Despre Fotojurnalism si Fotoreporteri

Povestea fotojurnalismului modern a inceput in 1925, in Germania. Evenimentul de lansare: inventarea aparatului foto de 35mm, Leica. Acest aparat a fost proiectat pentru folosirea surplusului de pelicula de film cu care se filma in aceea vreme. Inainte de Leica, o fotografie de calitate profesionala necesita echipament greoi, dupa acest moment fotografii puteau sa se deplaseze oriunde si sa fotografieze in mod discret, fara lumini si trepiede grele. Saltul a fost impresionant: de la primele fotografiile „aranjate”, cu oameni pusi in scena de fotograf, la noile fotografii in care oamenii apar asa cum sunt in realitate. La aceasta s-a mai adaugat o alta inventie originala din Germania: revista de fotografie. De la mijlocul anilor 20, Germania a fost prima care a experimentat combinarea a doua doua idei vechi. Cum veche era tiparirea in mod direct a fotografiilor; tehnologia de reproducere a fotografiilor a fost disponibila dupa 1890, iar la inceputul secolului 20, unele publicatii, ziare si reviste, si-au dedicat paginile ilustratiilor. Dar inovatia fata de revistele foto de la inceputul anilor 20 a fost colaborarea dintre text si imagine; in locul fotografiilor izolate, dispuse ca in albumul cu fotografii, editorii de text si cei de fotografii incep sa lucreze impreuna in producerea unei povestiri narata de fotografii si de cuvinte (explicatii foto, legende), sau de texte care explicau subiectul povestit cu fotografii. In acest concept, fotografii executa mai multe imagini mult mai mult decat ar fi nevoie si trimit fotografiile catre editori. Editorii examineaza colile cu poze, coli cu toate pozele in marime miniaturala obtinute prin contactul direct al filmului cu hartia fotografica (acum se folosesc diferite programe pentru computer) si le aleg pe acelea care cred ca ar ilustra cel mai bine bine subiectul. In noul concept de fotojurnalism, se acorda importanta si aranjarii in pagina. Titlurile si subtitlurile, precum si legendele (explicatiile foto), ajuta la redarea subiectului alaturi de fotografii, ghidand cititorul printre ilustratii. Asadar fotografiile nu mai erau publicate ca un album de familie, sau una cate una, pentru ilustrarea unei povestiri. Lungimea textului era pastrata la dimensiune minima, o poza cheie era pubicata in marime mai mare, in timp ce restul imaginilor erau folosite pentru sustinerea si dezvoltarea subiectului. Fotojurnalismul, combinarea fotografiei si a jurnalismului, a textului , – termen inventat de Frank Luther Mott, istoric si decan al Universitatii din Missouri, Scoala de jurnalism – a devenit cu adevarat familiar dupa cel de al doilea razboi mondial (1939-1945). Revistele foto germane au consacrat conceptul, dar venirea la putere a lui Hitler in 1933 a dus la reprimarea si persecutia majoritatii editorilor, care in general au plecat din tara, multi emigrand in Statele Unite. Cu trecerea timpului, fotojurnalismul a ajuns la maturitate. Henry Luce , care avusese deja succes cu revistele Time si Fortune, a creat o noua revista de interes general bazandu-se pe valorile fotojurnalismului modern. El a numit-o Life si a lansat-o la 23 noiembrie 1936.

mai tarziu. In ciuda tehnicii de fotografiere rudimentare. aparatul cel mai folosit a fost cel de 35 – fimul a devenit mai bun. iar doua dintre acestea devenit legendare: Speed Graphic si. Succesorul aparatului Graphic al anilor 50 a fost un aparat de format 120 – de obicei un Rolleiflex care dadea mai multa mobilitate in detrimentul unui negativ de mai mici dimensiuni. a devenit imediat populara si a emulat aparitii similare precum Look. ceea ce insemna ca fotograful putea fi neindemanatec si totusi reusea sa obtina un print rezonabil. fotografii care inca mai sunt faimoase si azi. Click si altele. avantajul acestor aparate era calitatea superba a negativului. See. un articol despre construirea Fort Peck Dam in Montana. publicata saptamanal. In perioada celui de al doilea razboi mondial. Insa in anii 50 si chiar 60 nu toti fotojurnalistii au folosit aparatele de 35mm. Margaret Bourke-White a fotografiat si a facut o cronica a vietii muncitorilor in micile orase de baraci care apareau in jurul zonei in constructie. Crown Graphic. Photo. Drama razboiului si violenta au putut fi captate atat de bine cu acele mici si rapide aparate de 35mm. Cele mai dramatice fotografii ale conflictului nu se vedeau atat de des in ziare cat in revistele saptamanale de fotojurnalism. Editorul Life responsabil cu fotografia a vazut potentialul acestor fotografii care descriau o latura marginasa a vietii in America. Picture. Eisenhower si un fotoreportaj(10 fotografii) de la debarcarea din Normandia semnat de Robert Capa Primul articol de fond parea neverosimil.Numarul din 19 iunie 1944 l-a avut pe coperta pe Generalul Dwight D. Revista. Multi au folosit aparatele mari si greoaie realizate de Graflex Camera Company. Life a fost probabil cea mai influenta revista de fotojurnalism din lume. Acetea sunt aparate la care te gandesti cand vezi filme vechi cu fotografi care se aduna in jurul unor celebritati. In perioada razboiului din Vietnam. facand aparatul mai usor de folosit si abilitatea de a folosi diferite . Se privea in jos intr-un vizor de sticla.

care facea cronici despre crime si viata societatii subterane din New York. fotografii semnate de Arthur Rothstein sau de Dorthea Lange. cu unghi larg si mai tarziu lentilele de zoom. Graflex Speed Graphic 3. FSA a luat fiinta in 1935. un „cameraman fumator de trabuc” de dinainte de cel de al doilea razboi mondial. 2. Amandoi si-au dedicat viata profesiei lor. asa cum si este si acum pentru majoritatea fotojurnalistilor. Influenta tehnologiei Perioada de aur a fotojurnalismului s-ar incadra intre 1935 – 1975. o organizatie a guvernului federal al SUA.obiective. A fost produs pana in 1973. cele care simbolizeaza un timp si un loc in lumea noastra. Farm Security Administration (FSA). Unii fotografi de artă mai folosesc inca camere Rolleiflex TLR cu film alb-negru Nume importante Unul din marii fotojurnalisti ai perioadei de inceput a fost Arthur Felling ("Weegee" ). cand Franklin D. fotografii din proiectul FSA au devenit faimosi. Primul aparat Leica pe care l-a folosit Henri Cartier-Bresson. Capa a fost omorat in timpul unei misiunii in Indochina. Aparitia televiziunii a avut un urias impact – sa vezi imagini live e mult mai atragator decat sa vezi o fotografie pe hartie – dar chiar si asa multe din fotografiile pe care ni le amintim atat de bine. 1. Modelul Speed Graphic este adesea numit „cel mai faimos aparat de fotografiat pentru presa”. cand lumea a realizat capacitatea aparatului de fotografiat de a spune o poveste. Grupul de fotografi trebuia sa imortalizeze actiunea guvernamentala. Roosevelt a luat decizia de a ajuta fermierii sa se redreseze in urma marii crize si a secetei.000 de fotografii este pastrata la Bibiloteca Congresului SUA. Mai tarziu. Printre ele. Cu putin timp inainte de razboi. a angajat un grup de fotografi. iar colectia lor de 150. In timpul celui de al doilea razboi mondial. de cele mai multe ori au fost surprinse de fotografie. Smith si Robert Capa au devenit cunoscuti pentru fotografiile lor de razboi. Rolleiflex 1. iar Smith a fost grav ranit in timpul unei misiunii in Japonia. Leica 2. Incepand cu . 3. au facut aparatul de 35 mm indispensabil. Eugene W.

Cu atatea facilitatile tehnice. mai putine fotografii cu oameni coplesiti de munca sau facand ceva afara. Un bun prieten fotograf mi-a spus: „Oricine are un aparat de fotografiat este fotograf. ca si pentru noile site-uri web. inceputul erei de cucerire a naturalismului in jurnalism. asa cum cere o intr-o industrie preocupata de viteza si de profit. focusul mai clar si culoare din abundenta. Deoarece tehnologia printurilor color necesita o imagine de calitate mai buna.jumatatea anilor 80. presa scrisa si-a schimbat atitudinea fata de fotojurnalism. Incepand cu anii 90 fotojurnalistii deja fotografiau mai ales color. iar folosirea tehnologiei computerului a condus la ”montarea” fotografiei direct in design. fotografia este realizata cu ajutorul „masinilor” si a chimiei. Iar acest lucru inseamna progres. Mai mult decat orice alta arta vizuala. Majoritatea publicatiilor cauta culori stridente. Toate acestea au insemnat ca fotojurnalistii. Calitatea imaginii a crescut. . si ele rezultate ale progreselor tehnologice din timpul lor. ziare si reviste. nu neaparat negru si alb. Fotografia este conditionata de tehnologie. fotojurnalistii au trebuit sa-si adapteze tehnica. lumina e mai buna. alte unelte. stirea si fotografia sunt produse in afara companiilor jurnalistice. fiind mai rapida si mai ieftina. regland cu atentie lumina. uneori se intorc la metodele predecesorilor. continutul ramane insa cel mai important element de fotojurnalism. din ce in ce mai des. O noua era a fotojurnalismului incepe. chiar beneficiind de cele mai noi si sofisticare aparate foto. La inceputul noului mileniu fotojurnalistii nu mai foloseau filmul: fotografia digitala a devenit universala. rareori facand printuri. Ori tocmai acel progres tehnologic a condus la aparitia si dezvoltatarea fotojurnalismului. Fotografia a devenit o unealta a designului. Mii de imagini pot fi stocate pe un singur card de memorie. Pentru prima data in istorie. Culoarea a devenit standardul pentru media moderna. aranjand subiectii. asa cum era inainte de anii 60. odata cu dezvoltarea Internetului. De fapt. grafice. Jurnalismul cetatanesc si cresterea contributiei utlilizatorilor de internet cu fotografii la site-urile de stiri sunt socotite „amenintari” de catre fotojurnalistii profesionisti. si asa a fost intotdeuna. mai putina spontaneitate. Numai ca nu trebuie uitat ca aceeasi ingrijorare fata de fotografie au resimtit-o si fotografii de arta odata cu aparitia aparatului Kodak si a camerei Leica de 35 mm . daca comparati fotografia publicata in prezent cu unele imagini de acum 25 de ani. Fotografia a inceput sa fie folosita ca parte a unui design general. titluri. iar culoarea cere corectie pentru a evita nuantele de verde si portocaliu din lumina artificiala. Deseori se pot vedea. Fotojurnalist este insa acela care vede povestea din imagini”. premiul cel mare e castigat de aparat. Camerele digitale au rezolvat problema lungimii rolelor de film. mai putine instantanee. Este fotojurnalismul mai bun azi decat in epoca alb-negru? Noile aparate de fotografiat au usurat munca fotojurnalistului. Exista o oarecare ingrijorare in randul profesionistilor ca fotojurnalismul s-ar putea schimba dramatic datorita progresului tehnologic. alaturi de desene.

Chiar si atunci cand fotografiile sale navigheaza in jurul unui subiect tragic. Capa renunta adesea la aspectul tehnic al fotografie în favoarea imaginilor cat mai dramatice. Capacitatea lui de a surprinde cele mai socante imagini a determinat guvernul britanic sa-i refuze accesul pentru a acoperi razboiul din Falklands. Dorothea Lange. Luc Delahaye. El este mentionat ca fondator al fotojurnalismului si unul dintre primii fotografi care au lucrat cu camera de 35 mm. într-o fracţiune de secundă. Robert Frank s-a născut în Elveţia în 1924 şi este cel mai adesea amintit pentru cartea sa de fotografie „The Americans". Este etichetat ca exclusiv fotograf de razboi. Este un fotograf francez care s-a rupt de rigorile fotojurnalismului clasic si de fotografia alb-negru pentru a gasi o modalitate mai colorata de a descrie detaliile. A fost un fotojurnalist american (1918-1978) cunoscuut pentru refuzul sau de a compromite standardele profesionale. James Nachtwey.ZECE 1. Eugene Richards. Don McCullin. Una dintre cartile sale notabile este „ Few Comforts or Surprises” (1973). Miller s-a nascut in 1976. Fotografiile sale sunt caracterizate prin detasare. Exista multi fotografi si experti care il considera cel mai bun fotojurnalist in viata. S-a nascut in 1944 in Massachusetts si este unul dintre cei mai buni fotoreporteri americani. 3. 8. Lange s-a născut în 1895 în Statele Unite ale Americii. Dupa ani de munca sa." ) si de a spune intreaga poveste sunt greu de egalat. nominalizat la premiul Oscar pentru cel ma ibun documentar. in 1948. 1958. Nachtwey gaseste o cale de a le face sa arate frumos. Memorabile sunt fotografiile din timpul razboiului civil din China si cele de la funerariile lui Gandhi. William Eugene Smith. Capa a fost co-fondator al agentiei Magum Photos. Cartier – Bresson a fost parintele fotoreportajului. 9. Zoriah Miller. Abilitatea sa de a transmite mesaje extrem de puternice prin intermediul unei singure fotografii a inspirat filmul „Fotograf de razboi”. Se spune ca in 1968 camera l-a protejat de un glonte ce ii era destinat. Henri Cartier-Bresson a fost un fotojurnalist francez nascut in 1908. a semnificaţiei unui moment şi a organizării formelor care i-au dat acestuia expresia sa proprie. 2. primul război din Indochina. al doilea război mondial şi războiul arabo-israelian din 1948. 5. 10. al doilea război chino-japonez. In 1990. împreună cu Henri Cartier-Bresson. A fost initiator si maestru al fotoeseului. abordare directa si detalii bogate. A documentat razboiul din Vietnam. 4. unde tema principala este saracia din interiorul Americii.Capa s-a născut la Budapesta în 1913 şi a acoperit cinci războaie: războiului civil spaniol.intaors la pasiunea sa pentru fotografie si a ales sa lucreze ca liber profesionist. 7. Capacitatea lui de a capta impecabil momentul decisiv ("recunoaşterea simultană. Cartea este un adevarat simbol de fotojurnalism la cele mai inalte cote. Marea criza a fost incredibil de greu suportat în America şi nimeni nu a documentat-o mai bine decat ea. Robert Capa este adesea considerat a fi cel mai bun fotograf de razboi din toate timpurile. James Nachtwey a fotografiat in Romania orfelinatele pentru copii cu boli incurabile. 6. S-a nascut in 1935 la Londra si este unul dintre cei mai apreciati fotoreporteri din Marea Britanie. . iar fotografiile lui sunt considerate unele dintre cele mai puternice productii de fotojurnalism facute vreodata. Miller a activat pentru asociatii de ajutor umanitar in tari in curs de dezvoltare. S-a nascut in 1948 si este unul dintre cei mai influenti fotografi americani.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful