Subiecte unice propuse pentru examenul de absolvire a gimnaziului: 1. Primul Război Mondial (1914-1918).

Basarabia – teatrul operaţiunilor militare în Primul Război Mondial. 2. Lupta de emancipare naţională a românilor din Basarabia,Transilvania, Bucovina la începutul secolului XX. Formarea statului unitar român. 3. Conferinţa de Pace de la Paris şi noua ordine internaţională. 4. SUA în perioada interbelică (viaţa politico-economică). 5. URSS în perioada interbelică (viaţa politico-economică). 6. România în perioada interbelică(viaţa politico-economică). 7. Basarabia în cadrul României (1918-1940) (viaţa politico-economică şi culturală). 8. RASSM (1924-1940). 9. Relaţiile internaţionale în perioada interbelică (1918-1939). 10. Relaţiile sovieto-române în perioada anilor 1918-1940. 11. Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele lui pentru popoarele din Europa. 12. Reanexarea Basarabiei şi formarea RSSM (1940). 13. Al Doilea Război Mondial. Crime împotriva umanităţii. 14. România, Basarabia şi Transnistria între 1941 şi 1944. 15. Miracolul economic în state dezvoltate în a doua jumătate a secolului al XXlea. (RFG, Japonia). 16. Personalităţi politice marcante în epoca contemporană (Charles de Gaulle, Margaret Thatcher, Mihail Gorbaciov). 17. Fondarea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi rolul ei în lume. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. 18. Relaţiile internaţionale în perioada (1945-1991). Europa divizată – Războiul Rece şi urmările lui. 19. Colapsul regimurilor comuniste. Anul 1989 în istoria Europei. 20. Revoluţia tehnico-ştiinţifică în perioada contemporană. 21. Cultura şi ştiinţa în RSSM (1944-1991). 22. RSSM. Economie şi societate (1944-1991). Foametea din anii 1946-1947 şi deportările staliniste. 23. Republica Moldova în 20 de ani de independenţă. Cursul Republicii Moldova spre integrarea europeană.
Personalităţi: Istorie universală Woodrow Wilson Adolf Hitler Iosif Stalin Franklin Delano Roosevelt Charles de Gaulle Margaret Thatcher Mihail Gorbaciov Albert Einstein Iurii Gagarin Bill Geit Istoria românilor Ion Inculeţ Pan Halippa Nicolae Titulescu
Ferdinand I

Ion Antonescu Regele Mihai Mircea Snegur Maria Cebotari Emil Loteanu Academician Sergiu Rădăuţan

Tematici de eseuri structurate: 1. România la 1916: între neutralitate şi război. 2. Formarea statului unitar român în 1918-decizii politice şi voinţă a poporului. 3. Renaşterea culturii naţionale în Basarabia în perioada interbelică: personalităţi şi evenimente. 4. Noul Curs al lui F. D. Roosevelt – model funcţional de depăşire a crizei economice. 5. URSS în perioada interbelică – stat totalitar comunist. 6. Noua ordine internaţională în perioada interbelică. 7. Impactul reformelor social-economice în consolidarea statului român (19181940). 8. Societatea RASSM în anii 1924-1940: realizări, contradicţii, probleme. 9. Relaţiile sovieto-române în perioada interbelică: etape, realizări şi probleme. 10. Pactul Molotov-Ribbentrop – consecinţele lui pentru Basarabia. 11. Formarea RSSM – evenimente şi consecinţe. 12. Bilanţul celui de-Al Doilea Război Mondial – consecinţe şi impact în istoria contemporană. 13. „Miracolul economic” al statelor dezvoltate – realizări şi consecinţe pentru societate (selectiv, la alegere unul din statele propuse în lista subiectelor unice). 14. Rolul ONU în menţinerea păcii în lumea contemporană 15. Sfârşitul „războiului rece”: evenimente şi condiţie pentru formarea unei lumi multipolare. 16. Europa de Sud-Est în 1989 – schimbări politice radicale. 17. Impactul descoperirilor ştiinţifice asupra dezvoltării vieţii cotidiene contemporane. 18. Personalităţi marcante în cultura şi ştiinţa republicii noastre în anii 1940-2000 (la alegere). 19. Evenimente istorice tragice: foametea din anii 1946-1947 şi deportările staliniste. 20. RM la 20 ani de independenţă: realizări, probleme.

Izvoare istorice propuse pentru proba de examen la Istorie, sesiunea 2012, clasa a IX-a: 1. “…Pentru un stat ambiţios şi care încă nu a obţinut rangul de care este demn, care are imperios nevoie sa-şi lărgească domeniul sau colonial, doctrinele pacifiste, tribunalele de arbitraj reprezintă a priori un pericol. Nici un tribunal de arbitraj nu va fi capabil sa schimbe, in avantajul nostru, prin arta diplomatică, împărţirea pământului, aşa cum este ea stabilita”. (R. Berhardi, Doctrina războiului in Germania) 2. “…De ce l-au ajutat Chamberlain şi Daladier pe Hitler să-şi atingă scopul? Sperau să-l liniştească dându-i o parte din Cehoslovacia. Vroiau să direcţioneze agresiunea Germaniei înspre Est, spre URSS… Drept rezultat, URSSS era singură în faţa ameninţării naziste crescînde. În această situaţie, URSS a trebuit să încheie un tratat de neagresiune cu Germania… care i-a oferit URSSS timp să-şi întărească apărarea.” ( Citat în R. Rees, The Modern World, London, Heinemann,1996) 3. „…Războiul care de doi ani a încins tot mai strîns hotarele noastre a zdruncinat adînc vechiul aşezământ al Europei şi a învederat că pentru viitor numai pe temeiul naţional se poate asigura viaţa paşnică a popoarelor. Pentru neamul nostru el a adus ziua aşteptată de veacuri de conştiinţă naţională, ziua unirii lui. După vremuri îndelungate de nenorociri şi de grele încercări,înaintaşii noştri au reuşit să întemeieze statul român, prin Unirea Principatelor, prin războiul independenţei, prin munca lor neobosită, prin renaşterea naţională. Astăzi ne este dat nouă să întregim opera lor, închegând pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru o clipă: Unirea românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor. De noi atârnă astăzi să scăpăm de sub stăpânirea străină pe fraţii noştri de peste munţi şi din plaiurile Bucovinei, unde Ştefan cel mare doarme somnul lui de veci. În noi, în virtuţile, în vitejia noastră stă putinţa de a le reda dreptul ca într-o Românie întregită şi liberă de al Tisa şi până la mare, să propăşească în pace potrivit datinilor şi aspiraţiilor ginitei noastre. ” (Manifestul regelui Ferdinand I şi a Guvernului către poporul român, 15 august 1916) 4. „ 1. Încetarea operaţiilor militare…timp de 6 ore. 2. Evacuarea imediată a (a trupelor germane) în timp de 15 zile din Belgia, Franţa, Luxemburg, Alsacia şi Lorena. … 3. Predarea de către armata germană a 5 000 tunuri, 25 mitraliere, 3000 de aruncătoare de grenade, 1700 de avioane… 5. Evacuarea de către armatele germane a regiunilor de pe malul stîng al Rinului…care trec sub controlul trupelor 6. Predarea către aliaţi a tuturor submarinelor.” (Din armistiţiul semnat de Germania în pădurea Compiegne, 11 noiembrie 1918)

5. „Semnat pe 28 iunie 1919 în galeria Oglinzilor , Tratatul de la Versailles hotărăşte soarta duşmanului principal Germania. Art.428 Ca o garanţie pentru executarea tratatului de faţă Germania, teritoriul german, situat la Vest de Rin, împreună cu capetele de pod, va fi ocupat de trupele aliate şi asociate, pentru o perioadă de 15 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de faţă. Art. 434 Germania se angajează să recunoască forţa deplină a tratatelor de pace şi a convenţiilor suplimentare, care pot fi încheiate de Puterile Aliate şi Asociate cu statele care au luptat alături de Germania şi se dă a recunoaşte orice dispoziţii făcută cu privire la teritoriile fostei monarhii Austro - Ungare, a Regatului Bulgariei şi a Imperiului Otoman şi să recunoască noile state în limitele frontierelor lor, deoarece există stabilitate. Art. 440. Germania acceptă şi recunoaşte ca fiind valabile şi obligatorii toate decretele şi ordinele privind navele germane şi a bunurilor cu toate ordinile cu privire la plata cheltuielilor efectuate de către Puterile Aliate şi Asociate.” (Tratatul de la Versailles) 6. „Art. 10 Membrii Societăţii îşi asumă îndatorirea să respecte şi să menţină, în contra oricărei agresiuni externe, integritatea teritorială şi independenţa politică existentă a tuturor membrilor Societăţii. Art.16. Membrii Societăţii mai convin de a-şi da sprijin reciproc pentru aplicarea măsurilor economice şi financiare” (Pactul Societăţii Naţiunilor) 7. „…Acesta este deci programul de pace pentru întreaga lume, care este si programul nostru (…). Convenţii de pace, pregătite la lumina zilei: nu vor mai fi înţelegeri particulare şi secrete de nici un fel intre naţiuni, ci diplomaţia va proceda întotdeauna deschis si in văzul tuturor. Libertatea absolută a navigaţiei pe mare, in afara apelor teritoriale, atît în timp de pace, cît şi în timp de război. Suprimarea, pe cît posibil, a tuturor barierelor economice şi stabilirea de condiţii comerciale egale pentru toate naţiunile ce consimt la pace şi se asociază pentru a o menţine. Garanţii suficiente pentru reducerea armamentelor fiecărei ţari la minimul compatibil cu securitatea interioara.” (Cele 14 puncte - Program elaborat de preşedintele american Woodow Wilson) 8. „…În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldave, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu Mama sa România. ” ( Din Declaraţia de unire a Basarabiei cu România, 27 martie 1918)

9.„…Pentru cauza de unitate publică şi naţională se expropriază proprietăţile imobiliare din cuprinsul Basarabiei, în condiţiunile şi măsura prevăzute în legea de faţă. Art. 2(…) proprietăţile ce sunt supuse exproprierii trec asupra statului, libere de orice obligaţiuni sau orice sarcini de orice natură (…) Art. 5 Se vor expropria pămînturile mănăstirilor locale, lăsîndu- se fiecărei mănăstiri cîte 50 ha pămînt cultivabil, vitele şi grădini de pomi roditori. Art. 7 Se vor expropria pămînturile din proprietăţile particulare, lăsîndu-se pentru fiecare proprietate cîte 100 ha pămînt cultivabil, viile, gradinele de pomi şi pepinieriile existente pînă la 22 decembrie 1918(…). Art. 8 Trec în proprietatea statului pădurile în afară de cele ce fac parte din proprietatea ţărănească sau răzăşească. (…). Art. 9 Trec în proprietatea statului pădurile apele, lacurile, bălţile şi stuhăriile în afară de cele aparţin obştilor sau comunelor. (…). (Legea reformei agrare pentru Basarabia, votată de Parlamentul României la 11 martie 1920) 10. „.. Între cele două războaie mondiale România a prezentat contrastul izbitor dintre o înapoiere adînc înrădăcinată, de pe o parte, şi înflorirea, chiar dacă inegală, a industrializării şi urbanizării, pe de altă parte. Structura sa economică şi socială a păstrat în linii mari configuraţia de dincolo de război. Agricultura a rămas baza economiei ţării şi organizarea acesteia s-a schimbat prea puţin în ciuda unei reforme agrare corespunzătoare. Marea majoritate a populaţiei a continuat să trăiască la ţară şi să-şi obţină venitul în primul rînd din agricultură. ” (Keith Hitchins, România, 1866-1947) 11. „ Titlul I. Despre teritoriul României Art. 1 Regatul României este un stat naţional, unitar şi indivizibil. Art. 2 Teritoriul României este nealiniabil. Titlul I. Despre drepturile românilor Art. 5 Românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea conştiinţei, învăţămînt, libertatea presei, întrunirilor, de libera asociaţie şi de toate… drepturile stabilite prin legi Art. 8 Nu se admite în Senat nici o deosebire de naştere sau clase sociale. Art. 11 Libertatea individuală este garantată. Art. 14 Nici o pedeapsă nu poate fi înfiinţată sau aplicată decît în puterea unei legi.” (Constituţia de la 1923 din România) 12. „…Crearea acestei republici va genera o serie întreagă de consecinţe de ordin intern (din
punct de vedere al intereselor nemijlocite ale URSS) şi internaţional. Republica Moldovenească ar putea juca acelaşi rol de factor politico - propagandistic, pe care îl joacă Republica Belorusă faţă de Polonia şi cea Carelă – faţă de Finlanda. Ea ar putea focaliza atenţia şi ar crea pretexte evidente în pretenţiile alipirii la Republica Moldovenească a Basarabiei. Din acest punct de vedere devine imperioasă necesitatea de a se crea anume o republică socialistă şi nu o regiune autonomă în componenţa URSS. Unirea teritoriilor de pe ambele maluri ale Nistrului ar servi drept breşă strategică a URSS

faţă de Balcani, pe care URSS le-ar putea folosi drept cap de pod în scopuri militare şi politice.” (Memoriu cu privire la necesitatea creării RSSM, Moscova 4 februarie, 1924)

13. „..Pe malul stîng al Nistrului, de la Kameneţ - Podolsk şi pînă la Marea Neagră locuieşte o populaţie de 7000 000 de români-moldoveni blînzi şi umiliţi… Moldovenii au ocupat aceste locuri încă de pe vremurile expansiunii romanilor de la munţi spre răsărit şi a descălecatului Moldovei în veacul al XIV-lea. Vicisitudinile istoriei au vrut ca acum 14 ani aceşti români să fie înglobaţi în Uniunea Sovietică…Sovietele urmăresc metodic distrugerea religiei, obiceiurilor şi a familiei moldovenilor. Li se confiscă produsul muncii lor, li se sechestrează averea, oricît de mică ar fi ea, şi îi silesc cu forţa să se înscrie în gospodăriile colective „colhozuri”, unde ei sînt sortiţi unei existenţe de sclavi… De al o vreme guvernul comunist al republicii a dispus ca moldovenii să fie deportaţi treptat în Siberia şi în regiunea Arhanghelsk din nordul Rusiei, unde nu-i aşteaptă decît moartea. Aceasta nu este decît aducerea la îndeplinire a planului infernal sovietic de a extermina completamente această populaţie neadaptabilă comunismului.” (Memoriul românilor transnistreni înaintat Ligii Naţiunilor, martie 1932) 14. „…Fiecare din cele patru puteri se angajează prin acest acord să facă demersurile necesare ca să-i asigure executarea. Art.1. Evacuarea va începe la 1 octombrie. Art. 2. Regatul Unit, Franţa,şi Italia convin că evacuarea teritoriului în cauză va trebui să fie terminată la 10 octombrie. Art. 3 Condiţiile acestei evacuări vor fi stabilite, în ce priveşte amănuntele, de o comisie internaţională, compusă din reprezentanţi ai Germaniei, Regatului Unit, Franţei , Italiei şi ai Cehoslovaciei. Art. 4 Ocuparea progresivă de către trupele Reich-ului a teritoriilor în care predomină germanii va începe la 1 octombrie.(…) Art. 6 Determinarea finală a frontierelor se va face de către Comisia internaţională a celor patru puteri: Germania, Regatul Unit, Franţa şi Italia, în anumite cazuri excepţionale, ea va recomanda modificări de mică importanţă la determinarea strict etnografică a zonelor Transferabile(…). ” (Extras din Acordul de la Munchen, 29-30 septembrie 1938) 15.„…Tema fundamentală de veacuri la rînd a fost că principiul forţei şi al puterii sunt factori decisivi. Toată istoria înseamnă luptă. Numai forţa dominantă. Forţa este prima lege (…). Alterarea sângelui si deteriorarea rasei reprezintă singurele cauze care explica declinul civilizaţiilor străvechi; niciodată războiul nu a ruinat naţiunile, ci pierderea puterii lor de rezistenta - caracteristica exclusivă a sângelui raselor pure. În aceasta lume, oricine nu este de sorginte sănătoasa poate fi considerat pleavă.” (Hitler, Mein Kampf, 1926)

16. „…Ţara este la răsîntie , mişcarea colhoznică ia avânt pe zi ce trece. Fără colhozuri nu vom putea înfăptui industrializarea…Trebuie să înlăturăm din cale orice obstacol care încurcă construcţiei colhoznice…în primul rînd culacii… Ofensiva împotriva culacilor înseamnă a lovi în aşa fel încît aceştia să nu mai poată să se ridice niciodată. Aceasta înseamnă, la noi, bolşevicii, adevărata ofensivă.” (I. Stalin, 1929) „Am văzut şi înainte multe din aceste fenomene…Dar ceea ce a fost în 1919 nu se compară nicidecum cu anii 1930-1932. Atunci în 1919 era luptă. Noi împuşcam, dar pe noi ne împuşcau şi mai mult…Dar acum are loc distrugerea în masă a unor persoane lipsite de orice apărare şi care nu opun deloc rezistenţă - femei, copii…” (Buharin, 1932) 17. Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reich-ul german şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste plenipotenţiarii semnatari din partea celor două părţi au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidenţiale problema delimitării sferelor lor respective de interes în Europa Răsăriteană. Aceste convorbiri au avut următorul rezultat: 1. În cazul unor transformări teritoriale şi politice ale teritoriilor aparţinând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interes atît ale Germaniei, cît şi ale URSS. 2. În cazul unor transformări teritoriale şi politice ale teritoriilor statului polonez, sferele de interes, atît ale Germaniei, cît şi ale U.R.S.S., vor fi delimitate aproximativ pe linia rîurilor Narew, Vistula şi San. 3. În privinţa Europei Sud - Estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii. 4. Acest protocol va fi considerat de ambele părţi ca strict secret.” (Protocol adiţional secret al Pactului de neagresiune dintre Germania şi Uniunea Sovietică, 23 august 1939) 18. „Partea sovietică:…Guvernul sovietic insistă asupra soluţionării problemei esenţialmente litigioase, adică a problemei Basarabiei, pe cale unui referendum al populaţiei basarabene, organizat în mod legal şi în condiţiile care să garanteze deplina libertate şi caracterul normal a voinţei sale. Partea română: …Delegaţia sovietică prezintă propunerea de plebiscit ca conformă politicii urmate în mod sistematic de guvernul Uniunii Sovietice care l-au precedat. Delegaţia română nu a văzut totuşi ca guvernele acestea ar fi întrebuinţat referendumul ca mijloc de rezolvare a dificultăţilor politice. Nu prin acest mijloc guvernele sovietice şi-au instaurat puterea lor, şi această observaţie este hotărâtoare pentru această problemă. ” (Din documentele Conferinţei sovieto-române, Viena, 27 martie 1924)

19. „(…) Guvernul U.R.S.S. recunoaşte că în virtutea diferitelor sale obligaţii de asistenţă trupe sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără cererea formală a Guvernului regal al României în acest sens. La fel cum guvernul României recunoaşte că trupele române nu vor putea niciodată trece Nistrul spre U.R.S:S. fără o cerere formală a Guvernului U.R.S.S” (Tratatul de asistenţă mutuală româno-sovietic, 21 iulie 1936,Montreux) 20. „În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică(Rusia) , o parte din teritoriul ei Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal de ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană. (…) Acum, cînd slăbiciunea militară a U.R.S.S. ţine de domeniul trecutului, iar situaţia internaţională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor din trecut pentru a pune în fine bazele unei păci solide între ţări, U.R.S.S. consideră necesar şi oportun ca în interesele restabilirii adevărului să procedeze împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.” Guvernul Sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic de chestiunea transmiterii către U.R.S.S. a acelei părţi a Bucovinei, a cărei populaţie este legată în marea sa majoritate de Ucraina Sovietică (… ) Un astfel de act ar fi cu atît mai just, cu cît transmiterea părţii de nord a Bucovinei către U.R.S.S ar reprezenta , este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. şi populaţiei Basarabiei prin dominaţia de 22 de ani a României în Basarabia. Guvernul U.R.S.S. propune guvernului regal al României : 1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia; 2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei, cu frontierele potrivit cu harta alăturată. Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că guvernul român va primi propunerile de faţă ale U.R.S.S. şi că aceasta va da posibilitatea de a se rezolvare cale paşnică conflictul prelungit dintre U.R.S.S. şi România. (Nota ultimativă a Guvernului Sovietic adresată guvernului Român, 26 iunie 1940)
21. „Venind în întimpinarea doleanţelor oamenilor muncii din Basarabia, ale oamenilor muncii din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească privind reunirea populaţiei moldoveneşti din Basarabia cu populaţia moldovenească din R.A.S.S. Moldovenească şi călăuzindu-se de principiul dezvoltării libere a naţionalităţilor, Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste hotărăşte: 1. Să formeze Republica Sovietică Socialistă Moldovenească unională. 2. În componenţa Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti unionale se includ oraşele Tiraspol şi Grigoriopol, raioanele Dubăsari, Camenca, Rîbniţa, Slobozia şi Tiraspol ale Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti, oraşul Chişinău şi judeţele Bălţi, Bender, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca ale Basarabiei. (…)4. Sovietul Suprem al R.S.S. Ucrainene şi Sovietul Suprem al R.S.S. Moldoveneşti vor prezenta spre examinare Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste proiectul privind stabilirea unei frontiere precise între

Republica Sovietică Socialistă Ucraineană şi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească unională. ” (Legea U.R.S.S. cu privire la formarea RSSM. Moscova, 2 august 1940)

22. „…Art. 11 Teritoriile Basarabiei şi Bucovinei constituiesc două provincii, avînd fiecare administraţiunea proprie, cu reşedinţa la Chişinău şi Cernăuţi… Art.2 Provinciile sunt persoane juridice, avînd buget propriu. Art.3 Administraţiunea provinciei se va face prin următoarele organe: a. - Guvernatorul provinciei, care este administrator general şi împuternicitul Conducătorului Statului în Provincie; b. - Directoratele cu serviciile administrative respective; c. - Consiliul Provincial de coordonare şi îndrumare generală a activităţii administrative. ” (Decret-lege privind organizarea Basarabiei şi Bucovinei, M. Antonescu,3 septembrie 1941) 23.„ (…) În bătălia de al Moscova Armata Roşie, pentru prima oară în decursul celor şase luni de război, a cauzat cea mai mare înfrângere grupării principale a trupelor hitleriste… Zdrobirea trupelor hitleriste lîngă Moscova a avut o mare însemnătate internaţională. În toate ţările Coaliţiei antihitleriste masele populare au întimpinat cu mult entuziasm ştirea despre această remarcabilă victorie a armatelor sovietice. Omenirea progresistă îşi lega de această victorie speranţele de izbăvire de robia fascistă...” (Din amintirile Mareşalului Jucov despre Bătălia de lîngă Moscova) 24. „…Unii dintre generalii germani consideră bătălia de la Kursk o încercare nereuşită de a nimici armatele sovietice şi o numesc distrugere, catastrofă (…) majoritatea însă (…) afirmă că nici o armată germană n-a fost încercuită de ruşi şi aceasta este adevărat… Rezultatul principal al bătăliei de al Kursk constă în următoarele: cînd au răsunat ultimele salve la curba de la Kursk, iniţiativa strategică în e război a luat-o Armata Roşie, ea dictînd, cînd şi cum să fie desfăşurat acest război.” (Istoricul american M. Kaydin) 25. „… Stabilirea ordinii în Europa şi restructurarea vieţii economice trebuie atinse prin intermediul unor procese care să permită popoarelor eliberate să distrugă ultimele vestigii ale fascismului şi nazismului, să creeze crearea instituţii democratice alese de ele însele. Acesta este un principiu al cartei Atlanticului-dreptul tuturor popoarelor de aşi alege forma de guvernămînt - restabilirea drepturilor suverane şi de autodeterminare al popoarelor devenite victime ale naţiunilor agresoare. (…).” (Declaraţia cu privire al Europa eliberată,Conferinţa de la Ialta, februarie 1945) 26. „…De la Stettin, pe malul Balticii, la Trieste, pe Adriatica, o cortină de fier a coborît de-a lungul continentului european. În spatele acestei linii , toate capitalele fostelor stateale Europei Centrale şi de Est sunt, de acum înainte, incluse în sfera de influenţă sovietică(…).” (Churchill, martie 1946.)

„…SUA nu trebuie să aştepte în viitorul apropiat relaţii politice strînse cu regimul sovietic. Noi trebuie să privim Uniunea Sovietică drept un rival pe arena politică, şi nu ca un partener. Politica sovietică nu va reflecta dragostea abstractă pentru pace şi stabilitate, nici o credinţă în posibilitatea unei coexistenţe paşnice între lumile socialiste, dar mai degrabă, o presiune precaută şi persistentă în scopul dezbinării şi slăbirii tuturor puterilor şi influenţilor rivale(…)”. (George Kennan, 1946.) „… În lume s-au format două grupări: pe de-o parte tabăra imperialistă antidemocratică, care are ca scop esenţial instaurarea dominaţiei mondiale, de altă parte - tabăra antiimperialistă şi democratică, al cărei scop esenţial constă în a submina imperialismul, în a întări democraţia, în a lichida urmele fascismului” (…). (Jdanov, septembrie , 1946.) 27.„ Art.1. Toate fiinţele se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii. (…) Art.3. Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale. (…) Art.7. Toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi au, fără nici o deosebire, dreptul la o protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar viola prezenta declaraţie şi împotriva oricărei provocări la o asemenea discriminare. (…) Art.15. Orice persoană are dreptul la o cetăţenie. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrara de cetăţenia sa sau de dreptul de a-şi schimba cetăţenia. (…) Art.18. Orice om are dreptul la libertatea de gîndire, de conştiinţă şi de religie, … precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alţii, atît în mod public, cît şi prin învăţătură, practici religioase, cult şi îndeplinirea riturilor. (…) Art.19. Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat.” (Declaraţia universală a drepturilor omului, 1948) 28. .„… După victoria conservatorilor la alegerile din mai 1979, devine prima femeie şef de
guvern din Europa. Promovează o politică neoliberală care permite relansarea creşterii economice, dar provoacă o amplă rată a şomajului şi o vie nemulţămire socială. Guvernul condus de Margaret Thatcher respinge statutul –providenţă şi acţiunea sindicală şi promovează iniţiativa individuală şi profitul:stricta reglementare a dreptului la grevă, reducerea impozitelor pe veniturile mari, limitarea cheltuielilor publice etc. Supranumită„ Doamna de fier ”, ea nu cedează în faţa teroriştilor irlandezi ai IRA, care încearcă să o asasineze la Brighton (octombrie 1984), nici în faţa minerilor, în ciuda unor greve ce au durat un an de zile (1984-1985). Revenind de două ori în fruntea guvernului,dupăvictoriile conservatorilor din 1982 şi 1987, devine o figură foarte nepopulară din cauza noului impozit local pe cap de locuitor pe care îl introduce în aprilie 1990, iar în noiembrie 1990 demisionează.” (Din Anne Carol, Dicţionar de istorie a secolului XX-lea)

29. „…Şi totuşi, pe 25 decembrie 1991, abandonând preşedinţia unei U.R.S.S. inexistente de – acum înainte, el a lăsat în urmă o ţară fărâmiţată, ruinată, sfâşiată de conflicte şi nesigură de viitorul său. O ţară a cărei dezbinare poate fi o sursă de ameninţare pentru pacea mondială. Pe scurt, un fel de Cernobîl la scara mondială. O ţară naufragiată. Iar naufragiul U.R.S.S. l-a determinat pe cel al preşedintelui. Demisia lui Gorbaciov înseamnă în acelaşi timp o înfrângere şi o tragedie: înfrânarea unui om de sta, obligat să părăsească puterea de fără aşi termina misiunea pe care considera că o are şi tragedia unei reformator, obligat să renunţe la proiectul său înainte ca acesta să fi început să dea roade. În mod paradoxal, această plecare este un triumf. Gorbaciov a făcut totul pentru a distruge puterea pe care i-o încredinţase nomenclatura comunistă îmbătrânită şi închistată cu obstinaţie în ideile unei alte epoci. Şi a reuşit. Sistemul partidului unic a dispărut, aproape fără ciocniri şi violenţă, pentru a lăsa locul unei practici orientate spre principiile democraţiei. Demisia sa este un rezultat legitim şi logic al acestei schimbări şi deci semnul cel mai pregnant al reuşitei modelului său politic (…)”. (Din A. Graciov. Naufragiul lui Gorbaciov. Adevărata istorie a destrămării U. R. S. S.) 30. „…Anul 1946 s-a dovedit a fi nespus de secetos… Au fost cazuri cînd ani de-a rîndul roada a fost nespus de mică. Nici anul 1934 n-a fost mai bun… N-am auzit însă niciodată ca cineva să moară de foame (în Basarabia română din anii 19181940) (…) Dar o nenorocire nu vine niciodată singură. Au apărut agenţi de colectări, care au încărcat pînă şi ultimul bob ce le rămăsese oamenilor. Au deşertat lăzile, au măturat podurile. Au răscolit cu răngi de fier gropile de pâine – reale sau imaginare, au cotrobăit sub laviţele pe care dormeau stăpânii, în glugile de stuf, sub stivele de lemn. Nu ajutau nici rugăminţile, nici lacrimile. (…) Prin noiembrie, după ce s-a răcit timpul, foametea s-a dezlănţuit în tot aspectu-i înspăimântător. Într-o dimineaţă, pe la începutul lui decembrie, mă pornisem spre oraş, în interes de serviciu…la vre-o trei sute de metri de sat zăresc de departe o mogîldeală, ghemuită colac în jurul unui stîlp de telegraf… Era un copil. Era un şcolar. Un elev din clasa a cincea a şcolii noastre. De cîteva zile lipsea de la şcoală, nici acasă nu putea fi găsit. Se dusese, probabil, în oraş să găsească de-ale gurii, iar acum se întorcea acasă. Aici l-au părăsit puterile şi a căzut… Hrana de bază a locuitorilor de pe malul bălţilor în anul acela de tristă amintire era mogoldeanul – rădăcina de papură uscată măcinată la rîşniţă…Unii strîngeau scoici de baltă…, alţii mîncau broaşte. Un vecin de-al meu şi-a salvat viaţa vînînd ciori, mîncau cîini…;în anul acela cazurile de canibalism erau destul de frecvente. ” (Extras din amintirile fostului director al şcolii de şapte ani din Crihana Veche, judeţul Cahul, Constantin Reabţov )

31. „…1. A confirma listele chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi(…) în număr total de 11342 de familii.(…) 2. Toţi chiaburii, foştii moşieri şi marii comercianţi(…) să fie deportaţi pe viaţă în regiunile îndepărtate ale U.R.S.S. 3. A permite celor deportaţi să ia cu sine valori, bani,, îmbrăcăminte, inventar agricol, meşteşugăresc şi casnic, precum şi o rezervă de produse alimentare în volum total de 1500 kg de fiecare familie. ” (Extras din Hotărîrea Consiliului de Miniştri al RSSM „Cu privire la deportarea din RSSM a familiilor de chiaburi, foştilor moşieri şi marilor comercianţi”, 28 iunie 1949, Chişinău) 32. „…Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma unor alegeri libere şi democratice … proclamă Solemn, în virtutea dreptului la autodeterminare, în numele întregii populaţiei a Republicii Moldova şi în faţa lumii întregi: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞUI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUIÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.” (Extras din Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, 27 august 1991) 13. http://www.edu.md. 14. http://www.iatp.md/istorie - Să învăţăm istoria prin Internet. 15. http://istoria.md - “Primul site de istorie” din Republica Moldova. 16. http://basarabia.info - Istoria Basarabiei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful