ We . se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1. Reguli constructive de alcătuire a plăcilor de beton armat. ca urmare a efectelor favorabile a rigidităţii la torsiune a grinzilor secundare.03498 ⋅ = 131. Numărul maxim de bare /m recomandat.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii.4. Se procedează în acest mod pentru că în realitate valorile momentelor negative sunt mai mici decât cele luate în calcul. 3.75 ⋅ 1000 ⋅ 90 2 ⋅1. Aşadar: M = 1 ⋅1.1 = 2598750 Nmm = 2. Va trebui ca în această secţiune să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment.17 ⋅ mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 151 mm² ( 3 φ 8 / ml ) şi Aa = 142 mm² ( 5 φ 6 / ml ) pentru varianta fără bare înclinate (a se vedea § 3. Dimensionarea armăturilor de la partea superioară în secţiunile din câmpul plăcilor.90 ⋅ 106 = 0. formând plase legate cu sârmă. în câmp şi pe reazem este de 12 bare / m. Nistorescu . Pentru plăcile cu grosimea hp ≤ 300 mm. În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T. 3. care constituie reazemele plăcii (figura 3.3.3).5. Diferenţa ΔM între momentele de calcul şi momentele reale. Îndrumător de proiectare – T. Placa se armează cu bare montate individual din oţel laminat.3.3. numărul minim de bare este de 5 bare / m. întrucât la stânga sau la dreapta acestor secţiuni momentele negative au valori absolute mai mari.60 kNm 6 Se observa că doar în secţiunea 2 (primul câmp intermediar) momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu. Postelnicu & D. Diametrele minime admise pentru armăturile de rezistenţă şi pentru cele de repartiţie sunt date în tabelul 3. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 2. g Valori de calc ul ale momentelor p ΔΜ Valori reale Figura 3.03498 1000 ⋅ 15 ⋅ 752 A = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ a 15 Rc = 1000 ⋅ 75 ⋅ 0. a cărui valoare este 1 pentru o înălţime a secţiunii h ≤ 100 mm. în zonele întinse. Secţiunea 2 (armată la moment negativ). pe baza valorilor momentelor din mijlocul deschiderii poate apărea ca neacoperitoare.90 ⋅ kN ⋅ m ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ Rc ⋅ ho2 = 1− 1− 2 ⋅ 2.27 - .5). în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic.

PC 60 OB 37 Tabelul 3. De aceea numărul de bare pe metru din aceeaşi placă trebuie să fie multiplu de un modul (2. Postelnicu & D. se va lua de fiecare parte a reazemului lc = l / 4 din cea mai mare dintre luminile lo(1) şi lo(2) ale deschiderilor adiacente.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Tipuri de armături Diametre minime (mm) pentru armãturile de: Rezistenţă Barele înclinate şi Barele drepte de la Repartiţie barele de la partea partea inferioarã a superioară plãcii 6 6 6 8 Bare laminate individuale PC 52. 4 etc. pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme.5. La plăcile cu încărcări temporare mari în raport cu încărcările permanente. Armăturile de la partea superioară a plăcii.4).5.). Secţiunile de înclinare a barelor vor fi amplasate la distanţe suficient de mari de la marginile reazemelor (de regulă 1/5 din lumina liberă a plăcii în deschiderea . calculat cu relaţia (3). completate pe reazeme cu bare locale (călăreţi).3 Numărul de bare pe metru trebuie stabilit astfel ca distanţele între bare să fie într-o succesiune ordonată. se prelungesc de o parte şi de alta a reazemului astfel ca să acopere întreaga zonă de momente negative. Nistorescu . putându-se ajunge până la o armare continuă la partea superioară a plăcii. Se admite ca armarea la partea superioară să se prevadă numai pe porţiunile în care momentele negative din câmp depăşesc momentul capabil al secţiunii nearmate. 3. Dispunerea călăreţilor şi barelor înclinate în secţiunea de reazem a plăcii. Dacă nu se face un calcul al lungimii lc necesare (vezi figura 3. se prevăd lungimi lc corespunzătoare mai mari decât cele definite anterior. pentru a simplifica montajul şi controlul poziţionării armăturilor. 3.28 Îndrumător de proiectare – T.4. lc= lo(1) / 4 lc= lo(1) / 4 lo(1) > lo(2) lo(1) lo(1) / 5 lo(2) / 5 lo(2) Figura 3. În cazul curent al armării cu bare cu diametre până la 10 mm inclusiv. este preferabil ca barele drepte de la partea inferioară şi cele ridicate să se realizeze continue (dintr-o bucată) pe toată lungimea planşeului. Fasonarea barelor înclinate se face în acest caz la faţa locului pe cofrajul plăcii. În cazul de faţă s-a va folosit un modul de 3 bare /m. la care pot interveni momente încovoietoare negative în câmpuri. care se livrează în colaci de lungimi mari.

Postelnicu & D. dar cel puţin 4 φ 6 mm /m. Alegerea armăturii. lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 lo(2) / 4 Repartiţie Sus şi jos lo(1) Figura 3. 3.5) se prevăd pe direcţia perpendiculară pe cea a armăturilor de rezistenţă armături constructive: • în zonele întinse din câmp şi de pe reazeme. pe considerente de simplicitate a execuţiei.4). Dispunerea armăturilor constructive la plăcile armate pe o direcţie. o soluţie în care se folosesc numai bare drepte. limitează deschiderea fisurilor produse de contracţia betonului sau de variaţiile de temperatură. la plăci cu deschideri mici.5.29 - . • • Se propun două soluţii de armare: o soluţie în care se folosesc bare înclinate. La plăcile armate pe o direcţie (vezi figura 3. Aceste armături au roluri multiple: împreună cu barele armăturii de rezistenţă formează o reţea (plasă) îndeplinind un rol de montaj. repartizează eventualele încărcări locale concentrate la o lăţime mai mare de placă.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii respectivă). Perpendicular pe direcţia armăturilor de rezistenţă se dispun armături numite de “repartiţie” sau de “montaj”. Îndrumător de proiectare – T. călăreţii prelungiţi de o parte şi de alta a reazemelor cu ( lo(2) / 4 ) de regulă 5 φ 8 / m dacă sunt din OB 37 şi 5 φ 6 / m dacă sunt din PC 52 sau PC 60. soluţie recomandabilă. • pentru preluarea momentelor locale de încastrare pe reazemele de continuitate de pe direcţia laturii mari a plăcii lo(1).6. la planşeele obişnuite şi 25 % la cele cu încărcări concentrate mari. pentru ca barele înclinate să poată fi utilizate eficient la preluarea momentelor negative de pe reazeme (vezi figura 3. Nistorescu lo(2) . preiau eforturile de întindere produse de momentele încovoietoare pozitive de pe direcţia paralelă cu latura lungă a plăcii. o armătură de repartiţie având secţiunea pe metru egală cu cel puţin 15 % din secţiunea pe metru a armăturii de rezistenţă.

40 c 75 9. .5 sunt prezentate secţiunile armăturile alese în cele două soluţii.6.52 Tabelul 3. se prezintă calculul corespunzător acestei soluţii de armare.87 Rc Ra Aria [mm 2 ] 85 151 236 302 151 453 387 151 538 151 151 302 302 151 453 236 151 387 Bare / ml 3φ6 3φ8 3φ8+3φ6 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 6 φ 8 + 3 φ 10 3φ8 3φ8 6φ8 3φ8+3φ8 3φ8 9φ8 3 φ 10 3φ8 3 φ 8 + 3 φ 10 Tip călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total drepte înclinate total călăreţi înclinate total călăreţi înclinate total p ef ⋅ % 0. fără bare înclinate.021 0.31 a 75 0.046 1 75 8.087 326.6. Postelnicu & D. 3 φ 6 / ml 5 3 φ 10 / ml 7 3 φ 8 / ml 8 4 3 φ 10 / ml 3 3 φ 8 / ml 6 6 φ 8 / ml 6 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 3 φ 8 / ml 1 2 Figura 3.5.21 0. În tabelul 3. Nistorescu .106 399.72 2 75 6.27 0.85 0.6 şi 3. 3.22 0.373 0.7. Soluţia de armare pentru placa armată pe o singură direcţie în varianta fără bare înclinate.4 În tabelele 3.30 - Îndrumător de proiectare – T. Soluţia de armare aleasă pentru placa armată pe o singură direcţie. În figurile 3. Se prezintă în continuare spre exemplificare armarea plăcii fără bare înclinate pentru care s-a adoptat următoare soluţie de armare. 5 φ 8 / ml 2 5 φ 10 / ml 5 φ 6 / ml 3 4 5 φ 10 / ml 1 5 φ 10 / ml 3 5 φ 10 / ml 3 Figura 3.84 0.7 sunt indicate schemele celor două soluţii de armare.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm 2 ] 170.1.079 294. La plăcile cu deschideri până la 2 m se recomandă armarea mai simplă.60 b 75 10. Armarea plăcii fără bare înclinate.60 3 75 7.134 502.555 0.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [ mm ] M [kNm] 3.505 0.4 şi 3.463 0.119 447.

pentru a se obţine spaţiile libere necesare pentru indicarea detaliată a armării. În cazul structurilor complicate. Extrasul de armătură reprezintă un tabel în care sunt date principalele caracteristici ale tuturor tipurilor de armături (mărcilor): diametrul armăturii.106 399. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii Secţiune ho [mm] M [kNm] 3.71 2 75 6.87 Rc Ra Aria [mm2 ] 251 Bare / ml Tip p ef ⋅ % 0. Planul de cofraj indică dimensiunile care nu mai sunt reproduse în planul de armare.22 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0. în cazul planului de cofraj al planşeului din proiect.373 0.087 326.757 2⋅M ξ = 1− 1− b ⋅ Rc ⋅ ho 2 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ [mm2 ] 170. Într-o accepţiune apropiată cu cea de mai sus planul de cofraj este reprezentarea în desen a muchiilor cofrajului în care se execută planşeul.52 c 75 9. Plan cofraj şi armare planşeu peste parter.27 393 5 φ 10 drepte 0. într-o vedere de deasupra înainte de turnarea betonului. a plăcii.71 3 75 7.046 5φ8 călăreţi 1 75 8. dimensiunile şi poziţiile tuturor elementelor structurale. Dacă peste planul de cofraj se desenează rabatute în planul desenului şi armăturile. planul devine plan de cofraj şi armare.505 0. Planul este completat de extrasul de armătură al plăcii.5 3.7.85 393 5 φ 10 drepte 0.119 447. iar elementele structurale sunt reprezentate prin muchiile lor. Planul de cofraj reprezintă planul care indică forma.079 294. calitatea oţelului. în cazul de faţă ale planşeului peste parter.21 393 5 φ 10 drepte 0. Planul de cofraj al planşeului reprezintă vederea de jos în sus a structurii acestuia de la nivelul unei secţiuni orizontale prin elementele verticale ale structurii.021 0. lungimea de tăiere. Postelnicu & D.84 535 5 φ 10 + 5 φ 6 călăreţi 0.31 - . desenate cu o linie mai groasă decât cea folosita pentru liniile de cotă aşa cum apar acestea în vederea menţionata. În acest plan elementele secţionate sunt reprezentate haşurat sau poşat. Îndrumător de proiectare – T.52 b 75 10. de cofraj şi respectiv se desenează separat. Planul de cofraj se completează prin secţiuni verticale prin planşeu.33 a 75 0. grinzilor secundare şi a grinzilor principale.134 502. cele două planuri. numărul armăturilor identice.555 0.52 Tabelul 3. în acest caz a stâlpilor situaţi sub planşeu.463 0. care indică şi înălţimea elementelor structurale.

5. La realizarea lui s-a ţinut seama de toate regulile constructive enunţate la punctul 3. Planul de cofraj şi armare al plăcii planşeului peste parter este prezentat în planşa 3.8 sunt prezentate schematic modurile de dispunere a armăturii de rezistenţă în diferite cazuri caracteristice.Structură etajată din beton armat Proiectarea plăcii În tabel sunt însumate lungimile tuturor armăturilor de un anumit diametru separat pentru toate calităţile de oţel utilizate. Nistorescu . . Moduri de dispunere a armăturii de rezistenţă.32 - Îndrumător de proiectare – T. În figura 3. Ax reazem Ax reazem Ax reazem Ax reazem a b Dupa necesitate c d Gresit (continuu) e Figura 3. Postelnicu & D. Extrasul furnizează în final cantitatea de oţel totală şi pe sortimente (diametru şi tip oţel).8.

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

4. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE CURENTE G2
4.1. Schema statică. Grinda secundară este o grindă continuă cu deschideri egale, care reazemă pe grinzile principale (grinzile cadrului transversal). Schema statică este cea reprezentată în figura 4.1. S-au notat cu litere secţiunile distincte din dreptul reazemelor şi cu cifre secţiunile distincte din mijlocul deschiderilor.
a 1
5,65

b 2
5,60

c 3
5,60

c 3
5,60

c 2
5,60

b 1
5,65

a

Figura 4.1. Schema statică a grinzii secundare.

4.2. Evaluarea încărcărilor. Încărcările grinzii secundare provin din greutatea proprie şi din încărcările permanente şi temporare ale plăcii, pe zona aferentă a grinzii (Aaf), aşa cum se indică în figura 4.2. ⇒ Aaf = 2 ⋅
5,60 + (5,60 − 2,00) 2,00 ⋅ + 0,25 ⋅ 5,60 = 10,6 m 2 2 2

25

2,03

5

25

2,03

25

2,03

40

25
5.60

2,03

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

2.00

25

5.60

40

Figura 4.2. Aria aferentă de calcul pentru grinda secundară.
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 33 -

40

G2 25 x 50

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

Rezultă următoarele valori ale încărcărilor. Încărcarea permanentă ( g). • • din greutate placă + pardoseală: din greutate proprie (25 x 50 ):
bgs ⋅ (hgs − h pl ) ⋅ γ b ⋅1,1 = 0,25 ⋅ (0,5 − 0,09) ⋅ 25 ⋅1,1 = 2,82 kN m kN m g⋅ Aaf t − bgp = 3,775 ⋅ kN 10,60 = 7,14 m 5,6

⇒ Încărcarea temporară ( p). • din încărcarea utilă: p ⋅
Aaf 10,60 kN = 18,00 ⋅ = 34,08 5,6 t − bgp m

g = 9,96

⇒ p = 34,08

kN m

În conformitate cu prevederile STAS 10107/2 – “Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi precomprimat”, în cazul în care raportul dintre valoarea încărcărilor temporare de lungă durată şi a celor totale este mai mare de 0,75 este necesar ca valoarea eforturilor de dimensionare să se obţină printr-un calcul în domeniul elastic. Este cazul grinzilor secundare care fac obiectul prezentului proiect la care acest raport este
34,08 = 0,77. 44,04

4.3. Calculul eforturilor. Ca şi în cazul plăcii, calculul eforturilor de dimensionare se bazează pe valorile maxime ale diagramelor de eforturi, în acest caz momente încovoietoare şi forţe tăietoare, corespunzătoare grinzii cu 5 deschideri egale. Valorile momentelor încovoietoare corespunzătoare secţiunilor de la marginea reazemelor şi din mijlocul deschiderilor se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: + − Mi ,max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l 2 şi Mi ,max = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l 2 (4.1) În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu a, b, c. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime ale momentelor încovoietoare sunt date în tabelul 4.1.
Deschiderea Încărcarea Încărcarea M+ M− max max Coeficienti de influentă permanentă temporară 2 (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅l (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅l 2 de calcul (g) (p) [kN / m] [kN / m] a b c [m] [ kNm ] [ kNm ] 5.650 5.625 5.600 5.600 5.600 9.960 9.960 9.960 9.960 9.960 34.04 34.04 34.04 34.04 34.04 130.470 -18.011 94.639 9.485 105.105 -5.360 -162.335 -38.797 -143.167 -27.264
Tabelul 4.1
- 34 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Secţiunea

1 0.072 0.099 -0.026 b -0.105 0.014 -0.120 2 0.033 0.079 -0.046 c -0.079 0.032 -0.111 3 0.046 0.085 -0.039

Structură etajată din beton armat

Calculul grinzii secundare

La grinzile continue cu mai mult de 5 deschideri egale se consideră: pentru deschiderile de margine (secţiuni de tip 1) şi pentru primele deschideri interioare (secţiuni de tip b şi 2) se iau aceleaşi valori ca la grinda cu 5 deschideri egale; • pentru toate celelalte deschideri interioare se iau valorile corespunzătoare deschiderii mijlocii a grinzii cu 5 deschideri egale (secţiuni de tip c şi 3). Dacă deschiderile de calcul nu sunt egale între ele ci diferă cu până la 20 %, momentele încovoietoare maxime pozitive şi negative se determină cu aceiaşi coeficienţi de influenţă (vezi şi anexa B) cu următoarele precizări: momentul încovoietor pe un reazem intermediar se determină pentru o deschidere de calcul egală cu media deschiderilor adiacente reazemului respectiv; momentul încovoietor într-un câmp se determină pentru mărimea efectivă a deschiderii respective. Valorile maxime şi minime ale forţelor tăietoare se pot determina cu ajutorul coeficienţilor de influenţă, folosind relaţii de forma: Qi+, max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l şi Qi−, max = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l (4.2) În aceste relaţii g şi p reprezintă încărcările permanente şi temporare pe unitatea de lungime, iar l deschiderea de calcul. Coeficienţii de influenţă au fost notaţi cu α, β, γ. Valorile numerice şi semnele coeficienţilor de influenţă pentru grinda cu cinci deschideri egale, precum şi valorile maxime şi minime în secţiunile de la faţa reazemelor, ale forţelor tăietoare sunt date în tabelul 4.2. •
Tabelul 4.2 − + Deschiderea Încărcarea Încărcarea Qmax Qmax Coeficienti de influentă permanentă temporară (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅l (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅l de calcul (g) (p) [kN/ m] [kN/ m] [m] [ kNm ] [ kNm ] α β γ

a b st b dr c st c dr

Secţiunea

0.395 -0.605 0.526 -0.474 0.500

0.447 0.014 0.598 0.103 0.591

-0.053 -0.620 -0.072 -0.577 -0.091

5.65 5.60 5.60 5.60 5.60

9.96 9.96 9.96 9.96 9.96

34.04 34.04 34.04 34.04 34.04

108.20 -31.08 143.33 -6.80 140.55

12.03 -151.93 15.61 -136.43 10.54

4.4. Calculul armăturii longitudinale. Se exemplifică în continuare calculul unei grinzi secundare curente G2 25 x 50. În zonele solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii), secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară, iar în zonele solicitate la momente pozitive (care întind fibra inferioară) şi în care placa se află în zona comprimată, secţiunea de calcul are forma T. Acoperirea cu beton de calcul se consideră în câmp, a = 25 + ϕ 2 ≈ 35 mm , iar în reazem a = 50 mm Observaţie: Acoperirea la partea superioară a armăturilor din grinda secundară s-a luat mai mare decât cea minim necesară pentru a permite montarea armăturilor la intersecţia cu grinda principală. Întrucât, aşa cum se va vedea, armăturile de pe primul rând al grinzii principale sunt de diametru 25 mm, s-a adoptat o înălţime de interior a ramurii verticale a etrierului de 420 mm.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 35 -

În mod acoperitor la dimensionare nu se ţine seama de aportul armăturilor situate în zona comprimată. Δp = 750 bp = b= a 1750 250 Δp = 750 h .4.58 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 Se determină ξ.36 - Îndrumător de proiectare – T.1. Aa ho Figura 4. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp marginal.3.4. hp – grosimea plăcii: h pl = 90 mm . înălţimea relativă a zonei comprimate: b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− = 0. iar lc = 0.8⋅to = 0. Secţiunea a.hp = 410 Lăţimea activă a plăcii bp la secţiuni cu talpa în zona comprimată se determină astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp .3 ≈ 1750 mm ( vezi Anexa A ) Figura 4.4.080 ⋅ = 452. Postelnicu & D.2.65 2 = = 58. b Momentul de calcul se considera: M= (g + p) ⋅l 2 44. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de reazem.1 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(a) = 402 + 113 = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ) 4.04 ⋅ 5. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). Secţiunea 1.080 ξ = 1− 1− Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.58 kNm 24 24 2⋅M 2 ⋅ 58.3 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅753. 4.8⋅5650 = 4520 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 4520 / 6 = 753.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Se cunosc: Rc . ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm (în câmp) b – lăţimea secţiunii: b = 250 mm . Nistorescu a ho = 465 h . = 500 hp = 90 Aa = 35 b= 250 . în care Δp ≤ lc / 6 .rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 (beton Bc 25).

47 kNm . Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.243 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. iar lc = 0.47 ⋅10 6 1750 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. Momentul de calcul este în acest caz: M = 130. La stabilirea lăţimii active a plăcii s-a ţinut seama că hp / h = 90 / 500 = 0.6⋅5600 = 3360 mm ⇒ Δp ≤ lc / 6 = 3360 / 6 = 560 mm ⇒ bp ≤ 250 + 2⋅560 ≈ 1370 mm = 500 hp = 90 . Δp = bp = 1370 250 Δp = 560 b= 560 b= 250 Îndrumător de proiectare – T.3.023 ⋅ = 946.4.65 m. în care Δp ≤ lc / 6 . Momentul de calcul este în acest caz: M = 162.243 ⋅ = 1366 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa(b) = 1520 mm 2 ( 4 φ 22 ) 4.33 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0.33 kNm .5. Secţiunea de calcul este dată în figura 4.6⋅to = 0.10 şi Δp nu s-a plafonat prin alte condiţii. Secţiunea 2.hp = 410 Aa ho = 465 h Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ b + 2⋅Δp . Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 162. Se determină ξ = 1 − 1 − A = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ a 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅130. Secţiunea de calcul este cea din figura 4.4.4.18 > 0. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x = hp.37 - = 35 Figura 4. Secţiunea de calcul a grinzii secundare pentru zona de câmp intermediar.023 Rc 15 = 1750 ⋅ 465 ⋅ 0. Nistorescu a . M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1750 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 992.4.3. unde sunt prezentate şi relaţiile din STAS 10107/2-90.25 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp . pe baza cărora s-a determinat aceasta (vezi anexa A). Secţiunea b. h .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Deschiderea de calcul este to = 5.27 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(1) = 201 + 760 = 961 mm 2 ( 1 φ 16 + 2 φ 22 ) 4. Postelnicu & D.

210 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0.64 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0. Momentul de calcul este în acest caz: M = 105.4.17 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0. Secţiunea 3.2). Secţiunea c. Capacitatea de rezistenţă a secţiunii de beton simplu este dată de relaţia: . Secţiunea de calcul este cea din figura 4.1 kNm . 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp.5.0215 ⋅ = 685.5. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Secţiunea de calcul este cea din figura 4.96 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(3) = 804 mm 2 ( 4 φ 16 ) 4.79 kNm 2 Deoarece Mp > M ⇒ x < hp .210 ⋅ = 1180 mm 2 300 Ra Se alege: Aa(c) = 1140 mm 2 ( 3 φ 22 ) 4.4.5.38 Îndrumător de proiectare – T. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776.2. In zonele din câmpuri cu momente încovoietoare la partea superioară a plăcii solicitarea de încovoiere este preluată numai de betonul simplu.0243 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0.0243 ⋅ = 773. Secţiunea de calcul este cea din figura 3.0215 Rc 15 = 1370 ⋅ 465 ⋅ 0. Armarea grinzii secundare în câmp la momente negative.17 kNm . Postelnicu & D. Se determină ξ: ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 143.7. Deoarece încărcarea temporară este mare apar momente negative în câmpuri (vezi tabel 4.79 kNm 2 Deoarece ⇒ x < hp . Momentul de calcul este în acest caz: M = 94.4. Momentul de calcul este în acest caz: M = 143. M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 1370 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (465 − 90 ) = 776. lăţimea bp.6.64 kNm . Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ 2⋅M Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 94.8 mm 2 Ra 300 Se alege Aa(b) = 402 + 380 = 782 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 22 ) 4. Se determină ξ = 1 − 1 − Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅105.1 ⋅10 6 1370 ⋅ 465 2 ⋅15 = 0.

70 ≥ 1000 Tabelul 4.0525 ⋅ = 295 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 339 mm2 ( 3 φ 12 ) .75 ⋅ We .0366 ⋅ = 206 mm 2 300 Ra Se alege: Aa = 226 mm2 ( 2 φ 12 ) . h (mm) cpl ≤ 100 200 0. În mod acoperitor calculul se face considerând secţiunile ca fiind secţiuni dreptunghiulare simplu armate. Postelnicu & D.9.4.5.0525 ⇒ Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. în care We este modulul de rezistenţă în stadiul elastic.3) unde: Wf – modulul de rezistenţă la fisurare al secţiunii. Înălţimea secţiunii. 4. ⇒ ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 27.0366 Aa = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 250 ⋅ 450 ⋅ 0. Valorile forţelor tăietoare de calcul sunt cele din tabelul 4. Având în vedere dimensiunile şi solicitările grinzii.3 ⋅ 10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅ 15 = 0.8.00 0. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 27. Va trebui ca în aceste secţiuni să se dispună armătură la partea superioară pentru preluarea acestui moment.67 În cazul secţiunilor dreptunghiulare sau în formă de T. se adoptă o armare transversală numai cu etrieri.85 500 0.1 = 14036458 Nmm = 14.7 ⋅1. 4.2. calculat considerând zona întinsă integral plastificată. Secţiunea 3 (câmpul intermediar armat la momente negative).8 ⋅10 6 250 ⋅ 450 2 ⋅15 = 0.39 - . Secţiunea 2 (primul câmp intermediar armat la momente negative). Calculul armăturii transversale. cpl – coeficient prin care se ţine seama de plasticizarea parţială a zonei întinse a secţiunii şi ale cărui valori se iau din tabelul 4. Se cunosc: Îndrumător de proiectare – T.75 ⋅ 250 ⋅ 500 2 ⋅1. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare M = cpl ⋅Wf ⋅ Rt (4.3 în funcţie de înălţimea secţiunii h (pentru valori intermediare între cele date în tabel. 4.03 kNm 6 Se observa că în secţiunile 2 şi 3 momentul produs de solicitarea de încovoiere este mai mare decât momentul capabil al secţiunii de beton simplu.4. se interpolează liniar). Aşadar: M = 0. ⇒ ξ = 1− 1− 2⋅M b ⋅ ho 2 ⋅ R c = 1− 1− 2 ⋅ 38. se admite să se determine Wf cu o relaţie simplificată: Wf = 1.8 kNm .3 kNm .3 1. Se cunoaşte momentul de calcul în valoare absolută: M = 38.

diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată). • procentul de armare longitudinală: p = Aa( m ) b ⋅ ho ⋅100 % .1 % se ia pe = pemin = 0.1 Dacă Q ≤ 0. în zonele de reazem se consideră barele drepte de la partea superioară).185 ⋅ 250 pe ⋅ b Distanţele maxime admise între etrieri (vezi § 4.2): ae ≤ 15 ⋅ d (d .5.8 ⋅ Ra • se verifică: orizontală a fisurii înclinate de rupere (fisurii critice).3 = = 217 mm 0. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .457 % 250 ⋅ 450 procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 0. intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare m (la grinzile continue. ae ≤ 300 mm .2 ⋅ p Ra 3.2 kN . Secţiunea a.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor.10 ⋅100 % = ⋅⋅ ⋅100% = 0. în care si este lungimea proiecţiei pe ho pe 0. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.6.8 ⋅ 210 ⇒ valoarea necesară pe determinată anterior este corectă Dacă pe < 0.546 < 2.874 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1. Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2.185% 3.2 ⋅ 0.5 ho se ia si = 2.5 ⋅ ho .10 = ⋅ = 1.1 %. ⇒ p= • Aa ( a ) b ⋅ ho ⋅100 %= 515 100% = 0.1.40 - Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1. Ordinea operaţiilor este următoarea: [8] [10] • Q= Q 108.874 1. Nistorescu .457 si 1.5 .457 210 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 108.5 ho 0. Postelnicu & D.3 mm 2 • se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) • distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50. 4 Din cele arătate mai sus: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅16 = 240 mm (pentru zona de reazem) ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅ 500 = 375 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm (pentru zona de câmp) . unde: Aa(m) – suma ariilor barelor drepte din zona întinsă.185 0. ⇒ 100 ⋅ 0.10 N / mm 2 (beton Bc 25) Ra – rezistenţa de calcul a armăturii transversale: Ra = 210 N / mm 2 (oţel OB 37) 4.2 ⋅10 3 = = 0. ae ≤ 3 ⋅h .

3 = = 189 mm pe ⋅ b 0.213 ⋅ 250 se stabileşte : ae = 150 mm ⇒ φ 8 / 150 4.2 ⋅ p Ra Q ⋅ 100 ⋅ 1.35% 250 ⋅ 450 2 pe = Rt 1.55 kN .8 ⋅ 210 ho se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50. Postelnicu & D.1.5.3 mm 2 se propune n e = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50. 4.14 2 1.10 = ⋅ = 1.88 < 2.6. Nistorescu . Diametrul minim pentru armăturile longitudinale de rezistenţă: 10 mm.8 ⋅ 210 ho se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei bare: Ae = 50.23 = b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.1 1140 ⋅100 % = ⋅100 % = 1.5 0.01 1.35 210 3.213 0. Secţiunea c.10 si = ⋅ = 1.61 ⋅10 3 = 1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.01% 250 ⋅ 450 b ⋅ ho Aa ( c ) pe = Rt 1.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.5. Etapele calculului sunt identice cu cele indicate în cazul secţiunii a: • • • • • • • • Q= p= Q 152. Îndrumător de proiectare – T.2.6.41 - .3 mm 2 se propune ne = 2 (numărul de braţe verticale ale unui etrier) distanţa între etrieri a e ≤ 100 ⋅ n e ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 50.213% 3.2 ⋅ 1.212 ⋅ 250 se stabileşte ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 175 4.2 ⋅ 1.76 < 2.5 0.2 ⋅ p 3.23 2 1. Armături longitudinale.01 210 Q ⋅ 2 100 ⋅ 1.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare • se adoptă: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200 4. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 140. Se parcurg următoarele etape: • • • • • • • • Q= p= Q 140. Secţiunea b.61 kN .212 0.55 ⋅10 3 = = 1.212% Ra 3.3 = = 188 mm pe ⋅ b 0. Prevederi constructive.1 Aa (b ) b ⋅ ho 1520 ⋅100 % = ⋅ ⋅100% = 1. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 152.14 b ⋅ ho ⋅ Rt 250 ⋅ 450 ⋅1.3.35 si 1.

6. Barele de pe rândurile 2 şi 3 vor fi dispuse în acelaşi plan vertical cu cele de pe primul rând. în cazul grinzilor realizate monolit din betoane de clasă ≥ Bc 20 (vezi § 4. sunt date grosimile minime admise pentru stratul de acoperirea cu beton a armăturilor.6..6. Postelnicu & D. acestea se dispun ca în figura 4. În cazurile speciale când sunt necesare şi armături pe al treilea rând.5).6. pentru a permite introducerea pervibratorului. Unul din spaţiile dintre barele de la partea superioară (de preferinţă în axul grinzii) se majorează la cel puţin 50 mm.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Sensul de betonare d1 d1 ≥ 50 mm ≥ 30 mm ≥ d1 d1 ≥ 25 mm ≥ 1. sunt arătate regulile ce trebuie respectate în ceea ce priveşte distanţele între armături pe lăţimea grinzii şi distanţele pe înălţimea grinzi între barele suprapuse când armăturile se dispun pe mai multe rânduri.7. .6. ca în figura 4. Nistorescu . Totodată în figura 4. Se interzice dispunerea alternantă ca în figura 4.) trebuie să fie cel puţin egale cu diametrul barelor şi cel puţin egale cu 30 mm pentru armăturile de la faţa superioară (faţa prin care se toarnă betonul) şi 25 mm pentru armăturile de la faţa inferioară. Distanţele libere între bare şi grosimea minimă a stratului de acoperire. Distanţele libere între bare (figura 4. greşit Figura 4.2 d d ≥ 25 mm ≥d d d d d Figura 4. pentru a permite pătrunderea în bune condiţii a betonului între armături.7. la turnare.6. ≥d ≥ 25 mm În figura 4. Modul greşit de dispunere alternativă a barelor. Se recomandă ca armăturile să fie dispuse pe cel mult două rânduri.6. la distanţe din ax în ax duble faţă de cele admise pentru barele de pe primele două rânduri.2 d ≥ 25 mm ≥ 1.42 - Îndrumător de proiectare – T.

trebuie să fie de maxim 200 mm.6. în zonele întinse. trebuie să fie făcută în principiu în acord cu diagrama de momente înfăşurătoare (vezi § 6. Se recomandă să se folosească numai 2. În porţiunile în care grinzile nu necesită armături longitudinale de rezistenţă la partea superioară.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Distanţa între axele barelor. şi anume câte o bară la fiecare colţ de etrier. 6 mm pentru grinzi cu h ≤ 800 mm. Diametrele minime ale etrierilor la carcasele legate cu sârmă: d / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. La grinzile cu înălţime peste 700 mm. în cazul în care se realizează pe şantier. 8 mm pentru grinzi cu h > 800 mm. La grinzile cu lăţime peste 400 mm se prevăd etrieri cu minimum patru ramuri. Postelnicu & D. ae ≤ 3 ⋅h . fără bare înclinate. Nistorescu . ae ≤ 300 mm . respectiv întreruperea armăturilor. Distanţele maxime admise între etrieri: pe porţiunile pe care există armătură comprimată rezultată din calcul: ae ≤15 d (în care d este diametrul minim al armăturilor longitudinale din zona comprimată). 4 4. Îndrumător de proiectare – T. Armături transversale.2 precum şi § 6. pe feţele laterale ale acestora se prevăd armături de montaj intermediare. • în zonele în care există armături de rezistenţă şi la partea superioară grinzilor care fac parte din planşee. nu vor fi mai mici decât diametrul etrierilor. 4. Ancorarea armăturilor. PC 52 OB 37 Diametrele minime ale armăturilor longitudinale de montaj (mm) 8 10 6 8 la partea superioară a grinzii pe feţele laterale ale grinzii În unul şi acelaşi element. la distanţe de cel mult 400 mm pe înălţimea grinzii. cel mult 3 diametre diferite de bare. Diametrele minime admise ale armăturilor longitudinale de montaj date în tabelul 4.2. legate între ele prin agrafe transversale. cel mult trei diametre diferite.3. sau au placă la talpa superioară (secţiuni în formă de T). este recomandabil să se utilizeze numai două.5. Se prevăd etrieri închişi: • pe toată lungimea grinzilor independente. de regulă. pentru armătura principală de rezistenţă. în scopul evitări unor confuzii la montarea armăturilor. dispuse din doi în doi etrieri.2.2.43 - . Procentul minim de armare în zonele întinse pentru grinzi este: pmin = 0. Tabelul 4. Ancorarea armăturilor.4. fără placă la talpa superioară. se prevăd armături de montaj.4 Carcase legate cu sârmă Poziţia armăturilor executate din oţel tip: PC 60.10 % La grinzi obişnuite se recomandă ca armarea longitudinală să fie realizată din bare drepte.7 din STAS 10107/0-90).6.

Bc 20.5) nanc şi λa0 – coeficienţi în funcţie de condiţiile de aderenţă şi de solicitare (a se vedea tabelul 23 din STAS 10107/0-90).5 PC 60 Condiţii de aderenţă şi de solicitare Bc 15 Aderenţă bună. dincolo de secţiunea în care sunt solicitate maximal. Postelnicu & D. R λ a = nanc ⋅ a + λ ao Rt Ra şi Rt – rezistenţa la întindere a oţelului şi respectiv a betonului. iar barele de la partea superioară. se prelungesc dincolo de faţa reazemului cu 1 3 din deschiderea liberă (lumina) a grinzii. condiţii normale de solicitare Condiţii severe de solicitare sau condiţii defavorabile de aderenţă Condiţii severe de solicitare cumulate cu condiţii defavorabile de aderenţă Tipul de oţel PC 52 OB 37 Clasa betonului Bc 20.44 - Îndrumător de proiectare – T. Pentru armăturile întinse ale elementelor din beton armat obişnuit. Ancorarea armăturilor pentru reazemul de capăt si intermediar.8. Bc 10. se calculează cu relaţia: la = λ a ⋅ d (3.8. lungimea de ancorare necesară. la ≥ 40 d la ≥ 30 d la ≥ 30 d Figura 4. în mod acoperitor barele de la partea inferioară se prelungesc pe reazeme. Bc 25 Bc 15 Bc 25 Bc 15 Bc 25 λa 30 40 50 35 45 55 30 40 50 40 50 60 35 45 55 35 45 55 . Pentru armăturile din bare laminate la cald. În figura 4. Bc 10.5. Nistorescu . (3. pentru un reazem de capăt şi unul intermediar. călăreţii. Tabelul 4. în cazul în care nu se realizează o corelare riguroasă a armării longitudinale cu diagrama înfăşurătoare de momente. Bc 20.4) d – diametrul armăturii. în cazurile curente.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare La grinzi solicitate preponderent la încărcări gravitaţionale. λa din relaţia de mai sus poate fi determinat direct din tabelul 4. este arătat modul de ancorare al armăturilor riglelor cadrelor solicitate la încărcări gravitaţionale.

prin suprapunere fără sudură sau prin sudare.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare Necesitatea prevederii de cârlige la capetele barelor de armătură şi modul cum se iau în considerare la determinarea lungimii de ancoraj necesare la se stabilesc astfel: • pentru armăturile din oţel PC 60 şi PC 52. • nu se prevăd cârlige la barele cu rol de armătură de montaj. Nistorescu .6.5 Figura 4. ≥ 2.5 ° 135 ≥ 5 d m m ≥ R≥ 50 ≥ 50 mm 5d d ≥ 2. Înnădirea armăturilor.25 d 3d R ≥ 2. de regulă. Înnădirea prin sudură este obligatorie în cazul barelor cu diametre ≥ 32 mm Îndrumător de proiectare – T. Porţiunile curbe ale cârligelor trebuie continuate prin porţiuni rectilinii de lungime egală cu cel puţin 5 d (d = diametrul etrierului) şi cel puţin 50 mm. se prevăd la capete cârlige.4. prevederea de cârlige nu este obligatorie. Ancorarea etrierilor din OB 37 şi PC 52 (PC60). cu îndoire la 90° pentru barele din oţel PC 60 şi PC 52.5 d d d d Secţiunea până la care se măsoară lungimea de ancorare Figura 4.9. Pentru etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin cârlige (figura 4. Postelnicu & D. • pentru armăturile din oţel OB 37 solicitate la întindere. a căror lungime desfăşurată nu se include în la calculată cu relaţia de mai sus.45 - ≥5d d . 2. Formele de cârlige pentru OB 37 şi PC 52 (PC60). lungimea lor desfăşurată se include în la calculată cu relaţia de mai sus.9. Formele de cârlige utilizate sunt indicate în figura 4. dacă se prevăd totuşi cârlige. 4.10) îndoite la 135° sau la 180° în cazul etrierilor din OB 37 şi numai la 135° în cazul celor din PC 52 sau PC 60. Înnădirea armăturilor se realizează.9: cu îndoire la 180° pentru barele din oţel OB 37.

Dimensionarea cordoanelor de sudură se face în acelaşi mod ca pentru îmbinările sudate ale construcţiilor metalice. Pentru armăturile din bare laminate la cald. Figura 4.10. lungimea de înnădire prin suprapunere trebuie să fie de 30 d în cazul elementelor din betoane de clasă < Bc 25 şi 20 d în cazul celor din betoane de clasă ≥ Bc 25.46 - Îndrumător de proiectare – T.6) la conform relaţiei (3.25 pentru armăturile din OB 37 şi ri ≤ 0. de regulă. . ri .25 ⋅ ri pentru înnădiri în zone comprimate. astfel ca să se respecte condiţia ri ≤ 0. În figură sunt reprezentate diagramele înfăşurătoare ale momentelor maxime pozitive şi negative şi poziţiile optime pentru înnădirile armăturilor longitudinale corespunzătoare. Postelnicu & D. conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţelbeton.50 pentru cele din PC 60 şi PC 52. Pentru armăturile înnădite în zonele care sub orice grupare de încărcări rămân solicitate la compresiune. ks = 1 + 0. ks = 1 + 0.4). La elementele verticale (stâlpi) se admite înnădirea deasupra nivelului fiecărui planşeu. Înnădirea armăturilor prin sudură se face cu procedeele de sudare obişnuite. Înnădirile armăturilor de rezistenţă în zonele de efort minim.5 ⋅ ri Înnădirile se decalează. Înnădirile se amplasează.10 este arătat exemplul unei grinzi continue. pentru înnădiri în zone întinse. în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordoanelor de sudură. În figura 4. lungimea de suprapunere necesară se determină cu relaţia: ls = ks ⋅la (3. neparticipante la o structură antiseismică şi cu încărcare utilă mare în raport cu încărcarea permanentă. în zonele cu efort minim în armături.raportul între aria armăturilor înnădite în secţiunea i şi aria tuturor armăturilor din aceeaşi secţiune. Nistorescu . la care pot apărea şi momente negative în câmpuri.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare şi se recomandă şi pentru barele de diametre ≥ 25 mm: Nu se înnădesc prin sudură bare cu diametrul sub 10 mm.

valorile minime date în tabel se sporesc cu 5 mm.Structură etajată din beton armat Calculul grinzii secundare 4. cu umidităţi relative interioare < 75 %). expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. În tabelul 4.7 sunt date pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire cu beton a armăturilor. conform STAS 10107/0-90.6. Nistorescu .6 Categoria I Definire Elemente situate în spaţii închise (feţele spre interior ale elementelor structurale din clădiri civile şi hale industriale închise. Fundurile rezervoarelor şi ale cuvelor castelelor de apă. dacă sunt protejate prin tencuire sau printr-un alt strat de protecţie echivalent.6 este dată clasificarea elementelor structurale după gradul de expunere la acţiunea intemperiilor şi a umidităţii. Elemente situate în aer liber.2 d (d – diametrul armăturilor). Elemente situate în aer liber. stâlpi.5.6. conform STAS 10107/0-90. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor. II III IV În funcţie de încadrarea în categoriile I – IV din tabelul 4.47 - . În cazul elementelor din Bc 10 sau Bc 15. Tabelul 4.2. Nervuri dese cu lăţime ≤ 150 mm ale planşeelor Pereţi Grinzi. 15 10 15 15 35 20 45 25 Îndrumător de proiectare – T. neprotejate. în tabelul 4. în condiţii obişnuite de mediu.7 Grosimea minimă a stratului de acoperire.Elemente aflate în spaţii închise cu umiditate relativă interioară peste 75 %. paragraful 6. în toate cazurile grosimea acoperirii cu beton a armăturilor longitudinale va fi cel puţin 1. Totodată. pentru elemente din betoane de clasă ≥ Bc 20 I II monolite prefabricate monolite prefabricate III IV sau sau preturnate uzinate preturnate uzinate 10 15 (30) 25 10 10 20 15 20 (30) 30 15 15 25 20 30 35 45 - Armături Tipul de element Plăci plane şi curbe. Elemente situate în spaţii închise în halele industriale cu cndens tehnologic. Postelnicu & D. Etrieri. Bare transversale Transversale ale carcaselor sudate. în mm. Tabelul 4. Elemente în contact cu exteriorul.1. Feţele elementelor în contact cu apa sau cu alte lichide fără agresivitate Feţele în contact cu pământul ale elementelor din beton armat monolit turnate direct în săpături. cu excepţia celor expuse la îngheţ şi dezgheţ în stare umezită. bulbii Longitudinale diagramelor (pereţilor structurali) Fundaţii.

Legăturile stâlpilor cu fundaţiile se schematizează prin încastrări perfecte. Schema de calcul a cadrului. cu nodurile şi barele numerotate este reprezentată în figura 5.00 4 Figura 5. în timp ce legăturile între riglele etajului şi stâlpi sunt de tip articulaţie. Postelnicu & D. Secţiunea transversală a clădirii. Configuraţia cadrului transversal din axul L (vezi şi planşa 1) este cea reprezentată în figura 5.85 4 5 6 7 1 9.1.75 11 12 13 14 5 1 6 2 7 3 8 3.1.35 500 x 500 500 600 x 600 600 x 600 500 x 500 9.00 9. Nistorescu . 4. 9 8 10 9 11 10 12 4. .00 Figura 5.00 2 9. Lungimile barelor corespund distanţelor dintre axele elementelor. Schema statică a cadrului transversal.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.2.25 250 250 300 300 500 300 300 250 250 1000 x 400 4.00 9. Legăturile riglei parterului cu stâlpii structurii sunt de tip nod rigid. CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL 5.00 3 9.2. Schema de calcul.1.48 Îndrumător de proiectare – T.

3 cm 4 = 5208. ∑ A = 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 = 5026 cm = 502600 mm ∑ A ⋅z = − 2 ⋅ 45. Pentru grinzile cu secţiune T. momentul de inerţie al secţiunii echivalente se determină ca moment de inerţie al secţiunii brute de beton la care lăţimea activă de placă este jumătate din valoarea prevăzută în STAS 10107/0 – 90 (vezi Anexa A).8 ⋅ L = 0.5 ⋅ 27 ⋅ 9 = −4. Caracteristici geometrice bare. Îndrumător de proiectare – T.6 ⋅ 9000 = 5400 mm De asemenea.1. A = 50 ⋅ 50 = 2500 cm 2 = 250000 mm 2 I= 50 ⋅ 50 3 = 520833. 5.2.3 ⋅10 6 mm 4 12 500 500 Figura 5.4.6 cm 4 = 42333. 4 4 4 2 3 3 2 1 2 3 1 3 1 2 Figura 5. Bara de tip 1 (grinda cadrului). trebuie îndeplinite condiţiile: Δ p ≤ 2800 mm ( jumătate din lumina liberă ) ( 1 ) Δ p ≥ 6 ⋅ h p = 540 mm 456 (2) ( vezi Anexa A ) z Dictează condiţia ( 2 ) ⇒ Δ p = 6 ⋅ hp Figura 5. Astfel se consideră că grinzile conlucrează cu fâşii de placă de câte 3 hp de fiecare parte.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.40 cm = −44 mm z= ∑ A 40 ⋅100 + 2 ⋅ 27 ⋅ 9 A= 2 i i i i 2 Iy = 40 ⋅100 3 27 ⋅ 9 3 + (40 ⋅100) ⋅ 4.6 ⋅ L = 0. Nistorescu . Secţiunea transversală pentru bara de tip 1. 5.2.5. utilizată la calculul caracteristicilor geometrice. 940 3 hp = 270 400 3 hp = 270 90 Lăţimea activă a plăcii bp rezultă astfel: bp ≤ bp real = t = 6000 mm bp ≤ b + 2⋅Δp . Tipuri de bare. y 1000 44 CG iar lc = 0.1.40 2 + + 2 ⋅ (27 ⋅ 9) ⋅ 41.8 ⋅ 9000 = 7200 mm 0. Numerotare tipuri de secţiuni.2. Bara de tip 2 (stâlp 500 x 500).1. Secţiunea transversală pentru bara de tip 2.49 - .12 = 4233369.3.7 ⋅10 6 mm 4 12 12 5. Postelnicu & D. în care Δp ≤ lc / 6 .2.

00 25 2.00 25 2.03 25 2. 5.7. 25 2.00 25 2. Se determină pe schema din figura 5. A = 60 ⋅ 60 = 3600 cm 2 = 360000 mm 2 600 I= 60 ⋅ 60 3 = 1080000 cm 4 = 10800 ⋅10 6 mm 4 12 600 Figura 5.50 - Îndrumător de proiectare – T. A2. Nistorescu 40 . A3 şi A4.3.03 25 2.03 5 25 2.8 m 2 2 . 5.3.6.4 ⋅ 2 = 2. Încărcări pe grinzi. Postelnicu & D.1. A1 = 2 ⋅ 2 ⋅1 + 0.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.2. Distribuţia încărcărilor pe placă la grinzile planşeului.7. ariile aferente A1.00 25 40 A1 A4 A3 5.3. Secţiunea transversală pentru bara de tip 3.03 40 25 5.60 2.60 A2 Figura 5. Bara de tip 3 (stâlp 600 x 600). Transmiterea încărcărilor pe grinda cadrului transversal.

8 m 2⋅ 1 kN = 25.03 +( − ) 2 2 ⋅ 2.7 m 2 = 40. Postelnicu & D.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: ⋅10. 5.1 = 10.295 kN m ⋅ 2.1.1.60 5.3.35 kN 2 m3 ⋅10.25 ⋅ 5.2 m 2m ⇒ p = 25. Cea mai mare parte a încărcărilor planşeului se aplică riglei cadrului prin forţe concentrate.2 kN m 5.01 3 m m 3.60 = 5.Încărcări concentrate permanente.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.51 - .03 m 2 2 2 2 5. reprezentând reacţiunile grinzii secundare.3.035 +( − ) 2. Încărcări concentrate.30 m 2 A2 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5.60 = 5.775 kN ⇒ Forţa G3. • din încărcarea utilă: 18 kN m 3 g = 15.3.Încărcări permanente.03 + 0.775 kN 2 ⋅ 2.8 m 2 ⋅ ⇒ 5.775 kN 2 G2 = 54.2.25 ⋅ 5.37 kN m kN 5.2.60 5.25 ⋅ = 3.60 m 2 ⋅ 0.1 = 14.60 2. 3.3.6 m 2 = 40.00 +( − ) 2 2 ⋅ 2.35 kN 2 m3 3.285 2m m m kN kN 0.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1. Nistorescu G3 = 54.035 5.5 m − 0.60 2. Forţa G2.60 2 2 2 A4 = ⋅ + 0.39 kN ⇒ Îndrumător de proiectare – T.60 2.5 m − 0.60 m 2 ⋅ 0.1 = 14.25 m ⋅ (0.3.3.00 m − 0.3.25 m ⋅ (0. • • din placă + pardoseală: din greutate proprie: 1 kN = 5.2. Încărcări uniform distribuite pe grinzi.015 kN m2 kN 5. 5.74 kN . Încărcările aplicate pe suprafeţele A1 se echivalează prin încărcări uniform distribuite.35 m 2 A3 = 2 ⋅ 2 2 2 2 5. Încărcări temporare.4 m ⋅ (1.60 5.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.00 + 0.2.

25 2.1 = 14.25 2.08 kN ⇒ P4 = 109.25 2. iar încărcarea temporară poate acţiona după orice schemă posibilă. Ipoteze de încărcare.87 kN ⇒ 5.25 2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Forţa G4.6 kN P3 = 192. Forţa P2: • din încărcarea utilă: 18 kN m2 G4 = 37. Ipoteza 1.25 2. respectiv ipotezele care conduc la valorile înfăşurătoare de eforturi sunt cele prezentate în continuare.4. Ipoteza de încărcare numărul 1.4.5 m − 0. Ipotezele de încărcare semnificative.25 2. Aceste ipoteze pot fi identificate din examinarea liniilor de influenţă a eforturilor secţionale.25 2.06 m 2 = 22.25 2.2.25 2.6 kN ⇒ Forţa P4: 5.6 m 2 = 190.25 m ⋅ (0.52 - Îndrumător de proiectare – T.8 kN ⇒ Forţa P3: 18 kN m 2 P2 = 190.1.06 m 2 = 109.09 m ) ⋅ 25 ⋅ ⋅1.8 kN ⋅10.8.22 kN ⋅10.35 kN 2 m3 3.7 m 2 = 192. 5.08 kN Pentru stabilirea eforturilor secţionale maxime se consideră că încărcarea permanentă acţionează în toate ipotezele. 18 kN m2 ⋅ 6. m kN 5.Încărcări concentrate temporare. Postelnicu & D. p P2 P2/2 P4 P3 P3 P3 P2 P2 P2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2. Nistorescu .775 kN 2 ⋅ 6.3.25 2. .25 Figura 5.60 m 2 ⋅ 0.25 2.3.

4.25 Figura 5.9. în zonele de reazem pe iunile azem stâlpii interiori.25 Figura 5.25 2.53 - . p P3 P3/2 P3/2 P3 P3 P3 P4 P4 P3 P3 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2. Postelnicu & D.25 2. Ipoteza 2 Furnizează momentele maxime în câmpurile 1 şi 3 ale grinzii peste parter a cadrului transversal şi momentele maxime în secţiunile de reazem pe stâlpii exteriori.25 2.25 2. Acestei scheme de încărcare îi corespund şi valorile minime (momentele negative maxime în valoare absolută) din câmpul central. precum şi valorile maxime ale momentelor. forţele tăietoare maxime în aceleaşi secţiuni şi implicit reacţiunile maxime în aceşti stâlpi.25 2.25 2. Schema desenată corespunde ipotezei care conduce la eforturi maxime în zona de rezemare pe stâlpul 5 (vezi figura 5.25 2. Ipoteza 3. Nistorescu . având semne contrare celor corespunzătoare ipotezei 2. Ipoteza de încărcare numărul 2.3.25 2.25 2.25 2. 5. Îndrumător de proiectare – T.25 2. Furnizează momentele maxime în câmpul central al grinzii peste parter şi momentele minime în câmpurile marginale.10.25 2. precum şi momentele maxime în stâlpii interiori. pentru unul din cele două sensuri. din stâlpii structurii.).25 2.25 2. Ipoteza de încărcare numărul 3.25 2.25 2.25 2.25 2.25 2.25 2. 5.2.2.25 2.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Furnizează momentele maxime în secţiunile grinzii. P2/2 P2 P2 P2 p P2/2 G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2.4.

Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal 5.50 79.73 201.97 483. Calculul se efectuează cu programul automat de calcul P-Frame.28 1145.54 100.03 473.57 1017.35 968.82 640.29 968.25 2.45 95.55 1145.2.1. P2/2 P2 P2 P2 P2 P3 P3 P3 P4 p G4 G3 G3 G3 G2 G2 G2 G2 G2 G3 G3 G3 G4 g 2.25 2.54 La stabilirea schemei statice a cadrului transversal. Această schemă corespunde unei dispoziţii a încărcării utile „în oglindă” faţă de ipoteza 1.25 2. Pentru evitarea acestui neajuns se consideră o schemă de calcul ca cea din figura 5.89 118. iar pentru dimensionarea armăturii se ţine seama de valorile de la faţa reazemului.25 2. Programul furnizează înfăşurătoarea de momente încovoietoare pentru fiecare bară din compunerea celor 4 ipoteze (vezi Anexa F).50 188.51 164.25 2.54 186. deschiderile de calcul nu s-au considerat a fi egale cu luminile deschiderilor ca în cazul plăcii şi al grinzii secundare.34 1029.54 1210.52 97. .63 973.54 97. În tabelul 5.92 95. Ipoteza 4.89 97. Eforturi în ax Element Bara Grindă Grindă Stâlp Stâlp 1 2 4 5 Eforturi la faţa reazemului Eforturi din ax corectate Mmic nod 306. Aceste eforturi se determină în secţiunile de la faţa reazemelor pe baza relaţiilor de calcul (5.25 Figura 5.54 - Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.32 973.11.48 79.25 2.4. „în oglindă” faţă de secţiunile cu eforturi maxime din ipoteza 1.86 79. Tabelul 5.89 153.92 79.1 se dau valorile absolute ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare de dimensionare în secţiunile de la reazemele elementelor structurale.31 584. de asemenea.25 2. Eforturile secţionale se determină la nodul teoretic.25 2.1) şi (5.4. furnizând valorile înfăşurătoare ale eforturilor în secţiuni aflate.28 97.28 81.50 Mmare nod Qmic nod Qmare nod M mic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod Mmic nod Mmare nod Qmic nod Qmare nod 554.2) indicate mai jos (vezi şi figura 5.25 2. Ipoteza de încărcare numărul 4.28 79.63 506.38 596. adică cu deschideri de calcul până în axul elementelor dar cu considerarea zonei nodului ca fiind rigidă.75 97.67 506.28 79.28 118.35 584.45 596. Introducerea unor asemenea deschideri de calcul ar conduce la denaturarea geometrică a structurii în ansamblu.38 193.32 411.28 237.25 2.87 652. Nistorescu .49 260.25 2.54 97.12).

Determinarea eforturilor la faţa reazemului. Dacă din relaţiile (5.85 ⋅ Qax (5.3) (5. Nistorescu . se determină valorile lor de la faţa reazemului cu relaţiile: Mred = Max − Qax ⋅ b b b b + q ⋅ ⋅ + Q1 ⋅ 2 2 4 2 (5. În continuare se prezintă diagramele înfăşurătoare pentru momentele încovoietoare şi forţele tăietoare ale barelor 1. Postelnicu & D. 4 şi 5 (vezi figurile 5.12.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Presupunând cunoscute valorile eforturilor Max şi Qax în nodul teoretic. Această abordare prezintă avantajul obţinerii directe a eforturilor de dimensionare pentru capetele unei bare.1) şi (5.13 ÷20). q este încărcarea uniform distribuită care acţionează asupra grinzii pe lăţimea reazemului. 2.4) Observaţie: Rezolvarea cadrului transversal se poate face considerând zonele de la intersecţia grinzilor şi stâlpilor ca zone infinit rigide. Q1 este forţa concentrată aplicată din nod.2) rezultă reduceri ale eforturilor secţionale la faţa reazemului mai mari de 15 % faţă de cele determinate în ax se limitează acoperitor la cel mult 15 %: Mred ≥ 0. b este lăţimea elementului de reazem.1) (5. Îndrumător de proiectare – T.85 ⋅ Max Qred ≥ 0.55 - . determinate cu deschiderile interax.2) b Qred = Qax − q ⋅ − Q1 2 b/2 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Q1 Ma q Qax Figura 5.

.56 - Îndrumător de proiectare – T.13. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale). Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 1 (deschiderea marginală a grinzii principale).14. Nistorescu .

57 - . Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale).16. Postelnicu & D. Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Figura 5.15. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 2 (deschiderea centrală a grinzii principale). Nistorescu .

Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal).17. Postelnicu & D. Figura 5.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5.18. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 4 (stâlpul marginal). .58 - Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu .

20.Structură etajată din beton armat Calculul cadrului transversal Figura 5. Diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare pentru bara 5 (stâlpul central). Nistorescu . Îndrumător de proiectare – T. Figura 5.59 - .19. Postelnicu & D. Diagrama înfăşurătoare de momente încovoietoare pentru bara 5 (stâlpul central).

(beton Bc 25) Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 .8 ⋅ L = 0. la marginea întinsă a secţiunii ) se consideră: a ≈ 50 ⋅ mm . Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp marginal. 6. se stabileşte pe baza condiţiilor din STAS 10107 / 0 – 90 (vezi anexa A): • lc = 0. Se cunosc: Rc . ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 50 = 950 mm .76 kNm . • • Δp = lc 7200 = = 1200 mm .8 ⋅ 9000 = 7200 mm . 6 6 (i) pentru grinzi făcând parte din planşee. . 2 Deoarece ⇒ x<hp .1) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅1000 = 2400 mm .2 ⋅10 6 Nmm = 2932.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.1.1. dictează condiţia ( ii ). Calculul armăturii longitudinale. Lăţimea activă a plăcii bp. rigidizate prin nervuri transversale situate la distanţe mai mici decât deschiderea acestora: Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p 1 ⋅ 2000 = 1000 mm . 2 ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm .2 kNm . Bara 1 ( câmp ). care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6.13) Momentul de calcul este: M = 914.1. Postelnicu & D.60 Îndrumător de proiectare – T.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 15 N / mm 2 .1. Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: *) M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 Mp > M ) = 2400 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2932. (vezi figura 5. DIMENSIONAREA ŞI ARMAREA GRINZII PRINCIPALE 6. 2 În acest caz. bp= 2400 1000 400 1000 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6. *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [10]. Nistorescu ho= 950 . (oţel PC 52) hp – grosimea plăcii: h p = 90 mm . Acoperirea cu beton de calcul ( distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa. ⇒ Δp ≤ ( ii ) ( iii ) • real bp = 2 ⋅t = 6000 mm .

asemenea mici abateri între ipotezele de calcul şi realitate sunt admise în proiectare. Δp = lc 5600 = = 900 mm .84 mm 2 . a= Aa= 7 φ 25 30 25 30 25 5 42. 2 ( ii ) Îndrumător de proiectare – T.2.63 mm bp ⋅ Rc 2400 ⋅15 28.02856 ⋅ = 3255. Bara 2 ( câmp ).03 kNm > M = 914.78 − ) = 956.02856 .22 = 941.1.57 kNm .5 ⋅ 982 = 58.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. Valoarea efectivă a acoperirii de calcul.2.5 ⋅ 2454 + 97. este necesară evaluarea momentului capabil corespunzător alcătuirii efective a grinzii.22 mm 3436 ho = h − a = 1000 − 58. Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2400 ⋅ 950 ⋅ 0.76 ⋅10 6 2400 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0. Dacă se doreşte un calcul absolut riguros. ca atare calculul efectuat este uşor neacoperitor.63 x ) = 3436 ⋅ 300 ⋅ (941. Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 7 Aa ⋅ Ra 3436 ⋅ 300 = = 28. Se determină: ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 914. Totuşi. Dispunerea armăturii pentru câmpul marginal al grinzii principale.61 - . 6. este mai mare decât cea avută în vedere la dimensionarea armăturii. 6 6 ( vezi anexa A ) (i) grinda fiind rigidizată transversal prin grinzi secundare situate la distanţe mai mici decât deschiderea lor: Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale: ⇒ Δp ≤ 1 ⋅ 2000 = 1000 mm .2. Ra 300 Se alege: Aa = 3436 mm 2 ( 7 φ 25 ) Modul de dispunere al barelor în secţiune este indicat în figura 6.78 mm 42 5 97 a Figura 6.6 ⋅ L = 0.76 kNm 2 2 Momentul capabil corespunzător unei bare este aproximativ: Mcap (1φ25) ≈ = 136. Nistorescu . • • • Lăţimea activă a plăcii bp rezultă parcurgând următoarele etape: lc = 0. Postelnicu & D.6 ⋅ 9000 = 5600 mm . „a” .

85 kNm .03 ⋅10 6 2200 ⋅ 950 2 ⋅15 = 0. Dispunerea armăturii pentru câmpul central al grinzii principale. ( iii ) • real = bp 2 ⋅t = 6000 mm .3. . bp= 2200 900 400 900 hp = 90 h = 1000 Aa a =50 Figura 6. 2 Deoarece Mp > M ⇒ x<hp .5 mm Aa= 6 φ 25 42 5 Figura 6. Nistorescu 30 25 ho= 950 .4.4. Rezolvarea se efectuează ca pentru secţiuni dreptunghiulare simplu armate cu lăţimea bp. care conduce la cea mai mică lăţime activă: (vezi figura 6.15) Se determină momentul capabil Mp corespunzător situaţiei în care înălţimea zonei comprimate x=hp: M p = bp ⋅ h p ⋅ Rc ⋅ (ho − hp 2 ) = 2200 ⋅ 90 ⋅15 ⋅ (950 − 90 ) = 2687. (vezi figura 5. ca în figura 6.42 mm 2 Ra 300 Se alege: Aa = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) Armătura efectivă se dispune în secţiune.5 = 957. Momentul de calcul este: M = 696.02365 ⋅ = 2471. Postelnicu & D.03 kNm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Δ p ≥ 6 ⋅ hp ⇒ Δ p ≥ 6 ⋅ 90 = 560 mm .3) bp = b + 2 ⋅ Δ p = 400 + 2 ⋅ 900 = 2200 mm .02365 Aa = bp ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 2200 ⋅ 950 ⋅ 0.62 - Îndrumător de proiectare – T. Se determină: ξ = 1− 1− 2⋅M bp ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 696. 2 Dictează deci în acest caz condiţia ( i ). ho = h − a = 1000 − 42. Secţiunea de calcul a grinzii principale pentru zona de câmp central.

Secţiunea de calcul pentru reazemul stânga al barei 1.22 mm . Pentru determinarea armăturii necesare de la partea superioară a grinzii. Bara 1 (reazem stânga) În zonele de reazem.22) + 3436 ⋅ 300 ⋅ 906.77 mm bp ⋅ Rc 2200 ⋅15 x 26. secţiunea de calcul este de formă dreptunghiulară. Aa.34 kNm .78 = = 1568.01 mm 2 Ra ⋅ ha 300 ⋅ 906. (vezi figura 6.5 − ) = 834. Postelnicu & D.22 ⋅15 ⋅ (965 − 58.34 kNm a‘ = 58.1. la marginea comprimată a secţiunii: a' = 58.3) ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 35 = 965 mm . Ţinând seama de faptul că o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică în dreptul reazemelor. 5.77 ) = 2945 ⋅ 300 ⋅ (957.5. Se cunosc: momentul de calcul: M = 260. solicitate la moment negativ (care întind fibra superioară a grinzii). ca în figura următoare: Îndrumător de proiectare – T.12 kNm > M = 696. armătura întinsă rezultă: Aa = M 260. ' Aa’ – armătura din zona comprimată: Aa = 7 φ 25 (3436 mm 2 ) . care a fost determinată dintro etapă de calcul anterioară.1) a‘.13 şi tabelul 5. (vezi figura 6. este necesar cunoaşterea armăturii comprimate de la partea inferioară a grinzii.78 b = 400 Figura 6.03 kNm 2 2 Momentul capabil corespunzător unei singure bare este aproximativ: Mcap (1φ25) = = 139.02 kNm 6. a = 35 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .78 ⋅ mm .63 - .22 Deoarece x < 2 ⋅ a' .34 ⋅10 6 = = 957.distanţa de la centrul de greutate al armăturii Aa’.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Înălţimea zonei comprimate rezultă: x = Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ (ho − Mcap 6 Aa ⋅ Ra 2945 ⋅ 300 = = 26. Se alege: Aa = 982 mm 2 (2φ25) Se dispune armătura alesă în secţiune.22 kNm > M = 260. Aa’. pentru reducerea numărului de iteraţii se poate admite în mod acoperitor să nu se ţină seama de aportul armăturii din zona comprimată. Nistorescu . (vezi fig. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 58.22 = 906.3.19) ⇒ ha = ho − a' = 965 − 58.

' Aa = 3 φ 25 (1473 mm 2 ) . .46 kNm 6.13 şi tabelul 5.19).5 mm .5 = 392.5 = = 844.5 Aa‘ ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra 25 30 .5 = 887.5 mm .18 kNm .64 - Îndrumător de proiectare – T.1.7.1) a = 70 mm şi a' = 42. Nistorescu a‘ = 42. ha = ho − a' = 930 − 42.4.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2 φ 25 Figura 6. Succesiunea operaţiilor este următoarea: M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 1473 ⋅ 300 ⋅ 887. Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = = 2 ⋅ 400 ⋅ 42. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al grinzii principale. Bara 1 (reazem dreapta) Se cunosc: momentul de calcul : M = 1029.6. 5. Postelnicu & D.3 kNm (vezi fig. Secţiunea de calcul pentru reazemul din dreapta al barei 1. Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' .28 = 264. (o parte din armăturile de la partea inferioară a grinzii se ridică in zona reazemului. Momentul capabil al secţiunii este: Mcap = Aa ⋅ Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 899. vezi figura 6.34 kNm Se calculează momentul capabil corespunzător fiecărei bare: Mcap (1φ25) = Mcap 2 = 132.93 kNm > M = 260.8 kNm < M = 1029.5) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 887. a = 70 Aa Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere.3 kNm ha h =1000 b = 400 Figura 6. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm .18 ⋅10 6 Nmm = 392.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.

19) Îndrumător de proiectare – T.3 kNm . 5.25 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 56.5 ⋅ 2945 + 97.8.88 = 130. Bara 2 (reazem stânga). Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0.17).25 = 943.1314 .12 kNm .3 − 392. b Rc 400 15 Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − 122. Contribuţia acestor bare la preluarea momentelor încovoietor în secţiunea de la faţa reazemului este mică şi se neglijează.65 - . (vezi fig. Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 1473 300 ⋅ = ⋅ = 122. Ra 300 Aa = Aa1 + Aa 2 = 1473 + 2444.17 mm 2 .5 = 887.88 kNm > M = 1029.8: 25 30 25 30 a Aa = 8 φ 25 a= 42. ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 637.7 mm .98 kNm 8 6.75 − 42.25 mm Figura 6.5 mm .5. a = 70 mm şi a' = 42. Observaţie: În secţiune s-au indicat şi barele ridicate la faţa reazemului pentru preluarea forţei tăietoare (vezi figura 6. Dispunerea armăturii pentru reazemul din dreapta al barei 1.5 mm .1314 ⋅ = 2444.17 = 3917.75 mm ha = ho − a' = 943. ' Aa = 2 φ 25 (982 mm 2 ) . ha = ho − a' = 930 − 42.12 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0. Contribuţia fiecărei bare reprezintă un moment: Mcap (1φ25) = 1047. ca în figura 6.75 − ) + 1473 ⋅ 300 ⋅ 901.1) (vezi figura 6.25 = 2 2 = 1047.5 = 901.15 şi tabelul 5.1.17 mm 2 .5 ⋅ 982 = 56.7 x ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅122. ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm . Postelnicu & D.18 = 637. Se cunosc: momentul de calcul : M = 973.63 kNm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale M2 = M − M1 = 1029. Se alege: Aa = 3927 ⋅ mm 2 ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune.7 ⋅15 ⋅ (943. Nistorescu .

1482 .17 ⋅10 6 400 ⋅ 930 2 ⋅15 = 0.63 kNm a‘ = 42.5) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887.89 mm 2 . 300 Ra A = A 1 + A 2 = 982 + 2756.5 ⋅1963 = 70 mm 3927 ho = h − a = 1000 − 70 = 930 mm ha = ho − a' = 930 − 42.89 = 3738.08 kNm < M = 973.25 mm b Rc 400 15 . Nistorescu .5 ⇒ x ≥ 2 ⋅ a' şi σ a ' = Ra b = 400 Figura 6. Dispunerea armăturii pentru reazemul din stânga al barei 2.89 mm 2 . ( 8 φ 25 ) Se dispune armătura alesă în secţiune: 25 30 25 30 a a= Aa = 8 φ 25 42.10.46 kNm .17 kNm .1482 ⋅ = 2756. ha Ma = 2 ⋅b ⋅ a'⋅Rc ⋅(h o −a' ) + Aa'⋅Ra ⋅ ha = Aa‘ = 2 ⋅ 400 ⋅ 42. M2 = M − M1 = 973.46 ⋅10 6 Nmm = 261.5 ⋅1963 + 97. Armăturile nehaşurate nu preiau moment încovoietor. a a a Se alege: Aa = 3927 mm 2 .5 = 887.63 − 261. Succesiunea operaţiilor este următoarea: M1 = Aa '⋅Ra ⋅ ha = 982 ⋅ 300 ⋅ 887.9. Aa 2 = b ⋅ ho ⋅ ξ ⋅ Rc 15 = 400 ⋅ 930 ⋅ 0. ξ = 1− 1− 2 ⋅ M2 b ⋅ ho 2 ⋅ Rc = 1− 1− 2 ⋅ 712. Secţiunea de calcul pentru reazemul din stânga al barei 2.46 = 712.5 ⋅15 ⋅ (930 − 42.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale a = 70 Aa h =1000 Se verifică dacă armătura comprimată Aa‘ ajunge la curgere: Pentru aceasta se calculează momentul capabil corespunzător situaţiei x = 2 ⋅ a' . Se determină înălţimea zonei comprimate: x= Aa − Aa ' Ra 3927 − 982 300 ⋅ = ⋅ = 147.5 = = 714.66 - Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.5 mm Figura 6.5 = 261.

2. barele înclinate. Postelnicu & D. Prevederi constructive. realizându-se de câte ori este posibil armarea transversală numai cu etrieri. precum şi a forţelor tăietoare.11). barele înclinate pot îndeplini trei roluri: preluarea momentelor încovoietoare pozitive în câmpuri. • Distanţele până la următoarele secţiuni de înclinare se stabilesc pe baza verificării la forţă tăietoare. 6. pe considerente de economicitate a soluţiei.6.5 h. puternic solicitate. Pe linia cerinţelor de reducere a consumului de manoperă la montajul armăturilor. distanţa între prima şi a doua secţiune de înclinare începând de la reazem să nu fie mai mare decât înălţimea grinzii. Îndrumător de proiectare – T. valabile pentru toate grinzile.67 - • h .25 ) + 982 ⋅ 300 ⋅ 887. Nistorescu .2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Momentul capabil al secţiunii: Mcap = b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − x 147.25 kNm 8 Se calculează momentul capabil pentru fiecare bară: Mcap (1φ25) = 6.25 ⋅15 ⋅ (930 − 2 2 = 1018 kNm > M = 973. în completarea prevederilor date la § 4. indiferent dacă barele înclinate rezultă sau nu necesare din calculul la forţă tăietoare. Într-adevăr. Se recomandă ca. Distanţe recomandate de la faţa reazemului până la barele înclinate. a momentelor negative pe reazeme. ≤ 50 mm ≤h ≤ 1. Începând de la al treilea rând de bare înclinate (pornind de la reazem) se poate mări această distanţă până la 1.5 h Figura 6.50 = ) + Aa '⋅Ra ⋅ ha = 400 ⋅147. având de regulă unghiul de înclinare 45º. tendinţa actuală este de a se desfiinţa sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare înclinate.63 kNm 1018 = 127. În cazul armării cu bare individuale formând carcase legate cu sârmă. Armarea cu bare înclinate se explică în special la grinzile cu deschideri mari şi încărcări importante. trebuie să respecte următoarele reguli: • Distanţa de la faţa reazemului până la începutul primei bare înclinate nu trebuie să depăşească 50 mm (vezi figura 6.1. respectând condiţia ca o fisură înclinată să intersecteze întotdeauna armăturile transversale necesare pentru preluarea forţei tăietoare în secţiunea respectivă.11. În acest paragraf se prezintă o serie de prevederi destinate alcătuirii armării grinzilor principale. Condiţii privind alcătuirea şi dispunerea armăturilor înclinate.

13.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • Se recomandă ca aria armăturii înclinate să fie cel puţin 1/ 3 din aria totală a armăturii longitudinale şi cel mult 2/ 3 din această arie. Postelnicu & D. Reguli privind dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni.13.2. se vor adopta soluţii ca în figura 6. Dispunerea armăturilor înclinate în secţiuni va urmări o montare uşoară şi nestânjenită a ansamblului armăturilor. Bară “flotantă”. se determină în raport cu diagrama înfăşurătoare a momentelor încovoietoare. Această ipoteză permite simplificări ale calculului la forţă tăietoare.2. Locul în care o bară sau un grup de bare longitudinale se pot ridica se determină prin calcul.12.c.13. călăreţii (barele drepte care se dispun pe reazeme) vor fi situate pe rândul 1. Barele înclinate provin din acele bare longitudinale de la partea inferioară care nu mai sunt necesare la preluarea momentului încovoietor pozitiv din câmp. . Corect RII RI RI RII RI RII Greşit RI RII RI RII a) b) c) Figura 6. Nu se admite folosirea de armături înclinate sub formă de bare “flotante” (vezi figura 5. ţinând seama simultan de cerinţele de rezistenţă la încovoiere şi la forţă tăietoare. în care cele două bare ar trebui adunate în plan orizontal pentru a permite trecerea uneia pe lângă cealaltă. Întreruperea armăturilor longitudinale drepte şi înclinate. Se vor menţine drepte până la reazeme şi se vor ancora dincolo de reazeme ca bare solicitate la întindere cel puţin 1/ 3 din armăturile din câmp. Astfel în situaţia în care armăturile se dispun pe mai multe rânduri.13. prezentate mai sus. deasupra barelor înclinate ca în figura 6. Nistorescu .12) Figura 6.a şi se vor evita cele din figura 6. 6. se poate accepta ipoteza simplificatoare şi acoperitoare că fisurile critice (fisurile potenţiale de rupere) intersectează numai câte un plan de asemenea armături. Din acelaşi motiv. în secţiunile înclinate . pentru bare înclinate situate în acelaşi plan vertical cu cel al grinzii.b. În condiţiile respectării regulilor de dispunere a armăturilor ridicate.68 - Îndrumător de proiectare – T. Punctele de ridicare ale armăturilor înclinate şi a celor care se opresc în zona întinsă.

II – distanţa între secţiunile I şi II. Îndrumător de proiectare – T. În figura 6.6. în raport cu diagrama de momente “dilatată”.II li l 1≥ 0 l1 + l i / √ 2 ≥ lI. (vezi § 4.14.15 se exemplifică modul de obţinere a diagramei dilatate pentru cazul analizat în proiect. pentru stabilirea secţiunii de unde se poate întrerupe sau înclina o bară este practic ca în locul diagramei înfăşurătoare a momentelor încovoietoare maxime să se raporteze poziţiile armăturilor la o diagramă de momente.69 - . c. la – lungimea de ancoraj (30 …40 d). Postelnicu & D. lI.II l1 + l i + l2 ≥ la 45° l i / 2 + l2 ≥ la a) b) c) Figura 6. pentru o bară înclinată. în raport cu aceeaşi diagramă de momente dilatată. bara nu mai este necesară din calculul la încovoiere (momentul încovoietor este preluat integral de restul barelor din secţiune). prin deplasarea abciselor ei cu h / 2 dinspre secţiunea de moment maxim. obţinută prin corectarea („dilatarea”) diagramei înfăşurătoare a momentelor maxime.14. [10] De aceea.14.3) l1 – distanţa de la secţiunea I până la secţiunea de înclinare a barei. II I l2 II l1 45° lI. II – secţiunea în care. Nistorescu . punctul de unde poate fi întreruptă în raport cu secţiunea în care este necesară din calculul la forţă tăietoare. iar în figura 6. pe lungimea căreia se admite că aportul barei care se întrerupe descreşte liniar de la solicitarea maximă până la zero. În figura 6. a şi b sunt definite condiţiile care determină punctul de unde poate fi înclinată sau întreruptă o bară în raport cu diagrama de momente încovoietoare. pentru a acoperi sporul de efort datorat efectului fisurii înclinate.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale O bară longitudinală care se întrerupe sau se înclină (se „ridică” sau se „coboară”) trebuie să rămână activă cu întreaga ei capacitate de rezistenţă până la o distanţă egală cu h / 2 dincolo de secţiunea în care este integral necesară din calculul de moment încovoietor în secţiuni normale. Condiţii de ancorare ale armăturilor longitudinale şi condiţii privind secţiunile de înclinare ale acestor bare S-au făcut următoarele notaţii: I – secţiunea în care bara este integral necesară din calculul la încovoiere.II l l ≥ la l ≥ lI. măsurată în proiecţie pe axul grinzii.II I l2 li/2 li lI.

5 h Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M cap (8 Ø 25) Infasuratoare momente maxime Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max la fata reazemului Mcap (8 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) 50 Mcap (2 Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Mcap (1 Ø 25) 50 50 50 50 50 Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap ( 7 bare Ø 25 ) M max Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (6 bare Ø25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) Mcap (1 Ø 25) M max Infasuratoarea dilatata cu 0. Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale l2 – porţiunea dreaptă de la extremitatea unei bare înclinate. care trebuie să fie egală cu cel puţin 10 ⋅ d în zonele comprimate. 50 60 50 Infasuratoare dilatata cu 0.5 h Infasuratoare momente maxime 50 Mcap (1 Ø 25) 50 50 Figura 6. . Pentru armături înclinate necesare din calculul la forţă tăietoare este necesar să se respecte condiţia suplimentară indicată în figura 6. Diagrama „dilatată” şi aportul fiecărei bare la momentul capabil. respectiv 20 ⋅ d în zonele în care pot apărea şi eforturi de întindere.14. Nistorescu 100 . l – lungimea totală de la secţiunea I până la extremitatea barei.c. Observaţie.70 - Îndrumător de proiectare – T.15.

sau cu ariile secţiunilor lor dacă diametrele sunt diferite.71 - . Mcap (1 bara) ≈ Aa (1 bara) ⋅ Mcap Aa (totala) Mcap m • sau. Postelnicu & D. se admite în mod simplificat ca aportul barelor la momentul capabil să fie considerat ca proporţional cu numărul lor.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Secţiunile de tipul I pentru fiecare bară care se întrerupe sau se înclină se determină în modul următor (figura 6.16.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 4 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 3 1 2 Ø 25 2 Ø 25 3 Ø 25 2 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 Ø 25 Figura 6. cu armătura efectiv prevăzută şi se marchează printr-o linie orizontală pe deasupra diagramei de momente capabile. Îndrumător de proiectare – T. Stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate. dacă diametrele sunt egale.15): • în secţiunea de moment maxim se determină momentul capabil. pentru m bare de diametre egale: Mcap (1 bara) ≈ 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 6 Ø 25 D ia g ra m a în fa su ra to a re d e m o m e n te d in în c a rc a rile d e c a lc u l D ia g ra m a d e m o m e n te "d ila ta ta " c u 0 . Nistorescu 5 2 .

72 Îndrumător de proiectare – T.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Figura 6. Stabilirea poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte. momentele capabile în secţiunile cu mai puţine bare se pot determina împărţind ordonata Mcap din secţiunea de moment maxim în părţi egale (dacă barele sunt de acelaşi diametru) sau proporţional cu ariile secţiunilor barelor dacă sunt de diametre diferite. • M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0.17. Postelnicu & D. ducând din punctele respective linii orizontale. contribuţia armăturilor la preluarea momentelor încovoietoare apare reprezentată prin linii orizontale de lăţime constantă.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • cu această simplificare. la intersecţiile acestora cu diagrama de momente dilatată se găsesc secţiunile de tipul I pentru fiecare bară sau grup de bare. . Nistorescu 8 3 4 .

73 - .18 se prezintă soluţia completă în ceea ce priveşte diagrama înfăşurătoare a momentelor maxime din încărcări de calcul. Nistorescu . s-a considerat ca fiind egală cu la = 40 ⋅ d ( § 4. reducerea capacităţii la încovoiere a grinzii corespunzătoare întreruperii. două se înclină în prima secţiune dinspre reazem (marca →) şi încă două în a doua secţiune (marca ↓). respectiv înclinate.6. Secţiunea de tipul II pentru o bară coincide cu secţiunea I a barei înclinate în poziţia următoare. Prin însumarea capacităţii de preluare în fiecare secţiune din deschiderea grinzii a momentelor încovoietoare de către fiecare bară se obţine diagrama de momente capabile a grinzii. Condiţia de siguranţă este ca diagrama de momente capabile să fie exterioară diagramei de momente înfăşurătoare. lungimea cu care acestea sau prelungit dincolo de secţiunea I.3 ).5 h. Două din aceste bare (9) nu se întrerup fiind dispuse pe toată lungimea deschiderii centrale. Pentru barele întrerupte. În figura 6.16 se arată stabilirea poziţiilor punctelor de înclinare pentru barele înclinate. În figura 6. Îndrumător de proiectare – T. pornind de la linia orizontală care reprezintă momentul capabil al secţiunii. În deschiderea marginală grinda este armată în câmp cu 7 bare de diametre egale. Celelalte bare se întrerup în diferite secţiuni. din care trei rămân drepte până în reazemul central (marca ←). barele se reprezintă în ordinea în care sunt întrerupte. barele drepte şi înclinate precum şi diagrama de momente capabile corespunzătoare acestor bare pentru grinda principală.17 este marcată prin linii groase. Postelnicu & D. urmărind utilizarea cât mai economică a călăreţilor în funcţie de forma diagramei dilatate. În figura 6.17 se arată modul de stabilire a poziţiilor punctelor de întrerupere a barelor drepte pentru armăturile de pe reazemul central al grinzii principale.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale În această schemă. În figura 6. respectiv înclinării fiecărei bare. Grinda este armată în reazem cu 10 bare (câte 8 de fiecare parte a stâlpului participă la preluarea momentului negativ care întinde fibra superioară a grinzii). diagrama corectată („dilatată”) cu 0. O soluţie de armare economică înseamnă ca distanţa dintre cele două diagrame să fie cât mai mică.

.18.5 h M cap ( 6 Ø 25 ) M cap (7 Ø 25) 1 3 M cap M cap 6 Figura 6.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale M cap 4 M cap Diagrama momente maxime Diagrama dilatata cu 0. Diagrama momentelor capabile pentru grinda principală. Nistorescu 4 5 2 8 3 4 .74 Îndrumător de proiectare – T.5 h 6 6 100 100 5 M cap 100 100 7 8 100 100 M maxim la fata reazemului 7 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 6 Ø 25 7 2 Ø 25 R II 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 3 2 Ø 25 1 3 Ø 25 R II 6 2 Ø 25 5 2 Ø 25 2 2 Ø 25 Diagrama înfasuratoare de momente din încrcarile de calcul Diagrama de momente "dilatata" cu 0. Postelnicu & D.

1. pe baza dimensionării la momentele încovoietoare şi a respectării prevederilor constructive. Fisurile înclinate se identifică prin secţiunile „piciorului fisurii” situate la partea inferioară a grinzii Îndrumător de proiectare – T. Secţiunea de tipul (C) din zona centrală a grinzii unde forţa tăietoare este mult mai mică decât în zonele de reazem. unde forţa tăietoare variază relativ puţin s-a adoptat o dispoziţie uniformă a barelor înclinate. Sunt identificate următoarele tipuri de secţiuni: • • • • Secţiunea de tipul (D) de la reazemul din stânga al grinzii (unde armarea este realizată numai cu etrieri). Calculul la forţă tăietoare urmăreşte în acest caz numai dimensionarea etrierilor. Calculul se face pentru jumătate din grinda principală şi anume în secţiunile semnificative pentru dimensionare.19. Dispoziţia armăturilor longitudinale pentru grinda principală.30 640 7 Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 2Ø 25 6 Ø 25 D 500 C 8.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.75 - .30 2.73 1. Nistorescu . Secţiunea de tipul (B) căreia îi corespunde o fisură înclinată care intersectează al doilea plan de armături înclinate.3. Postelnicu & D.95 570 2. Secţiunea de tipul (A) de lângă stâlpul central. este arătată in figura de mai jos. Se constată că pe zonele dintre nervuri. Dispoziţia adoptată preliminar pentru barele longitudinale.45 C B A A 600 B C 8 2 2 φ20 Ø 25 8 2 Ø 25 R II 4 2 Ø 25 R II R II 3 2 Ø 25 5 2 Ø 25 1 3 Ø 25 2 2 Ø 25 φ 25 6 12Ø 25 Figura 6. Calculul armăturii transversale.

76 - Îndrumător de proiectare – T.1 % 3.1 % se ia pe = 0. Aa = 982 mm 2 (2 φ 25) ⇒ p= 982 ⋅100 % = 0.2 ⋅ 0.8 ⋅ Ra ho pe 2 pe = • se verifică: Dacă lungimea proiecţiei fisurii critice este mai mare decât 2. • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.5 mm .5 ⋅1. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. (oţel OB 37) 2 Ra – rezistenţa de calcul a armăturii înclinate: Ra = 300 N / mm .1 Dacă Q ≤ 0.2. 6. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier).2 ⋅ p Ra 3.256 si 1. • procentul de armare longitudinală: p = Aa ⋅100 % . 0.3.10 = ⋅ = 0.8 kN Ordinea operaţiilor este următoarea [8]: • Q= Q 473. intersectate de fisura înclinată din secţiunea de verificare. Bara 1 (reazem stânga). Nistorescu . Secţiunea D (armare cu etrieri).5 ⋅ ho .8 ⋅ 210 ho ⇒ pe calculat anterior este corect .256 % 400 ⋅ 957.6.3 = = 122.10 N / mm 2 . pe ⋅b 0.5 ⋅ ho se ia si = 2.5 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.acoperirea cu beton de calcul: a = 42.125 . unde: b ⋅ ho Aa – suma ariilor secţiunilor barelor drepte din zona întinsă.409 0.50 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor. Se cunosc: Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 1.8 ⋅10 3 = 1.1.98 mm . (oţel PC 52) a . Postelnicu & D.5 = 957.1. (vezi armarea longitudinală) ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 1000 − 42.256 210 Q ⋅ 100 ⋅ p si R t = ⋅ ≤ 2.1 %. ⇒ 100 ⋅ 0. Dacă Q > 4 ⇒ se măreşte secţiunea de beton sau clasa betonului astfel ca Q ≤ 4 .1. • se alege etrier φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50. (beton Bc 25) 2 Ra – rezistenţa de calcul a etrierilor: Ra = 210 N / mm .10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.90 < 2.3 mm 2 . Dacă pe < 0.3.5 mm . . Astfel: ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅ 25 = 375 mm ae ≤ 300 mm ae ≤ 3 ⋅1000 = 750 mm 4 ⇒ ae ≤ 300 mm • se stabileşte: ae = 100 mm ⇒ φ 8 / 100.409 % > pe min = 0.409 ⋅ 400 Diametrele minime ale etrierilor şi distanţele maxime între aceştia se aleg pe baza regulilor detaliate în paragraful 4.5 • procentul de armare transversală necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.125 2 1.5 0. Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 473.

10]: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.87 kN Q= p= Qeb 473.25 mm ho = h − a = 1000 − 56. Secţiunea C.8 ⋅ 300 ⋅ 0.2.2.1.1. Postelnicu & D. în care Aai reprezintă suma ariilor secţiunii barelor înclinate aflate într-un plan înclinat cu unghiul α la axa grinzii.1 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % .1 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 6.3.345 < 0. Aa( A) = 3927 mm 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 4.04 % .14.3.63 = 473. 6.75 mm (vezi armarea longitudinală) Valorile forţelor tăietoare de calcul se găsesc în diagrama înfăşurătoare de forţe tăietoare din figura 5.5 − 166.63 kN Rezultă: Qeb = Q − Qi = 640.75 ⋅1.87 ⋅10 3 = 1.2 mm ho = h − a = 1000 − 58.11). calculul etrierilor se face pe schema arătată anterior la secţiunile cu armare transversală formată exclusiv din etrieri.50 < Q < 4 .77 - .2.8 ⋅1.2 = 941.27 kN Se parcurg următoarele etape: • • Q= Q 143. prin respectarea regulilor constructive curente privind distanţele între punctele de coborâre a armăturilor înclinate de la faţa reazemelor (vezi figura 6.25 = 943. unde: 0. această fisură fiind cea în lungul căreia se obţine capacitatea minimă betonului şi etrierilor (Qeb). Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate). În continuare.141 . = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943. Bara 1 (reazem dreapta).50 ⇒ armătura transversală se dispune constructiv b ⋅ h o ⋅ R t 400 ⋅ 941. Forţa tăietoare de calcul este : QA = 640.707 = 166. Se cunosc: a ≈ 58.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 6.8 mm (vezi armarea longitudinală) Forţa tăietoare de calcul este în acest caz: Q = 143. Nistorescu . 8) ⇒ p= 3927 ⋅100 % = 1. Se cunosc: a ≈ 56.3.75 Îndrumător de proiectare – T.5 kN În cazul grinzilor obişnuite din clădirile civile şi industriale. se poate admite că fisura înclinată cea mai periculoasă intersectează un singur plan de armături înclinate (ipoteză acoperitoare).27 ⋅10 3 = = 0. Forţa tăietoare ce urmează să fie preluată de beton şi etrieri este: Qeb = Q − Qi = Q − Aai ⋅ Rat ⋅ sin α . 5. 400 ⋅ 943. 6. • • • • Ordinea operaţiilor este următoarea [8.

3 − 166. Q= Qeb 435.67 kN . Nistorescu .3 kN .2 ⋅ p Ra 3. .2 ⋅ 1.3.10 = ⋅ = 1. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.30 230 8 Ø 25 860 86 2 Ø 25 2 Ø 25 fisura potentiala de rupere A Figura 6. pe ⋅b 0. 3.63 kN .20.208 % > 0.5 = 957.2.792 < 2. Rezultă: Qeb = QB − Qi = 602.63 = 435.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 570 57 2.67 ⋅10 3 = 1.5 ho 0. 6. 6. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.707 = 166. = b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957. • • • • Se parcurg următoarele etape: Se calculează: Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0. • procentul pe = Q 2 de ⋅ armare transversală 2 necesară corespunzător etrierilor: Rt 1.3 mm 2 .1 % .8 ⋅ 300 ⋅ 0.137 .208 0. (vezi armarea longitudinală) (vezi figura 5. . Postelnicu & D. Se cunosc: a ≈ 42.5 mm Q = 602.141 1.83 mm .78 - Îndrumător de proiectare – T.1 Aa( B) = 2945 mm 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 5.14) ho = h − a = 1000 − 42.04 210 100 ⋅ 1.3 = = 241.2.8 ⋅ 210 • se verifică: ⇒ pe calculat anterior este corect.04 si 1.208 ⋅ 400 se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.5 mm . 8) . • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate). Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.5 ⋅1.

769 210 3. • • pe = Rt 1.618 < 2.30 230 860 86 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 910 91 B Figura 6. 2 7 ho = h − a = 1000 − 58.137 2 1. 3.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0. Q = 311.8 ⋅ 210 ⇒ pe calculat anterior este corect .2 ⋅ 0.8 mm .96 ⋅10 3 = = 0.753 .1 % .2 ⋅ p Ra Q ⋅ 2 100 ⋅ p si Rt 100 ⋅ 0.241 ⋅ 400 pe ⋅b se stabileşte: ae = 200 mm ⇒ φ 8 / 200.241 0. 6.769 1.8 ⋅1.21.96 kN . • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.1 Îndrumător de proiectare – T. Se parcurg următoarele etape: • Q= Q 311.3 mm 2 .2 mm .Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale ⇒ p= Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0. Se cunosc: a ≈ 30 + 25 2 + ⋅ 55 = 58.769 % . Postelnicu & D. 0. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 941.3. Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B. Nistorescu .8 ⋅ Ra 0.2 = 941. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.2.5 570 57 2. Secţiunea C (armare cu etrieri).3. 400 ⋅ 957.79 - .10 = ⋅ = ⋅ = 1.5 ho pe 0.241 % > 0.3 = = 208 mm .

67 kN .912 ) ⋅ 50 ⋅1.2 ⋅ 0.75 ⋅1.006 2 1.3.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.75 mm .2 ⋅ 1.73 < 2. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50.912 210 3.097 < pe min = 0.04 si Rt 1. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.8 ⋅ 210 ho pe ⇒ pe calculat anterior este corect.04 % .3 mm 2 şi ne = 4 .04 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 1.63kN . Secţiunea A (armare cu etrieri şi bare înclinate). 4. ai Qeb = QA − Qi = 584.3. ho = h − a = 1000 − 56. distanţa între etrieri ae ≤ se alege ae = 300 mm 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.097 0. • se propune ne = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). 3.3 = = 310.5 ho ⇒ pe = se ia pe = 0.1 2.753 − = 0.5 . pe ⋅b 0. Nistorescu . 400 ⋅ 943. 210 • • • • • se ia si = 2.162 0.8 ⋅ Ra 0.707 = 166.3 − 166. ⇒ p= • • 3927 ⋅100 % = 1.006 .1 % .10 = ⋅ = ⋅ = 1.2 ⋅ p Ra ⋅ se verifică: 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.5 0.1 % . • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.3.63 = 417. ⇒ φ 8 / 300 6.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.80 - Îndrumător de proiectare – T.3 kN .67 ⋅10 3 = = 1.162 % > pe min = 0. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 943.5 = 0. Bara 2 (reazem stânga). Ordinea operaţiilor este următoarea: (vezi armarea longitudinală) • • • • Qi = A ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0.5 mm .8 Rt 0. 400 ⋅ 941.10 = ⋅ = ⋅ = 2. 0. 6.1 ⋅ 400 .097 % .912 % .912 si Rt 1.1.3. Se cunosc: a ≈ 56. 8) .8 ⋅ Ra 0.3 mm 2 . 3.75 pe = Rt 1. Q = 584. Postelnicu & D.25 mm . Q= Qeb 417.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .25 = 943.54 > 2.753 2 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale • • • Aa(C ) = 3436 mm 2 pe = Q 2 ( 7 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 3436 ⋅100 % = 0.3 = = 503 mm pe ⋅b 0.8 ⋅ 210 ho pe (Q − p 2.2 ⋅ p Ra 3.1 % .5 Ra ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.1 Aa( A) = 3927 mm 2 Aa( A) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 8 φ 25 ) (barele de marcă 3. 6.8 ⋅ 300 ⋅ 0.

Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea A.3.17 = 920.17 mm .5 0.3 = = 310. ⇒ p= • • 2945 ⋅100 % = 0. 8) .162 % .2 ⋅ p Ra 3.8 ⋅ Ra 0. 3.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 1.47 ⋅10 3 = = 0.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.22. Secţiunea B (armare cu etrieri şi bare înclinate).83 pe = Rt 0. • se propune n e = 4 (numărul de braţe verticale ale unui etrier). a≈ Q = 548.5 = 79.83 ⋅1.162 ⋅ 400 se stabileşte ae efectivă ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 . 6 ho = h − a = 1000 − 79. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 920. Qeb = QB − Qi = 548.30 230 640 64 85 850 8 Ø 25 2 Ø 2 25 Ø 25 A Figura 6.707 = 166.3 mm 2 . 400 ⋅ 920.8 ⋅ 210 ho pe ⇒ pe calculat anterior este corect.799 210 Q ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.81 - Îndrumător de proiectare – T.63 = 381. Nistorescu .2 ⋅ 0.63 kN . 4.5 + 4 ⋅ 97.799 1. Se cunosc: 2 ⋅ 42. • • distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50. Ordinea operaţiilor este următoarea: • • • • Qi = Aai ⋅ Rat ⋅ sin α = 982 ⋅ 0. Q= Qeb 381.2. Postelnicu & D.942 .8 ⋅ 300 ⋅ 0.1 kN . 6.3.1 − 166.90 < 2.942 2 1. • se aleg etrieri φ 8 cu aria secţiunii unei ramuri: Ae = 50.799 % .47 kN .83 mm .1 Aa( B) = 2945 mm 2 Aa( B) b ⋅ ho ⋅100 % = 2 ( 6 φ 25 ) (barele de marcă 3.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.162 0. pe ⋅b 0.5 mm .

5 .1 % . 6.3. pe ⋅b 0.769 % . Nistorescu . Ra 3.607 − ) ⋅ 50 ⋅1. distanţa între etrieri ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 4 ⋅ 50.068 0.8 ⋅ 210 ho pe se verifică: • • • • • se ia si = 2.5 mm .769 210 ⋅ 100 ⋅ p 100 ⋅ 0.23.5 = 957. Se cunosc: a ≈ 42.067 % .769 1. se aleg etrieri φ 8 cu Ae = 50. Postelnicu & D.607 .1 2.78 kN . Suma ariilor barelor drepte şi înclinate luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea B.3.2 ⋅ 0.1 ⋅ 400 se stabileşte ae = 300 mm ⇒ φ 8 / 300 .78 ⋅10 3 Q = = 0.8 ⋅ Ra 0.3 = = 503 mm .5 ho (Q − ⇒ pe = 0.607 2 1. ho = h − a = 1000 − 42.3 mm 2 şi ne = 4 . Se parcurg următoarele etape: (vezi armarea longitudinală) • • • • Q= 255.5 2.10 ⋅100 % = ⋅ ⋅100 % = 0.769 ) ⋅ 50 ⋅ Rt (0.30 230 640 64 85 850 6 Ø 25 2 Ø 25 2 Ø 25 970 97 B Figura 6.5 mm Q = 255.068 % . Secţiunea C (armare numai cu etrieri). 400 ⋅ 957.2 ⋅ p 3.3.82 - Îndrumător de proiectare – T. b ⋅ ho ⋅ Rt 400 ⋅ 957.1 Aa(C ) = 2945 mm 2 pe = Q 2 ( 6 φ 25 ) ⇒ p= Aa(C ) b ⋅ ho ⋅100 % = 2945 ⋅100 % = 0.5 ⋅1.5 %= % = 0.5 Rt 0. 210 Ra p se ia pe = 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale 2.91 > 2. 0.10 si R t = ⋅ = ⋅ = 2.

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

2,30

230

640

64

85 850

2

Ø

25

2

Ø

25

C

6 Ø 25

Figura 6.24. Suma ariilor barelor drepte luate în considerare pentru calculul la forţă tăietoare din secţiunea C.

6.4. Calculul etrierilor de suspendare. Deoarece grinzile secundare nu transmit încărcările aferente la stâlpi sau pereţi, ci prin intermediul zonei comprimate a grinzilor principale, apare o tendinţă de despicare a inimii grinzii principale şi de desprindere a părţii inferioare a acesteia [10]. Pentru a evita o astfel de cedare este necesară suspendarea încărcării aduse de grinda secundară de zona superioară a grinzii principale. În prezentul proiect această suspendare s-a realizat prin dispunerea de etrieri suplimentari dimensionaţi la întindere centrică pentru a prelua reacţiunea maximă a grinzii secundare. Zona în care etrierii se consideră activi se precizează în figura de mai jos.
Grinda principală

Grinda secundară

Δ

Δ

Figura 6.25. Lungimea s = 3 ⋅b + 2 ⋅ Δh , pe care se dispun etrierii suplimentari.

În figura 6.19 s-au identificat 4 zone distincte în care se prevăd etrieri de suspendare. Reacţiunea maximă se determină din diagrama înfăşurătoare de forţă
Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu - 83 -

Δ

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

tăietoare a grinzii principale, ca diferenţă dintre valorile forţele tăietoare de la stânga şi dreapta unei nervuri. 6.4.1. Zona 1. Se cunosc:
V ≈ 246 kN (reacţiunea maximă); Ae = 50,3 mm 2 (aria unei ramuri pentru etrieri φ 8);
ne = 4

(numărul de braţe verticale ale unui etrier).
N mm 2

Rat = 168

(rezistenţa de calcul a etrierilor).
s ae

Etrierii se dimensionează la întindere centrică: V = ne ⋅ Ae ⋅ Rat ⋅ ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

.

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 122,98 228,78

total ⇒ ae = 79,98 mm

Se aleg etrieri φ 10 cu aria unei ramuri: Ae = 78,5 mm 2 . Se reface calculul la forţă tăietoare din secţiunea de tip D, obţinându-se etrieri φ 10 / 150. Pentru etrierii suplimentari se obţine:
ae = 4 ⋅ 78,5 ⋅168 ⋅1665 = 357 mm ; 246000 1 1 1 total = + ⇒ ae = 124,81 mm ; total 191,93 357 ae

pe lungimea s se dispun etrieri φ 10 / 100. 6.4.2. Zona 2.

Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 198 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 284,24 mm . V 198000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 503 284,24

total ⇒ ae = 181,61 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 150.

6.4.3. Zona 3. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
- 84 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

Structură etajată din beton armat

Dimensionarea grinzii principale

1
total ae

=

1 1 + 208 228,78

total ⇒ ae = 108,95 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 100. 6.4.3. Zona 4. Se cunoaşte reacţiunea maximă: V ≈ 246 kN . ⇒ ae =
ne ⋅ Ae ⋅ Rat 4 ⋅ 50,3 ⋅168 ⋅s = ⋅1665 = 228,78 mm . V 246000

Pe zona activă de suspendare se însumează etrierii suplimentari cu cei din calculul obişnuit la forţa tăietoare.
1
total ae

=

1 1 + 310,5 228,78

total ⇒ ae = 131,7 mm

⇒ pe lungimea s se dispun etrieri φ 8 / 125 6.5. Plan cofraj şi armare grindă principală.

Dispoziţia armării longitudinale a grinzii se prezintă în planşa 5, unde se dau şi secţiunile caracteristice ale grinzii, constituind un identificator al armăturii. Barele de acelaşi diametru şi aceeaşi formă se notează cu o cifră care, de obicei, se pune într-un cerc şi care poartă numele de „marcă” a barei. În planul de armare prezentat în planşa 6, mărcile ←…≥, constituie armătura longitudinală principală de rezistenţă alcătuită din trei categorii de bare: • bare drepte (de marcă ← sau ↑), care sunt totdeauna în număr de cel puţin două, şi anume cele de la colţurile inferioare ale secţiunii transversale a grinzii, deoarece îndeplinesc şi rolul de armături de montaj; bare înclinate la 45° faţă de axa elementului (de marcă →, ↓, ° şi ±) care se ridică în secţiunile în care nu mai sunt necesare pentru preluare a momentului încovoietor pozitiv din câmpul grinzii; călăreţi (denumirea provine din modul de dispunere al acestora: de o parte şi de alta a reazemelor intermediare, „încălecând reazemul”), la partea superioară a grinzii (de marcă ″ şi ≥) care preiau momentul încovoietor negativ şi care au de asemenea şi rol de montaj.

• •

Pe lângă armăturile principale de rezistenţă, în grindă se dispune şi o armătură de montaj (marca ×) cu rolul de legare a etrierilor în partea lor superioară, în vederea formării unei carcase cu legături de sârmă moale. Etrierii care împreună cu barele înclinate formează armătura transversală, au forma de cadre deschise sau închise şi au atât rol de rezistenţă cât şi de montaj. Totalitatea armăturilor din grindă formează o carcasă spaţială indeformabilă ca urmare a solidarizărilor barelor între ele la intersecţii.

Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D. Nistorescu

- 85 -

86 - 45° li .26). În planul de armare se vor indica şi lungimile parţiale şi finale ale etrierilor. se exemplifică modul de calcul al lungimii zonei înclinate a unei bare aflate pe rândul doi pe reazem şi pe rândul un în câmp.Structură etajată din beton armat Dimensionarea grinzii principale Respectarea regulilor privind distanţele maxime între armături. reprezentând lumina între ramurile etrierului (figura 6. Modul de calcul a lungimii tronsonului înclinat al unei bare înclinate. lungimea fiecărui tronson şi lungimea totală a barei care constituie lungimea de tăiere a armăturii.26.25. ţinând seama de poziţia armăturii (rândul pe care se dispune). Nistorescu c = 25 Figura 6.2 c = 200 25 20 200 20 250 35 35 Îndrumător de proiectare – T. Cotele care apar în dreptul fiecărui tronson al etrierului dau lungimile parţiale ale acestuia. li li = 1. distanţa între rândurile de bare şi acoperirea de beton a armăturilor.2. Lungimile parţiale se determină prin relaţii geometrice simple.41 ⋅ [h − (2 ⋅ c + d1 + a + d2 )] Figura 6. Modul de cotare al etrierului . 250 . a condus la adoptarea unei armări cu bare dispuse pe două rânduri Prin modul de dispunere al armăturilor în secţiuni s-a urmărit să se realizeze o montare simplă a armăturilor. respectându-se indicaţiile date la § 6. Aşa cum s-a arătat anterior fiecare marcă este caracterizată de forma barei. Postelnicu & D. În figura de mai jos. În cazul barelor longitudinale cotele se referă la distanţa interioară (lumina) între ramurile etrierului.

88 kNm .1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 925 − 54. Aceasta este secţiunea aflată imediat sub grinda planşeului peste parter. Postelnicu & D. Schema de calcul a secţiunii stâlpului.88 ⋅10 6 + 870 ⋅10 3 ⋅ 133.87 - .07 − 28.1.rezistenţa la compresiune a betonului: Rc = 13 N / mm 2 (beton Bc 25).17 şi tabelul 5. Momentul încovoietor de calcul: M = 153.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7. x. Se cunosc: 2 Rc .1) ⇒ x= 870 ⋅10 3 = 133.1.15 mm 2 .26 ≈ 870 kN (vezi predimensionare) 2 d Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' = 25 + ≈ 35 mm .2) 181. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ).85 mm .86 kN (vezi figura 5. corespunzătoare momentului încovoietor maxim.02 = 181. Stâlpii având secţiunea şi armarea constantă se dimensionează în secţiunea cea mai solicitată. Armarea longitudinală.1. h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm . ho – înălţimea utilă: ho = h − a = 500 − 35 = 465 mm .85 430 − 500 ⋅133.1. ha = ho − a' = 465 − 35 = 430 mm a ho Deoarece se consideră cazul armării simetrice Aa = A ' . 7. 30 Mc – momentul corectat: Mc = M + N ⋅ ea = 164. Ra – rezistenţa la întindere a oţelului: Ra = 300 N / mm 2 (oţel PC 52). Stâlpii structurii sunt solicitaţi la compresiune excentrică. Îndrumător de proiectare – T. ea – excentricitatea adiţională: ea = Aa Aa‘ Figura 7. 500 ⋅13 Aria necesară de armătură rezultă din ecuaţia de momente în raport cu axul armăturii întinse: A ' = A = a a ⇒ Aa ' = Aa = Mc + N ⋅ ha x − b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (ho − ) 2 2 Ra ⋅ ha (7. înălţimea zonei a comprimate. DIMENSIONAREA Şi ARMAREA STÂLPILOR 7.48 + 870 ⋅ 0.85 ⋅13 ⋅ (465 − ) 2 2 = 175. Nistorescu . 300 ⋅ 430 *) Se adoptă notaţiile şi modul de organizare al calculului din [8] şi [10]. rezultă din ecuaţia de proiecţie pe axa barei: *) x= N b ⋅ Rc b (7.

18 mm . Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului marginal. 100 Se alege: Aa = Aa ' = 515 mm 2 ( 2 φ 16 + 1 φ 12 ).2. ha = ho − a' = 565 − 35 = 530 mm .1 ⋅ 500 ⋅ 465 = 232. 7. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0. Postelnicu & D.1. pentru a se obţine o carcasă de armături mai puţin deformabilă la manipulări şi montaj.69 ≈ 1655 kN .18 ⋅ 13 ⋅ (565 − ) 2 2 = −540. S-au adoptat armături mai groase decât cele strict rezultate din calcul. 600 ⋅13 b ⋅ Rc A' a = 235 ⋅ 106 + 1655 ⋅ 103 ⋅ 530 212.).02 = 235 kNm . d = 35 ⋅ mm 2 .(vezi predimensionare) Acoperirea cu beton de calcul se consideră: a = a' ≈ 25 + ho = h − a = 600 − 35 = 565 mm .2.88 - Îndrumător de proiectare – T. Momentul încovoietor de calcul: M = 201.32 % 500 ⋅ 500 2 φ 16 2 φ 16 500 Etrier φ 8 / 15 Etrier φ 6 / 15 500 Figura 7.1 % b ⋅ ho (7. 300 ⋅ 530 A = a . Stâlpul central ( 600 x 600 ).3.18 − 600 ⋅ 212. ea = h ≥ 20 mm ⇒ ea = 20 mm .50 % > 0.9 + 1655 ⋅ 0.10 % (vezi şi § 7.3) ⇒ Aa = 0.3): p= Aa ⋅100 % = 0.4) 4 φ 12 ⇒ p= 1256 ⋅100 % = 0.1) Forţa axială corespunzătoare este: N = 1695 − 40.3. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile. (vezi figura 5. 30 Mc = M + N ⋅ ea = 201.Se cunosc: Rezultă succesiv: x= 1655 ⋅10 3 N = = 212.4 mm 2 . Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7.5 mm 2 .Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii.19 şi tabelul 5. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % (7. Nistorescu .32 % (vezi § 7.2.9 kN . conform STAS 10107/090 este 0.

28 kN .2. (vezi figura 5. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 79. 7.28 ⋅10 3 Q = = 0.1 % b ⋅ ho ⇒ Aa = 0. Se cunosc: Rt – rezistenţa la întindere a betonului: Rt = 0.5) unde: n = N b ⋅ h ⋅ Rc N . betonul simplu putând prelua solicitarea de compresiune excentrică.3.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Rezultă că armătura longitudinală nu este necesară. Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0. utilizată în calculul la forţă tăietoare se determină astfel: Rt ' = Rt ⋅ (1 + 0.95 N / mm 2 (beton Bc 25).27 500 ⋅ 500 ⋅13 ⇒ Rt ' = 0.5 ⋅ n) .078 mm 2 . 7. p= Aa ⋅100 % = 0.3.32 % (vezi § 7. Nistorescu . [10] • Q= 79. Aria de armătura aleasă se dispune pe toate laturile. Stâlpul marginal ( 500 x 500 ). (7.3.5 ⋅ 0.1 ⋅ 600 ⋅ 565 = 339 mm 2 .2.078 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Îndrumător de proiectare – T.89 - .50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 500 ⋅ 465 ⋅1. ⇒ n= 870 ⋅10 3 = 0. Dispoziţia barelor în secţiunea transversală este prezentată în figura 7. rezistenţa de calcul a betonului la întindere. 100 Se alege Aa = Aa ' = 628 mm 2 ( 2 φ 16 + 2 φ 12 ). La elementele comprimate excentric.47 ⋅ % > 0. Armarea transversală.95 ⋅ (1 + 0.1.18) Ordinea operaţiilor este următoarea: [8].316 < 0. Ra – rezistenţa de calcul a armăturii: Ra = 210 ⋅ N / mm 2 (oţel OB 37). Dispoziţia armăturilor longitudinale în secţiunea transversală a stâlpului central.27) = 1. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 ⋅ % = 1709 ⋅100 ⋅ % = 0.32 ⋅ % 600 ⋅ 600 Etrier φ 8 / 15 8 φ 12 2 φ 16 2 φ 16 600 Etrier φ 6 / 15 600 Etrier φ 6 / 15 Figura 7.3). Postelnicu & D.

2.54 kN .3 + 2 ⋅ 28.12 ⇒ nu este necesar calculul etrierilor Armătura transversală se dispune constructiv.3 mm 2 ). Pe direcţia fiecărei laturi. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm .3. (iii) Dictează deci condiţia (ii).50 b ⋅ ho ⋅ Rt ' 600 ⋅ 565 ⋅1. Se urmăreşte aceeaşi ordine a operaţiilor ca la stâlpul marginal: • • n= Q= 1655 ⋅10 3 N = 0. Postelnicu & D. (ii) la stâlpi din clasa C (vezi § 7. Forţa tăietoare de calcul este: Q = 97. • • • numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 ne = 2 (pentru etrierul perimetral) (pentru etrierii neperimetrali) procentul de armare transversală: pe = distanţa între etrieri ae ≤ A ⋅ ne e ⋅ 100 % ≥ 0.3 mm 2 ). • • • numărul de braţe verticale ale unui etrier: ne = 2 procentul de armare transversală: pe = (pentru etrierul perimetral) ne = 1. procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0. (iii) Dictează deci condiţia (ii).1 ⋅ 600 (i) Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm . Pe direcţia fiecărei laturi.3.1 ⋅ 500 (i) Distanţele maxime admise între etrieri: distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului trebuie să fie ≤ 15 ⋅ d (d este diametrul (ii) minim al armăturilor longitudinale): ⇒ ae ≤ 15 ⋅ d = 15 ⋅12 = 180 mm . (vezi figura 5. la stâlpi din clasa C (vezi § 7.1% ae ⋅b distanţa între etrieri.3) = = 262 mm pe ⋅b 0. corespunzătoare procentului minim de armare: ae ≤ 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.1).257 < 0.54 ⋅10 3 = = 0.12 600 ⋅ 600 ⋅13 mm 2 Q 97.41 ⋅ 28. care conduce la cea mai mică distanţă: ae = 150 mm . din zona seismică F: ae ≤ 300 mm . Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50. Stâlpul central ( 600 x 600 ).3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28.90 - Îndrumător de proiectare – T.35 ⇒ Rt ' = 0. din zona seismică F: ae ≤ 300 mm .1). procentul de armare transversală trebuie să fie ≥ 0.20).3) = = 281 mm pe ⋅b 0.6) A ⋅ ne e ⋅ 100 % ≥ 0.3 mm 2 ) şi un etrier interior φ 6 ( Ae = 28.95 ⋅ (1 + 0. 7.2. .35) = 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Armătura transversală se dispune constructiv.3 + 1.1 % ae ⋅b 100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ (2 ⋅ 50.1 %.1 %. Se alege un etrier perimetral φ 8 ( Ae = 50. Nistorescu .41 (pentru etrierul neperimetral) (7.5 ⋅ 0.

1. Distanţe maxime admise între axele armăturile longitudinale Procentul total de armare longitudinală p. Prevederile prezentului paragraf se referă la stâlpii cu eforturi axiale semnificative ( n = N ≥ 0. Diametrele minime: 12 mm pentru bare din PC 52 sau PC 60 şi 14 mm pentru bare din OB 37. b ⋅ h ⋅ Rc În acest paragraf se prezintă.3. Dimensiunile laturilor secţiunilor la stâlpii cu secţiunea dreptunghiulară sau de alte forme ortogonale (L. la stâlpi având laturile secţiunii ≤ 400 mm. numai prevederile specifice stâlpilor neparticipanţi la structuri seismice (stâlpilor din clasa C).Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor 7.3. ≤ 250 mm ≤ 250 mm ≤ 250 mm Figura 7. de regulă. Distanţa maximă între axele barelor: 250 mm (vezi figura 7.1. Postelnicu & D. 7. Îndrumător de proiectare – T.4.3. Se admite armarea cu numai 4 bare dispuse la colţurile secţiunii. T. Clase de stâlpi.2. p= Aa(total ) b⋅h ⋅100 % şi procentele de armare pe fiecare latură trebuie să se înscrie în următoarele limite: • procentul total de armare trebuie să nu fie. cruce) trebuie să fie multiplu de 50 mm. Dimensiunile minime: 250 mm pentru stâlpi monoliţi şi 200 mm pentru cei prefabricaţi cu solicitări reduse. Secţiunea de beton.91 - . 7.20 %.3.4).5 %.3. • procentele totale de armare minime. Diametrele maxime recomandate: 28 mm pentru stâlpii din beton cu agregate obişnuite.05 ). 7. Nistorescu . conform tabelului 7. Prevederi constructive pentru stâlpi. Armăturile longitudinale. mai mare de 2. • procentul minim de armare pe fiecare latură a secţiunii 0. Distanţa liberă minimă între bare: 50 mm.

Înălţimile zonelor cu etrieri îndesiţi. C.60 0.60 0.3. zonele cu etrieri îndesiţi la una sau la ambele extremităţi. la extremitatea inferioară a stâlpului. .50 0. B. Îndesirea etrierilor rezultă necesară la stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice în zonele de înnădire a barelor longitudinale (de regulă. dar cel mult 200 mm la stâlpii din clasa A şi cel mult 300 mm la cei din clasele B şi C. PC 52 Procent total de armare minim p% 0. care nu fac obiectul acestui proiect îndesirea etrierilor se face conform STAS 10107/0-90.80 Grupa de stâlp C B Armătura longitudinală din oţel tip: OB 37 PC 60.2. dar cel puţin 6 mm . D. secţiunea de beton a stâlpilor este majorată faţă de cea impusă de dimensionarea la compresiune excentrică. la fiecare nivel). PC 52 OB 37 PC 60. cu excepţia diametrului etrierilor perimetrali ai stâlpilor din grupa A care trebuie să fie cel puţin 8 mm .00 0. Pentru stâlpii din clasa C.10 %.50 0.60 0.1 A Felul stâlpului PC 60 interior marginal de colţ 0. Pentru stâlpii din clasele A şi B. Nistorescu . pentru îmbunătăţirea condiţiilor de transmitere a eforturilor între barele care se înnădesc şi preluarea solicitărilor transversale generate de necoaxialitatea lor.Zona curentă. A. procentele totale de armare pot fi reduse cu 20 % faţă de cele minime date în tabelul 7. Distanţa maximă între etrieri pe înălţimea stâlpului se stabilesc.70 0. cu condiţia ca procentul de armare pe fiecare latură să nu scadă sub 0. Diametrul minim al etrierilor trebuie să fie ≥ 1 / 4 din diametrul maxim al armăturilor longitudinale. Distanţa maximă între etrieri: 15 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturilor longitudinale).60 0. etrierii se îndesesc pe înălţimea lungimii de suprapunere ( ls = 40 ⋅ d ).80 OB 37 0.4. ae ≤ h / 5 (h – dimensiunea laturii mari a secţiunii stâlpului) şi ae ≥ 100 mm .70 PC 52 0. 7. astfel încât armătura longitudinală rezultă dimensionată constructiv.Distanţele între etrierii îndesiţi vor respecta condiţiile: ae ≤ 8 ⋅ d (d – diametrul minim al armăturii longitudinale).Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Tabelul 7.40 0.70 1. Armăturile transversale.90 0.92 - Îndrumător de proiectare – T.70 0. Postelnicu & D.Zona cu etrieri îndesiţi. din motive de asigurare a rigidităţii necesare la deplasări laterale sau din alte motive justificate.50 În cazurile când.80 0. la fiecare nivel separat pentru: zona curentă a stâlpului.

Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali. pe. cu trei bare pe latură.93 - . trebuie să fie legată de un colţ de etrier sau de agrafă (figura 7. La stâlpii neparticipanţi la structuri antiseismice se admite să se prevadă numai etrieri perimetrali. • la stâlpii din clasa C se prevăd etrieri neperimetrali în cazurile când au peste 3 bare longitudinale pe latură. b Procentul de armare transversală pe direcţia unei laturi b a secţiunii stâlpului se calculează cu relaţia: pe = Ae ⋅ ne ⋅100 % ae ⋅b . ne – numărul de ramuri de etrieri intersectate de un plan paralel cu latura b.5 b) dacă distanţa între două ramuri consecutive ale acestora este ≤ 200 mm.Structură etajată din beton armat Dimensionarea stâlpilor Necesitatea utilizării etrierilor neperimetrali se stabileşte ţinând seama de următoarele: • de regulă. la stâlpii din clasa C trebuie să fie ≥ 0. Nistorescu . Îndrumător de proiectare – T. în care: Ae – aria secţiunii unei ramuri de etrier. dacă mărimea laturii mari a secţiunii este > 400 mm şi când au peste 4 bare longitudinale pe latură.5. ae – distanţa între etrieri pe înălţimea stâlpului. dacă mărimea laturii mari a secţiunii ≤ 400 mm. pe direcţia fiecărei laturi. Se admite ca barele longitudinale să fie legate din două în două colţuri de etrier sau de agrafă (figura 7. fiecare bară longitudinală. pe laturile cu mărimea ≤ 400 mm. Procentul de armare transversală. în afara zonelor plastice potenţiale.10 %. Postelnicu & D. ≥ 200 mm < 200 mm a Figura 7.5 a).

00 care este cota pardoselii finite a parterului. Cota de fundare este –1.70 450 600 Figura 8.50 L = 2. -94Îndrumător de proiectare – T.00 H = 800 1.1.1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8. Fundaţia stâlpului central.5 kN 600 M Q N 450 600 h = 500 200 ± 0. Stâlpul central are secţiunea de 600 x 600. 8.1.50 M Q Nf . Valoare presiunii convenţionale de calcul corespunzătoare acestui strat este: pconv = 300 kPa .50 m faţă de cota ± 0. iar stratul de fundare este constituit din nisip prăfos cu îndesare medie.70 600 .70 450 600 600 450 600 2. Nistorescu 600 450 2. DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR În prezentul capitol se exemplifică calculul şi dimensionarea fundaţiilor corespunzătoare stâlpilor cadrului transversal din axul L. 8. Dimensionarea blocului de beton simplu. Fundaţia stâlpului central. Postelnicu & D.1. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 1695 kN (vezi predimensionare) şi un moment încovoietor M = 118.1. ale cărui eforturi secţionale au fost determinate în capitolul 5.

70 m2 M f 245.2 kPa< 1. 2 = N + Gf S 6 ⋅e ± = (1 ± ) W L⋅ B L Mf N + Gf max p1 = pef ≤ 1.7 2.6 kPa ≤ 300 kPa L ⋅ B 2. Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 118.2 ⋅ pconv = 360 kPa m2 kN = 196. se calculează greutatea Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + Gf = 1695 + 263 = 1958 kN .3 ⋅ kN .70 ⇒ max p1 = pef = 340.1 ) min pef ≥ 0 (recomandabil) • pef = S – dimensiunea pe direcţia de acţiune a momentului încovoietor. Nf 1958 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.50 ⋅ 20 = 262. M – momentul de încovoiere la nivelul fundaţiei.12 1958 ) ⋅ (1 ± 2.2 ⋅ pconv ⇒ p2 = ( 8. 2 = kN 6 ⋅ 0. pentru dimensiunile fundaţiei sunt: p1. Postelnicu & D.70 ⋅ 2.44 kN ≈ 263 kN kN m3 .2 ⋅ 2.3 Excentricitatea încărcării este: e = = = 0.70 ⋅ 2. 6 p1 + p2 N + Gf N + Gf ≤ pconv = = S L⋅ B 2 suprafaţa tălpii fundaţiei.1).2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 proprie a fundaţiei.96 ≈ 197 kPa > 0 m2 Îndrumător de proiectare – T.5 + 97.6 = 268. iar B dimensiunea pe direcţia normală. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare (vezi figura 8.8 + 0.70 ⋅1. la solicitări excentrice după o direcţie.70 ⋅ 2. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1958 N kN = = 268. Considerând coeficientul de încărcare n = 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor (vezi figura 5.5) = 245. Nistorescu -95- . N – încărcarea axială de calcul transmisă de stâlp şi provenită din gruparea fundamentală.54 ⋅ (0. L fiind ). Gf – greutatea proprie de calcul a fundaţiei şi a pământului de umplutură. G f = 1.12 m . rezultat din încărcările de calcul din gruparea fundamentală. Relaţiile de verificare.19). W – modulul de rezistenţă în direcţia solicitării Mf ( W = e – excentricitatea în direcţia solicitării Mf ( e = Mf N + Gf L2 ⋅ B ).2 min p2 = pef = 340.

2 = Pentru calculul armăturii din cuzinet se încarcă talpa cuzinetului cu diagrama de presiuni pe teren provenită din încărcările exterioare.2): M1 = M2 = Bc ⋅lx 2 l 3 ⋅ (2 ⋅ p1 + p0 ) − x ⋅ ( p1 + p0 ) 6 6 pmed ⋅ly 2 6 ⋅ (2 ⋅ Bc + b) ( 8.50 ⋅1. se pot determina cu formulele (8.2.5 N mm 2 (beton Bc 10) Având în vedere că nu apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu.50 p1 = 1046 p2 = 461 kN m2 kN m2 p1. sub un stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.5 σ 2 = 473. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile. în care: -96- Îndrumător de proiectare – T.2) de mai jos (vezi şi figura 8. Pentru cuzinetul de formă pătrată. Nc Nc 1729 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.1. dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie. delimitate de conturul fundaţiei şi de patru drepte. obţinându-se: e1 = Mc 167.50 σ1 = 1063.50 ⋅ 0.097 m Nc 1695 1695 6 ⋅ 0.5 ⋅ 25 ≈ 34 kN . considerată ca reacţiune. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 1958 + 34 = 1729 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e1 = Mc M + Q ⋅ h 167.27 = = 0. 2 = 1729 6 ⋅ 0. momentele încovoietoare date de reacţiunile terenului calculându-se în aceste secţiuni.096 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.07 >0 N mm 2 < Rc = 6. Dimensionarea cuzinetului. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj.27 = = = 0.50 ⋅1.1.097 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1. 8. duse din colţurile secţiunii stâlpului.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul. Postelnicu & D. Armarea cuzinetului. Cele patru console se consideră încastrate în secţiunile de la marginea stâlpului.50 1.50 1.096 m .3. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund. 8. momentele încovoietoare. fără greutatea proprie a cuzinetului Gc. care includ cu laturile acestuia unghiuri de 45°. Nistorescu .50 ⋅1.4 kN m kN m2 2 = 1.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Condiţia (8. cu ajutorul cărora se calculează armătura din talpa fundaţiei după cele două direcţii. Talpa cuzinetului se descompune în patru console.2 ) .2 ⋅1.

pmed (8.875 ⋅ 460 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1500 = 6.9 kNm 6 6 754 ⋅ 0.50 − 0. p + p2 N pmed = 1 = .45 3 ⋅ (2 ⋅1046 + 870.5) = 120. Procentul de armare rezultă: p%= 1021 ⋅100 % ≈ 0.50 + 0. Aşadar: pmed = 1046 + 461 kN ≈ 754 . Postelnicu & D.3) 2 Bc 2 p0 = p2 + Bc − lx ⋅ ( p1 − p2 ) Bc .45 kN p0 = 461 + ⋅ (1046 − 461) ≈ 870.. Nistorescu -97- .2.16 bare. Se aleg 13 bare 100.15 % > pmin % = 0. 2 m2 1.250 φ 10 cu aria Aa = 1021 mm 2 .6 kNm 6 M1 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y 10 d = 500 − 35 − = 460 mm 2 2 10 d = h − a − = 500 − 40 − = 455 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 120.05 % 460 ⋅1500 Îndrumător de proiectare – T. ⇒ 1.60) = 91.4) Y X p1 p2 Figura 8. Fundaţie pătrată sub stâlp cu secţiune pătrată solicitat la sarcini excentrice după o direcţie.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0.. (8...9 ⋅10 6 = = 1001 mm 2 0. ly – distanţele de la secţiunile de calcul până la marginea cuzinetului.50 ⋅ 0.45 2 M2 = ⋅ (2 ⋅1.5) − ⋅ (1046 + 870.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor lx.45 2 0.50 m2 .5 1.

2. 500 300 450 200 M Q N ± 0. Fundaţia stâlpului marginal.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.3. Nistorescu 550 300 2.05 % 455 ⋅1500 8. Dimensionarea blocului de beton simplu.250 φ 10 cu aria Aa = 785 mm 2 .16 bare. Dimensiunile cuzinetului şi ale blocului de beton simplu se cunosc din faza de predimensionare.10 H = 900 h = 400 Mf Q Nf L = 2. 8. iar la baza sa acţionează o forţă axială de calcul N = 925 kN şi un moment încovoietor M = 96 kNm (vezi figura 5.1.1.17).61 ⋅10 6 = = 767 mm 2 0. Fundaţia stâlpului marginal..875 ⋅ 455 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1500 = 6.. Stâlpul marginal are secţiunea de 500 x 500..2.50 300 550 550 300 500 2.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Aria de armătură pe direcţia y este: Aay = M2 91. Se aleg 10 bare 100.20 300 550 Figura 8.00 1. Postelnicu & D.20 500 .. -98- Îndrumător de proiectare – T. Procentul de armare rezultă: p%= 785 ⋅100 % = 0.115 % > pmin % = 0.20 .

10 ⋅ 0.2 kPa ≤ 300 kPa 2.2.3).00 m2 Mf 199 = = 0. dimensiune ce verifică (8. Excentricitatea încărcării este: e = N f 1079 Valorile presiunilor efective pe teren la extremităţile fundaţiei rezultă: p1.2 = 267.6 kPa >1.00 ⋅1.5 ≈ 940 kN Excentricitatea corespunzătoare acestei încărcări este: e= M + Q ⋅ h 96 + 79.2 ⋅ 2.6 min p2 = pef = 114. Nc 940 940 Valorile extreme ale tensiunilor (presiunilor) la nivelul tălpii cuzinetului se calculează astfel: p1.4) = 199 kN .2 şi greutatea volumică medie normală a betonului din fundaţie şi a umpluturii γ = 20 kN m3 G f = 1.19 ⋅ (1 ± )⇒ 2. Relaţiile de verificare.00 ⋅ 2.1) de nedepăşire a presiunilor convenţionale de calcul.1). . 2 = 1069 6 ⋅ 0. pentru dimensiunile fundaţiei sunt cele din relaţiile (8. 2 = 940 6 ⋅ 0. se calculează greutatea proprie a fundaţiei: Încărcarea totală transmisă pe teren rezultă: N f = N + G f = 925 + 144 = 1069 kN Momentul încovoietor la nivelul tălpii fundaţiei: M f = M + Q ⋅ ( H + h) = 96 + 79.0 max p1 = pef = 419.20 m (vezi figura 8.3 kPa < 1.135 m . 8. Dimensionarea cuzinetului.20 ⋅ 2. 35 >0 N mm 2 < Rc = 6. max p1 = pef = 335. Greutatea cuzinetului este: Gc = n ⋅b ⋅b ⋅ h ⋅ γ beton = 1. 2 = ⋅ (1 ± p2 = pef = 106.2.2 ⋅ pconv = 360 kPa 1069 6 ⋅ 0.10 ⋅1.4 ⋅ 25 ≈ 14. este îndeplinită şi în consecinţă dimensiunile impuse blocului de fundaţie corespund.7 = = = 0.20 2.135 ⋅ (1 ± ) ⇒ 1.19 m .1).Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Cunoscând n = 1.20 Condiţia (8.28 ⋅ 0.4 kPa > 0 2. la solicitări excentrice după o direcţie.4 127. Presiunea medie efectivă pe teren rezultă: med = pef 1069 kN = 267.00 2.00 ⋅ 2. Nistorescu -99- .28 ⋅ (0.10 σ1 = 1349 σ 2 = 205 kN m kN m2 2 = 1. Postelnicu & D.00 m până la 2. Încărcarea totală transmisă blocului de beton simplu este: Nc = N + Gc = 925 + 14.19 min ) ⇒ p1.2 ⋅1.2 ⋅ pconv = 360 kPa ≈ 115 kPa > 0 Condiţiile (8.9 + 0.1) nefiind verificate se măresc laturile blocului de beton simplu de la 2.9 kN m2 kN m2 =419.5 kN .5 N mm 2 (beton Bc 10) Îndrumător de proiectare – T.10 1.00 ⋅ 2.10 ⋅1.50 ⋅ 20 = 144 kN .

(8.10 − 0. nu se efectuează calculul armăturii de ancoraj..05 % . fără greutatea proprie a cuzinetului Gc.3) şi (8.05 % . 2 m2 1.10 m2 1. obţinându-se: e= M + Q ⋅ h 127.138 m 925 N 925 6 ⋅ 0.1). dispunându-se constructiv câte 2 bare φ 10 pe fiecare direcţie.11 bare.10 ⋅1. 355 ⋅1100 -100- Îndrumător de proiectare – T.5 kNm 6 6 765 ⋅ 0. Procentul de armare rezultă: p% = 393 ⋅100 % = 0. 0.. Armarea cuzinetului.10 ⋅ 0. 8..250 10 cu aria Aa = 550 mm 2 ..50) = 31 kNm 6 ⇒ M1 = M2 = Înălţimile utile ale secţiunii de beton a cuzinetului rezultă: h0x = h − a − h0y d 10 = 400 − 35 − = 360 mm 2 2 d 10 = h − a − = 400 − 40 − = 355 mm 2 2 Aria de armătură pe direcţia x este: M1 50.. datorită reacţiunii blocului de beton simplu se efectuează utilizând relaţiile (8. 360 ⋅1100 Aria de armătură pe direcţia y este: p% = Aay = M2 31 ⋅10 6 = = 333 mm 2 .7 = = 0.30 3 ⋅ (2 ⋅1340 + 1026) − ⋅ (1340 + 1026) = 50.10 p1 = 1340 p2 = 189 kN m2 kN m2 p1.4) Aşadar: pmed = 1340 + 189 kN = 765 ..11 bare.875 ⋅ h0y ⋅ Ra 0.30 2 0.10 % > pmin % = 0.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor Având în vedere că un apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de beton simplu.5 ⋅10 6 = = 534 mm 2 . Se aleg 5 bare φ 100.2.138 ) ⇒ = ⋅ (1 ± 1..250 10 cu aria Aa = 393 mm 2 .30 kN po = 189 + ⋅ (1340 − 189) = 1026 . Procentul de armare rezultă: 550 ⋅100 % = 0.. Se aleg 7 bare φ 100. Pentru determinarea armăturii din talpa cuzinetului se recalculează presiunile. 1.10 + 0.30 2 ⋅ (2 ⋅1. 0.3.10 1. Nistorescu . 2 Calculul momentelor încovoietoare care apar în cuzinet.875 ⋅ 355 ⋅ 300 Numărul de bare în direcţia y rezultă: ny = 1100 = 5.875 ⋅ h0x ⋅ Ra 0.875 ⋅ 360 ⋅ 300 Aax = Numărul de bare în direcţia x rezultă: nx = 1100 = 5.14 % > pmin % = 0. Postelnicu & D.

Dacă blocul este format din două sau trei trepte înălţimile fiecărei trepte vor fi de cel puţin 300 mm. respectiv Bc / B : Lc = 0. Bc ) se aleg pe considerente economice.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor 8.65 L Lc = 0.5 1. Înălţimea totală H a blocului de fundaţie cu o singură treaptă va fi de cel puţin 400 mm.80 Bc 5 1.5.50 1.30 1.1: tgα = Hi – Hi ≥ (tgα) min Li (8.6.30 1.1. Înălţimea h a cuzinetului.50 1.55 K 0. pentru blocul cu 2 .40 K 0.60 1.5 1.70 1. Lc Îndrumător de proiectare – T.3 trepte.20 1.60 Bc 7.25 . care nu va fi mai mică de 300 mm trebuie să satisfacă condiţiile: tgβ = h 2 > l 3 . încât să asigure o rigiditate suficientă a fundaţiei în raport cu terenul de fundare. Această rigiditate se asigură prin respectarea valorilor minime pentru tg α din tabelul 8.30 1. Clasa betonului din blocul de fundaţie trebuie să fie cel puţin Bc 3.40 1. în cazul când cuzinetul nu este ancorat în bloc şi cel puţin Bc 7. cu satisfacerea următoarelor valori ale raportului Lc / L . Blocul de beton simplu poate fi alcătuit din 1…3 trepte.20 1. pentru a putea considera repartizarea plan liniară a presiunilor efective pe teren. O parte din ele se detaliază în continuare odată cu prezentarea altora. Li – deschiderea în consolă a blocului de fundaţie sau a unei trepte. Prevederi constructive.40 1.60 Dimensiunile în plan ale cuzinetului ( Lc . Postelnicu & D.3.50 L pentru blocul cu o singură treaptă. h > 0.5) înălţimea blocului de fundaţie sau a unei trepte. Cele mai importante prevederi constructive pentru alcătuirea fundaţiilor izolate sub stâlpi au fost prezentate § 2. Tabelul 8. când este ancorat. Nistorescu -101- .50 1.10 1. Înălţimea H a fundaţiei trebuie aleasă în aşa fel.5. astfel alese încât să asigure o repartiţie corespunzătoare a presiunilor pe teren. Presiunea maximă pe teren [kPa] 200 250 300 350 400 600 Valori minime ale lui tg α pentru beton de clasa Bc 3.

calculul armăturii de ancorare a cuzinetului în blocul de beton simplu nu este necesar. Armăturile de ancorare se dimensionează considerând secţiunea de la baza cuzinetului ca fiind o secţiune din beton armat solicitată la compresiune excentrică şi introducând în calcul rezistenţele de calcul ale betonului simplu din blocul de fundaţie.05 %. Distanţa maximă dintre bare este 25 cm. Postelnicu & D. acesta va fi ancorat în blocul de beton simplu prin armături capabile să preia rezultanta eforturilor unitare de întindere.4. Dacă tgβ = h ≥1. α nu mai este necesară verificarea la forţă tăietoare. Dacă însă zona activă rezultă între 70…80 % din aria totală a tălpii cuzinetului. În cazul în care din unele ipoteze de încărcare. Cuzinetul se armează la partea inferioară cu o plasă alcătuită din bare dispuse paralel cu laturile pe cele două direcţii. apar eforturi unitare de întindere între cuzinet şi blocul de fundaţie.Structură etajată din beton armat Dimensionarea fundaţiilor β Figura 8.5 şi până la clasa betonului din stâlp. are valoarea 0. l Betonul utilizat în cuzinet trebuie să aibă clasa minim Bc 7. Nistorescu . pe fiecare direcţie. iar procentul de minim de armare. Fundaţie izolată cu bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. dar zona activă a tălpii cuzinetului reprezintă cel puţin 80 % din aria totală a acesteia. -102- Îndrumător de proiectare – T.

dar cel mult lăţimea care rezultă adăugând la lăţimea b a inimii de fiecare parte Δp = lc / 6 (figura 1). care se ia în considerare în calculul elementelor cu secţiunea în formă de T. în deschiderile interioare: lc = 0. unde l este deschiderea de calcul. • • • pentru grinzi încastrate la un capăt şi simplu rezemate la celălalt capăt: lc = 0.5 l.8 l. este egală cu lăţimea reală a plăcii.6 l. pentru grinzi continue: în deschiderile marginale: lc = 0. bp Δp Δp Figura 1.103 - . Lăţimea activă bp a tălpii. Îndrumător de proiectare – T. cu placa în zona comprimată. Distanţa lc între punctele de moment nul ale grinzii. în care lc este distanţa între două secţiuni consecutive de moment încovoietor nul şi care se poate determina după cum urmează (vezi figura 2): • pentru grinzi simplu rezemate: lc = l .8 l pentru grinzi dublu încastrate: lc = 0. Stabilirea lăţimii active a plăcii l hp l Figura 2. Postelnicu & D Nistorescu .Structură etajată din beton armat Anexa A VALORILE LĂŢIMII ACTIVE A TĂLPII COMPRIMATE LA SECŢIUNI ÎN FORMĂ DE T A1.

Pentru grinzi făcând parte din planşee. Figura 3. atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp . c). dacă hp / h < 0. Pentru grinzi independente. . atunci: Δ p ≤ 3 ⋅ hp . dacă hp / h ≥ 0. Pentru grinzi făcând parte din planşee.05 ≤ hp / h < 0.10 .104 - Îndrumător de proiectare – T.Structură etajată din beton armat Anexa A Trebuie să se mai respecte şi condiţiile: a). la care talpa comprimată iese în consolă faţă de inimă (cum sunt grinzile prefabricate care nu fac parte dintr-un planşeu): dacă hp / h ≥ 0. rigidizate prin nervuri transversale la distanţe d: Δp ≤ jumătate din lumina liberă a plăcii între nervurile transversale.10 . Postelnicu & D Nistorescu hp . atunci: Δ p ≤ 6 ⋅ hp .05 . Δ p ≥ 6 ⋅ hp . atunci Δp nu se plafonează prin alte hp Figura 4.10 . dacă 0.10 . Grinzi de planşee nerigidizate. b). atunci: Δ p = 0 . d: dacă hp / h < 0. hp Figura 5. nerigidizate prin nervuri transversale sau la care distanţa între aceste nervuri este mai mare decât distanţa între grinzile longitudinale. Grinzi independente sau cu placa în consolă. Grinzi de planşee rigidizate.

În cazuri speciale (elemente cu deschideri mari) pot fi utilizate metode mai exacte pentru determinarea lăţimii active bp.105 - .) Figura 6. Observaţie.) pentru grinzi făcând parte din planşee.) pentru grinzi independente sau cu placa în consolă. Lăţimea activă a tălpii comprimate în cazul plăcilor cu vute. În cazurile curente de grinzi de planşee la care axa neutră intră în placă la verificarea rezistenţei. având mărimea ce mai mică dintre valorile bv şi 3 hv. În cazurile când placa este prevăzută cu vute.Structură etajată din beton armat Anexa A Lăţimea reală a plăcii se determină astfel (vezi figura 6): bpreal=(b1+b2)/2 bpreal b1 b2 a. la valorile Δp determinate conform punctelor a. Lăţimea reală a plăcii: a. b. cu luarea în considerare a deformabilităţii plăcii. se permite să se ia în considerare în toate cazurile valorile de la grinzile independente.) b. bv A. b. Postelnicu & D Nistorescu hv hp . c de mai sus se adaugă lăţimea teoretică a vutei bv’ (figura 7). bv‘≤ 3 hv 3 hv Figura 7. Îndrumător de proiectare – T.2.

40 şi 50. unde: l1=l2=l3=l4=l5=l Momente încovoietoare Secţiunea 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 20 21 22 23 24 25 Influenţa lui g a 0.030 0.046 -0.056 0.120 -0.395 ⋅ g ⋅ l +0.226 0.218 ⋅ p ⋅ l V10 min = 1.016 -0.295 0. precum şi distanţele punctelor fixe.102 0.005 -0.072 -0.215 0. tabelul se opreşte la secţiunea 25 (jumătatea grinzii).079 -0.045 -0.095 -0.132 ⋅ g ⋅ l −0.046 b 0.272 -0.374 -0.152 -0. V10 şi V20 (în dreptul secţiunilor 0.001 0.526 0.042 -0.000 0.128 -0.110 -0.2113 ⋅ l a 2 = b 4 = 0.014 0.039 α 0. reazemele grinzii fiind în dreptul secţiunilor 0.099 0.059 -0. Pentru determinarea valorilor momentelor încovoietoare se folosesc relaţiile: M max = (a ⋅ g + b ⋅ p) ⋅ l2 M min = (a ⋅ g + c ⋅ p) ⋅ l2 Pentru determinarea valorilor forţelor tăietoare se folosesc relaţiile: Q max = (α ⋅ g + β ⋅ p) ⋅ l Q min = (α ⋅ g + γ ⋅ p) ⋅ l .047 -0.067 0.974 ⋅ g ⋅ l +1. Tabelul 1 dă valoarea momentelor încovoietoare şi a forţelor tăietoare maxime şi minime în fiecare zecime a fiecărei deschideri.106 0.414 0.000 Forţe tăietoare Influenţa lui g β 0.039 0.099 0.089 0.431 -0.042 0.505 -0.062 0.018 0.085 Influenţa lui p c 0.088 0.041 0.522 -0.260 0.204 Influenţa lui p γ -0.021 -0.103 0.347 -0.147 0.598 0.305 -0.091 -0.395 0.039 -0.058 -0.014 0.039 -0.171 0. 10.111 -0.034 0.2105 ⋅ l -106- Îndrumător de proiectare – T.065 0.032 0.059 0.126 0.040 -0.400 0.405 -0.031 -0.204 Reacţiuni: V0max = 0.100 0.336 0.079 -0.118 0.014 0.328 0.053 ⋅ p ⋅ l V10max = 1.074 -0.300 0.195 0.577 -0.068 -0.030 0.078 0.200 0.043 -0.040 0.000 -0.000 0.270 0.326 0.318 -0.447 0.020 0.205 -0. 20.037 -0.050 -0.207 -0. Grinda fiind simetrică.591 0.160 -0.079 0.620 -0.005 -0. 10 şi 20).034 0.004 -0.605 0. pentru sarcinile uniform distribuite permanente (g) şi temporare (p).008 0.065 -0.474 0.132 ⋅ g ⋅ l +1.075 -0.274 -0.395 ⋅ g ⋅ l −0.049 -0.088 -0.017 0.245 -0. încărcată cu sarcini uniform distribuite permanente şi temporare Grinda se socoteşte împărţită în 50 de părţi egale.188 -0.032 0.075 0.026 -0.028 0.068 0.057 0.167 ⋅ p ⋅ l V20min = 0.105 -0.2113 ⋅ l a 3 = b 3 = 0.073 0.033 0.014 0.273 0.080 0.974 ⋅ g ⋅ l −0.026 0.025 0.109 -0.037 -0.043 -0.106 -0.072 -0.026 -0.480 -0.194 ⋅ p ⋅ l Punctele fixe: b1 = a 5 = 0.426 0.042 0.004 -0.500 0.354 0.143 -0.290 0.026 0.447 ⋅ p ⋅ l V0min = 0. Postelnicu & D.038 0.105 -0.174 -0.204 0.078 -0.050 -0.494 0.111 -0.120 -0.069 0.063 -0.Structură etajată din beton armat Anexa B GRINDA CONTINUĂ CU 5 DESCHIDERI EGALE.073 0.018 -0.105 -0. Se dau de asemenea reacţiunile maxime şi minime V0.086 ⋅ p ⋅ l V20max = 0. Nistorescu .392 -0.010 -0.2000 ⋅ l b 2 = a 4 = 0.053 -0.032 -0.406 0.072 0.094 -0.139 0.502 0. 30.

Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa C REZISTENŢE DE CALCUL PENTRU BETON ÎN ELEMENTE DIN BETON ARMAT (N/mm2) Îndrumător de proiectare – T. Nistorescu -107- .

Postelnicu & D. Nistorescu -108- .Structură etajată din beton armat Anexa D DIAMETRELE SI ARIILE SECTIUNILOR TRANSVERSALE Îndrumător de proiectare – T.

1 VEDERE DE SUS Structură etajată din beton armat 1 2 Ureche de agăţare 2 1 SECŢIUNE 2 .2 Îndrumător de proiectare – T. Postelnicu & D.ELEMENT PREFABRICAT EP 6 x 1. Nistorescu VEDERE LONGITUDINALĂ Anexa E -109- .5 ( greutate 15 kN ) SECŢIUNE 1 .

Nistorescu . *) Prezentul capitol detaliază doar informaţiile necesare calculului structurii considerate. după care se revine în programul principal. în aceeaşi poziţie. În urma apelării apare ecranul din figura 1. din directorul care conţine P-FRAME-ul. Succesiunea operaţiilor menţionată mai sus nu este obligatorie. efectuarea calculelor şi afişarea rezultatelor. Modul de operare în fiecare bloc şi operaţie este detaliat în continuare. apelarea se face lansând comanda: pframe. Tabloul blocurilor şi operaţiilor din meniul principal (master) al programului se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine: de la stânga spre dreapta. fiind admise modificări ale datelor introduse. iar acestea pot fi reluate de mai multe ori. Lansarea în execuţie a programului P-FRAME. Figura 1. Prin apăsarea tastei <F3> se va deschide fereastra de iniţializare a programului P-FRAME. Tasta <F1> permite afişarea mesajului HELP specific fiecărei operaţii. .110 Îndrumător de proiectare . Pentru afişarea operaţiilor dintr-un bloc se va apăsa pe tasta <↓> (săgeata jos). de sus în jos. Pe monitor sunt afişate blocurile de operaţii ale programului.exe. După introducerea acestor date se va intra în meniul programului care guvernează practic toate comenzile privind introducerea datelor. Cu tastele săgeţi orizontale se realizează deplasarea cursorului între blocuri iar cu săgeţile verticale la operaţiile din cadrul blocului. Postelnicu & D. descrierea cadrului şi alegerea sistemului de unităţi de măsura în care va lucra programul (metric).Structură etajată din beton armat Anexa F INDICAŢII PRIVIND CALCULUL CADRULUI TRANSVERSAL CU PROGRAMUL P-FRAME *) Presupunând că P-FRAME este instalat pe sistemul de calcul. Opţiunile iniţiale pot fi schimbate în orice fază de calcul dacă rezultatele nu sunt cele mai potrivite aplicaţiei rulate (inclusiv după afişarea sau tipărirea rezultatelor). Executarea operaţiilor marcate este comandată prin tasta <Enter>.T. în care se vor intoduce: numărul structurii ce urmează a se rezolva. modificarea acestora.

Îndrumător de proiectare . Combinaţii de taste pentru editare tabele: a) <Ctrl> + <E> permite editarea în interiorul celulelor.număr combinări ale cazurilor de încărcare (maxim 99).număr cazuri de încărcare (maxim 99). trebuie iniţializaţi parametrii structurii înaintea introducerii de date în tabelele ulterioare.număr materiale (maxim 25). Următoarele opţiuni se referă la: unităţile de măsură (metric sau imperial). b) <Ins> previne scrierea peste caractere in timpul editării. Eliberează prima dată butonul sting. În cazul în care se introduc aceste date vor apare în toate tipăririle la imprimantă. total joints . ( Fn = tastă funcţională F1…F12 ). d) <Ctrl> + <PgDn> permite afişarea ultimului ecran al tabelului. total ld combination . Figura 2.număr secţiuni (maxim 99). Acţiunea mouse-lui pentru editare tabele: a) Apăsând butonul drept al mouse-lui într-o coloana sau celulă se scrie valoarea memorata de <F8>.număr bare (maxim 999). Nistorescu . total ld cases . c) Apăsând butonul stâng la un nume Fn se execută şablonul dat. optimizarea numerotării (dacă se introduce „Y“ programul va renumerota intern nodurile pentru o optimizare eficientă a analizei) şi cazul 1 de încărcare = încărcarea din greutatea proprie a structurii (în cazul în care se activează această opţiune celelalte ipoteze vor începe de la numărul 2). De asemenea se introduc (opţional) descrierea lucrării. total materials . • • • • • • • În Geometry / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 3): total members . descrierea cadrului şi numele utilizatorului. Meniul principal (master) şi blocul Geometry. Postelnicu & D.T. total springs .Structură etajată din beton armat Anexa F Geometria structurii În P-FRAME. b) Apăsând ambele butoane se obţine o celula goala (= 0).număr legături elastice (maxim 200). c) <Ctrl> → si <Ctrl> ← permite afişarea ecranului vecin.număr noduri (maxim 700).111 - . e) <F10> comută un extra set de taste Fn în Geometrie Noduri. total sections .

<F5> FILL – Depozitează noduri echidistant între o pereche de noduri. <F7> ZOOM – Te duce la un numar de linie particular din tabel. În tabelul de mai jos se prezintă diverse reazeme şi configuraţia gradelor de libertate corespunzütoare acestor reazeme.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 3. Coordonatele nodurilor se pot introduce mai uşor cu ajutorul tastelor funcţionale de mai jos. <F7> ROT – Permite o rotaţie a unei părţi a structurii. <F10> Comută un extra set de taste funcţionale (vezi în continuare). iar pentru un grad de libertate blocat se introduce „0“. <F9> REFL – Reflectă geometric nodul faţă de o axă paralelă cu axa globală X sau Y. precum şi gradele de libertate ale nodului pe direcţiile X. Y şi Z (vezi figura 4). <F6> PGEN – Crează seturi de noduri folosind coordonate polare. Pentru un grad de libertate liber valoarea care se introduce este „1“. <F8> STOR – Memorează valoarea din dreptul cursorului. Introducerea datelor în fereastra Joint Geometry. În Geometry / Joint se vor introduce: cordonatele globale pe direcţiile X şi Y. Postelnicu & D.112 - Îndrumător de proiectare . Grade de libertate. <F5> REPT – Repetă date într-o coloană. Figura 4.T. <F8> TRAN – Translatează geometric nodul în oricare direcţie globală. Nistorescu . . <F9> RCL – Recheamă şi depozitează valoarea memorată. <F6> GEN – Generează linii de date. Introducerea nodurilor. Introducerea datelor în fereastra Initialize Geometry.

aria de forfecare în mm² (dată obligatorie dacă se doreşte să fie calculate deformaţiile datorate forţei tăietoare). Pentru a obţine calculul eforturilor tangenţiale în fiecare din cele trei tipuri de analiză. • section mod . • plastic mom capacity . momentul plastic capabil poate fi luat ca produsul tensiunii şi modulul plastic de rezistenţă. inertia . Îndrumător de proiectare . • Figura 5. • shear area .momentul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 4 (dată obligatorie pentru toate tipurile de analiză). Introducerea datelor în fereastra Property Geometry.modulul de elasticitate (modulul lui Young) în Mpa (1MPa=1N/mm²) (dată obligatorie pentru toate cele trei tipuri de analiză).momentul plastic capabil în kNm (dată obligatorie pentru analiza plastică a structurii. • În Geometry / Material se introduc (vezi figura 6): Young Mod . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa F Tip reazem Grade de libertate ale nodului X Y Z 1 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 Tabelul 1 În Geometry / Property se introduc (vezi figura 5): X – sectional area .113 - .T.aria secţiunii transversale în mm² (dată obligatorie pentru toate tipurile de calcul).se poate lăsa celula goală).modulul de inerţie în 10 6 ⋅ mm 3 (dată necesară pentru a obţine calculul eforturilor de încovoiere si axiale). • mom. trebuie introdusă aria de forfecare pentru fiecare secţiune. pentru celelalte două tipuri de analiză liniar elastică şi stabilitate . Nistorescu . .

O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea calculului. Programul va ignora contribuţia barei la matricea de rigiditate in timpul analizelor ulterioare. greater end type – tip de legătură pentru al doilea nod.modulul de elasticitate transversal în MPa (modulul de forfecare este necesar numai pentru analiza liniară elastică. Introducerea datelor în fereastra Material Geometry. şi când se tipăresc rezultate. Alocarea unui număr de atribut diferitelor părţi ale structurii permite selectarea uşoară a acelor părţi când se afişează sau tipăresc diagrame. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al materialului. O valoare „1” face capătul barei încastrat. Density . Postelnicu & D. Fiecare bară trebuie să aibă un număr al proprietăţii secţiunii. greater joint – al doilea nod. Prin convenţie numărul din coloana stânga trebuie să fie mai mic decât numărul din coloana dreapta.coeficient de dilatare (dată necesară numai dacă se intenţionează aplicarea încărcărilor termice. datele din această coloană sunt împărţite prin un milion). O valoare „0” creează o legătura articulată la capătul barei (momentul încovoietor nu este transmis prin nodul de legătura). attribute type – număr atribut. atât pentru analiza liniara elastica cit si pentru cea plastica. Se introduce numărul nodului mai mic în coloana din stânga şi numărul nodului mai mare în coloana din dreapta. material number – număr material. şi numai dacă se doreşte ca programul să calculeze deformaţiile de forcecare). Fy yield – eforturi de curgere în MPa (valoarea este necesară numai dacă se intenţionează a se face un calcul plastic). Coeff exp . O bară este definită prin două noduri la care ea este ataşată. Nistorescu . section number – număr secţiune.Structură etajată din beton armat Anexa F • • • • Shear Mod . • • • • • • • În Connectivity Geometry se introduc (vezi figura 7): lower joint – primul nod. O valoare „0” nu va fi detectată decât la rularea analizei. Figura 6. începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi materiale introduse în Initialize Geometry.114 - Îndrumător de proiectare .densitatea materialului în kN / m³ (valoarea densităţii este necesară numai dacă s-a specificat în iniţializarea geometriei cazul 1 de încărcare = greutatea proprie a structurii. lower end type – tip de legătură a primului nod.T. aplicabilă numai în calculul elastic şi plastic). începând cu „1” până la numărul maxim de proprietăţi secţiuni introduse în Initialize Geometry. . Ştergerea unei bare se poate face prin alocarea unui atribut „0”.

Îndrumător de proiectare . se introduc „0” în celula „Increment”. Nistorescu . FUNCTIA REPETA <F5> Funcţia repeta permite generarea de date in jos intr-o coloana.Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 7. Introducerea datelor în fereastra Connectivity Geometry. FROM: Primul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată. |<Del> {editare off} = Parasire sablon |<Del> {editare on} = Sterge caracter | Butonul sting pe nume Fn = <Ins> | Ambele butoane (pe nume Fn) = <Del> <Ctrl> <E> = Mod Editare On / Off <Esc> = Celula Blank <Ins> = Incepe functia Ambele butoane (in celula) = <Esc> FUNCTIA GENEREAZA <F6> (Increment) Aceasta celula defineşte pasul între primul număr de linie a seturilor de date succesive. Postelnicu & D.T. Celulele „From-To-Step” definesc setul original (ale cărui valori au fost deja introduse). FROM: TO: STEP: NO. TASTE FUNCTIONALE Dependent de cum s-au numerotat nodurile. SETS: Primul număr de linie din setul definit. <F5> REPT si <F6> GEN pot fi foarte folositoare in acest caz. Dacă se doreşte repetarea valorile. TO: Ultimul număr de linie din coloana de date ce urmează a fi generată (acest număr trebuie sa fie mai mare decât valoarea din celula „FROM”). Se apasă <Ins> pentru a începe şi <Del> pentru a anula. Ultimul număr de linie din setul definit. INCREMENT: Incrementează sau decrementează valorile succesive. Numărul de seturi ce urmează a fi generate plus 1 (setul predefinit). STEP: Pasul între numerele de linie succesive a datelor ce urmează a fi generate (numai întregi pozitivi). Valorile introduse se pot repeta în jos într-o coloana sau schimba incremental. FUNCTIA GENEREAZA <F6> (From-To-Step şi No. se poate beneficia de avantajul unor taste de generare.115 - . Sets) Aceasta funcţie generează linii de date in seturi. Pasul între numerele de linie succesive pentru setul definit.

Apăsând <F10) se activează un alt set de taste funcţionale in Geometrie Noduri. În Loads / Initialize se introduc următoarele date (vezi figura 9): loaded joints . describe load case . Blocul operaţional Loads. Încărcări. Ea va apărea in multiple tabele. Postelnicu & D. Când aceasta fereastra de dialog apare. loaded members . Figura 8. DB etc. Introducerea datelor în fereastra Initialize Loads.116 Îndrumător de proiectare . Nistorescu . support settlements . FUNCTIA GENEREAZA <F6> (DA. Prima linie de date ce va fi generata va începe la linia numărul10..numărul total de noduri incărcate. După introducerea datelor de iniţializare pentru încărcări.) DX incrementează coloana cu valori a setului predefinit pentru fiecare nou set care este generat. va apărea o fereastră de dialog pentru cazuri de încărcare. Figura 9. Este singura tasta funcţionala care nu apare niciodată pe ecran. Nu contează (din punct de vedere al iniţializării) câte încărcări se vor aplica pe un nod sau o bara.T.scurtă descriere a fiecărui caz de încărcare.tasări de reazem.Structură etajată din beton armat Anexa F Exemplu. şi în câteva ferestre de dialog.bare încărcate. există câteva opţiuni: . FROM = 3 şi INCREMENT = 7.

Dacă mai mult decât o încărcare urmează a fi aplicata unui anumit nod. Dacă s-au introdus descrieri ale cazurilor de încărcare în Iniţializare Încărcări.(perpendiculară). Programul nu va accepta duplicarea numărului de bara în coloană. şi se referă deseori la încărcarea din zăpadă. Se introduce numărul barei pe care se intenţionează a se aplica încărcarea. atunci se revine la meniul încărcări.încărcările din nod acţionează corespunzător cu axele globale. Daca mai mult decât un tip de încărcare urmează a fi aplicată la o bara particulară. schimbarea numărul cazului de încărcare ce este afişat prin scrierea directă a numărului sau apăsând una din tastele funcţionale: <F4> Increment si <F5> Decrement. Nistorescu . Programul nu va accepta acelaşi număr de nod in coloana cu numărul nodului. un titlu corespunzător cazului de încărcare va apare deasupra în fereastra de dialog când se apasă una din tastele funcţionale incrementale. Când numărul cazului de încărcare dorit a fost afişat. Postelnicu & D. Introducerea datelor în fereastra Joint Loads. se introduc toate încărcările pe aceeaşi linie. Se pot introduce numerele nodurilor încărcate în orice ordine.117 - . atâta timp cât nu sunt duplicate. se va ajunge la tabelul cazului de încărcare potrivit. horizontal load şi vertical load . În Loads / Member se introduc următoarele date (vezi figura 11): member number – număr bara încărcată. Direcţia pozitivă de încărcare corespunde cu direcţia axei globale pozitive. Proj UDL kN/m horiz – încărcare uniform distribuită orizontală ce acţionează în direcţia Y. Figura 10. se apasă <F3> Începe. În Loads / Joint se introduc următoarele date (vezi figura 10): loaded joint – număr nod încărcat. O încărcare pozitiva cu rotire acţionează in sens orar. torsional load – încărcare cu rotire de nod.T. sloped UDL kN/m slope – încărcare uniform distribuită înclinată ce acţionează în direcţia Y şi se referă deseori la o încărcare gravitaţională. se introduc în aceeaşi linie. dacă se accepta numărul cazului de încărcare afişat apăsând <F3> Începe. Se introduce numărul nodului pe care se intenţionează aplicarea unei încărcări. O încărcare orizontală este distribuită uniform în lungul proiecţiei barei pe axa barei Îndrumător de proiectare . Încărcarea înclinată este uniform distribuită în lungul barei.Structură etajată din beton armat Anexa F dacă se apasă <F2> Anulat.

triangular kN/m – încărcarea triunghiulară. local UDL kN/m perp . Se creează o încărcare triunghiulară de sens invers dar egală în valoare absolută cu încărcarea dorită. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. . Încărcarea este introdusa relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. Postelnicu & D. Încărcări parţiale. local UDL kN/m parll – încărcare locală uniform distribuită (paralelă) Aceasta este o încărcare axială şi acţionează paralel cu axa locală a barei X. şi o încărcare perpendiculară egală cu valoarea respectivă. Axa X pozitiva: Nod mai mic spre nod mai mare. Se combina o încărcare triunghiulara cu o „IUD” perpendiculară. IUD orizontală acţionând pe o bară orizontală va avea acelaşi efect ca şi încărcarea înclinată (gravitaţională). În schimb. Introducerea datelor în fereastra Member Loads. Încărcarea triunghiulară inversă.Structură etajată din beton armat Anexa F X. trebuie introduse o combinaţie de încărcări triunghiulară şi perpendiculară. Încărcările punctuale acţionează în direcţia globală Y.1. trebuie folosite noduri fictive. O încărcare termică pozitivă va cauza lungirea barei în lungul axei sale locale X. Dacă se doreşte introducerea unei încărcări numai in lungul unei părţi a barei. thermal change – încărcarea termică. Figura 11. nu este introdusă în concordanţă cu sistemul de coordonatele globale. Aşadar.încărcare locală uniform distribuită (perpendiculară) Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara si sunt distribuite uniform.1). Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. Axa Y pozitiva: 90° orar fata de axa locala X pozitiva. Direcţia pozitivă a axei locale X a barei este definită ca pornind de la nodul mai mic spre nodul mai mare. Ele trebuie să aibă un cod GLD (1. oricum. Dintr-un capăt de bara (nod mai mic) spre altul (nod mai mare). Încărcarea trapezoidală.118 Îndrumător de proiectare . distribuţia încărcării creste liniar din zero spre maxim (valoarea introdusa in celula). O valoare negativa va cauza contracţia barei.încărcări punctuale (maxim 3 pe bară). Încărcările termice pot fi folosite pentru a modela bare pretensionate. se introduce distanţa din numărul nodului mai mic al barei la poziţia încărcării în lungul barei. Pentru a obţine efectul unei încărcări triunghiulare a cărei distribuţie creşte din nodul mai mare spre nodul mai mic. Nistorescu . Aceste încărcări sunt perpendiculare pe bara şi sunt introduse relativ la sistemul de coordonate locale ale barei. Poziţia lor in lungul barei. O IUD acţionând pe o bară verticală nu va avea nici un efect.T. point load .

Sistemul de meniuri (Menus). Daca se plănuieşte rularea unei analize de stabilitate pe cazul de încărcare curent. Nistorescu . Blocul operaţional Analyze prezintă opţiunile (vezi figura 12): linear – calcul liniar elastic. Îndrumător de proiectare . cerând informaţii suplimentare. 4) Ajunge la un meniu diferit (sau program. Se introduc încărcări pentru diferite cazuri de încărcare şi se combină cazurile de încărcare în combinări de încărcări.Structură etajată din beton armat Anexa F Mai mult decât trei încărcări punctuale: 1. nu trebuie să introduci nici o încărcare pe bare. 2) Tipări alegerea făcută. Tiparire (Print) şi Diagrame (Diagrams). Daca mai multe articole în meniu încep cu aceeaşi literă. Postelnicu & D.1. Selectând un articol din meniu se va putea: 1) Ajunge la un tabel. plastic – calcul plastic (element finit liniar cu comportare elasto-plastică). se poate afişa un submeniu. 3) Afişa o fereastra de dialog. P-FRAME are trei meniuri: Principal (Master). Se folosesc noduri fictive. 2b) După afişarea meniului. Ele trebuie sa aibă un cod GLD (1. sunt două metode: 1) Folosirea tastelor cu săgeţi.T.1). La orice articol de meniu. Figura 12. Blocul operaţional Analyze. 2a) Apăsarea combinaţiei <Alt>+<x> unde „x” este prima litera a meniului dorit. daca există instalat şi Ptools). se apasarea tastei <x> unde „x” este prima literă a meniului dorit. Pentru a alege un articol de meniu (fără folosirea mouse-lui). se poate apăsa tasta <x> de doua ori.119 - . stability – calcul de stabilitate (stadiul II neliniar). 2.

Display Factors – Factori Afişare. De asemenea selectează înfăşurătoarea pe o singură bară. Display All . Determină dacă informaţii suplimentare vor fi afişate în diagrame. În Diagrams / Options / Display Factors există următoarele opţiuni.120 - Îndrumător de proiectare . Selectează calibrarea modului de ieşire: video sau imprimanta. Nistorescu . Force Diagrams Integration Interval – Interval Integrare În Diagrame Forţe. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). De asemenea determină netezimea sau acurateţea diagramelor. se înmulţesc lungimile structurii cu factorul de conversie din partea de sus dreapta a ecranului (sau foii).Structură etajată din beton armat Anexa F După efectuare anFigura 13. Max Deflection / force display size (cm) – Deplasare Maximă / Mărimea Forţelor Afişate. Netezirea este oricum limitată. Alegerea este prioritară setării din Configurare Echipamente până când se reanalizează structura. etc. scalare automată sau definită de utilizator. Pentru a calcula distanţe pe ecran.bară sau o singură bară. Pentru a calcula mărimea acestor forţe. Controlează factorii de scară ai geometriei nedeformate. Fereastra Display Factors. informaţiile grafice afişate pot fi invalide în lungul barei. cum ar fi încărcări de intrare. Ranges – Intervale. e sunt disponibile câteva alizei elastice. Prin reducerea mărimii intervalului. se înmulţeşte cu factorul de conversie din dreapta sus a ecranului (foii). Determină intervalul de bare. Sistemul demeniul (Menus). deplasărilor. Force Diagrams Magnification Factor – Factor Mărire În Diagrame Forţe. numere bare. Postelnicu & D.T.Afişare integrală. Undeformed Geometry Scale Factor – Factor Scară Geometrie Nedeformată. cazurile de încărcare (nivele) şi combinări pentru diagrame şi tipărire. va încetini viteza cu care programul va desena diagramele. reazeme. se va aştepta mai mult până când programul desenează diagramele pe ecran. Un interval de integrare mic. Este necesară selectarea corectă: Alegerea Calibrarii (Calibrated Choice). Dacă se alege un interval de integrare prea mare. Acest factor scalează forţele interne pe bare (sau forma deformată) aşa cum apar pe ecran. (vezi figura 14): Figura 14. în meniuri Diagram opţiuni (Options). Calibrated Choice – Alegerea calibrării. tipărirea în grup sau individuală. şi forţelor. Acest factor scalează structura în forma nedeformată. Automate – Automat. Aceasta opţiune permite setarea mărimii maxime a afişării (delta) . depinzând de rezoluţia plăcii grafice. Selectează diagrame multi .

Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. Fereastra Display All. a atributului afişat în lungul barei. Se introduce „1” dacă se doreşte măsurarea deplasărilor şi forţele cantitativ pe ecran (numai analiza liniara si plastica). cu valoarea introdusa în aceasta celula. Se alege formatul „ALT + P” dacă se doresc tipăriri cantitative în mod peisaj. În Diagrams / Options / Calibrated Choice există următoarele opţiuni. De asemenea se poate afişa un caz particular de încărcare. Nistorescu . Opţiunea de Alegere a Calibrării are efect până când se reanalizează structura. se înmulţeşte factorul de conversie care este scara din dreapta sus a ecranului (sau foii). Nu se pot afişa în acelaşi timp numerele barelor. Postelnicu & D.T. materialului. numai că deplasările sau forţele vor apare mai mult calitative decât cantitative. încărcările sunt grupate pe niveluri de încărcare. moment în care programul modifică setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente. „P” format – Format „P”. Pentru calculul ne-liniar. Îndrumător de proiectare . barei. (vezi figura 16): „Video” format – Format Video. În Diagrams / Options / Display All (vezi figura 15) se introduce „1” dacă se doreşte afişarea numărului nodului. secţiunii. Figura 15. secţiunilor sau materialelor în acelaşi timp cu numerele atributelor. Pentru a afla deplasarea sau forţa maximă din diagrama.121 - . „ALT + P” format – Format „ALT + P”. Se alege format „P” dacă se doreşte unor tipăriri cantitative în mod portret. Pentru a anula aceasta opţiune se setează maximul la zero. Un „0” nu înseamnă că nu se pot vedea diagramele pe ecran.Structură etajată din beton armat Anexa F deplasărilor sau forţelor. moment in care programul modifica setările aşa cum sunt specificate in Configurare Echipamente.

nivelelor sau combinărilor) plus cazul de încărcare. programul afişează şi modifică poziţia cursorului în lungul barei. forte axiale. Fereastra Automate Choice.Diagrame forţe pe o singură bară. Draw single member force envelopes – Înfăşurătoare pentru o singură bară. nivele sau combinări. Draw single member force diagrams . Nistorescu . cazuri de încărcare.122 - Îndrumător de proiectare . . Scalarea automată ignoră toate opţiunile Factori Afişare exceptând intervalul de integrare. afişând în acelaşi timp forţa maximă şi minimă (in intervalul tuturor cazurilor de încărcare. În special pentru tipărire. Se introduce „1” dacă se doreste a se vedea diagrame forte. De fiecare dată când se mişcă cursorul (taste cu săgeţi). tensiuni normale etc.T. în intervalul tuturor cazurilor de încărcare. Postelnicu & D. nivelul sau combinarea aferentă. Se introduce „1” dacă se doreşte afişarea înfăşurătorii forţelor. Un interval mai mic poate genera o înfăşurătoare mai exactă. Afişare interval de bare. Asigură ca fiecare diagramă multi-bară să încapă în limitele ecranului (sau foii). Fix single member scale over range – Fixează scara pentru intervalul de bare.). (vezi figura 17): Scale multi member diag. cursorul se va afla în punctul din lungul barei unde apare cea mai mare forţă în valoare absoluta. Fereastra Calibrated Choice. această opţiune permite revederea si compararea diagramei pentru o singura bara şi înfăşurătoare în manieră vizuală. to fit screen – Scalare automată. nivele sau combinări aşa cum sunt definite în Intervale (Rangers).Structură etajată din beton armat Anexa F Figura 16. apoi se alege dintre forţe pe acelea care se doresc văzute. Nota: Programul nu poate să afişeze simultan diagrame forţe şi înfăşurătoare. Incrementul prin care cursorul se mişcă este determinat prin intervalul de integrare (specificat in Opţiuni Factori Afişare). Aceasta opţiune permite trimiterea la imprimanta a tuturor diagramelor din meniul ales (geometrie deformata. iar apoi se alege dintre forţe pe acelea pe care se doreşte a se afişa. Pentru înfăşurătoare fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. combinări de încărcări (nivel încărcare pentru ne-liniar) si date de intrare care sunt specificate în Opţiuni Interval. Pentru diagrame fiecare bară din interval va avea aceeaşi scară pentru forţe. Figura 17. Send all diagram to printer – Diagrame la imprimantă. În Diagrams / Options / Automate Choice există următoarele opţiuni. fără a trebui verificată scara de fiecare dată. Când se afişează prima dată înfăşurătoarea. pentru cazuri de încărcare.

Nistorescu -123- . Postelnicu & D.Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ PLACA EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G2 250 x 500 Îndrumător de proiectare – T.

Postelnicu & D. Nistorescu .Structură etajată din beton armat Anexa G EXTRAS DE ARMĂTURĂ GRINDA G5 400 x 1000 EXTRAS DE ARMĂTURĂ STÂLPI -124- Îndrumător de proiectare – T.

Proprietăţile fizico-mecanice ale betonului şi armăturii. ICB. 1992. Partea I. Partea I-a “. Bucureşti. T. Agent. 1981.. Avram. C. P10 – 86: “Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii” Îndrumător de proiectare – T. Încărcări date de zăpadă”. STAS 10107/2-92: „Construcţii civile. T. Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton precomprimat. R. ICB. Postelnicu.: „Beton armat (note de curs). Postelnicu. industriale şi agricole. Calculul elementelor din beton armat “.: „Beton armat (note de curs). Partea a II-a. STAS 10101/21-92: „Acţiuni în construcţii. M.: „Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale de beton armat “. UTCB. Munteanu. 1965.. Postelnicu. STAS 10101/1-78: „Acţiuni în construcţii. D. 1993. industriale şi agrozootehnice”. Postelnicu & D. beton armat şi beton precomprimat”. Prescripţii de calcul şi alcătuire”. Comportarea elementelor din beton armat la solicitări”. M. Încărcări tehnologice din exploatare pentru construcţii civile. Munteanu.. C. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale “. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente”. Nistorescu -125- . 1996. Bucureşti. Bucureşti.: „Grinzi continue“.Structură etajată din beton armat Bibliografie BIBLIOGRAFIE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [ 10 ] [ 11 ] [ 12 ] [ 13 ] STAS 10107/0-90: „Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton. STAS 10101/0-75: „Acţiuni în construcţii. STAS 10101/2A1-87: „Acţiuni în construcţii. Pavel. Bucureşti. Bucureşti.: „Construcţii din beton armat. Editura Tehnică. T. Clasificarea şi gruparea acţiunilor “.. Dumitrescu. STAS 10101/0-77: „Acţiuni în construcţii. Editura Tehnică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful