6

1147 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a
Tema nr. 32
Diareea acuta la copil
BIBLIOGRAFIE:
2. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen – Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed. Amaltea, 2002
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
M1132001. Care dintre urmatoarele bacterii incriminate in producerea diareei la sugar poseda cinci
tipuri de tulpini patogene: enterotoxigen, enteroinvaziv, enteroadeziv, enteropatogen,
enterohemoragic:
A. Yersinia enterocolitica
B. Shighella
C. Salmonella
D. Escherichia coli
E. Staphylococcus aureus
(pag. 349)
M1132002. Urmatoarele mecanisme de aparare ale gazdei impotriva agentilor patogeni ai diareei acute
sunt adevarate, cu EXCEPTIA:
A. Aciditate gastrica
B. Secretie locala adecvata de IgA secretor
C. Motilitatea intestinala
D. Stimularea adenilciclazei enterocitare
E. Microflora saprofita intestinala
(pag. 349)
M1132003. Tratamentul antimicrobian al unei diarei acute este justificat in urmatoarele situatii, cu
EXCEPTIA:
A. Coproculturi pozitive
B. Scaune cu mucus, puroi si/sau sange
C. Coprocitograma cu peste 10 PMN/camp
D. Tablou clinic sever: scaune lichide numeroase, febra, deshidratare acuta >= 10%
E. Circumstante epidemiologice sugestive pentru o infectie bacteriana: spitalizare recenta, mediu socio-
cultural precar, malnutritie asociata, varsta mica, igiena deficitara, etc
(pag. 355, 356)
M1132004. Urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismul de producere a bolii diareice acute prin
germeni enteroinvazivi sunt adevarate, cu exceptia:
A. Boala poate fi produsa de virusuri
B. Boala poate fi produsa de Clostridium difficile
C. Dupa infectie, germenele prolifereaza in lumenul intestinal colonizind si colonul
D. Microorganismul se multiplica in enterocit si determina aparitia unei inflamatii acute la nivelul mucoasei
intestinale
E. La nivelul mucoasei intestinale apar hiperemie, edem, ulceratii si exudat intraluminal
(pag. 350)
M1132005. Urmatoarele afirmatii privind mecanismul diareei produse de Giardia lamblia sunt
adevarate, cu exceptia:
A. Parazitul actioneaza ca o membrana mecanica impiedicind absorbtia
B. Parazitul nu produce injurie directa la nivelul mucoasei intestinale
C. in cursul bolii se elibereaza exotoxine parazitare
1147 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
D. Parazitii determina o reactie imunologica impotriva gazdei

E. Motilitatea intestinala este afectata
(pag. 351)
M1132006. Urmatoarele enunturi explica de ce boala diareica la sugar se complica precoce cu

deshidratare severa, cu exceptia:
A. Pierdere insensibila mai mare decit adultul
B. Volum redus de apa extracelulara
C. Pierderi fecale de apa mari
D. Turn-over intestinal rapid
E. Sensibilitate crescuta la enterotoxine
(pag. 352)
M1132007. In tratamentul bolii diareice acute se recomanda tratament antibiotic in urmatoarele

circumstante, cu exceptia:
A. Stari de malnutritie la orice virsta
B. Mediu socio-economic si cultural precar
C. Dovada etiologiei virale
D. Sugar alimentat artificial
E. Scaune cu mucus, puroi si singe
(pag. 355)
M1132008. Care din urmatoarele tipuri de E. coli care provoaca diaree acuta este incriminat in
producerea sindromului hemolitic uremic:
A. E. coli enteropatogen
B. E. coli enterotoxigen
C. E. coli enteroinvaziv
D. E. coli enterohemoragic O157 H7
E. E. coli enteroadeziv
(pag. 349)
M1132009. Urmatorii factori sunt considerati favorizanti pentru aparitia diareii acute la sugar, cu o
singura exceptie:
A. Alimentatia artificiala
B. Conditii defectuoase de igiena
C. Malnutritia
D. Varsta mica
E. Malformatiile obstructive ale tubului digestiv
(pag. 351)
M1132010. Simptomatologia diareilor acute infectioase se caracterizeaza prin urmatoarele semne si

simptome, cu o singura exceptie:
A. Anorexie
B. Varsaturi
C. Scaune lichide, frecvente
D. Hepatosplenomegalie
E. Febra
(pag. 352)
M1132011. Tratamentul dietetic al diareii acute care evolueaza la un sugar de 3 luni alimentat artificial
se face in felul urmator, cu o singura exceptie:
A. Continuarea alimentatiei anterioara imbolnavirii
B. Solutii orale de rehidratare orala (gesol)
C. Dieta de tranzitie cu supa de morcov

D. Realimentarea progresiva cu lapte delactozat
E. Realimentarea progresiva cu lapte de soia daca se suspecteaza alergie la proteinele laptelui de vaca
(pag. 354, 355)
M1132012. Solutiile pentru rehidratare orala au urmatoarea compozitie, cu o singura exceptie. Toate
ingredientele sunt dizolvate in apa fiarta si racita:
A. ClNa
B. Bicarbonat de sodiu
C. ClK
D. Fosfati
E. Glucoza
(pag. 29, 354)
M1132013. Urmatoarele reprezinta mecanisme de aparare ale organismului gazda impotriva infectiei
digestive cu germeni bacterieni cu exceptia:
A. Secretia pigmentilor biliari
B. Aciditatea gastrica
C. Imunitatea locala intestinala care include secretia locala de IgA secretor
D. Microflora saprofita intestinala
E. Secretia de mucus
(pag. 349)
M1132014. Urmatoarele afirmatii in legatura cu fiziopatologia diareii acute sunt corecte, in afara de:
A. Accelerarea peristaltismului intestinal limiteaza absorbtia apei si electrolitilor din lumen
B. Este interferat procesul de transport celular activ pentru apa si sodiu
C. Lichidele pierdute pe cale digestiva sunt izotone
D. Este tulburata in special digestia proteinelor
E. Activitatea dizaharidelor intestinale este scazuta
(pag. 351)
M1132015. In cazul diareilor survenite dupa antibioterapie orala indelungata, agentul patogen
incriminat este
A. Klebsiella
B. Vibrio choberae
C. Clostridium difficile
D. Salmonella
E. Shigella
(pag. 349)
M1132016. Urmatoarele afirmatii in legatura cu diareea acuta sunt corecte, in afara de:
A. Diareea acuta de etiologie infectioasa se transmite pe cale fecal/orala
B. Diareile acute de etiologie virala nu asociaza sindrom de deshidratare acuta
C. in diareile acute de etiologie virala, rotavirusul este cel mai frecvent intalnit
D. Rotavirusul este un important agent nozocomial
E. Rotavirusul este responsabil de diareile acute contactate in spital in timpul sezonului rece
(pag. 349)
M1132017. Urmatoarele afirmatii in legatura cu etiologia diareilor acute sunt corecte, in afara de:
A. E.coli enterotoxigen este cauza principala a diareilor acute ale sugarului
B. E.coli enterohemoragic, serotipul O157 H7 este cea mai frecventa cauza a colitei hemoragice
C. E.coli O157 H7 este intalnit in diareea sanghinolenta de la debutul sindromului hemolitic uremic (SHV)
D. Salmonella netiphyca este a doua cauza, ca frecventa a diareei bacteriene la sugarii mai mici de 6 luni
E. Shigella este agentul etiologic cel mai frecvent izolat in diareea noului nascut
(pag. 349)
M1232018. Intervin in apararea locala impotriva agentilor patogeni care produc diaree acuta
urmatoarele mecanisme, cu EXCEPTIA:
A. aciditatea gastrica
B. secretia locala de IgA
C. motilitatea intestinala
D. peristaltica gastrica
E. microflora saprofita intestinala
(pag. 349)
M1232019. Urmatoarele bacterii enteropatogene produc diaree acuta prin mecanism citotoxic, cu
EXCEPTIA:
A. Shigella
B. E. coli enteropatogen
C. E. coli enterohemoragic
D. Clostridium difficile
E. Salmonella
(pag. 351)
M1232020. Diareea cu germeni enteroinvazivi are urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:

A. debut cu febra
B. alterarea rapida a starii generale
C. anorexie
D. scaune voluminoase, lucioase, deschise la culoare
E. produse patologice in scaune: puroi, singe
(pag. 352)
M1232021. Cantitatea de lichide care se recomanda in rehidratarea formelor usoare de deshidratare in

cazul diareilor acute la copil este de:
A. 20 ml/kg
B. 30 ml/kg
C. 40 ml/kg
D. 50 ml/kg
E. 100 ml/kg
(pag. 354)
M1232022. Cantitatea de lichide care se recomanda in rehidratarea formelor medii de deshidratare in

cazul diareilor acute la copil este de:
A. 20 ml/kg
B. 30 ml/kg
C. 40 ml/kg
D. 50 ml/kg
E. 100 ml/kg
(pag. 354)
M1232023. Cantitatea de lichide recomandata in rehidratarea orala la copilul cu diaree acuta se

administreaza in decurs de:
A. 2 ore
B. 4 ore
C. 8 ore
D. 16 ore
E. 12 ore
(pag. 354)
M1332024. Urmatoarele examene de laborator sunt patologice in diareea acuta la copil cu EXCEPTIA:
A. Coprocitograma cu PN
B. Coprocultura pozitiva
C. Steatoree abundenta
D. Examen coproparazitologic pozitiv pentru Giardia
E. Kit - Rotazim - Elisa pozitiv
(pag. 352-353)
M1332025. Solutia (Gesol) folosita pentru rehidratare orala in diareea acuta contine urmatorii compusi
cu EXCEPTIA:
A. NaCl
B. Bicarbonat de Sodiu
C. KCl
D. Carbonat de Calciu
E. Glucoza
(pag. 354)
M1332026. Mentionati care este virusul enteropatogen responsabil de 25% din cazurile de diaree acuta:
A. adenovirus enteric
B. astrovirus
C. Rotavirus
D. Calcivirus
E. Norwalk-like virus
(pag. 349)
M1332027. Mentionati carui tip de E.Coli apartine serotipul 157 H 7

A. enteropatogen
B. enterotoxigen
C. enteroinvaziv
D. enterohemoragic
E. enteroadeziv
(pag. 349)
M1332028. Care dintre germenii enuntati, este a doua cauza ca frecventa in rindul etiologiilor
bacteriene ale diareei la sugarii sub 6 luni:
A. E.Coli
B. Salmonella netiphyca
C. Shigella
D. Campylobacter pylori
E. Yersinia enterocolitica
(pag. 349)
M1332029. Mecanismele diareei prin germeni enteroinvazivi sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:

A. germenul prolifereaza in lumenul intestinal
B. colonizeaza eventual si colonul
C. aderenta germenilor
D. elibereaza enterotoxine
E. invazia mucoasei intestinale si apoi inflamatie
(pag. 350)
M1432030. Toate datele urmatoare despre diareea acuta produsa de rotavirus sunt corecte, in afara de:
A. Perioada de incubatie este de 48-72 ore.
B. Invazia virala se asociaza cu scaderea numarului de enterocite.
C. Incidenta maxima este semnalata la copilul in varsta de 0-4 luni.
D. Evolutie autolimitata.
E. Scaderea activitatii dizaharidazice
(pag. 350)
M1432031. Care din afirmatiile urmatoare despre mecanismul diareei parazitare este falsa:
A. Parazitul determina o reactie imunologica impotriva gazdei.
B. Parazitul actioneaza ca o membrana mecanica, impiedicand absorbtia intestinala.
C. Accelereaza turnoverul mucoasei intestinale.
D. Se multiplica in enterocit si determina aparitia unei inflamatii acute.
E. Altereaza tiparul normal al motilitatii intestinale.
(pag. 351)
M1432032. Aportul lichidian minimal recomandat pentru un sugar de 6 luni cu deshidratare usoara prin
diaree este
A. 75mlKgcorp
B. 60ml/Kg corp
C. 100ml/Kg corp
D. 150ml/Kg corp
E. 50 ml/kg corp
(pag. 354)
M1432033. Care dintre urmatoarele este cea mai frecventa cauza de diaree acuta la sugari si copii:
A. Greselile alimentare
B. Bacteriile
C. Virusurile
D. Parazitii
E. Substantele chimice
(pag. 349)
M1432034. Coprocitograma este examenul de laborator prin care se numara

A. Hematiile
B. Celulele epiteliale.
C. Leucocitele
D. Bacteriile
E. Granulele de amidon.
(pag. 352)
M1532035. Care din urmatoarele afirmatii privind diareea acuta cu rotavirus la copil este falsa?
A. este mai frecventa la sugar si copilul mic (intre 4-24 de luni)
B. este mai frecventa in cursul verii
C. rotavirusul invadeaza vilozitatile intestinului subtire
D. boala diareica este precedata de varsaturi
E. de obicei, boala este autolimitata
(pag. 350, 351, 352)
M1532036. Aspectul caracteristic deshidratarii acute la sugari, comparativ cu varstele mari, este dat de
urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. volumul mai mic la sugar al apei extracelulare
B. pierderea fecala de apa mai mare ca raspuns la infectiile intestinale

C. turn-over zilnic instestinal mai rapid
D. sensibilitatea crescuta la enterotoxine
E. sugarul are o pierdere insensibila mai mare
(pag. 352)
M1532037. OMS si UNICEF au propus pentru rehidratarea orala in tratamentul diareilor acute la copil
urmatoarea varianta:
A. administrarea de ceai zaharat 5%
B. administrarea de apa fiarta si racita
C. administrarea de solutii hipertone de NaCl
D. administrarea unor solutii hidroelectrolitice cu adaos de glucoza
E. administrarea de ser fiziologic
(pag. 353)
M1532038. Urmatoarele tipuri de E. coli sunt incriminate in producerea diareei acute la sugar, cu
EXCEPTIA:
A. enteropatogen
B. enterotoxigen
C. enterohemoragic
D. enteroadeziv
E. enterosepsis
(pag. 349)
M1532039. Mecanismele prin care bacteriile enteropatogene produc diaree la copil sunt urmatoarele,
cu EXCEPTIA:
A. mecanismul invaziv
B. mecanismul citotoxic
C. mecanismul osmolar
D. mecanismul toxigenic
E. mecanismul de aderenta
(pag. 350)
M1532040. Urmatoarele sunt mecanisme de aparare a organismului gazda impotriva agentilor patogeni
care produc diaree acuta, cu EXCEPTIA:
B. secretia de amilaza pancreatica
C. imunitatea locala intestinala (secretia locala de Ig A secretor)
D. secretia de mucus
E. microflora saprofita intestinala
(pag. 349)
M2232041. Care dintre afirmatiile referitoare la diareea acuta sunt valabile:

A. este definita ca eliminarea prea rapida a unor scaune de consistenta normala;
B. in cazul diareilor repetate consecinta este malnutritia;
C. toti agentii etiologici se transmit prin produse de sange;
D. pot aparea endemii cu Salmonella;
E. transmiterea prin alimente contaminate nu este posibila.
(pag. 348)
M2232042. Care etiologie virala este mai des intalnita in diareea acuta:
A. adenovirusul;
B. picornavirusul;
C. rotavirusul;
D. parainfluenzae tip B;
E. parainfluenzae tip A.
(pag. 349)
M2232043. Se considera ca cea mai importanta cauza a diareilor bacteriene la sugar este:
A. Shigella;
B. Salmonella;
C. E. coli enterotoxigen;
D. E. coli enteroinvaziv;
E. E. coli enterohemoragic.
(pag. 349)
M2232044. Care este agentul infectios implicat in declansarea sindromului hemolitic uremic:
A. E. coli enterohemoragic tipul A4 H7;
B. E. coli enteroadeziv;
C. E. coli enterohemoragic serotipul O157 H7;
D. Salmonella grup B;
E. Klebsiella.
(pag. 349)
M2232045. Care agent patogen poate produce diaree prin mecanism enterotoxigen, invaziv si citotoxic:
A. Vibrio cholerae;
B. Salmonella;
C. Shigella;
D. E.coli enterohemoragic;
E. Campylobacter.
(pag. 351)
M2232046. Mecanismul diareei prin enteroinvazivi nu implica:

A. secretia unei citotoxine;
B. aderenta germenilor de mucoasa;
C. invazia mucoasei;
D. multiplicare in enterocit;
E. inflamatie cu ulceratia mucoasei.
(pag. 350)
M2232047. Care dintre afirmatiile legate de modul de actiune al neurotoxinelor nu sunt valabile:
A. se leaga de un receptor specific al mucoasei;
B. stimuleaza adenilciclaza;
C. produce secretia activa de apa si electroliti;
D. determina diaree secretorie;
E. determina diaree motorie.
(pag. 350-351)
M2232048. Leucocitele sunt prezente in scaun in diareea prin mecanism:

A. citotoxic;
B. enteroinvaziv;
C. enterotoxigen;
D. enteroaderent;
E. nu depinde de mecanism.
(pag. 352)
M2232049. Bacteriile enteropatogene pot produce diaree prin urmatoarele mecanisme, cu exceptia:
A. citotoxic;
B. parazitar;
C. invaziv;
D. aderenta;
E. toxigenic.
(pag. 350)
M2232050. Care este mecanismul de actiune al Vibrio cholerae?

A. citotoxic;
B. toxigenic;
C. parazitar;
D. invaziv;
E. aderenta.
(pag. 351)
M2232051. Care afirmatie este falsa despre diareea produsa prin aderenta?
A. se produce prin disolutia glicocalixului;
B. scade capacitatea de absorbtie efectiva a marginii in perie;
C. E. coli enteropatogen actioneaza prin acest mecanism;
D. apare aplatizarea vilozitatilor;
E. E. coli nu poate adera decat de mucoasa colonului;
(pag. 351)
M2232052. Care antibiotice se indica in diareile cu Clostridium difficile?

A. Ampicilina;
B. Vancomicina;
C. Ceftriaxon;
D. Biseptol;
E. Cloramfenicol.
(pag. 356)
M2232053. Care afirmatie nu este adevarata despre principiile de rehidratare in diareile la copil?
A. in deshidratarile usoare se indica 50 ml/kg de lichid;
B. solutiile care contin mai multe molecule stimuleaza absorbtia;
C. solutiile tip GESOL contin 3,5 g KCl;
D. Na se afla in solutiile de rehidratare orala in concentratie de 50 mEq/l;
E. solutiile hipotone au risc de intoxicatie cu apa.
(pag. 353-354)
M2532054. Identificati afirmatia incorecta despre examenele de laborator din boala diareica acuta:
A. Prezenta elementelor patologice (mucus, puroi, sange) in scaun sugereaza diaree cu germeni
enteroinvazivi
B. Leucocitele (>10/camp) sunt prezente in scaun in infectiile cu germeni enteroinvazivi
C. pH-ul acid al scaunelor pledeaza pentru originea bacteriana a diareei
D. pH-ul < 5,5 al scaunelor pledeaza pentru cauze neinfectioase de diaree
E. coprocultura ramane examenul crucial
(pag. 351,352)
M2532055. Loperamidul se administreaza in diareea acuta in doza de:

A. 3mg/Kg
B. 5mg/Kg
C. 1mg/Kg
D. 0,2mg/Kg
E. 0,5mg/Kg
(pag. 355)
M2532056. Parazitul care produce tipic diaree severa si prelungita la copiii cu imunodeficienta (SIDA)
este:
A. Giardia lamblia
B. Cryptosporidium
C. Pneumocystis carini
D. Enterobius vermicularis
E. Taenia saginata
(pag. 349)
M2532057. Cel mai intalnit virus enteropatogen responsabil de diareea acuta este:
A. Adenovirusul enteric
B. Parvovirusul
C. Coronavirusul
D. Calicivirusul
E. Rotavirusul
(pag. 349)
M2532058. Fractiunea termostabila a enterotoxinei E. Coli are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

A. Nu se fixeaza pe enterocit
B. Efectele sunt limitate la intestin
C. Stimuleaza adenilatciclaza
D. Are greutate moleculara mare
E. Este foarte slab antigenica
(pag. 349)
M2532059. Mecanismele de aparare pe care trebuie sa le depaseasca agentul patogen in producerea

diareei acute sunt urmatoarele, cu o exceptie:
A. Motilitatea intestinala
B. Fagocitoza
C. Aciditatea gastrica
D. Secretia de mucus
E. Microflora saprofita intestinala
(pag. 350)
M2532060. Care din urmatoarele afirmatii privind factorii favorizanti ai diareei acute este falsa?
A. Copilul mic are o rata de expunere mai crescuta la germeni enteropatogeni
B. Numarul de receptori pentru rotavirus situati pe enterocit creste cu varsta
C. Alimentatia artificiala creste mult riscul de diaree
D. Malnutritia este un factor favorizant important
E. Imunitatea precara a sugarului contribuie la susceptibilitatea sa crescuta la infectii
(pag. 351)
M2532061. Agentul antimicrobian recomandat in enteroinfectia cu Yersinia enterocolitica este:

A. Ampicilina
B. Furazolidon
C. Acid nalidixic
D. Vancomicina
E. Nu necesita tratament (se vor trata numai septicemiile)

(pag. 356)
M2532062. Care este antibioticul cu care se trateaza starea de purtator de Salmonella?

A. Nu se trateaza
B. Cloramfenicol
C. Cefotaxim
D. TMP-SMX
E. Metronidazol
(pag. 356)
M2532063. Agentul patogen implicat in etiologia diareei acute survenite dupa antibioterapie orala
indelungata este:
A. Salmonella
B. Pseudomonas aeruginoasa
D. E. Coli enteropatogen
E. Clostridium perfringens
(pag. 349)
M2532064. Identificati afirmatia incorecta despre tabloul clinic al diareei acute cu germeni
enteroinvazivi:
A. este prezenta febra
B. este prezenta anorexia
C. scaunele contin elemente patologice (mucus, puroi,sange)
D. scaunele sunt emise intotdeauna in numar foarte mare
E. se asociaza alterarea rapida si severa a starii generale
(pag. 352)
M2532065. Cea mai tipica reprezentare a mecanismului diareei prin actiune toxigena este data de :
A. Shigella
B. Giardia lamblia
C. Vibrio cholerae
E. Clostridium difficile
(pag. 351)
M2632066. Cea mai frecventa cauta a colitei hemoragice este:

A. E. coli enteropatogen
B. E. coli enterotoxigen
D. E. coli enteroadeziv
E. E. coli enteroinvaziv
(pag. 349)
M2632067. Urmatoarele afirmatii despre diaree sunt adevarate, cu exceptia:

A. Deshidratarea;
B. Pierdere in greutate;
C. Scaderea taliei;
D. Diminuarea senzoriului;
E. Febra.
(pag. 352)
M2632068. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata referitor la Clostridium difficile:
A. Produce diaree prin mecanism citotoxic;
B. Produce diaree prin mecanism invaziv;
C. Produce diaree prin mecanism toxigenic;
D. Produce diaree prin mecanism aderenta;
E. Produce diaree prin imposibilitatea hidroxilarii acizilor grasi
(pag. 350)
M2632069. Care din urmatoarele tipuri de E. coli nu este incriminat in producerea diareei la sugar:
A. E. coli enteroadeziv;
B. E. coli enteropatogen;
C. E. coli enteroneinvaziv;
D. E. coli enterotoxigen;
(pag. 351)
M2632070. Urmatoarele afirmatii privind diareea cu Rotavirus sunt adevarate, cu exceptia:

A. Diareea este precedata de varsaturi;
B. Scaunele diareice apar dupa varsaturi;
C. Starea generala nu este sever influentata;
D. Sugestiv este contextul epidemiologic – “diaree de vara”;
E. Varsaturile dureaza 8-12 ore.
(pag. 352)
M2632071. Simptomele clinice ale diareei cu germeni enteroinvazivi sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Febra;
B. Alterarea rapida si severa a starii generale;
C. Anorexie severa;
D. Scaunele contin elemente patologice;
E. Varsaturi "in jet”, fara greturi.
(pag. 352)
M2632072. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Diagnosticul de diaree acuta nu se poate sustine in afara simptomului cardinal al bolii, si anume aparitia de
scaune lichide;
B. Diagnosticu de diaree acuta se sustine numai pe aparitia eritemului fesier ;
C. Diagnosticul de diaree acuta se sustine pe: aparitia varsaturilor si a colicilor abdominale ;
D. Diagnosticul de diaree acuta se sustine pe: schimbarea comportamentului copilului (mai capricios,
indispus, inapetent).
E. Diagnosticul de diaree acuta se sustine numai dupa ce 2 sau mai multe scaune sunt lichide.
(pag. 352)
M2632073. In diareea acuta, aparitia sindromului acut de deshidratare plaseaza bolnavul in categoria:
A. Diareilor usoare;
B. Diareilor de gravitate medie;
C. Diareilor grave;
D. Aparitia complicatiilor;
E. Exista si o alta afectiune concomitenta.
(pag. 352)

A. Tenesmele si modificarile tonusului sfincterului anal sunt mai probabile in infectia dizenterica ;
B. Tenesmele si modificarile tonusului sfincterului anal sunt simptome obligatorii ale bolii diareice acute;
C. Tenesmele si modificarile tonusului sfincterului anal sunt simptome prezente nuami la copilul mare cu
diaree acuta;
D. Tenesmele si modificarile tonusului sfincterului anal sunt prezente nuami la sugarul cu diaree acuta,
E. Tenesmele si modificarile tonusului sfincterului anal sunt prezente numai in cadrul aparitieie sindromului
acut e deshidratare.
(pag. 352)
M2632075. Eritemul fesier este legat de urmatoarele conditii patologice:

A. Frecventa mai mare a scaunelor si modificarea ph-ului acestora favorizeaza aparitia eritemului fesier;
B. Frecventa mai mare a scaunelor si modificarea ph-ului acestora nu favorizeaza aparitia eritemului fesier;
C. Eritemul fesier apare doar in conditii de igiena precara;
D. Eritemul fesier este legat de tipul alimentatiei primite de sugar;
E. Eritemul fesier apare si in alte stari patologice decat in diareea acuta.
(pag. 352)
M2832076. Diareea prin mecanism enterotoxigen include urmatoarele aspecte, cu exceptia:

A. Aderarea germenului la mucoasa
B. Eliberarea de enterotoxine
C. Cuplarea enterotoxinei pe un receptor specific al mucoasei
D. Scaderea concentratiei de AMPC
E. Perturbarea transportului apei si electrolitilor
(pag. 350)
M2832077. Referitor la solutia hidroelectrolitica sunt corecte urmatoarele cu exceptia:

A. Na Cl, 3,5 g
B. NaHCO3, 2,5 g
C. KCl, 1,5 g
D. Glucoza, 20 g
E. Apa, 0,1 l
(pag. 354)
M2932078. În caz de diaree, efectuarea unei coprocitograme are drept scop:

A. Identificarea leucocitelor prezente în scaun, în caz de infecţie cu germeni enteroinvazivi (mai mare de
10/camp)
B. Identificarea pe câmpul microscopic al agentului patogen
C. Determinarea unui titru crescut de anticorpi în infecţiile cu rotavirus
D. Aprecierea pierderilor de apă şi Na pe cale renală
E. Determinarea pH-ului în scaunele diareice
(pag. 352, paragraf 17)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
M1132079. Urmatorii agenti etiologici ai diareilor infectioase apar cu izbucniri epidemice, cu EXCEPTIA:
A. Rotavirus
B. Shighella
C. Giardia
D. Salmonella
E. Astrovirus
(pag. 348)
M1132080. Care dintre urmatoarele examene de laborator sunt considerate cele mai utile pentru
stabilirea etiologiei infectioase a unei diarei acute?
A. Hemograma
B. Coprocitograma
C. Coprocultura
D. Examenul sumar de urina
E. Testul ELISA (Kitul Rotazim)
(pag. 352, 353)
M1132081. Compozitia corecta a celei mai populare dintre solutiile GESOL utilizate in tara noastra este
urmatoarea, cu EXCEPTIA:
A. NaCl: 3,5 g
B. KCl: 2,5 g
C. Bicarbonat de sodiu: 1,5 g
D. Glucoza: 20 g
E. Apa: 1000 ml
(pag. 354)
M1132082. Tratamentul dietetic al diareei acute in formularea de mai jos cuprinde erori frecvente in
practica pediatrica din tara noastra. Care sunt acestea?
A. Dieta hidrica cu apa fiarta si racita
B. Hidratarea orala cu solutii hidroelectrolitice tip GE-SOL
C. Suspendarea alimentatiei cu lapte de mama pe durata diareei acute si inlocuirea sa cu dieta de tranzitie
D. Introducerea in realimentare a unui lapte sarac in lactoza
E. Reintroducerea preparatului cu care era alimentat anterior in diareile acute simple
(pag. 354, 355)
M1132083. Care din urmatoarele afirmatii privind mecanismul diareii prin actiune toxigena sunt
adevarate:
A. Etiologia poate sa fie virala sau parazitara
B. Boala poate sa fie produsa de unele suse de Escherichia coli
C. Germenii adera cu pilii la nivelul mucoasei intestinale si elibereaza una sau mai multe enterotoxine
D. Scaunele contin mucus, puroi si singe
E. Mucoasa intestinala prezinta leziuni histologice
(pag. 350, 351)
M1132084. Care din urmatoarele afirmatii privind modelul enteroinvaziv de boala diareica acuta sunt
adevarate:
A. Boala poate fi produsa de virusuri
B. Boala poate fi produsa de Vibrio cholerae
C. Boala poate fi produsa de Escherichia coli
D. Aderenta germenilor este favorizata de mai multe mecanisme active (chemotaxis, adeziune bacteriana
specifica, etc.)
E. in diareile entroinvazive produse de Sallmonela, hemoculturile sunt negative
(pag. 350)
M1132085. Care din urmatoarele afirmatii privind modelul citotoxic de boala diareica acuta sunt
adevarate:
A. Citotoxinele sunt substante de origine bacteriana care produc alterare si moarte celulara
B. Boala poate fi produsa de Yersinia enterocolitica
C. Boala poate fi produsa de Escherichia coli
D. Cel mai tipic agent bacterian care produce diaree acuta prin mecanism citotoxic este Shigella
E. Tratamentele indelungate cu antibiotice orale favorizeaza aparitia diareii citotoxice produsa de Clostridium
difficile
(pag. 350)
M1132086. Care din urmatoarele afirmatii privind diareea acuta produsa de virusurile enteropatogene
sunt adevarate:
A. Rotavirusurile sunt responsabile de 25% din cazurile de diaree acuta
B. Boala poate fi produsa de parvovirusuri
C. Rotavirusurile nu produc leziuni la nivelul mucoasei intestinului subtire
D. Boala diareica acuta produsa de rotavirusuri apare cel mai frecvent la nou-nascuti
E. Boala diareica acuta de etiologie virala este autolimitata
(pag. 349, 350)
M1132087. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul bolilor diareice acute sunt corecte:
A. Prima etapa a tratamentului dietetic este dieta hidrica
B. Dieta de tranzitie presupune administrarea unor vegetale antidiareice
C. Realimentarea intr-o boala diareica la un sugar in primele 6 luni de viata se va face cu un preparat de lapte
care sa contina cantitati crescute de lactoza
D. in boala diareica de tip enterotoxigen, prioritara este terapia de rehidratare, in timp ce in boala diareica de
tip enteroinvaziv, prioritar este tratamentul antiinfectios
E. in bolile diareice entroinvazive sunt indicate antibiotice pe cale orala, neresorbabile
(pag. 353, 354)
M1132088. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Rehidratarea orala cu Gesol este recomandata in toate bolile diareice acute cu sindrom de deshidratare
sub 10% din greutate
B. Gesol-ul reconstituit ca solutie contine 50 mEqNa/l
C. Prezenta glucozei in solutia de Gesol favorizeaza absorbtia ionilor de K
D. Dieta de tranzitie a unei boli diareice acute se face exclusiv cu Gesol
E. Rehidratarea parenterala devine obligatorie in toate bolile diareice acute in care deshidratarea depaseste
10% din greutate
(pag. 354)
M1132089. Agentii etiologici ai diareii acute infectioase se transmit pe cale fecal-orala.Urmatoarele

bacterii sunt incriminate. Sesizati exceptiile:
A. Salmonela
B. Streptococul ß hemolitic
C. Shigela
D. Eseherichia coli
E. Mycoplasma pneumoniae
(pag. 348)
M1132090. Virusurile enteropatogene incriminate in etiologia diareilor acute produc diaree cu

coproculturi negative.Acestea sunt urmatorii:
A. Virusul urlian
B. Virusul hepatitic A
C. Virusul herpetic
D. Rotavirus
E. Adenovirus enteric
(pag. 349)
M1132091. Urmatorii factori sunt considerati protectori pentru a evita aparitia diareii la sugar:
A. Alimentatia naturala
B. Starea buna de nutritie
C. Vaccinari obligatorii efectuate la timp

D. Administrarea zilnica de vitamina D oral
E. Administrarea periodica de vitamine
(pag. 351)
M1132092. Originea bacteriana a diareilor acute este demonstrata de urmatoarele examene de

laborator:
A. Coproculturi pozitive pentru germeni enteropatogeni
B. Leucocitoza sau leucopenie cu devierea la stanga a formulei leucocitare
C. Reactanti de faza acuta pozitivi
D. Hiperglicemie
E. Scaune cu pH acid
(pag. 352, 353)
M1132093. Identificati afirmatiile exacte din urmatoarele enumerari:

A. Diareea cu rotavirus este precedata de varsaturi, dupa care apar scaune diareice apoase cu coproculturi
negative
B. Febra este caracteristica diareilor infectioase cu germeni enteroinvazivi
C. Coprocitograma este pozitiva in infectiile digestive cu rotavirus
D. pH-ul scaunului este alcalin in diareile bacteriene
E. Coprocultura negativa exclude posibilitatea unei diarei bacteriene
(pag. 352, 353)
M1132094. Urmatoarele antibiotice sunt recomandabile in tratamentul diareilor acute bacteriene:

A. Penicilina
B. Oxacilina
C. Trimetroprim/sulfametoxazina
D. Ciprofloxacina
E. Cefalosporine de generatia III-a
(pag. 356)
M1132095. Urmatoarele antibiotice sunt recomandabile in tratamentul diareilor acute bacteriene:

A. Ampicilina
B. Cloramfenicol
C. Penicilina
D. Oxacilina
E. Acid nalidixic
(pag. 356)
M1132096. Preparatele dietetice recomandate in realimentarea sugarilor care sufera de diaree acuta au
urmatoarele caracteristici. Identificati erorile:
A. Sunt hipocalorice
B. Lipidele din produs sunt in totalitate de origine vegetala
C. Sunt foarte sarace in lactoza
D. Sunt sarace in proteine
E. Contin adausuri de amidon si dextrinmaltoza
(pag. 354)
M1132097. Tratamentul dietetic al sugarului alimentat natural care sufera de diaree acuta simpla, nu
impune schimbarea alimentatiei. Argumentele pentru aceasta atitudine sunt urmatoarele.Identificati
erorile:
A. Laptele de mama contine factori hormonali si enzimatici de neinlocuit
B. Laptele de mama contine substante cu actiune antimicrobiana
C. Laptele de mama are o cantitate redusa de lactoza

D. Laptele de mama are osomolaritate ridicata
E. Laptele de mama asigura in mod optim nevoile calorice si de crestere ale sugarului
(pag. 355)
M1132098. Etapele (treptele) care trebuie parcurse in tratamentul diareii acute fara deshidratare severa
sunt:
A. inlocuirea pierderilor hidroelectrolitice
B. Realimentarea
C. Administrare de medicamente antidiareice
D. Recuperarea malnutritiei
E. Tratament antimicrobian (antibiotic)
(pag. 353, 354, 355)
M1232099. In boala diareica acuta urmatorii agenti etiologici survin endemic:

A. rotavirus
B. calicivirus
C. astrovirus
D. coronavirus
E. rinovirus
(pag. 348)
M1232100. Urmatorii agenti etiologici survin epidemic in boala diareica acuta:

A. salmonella
B. shigella
C. giardia
D. rotavirus
E. calicivirus
(pag. 348)
M1232101. Prin aderenta produc diaree acuta urmatoarele bacterii enteropatogene:

A. E coli enteropatogen
B. Clostridium difficile
D. P.aeruginosa
E. V.cholerae
(pag. 351)
M1232102. Factorii favorizanti ai diareei acute sunt:

A. virsta mica
B. malnutritia preexistenta
C. diversificarea tardiva
D. alimentatia artificiala in primul trimestru de viata
E. alimentatia naturala
(pag. 351)
M1232103. Dintre antibioticele recomandate in gastroenterita cu Shigella la copil fac parte:

A. Ampicilina
B. Eritromicina
C. Tetraciclina
D. Metronidazolul
E. Acidul nalidixic
(pag. 356)
M1232104. Dintre antibioticele recomandate in gastroenterita cu Salmonella la copil fac parte:

A. Ampicilina
B. Eritromicina
C. Tetraciclina
D. Metronidazolul
E. Ceftriaxona
(pag. 356)
M1232105. Dintre antibioticele recomandate in gastroenterita cu Vibrio cholerae la copil fac parte:
A. Ampicilina
B. Eritromicina
C. Tetraciclina
D. Metronidazolul
E. TMP-SMX (trimetoprim-sulfametoxazol)
(pag. 356)
M1232106. Dintre antibioticele recomandate in enteroinfectia cu Clostridium difficile la copil fac parte:
A. Vancomicina
B. Eritromicina
C. Tetraciclina
D. Metronidazolul
E. Acidul nalidixic
(pag. 356)
M1232107. Campylobacter jejuni, implicat in etiologia enteroinfectiilor la copil, este sensibil la

urmatoarele substante antibacteriene:
A. Eritromicina
B. Furazolidon
C. Gentamicina
D. Cloramfenicol
E. Vancomicina
(pag. 356)
M1332108. Mentionati bacteriile enteropatogene cu mecanism invaziv in diareea acuta la copil:

A. Shigella
B. Y.enterocolitica
C. Salmonella
D. V.Cholerae
E. Campylobacter
(pag. 351)
M1332109. Identificati mecanismele prin care bacteriile enteropatogene produc diaree:

A. Invaziv
B. Citotoxic
C. Imun
D. Toxigenic
E. Aderenta
(pag. 350)
M1332110. Mentionati care sunt afirmatiile care caracterizeaza diareea cu rotavirus la copil:
A. Diareea este precedata de varsaturi
B. Scaunele diareice apar dupa varsaturi

C. Starea generala nu este sever influientata
D. Context epidemiologic sugestiv "diaree de vara"
E. Varsaturile dureaza 8-12 ore
(pag. 352)
M1332111. Precizati indicatiile tratamentului antibiotic (antimicrobian) in cazurile nedovedite

bacteriologic de diareea acuta la copil:
A. Aspectul clinic este sugestiv pentru diareea acuta bacteriana (scaun cu mucus, puroi si sange)
caracteristice germenilor enteroinvazivi
B. Anamnestic se constata reunite conditii epidemiologice sugestive pentru infectii bacteriene cum sunt
externarea recenta sau transfer dintr-o sectie de nou nascuti sau sugari unde exista cazuri de diaree
infectioasa,crese sau alte colectivitati de copii.
C. Varsta mare, sugar alimentat natural
D. Stari de malnutritie la orice varsta
E. Mediu sociocultural precar, saracie, promiscuitate, lipsa de respectare a celor mai elementare conditii de
igiena.
(pag. 355-356)
M1332112. Care din urmatoarele afirmatii nu reprezinta semne si simptome ale bolii diareice acute:
A. scaune diareice
B. colici intestinale
C. apetit exagerat
D. varsaturi
E. scaune steatoreice
(pag. 352)
M1332113. Mentionati care sunt mecanismele de aparare si barierele organismului gazda pe care
agentul patogen trebuie sa le depaseasca pentru a produce diaree:
A. Aciditatea gastrica
B. Imunitatea locala intestinala - inclusiv secretia locala de IgA secretor
C. Motilitatea intestinala
D. Secretia de mucus
E. Flora patogena intestinala
(pag. 349)
M1332114. Mecanismul diareei prin actiune toxigena cuprinde urmatoarele afirmatii corecte:
A. germenul adera la niv. mucoasei intestinale
B. eliberare de enterotoxine
C. legarea enterotoxinelor de un receptor specific
D. microorganismul se multiplica si determina aparitia unei inflamatii acute a mucoasei pina la ulceratie
E. toxina produce secretia activa si abundenta de apa si electroliti la nivelul lumenului intestinal.
(pag. 350)
M1332115. Diareea acuta are urmatorii factori favorizanti:

A. Sugarul are o imunitate dobindita precara si nu are anticorpi protectori suficienti
B. Copilul mic are o rata mai mica de expunere la germenii enteropatogeni
C. Exista susceptibilitate legata de varsta, numarul receptorilor pentru rotavirus si E.Coli de pe enterocit
scade cu varsta.
D. Alimentatia artificiala scade mult riscul de diaree
E. Malnutritia preexistenta
(pag. 351)
M1332116. Urmatoarele semne caracterizeaza diareea cu germeni enteroinvazivi:

A. alterarea rapida si severa a starii generale
B. debut afebril
C. anorexie uneori severa
D. scaune cu mucus, puroi, sange
E. numeroase scaune apoase (peste 20/zi,emise exploziv)
(pag. 352)
M1432117. Care sunt agentii infectiosi responsabili de diaree acuta cu evolutie endemica:
A. Salmonella
B. Rotavirus
C. Calicivirus
D. Shigella
E. Giardia Lamblia
(pag. 348)
M1432118. Care sunt agentii bacterieni responsabili de diaree acuta prin mecanism de aderenta:
A. E. Coli enteropatogen
B. Shigella
C. Yersinia enterocolitica
D. E. Coli enterohemoragic
E. Vibrio cholerae
(pag. 351)
M1432119. Deshidratarea acuta din boala diareica este mai precoce, mai frecventa si mai grava la
sugar fata de adult, deoarece:
A. Sugarul are o pierdere mai mare de apa decat adultul.
B. Suprafata corporala, raportata la greutate, este mai mare la adult decat la sugar.
C. Volumul apei extracelulare este mai mare la sugar fata de adult.
D. Volumul apei intracelulare este mai mare la adult fata de sugar.
E. Apare circulatia libera a cationilor intre lichidul intracelular si cel interstitial.
(pag. 352)
M1432120. Rehidratarea orala cu solutii gluco-electrolitice este importanta si moderna. Urmatoarele

afirmatii despre continutul unui litru de solutie gluco-salina (gesol, oresol) sunt false:
A. NaCl = 2,5 gr
B. Bicarbonat de sodiu = 3,5 gr.
C. KCl = 1,5 gr.
D. Glucoza = 20 gr.
E. Aminoacizi
(pag. 354)
M1432121. Boala diareica acuta cu Clostridium Dificile este sensibila la urmatoarele antibiotice, in
afara de:
A. Ampicilina
B. Cefotaxim
C. Vancomiciyne
D. Gentamicina
E. Metronidazol
(pag. 356)
M1432122. Care sunt cazurile de boala diareica acuta nedovedite bacteriologic, la care se recomanda
tratamentul antibiotic
A. Aspect clinic sugestiv de diaree acuta bacteriana (scaune cu produse patologice).

B. Sugar alimentat artificial
C. Standard socio-cultural scazut
D. Stari de malnutritie la orice varsta
E. Sugarul mare si copilul mic
(pag. 355-356)
M1432123. Care sunt preparatele de lapte sau produsele dietetice cu osmolaritate crescuta
contraindicate in realimentarea prematurului si sugarului mic cu boala diareica acuta
A. Morinaga NL 33
B. Nutramigen
C. Progestimil
D. Laptele de mama
E. Laptele de vaca
(pag. 358)
M1432124. Diagnosticul paraclinic al infectiei digestive cu rotavirus apeleaza la urmatoarele tehnici:

A. Testul Elisa
B. Coprocitograma
C. Microscopia cu imunofluorescenta
D. Examenul coprochimic
E. Coprocultura
(pag. 353)
M1432125. Care sunt principalele consecinte clinice si fiziopatologice ale diareei acute:
A. Inapetenta
B. Deshidratarea
C. Riscul infectios crescut
D. Malnutritia
E. Anemia
(pag. 352)
M1432126. Care sunt agentii bacterieni care determina diareea acuta prin mecanism predominant
citotoxic:
A. E. Coli enterohemoragic
B. Salmonella
C. Shigella
E. Yersinia enterocolitica
(pag. 351)
M1532127. Dupa modul de actiune, medicamentele antidiareice se clasifica in:

A. adsorbante
B. medicamente care scad secretia intestinala
C. medicamente ce amelioreaza motilitatea intestinala
D. medicamente ce amelioreaza microflora intestinala
E. medicamente ce amelioreaza imunitatea specifica a organismului
(pag. 355)
M1532128. Mecanismele prin care Giardia lamblia poate produce boala diareica sunt:
A. injurie directa la nivelul mucoasei intestinale, cu accelerarea turnoverului acesteia
B. eliberare de exotoxine
C. invazia celulelor mucoasei intestinale

D. membrana mecanica impiedicand absorbtia
E. declansarea unei reactii imunologice impotriva gazdei
(pag. 351)
M1532129. Aderenta germenilor enteroinvazivi este favorizata de urmatoarele mecanisme:

A. reactie imunologica impotriva gazdei
B. chemotaxis
C. adeziune bacteriana specifica
D. adeziune prin structuri specifice atasate
E. eliberarea de endotoxine
(pag. 350)
M1532130. Caracteristicile clinice ale diareilor cu germeni enteroinvazivi sunt:

A. debutul cu febra
B. alterarea rapida a starii generale
C. anorexia este uneori severa (impiedica rehidratarea orala)
D. scaunele sunt lipsite de elemente patologice (mucus, puroi, sange)
E. intotdeauna scaunele sunt in numar foarte mare
(pag. 352)
M1532131. Principiile de preparare a produselor dietetice de realimentare in diaree includ:

A. sursele de proteine sunt: laptele, cazeina hidrolizata enzimatic, soia
B. lipidele din produsele dietetice sunt partial sau total vegetale
C. produsele dietetice au un continut crescut in lactoza
D. problema osmolaritatii produselor dietetice trebuie sa intereseze pediatrul
E. produsele trebuie sa aiba un gust placut pentru a fi acceptate de sugar
(pag. 357, 358)
M1532132. In pediatria clasica dieta de tranzitie administrata in diareea acuta cuprinde:

A. carnea mixata
B. supa de zarzavat
C. supa de morcov
D. apa de orez
E. pulberea de roscove
(pag. 354)
M1532133. Solutia electrolitica de rehidratare orala poate contine:

A. NaCl
B. CaCl
C. bicarbonat de sodiu
D. K Cl
E. glucoza
(pag. 354)
M1532134. Caracteristicile diareei cu E. coli enterotoxigen sunt:

A. este obligatoriu insotita de febra
B. poate sa aiba ca unic simptom numeroase scaune apoase
C. din anamneza este absenta notiunea de contact in cadrul unor colectivitati de sugari
D. se poate asocia cu greturi, varsaturi
E. scaunele sunt emise exploziv
(pag. 352)
M1532135. Pentru identificarea rotavirusurilor se utilizeaza:

A. microscopia cu imunoflorescenta
B. coprocultura
C. examenul scaunului intre lama si lamela
D. testul ELISA
E. coprocitograma
(pag. 353)
M2232136. Despre diareile acute la copii nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. numarul deceselor la sugarii sub un an sunt in stransa legatura cu greutatea mica la nastere;
B. un factor care influenteaza aparitia diareilor acute este virulenta germenilor;
C. diareile cu astrovirus survin endemic;
D. mecanismele de aparare ale gazdei sunt un factor determinant in aparitia diareei acute;
E. 20% dintre coproculturi raman negative in cazurile de diarei acute.
(pag. 348-349)
M2232137. Care afirmatii sunt adevarate despre etiologia diareilor acute?

A. Shigella poate determina epidemii;
B. rotavirusul este un foarte important agent nozocomial;
C. E. coli enterotoxigen este considerata cauza principala a diareilor acute ale sugarului;
D. adenovirusul este cel mai frecvent agent etiologic viral al diareilor acute;
E. Giardia lamblia este mai frecventa la adult decat la copil.
(pag. 348-349)
M2232138. Care afirmatii sunt false despre diareile cu E. coli?

A. se cunosc 5 tipuri de E. coli incriminate in producerea diareilor al sugar;
B. E. coli enterohemoragic este considerat cauza principala a diareilor acute ale sugarului;
C. enterotoxina E.coli are o fractiune termostabila si una termolabila;
D. enterotoxina termostabila este foarte puternic antigenica;
E. E. coli enteropatogen actioneaza prin mecanism toxigenic.
(pag. 348,349,351)
M2232139. Ce se poate afirma despre etiologia diareilor acute la copil?

A. E.coli enterohemoragic tipul O 157 H7 este cea mai frecventa cauza a colitei hemoragice;
B. Yersinia enterocolitica este vehiculata prin produse de sange;
C. diareile cu Criptosporidium apar numai la copii imunocompetenti;
D. Salmonella netyphica determina diaree la copii peste varsta de 6 luni;
E. rotavirusul este un foarte important agent nozocomial.
(pag. 349)
M2232140. Care afirmatii sunt false despre etiologia diareilor al copii?

A. Clostridium perfringens este un agent etiologic posibil al diareilor la copii;
B. Giardia lamblia este mai frecventa la copil decat la adult;
C. Shigella este mai frecventa dupa varsta de 6 luni;
D. Pseudomonas determina diaree dupa antibioterapie prelungita;
E. Campylobacter pylori nu poate fi intalnit la sugarii sanatosi.
(pag. 349)
M2232141. Despre diareea acuta se poate afirma ca:

A. etiologia cu Shigella este mai frecventa sub varsta de 6 luni;
B. transmiterea directa de la om la om este o cale posibila de contaminare;
C. 80% dintre coproculturi raman negative in cazurile de diarei acute;

D. parvovirusul este un virus enteropatogen;
E. E. coli enteroinvaziv a fost intalnit in prodroamele cu scaune sangvinolente din sindromul hemolitic uremic.
(pag. 348-349)
M2232142. Care sunt mecanismele de aparare antidiareica ale organismului?

A. aciditatea gastrica;
B. microflora saprofita intestinala;
C. secretia de mucus;
D. motilitatea intestinala;
E. secretia locala de IgM.
(pag. 349)
M2232143. Shigella secreta o citotoxina care are urmatoarele actiuni:

A. este neurotoxica;
B. este nefrotoxica;
C. inhiba puternic sinteza de proteine;
D. activeaza mediatori ai inflamatiei;
E. inhiba mediatorii inflamatiei.
(pag. 350)
M2232144. Agentii etiologici bacterieni ai diareilor se transmit:

A. pe cale aerica;
B. pe cale fecal-orala;
C. alimente contaminate;
D. pe cale hematogena;
E. apa contaminata.
(pag. 348)
M2232145. Care dintre diareile bacteriene pot surveni epidemic;

A. cu enterobacter;
B. cu Salmonella;
C. cu Shigella;
D. cu Klebsiella;
E. cu Proteus.
(pag. 348)
M2232146. Care etiologie virala este implicata in diareea survenita endemic:

A. rotavirus;
B. adenovirus;
C. calcivirus;
D. astrovirus;
E. virus sincitial respirator.
(pag. 348)
M2232147. Pentru aparitia diareei acute infectioase intra in actiune urmatorii factori:
A. tratamentul anterior cu antibiotice;
B. frecventa expunerii la germenii enteropatogeni;
C. virulenta germenilor;
D. mecanismele de aparare ale gazdei;
E. intensitatea expunerii la agentii enteropatogeni.
(pag. 349)
M2232148. Care afirmatii referitoare la etiologia cu rotavirus sunt reale:

A. este responsabil de 25% din cazurile de diaree acuta;
B. afecteaza in special copilul mare;
C. determina deshidratare acuta;
D. este un important agent nozocomial;
E. actioneaza prin mecanism citotoxic.
(pag. 349)
M2232149. Precizati virusurile enteropatogene responsabile de diaree acuta:

A. parvovirusul;
B. adenovirusul enteric;
C. virusul paragripal;
D. rotavirusul;
E. Norwalk-like virusul.
(pag. 349)
M2232150. Precizati care sunt tipurile de E. coli patogene:

A. enterotoxigen;
B. enterohemolitic;
C. enteroinvaziv;
D. enterohemoragic;
E. enteroadeziv.
(pag. 349)
M2232151. Care sunt tulburarile produse de rotavirus la nivelul mucoasei intestinale?

A. invazia epiteliului vilozitar;
B. cresterea activitatii dizaharidazelor;
C. afecteaza functia de absorbtie intestinala;
D. creste numarul de celule mature de absorbtie;
E. afecteaza predominant ileonul.
(pag. 350)
M2232152. Care enunturi referitoare la enterotoxina E. coli enterotoxigen nu sunt valabile?

A. contine o fractiune termolabila;
B. contine o fractiune termostabila;
C. nici o fractiune nu este influentata termic;
D. toxina termolabila este asemanatoare cu toxina holerica;
E. nici o fractiune nu este antigenica.
(pag. 349)
M2232153. Fractiunea termostabila a enterotoxinei E. coli are urmatoarele proprietati:

A. se fixeaza pe enterocit;
B. nu se fixeaza pe enterocit;
C. stimuleaza adenilciclaza;
D. este slab antigenica;
E. blocheaza absorbtia vilozitara de Na si Cl.
(pag. 349)
M2232154. Efectele fractiunii termolabile a enterotoxinei E. coli asupra mucoasei enterale sunt:
A. blocheaza absorbtia de Na la nivelul vilozitar ;
B. favorizeaza absorbtia de Cl la nivel vilozitar;
C. blocheaza absorbtia de Cl la nivel vilozitar;

D. antreneaza secretia de HCO3 de catre celulele din cripte;
E. nu intervine in procesul de absorbtie enterala a electrolitilor.
(pag. 349)
M2232155. Mecanismele de aparare ale mucoasei digestive sunt:

A. secretia de mucus;
B. imunitatea locala prin IgA secretor;
C. absenta motilitatii intestinale;
D. microflora saprofita;
E. secretia de enzime intestinale.
(pag. 349)
M2232156. Selectati afirmatiile corecte referitoare la infectia cu rotavirus:

A. este foarte rara sub 4 luni;
B. are maxim de frecventa in primii 2 ani de viata;
C. nou nascutul poate excreta virusul fara semne clinice;
D. nu invadeaza epiteliul vilozitar;
E. incubatia este lunga, in medie 7 zile.
(pag. 350)
M2232157. Care sunt bacteriile care produc diaree prin mecanism enteroinvaziv:
A. Shigella;
B. Clostridium difficile;
C. Vibrio cholerae;
D. Salmonella;
E. Campylobacter.
(pag. 351)
M2232158. Selectati germenii care produc diaree prin mecanism citotoxic:

A. Salmonella;
C. E. coli enterohemoragic;
D. Clostridium difficile;
E. E. coli enterotoxigen
(pag. 351)
M2232159. Care sunt germenii patogeni care produc diaree prin mecanism toxigen:
A. Yersinia enterocolitica;
C. Clostridium difficile;
D. Salmonella;
E. Vibrio cholerae.
(pag. 351)
M2232160. Mentionati bacteriile care nu produc diaree prin enteroaderenta:

A. Vibrio cholerae;
B. Shigella;
C. E. coli enteroinvaziv;
D. E. coli enteropatogen;
(pag. 351)
M2232161. Care bacterii pot produce diaree prin mecanism citotoxic si de enteroaderenta?
A. Clostridium difficile;
B. Salmonella;
C. Vibrio cholerae;
D. E. coli enteropatogen;
(pag. 351)
M2232162. Care bacterii nu pot produce diaree prin mecanism enteroinvaziv:

A. Clostridium difficile;
B. E. coli enterotoxigen;
C. E. coli enterohemoragic;
D. Shigella;
E. Salmonella.
(pag. 351)
M2232163. Factorii favorizanti ai diareei acute la sugari sunt:

A. rata crescuta de expunere la enteropatogeni;
B. malnutritia;
C. aparare imunitara deficitara;
D. alimentatia naturala;
E. numar scazut de receptori pentru rotavirus.
(pag. 351)
M2232164. Precizati mecanismele care favorizeaza diareea:

A. accelerarea peristaltismului;
B. scaderea secretiei active de Na in lumen;
C. cresterea secretiei active de apa in lumen;
D. scaderea activitatii dizaharidazelor;
E. cresterea activitatii lactazei.
(pag. 351-352)
M2232165. Diareea cu germeni enteroinvazivi evolueaza:

A. fara febra;
B. cu febra;
C. cu alterarea severa a starii generale;
D. cu scaune foarte numeroase;
E. cu scaune cu mucus si sange.
(pag. 352)
M2232166. Coproculturile negative in diareile acute etichetate clinic ca infectioase, se explica prin :
A. tratament antibiotic anterior;
B. insamantarea tardiva a scaunului dupa recoltare;
C. pH-ul alcalin al scaunelor;
D. etiologie parazitara;
E. etiologie virala.
(pag. 352-353)
M2232167. In deshidratarea severa sunt prezente:

A. ochi incercanati;
B. tegumente uscate;
C. poliurie;
D. sete vie;
E. scadere in greutate.
(pag. 353)
M2232168. Pierderile usoare de lichide se vor corecta dupa principiile:

A. vor fi inlocuite in primele 4 ore;
B. vor fi inlocuite in primele 10 ore;
C. cantitatea pentru sugar va fi de 50 ml/kg;
D. cantitatea pentru sugar va fi de 200 ml/kg;
E. daca nu varsa se folosesc solutii orale de rehidratare.
(pag. 354)
M2232169. Dezideratele realimentarii sunt:

A. instituirea precoce;
B. introducerea unui preparat de lapte delactozat;
C. dieta hiperproteica;
D. sa ofere aport caloric adecvat;
E. sa inlocuiasca lipidele animale cu lipide vegetale.
(pag. 354)
M2232170. In tratamentul dietetic al diareilor acute se folosesc:

A. Milupa HN;
B. Pepti Junior;
C. Humana heilnahrung;
D. Similac;
E. Lactovit.
(pag. 354)
M2232171. Utilizarea preparatelor dietetice delactozate se impune in realimentarea:

A. dupa orice diaree acute;
B. nou nascutilor;
C. sugarilor pana la 3 luni;
D. malnutritilor;
E. sugarilor cu intoleranta la soia.
(pag. 355)
M2232172. Motivele pentru care se continua alimentatia cu lapte matern in diareea acuta :
A. este hipocaloric;
B. aduce aport crescut de proteine;
C. are osmolaritate mica;
D. are actiune antimicrobiana;
E. are factori enzimatici.
(pag. 355)
M2232173. Ameliorarea microflorei intestinale se obtine cu :

A. Enterolactil;
B. Imodium;
C. Furazolidon;
D. Colimicina;
E. Bactisubtil.
(pag. 355)
M2232174. Medicatia folosita pentru reducerea peristaltismului intestinal este:

A. Loperamid;
B. subsalicilatul de bismut;
C. Diphenoxylate de atropina;
D. Enterolactil;
E. Kreon.
(pag. 355)
M2232175. Clostridium difficile este sensibil la:

A. Ampicilina;
B. Vancomicina;
C. Metronidazol;
D. Acid nalidixic;
E. Ceftriaxon.
(pag. 356)
M2232176. Preparatele dietetice de lapte care folosesc cazeina hidrolizata enzimatic sunt:
A. Humana H;
B. Al-Soy;
C. Lactovit;
D. Nutramigen;
E. Progestamil.
(pag. 357)
M2232177. Avantajele preparatelor dietetice ce contin trigliceride cu lant mediu sunt:

A. nu necesita bila pentru a fi emulsionate;
B. sunt lent hidrolizate;
C. sunt rapid hidrolizate;
D. acizii grasi sunt absorbiti direct in sistemul port;
E. acizii grasi se elimina prin scaun.
(pag. 357)
M2232178. Produsele dietetice cu proteine din soia au urmatoarele proprietati:

A. nu contin lactoza;
B. contin numai lipide vegetale;
C. nu dau alergii alimentare;
D. pot produce alergii alimentare
E. au continut scazut de lactoza.
(pag. 357)
M2232179. Septicemiile cu Yersinia enterocolitica cu punct de plecare enteral raspund la tratament cu :

A. Gentamicina;
B. Acid nalidizic;
C. Ciprofloxacina;
D. Ampicilina;
E. Trimetoprim-sulfametoxazol.
(pag. 356)
M2232180. Care afirmatii sunt corecte despre mecansimul de producere al diareei infectioase?
A. colonizarea intestinului se produce ulterior ingestiei microorganismului;
B. nu este necesara multiplicarea la nivelul mucoasei;
C. apare perturbarea motilitatii;

D. se asociaza meterorism toxic;
E. orice cauza care creste motilitatea favorizeaza inmultirea excesiva a bacteriilor.
(pag. 349-350)
M2232181. Care afirmatii sunt adevarate referitor la mecanismul diareei prin germeni enteroinvazivi?
A. germenul prolifereaza strict la nivelul intestinului subtire;
B. forteaza enterocitul sa treaca la endocitoza si sa inglobeze germenul;
C. este necesara adeziunea germenilor prin fimbrii sau pili;
D. microorganismul se multiplica in enterocit;
E. apare hiperemie, edem si exsudat intraluminal.
(pag. 350)
M2232182. Care afirmatii sunt false referitor la mecanismul enteroinvaziv de producere a diareei?
A. bacteriile nu pot coloniza si colonul;
B. enterocitul endociteaza germenul;
C. nu este necesara aderenta microorganismului la epiteliul vilozitar;
D. apare o inflamatie acuta care merge pana la ulceratie;
E. se elimina chinine si metaboliti ai acidului arahidonic.
(pag. 350)
M2232183. Care afirmatii sunt adevarate despre mecanismul citotoxic de producere a diareei?
A. citotoxinele pot produce moartea celulei;
B. cel mai tipic agent bacterian care actioneaza prin acest mecanism este Salmonella;
C. shiga-toxina este stimulatoare a sintezei de proteine;
D. Vibrio cholerae actioneaza prin acest mecanism;
E. shiga-toxina este secretogena.
(pag. 350)
M2232184. Care afirmatii sunt false?

A. shiga-toxina poate determina convulsii;
B. citotoxinele actioneaza asupra unor mediatori ai inflamatiei;
C. Campylobacter pylori actioneaza prin mecanism citotoxic;
D. E. coli enterohemoragic actioneaza prin mecanism citotoxic;
E. Shigella, cel mai tipic agent citotoxic, este capabila sa actioneze si prin aderenta.
(pag. 351)
M2232185. Care afirmatii sunt adevarate despre mecanismul toxigen de producere a diareei?
A. germenul adera cu pilii de mucoasa intestinala;
B. enterotoxina se leaga de un receptor specific al mucoasei;
C. interactiunea enterotoxina-receptor scade concentratia de cAMP;
D. se produce tulburarea transportului apei si electrolitilor;
E. fractiunea termolabila a E. coli se leaga de un receptor din mucoasa.
(pag. 350-351)
M2232186. Care afirmatii sunt false despre mecanismul toxigen de producere a diareei?
A. apare secretia abundenta de apa si electroliti in lumen;
B. fractiunea termostabila a toxinei E. coli se leaga ireversibil de un receptor de pe mucoasa;
C. toxina holerica stimuleaza adenilat ciclaza;
D. germenul adera cu pilii de muocasa;
E. Clostridium difficile actioneaza prin mecanism toxigen.
(pag. 350-351)
M2232187. Care sunt mecanismele prin care poate actiona Shigella?

A. invaziv;
B. aderenta;
C. toxigenic;
D. hemoragic;
E. citotoxic.
(pag. 351)
M2232188. Care afirmatii sunt adevarate despre E. coli enterohemoragic?

A. toxina are o fractiune termostabila;
B. poate actiona prin mecanism invaziv;
C. tipul O157 H7 este cauza colitei hemoragice;
D. poate actiona prin mecanism citotoxic;
E. poate actiona prin mecanism toxigenic.
(pag. 351)
M2232189. Care sunt mecanismele de actiune ale parazitilor care determina diaree?
A. impiedica absorbtia;
B. determina o reactie imuna impotriva gazdei;
C. elibereaza endotoxine;
D. diminua turnoverul celulelor mucoasei;
E. altereaza tiparul normal al motilitatii.
(pag. 351)
M2232190. Care sunt factorii favorizanti ai diareei?

A. alimentatia naturala;
B. imunitatea precara;
C. malnutritia preexistenta;
D. numar crescut de receptori pentru rotavirus pe enterocit;
E. rata mai crescuta de expunere a copilului la enteropatogeni.
(pag. 351)
M2232191. Care afirmatii sunt adevarate despre factorii favorizanti ai diareei?

A. in primul an de viata exista toleranta imuna pentru antigenele proteice;
B. numarul receptorilor enterocitari pentru toxina termostabila a E. coli creste cu varsta;
C. alimentatia naturala are un efect protector;
D. enterocolita cu Clostridium difficile, favorizata de antibioterapia prelungita, este frecventa la copil;
E. malnutritia preexistenta este un factor favorizant.
(pag. 351)
M2232192. Care afirmatii sunt false despre Clostridium difficile?

A. determina diarei dupa antibioterapie prelungita;
B. la copil poate lipsi receptorul pentru toxina germenului;
C. produce diaree prin mecanism toxigenic;
D. la copil poate lipsi un mediator pentru raspunsul inflamator determinat de toxina;
E. nu determina enterocolita dupa antibioterapia prelungita.
(pag. 351)
M2232193. Care afirmatii sunt adevarate despre principiile de realimentare in diaree?

A. MCT favorizeaza absorbtia trigliceridelor cu lant scurt;
B. MCT necesita bila pentru a fi emulsionate;
C. acizii grasi sunt absorbiti direct in sistemul port;

D. preparatele de soia se indica in alergiile la proteinele laptelui de vaca;
E. se indica realimentarea cu produse complet delactozate.
(pag. 356)
M2232194. Care medicatie este indicata in shigelloze?

A. Metronidazol;
B. Biseptol;
C. floroquinolone;
D. Ampicilina;
E. Tetraciclina.
(pag. 356)
M2232195. Care bacterii determina diaree prin mecanism enteroinvaziv?

B. Campylobacter;
C. Salmonella;
D. Clostridium difficile;
E. Pseudomonas aeruginosa.
(pag. 351)
M2232196. Care afirmatii sunt adevarate despre fiziopatologia diareei acute?

A. prostaglandinele determina incetinirea peristaltismului intestinal;
B. scade secretia activa de apa si electroliti in lumen;
C. apar dezechilibre hidroelectrolitice;
D. apare un sindrom acut de deshidratare;
E. lichidele pierdute sunt hipotone.
(pag. 351)
M2232197. Care afirmatii sunt false despre fiziopatologia diareei acute la copil?
A. este tulburata in special digestia proteinelor;
B. creste secretia activa de apa si Na in lumen;
C. absorbtia de apa este stimulata;
D. peristaltismul este incetinit;
E. moleculele osmotic active acumulate in lumen determina diaree osmotica.
(pag. 351-352)
M2232198. Care sunt motivele pentru care un sugar se deshidrateaza mai usor decat un adult?
A. are o pierdere insensibila de apa mai mare;
B. are un volum mai mare de apa intracelulara;
C. exista un turn-over intestinal mai rapid;
D. exista o sensibilitate crescuta la enterotoxine;
E. sugarul are o pierdere fecala de apa mai mare decat la varstele mari.
(pag. 352)
M2232199. Care sunt consecintele modificarilor fiziopatologice din diareea acuta la copil?
A. tulburari de crestere;
B. varsaturile;
C. malnutritia;
D. deshidratarea;
E. apetit exagerat.
(pag. 352)
M2232200. Care afirmatii sunt adevarate despre semnele clinice din diareea acuta la copil?
A. diareile cu enteroinvazivi nu se insotesc de febra;
B. infectia dizenterica asociaza tenesme si modificare a tonusului anal;
C. pot aparea colici, manifestate prin agitatie;
D. diareea cu rotavirus apare fara prodroame;
E. apare anorexie.
(pag. 352)
M2232201. Care afirmatii sunt false referitor la manifestarile din cadrul diareei acute la copil?
A. scaunele din diareea cu enteroinvazivi sunt foarte numeroase;
B. diareea cu rotavirus este precedata de varsaturi;
C. apare eritem fesier;
D. diareea cu enteroinvazivi nu asociaza elemente patologice in scaun;
E. se asociaza anorexie si stagnare ponderala.
(pag. 352)
M2232202. Care sunt afirmatiile false despre manifestarile clinice in diareea acuta la copil?
A. debutul bolii este de cele mai multe ori insidios;
B. diareea cu rotavirus apare in special in sezonul cald;
C. scaunele din diareile cu enteroinvazivi sunt aproape lipsite de materie fecala;
D. apare febra in special in diareile cu enteroinvazivi;
E. diareea cu rotavirus este precedata de varsaturi.
(pag. 352)
M2232203. Care sunt afirmatiile adevarate despre diareile cu enteroinvazivi?

A. apar leucocite in scaun;
B. nu asociaza febra;
C. asociaza alterarea rapida a starii generale;
D. scaunele sunt in numar foarte mare;
E. anorexia poate impiedica rehidratarea orala.
(pag. 352)
M2232204. Care sunt afirmatiile false despre diagnosticul de laborator al diareei acute?
A. formula leucocitara este deviata la dreapta in diareile cu gram negativi;
B. leucocitele sunt prezente numai in infectiile cu enteroinvazivi;
C. coprocultura este intotdeauna pozitiva;
D. exista un test ELISA pentru identificarea rotavirusului;
E. pentru diagnosticul salmonelozelor se pot folosi metode serologice.
(pag. 352-353)
M2232205. Care afirmatii sunt adevarate despre diagnosticul de laborator al diareilor acute?
A. cresterea de 2 ori a anticorpilor antisalmonella este suficienta pentru diagnostic;
B. continutul scazut in glucoza al scaunului apare in diarei neinfectioase;
C. pH-ul alcalin al scaunului pledeaza pentru cauze neinfectioase de diaree;
D. anticorpii vibriocizi apar la 7-14 zile de la aparitia manifestarilor clinice;
E. infectia lambliazica se poate diagnostica printr-un test ELISA.
(pag. 353)
M2232206. Care afirmatii sunt false despre tratamentul diareilor acute?

A. adaugand glucoza 2% la solutia de NaCl administrata pentru rehidratare, absorbtia de lichide se mentine
nealterata;
B. se contraindica administrarea numai de apa sugarului datorita riscului de convulsii hiponatremice;
C. solutiile hipertone administrate sugarului cresc riscul diareilor osmotice;

D. solutiile care contin mai putine molecule stimuleaza absorbtia;
E. sub rehidratarea orala numarul scaunelor scade invariabil.
(pag. 353-354)
M2232207. Care afirmatii sunt adevarate despre tratamentul diareilor acute?

A. dieta de tranzitie se paote administra mai mult de 24 de ore;
B. realimentarea rapida scade numarul si volumul scaunelor;
C. lipidele din produsele de realimentare se inlocuiesc cu lipide vegetale;
D. dieta de tranzitie se administreaza in cantitate de sub 100 ml/kg;
E. in alergia la laptele de vaca se administreaza produse cu proteine din soia.
(pag. 354-355)
M2232208. Caror categorii de sugari li se indica preparate exclusiv delactozate?

A. nou nascutilor;
B. copiilor malnutriti;
C. copiilor eutrofici;
D. sugarilor alaptati;
E. sugarii sub 3 luni alimentati artificial.
(pag. 355)
M2232209. Care sunt categoriile de medicamente antidiareice?

A. reglatori ai motilitatii intestinale;
B. antisecretorii;
C. amelioratori ai microflorei intestinale;
D. adsorbante;
E. antiinflamatorii nesteroidiene.
(pag. 355)
M2232210. Care bacterii cauzatoare ale diareei la copil sunt sensibile la Trimetoprim-Sulfametoxazol?
B. Clostridium difficile;
C. Campylobacter jejuni;
D. Shigella;
E. Vibrio cholerae.
(pag. 356)
M2232211. Care afirmatii sunt adevarate referitor la polimerii de glucoza inclusi in produsele dietetice
pentru copiii cu diaree acuta?
A. pot atinge dimensiunile moleculei de amidon;
B. sunt usor hidrolizati;
C. au osmolaritate mare;
D. nu sunt alergenici;
E. mecanismul enzimatic de digestie specific este mai rar afectat in diareile acute.
(pag. 357-358)
M2232212. Care sunt avantajele trigliceridelor cu lanturi medii utilizate in dieta copiilor cu diaree acuta?
A. favorizeaza si absorbtia trigliceridelor cu lanturi lungi;
B. necesita bila pentru a fi emulsionate;
C. sunt recomandate in caz de malabsorbtie a celor cu lanturi lungi;
D. pot fi indicate in celiachie;
E. sunt contraindicate in fibroza chistica.
(pag. 357)
M2232213. Care sunt principiile pe care trebuie sa le asigure produsele de lapte pentru realimentarea
sugarului cu diaree?
A. sa asigure nevoile nutritionale ale sugarului;
B. sa poata fi administrate intr-un volum de lichide adecvat;
C. sa includa toate principiile nutritive necesare varstei;
D. osmolaritatea nu este un criteriu important;
E. sa aiba gust placut.
(pag. 357)
M2232214. Care sunt principiile respectate de produsele de realimentare a sugarilor cu diaree?

A. sa aiba un continut scazut de lactoza;
B. sa aiba un continut crescut de lactoza;
C. sa contina lipide partial sau total vegetale;
D. sa aiba o sarcina osmotica compatibila cu functia rinichiului la aceasta varsta;
E. produsele care contin trigliceride cu lant mediu sunt indicate in realimentare.
(pag. 357)
M2532215. Urmatoarele afirmatii despre medicamentele antidiareice sunt corecte:

A. Sunt considerate remedii simptomatice
B. Loperamidul nu este contraindicat la sugari
C. Adsorbantele nu adsorb substante nutritive
D. Se recomanda dupa varsta de 2-3 ani
E. Lomotilul nu are actiune asupra hiperperistaltismului
(pag. 355)
M2532216. In cadrul inlocuirii pierderilor hidroelectrolitice in boala diareica acuta, administrarea numai
de apa duce la:
A. Riscul de aparitie a convulsiilor hiponatremice
B. Riscul de aparitie a diareilor osmotice
C. Scaderea Na seric
D. Riscul de aparitie a crizelor hipoglicemice
E. Riscul de intoxicatie cu apa
(pag. 353)
M2532217. Diareile acute ce survin endemic sunt determinate de:

A. Rotavirus
B. Shigella
C. Salmonella
D. Astrovirus
E. Calicivirus
(pag. 348)
M2532218. Mecanismul citotoxic in producerea diareei este valabil in cazul urmatoarelor bacterii:
A. Shigella
B. Vibrio cholerae
C. P. aeruginosa
E. E.coli enteropatogen
(pag. 351)
M2532219. Care din urmatoarele se aplica in cazul mecanismului diareii prin aderenta?
A. bacteriile actioneaza ca o membrana mecanica

B. este necesara existenta unui receptor specific intestinal
C. se produce disolutia glicocalixului
D. se produce aplatizarea vilozitatilor
E. scade capacitatea de absorbtie a marginii in perie
(pag. 351)
M2532220. Diareea acuta cu aparitie epidemica e produsa de:

A. Giardia
B. Astrovirus
C. Salmonella
D. Shigella
E. Rotavirus
(pag. 348)
M2532221. Mecanismele de actiune ale E. Coli enteropatogen sunt urmatoarele:

A. Disolutia glicocalixului
B. Retentie activa de apa si sodiu
C. Aplatizarea vilozitatilor
D. Reactie imunologica impotriva gazdei
E. Inhiba sinteza de proteine
(pag. 351)
M2532222. Rotavirusul ca agent etiologic al diareei acute la copil:

A. Invadeaza epiteliul mucoasei intestinului subtire
B. Incubatia este de 4-7 zile
C. Stimuleaza activitatea dizaharidazelor
D. Este responsabil de 25% din cazurile de diaree acuta
E. Evolutia bolii are caracter autolimitat
(pag. 349,350)
M2532223. Care din urmatoarele afirmatii despre germenii enteroinvazivi sunt adevarate?
A. Prolifereaza in lumenul intestinal
B. Adera de celulele intestinale
C. Elibereaza endotoxine
D. Se multiplica in enterocite
E. Produc hiperemie, edem, ulceratie intraluminal
(pag. 351)
M2532224. Care din urmatorii fac parte din categoria germenilor enteroinvazivi?
A. Shigella
B. Salmonella
C. Yersinia enterocolitica
E. Pseudomonas aeruginosa
(pag. 351)
M2532225. Mecanismul toxigenic al diareei acute consta in:

A. Germenii adera la mucoasa intestinala prin intermediul pililor
B. Germenii elibereaza una sau mai multe enterotoxine
C. Toxinele actioneaza ca o membrana mecanica
D. Efectul toxinelor la nivel celular este cresterea concentratiei AMPc
E. Tulburarea transportului apei si electrolitilor

(pag. 350,351)
M2532226. Mecanismul de aderenta in producerea bolii diareice acute este specific urmatorilor
germeni:
A. Shigella
B. E.Coli enteropatogen
C. E.Coli enterohemoragic
D. Salmonella
E. Vibrio cholerae
(pag. 351)
M2532227. Mecanismele prin care Giardia lamblia produce diaree sunt:

A. Membrana mecanica, impiedicand absorbtia
B. Injurie directa asupra mucoasei
C. Elibereaza endotoxine
D. Reactie imunologica impotriva gazdei
E. Altereaza tiparul normal al motilitatii intestinale
(pag. 351)
M2532228. Diareea cu germeni enteroinvazivi debuteaza cu:

A. Cefalee intensa
B. Febra
C. Alterarea rapida si severa a starii generale
D. Scaune apoase abundente
E. Anorexie
(pag. 352)
M2532229. Diareea cu rotavirus este caracterizata de:

A. Debut cu scaune diareice explozive
B. Debut cu varsaturi care dureza 8-12 ore
C. Stare generala sever influentata
D. Context epidemiologic de “diaree de iarna”
E. Evolutie autolimitata
(pag. 350-352)
M2532230. Diareea cu E.Coli enterotoxigen este caracterizata prin:

A. Contact in colectivitati de sugari
B. Insotita obligatoriu de febra
C. Scaune explozive
D. Scaune apoase
E. Asocierea frecventa cu varsaturi, dureri abdominale
(pag. 352)
M2532231. Diagnosticul retroactiv de holera se stabileste prin determinarea:

A. Anticorpilor neutralizanti ai toxinelor
B. Anticorpilor antifibra musculara neteda
C. Anticorpilor aglutinanti
D. Anticorpilor vibriocizi
E. Anticorpilor fixatori de complement
(pag. 353)
M2532232. Pentru determinarea rotavirusurilor se folosesc urmatoarele teste:

A. Coprocitograma
B. Determinarea anticorpilor fixatori de complement
C. ELISA
D. Coprocultura
E. Microscopia cu imunofluorescenta
(pag. 353)
M2532233. Solutia electrolitica de rehidratare orala contine urmatorii compusi:

A. KCl
B. NaCl
C. Bicarbonat de calciu
D. Bicarbonat de sodiu
E. Glucoza
(pag. 354)
M2532234. Dieta de tranzitie in tratamentul bolii diareice acute se caracterizeaza prin:

A. Cantitate de 150ml/Kg
B. Durata mai mica de 24 de ore
C. Foloseste mucilagiu de orez
D. Foloseste supa de morcov
E. Aport caloric suficient
(pag. 354)
M2532235. Urmatoarele afirmatii despre realimentare in diareea acuta la copil sunt adevarate:
A. Incepe imediat dupa inlocuirea pierderilor hidroelectrolitice
B. Se poate face cu un produs dietetic fara, sau sarac in lactoza
C. Utilizeaza trigliceride cu lant mediu
D. Nu se foloseste amidonul
E. Se evita preparatul cu care este alimentat anterior sugarul
(pag. 354,355)
M2532236. Medicamentele antidiareice actioneaza prin:

A. Ameliorarea motilitatii intestinale
B. Ameliorarea microflorei intestinale
C. Absorbtie
D. Scaderea secretiei intestinale
E. Cresterea rezistentei organismului la infectii
(pag. 355)
M2532237. Tratamentul antibiotic in boala diareica acuta la copil este folosit in cazurile cu coproculturi
negative atunci cand:
A. Exista stari de malnutritie
B. Externare recenta
C. Mediul socio-cultural este precar
D. Aspectul clinic este sugestiv pentru diareea acuta bacteriana
E. Varsta mica la sugar alimentat natural
(pag. 355,356)
M2532238. In tratamentul infectiei acute cu Vibrio cholerae se recomanda:

A. Gentamicina
B. Tetraciclina
C. Metronidazol
D. TMP-SMX
E. Furazolidon
(pag. 356)
M2532239. Care din urmatoarele sunt produse dietetice avand la baza proteinele din lapte?
A. Humana H
B. Similac
C. Morinaga NL33
D. Robebi
E. Milupa HN25
(pag. 357)
M2532240. Produsele utilizate in alergia la proteinele laptelui de vaca sunt urmatoarele:

A. Milumil
B. Similac
C. Nutramigen
D. Humana H
E. Progestemil
(pag. 357)
M2532241. Sursele vegetale lipidice din produsele dieteteice folosite in realimentarea din boala
diareica sunt urmatoarele:
A. Ulei de porumb
B. Ulei de florea soarelui
C. Soia
D. Ulei de masline
E. Nuca de cocos
(pag. 357)
M2532242. E. Coli enterohemoragic serotipul O 157 H7 este implicata in etiologia urmatoarelor entitati:
A. Sepsis
B. Prodroame cu scaune sanguinolente din sindromul hemolitic uremic
C. Boala Crohn
D. Colita hemoragica
E. Sindrom de colon iritabil
(pag. 349)
M2632243. Etiologia infectioasa a bolii diareice acute poate fi suspectata in urmatoarele situatii:
A. Diareile din cresa;
B. Diareile aparute in alte colectivitati de sugari;
C. Diareile nosocomiale;
D. Diareile aparute in familii cu nivel socio-cultural scazut;
E. Diareile aparute la schimbarea preparatului de lapte.
(pag. 348)

A. Rotavirusul este responsabil de 25% din cazurile de diaree acuta;
B. Diareea este totdeauna o diaree infectioasa;
C. Rotavirusul este un foarte important agent nosocomial;
D. Diareea cu rotavirus se asociaza totdeauna cu deshidratare acuta;
E. Frecventa maxima a BDA cu rotavirus este intre 4-24 luni.
(pag. 350)

A. Shigella este o etiologie mai frecventa a BDA dupa varsta de 6 luni;
B. Shigella este mai frecventa la copil decat la adult;
C. Shigella este rara inainte de 6 luni;
D. Shigella se intalneste si la sugarii sanatosi;
E. Shigella are o incidenta crescuta in colectivitatile de sugari.
(pag. 349)
M2632246. Pentru a produce diaree, agentul patogen trebuie sa depaseasca diferite bariere de aparare
ale organismului-gazda, si anume:
A. Aciditatea gastrica;
B. Imunitatea locala intestinala, care include secretia locala de iga secretor;
C. Motilitatea intestinala;
D. Microflora saprofita intestinala;
E. Secretia pancreatica.
(pag. 349)
M2632247. In boala diareica acuta, sub actiunea germenilor enteropatogeni, se constata urmatoarele:
A. Accelerarea peristaltismului intestinal;
B. Incetinirea motilitatii intestinale;
C. Cresterea secretiei active de apa si sodiu in lumen;
D. Aparitia de scaune mai frecvente si mai lichide;
E. Oprirea tranzitului intestinal.
(pag. 351)
M2632248. Copilul mic are o rata mai crescuta de expunere la germeni enteropatogeni prin:
A. Contaminare fecal-orala;
B. Contaminarea veselei;
C. Contaminarea alimentelor;
D. Tendinta de a duce obiecte si mana murdara la gura;
E. Contaminarea prin particulele din aer.
(pag. 351)
M2632249. Urmatoarele bacterii enteropatogene determina diaree acuta prin mecanism citotoxic:
A. E.coli enteropatogen;
B. Salmonella;
C. E.coli enterohemoragic;
D. Shigella;
E. Clostridium difficile.
(pag. 351)
M2632250. Care din urmatoarele nu reprezinta semne si simptome ale bolii diareice aute:
A. Scaune diareice apoase, cu elemente patologice (mucus, sange, puroi) ;
B. Apetit vorace;
C. Colici abdominale;
D. Varsaturi;
E. Scaune steatoreice.
(pag. 352)
M2632251. Urmatorii agenti sunt inclusi in modelul toxigenic al diareei acute:

A. Salmonella;
B. Pseudomonas aeruginosa;
C. Vibrio cholerae;
D. Campylobacter;
E. Clostridium difficile.
(pag. 351)

A. Modificarea consistentei scaunelor este de obicei precedata de stagnare ponderala, anorexie, varsaturi;
B. Modificarea consistentei scaunelor nu este de de obicei precedata de stagnare ponderala, anorexie,
varsaturi;
C. Febra poate insoti diareile infectioase, in special cele cu germeni invazivi ;
D. Febra nu poate insoti diareile infectioase, n special cele cu germeni invazivi ;
E. Febra apare numai in cadrul sindromului acut de deshidratare.
(pag. 352)
M2632253. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in boaa diareica acuta:
A. Colicile intestinale, care preced eliminarea sacunelor, manifestate prin agitatie, pot completa tabloul bolii;
B. Colicile abdominale sunt simptome obisnuite la varsta de sugar;
C. In formele usoare si medii de boala diareica acuta se mentine posibilitatea administrarii de lichide po;
D. In formele usoare si medii de doala diareica acuta, rehidratarea parenterala este obligatorie;
E. In formele usoare si medii de boala diareica acuta, nu se impune modificarea alimentatiei sugarului.
(pag. 352)
M2632254. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre diareea cu E. Coli enterotoxigen:
A. Poate sa nu fie insotita de febra;
B. Febra este obligatorie;
C. Sa aiba ca unic simptom numeroase scaune apoase (uneori peste 20/zi);
D. Scaunele sunt emise exploziv (“aspect holeriform”);
E. Scaunele nu sunt emise exploziv.
(pag. 352)
M2632255. Diareea cu germeni enteroinvazivi (E. Coli enteroinvaziv, Shigella, Salmonella) se

caracterizeaza prin urmatoarele:
A. Debuteaza cu febra;
B. Alterarea rapida si severa a starii generale;
C. Anorexie, uneori severa (impiedica rehidratarea orala);
D. Starea generala este in mod obisnuit buna;
E. Febra este totdeauna absenta.
(pag. 352)
M2632256. In diareea cu germeni enteroinvazivi (E. Coli enteroinvaziv, Shigella, Salmonella), scaunele:
A. Au aspect tipic;
B. Contin elemente patologice (mucus, puroi, sange);
C. C.nu contin elemente patologice (mucus, puroi, sange);
D. D.sunt adesea lipsite de substanta fecala (“ca o sputa”);
E. E.scaunele sunt doar apoase.
(pag. 352)
M2632257. Coprocultura este examenul crucial, dar in multe laboratoare ea este negativa, in ciuda
“aspectului bacterian” al diareii. Care sunt motivele:
A. Inceperea tratamentului antibiotic inainte de recoltarea coproculturii;
B. “intarzierea pe drum” sau in laborator a produsului patologic inainte de insamantate;
C. Timpul indelungat necesar pentru cultivarea si identificarea germenului prin metode microbiologice clasice;
D. Tehnicile clasice ale laboratorului de bacteriologie nu identifica virusurile;

E. Exista insa rezultate fals pozitive sau fals negative care necesita interpretare.
(pag. 352-353)
M2732258. Diareea acuta la sugar si copil recunoaste urmatorii factori etiologici:

A. Salmonella
B. Shigella
C. Giardia
D. virusuri enteropatogene
E. virusurile hepatitice
(pag. 348)
M2732259. Tipurile de E. coli incriminate in producerea diareii la sugar sunt:

A. enteropatogen
B. enterotoxigen
C. enteroinvaziv
D. enterohemoragic
E. nepatogen
(pag. 349)
M2732260. Mecanismele de aparare in diareea infectioasa sunt reprezentate de:

B. imunitatea locala intestinala
C. motilitatea gastrica
D. secretia de mucus
E. absenta florei saprofite intestinale
(pag. 350)
M2732261. Factorii avorizanti pentru aparitia diareii la copil sunt:

A. malnutritia
B. daibetul zaharat
C. alimentatia artificiala
D. antibioterapia
E. boala inflamatorie cronica intestinala
(pag. 351)
M2732262. Examenele de laborator in diareea acuta a copilului includ:

A. sumarul de urina
B. exminarea macroscopica a scaunului
C. coprocitograma
D. coprocultura
E. exudatul faringian
(pag. 352)
M2732263. Solutiile hidroelectrolitice e rehidratare orala propuse de OMSsi UNICEF contin:

A. Na 50 mEq/l
B. Na 30 mEq/l
C. K 20 mEq/l
D. Cl 50-65 mEq/l
E. glucoza 20 g/l
(pag. 352)
M2732264. Tratamentul antibiotic in diareea acuta la copil se impune cand:

A. etiologia s-a dovedit virala
B. etiologia s-a dovedit bacteriana
C. aspectul clinic este de diaree bacteriana
D. varsta mica, sugar alimentat artificial
E. conditii socio-economice precare
(pag. 355)
M2732265. Produsele dietetice avand la baza proteinele din lapte sunt:

A. Humana H
B. Humana H + MCT
C. Milupa HN 25
D. Milupa 2
E. Morinaga NL 33
(pag. 357)
M2732266. Secventa gesturilor terapeutice in SDA hipotona este:

A. tratamentul de urgenta al sindromului de deshidratare acuta
B. rehidratarea orala
C. tratamentul antibiotic parenteral
D. corectarea modificarilor biologice asociate
E. initirea realimentarii cu preparate dietetice fara lactoza
(pag. 361)
M2732267. Cosecintele gastroenterocolitei grave sunt:

A. agravarea malnutritiei
B. prelungirea intolerantei secundare la lactoza
C. intoleranta la proteinele din laptele de vaca
D. infectii repetate
E. aparitia sindromului de colon iritabil
(pag. 365)
M2832268. Patogenia enterocolitei cu rotavirus este sustinuta de urmatoarele:

A. Incubatie de 4-7 zile
B. Invazia epiteliului microvilozitar
C. Scaderea activitatii dizaharidazice
D. Boala este autolimitata
E. Frecventa maxima in primele 4 luni de viata
(pag. 350)
M2832269. Nevoile fiziologice de apa si electroliti sunt:

A. Apa, 80 – 100 ml / kgc / 24 ore
B. Natriu, 1 – 2 mEq / kgc / 24 ore
C. Kaliu, 1 mEq / kgc / 24 ore
D. Calciu, 1ml / kgc
E. Calciu gluconic10%, 2 ml / kgc / 24 ore
(pag. 363)
M2832270. Nevoile fiziologice de apa si electroliti sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Apa, 80 – 100 ml / kgc / 24 ore
B. Natriu, 1 – 2 mEq / kgc / 24 ore
C. Kaliu, 1 mEq / kgc / 24 ore
D. Calciu, 1ml / kgc

E. Calciu gluconic10%, 2 ml / kgc / 24 ore
(pag. 363)
M2832271. Referitor la Solutia hidroelectrolitica sunt corecte urmatoarele:

A. Na Cl, 3,5 g
B. NaHCO3, 2,5 g
C. KCl, 1,5 g
D. Glucoza, 20 g
E. Apa, 0,1 l
(pag. 354)
M2832272. Diareea prin mecanism enterotoxigen include urmatoarele aspecte:

A. Aderarea germenului la mucoasa
B. Eliberarea de enterotoxine
C. Cuplarea enterotoxinei pe un receptor specific al mucoasei
D. Scaderea concentratiei de AMPC
E. Perturbarea transportului apei si electrolitilor
(pag. 350)
M2832273. Patogenia enterocolitei cu rotavirus este sustinuta de urmatoarele, cu exceptia:

A. Incubatie de 4-7 zile
B. Invazia epiteliului microvilozitar
C. Scaderea activitatii dizaharidazice
D. Boala este autolimitata
E. Frecventa maxima in primele 4 luni de viata
(pag. 350)
M2832274. Pentru infectia bacteriana enterala cu diseminare hematogena pledeaza urmatoarele, cu

exceptia:
A. Nr. total de leucocite / mm3 > 8000
B. Nr. absolut de neutrofile / mm3 < 5000
C. Indicele leucocitar > 0,2
D. VSH > 20 mm / ora
E. Proteina C reactiva negativa
(pag. 363)
M2832275. Pentru infectia bacteriana enterala cu diseminare hematogena pledeaza urmatoarele, cu

exceptia:
A. Nr. total de leucocite / mm3 > 8000
B. Nr. absolut de neutrofile / mm3 < 5000
C. Indicele leucocitar < 0,2
D. VSH > 20 mm / ora
E. Proteina C reactiva negativa
(pag. 363)
M2932276. Care din următoarele afirmaţii, legate de enterotoxina E. coli sunt adevărate?
A. Fracţiunea termolabilă este antigenică şi nu se fixează pe enterocit
B. Fracţiunea termostabilă adenilciclaza şi conduce la acumularea de AMPc în intestin
C. Fracţiunea termolabilă blochează absorbţia de Na +, şi Cl de către vilozităţile intestinale
D. Fracţiunea termostabilă are greutate moleculară mare şi este asemănătoare toxinei holerice
E. Fracţiunea termolabilă se fixează pe gangliozidele GM1 din pereţii enterocitului
M2932277. Indicaţi bacteriile enteropatogene care produc diaree prin mecanism de tip invaziv
A. Salmonella
B. Shigella
D. V. Cholerae
E. Escherichia coli enteroinvaziv
(pag. 351, Tabel 11-2)
M2932278. Care din următoarele elemente pot fi considerate drept "bariere" ale organismului gazdă cu
rol în apărare împotriva agenţilor patogeni implicaţi în etiologia diareei?
A. PH gastric cresut
B. Secreţie de mucus
C. Microflora saprofită intestinală
D. Imunitatea locală intestinală
E. Reducerea motilităţii intestinale
M2932279. Testul ELISA (Enzyme Linked Immuno Sorbent Assay) este folosit în cazul identificării:
A. Rotavirusului
B. Giardiei
C. Escherichia coli
D. Leucocitelor şi mononuclearele prezente în scaun
E. Enzimelor intestinale
(pag. 353, paragraf 1şi 2)
Tema nr. 33
Malnutritia
BIBLIOGRAFIE:
M1133001. Urmatorii factori sunt considerati determinanti in etiologia malnutritiei, cu EXCEPTIA:

A. Carente psiho-sociale
B. Erori alimentare cantitative si/sau calitative
C. Infectii repetate si/sau trenante
D. Afectiuni psihosomatice
E. Adoptiunea
(pag. 86)
M1133002. Modificarile imunologice de mai jos intalnite in MPC severa sunt reale, cu EXCEPTIA:
A. Scaderea limfocitelor sub 1500/mmc
B. IgM crescute in urma infectiilor recurente
C. Scaderea limfocitelor T
D. Raspuns normal la IDR la PPD si la testul de transformare blastica (cu antigene specifice)
E. IgA scazute
(pag. 91)
M1133003. Urmatoarele afirmatii despre malnutritie sunt exacte, in afara de:

A. Apare in jumatate de cazuri in primele 6 luni de viata, perioada de maxima dezvoltare a SNC
B. Malnutritia in masa a populatiei infantile explica subdezvoltarea din tarile lumii a treia
C. Este prima cauza de morbiditate si de mortalitate in tarile subdezvoltate
D. Favorizeaza sensibilitatea crescuta la infectii
E. Este o tulburare cronica a starii de nutritie specifica a sugarului si copilului mic prin insuficienta aportului
nutritiv
(pag. 85)
M1133004. Insuficienta primara (endogena) a cresterii se caracterizeaza prin urmatoarele, cu

EXCEPTIA:
A. Este cauzata frecvent de malformatii organice
B. Este “componenta” a unor boli genetice (metabolice, cromozomice, etc.)
C. Poate fi provocata de infectii fetale (toxoplasmoza, lues, etc.)
D. Aportul alimentar este corect
E. Are prognostic bun dupa influentarea bolii de baza
(pag. 85)
M1133005. Malnutritia (insuficienta de crestere exogena) are urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:

A. Aport alimentar insuficient (calitativ sau cantitativ)
B. Este determinat de infectii cornice
C. Poate fi cauzata de ingrijiri deficitare
D. Se asociaza frecvent cu deficiente mentale
E. Greutatea la nastere este frecvent normala
(pag. 85)
M1133006. Malnutritia protein-calorica (MPC) la sugar si copil se caracterizeaza prin urmatoarele, cu

exceptia:
A. Edeme hipoproteinemice
B. Deficit ponderal de grade variate
C. incetinirea sau oprirea cresterii staturale
D. Topirea tesutului adipos subcutanat
E. Prabusirea progresiva a tolerantei digestive
(pag. 88, 89, 90)
M1133007. Metabolismul de infometare se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exxceptia:

A. Scaderea consumului de oxigen si a metabolismului bazal
B. incetinirea circulatiei, aparitia bradicardiei si tendinta la colaps
C. Retentia produsilor toxici de metabolism
D. Mentinerea tolerantei digestive
E. Scaderea rezistentei la infectii
(pag. 89)
M1133008. Urmatoarele afirmatii referitoare la malnutritia protein-calorica de gradul III sunt adevarate,
cu exceptia:
A. Indice ponderal 0,6 si indice nutritional sub 0,7
B. Curba ponderala stationara
C. tesut adipos absent pe trunchi, membre si fata (facies de batran)
D. Homeostazie perturbata
E. Toleranta digestiva compromisa
(pag. 89)
M1133009. Urmatoarele afirmatii referitoare la criteriile de urmarire a recuperarii nutritionale in

malnutritie sunt adevarate, cu exceptia:
A. Normalizarea aspectului scaunelor paralel cu refacerea tolerantei digestive
B. Reluarea lenta a cresterii curbei ponderale, dupa 2-3 saptamani de la refacerea tolerantei digestive si
atingerea valorii optime a ratiei calorice si proteice
C. Redresarea statusului imun dupa 25-30 zile de la initierea terapiei dietetice
D. Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 2-3 saptamani
E. Posturile prelungite provoaca hipoglicemie
(pag. 94)
M1133010. Malnutritia protein calorica severa determina urmatoarele modificari patologice ale
mucoasei intestinale, afara de:
A. incarcarea cu mucopolizaharide a celulelor intestinale
B. Diminuarea grosimii mucoasei duodeno-jejunale
C. Atrofia vilozitatilor intestinale
D. Transformare chistica a glandelor din criptele intestinale
E. Diminuarea marginii "in perie" a celulelor intestinale
(pag. 87)
M1133011. Sugar in varsta de 6 luni cu greutatea la nastere de 3000gr., cu greutatea actuala 5000gr.,
talie 62 cm, tesut adipos diminuat pe torace si abdomen, hipoton, palid, apetit diminuat, repetate
episoade diareice si varsaturi, repetate infectii respiratorii. Diagnosticul starii de nutritie este:
A. Malnutritie gr.III (atrepsie)
B. Malnutritie proteica severa cronica (Kwashiorkor marasmic)
C. Eutrofie cu deficit imun sever
D. Malnutritie gr.II.
E. Malnutritie gr.I.
(pag. 88, 89)
M1133012. Sugar in varsta de 5 luni, nascut cu greutatea de 3000 gr., alimentat artificial, greutatea
actuala 5180 gr, talie 62 cm, curba ponderala stationara, tesut adipos diminuat pe torace si abdomen,
tegumente palide, apetit pastrat, activitate motorie normala. Diagnosticul starii de nutritie este:
A. Malnutritie gr.I.
B. Malnutritie gr.II.
C. Malnutritie gr.III.
D. Malnutritie proteica cronica
E. Malnutritie persistenta greu reversibila
(pag. 88, 89)
M1133013. Malnutritia gr.III (atrepsia) asociaza urmatoarele semne, in afara de:

A. Carotenodermie
B. Hipotermie
C. Bradicardie
D. Reactie paradoxala la foame
E. Curba ponderala descendenta
(pag. 89)
M1133014. Profilaxia malnutritiei se poate face prin realizarea urmatoarele deziderate, cu o singura
exceptie:
A. Alimentatie naturala in primele 6 luni de viata
B. Administrarea de formule de lapte adecvate si in concentratii corespunzatoare (pentru sugarii alimentati
artificial)
C. Diversificarea precoce a alimentatiei
D. Sesizarea cazurilor de hipogalactie materna
E. Conditii optime de ingrijire si mediu familial echilibrat
(pag. 92)
M1133015. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu criteriile de instalare a recuperarii in

malnutritia protein calorice este incorecta:
A. Normalizarea scaunelor
B. Persistenta edemelor timp de 3-4 saptamani
C. Reluarea lenta a cresterii in greutate
D. Redresarea imunologica
E. Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale
(pag. 94)
M1133016. Vaccinarea sugarilor cu malnutritie nu este contraindicata, desi se recunosc urmatoarele

modificari ale sistemului imun al acestor copii, cu o singura exceptie:
A. Cea mai sever afectata este imunitatea celulara
B. Sinteza de anticorpi dupa imunizari este normala
C. Imunitatea umorala este mai putin afectata decat cea celulara
D. Scaderea valorilor complementului
E. Afectarea imunologica este definitiva si persista dupa recuperarea nutritionala
(pag. 91)
M1133017. Urmatoarele afirmatii in legatura cu malnutritia sunt corecte cu exceptia:

A. Reprezinta o insuficienta primara de crestere
B. Este o tulburare cronica a starii de nutritie.
C. Este specifica perioadei de sugar si de copil mic
D. Se datoreaza insuficientei aportului nutritiv
E. Se caracterizeaza prin greutatea mica in raport cu varsta

(pag. 85)
M1133018. Malnutritia prin carenta aportului de glucide se intalneste in:

A. Diversificare tardiva
B. Diversificare precoce
C. Zaharare necorespunzatoare a laptelui de vaca
D. Exces de fainoase
E. Alimentarea sugarilor cu preparate de lapte delactozate
(pag. 86)
M1133019. Malnutritia poate fi determinata de urmatoarele afectiuni ale sugarului, cu o singura

exceptie:
A. Celiachia
B. Acrodermatita
C. Stenoza hipertrofica de pilor
D. Anorexia
E. Mucoviscidoza
(pag. 86)
M1133020. Metabolismul de inanitie intalnit in forme severe de malnutritie se caracterizeaza prin

urmatoarele, cu exceptia:
A. incetinirea circulatiei
B. Cresterea consumului de oxigen la tesuturi
C. Bradicardie
D. Tendinta la colaps
E. Prabusirea tolerantei digestive
(pag. 86)
M1233021. Care din urmatoarele afirmatii este valabila cu privire la imunizarea copiilor cu malnutritie:
A. malnutritia este contraindicatie absoluta
B. malnutritia nu reprezinta o contraindicatie a vaccinarilor
C. este contraindicata vaccinarea BCG
D. sunt contraindicate vaccinurile cu virusuri vii atenuate
E. este obligatorie numai vaccinarea antipneumococica
(pag. 91)
M1233022. Manifestarile carentei de vitamina C, la malnutriti, sunt:

A. distrofia firului de par, conjunctive uscate
B. fisuri angulare, depigmentari cutanate, glosita
C. gingivita, petesii
D. anemie (paloare)
E. dermatita peribucala si perianala
(pag. 90)
M1233023. Lipidele, sursa energetica importanta, se introduc initial, in tratamentul malnutritiei, ca:
A. unt
B. margarina
C. ulei vegetal
D. untura
E. sunt contraindicate
(pag. 93)
M1233024. Care din urmatoarele preparate de lapte sunt partial delactozate?

A. Lactovit
B. Similac
C. Milupa Milumil
D. Milupa HN25
E. Lactosan
(pag. 93)
M1233025. Glucidele folosite in dieta initiala la malnutriti sunt:

A. glucoza sau fructoza
B. lactoza
C. xiloza
D. zaharoza
E. glicogen
(pag. 94)
M1333026. Statusul imunologic in MPC se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:

A. scaderea numarului de limfocite < 1500/mm³
B. hiperergie tuberculinica
C. hiper-gamaglobulinemie
D. scaderea IgA-secretor
E. cresterea IgM
(pag. 91)
M1333027. In ce priveste tratamentul MPC – forma severa sunt adevarate urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. tratamentul parcurge 5 etape
B. un tratament corect poate conduce la recuperarea clinica in 6-8 saptamani
C. ratia proteica necesara recuperarii malnutritiei este de 4-5g/kg/zi
D. prima faza a terapiei cuprinde echilibrarea hidroelectrolitica si acidobazica
E. nu este necesara restrictia de lichide
(pag. 92)
M1333028. Malnutritia protein-calorica are urmatoarele consecinte asupra tubului digestiv, cu

EXCEPTIA:
A. atrofia mucoasei gastrice
B. transformarea fibroasa a pancreasului
C. hipertrofia vilozitatilor intestinale
D. marginea in perie a intestinului diminuata
E. cripte glandulare scurte
(pag. 87)
M1333029. Printre factorii favorizanti ai malnutritiei se numara:

A. greutate normala la nastere
B. hipogalactia materna
C. infectii repetate sau trenante
D. mucoviscidoza
E. conditii nefavorabile de mediu social
(pag. 86)
M1333030. Reactiile adaptative determinate de hipoinsulinism in MPC sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

A. mobilizare de acizi grasi din tesutul adipos spre ficat, unde sunt folositi ca sursa energetica
B. scaderea cortizolemiei
C. gluconeogeneza la nivel hepatic

D. scaderea utilizarii glucozei si a incorporarii aminoacizilor la nivel muscular
E. la nivel hepatic - functia de sinteza proteica este asigurata prin sacrificarea proteinelor din muschi
(pag. 87)
M1333031. Printre criteriile clinice de diagnostic ale malnutritiei se numara urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. varsta osoasa
B. starea tegumentelor
C. curba ponderala
D. frecventa respiratorie
E. troficitatea si tonusul muscular
(pag. 90)
M1533032. Urmatorii factori sunt determinanti in etiologia malnutritiei la copil, cu EXCEPTIA:

A. deficitul aportului alimentar
B. diversificarea precoce
D. carente psihosociale
E. afectiuni psihosomatice
(pag. 86)
M1533033. In etiologia malnutritiei la copil, deficitul aportului alimentar (ex alimentatione) implica
urmatorii factori cantitativi, cu EXCEPTIA:
A. hipogalactia materna
B. diversificarea tardiva (peste varsta de 6 luni)
C. carenta de glucide (distrofia laptelui de vaca prin zahararea necorespunzatoare)
D. tabuuri alimentare, religioase sau etnice
E. dificultati de alimentatie (regurgitatii cronice, varsaturi cronice)
(pag. 86)
M1533034. Urmatoarele infectii sunt factori determinanti in etiologia malnutritiei, cu EXCEPTIA:

A. bronhopneumonii
B. hemangiomatoza benigna
C. otomastoidite
D. infectii urinare cronice
E. diarei bacteriene sau parazitare
(pag. 86)
M1533035. Kwashiorkorul reprezinta:

A. malnutritia usoara (distrofia de gradul I)
B. malnutritia medie (distrofia de gradul II)
C. malnutritia severa (distrofia de gradul III) prin malnutritie protein-calorica severa
D. malnutritia severa (distrofia de gradul III) prin malnutritie proteica severa
E. hipotrofia staturo-ponderala ("failure to trive")
(pag. 86)
M1533036. Metabolismul de inanitie din malnutritie la copil se caracterizeaza prin urmatoarele, cu

EXCEPTIA:
A. scaderea consumului de oxigen
B. scaderea metabolismului bazal
C. tahicardie
D. retentia produsilor toxici de metabolism
E. scaderea si mai pronuntata a rezistentei la infectii

(pag. 86)
M1533037. In malnutritie se produc urmatoarele modificari la nivelul intestinului subtire, cu EXCEPTIA:

A. cripte glandulare scurtate, transformate chistic
B. marginea in perie este diminuata
C. atrofia vilozitatilor intestinale
D. atrofia haustrelor
E. scurtarea grosimii mucoasei jejunale si duodenale
(pag. 87)
M2233038. Kvashiorkorul tipic se datoreste prin:

A. dietei deficiente in proteine
B. excesului de fainos in dieta
C. excesului dietetic de minerale
D. deficitului de acizi grasi polinesaturati in dieta
E. deficitului dietetic de vitamine de grup B
(pag. 87)
M2233039. Care dintre urmatoarele semne si simptome NU fac parte din tabloul clinic al malnutritiei
proteice severe forma cronica:
A. edeme palpebrale pe dosul piciorului si al manii
B. hepatomegalie
C. convulsii
D. zone de hipo sau hiperpigmentare tegumentara
E. diaree
(pag. 88)
M2233040. Malnutritia severa a copilului se trateaza:

A. la domiciliu
B. in spitale de copii
C. in institutiile de ocrotire a copilului
D. in centrele de diagnostic si tratament (policlinici)
E. in sectiile de nou-nascuti
(pag. 93)
M2233041. In malnutritia gradul II sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia:

A. IP=0,75-0,6
B. tegumente palide
C. talie mica
D. rezistenta scazuta la infectii
E. prognostic favorabil
(pag. 89)
M2233042. Jumatate dintre starile de malnutritie ale copilului se instaleaza:

A. in primele 6 luni de viata
B. intre 6 luni si 1 an
C. intre 1si 3 ani
D. intre 3 si 6 ani
E. dupa 6 ani
(pag. 85)
M2233043. Distrofia laptelui de vaca este cauzata de:

A. deshidratare
B. carenta de glucide
C. carenta de proteine
D. diaree
E. varsaturi
(pag. 89)
M2233044. Ce reprezinta indicele ponderal?

A. raportul dintre inaltimea reala si greutatea reala
B. raportul dintre greutatea reala si inaltimea corespunzatoare virstei
C. raportul dintre greutatea reala si greutatea ideala
D. raportul dintre inaltimea reala si greutatea corespunzatoare virstei
E. raportul dintre greutatea ideala si greutatea reala
(pag. 88)
M2233045. Ce reprezinta indicele statural?

A. raportul dintre inaltimea reala si greutatea corespunzatoare taliei
B. raportul dintre greutatea reala si inaltimea corespunzatoare virstei
C. raportul dintre inaltimea reala si inaltimea corespunzatoare virstei
D. raportul dintre inaltimea reala si greutatea corespunzatoare virstei
E. raportul dintre inaltimea reala si greutatea reala
(pag. 88)
M2233046. Ce reprezinta indicele nutritional?

A. raportul dintre greutatea reala si inaltimea corespunzatoare virstei
B. raportul dintre inaltimea reala si inaltimea corespunzatoare virstei
C. raportul dintre greutatea reala si greutatea corespunzatoare virstei
D. raportul dintre greutatea reala si greutatea corespunzatoare taliei
E. raportul dintre greutatea ideala si greutatea reala
(pag. 88)
M2233047. In legatura cu pliul cutanat tricipital sunt corecte urmatoarele afirmatii cu exceptia:
A. evalueaza compartimentul grasos al organismului
B. necesita un instrument de masurare special (subler special)
C. in practica este inlocuit prin masurarea pliului cutanat lateroabdominal
D. este cu atit mai diminuat cu cit malnutritia este mai severa
E. se coreleaza invers proportional cu indicele ponderal
(pag. 88)
M2233048. In legatura cu perimetrul brat mediu sunt valabile urmatoarele afirmatii cu exceptia:
A. apreciaza rezervele de grasime si masa musculara
B. se masoara la jumatatea distantei dintre acromion si olecran
C. folosit mai ales la nou nascuti
D. valoarea sub 13 cm este patologica
E. se coreleaza bine cu indicele ponderal si perimetrul cranian
(pag. 88)
M2233049. In malnutritia proteincalorica de gradul III se descriu urmatoarele aspecte clinice cu

exceptia:
A. facies triunghiular, senil, voltaierian
B. abdomen destins de volum
C. hipotermie
D. indice ponderal 0,75-0,6
E. diaree
(pag. 89)
M2233050. In malnutritia proteincalorica de gradul III se descriu urmatoarele aspecte clinice cu

exceptia:
A. deficit ponderal peste 40%
B. talie mica
C. tesut adipos absent pe trunchi, membre si fata
D. rezistenta la infectii prabusita
(pag. 89)
M2233051. In malnutritia proteincalorica de gradul II se descriu urmatoarele aspecte clinice cu

exceptia:
A. deficit ponderal de 25-40%
B. pliu cutanat abdominal de 0,5 cm
C. toleranta digestiva scazuta
D. rezistenta la infectii scazuta
E. talie scazuta
(pag. 89)
M2233052. In malnutritia proteincalorica de gradul I se descriu urmatoarele aspecte clinice cu exceptia:

A. indice ponderal 0,90-0,76
B. indice nutritional 0,90-0,81
C. toleranta digestiva normala sau usor scazuta
D. prognostic bun
E. activitate motorie si neuropsihica diminuata
(pag. 89)
M2233053. In malnutritia proteincalorica de gradul II se descriu urmatoarele aspecte clinice cu

exceptia:
A. deficit ponderal 25-40%
B. talie normala
C. curba ponderala descendenta in trepte
D. rezistenta la infectii scazuta
E. prognostic rezervat
(pag. 89)
M2233054. Care dintre urmatoarele preparate reprezinta formule de lapte praf partial adaptat ?
A. Milumil
B. Morinaga
C. Humana H
D. Lactosan
E. Humana 1
(pag. 92)
M2233055. La sugarul sanatos necesarul proteic zilnic este de:

A. 1 g/kg
B. 1,5 g/kg
C. 2 g/kg
D. 2,5 g/kg
E. 3 g/kg
(pag. 92)
M2233056. Din valoarea calorica totala a unei diete normale proteinele trebuie sa asigure:
A. 8-10%
B. 20%
C. 30%
D. 40%
E. 50%
(pag. 92)
M2233057. Din valoarea calorica totala a unei diete normale lipidele trebuie sa asigure:
A. 20%
B. 30%
C. 40%
D. 50%
E. 60%
(pag. 92)
M2233058. Din valoarea calorica totala a unei diete normale glucidele trebuie sa asigure:
A. 32%
B. 42%
C. 52%
D. 62%
E. 72%
(pag. 92)
M2233059. Care este ratia proteica necesara recuperarii malnutritiei?

A. 2-3 g/kgc/zi
B. 4-5 g/kgc/zi
C. 6-7 g/kgc/zi
D. 7-8 g/kgc/zi
E. 9-10 g/kgc/zi
(pag. 92)
M2233060. Care este ratia optima intre aportul proteic si cel caloric?
A. 25-30 kcal pt 1 g proteina
B. 35-40 kcal pt 1 g proteina
C. 25-30 kcal pt 2 g proteina
D. 35-40 kcal pt 2 g proteina
E. 45-60 kcal pt 2 g proteina
(pag. 92)
M2233061. Dupa cat timp de terapie dietetica se recupereaza toleranta la lactoza la copilul cu
malnutritie severa ?
A. 1-2 saptamani
B. cateva zile
C. cateva saptamani - 4 luni
D. 8 - 10 luni
E. 1-2 ani
(pag. 93)
M2233062. Malabsorbtia dizaharidelor din malnutritia severa este cauzata de:

A. atrofia vilozitara intestinala
B. accelerarea tranzitului intestinal
C. hipoinsulinism
D. reducerea secretiei amilazei pancreatice
E. cresterea cortizolemiei
(pag. 93)
M2233063. Ce cantitate de glucoza se recomanda in terapia dietetica a malnutritiei proteincalorice:

A. 1-2 g/kgc/zi
B. 5-6 g/kgc/zi
C. 7-8g /kgc/zi
D. 10-15g/kgc/zi
E. 20 g/kgc/zi
(pag. 93)
M2233064. Cum se apreciaza necesarul caloric pentru recuperarea malnutritiei:

A. kcal/kgc/zi=120xGreutatea taliei/Greutatea actuala
B. kcal/kgc/zi=80xGreutatea taliei/Greutatea actuala
C. kcal/kgc/zi=Greutatea taliei/Greutatea actuala
D. kcal/kgc/zi=120xGreutatea taliei/Greutatea ideala
E. kcal/kgc/zi=120xGreutatea taliei/Talia actuala
(pag. 93)
M2233065. Care este ratia proteica recomandata in terapia malnutritiei copilului?

A. 1 g/kgc/zi
B. 2 g/kgc/zi
C. 3 g/kgc/zi
D. 4 g/kgc/zi
E. 5 g/kgc/zi
(pag. 93)
M2233066. Care este ratia lipidica recomandata in terapia malnutritiei copilului?

A. 3,5 g/kgc/zi
B. 4,5 g/kgc/zi
C. 7,5 g/kgc/zi
D. 8,5 g/kgc/zi
E. 9,5 g/kgc/zi
(pag. 93)
M2233067. Care este ratia de glucide necesara in malnutritia calorica?

A. 12,3 g/kgc/zi
B. 15 g/kgc/zi
C. 18,3 g/kgc/zi
D. 21 g/kgc/zi
E. 22,3 g/kgc/zi
(pag. 93)
M2233068. In dieta controlata din malnutritie sunt adevarate urmatoarele:

A. glucoza asigura un necesar caloric de 15-20 kcal pt 1 gram de proteina
B. glucoza asigura un necesar caloric de 35-40 kcal pt 1 gram de proteina
C. glucoza asigura un necesar caloric de 45-50 kcal pt 1 gram de proteina
D. glucoza asigura un necesar caloric de 55-60 kcal pt 1 gram de proteina

E. glucoza asigura un necesar caloric de 65-70 kcal pt 1 gram de proteina
(pag. 94)
M2233069. Care din urmatoarele preparate sunt solutii de lipide pentru administrare parenterala?
A. Lipofundin
B. Aminovenos
C. Aminosteril
D. Aspatofort
E. Solutie Ringer
(pag. 94)
M2333070. Infectiile repetate sau trenante actioneaza sinergic cu deficitul alimentar prin urmatorii
factori:
A. inapetenta
B. pierderi digestive
C. catabolism crescut
D. tulburari ale metabolismului intermediar
E. toate de mai sus
(pag. 86)
M2333071. Alte modificari clinice intalnite in malnutritie sunt:

A. hipotermia si bradicardia
B. reactia paradoxala la foame
C. reactia paradoxala alimentara
D. sensibilitatea la post
E. toate de mai sus
(pag. 91)
M2333072. Printre factorii determinant! ai malnutritiei se enumera:

A. realimentari repetate si diete restrictive
B. carente de glucide
D. hospitalism
E. toate de mai sus
(pag. 86)
M2333073. In malnutritia protein-calorica apar urmatoarele modificari:

A. scurtarea grosimii mucoasei jejunale si duodenale
B. hiperclorhidrie gastrica
C. cresterea secretiei pancreatice
D. cresterea corpilor Malpighi din splina
E. scaderea autofagiei musculare
(pag. 87)
M2533074. Malnutritia proteincalorica severa se mai numeste si:

A. hipotrofie
B. marasm, atrepsie
C. kwashiorkor
D. kwashiorkor marasmic
E. distrofie grad II
(pag. 86)
M2533075. Forma acuta a malnutritiei proteice severe se numeste:

A. kwashiorkor
B. kwashiorkor marasmic
C. distrofie grad II
D. atrepsie
E. hipotrofie
(pag. 86)
M2533076. Forma cronica a malnutritiei proteice severe se numeste:

A. kwashiorkor
B. kwashiorkor marasmic
C. distrofie grad II
D. atrepsie
E. hipotrofie
(pag. 86)
M2533077. Indicele nutritional in malnutritia de grad I este:

A. peste 0,89
B. 0,89 – 0,81
C. 0,80 – 0,71
D. 0,70 – 0,61
E. sub 0,61
(pag. 88)
M2533078. Indicele nutritional in malnutritia de grad II este:

A. peste 0,89
B. 0,89 – 0,81
C. 0,80 – 0,71
D. 0,70 – 0,61
E. sub 0,61
(pag. 88)
M2533079. Care este cel mai utilizat criteriu antropometric in tara noastra pentru evaluarea
malnutritiei?
A. indicele statural
B. indicele nutritional
C. pliul cutanat tricipital
D. indicele ponderal
E. perimetrul brat mediu
(pag. 88)
M2533080. Care din urmatoarele modificari clinice este nespecifica pentru malnutritie?
A. bradicardia
B. hipotermia
C. reactia paradoxala la foame
D. reactia paradoxala alimentara
E. paloarea
(pag. 91)
M2533081. Recuperarea nutritionala in malnutritie duce la normalizarea histochimica a mucoasei

intestinale intr-un interval de:
A. 2-3 zile
B. 2-3 saptamani
C. 25-30 de zile
D. 3-4 luni
E. 6-12 luni
(pag. 94)
M2533082. Tratamentul formelor usoare si medii de malnutritie necesita suplimentarea zilnica a ratiei
calorice cu:
A. 2-3 kcal/kgc
B. 20-30 kcal/kgc
C. 200 – 300 kcal/kgc
D. 2000 – 3000 kcal/kgc
E. 50-60 kcal/kgc
(pag. 92)
M2533083. In malnutritia proteica de gradul I indicele ponderal este:

A. peste 0,9
B. 0,9-0,8
C. 0,89-0,76
D. 0,76-0,5
E. sub 0,5
(pag. 88)
M2533084. Metabolismul de inanitie in malnutritie este caracterizat prin urmatoarele, cu exceptia:

B. cresterea tolerantei digestive
C. tendinta la colaps
E. incetinirea circulatiei
(pag. 86)
M2533085. Urmatorii sunt factori determinanti in malnutritie, cu exceptia:

B. varsta mica de debut
D. carente pshiho-sociale
(pag. 86)
M2533086. Care este stimulul principal in patogenia malnutritiei protein-calorice?

A. mobilizarea de acizi grasi
B. scaderea utilizarii musculare a glucozei
C. hipoglicemia si scaderea aminoacizilor in ser
D. scaderea incorporarii aminoacizilor in muschi
E. gluconeogeneza
(pag. 87)
M2633087. Ce valoare a indicelui ponderal (IP) arata malnutritia protein calorica (MPC) gr I
A. IP:0,89-0,70
B. IP:0,89-0,75
C. IP:0,90-0,68
D. IP:1,0-1-1
E. IP:0,99-0,89
(pag. 88)
M2633088. Ce element clinic nu caracterizeaza MPC gr I

A. Talie normala
B. Pliu cutanat abdominal mai mic de 1,5 cm
C. Hipotonie musculara
D. Curba ponderala stationara
E. Deficit ponderal mai mic de 25 %
(pag. 89)
M2633089. Scaderea rezistentei la infectii in malnutritie se caracterizeaza prin urmatoarele exceptind:

A. Scaderea numarului de limfocite (mai mic de 1500/mm3)
B. Receptivitate crescuta la infectii
C. Iga crescuta
D. Reactivitate prabusita la infectii (oinfectii grave fara febra)
E. Hipergamaglobulinemie
(pag. 91)
M2633090. Vaccinarea in malnutritie:

A. Este contraindicata timp de 1 luna dupa depistarea bolii
B. Nu prezinta contraindicatie deoarece sinteza anticorpilor dupa imunizare este normala
C. Este contraindicata pana la normalizare numarului de limfocite
D. Deoarece se noteaza scaderea complementului mai ales a fractiei C3 se indica la normalizarea acestuia
E. Este indicata numai in malnutritia gr I
(pag. 91)
M2633091. Procesele de autofagie in malnutritia protein calorica severa sunt caracterizate de

urmatoarele cu exceptia:
A. Prabusirea tolerantei digestive
B. Retentia produsilor toxici de metabolism
C. Aparitia bradicardiei
D. Cresterea consumului de oxigen si a metabolismului bazal
E. Scadrea pronuntata a rezistentei la infectii
(pag. 86)
M2633092. Printre masurile profilactice pentru reducerea incidentei malnutritiei nu se numara:

A. Alimentatia naturala
B. Respectarea calendarului imunizarii si tratarea corecta a infectiilor
C. Alimentatie artificiala corecta cu lapte praf adaptat sau partial adaptat si diversificare corecta
D. Profilaxia rahitismului si a anemiei
E. Asanarea conditiilor necorespunzatoare de mediu si sociale
(pag. 92)
M2633093. In malnutritie tesutul adipos dispare treptat .Care este ordinea de disparitie a tesutului
adipos
A. Torace si abdomen, membre,fata
B. Fata, torace,membre,abdomen
C. Membre,fata, abdomen
D. Torace, fata, membre
E. Uniform pe tot corpul
(pag. 89)
M2633094. Aprecierea tolerantei digestive in malnutritie se realizeaza dupa:

A. Varsta
B. Greutate
C. Numarul scaunelor / zi
D. Apetit
E. Varsta si greutate
(pag. 91)
M2633095. Daca curba ponderala este descendenta in trepte este vorba despre un sindrom de
malnutritie de:
A. Gradul I.
B. Gradul II.
C. Gradul III.
D. Gradul IV.
E. Sugar eutrofic
(pag. 89)
M2633096. In malnutritie procesele de crestere si dezvoltare sunt caracterizate prin urmatoarele cu

exceptia:
A. Diminuarea apoi incetarea multiplicarii celulare
B. Incetinirea cresterii scheletice
C. Diminuarea tesutului adipos
D. Inrzierea maturizatiei osoase
E. Cresterea masei musculare
(pag. 87)
M2633097. In tratamentul starilor de malabsorbtie sunt necesare preparate dietetice partial degresate .
De ce
A. Fiindca nevoile de proteine sunt crescute
B. Fiindca scade lipaza pancreatica prin depletia enzimatica
C. Fiindca se diminua suprafata de absorbtie prin atrofie vilozitara
D. Fiindca necesitatea de calorii este peste 200 kcal/kg/zi
E. Fiindca sunt concentratii inadecvate de acizi biliari necesar solubilizarii si absorbtiei lipidelor
(pag. 000)
M2833098. Imunitatea mediata celular in MPC este ilustrata de urmatoarele, cu exceptia:

A. Hipogamaglobulinemie secundara cresterii activitatii celulelor T supresor
B. Limfocite < 1500 / mm3
C. Scaderea limfocitelor T
D. Scaderea Interferonului
E. Lipsa de raspuns la testul de transformare blastica cu Antigene specifice
(pag. 91)
M2933099. Care dintre următoarele valori ale principiilor nutritive şi de calorii necesare pentru
recuperarea malnutriţiei sunt apreciate de Suskie ca fiind "formula dietetică ideală"?
A. Necesar de calorii: 175 - 200 kcal/kg/zi
B. Necesar de proteine: 1- 2 g/kg/zi
C. Necesar de lipide: 4 - 6 g/kg/zi
D. Necesar de glucide: 8 - 10 g/kg/zi
E. Necesar de Na: 0,5 mEq/zi
M1133100. Marcati termenii preluati de OMS care denumesc malnutritii severe:

A. Marasm
B. Atrepsie
C. Kwashiorkor
D. Hipotrofia
E. Distrofia grd. II
(pag. 85)
M1133101. Care dintre urmatoarele procese sunt considerate stimulul principal al alterarilor
metabolice determinate de carenta severa in calorii si proteine din malnutritia protein-calorica (MPC):
A. Hipoglicemie
B. Scaderea aminoacizilor din ser
C. Hipoinsulinismul
D. Reducerea lipogenezei
E. Cresterea cortizolemiei
(pag. 87)
M1133102. Urmatorii parametri caracterizeaza MPC gr. III (malnutritia protein calorica gr. III), cu
EXCEPTIA:
A. Indice ponderal 0,63 (deficit ponderal <= 40%)
B. Tesutul adipos aproape disparut pe torace si abdomen, redus pe membre
C. Rezistenta la infectii prabusita
D. Toleranta digestiva compromisa
E. Talie pastrata corespunzator varstei
(pag. 89)
M1133103. Urmatoarele afirmatii despre malabsorbtia lipidelor in MPC sunt corecte, cu EXCEPTIA:
A. Toleranta "cu prag" pentru trigliceride
B. Diminuarea suprafetei de absorbtie prin atrofie vilozitara
C. Diminuarea sau absenta lipazei pancreatice explica malabsorbtia trigliceridelor cu lant mediu (MCT)
D. Concentratii inadecvate de acizi biliari
E. Trigliceridele cu lant mediu sunt indicate in MPC cu steatoree
(pag. 93)
M1133104. Urmatoarele criterii de urmarire a recuperarii nutritionale sunt valabile, cu EXCEPTIA:

A. Normalizarea scaunelor
B. Cresterea ponderala apare cel tarziu la 3 saptamani de la normalizarea tranzitului si atingerea ratiei
proteincalorice optime
C. Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale apare dupa 6 luni
D. Redresarea imunitara apare dupa 2 luni
E. Scaderea initiala in greutate este cauzata de refacerea echilibrului hidroelectrolitic cu disparitia edemelor
(pag. 94)
M1133105. Care din urmatoarele nu constituie semne de malnutritie protein-calorica (MPC) la sugar si
copil:
A. Edemele hipoproteinemice
B. Deficitul ponderal
C. incetinirea sau oprirea cresterii staturale
D. Hepatomegalia
E. Topirea tesutului adipos subcutanat
(pag. 89, 90)
M1133106. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la insuficienta de crestere secundara (malnutritia)
nu sunt adevarate:
A. Apare ca urmare a unui aport alimentar insuficient cantitativ si/sau calitativ
B. Frecvent se asociaza cu greutate mica la nastere
C. Apare la sugarii care au prezentat infectii fetale (toxoplasmoza, lues)
D. Se datoreaza deprivarii materne
E. Apare la sugarii si copiii care nu sunt ingrijuti corect
(pag. 85)
M1133107. Care sunt factorii favorizanti pentru aparitia malnutritiei:

A. Deficitul de aport alimentar
B. Infectiile repetate sau trenante enterale sau parenterale
C. Greutatea mica la nastere
D. Varsta mica de debut
E. Conditiile nefavorabile de mediu social (venit scazut, familii dezorganizate, etc.)
(pag. 86)
M1133108. Formula dietetica ideala pentru recuperarea malnutritiei este:

A. Calorii 175-200 kcal/kg/zi
B. Proteine 1,5-2 g/kg/zi
C. Lipide 9,5 g/kg/zi
D. Glucide 18,3 g/kg/zi
E. Sodiu 2,5 mmol/kg/zi
(pag. 93)
M1133109. Criteriile functionale definitorii pentru malnutritia protein-calorica sunt:

A. Toleranta digestiva
B. Reactivitatea imunologica
C. Reactia paradoxala la foame
D. Hipotermia si bradicardia
E. Dezvoltarea neuropsihica
(pag. 91)
M1133110. Malnutritia protein-calorica gradul II se caracterizeaza prin:

A. Indice ponderal 0,75-0,60
B. Talie normala
C. Tegumente normal colorate
D. Pliu cutanat abdominal 0,5
E. Rezistenta la infectii usor scazuta
(pag. 89)
M1133111. Malnutritia protein-calorica gradul I se caracterizeaza prin:

A. Indice ponderal 0,70
B. Curba ponderala stationara
C. Tegumente palide
D. Aspect de sugar slab
E. Toleranta digestiva normala sau usor scazuta
(pag. 89)
M1133112. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul malnutritiei protein-calorice sunt
adevarate:
A. Ratia proteica necesara recuperarii malnutritiei este de 1,5-2g/kg/zi

B. in dietele recuperatoare se recomanda folosirea proteinelor cu valoare biologica inalta (lapte, carne)
C. Toleranta la lactoza se castiga dupa cateva saptamani pana la 3-4 luni de la inceputul dietei
D. Necesarul de calorii este de 120-150 kcal/kg/zi
E. Preparatele dietetice administrate pe cale orala trebuie sa nu contina lactoza, iar lipidele sa fie sub forma
de trigliceride cu lanturi medii
(pag. 92, 93, 94)
M1133113. Principalele modificari endocrine caracteristice metabolismului de inanitie din malnutritia

protein calorica severa sunt urmatoarele:
A. Hiperparatiroidism reactiv
B. Secretia crescuta de adrenalina
C. Hipoinsulinism
D. Hipotiroidism
E. Secretie crescuta de cortizol
(pag. 87)
M1133114. Infectiile trenante si recidivante determina malnutritie, actionand sinergic cu deficitul

alimentar, prin urmatorii factori:
A. Inapetenta
B. Pierderi digestive
C. Catabolism crescut in boli febrile
D. Tulburari circulatorii periferice
E. Tulburari ale metabolismului intermediar
(pag. 86)
M1133115. Malnutritie gr.III se caracterizeaza prin:

A. Indice ponderal sub 0,60
B. Deficit ponderal peste 40%
C. Talie normala
D. Toleranta digestiva mult redusa
E. Rezistenta la infectii prabusita
(pag. 89)
M1133116. Malnutritia survenita in primele 6 luni de viata poate determina:

A. Sensibilitatea crescuta la infectii
B. Anemie nutritionala
C. Varsaturi cronice
D. Rahitism carential
E. Celiachie
(pag. 85)
M1133117. Malnutritia reprezinta:

A. Tulburare cronica a starii de nutritie
B. Insuficienta de crestere de cauza exogena
C. Aport alimentar insuficient
D. Cauza de malformatii digestive
E. Prima cauza de morbiditate in tarile subdezvoltate
(pag. 85)
M1133118. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu starea de malnutritie a sugarului sunt
corecte:
A. Se instaleaza cel mai frecvent dupa varsta de 1 1/2 ani
B. Instalata la varsta mica produce handicapuri psihice permanente

C. Reprezinta insuficienta primara a cresterii
D. Este consecinta unui aport alimentar insuficient cantitativ
E. Aportul alimentar calitativ este in general corect
(pag. 85)
M1133119. Urmatorii sunt factori etiologici ai malnutritiei, cu exceptia:

A. Alimentarea sugarilor cu preparate de lapte delactozate
B. Hipogalactia materna
C. Diversificarea tardiva si incorecta
D. Diete restrictive
E. Alimentarea sugarilor cu preparate de lapte hipoalergenice
(pag. 86)
M1133120. In etiologia malnutritiei prin deficit alimentar de ordin cantitativ se intalnesc urmatoarele:
A. Hipogalactie materna
B. Concentratii de lapte necorespunzatoare
C. Exces de proteine animale in alimentatie
D. Realimentari repetate dupa diarei recidivante
E. Alimentarea exclusiva a sugarului cu lapte de soia
(pag. 38, 86)
M1133121. Deficitul cantitativ al aportului alimentar in etiologia malnutritiei se intalneste in

urmatoarele situatii:
A. Diete restrictive
B. Varsaturi cronice
C. Anomalii morfologice ale cavitatii bucale
D. Diversificare precoce
E. Alimentarea sugarului cu lapte delactozat
(pag. 86)
M1133122. Malnutritia prin deficitul aportului alimentar calitativ include:

A. Exces de fainoase in alimentatie
B. Zaharare necorespunzatoare a laptelui de vaca
C. Folosire exclusiva de proteine vegetale
D. Varsaturi cronice
E. Dificultati de alimentatie prin malformatii ale cavitatii bucale
(pag. 86)
M1133123. Urmatoarele afectiuni pot constituti factori determinanti ai malnutritiei:

A. Intoleranta congenitala sau dobandita la dizaharide
B. Tulburari de deglutitie din paraliziile cerebrale
C. Trompocitopenii imune
D. Convulsii febrile recurente
E. Despicaturile labio-palatine
(pag. 86)
M1133124. Urmatoarele sunt factori determinanti ai malnutritiei la sugar:

A. Malformatii digestive cu varsaturi cronice
B. Deficitul alimentar cantitativ
C. Deficitul alimentar calitativ
D. Infectii repetate
E. Carenta alimentara la calciu

(pag. 86)
M1133125. Stadializarea malnutritiei adoptata de OMS include:

A. Malnutritia usoara
B. Malnutritia persistenta
C. Malnutritia medie
D. Malnutritia protein calorica
E. Malnutritia severa prin deficit de glucide
(pag. 86)
M1133126. Clasificarea malnutritiei acceptata de OMS recunoaste urmatoarele entitati:

A. Malnutritia usoara (distrofia gr.I)
B. Malnutritia medie (distrofia gr.II)
C. Malnutritia severa reversibila
D. Malnutritia persistenta
E. Malnutritia protein calorica, forma severa
(pag. 86)
M1133127. Stadializarea OMS a malnutritiei severe include:

A. Malnutritia protein calorica
B. Malnutritia proteica forma acuta
C. Malnutritia proteica forma cronica
D. Malnutritia prin carenta de glucide
E. Malnutritia prin carenta de vitamine
(pag. 86)
M1133128. Formele severe de malnutritie au urmatoarele consecinte:

A. Scaderea metabolismului bazal
B. Tahicardie
C. Scaderea rezervelor intracelulare de apa
D. Scaderea productiei de acizi biliari
E. Cresterea consumului de oxigen
(pag. 86)

A. Retentia intracelulara a apei
B. Scaderea tolerantei digestive
C. Retentia de sare intravascular
D. Scaderea capacitatii de aparare la infectii
E. Scaderea capacitatii de sinteza a proteinelor
(pag. 86)
M1233130. Care dintre urmatoarele trasaturi definesc insuficienta primara de crestere (hipotrofia
staturo-ponderala):
A. aport alimentar insuficient cantitativ/calitativ
B. cauze organice (malformatii)
C. boli conditionate genetic (cromozomiale, metabolice)
D. infectii fetale (toxoplasmoza, lues)
E. infectii cronice.
(pag. 85)
M1233131. Care dintre urmatorii factori sunt determinanti in etiologia malnutritiei:

B. deprivarea materna
C. diabetul matern
D. alimentatia carentata selectiv in fainoase
E. boli organice ca stenoza hipertrofica de pilor
(pag. 86)
M1233132. Infectiile incriminate ca factori etiologici ai malnutritiei sunt:

A. diarei bacteriene sau parazitare
B. infectii urinare cronice
C. angina streptococica
D. mononucleoza infectioasa
E. boli virale eruptive ca: rubeola,rujeola, varicela
(pag. 86)
M1233133. Consecintele malnutritiei protein-calorice asupra pancreasului sunt:

A. hipoinsulinism
B. scaderea secretiei de amilaza, lipaza, tripsina
C. transformarea fibroasa interstitiala si vacuolizare cu lipide in celulele glandulare
D. leziuni inflamatorii de pancreatita
E. hipertrofia pancreasului
(pag. 87)
M1233134. Tabloul clinic al malnutritiei proteice este dominat de:

A. edeme hipoproteice
B. hepatomegalie
C. constipatie rebela
D. modificari ale starii generale: apatie, indispozitie, facies suferind
E. susceptibilitate crescuta la infectii
(pag. 88)
M1233135. Malnutritia protein-calorica severa are urmatoarele consecinte asupra tubului digestiv:
B. atrofia vilozitatilor intestinale
C. stenoza hipertrofica de pilor
D. volvulus gastric incomplet
E. incetinirea tranzitului intestinal
(pag. 87)
M1233136. Care dintre urmatoarele tulburari caracterizeaza metabolismul de infometare la malnutriti:

C. febra
D. insuficienta circulatorie
E. hiperuricemie
(pag. 89)
M1233137. Criteriile de urmarire a recuperarii nutritionale la malnutriti sunt:

A. normalizarea aspectului scaunelor
B. curba ponderala se reia lent
C. redresare imunitara
D. normalizarea histochimica a mucoasei intestinale

E. retentie hidrosalina
(pag. 94)
M1233138. Etiologia anemiei la malnutriti cuprinde:

A. carenta de fier
B. carenta de acid folic
C. microhemoragii intestinale
D. scaderea eritropoetinei
E. deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
(pag. 91)
M1333139. Forma acuta a malnutritiei proteice se caracterizeaza prin:

A. frecventa la copii alimentati natural pana la 6-8 luni
B. determinata de o dieta cu aport proteic normal dar deficienta caloric
C. statura normala
D. scaderea aminoacizilor plasmatici
E. infiltrare grasa hepatica in conditiile unei infectii intercurente
(pag. 87)
M1333140. MPC gr.II se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:

A. curba ponderala descendenta "in trepte”
B. IP=0,90 - 0,76
C. piele zbarcita, cenusie "prea larga”
D. toleranta digestiva scazuta, apetit scazut
E. hipotermie
(pag. 89)
M1333141. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre MPC gr.III:

A. deficit ponderal >40%
B. tegumente normal colorate
C. rezistenta la infectii prabusita
D. curba ponderala descendenta continuu
(pag. 89)
M1333142. Printre modificarile clinice ale malnutritiei se numara:

A. hipertermia
B. reactia paradoxala la foame
C. tahicardia
D. reactia paradoxala alimentara
E. hiperglicemie
(pag. 91)
M1333143. Criteriile de urmarire a recuperarii nutrtionale sunt urmatoarele:

B. redresare imunitara dupa 60 zile de la initierea terapiei dietetice
C. curba ponderala se reia lent dupa 2-3 saptamani de la refacerea tolerantei digestive
D. normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 10 luni
E. redresare imunitara dupa 25-30 zile de la initierea terapiei dietetice
(pag. 94)
M1333144. Factorii determinanti ai malnutritiei sunt urmatorii, cu EXCEPTIA:

A. celiakia
C. greutatea mica la nastere
D. diversificarea alimentatiei tardiv peste varsta de 6 luni
E. distrofia edematoasa prin exces de fainoase
(pag. 86)
M1333145. Perturbarile metabolice din malnutritia protein-calorica se rasfrang asupra urmatoarelor

functii si sisteme:
A. proceselor de crestere si dezvoltare
B. tesutului limfatic
C. aparatului respirator
D. tubului digestiv
E. aparatului uro-genital
(pag. 87)
M1333146. Malnutritia se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA:

A. aport alimentar insuficient cantitativ / calitativ
B. infectii fetale (toxoplamoza, lues)
C. frecvent asociata cu greutate normala la nastere
D. deprivare materna
E. frecvent asociata cu greutate mica la nastere
(pag. 85)
M1433147. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la malnutritia copilului sunt adevarate:
A. Este prima cauza de mortalitate si morbiditate la copil in tarile subdezvoltate
B. Aproximativ jumatate din starile de malnutritie se instaleaza in primele 6 luni de viata
C. Instalata precoce si prelungita creaza handicapuri psihice permanente
D. Favorizeaza o sensibilitate crescuta la infectii
E. Se instaleaza frecvent la varsta scolara
(pag. 85)
M1433148. Care dintre urmatoarele date sunt definitorii pentru malnutritia copilului:
A. Este specifica perioadei de sugar si copil mic
B. Este o tulburare acuta a starii de nutritie
C. Se datoreaza exclusiv insuficientei aportului caloric
D. Nu se asociaza cu rahitismul si anemia nutritionala
E. Se caracterizeaza printr-o greutate mica in raport cu varsta
(pag. 85)
M1433149. Care dintre urmatorii factori sunt determinanti in etiologia malnutritiei copilului:
A. Infectiile cronice
B. Greutatea mica la nastere
C. Deprivarea materna
D. Aportul alimentar insuficient calitativ/cantitativ
E. Infectiile fetale (toxoplasmoza, luesul)
(pag. 85)
M1433150. Care dintre urmatoarele situatii conduc la malnutritia copilului:

A. Diversificarea tardiva
B. Realimentarile repetate si dietele restrictive
C. Hipogalactia materna
D. Alimentatia naturala
E. Zahararea 5% a laptelui de vaca
(pag. 86)
M1433151. Prin care dintre urmatoarele modificari se caracterizeaza metabolismul de inanitie in

malnutritia copilului:
A. Bradicardie
B. Cresterea consumului de oxigen
C. Prabusirea tolerantei digestive
D. Scaderea rezistentei la infectii
E. Cresterea metabolismului bazal
(pag. 86)
M1433152. In malnutritia copilului la nivelul tubului digestiv se produc modificari morfo-functionale cu

EXCEPTIA:
A. Atrofiei mucoasei gastrice
B. Hiperplaziei mucoasei gastrice
C. Atrofiei vilozitatilor intestinale
D. Cresterii activitatii dizaharidazelor
E. Cresterii secretiei pancreatice de amilaza, lipaza si tripsina
(pag. 87)
M1433153. Care dintre urmatoarele variante reprezinta elemente dominante ale tabloului clinic din
malnutritia proteica cronica a copilului:
A. Hepatomegalia
B. Edemele hipoproteice
C. Cresterea diurezei
D. Accelerarea tranzitului intestinal
E. Cresterea rezistentei la infectii
(pag. 88)
M1433154. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la malnutritia protein calorica gr.II la
copil sunt false:
A. Indicele ponderal este 0,90-0,76
B. Deficitul ponderal este 25-40%
C. Tegumentele sunt palide
D. Curba ponderala este stationara
E. Prognosticul este rezervat
(pag. 89)
M1433155. Care dintre urmatoarele variante caracterizeaza statusul imunologic al copilului cu

malnutritie protein-calorica gr.III:
A. Hipogamaglobulinemia
B. Scaderea numarului de limfocite T
C. Scaderea Ig A
D. Scaderea Ig G
E. Cresterea fractiunii C3 a complementului
(pag. 91)
M1433156. Precizati care dintre variantele de mai jos sunt masuri profilactice ale malnutritiei la copil:
A. Alimentatia precoce cu lapte de vaca
B. Zahararea corespunzatoare a laptelui de vaca
C. Alimentatia naturala timp de 2 ani

D. Tratarea corecta a infectiilor
E. Ameliorarea conditiilor sociale si de mediu
(pag. 92)
M1433157. Care dintre urmatoarele masuri se aplica in tratamentul malnutritiei protein-calorice gr.II
datorat hipogalactiei materne in primele 6 luni de viata:
A. Initierea alimentatiei mixte cu preparate de lapte praf adaptat sau partial adaptat
B. Initierea alimentatiei artificiale cu lapte de vaca
C. Reglarea orarului meselor
D. Administrarea ca prim aliment de diversificare a supei de zarzavat
E. Reglarea tehnicii alimentatiei
(pag. 92)
M1433158. Care dintre urmatoarele masuri se aplica in tratamentul formelor severe de malnutritie
protein-calorica la copil:
A. Echilibrarea hidro-electrolitica si acido-bazica
B. Tratamentul complicatiilor infectioase
C. Aport proteic de 10 g/kgc/zi
D. Restrictionarea aportului de lichide
E. Zahararea 3% a alimentelor
(pag. 92)
M1433159. In malnutritia protein-calorica la copil, prin care dintre urmatoarele mecanisme este
explicata malabsorbtia lipidelor:
A. Scaderea lipazei pancreatice
B. Diminuarea suprafetei de absorbtie
C. Exacerbarea florei microbiene endoluminale
D. Concentratiile inadecvate de acizi biliari
E. Hipertrofierea vilozitatilor intestinale
(pag. 93)
M1433160. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul recuperator al malnutritiei

protein-calorice severe la copil sunt adevarate:
A. Se initiaza cat mai precoce
B. Utilizeaza dieta elementala sau hidrolizatul de cazeina
C. Consta din alimentatie parenterala prelungita
D. Se efectueaza cu preparate bogate in lactoza
E. Vizeaza excluderea lipidelor din dieta
(pag. 93)
M1433161. Care dintre urmatoarele variante reprezinta criterii de urmarire a recuperarii nutritionale in
malnutritia protein-calorica severa a copilului:
A. Ascensiunea curbei ponderale din prima saptamana de terapie
B. Normalizarea aspectului scaunelor
C. Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 8-12 luni
D. Redresarea imunitara dupa 25-30 zile de la initierea terapiei dietetice
E. Ameliorarea rapida a apetitului
(pag. 94)
M1533162. In etiologia malnutritiei la copil, deficitul aportului alimentar (ex alimentatione) implica
urmatorii factori calitativi:
A. carenta de glucide (distrofia laptelui de vaca prin zahararea necorespunzatoare)
B. dilutii necorespunzatoare de lapte

C. carenta de proteine (distrofia edematoasa prin exces de fainoase)
D. carenta de lipide (folosirea pe perioade lungi a produselor semiecremate)
E. hipogalactia materna
(pag. 86)
M1533163. In etiologia malnutritiei la copil, infectiile repetate sau trenante actioneaza sinergic cu
deficitul alimentar, prin urmatorii factori:
A. inapetenta
B. pierderi digestive (diaree)
C. catabolism crescut (boli febrile)
D. tulburari ale metabolismului intermediar (prin reducerea utilizarii principiilor metabolice)
E. diateza exudativa
(pag. 86)
M1533164. Carente psihosociale (ex curatione) determinante in etiologia malnutritiei pot fi:
A. hospitalism
B. poluare, frig
C. deprivare materna
D. diete restrictive si realimentari repetate
E. neglijarea ritmului fiziologic de alimentare
(pag. 86)
M1533165. Carente psihosomatice (ex constitutione) determinante in etiologia malnutritiei pot fi:
A. diateza exudativa
B. anorexia nervoasa
C. diete restrictive, realimentari repetate
D. boli organice (mucoviscidoza, celiachia)
E. paralizii cerebrale infantile, cu tulburari ale deglutitiei, incoordonare faringiana
(pag. 86)
M1533166. Criterii antropometrice utilizate in bilantul nutritional la copil sunt:

A. indicele ponderal
B. perimetrul cranian
C. perimetrul mediu al bratului
D. activitatea motorie si neuropsihica
E. pliul cutanat tricipital
(pag. 88)
M1533167. Malnutritia de gradul I este caracterizata prin urmatoarele:

A. I.P. (indice ponderal) = 0,90 - 0,76
B. deficit ponderal mai mare de 25%
C. talie normala
D. curba ponderala ascendenta
E. aspect de sugar slab
(pag. 89)
M1533168. Malnutritia de gradul II este caracterizata prin urmatoarele:

A. I.P. (indice ponderal) = 0,75-0,60
B. deficit ponderal este de 25-40 %
C. talie normala
D. tegumente normal colorate
E. normotonie musculara
(pag. 89)
M1533169. Malnutritia de gradul III este caracterizata prin urmatoarele:

A. I.P. (indice ponderal) mai mare de 0,60
B. deficit ponderal mai mare de 40%
C. curba ponderala descendenta continuu
D. toleranta gastrica prabusita
E. prognostic bun
(pag. 89)
M1533170. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare malnutritia copilului sunt adevarate?
A. carenta de vitamina A poate produce distrofia firului de par, conjunctive uscate
B. carenta vitaminelor din grupul B poate produce fisuri angulare, glosita, descuamari, depigmentari cutanate
C. carenta de vitamina C poate produce gingivita, petesii
D. carenta de vitamina D poate produce anemie megaloblastica
E. carenta de Zn poate produce dermatita peribucala si perianala
(pag. 90)
M2233171. Malnutritia ex constitutione este cauzata de:

A. deprivare materna
B. mucoviscidoza
C. infectii enterale repetate
D. stenoza hipertrofica de pilor
E. anorexia nervoasa
(pag. 86)
M2233172. Care dintre urmatorii sunt factori determinanti ai malnutritiei ex alimentatione ?

A. regurgitatii cronice
B. mucoviscidoza
D. folosirea indelungata a unor alimente semiecremate
E. zahararea necorespunzatoare a laptelui de vaca
(pag. 86)
M2233173. Care dintre urmatorii factori conduc la malnutritie ex alimentatione ?

A. varsaturi cronice
B. neglijarea ritmului fiziologic de alimentare
C. exces de fainoase
D. diateza exudativa
E. familia dezorganizata
(pag. 86)
M2233174. Metabolismul de inanitie se caracterizeaza prin:

A. prabusirea tolerantei digestive
B. cresterea rezistentei la infectii
C. incetinirea circulatiei
D. hiporeflexie osteotendinoasa
E. scaderea metabolismului bazal
(pag. 86)
A. scaderea metabolismului bazal

B. scaderea rezervelor intracelulare de apa
C. cresterea retentiei de apa si sare
D. pierderea capacitatii de a sintetiza proteine din aminoacizi
E. cresterea productiei de acizi biliari
(pag. 86)
M2233176. In malnutritia protein-calorica severa se inregistreaza:

A. hipoglicemie
B. scaderea aminoacizilor serici
C. hiperinsulinism
D. cresterea secretiei exocrine pancreatice
E. hiperclorhidrie gastrica
(pag. 87)
M2233177. In malnutritia proteincalorica severa apar urmatoarele modificari in structura tubului

digestiv
A. hiperplazia mucoasei gastrice
B. atrofia vilozitatilor intestinale
C. scurtarea criptelor glandulare intestinale si transformarea lor chistica
D. atrofia marginii in perie
E. subtierea mucoasei jejunale si duodenale
(pag. 87)
M2233178. In malnutritia proteincalorica severa se inregistreaza urmatoarele modificari functionale

digestive
A. hipoclorhidrie gastrica
B. reducerea activitatii dizaharidazelor
C. cresterea secretiei endocrine pancreatice
D. reducerea secretiei exocrine pancreatice
E. cresterea productiei de acizi biliari
(pag. 87)
M2233179. In malnutritia protein calorica severa apar urmatoarele modificari ale tesutului limfatic
A. reducerea timusului
B. diminuarea foliculilor limfatici
C. hiperplazia pulpei splenice
D. diminuarea numerica a corpilor Malpighi din splina
E. ingrosarea peretilor vaselor limfatice
(pag. 87)
M2233180. In malnutritia proteincalorica severa apar urmatoarele modificari endocrine

A. hipoinsulinism
B. hipersecretie de adrenalina
C. cresterea cortizolemiei
D. hipersecretie de hormon somatotrop
E. hipersecretie de aldosteron
(pag. 87)
M2233181. In malnutritia proteincalorica severa cresterea cortizolemiei are urmatoarele efecte:

A. cresterea autofagiei musculare cu eliberare de aminoacizi
B. gluconeogeneza
C. dezechilibre electrolitice
D. retentie hidrica
E. reducerea absorbtiei jejunale de betalipoproteine
(pag. 87)
M2233182. In malnutritia proteincalorica severa se intilnesc urmatoarele dereglari ale proceselor de

crestere si dezvoltare:
A. diminuarea cresterii scheletale
B. reducerea masei musculare
C. multiplicarea celulelor adipoase
D. accelerarea multiplicarii celulelor hepatice
E. intirzierea maturatiei osoase
(pag. 87)
M2233183. In malnutritia proteincalorica severa apar urmatoarele tulburari digestive:

A. diaree
B. reducerea tolerantei digestive
C. spasm piloric
D. hipotonia vezicii bilare
E. achalazie
(pag. 87)
M2233184. In Kvashiorkorul tipic se noteaza urmatoarele modificari:

A. reducerea enzimelor hepatice pancreatice si musculare
B. infiltrarea grasa a ficatului
C. deperditie renala de fosfor
D. retentie hidrosalina cu aparitia edemelor
E. alcaloza metabolica
(pag. 87)
M2233185. Malnutritia proteica severa cronica se caracterizeaza prin:

A. scaderea aminoacizilor plasmatici
B. hipoinsulinemie
C. reducerea albuminelor serice
D. scaderea apobetalipoproteinelor
E. infiltrarea grasa hepatica
(pag. 87)
M2233186. In malnutritia proteica severa forma cronica exista:

A. edeme hipoproteice
B. hepatomegalie
C. modificari ale fanerelor
D. dispnee
E. constipatie
(pag. 88)
M2233187. Profilaxia malnutritiei se face prin:

A. respectarea calendarului imunizarilor
B. tratarea infectiilor
C. diversificare precoce
D. asanarea conditiilor necorespunzatoare de mediu si sociale
E. intarcare dupa varsta de 1 an
(pag. 92)
M2233188. In etiologia malnutritiei sunt incriminati urmatorii factori determinanti:

B. intoxicatii acute
D. carente psihosociale
(pag. 86)
M2233189. Malnutritia gradul I se caracterizeaza prin:

A. deficit ponderal pina la 25%
B. talie mica
C. curba ponderala stationara
D. tesut adipos absent pe trunchi, membre, fata
E. IP=0,75-0,6
(pag. 89)
M2233190. Malnutritia gradul III se caracterizeaza prin :

A. pliu cutanat abdominal = 1,5 cm
B. IN=0,80-0,71
C. tegumente cu tulburari trofice
D. toleranta digestiva scazuta
E. prognostic rezervat
(pag. 89)
M2233191. In legatura cu malnutritia copilului sunt corecte urmatoarele afirmatii:

A. reprezinta prima cauza de morbiditate si mortalitate infantila in tarile subdezvoltate
B. favorizeaza o sensibilitate crescuta la infectii
C. favorizeaza displazia de sold
D. se asociaza constant cu rahitismul
E. se asociaza constant cu retard psihic
(pag. 85)
M2233192. In legatura cu insuficienta de crestere primara (endogena) sunt corecte urmatoarele

afirmatii:
A. aportul alimentar este corect
B. exista malformatii organice (cardiace, renale etc)
C. prognosticul este bun
D. frecvent se asociaza cu deficit mental
E. frecvent se asociaza cu greutate mica la nastere
(pag. 85)
M2233193. In legatura cu insuficienta de crestere primara (endogena) NU sunt corecte urmatoarele:

A. prognosticul este sever
B. aportul alimentar este deficitar
C. se asociaza cu infectii fetale (toxoplasmoza, lues)
D. se asociaza des cu greutate mica la nastere
E. exista frecvent infectii dobandite cronice
(pag. 85)
M2233194. Insuficienta de crestere secundara (exogena) este cauzata de:

A. aport alimentar insuficient
B. infectii cronice
C. boli cromozomiale
D. ingrijire deficitara
E. deprivare materna
(pag. 85)
M2233195. Alte denumiri ale insuficientei primare de crestere sunt:

A. hipotrofie staturoponderala
B. failure to thrive
C. distrofie
D. malnutritie protein-calorica
E. malnutritie proteica
(pag. 85)
M2233196. Urmatoarele reprezinta forme severe de malnutritie:

A. kwashiorkor
B. dwarfism
C. atrepsie
D. autofagie tisulara
E. marasm
(pag. 85)
M2233197. Care dintre urmatoarele suferinte reprezinta forme ale malnutritiei severe ?
A. marasm
B. distrofia de gradul II
C. kwashiorkor
E. atrepsie
(pag. 86)
M2233198. Care dintre urmatoarele suferinte reprezinta forme de malnutritie usoara ?

A. distrofia de grad I
B. distrofia de grad II
C. hipotrofia
D. "copilul slab"
E. "copilul moale"
(pag. 86)
M2233199. Malnutritia prin deficit de aport alimentar cantitativ poate fi cauzata de:
B. diversificarea tardiva dupa varsta de 6 luni
C. dilutii mari de lapte
D. diete restrictive
E. excesul de fainoase
(pag. 86)
M2233200. Care dintre urmatorii sunt factori determinanti ai distrofiei ex. alimentatione ?
A. tabu-uri alimentare
B. realimentari repetate si diete restrictive
C. rahitismul
D. anomalii ale cavitatii bucale
E. infectii repetate
(pag. 86)
M2233201. Distrofia edematoasa este cauzata de:

A. excesul de fainoase
B. proteine cu valoare biologica scazuta
C. carenta de lipide
D. realimentari repetate
E. hospitalism
(pag. 89)
M2233202. Care dintre urmatorii sunt factori favorizanti ai malnutritiei ?

A. boli organice
B. conditii nefavorabile de mediu social
C. varsta mica la debut
D. hipogalactia materna
E. greutatea mica la nastere
(pag. 86)
M2233203. Infectiile repetate si trenante conduc la malnutritie prin:

A. catabolism crescut (boli febrile)
B. tulburari ale metabolismului intermediar
C. pierderi digestive (diaree)
D. exces de fainoase
E. inapetenta
(pag. 86)
M2233204. Malnutritia ex curatione este cauzata de:

A. boli organice
B. hospitalism
C. poluare, frig
D. anorexie nervoasa
E. deprivare materna
(pag. 86)
M2233205. Malnutritia proteincalorica de gradul III se caracterizeaza prin:

A. indice ponderal= 0,6
B. deficit ponderal peste 40%
C. indice nutritional 0,80-0,71
D. talie normala
E. pliu cutanat abdominal de peste 1,5 cm
(pag. 88)
M2233206. Kvashiorkorul se caracterizeaza prin:

B. deficit ponderal de 20--40%
D. pliu cutanat abdominal de 1,5 - 1 cm
E. perimetrul brat - mediu peste 13 cm
(pag. 88)
M2233207. Kvashiorkorul marasmic se caracterizeaza prin:

A. indice ponderal = 0,6
B. deficit ponderal de peste 40%

D. pliu cutanat abdominal peste 1,5 cm
E. perimetrul brat - mediu peste 13 cm
(pag. 88)
M2233208. In legatura cu indicele nutritional sunt corecte urmatoarele afirmatii:

A. este cel mai fidel indice care coreleaza greutatea cu talia
B. are valoare de prognostic
C. dupa valoarea lui exista doua grade de malnutritie
D. reprezinta raportul dintre greutatea reala si greutatea ideala
E. valoarea indicelui nutritional <0,70 indica o malnutritie severa
(pag. 88)
M2233209. In malnutritie sunt corecte urmatoarele afirmatii:

A. daca cauzele malnutritiei au fost de scurta durata este afectata mai mult greutatea si mai putin talia
copilului.
B. greutatea mica la nastere reprezinta un factor favorizant
C. infectiile repetate sau trenante sunt factor determinant
D. carentele psihosociale nu influenteaza starea de nutritie
E. rezistenta la infectii este scazuta
(pag. 88)
M2233210. In legatura cu perimetrul cranian sunt corecte urmatoarele afirmatii:

A. este egal cu talia (in cm) / 2
B. este un indicator fidel al cresterii in primii doi ani de viata
C. raportul dintre perimetrul cranian si cel toracic > 1 dupa virsta de 1 an este considerat patologic
D. se coreleaza liniar cu indicele ponderal
E. se coreleaza invers proportional cu indicele nutritional
(pag. 88)
M2233211. Metabolismul de infometare se caracterizeaza prin:

C. tendinta la hipotermie
D. insuficienta circulatorie
E. dispnee
(pag. 89)
M2233212. In cazul malnutritiilor proteincalorice se apreciaza urmatoarele criterii biochimice:

A. investigatii vizind diagnosticarea infectiilor
B. determinarea capitalului proteic
C. dozari de oligoelemente
D. statusul imunologic
E. determinari privind coagularea sangvina
(pag. 90)
M2233213. In malnutritia proteincalorica severa se noteaza urmatoarele modificari imunologice:

A. reducerea complementului seric
B. cresterea IgM
C. scaderea IgG
D. scaderea limfocitelor T
E. hipogamaglobulinemie
(pag. 90)
M2233214. In malnutritia proteincalorica se recomanda urmatoarele imunizari:

A. DTP
B. Antipolio
C. Antirujeolic
D. BCG
E. antistafilococica
(pag. 90)
M2233215. Nivelul complementului seric in malnutritia proteincalorica se coreleaza cu:

A. gradul anemiei
B. deficitul de dizaharidaze
C. concentratia lipidelor serice
D. importanta deficitului ponderal
E. prezenta infectiilor febrile
(pag. 90)
M2233216. Formele usoare de malnutritie proteincalorica se trateaza prin:

A. corectarea dietei
B. suplimentarea ratiei calorice cu 20-30 kcal /kgc/zi
C. suplimentarea ratiei calorice prin oligoelemente
D. adaos de fier
E. suplimentarea dietei prin vitamine de grup B
(pag. 92)
M2233217. Care dintre urmatoarele preparate reprezinta formule de lapte praf adaptat ?
A. Lactosan
B. Humana H
C. Similac
D. Humana 1
E. Humana 2
(pag. 92)
M2233218. Care dintre urmatoarele preparate reprezinta formule de lapte praf integral ?
A. Similac
B. Humana 1
C. Lactosan
D. Lacto
E. Humana H
(pag. 92)
M2233219. Care dintre urmatoarele preparate reprezinta formule de lapte praf cu continut scazut de
lactoza ?
A. Humana H
B. Milupa HN 25
C. Morinaga NL 33
D. Humana 1
E. Milumil
(pag. 92)
M2233220. Terapia formelor severe de malnutritie proteincalorica presupune in prima etapa:

A. Corectia dezechilibrelor hidroelectrolitice si acidobazice
B. Administrare de fier
C. Tratamentul complicatiilor infectioase
D. Preparate de lapte praf integral
E. Corectia dezechilibrelor acidobazice
(pag. 92)
M2233221. Regimurile hiperproteice peste 6 g/kgc/zi produc:

A. hiperamoniemie
B. nivele crescute ale ureei sangvine
C. acidoza metabolica
D. deshidratare
E. crestere staturo ponderala accelerata
(pag. 92)
M2233222. Malabsorbtia lipidelor din malnutritie proteincalorica se explica prin urmatoarele

mecanisme:
A. diminuarea suprafetei de absorbtie prin atrofie vilozitara
B. scaderea lipazei pancreatice prin depletie enzimatica
C. cantitate inadecvata de acizi biliari pentru solubilizarea si absorbtia lipidelor
D. aclorhidrie gastrica
(pag. 93)
M2233223. In legatura cu trigliceride cu lant mediu in dieta sunt corecte urmatoarele afirmatii:
A. absorbtia lor nu necesita prezenta lipazei pancreatice
B. se recomanda numai in cazurile cu steatoree
C. se absorb direct in circulatia porta
D. necesita prezenta sodiului in peretele intestinal
E. necesita existenta aqaporinelor in membrana celulara
(pag. 93)
M2233224. Dezavantajele trigliceridelor cu lant mediu in dieta malnutritiei sunt:

A. produc pierdere renala de apa
B. nu reprezinta sursa de acizi grasi polinesaturati necesari dezvoltarii SNC
C. nu sunt metabolizate in organism in acizi grasi esentiali
D. accelereaza peristaltismul intestinal
E. utilizarea indelungata conduce la fibroza hepatica
(pag. 93)
M2233225. Care dintre urmatoarele preparate lipidice se pot administra in terapia dietetica a
malnutritiei copilului ?
A. ulei de floarea soarelui
B. margarina
C. unt
D. ulei de masline
E. ulei de soia
(pag. 93)
M2233226. In legatura cu aportul de lipide in terapia dietetica a malnutritiei copilului sunt corecte
urmatoarele afirmatii:
A. se utilizeaza lipide vegetale
B. lipidele se introduc dupa 10-14 zile de la inceperea terapiei

C. 1 gram de lipide aduce un aport caloric de 9 kcal
D. lipidele se administreaza numai intravenos
E. cantitatea initiala de lipide este de 0,5g/zi
(pag. 93)
M2233227. Lactoza neabsorbita din lumenul intestinal produce:

A. efect osmotic intestinal
B. procese de fermentatie la nivel colic
C. scaune acide, spumoase
D. hipercortizolemie
E. oligurie
(pag. 93)
M2233228. Glucoza neabsorbita la nivel intestinal in malnutritia severa a copilului produce:

A. efect osmotic intestinal
B. hiperinsulinism
C. diaree apoasa
D. hipercortizolemie
E. retentie hidrica intraluminala
(pag. 93)
M2233229. Ratia calorica necesara pentru tratamentul malnutritiei este:

A. mai mica decit ratia calorica a sugarului sanatos
B. egala cu ratia calorica a sugarului sanatos
C. mai mare decit ratia calorica a sugarului sanatos
D. egala cu 140-150 kcal/kgc/zi
E. obtinuta prin aport exclusiv glucidic
(pag. 93)
M2233230. Tratamentul malnutritiei proteincalorice severe se incepe prin:

A. reechilibrare hidroelectrolitica
B. reechilibrare acidobazica
C. administrarea de fier
D. pe cale parenterala
E. tratamentul infectiilor asociate
(pag. 93)
M2233231. In tratamentul malnutritiei proteincalorice:

A. alimentarea orala se initiaza tardiv
B. preparatele dietetice pot contine lactoza
C. lipidele se administreaza sub forma de trigliceride cu lant mediu
D. aportul proteic si caloric se asigura doar parenteral
E. hidrolizatul de cazeina este sursa de proteina
(pag. 93)
M2233232. In dieta controlata, despre aportul proteic Nu sunt valabile urmatoarele:

A. 100 grame carne de vaca=20 grame proteine
B. 100 grame carne de pui=17 grame proteine
C. necesarul de proteine este de 8 g/kg/zi
D. surse de proteine sunt carne, branza de vaca
E. proteinele se administreaza doar parenteral
(pag. 94)
M2233233. Semne de recuperare nutritionala in malnutritie sunt:

B. redresare imunitara dupa 10-15 zile de la initierea terapiei dietetice
C. frecventa cardiaca intre 160-180 batai pe minut
D. normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa o luna de terapie
E. curba ponderala ascendenta dupa 2-3 saptamini de la refacerea tolerantei digestive
(pag. 94)
M2233234. Referitor la tratamentul dietetic din malnutritie sunt adevarate urmatoarele:

A. curba ponderala se reia lent dupa 2-3 saptamini de la refacerea tolerantei digestive
B. scaderea curbei ponderale la inceputul tratamentului dietetic este semn de prognostic prost
C. redresarea imunitara apare dupa 25-30 zile de la initierea terapiei dietetice
D. marasmul tratat la sugar are un prognostic bun
E. marasmul tratat al copilului mare are un prognostic bun
(pag. 94)
M2233235. In legatura cu aportul glucidic din terapia malnutritiei protein calorice sunt adevarate
urmatoarele:
A. asigura un necesar caloric de 35-40 kcal pentru 1 gram de proteina
B. toleranta la zaharoza se dobindeste inintea tolerantei la lactoza
C. intoleranata la lactoza se poate prelungi pina dupa virsta de un an
D. aportul caloric este asigurat prin glucoza sau fructoza
E. nu este recomandata folosirea glucozei 5 %
(pag. 94)
M2233236. Care dintre urmatoarele preparate sunt hidrolizate de cazeina?

A. Lipofundin
B. Aminovenos
C. Nutramigen
D. Progestemil
E. Bebelac
(pag. 94)
M2233237. Sursa de proteine acceptata in terapia malnutritiei este reprezentata de:

A. lapte
B. soia
C. hidrolizat de cazeina
D. ou
E. cereale
(pag. 94)
M2233238. Malnutritia se caracterizeaza prin:

A. greutate mica in raport cu virsta
B. greutate mica in raport cu talia
C. scaderea rezistentei la infectii
D. diureza mare in raport cu greutatea
E. apetit exagerat
(pag. 85)
M2333239. Urmatoarele situatii sunt favorizante pentru malnutritie:

A. prematuritate – dismaturitate

C. greutate mare la nastere
D. conditii nefavorabile de mediu social
E. hipogalactia maternal
(pag. 86)
M2333240. Formele severe de malnutritie se caracterizeaza prin:

A. regresiunea tuturor activitatilor metabolice
B. scaderea tolerantei digestive
C. bradicardie si tendinta la colaps
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 86)
M2333241. In malnutritia protein – calorica se produc reactii adaptative de tipul:

A. mobilizare de acizi grasi in tesutul adipos
B. scaderea utilizarii glucozei in muschi
C. gluconeogeneza
D. scaderea sintezei de cortizol
E. scaderea sintezei de aldosteron
(pag. 87)
M2333242. In forma acuta de malnutritie protein – calorica severa, se intalneste:

A. scaderea aminoacizilor plasmatici
B. scaderea notabila a proteinelor labile
C. prezervarea mitozelor celulare
D. cresterea lipogenezei
E. infiltrarea grasa a ficatului
(pag. 87)
M2333243. Urmatoarele afirmatii privind criteriile antropometrice sunt adevarate:

A. IP = 0,75 – 0,61 inseamna deficit ponderal de 10 – 25 %
B. IP ‹ 0,90 indica un copil cu risc crescut de malnutritie
C. perimetrul cranian apreciaza cresterea in primii 2 ani de viata
D. pliul cutanat tricipital este folosit frecvent in practica
E. talia se apreciaza prin indicele nutritional
(pag. 88)
M2333244. In MPC gradul II se intalnesc:

A. tegumente normal colorate
B. curba ponderala descendenta in trepte
C. toleranta digestiva normala sau usor scazuta
E. talie normala
(pag. 89)
M2333245. Investigarea biochimica a copilului malnutrit presupune:

A. determinarea capitalului proteic
B. reactanti de faza acuta
C. glicemie, colesterolemie
D. dozari de oligoelemente si vitamine
E. CT cranian
(pag. 91)
M2333246. Urmatoarele afirmatii privind malnutritia sunt adevarate, cu exceptia:

A. copilul are greutate mica in report cu virsta
B. asociaza anemie, rahitism, avitaminoze
C. forma usoara de malnutritie se numeste Kwashiorkor
D. este o tulburare acuta a starii de nutritie
E. favorizeaza o sensibilitate crescuta la infectii
(pag. 85)
M2333247. Malnutritia protein-calorica gradul III se caracterizeaza prin:

A. IN < 0,7
B. pliu cutanat abdominal > 0,5 cm
C. hipotermie, bradicardie, tendinta la colaps
D. tegumente palide
E. sugar slab
(pag. 89)
M2333248. In malnutritie se produc urmatoarele modificari imunologice:

A. hipergamaglobulinemie
B. cresterea Ig A
C. cresterea Ig G
D. scaderea numarului limfocitelor T si a interferonului
E. scaderea complementului, mai ales a fractiunii C3
(pag. 91)
M2333249. In tratamentui formelor usoare si medii de malnutritie protein-calorica este indicata:

A. prelungirea alimentatiei exclusiv la sin dupa 6 luni
B. ratia proteica necesara recuperarii este de 4-5g/kgc/zi
C. preparate dietetice cu continut scazut de acizi grasi nesaturati
D. suplimentarea ratiei calorice cu 20-30 Kcal/kgc/zi
E. folosirea de glucoza in concentratie maxima 10-15g/kgc/zi
(pag. 93)
M2333250. In malnutritie se intilnesc urmatoarele modificari clinice:

A. diminuarea progresiva a turgorului
B. fisuri angulare, depigmentari cutanate, dermatita seboreica
C. fese in punga de tabac
D. reducerea treptata a troficitatii musculare
E. nici una de mai sus
(pag. 90)
M2533251. Insuficienta primara de crestere (hipotrofia staturo-ponderala) are drept cauze:

A. aportul alimentar insuficient
B. infectiile cronice
C. deprivarea materna
D. boli genetice
E. boli organice
(pag. 85)
M2533252. Intre cauzele malnutritiei exogene (secundare) se pot cita:

A. aportul alimentar insuficent
B. infectiile fetale
C. ingrijirea deficitara
D. malformatiile renale, cardiace, digestive
E. deprivarea materna
(pag. 85)
M2533253. Malnutritia proteica severa se clasifica in:

A. hipotrofie
B. distrofia grad II
C. kwashiorkor
E. atrepsia
(pag. 86)
M2533254. Factorii favorizanti ai malnutritiei sunt:

B. greutate mica la nastere
C. varsta mica la debut
D. diateze constitutionale
E. conditii nefavorabile de mediu social
(pag. 86)
M2533255. Dintre factorii determinanti ai malnutritiei fac parte:

A. greutatea mica la nastere
B. deficitul cantitativ al aportului alimentar
C. varsta mica de debut
D. infectiile repetate sau trenante
E. afectiunile psihosomatice
(pag. 86)
M2533256. Metabolismul de inanitie se caracterizeaza prin:

A. cresterea adaptativa a consumului de oxigen
B. incetinirea circulatiei
C. aparitia tahicardiei
D. tendinta la colaps
E. prabusirea tolerantei digestive
(pag. 86)
M2533257. Modificarile aparatului digestiv in malnutritie includ:

B. hipertrofia vilozitatilor intestinale
C. hipertrofia marginii in perie
D. in pancreas - transformare fibroasa interstitiala
E. scaderea activitatii dizaharidazelor
(pag. 87)
M2533258. Patogenia malnutritiei proteice acute se caracterizeaza prin:

A. infiltrarea grasa a ficatului
B. cresterea marcata a albuminei serice
C. cresterea notabila a proteinelor labile (enzime) hepatice, musculare, pancreatice
D. prezervarea mitozelor celulare
E. retentie hidrosalina
(pag. 87)
M2533259. Tabloul clinic caracteristic in malnutritia proteica cronica include:

A. hepatomegalie
B. semne de deshidratare severa
C. modificari ale fanerelor si tegumentelor
D. facies suferind
E. susceptibilitate redusa la infectii
(pag. 88)
M2533260. Criterii clinice in malnutritia protein-calorica de gradul I sunt:

A. indice ponderal 0,75 – 0,6
B. indice nutritional 0,9 – 0,81
D. tulburari trofice tegumentare
E. tesut adipos redus pe membre
(pag. 89)
M2533261. Criterii clinice in malnutritia protein-calorica de gradul II sunt:

B. indice nutritional 0,8-0,71
D. aspect de sugar foarte slab (se vad coastele)
E. sugar apatic, hiporeativ
(pag. 89)
M2533262. Criterii clinice in malnutritia protein-calorica de gradul III sunt:

A. indice nutritional sub 0,7
B. talie normala
C. curba ponderala descendenta in trepte
D. facies de batran
E. tulburari trofice tegumentare
(pag. 89)
M2533263. Modificarile tegumentare din malnutritie sunt consecinta:

A. carentei de vitamina A
B. carentei de vitamina C
C. carentei de vitamina K
D. carentei de Fe
E. carentei de Zn
(pag. 90)
M2533264. Malabsorbtia lipidelor din malnutritia protein-calorica se explica prin:

A. atrofie vilozitara
B. atrofia mucoasei gastrice
C. scaderea lipazei pancreatice
D. concentratii indecvate de acizi bilari
(pag. 93)
M2533265. Dezavantajele trigliceridelor cu lant mediu folosite in terapia malnutritiei sunt:

A. absorbtia necesita prezenta lipazei pancreatice
B. nu se pot absorbi direct in circulatia porta

C. nu reprezinta sursa de acizi grasi polinesaturati
D. nu sunt metabolizate in organism in acizi grasi esentiali
E. folosite indelung pot da fibroza hepatica
(pag. 93)
M2533266. Regimurile hiperproteice folosite in tratamentul malnutritiei pot fi nocive prin:

A. hiperamoniemie
B. nivele crescute ale ureei sangvine
C. alcaloza metabolica
D. retentie de apa
(pag. 92)
M2533267. Criteriile de urmarire ale recuperarii nutritionale in malnutritie sunt:

B. reluarea curbei ponderale
C. cresterea nivelelor serice de insulina
D. cresterea rezistentei la posturi prelungite
E. redresarea imunitara
(pag. 94)

A. redresarea imunitara dupa 25-30 de zile de la initierea terapiei
B. redresarea imunitara dupa 3-4 luni de la initierea terapiei
C. normalizarea aspectului scaunelor
D. normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 3-4 luni
E. normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 25-30 de zile
(pag. 94)
M2533269. Determinarile imunologice din malnutritie pot arata:

A. scaderea numarului de limfocite sub 1500/mmc
B. hiperergie la IDR cu tuberculina
C. hipergamaglobulinemie
D. cresterea constanta a IgA
E. scaderea IgM ce arata prezenta infectiilor intercurente
(pag. 91)
M2533270. Care din urmatoarele reprezinta caracteristici ale statusului imun in malnutritie?
A. alterarile imunologice sunt ireversibile
B. vaccinarile sunt containdicate pana la recuperarea statusului imun
C. in infectiile recurente determina cresterea IgM
D. fagocitele sunt crescute ca numar si ca mobilitate
E. lipsa de raspuns la IDR la tuberculina
(pag. 91)
M2533271. In malnutrita protein calorica de grad II se intalnesc urmatoarele aspecte:

A. activitate motorie si neuropsihica normala
B. toleranta digestiva scazuta; apetit scazut
C. rezistenta la infectii se mentine normala
D. prognosticul este favorabil
E. curba ponderala descendenta in trepte
(pag. 89)
M2533272. In malnutritia protein calorica de grad I se intalnesc urmatoarele aspecte:

A. tesutul adipos redus la nivelul membrelor
B. tegumente cu tulburari trofice
C. sugar apatic, hiporeactiv
D. toleranta digestiva normala sau usor scazuta
E. prognostic bun
(pag. 89)
M2533273. Care dintre urmatorii sunt considerati factori determinanti alimentari de tip cantitativ in
malnutritie?
C. dificultati de alimentatie
D. exces de produse semicremate
E. exces de vegetale
(pag. 86)
M2533274. Hipoinsulinismul aparut in malnutritie produce urmatoarele efecte:

A. mobilizare de acizi grasi din tesutul adipos
B. cresterea utilizarii musculare a glucozei
C. scaderea incorporarii aminoacizilor la nivel muscular
D. gluconeogenza hepatica
E. hipercolesterolemie
(pag. 87)
M2533275. Care dintre urmatorii sunt considerati factori determinanti alimentari de tip calitativ in
malnutritie?
C. varsaturile cronice
D. carenta de glucide
E. carenta de proteine prin exces de fainoase
(pag. 86)
M2533276. Intre cauzele insuficientei de crestere primare (hipotrofiei staturopoderale) pot fi:
A. infectiile cronice
B. malformatiile renale, cardiace, digestive
C. infectiile fetale
D. deprivarea materna
E. boli cromozomiale, metabolice
(pag. 85)
M2533277. Afectiunile psiho-somatice cu rol determinant in etiologia malnutritiei sunt:

A. deprivarea materna
B. diatezele constitutionale
C. hospitalismul
D. boli organice ce determina varsaturi repetate
E. paralizii cerebrale infantile cu tulburari de deglutitie
(pag. 86)
M2633278. Malnutritia in perioada de sugar si copil mic este definita ca:
A. Tulburare acuta a starii de nutritie

B. Tulburare cronica a starii de nutritie
C. Greseala de alimentatie
D. Deficit de minerale
E. Insuficienta de aport nutritiv (caloric si/sau proteic)
(pag. 85)
M2633279. Factorii determinanti ai malnutritiei sunt:

A. Ingijire deficitara
B. Infectii cronice
C. Boli conditionate genetic
D. Malformatii renale, cardiace,digestive
E. Deprivare materna
(pag. 85)
M2633280. Factorii favorizanti ai malnutritiei sunt urmatoarele:

A. Greutate mica la nastere
B. Stenoza hipertrofica de pilor
C. Conditii nefavorabile de mediu social
D. Mucoviscidoza
E. Paralizii cerebrale infantile cu tulburari de deglutitie
(pag. 86)
M2633281. Cele mai fidele criterii antropometrice utilizate pentru bilantul nutritional sunt:
A. Indice Ponderal
B. Indice Statural
C. Indice Nutritional
D. Eruptia dentara
E. Dezvoltarea motorie si neuropsihica
(pag. 88)
M2633282. Care sunt caracteristicele examenului clinic in Malnutritia gr II

A. Indice nutritional: 0,8-0,71
B. Talie scazuta
C. Tesut adipos aproape disparut pe torace si abdomen, redus pe membre
D. Toleranta digestiva redusa
E. Rezistenta la infectii usor scazuta
(pag. 89)
M2633283. Tegumentul este terenul de exprimare al carentelor multiple .Ce modificare arata carenta
vitaminelor din grupa B
A. Paloare
B. Dermatita seboreica
C. Petesii
D. Distrofia firului de par
E. Depigmentare cutanata
(pag. 90)
M2633284. Care dintre urmatoarele caracteristici biologice sunt specifice pentru malnutritia severa
A. Hipoglicemie
B. Hiponatremie
C. Scaderea aminoacizilor din ser
D. Cortizolemie crescuta
E. Hipoinsulinism
(pag. 87)
M2633285. Criterii de urmarire a recuperarii nutritionale in malnutritie

A. Normalizarea aspectului scaunelor (100-150 g/zi)
B. Curba ponderala ascendenta
C. Normalizarea testului D-xylozei
D. Negativizarea examenului de coprocultura
E. Recastigarea tolerantei la lactoza
(pag. 94)
M2633286. Ce este caracteristic pentru Malnutritie protein calorica gr III

A. Deficit ponderal 25-40 %
B. Toleranta digestiva scazuta, apetit capricios
C. Homeostazie total perturbata: hipotermie,bradicardie,tendinta de colaps
D. Ratia proteica necesara recuperarii nutritionale este 4-5 g/kg/zi introdus treptat
E. IP: 0,6
(pag. 89)
M2633287. In etiologia malnutritiei ca factori determinanti,, ex alimentatione’’din punct de vedere

calitativ intra urmatoarele:
A. Carenta de glucide (distrofia laptelui de vaca prin zahararea necorespunzatoare)
B. Carenta de proteine (distrofia edematoasa prin exces de fainoase)
C. Carenta de lipide (folosirea pe perioade lungi a produselor semiecremate)
D. Carenta de fier (inarzierea introducerii alimentatiei din preparate din carne)
E. Carenta de calciu (alimentatie fara lactate)
(pag. 86)
M2633288. Consecintele perturbarii metabolice se regasesc la nivelul mai multor functii si sisteme ale
organismului cum ar fi urmatoarele cu exceptia:
A. Afectarea functiei imunologice mediate celular
B. Intarzirea maturatiei osoase
C. Cresterea activitatii de reabsorbtie la nivelul rinichilor
D. Cresterea activitatii cardiace
E. Incetarea multiplicarii celulelor musculare
(pag. 87)
M2633289. Tulburari secundare in structura si functia tubului digestiv in malnutritiile la sugar

A. Atrofia mucoasei gastrice
B. Hiperbilirubinemie
C. Constipatie
D. Tulburari de absorbtie a dizaharidelor
E. Hipoclorhidrie gastrica
(pag. 87)
M2633290. Formele usoare si medii de malnutritie se trateaza prin:

A. Corectarea dietei
B. Suplimentarea caloriilor cu 20-30 kcal/kgcorp/zi
C. Antibioterapie
D. Introducerea exclusiv a alimentatiei artificiale
E. Corectarea rahitismului
(pag. 92)
M2733291. Cauzele malnutritiei sunt reprezentate de:

A. aport alimentar insuficient cantitativ/calitativ
B. infectii cronice
C. ingrijire deficitara
D. deprivare materna
E. cauze organice exclusiv (malformatii)
(pag. 85)
M2733292. Factorii determinanti ai malnutritiei sunt:

B. diversificarea tardiva
C. dilutii necorespunzatoare de lapte
D. carenta de proteine si glucide
E. carenta de vitamine
(pag. 86)
M2733293. Criteriile de apreciere ale malnutritiei sunt:

A. greutatea
B. indicele ponderal
C. indicele nutritional
D. perimetrul cranian
E. pliul cutanat tricipital
(pag. 88)
M2733294. Malnutritia protein-calorica severa (gardul III) se poate defini prin:

A. IP =0,6
B. IN <0,7
C. talie normala
D. tulburari trofice ale pielii
E. rezistenta la infectii prabusita
(pag. 89)
M2733295. Criteriile biochimice de apreciere ale malnutritiei sunt reprezentate de:

A. investigatii privind statusul infectios
B. determinarea capitalului proteic
C. determinarea statusului imunologic
D. determinarea constantelor homeostaziei interne
E. aprecierea tolerantei digestive
(pag. 91)
M2733296. Formula dietetica ideala a repartitiei principiilor nutritive si calorice pentru recuperarea
malnutritiei este:
A. calorii 175-200 kcal/kg/zi
B. calorii peste 200 kcal/kg/zi
C. proteine 4 g/kg/zi
D. lipide 9,5g/kg/zi
E. glucide 18,3g/kg/zi
(pag. 93)

B. curba ponderala ascendenta

C. redresare imunitara
D. curba ponderala plata
E. normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 3-4 luni
(pag. 94)
M2833298. Referitor la MPC gr.III, sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:

A. Deficit ponderal 25-40%
B. Talie normala
C. Rezistenta la infectii scazuta
D. Indice ponderal 0,6
E. Indice nutritional 0,80 – 0, 71
(pag. 89)
M2833299. Referitor la MPC gr. II, sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:

A. Indice ponderal 0,75 – 0,6
B. Indice nutritional 0,80 – 0,71
C. Deficit ponderal > 40%
D. Rezistenta la infectii prabusita
E. Talie scazuta
(pag. 89)
M2833300. MPC gr. I este caracterizata de urmatoarele:

A. Tegumente palide
B. Pliu cutanat abdominal 0,5 cm
C. Talie normala
D. Curba ponderala stationara
E. Aspect de sugar slab
(pag. 89)
M2833301. Referitor la criteriile functionale de evaluare a MPC sunt adevarate urmatoarele cu exceptia:
A. Varsta Distroficului este varsta cronologica
B. Toleranta digestiva este scazuta
C. Dieta se adpteaza la varsta cronologica
D. Receptivitatea la infectii este crescuta
E. Reactivitatea la infectii este prabusita
(pag. 89)
M2833302. Carentele regasite in aspectul tegumentelor la sugarul cu MPC sunt urmatoarele:

A. De vitamina A
B. De vitamina D
C. De vitamine din grupul B
D. De vitamina C
E. De Fe, Cu si Zn
(pag. 90)
M2833303. Procesele de autofagie caracteristice metabolismului de inanitie sunt:

A. Tendinta la hipertensiune arteriala
B. Retentia produsilor toxici de metabolism
C. Scaderea consumului de O2
D. Scaderea metabolismului bazal
E. Prabusirea tolerantei digestive
(pag. 86)
M2833304. Procesele de autofagie caracteristice metabolismului de inanitie sunt urmatoarele, cu

exceptia:
A. Conservarea capacitatii de aparare la infectii
B. Conservarea tolerantei digestive
C. Incetinirea circulatiei
D. Aparitia bradicardiei
E. Scaderea consumului de oxigen
(pag. 86)
M2933305. Care dintre următorii factori pot fi consideraţi ca "determinanţi" în etiologia malnutriţiei?
A. Hipogalactia maternă
B. Carenţa de proteine
C. Greutatea mică la naştere
D. Condiţii nefavorabile de mediu social
E. Vârsta mică de debut
(pag. 86, paragraf 3,4)
M2933306. În MPC există o malabsorbţie a lipidelor explicată prin:

A. Reducerea stratului superficial al "marginii în perie", secundar atrofiei vilozitare
B. Scăderea lipazei pancretice
C. Hiperosmolaritatea intestinală
D. Concentraţia inadecvată de acizi biliari
E. Scăderea apetitului
M2933307. Introducerea preparatelor de lapte cu conţinut normal în lactoză va fi permisă în

recuperarea malnutriţieie severe după:
A. 3-4 zile de la reluarea alimentaţiei orale
B. Câteva săptămâni
C. Până la 3-4 luni de la iniţierea tratamentului recuperator
D. Imediat, după tatonarea toleranţei individuale
E. După tratarea în prealabil al dezechilibrelor hidro - electrolitice, cât mai precoce posibil
(pag. 93 paragraf 7)
M2933308. Care dintre următoarele afirmaţii privind aprecierea perimetrului braţ mediu sunt adevărate?
A. Apreciază rezervele de grăsime şi masa musculară
B. Valoarea sub 1,5 cm este considerată patologică
C. Este mai folosit la copii sub vârsta de 2 ani
D. Se măsoară în 1/3 superioară a braţului, între acromion şi olecran
E. Se corelează bine cu IP
Tema nr. 34
Rahitismul carential comun
BIBLIOGRAFIE:
M1134001. Nevoia zilnica medie de vitamina D este:

A. 300 ui/zi
B. 400 ui/zi
C. 500 ui/zi
D. 1000 ui/zi
E. 1320 ui/zi
(pag. 95)
M1134002. Urmatoarele date clinice, biologice si radiologice sunt caracteristice pentru rahitism, cu
EXCEPTIA:
A. Craniotabes
B. “Bratari” metafizare
C. Fosfatoze alcaline crescute
D. Deformarea in forma de cupa cu franjurarea liniei metafizo-epifizare
E. Fosforemie normala
(pag. 98)
M1134003. Singura modificare obiectiva care probeaza diagnosticul de rahitism florid este:
A. Scaderea calcemiei
B. Scaderea fosfatemiei
C. Cresterea fosfatazei alcaline serice
D. Determinarea radioimuna a Pt seric
E. Determinarea radioimuna a 25-(OH) calciferolului in ser
(pag. 98)
M1134004. Profilaxia corecta a rahitismului se face prin administrarea zilnica de vitamina D, 400-800
ui/zi per os:
A. De la nastere pana la incheierea perioadei de crestere
B. De la 7 zile pana la varsta de 1 an si 6 luni
C. De la 2 luni pana la 2 ani
D. De la 1 luna pana la varsta de 1 an
E. De la nastere pana la 1 an si apoi in perioada procesului de crestere pubertar
(pag. 100)
M1134005. Urmatoarele afirmatii sunt corecte in legatura cu metabolismul vitaminei D cu exceptia:

A. Absorbtia vitaminei D din surse alimentare se face la nivelul intestinului subtire
B. Absorbtia vitaminei D necesita prezenta acizilor biliari
C. Vitamina D sufera un proces de hidroxilare hepatica
D. Vitamina D sufera un proces de hidroxilare renala
E. Produsul metabolic hidroxilat al vitaminei D este inactiv
(pag. 95)
M1134006. Factorii favorizanti pentru aparitia rahitismului carential sunt urmatorii, cu exceptia:
A. Varsta mica
B. Prematuritatea
C. Tratamentul antibiotic prelungit
D. Sindromul de malabsorbtie
E. Corticoterapia indelungata
(pag. 95)
M1134007. Urmatoarele afirmatii in legatura cu rolul paratormonului (Pt) in fiziopatologia rahitismului

sunt corecte, cu exceptia:
A. in conditiile hipocalcemiei intervine hiperparatiroidismul reactional
B. Secretia de Pt depinde de nivelul seric al calciului
C. Pt are actiune sinergica cu vitamina D la nivelul tubilor renali
D. Pt are actiune sinergica cu vitamina D la nivelul intestinului
E. Actiunea antagonica Pt versus vitamina D este foarte evidenta la nivelul osului
(pag. 97)
M1134008. Modificarile clinice si radiologice din rahitismul carential impun urmatorul diagnostic
diferential, cu o singura exceptie:
A. Craniotabes fiziologic
B. Osteogenesis imperfecta
C. Artrogripoza
D. Rahitism familail hipofosfatemic (X-lincat)
E. Tibia vara familiala (boala Blount)
(pag. 98, 100)
M1134009. Modificarile radiologice osoase din rahitismul carential includ urmatoarele, cu exceptia:
A. Slaba mineralizare a diafizelor
B. Periostita
C. "Franjurarea" liniei metafizo-epifizare
D. Deformarea "in cupa" si latirea zonelor metafizare
E. intarzierea osificarii nucleilor de crestere
(pag. 98)
M1234010. Deficitul de vitamina D la sugar se defineste prin concentratia serica a 25 (OH) calciferolului
de:
A. 1 ng/ml
B. 10 ng/ml
C. 12 ng/ml
D. 2 ng/ml
E. 20 ng/ml
(pag. 96)
M1234011. Deficitul de vitamina D la adolescent se defineste prin concentratia serica a 25 (OH)

calciferolului de:
A. 1 ng/ml
B. 2 ng/ml
C. 3 ng/ml
D. 10 ng/ml
E. 12 ng/ml
(pag. 95)
M1234012. Urmatoarea afirmatie referitoare la receptorii pentru vitamina D (VDR) nu este adevarata:
A. reducerea numarului lor afecteaza abilitatea de a lega vitamina D

B. efectul suplimentarii dietei cu calciu este modulat de interactiunea cu factorul genetic
C. au densitate determinata genetic
D. conditioneaza densitatea osoasa maxima a individului
E. densitate variabila in functie de factorii de mediu
(pag. 96)
M1234013. Urmatoarele semne clinice nu caracterizeaza rahitismul carential comun:

A. prezenta mataniilor costale
B. paloarea cutaneo-mucoasa
C. craniotabesul
D. prezenta santului submamar
E. tulburarea mineralizarii dentitiei primare
(pag. 97, 98)
M1234014. Rahitismul se caracterizeaza prin urmatoarele modificari paraclinice:

A. nivel scazut al fosfatazelor alcaline
B. hipercalcemia
C. hipofosfatemia
D. concentratie scazuta de Pt
E. concentratie crescuta de 25-(OH) calciferol
(pag. 98)
M1234015. Necesarul zilnic de vitamina D este de:

A. 100-200 UI
B. 40-80 UI
C. 1-10 mg
D. 400-800 UI
E. 1-10 µg
(pag. 95)
M1334016. Precizati care este doza totala de vitamina D in tratamentul curativ al rahitismului florid care
asigura vindecarea:
A. 1.000.000UI/an
B. 1.600.000 - 1.800.000 UI/an
C. 800.000 UI/an
D. 300.000 - 600.000 UI/an
E. 3.200.000 - 3.800.000 UI/an
(pag. 100)
M1334017. Paratormonul are urmatoarele actiuni, cu EXCEPTIA:

A. stimuleaza absorbtia calciului la nivel intestinal
B. creste reabsorbtia de fosfor, scade fosfaturia si deci favorizeaza hiperfosfatemia
C. economiseste ionul de calciu la nivel renal
D. scoate calciul din os
E. Pt la nivel celular stimuleaza atat activitatea osteoclastelor (favorizand scoaterea calciului din os) cat si
activitatea osteoblastelor.
(pag. 97)
M1334018. Osul rahitic sufera urmatoarele alterari cu EXCEPTIA:

A. Formarea exuberanta a tesutului osteoid
B. Mineralizare exagerata a matricei cartilaginoase
C. Tesutul osteoid exuberant nu are suficienta duritate

D. Oasele se indoaie sub greutatea corpului
E. Osul isi pierde rigiditatea, extremitatile distale se latesc si pot apare fracturi in formele grave de boala
(pag. 97)
M1334019. Tabloul clinic al rahitismului are urmatoarele semne inafara de:

A. Craniotabes
B. Matanii costale
C. Sant submamar Harrison
D. Bratari rahitice
E. Hipertonie musculara
(pag. 97)
M1434020. Care dintre urmatoarele variante reprezinta necesarul zilnic mediu de vitamina D pentru
profilaxia rahitismului:
A. 200 UI
B. 1000 UI
C. 100 UI
D. 2000 UI
E. 500 UI
(pag. 95)
M1534021. Urmatoarele semne clinice apar in rahitismul carential, cu EXCEPTIA:

A. craniotabes
B. microcefalie
C. sant Harrison
D. bratari rahitice
E. genu varrum
(pag. 97)
M1534022. Urmatoarele manifestari clinice apar la nivelul extremitatii cefalice in rahitismul carential, cu
EXCEPTIA:
A. craniotabes
B. plagicefalie
C. frunte olimpiana
D. hipertelorism
E. fontanela anterioara mai larg deschisa decat normal
(pag. 97)
M1534023. Care dintre urmatoarele manifestari este absenta in descrierea rahitismului florid?
A. hipotonie musculara
B. intarziere in eruptia dentara
C. redoare de ceafa
E. santul submamar Harrison
(pag. 97, 98)
M1534024. Modificari radiologice osoase care pot fi intalnite in rahitismul carential sunt urmatoarele,
cu EXCEPTIA:
A. calcifiere insuficienta a tesutului cartilaginos
B. aspect franjurat al cartilajului la limita diafizo-epifizara
C. deformare "in cupa" la nivelul cartilajelor de crestere
D. diafiza oaselor lungi este slab mineralizata
E. lacune subperiostale
(pag. 97)
M1534025. Urmatoarele afirmatii privind notiunea de "pulmon rahitic" sunt adevarate, cu EXCEPTIA:
A. influenta asupra dinamicii respiratorii este in special mecanica
B. afecteaza dinamica respiratorie prin favorizarea unor procese de tip obstructiv
C. cinetica respiratorie este afectata de factori musculari (hipotonie musculara)
D. cinetica respiratorie este afectata de factori ososi (ramolirea extrema a arcurilor costale)
E. sunt prezente bronhomalacia si scaderea fagocitozei
(pag. 98)
M1534026. Urmatoarele afirmatii cu privire la mecanismul de actiune al vitaminei D sunt adevarate, cu

EXCEPTIA:
A. creste absorbtia intestinala a calciului
B. actiunea la nivel intestinal este independenta de paratormon
C. scade reabsorbtia tubulara a fosforului
D. creste reabsorbtia tubulara a aminoacizilor
E. stimuleaza depunerea de calciu si fosfor la nivel osos
(pag. 96)
M2234027. Care este caracteristica majora a rahitismului carential comun ?

A. carenta de calciu in copilarie
B. carenta de vitamina D in perioada de crestere
C. carenta de vitamine de grup B
D. deficit de hidroxiprolina
E. aminoacidurie
(pag. 94)
M2234028. Care este cauza directa a rahitismului carential comun ?

A. cresterea accelerata in copilarie
B. carente alimentare
C. carenta de vitamina D
D. carente psihoafective
E. carente dietetice de aminoacizi esentiali
(pag. 94)
M2234029. Care sunt sursele dietetice de vitamina D2 ?

A. carne de vitel
B. ficat de peste (cod)
C. brinza de vaci
D. cereale
E. fructe proaspete
(pag. 95)
M2234030. Vitamina D3 se sintetizeaza la nivelul dermului din:

A. precursorul 7 dehidrocolesterol
B. calciferol
C. colesterol
D. aminoacizi
E. vitamina D2
(pag. 95)
M2234031. Vitamina D3 se sintetizeaza la nivelul dermului sub actiunea:

A. razelor ultraviolete
B. c-ATP
C. aminoacizilor esentiali
D. calciului
E. fosforului
(pag. 95)
M2234032. Care este metabolitul activ de vitamina D produs in rinichi ?

A. 25 hidroxicolecalciferol
B. 1,25 dihidroxicolecalciferol
C. ergosterol
D. calciferol
E. colecalciferol
(pag. 95)
M2234033. Care este metabolitul de vitamina D sintetizat in ficat ?

A. colecalciferolul
B. 1,25 dihidroxicolecalciferolul
C. 25 hidroxicalciferol
D. 24, 25 dihidroxicolecalciferol
E. ergosterol
(pag. 95)
M2234034. Care este necesarul zilnic de vitamina D la copil ?

A. 100-200 U.I
B. 400-800 U.I
C. 900-1000 U.I
D. 1500 U.I
E. 40000 U.I
(pag. 95)
M2234035. Care este corespodentul unui mg de vitamina D ?

A. 4000 U.I.
B. 10000 U.I.
C. 20000 U.I.
D. 30000 U.I.
E. 40000 U.I.
(pag. 95)
M2234036. Ce cantitate de vitamina D contine un litru de lapte de vaca ?

A. 1-4 UI
B. 10-40 UI
C. 50-80 UI
D. 100-400 UI
E. 500-800 UI
(pag. 95)
M2234037. Carte este raportul Ca/p in laptele de femeie ?

A. 0,7
B. 1,7
C. 2,7
D. 3,7
E. 4,7
(pag. 95)
M2234038. In ce perioada de viata rahitismul carential comun are incidenta maxima ?

A. perioada neonatala
B. intre 3 si 6 luni
C. intre 9 si 12 luni
D. intre 2 si 3 ani
E. intre 3 si 6 ani
(pag. 95)
M2234039. Anticonvulsivantele favorizeaza rahitismul deoarece:

A. stimuleaza activitatea hepatica a citocrom P-450-hidroxilazei care inactiveaza vitamina D
B. consuma vitamina D
C. cresc eliminarea renala a vitaminei D
D. cresc eliminarea renala a calciului
E. stimuleaza activitatea hepatica a glicuronil-transferazei care inactiveaza vitamina D
(pag. 96)
M2234040. Copiii cu atrezie biliara extrahepatica dezvolta rahitism doearece:

A. nu este posibila activarea vitaminei D
B. se reduce absorbtia intestinala de vitamina D
C. creste eliminarea renala de calciu
D. creste eliminarea intestinala de calciu
E. creste eliminarea renala de fosfor
(pag. 96)
M2234041. Care este limita inferioara a nivelului seric de 25(OH)calciferol la sugar sub care se impune
administrarea de vitamina D ?
A. 1,2 ng/ml
B. 12 ng/ml
C. 22 ng/ml
D. 32 ng/ml
E. 42 ng/ml
(pag. )
M2234042. Care este limita inferioara a nivelului seric a 25(OH)calciferol la sugari,sub care este
necesara administrarea de vitamina D pentru terapia rahitismului ?
A. 1,2 ng/ml
B. 12 ng/ml
C. 22 ng/ml
D. 32 ng/ml
E. 42 ng/ml
(pag. 96)
M2234043. Care este explicatia faptului ca indivizi diferiti supusi aceleasi carente de vitamine au grade
variate de severitate a rahitismului ?
A. densitatea diferita a receptorilor pentru vitamina D
B. greutatea diferita
C. talia diferita
D. compozitia diferita a osului
E. compozitia diferita a ionilor serici
(pag. 96)
M2234044. Care sunt efectele carentei de vitamina D la nivel intestinal ?

A. scade absorbtia de calciu
B. creste permeabilitatea celulelor intestinale pentru calciu
C. accelereaza tranzitul intestinal
D. inhiba dezvoltarea marginii in perie a enterocitului
E. scade secretia de enterokinaza
(pag. 97)
M2234045. Care sunt valorile normale ale calcemiei ?

A. 7-8 mg%
B. 9-11 mg%
C. 12-14 mg%
D. 15-18 mg%
E. peste 20 mg%
(pag. 98)
M2234046. Care sunt valorile normale ale fosfatemiei la sugari ?

A. sub 3 mg%
B. 4,5-6,5 mg%
C. 7,5-8,5 mg%
D. 9,5-11,5 mg%
E. peste 12 mg%
(pag. 98)
M2234047. Care sunt valorile normale ale fosfatazelor alcaline serice la sugar ?
A. 5-15 U Bodanski
B. 20-25U Bodanski
C. 50-60 U Bodanski
D. 60-70 U Bodanski
E. 70-80 U Bodanski
(pag. 98)
M2234048. Cand se initiaza vitaminoD profilaxia rahitismului ?

A. la 7 zile de viata
B. la o luna
C. la 3 luni
D. la 4 luni
E. la 5 luni
(pag. 100)
M2234049. Care este doza profilactica zilnica de vitamina D ?

A. 100-200 UI
B. 200-300 UI
C. 300-400 UI
D. 400-800
E. 800-1000 UI
(pag. 100)
M2234050. Doza zilnica de calciu elemental recomandata la prematuri,pentru profilaxia rahitismului

este de:
A. 5 mg/kgc
B. 50 mg/kgc
C. 100 mg/kgc
D. 150 mg/kgc
E. 200 mg/kgc
(pag. 100)
M2234051. Terapia curativa a rahitismului se recomanda urmatoarelor categorii de copii:

A. copiilor cu boala Blount
B. sugarilor cu semne clinice si anamneza pozitiva de profilaxie antirahitica
C. sugarilor cu semne clinice,radiologice si biologice de rahitism florid
D. sugarilor cu displazie de sold
E. copiilor cu varus equin
(pag. 100)
M2234052. In terapia curativa a rahitismului florid se recomanda urmatoarele doze de vitamina D per
os:
A. 500-1000 UI
B. 2000-4000 UI
C. 5000-6000 UI
D. 8000-10000 UI
E. peste 10000 UI
(pag. 100)
M2234053. In cit timp se obtine vindecarea radiologica dupa terapia corecta a rahitismului carential
comun ?
A. 1 saptamina
B. 2-3 saptamini
C. 4-5 saptamini
D. 6-8 saptamini
E. 1-2 luni
(pag. 100)
M2234054. In hipervitaminoza D simtomele apar dupa o perioada de:

A. 1-2 zile
B. 1-3 saptamini
C. 1-3 luni
D. 4-6 luni
E. 8-10 luni
(pag. 101)
M2234055. Caracteristica de baza a rahitismului carential comun este:

A. carenta de calciu in copilarie
B. carenta de vitamina D in perioada de crestere
C. carente alimentare lipidice
D. deficit de hidroxiprolina
E. carenta de proteine in dieta
(pag. 94)
M2234056. Carenta de vitamina D este conditionata de urmatorii factori cu exceptia:

A. expunerea insuficienta la raze ultraviolete
B. raportul deficitar de calciu - fosfor in alimentatie
C. diabetul zaharat
D. sindroame de malabsorbtie
E. factori predispozanti genetici
(pag. 94)
M2234057. Care este situsul de transformare a provitaminei D sub actiunea razelor ultraviolete ?
A. retina
B. os
C. tegument
D. fanere
E. mucoase
(pag. 95)
M2234058. In legatura cu rahitismul carential comun sunt false urmatoarele cu exceptia:

A. se trateaza exclusiv prin aport dietetic de vitamine
B. evolueaza cu stare generala alterata
C. este o boala a perioadei de crestere
D. se asociaza cu osteomalacia
E. evolueaza cu sindrom febril prelungit
(pag. 95)
M2234059. Urmatorii sunt factori favorizanti ai rahitismului cu exceptia:

A. prematuritatea
B. anotimpul rece
C. insuficienta renala cronica
D. sindromul de malabsorbtie
E. diabetul zaharat
(pag. 95)
M2234060. Care este mecanismul rahitigen al anticonvulsivantelor ?

A. activeaza adenilat ciclaza
B. inhiba lipaza pancreatica
C. stimuleaza activitatea enzimei hepatice citocrom P-450-hidroxilaza
D. activeaza ciclul Krebbs
E. stimuleaza tranzitul intestinal
(pag. 95,96)
M2234061. In tabloul clinic al rahitismului se descriu urmatoarele modificari osoase cu exceptia:

A. craniotabes
B. sant Harrison
C. bratari rahitice
D. plagicefalie
E. displazie de sold
(pag. 97)
M2234062. In tabloul bioumoral al rahitismului se disting urmatoarele modificari cu exceptia:

A. hipocalcemie
B. hipofosfatemie
C. hiperfosfatazie alcalina
D. hiperaminoacidurie
E. hipoglicemie
(pag. 98)
M2234063. In rahitism se intilnesc urmatoarele manifestari radiologice cu exceptia:

A. franjurarea liniei metafizoepifizare
B. deformarea in cupa a cartilajelor de crestere
C. intirzierea nucleilor de osificare
D. radiotransparenta oaselor lungi
E. calcificari parenchimatoase
(pag. 98)
M2234064. Care este lungimea de unda a ultravioletelor benefica pentru profilaxia rahitismului ?
A. 296-310 nm
B. 350-400 nm
C. 500-696 nm
D. 800-916 nm
E. 1000-1196 nm
(pag. 100)
M2234065. Densitatea osoasa este determinata genetic in proportie de:

A. 30%
B. 40%
C. 50%
D. 60%
E. 70%
(pag. 96)
M2234066. Depunerea de calciu in os este dependenta de:

A. parathormon
B. vitamina D
C. nivelul glicemiei
D. nivelul seric al trigliceridelor
E. transaminaze serice
(pag. 96)
M2234067. In tabloul clinic al hipervitaminozei D se descriu urmatoarele cu exceptia:

A. poliurie
B. polifagie
C. polidipsie
D. varsaturi
E. constipatie
(pag. 101)
M2234068. In tabloul bioumoral al hipervitaminozei D se descriu urmatoarele cu exceptia:

A. hipercalcemie
B. proteinurie
C. hipercalciurie
D. retentie azotata
E. hiperglicemie
(pag. 101)
M2334069. La nivelul osului, vitamina D actioneaza prin:

A. stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid
B. favorizeaza depunerea de calciu si fosfor sub forma cristalelor de hidroxiapatita
C. favorizeaza mineralizarea osului in crestere

D. are efecte de modulare si diferentiere a maturarii osteoblastilor
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 96)
M2334070. Osul rahitic sufera urmatoarele alterari:

A. insuficienta mineralizare a matricei cartilaginoase
B. formarea exuberanta de tesut osteoid
C. latirea extremitatilor
D. fracturi, in formele grave de boala
E. toate de mai sus
(pag. 97)
M2334071. Pulmonul rahitic apare prin:

A. dezvoltarea enorma a mataniilor costale
B. hipotonia musculara rahitica
C. bronhomalacia rahitica
D. scaderea rezistentei la infectii
E. toate de mai sus
(pag. 98)
M2334072. Vitamina D are ca mecanisme de actiune urmatoarele, cu exceptia:

B. scade permeabilitatea celulei lumenului intestinal pentru calciu
C. creste reabsorbtia tubulara a fosforului
D. creste reabsorbtia tubulara a aminoacizilor
E. stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid
(pag. 96)
M2334073. Paraclinic, in rahitism se intilnesc:

A. fosfatemie scazuta
B. calcemie scazuta
C. hiperparatiroidism secundar
E. toate de mai sus
(pag. 98)
M2534074. Nevoile zilnice de vitamina D sunt de :

A. 4-8 UI
B. 40-80 UI
C. 400-800 UI
D. 4000 – 8000 UI
E. 40.000 – 80.000 UI
(pag. 94)
M2534075. Incidenta maxima a rahitismului se inregistreaza:

A. la nastere
B. in prima luna de viata
C. intre 3 si 6 luni
D. intre 1 si 3 ani
E. intre 3 si 6 ani
(pag. 95)
M2534076. Unde are loc prima hidroxilare din metabolismul vitaminei D?

A. la nivel gastric
B. la nivelul vilozitatilor intestinale
C. la nivel hepatic
D. la nivel renal
E. la nivel osos
(pag. 95)
M2534077. Unde are loc a doua hidroxilare din metabolismul vitaminei D?

A. la nivel gastric
B. la nivelul vilozitatilor intestinale
C. la nivel hepatic
D. la nivel renal
E. la nivel osos
(pag. 95)
M2534078. Urmatoarele alimente sunt surse bogate de vitamina D, cu exceptia:

A. laptele de vaca
B. ficatul de vitel
C. galbenusul de ou
D. ficatul unor soiuri de pesti
E. untura de peste
(pag. 95)
M2534079. Profilaxia postnatala a rahitismului impune administrarea zilnica de doze orale de vitamina
D pana la varsta de :
A. 3 luni
B. 6 luni
C. 12 luni
D. 18 luni
E. 3 ani
(pag. 100)
M2534080. Prima doza stoss in profilaxia postnatala a rahitismului este recomandabil sa fie
administrata:
A. dupa vaccinarea antipoliomelitica
B. dupa vaccinarea BCG
C. in maternitate
D. dupa prima luna de viata
E. dupa varsta de 3 luni
(pag. 100)
M2534081. Doza stoss totala de vitamina D necesara in primul an de viata in profilaxia rahitismului
este de:
A. 200.000 UI
B. 400.000 UI
C. 1200 UI
D. 1.200.000 UI
E. 100 UI
(pag. 100)
M2534082. Care este posologia uzuala a preparatelor orale de vitamina D necesare in profilaxia
rahitismului?
A. 1-2 picaturi/zi
B. 1-2 picaturi de trei ori pe zi
C. 4-8 picaturi/zi
D. 4-8 picaturi de trei ori pe zi
E. 10-12 picaturi de doua ori pe zi
(pag. 100)
M2534083. Doza totala de vitamina D care asigura vindecarea rahitismului florid este:
A. 200.000 UI/an
B. 100.000 UI/an
C. 400.000-600.000 UI/an
D. 1.600.000 – 1.800.000 UI/an
E. 2000 UI/luna
(pag. 100)
M2534084. Cauza rahitismului aparut la copiii cu atrezie biliara extrahepatica este:

A. absenta sarurilor biliare la nivel intestinal
B. scaderea activitatii dizaharidazelor
C. scaderea capacitatii de hidroxilare hepatica
D. scaderea capacitatii renale de hidroxilare
E. cresterea aciditatii gastrice cu degradarea vitaminei D
(pag. 96)
M2534085. Acidozele renale tubulare distale produc rahitism prin urmatorul mecanism:
A. cresterea eliminarii de fosfati
B. scaderea capacitatii renale de hidroxilare
C. cresterea reabsorbtiei tubulare de magneziu
D. cresterea ultrafiltrarii
E. utilizarea carbonatului de calciu din os pentru neutralizarea acidozei metabolice
(pag. 96)
M2534086. Craniotabesul este considerat “fiziologic” pana la varsta de:

A. 2 –3 saptamani
B. 2-3 luni
C. 12 luni
D. 24 de luni
E. craniotabesul este considerat intotdeauna patologic
(pag. 97)
M2634087. Care din urmatoarele afirmatii privind metabolismul vitaminei D nu este adevarata:
A. Absorbtia vitaminei D din sursele alimentare se face la nivelul mucoasei gastrice;
B. Dupa absorbtie vitamina D este transportata de o α 2 globulina specific;
C. Metabolismul vitaminei D depinde de factori genetici sau de factori de mediu;
D. Medicatia anticonvulsivanta si corticoterapia stimuleaza catabolismul hepatic al 25(OH) vitaminei D;
E. La nivel renal derivatul 25(OH) vitamina D3 este hidroxilat in pozitia 1 rezultand 1,25 dihidroxi-vitamina D3.
(pag. 95)
M2634088. Incidenta maxima a rahitismului se situeaza la varsta de:

A. 1 – 3 ani
B. 3 – 6 luni
C. 1 – 3 luni
D. 3 – 6 ani
E. 6 – 12 luni
(pag. 95)
M2634089. Craniotabesul rahitic se poate considera fiziologic la varsta de:

A. 2 – 3 luni
B. Sub 2 luni
C. Peste 3 luni
D. 18 luni
E. 3 – 6 luni
(pag. 97)
M2634090. Urmatoarele semne clinice sunt caracteristice rahitismului carential, cu exceptia:

A. Craniotabesul
B. Plagicefalia
C. Microcefalia
D. Mataniile costale
E. Santul Harrison
(pag. 97)
M2634091. Valorile normale ale calcemiei sunt:

A. 7 – 9 mg%
B. 9 – 11 mg%
C. 8 – 10 mg%
D. 3 – 5 mg%
E. 6 – 12 mg%
(pag. 98)
M2634092. Nevoile zilnice de vitamina D sunt:

A. 200 UI
B. 400-800 U
C. 1500 UI
D. 1000 U
E. 50 UI
(pag. 100)
M2834093. Metabolismul vitaminei D este caracterizat de urmatoarele, cu exceptia:

A. Este vitamina liposolubila
B. Este transportata de o α2 – albumina specifica
C. Este dublu hidroxilata in ficat si rinichi
D. Creste absorbtia intestinala a calciului
E. Creste retroresorbtia renala a Ca-lui si P-ului
(pag. 95)
M2834094. Referitor la modificarile radiologice din rahitism sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:
A. Sunt datorate tulburarilor osificarii encondrale
B. Vizeaza zonele cartilajelor de crestere
C. Calcifierea tesutului cartilaginos este insuficienta
D. Cartilajul are un aspect franjurat la nivelul diafizei
E. Osificarea nucleilor de crestere este intarziata
(pag. 98)
M2834095. Mecanismul de actiune al Vitaminei D se regaseste in urmatoarele, cu exceptia:

A. Creste absorbtia intestinala a Ca – ului
B. Creste permeabilitatea intestinala pentru Ca
C. Scade retroresorbtia renala pentru Fosfor
D. Creste retroresorbtia tubulara a aminoacizilor
E. Stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid
(pag. 96)
M2934096. Care dintre următoarele afirmaţii privind vindecarea rahitismului sunt false?
A. Normalizarea valorilor biochimice se realizează după 7 - 10 zile de terapie
B. Vindecarea radiologică începe după 4 săptămâni
C. Nivelul fosfatazelor alcaline se menţine la nivel crescut timp de 2-3 săptămâni
D. "Linia de doliu" era considerată în pediatria clasică drept semn ce atestă vindecarea radiologică
E. După 7-10 zile se realizează normalizarea calciului şi a fosforului seric
(pag. 100, paragraf 11, pag.101 paragraf 2)
M2934097. Indicaţi afirmaţiile adevărate legate de recomandarea tratamentului profilactic al

rahitismului:
A. Este obligatorie la gravide începând cu primul trimestru de sarcină
B. Va fi efectuată din prima zi de naştere până la vârsta de 18 luni, cu doze orale, fracţionată de vitamină D
C. Începe din a-7-a zi de naştere, până la 18 luni cu doze orale, fracţionate de vitamină D
D. Nu este necesară dacă sugarul este alimentat natural
E. Nu este necesară în cazul alimentaţiei cu lapte de vacă ce are în compoziţie un conţinut crescut de calciu
M1134098. Urmatoarele afirmatii despre vitamina D sunt corecte, cu EXCEPTIA:

A. Vitamina D este alcatuita dintr-un grup de 10 compusi
B. Vitamina D2 se gaseste in cantitati mici in unele alimente de origine vegetala
C. Vitamina D3 se gaseste in cantitate mare in ficatul de cod
D. Vitamina D2 rezulta din activarea fotochimica a calciferolului si este sintetizata in derm
E. Absorbtia vitaminei D se face la nivelul intestinului subtire in prezenta acizilor biliari
(pag. 94, 95)
M1134099. Ca efect al carentei de vitamina D si al hiperparatiroidismului reactional, osul sufera

urmatoarele alterari, cu EXCEPTIA:
A. Insuficienta mineralizare a matricei cartilaginoase
B. Formarea exuberanta de tesut osteoid care, in absenta vitaminei D, nu se mai mineralizeaza
C. Aparitia de eroziuni ale osului subcondral
D. Tesutul osteoid exuberant si matricea osoasa insuficient mineralizata conduc la deformarea oaselor sub
greutatea corpului
E. Aparitia de necroze aseptice in perioadele de maxima crestere a oaselor lungi
(pag. 97)
M1134100. Definitia rahitismului carential include urmatoarele elemente:

A. Boala metabolica generala
B. Tulburare de mineralizare a osului
C. Apare in perioada de crestere
D. Cauza directa este lipsa aportului de calciu
E. Se vindeca prin administrare de vitamina D
(pag. 94)
M1134101. Precizati afirmatiile corecte in legatura cu actiunea vitaminei D:

A. Cresterea absorbtiei intestinale a calciului
B. Favorizeaza reabsorbtia fosfatilor la tubii renali
C. Favorizeaza eliminarea aminoacizilor la tubii renali
D. Stimuleaza o proteina transportoare de calciu concentrata in marginea "in perie" a celulelor intestinale
E. Favorizeaza mineralizarea tesutului osteoid
(pag. 95, 96)
M1134102. Urmatoarele afirmatii privind factorii genetici care influenteaza metabolismul vitaminei D
sunt corecte:
A. Exista receptori specifici pentru vitamina D
B. Receptorii pentru vitamina D (VDR) sunt localizati in os
C. Densitatea VDR este determinata genetic
D. Gena care controleaza numarul receptorilor VDR se afla pe cromozomul 1
E. Exista polimorfism genotipic al VDR
(pag. 96)
M1134103. Identificati afirmatiile corecte privind unii factori genetici care influenteaza activitatea
vitaminei D:
A. Factorul genetic conditioneaza 70% din densitatea osoasa la orice varsta
B. Nu exista relatie intre genotipul VDR si metabolismul calciului
C. Exista un polimorfism accentuat in genotipul receptorilor pentru vitamina D (VDR)
D. Adaptarea metabolismului vitaminei D la aportul scazut de calciu este controlata genetic
E. Gena care controleaza numarul VDR se afla pe cromozomul 1
(pag. 96)
M1134104. Urmatoarele medicamente utilizate la sugar un timp indelungat favorizeaza aparitia

rahitismului:
A. Cefalosporine generatia III
B. Fenobarbital
C. Fenitoin
D. Corticosteroizi
E. Tiroxina
(pag. 95, 96)
M1134105. Urmatoarele afectiuni ale sugarului favorizeaza aparitia rahitismului prin perturbarea
metabolismului vitaminei D si/sau calciului:
A. Atrezia de cai biliare extrahepatice
B. Acidoze renale tubulare distale
C. Insuficienta renala cronica
D. Sindromul de malabsorbtie
E. Enterocolite acute
(pag. 95, 96)
M1134106. Identificati afirmatiile incorecte privind sursele alimentare de vitamina D:

A. Laptele este un aliment bogat in vitamina D
B. Laptele de vaca contine 10-40 UI/litru vitamina D
C. Laptele de mama nu asigura necesarul de vitamina D si sugarii alimentati natural vor primi profilaxia
medicamentoasa a rahitismului
D. Alimentele de origine vegetala sunt bogate in vitamina D
E. Nivelul de vitamina D din serul matern conditioneaza cantitatea de vitamina D in laptele de femeie
(pag. 95)
M1134107. In comparatie cu laptele de vaca, laptele matern are actiune antirahitica pentru ca:
A. Contine o cantitate optima de vitamina D
B. Cantitatea de lactoza de 7g% favorizeaza absorbtia vitaminei D
C. Raportul Ca/P de 1,7 este optim pentru absorbtia acestora
D. Contine toti aminoacizii esentiali pentru sinteza matricei proteice a osului
E. Induce dezvoltarea lactobacilului - bifidus care are rol esential in absorbtia vitaminei D
(pag. 95)
M1134108. Modificarile patologice la nivelul extremitatii cefalice determinate de rahitism sunt

urmatoarele:
A. Plagiocefalice
B. Bose frontale
C. Craniotabes
D. Despicatura palatina
E. Fontanela anterioara mare
(pag. 97)
M1134109. Semnele clinice de rahitism includ:

A. "Matanii" costale
B. sant submamar Harrison
C. Clindodactilie
D. Picior Varus equin
E. Tibii incurbate in varus sau valgus
(pag. 97)
M1134110. Modificarile paraclinice (biologice) din rahitism constau in:

A. Normocalcemie
B. Hipofosfatemie
C. Hipercalciurie
D. Fosfataze alcaline mult crescute in sange
E. Hipofosfaturie
(pag. 98)
M1234111. Rahitismul carential comun este mai frecvent in urmatoarele circumstante:

A. la prematuri
B. la varsta intre 3 si 6 luni
C. in regiunile tropicale
D. la pacientii cu insuficienta renala acuta
E. la pacientii cu epilepsie
(pag. 95)
M1234112. Vitamina D influenteaza metabolismul fosfo-calcic prin urmatoarele mecanisme:

A. scade absorbtia intestinala a calciului
B. creste reabsorbtia tubulara a fosforului
C. creste absorbtia intestinala a calciului
D. stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid
E. scade reabsorbtia tubulara a fosforului
(pag. 96)
M1234113. Paratormonul influenteaza metabolismul fosfo-calcic prin urmatoarele mecanisme:

A. scade absorbtia intestinala a calciului

D. stimuleaza activitatea osteoclastelor
E. scade reabsorbtia tubulara a fosforului
(pag. 97)
M1234114. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la profilaxia corecta postnatala a rahistimului
carential comun:
A. administrarea de vitamina D orala in doza de 400-800 UI/zi pana la varsta de 18 luni
B. se incepe la varsta de 4 saptamani
C. administrarea de doze stoss de 200.000 UI D3 la 6-8 saptamani interval
D. expunerea la soare a copilului in anotimpul insorit
E. administrarea de vitamina D orala in doza de 2000-4000 UI/zi pana la varsta de 18 luni
(pag. 100)
M1234115. Urmatorii factori influenteaza metabolismul vitaminei D:

A. terapia cortizonica
B. numarul receptorilor pentru vitamina D
C. factorii de mediu
D. aportul de calciu alimentar
E. medicatia anticonvulsivanta
(pag. 95)
M1334116. Precizati care sunt criteriile biologice de rahitism:

A. Calcemie normala sau scazuta
B. Fosfatemie scazuta de obicei sub 3mg%
C. Fosfataze alcaline scazute dramatic
D. Pt crescut
E. Hiperaminoaciduria
(pag. 98)
M1334117. Identificati care sunt semnele clinice care caracterizeaza hipervitaminoza D:

A. Constipatia
B. Polifagia
C. Hipotonia
D. Paloarea
E. Poliuria si polidipsia
(pag. 101)
M1334118. Identificati care sunt mijloacele de profilaxie postnatala a rahitismului:

A. expunere la soare a sugarului
B. promovarea alimentatiei naturale
C. administrarea zilnica de Vitamina D
D. administrarea lunara de paratormoni
E. antibioterapie cu ocazia fiecarei infectii respiratorii
(pag. 100)
M1334119. Mecanismele de actiune ale Vit.D sunt urmatoarele:

A. creste permeabilitatea celulelor lumenului intestinal pentru calciu
C. creste reabsorbtia tubulara a aminoacizilor
D. scade absorbtia intestinala a calciului (independent de paratormoni)
E. stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid si depunerea de calciu si fosfor sub forma cristalelor de
hidroxiapatita
(pag. 96)
M1334120. Precizati care afirmatii privind sursele alimentare de Vit.D nu sunt corecte:
A. Alimentele de origine vegetala sunt bogate in Vit.D
B. Alimentele de origine animala unde se gaseste Vit.D sunt:ficatul de vitel, galbenusul de ou, ficatul unor
soiuri de pesti
C. Laptele, alimentul de baza al sugarului, este in mod notoriu o sursa foarte bogata de Vit.D
D. Laptele de vaca asigura 10 - 40 UI /litru Vit.D
E. Preparatele moderne de lapte adaptat sunt imbogatite in Vitamina D
(pag. 95)
M1334121. Care din urmatoarele afirmatii privind modificarile radiologice osoase sunt adevarate:
A. Calcifierea tesutului cartilaginos este insuficienta
B. Franjurarea liniei metafizo-epifizare
C. Deformare "in cupa"
D. Intirzierea de osificare a nucleilor
E. Diafiza oaselor lungi si coastele sunt intens mineralizate (hipercondensate)
(pag. 98)
M1334122. Urmatorii factori favorizeaza rahitismul:

A. Insuficienta expunere la soare
B. prematuritatea
C. atrezia biliara extrahepatica
D. varsta de electie cu incidenta maxima intre 18 - 30 luni
E. malabsorbtia lipidelor
(pag. 95)
M1334123. Urmatoarele afirmatii privind prognosticul rahitismului carential sunt adevarate:

A. Dupa tratament se asteapta vindecarea sigura dar lenta a rahitismului
B. Semnele osoase dispar dupa luni sau chiar 1-2 ani
C. Rahitismul este asociat adesea altor boli carentiale
D. Rahitismul prin el insusi este o boala fatala
E. Rahitismul este complet tratabil
(pag. 101)
M1434124. Care dintre urmatorii factori sunt implicati in aparitia rahitismului carential:
A. Insuficienta renala cronica
B. Anotimpul cald
C. Corticoterapia prelungita
D. Expunerea tegumentului la soare
E. Tratamentul cu anticonvulsivante
(pag. 95)
M1434125. Care dintre variantele de mai jos reprezinta factorii de care depinde transformarea
provitaminei D din piele sub actiunea razelor ultraviolete pentru profilaxia rahitismului:
A. Altitudinea
B. Varsta
C. Anotimpul
D. Greutatea corporala
E. Suprafata de tegument expusa
(pag. 95)
M1434126. In vederea profilaxiei rahitismului, care afirmatii sunt adevarate referitoare la efectele
vitaminei D la nivelul osului:
A. Stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid
B. Are actiune sinergica cu paratormonul
C. Induce diferentierea osteoclastilor tineri
D. Induce diferentierea maturarii osteoblastilor
E. Are receptori specifici a caror densitate este determinata genetic
(pag. 96-97)
M1434127. Care dintre urmatoarele variante reprezinta alterarile pe care le sufera osul in rahitismul
carential:
A. Intensa mineralizare a matricei cartilaginoase
B. Formarea exuberanta a tesutului osteoid
C. Cresterea rigiditatii
D. Latirea extremitatilor distale
E. Aparitia fracturilor
(pag. 97)
M1434128. Care dintre urmatoarele modificari apar, in rahitismul carential, la nivelul extremitatii
cefalice:
A. Bosele frontale
B. Craniotabesul
C. Fontanela anterioara mica
D. Fruntea olimpiana
E. Craniostenoza
(pag. 97)
M1434129. Caror dintre urmatoarele modificari se datoreaza aparitia pulmonului rahitic din rahitismul
carential:
A. Hipotonia musculara
B. Bronhomalacia rahitica
C. Fibroza pulmonara
D. Scaderea rezistentei la infectii
E. Calcificarile pulmonare
(pag. 98)
M1434130. Care dintre urmatoarele variante sunt componentele tabloului biologic al rahitismului
carential:
A. Normo/hipocalcemia
B. Hiperfosfatemia
C. Scaderea fosfatazelor alcaline serice
D. Hiperfosfaturia
E. Hipercalciuria
(pag. 98)
M1434131. Care dintre modificarile radiologice osoase enumerate mai jos apar in rahitismul carential:
A. Deformarea in cupa a extremitatii distale a oaselor lungi
B. Franjurarea liniei metafizo-epifizare
C. Osificarea precoce a nucleilor
D. Radiotransparenta oaselor lungi si a coastelor
E. Traiectele de fractura
(pag. 98)
M1434132. Precizati care dintre urmatoarele variante reprezinta masuri ale profilaxiei prenatale a
rahitismului carential
A. Alimentatia bogata in lapte a femeii gravide
B. Administrarea de calciu femeii gravide
C. Expunerea la soare a femeii gravide
D. Administrarea de vitamina D femeii gravide
E. Evitarea nasterilor premature
(pag. 100)
M1434133. Care dintre urmatoarele variante sunt manifestari ale hipervitaminozei D, care poate surveni
in cursul tratamentului rahitismului carential:
A. Scaune diareice
B. Varsaturi
C. Oligurie
D. Polidipsie
E. Hipercalcemie
(pag. 101)
M1534134. Surse naturale valoroase de vitamina D pentru profilaxia rahitismului carential la sugar si
copilul mic sunt:
A. laptele de vaca
B. laptele de mama
C. galbenusul de ou
D. ficatul unor specii de pesti
E. alimente de origine vegetala
(pag. 95)
M1534135. In care din urmatoarele este manifesta actiunea antagonica paratormon/vitamina D?

A. intestinal
B. renal
C. hepatic
D. osos
E. pancreatic
(pag. 97)
M1534136. Diagnosticul diferential al rahitismului carential se poate face cu:

A. boala Blunt
B. osteogenesis imperfecta
C. hidrocefalia incipienta
D. artrita reumatoida juvenila
E. mucopolizahadoza (boala Morquio)
(pag. 99, 100)
M1534137. Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile paraclinice din rahitismul carential
sunt adevarate?
A. fosfatemia scade
B. fosfatazele alcaline serice scad
C. calcemia are, de obicei, valori crescute
D. determina hiperfosfaturie
E. determina hiperaminoacidurie
(pag. 98)
M1534138. Care dintre urmatoarele alterari apar la nivelul osului rahitic?

B. formarea exuberanta a tesutului osteoid care nu se mai mineralizeaza in absenta vitaminei D
C. extremitatile distale se ingusteaza
D. in formele grave de boala pot sa apara fracturi
E. oasele se indoaie sub greutatea corpului
(pag. 97)
M1534139. Hipervitaminoza D, complicatie in tratamentului curativ al rahitismului carential, se poate

manifesta prin:
A. anorexie severa si rebela
B. facies vultuos
C. varsaturi
D. diaree
E. poliurie si polidipsie
(pag. 101)
M1534140. Care dintre urmatoarele afirmatii privind evolutia sub tratamentul curativ corect al
rahitismului carential sunt adevarate?
A. calciul si fosforul seric se normalizeaza in 7-10 zile
B. fosfatazele alcaline se mentin la valori crescute atat timp cat se mentin modificarile radiologice
C. daca normalizarea sindromului biologic nu survine in 4 saptamani se ridica problema unui rahitism
vitamino-rezistent
D. vindecarea radiologica incepe dupa 2-3 saptamani
E. semnele clinice osoase se remit dupa 1-2 saptamani
(pag. 101)
M2234141. Carenta de vitamina D se coreleaza cu:

A. expunerea insuficienta la raze ultraviolete
B. factori predispozanti genetici
C. greutatea mare la nastere
D. boli cronice organice
E. raportul deficitar de calciu - fosfor in alimentatie
(pag. 94)
M2234142. In legatura cu absorbtia vitaminei D la nivel digestiv sunt corecte urmatoarele:

A. are loc la nivelul intestinului subtire
B. pentru absorbtie sunt necesari acizi biliari
C. are loc la nivelul colonului ascendent
D. pentru absorbtie este necesara lipaza pancreatica
E. are loc la nivel gastric
(pag. 95)
M2234143. Organele tinta pentru vitamina D sunt:

A. intestinul
B. osul
C. tubii renali
D. splina
E. ficatul
(pag. 95)
M2234144. In legatura cu 1,25 dihidroxicolecalciferol sunt corecte urmatoarele:
A. are activitate biologica de 10-100 ori mai mare decit vitamina D2

B. are activitate biologica de 10-100 ori mai mare decit vitamina D3
D. scade reabsorbtia fosforului la nivelul tubilor renali
E. scade reabsorbtia calciului la nivelul tubilor renali
(pag. 95)
M2234145. Care sunt medicamentele care cresc necesarul de vitamina D ?

A. cefalosporinele
B. anticonvulsivantele
C. cortizonicele
D. antianemice
E. antiacide
(pag. 95)
M2234146. Necesarul zilnic de vitamina D depinde de:

A. ritmul de crestere
B. diureza
C. activitatea fizica
D. regimul de insorire
E. factori genetici
(pag. 95)
M2234147. Care sunt situsurile de hidroxilare ale vitaminei D ?

A. osul
B. ficatul
C. rinichii
D. intestinul subtire
E. splina
(pag. 95)
M2234148. Transformarea provitaminei D sub actiunea ultravioletelor este dependenta de:

A. virsta
B. pigmentarea constitutionala
C. suprafata de tegument expusa
D. alimentatie
E. greutate
(pag. 95)
M2234149. In legatura cu pielea hiperpigmentata sunt corecte urmatoarele:

A. ecraneaza razele ultraviolete
B. favorizeaza rahitismul
C. permite o sinteza accelerata de vitamuna D
D. nu permite patrunderea razelor calorice
E. este mai bogata in provitamina D decat pielea alba
(pag. 95)
M2234150. Care dintre urmatoarele alimente sunt surse de vitamina D ?

A. ficatul de vitel
B. galbenusul de ou
C. citricele
D. salata verde
E. ficatul de peste
(pag. 95)
M2234151. In legatura cu laptele de mama sunt corecte urmatoarele:

A. are actiune antirahitica mai mare decat laptele de vaca
B. contine 7g % lactoza
C. este mai bogat in calciu decat laptele de vaca
D. este mai bogat in fosfor decat laptele de vaca
E. nu asigura cantitatea necesara de vitamina D pentru sugar
(pag. 95)
M2234152. In lagatura cu laptele de mama sunt corecte urmatoarele:

A. asigura necesarul de vitamina D pentru sugar
B. cantitatea de vitamina D este dependenta de nivelul vitaminei D din serul matern
C. are un raport optim Ca/P
D. contine 7g% lactoza
E. are aceeasi cantitate de vitamina D ca si laptele de vaca
(pag. 95)
M2234153. Care dintre urmatorii sunt factori favorizanti ai rahitismului ?

A. prematuritatea
B. anotimpul rece
C. clima tropicala
D. sindroamele de malabsorbtie
E. corticoterapia indelungata
(pag. 95)
M2234154. Sindroamele de malabsorbtie pot favoriza rahitismul deoarece:

A. interfera cu absorbtia lipidelor
B. diminua absorbtia vitaminei D
C. cresc absorbtia de fosfor alimentar
D. inactiveaza vitamina D din tubul digestiv
E. cresc absorbtia de acizi grasi esentiali
(pag. 95)
M2234155. Care dintre urmatoarele suferinte favorizeaza rahitismul ?

A. insuficienta renala cronica
B. atrezia biliara extrahepatica
D. acidozele renale tubulare proximale
E. acidozele renale tubulare renale distale
(pag. 95,96)
M2234156. In acidozele renale tubulare distale se produc urmatoarele fenomene:

A. eliminarea excesiva a ionului bicarbonic la nivelul tubilor renali distali
B. reducerea activarii renale a vitaminei D
C. reducerea activarii hepatice a vitaminei D
D. eliminarea excesiva a ionului de fosfor la nivelul tubilor renali distali
E. mobilizarea carbonatului de calciu din os
(pag. 96)
M2234157. Vitamina D are urmatoarele actiuni:
A. creste absorbtia intestinala de calciu

B. creste absorbtia intestinala de fosfor
C. stimuleaza reabsorbtia tubulara renala a calciului
D. stimuleaza reabsorbtia tubulara renala a fosforului
E. stimuleaza eliminarea tubulara renala a ionului bicarbonic
(pag. 96)
M2234158. Factorii favorizanti ai rahitismului sunt reprezentati de:

A. prematuritate
B. insuficienta respiratorie
D. corticoterapie prelungita
E. sindroame de malabsorbtie
(pag. 95)
M2234159. In rahitismul carential comun exista urmatoarele modificari radiologice osoase:

A. cartilagii de crestere latite,deformate in "cupa"
B. ingustarea canalului medular al oaselor lungi
C. intirzierea nucleilor de osificare
D. franjurarea liniei metafizoepifizare
E. ingrosarea periostului
(pag. 98)
M2234160. Profilaxia postnatala a rahitismului se face prin:

A. expunerea la soare a sugarului
C. administrarea zilnica de vitamina D
D. administrarea lunara de parathormon
E. antibioterapie cu ocazia fiecarei infectii respiratorii
(pag. 100)
M2234161. In legatura cu profilaxia rahitismului cu vitamina D,sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

A. doza de vitamina D este de 500-1000 u/zi
B. calea orala de administrare a vitaminei D este mai fiziologica decit calea intramusculara
C. vitamina D trebuie asociata obligatoriu cu calciu
D. profilaxia zilnica se face minim 7 ani
E. vaccinarile sunt contraindicate pe perioada profilaxiei
(pag. 100)
M2234162. Care sunt actiunile vitaminei D la nivel intestinal ?

B. creste permeabilitatea pentru calciu a celulelor lumenului intestinal
C. creste timpul de tranzit intestinal
D. activeaza enterokinaza
E. stimuleaza proteina transportoare de calciu din marginea in perie a enterocitului
(pag. 96)
M2234163. Care este mecanismul de actiune a vitaminei D la nivel renal ?

A. creste reabsorbtia tubulara a fosforului
B. produce vasodilatatia arteriolelor glomerulare
C. inhiba ciclul Krebbs in celulele tubulare distale
D. favorizeaza diureza apoasa
E. creste reabsorbtia tubulara a aminoacizilor

(pag. 96)
M2234164. In legatura cu actiunea la nivel osos al vitaminei D sunt corecte urmatoarele afirmatii:
A. stimuleaza depunerea de calciu
B. stimuleaza depunerea de fosfor
C. are actiune partial antagonista cu PTH
D. inhiba resorbtia osoasa
E. scade oferta de calciu in apropierea cartilajelor de crestere
(pag. 96)
M2234165. In legatura cu actiunea parathormonului in cadrul rahitismului sunt adevarate urmatoarele:

B. scade reabsorbtia de fosfor la nivel renal
C. creste reabsorbtia renala a calciului
D. creste eliminarea renala a sodiului
E. depune calciu in os
(pag. 97)
M2234166. Care sunt efectele parathormonului la nivel bioumoral?

A. creste calcemia
B. creste nivelul seric al fosfatazelor alcaline
C. produce hipoglicemie
D. creste cortizolemia
E. produce hipopotasemie
(pag. 97)
M2234167. In legatura cu actiunea parathormonului sunt adevarate urmatoarele:

A. actioneaza antagonic cu vitamina D la nivelul tubului renal
B. actioneaza sinergic cu vitamina D la nivel hepatic
C. actioneaza sinergic cu vitamina D la nivel intestinal
D. actioneaza antagonic cu vitamina D la nivel tegumentar
E. actioneaza antagonic cu vitamina D la nivel osos
(pag. 97)
M2234168. Ce efect are carenta de vitamina D si hiperparatiroidismul reactional la nivelul osului rahitic
?
A. insuficienta mineralizare a matricii cartilaginoase
B. formarea exuberanta de tesut osteoid nemineralizat
C. largirea extremitatilor distale ale oaselor
D. cresterea rigiditatii osoase
E. fracturi osoase
(pag. 97)
M2234169. In tabloul clinic al rahitismului la nivelul extremitatii cefalice se descriu:

A. craniotabes
B. bose frontale
C. frunte "olimpiana"
D. plagicefalie
E. inchiderea precoce a fontanelei anterioare
(pag. 97)
M2234170. In tabloul clinic al rahitismului se descriu urmatoarele modificari toracice:

A. matanii costale
B. sant Harrison
C. hernia corpilor vertebrali
D. rigiditatea coloanei vertebrale toracale
E. evazarea bazelor toracice
(pag. 97)
M2234171. Ce reprezinta mataniile costale ?

A. ingrosarea articulatiilor costosternale
B. semne de rahitism
C. calusuri vicioase post fractura
D. ingosarea jonctiunilor condrocostale
E. proliferarea tesutului periostal
(pag. 97)
M2234172. In rahitism,la nivelul membrelor superioare se descriu urmatoarele modificari,cu exceptia:

A. ingrosarea extremitatii distale a radiusului
B. ingrosarea extremitatii proximale a radiusului
C. fracturi cominutive
D. umar in "epolet"
E. incurbarea degetului 5
(pag. 97)
M2234173. In rahitism la nivelul membrelor inferioare se descriu:

A. genu varus
B. genu valgus
C. fracturi cominutive
D. picior "in ciocan"
E. displazie de sold
(pag. 97)
M2234174. In tabloul clinic al rahitismului florid se intilnesc:

A. wheezing recurent
B. distrofie
C. rezistenta redusa la infectii
D. intirzieri in eruptia dentara
E. hipotonie musculara
(pag. 97)
M2234175. Bolile infectioase respiratorii evolueaza mai grav la sugarul rahitic din cauza:
A. nivelului crescut al fosfatazelor alcaline serice
B. hipotoniei musculaturii toracice
C. hiperparatiroidismului
D. rezistentei scazute la infectii
E. bronhomalaciei rahitice
(pag. 98)
M2234176. Ce modificari paraclinice se intilnesc in rahitism ?

A. hipocalcemie
B. hipofosfatemie
C. cresterea fosfatazelor alcaline serice
D. hiperparatiroidism
E. hipopotasemie
(pag. 98)
M2234177. Ce modificari biochimice urinare se intilnesc in rahitism ?

A. hipercalciurie
B. hiperaminoacidurie
C. hiperfosfaturie
D. hiperpotasurie
E. hipernatriurie
(pag. 98)
M2234178. In ce afectiuni se poate intilni craniotabesul ?

A. osteogenezis imperfecta
B. hidrocefalia incipienta
C. sifilisul congenital
D. mucopolizaharidoza tip 1
E. rahitism
(pag. 98)
M2234179. In ce afectiuni poate aparea tibia vara ?

A. osteogenezis imperfecta
B. rahitismul carential comun
C. rahitismul hipofosfatemic familial
D. boala Blount
E. boala Morquio
(pag. 100)
M2234180. Profilaxia antenatala a rahitismului inseamna:

A. administrare de calciu gravidei
B. administrare de vitamina D gravidei
C. exercitii fizice in timpul sarcinii
D. profilaxia nasterilor premature
E. bai de sezut in ultimul trimestru de sarcina
(pag. 100)
M2234181. Profilaxia postnatala a rahitismului se face prin:

A. expunere la soare
B. administrare de vitamine de grup B
C. administrarea medicamentoasa de vitamina D
D. promovarea alimentatiei naturale
E. administrare de fosfor per os
(pag. 100)
M2234182. Care sunt caile de administrare a vitaminei D pentru profilaxia rahitismului ?

A. intravenos
B. inhalatorie
C. oral
D. intramuscular
E. subcutan
(pag. 100)
M2234183. Simptome ale intoxicatiei cu vitamina D sunt

A. diaree
B. varsaturi
C. poliurie
D. constipatie
E. anorexie severa
(pag. 101)
M2234184. In hipervitaminoza D apar urmatoarele modificari paraclinice:

A. hipercalcemie
B. hipocalciurie
C. proteinurie
D. retentie azotata
E. hiperpotasemie
(pag. 101)
M2234185. In legatura cu vitamino D profilaxia rahitismului in doze stoss sunt corecte urmatoarele
afirmatii:
A. se administreaza in total 1200000 UI in primul an de viata
B. aceasta metoda de profilaxie este rezervata familiilor necooperante
C. vitamina D se administreaza pe cale orala sau intramusculara
D. este mai eficienta decit administrarea zilnica de vitamina D
E. se administreaza cite 200000 UI la 6-8 saptamini
(pag. 100)
M2234186. In profilaxia rahitismului se recomanda administrarea de calciu la urmatoarele categorii de

copii:
A. copii care primesc sub 400 ml lapte pe zi
B. sugari eutrofici in primul trimestru de viata
C. prematuri
D. copii mai mari de un an
E. adolescenti
(pag. 100)
M2234187. In legatura cu preparatele medicamentoase de vitamina D sunt adevarate urmatoarele:

A. se metabolizeaza in organism in produsi activi
B. nu exista preparate pentru administrare intramusculara
C. exista preparate pentru administrare orala
D. preparatele de D2 si D3 au aceasi eficienta antirahitica
E. vitamina D3 este hidrodispersabila
(pag. 100)
M2234188. In legatura cu terapia curativa a rahitismului cu vitamina D per os sunt corecte urmatoarele:
A. doza zilnica este de 2000-4000 UI
B. durata este de 6-8 saptamini
C. este contraindicata sub virsta de un an
D. este obligatorie asocierea de vitamina C
E. este obligatorie asocierea de fier
(pag. 100)
M2234189. In terapia curativa a rahitismului sunt corecte urmatoarele afirmatii:

A. doza depozit de vitamina D3 este de 600000 UI
B. doza totala de vitamina D care asigura vindecarea este 1600000-1800000 UI pe an

C. se recomanda Tahistin
D. se administreaza 0,5-1 g/zi calciu
E. este suficienta expunerea la ultraviolete pentru vindecare
(pag. 100)
M2234190. In legatura cu vindecarea rahitismului florid dupa terapie corecta sunt adevarate
urmatoarele:
A. In 7-10 zile se normalizeaza calciul seric
B. in 7-10 zile se normalizeaza fosfatazele alcaline serice
C. In 7-10 zile se normalizeaza fosforul seric
D. "linia de doliu"(calcificare distala pe radiografia de pumn) anunta vindecarea radiologica
E. vindecarea radiologica incepe dupa 2-3 saptamini
(pag. 100)
M2234191. In terapia hipervitaminozei D se utilizeaza:

A. antibiotice
B. chelatori de calciu
C. potasiu
D. cortizon
E. perfuzii diuretice
(pag. 100)
M2234192. In hipervitaminoza D severa apar urmatoarele modificari:

A. osteoliza
B. calcificari renale metastatice
C. cataracta
D. osteoscleroza
E. vezica biliara "de portelan"
(pag. 100)
M2234193. Actiunea vitaminei D asupra metabolismului fosfocalcic se face in principal asupra

urmatoarelor organe:
A. ficat
B. rinichi
C. intestin
D. os
E. stomac
(pag. 96)
M2234194. Hiperparatiroidismul reactional in rahitismul florid se manifesta prin:

A. hiperpotasemie
B. hiponatremie
C. hiperfosfaturie
E. absenta eliminarii calciului in urina
(pag. 98)
M2234195. Care sunt nivelurile de actiune ale parathormonului ?

A. intestin
B. tub renal
C. ficat
D. maduva osoasa
E. os
(pag. 97)
M2234196. Vitamina D actioneaza la nivelul urmatoarelor organe :

A. os
B. intestin
C. rinichi
D. ficat
E. tegument
(pag. 96)
M2234197. Absorbtia intestinala a calciului este dependenta de:

A. parathormon
B. vitamina D
C. insulina
D. STH
E. ADH
(pag. 96)
M2234198. Pentru scaderea absorbtiei intestinale a calciului in caz de hipervitaminoza D se utilizeaza:

A. chelatori de calciu
B. insulina
C. cortizon
D. antispastice
E. metoclopramid
(pag. 101)
M2334199. Afirmatiile de mai jos sunt adevarate, cu exceptia:

A. rahitismul are incidenta maxima intre 6 luni si 2 ani
B. malabsorbtia favorizeaza aparitia rahitismului
C. copiii cu epilepsie tratati cu fenitoin fac demineralizari osoase rahitice
D. copiii cu atrezie biliara extra hepatica nu dezvolta rahitism
E. rahitismul apare si in acidozele renale tubulare distale
(pag. 95, 96)
M2334200. Rahitismul nu este favorizat de:

A. varsta
B. corticoterapie de scurta durata
C. insuficienta renala acuta
D. anemie megaloblastica
E. prematuritate
(pag. 95)
M2334201. Urmatoarele afirmatii privind vitamina D sunt adevarate:

A. este alcatuita dintr-un grup de 10 compusi
B. are sursa exclusiv alimentara
C. nevoia zilnica de vitamina D esta de 400 – 800 UI
D. este o vitamina liposolubila
E. colecalciferolul este sintetizat la nivelul dermului
(pag. 95)
M2334202. Afirmatiile de mai jos sunt false, cu exceptia:

A. laptele de femeie este sarac in vitamina D
B. absorbtia vitaminei D necesita prezenta acizilor biliari
C. laptele de vaca este bogat in vitamina D
D. necesarul zilnic de vitamina D depinde de varsta
E. medicatia anticonvulsivanta creste nevoia zilnica de vitamina D
(pag. 95)
M2334203. Toracele rahitic se caracterizeaza prin:

A. matanii costale
B. santul Harrison
C. baza evazata
D. coaste demineralizate
E. genu varus
(pag. 97)
M2334204. In rahitismul florid se intalneste:

A. fosfatemie sub 3 mg%
B. intarzieri in eruptia dintilor
C. genu valgus
D. hipoaminoacidurie
E. reactia calitativa Sulcowitch negative
(pag. 97, 98)
M2334205. In rahitism apar urmatoarele modificari radiologice:

A. tesut cartilaginos insuficient calcificat
B. aspect franjurat la limita diafizo – epifizara
C. deformare ″in cupa″
D. intarziere in osificarea nucleilor
(pag. 98)
M2334206. Printre factorii favorizanti in rahitismul carential se enumera:

A. prematuritatea
B. sindromul de malabsorbtie
C. copilul macrosom
D. corticoterapia indelungata
E. tratamentul cu fier
(pag. 95)
M2334207. Urmatoarele semne clinice se intilnesc in rahitism:

A. craniotabes
B. matanii costale
C. hipertonie musculara
D. plagicefalie
E. toate de mai sus
(pag. 97)
M2334208. In tratamentul curativ al rahitismului carential se folosesc urmatoarele scheme:

A. trei doze i.m. de cite 100000 UI D2 sau D3 la interval de 3 zile, apoi 200000 UI D3 dupa 30 zile
B. 200-400 UI oral, zilnic 6-8 saptamini
C. o singura doza depozit de 600000 UI D3
D. toate de mai sus

E. nici una din variante
(pag. 100)
M2334209. PTH are urmatoarele actiuni, cu exceptia:

B. creste reabsorbtia de fosfor la nivel renal
C. scoate calciul din os
D. scade activitatea osteoblastelor
E. reduce calciuria la zero
(pag. 97)
M2534210. Factori favorizanti in rahitism sunt:

A. prematuritatea
B. sindroamele de malabsorbtie
D. insuficienta cardiaca
E. tratamentul cu fenobarbital
(pag. 95,96)
M2534211. Care din urmatoarele fac parte dintre mecanismele de actiune ale vitaminei D implicate in
patogenia rahitismului?
A. scade absorbtia intestinala a fosforului
B. creste absorbtia intestinala a calciului
C. creste reabsobtia tubulara a fosforului
D. stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid
E. stimuleaza sinteza de parathormon
(pag. 96)
M2534212. Care din urmatoarele reprezinta efecte ale actiunii parathormonului cu implicatii in
fiziopatologia rahitismului?
A. stimuleaza absorbtia intestinala a calciului
B. creste reabsobtia renala a fosforului
C. scade reabsorbtia renala a calciului
D. depolimerizeaza substanta fundamentala osoasa
E. stimuleaza activitatea osteoclastelor
(pag. 97)
M2534213. Modificarile ce pot fi intalnite la nivelul osului rahitic sunt:

B. formarea deficitara de tesut osteoid
C. formarea exuberanta de tesut osteoid
D. cresterea duritatii osoase
E. ingustarea extremitatilor distale
(pag. 97)
M2534214. Tabloul clinic in rahitism poate contine urmatoarele:

A. craniotabes
B. bose occipitale
C. plagicefalie
D. fontanela anterioara mai mare decat normal
E. uscaciune tegumentara la nivelul extremitatii cefalice
(pag. 97)
M2534215. Tabloul clinic in rahitism poate contine urmatoarele:

A. craniotabes
B. matanii costale
C. uscaciune tegumentara la nivelul extremitatii cefalice
D. bratari rahitice la nivelul membrelor
E. genu varus sau genu valgus
(pag. 97)
M2534216. Care din urmatoarele fac parte din modificarile caracteristice pulmonului rahitic?
A. ramolirea extrema a arcurilor costale
B. hipertonia musculara rahitica
C. craniotabesul
D. bronhomalacia
E. scaderea rezistentei la infectii
(pag. 98)
M2534217. Modificarile radiologice osoase din rahitismul carential cuprind:

A. aspect franjurat la limita diafizo-epifizara
B. ingustarea zonelor de cartilaj de la nivelul cartilajelor de crestere
C. deformare "in cupa" la nivelul cartilajelor de crestere
D. coastele sunt slab mineralizate
E. diafiza oaselor lungi este constant bine mineralizata
(pag. 98)
M2534218. Care din urmatoarele afirmatii privind calcemia in rahitismul carential sunt adevarate?
A. poate avea valori normale
B. poate fi crescuta
C. poate fi scazuta
D. nu este corelata cu interventia hormonului paratiroidian
E. este criteriu de urmarire a recuperarii in rahitism
(pag. 96)
M2534219. Vindecarea "in trepte" a rahitismului consta in:

A. normalizarea modificarilor biochimice in 2-3 luni de la debutul tratamentului
B. normalizarea modificarilor biochimice in 7-10 zile de la debutul tratamentului
C. vindecarea radiologica incepe dupa 2-3 saptamani
D. semnele clinice osoase pot persista 1-2 ani
E. vindecarea radiologica este anuntata de aparitia "liniei de doliu"
(pag. 101)
M2534220. Care din urmatoarele sunt valabile in ceea ce priveste simptomatologia hipervitaminozeiD?
A. simptomele se dezvolta dupa 1-3 zile de la supradozajul vitaminic
B. simptomele se dezvolta dupa 1-3 luni de la supradozajul vitaminic
C. apare anorexie severa
D. pot aparea varsaturi
E. se insoteste constant de scaune diareice
(pag. 101)
M2534221. Simptomele hipervitaminozei D sunt:

A. anorexie severa si rebela
B. hipertonie
C. constipatie
D. rash cutanat persistent
E. poliurie si polidipsie
(pag. 101)
M2534222. Modificarile paraclinice in hipervitaminoza D sunt:

A. hipercalcemie
B. hipercalciurie
C. hipocalciurie
D. proteinuire
E. retentie azotata
(pag. 101)
M2534223. Profilaxia postnatala a rahitismului consta in:

A. expunerea la soare a copilului in anotimpul insorit
C. promovarea alimentatiei artificiale
D. profilaxie medicamentoasa
E. suplimentarea obligatorie a aportului de Calciu la sugar cu preparate orale 50 mg/kgc/zi
(pag. 100)
M2534224. Tratamentul hipervitaminozei D implica urmatoarele masuri:

A. oprirea imediata a administrarii vitamineiD
B. cresterea aportului de Ca din alimentatie
C. perfuzii "diuretice" care sa permita "spalarea" organismului
D. chelatorii de calciu nu au efect
E. administrarea de cortizon
(pag. 101)
M2534225. Care din urmatoarele afirmatii privind relatia parathormon-vitamina D sunt adevarate?
A. actioneaza sinergic la nivel intestinal
B. actioneaza antagonic la nivel intestinal
C. actioneaza antagonic la nivelul tubului renal
D. actioneaza sinergic la nivelul tubului renal
E. actioneaza sinergic la nivel osos
(pag. 97)
M2534226. Actiunile parathormonului la nivel osos sunt:

A. depolimerizeaza substanta fundamentala
B. introduce calciul in os
C. stimuleaza activitatea osteoclastelor
D. inhiba activitatea osteoclastelor
E. stimuleaza activitatea osteoblastelor
(pag. 97)
M2534227. Care din urmatoarele fac parte din descrierea rahitismului carential florid?
A. hipertonie musculara
B. eruptie dentara precoce
C. tulburari de mineralizare a dentitiei primare
D. rezistenta redusa la infectii
E. pulmon rahitic
(pag. 97,98)
M2534228. Diagnosticul diferential al craniotabesului rahitic de face cu:

A. craniotabesul fiziologic
B. traumatismele craniene
C. hidrocefalia incipienta
D. osteogenesis imperfecta
E. modificarile osoase din hipervitaminoza D
(pag. 98)
M2534229. Care sunt organele-tinta principale cu rol in fiziopatologia rahitismului unde isi exercita
actiunea vitamina D?
A. ficat
B. intestin
C. tubul renal
D. os
E. plaman
(pag. 96)
M2534230. Care din urmatoarele afirmatii privind actiunea vitaminei D la nivel osos sunt adevarate?
A. actioneaza partial antagonist cu parathormonul
B. favorizeaza mineralizarea osului in crestere
C. inhiba resobtia osoasa
D. inhiba actiunea osteoclastilor
E. moduleaza maturarea osteoblastilor
(pag. 96,97)
M2534231. Sursele de vitamina D sunt:

A. transformarea in piele a vitaminei D2 in vitamina D3
B. transformarea provitaminei D in piele
C. alimentele vegetale sunt o sursa bogata de vitamina D
D. laptele este in mod notoriu o sursa foarte saraca de vitamina D
E. vitamina D2 se gaseste in cantitati mari in ficatul unor pesti (cod)
(pag. 94,95)
M2534232. Biochimia urinii in rahitismul florid consta in:

A. hiperfosfaturie
B. hipofosfaturie
C. hiperaminoacidurie
D. absenta eliminarii calcului in urina
E. hipercalciurie
(pag. 98)
M2534233. Care din urmatoarele afirmatii despre craniotabesul din rahitism sunt adevarate?
A. se instaleaza inca de la nastere
B. se instaleaza in primele 2-3 luni
C. se instaleaza dupa varsta de 2-3 luni
D. consta in "inmuierea" oaselor craniului, in special parieto-occipital
E. se poate insoti de bose frontale, plagicefalie
(pag. 97)
M2534234. Din tabloul clinic al rahitismuliui florid fac parte urmatoarele:

A. santul Harrison
B. hipertonia musculara
C. uscaciune tegumentara
D. craniotabes
E. genu valgus
(pag. 97,98)
M2534235. Care din urmatoarele afirmatii despre vitamina D sunt adevarate?

A. este alcatuita dintr-un grup de 10 compusi
B. vitamina D2 este absenta din alimentele de origine vegetala
C. vitamina D3 este sintetizata la nivelul dermului
D. dozarea vitaminei D se face in unitati internationale
E. dozarea vitaminei D se face in miligrame
(pag. 94,95)
M2534236. Care din urmatoarele fac parte din schema I de tratament curativ a rahitismului?
A. trei doze i.m. de cate 100.000 UI administrate la interval de trei zile
B. o doza de 400.000 UI administrata i.m. la inceputul tratamentului
C. dupa 30 de zile se administreaza 200.000 UI D3 i.m.
D. dupa 60 de zile de la inceperea tratamentului se administreaza 400.000 UI i.m.
E. tratamentul consta in administrarea unei singure doze depozit de 600.000 UI D3
(pag. 100)
M2634237. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:

A. Laptele matern este mai sarac in calciu si fosfor decat laptele de vaca
B. Nivelul de vitamina D din serul mamei nu conditioneaza cantitatea de vitamina D din laptele matern
C. Rahitismul poate fi prevenit fara suplimentarea de vitamina D la un sugar alimentat natural
D. Laptele este o sursa bogata de vitamina D
E. Laptele matern nu are actiune antirahitica evident
(pag. 95)
M2634238. Paraţormonul care actioneaza la aceleasi niveluri ca si vitamina D, are urmatoarele efecte:
A. La nivelul intestinului stimuleaza absorbtia Ca
B. La nivelul tubului renal scade resorbtia de fosfor
C. Stimuleaza atat activitatile osteoclastelor cat si activitatea osteoblastelor
D. Scoate calciul din os
E. Scade fosfaturia
(pag. 97)
M2634239. Urmatoarele modificari osoase din cadrul rahitismului carential pot fi obiectivate radiologic:
A. Deformarea “ in cupa “ a cartilajelor de crestere
B. Craniotabesul
C. Santul Harrison
D. Franjurarea liniei metafizo – epifizare
E. Intarzierea de osificare a nucleilor
(pag. 98)
M2634240. Modificarile paraclinice caracteristice rahitismului carential sunt urmatoarele:

A. Calcemia poate fi normala sau scazuta
B. Fosfatemia crescuta
C. Valori crescute ale fosfatazei alcaline
D. Hiperaminoaciduria
E. Hiperfosfaturia
(pag. 98)
M2634241. Rahitismul florid se manifesta prin urmatoarele:

A. Hipotonie musculara
B. Intarziere in eruptia dintilor
C. Rezistenta mai redusa la infectii
D. Intarziere in dezvoltarea psihica
E. Anemie
(pag. 98)
M2634242. Care din urmatoarele manifestari la nivel orsteo-articular nu sunt caracteristice rahitismului
carential:
A. Ingrosarea extremitatii distale a radiusului
B. Genu varus
C. Genu valgus
D. Luxatia articulatiei coxo-femurale
E. Sternul infundat congenital
(pag. 97)
M2634243. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul rahitismului carential nu sunt adevarate:
A. Una din scheme prevede administrarea intramusculara a trei doze de cate 100.000 U.I D2 sau o doza de
300.000 U.I D3 intr-un interval de o saptamana
B. Doza totala de vitamina D care asigura vindecarea rahitismului florid este de 1.600.000 – 1.800.000 U.I / an
C. Modificarile biochimice se normalizeaza dupa 14 – 21 zile de la inceperea tratamentului
D. Vindecarea radiologica incepe dupa 2 – 3 luni de la instituirea tratamentului
E. Daca semnele clinice osoase persista dupa 1 – 2 luni de la inceperea tratamentului, este justificata
reluarea unei scheme terapeutice cu doze mari de vitamina D
(pag. 100 – 101)
M2634244. Simptomele hipervitaminozei D sunt urmatoarele:

A. Anorexie severa si rebela
B. Varsaturi
C. Constipatie
D. Poliurie si polidipsie
E. Convulsii
(pag. 101)
M2634245. Semnele precoce de rahitism sunt urmatoarele:

A. Craniotabes occipital
B. Bratarile rahitice
C. Mataniile costale
D. Craniotabes parietal
E. Anomaliile coloanei vertebrale
(pag. 97)
M2834246. Pentru metabolismul Vitaminei D, sunt adevarate urmatoarele:

A. Se absoarbe la nivelul intestinului subtire
B. Organul pe care actioneaza este glanda paratiroida
C. Metabolitii activi sunt 1 – hidroxi si 1,25 – dihidroxicolecaciferolul
D. Controleaza mineralizarea tesutului osteoid
E. Creste absorbtia intestinala a calciului
(pag. 95)
M2834247. Modificarile paraclinice din rahitism sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Calcemia ≤ 9 – 11 mg%
B. Fosfatemia < 4,5 mg%
C. Fosfatazele alcaline serice > 15 unitati Bodanski sau 200 UI / dl
D. PTH < 4 ng / ml
E. Vitamina D > 17,5 ng / ml
(pag. 98)
M2834248. Hipervitaminoza D se manifesta prin:

A. Anorexie severa si rebela
B. Varsaturi
C. Diaree
D. Paloare, Hipotonie
E. Poliurie, polidipsie
(pag. 101)
M2834249. Hipervitaminoza D se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:

A. Anorexie severa si varsaturi
B. Hipotonie
C. Poliurie, polidipsie
D. Calcemie < 10,5 mg / dl
E. Calciurie < 5 mg / kgc / zi
(pag. 101)
M2834250. Hiperparatiroidismul reactional ca si consecinta a carentei de vit. D se regaseste in

urmatoarele:
A. Formare exuberanta de tesut osteoid
B. Mineralizare insuficienta a matricei cartilaginoase
C. Lipsa de duritate a oaselor
D. Latirea extremitatilor osoase distale
E. Cresterea calciuriei
(pag. 96)
M2934251. Care dintre următoarele alimente sunt considerate a avea un conţinut crescut de vitamina
D, eficent pentru un aport optim?
A. Laptele matern
B. Laptele de vacă
C. Alimentele de origine vegetală
D. Peştele
E. Gălbenuşul de ou
M2934252. Identificaţi mecanismele prin care, după tratamentul îndelungat cu Fenobarbital, la copii cu
epilepsie, se pot produce demineralizări osoase:
A. Scăderea nivelului seric al 25 - OHD3
B. Creşterea activităţii enzimei hepatice citocrom P - 450 - hidroxilază
C. Transformarea 25 - OHD3 într-un metabolit inactiv
D. Scăderea nivelului seric de 1,25 OHD
E. Alterarea matricei proteice a osului
M2934253. Care dintre următoarele afirmaţii privind rolul paratormonului în fiziopatologia rahitismului
sunt adevărate?
A. Stimulează absorbţia calciului la nivel intestinal

B. Creşte fosfaturia
C. Creşte calciuria
D. Scade fosfatemia
E. Stimulează activitatea osteoclastelor şi osteoblastelor
Tema nr. 35
Intoxicatiile acute la copil
BIBLIOGRAFIE:
M1135001. Urmatoarele componente ale screening-ului toxicologic sunt reale, cu EXCEPTIA:

A. Orice medicament sau substanta gasite in ambientul copilului pot reprezenta cauza intoxicatiei
B. Este obligatorie trimiterea pentru examen toxicologic a probelor de: sange, urina si lichid de spalatura
gastrica
C. Screening-ul toxicologic negativ exclude supradozarea unor medicamente
D. Analiza toxicologica a sangelui este obligatoriu sa fie cantitativa
E. Examenul toxicologic al urinei consta in determinari calitative
(pag. 533)
M1135002. Urmatoarele substante sunt antidoturi specifice reale pentru intoxicatiile mentionate, cu
EXCEPTIA:
A. Glucagon pentru betablocante (propranolol)
B. Atropina 1‰ i.v. pentru substante organo-fosforate
C. N-acetilcisteina pentru antiinflamatoare nesteroidiene
D. Albastru de metil 1% pentru metemoglobinizante
E. Fizostignina pentru intoxicatia cu atropina
(pag. 539)
M1135003. In intoxicatia cu monoxid de carbon, urmatoarele date clinice sunt corecte, cu EXCEPTIA:
A. Tulburari neuropsihice diverse, mergand pana la coma
B. Tulburari cardiovasculare
C. Edem pulmonar acut
D. Cianoza severa
E. Hipertermie, tulburari vasomotorii, hiperpnee
(pag. 550)
M1135004. Urmatoarele manifestari clinice sunt sugestive pentru intoxicatia acuta cu cocaina, cu
EXCEPTIA:
A. Delir, cefalee, tahicardie, hipertensiune arteriala
B. Midriaza fixa
C. Halucinatii
D. Dureri precordiale si palpitatii
E. Edem pulmonar acut
(pag. 563, 564)
M1135005. Urmatoarele afirmatii despre intoxicatiile acute ale copilului sunt corecte, cu EXCEPTIA:
A. O treime din intoxicatiile acute cu sfarsit letal apar la copii
B. Dintre acestea, 4/5 apar la copii intre 1 si 5 ani
C. Anamneza, mai dificila la copil, explica descoperirea tardiva a intoxicatiei fata de cea a adultului
D. Sub varsta de 5 ani, intoxicatiile apar mai frecvent la baieti
E. Cea mai frecventa cale de patrundere in organism a toxicului este ingestia
(pag. 530)
M1135006. Care este cea mai frecventa asociere cu ingestia de paracetamol?

A. Aritmiile cardiace
B. Convulsiile
C. Hipertensiunea intracraniana
D. Hepatotoxicitatea
E. Anomaliile de hemostaza
(pag. 546)
M1135007. Care este cea mai adecvata conduita terapeutica daca au trecut mai putin de 2 ore de la
ingestia de paracetamol:
A. Spalatura gastrica, administrarea de carbune activat si de N-acetilcisteina
B. Provocarea varsaturii si golirea stomacului fara nici o alta interventie
C. Administrarea urgenta de naloxona, asigurarea permeabilitatii cailor aeriene si tinerea sub observatie timp
de 24 ore
D. Nu este necesar nici un tratament
E. ECG si administrarea de atropina i.v.
(pag. 547)
M1135008. Contraindicatiile spalaturii gastrice sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Ingestia de substante puternic caustice
B. Ingestia de stricnina
C. Ingestia de hidrocarburi volatile
D. Bolnav comatos
E. Ingestia de medicamente anticolinergice
(pag. 535)
M1135009. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu barbiturice sunt adevarate, cu exceptia:

A. Doza letala de barbiturice este de 65-75 mg/kg pentru cele cu durata lunga de actiune si de 40-45 mg/kg
pentru cele cu durata scurta de actiune
B. Intoxicatia cu asociatii de barbiturice nu evolueaza sever
C. Tahicardia si hipotensiunea arteriala apar precoce
D. in intoxicatia grava apar leziuni cutanate (edem, flictene) dispuse pe trunchi si membre
E. Transaminazele serice si lacticdehidrogenaza au valori crescute in majoritatea cazurilor
(pag. 542)
M1135010. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu digitala si derivati sunt adevarate, cu

exceptia:
A. Depletia de potasiu este una din conditiile care predispun cel mai frecvent la aparitia fenomenelor de
supradozaj digitalic
B. Semnele precoce de supradozaj digitalic sunt greata, varsaturile si anorexia
C. Prematurii au risc crescut de intoxicatie digitalica din cauza clearance-ului renal scazut
D. in intoxicatiile cu digitalice administrate oral trebuie facuta de urgenta spalatura gastrica
E. in intoxicatia digitalica nu exista antidot
(pag. 547, 548)
M1135011. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia acuta cu derivati de petrol sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Inhalarea masiva de benzina duce la pierderea brusca a starii de constienta
B. Ingestia de benzina este urmata de greturi si varsaturi
C. Examenul radiologic evidentiaza pneumonie cu focare confluente
D. Evolutia pneumoniei este de scurta durata, fara complicatii
E. in intoxicatia prin ingestie se administreaza de urgenta pe cale orala ulei de parafina 3 ml/kc
(pag. 552,553)
M1135012. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu naftalina sunt adevarate, cu exceptia:

A. Exercita actiune toxica asupra hematiilor
B. Suscebilitatea indivizilor la actiunea hemolitica a naftalinei este determinata genetic
C. Intoxicatia grava evolueaza cu disurie, hematurie si coma
D. Spalatura gastrica este contraindicata
E. in anemia hemolitica se administreaza hidrocortizon hemisuccinat
(pag. 553)
M1135013. Urmatoarele afirmatii in legatura cu ingestia de substante corozive sunt corecte, cu o

singura exceptie:
A. Leziunile ulceronecrotice orofaringiene se vindeca fara sechele
B. Leziunile esofagiene sunt urmate de stricturi esofagiene
C. Se contraindica spalatura gastrica ca prim gest terapeutic
D. Corticoterapia impiedica aparitia stricturilor esofagiene, astfel ca esofagoscopia de control nu mai este
necesara dupa accident
E. Pot apare perforatii ale tubului digestiv
(pag. 554, 555)
M1135014. In functie de modul de actiune, substantele psihoactive se pot imparti in urmatoarele

subgrupe cu exceptia:
A. Stimulante ale sistemului nervos central
B. Inhibitori de colinesteraza
C. Opioide si opiacee
D. Halucinogene
E. Cannabis
(pag. 563)
M1135015. Tratamentul intoxicatiilor acute reprezinta totdeauna o urgenta. Se au in vedere

urmatoarele masuri terapeutice, in afara de:
A. Prevenirea absorbtiei toxicului
B. Grabirea eliminarii toxicului
C. Spalatura gastrica (obligatorie in orice intoxicatie, indiferent de natura toxicului)
D. Neutralizarea toxicului prin antidotare specifice
E. Tratamentul nespecific de sustinere a functiilor vitale
(pag. 535)
M1135016. Intoxicatia acuta cu cocaina are urmatoarele semne cardiovasculare, in afara de:
A. Dureri precordiale
B. Palpitatii
C. Hipertensiune arteriala
D. Extrasistole
E. Bradicardie
(pag. 564)
M1135017. Intoxicatia acuta cu heroina (over dose) are urmatoarele semne clinice in afara de:
A. Euforie initiala
B. Mioza
C. Constipatie
D. Diaree
E. Coma
(pag. 566)
M1135018. Urmatoarele intoxicatii acute nu beneficiaza de spalatura gastrica, chiar daca pacientul a
ajuns la spital in primele 60 de minute de la ingestia toxicului.Notati eroarea:
A. Intoxicatia cu baze puternice
B. Intoxicatia cu acizi tari
C. Intoxicatia cu barbiturice
D. Intoxicatia cu hidrocarburi volatile
E. Intoxicatia cu cocaina
(pag. 535,536,543,564)
M1135019. Manifestarile clinice din intoxicatia cu antidepresoare triciclice sunt de tip anticolenergic si
includ urmatoarele, cu o singura exceptie:
A. Piele uscata, eritematoasa
B. Mioza
C. Hipertermie
D. Aritmii cardiace (tahicardie alternand cu bradicardie)
E. Coma, convulsii
(pag. 541)
M1135020. Manifestarile clinice din intoxicatia cu substante organofosforate includ in mod

caracteristic urmatoarele semne, cu o singura exceptie:
A. Midriaza
B. Sialoree
C. Bronhoree
D. Edem pulmonar acut (toxic)
E. Coma, convulsii
(pag. 555)
M1135021. Tratamentul de urgenta al intoxicatiei cu pesticide organofosforice presupune urmatoarele

gesturi terapeutice, cu o singura exceptie:
A. Decontaminarea digestiva ± a tegumentelor
B. Administrarea i.v. de Atropina
C. Administrarea i.v. de activatori ai colinesterazei (oxime)
D. Administrarea i.v. de preparate digitalice pentru tratamentul edemului pulmonar acut
E. Sedarea convulsiilor cu benzodiazepine
(pag. 556,557)
M1135022. Tratamentul intoxicatiei acute cu ciuperci (incubatie lunga) presupune urmatoarele gesturi
terapeutice, cu exceptia:
A. Administrarea de carbune activat
B. Inducerea unei diureze fortate
C. Perfuzie cu Penicilina G, 1.000.000 u/Kg/zi
D. Administrarea i.v. de activatoare de colinesteraza (oxime)
E. Hemodializa sau hemoperfuzie (cu carbune activat)
(pag. 561)
M1235023. Concentratia serica toxica al glicozizilor cardiaci la varsta de sugar este de peste:
A. 2ng/ml
B. 3ng/ml
C. 4 - 5ng/ml
D. 6 - 7ng/ml
E. peste 8ng/ml
(pag. 547)
M1235024. In stadiul V (tardiv) al intoxicatiei acute cu fier medicamentos pot apare:

A. varsaturi sanguinolente
B. stenoza pilorica
C. stare de soc
D. coma
E. insuficienta hepatica acuta
(pag. 549)
M1235025. In intoxicatia cu ciuperci sindromul clinic cu cea mai lunga perioada de incubatie este:
A. phalloidian
B. gyromitrian
C. orellanian
D. atropinic
E. resinoidian
(pag. 561,562)
M1235026. Caracteristica intoxicatiei cu cocaina este:

A. depresia respiratorie
B. mioza
C. midriaza fixa
D. hipotensiune arteriala
E. varsaturi, dureri abdominale
(pag. 563, 564)
M1235027. Antidotul specific in intoxicatia cu paracetamol este:

A. Flumazenil
B. Difenhidramina
C. Vitamina C
D. Albastru de metilen 1%
E. N- acetil cisteina
(pag. 539)
M1235028. Intoxicatia cu acid acetilsalicilic apare dupa ingestia unei doze mai mari de:
A. 50mg/kg corp
B. 75mg/kg corp
C. 100mg/kg corp
D. 150mg/kg corp
E. 200mg/kg corp
(pag. 545)
M1335029. Sindromul muscarinic nu include:

A. mioza
B. sialoree abundenta
C. bronhodilatatie
D. hipotensiune arteriala
E. bradicardie
(pag. 555)
M1335030. Faza hepatorenala din sindromul faloidian nu include:

A. hepatomegalie
B. oligoanurie
C. edem cerebral
D. sindrom hemoragic
E. sindrom de deshidratare acuta prin varsaturi si diaree
(pag. 561)
M1335031. Din subgrupa opioidelor fac parte, cu EXCEPTIA:

A. heroina
B. morfina
C. opiu
D. metadona
E. cocaina
(pag. 563)
M1335032. Stadiul I al intoxicatiei cu fier se manifesta prin:

A. acidoza metabolica
B. constipatie
C. hiperglicemie
D. dureri abdominale
E. febra
(pag. 549)
M1335033. Sindromul de abstinenta la cocaina nu include:

A. hipertensiune arteriala
B. hiperprolactinemie
C. pneumotorax spontan
D. dureri precordiale
E. convulsii
(pag. 564)
M1435034. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice sunt eficiente in intoxicatia cu benzodiazepine:
A. Fortarea diurezei cu furosemid
B. Diureza osmotica alcalina
C. Hemodializa
D. Hemofiltrarea
E. Administrarea intravenoasa de Flumazenil (Anexate)
(pag. 544)
M1435035. In intoxicatia cu acid acetilsalicilic (aspirina) se pot intalni urmatoarele modificari biologice,
cu EXCEPTIA:
A. Alcaloza respiratorie initiala
B. Acidoza mixta
C. Hiponatremie
D. Hipopotasemie
E. Hiperpotasemie
(pag. 545-546)
M1435036. In intoxicatia acuta cu etilenglicol insuficienta renala apare

A. in primele 12 ore dupa ingestie
B. La 12-18 ore dupa ingestie
C. La 1-3 zile dupa ingestie
D. La 3-7 zile dupa ingestie
E. Nu apare insuficienta renala
(pag. 552)
M1435037. In intoxicatia cu Amanita phalloides perioada de latenta (intre momentul ingestiei si aparitia
simptomatologiei) dureaza:
A. 1-2 ore
B. 3-6 ore
C. 6-12 ore
D. 12-24 ore
E. Peste 24 de ore
(pag. 561)
M1535038. Primul gest terapeutic in intoxicatiile prin inhalare la copil consta in:
A. respiratie artificiala prin masaj toracic sau "gura la gura"
B. transport de urgenta la spital
C. spalare abundenta cu apa si sapun
D. indepartarea victimei din mediul toxic
E. prinderea unei linii venoase pentru administrarea medicatiei
(pag. 537)
M1535039. Prevenirea absorbtiei toxicelor injectate se poate face prin urmatoarele metode, cu
EXCEPTIA:
A. aplicarea unui garou proximal de locul injectarii
B. excizie chirurgicala de tesut
C. suctiune
D. aplicarea unei pungi de gheata la locul injectarii
E. stimularea diurezei
(pag. 537)
M1535040. Urmatoarele sunt exemple de antidoturi care pot fi folosite in tratamentul intoxicatiilor, cu
EXCEPTIA:
A. carbunele activat
B. otetul diluat, sucul de citrice
C. alcoolul metilic
D. laptele
E. albusul de ou crud
(pag. 536)
M1535041. Care din urmatoarele masuri terapeutice este contraindicata in intoxicatia cu atropina?
A. administrarea de scobutil
B. administrarea de miostin
C. dializa extrarenala
D. impachetari hipotermizante
E. administrarea de beta-blocante
(pag. 548, 549)
M1535042. Antidotul in intoxicatia acuta cu alcool metilic este:

B. atropina
C. difenhidramina
D. alcoolul etilic
E. diazepamul
(pag. 551)
M1535043. Care din urmatoarele masuri terapeutice este permisa in intoxicatia acuta cu substante
corozive?
A. folosirea apei sau altor substante pentru diluarea toxicului in prezenta perforatiilor digestive, socului si
leziunilor severe ale cailor respiratorii superioare
B. administrarea de oxigen
C. provocarea varsaturilor
D. spalatura gastrica
E. administrarea de purgative
(pag. 555)
M1635044. Spalatura gastrica se indica in intervalul de peste 4 ore de la ingestia toxicului, in

urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:
A. Ingestia de droguri ce pot fi reexcretate in stomac
B. in momentul ingestiei, stomacul era plin
C. Ingestia de fenotiazine
D. Ingestia de anticolinergice
E. Daca s-au administrat cantitati mari de lapte sau pansamente gastrice.
(pag. 479)
M1635045. Contraindicatiile splaturii gastrice sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

A. Ingestia de substante caustice
B. Ingestia de hidrocarburi volatile
C. in cazul prezentei greturilor si varsaturilor
D. in prezenta comei, spalatura se face dupa intubarea bolnavului.
E. Ingestia de stricnina.
(pag. 480)
M1635046. Care din urmatoarele substante este antidotul specific in intoxicatia cu Acetaminofen
(Paracetamol)?
A. Albastrul de metilen
B. Atropina sulfat
C. Benadryl
D. N-acetil-cisteina
E. Penicilamina
(pag. 484)
M1635047. Manifestarile clinice al intoxicatiei cu barbiturice sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

A. Hipotonie generalizata
B. Abolirea reflexelor cutanate
C. Areflexie osteotendinoasa
D. Agitatie psihomotorie
E. Nistagmus
(pag. 489)
M2235048. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

A. o patrime din intoxicatiile acute cu sfarsit letal apar la copil
B. patru cincimi din intoxicatiile acute letale la copil apar la varsta intre 1 si 5 ani
C. mai putin de 50 la suta dintre intoxicatiile copilului apar la domiciliu
D. cea mai frecventa cale de patrundere a toxicului in organism este cea respiratorie
E. varful de incidenta al intoxicatiilor este intre 5-7 ani
(pag. 530)
M2235049. Intoxicatiile medicamentoase ale copilului sunt produse cel mai frecvent:
A. la copilul sub varsta de 1 an prin supradozaj sau folosirea necorespunzatoare
B. la adolescent prin ingestie accidentala

C. la copilul de 5 ani prin tentativa de suicid
D. la nou-nascut prin ingestie accidentala
E. la adolescent, datorita curiozitatii si hiperkineziei specifice varstei
(pag. 530)
M2235050. Factorul cel mai important care determina toxicitatea unei substante este:
A. proprietatile chimice
B. doza
C. varsta intoxicatului
D. greutatea corporala
E. calea si viteza de patrundere
(pag. 530)
M2235051. Etiologia intoxicatiilor acute la copil este dominata de:

A. substante caustice
B. medicamente
C. alcool
D. pesticide
E. ciuperci
(pag. 531)
M2235052. Pentru a aprecia cantitatea de solutie toxica ingerata avem in vedere faptul ca:
A. o inghititura la un copil de 3 ani reprezinta 10 ml
B. o inghititura la un copil de 3 ani reprezinta 5 ml
C. o inghititura la un copil de 3 ani reprezinta 15 ml
D. o inghititura la un copil de 3 ani reprezinta 20 ml
E. o inghititura la un copil de 3 ani reprezinta 1 ml
(pag. 532)
M2235053. Pentru a aprecia cantitatea de solutie toxica ingerata de 1 copil de 10 ani avem in vedere ca
o inghititura reprezinta:
A. 5 ml
B. 10 ml
C. 15 ml
D. 1 ml
E. 20 ml
(pag. 532)
M2235054. Pentru a aprecia cantitatea de solutie toxica ingerata de un adolescent avem in vedere ca o
inghititura reprezinta:
A. 20 ml
B. 5 ml
C. 1 ml
D. 15 ml
E. 10 ml
(pag. 532)
M2235055. Spalatura gastrica, metoda de preventie a absorbtiei substantei toxice:

A. are eficienta maxima in primele 12 ore de la ingestie
B. este aplicata de rutina
C. in cazul in care toxicul ingerat este in cantitate amenintatoare pentru viata, efectuarea spalaturii gastrice nu
trebuie sa depaseasca 4 ore de la ingestie

D. tubul de cauciuc se introduce pe o lungime egala cu distanta dintre mandibula si varful apendicelui xifoid
E. la sfarsitl spalaturi gastrice se introduce si se lasa in stomac un antidot
(pag. 535)
M2235056. Hemodializa, ca si metoda de epurare a toxicelor din organism, este contraindicata in cazul:
A. sangerarilor tractului GI
B. toxicelor cu volum mic de distributie
C. toxicelor cu greutate moleulara mica
D. intoxicatiei cu paracetamol
E. intoxicatiei cu alcool etilic
(pag. 538)
M2235057. Flumazenil este antidot in intoxicatia cu:

A. betablocante
B. fizostigmina
C. nitrati
D. benzodiazepine
E. paracetamol
(pag. 539)
M2235058. In intoxicatia cu anticolinergice se utilizeaza ca antidot:

A. EDTA
B. vitamina K
C. atropina
D. vitamina C
E. fizostigmina
(pag. 539)
M2235059. Antidotul eficient pentru prevenirea leziunilor hepatocelulare din intoxicatia cu paracetamol
este:
A. Difenhidramina
B. Fizostigmina
C. Flumazenil
D. N-acetilcestina
E. Trihexylphenidyl
(pag. 547)
M2235060. Supradozajul digitalic apare cel mai frecvent in caza de:

A. depletie de Na
B. depletie de Ca
C. surplus de potasiu
D. depletie de potasiu
E. surplus de Ca
(pag. 547)
M2235061. Semnele periferice ale intoxicatiei cu atropina pot fi combatute cu:

A. vitamina C
B. atropina
C. flumazenil
D. fizostignina
E. N-acetilcisteina
(pag. 549)
M2235062. Dozele de izoniazida care induc fenomene de toxicitate acuta sunt de:
A. mai mari de 3 g
B. mai mari de 1,5 mg
C. mai mari de 1,5 g
D. mai mari de 3 mg
E. mai mari de 5 mg
(pag. 549)
M2235063. Nivelul toxic seric care anunta o intoxicatie severa cu izoniazida este de:
A. 15 mg/ml
B. 15 micrograme/ml
C. 10 ng/ml
D. 30 micrograme/ml
E. 10 micrograme/ml
(pag. 549)
M2235064. Doza letala in intoxicatia cu fier medicamentos este de:

A. 25 mg/kg
B. 100 mg/kg
C. 50 mg/kg
D. 200-250 mg/kg
E. 150 mg/kg
(pag. 549)
M2235065. Doza toxica de fier medicamentos pentru copil este:

A. 10 mg/kg
B. 30-60 mg/kg
C. 100 mg/kg
D. 200 mg/kg
E. 300 mg/kg
(pag. 549)
M2235066. Doza letala in intoxicatia cu alcool etilic este:

A. 300 mg/dl
B. 250 mg/dl
C. 500 mg/dl
D. 350 mg/dl
E. 400 mg/dl
(pag. 551)
M2235067. Sechela cea mai de temut a intoxicatiei cu alcool metilic este:

A. hemipareza
B. amanroza
C. ciroza hepatica
D. epilepsie
E. cianoza
(pag. 551)
M2235068. Doza letala in intoxicatia cu metanol este:

A. 2 ml - 5 ml
B. 1,5 ml
C. 5 ml
D. 15-30 ml
E. 10 ml
(pag. 551)
M2235069. Doza minima letala in itoxicatia cu etilenglicol este:

A. 0,05 ml/kg
B. 2 ml/kg
C. 0,25 ml/kg
D. 1,4 - 1,6 ml/kg
E. 0,5 ml/kg
(pag. 552)
M2235070. In intoxicatia prin ingestie de benzina, se administreaza de urgenta:

A. carbune activ
B. ulei de parafina
C. oxigen
D. albus de ou
E. lapte
(pag. 553)
M2235071. Sindromul nicotinic se caracterizeaza prin:

A. agitatie psiho-motorie
B. midriaza
C. cresterea tonusului muscular
D. paralizie musculara
E. diaree
(pag. 555)
M2235072. In intoxicatia cu pesticide apare halena:

A. acetonica
B. cu miros de migdale
C. foetor hepatic
D. fetida
E. cu miros de usturoi
(pag. 555)
M2235073. Antidotul specific in intoxicatia cu pesticide este:

A. fizostigmina
B. fenmazenil
C. glucagon
D. albastru de metilen
E. atropina
(pag. 557)
M2235074. Insecticidele carbamate sunt:

A. inhibitori reversibili ai colinesterazei
B. inhibitori ireversibili ai colinesterazei
C. inhibitori reversibili de carboxihidroxilaza
D. activatori de colinesteraza
E. inhibitori ireversibili de carboxihidroxilaza
(pag. 557)
M2235075. Doza de atropina folosita in intoxicatia cu carbamati la adolescent si adult este de:
A. 5 mg
B. 0,4 - 2 mg
C. 10 mg
D. 0,25 mg
E. 14-18 mg
(pag. 558)
M2235076. Doza letala in caz de administrare parenterala de cocaina este de:

A. 5 mg
B. 20 mg
C. 10 mg
D. 15 mg
E. 8 mg
(pag. 563)
M2335077. Sindromul de abstinenta la cocaina cuprinde:

A. hiperprolactinemie
B. dureri precordiale
C. pneumomediastin sau pneumotorax spontan
D. convulsii
E. toate cele enumerate
(pag. 564)
M2335078. Spalatura gastrica este contraindicata in:

A. ingestia de substante puternic caustice
B. ingestia de amfetamine
C. ingestia de alcool
D. intoxicatiile cu ciuperci
E. toate de mai sus
(pag. 535)
M2335079. Sindromul muscarinic din intoxicatia cu organofosforate cuprinde:

A. mioza
B. scaderea secretiei lacrimale
C. contracturi musculare
D. convulsii tonicoclonice
E. bronhodilatatie
(pag. 555)
M2335080. Grabirea eliminarii toxicelor din organism se face prin:

A. diureza apoasa
B. diureza osmotic – ionica
C. hemodializa
D. exsanguinotransfunzie
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 537, 538)
M2335081. Coma alcoolica se caracterizeaza prin:

A. respiratie stertoroasa, cu halena alcoolica
B. pupile normale sau midriatice

C. reflexe osteotendinoase abolite
D. alcoolemie peste 250 mg ⁄dl
E. toate cele enumerate
(pag. 551)
M2535082. Primul gest terapeutic in intoxicatiile prin inhalare la copil consta in:
A. transport de urgenta la spital
B. spalare abundenta cu apa si sapun
C. respiratie artificiala prin masaj toracic sau "gura la gura"
D. prinderea unei linii venoase pentru administrarea medicatiei
E. indepartarea victimei din mediul toxic
(pag. 537)
M2535083. In intoxicatiile la copil cea mai frecventa cale de patrundere a toxicului in organism este:
A. cutanata
B. respiratorie
C. ingestie
D. oftalmica
E. iradiere
(pag. 530)
M2535084. Prevenirea absorbtiei toxicelor injectate se poate face prin urmatoarele metode, cu exceptia:
A. excizie chirurgicala de tesut
B. aplicarea unui garou proximal de locul injectarii
C. stimularea diurezei
D. suctiune
E. punga de gheata la locul injectarii
(pag. 537)
M2535085. Urmatoarele sunt exemple de antidoturi nespecifice in intoxicatii, cu exceptia:

A. albusul de ou crud
B. alcoolul etilic
C. laptele
D. otetul diluat
E. carbunele activat
(pag. 536)
M2535086. Care din urmatoarele manevre nu este indicata in provocarea varsaturii?

A. stimularea repetata a fundului gatului
B. administrarea unui pahar de lapte
C. administrarea unui pahar de apa calda
D. administrarea siropului de ipeca
E. administrarea carbunelui activat
(pag. 534)
M2535087. Spalatura gastrica este eficienta in special daca se practica la:

A. maxim douazeci de minute de la ingestia toxicului
B. maxim doua ore de la ingestia toxicului
C. maxim patru ore de la ingestia toxicului
D. maxim patru zile de la ingestia toxicului
E. maxim douazeci si patru de ore de la ingestia toxicului
(pag. 534)
M2535088. Care din urmatoarele masuri terapeutice este ineficienta in tratamentul intoxicatiei cu
atropina?
A. administrarea de miostin
B. administrarea de scobutil
C. administrarea de beta-blocante
D. administrarea de plegomazin
E. impachetari hipotermizante
(pag. 548,549)
M2535089. Care din urmatoarele intoxicatii are indicatie terapeutica de spalatura gastrica?
A. ingestia de substante caustice
B. ingestia de stricnina
C. ingestia de hidrocarburi volatile
D. intoxicatia cu paracetamol
E. intoxicatia la un pacient comatos neintubat
(pag. 535,536)
M2535090. Antidotul in intoxicatia acuta cu alcool metilic este:

B. alcoolul metilic
C. diazepamul
D. difenhidramina
E. bicarbonatul de sodiu
(pag. 551)
M2535091. Care din urmatoarele masuri este intotdeauna permisa in intoxicatia acuta cu substante
corozive?
A. administrarea de oxigen
B. folosirea apei sau altor substante pentru diluarea toxicului
D. administrarea de purgative
E. spalatura gastrica
(pag. 555)
M2535092. Antidotul specific in intoxicatia cu substante colinergice este:

A. fizostigmina
B. vitamina C
C. atropina
D. adrenalina
E. dopamina
(pag. 539)
M2535093. Antidotul specific in intoxicatia cu paracetamol este:

A. albastru de metilen
B. D-penicilamina
C. N-acetilcisteina
D. atropina
E. vitamina C
(pag. 539)
M2535094. Antidotul specific in intoxicatia cu etilenglicol este:
A. alcoolul metilic
B. alcoolul etilic
C. difenhidramina
D. atropina
E. adrenalina
(pag. 539)
M2535095. Antidotul specific in intoxicatia cu anticolinergice este:

A. atropina
B. adrenalina
C. dopamina
D. paration
E. fizostigmina
(pag. 539)
M2635096. Coloratia cianotica intensa a tegumentelor si mucoaselor (care nu se amelioreaza prin

oxigeno-terapie), insotita de dispnee, apare in intoxicatia cu:
A. Substante caustice;
B. Substante organofosforate;
C. Opiacee;
D. Substante meţemoglobinizante,
E. Anestezice.
(pag. 532-533)
M2635097. Hipoglicemia la un copil intoxicat poate orienta catre intoxicatia cu:

A. Sulfamide hipoglicemiante, alcool etilic, alcool metilic ;
B. Substante meţemoglobinizante;
C. Antidepresive triciclice,
D. Substante caustice.
E. Ciuperci cu timp de incubatie scurt;
(pag. :533)
M2635098. Antidotul specific in intoxicatia cu fier este:

A. Flumazenil (Anexate) – 0,2 mg/doza, initial;
B. Atropina sulfat 1%0 – 0,05 mg/kg/doza;
C. Desferoxamina d(esferal) – 15 mg/kg/doza iv la 4 ore, in soc, coma sau 90 mg/kg/doza im la 8 ore, in
afara socului sau comei;
D. N-acetilcisteina – 140 mg/kg/doza, urmata de 70 mg/kg/doza, la 4 ore.
E. Vitamina C – 1-2 mg/doza iv.
(pag. 566)
M2635099. Examenul clinic initial al bolnavului trebuie sa fie concentrat asupra starii functionale a:
A. Aparatelor cardio-vascular si respirator si a SNC ;
B. Tegumenetlor, mucoaselor si SNC;
C. Aparatului reno-urinar si SNC;
D. Aparatului digestiv si SNC;
E. Apratului respirator.
(pag. 540)
M2635100. Oxigenoterapia reprezinta un imperativ in intoxicatiile insotite de:

A. Cianoza (spre exemplu, in intoxicatia cu substante meţemoglobinizante) ;
B. Depresie respiratorie ;
C. Colaps ;
D. Delir;
E. Constipatie.
(pag. 540)
M2635101. Toxicitatea monoxidului de carbon se datoreaza combinarii cu:

A. Oxihemoglobina ;
B. Hemoglobina, formand carboxihemoglobina ;
C. Hemoglobina redusa ;
D. Hemoglobinatul de potasiu;
E. Hemoglobinatul de sodiu.
(pag. 550)
M2635102. Primul gest in intoxicatiile prin inhalare consta in:

A. Indepartarea toxicelor care contamineaza tegumentele;
B. Respiratie artificiala;
C. Masaj cardiac extern;
D. Administrare de oxigen;
E. Indepartarea victimei din mediul toxic.
(pag. 537)
M2635103. Antidotul specific in intoxicatia cu alcool metilic este:

A. Acidul acetic 98%;
B. Glucagon;
C. Alcoolul etilic 100%
D. Etilenglicol;
E. Vitamina K.
(pag. 539)
M2635104. In intoxicatia acuta cu barbiturice, apar urmatoarele manifestari clinice, in afara de una:
A. “betie barbiturica” – mers ebrios, disartrie, vertij, cefalee;
B. Hipotonie generalizata;
C. Tulburari de ventilatie;
D. Agitatie extrema;
E. Tulburari circulatorii.
(pag. 542)
M2635105. Manifestarile clinice care domina tabloul clinic in intoxicatia cu fenitiazine sunt:
A. Manifestarile respiratorii, cu apnee;
B. Manifestarile cardiovasculare, cu stare de colaps si tulburari de ritm cardiac;
C. Manifestarile neurologice, cu distonie musculara extrapiramidala de tip parkinsonian si stare hiperkinetica;
D. Manifestari renale, cu oligurie si albuminurie;
E. Manifestari digestive, cu diaree si varsaturi.
(pag. 544)
M2635106. Pesticidele organofosforate actioneaza in principal, prin:

A. Inhibarea enzimei de conversie;
B. Activarea colinesterazei;
C. Inhibarea colinesterazei;
D. Inhibarea ampc;
E. Activarea anhidrazei carbonice.
(pag. 555)
M2635107. Tratamentul specific in intoxicatia cu ciuperci cu incubatia scurta (care produc sindrom
colinergic) este:
A. Adrenalina 1% sc;
B. Acetilcisteina po;
C. Fizostigmina iv;
D. Atropina iv;
E. Neomicina po.
(pag. 561)
M2635108. Cea mai frecventa cauza de patrundere a toxicului in organism este:

A. Calea cutanata ;
B. Ingestia ;
C. Calea inhahatorie,
D. Calea oftalmica ;
E. Calea injectabila.
(pag. 530)
M2835109. Intoxicatia cu Atropina se regaseste in urmatoarele, cu exceptia:

A. Evolueaza cu tahicardie, agitatie
B. Antidotul atropinei este Flumazenilul
C. Posologia initiala a antidotului este de 0,5 mg i.v. lent
D. Evolueaza cu delir si agitatie, midriaza
E. Evolueaza cu manifestari de tip anticolinergic
(pag. 539)
M2835110. Pentru intoxicatia cu betablocante sunt caracteristice urmatoarele, cu exceptia:

A. Evolutie cu bradicardie, hipotensiune
B. Evolutie cu bronhospasm
C. Antidotul specific este Glicogenul
D. Antidotul se prezinta ca pulbere, 1 mg, in fiole de 2 ml
E. Doza initiala de antidot este de 5 – 10 mg i.v.
(pag. 539)
M2835111. Pentru Intoxicatia cu Colinergice si pesticide pledeaza urmatoarele date, cu exceptia:

A. Evolutie cu hipersalivatie, hipersecretie bronsica
B. Evolutie cu convulsii, coma, colaps
C. Antidotul este fizostigmina
D. Forma de prezentare a antidotului este de sol.1%0, fiole de 1 ml
E. Doza uzuala initiala a antidotului este de 0,05 mg / kgc
(pag. 539,555)
M2835112. Referitor la intoxicatia cu fier sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:

A. Evolueaza cu HiperTA
B. Sideremia > 350 µg / dl
C. Evolueaza cu soc, coma
D. Antidotul este desferioxamina
E. Posologia din coma este de 15 mg / kgc / ora, i.v.
(pag. 539)
M2935113. Cianoza intensă a tegumentelor şi mucoaselor care nu se ameliorează la oxigenoterapie,

apare în intoxicaţia cu:
A. Barbiturice
B. Substanţe metemoglobinizante
C. Salicilaţi
D. Alcool
E. Paracetamol
M2935114. Grăbirea eliminării toxicelor din organism se face printr-o diureză osmotică folosind:
A. Manitolul 10 %
B. Clorura de amoniu
C. Bicarbonatul de sodiu
D. Clorhidratul de arginină
E. Soluţia glucozată 5-10 % asociată soluţiei NaCl 9 la mie şi KCl
M1135115. Urmatoarele informatii despre provocarea varsaturii pentru evacuarea continutului gastric
sunt corecte, cu EXCEPTIA:
A. Stimularea repetata a faringelui cu spatula
B. Ingestia de apa calda
C. Administrarea siropului de ipeca precedata de carbune activat
D. Administrarea de apomorfina s.c.
E. Provocarea varsaturii este benefica chiar si la bolnavii cu ingestie de substante caustice sau antiemetizante
(pag. 534)
M1135116. Intoxicatia copilului difera de cea a adultului prin urmatoarele caracteristici:

A. Caracter predominant accidental la copil
B. Raspuns favorabil la tratament in proportie mai mare decat adultul
C. Toxicitatea aceleiasi substante este mai mare la copil fata de adult
D. Orice suspiciune de intoxicatie va fi considerata ca intoxicatie adevarata
E. Necesita interventia terapeutica foarte precoce, pentru a castiga timp
(pag. 531)
M1135117. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatiile acute ale copilului sunt reale, cu EXCEPTIA:
A. Copilul cu intoxicatie acuta se incadreaza in sindromul de “copil neglijat” (abuzat)
B. Etiologia si numarul intoxicatiilor difera semnificativ de la un an la altul
C. Intoxicatiile cu pesticide prezinta variatii sezoniere
D. Sub varsta de 5 ani, sunt rezultatul ingestiei accidentale
E. La adolescenti, pe primul plan ca frecventa, sunt tentativele de suicid
(pag. 530)
M1135118. Urmatoarele informatii anamnestice despre o ipotetica intoxicatie acuta sunt corecte si utile
pentru diagnostic, cu EXCEPTIA:
A. Raspunsul corect la intrebarile medicului se obtine chiar de la primul interogatoriu
B. Un copil de 3 ani ingera aproximativ 5 ml la o inghititura
C. Dupa varsta de 10 ani ingera 15 ml/inghititura
D. Odata identificat toxicul, cantitatea ingerata si timpul scurs de la ingestie nu mai conteaza
E. In momentul initierii tratamentului, cantitatea ingerata se va raporta la greutatea bolnavului
(pag. 532)
M1135119. Urmatoarele date clinice obtinute dupa examinarea la camera de garda a bolnavului sunt
corect interpretate pentru identificarea toxicului, cu EXCEPTIA:

A. Cianoza intensa si dispneea: substante metemoglobinizante
B. Convulsiile: intoxicatii cu excitante ale SNC (antidepresoare triciclice) si substante organofosforate
C. Dilatatia pupilara: opiacee, organofosforate
D. Pupilele punctiforme: efedrina, beladona
E. Hipersalivatia si hipersecretia bronsica; substante organofosforate
(pag. 532, 533)
M1135120. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul intoxicatiilor acute sunt false:
A. in momentul prezentarii bolnavului intoxicat la camera de garda, examenul clinic trebuie concentrat asupra
functiilor vitale
B. Convulsiile sunt determinate de intoxicatii cu stimulente ale SNC
C. Dilatatia pupilara sugereaza intoxicatia cu substante metemoglobinizante
D. Coloratia cianotica intensa a tegumentelor insotita de dispnee apare in intoxicatia cu substante
organofosforate
E. Hiperventilatia este produsa de intoxicatia cu salicilati, nicotina sau oxid de carbon
(pag. 532, 533)
M1135121. Care din urmatoarele toxice pot fi absorbite de carbunele activ:

A. Analgezicele
B. Anticonvulsivantele
C. Sedativele
D. Organofosforatele
E. Hidrocarburile volatile
(pag. 536)
M1135122. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu depresive triciclice sunt
adevarate:
A. Intoxicatia este letala daca doza ingerata depaseste 30-35 mg/kg
B. Tabloul clinic este dominat de efectele colinergice
C. Manifestarile cardiace sunt comune, severe si semneaza prognosticul prognosticul bolnavului
D. Efectele asupra SNC sunt reprezentate de dezorientare, agitatie, halucinatii, miscari dezordonate
E. Spalatura gastrica aplicata precoce, urmata de administrarea de carbune activat, reprezinta masuri
terapeutice esentiale
(pag. 541)
M1135123. Subliniati care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu acid acetilsalicilic sunt
adevarate:
A. Ingestia dozei de 150 mg/kg de aspirina este urmata la copil de aparitia manifestarilor de intoxicatie acuta
salicilica
B. Tulburarile respiratorii (polipnee, hiperventilatie) realizeaza alcaloza respiratorie
C. Semnele neurologice lipsesc
D. Cele mai frecvente tulburari vegetative sunt hipertermia si transpiratiile profuze
E. La bolnavii cu stare de constienta pastrata se recomanda provocarea varsaturii imediat dupa ingestie si
spalatura gastrica cu carbune activat
(pag. 545, 546)
M1135124. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu anilina sunt adevarate:
A. Anilina se absoarbe prin piele, pe cale respiratorie si digestiva
B. Cianoza devine evidenta la o metemoglobinemie de peste 55 din cantitatea totala de hemoglobina
C. Cianoza este insotita de manifestari legate de hipoxie care nu se corecteaza prin administrarea de oxigen
D. Apare amenie hemolitica
E. in tratamentul intoxicatiei se recomanda administrarea intravenos de substante oxidoreducatoare (albastru
de metil 1%0)
(pag. 553)
M1135125. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia acuta cu pesticide sunt adevarate:
A. Inhiba ireversibil colinesteraza
B. Sindromul muscarinic se caracterizeaza prin mioza, lacrimare, sialoree abundenta, rinoree, hipersecretie
bronsica
C. Pacientii exhala un miros asemanator usturoiului
D. Encefalopatia toxica reziduala este cea mai severa complicatie
E. Nu exista antidot
(pag. 555)
M1135126. Persoana care a primit o supradoza de cocaina are urmatoarea simptomatologie:

A. Delir
B. Bradicardie
D. Midriaza fixa
E. Hipertermie maligna
(pag. 563)
M1135127. Intoxicatia acuta cu cocaina poate fi recunoscuta dupa urmatoarele semne clinice, in afara
de:
A. Hiperexcitabilitate
B. Midriaza
D. Bradicardie
E. Hipotermie
(pag. 563)
M1135128. Tratamentul intoxicatiei acute cu opioide (heroina), include urmatoarele masuri terapeutice:
A. Ventilatie asistata
B. Naloxon
C. Diuretice
D. Tonicardiac
E. Cateholamine
(pag. 566)
M1135129. Urmatoarele afirmatii in legatura cu valoarea spalaturii gastrice in intoxicatiile acute sunt
corecte, cu exceptia:
A. Nu trebuie folosita de rutina in orice intoxicatie
B. Nu mai este benefica dupa 60 de minute de la ingestia toxicului
C. Lichidul utilizat pentru spalatura gastrica este apa
D. Este recomandata dupa ingestia de substante puternic alcaline (caustice)
E. Este eficienta si dupa cateva ore de la ingestia substantelor antidepresoare triciclice
(pag. 535)
M1135130. Masurile terapeutice in intoxicatia acuta cu cocaina includ urmatoarele, in afara de:
A. Utilizarea metodelor de crestere a eliminarii drogurilor (cresterea diurezei)
B. Benzodiazepine
C. Alcalinizare
D. Labetalol
E. Catecolamine
(pag. 564)
M1135131. Spalatura gastrica poate fi utilizata si dupa cateva ore de la ingestia unor droguri care sunt
reexcretate in stomac sau sunt lent absorbite.Indicati care din cele enumerate in continuare sunt
corecte:
A. Antidepresoare triciclice
B. Anticholinergice
C. Barbiturice
D. Benzodiazepine
E. Digitalice
(pag. 535)
M1135132. Identificati afirmatiile incorecte referitoare la diverse toxice si antidoturile specifice:

A. Antidotul specific in intoxicatia cu Paracetamol este N-acetilcisteina
B. Antidotul specific in intoxicatia cu pesticide organofosforate este atropina
C. Antidotul specific in intoxicatia cu alcool metilic este acoolul etilic
D. Antidotul specific in intoxicatia cu benzodiazepine este fenobarbitalul
E. Antidotul specific in intoxicatia cu nitrati este vitamina B6
(pag. 539)
M1135133. Carbamatii (Baygon) sunt insecticide larg folosite in agricultura care, ca si substantele
organofosforate inhiba activitatea acetilcolinesterazei serice.Identificati afirmatiile inexacte:
A. Inhibarea activitatii serice a acetilcolinesterazei de catre carbamati este reversibila (cateva ore)
B. Efectele clinice ale intoxicatiei cu carbamati sunt asemanatoare cu ale substantelor organosfosforate, dar
lipsesc convulsiile
C. Tratamentul specific este reprezentat de administrarea i..v. de atropina.
D. Dozele necesare de atropina pentru controlul simptomatologiei sunt mult mai mari decat in intoxicatia cu
substante organofosforate
E. Asocierea in tratament a unui activator al acetilcolinesterazei serice (oxime) este obligatorie
(pag. 557,558)
M1235134. Faza a 3-a (72– 96 ore de la ingestie) din intoxicatia cu paracetamol se caracterizeaza prin:
A. semne de depresie respiratorie
B. greturi, varsaturi, paloare
C. hepatita toxica
D. insuficienta renala
E. insuficienta miocardica
(pag. 546)
M1235135. Manifestarile clinice in intoxicatia cu teofilina constau din:

A. agitatie
B. diminuarea reflexelor osteo – tendinoase
C. aritmie extrasistolica
D. bradicardie
E. convulsii tonico – clonice generalizate
(pag. 547)
M1235136. In tratamentul intoxicatiei acute recente cu substante corozive sunt necesare:

A. spalatura gastrica
B. administrarea pe cale orala de acizi slabi sau baze slabe
C. permeabilizarea cailor respiratorii superioare
D. tratamentul socului
E. administrarea de purgative
(pag. 554, 555)
M1235137. In intoxicatia cu pesticide organofosforate manifestarile clinice constau din:

A. mioza
B. uscaciunea mucoaselor si sete
C. bronhospasm
D. edem pulmonar acut toxic
E. tahicardie
(pag. 555)
M1235138. Pupilele punctiforme apar in urmatoarele intoxicatii:

A. atropina
B. opiacee
C. efedrina
D. substante cu efecte muscarinice
E. beladona
(pag. 532)
M1235139. In intoxicatia grava cu barbiturice manifestarile clinice constau din:

A. tulburari respiratorii
B. semne de localizare
C. hipotermie
D. leziuni cutanate flictenulare pe trunchi si membre
E. hipertensiune arteriala
(pag. 542)
M1235140. Tratamentul intoxicatiei salicilice consta in:

A. administrarea de purgative
B. diureza osmotica alcalina
C. administrarea de insulina
D. hemodializa
E. administrarea de carbune activat
(pag. 546)
M1235141. Sindromul de sevraj la opiacee se caracterizeaza in principal prin:

A. mialgii
B. dispozitie disforica
C. lacrimare excesiva sau rinoree
D. constipatie
E. mioza
(pag. 567)
M1235142. Intoxicatia cu Clorpromazina determina urmatoarele manifestari:

A. hipotensiune arteriala
B. hiperreflectivitate osteo – tendinoasa
C. hipertonie musculara
D. febra
E. dificultati la deglutitie
(pag. 544)
M1335143. Intoxicatia copilului difera de cea a adultului prin:

A. caracterul accidental
B. depistare precoce
C. depistare tardiva
D. toxicitatea substanei este mai mare la copil
E. toxicitatea substantei este mai mica la copil
(pag. 531)
M1335144. Midriaza sugereaza intoxicatia cu:

A. barbiturice
B. atropina
C. efedrina
D. belladona
E. opiacee
(pag. 532)
M1335145. Se recomanda provocarea varsaturii in:

A. ingestia de substante caustice si hidrocarburi volatile
B. intoxicatia cu aspirina
C. bolnavi obnubilati, in coma ± convulsii
D. intoxicatia cu paracetamol
E. intoxicatia cu substante antiemetizante
(pag. 534)
M1335146. Indicatiile spalaturii gastrice sunt:

A. intoxicatia cu fenotiazine
B. ingestia de substante puternic caustice
C. in prezenta comei dupa intubarea bolnavului
D. ingestia de hidrocarburi volatile daca nu vehiculeaza insecticide organofosforate
E. intoxicatia cu paracetamol
(pag. 535-536)
M1335147. Tulburarile neuropsihice in intoxicatia acuta cu monoxid de carbon (CO) sunt:

A. delir
B. stare ebrioasa
C. agitatie maniacala
D. hipotonie generalizata
E. hipertonie generalizata
(pag. 550)
M1335148. Tulburarile cardio-vasculare in intoxicatia cu monoxid de carbon (CO) sunt:

A. tahicardie sinusala
B. bradicardie sinusala
C. hipotensiune arteriala
D. hipertensiune arteriala
E. colaps
(pag. 550)
M1335149. Intoxicatia cu barbiturice are urmatoarele efecte:

A. creste tonusul si peristaltismul mucoasei intestinale
B. aboleste timpul bucal si faringian al deglutitiei
C. hipotonie musculara generalizata
D. vasoconstrictie periferica
E. hipotensiune arteriala
(pag. 542)
M1335150. Manifestarile clinice in intoxicatia acuta cu atropina constau in:

A. mioza
B. sialoree abundenta
C. tahicardie
D. vasodilatatie cu roseaa tegumentelor
E. cresterea presiunii arteriale
(pag. 548)
M1335151. Urmatoarele droguri fac parte din grupa fenotiazinelor:

A. Haloperidol
B. Emetiral
C. Reserpil
D. Romergan
E. Carbamazepina
(pag. 544)
M1435152. Spalatura gastrica este o metoda eficienta de prevenire a absorbtiei substantei toxice, in
special daca se practica in intervalul primelor patru ore de la ingestia acesteia. in care dintre
urmatoarele situatii ea poate fi eficienta si mai tarziu:
A. in intoxicatia cu barbiturice
B. in intoxicatia cu paracetamol
C. in intoxicatia cu anticolinergice
D. in intoxicatia cu cocaina
E. in intoxicatia cu antidepresive triciclice
(pag. 534, 535, 564)
M1435153. Administrarea de carbune activat este indicata in urmatoarele intoxicatii:

A. Alcool metilic
B. Aspirina
C. Acizi caustici
D. Antidepresive triciclice
E. Amfetamine
(pag. 536)
M1435154. Atropina este administrata ca antidot in intoxicatiile cu:

A. Anilina
B. Anticolinergice
C. Carbamati
D. Fizostigmina
E. Organofosforate
(pag. 539)
M1435155. Care dintre urmatoarele manifestari cardiovasculare sunt intalnite in intoxicatia cu

antidepresive triciclice:
A. Prelungirea intervalului QRS
B. Bradicardie severa
C. Bloc atrio-ventricular de gradul II
D. Aritmie ventriculara
E. Hipertensiune arteriala
(pag. 541)
M1435156. Un copil in varsta de 2 ani cu greutatea de 12 kg a ingerat in urma cu o aproximativ o ora 6-

8 tablete de paracetamol de 500 mg. Care dintre urmatoarele masuri sunt indicate in aceasta situatie:
A. Recoltarea de urgenta de sange pentru a determina nivelul seric de paracetamol
B. Provocarea varsaturii, spalatura gastrica
C. Se administreaza oral o doza de incarcare de N-acetilcisteina de 140 mg/kg
D. Se monitorizeaza clinic pacientul, deoarece doza ingerata nu este toxica
E. Hemofiltrare deoarece doza ingerata este toxica
(pag. 547)
M1435157. Utilizarea anticorpilor antidigoxina in intoxicatia digitalica se indica in urmatoarele situatii:

A. Doza de digoxina ingerata sa fie sub 0,3 mg/kg
B. Hipopotasemie severa
C. nstabilitate hemodinamica
D. Prezenta unei tulburari de ritm amenintatoare de viata
E. Prezenta unei afectiuni cardiace subiacente
(pag. 548)
M1435158. Urmatoarele masuri terapeutice sunt indicate in intoxicatia cu naftalina

A. Spalatura gastrica urmata de administrarea unui purgativ salin
B. Administrarea de lapte si/sau echivalente (smantana, frisca)
C. Diureza osmotica cu manitol
D. Alcalinizarea urinii in prezenta hemoglobinuriei
E. Administrarea de hidrocortizon hemisuccinat
(pag. 553)
M1435159. Sindromul nicotinic, intalnit in intoxicatia cu pesticide organofosforate se caracterizeaza

prin:
A. Diminuarea acuitatii vizuale
B. Convulsii tonicoclonice
C. Laringospasm
D. Crampe musculare
E. Bronhospasm
(pag. 555)
M1435160. Ca si organofosforatele, insecticidele carbamate sunt inhibitori ai colinesterazei. Diferentele

dintre ele constau in urmatoarele:
A. Insecticidele organofosforate determina inhibarea ireversibila a colinesterazelor, in timp ce complexul
carbamil-enzima este reversibil
B. in intoxicatiile cu insecticide carbamate sindroamele clinice sunt mai benigne si de durata mai scurta
C. Carbamatii penetreaza mai usor in sistemul nervos central ceea ce explica frecventa mai mare a
convulsiilor in aceasta intoxicatie
D. Administrarea de Toxogonin (Pralidoxin) este indicata doar in intoxicatia cu organofosforate sau atunci
cand exista o intoxicatie concomitenta cu organofosforate si carbamati
E. Valoarea scazuta a colinesterazelor serice exclude intoxicatia cu insecticide carbamate si confirma
intoxicatia cu organofosforate
(pag. 557, 558)
M1435161. Care dintre urmatoarele simptome caracterizeaza intoxicatia cu tetraetil de plumb:

A. Hipersalivatie
B. Bronhospasm
C. Bradicardie
D. Hiperreflexivitate osteotendinoasa
E. Convulsii
(pag. 559)
M1435162. Care dintre urmatoarele substante sunt derivati semisintetici ai alcaloizilor de opium:
A. Codeina
B. Fentanilul
C. Oximorfona
D. Naloxonul
E. Hidromorfona
(pag. 565-566)
M1535163. Prevenirea absorbtiei toxicului in intoxicatiile prin ingestie la copil se face prin:
A. oxigenoterapie hiperbara
B. evacuarea continutului gastric
C. aplicarea unei pungi de gheata pe abdomen
D. administrare de antidoturi locale nespecifice
E. evacuarea continutului intestinal
(pag. 533-537)
M1535164. Care din urmatoarele sunt adevarate in legatura cu intoxicatia cu paracetamol la copil?
A. evolueaza in trei stadii
B. apar greturi, varsaturi
C. frecvent se insoteste de depresie respiratorie
D. tardiv apar dureri epigastrice, hepatomegalie
E. dupa 3-7 zile se poate instala coma hepatica cu evolutie letala
(pag. 546)
M1535165. Tratamentul intoxicatiei cu paracetamol la copil include:

A. provocarea varsaturii
B. administrarea de diuretice
C. spalatura gastrica precoce dupa ingestie
D. antidotul este N-acetilcisteina (Mucomyst)
E. oxigenoterapie pentru tratamentul depresiei respiratorii
(pag. 547)
M1535166. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu aspirina la copil sunt adevarate?
A. pot apare greturi, varsaturi,uneori cu striuri sangvinolente
B. lipsesc tulburarile respiratorii
C. se insoteste de: vasodilatatie cutanata, transpiratii profuze
D. semnele neurologice apar in mod exceptional
E. se poate insoti de hipertermie
(pag. 545)
M1535167. Tratamentul intoxicatiei salicilice la copil consta in:

A. la bolnavii comatosi - provocarea varsaturii si spalatura gastrica cu carbune activat
B. provocarea diareei osmotice
C. diureza osmotica alcalinizanta
D. in formele foarte grave cea mai eficace metoda de epurare extrarenala este dializa
E. administrarea de glucoza in solutiile perfuzate
(pag. 546)
M1535168. Manifestarile clinice ale intoxicatiei cu substante organo-fosforate sunt grupate in

urmatoarele sindroame principale:
A. sindromul muscarinic
B. sindromul atropinic
C. sindromul nicotinic
D. sindromul nervos central
E. sindromul de retentie azotata
(pag. 555)
M1535169. Care din urmatoarele interventii terapeutice sunt valabile in cazul intoxicatiei pediatrice ce
pesticide organo-fosforate?
A. prima masura terapeutica este administrarea de atropina
B. prima masura terapeutica este spalatura gastrica
C. administrarea de substante activatoare ale colinesterazei
D. decontaminarea tegumentelor prin spalare cu apa si sapun
E. administrarea de fizostigmina sau prostigmina
(pag. 557)
M1535170. Intoxicatia acuta cu opiacee se manifesta prin:

A. mioza
B. stop respirator
C. diaree
D. retentie acuta de urina
E. hipotensiune ortostatica
(pag. 566)
M1535171. Intoxicatia acuta cu opiacee se trateaza prin:

A. asigurarea ventilatiei (inclusiv intubatie, ventilatie asistata)
B. asigurarea unei cai venoase continue
C. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este naloxona
D. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este fortralul
E. simptomatologia pulmonara se trateaza cu diuretice si tonicardiace
(pag. 566)
M1635172. Care din urmatoarele sunt manifestari ale sindromului colinergic din intoxicatia cu ciuperci
cu perioada scurta de incubatie?
A. Hipersudoratie
B. Halucinatii
C. Hipersecretie bronsica
D. Mioza
E. Diaree
(pag. 501)
M1635173. Care din urmatoarele sunt antidoturi ale intoxicatiei cu organofosforate?

A. Adrenalina
B. Atropina
C. Fizostigmina
D. Difenilhidantoina
E. Toxogoninul
(pag. 500)
M1635174. Urmatoarele reprezinta masuri terapeu-tice ale intoxicatiei cu fenotiazine, cu EXCEPTIA:

A. Spalatura gastrica
B. Benadryl
C. Diureza fortata
D. Hemodializa
E. Albastru de metilen.
(pag. 487)
M1635175. Contraindicatiile provocarii varsaturilor in intoxicatiile acute la copil sunt:

A. Bolnav vigil
B. Bolnav comatos
C. Intoxicatie prin ingestie de substante antiemetizante
D. Ingestie de substante caustice si hidrocarburi volatile
E. Ingestie de ciuperci
(pag. 478,479)
M1635176. Urmatoarele substante NU sunt antidoturi specifice:

A. Dimercaptol (BAL)
B. Laptele
C. Vitamina K
D. Penicilamina
E. Carbunele activat
(pag. 480,485)
M1635177. Care din urmatoarele substante NU sunt antidoturi in intoxicatia cu substante

organofosforice?
A. Defenoxamin
B. Pralidoxine (Toxogonin)
C. Oxigen
D. Benadryl
E. Atropina sulfat
(pag. 484)
M2235178. In mediul urban sunt mai frecvente intoxicatiile cu:

A. medicamente
B. produse cosmetice
C. gaz
D. lesie
E. detergenti
(pag. 530)
M2235179. Intoxicatiile cele mai frecvente in mediul rural sunt cu:

A. insectofungicide
B. gaz
C. lesie
D. produse cosmetice
E. medicamente
(pag. 530)
M2235180. Toxicitatea unei substante este determinata de:

A. proprietatile fizice
B. proprietatile chimice
C. doza
D. concentratia
E. calitatile sapide
(pag. 530)
M2235181. Intoxicatia la copil difera de cea a adultului prin:

A. intoxicatia la adult este cel mai frecvent accidentala
B. descoperirea intoxicatiei la copil este precoce
C. toxicitatea unei substante este mai mare la copil decat la adult
D. adultul raspunde la tratament in proportie mai mare decat copilul
E. mortalitatea prin intoxicatii la copil este mai mica decat la adult
(pag. 531)
M2235182. Convulsiile aparute ca simptom al intoxicatiilor acute apar mai frecvent in cazul:
A. amfetaminelor
B. barbiturice
C. benzodiazepinelor
D. substantelor organo-fosforate
E. antidepresivelor triciclice
(pag. 532)
M2235183. Dilatarea pupilara sugereaza intoxicatia cu:

A. atropina
B. opiacee
C. nicotina
D. beladina
E. efedrina
(pag. 532)
M2235184. Pupilele punctiforme apar in intoxicatia cu:

A. atropina
B. efedrina
C. beladona
D. nicotina
E. opiacee
(pag. 532)
M2235185. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

A. halena de alcool apare in caz de intoxicatie cu lacuri, vopseluri
B. halena de usturoi apare in intoxicatia cu arsenic
C. halena de migdale apare in intoxicatia cu acetona
D. halena de petrol lampant apare in intoxicatia cu produse petroliere
E. halena de usturoi apare in intoxicatia cu fosfor
(pag. 533)
M2235186. Screening-ul toxicologic cuprinde:

A. trimiterea substantelor suspectate a fi cauza intoxicatiei la laboratorul de toxicologie
B. e suficienta analiza calitativa a sangelui
C. analiza toxicologica a sangelui trebuie sa fie cantitativa
D. e suficienta analiza calitativa a urinei
E. analiza toxicologica a urinei trebuie sa fie cantitativa
(pag. 533)
M2235187. Provocarea varsaturii pentru prevenirea absorbtiei toxicului:

A. poate fi facuta la domiciliu
B. varsatura poate fi spontana, multe toxice fiind emetizante
C. metoda cea mai simpla este prin administrarea siropului de IPECA
D. metoda cea mai simpla este prin stimularea repetata a faringelui posterior
E. eficienta siropului de IPECA este crescuta prin administrarea in prealabil de carbune activat
(pag. 533)
M2235188. Provocarea varsaturii prin administrarea siropului de IPECA:

A. e necesara o doza de 10-15 ml la copiii peste 10 ani
B. e necesara o doza de 10/15 ml la copiii de 1-10 ani
C. administrarea siropului e urmata imediat la ingestia a 1-2 pahare cu apa
D. inainte de administrarea siropului se indica carbune activat pentru a-I creste eficienta
E. nu se mai repeta administrarea siropului de IPECA daca varsatura nu apare in 20-30 minute
(pag. 534)
M2235189. Provocarea varsaturii in caz de intoxicatie poate fi facuta prin:

A. stimularea faringelui posterior
B. carbune activ + sirop de IPECA
C. doza unica de sirop de IPECA
D. se poate repeta inca o data doza de sirop de IPECA daca nu apare varsatura in 20-30 minute
E. injectie intravenoasa de apomorfina
(pag. 534)
M2235190. Spalatura gastrica se poate efectua si mai tarziu de 4 ore de la ingestia toxicului in
urmatoarele cazuri:
A. ingestia de barbiturice
B. ingestia antidepresivelor triciclice
C. toxicul a fost intr-o cantitate amenintatoare de viata
D. ingestie de anticolinergice
E. in momentul ingestiei toxicului stomacul era plin
(pag. 534-535)
M2235191. Contraindicatiile spalaturii gastrice sunt:

A. ingestia de substante puternic caustice
B. ingestia de anticolinergice
C. ingestia de digitalice
D. ingestia de stricnina
E. ingestia de hidrocarburi volatile
(pag. 536)
M2235192. Administrarea carbunelui activat:

A. se face inaintea provocarii varsaturii
B. se face inaintea spalaturii gastrice
C. se face dupa provocarea varsaturii
D. se face dupa spalatura gastrica
E. nu se administreaza in amestec cu glucoza
(pag. 536)
M2235193. Cantitatea de carbune activat administrata trebuie sa fie:

A. de 10 ori mai mare decat substanta toxica ingerata
B. pentru copil este de 1g/kgc/doza
C. pentru copil o doza de 15-30 g
D. 15-30 g pentru adult
E. 5g/kgc/doza pentru copil
(pag. 536)
M2235194. Carbunele activat:

A. se administreaza de rutina in intoxicatii
B. este ineficient in intoxicatiile cu metale
C. este ineficient in intoxicatia cu aspirina
D. este ineficient impotriva alcoolului etilic
E. este eficient in intoxicatia cu fenitoin
(pag. 536)
M2235195. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate;

A. sucul de citrice are rol in neutralizarea substantelor ingerate puternic alcaline
B. amfetaminele pot fi absorbite de carbunele activat
C. albusul de ou crud este antidot eficient in intoxicatia cu ioduri
D. laptele actioneaza ca si precipitant al mercurului, in caz de intoxicatie
E. ceaiul concentrat este antidot eficient in intoxicatia cu morfina
(pag. 537)
M2235196. Pentu eliminarea toxicelor absorbite se poate incerca sporirea diurezei:

A. pentru toxicele cu volum mare de distributie
B. in cazul salicilatilor
C. se incearca cresterea ratei excretiei urinare la 0,5-2 ml/kgc/ora
D. in cazul intoxicatiei cu etilenglicol
E. diureza apoasa descreste rata filtratului glomerular
(pag. 537)
M2235197. Pentru grabirea eliminarii toxicelor din organism:

A. diureza apoasa duce la scaderea timpului de expunere a tubului distal la substanta toxica
B. diureza osmotica previne reabsortia toxicului ingerat la nivelul tubului distal
C. diureza osmotica previne reabsorbtia toxicului ingerat la nivelul ansei lui Henle
D. diureza apoaa se realizeaza prin aport crescut de lichide e 2l/metru patrat/zi
E. in diureza omotica se administreaza lichide in cantitate de 2-3 ori mai mare decat nevoile fiziologice
(pag. 537)
M2235198. Pentru grabirea eliminarii toxicelor din organism:

A. excretia fenobarbitalului poate fi grabita prin alcalinizarea sustinuta a urinii
B. excretia imipraminei este favorizata prin acidifierea urinii
C. excretia chininei poate fi favorizata prin alcalinizarea urinei
D. pentru acidifierea urinii poate fi folosita vitamina C
E. pentru alcalinizarea urinii poate fi folosita clorura de amoniu
(pag. 537)
M2235199. Contraindicatiile utilizarii cresterii diurezei ca metoda de tratament in intoxicatii sunt:

A. intoxicatia cu substante cu volum mic de distributie
B. insuficienta cardiaca
C. insuficienta renala acuta
D. intoxicatia cu fenobarbital
E. intoxicatia cu alcool metilic
(pag. 537-538)
M2235200. Dializa extrarenala:

A. este o metoda de rutina in tratamentul de urgenta al intoxicatiilor la copil
B. se indica in cazul intoxicatiei cu toxic care se leaga de proteinele sanguine
C. se indica in cazul intoxicatiei in care substanta toxica este fixata in tesuturi
D. se indica in cazul intoxicatiei cu toxic dializabil prin membrana

E. hemodializa este indicata in cazul intoxicatiei cu substante cu volum mic de distributie
(pag. 538)
M2235201. In tratamentul intoxicatiilor:

A. dializa peritoneala are o eficienta mai buna decat hemodializa
B. dializa peritoneala este indicata in special la sugar
C. dializa peritoneala este indicata in special la adolescent
D. dializa lipidica este folosita in intoxicatia cu fenobarbital
E. dializa peritoneala este contraindicata in cazul infectiei peritoneale
(pag. 538)
M2235202. Exsanguinotransfuzia este utilizata in cazul intoxicatiei cu:

A. substante methemoglobinizante
B. benzen
C. se foloseste la adolescent
D. se foloseste la sugar
E. se foloseste la nou-nascut
(pag. 539)
M2235203. Urmatoarele substante sunt folosite ca antidoturi specifice in cazul intoxicatiilor:

A. EDTA in intoxicatia cu plumb
B. EDTA in intoxicatia cu magneziu
C. D-penicilamina in intoxicatia cu plumb
D. glucogon in intoxicatia cu betablocante
E. N-acetilcisteina in intoxicatia cu etilenglicol
(pag. 539)
M2235204. Urmatoarele antidoturi sunt utilizate in intoxicatii:

A. albastru de metilen in intoxicatia de nitrati
B. vitamina C in intoxicatii cu nitrati
C. vitamina C in intoxicatia de nitriti
D. flumazenil in intoxicatia cu fenotiazine
E. difenhidramina in intoxicatia cu benzodiazepine
(pag. 539)
M2235205. In caz de intoxicatie cu antidepresive triciclice:

A. efectele toxice majore se datoresc actiunii anticolinergice
B. toxicitatea drogului se coreleaza cu nivelele plasmatice
C. efectele toxice majore se datoresc actiunii cardiotoxice
D. apare retentie acuta de urina
E. nu apare coma
(pag. 541)
M2235206. Efectele colinergice in cazul intoxicatiei cu antidepresive triciclice sunt:

A. pierdere involuntara de urina
B. uscaciunea mucoaselor
C. midriaza
D. scaderea temperaturii corpului
E. bradicardie
(pag. 541)
M2235207. Manifestarile cardiace din intoxicatia cu antidepresive triciclice sunt:

A. ingustarea intervalului QRS pe ECG
B. bloc AV de grad I
C. bloc AV de grad II
D. torsada varfurilor
E. tahicardie
(pag. 541)
M2235208. Tratamentul in cazul intoxicatiei cu antidepresive triciclice poate consta in:

A. spalatura gastrica precoce
B. carbune activat
C. hemodializa
D. administrarea ca antidot a fizostigminei
E. alcalinizarea ca si protectie impotriva aritmiilor
(pag. 541)
M2235209. In intoxicatia cu antidepresive triciclice:

A. se administreaza fizostigmina ca si antidot chiar de la inceput
B. protectia impotriva aritmiilor redutabile se poate realiza prin alcalinizare
C. in cazul aritmiilor ventriculare se poate utiliza orice antiartimic, cu exceptia lidocainei
D. convulsiile pot fi combatute cu fenitoina
E. convulsiile vor fi combatute cu benzodiazepine
(pag. 541-542)
M2235210. Doza letala in cazul intoxicatiei cu barbiturice este de:

A. 65-75 mg/kgc pentru cele cu durata lunga de actiune
B. 65-75 mg/kgc pentru cele cu durata scurta de actiune
C. 40-45 mg/kgc pentru cele cu durata lunga de actiune
D. 40-45 mg/kgc pentru cele cu durata scurta de actiune
E. sunt letale indiferent de doza
(pag. 542)
M2235211. In cazul intoxicatiei cu barbiturice:

A. debutul se caracterizeaza prin aparitia "betiei barbiturice"
B. poate aparea coma
C. apare stimularea sistemului nervos central
D. se produce stimularea centrilor respiratori
E. se produce stimularea metabolismului bazal
(pag. 542)
M2235212. Coma barbiturica se caracterizeaza prin:

A. agitatie psiho-motorie
B. hipotonie-generalizata
C. reflexe osteotendinoase vii
D. areflexie "osteotendinoasa"
E. este o "coma linistita"
(pag. 542)
M2235213. In cazul intoxicatiei cu barbiturice:

A. transaminazele serice au valori scazute
B. in cazul traseului EEG izoelectric se sisteaza masurile terapeutice
C. transaminazele serice sunt crescute
D. lactic dehidrogenoza are valoare crescuta

E. lactic dehidrogenoza are valoare scazuta
(pag. 543)
M2235214. Benzodiazepinele au efect:

A. hipnotic
B. miorelaxant
C. au actiune directa asupra creierului
D. sedativ
E. anticonvulsivant
(pag. 543)
M2235215. Fenotiazinele au actiune:

A. antipsihotica
B. colerica
C. antipiretica
D. antivomitiva
E. antiemetica
(pag. 544)
M2235216. In cazul intoxicatiei cu fenotiazina:

A. apare distonie musculara extrapiramidala de tip parkinsonian
B. hipertensiune
C. mioza
D. midriaza
E. stare hiperkinotica
(pag. 544)
M2235217. Tulburarile neurologice din intoxicatia cu fenotiazine sunt:

A. fenomene piramidale
B. fenomene de tip parkinsonian
C. torticolis
D. opistotonus
E. protuzia limbii
(pag. 544)
M2235218. Intoxicatia cu Romergan se caracterizeaza prin:

A. stare confuzionala
B. delir
C. halucinatii
D. mortalitatea este mica
E. mortalitatea este mare
(pag. 544)
M2235219. In cazul distoniei din intoxicatia cu fenotiazine:

A. cea mai recomandata medicatie este Difenhidramina
B. cea mai recomandata medicatie este Trihexifenidat
C. doza initiala de Difenhidramina este de 2 mg/kgc i.v.
D. se poate administra Romparkin
E. Levodopa este de electie in intoxicatia la copil
(pag. 545)
M2235220. In intoxicatia cu Meprobamat:

A. poate aparea coma
B. doza letala se situeaza intre 20-40 mg/kgc
C. apar convulsii
D. doza letala este intre 240-350 mg/kgc
E. exista o relatie certa intre aparitia hipotensiunii si profunzimea comei
(pag. 545)
M2235221. In intoxicatia cu aspirina:

A. poate apare sangerare datorita hipoprotrombinemiei
B. initial apare alcaloza respiratorie
C. semnele neurologice sunt constante
D. in intoxicatia grava apare rapid alcaloza
E. semnele neurologice sunt inconstante
(pag. 545)
M2235222. Modificarile de laborator din intoxicatia cu aspirina arata:

A. deshidratare hipertona
B. hiponatremie
C. hiperglicemie
D. hipopotasemie
E. hiperpotasemie
(pag. 546)
M2235223. In intoxicatia cu paracetamol la aceiasi concentratie serica, toxicitatea la copilul sub 10 ani:
A. este mai redusa decat la adult
B. poate sa apara insuficienta renala
C. poate sa apara insuficienta miocardica
D. coma hepatica se instaleaza in 12 h
E. metabolitul produce necroza celulara hepatica
(pag. 546)
M2235224. Manifestarile clinice ale intoxicatiei cu cafeina sunt:

A. mioza
B. convulsii epileptiforme
C. tahicardie
D. midriaza
E. bradicardie
(pag. 547)
M2235225. In intoxicatia cu teofilina:

A. se poate produce moarte subita in caz de injectare i.v. rapida a unei doze terapeutice
B. se instaleaza rapid coma
C. apar convulsii tonico-clonice generalizate
D. poate aparea torsada varfurilor
E. reflexele osteotendinoase sunt abolite
(pag. 547)
M2235226. Manifestarile cardiace in caz de intoxicatie cu digitale sunt:

A. tahicardie ventriculara
B. supradenivelarea segmentului ST
C. bradicardie
D. interval QT prelungit
E. cresterea in ampplitudine a undei T
(pag. 548)
M2235227. Intoxicatia cu digitalice:

A. e mai bine tolerata de sugari si copii mici
B. antidotul este potasiul
C. distanta intre doza terapeutica si doza toxica e larga
D. ca si tratament modern se utilizeaza anticorpi antidigoxina
E. prematurii au risc crescut de intoxicatie
(pag. 547)
M2235228. In intoxicatia cu atropina apare:

A. sete intensa
B. hipersalivatie
C. incontinenta urinara
D. retentie de urina
E. hipotensiune
(pag. 548)
M2235229. In intoxicatia severa cu atropina apar:

A. somnolenta
B. agitatie psihomotorie
C. miscari coreiforme
D. hipotermie
E. confuzie
(pag. 548)
M2235230. Doza terapeutica de hidrazida poate produce urmatoarele efecte adverse:

A. toxicitate renala
B. nevrita optica
C. fenomene autoimune
D. toxicitate hepatica
E. hidrocefalie
(pag. 549)
M2235231. Triada caracteristica intoxicatiei cu hidrazida este:

A. absente
B. acidoza metabolica severa
C. alcaloza metabolica
D. convulsii recurente
E. coma
(pag. 549)
M2235232. In intoxicatia cu izoniazida:

A. mecanismul esential prin care se realizeaza fenomene toxice nervoase este depletia de piridoxina in SNC
B. scade activitatea transaminazelor piridoxin-dependente
C. se acumuleaza acid lactic
D. cresc catecolaminele
E. antidotul este vitamina B12
(pag. 549)
M2235233. In intoxicatia cu fier medicamentos:

A. dupa o prima faza de semne digestive apare imbunatatirea starii bolnavului
B. debutul este prin intoxicatie hepatica
C. antidotul este desferoxamina
D. poate aparea ca sechela stenoza pilorica
E. debutul este prin semne neurologice majore
(pag. 549)
M2235234. In intoxicatia cu monoxid de carbon:

A. toxicitatea CO se datoreste combinarii CO cu hemoglobina
B. creste cantitatea de oxigen din sange
C. creste oxigenarea tesuturilor
D. afinitatea hemoglobinei pentru CO este de 250x mai mare decat pentru oxigen
E. oxigenul este antidotul de electie
(pag. 550)
M2235235. Manifestarile clinice in intoxicatia cu monoxid de carbon sunt:

A. apare culoarea rosie-zmeurie a fetei
B. hipertonie
C. hipertermie
D. hipotermie
E. hipotonie
(pag. 550)
M2235236. Tulburarile cardiovasculare in intoxicatia cu monoxid de carbon sunt:

A. bradicardie
B. tahicardie sinusala
C. hipertensiune
D. T aplatizat
E. apare unda U
(pag. 550)
M2235237. In intoxicatia cu alcool etilic:

A. la alcoolemie de 150-250 mg/dl apare faza de excitatie
B. la alcoolemie de peste 250 mg/dl apare coma
C. la alcoolemie peste 150 mg/dl apare coma
D. la alcoolemie de 50-150 mg/dl este faza de excitatie
E. faza medico-legala este corespunzatoare unei alcoolemii de 150-250 mg/dl
(pag. 551)
M2235238. In intoxicatia acuta cu alcool metilic apare:

A. acidoza metabolica
B. alcaloza metabolica
C. vertij
D. ingustarea campului vizual
E. coma
(pag. 551)
M2235239. In intoxicatia cu etilenglicol apare

A. acidoza metabolica severa
B. edem pulmonar
C. catatonie
D. paralizie de nervi cranieni

E. insuficienta renala
(pag. 552)
M2235240. In intoxicatia cu etilenglicol poate sa apara:

A. in urina cristale de oxalat de calciu
B. scade calciul seric
C. creste calciul seric
D. creste bicarbonatul
E. creste Mg
(pag. 552)
M2235241. Inhalarea masiva de benzina duce la:

A. pierderea brusca a starii de constienta
B. nu are consecinte
C. produce halucinatii tactile
D. convulsii
E. moarte
(pag. 553)
M2235242. In intoxicatia cu naftalina:

A. apare hemoliza
B. se produce hemoliza la subicetii cu deficit de G6PD
C. apare hemoglobinurie
D. se instaleaza in 5 minute coma
E. se produce hemoliza la subiectii fara deficit de G6PD
(pag. 554)
M2235243. In intoxicatia cu substante corozive:

A. se incearca provocarea varsaturii
B. se administreaza lapte
C. se administreaza corticoterapie cat mai repede
D. se incearca spalatura gastrica
E. se administreaza catarctice intestinale
(pag. 555)
M2235244. In intoxicatia cu pesticide apare sindrom muscarinic caracterizat prin:

A. constipatie
B. midriaza
C. uscaciunea mucoaselor
D. lacrimarea
E. mioza
(pag. 555)
M2235245. Sindromul atropic consta in:

A. mioza
B. uscaciunea mucoaselor
C. midriaza
D. sialorea
E. delir
(pag. 562)
M2235246. In intoxicatia cu cocaina apare:

A. depresie
B. euforie
C. mioza
D. midriaza
E. hipertermie maligna
(pag. 563)
M2235247. Intoxicatia cu opiacee se caracterizeaza prin:

A. torpoare
B. agitatie
C. dizartrie
D. tulburarea atentiei
E. constipatie
(pag. 566)
M2235248. Pupilele in intoxicatia cu barbiturice sunt:

A. miotice
B. midriatice
C. reflexul fotomotor este pastrat
D. reflexul fotomotor este abolit
E. exista anizocorie
(pag. 542)
M2335249. Forma grava de intoxicatie cu organofosforate cuprinde:

A. convulsii tonicoclonice generalizate
B. paralizii musculare
C. rinoree
D. coma
E. bronhospasm
(pag. 555)
M2335250. Urmatoarele afirmatii privind sindromul phalloidian din intoxicatia cu ciuperci sunt false, cu
exceptia:
A. este prototip pentru cea mai grava intoxicatie, cea produsa de Amanita phalloides
B. prezinta 3 faze de evolutie
C. mortalitatea variaza intre 10 – 100% din cazuri
D. vindecare fara sechele
E. faza hepatorenala este cea mai grava
(pag. 561)
M2335251. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatiile acute la copil sunt adevarate:

A. intoxicatiile cu benzodiazepine sunt cele mai frecvente
B. ingestia accidentals de substante caustice predomina la copiii mici
C. intoxicatia cu ciuperci are diferente ale incidentei pe grupe de virsta si sex
D. peste 10 ani predomina intoxicatiile medicamentoase in scop suicidar
E. toate afirmatiile sunt adevarate
(pag. 531)
M2335252. In intoxicatiile cu acid acetiisalicilic se intilnesc urmatoarele modificari clinice:

A. greturi, varsaturi, dureri epigastrice
B. polipnee, hiperventilatie
C. convulsii
D. tinitus
(pag. 545)
M2335253. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratament in intoxicatiile acute la copil sunt adevarate:
A. oxigenul este considerat antidotul in intoxicatia cu monoxid de carbon
B. tratamentul de baza in intoxicatiile cu alcool etilic este reprezentat de perfuzia cu glucoza 5-10%
C. in intoxicatia cu anilina pe cale digestiva se face spalatura gastrica cu solutie de hiperpermanganat de
potasiu 1:10000
D. la doze mari de etilenglicol ingerate se recomanda dializa renala
E. nici o afirmatie nu este adevarata
(pag. 545,551,552,554)
M2335254. Provocarea varsaturii pentru evacuarea continutului gastric in intoxicatiile la copil se

realizeaza:
A. prin stimularea repetata a fundului gitului
B. administrarea de sirop de ipeca
C. prin injectarea subcutanata de apomorfina
D. copiii mici sunt asezati in pozitie decliva
E. toate afirmatiile sunt false
(pag. 534)
M2335255. Spalatura gastrica se realizeaza:

A. prin plasarea bolnavului in pozitie de securitate
B. imobilizarea sugarilor si copiilor mici
C. administrarea in bolus de cantitati mari de lichid de spalatura
D. cu solutii slabe de bicarbonat de sodiu si carbune activat
E. doar cu solutii hipermolare
(pag. 535)
M2335256. Spalatura gastrica este eficienta si dupa cateva ore in urmatoarele situatii:
A. daca stomacul era plin in momentul ingestiei toxicului
B. daca s-au administrat inainte lapte sau derivate
C. daca au fost ingerate droguri care sunt reexcretate in stomac
D. daca au fost ingerate droguri anticolinergice
E. toate variantele sunt incorecte
(pag. 535)
M2335257. Antidoturi nespecifice pot fi:

B. otetul diluat
C. laptele si albusul de ou crud
D. amidonul
E. ceaiul negru
(pag. 536)
M2335258. Substantele de mai jos sunt antidoturi specifice pentru:

A. fizostigmina in intoxicatia cu anticolinergice
B. atropina pentru ingestia de etilenglicol
C. oxigenul in inhalarea de monoxid de carbon
D. glucagonul in intoxicatia cu betablocante
E. alcoolul etilic 100% in ingestia de ciuperci

(pag. 539)
M2335259. Terapia de sustinere in intoxicatii presupune:

A. restabilirea si asigurarea ventilatiei
B. administrarea obligatorie de cardiotonice
C. echilibrare hidroelectrolitica si acidobazica
D. dializa extrarenala obligatorie
E. hemodializa in cazuri grave
(pag. 540, 541)
M2335260. Tratamentul intoxicatiei salicilice consta in:

A. provocarea varsaturii imediat dupa ingestie
B. provocarea diareei osmotice prin lasarea in stomac de manitol solutie 20%
C. hemodializa in formele foarte grave
D. administrarea urgenta de fizostigmina
E. toate variantele
(pag. 546)
M2535261. Prevenirea absorbtiei toxicului in intoxicatiile prin ingestie la copil se face prin:
A. evacuarea continutului intestinal
B. administrare de antidoturi locale nespecifice
C. administrarea de oxigen pe masca
D. indepartarea copilului din mediul unde a avut loc intoxicatia
E. evacuarea continutului gastric
(pag. 533-537)
M2535262. Intoxicatiile cu antidepresive triciclice se manifesta clinic prin:

A. ileus
B. retentie acuta de urina
C. transpiratii profuze
D. mioza fixa
E. hipotensiune arteriala
(pag. 541)
M2535263. Care din urmatoarele metode sunt ineficiente in intoxicatia cu antidepresive triciclice?
B. diureza fortata
C. administrarea de carbune activat
D. hemodializa
E. administrarea de fizostigmina
(pag. 541)
M2535264. Care din urmatoarele sunt adevarate in legatura cu intoxicatia cu paracetamol la copil?
A. dupa 3-7 zile se poate instala coma hepatica cu evolutie letala
B. evolueaza in trei stadii
C. tardiv apar dureri epigastrice, hepatomegalie
D. apar greturi, varsaturi
E. constant se insoteste de depresie respiratorie
(pag. 546)
M2535265. Masurile utile in terapia intoxicatiilor cu barbiturice sunt:
A. administrarea de stricnina
B. administrarea de cafeina
D. ventilatie asistata si administrarea de oxigen
E. administrare de solutie salina izotona
(pag. 543)
M2535266. Tratamentul intoxicatiei cu paracetamol la copil include:

A. oxigenoterapie ca prim gest, pentru tratamentul depresiei respiratorii
B. spalatura gastrica la cel putin 24 de ore dupa ingestie
C. provocarea varsaturii
D. administrarea de diuretice
E. antidotul este N-acetilcisteina (Mucomyst)
(pag. 547)
M2535267. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu aspirina la copil sunt adevarate?
A. se poate insoti de hipertermie
B. semnele neurologice apar in mod exceptional
C. se insoteste de: vasodilatatie cutanata, transpiratii profuze
D. lipsesc tulburarile respiratorii
E. pot apare greturi, varsaturi, uneori cu striuri sangvinolente
(pag. 545)
M2535268. Examenele paraclinice in intoxicatia salicilica pot evidentia:

A. deshidratare hipertona
B. acidoza respiratorie in faza initiala
C. de obicei se asociaza hiperglicemie moderata
D. in intoxicatiile grave se poate instala rapid acidoza mixta
E. hipopotasiemie - care apare prin cresterea eliminarii renale de potasiu
(pag. 545,546)
M2535269. Care din urmatoarele interventii fac parte din tratamentul intoxicatiei salicilice?
A. provocarea varsaturii imediat dupa ingestie
B. administrarea de heparina in bolus in primele ore de la ingestie
C. diureza osmotica alcalinizanta
D. administrare intravenoasa de bicarbonat de sodiu
E. hemodializa in formele grave
(pag. 546)
M2535270. Masurile terapeutice in intoxicatia cu cafeina constau in:

A. administrarea de antidot specific
B. spalatura gastrica
C. diureza fortata
D. administrare de diazepam
E. administrare de miofilin
(pag. 547)
M2535271. Intoxicatia cu atropina si derivati se manifesta clinic prin:

A. transpiratii profuze precoce
B. mioza fixa
C. bradicardie cu hipotensiune
D. retentie de urina

(pag. 548)
M2535272. Intoxicatia cu atropina se poate trata prin:

B. diureza osmotica neutra
C. administrarea de scobutil
D. administrarea de fizostigmina
E. administrarea de beta-adrenomimetice
(pag. 549)
M2535273. Care sunt fazele clinice de evolutie in intoxicatia acuta cu alcool etilic?
A. faza de excitatie
B. faza de vasodilatatie
C. faza medico-legala
D. coma alcoolica
E. faza de latenta
(pag. 551)
M2535274. Terapia in intoxicatia acuta cu alcool etilic implica urmatoarele masuri:

A. spalatura gastrica de urgenta la bolnavii comatosi
B. perfuzii de glucoza
C. perfuzii de fructoza
D. administrarea de tiamina
E. administrarea de insulina in bolus
(pag. 551)
M2535275. Manifestarile clinice ale intoxicatiei cu substante organo-fosforate sunt grupate in

urmatoarele sindroame principale:
A. sindromul atropinic
B. sindromul muscarinic
C. sindromul nicotinic
D. sindromul adrenergic
E. sindromul nervos central
(pag. 555)
M2535276. Care din urmatoarele masuri sunt contraindicate in intoxicatia cu substante corozive?
A. provocarea varsaturilor
B. asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii
C. administrarea de oxigen
D. spalatura gastrica
E. administrarea de apa sau lapte
(pag. 554,555)
M2535277. Care din urmatoarele interventii terapeutice sunt valabile in cazul intoxicatiei pediatrice ce
pesticide organo-fosforate?
A. prima masura terapeutica este spalatura gastrica
B. prima masura terapeutica este administrarea de atropina
C. prima masura terapeutica este administrarea de activatori ai colinesterazei
D. a doua masura terapeutica este administrarea de activatori ai colinesterazei
E. decontaminarea tegumentelor prin spalare cu apa si sapun
(pag. 556)
M2535278. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta elemente de diagnostic diferential intre intoxicatia
cu insecticide carbamate si cea cu insecticide organofosforate?
A. carbamatii inhiba ireversibil colinesterazele
B. carbamatii inhiba reversibil colinesterazele
C. efectele SNC ale intoxicatiei cu carbamati sunt mult mai intense decat in cazul organo-fosforatelor
D. valorile colinesterazei serice
E. sindroamele clinice in intoxicatia cu carbamati sunt mai benigne si au o durata mai scurta
(pag. 557)
M2535279. Semnele clinice in intoxicatia acuta cu opiacee pot fi:

A. torpoare mergand pana la coma
B. diaree
C. retentie acuta de urina
D. vasoconstrictie periferica severa
E. dizartrie, deteriorarea atentiei
(pag. 566)
M2535280. Intoxicatia acuta cu opiacee se trateaza cu:

A. asigurarea unei cai venoase continui
B. asigurarea ventilatiei (inclusiv intubatie, ventilatie asistata)
C. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este fortralul
D. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este naloxona
E. tratamentul de detoxifiere se face cu metadona
(pag. 566,567)
M2535281. Abuzul de amfetamine se manifesta caracteristic prin:

A. senzatie de omnipotenta
B. hiperexcitabilitate
C. bradicardie persistenta
D. relaxarea musculaturii netede viscerale
E. comportament paranoid, hiperinsolent
(pag. 565)
M2535282. Care din urmatoarele sindroame caracteristice intoxicatiilor cu ciuperci necomestibile sunt
considerate a avea incubatie lunga?
A. sindromul phalloidian
B. sindromul gyromitrian
C. sindromul colinergic
D. sindromul orellanian
E. sindromul resinoidian
(pag. 561)
M2535283. Care din urmatoarele sindroame caracteristice intoxicatiilor cu ciuperci necomestibile sunt
considerate a avea incubatie scurta?
A. sindromul colinergic
B. sindromul adrenergic
C. sindromul phalloidian
D. sindromul orellanian
E. sindromul atropinic
(pag. 561,562)
M2535284. Sindromul de abstinenta la cocaina consta in:
A. hiperprolactimemie
B. retentie acuta de urina
C. dureri precordiale
D. pneumomediastin sau pneumotorax spontan
E. convulsii
(pag. 564)
M2535285. Terapia in intoxicatia acuta cu substante corozive include:

A. administrarea de purgative
B. administrarea de urgenta de apa sau lapte
C. administrarea pentru tamponare a acizilor sau bazelor slabe
D. bujiraje
E. provocarea varsaturilor
(pag. 555)
M2535286. In tratamentul intoxicatiei cu derivati de petrol se vor evita:

A. oxigenoterapia
B. epinefrina
C. administrarea de solutie de glucoza
D. spalatura gastrica dupa intubatie traheala
E. analepticele nervoase centrale
(pag. 553)
M2635287. Barbituricele, derivate ale acidului barbituric, au efect:

A. Hipnotic ;
B. Sedativ ;
C. Anticonvulsivant ;
D. Stimulant al SNC;
E. Deprimant al centrilor respiratori.
(pag. 542)
M2635288. In intoxicatia cu aspirina (acidul acetilsalicilic), cele mai precoce semne si simptome sunt:
A. Semnele digestive, datorate actiunii ititative a salicilatului asupra mucoasei gastrice ;
B. Tulburarile respiratorii (polipnee, hiperventilatie, care realizeaza tabloul unei alcaloze respiratorii);
C. Semnele neurologice ;
D. Tulburarile vegetative ;
E. Poliuria.
(pag. 545)
M2635289. Metabolitul toxic al paracetamolului produce:

A. Necroza tubulara renala acuta;
B. Necroza celulara hepatica;
C. Fibroza hepatica;
D. Acidoza tubulara renala;
E. Enterocolita ulceronecrotica.
(pag. 546)
M2635290. Alegeti afirmatiile adevarate:

A. Intoxicatiile neletale sunt de 100-150 de ori mai frecvente decat cele letale;
B. Mai mult de 90% din intoxicatiile copilului apar la domiciliu;
C. Ingestia este cea mai frecventa cale de patrundere a toxicului;
D. 80-85% din intoxicatiile copilului apar sub varsta de 5 ani;
E. Sub varsta de 5 ani, intoxicatiile apar mai frecvent la fete.

(pag. 530)
M2635291. Provocarea varsaturii pentru evacuarea continutului gastric poate fi facuta prin urmatoarele
metode:
A. Stimularea repatata a fundului gatului;
B. Administrarea siropului de ipeca;
C. Administrarea de emetiral, po;
D. Administrarea subcutanata de apomorfina;
E. Administrarea de carbune activat.
(pag. 534)
M2635292. Spalatura gastrica are urmatoarele indicatii:

A. In primele 4 ore de la ingestia substantei toxice;
B. De rutina, in orice intoxicatie;
C. Daca stomacul a fost gol, inainte de ingestia toxicului;
D. Daca au fost ingerate droguri care sunt reexcretate in stomac sau lent absorbite;
E. Daca au fost ingerate medicamente anticolinergice, care inhiba motilitatea si intarzie golirea stomacului.
(pag. 534-535)
M2635293. Contraindicatiile spalaturii gastrice sunt:

A. Ingestia de substante caustice;
B. Ingestia de stricnina;
C. Ingestia de hidrocarburi volatile;
D. La copilul comatos, daca nu este intubat;
E. Intoxicatia cu paracetamol.
(pag. 353-354)
M2635294. Carbunele activat:

A. Actioneaza prin aborbtia toxicului pe suprafata sa,
B. Cantitatea de carbune activat trebuie sa fie de cel mult 2 ori mai mare decat cantitatea de substanta toxica
ingerata;
C. Cantitatea de carbune activat trebuie sa fie de 10 ori mai mare decat cantitatea de substanta toxica
ingerata;
D. Administrarea lui in interval de 1 ora de la ingestia toxicului reduce absorbtia acestuia cu peste 95%;
E. Este foarte eficient impotriva metalelor, alcoolului etilic, izopropilic si metilic, alcalilor si acizilor caustici
(pag. 536)
M2635295. Antidotul specific in intoxicatia cu substante meţemoglobinizante este:

A. Albastru de metilen 1%;
B. Desferoxamina;
C. Atropina sulfat 1%0;
D. Vitamina C10%;
E. Fizostigmina.
(pag. 539)
M2635296. In intoxicatia cu atropina, apar urmatoarele semne clinice:

A. Sete intensa;
B. Uscaciunea mucoasei bucale;
C. Fotofobie;
D. Mioza;
E. Midriaza;
(pag. 548)
M2635297. In intoxicatia acuta cu baze corozive, arsurile esofagiene se soldeaza cu:

A. Varice esofagiene;
B. Hemoragii esofagiene;
C. Perforatii esofagiene;
D. Arsuri esofagiene;
E. Stricturi esofagiene
(pag. 554)
M2635298. In intoxicatia acuta cu opiacee, apar urmatoarele manifestari clinice:

A. Mioza;
B. Edem pulmonar acut de cauza netraumatica;
C. Hipotensiune ortostatica;
D. Constipatie;
E. Poliurie.
(pag. 566)
M2835299. Referitor la intoxicatia cu alcool metilic sunt adevarate urmatoarele:

A. Determina tulburari de vedere
B. Determina acidoza metabolica
C. Terapia cu antidot se impune la o alcoolemie metilica > 200 mg%
D. Antidotul este alcoolul etilic 100%
E. Posologia initiala de alcool etilic este de 1 ml / kgc i.v.
(pag. 539)
M2835300. Pentru Intoxicatia cu benzodiazepine sunt definitorii urmatoarele:

A. Evolueaza cu somnolenta, coma
B. Antidotul specific este Fizostigmina
C. Antidotul actioneaza asupra receptorilor specifici la nivelul SNC
D. Antidotul se prezinta ca fiole cu 0,5 mg / 5 ml
E. Doza initiala de antidot este de 0,2 mg – 3 ml i.v.
(pag. 539)
M2835301. Intoxicatia cu fenotiazine este definita de urmatoarele:

A. Evolueaza cu crize oculogire, torticolis, opistotonus
B. Cazurile grave asociaza HipoTA, hipotermie, bronhoplegie
C. Antidotul este Difenhidramina (Benadryl)
D. Antidotul este Trihexylphenidyl (Romparkin)
E. Pentru Benadryl posologia este de 2-6 mg / zi
(pag. 539,544)
M2835302. In intoxicatia cu paracetamol sunt caracteristice urmatoarele cu exceptia:

A. Hepatocitoliza debuteaza in primele ore dupa ingestie
B. Remisiunea simptomatologiei initiale dureaza 1-2 ore
C. Antidotul este eficient numai in primele 16 ore dupa ingestie
D. Antidotul este N-acetilcisteina sol 20%
E. Doza de incarcare este de 140 mg / kgc
(pag. 539,547)
M2935303. În tabloul clinic al intoxicaţiei cu Emetiral pot fi prezente următoarele semne:

A. Torticolis
B. Crize oculogire
C. Opistotonus
D. Hipotonie musculară
E. Comă liniştită
M2935304. Care dintre următoarele afirmaţii legate de terapia intoxicaţiei cu antidepresive triciclice
sunt adevărate?
A. Antidotul, fizostignina, se foloseşte doar în cazurile în care celelalte modalităţi terapeutice nu au avut efect
B. Dializa peritoneală este eficientă
C. Hemodializa se aplică în cazurile severe cu rezultate terapeutice spectaculare
D. Aritmiile ventriculare pot fi cupate cu lidocaină intravenos
E. În caz de tulburări de conducere cardiacă se foloseşte bicarbonat de sodiu pentru menţinerea unui pH
plasmatic de 7,5 sau mai mult
(pag. 541 paragraf 12-13 pag 542, paragraf 2)
M2935305. Identificaţi cele mai frecvente semne prezente în intoxicaţia cu monoxid de carbon.
A. Culoarea roşie - zmeurie a feţei
B. Edemul pulmonar acut
C. Semne extrapiramidale
D. Tahicardia sinusală
E. Convulsii hipoglicemice
(pag. 550 paragraf 7,8,9)
Tema nr. 36
Infectii ale cailor aeriene superioare la copil
BIBLIOGRAFIE:
M1136001. Urmatoarele tratamente pentru faringitele bacteriene “acopera” inclusiv faringita

streptococica, exceptand:
A. Penicilina G i.m. 1.200.000 u/zi
B. Augmentin (Amoxicilina + ac. clavulanic) 30-40 mg/kg/zi amoxicilina
C. Eritromicina sau Claritromicina sau Azitromicina
D. Cefaclor 30-35 mg/kg/zi sau alte cefaslosporine de prima generatie
E. Biseptol (8-10 mg Trimetoprim/ kg/ zi)
(pag. 173)
M1136002. In cursul evolutiei unei rinofaringite acute, cel mai frecvent poate surveni suprainfectia
bacteriana cu urmatorii germeni, cu EXCEPTIA:
A. Streptococul grup A
B. Pneumococul
C. Haemophilius influenzae
D. Moraxella cataralis
E. Stafilococul
(pag. 172)
M1136003. Vegetatiile adenoide (hipertrofia adenoidiana cronica) beneficiaza de adenoidectomie in

urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:
A. Respiratie orala persistenta
B. Tulburari de fonatie
C. Otita medie recurenta sau cronica
D. In cazuri urgente (“de necesitate”), chiar in fazele de acutizare
E. Hipoacuzie cauzata de adenoidita
(pag. 174)
M1136004. Urmatoarele evaluari statistice asupra etiologiei otitelor medii acute ale copilului sunt
corecte, cu EXCEPTIA:
A. Streptococcus pneumoniae: 50%
B. Haemophilus influenzae: 20%
C. Proteus mirabilis: 5%
D. Moraxella (Branhamella) cataralis: 5%
E. Stafilococcus aureus: 5%
(pag. 175)
M1136005. Tratamentul local al sinuzitei acute bacteriene cuprinde urmatoarele masuri, cu EXCEPTIA:
A. Aspiratia secretiilor purulente
B. Decongestive nazale
C. Aspiratie prin endoscopie sinusala
D. Mucolitice locale
E. Drenaj prin punctie in formele persistente
(pag. 174)
M1136006. Indicatiile tratamentului cu antibiotice in sinuzita acuta bacteriana sunt urmatoarele, cu

EXCEPTIA:
A. Secretii purulente abundente la nou nascuti, sugari mici si distrofici
B. Febra persistenta
C. Celulita orbitala
D. Prevenirea bronhopneumoniei
E. Durata prelungita si recurenta frecventa a bolii
(pag. 174)
M1136007. Rinofaringita acuta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

A. Etiologia bolii este virala, principalul agent fiind rhinovirusul
B. Procesul inflamator este localizat la nivelul mucoasei nasofaringiene, extinzandu-se frecvent si la urechea
medie
C. Boala evolueaza in afebrilitate
D. Durata medie a bolii este scurta (3-5 zile)
E. Frecventa crescuta a complicatiilor
(pag. 173)
M1136008. Urmatoarele afectiuni intra in diagnosticul diferential al rinofaringitei acute, cu exceptia:

A. Rinofaringita de la debutul unor boli infecto-contagioase ale copilului (rujeola, varicela, etc.)
B. Acutizarea unor afectiuni cronice ale tractului respirator superior (adenoidite, rinite alergice)
C. Rinoreea sanghinolenta persistenta secundara corpilor straini intranazali
D. Rinita alergica
E. Epiglotita acuta
(pag. 173)
M1136009. Tabloul clinic in adenoidita acuta este urmatorul, cu exceptia:

A. Respiratie de tip oral
B. Rinita persistenta
C. Voce nazonata
D. Tuse nocturna chinuitoare
E. Trismus
(pag. 173, 174)
M1136010. Urmatoarele afirmatii referitoare la faringitele acute ale copilului sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Faringita acuta virala are un debut progresiv cu febra precoce, anorexie, dureri faringiene moderate
B. Faringita streptococica debuteaza cu cefalee, dureri abdominale, varsaturi, hipertermie (39-40 °C)
C. Faringita streptococica asociaza limfadenita cervicala anterioara
D. Complicatiile frecvente ale faringitei acute virale sunt limfadenita, abcesul periamigdalian, sinuzita
E. Faringita acuta virala beneficiaza de tratament simptomatic
(pag. 172, 173)
M1136011. Urmatoarele afirmatii in legatura cu rinofaringita sunt corecte, in afara de:

A. Procesul inflamator nasofaringian se extinde frecvent la sinusurile paranazale
B. Procesul inflamator se extinde frecvent la urechea medie
C. Streptococul gr.A si Haemophilus influenzae se afla printre germenii bacterieni care produc complicatii ale
bolii
D. Copiii fac intre 3-6 rinofaringite acute pe an
E. Tratamentul specific este antibiotic
(pag. 172)
M1136012. Urmatoarele afirmatii in legatura cu rinofaringita sunt corecte, in afara de:

A. imbolnavirea apare mai frecvent in timpul sezoanelor reci (incidenta sezoniera)
B. Frecventa imbolnavirilor variaza direct proportional cu numarul expunerilor
C. Copiii fac intre 3-6 rinofaringite acute pe an
D. Boala dureaza 10-14 zile
E. Perioada de latenta este de la cateva ore pana la 1-2 zile
(pag. 172)
M1136013. Diagnosticul diferential al rinofaringitei se face cu urmatoarele afectiuni, in afara de:

A. Rinofaringita de la debutul unor boli infecto-contagioase ale copilului (rujeola, varicela)
B. Acutizarea unei adenoidite cronice
C. Laringita acuta (crupul viral)
D. Rinita alergica
E. Rinoreea persistenta (eventual sanghinolenta) determinata de corp strain in fosa nazala (secretie
unilaterala)
(pag. 172)
M1136014. Urmatoarele afirmatii in legatura cu complicatiile rinofaringitei acute prin suprainfectie

bacteriana sunt corecte, cu exceptie:
A. Otita medie este cea mai frecventa complicatie la sugar
B. Aparitia otitei este insotita de febra
C. Sinuzita este mai frecventa la copilul mare
D. Adenita supurata este mai frecventa la sugar
E. Laringita si traheobronsita sunt mai frecvente la copilul de varsta scolara
(pag. 172)
M1136015. Urmatoarele afirmatii in legatura cu faringita streptococia sunt corecte, cu exceptia:

A. Debuteaza adesea cu dureri abdominale si varsaturi
B. Afecteaza in principal sugarul dupa varsta de 3-4 luni
C. Febra este ridicata (39-40 grade C)
D. Limfadenita cervicala apare precoce
E. Prezinta exsudat pe amigdale
(pag. 173)
M1136016. Diagnosticul diferential al faringitei streptococice are in vedere urmatoarele afectiuni, cu

exceptia:
A. Faringita virala
B. Mononucleoza infectioasa
C. Herpangina
D. Adenoidita
E. Febra adenofaringoconjunctivala
(pag. 173)
M1136017. Rinofaringita acuta are simptomatologie asemanatoare cu urmatoarele afectiuni, cu o

singura exceptie:
A. Boli infectocontagioase la debut cu catar nazal
B. Adenoidita cronica in puseu inflamator acut
C. Corp strain in fosele nazale
D. Rinita alergica
E. Bronsiolita acuta
(pag. 172)
M1136018. Identificati afirmatia incorecta in legatura cu faringita acuta:

A. Etiologia este virala sau bacteriana
B. Germenul bacterian cel mai frecvent intalnit este streptococul ß hemolitic grup A
C. Diagnosticul de faringita streptococica se sustine pe culturi faringiene pozitive
D. Adenopatia cervicala ste comuna atat in faringita bacteriana cat si in mononucleoza infectioasa
E. Tratamentul este simptomatic, indiferent de etiologie
(pag. 173)
M1136019. Indicatiile adenoidectomiei la copil cu hipertrofie adenoidiana cronica sunt urmatoarele, cu

o singura exceptie:
B. Tulburari de fonatie (voce nazala)
C. Episoade recurente de adenoidita
D. Otita medie supurata recurenta
E. Malformatia Pierre Robin
(pag. 174)
M1136020. Identificati afirmatia incorecta din urmatoarea enumerare:

A. Sinuzita acuta este totdeauna de etiologie bacteriana
B. Germenii bacterieni intalniti cel mai frecvent in sinuzita acuta sunt pneumococul si Haemophilus influenzae
C. Stafilococul este agentul etiologic in etmoiditele noului nascut
D. Etmoiditele noului nascut se asociaza cu celulita orbitala
E. Sinuzitele sugarului se trateaza exclusiv local
(pag. 174)
M1236021. Factori de risc pentru aparitia otitei medii acute cu pneumococ sint:
A. starea de purtator faringian de pneumococ
B. mediul social precar
C. sexul feminin
D. alimentatia naturala
E. alergia
(pag. 175)
M1236022. Care este doza de ampicilina recomandata in tratamentul sinuzitei acute bacteriene la copil:
A. 200-300mg/kg/zi
B. 30-50 mg/kg/zi
C. 50-150 mg/kg/zi
D. 150-200 mg/kg/zi
E. 10-20 mg/kg/zi
(pag. 174)
M1236023. Etiologia rinofaringitei este virala, dar in evolutia bolii poate surveni suprainfectia
bacteriana. Bacteriile cele mai des implicate sunt, cu EXCEPTIA:
A. Streptococul de grup A
B. Pneumococul
C. E.Coli
D. Haemophilus influenzae
E. Stafilococul
(pag. 172)
M1236024. Manifestarile clinice in rinofaringita acuta la sugar sunt:

A. uscaciunea mucoasei nasofaringiene
B. mialgii
C. cefalee
D. agitatie
E. stare de rau
(pag. 172)
M1236025. Care dintre bolile enumerate nu reprezinta complicatii locale imediate intr-o faringita
streptococica:
A. limfadenita
B. glomerulonefrita
C. abcesul periamigdalian
D. sinuzita
E. otita medie supurata
(pag. 173)
M1236026. Germenii bacterieni cel mai frecvent implicati in etiologia sinuzitei acute bacteriene sunt, cu
EXCEPTIA:
A. Pneumococul
B. Haemophilus influenzae
C. E. coli
D. Stafilococul
E. germeni anaerobi
(pag. 174)
M1236027. Care dintre infectiile respiratorii enumerate necesita tratament cu antibiotic de prima
intentie?
A. adenoidita acuta
B. sinuzita alergica
C. rinofaringita acuta
D. faringita virala
E. hipertrofia adenoidiana cronica
(pag. 172-174)
M1336028. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococ sunt, cu exceptia:

A. Sexul masculin
B. Absenta alimentatiei naturale
C. Expunerea pasiva la fumat
D. Purtator nasofaringian de pneumococ
E. Lueta bifida
(pag. 175)
M1336029. Sinusurile frontale au importanta clinica:

A. De la nastere
B. Dupa varsta de 14 ani
C. In jurul varstei de 4 - 5 ani
D. De la varsta de 6 - 10 ani
E. La adult
(pag. 174)
M1336030. Semnul evocator pentru etmoidita acuta a nou nascutului si sugarului este:
A. Tusea, in special nocturna
B. Obstructia foselor nazale
C. Edemul radacinii nasului
D. Scurgerea secretiilor purulente din nasofaringe

E. Cefaleea
(pag. 174)
M1336031. Care este simptomul caracteristic initial al rinofaringitei acute la copilul mare:
A. Varsaturi
B. Tusea
C. Uscaciunea si iritatia mucoasei nasofaringiene
D. Iritabilitatea
E. Inapetenta
(pag. 172)
M1336032. Complicatia comuna a faringitei acute virale este:

A. Abces periamigdalian
B. Sinuzita
C. Otita medie supurata
D. Glomerulonefrita
E. Pneumonia interstitiala
(pag. 173)
M1336033. Complicatiile generale cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sunt, cu exceptia:
A. Distrofie progresiva
B. Bronhopneumonie
C. Infectia urinara
D. Diabetul zaharat
E. Septicemia
(pag. 176)
M1436034. Un pacient cu varsta de 2 ani 6 luni, se prezinta la cabinetul medical cu febra de 2-4 zile cu
croset matinal,respiratie orala,obstructie nazala, voce nazonata, capitonata.in aceasta situatie
diagnosticul este de:
A. Rinofarigita trenanta
B. Acroglosie
C. Tumora de cavum
D. Vegetatii adenoide
E. Ereditate
(pag. 173-174)
M1436035. Un sugar de 3 luni cu distrofie si rahitism carential florid se prezinta la cabinetul medical
pentru:diaree recurenta,curba ponderala plata, tegumente palid-cenusii. Tabloul clinic mentionat
orienteaza spre diagnosticul de:
A. Boala diareica cronica prin deficit enzimatic enterocitar
B. Sindrom de pierdere de sare
C. Otomastoidita latenta
D. Angina acuta eritematoasa
E. Greseli alimentare
(pag. 176)
M1436036. Un pacient in varsta de 3 ani 4 luni se prezinta la internare cu urmatoarea simptomatologie:

febra 39-40?, dureri abdominale, adenopatie cervicala, varsaturi. Acest tablou clinic orienteaza spre
diagnostocul de:
A. Apendicita acuta
B. Mononucleoza infectoasa
C. Faringita cauta streptococica

D. Greseli alimemtare
E. Insolatie
(pag. 173)
M1536037. Diagnosticul diferential al rinofaringitei acute se face cu urmatoarele boli, cu EXCEPTIA:

A. rujeola la debut
B. rinita alergica
C. acutizarea unei adenoidite
D. corpi straini in fosa nazala
E. otita medie
(pag. 172)
M1536038. Otita medie acuta poate fi provocata de urmatorii germeni patogeni, cu EXCEPTIA:
A. Streptococcus pneumoniae
C. Streptococul beta hemolitic grup A
D. Salmonella sp.
E. Moraxella cataralis
(pag. 175)
M1536039. Urmatoarele afectiuni fac parte din infectiile de cai respiratorii superioare la copil, cu
EXCEPTIA:
A. epiglotitei acute
B. rinofaingitei acute
C. adenoiditei acute
D. sinuzitei acute
E. otitei medii acute
(pag. 172-176)
M1536040. Rinofaringita acuta la sugar se poate manifesta prin urmatoarele semne si simptome, cu
EXCEPTIA:
A. agitatie, iritabilitate
B. hiperacuzie
C. rinoree
D. scaderea apetitului
E. varsaturi si/sau scaune diareice
(pag. 172)
M2236041. In rinofaringita acuta etiologia bolii este virala - principalul agent fiind:
A. coxsakie B
B. coxsakie A
C. rhinovirusul
D. adenovirus
E. virusul sincitial respirator
(pag. 172)
M2236042. Susceptibilitatea la rinofaringita acuta ca si incidenta complicatiilor bacteriene sunt

cunoscute la copiii:
A. din colectivitate
B. cu rahitism
C. cu stare deficitara de nutritie
D. cu varsta de peste 5 ani
E. cu varsta sub 5 ani

(pag. 172)
M2236043. In rinofaringita acuta la copiii mai mari, simptomul caracterisitic initial este:
A. 39-40 grade celsius
B. tuse
C. cefalee
D. uscaciune si iritarea mucoasei nasofaringiene
E. secretii purulente
(pag. 172)
M2236044. In rinofaringita acuta complicatia cea mai frecventa la sugar este:

A. sinuzita
B. adenita supurata
C. laringita
D. amigdalita
E. otita medie
(pag. 172)
M2236045. In rinofaringita acuta se folosesc frecvent si cu bune rezultate instilatiile nazale cu:
A. cloramfenicol in ser fiziologic
B. efedrina solutie 0,25% - 0,5% in ser fiziologic
C. efedrina solutie 0,75% in ser fiziologic
D. biseptol in ser fiziologic
E. efedrina solutie 1,5% in ser fiziologic
(pag. 172)
M2236046. Edmoidita acuta a nou-nascutului si sugarului este insotita in mod obisnuit de:
A. hipotermie
B. cefalee
C. senzatie de voma
D. edemul "radacinii nazale"
E. stranut
(pag. 174)
M2236047. Paralizia nervului facial poate aparea prin afectarea inflamatorie a:

A. urechii medii
B. sinusului maxilar
C. portiunii intrapetroase
D. trompei lui Eustachio
E. celulelor mastoidiene
(pag. 176)
M2236048. Orice copil cu infectie intracraniana trebuie investigat obligatoriu pentru:

A. deficitul imun
B. anemie
C. malabsorbtie
D. faringita
E. otomastoidita
(pag. 176)
M2236049. Tratamentul otitei medii supurate consta obligatoriu in:
A. antiinflamatorii
B. antibiotice
C. drenarea puroiului
D. antipiretice
E. sedare
(pag. 176)
M2236050. Vindecarea otitei dupa 7-10 zile de tratament o confirma:

A. examenul ORL
B. scaderea febrei
C. scaderea VSH
D. secretia faringiana
E. secretia otica
(pag. 176)
M2236051. Indicatia majora de insertie a tubului de drenaj este:

A. otita medie acuta
B. otita medie recurenta
C. otita medie persistenta
D. abcesul mastoidian subperiatal
E. otareea cu durata de 1 saptamana
(pag. 176)
M2236052. Miringotomia cu insertia unui tub de drenaj de timpanostomie are indicatie majora in:
A. otoreea cu durata de 2 saptamani
B. otoreea cu durata de 1 luna
C. otoreea cu durata de 2 luni
D. otoreea recurenta
E. otoreea cu durata de peste 3 luni
(pag. 176)
M2236053. La copilul cu otaree cronica se investigheaza infectia:

A. virala
B. cu germene Gram negativ
C. micotica
D. HIV
E. cu Klebsiella
(pag. 176)
M2236054. Cea mai buna masura profilactica pentru scaderea incidentei otitelor este:
A. tratamentul cronic cu antibiotice
B. administrarea de imunglobuline
C. imunomodularea nespecifica
D. vaccinarea cu vaccin antipneumococic conjugat
E. vitamine
(pag. 176)
M2336055. Care sunt principalii agenţi etiologici ai rinofaringitei acute la copil?

A. streptococ grup A, pneumococul, Haemophilus influenzae, stafilococul
B. rhinovirusuri
C. rhinovirusuri, streptococ grup A, adenovirusuri
D. virusuri gripale, paragripale, rhinovirusuri, adenovirusuri
E. Haemophilus Influenzae, Moraxella catharallis, pneumococ

(pag. 172)
M2336056. Care este perioada de latenţă a rinofaringitei?

A. 7 zile
B. câteva ore
C. câteva ore până la 1-2 zile
D. 5 zile
E. 2 săptămâni
(pag. 172)
M2336057. alternativele terapeutice în otita medie supurată la sugarul distrofic sunt reprezentate de:
A. cefalosporine de generaţia a II a sau a III a
B. antihistaminice
C. antimicotice
D. antiinflamatorii
E. macrolide
(pag. 176)
M2536058. Rinofaringita acută este determinată de:

A. Virusuri
B. Stafilococ aureu
C. Candida albicans
D. Distrofie
E. Rahitism
(pag. 172)
M2536059. Faringita streptococică:

A. Este frecventă la copilul sub 2 ani;
B. Prezinta debut cu rinoree, conjunctivită, tuse;
C. Are o durata de 2-5 zile;
D. Prezinta complicaţii locale frecvente la copilul mic;
E. Beneficiaza in principal de tratament simptomatic.
(pag. 173)
M2536060. Manifestările clinice ale adenoiditei acute sunt următoarele cu excepţia:

A. Rinita persistenţă şi respiraţie de tip oral;
B. Vocea nazonată;
C. Debutul insidios;
D. Tusea nocturnă chinuitoare;
E. Perioade de apnee în timpul somnului la sugari.
(pag. 173, 174)
M2536061. Indicaţiile adenoidectomiei sunt următoarele cu excepţia:

A. Otita medie recurentă sau cronică;
B. Faciesul adenoidian;
C. Adenita satelită permanentă;
D. Vocea nazonată, respiraţie orală persistentă;
E. Episoade repetate de adenoidită acută.
(pag. 174)
M2536062. Sinuzita acută bacteriană:
A. Reprezintă colecţia purulentă de la nivelul unuia sau mai multor sinusuri paranazale;
B. Se manifestă clinic simultan cu rinita acută;
C. Sinusurile cel mai frecvent afectate sunt cele frontale,
D. Incidenţa sinuzitelor acute şi cronice este mai mare la sugari;
E. Germenul cel mai frecvent implicat este streptococul β- hemolitic;
(pag. 174)
M2536063. Factorii favorizanţi în sinuzita acuta bacterină cu excepţia:

A. Factori alergici;
B. Sexul feminin;
C. Deviaţia de sept;
D. Factori constituţionali;
E. Factori de mediu.
(pag. 174)
M2536064. Pentru stabilirea diagnosticului de sinuzită se efectuează următoarele investigaţii cu

excepţia:
A. Examenul O.R.L.;
B. Radiografie de sinusuri anterioare ale feţei;
C. Puncţie sinusală;
D. Endoscopie sinusală;
E. Ecografie transfontanelară.
(pag. 174)
M2536065. Indicaţiile tratamentului în sinuzita acută la copii sunt următoarele cu excepţia:

A. Secreţii purulente abundente;
B. Febră persistentă;
C. Celulită orbitală;
D. Sinuzita alergică;
E. Recurenţa bolii.
(pag. 174)
M2536066. Semne clinice ale otitei medii acute la sugar sunt următoarele cu excepţia:
A. Agitaţie, ţipăt;
B. Refuzul alimentaţiei;
C. Vărsături;
D. Scaune diareice;
E. Plafonarea privirii.
(pag. 175)
M2536067. Otomastoidita latentă se caracterizează prin următoarele particularităţi, cu excepţia:

A. Evoluează la sugarul mic distrofic;
B. Se însoţeste de febră ridicată persistentă;
C. Manifestările clinice generale sunt pe primul plan;
D. Toleranţă digestivă scăzută;
E. Labilitate hidroelectrolitică marcată.
(pag. 176)
M2536068. Principalele complicaţii de vecinătate ale otomastoiditei acute sunt următoarele cu excepţia:
A. Abcesul cerebral;
B. Meningita purulentă;
C. Tromboflebita sinusului lateral;
D. Adenita supurată;
E. Abcesul supradural.
(pag. 176)
M2536069. Complicaţiile de vecinătate ale otomastoiditei acute se evidenţiază prin următoarele semne
clinice cu excepţia:
A. Reapariţia febrei;
B. Diarea parenterală;
C. Convulsii;
D. Comă;
E. Tulburări de vedere.
(pag. 176)
M2536070. Care sunt antibioticele utilizate pentru tratamentul otitei medii supurante la sugarul eutrofic:
A. Ampicilină 50 mg/Kgc/zi;
B. Amoxicilină 100 mg/Kgc/zi;
C. Ceclor (cefaclor) 40-50 mg/Kgc/zi;
D. Penicilină G. 800.000 ui/zi;
E. Cefalosporine de generaţia a III-a.
(pag. 176)
M2536071. Rinofaringita acută este determinată de:

A. Virusuri
B. Stafilococ aureu
C. Candida albicans
D. Distrofie
E. Rahitism
(pag. 172)
M2536072. Faringita streptococică:

A. Este frecventă la copilul sub 2 ani;
B. Prezinta debut cu rinoree, conjunctivită, tuse;
C. Are o durata de 2-5 zile;
D. Prezinta complicaţii locale frecvente la copilul mic;
E. Beneficiaza in principal de tratament simptomatic.
(pag. 173)
M2536073. Manifestările clinice ale adenoiditei acute sunt următoarele cu excepţia:

A. Rinita persistenţă şi respiraţie de tip oral;
B. Vocea nazonată;
C. Debutul insidios;
D. Tusea nocturnă chinuitoare;
E. Perioade de apnee în timpul somnului la sugari.
(pag. 173, 174)
M2536074. Indicaţiile adenoidectomiei sunt următoarele cu excepţia:

A. Otita medie recurentă sau cronică;
B. Faciesul adenoidian;
C. Adenita cronica
D. Vocea nazonată, respiraţie orală persistentă;
E. Episoade repetate de adenoidită acută.
(pag. 174)
M2536075. Sinuzita acută bacteriană:

A. Reprezintă colecţia purulentă de la nivelul unuia sau mai multor sinusuri paranazale;
B. Se manifestă clinic simultan cu rinita acută;
C. Sinusurile cel mai frecvent afectate sunt cele frontale,
D. Incidenţa sinuzitelor acute şi cronice este mai mare la sugari;
E. Germenul cel mai frecvent implicat este streptococul β- hemolitic;
(pag. 174)
M2536076. Factorii favorizanţi în sinuzita acuta bacterină cu excepţia:

A. Factori alergici;
B. Sexul feminin;
C. Deviaţia de sept;
D. Factori constituţionali;
E. Factori de mediu.
(pag. 174)
M2536077. Pentru stabilirea diagnosticului de sinuzită se efectuează următoarele investigaţii cu

excepţia:
A. Examenul O.R.L.;
B. Radiografie de sinusuri anterioare ale feţei;
C. Puncţie sinusală;
D. Endoscopie sinusală;
E. Ecografie transfontanelară.
(pag. 174)
M2536078. Indicaţiile tratamentului în sinuzita acută la copii sunt următoarele cu excepţia:

A. Secreţii purulente abundente;
B. Febră persistentă;
C. Celulită orbitală;
D. Sinuzita alergică;
E. Recurenţa bolii.
(pag. 174)
M2536079. Semne clinice ale otitei medii acute la sugar sunt următoarele cu excepţia:
A. Agitaţie, ţipăt;
B. Refuzul alimentaţiei;
C. Vărsături;
D. Scaune diareice;
E. Plafonarea privirii.
(pag. 175)
M2536080. Otomastoidita latentă se caracterizează prin următoarele particularităţi, cu excepţia:

A. Evoluează la sugarul mic distrofic;
B. Se însoţeste de febră ridicată persistentă;
C. Manifestările clinice generale sunt pe primul plan;
D. Toleranţă digestivă scăzută;
E. Labilitate hidroelectrolitică marcată.
(pag. 176)
M2536081. Principalele complicaţii de vecinătate ale otomastoiditei acute sunt următoarele cu excepţia:
A. Abcesul cerebral;
B. Meningita purulentă;
C. Tromboflebita sinusului lateral;

D. Adenita supurată;
E. Abcesul supradural.
(pag. 176)
M2536082. Complicaţiile de vecinătate ale otomastoiditei acute se evidenţiază prin următoarele semne
clinice cu excepţia:
A. Reapariţia febrei;
B. Diarea parenterală;
C. Convulsii;
D. Comă;
E. Tulburări de vedere.
(pag. 176)
M2536083. Care dintre antibioticele utilizate pentru tratamentul otitei medii supurante la sugarul
eutrofic este folosit de prima intentie:
B. Amoxicilină 100 mg/Kgc/zi;
C. Ceclor (cefaclor) 40-50 mg/Kgc/zi;
D. Penicilină G. 800.000 ui/zi;
(pag. 176)
M2636084. Faringita streptococica intra in discutie atunci cand:

A. Debutul este cu afebrilitate, stare generala buna;
B. Faringele ramine nemodificat;
C. Varsta copilului este peste 2 nai;
D. Bolnavul are conjunctivita;
E. Bolnavul are tuse si raguseala.
(pag. 173)
M2636085. Urmatorii agenti etiologici sunt cei mai frecventi in rinofaringita, cu exceptia:
A. Virusuri;
B. Stafilococul;
C. H. Influenzae;
D. Pneumocistys carinii;
E. Pneumococul.
(pag. 172)
M2636086. Manifestarile faringitei virale sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Congestia faringiana;
B. Rinoree, tuse, raguseala;
C. Ganglioni cervicali moderat mariti;
D. Numar de leucocite variabil;
E. Da complicatii importante.
(pag. 173)
M2636087. Complicatiile generale ale oto-mastoiditei sugarului sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Alergia
B. Distrofierea progresiva
C. Bronhopneumonia
D. Septicemia
E. Infectia urinara
(pag. 176)
M2636088. Complicatiile de vecinatate ale oto-mastoiditei la sugar sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Pareza nervului facial
B. Meningita otogena
C. Astrocitomul
D. Abcesul cerebral
E. Tromboflebita sinusului lateral
(pag. 176)
M2636089. Tratamentul faringitei acute virale include actiuni, cu exceptia:

A. Antibioterapie
B. Hidratarea bolnavului
C. Combaterea febrei
D. Antialgice
E. Antiinflamatoare
(pag. 173)
M2636090. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococo sunt urmatorii, cu exceptia:
A. Starea de purtator faringian de pneumococ;
B. Expunerea pasiva la fumat;
C. Alimentatia naturala
D. Sexul masculin ;
E. Frecventarea unei colectivitati ;
(pag. 175)
M2636091. Caracteristicile rinofaringitei acute la copil sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Este cea mai rara infectie a copilului ;
B. Deseori are etiologie virala ;
C. Procesul primitiv este la nivelul mucoasei rinofaringelui ;
D. Inflamatia se extinde spre sinusurile paranazale ;
E. Deseori e atinsa si urechea medie.
(pag. 172)
M2636092. Indicatile tratamentului antibiotic ale sinuzitei acute bacteriene sunt urmatoarele, in afara
de:
A. Febra persistenta;
B. Celulita orbitala;
C. Reactie alergica sunusala;
D. Recurente frecvente;
E. Durata prelungita.
(pag. 174)
M2636093. Urmatoarel afirmatii despre faringitele acute ale copilului sunt corecte, cu exceptia:
A. Insoteste majoritatea infectiilor de tract respirator;
B. Este frecventa sub varsta de 1 an;
C. In denumire intra si faringoamigdalita acuta;
D. Incidenta maxima este in perioada 4-7 ani;
E. Apare si la copilul mare si adolescent.
(pag. 172)
M2636094. Tratamentul adenoiditei acute include urmatoarele actiuni, cu o exceptie:

A. Hidratarea organismului;
B. Dezobstructia nazala;
C. Administrarea de antipiretice ;
D. Administrarea de antibiotice;
E. Adenoidectomie.
(pag. 172)
M2836095. Complicatiile rinofaringitei acute sunt urmatoarele cu exceptia:

A. Rinita alergica
B. Otita medie
C. Sinuzita
D. Adenita supurata
E. Laringita, traheobronsita
(pag. 172)
M2836096. Tratamentul rinofaringitei acute necomplicate include urmatoarele cu exceptia:

A. Umidifierea aerului
B. Hidratarea copilului
C. Dezobstructia foselor nazale
D. Tratament antitermic
E. Antibioterapie vizand pneumococul si haemophilusul
(pag. 172)
M2836097. Pentru faringita acuta streptococica pledeaza urmatoarele, cu exceptia:

A. Evolutia cu febra inalta, cefalee, dureri abdominale, varsaturi
B. Tumefactia amigdalelor
C. Hiperemie si exudat amigdalian
D. Limfadenita cervicala anterioara dureroasa
E. Exudatul de tip membranos
(pag. 173)
M2836098. Referitor la sinuzita acuta bacteriana sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:

A. Etiologia este dominata de pneumococ, haemophilus
B. Afectarea sinusurilor frontale este mai frecventa sub 6 ani
C. Afectarea etmoidala este frecventa la nounascut si sugar
D. Febra, tusea nocturna sunt semnele cele mai frecvente
E. Cefaleea si senzatia de presiune la nivelul sinusului afectat
(pag. 174)
M2836099. Complicatiile otitei medii cronice si otomastoiditei sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. Paralizia de nerv facial
B. Procese supurative intracraniene
C. Distrofierea progresiva
D. Meningita recurenta
E. Hipoacuzia bilaterala
(pag. 176)
M1136100. Prezenta a doua sau mai multe dintre urmatoarele simptome invalideaza sau face
improbabila etiologia streptococica a unei faringite:
A. Febra 39-40°C
B. Faringe hiperemic, amigdale tumefiate, exsudat pultaceu
C. Rinoree, conjunctivita
D. Tuse, voce ragusita
E. Limfadenita cervicala anterioara precoce dureroasa
(pag. 173)
M1136101. Incercuiti semnele negative pentru etiologia streptococica a unei faringite:

A. Cefaleea
B. Febra 39 - 40°C
C. Varsaturi
D. Tuse
E. Raguseala (disfonie)
(pag. 173)
M1136102. Care sunt cele mai caracteristice manifestari ale adenoiditei acute cu hipertrofia tesutului
adenoidian:
A. Respiratia de tip oral
B. Rinita persistenta
C. Febra de tip invers
D. Vocea alterata (nazonata)
E. Tusea nocturna chinuitoare
(pag. 173)
M1136103. Care din urmatoarele reprezinta indicatii pentru adenoidectomie

B. Hipotrofie staturo-ponderala
C. Tulburari de atentie
D. Hipoacuzie
E. Episoade repetate de adenoidita acuta
(pag. 174)
M1136104. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la otita medie acuta sunt adevarate:
A. Este o complicatie frecventa a rinitei si rinofaringitei acute
B. Etiologia bacteriana a otitei medii este dominata de Streptococcus pneumoniae
C. La nou nascut, in 20% din cazuri culturile din puroiul otic evidentiaza Moraxella
D. Principalele semne ale bolii sunt otalgia, febra si diminuarea auzului
E. Otita medie purulenta cronica si otomastoidita sunt complicatii frecvente
(pag. 175)
M1136105. Urmatoarele afirmatii in legatura cu rinofaringita acuta sunt corecte:

A. Este un proces inflamator infectios de etiologie virala
B. Suprainfectia bacteriana survine la majoritatea cazurilor
C. Principalul agent etiologic este rhinovirusul
D. Starea de nutritie deficitara favorizeaza aparitia complicatiilor bacteriene
E. La sugar, principalul agent bacterian de suprainfectie este E.coli
(pag. 172)
M1136106. Manifestarile clinice ale rinofaringitei includ urmatoarele, cu exceptia:

A. Debut brusc cu febra ridicata
B. Perioada de latenta de cca. 7-10 zile
C. Obstructia nazala prin secretii interfereaza suptul (alimentatie dificila)
D. Semnele de insuficienta respiratorie sunt prezente la toti bolnavii
E. Unii sugari pot avea varsaturi sau/si scaune diareice
(pag. 172)
M1136107. Urmatoarele sunt corecte in legatura cu tratamentul rinofaringitei acute, in afara de:
A. Tratamentul antibiotic reduce incidenta complicatiilor bacteriene
B. Tratamentul specific este cu augumentin in doza de 50mg/Kg/zi
C. Hidratarea copilului este indicata
D. Dezobstructia foselor nazale prin aspirarea secretiilor este benefica
E. Combaterea febrei se face cu paracetamol in doza de 20mg/kc
(pag. 172)
M1136108. Urmatoarele afirmatii in legatura cu etiologia faringitei acute sunt corecte:

A. Este determinata in general de virusuri
B. Este determinata adesea de Mycoplasma pneumoniae
C. Streptococul ß hemolitic gr.A este responsabil de peste 50% din cazuri
D. Rotavirusurile sunt izolate din faringe cu precaderea in sezonul rece
E. Singurul agent etiologic bacterian rsponsabil in mod obisnuit de boala, in afara perioadelor epidemice este
streptococul ß hemolitic grup A
(pag. 173)
M1136109. Tratamentul faringitei streptococice cunoaste urmatoarele optiuni; identificati erorile:

A. Penicilina G injectabil timp de 7-10 zile
B. Penicilina V oral timp de 7-10 zile
C. Eritromicina sau derivate de ultima generatie (claritromicina, azitromicina) pe cale orala 5-7 zile
D. Cefalosporine de generatia III-a intravenos in asociere cu aminoglicozide
E. Oxicilina injectabil sau pe cale orala
(pag. 173)
M1136110. Complicatiile faringitei streptococice pot fi urmatoarele, in afara de:

A. Otita medie supurata
B. Sindrom Reye
C. Sindrom hemolitic uremic (SHU)
D. Reumatism articular acut
E. Glomerulonefrita acuta
(pag. 173)
M1136111. Notati afirmatiile corecte din urmatoarea enumerare:

A. Orice exudat faringian pozitiv pentru streptococ ß hemolitic constituie un argument pentru sustinerea
diagnosticului de faringita acuta streptococica
B. Depozite fibrinoase pe amigdale pot fi intalnite in angina streptococica, difterie si mononucleoza infectioasa
C. Adenopatiile cervicale sunt obisnuite in faringita streptococica si mononucleoza infectioasa
D. Abcesul periamigdalian este o complicatie comuna in angina streptococica
E. Orice faringita streptococica este urmata de un puseu de reumatism articular acut (RAA)
(pag. 173)
M1136112. Identificati inexactitatile din urmatoarea enumerare a complicatiilor posibile ale otitei medii
supurate:
A. Sindrom Reye
B. Sindrom hemolitic uremic (SHU)

C. Tromboflebita de sinus lateral
D. Meningita purulenta otogena
E. Abces cerebral
(pag. 176)
M1136113. Otoreea cronica poate sa semnifice urmatoarele, cu exceptia:

A. Complicatie a unei otite acute incorect tratate
B. Infectie HIV
C. Stare de malnutritie avansata
D. Otomastoidita latenta
E. Igiena defectuoasa
(pag. 176)
M1236114. Care dintre simptomele enumerate caracterizeaza otomastoidita latenta la sugar?

A. retard al greutatii
B. constipatie
C. inapetenta
D. hiperpirexie
E. agitatie
(pag. 175, 176)
M1236115. Complicatiile cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sint:

A. distrofia progresiva
B. bronhopneumonie
C. infectia urinara
D. astm bronsic
E. boala diareica acuta
(pag. 176)
M1236116. Suprainfectia bacteriana a rinofaringitei acute la copilul mare poate sa produca urmatoarele
complicatii:
A. sinuzita
B. distrofierea progresiva
C. adenita supurata
D. septicemia
E. traheobronsita
(pag. 172)
M1236117. Indicatiile adenoidectomiei sunt:

A. respiratia orala persistenta
B. faciesul adenoidian
C. hipoacuzia
D. artralgiile
E. otita medie recurenta
(pag. 174)
M1236118. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzita acuta bacteriana sunt:

A. disfagia moderata
B. anorexia
C. secretii purulente abundente
D. raguseala
E. celulita orbitara
(pag. 174)
M1236119. Care dintre antibioticele enumerate nu sunt indicate in adenoidita acuta (infectie acuta
bacteriana a tesutului adenoidian)?
A. Penicilina G
B. Ceclor (Cefaclor)
C. Amoxicilina
D. Clacid
E. Augmentin
(pag. 174)
M1236120. Care sunt antibioticele recomandate in sinuzita acuta bacteriana?

A. Ampicilina
B. Augmentin
C. Penicilina G
D. Ceclor
E. Kanamicina
(pag. 174)
M1336121. Suprainfectia bacteriana din cadrul rinofaringitei acute poate avea ca etiologie:
A. Streptococ de grup A
B. Pneumococ C
C. Neisseria meningitidis
D. Haemophilus influenzae
E. Stafilococ
(pag. 172)
M1336122. Tratamentul faringitelor bacteriene se poate face cu urmatoarele antibiotice:

A. Penicilina V
B. Nitrofurantoin
C. Klacid
D. Sumamed
E. Augmentin
(pag. 173)
M1336123. Diagnosticul diferential al hipertrofiei adenoidiene cronice se realizeaza cu:

A. Obezitatea accentuata
B. Macroglosia
C. Malformatia Pierre-Robin
D. Tumora de cavum
E. Sinuzita etmoidala
(pag. 174)
M1336124. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzite sunt:

A. Febra persistenta
B. Celulita orbitara
C. Recurenta frecventa a bolii
D. Otalgia si odinofagia
E. Tusea cronica
(pag. 174)
M1336125. Particularitatile anatomo-functionale ale trompei lui Eustachio la sugar si copilul mic sunt:
A. Diametrul mare
B. Tonusul redus al muschiului tensor al valului palatin
C. Traiectul verticalizat
D. Consistenta redusa a suportului cartilaginos
E. Vecinatatea rinofaringelui
(pag. 175)
M1336126. Etiologia bacteriana a otitei medii este reprezentata de:

B. Neisseria meningitidis
C. Haemophilus influenzae
D. Streptococ ß hemolitic de grup A
E. Bordetella pertusis
(pag. 175)
M1336127. Otalgia din otita medie a sugarului se manifesta prin urmatoarele simptome, cu exceptia:
A. Agitatie
B. Tipat
C. Letargie
D. Refuzul alimentatiei
E. Diminuarea auzului
(pag. 175)
M1336128. De la nastere sunt pneumatizate sinusurile urmatoare, cu exceptia:

A. Celulele etmoidale anterioare
B. Sinusul sfenoidal
C. Sinusurile frontale
D. Celulele etmoidale posterioare
E. Antrumul
(pag. 174)
M1336129. Complicatiile mai frecvente ale rinofaringitei acute la sugar sunt:

A. Otita medie
B. Sinuzita
C. Laringita
D. Adenoidita
E. Traheobronsita
(pag. 172)
M1436130. Tratamentul faringitei acute cu streptococ beta hemolitic de grup a se efectueaza cu:
A. Azitromicina10 mg/Kg/zi
B. Lincomicina 15 mg/kg/zi
C. Penicilina G. inj. 800000iu la copii sub 12 ani
D. Gentamicina 4-5 mg /Kg/zi
E. Amoxicilina 50-100 mg/Kg/zi
(pag. 173)
M1436131. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile de vecinatate ale otomastoiditei
nu sunt false:
A. Adenoflegmonul laterocervical
B. Abcesul cerebral
C. Meningita purulenta
D. Tromboflebita de sinus lareral
E. Etmoidita
(pag. 176)
M1436132. Tratamentul rinofaringitei acute implica

A. Pozitionarea optima a pacientului pentru drenarea secretiilor nasofaringiene
B. Umidificarea aerului
C. Administrare de oxigen
D. Hidratare
E. Antibioterapie tintita
(pag. 172)
M1436133. Etmoidita se caracterizeaza prin:

A. Edem la radacina nasului
B. Secretie conjunctivala purulenta
C. Celulita periorbitara
D. Soc toxicoseptic
E. Rinoree purulenta persistenta
(pag. 174)
M1436134. Referitor la particularitatile anatomofunctionale a urechii medii si conexiunile sale

faringiene, la varsta copilariei urmatoarele afirmatii sunt false:
A. Tuba lui Eustachio este este orizontalizata
B. Tuba lui Eustachio are traiect sinuos
C. Tonus redus al muschiului tensor al valului palatin
D. Secretiile sunt extrem de aderemte
E. Aparat mucociliar redus
(pag. 175)
M1436135. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococ sunt:

A. Sexul masculin
B. Frecventarea cresei
C. Alimentatie artificiala
D. Frati cu otita recurenta
E. Sexul feminin
(pag. 175)
M1436136. Tabloul clinic al otitei nu include urmatoarele simptome

A. Febra de tip invers
B. Otalgia
C. Diminuarea auzului
D. Tusea reflexa
E. Rinoree purulenta
(pag. 175)
M1436137. Complicatiile generale cele mai frecvente in cazul otomastoiditei sugarului sunt:
A. Septicemie
B. Tromboflebita de sinus cavernos
C. Distrofiere progresiva
D. Paralizia nervului facial
E. Osteita pietroasa
(pag. 176)
M1536138. Indicatiile adenoidectomiei la copil sunt:

A. respiratie orala persistenta
B. voce nazonata
C. hiperacuzie
D. facies adenoidian
E. otita medie recurenta sau cronica
(pag. 174)
M1536139. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzite sunt:

A. secretii purulente abundente, in special la nou-nascuti, sugari mici si distrofici febrili
B. febra persistenta
C. durata prelungita sau recurenta frecventa a bolii
D. wheezingul recurent
E. manifestare locale si generale zgomotoase (celulita orbitara)
(pag. 174)
M1536140. Complicatiile generale cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sunt:
A. distrofierea progresiva
B. pneumonia interstiala
C. bronhopneumonia
D. infectia urinara
E. septicemia
(pag. 176)
M1536141. Principalele semne ale otitei medii acute sunt:

A. otalgia
B. disfagia
C. febra
D. diminuarea auzului (acuzata de copilul mai mare)
E. rinoreea sero-mucoasa
(pag. 175)
M1536142. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la sinuzita acuta bacteriana sunt adevarate?
A. rinoscopia anterioara sau posterioara precizeaza diagnosticul
B. rezultatul punctiei sinusale este patognomonic pentru diagnostic
C. examenul radiologic poate evidentia opacitatea sinusurilor
D. examenul frotiului direct din secretiile recoltate poate arata prezenta neutrofilelor
E. culturile sinusale nu se coreleaza cu cele nazale
(pag. 176)
M1536143. Care dintre urmatoarele afectiuni trebuie incluse in diagnosticul diferential al hipertrofiei
adenoidiene cronice?
A. obezitatea accentuata
B. macroglosia
C. malformatia Pierre-Robin
D. hipersensibilitatea la laptele de vaca
E. celiachia
(pag. 174)
M1536144. Care sunt complicatiile mai frecvente ale rinofaringitei acute?

A. otita medie (la sugari)
B. adenita supurata (la sugar)

C. epiglotita acuta
D. sinuzita (la copilul mare)
E. bronhopneumonia (la copilul mare)
(pag. 172)
M1536145. Factori de risc pentru aparitia otitei medii acute cu pneumococ la copil pot fi:
A. sexul masculin
B. frecventarea unei unitati de prescolari (cresa)
C. expunerea pasiva la fumat
D. prelungirea alimentatiei naturale pana la varsta de 2 ani
E. stomatita candidozica
(pag. 175)
M1536146. Factori de risc pentru aparitia otitei medii acute cu pneumococ la copil pot fi:
A. frati cu otita recurenta
B. sexul feminin
C. starea de purtator nazofaringian de pneumococ
D. wheezing-ul recurent
E. absenta alimentatiei naturale
(pag. 175)
M2236147. Rinofaringita este un proces inflamator localizat si la nivelul:

A. mucoasei nasofaringiene
B. mucoasei traheale
C. mucoasei bronsice
D. sinusurilor paranazale
E. urechea medie
(pag. 172)
M2236148. Suprainfectia bacteriana mai frecvent intalnita in rinofaringitele acute:

A. Streptococul gr. B
B. Klebsiella
C. Pneumococul
D. Haemophilus influezae
E. Stafilococul
(pag. 172)
M2236149. Infectia virala in rinofaringita acuta determina de la inceput in prima zi:

A. edem
B. vasodilatatie in submucoasa
C. infiltrat cu polimorfonucleare
D. descuamarea celulelor epiteliale superficiale
E. infiltrat cu celule mononucleare
(pag. 172)
M2236150. La sugar, debutul rinofaringitei acute este:

A. lent
B. brusc
C. febra ridicata 39-40 grade celsius
D. afebrilitate
E. dificultati la supt
(pag. 172)
M2236151. In rinfaringita acuta diagnosticul diferential se face cu:

A. otita medie supurata
B. adenita supurata
C. rinorea persistenta prin prezenta corpilor straini in fosa nazala
D. rinita alergica
E. adenoidita cronica acutizata
(pag. 172)
M2236152. Tratamentul cu antibiotice in rinofaringita acuta:

A. influenteaza evolutia
B. reduce incidenta complicatiilor bacteriene
C. nu reduce incidenta complicatiilor bacteriene
D. este specific
E. nu exista tratament specific
(pag. 172)
M2236153. Pentru combaterea febrei si a durerii faringiene in rinofarinfita acuta se administreaza:

A. paracetamol 50 mg/kg
B. aspirina 100 mg/kg
C. aspirina 30-50 mg/kg
D. paracetamol 20 mg/kg
E. aspirina 20 mg/kg
(pag. 172)
M2236154. Faringitele acute sunt infectii ale:

A. faringelui
B. amigdalelor
C. faringo-amigdalelor
D. laringelui
E. traheei
(pag. 172)
M2236155. Faringita acuta este frecventa la varsta de:

A. 4-7 ani
B. copil mare
C. sub 1 an
D. adolescent
E. nou-nascut
(pag. 172)
M2236156. Faringita acuta este determinata mai frecvent de:

A. pneumococ
C. streptococ beta hemolitic grup A
D. virusuri
E. streptococ grup B
(pag. 173)
M2236157. Faringita acuta virala se caracterizeaza prin:

A. febra ridicata 39-40 grade celsius
B. boala dureaza 7-10 zile

C. rinoree, tuse
D. congestie faringiana maxima in ziua 2-3 -a
E. durata bolii variaza intre 2-5 zile
(pag. 173)
M2236158. Faringita streptococica se caracterizeaza prin:

A. subfebrilitati
B. rinoree, tuse
C. tumefactia amigdalelor cu depozit alb-galben
D. durata bolii variaza intre 2-5 zile
E. febra ridicata cu aspect neregulat
(pag. 173)
M2236159. Diagnosticul diferential al faringo-amigdalitei acute pultacee streptococice se face cu:

A. faringita virala
B. mononucleoza infectioasa
C. faringo-amigdalita difterica
D. herpangina
E. febra adeno-faringo conjunctivala (adenovirus)
(pag. 173)
M2236160. Complicatiile faringitei streptococice la distanta sunt:

A. abcesul periamigdalian
B. otita medie supurata
C. reumatismul articular acut
D. sinuzita
E. glomerulonefrita acuta
(pag. 173)
M2236161. Tratamentul faringitei acute virale beneficiaza de:

A. paracetamol 50 mg/kg/zi
B. aspirina 20 mg/kg/zi
C. ibuprofen 10-40 mg/kg/zi
D. aspirina 30-50 mg/kg/zi
E. ospen 200.000 U.I./doza de 4 ori pe zi
(pag. 173)
M2236162. Tratamentul faringitei acute streptococice se face cu:

A. Tetraciclina 50 mg/kg/zi
B. Penicilina G i.m. 800.000 U.I./zi la copii sub 12 ani
C. Penicilina G i.m. 800.000 U.I./zi la copii de peste 12 ani
D. Penicilina V per os 200.000 - 300.000 U.I./doza de 4 ori pe zi dupa mancare
E. Penicilina V per os 200.000 - 300.000 U.I./doza de 4 ori pe zi cu 20 minute inaintea meselor
(pag. 173)
M2236163. Tratamentul faringitei acute streptococice se poate face si cu:

A. eritromicina 30-40 mg/kg/zi de 4 ori pe zi per os 7 zile
B. cloramfenicol 50 mg/kg/zi
C. biseptol 6 mg/kg/zi din doza de trimetoprim
D. sumamed 10 mg/kg/zi priza unica 3 zile
E. clacid 15 mg/kg/zi de 2 ori pe zi
(pag. 173)
M2236164. Tratamentul faringitelor acute bacteriene (inclusiv cea streptococica) beneficiaza si de

tratament cu:
A. amoxicilina 50-100 mg/kg/zi 7 zile
B. azitromiocina 10 mg/kg/zi priza unica 3 zile
C. amikacina 20 mg/kg/zi de 2 ori pe zi i.m. 7 zile
D. clacid 15 mg/kg/zi de 2 ori pe zi per os 7 zile
E. streptomicina 10-15 mg/kg/zi de 2 ori pe zi i.m. 7 zile
(pag. 173)
M2236165. Hipertrofia tesutului adenoidian se soldeaza cu mase de dimensiuni:

A. de peste 2-3 cm diametru
B. de 2-3 mm diametru
C. de 0,5 cm - 1 cm diametru
D. ce obstrueaza orificiile mediale ale tubei lui Eustachio
E. de 0,1 - 0,5 cm diametru
(pag. 173)
M2236166. Manifestarile clinice din hipertofia adenoidiana:

A. respiratia de tip oral
B. tuse seaca
C. sforaituri
D. stranuturi
E. gustul si mirosul afectate
(pag. 173)
M2236167. Hipetrofia adenoidiana se asociaza frecvent cu:

A. otita medie recurenta
B. stomatita aftoasa
C. stomatita micotica
D. edemul "radacinii nasului"
E. perioade de apnee in timpul somnului
(pag. 173-174)
M2236168. Diagnosticul diferential trebuie facut cu marirea de volum a tesutului adenoidian din:
A. sinuzita
B. hipersensibilitatea la laptele de vaca
C. macroglosia
D. tumora de cavum
E. faringita acuta
(pag. 174)
M2236169. Adenoidectomia are indicatii cand persista:

A. respiratia orala
B. faciesul adenoidian
C. febra
D. hipoacuzie (de cauza adenoidiana)
E. obezitate accentuata
(pag. 174)
M2236170. Tratamentul adenoiditei acute consta in administrarea unuia dintre antibiotice:

A. Tetraciclina 50 mg/kg/zi 7 zile per os de 4 ori pe zi
B. Cloramfenicol 50 mg/kg/zi 7 zile per os de 4 ori pe zi

C. Ceclor (Cefaclor) suspensie 40 mg/kg/zi per os 7 zile
D. Amoxicilina 50 mg/kg/zi suspensie 7 zile
E. Augmentin 50 mg/kg/zi suspensie de 2 ori pe zi 7 zile
(pag. 174)
M2236171. La nou-nascut urmatoarele sinusuri pot gazdui infectii:

A. sinusurile frontale
B. sinusurile etmoidale anterioare
C. sinusurile etmoidale posterioare
D. sinusurile maxilare
E. sinusul sfenoidal
(pag. 174)
M2236172. Incidenta sinuzitelor acute si cronice bacteriene este mai mare la:
A. sugar
B. nou-nascut
C. scolar
D. la varsta de 1-2 ani
E. adolescent
(pag. 174)
M2236173. Sinusurile cele mai frecvent afectate sunt:

A. sinusurile maxilare
B. sinusurile sfenoidale
C. sinusurile frontale
D. sinusurile etmoidale anterioare
E. sinusurile etmoidale posterioare
(pag. 174)
M2236174. Germenii bacterieni cei mai frecvent implicati in sinuzita acuta bacteriana sunt:
A. streptococul grup B
B. pneumococul
C. streptococul grup A
D. haemophilus influenzae
E. menigococul
(pag. 174)
M2236175. Stafilococul este mai frecvent implicat in:

A. edmoiditele nou-nascutului
B. sinuzitele frontale ale nou-nascutului
C. sinuzitele sfenoidale ale nou-nascutului
D. sinuzitele frontale ale sugarului
E. edmoiditele sugarului mic
(pag. 174)
M2236176. Sugarii mici, in rinofaringita acuta pot prezenta:

A. afebrilitate
B. semne de insuficienta respiratorie moderata
C. varsaturi
D. scaune diareice
E. cefalee
(pag. 172)
M2236177. Semnele generale ale sinuzitelor sunt nespecifice si constau in:

A. tuse nocturna
B. febra
C. "raceli" recurente
D. cefalee
E. stranut
(pag. 174)
M2236178. Utile pentru diagnosticul sinuzitei acute purulente sunt:

A. punctia sinusala
B. rinoscopie anterioara
C. endoscopia sinusului
D. examen radiologic
E. rinoscopia posterioara
(pag. 174)
M2236179. Culturile nazale nu se coreleaza cu cele din:

A. aspiratul faringian
B. aspiratul otic
C. aspiratul bucal
D. aspiratul sinusal
E. aspiratul traheal
(pag. 174)
M2236180. Tratamentul local consta in:

A. aspiratia secretiilor purulente
B. aspiratia prin endoscopia sinusala
C. drenaj sinusal prin punctie la copilul mare
D. drenaj sinusal prin punctie la sugar
E. drenaj sinusal prin punctie la copilul 1-3 ani
(pag. 174)
M2236181. Indicatiile tratamentului antibiotic sunt:

A. febra persistenta
B. secretii mucoseroase obstruante
C. celulita orbitala
D. varsaturi abundente
E. secretii purulente abundente la nou-nascut, sugar
(pag. 174)
M2236182. In edmoiditele nou-nascutului si sugarului se indica:

A. cefalosporina de generatia a II-III -a
B. cefaclor pe cale orala 30-40 mg/kg/zi de 3 ori pe zi
C. ampicilina 100 mg/kg/zi per os de 4 ori pe zi
D. augmentin 50 mg/kg/zi per os de 2 ori pe zi
E. oxacilina 100-200 mg/kg/zi i.v. de 4 ori pe zi
(pag. 174)
M2236183. Otita medie acuta reprezinta:

A. inflamatia acuta virala a urechii medii
B. complicatia frecventa a rinitei si rinofaringitei

C. inflamatia acuta bacteriana a urechii medii
D. evolutie spre supuratie
E. evolutie spre perforarea timpanului
(pag. 175)
M2236184. Factorii favorizanti pentru infectia urechii medii sunt:

A. rahitismul
B. tonusul redus al muschiului tensor al valului palatin
C. tuba lui Eustachio scurta si orizontalizata
D. plansul
E. diametrul mare al tubei lui Eustachio
(pag. 175)
M2236185. Etiologia bacteriana al otitei medii este dominata de:

A. streptococul beta hemolitic grupa A
B. stafilococ auriu hemolitic
C. bronhomella catharalis
D. pneumococ
E. haemophilus influenzae
(pag. 175)
M2236186. Etiologia bacteriana a otitei medii este dominata de:

A. enterobacili gram-negativi
B. haemophilus influenzae
C. pneumococ
D. moroxella
E. streptococ beta hemolitic grup A
(pag. 175)
M2236187. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu penumococ sunt reprezentati de:
A. sexul feminin
B. expunerea pasiva la fumat
C. purtator nazofaringian de pneumococ
D. sexul masculin
E. frati cu otita recurenta
(pag. 175)
M2236188. Incidenta infectiei cu pneumococ multirezistent la antibiotice betalactamice se intalneste

mai frecvent la:
A. varsta peste 6 ani
B. varsta sub 6 ani
C. varsta sub 3 ani
D. starea de purtator faringian de pneumococ
E. sugarii vaccinati cu vaccin antipneumococic conjugat
(pag. 175)
M2236189. Principalele semne ale otitei sunt:

A. refuzul alimentatiei
B. otalgie
C. febra
D. diminuarea auzului
E. stare toxica
(pag. 175)
M2236190. Otareea purulenta se insoteste de:

A. accentuarea febrei
B. scaderea febrei
C. ameliorarea starii generale
D. refuzul alimentatiei
E. varsaturi
(pag. 175)
M2236191. Examenul ORL precizeaza diagnosticul de otita medie acuta si evidentiaza:

A. hiperemia timpanului
B. accentuarea luciului membranelor timpanice
C. bombarea timpanului
D. accentuarea mobilitatii timpanului
E. otoreea purulenta
(pag. 175)
M2236192. Principalele complicatii ale otitei medii sunt:

A. otita medie purulenta cronica
B. otomastoidita
C. sinuzita
D. meningita
E. adeniodita cronica
(pag. 175)
M2236193. Otita purulenta cronica se manifesta prin:

A. durere accentuata
B. febra prelungita
C. otoree purulenta permanenta
D. otoree purulenta recurenta
E. prezenta unui colesteatom
(pag. 175)
M2236194. Formarea colesteatomului este caracteristica infectiilor cu:

A. stafilococ aureu hemolitic
B. pneumococ
C. piocianic
D. streptococ beta hemolitic
E. proteus
(pag. 175)
M2236195. Otomastiodita se caracterizeaza prin localozarea procesului inflamator la:

A. casa timpanului
B. celulele mastoidiene
C. subperiost
D. additus ad antrum
E. fereastra ovala
(pag. 175)
M2236196. Otomastoidita latenta evolueaza la:
A. sugarul mare
B. sugarul mic
C. sugarul cu enterocolita
D. sugarul cu distrofie avansata
E. sugarul nascut prematur
(pag. 176)
M2236197. Manifestarile clinice in otomastoidita latenta sunt:

A. cresterea nesatisfacatoare in greutate
B. facies vultuos
C. diaree, varsaturi recurente
D. febra de tip septic
E. agitatie extrema
(pag. 176)
M2236198. Otomastoidita acuta se manifesta:

A. la sugarul cu distrofie avansata
B. prin subfebrilitati
C. prin febra de tip septic
D. la sugarul mare cu stare de nutritie buna
E. agitatie extrema
(pag. 176)
M2236199. Procesele supurative intracraniene reprezinta complicatiile de vecinatate a:

A. faringo-amigdalitei acute
B. sinuzitei maxilare
C. otitei medii cronice
D. otomastoiditei
E. adenioditei cronice
(pag. 176)
M2236200. Supuratiile intracraniene sunt:

A. trombofeblita sinusului lateral
B. meningita purulenta
C. abcesul cerebral
D. abcesul subdural
E. encefalita acuta
(pag. 176)
M2236201. Diseminarea intracraniana a infectiei se face pe cale:

A. vasculara
B. prin extensie directa
C. prin fereastra ovala
D. datorita malfomatiilor
E. pe cale nazo-faringiana
(pag. 176)
M2236202. Pentru diagnosticul proceselor supurative sunt obligatorii:

A. probele inflamatorii
B. radiografia craniana
C. punctia lombara
D. examen ORL
E. examen computer tomografic

(pag. 176)
M2236203. Complicatiile generale cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sunt:
A. distrofierea progresiva
B. enterocolita acuta
C. septicemie
D. anemie
E. bronhopneumonie
(pag. 176)
M2236204. Pentru tratamentul initial al primei otite la sugarul eutrofic, copil mic si scolar se
recomanda pe 7 zile unul din antibiotice:
A. penicilina V 200.000 U/kg/zi
B. ceclor 50 mg/kg/zi
C. ampicilina 50 mg/kg/zi
D. ampicilina 100 mg/kg/zi
E. amoxicilina 80-90 mg/kg/zi
(pag. 176)
M2236205. Pentru otita cu Haemophilus influenzae rezistent se recomanda:

A. amoxicilina
B. penicilina G
C. oxacilina
D. augmentin
E. cefalosporina de generatia II si III
(pag. 176)
M2236206. In otitele recurente se recomanda:

A. cefalosporine de generatia I
B. cefalosporine de generatia II-III
C. asocierea cu aminoglicozide
D. asocierea cu biseptol
E. asocierea cu metronidazol
(pag. 176)
M2236207. In otoreea prelungita pe langa insertia tubului pentru "stingerea" procesului otic au efect
favorabil:
A. antibioticele
B. antipireticele
C. adeniodectomia
D. tonsilectomia
E. caldura locala
(pag. 176)
M2336208. Care sunt complicaţiile cele mai frecvente ale rinofaringiei?

A. otita medie
B. sinuzita
C. adenita supurată
D. laringita, traheobronşita
E. bronhopneumonia
(pag. 172)
M2336209. Care sunt măsurile de combatere a febrei în rinofaringita acută?

A. paracetamol 2o mg/kg, 3 zile
B. aspirină 30 - 50 mg/kg, 3zile mai ales copiilor mai mari de 2 ani
C. diazepam intrarectal
D. supraîncălzirea camerei
E. restricţie de lichide
(pag. 172)
M2336210. Care din următoarele trăsături sunt caracteristice faringitei acute la copil?
A. etilogie virală sau streptococică
B. uneori apare un exsudat pe amigdalele palatine şi peretele posterior faringian
C. numărul de leucocite este foarte variabil
D. copilul mic face o formă mai uşoară de boală
E. faringita acută nu beneficiază de tratament simptomatic
(pag. 173)
M2336211. manifestările de debut ale faringitei streptococice sunt:

A. cefalee
B. dureri abdominale, vărsături
C. febră ridicată (39 - 40 grade Celsius)
D. abdomen acut chirurgical
E. diaree
(pag. 173)
M2336212. diagnosticul diferenţial al faringitei acute se poate face cu:

A. mononucleoza infecţioasă
B. herpangina
C. infecţia cu adenovirusuri
D. stomatita aftoasă
E. candidoza orofaringiană
(pag. 173)
M2336213. tratamentul etiologic al faringitei acuta streptococicec cuprinde:

A. Penicilina G injectabil 400.000 UI/zi sub 12 ani
B. Penicilina G injectabilă 1.200.000 Ui/zi peste 12 ani
C. penicilina G injectabilă 800.000 lei/zi sub 12 ani
D. penicilina V orală 200.000 - 300.000 UI/doză administrate de 4 ori pe zi
E. cefalosporine de generaţia a III a
(pag. 173)
M2336214. Care sunt indicaţiile adenoidectomiei?

A. respiraţie orală persistentă
B. febră persistentă
C. otită medie recurentă sau cronică
D. hipoacuzie
E. episoade repetate de adenoidită acută
(pag. 174)
M2336215. Care sunt mijloacele de diagnostic în sinuzita acută bacteriană?

A. rinoscopie anterioară şi posterioară
B. examen radiologic
C. puncţia sinusală
D. endoscopia sinusală
E. examenul bacteriologic al secreţiilor sinusale
(pag. 174)
M2336216. Care este tratamentul local în sinuzita acută bacteriană?

A. aspiraţia secreţiilor purulente
B. tratament decongestionant prin instilaţii nazale
C. aerosoli cu furosemid
D. drenaj sinusal
E. aspiraţie prin endoscopie sinusală
(pag. 174)
M2336217. Care sunt agenţii etiologici implicaţi în otita medie?

B. Haemophilus Influenzae
C. Streptococul ß hemolitic grup A
D. enterobacili Gram negativi
E. fungi
(pag. 175)
M2336218. principalele complicaţii ale otitei medii sunt:

A. otita medie purulentă cronică
B. otoantrita
C. otita seroasă
D. bronhopneumonia
E. sinuzita
(pag. 175)
M2336219. Care sunt complicaţiile generale cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului?
A. distrofiere progresivă
B. bronhopneumonie
C. infecţie urinară
D. septicemie
E. endocardită
(pag. 176)
M2536220. Factorii favorizanţi ai rinofaringitei acute sunt:

A. Sezonul rece;
B. Starea de nutriţie deficitară;
C. Invazia bacteriană;
D. Umiditatea aerului;
E. Alimentaţia artificială.
(pag. 172)
M2536221. Complicaţiile rinofaringitei acute sunt:

A. Otita medie;
B. Sinuzita;
C. Laringita acută;
D. Astmul bronşic;
E. Meningita acută.
(pag. 172)
M2536222. Diagnosticul diferenţial al rinofaringitei acute se face cu:

A. Corpii străini în fosele nazale;
B. Rinita alergică;
C. Rinofaringita de la debutul bolilor infecto-contagioase (rujeolă, varicelă);
D. Primo infecţia T.B.C.;
E. Stridorul laringian congenital.
(pag. 172)
M2536223. Tratamentul local al rinofaringitei acute constă în:

A. Dezobstrucţia foselor nazale;
B. Instilaţii nazale cu efedrină;
C. Instilaţii nazale cu soluţii uleioase;
D. Aspirarea secreţiilor nazo-faringiene;
E. Administrare de oxigen.
(pag. 172)
M2536224. Tratamentul antibiotic al adenoiditei acute:

A. Se administrează numai la sugarul cu handicapuri biologice;
B. Este obligatoriu parenteral;
C. Se face cu Ceclor suspensie orală 30-40 mg/Kgc/zi;
D. Durata tratamentului antibiotic este de 5-7 zile;
E. Se asociază cu tratament simptomatic.
(pag. 174)
M2536225. Sinuzitele acute bacteriene sunt determinate de:

A. Pneumococ;
B. Haemophilus influenzae;
C. Stafilococ, ce determină edmoidita la nou-născut şi sugarul mic;
D. Germeni anaerobi (uneori);
E. Pneumocystis carinii.
(pag. 174)
M2536226. Etmoidita acută:

A. Este de etiologie virală;
B. Este frecventă la copilul şcolar;
C. Se poate manifesta prin semne de insuficientă respiratorie acută;
D. Se însoţeşte de celulită periorbitală;
E. Edemul “rădăcinii nasului” este evocator pentru diagnostic.
(pag. 174)
M2536227. Sinuzita acută bacteriană se manifestă la copilul mare prin:

A. Cefalee, durere şi senzaţie de presiune localizată în zona sinusurilor afectate;
B. Febră;
C. Tuse mai ales nocturnă;
D. Tulburări de echilibru;
E. Scurgere de secreţii purulente în nazo-faringe.
(pag. 174)
M2536228. Puncţia sinusală:

A. Este inutilă pentru diagnosticul de sinuzită;
B. A fost înlocuită de endoscopia sinusală;
C. Permite recoltarea de secreţii purulente;
D. Este utilă pentru precizarea diagnosticului etiologic;

E. Se efectuează cu anestezie generală.
(pag. 174)
M2536229. Tratamentul local al sinuzitei acute bacteriene se realizează prin:

A. Aspirarea secreţiilor purulente;
B. Instilaţii nazale cu ser fiziologic efedrinat 0,25-0,5%, de 4 ori/zi;
C. Instilaţii nazale cu soluţii care conţin mentol;
D. Drenaj sinusal prin puncţie;
E. Aspiraţie prin endoscopia sinusală.
(pag. 174)
M2536230. Tratamentul etiologic în sinuzita acută se efectuează cu următoarele antibiotice:

A. Ampicilină + Gentamicină;
B. Augmentin
C. Ceclor
D. Metronidazol în etmoidita nou-născutului;
(pag. 174, 175)
M2536231. Factorii favorizanţi ai otitei medii acute sunt.

A. Antecedente de rinofaringită acută;
B. Particularităţile anatomo-funcţionale ale trompei lui Eustachio;
C. Carenţe vitaminice;
D. Virusuri
E. Invazie microbiană.
(pag. 175)
M2536232. Etiologia otitei medii acute este dominată de:

A. Streptococul Pneumoniae;
C. Bacili gram negativi la nou-născut;
D. Meningococ;
E. Legionella pneumoniae.
(pag. 175)
M2536233. Factorii de risc pentru apariţia otitei cu pneumococ sunt:

A. Purtătorii nazofaringieni de pneumococ;
B. Sexul feminin;
C. Alimentaţia naturală;
D. Expunerea pasivă la fumat;
E. Frecventarea colectivităţii.
(pag. 175)
M2536234. La copilul mare principalele semne clinice ale otitei medii sunt:
A. Otalgia
B. Febra
D. Tulburari de echilibru
E. Varsaturi
(pag. 175)
M2536235. Examenul O.R.L. efectuat în otita medie acută evidenţiază următoarele:

A. Paloarea timpanului;
B. Pierderea luciului (opacifierea timpanului);
C. Retracţia timpanului;
D. Diminuarea motilităţii timpanului;
E. Otorea purulentă.
(pag. 175)
M2536236. Complicaţiile otitei medii acute sunt:

A. Otomastoidita;
B. Otita medie purulentă cronică;
C. Sinuzita maxilară;
D. Meningoencefalita acută;
E. Afectarea auzului.
(pag. 175)
M2536237. Care dintre urmatoarele afirmatii privind otita cronică la copii sunt adevarate?
A. Este o complicaţie a otitei medii acute;
B. Se manifestă clinic prin otoree purulentă cronică;
C. Timpanul prezintă o perforare periferică;
D. Perforaţia timpanului nu are tendinţa de vindecare spontană;
E. Examenul bacteriologic evidenţiază coci Gram- pozitivi.
(pag. 175)
M2536238. Procesul inflamator exudativ în otomastoidita acută:

A. Este localizat la nivelul celulelor mastoidiene;
B. Determină osteită necrozantă;
C. Este favorizat de formarea unui granulom inflamator în additus ad antrum;
D. Este autolimitant;
E. Răspunde la tratamentul cu prednison.
(pag. 175)
M2536239. Prin ce se caracterizează otomastoidita acută?

A. Incidenţă scăzută la sugarul mic;
B. Febră ridicată de tip septic;
C. Stare toxico-septică;
D. Apatie;
E. Agitaţie.
(pag. 176)
M2536240. Care sunt căile prin care se produce diseminarea intracraniană a infecţiilor în otomastoidita
acută:
A. Calea vasculară;
B. Calea limfatică;
C. Extensia directă;
D. Căi preformate (fereastra ovală, malformaţii);
E. Calea nervoasă.
(pag. 176)
M2536241. Care sunt complicaţiile generale ale otomastoiditei sugarului:

A. Bronhopneumonie;
B. Infecţie urinară;
C. Septicemie;
D. Ataxie;
E. Tulburări de echilibru.
(pag. 176)
M2536242. Tratamentul local al otitei medii supurate constă în:

A. Timpanocenteză;
B. Timpanostomie;
C. Drenarea puroiului din casa timpanului;
D. Plasarea unui tub de drenaj;
E. Administrarea de soluţii argentice.
(pag. 176)
M2536243. Tratamentul antibiotic al otitei medii supurate la sugarul eutrofic se efectuează:

A. Pe cale orală;
B. Pe cale parenterală;
C. Pe o perioadă de 7 zile;
D. Numai daca se asociază alte afecţiuni sistemice;
E. Cu cefalosporine de generaţia a III-a.
(pag. 176)
M2536244. În otita medie supurată cu haemophilus influenzae rezistent se recomandă următoarele

antibiotice:
A. Augmentin 40 mg/Kgc/zi;
B. Augmentin 80 mg/Kgc/zi;
C. Cefalosporine de generaţia a II-a;
D. Cefalosporine de generaţia a III-a;
E. Fluorochinolone.
(pag. 176)
M2536245. Care sunt antibiotice utilizate în tratamentul otitei medii supurate la sugarul distrofic:
B. Ampicilină 100 mg/Kgc/zi;
C. Penicilina G. 600.000-800.000 ui/zi;
D. Penicilina V 50.000 ui/Kgc/zi;
E. Klacid suspensie 15 mg/Kgc/zi.
(pag. 176)
M2536246. Tratamentul simptomatic al otitei medii acute constă în :

A. Analgezice;
B. Antipiretice;
D. Căldură locală;
E. Fenobarbital.
(pag. 176)
M2536247. Factorii favorizanţi ai rinofaringitei acute sunt:

A. Sezonul rece;
B. Starea de nutriţie deficitară;
C. Invazia bacteriană;
D. Umiditatea aerului;
E. Alimentaţia artificială.
(pag. 172)
M2536248. Complicaţiile rinofaringitei acute sunt:

A. Otita medie;
B. Sinuzita;
C. Laringita acută;
D. Astmul bronşic;
E. Meningita acută.
(pag. 172)
M2536249. Diagnosticul diferenţial al rinofaringitei acute se face cu:

A. Corpii străini în fosele nazale;
B. Rinita alergică;
C. Rinofaringita de la debutul bolilor infecto-contagioase (rujeolă, varicelă);
D. Primo infecţia T.B.C.;
E. Stridorul laringian congenital.
(pag. 172)
M2536250. Tratamentul local al rinofaringitei acute constă în:

A. Dezobstrucţia foselor nazale;
B. Instilaţii nazale cu efedrină;
D. Aspirarea secreţiilor nazo-faringiene;
E. Administrare de oxigen.
(pag. 172)
M2536251. Tratamentul antibiotic al adenoiditei acute:

A. Se administrează numai la sugarul cu handicapuri biologice;
B. Este obligatoriu parenteral;
C. Se face cu Ceclor suspensie orală 30-40 mg/Kgc/zi; amoxicilina sau augmentin
D. Durata tratamentului antibiotic este de 5-7 zile;
E. Se asociază cu tratament simptomatic.
(pag. 174)
M2536252. Sinuzitele acute bacteriene sunt determinate de:

A. Pneumococ;
C. Stafilococ, ce determină edmoidita la nou-născut şi sugarul mic;
D. Germeni anaerobi (uneori);
E. Pneumocystis carinii.
(pag. 174)
M2536253. Etmoidita acută la nou-nascut si sugar:

A. Este de etiologie virală;
B. Este frecventă la copilul şcolar;
C. Se poate manifesta prin semne de insuficientă respiratorie acută;
D. Se însoţeşte de celulită periorbitală;
E. Edemul “rădăcinii nasului” este evocator pentru diagnostic.
(pag. 174)
M2536254. Sinuzita acută bacteriană se manifestă la copilul mare prin:

A. Cefalee, durere şi senzaţie de presiune localizată în zona sinusurilor afectate;
B. Febră;
C. Tuse mai ales nocturnă;
D. Tulburări de echilibru;
E. Scurgere de secreţii purulente în nazo-faringe.
(pag. 174)
M2536255. Puncţia sinusală:

A. Este inutilă pentru diagnosticul de sinuzită;
B. A fost înlocuită de endoscopia sinusală;
C. Permite recoltarea de secreţii purulente;
D. Este utilă pentru precizarea diagnosticului etiologic;
E. Se efectuează cu anestezie generală.
(pag. 174)
M2536256. Tratamentul local al sinuzitei acute bacteriene se realizează prin:

A. Aspirarea secreţiilor purulente;
B. Instilaţii nazale cu ser fiziologic efedrinat 0,25-0,5%, de 4 ori/zi;
C. Instilaţii nazale cu soluţii care conţin mentol;
D. Drenaj sinusal prin puncţie;
E. Aspiraţie prin endoscopia sinusală.
(pag. 174)
M2536257. Tratamentul etiologic în sinuzita acută se efectuează cu următoarele antibiotice:

A. Ampicilină + Gentamicină;
B. Augmentin
C. Ceclor
D. Metronidazol în etmoidita nou-născutului;
(pag. 174, 175)
M2536258. Factorii favorizanţi ai otitei medii acute sunt.

A. Antecedente de rinofaringită acută;
B. Particularităţile anatomo-funcţionale ale trompei lui Eustachio;
C. Carenţe vitaminice;
D. Virusuri
E. Invazie microbiană.
(pag. 175)
M2536259. Etiologia otitei medii acute este dominată de:

A. Streptococul Pneumoniae;
C. Bacili gram negativi la nou-născut;
D. Meningococ;
E. Legionella pneumoniae.
(pag. 175)
M2536260. Factorii de risc pentru apariţia otitei cu pneumococ sunt:

A. Purtătorii nazofaringieni de pneumococ;
B. Sexul feminin;
C. Alimentaţia naturală;
D. Expunerea pasivă la fumat;
E. Frecventarea colectivităţii.
(pag. 175)
M2536261. La copilul mare principalele semne clinice ale otitei medii sunt:
A. Otalgia
B. Febra
D. Tulburari de echilibru
E. Varsaturi
(pag. 175)
M2536262. Examenul O.R.L. efectuat în otita medie acută evidenţiază următoarele:

A. Paloarea timpanului;
B. Pierderea luciului (opacifierea timpanului);
C. Retracţia timpanului;
D. Diminuarea motilităţii timpanului;
E. Otorea purulentă.
(pag. 175)
M2536263. Complicaţiile otitei medii acute sunt:

A. Otomastoidita;
B. Otita medie purulentă cronică;
C. Sinuzita maxilară;
D. Meningoencefalita acută;
E. Afectarea auzului.
(pag. 175)
M2536264. Care dintre urmatoarele afirmatii privind otita cronică la copii sunt adevarate?
A. Este o complicaţie a otitei medii acute;
B. Se manifestă clinic prin otoree purulentă cronică;
C. Timpanul prezintă o perforare periferică;
D. Perforaţia timpanului nu are tendinţa de vindecare spontană;
E. Examenul bacteriologic evidenţiază coci Gram- pozitivi.
(pag. 175)
M2536265. Procesul inflamator exudativ în otomastoidita acută:

A. Este localizat la nivelul celulelor mastoidiene;
B. Determină osteită necrozantă;
C. Este favorizat de formarea unui granulom inflamator în additus ad antrum;
D. Este autolimitant;
E. Răspunde la tratamentul cu prednison.
(pag. 175)
M2536266. Prin ce se caracterizează otomastoidita acută?

A. Incidenţă scăzută la sugarul mic;
B. Febră ridicată de tip septic;
C. Stare toxico-septică;
D. Apatie;
E. Agitaţie.
(pag. 176)
M2536267. Care sunt căile prin care se produce diseminarea intracraniană a infecţiilor în otomastoidita
acută:
A. Calea vasculară;
B. Calea limfatică;
C. Extensia directă;
D. Căi preformate (fereastra ovală, malformaţii);
E. Calea nervoasă.
(pag. 176)
M2536268. Care sunt complicaţiile generale ale otomastoiditei sugarului:

A. Bronhopneumonie;
B. Infecţie urinară;
C. Septicemie;
D. Ataxie;
E. Tulburări de echilibru.
(pag. 176)
M2536269. Tratamentul local al otitei medii supurate constă în:

A. Timpanocenteză;
B. Timpanostomie;
C. Drenarea puroiului din casa timpanului;
D. Plasarea unui tub de drenaj;
E. Administrarea de soluţii argentice.
(pag. 176)
M2536270. Tratamentul antibiotic al otitei medii supurate la sugarul eutrofic se efectuează:

A. Pe cale orală;
B. Pe cale parenterală;
C. Pe o perioadă de 7 zile;
D. Numai daca se asociază alte afecţiuni sistemice;
E. Cu cefalosporine de generaţia a III-a.
(pag. 176)
M2536271. În otita medie supurată cu haemophilus influenzae rezistent se recomandă următoarele

antibiotice:
A. Augmentin 40 mg/Kgc/zi;
B. Augmentin 80 mg/Kgc/zi;
C. Cefalosporine de generaţia a II-a;
D. Cefalosporine de generaţia a III-a;
E. Fluorochinolone.
(pag. 176)
M2536272. Care sunt antibiotice utilizate în tratamentul otitei medii supurate la sugarul distrofic:
B. Ampicilină 100 mg/Kgc/zi;
C. Penicilina G. 600.000-800.000 ui/zi;
D. Penicilina V 50.000 ui/Kgc/zi;
E. Klacid suspensie 15 mg/Kgc/zi.
(pag. 176)
M2536273. Tratamentul simptomatic al otitei medii acute constă în :

A. Analgezice;
B. Antipiretice;
D. Căldură locală;
E. Fenobarbital.
(pag. 176)
M2636274. Simptomele adenoiditei acute sunt:

A. Voce nazonata;
B. Respiratie orala;
C. Tuse matinala;
D. Rinita persistenta;
E. Tuse latratoare.
(pag. 173)
M2636275. Complicatiile rinofaringitei acute sunt;

A. Bronsiectazia
B. Otita medie
C. Sinuzita
D. Adenoidita supurativa
E. Meningita bacteriana
(pag. 172)
M2636276. Factorii de risc ai otitei cu pneumococ sunt urmatorii:

A. Sexul feminin;
B. Frecventarea cresei;
C. Absenta alimentatiei naturale;
D. Starea de purtator naso-faringian de pneumococ;
E. Expunerea pasiva la fumat.
(pag. 175)
M2636277. Care sunt principalele semne ale otitei acute la copilul mare:
A. Cefalee;
B. Otalgia;
C. Febra;
D. Dureri abdominale,
E. Diminuarea auzului.
(pag. 175)
M2636278. Indicatiile adenoidectomieiesunt:

A. Otita medie acuta;
B. Hipoacuzia;
C. Respiratie orala persistenta,
D. Otita medie cronica;
E. Facies adenoidian.
(pag. 174)
M2636279. Diagnosticul diferential al adenoiditei acute se face cu:

A. Tumora de cavum;
B. Macroglosia;
C. Pneumonia;
D. Hipertrofia adenoidiana din hipersensibilitatea la laptele de vaca;
E. Amigdalita acuta.
(pag. 174)
M2636280. Complicatiile locale imediate ale faringitei streptococice sunt urmatoarele:
A. Abces periamigdalian;
B. Limfadenita;
C. Sinuzita;
D. Carii dentare;
E. Otita medie supurativa.
(pag. 173)
M2636281. Sinuzita acuta bacteriana la copil are urmatoarele caracteristici:

A. Afecteaza deseori sinusurile maxilare si etmoidale;
B. Se intalneste frecvent la sugar;
C. Apare la 3-5 zile dupa o rinita acuta;
D. Este o boala infectioasa;
E. Se insoteste de stomatita.
(pag. 174)
M2636282. Simptomele sugarului cu otomastoidita latenta sunt:

A. Tegumente palide, cenusii;
B. Toleranta digestiva scazuta;
C. Rinoree;
D. Convulsii,
E. Curba ponderala stationara.
(pag. 176)
M2636283. Care afirmatii sunt corecte despre faringita streptococica:

A. Debutul este adesea cu cefalee;
B. Apare la copilul peste 2 ani;
C. Se insoteste de conjunctivita ;
D. Copilul nu a are limfadenopatie ;
E. Febra este absenta.
(pag. 173)
M2636284. Agentii etiologici ai rinofaringitelor acute sunt:

A. Haemophilus influenzae;
B. Pseudomonas aeruginosa;
C. Virusuri;
D. Streptocooc grup B;
E. Stafilococ.
(pag. 172)
M2636285. Otomastoidita acuta se caracterizeaza astfel:

A. Apare la sugarul distrofic ;
B. Bolnavul prezinta febra de tip septic ;
C. Apare agitatia psihomotorie ;
D. Apare stare toxico-septica ;
E. Local apare tumefactia retroauriculara.
(pag. 176)
M2636286. Otomastoidita acuta se caracterizeaza astfel:

A. Bolnavul are tegumente palid-cenusii ;
B. Apetitul este capricios ;
C. Apare hiperpirexie ;
D. Curba ponderala este aplatizata ;
E. Apar episoade de deshidratare prin varsaturi si diaree.

(pag. 176)
M2636287. Care afirmatii sunt corecte despre otita medie acuta:

A. Este o inflamatie auta virala;
B. Are incidenta crescuta la adolescenti ;
C. Este o complicatie frecventa arinofaringitei acute ;
D. Contaminarea urechii se face prin secretii din rinofaringe ;
E. Calea de infectare a urechii medii este prin trompa lui Eustachio.
(pag. 175)
M2736288. Manifestaroile clinice ale rinofaringitei acute la sugar si copil sunt:

A. febra brusca 39-40 grade Celsius la sugar
B. iritabilitate
C. rinoree
D. diaree
E. hepatomegalie
(pag. 172)
M2736289. Diagnosticul diferential al rinofaringitei acute se face cu:

A. rinofaringita de la debutul rujeolei
B. adenoidita acuta
C. rinita alergica
D. astmul bronsic
E. rinita persistenta
(pag. 172)
M2736290. Faringitele acute la copil

A. reunesc faringoamigdalitele si amigdalitele acute
B. pot fi virale si bacteriene
C. se pot complica cu otita medie supurata
D. se pot complica cu abces periamigdalian
E. nu se trateaza cu antibiotice
(pag. 172-173)
M2736291. Diagnosticul diferential al rinoadenoiditei se face cu:

A. hipersensibilitatea la laptele de vaca
B. macroglosie
C. diabetul zaharat
D. tumora de cavum
E. corpii straini intrabronsici
(pag. 174)
M2736292. Adenodeictomia are urmatoarele indicatii:

A. respiratie orala persistenta
B. voce nazonata
C. eruptie dentara intarziata
D. facies adenoidian
E. hipoacuzie
(pag. 174)
M2736293. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzita acuta bacteriana sunt:
A. secretii purulente abundente

B. febra persistenta
C. celulita orbitala
D. recurenta fercventa a bolii
E. varsta mica
(pag. 174)
M2736294. Etiologia otitei medii acute este reprezentata de:

B. Hamophilus influenzae
C. Streptococul beta hemolitic grup A
D. Stafilococcus aureus
E. Proteus mirabilis
(pag. 175)
M2736295. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococ sunt reprezentati de:
A. sexul feminin
B. frecventarea cresei
C. absenta alimentatiei naturale
D. expunerea pasiva la fumat
E. starea de purtator nazofaringian de pneumococ
(pag. 175)
M2736296. Principalele complicatii ale otitei medii sunt:

A. otita medie purulenta
B. otomastoidita
C. abcesul retrofaringian
D. meningita purulenta
E. tromboflebita sinusului lateral
(pag. 175)
M2836297. Complicatiile rinofaringitei acute sunt urmatoarele:

A. Rinita alergica
B. Otita medie
C. Sinuzita
D. Adenita supurata
E. Laringita, traheobronsita
(pag. 172)
M2836298. Tratamentul rinofaringitei acute necomplicate include urmatoarele:

A. Umidifierea aerului
B. Hidratarea copilului
C. Dezobstructia foselor nazale
D. Tratament antitermic
E. Antibioterapie vizand pneumococul si haemophilusul
(pag. 172)
M2836299. Pentru faringita acuta streptococica pledeaza urmatoarele:

A. Evolutia cu febra inalta, cefalee, dureri abdominale, varsaturi
B. Tumefactia amigdalelor
C. Hiperemie si exudat amigdalian
D. Limfadenita cervicala anterioara dureroasa
E. Exudatul de tip membranos

(pag. 173)
M2836300. Referitor la sinuzita acuta bacteriana sunt adevarate urmatoarele:

A. Etiologia este dominata de pneumococ, haemophilus
B. Afectarea sinusurilor frontale este mai frecventa sub 6 ani
C. Afectarea etmoidala este frecventa la nounascut si sugar
D. Febra, tusea nocturna sunt semnele cele mai frecvente
E. Cefaleea si senzatia de presiune la nivelul sinusului afectat
(pag. 174)
M2836301. Complicatiile otitei medii cronice si otomastoiditei sunt urmatoarele:

A. Paralizia de nerv facial
B. Procese supurative intracraniene
C. Distrofierea progresiva
D. Meningita recurenta
E. Hipoacuzia bilaterala
(pag. 176)

6

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

6

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1147 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VI a

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

D. Parazitii determina o reactie imunologica impotriva gazdei

M1132006. Urmatoarele enunturi explica de ce boala diareica la sugar se complica precoce cu

M1132007. In tratamentul bolii diareice acute se recomanda tratament antibiotic in urmatoarele

M1132010. Simptomatologia diareilor acute infectioase se caracterizeaza prin urmatoarele semne si

C. Dieta de tranzitie cu supa de morcov

M1232020. Diareea cu germeni enteroinvazivi are urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:

M1232021. Cantitatea de lichide care se recomanda in rehidratarea formelor usoare de deshidratare in

M1232022. Cantitatea de lichide care se recomanda in rehidratarea formelor medii de deshidratare in

M1232023. Cantitatea de lichide recomandata in rehidratarea orala la copilul cu diaree acuta se

M1332027. Mentionati carui tip de E.Coli apartine serotipul 157 H 7

M1332029. Mecanismele diareei prin germeni enteroinvazivi sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:

M1432034. Coprocitograma este examenul de laborator prin care se numara

B. pierderea fecala de apa mai mare ca raspuns la infectiile intestinale

M2232041. Care dintre afirmatiile referitoare la diareea acuta sunt valabile:

M2232046. Mecanismul diareei prin enteroinvazivi nu implica:

M2232048. Leucocitele sunt prezente in scaun in diareea prin mecanism:

M2232050. Care este mecanismul de actiune al Vibrio cholerae?

M2232052. Care antibiotice se indica in diareile cu Clostridium difficile?

M2532055. Loperamidul se administreaza in diareea acuta in doza de:

M2532058. Fractiunea termostabila a enterotoxinei E. Coli are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

M2532059. Mecanismele de aparare pe care trebuie sa le depaseasca agentul patogen in producerea

M2532061. Agentul antimicrobian recomandat in enteroinfectia cu Yersinia enterocolitica este:

E. Nu necesita tratament (se vor trata numai septicemiile)

M2532062. Care este antibioticul cu care se trateaza starea de purtator de Salmonella?

M2632066. Cea mai frecventa cauta a colitei hemoragice este:

M2632067. Urmatoarele afirmatii despre diaree sunt adevarate, cu exceptia:

M2632070. Urmatoarele afirmatii privind diareea cu Rotavirus sunt adevarate, cu exceptia:

M2632072. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

M2632074. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

M2632075. Eritemul fesier este legat de urmatoarele conditii patologice:

M2832076. Diareea prin mecanism enterotoxigen include urmatoarele aspecte, cu exceptia:

M2832077. Referitor la solutia hidroelectrolitica sunt corecte urmatoarele cu exceptia:

M2932078. În caz de diaree, efectuarea unei coprocitograme are drept scop:

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1132088. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

M1132089. Agentii etiologici ai diareii acute infectioase se transmit pe cale fecal-orala.Urmatoarele

M1132090. Virusurile enteropatogene incriminate in etiologia diareilor acute produc diaree cu

C. Vaccinari obligatorii efectuate la timp

M1132092. Originea bacteriana a diareilor acute este demonstrata de urmatoarele examene de

M1132093. Identificati afirmatiile exacte din urmatoarele enumerari:

M1132094. Urmatoarele antibiotice sunt recomandabile in tratamentul diareilor acute bacteriene:

M1132095. Urmatoarele antibiotice sunt recomandabile in tratamentul diareilor acute bacteriene:

C. Laptele de mama are o cantitate redusa de lactoza

M1232099. In boala diareica acuta urmatorii agenti etiologici survin endemic:

M1232100. Urmatorii agenti etiologici survin epidemic in boala diareica acuta:

M1232101. Prin aderenta produc diaree acuta urmatoarele bacterii enteropatogene:

M1232102. Factorii favorizanti ai diareei acute sunt:

M1232103. Dintre antibioticele recomandate in gastroenterita cu Shigella la copil fac parte:

M1232104. Dintre antibioticele recomandate in gastroenterita cu Salmonella la copil fac parte:

M1232107. Campylobacter jejuni, implicat in etiologia enteroinfectiilor la copil, este sensibil la

M1332108. Mentionati bacteriile enteropatogene cu mecanism invaziv in diareea acuta la copil:

M1332109. Identificati mecanismele prin care bacteriile enteropatogene produc diaree:

B. Scaunele diareice apar dupa varsaturi

M1332111. Precizati indicatiile tratamentului antibiotic (antimicrobian) in cazurile nedovedite

M1332115. Diareea acuta are urmatorii factori favorizanti:

M1332116. Urmatoarele semne caracterizeaza diareea cu germeni enteroinvazivi:

M1432120. Rehidratarea orala cu solutii gluco-electrolitice este importanta si moderna. Urmatoarele

A. Aspect clinic sugestiv de diaree acuta bacteriana (scaune cu produse patologice).

M1432124. Diagnosticul paraclinic al infectiei digestive cu rotavirus apeleaza la urmatoarele tehnici:

M1532127. Dupa modul de actiune, medicamentele antidiareice se clasifica in:

C. invazia celulelor mucoasei intestinale

M1532129. Aderenta germenilor enteroinvazivi este favorizata de urmatoarele mecanisme: