1.

TRACTORUL AGRICOL Tractorul este principala sursa de energie §i are o importanta hotaratoare in realizarea parametrilor optimi a mecanizarii proceselor de productie din toate sectoarele de activitate din agricultura. Tractorul agricol este o ma§ina de forta, de tractiune sau de actionare, de tipul unui autovehicul pe roti sau §enile, destinat executarii diferitelor lucrari agricole §i de transport prin agregarea cu utilaje agricole sau de transport mobile, tractate, semipurtate sau purtate sau prin agregarea cu utilaje agricole stationare. In general tractoarele agricole prezinta partile componente prezentate in figura 1:

Fig. 1 - Principalele parti componente ale unui tractor agricol
1. 1. Motorul. Se numeste notor orice ma§ina capabila sa transforme o forma oarecare de energie in energie mecanica, in scopul efectuarii unui lucru mecanic util. Tractoarele sunt echipate cu motoare termice cu ardere interna, care transforma partial caldura in lucru mecanic folosind ca fluid sau agent de lucru gaze rezultate prin arderea unui carburant. 1.1.1. Clasificarea motoarelor cu ardere interna Motoarele cu ardere interna se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: Dupa numarul de curse ale pistonului la un ciclu motor avem: motoare in 2 timpi §i motoare in 4 timpi. Primele realizeaza ciclul motor la doua curse simple ale pistonului, respectiv la o rotatie completa a arborelui cotit. Motoarele in 4 timpi realizeaza ciclul motor la patru curse simple ale pistonului, ceea ce corespunde cu doua rotatii complete ale arborelui motor. Dupa numarul si dispunerea cilindrilor se intalnesc: motoare monocilindrice (cu dispunere orizontala, verticala sau inclinata) §i motoare policilindrice (cu dispunere in linie, in forma de V, de H, in stea etc.). Dupa locul si modul de formare a amestecului carburant se deosebesc: motoare cu formarea amestecului carburant in afara cilindrului (in care se include motoarele cu carburator, motoare cu injectia combustibilului in conducta de aspiratie a aerului §i motoarele cu gaze) §i motoare cu formarea amestecului carburant in cilindru (acestea sunt prevazute cu un sistem de injectie a

combustibilului in cilindru unde, impreuna cu aerul admis in prealabil, se formeaza amestecul carburant ). Dupa modul de aprindere a amestecului carburant se deosebesc: motoare cu aprindere prin scanteie (MAS); motoare cu aprindere prin comprimarea aerului (MAC); motoare cu aprindere de la cap incandescent (calorizator). Dupa destinatie si utilizare se intalnesc: motoare stabile folosite pentru actionari stationare; motoare care echipeaza diferite ma§ini de lucru autopropulsate; motoare pentru tractoare §i pentru automobile. Cand veti termina capitolul veti fi capabili sa: 1.1.2.Partile componente ale motoarelor cu ardere interna Un motor termic cu ardere interna este un ansamblu de mecanisme §i sisteme care transforma energia termica in energie mecanica. Este alcatuit din: mecanismul biela manivela, mecanismul de distributie, sistemul de alimentare, sistemul de racire, sistemul de ungere, sistemul de aprindere, sistemul de pornire, sistemul de control al functionarii motorului, precum §i dispozitive care realizeaza diferite servicii. Trebuie retinut faptul ca, in functie de varianta constructiva, de firma

Fig. 2 - Schema generala a unui motor termic cu ardere interna 1-galeria de admisie; 2-tija impingatoare; 3-culbutor; 4-injector; 5-supapa; 6-piston; 7-alternator; 8-bloc motor; 9-biela; 10-arbore cotit; 11-filtru de ulei; 12baie de ulai; 13-pompa de injectie; 14-arbore cu came; 15-tachet; 16-galerie de evacuare
producatoare, de criteriile dupa care se face clasificarea acestora, motoarele pot avea scheme constructive diferite dar ca in principiu contin acelea§i elemente. In general, parcul de tractoare agricole este echipat cu motoare diesel, in patru timpi. Aceste motoare mai sunt numite §i motoare cu aprindere prin compresie , deoarece, la acestea comprimarea aerului este aceea care provoaca autoaprinderea carburantului injectat in cilindrii. Cei patru timpi se desfa§oara in timpul a doua rotatii complete executate de arborele cotit. In acest timp pistonul efectueaza patru curse, ce corespund celor patru timpi; admisia, compresia, detenta si evacuarea. Timpul 1 - pistonul face cursa de la PMI la PME §i are loc admisia aerului in cilindru. Timpul 2 - se realizeaza comprimarea aerului prin deplasarea pistonului la PMI. Catre sfar§itul cursei incepe injectia combustibilului, care se continua §i in
4

prima parte a timpului 3, determinand caracteristica principala a motorului cu aprindere prin comprimare - arderea la presiune constanta.

admisi a

comprimarea

destinderea (detenta) evacuarea Fig.3 - Timpii de functionare ai unui motor termic in patru timpi 1-supapa de admisie; 2-supapa de evacuare; 3-cilindru; 4-piston; 5-biela; 6-arbore cotit
Timpul 3 - gazele de ardere, in detenta, imprima pistonului cursa motoare de la PMI la PME. Timpul 4 - are loc evacuarea gazelor arse, cu revenirea pistonului la PMI. Cilindrul este partea fixa in interiorul careia se gase§te pistonul, ce executa o mi§care liniar-alternativa intre punctul mort interior (PMI) §i punctul mort exterior (PME). Diametrul interior al cilindrului pe aceasta portiune, perfect §lefuita, numita §i oglinda cilindrului, se nume§te alezaj (D), se exprima in mm §i este o caracteristica constructiva a motorului. Spatiul dintre chiulasa §i capul pistonului, cand acesta se gase§te la PMI, constituie camera de ardere, caracterizata prin volumul ei, volumul camerei de ardere (Va) . Volumul generat de piston, prin deplasarea sa de la PMI la PME se nume§te capacitate cilindrica sau cilindree (VS), se exprima in cm3 sau in litri §i constituie o caracteristica principala a motorului. Volumul total de admisie al cilindrului este Vt = Va + VS. Raportul Vt/Va se nume§te raport de comprimare (s) §i are valori specifice fiecarei grupe de motoare cu ardere interna. Cilindrul motoarelor in 2 timpi este prevazut cu orificii (ferestre) pentru admisia §i evacuarea gazelor (fig.4). Cilindrul motoarelor in 4 timpi nu prezinta asemenea orificii. Cilindrii pot fi obtinuti odata cu turnarea blocului §i apoi prelucrare, sau sub forma de cama§i. Solutia actuala, cilindrii sunt sub forma de cama§i, pentru toate motoarele in patru timpi datorita urmatoarelor avantaje; la o uzura pronuntata se schimba cama§a §i nu blocul; se poate realiza dintr-un material mai

rezistent §i mai scump. Cama§ile pot fi montate in bloc astfel incat sa vina in contact cu lichidul de racire (fig.5 ) sau sa nu vina in contact cu acesta.

A)

B)

Fig.5 - Cilindrul unui motor in 4 timpi racit cu lichid: ^4-cilindrul interior demontabil; B-cilindrul interior nedemontabil; 1-camaja de apa; 2-garnitura de etanjare

Fig.4 - Cilindrul unui motor in 2 timpi racit cu aer: 1 - aripioare pentru racire; 2-carterul; 3 cilindrul.
Cei doi cilindri pot fi turnati impreuna (fig.5 B) sau separat, cilindrul interior fiind demontabil (fig.5 A). In primul caz, cand cilindrul interior se ovalizeaza, ca urmare a unei functionari indelungate a motorului, se rectifica prin alezare, dandu-ise un nou diametru, un nou alezaj. Un cilindru permite 3 - 4 alezari, dupa care peretele sau subtiindu-se nu mai prezinta rezistenta suficienta. Cand cilindrul interior este demontabil, se inlocuiejte cu un altul nou, atunci cand s-a uzat. Motoarele cu ardere interna pot fi cu un cilindru (monocilindrice) sau cu mai multi cilindri (policilindrice) dispuji orizontal, vertical sau inclinat, pe o linie, pe doua linii etc. La motoarele policilindrice, cilindrii pot fi turnati intr-un bloc comun (motoare monobloc - fig.6) sau in mai multe blocuri, care se asambleaza apoi intre ele (motoare polibloc).Acesta are rolul de carcasa, in interiorul acestuia ji in exterior montandu-se toate celelalte componente ale motorului. Blocul cilindrilor se confectioneaza prin turnare din fonta cenujie, din fonta aliata sau din aliaje de aluminiu. Camaja de cilindru trebuie sa aiba o rezistenta la uzura de cca.5 ori mai mare ca a pistonului, se face din fonta speciala sau din otel tratat termic pentru durificare.

Fig.6 - Blocul cilindrilor (tip monobloc). 6

Chiulasa (fig.7), denumita ji capul cilindrului (sau cilindrilor), asigura inchiderea etanja a cilindrilor in partea superioara. Ea preia totodata o parte din caldura care se evacueaza prin sistemul de racire al motorului. In general, chiulasa se confectioneaza prin turnare, din acelaji material cu blocul cilindrilor, pentru a avea acelaji coeficient de dilatare. La motoarele racite cu lichid, peretii chiulasei sunt dubli. Camaja de apa a chiulasei este pusa in legatura cu camaja de apa a blocului.La motoarele racite cu aer, chiulasa prezinta la exterior aripioare pentru

Fig. 7 Chiulasa
racire.

-

La motoarele in 4 timpi, in chiulasa sunt practicate orificiile de admisie ji de evacuare a gazelor, care sunt inchise sau deschise de cate o supapa. In chiulasa se fixeaza organe ale diferitelor mecanisme sau sisteme (bujiile la MAS, injectoarele la MAC, supapele la motoarele in 4 timpi j.a.). Chiulasa se fixeaza la blocul cilindrilor cu ajutorul unor prezoane (la unele motoare in 2 timpi monocilindrice, chiulasa se poate fixa ji prin injurubare). In timpul functionarii motorului, chiulasa suporta presiuni mari ji temperaturi ridicate, din care cauza trebuie sa fie rezistenta ji bine fixata de blocul cilindrilor. Etanjeitatea dintre chiulasa ji blocul cilindrilor se asigura interpunandu-se intre suprafetele lor de contact o garnitura de etanjare, numita garnitura de chiulasa. Garnitura de chiulasa se confectioneaza din foi de cupru,din clingherit, din azbest grafitat cu armatura de cupru, sau din alte materiale metaloplastice. Demontarea chiulasei se face cand motorul este rece, pentru a se evita deformarea ei. Carterul inchide blocul cilindrilor la partea inferioara. Pe carter, prin intermediul unor lagare paliere, se sprijina arborele motor. La unele motoare carterul poate fi turnat impreuna cu blocul cilindrilor ji in acest caz ansamblul respectiv se numejte bloc-carter. Cand ungerea motorului se face prin barbotaj sau prin circulatie cu ajutorul unei pompe, partea inferioara a carterului servejte pentru pastrarea lubrifiantului, poarta numele de baie de ulei ji este demontabila. Carterul se confectioneaza din fonta cenujie sau fonta maleabila. Prin greutatea sa, carterul trebuie sa contribuie la o mai buna stabilitate a motorului. Baia de ulei, care de obicei este demontabila, poate fi din tabla de otel, din fonta, sau din aluminiu. Pistonul, executa mijcari liniar-alternative in interiorul cilindrului. El preia presiunea exercitata de gazele in detenta ji o transmite prin biela arborelui motor. Din aceasta cauza pistonul trebuie sa fie etanj in cilindru, pentru a nu permite gazelor sa treaca in carter. In timpul functionarii, pistonul suporta eforturi mari ji temperaturi ridicate; pentru a corespunde acestor conditii de lucru el se confectioneaza din materiale putin casante ji capata forme ji dimensiuni care sa-i asigure rezistenta necesara. In mod obijnuit, in special la motoarele de turatie mare, pistonul se confectioneaza din aliaje de aluminiu, cu adaos de cupru, siliciu ji nichel. Pistonul in ansamblul sau, prezinta urmatoarele parti distincte (fig.8) ;capul, corpul ji mantaua sau fusta. Capul pistonului poate fi plan, concav sau convex. La nivelul corpului gasim locajurile pentru segmenti ji umerii pistonului prevazuti cu orificii necesare montarii boltului.
5

La montare. prin forjare ji matritare ji are sectiunea in forma de "I". stibiu ji magneziu). d1-diametrul capului. impiedicand astfel trecerea gazelor in carter. din fonta cu grafit nodular. 1-capul pistonului. care determina fanta acestora.t f l Fig. llungimea pistonului. Ei pot fi imbunatatiti prin cromare ji fosfatare. Capetele libere ale segmentilor. trebuie sa fie mai mic decat diametrul interior al cilindrului. Segmentii de compresie se monteaza in primele canale de sus ale pistonului. In mod obijnuit. deschiderile dintre capetele libere ale segmentilor nu trebuie sa fie pe aceeaji linie. ~n timpul functionarii biela este supusa la solicitari de flambaj ji incovoiere. este prins la unul din fusele manetoane ale arborelui cotit. Segmentii de ungere se monteaza de regula in ultimile canale ale pistonului ji au rolul de a rade uleiul ji de pe suprafata cilindrului. in aceasta situatie ei nu mai asigura etanjarea pistonului in cilindru ji trebuie inlocuiti.Pistonul unui motor cu ardere interna.9) este organul de legatura dintre piston ji arborele cotit. "H". d2-diametrul fustei. cu orificii sau gofrati. Pentru aceasta canalele in care se monteaza segmentii de ungere se prevad cu orificii. ci decalate intre ele cu 120 0 1800. 6-fusta pistonului. in mod frecvent. Diametral exterior al segmentilor. Segmentii uzati iji pierd din grosime ji elasticitate. Caracteristica functionala a unei biele este determinata de raportul X = r/1. denumit "capul mare" (sau capul bielei cu capac). din fonta aliata. pot fi drepte. din care cauza se confectioneaza din otel. din otel aliat etc. sau din otel placat cu aliaje de aluminiu. Grosimea segmentilor trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu adancimea canalelor in care se monteaza. dupa rolul lor. cu capetele apropiate. 2 -canalele pentru segmenti.8 . in care 1 este lungimea tijei bielei iar r raza manivelei arborelui cotit. este prevazut cu cuzinet (din aliaj de bronz sau plumb. 6 . Segmentii de ungere pot fi cu canale frezate. pot fi de compresie ji de ungere. Portiunea dintre cele doua capete constituie "corpul" sau "tija" bielei. 7-siguganta boltului. Celalalt capat. Manetonul arborelui cotit. Segmentii se confectioneaza. prevazut cu bucja de bronz. obligandul sa se scurga in baia de ulei. 3-umerii pistonului. 4 -locajul boltului. Biela (fig. capul mare al bielei are o parte demontabila numita "capacul bielei". este prins articulat la axul (boltul) pistonului. Segmentii. Aceeaji masura se ia ji in cazul unei ovalizari ujoare a cilindrului. pentru a prelua jocul dintre piston ji cilindru. 5-locajul sigurantei. "Capul mic" al bielei. "T" etc. inclinate sau in scara.

11 . 2-fusurile paliere.tija.12).cuzinetul. este organul prin care se asigura legatura articulata dintre piston ji biela. 3. sau din otel special (fig. 3-volantul.bucja.Biela: forma 1. pentru a permite oscilatiile bielei. pe fiecare maneton al arborelui se prind cate doua biele (fig. primejte mijcarea de la piston prin biela ji o transforma.Axul (boltul) pistonului. La motoarele cu ajezarea cilindrilor in linie. numarul manetoanelor este egal cu numarul cilindrilor. diferite forme lui este liber in capul mic al bielei ji fix pe umerii pistonului sau invers. 6. manetoanele arborelui sunt decalate intre ele cu un unghi a carui valoare depinde de numarul cilindrilor. 4 г Fig.juruburile de fixare ale capacului. Ungerea acestei articulatii se face prin stropire sau sub presiune. tubulara ji se 2. axul pistonu- Fig.capacul. Cand este liber ji in biela ji in umeri se asigura cu sigurante pentru a preveni iejirea sa. La motoarele cu ajezarea in "V" a cilindrilor. 4. cu ajutorul manetoanelor ji a bratelor de manivela. dispunerea acestora ji tipul motorului (in 2 sau 4 timpi).Arborele cotit ji volantul: 1-fusurile manetoane. 7. un mers uniform ji echilibrat al motorului.capul mare. confectioneaza din otel carbon de calitate cementat.siguranta juruburilor. La montare acest ax se trece prin orificiul capului mic al bielei. numit ji arborele motor. Prin aceasta se realizeaza un decalaj functional al cilindrilor.9 . 4coroana. 5. Are Fig.capul mic. .11). in mijcare de rotatie. 8. se sprijina pe umerii pistonului. 10 .Axul (boltul) pistonului -constructive.10). La motoarele policilindrice. Arborele cotit (fig. De regula.

dupa care revine in pozitia de inchidere a orificiului respectiv. De cele mai multe ori. 1. Pe exteriorul volantului se monteaza de obicei o coroana dintata pentru antrenare.Mecanismul de distributie Rolul mecanismului de distributie este acela de a permite intrarea aerului sau amestecului carburant in cilindri si de a lasa sa iasa in atmosfera gazele arse. Mecanismul de distributie cu comanda indirecta si asezarea supapelor in capul pistonului (fig. volantul servejte ji pentru transmiterea mijcarii de rotatie. dupa care se prelucreaza prin strunjire ji rectificare. prin forjare sau prin matritare. de a invinge inertia pistoanelor cand acestea se gasesc in punctele moarte ji de a asigura mijcarea lor in cursele consumatoare de energie (inmagazineaza energie in timpul motor ji o cedeaza in ceilalti timpi). de la arborele motor la diverse organe mobile ale transmisiei. Supapa ramane deschisa pana ce cama depajejte tachetul.Montarea bielelor la un motor in "V" In mijcarea sa de rotatie arborele se sprijina cu fusurile paliere pe lagare cu cuzineti. orificiile trebuie sa fie inchise sau deschise de catre supapele respective in anumite momente bine determinate in raport cu functionarea motorului. sau cate un volant pe fiecare capat. care transmite mijcarea catre supapa (3) prin intermediul unei tije 8 . prin turnare. din otel sau din fonta. Mecanismul de distributie cu comanda directa si asezare laterala fata de cilindr (fig. Arborele motor se confectioneaza din otel-carbon. La motoarele in 4 timpi. deschide supapa (3) comprimand arcul (4). ori din fonta nodulara. admisia ji evacuarea gazelor se fac prin orificii practicate in chiulasa sau bloc. Volantul se monteaza pe un capat al arborelui motor. fie roata dintata a distributiei. 12 . iar pe celalalt fie un al doilea volant. Pentru a fi posibila succesiunea fazelor ce formeaza ciclul motor ji repetarea acestui ciclu la intervale foarte scurte de timp.13 B) cuprinde arborele cu came (1). masiva. roata pentru antrenarea ventilatorului etc. la randul sau. ce actioneaza tachetul (2). In general numarul lagarelor paliere este i + 1 (i fiind numarul cilindrilor). sub actiunea arcului. care. ce constituie o masa mare de inertie. Volantul este o piesa cilindrica. Mecanismul de distributie (fig. in vederea pornirii motorului cu ajutorul unui demaror. 1.13) dupa asezarea supapelor poate fi: cu asezare laterala fata de cilindru sau cu asezare in capul cilindrului iar dupa modul de actionare: directa si indirecta.Fig. Pe un capat al arborelui se prinde volantul. cu scopul de a uniformiza cuplul motor sau viteza de rotatie a arborelui cotit. orificii prevazute cu supape. Totalitatea organelor care iau parte la comanda supapelor formeaza mecanismul de distributie.13 A) este format din arborele cu came (1). numite lagare paliere. ce actioneaza tachetul (2).3.

nichel. 4. cilindru are cel putin doua supape: una de admisie §i una de evacuare. 2-scaunul supapei. . S-tija impingatoare.a. ca §i in cazul precedent. Supapa se confectioneaza din otel aliat (cu crom. ciuperca).Schema mecanismului de distributie: A-cu comanda directa (laterala). La motoarele cu regim termic ridicat de functionare tija supapei prezinta in interior un canal.) pentru o mai buna racire.impingatoare (8) §i al unei parghii oscilante numita culbutor (9). in care scop acesta are marginile inclinate sub un unghi de 45° sau 30° §i din tija (coada). in care se introduce un corp bun conducator de caldura (sodiu metalic. sub actiunea arcului (4).14 . Supapa este mentinuta pe scaunul ei. s-jocul supapei. Revenirea supapei in pozitie de inchidere se face. 6-ghidul supapei. 7-talerul supapei.Supapa A-tipuri constructive. <5-§urub de reglaj.13 . sare de litiu §i potasiu etc. P-culbutorul. 2-tachetul. cu care se realizeaza obturarea orificiului respectiv.). B-cu comanda indirecta (in capul cilindrului). care prezinta aceea§i inclinatie ca talerul. 5-ghidul supapei. supapa se sprijina pe scaunul supapei. 5-supapa. isupapa. i-arborele cu came. Supapa (fig. 5-arcul.14) este alcatuita din taler (disc . palarie. Prin taler. in pozitie de inchidere a a) b) Fig. Supapele pot fi de admisie sau de evacuare. B-montarea supapei. La motoarele in patru timpi fiecare 7 ЛВ Fig. 4-arcul supapei.5 .discurile de sprijin ale arcului. siliciu §.

de catre unui sau mai multe arcuri elicoidale. C. In fig.corpul arborelui. Pentru ca aceasta pozitie de angrenare sa nu se schimbe cu ocazia diferitelor demontari. tratat prin cementare.orificiului.Transmiterea mi§carii de la arborele motor la arborele cu came: A. iar cu celalalt capat pe ghid. cu brate egale sau de lungimi diferite. este o parghie oscilanta. Arborele cu came este actionat de catre arborele motor (fig. A. Culbutorul. 3-ax intermediar. pe 3 . prevazut cu o buc§a de bronz sau de fonta. uzina constructoare stabileste pozitia de angrenare a rotilor care asigura avansul §i intarzierea la deschidere. tija supapei trece printr-un canal practicat in chiulasa. care prime§te mi§carea prin tija impingatoare §i о transmite supapei.16). Camele servesc la comanda deschiderii a supapelor. Tachetul este elementul prin care se transmite miscarea de la arborele cu came la supapa. care se sprijina cu un capat pe un disc fixat pe tija. 2-came. 15 . Pentru ghidare. C-prin lant (sau curea de transmisie ). La montaj. este montat in carterul motorului §i se sprijina. 5lagare de sprijin. serveste pentru reglarea jocului supapei. 2-arborele cu came.arborele cu came.15) are pe suprafata sa elemente profilate numite came. care se poate inlocui in caz de uzura. chiulasa sau bloc (fig. Valoarea acestui joc este de .14 B). numita ghidul supapei. asiguranduse un raport de transmisie de 2:1. Fig. in miscarea sa de rotatie.16 . 1.Arborele cu came A . al caror numar este egal cu cel al supapelor. Arborele cu came (fig. 17 sunt prezentate diferite variante constructive de tacheti. 3 2 1 A. intalnit la mecanismul de distributie cu a§ezarea superioara superioara a supapelor. B-prin roti dintate. 4-repere pentru montarea rotilor de distributie. respectiv inchidere a supapelor. care se prevede fie la tachet (la mecanismul de distributie cu comanda directa).6 lagare. B diferite profile de came. B. iarborele motor. pe rotile de transmisie ale distributiei sunt marcate repere pentru montarea acestora. Arborele cu came se confectioneaza din otel special. Fig. Surubul de reglaj. fie la culbutor (la mecanismul de distributie cu comanda superioara). B.

Fiecare supapa se prevede in mod obisnuit cu un arc. Ea se executa din otel. la fiecare cursa de admisie a pistonului se introduce in cilindru.Ghidul supapei . dar poate avea si doua arcuri concentrice. .5 mm si este necesar pentru a permite dilatarea elementelor componente.4 mm si se introduce presat in locasul sau din chiulasa sau din blocul cilindrilor.forme Tija impingatoare transmite miscarea de la impingator la culbutor.20 . Capatul dinspre tachet este sferic sau semisferic.2 . 1.20) are forma tubulara.19). in cantitati corespunzatoare incarcarii motorului. admisia si evacuarea gazelor sunt necorespunzatoare. Arcul supapei mentine si readuce supapa in pozitia de inchidere a orificiului respectiv. fie cu ajutorul unui stift. care se formeaza in carburator in proportii bine determinate. Periodic este necesar sa se verifice si sa se restabileasca acest joc la valorile indicate de uzina constructoare. Ghidul supapei (fig. cu pas constant sau variabil. avand spirele orientate in sens invers.4. iar motorul dezvolta o putere mai redusa decat cea normala.0. cu grosimea peretelui de 2 . alcatuiesc sistemul de alimentare. Cand aceste valori sunt mai mari sau mai mici. a)Sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin scanteie (cu carburator) In timpul functionarii motoarelor cu carburator. Fig. Valoarea minima se refera la supapa de admisie iar cea maxima la supapa de evacuare. prin aspiratie. un amestec de aer si combustibil. Fixarea arcului la capatul tijei supapei se face fie cu bacuri tronconice. care este supusa la temperaturi mai inalte in timpul functionarii motorului.19 -Tija impingatoare constructive Fig. Se folosesc arcuri elicoidale cilindrice sau conice.0.Sistemul de alimentare al motoarelor cu ardere interna Totalitatea organelor care iau parte la formarea amestecului carburant si introducerea acestuia in cilindru.1. iar cel dinspre culbutor are un loca§ semisferic (fig.

13 .

Cand membrana revine in pozitia initiala (sub actiunea arcurilor 6 si 10). pompa de alimentare. Fata de carburator. Fig. 5-arc. spn Гетегуо Fig. Pompa de alimentare asigura circulatia benzinei de la rezervor la carburator. 2-robinet. 5-filtru de carburant. 7-motor. se deschide ventilul de admisie (2) si benzina este aspirata in pompa. in forme §i dimensiuni ce depind de tipul §i destinatia motorului. filtrele pentru aer §i filtrele pentru combustibil. pleaca conducta ce asigura circuitul combustibilului catre celelalte organe ale sistemului de alimentare. Capacitatea sa trebuie sa corespunda consumului zilnic sau pe schimb al motorului respectiv. cu care ocazie se verifica asezarea ventilelor in locasurile lor si etanseitatea membranei. Ssupapa evacuare. iOparghie manuala. 8. ^carburator. Rezervorul pentru combustibil este executat din tabla de otel. regulatorul de turatie.Din acest sistem de alimentare fac parte: rezervorul. Daca membrana este rupta. rezervorul poate fi asezat in pozitie superioara sau inferioara (fig. Cea mai folosita este pompa aspiro-respingatoare (fig. situata la partea superioara a rezervorului.in sarcina. Carburatorul este organul principal al sistemului de alimentare si serveste pentru formarea amestecului carburant si dozarea cantitatii de amestec ce se . in camera pompei se creaza o suprapresiune. B .21A).Schema sistemului de alimentare cu carburator: A . aceasta se inlocuieste. rezervorul se numeste "sub presiune" §i alimentarea carburatorului cu combustibil se face cu ajutorul unei pompe (fig. 7-supapa de admisie.sub presiune. 21B). se deschide ventilul de evacuare (4) si benzina este refulata spre carburator. de la partea sa inferioara. 6 .filtru de aer. In cel de al doilea caz. 21 . 5-membrana. Pompa de alimentare se curata periodic de impuritatile ce eventual s-au sedimentat. Ґ-corpul pompei.Pompa de г alimentare cu membrana i-arbore cu came. 6-capacul pompei. In primul caz rezervorul se numeste "in sarcina". iar trecerea combustibilului catre carburator se face prin cadere (gravitational). este prevazuta cu capac de inchidere §i sita pentru retinerea impuritatilor.22). Din rezervor.regulator de turatie. carburatorul. in cazul sistemului de alimentare cu rezervor "sub presiune".pompa de alimentare. 5 . Prin deformarea membranei (3) sub actiunea arborelui cu came (7). in camera pompei se creaza depresiune. 22 . 9-arc. 2-parghie de actionare. irezervor. Gura de alimentare.

se creaza o depresiune. nivelul benzinei trebuie sa fie cu cca 2 mm sub nivelul capatului terminal al acestui canal.23). 16-cilindru. In interiorul ei se gaseste plutitorul (3). Fig. 14-supapa de admisie. In felul acesta alimentarea carburatorului se face cu o cantitate determinata de combustibil. Camera de amestec are forma cilindrica. plutitorul. prevazut cu un cui obturator (4). 2-camera de amestec. 6-canal de legatura. pentru a se obtine un amestec carburant omogen. prin conducta sau galeria de admisie. 4-cuiul obturator. iar celalalt cu cilindrul motorului. 10-clapeta de aer. clapeta de acceleratie permite trecerea unei cantitati mai mari sau mai mici de amestec carburant. sau de pedala de acceleratie la motoarele de pe autovehicule. Pe portiunea dintre jiclor si conducta sau galeria de admisie se gaseste obturatorul sau clapeta de acceleratie (11). cu rezervorul de combustibil. 9-galeria de admisie. in functie de incarcarea motorului. 13-difuzor.Schema carburatorului: 1-camera de nivel constant. pe conducta de admisie a motorului si in camera de amestec a carburatorului cu care aceasta este pusa in legatura. turbionandu-l in acelasj timp. inchide sau deschide orificiul de intrare a combustibilului. Aceasta este actionata de catre regulatorul de turatie la motoarele stabile. prin varful conic al cuiului obturator.introduce in motor. sau cu pompa de alimentare. 12-parghia regulatorului de turatie. in dreptul 14 . ce are rolul de a mari viteza de trecere a aerului prin dreptul jiclorului. 3-plutitorul. 15-chiulasa. La un carburator se disting doua parti principale: camera de nivel constant §i camera de amestec (fig. 5-admisia carburantului. Functionarea carburatorului: prin deplasarea pistonului in cursa de aspiratie si prin deschiderea supapei de admisie. prevazut cu un orificiu calibrat (7). numit adeseori §i pulverizator. printr-o conducta. Din camera de nivel constant (1) combustibilul trece in camera de amestec (2) printr-un canal. Cand motorul nu functioneaza. 11-clapeta de acceleratie.23 . Camera de amestec (2) prezinta o ingustare a sectiunii (de tip tub Venturi) numita difuzor (13). Un capat al ei este in legatura cu aerul atmosferic (prin intermediul filtrului de aer). Camera de nivel constant (1) este pusa in legatura. aerul atmosferic patrunde si trece cu viteza prin camera de amestec. 7jiclor. numit jiclor. Urmarind nivelul combustibilului. 8-admisia aerului. Benzina este aspirata prin jiclor. 17-piston. Drept urmare. Capatand diferite pozitii de asezare fata de sectiunea camerei de amestec.

in componenta caruia intra: rezervorul de combustibil.8-arcuri. prin injectie. Pompa de alimentare asigura circuitul motorinei de la rezervor spre pompa de injectie. opreste pistonul din cursa sa de aspiratie. injectie. 7. Pentru a se obtine un raport de amestec optim. Functionarea pompei de alimentare este astfel intrerupta pana la consumarea surplusului de motorina. dupa specificul lor de functionare. 2-cilindrul. Cursa de Fig. surplusul de motorina. continuandu-se si dupa declansarea arderii. adica in intervalul cand presiunea in cilindru tinde spre valorile maxime. invingand tensiunea arcurilor (acestea raman comprimate). trecand prin canalul de surplus (6) ajunge in spatiul de sub piston si. Rezervorul de combustibil este asemanator cu cel al MAS.difuzorului. 6canalul pentru surplusul de motorina. Aerul necesar arderii si combustibilul se introduc separat. motorina sub presiune. pompa de alimentare. prin deschiderea ventilului de admisie (4). care se vaporizeaza si se amesteca cu aerul. Organele prin care se realizeaza alimentarea motoarelor Diesel. capacitatea sa fiind aleasa in functie de consumul zilnic al motorului respectiv. in flux continuu si sub presiune (2 . —/ 15 .24) este o pompa aspiro-respingatoare. ~—3 Pompa de alimentare cu piston (fig. in orice regim de functionare a motorului. 24 -Pompa de alimentare refulare este imprimata de un arbore cu came (4). injectoarele. b) Sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin compresie (Diesel) La motoarele Diesel amestecul carburant se formeaza in interiorul cilindrului. La cursa de aspiratie pistonul (1) se deplaseaza sub actiunea arcului (8) si. aceasta este dispersata sub forma de picaturi fine. pistonului. 5-ventilul de evacuare. carburatoarele se prevad in mod obisnuit cu doua sau trei jicloare: jiclorul de mers in gol (de relanti). pentru a fi posibila trecerea ei prin filtrele de curatire. la un moment dat. alcatuiesc sistemul amintit. patrundzand apoi in cilindru. Din aceste motive motoarele Diesel necesita un sistem de alimentare cu combustibil sub presiune. prin cu piston 1-pistonul.22). Pompa cu membrana este asemanatoare 7 ' ce cea descrisa la alimentarea motoarelor cu carburator и (fig.4 daN/cm2). Introducerea combustibilului se face spre sfarsitul cursei de comprimare. 9-arbore cu came In cazul in care debitul pompei de alimentare este. jiclorul principal si jiclorul compensator . La motoarele cu aprindere prin comprimare (Diesel) se folosesc in acest scop pompe cu membrana si pompe cu piston. pompa de injectie. 3-tija deschiderea ventilului de evacuare (5). motorina patrunde in corpul pompei. 4-ventilul de este trimisa prin filtru. filtrele pentru aer si cele pentru combustibil. Carburatorul cu un jiclor nu satisface functionarea unui motor cu regim variabil de turatie si sarcina. catre pompa de admisie. mai mare decat consumul realizat de pompa de injectie. regulatorul de turatie.

3filtru de combustibil. reunite intr-un ansamblu comun. prin care se realizeaza aspiratia si refularea combustibilului. 6injectorul. in interiorul caruia un piston executa miscari linear-alternative. in functie de incarcarea motorului. sub actiunea arcului. La coborarea pistonului. Fiecare cilindru al motorului este alimentat.2-pompa de alimentare. Refularea se face pana cand degajarea elicoidala a pistonului se suprapune cu unul din orificiile 16 . este format dintr-un cilindru (prevazut cu orificii sau ventile de admisie si evacuare). Ea are rolul de a ridica presiunea combustibilului la valoarea presiunii de injectie si de a doza precis cantitatea trimisa. cursa determinata de arborele cu came. pentru ca toti cilindrii motorului sa functioneze in conditii similare de alimentare cu combustibil. Elementele aceleasi pompe de injectie trebuie sa asigure uniformitatea debitului. motorina este refulata catre injector. a presiunii si a avansului la injectie. de un asemenea element de pompa. 25 . 4-pompa de injectie. Cilindrul pompei are doua orificii diametral opuse prin care se fac admisia si scaparea combustibilului. Pompa de injectie cu piston (numita si pompa cu elemente) este alcatuita din unul sau mai multe elemente de pompare. din momentul in care sunt acoperite orificiile prin care s-a facut admisia.Schema sistemului de alimentare cu pompa de injectie cu elemente de pompa cu piston: i-rezervorul de combustibil. prin injectorul sau. Pompa de injectie cu elemente se caracterizeaza prin aceea ca pistonul este prevazut cu un canal axial (sau lateral) care comunica cu o degajare elicoidala practicata pe suprafata pistonului. se deschid cele doua orificii si cilindrul se umple cu combustibil. S-conducta pentru surplusul de combustibil Principiul care sta la baza functionarii unei pompe de injectie cu elemente in linie este prezentat iin figura 26 . 5-conducta de inalta presiune. Un element de pompare. In fig.Pompa de injectie primeste motorina trimisa de catre pompa de alimentare si o trimite catre injector. in forma sa cea mai simpla.25 este prezentata schema sistemului de alimentare la un motor prevazut cu pompa de injectie cu elemente de pompa. Fig. La cursa pistonului in sens invers. In constructia motoarelor Diesel se folosesc diferite tipuri de pompe de injectie. dintre care cele mai utilizate sunt: pompa de injectie cu piston si pompa de injectie cu distribuitor rotativ. 7-regulatorul de turatie.

27). 27 . sau pedala de acceleratie. in interiorul careia se gaseste distribuitorul rotativ. Distribuitorul este antrenat in miscare de rotatie continua. prin intermediul careia se transmite miscarea de la regulatorul de turatie. Combustibilul. Distribuitorul rotativ are unul sau mai multe canale radiale de admisie.5 daN/cm2. In acest fel. trece prin canalul axial al distribuitorului rotativ. Numarul canalelor de evacuare este egal cu numarul cilindrilor motorului. Cantitatea de motorina trimisa catre injector va fi cu atat mai mare cu cat suprapunerea aratata se face mai tarziu §i invers (fig.de admisie. se intrerupe legatura cu canalul de admisie a combustibilului in pompa. 17 . In cazul pompelor cu mai multe elemente de pompare. ce se termina la partea inferioara cu un spatiu cilindric. toate pistoanele se rotesc cu acela§i unghi §i deci i§i modifica debitul in aceeasj masura Pompa de injectie cu distribuitor rotativ (fig. In corpul pompei sunt practicate: un canal de admisie si unul sau mai multe canale de evacuare. numarul acestora fiind egal cu numarul cilindrilor. Prin rotirea in continuare a distribuitorului. toate pistoanele sunt prinse la o bara comuna. si un canal radial de evacuare . rotire data de pedala de acceleratie.28) este alcatuita din corpul pompei . tip cremaliera. Admisia combustibilului in pompa are loc cand unul din canalele de admisie ale distribuitorului comunica cu canalul de admisie din corpul pompei. venind cu o presiune de 4 . de forma cilindrica. Acest distribuitor este prevazut cu un canal axial. ajunge in camera cilindrica si deplaseaza pistonasele spre exterior. sau de catre regulatorul de turatie.Functionarea unui element de pompare al unei pompe de injectie cu elementi in linie Aceasta intarziere se obtine prin rotirea pistonului in cilindrul sau.itul refularii Fig. admisie refulare sfars. in care se gasesc doua pistoane .

se deplaseaza unul catre celalalt 18 18 .Refularea are loc atunci cand canalul de evacuare al distribuitorului rotativ comunica cu unul din canalele de evacuare din corpul pompei . In aceasta situatie pistonasele sunt actionate de catre inelul cu came.

5-filtru de combustibil. pus in legatura cu pompa de injectie printr-o conducta de otel rezistenta la presiuni ridicate. Fig. 8-regulator de avans. in camera de ardere a motorului . 3-rezervor de combustibil. 7-rotor. 19 .§i obliga motorina sa treaca spre injector. Pentru fiecare cilindru se prevede cate un injector. 9-inel cu came interioare. Pe acest circuit presiunea de trecere a motorinei este data de pompa de alimentare §i are valoarea < 3 daN/cm2.29 . 6-pompa de transfer. 4-corpul pompei. Injectorul introduce motorina sub presiune. 4-pompa de alimentare. trece prin cartu§ul de filtrare §i de aici la pompa de injectie. 3-supapa de dozare. 6-conducta de inalta presiune. Functionarea sa decurge astfel: combustibilul. Pompa de injectie cu distribuitor rotativ prezinta avantajul unei constructii relativ simple. prin actiunea pompei de alimentare.29. pulverizata in picaturi mici.Schema pompei cu pistoane §i distribuitor rotativ 1-tacheti. cu durata mare de exploatare.Schema sistemului de alimentare cu pompa de injectie cu distribuitor rotativ 1-injector. este aspirat din rezervorul . Schema sistemului de alimentare cu pompa de injectie cu distribuitor rotativ este prezentatain fig.28 . 7-pompa de injectie. 5-supapa de amorsare si reglare a presiunii de transfer. Fig. 2pistonase. cu un grad ridicat de uniformitate a debitului pentru o turatie data a motorului. 2-conducta de retur.

de catre pompa. Arcul injectorului poate fi tensionat astfel incat. acul este ridicat de pe orificiul de pulverizare §i astfel motorina este introdusa in cuiului se face numai in cazul in care. dupa constructia lor pot fi: simple si combinate. indiferent de calitatea uleiului folosit. Filtrele pentru aer. mai mare decat a aerului. centrifugal. Impuritatile din aer provoaca si defectiuni ale sistemului de alimentare.Fig. 4-arc. Cu cat arcul va fi mai comprimat. in camp aerul contine aprox. Praful. 20 . Filtrele simple realizeaza curatirea aerului prin inertie. 31. acestea absorb aprox. cu atat presiunea de injectie va fi mai mare §i invers. 6duza de pulverizare. Schema unui injector este prezentata in fig. 500 metri cubi de aer pe ora. Filtrele de aer servesc pentru retinerea acestor impuritati continute de aer si in special a prafului. care se demonteaza periodic pentru curatire. respectiv o energie cinetica. Datorita presiunii motorinei §i suprafetei conice. 8racord de retur.praf. Constructiv toate prezinta aceleasj parti componente insa. inainte ca acesta sa fie introdus in motor. formeaza o pasta abraziva care grabeste uzura motorului si a carei actiune distructiva nu se poate impiedica. care sa asigure purificarea aerului si respectiv a combustibilului. In conditiile grele la care sunt supuse motoarele de tractoare. prin schimbarea directiei de deplasare a amestecului aer . 31-Injectorul 1racord de inalta presiune. In scopul obtinerii unor picaturi foarte fine §i a unui amestec omogen. Fig. capata o traiectorie diferita de a acestuia si sunt captate in partea inferioara a filtrului. 2-filtru metalic. 7acul injectorului. 3-§aibe pentru reglarea presiunii de deschidere. 30 -Principiul de functionare al injectoralui *1 Principiul de functionare al injectorului este prezentat in fig. impreuna cu uleiul de ungere. acestea pot diferi ca forma in functie de tipul motorului si firma producatoare c) Filtrele sistemului de alimentare Atat sistemul de alimentare al MAS. particulele de praf avand o greutate proprie. 32). 30. injectoarele pot avea mai multe orificii de pulverizare de diametru foarte mic. Motorina trimisa cu presiune de catre pompa de injectie patrunde in corpul injectorului. sau prin trecerea sa printr-un element filtrant (fig.32a). acesta sa se deschida la o anumita valoare a presiunii de refulare a motorinei. La curatirea prin inertie (fig. 5corpul injectorului. cat si cel al MAC sunt prevazute cu filtre pentru aer si pentru combustibil. Diametrul mediu al picaturilor scade prin cresterea presiunii §i prin micsorarea orificiului de pulverizare. §i ajunge in zona in care acul are suprafata conica. 500 miligrame de impuritati pe metru cub. presiunea motorinei este suficient de mare pentru a comprima arcul injectorului.

Filtrul centrifugal (fig. imprima amestecului aer -praf o miscare turbionara. prin forma sa. 32 b). Purificarea aerului se realizeaza prin efectul fortei 21 .

cu element filtrant. spatii de trecere sau orificii foarte mici. Filtrul cu element filtrant (fig. c. care lucreaza in conditii grele. 32 .34) intrunesc in constructia lor doua sau chiar trei filtre simple astfel incat aerul este supus unui proces dublu sau triplu de curatire. Ca elemente filtrante se folosesc cartuse de hartie poroasa. Filtrarea combustibilului este o masura de prima necesitate in cadrul masurilor ce se iau pentru evitarea defectiunilor si prelungirea duratei de folosire a unui motor. 4-filtru umed inertial. Combustibilul contine foarte multe impuritati (3 . 3-filtru din hartie. 5-garnituri. sau parvenite chiar in momentul alimentarii motorului. mansoane din tesatura textila. Filtrele combinate (fig. ca si in cazul precedent. Fig. rezultand in final micsorarea sigurantei in exploatare a motorului si reducerea duratei de serviciu a acestuia. infundarea orificiilor calibrate. Prezenta acestor impuritati atrage uzura unor organe de precizie ale sistemului de alimentare. provenite din timpul transportului si depozitarii sale. . 3-filtru din Fig.400 mg/kg).Tipuri de filtre simple pentru aer: a prin inertie. 32c) retine impuritatile prin trecerea aerului printr-un material care are pori. ill a. 5-bazin cu ulei 1. asezate in mai multe straturi (fig. 2capac. site din tabla perforata sau tesatura metalica.centrifugal.33) etc. Eficacitateaacestor filtre creste prin impregnarea elementului filtrant cu 1-filtru centrifugal. se demonteaza §i se curata periodic. b . ce determina proiectarea impuritatilor in paharul de captare care. 4-carcasa ulei.centrifuge. ceea ce impune curatirea sau chiar schimbarea lor periodica. defectarea ventilelor etc. burete din aschii de metal. Capacitatea de filtrare a acestora scade pe masura impregnarii lor cu impuritati.33 Element filtrant sitre metalice. b. c . Acest tip de filtru se intalneste indeosebi la tractoare. 2-filtru din hartie.

pentru a preveni defectiunile. in special cele .Filtrele pentru benzina impiedica antrenarea impuritatilor pe circuitul sistemului de alimentare.

in cursa de admisie. sau in carburator. in componenta sistemului de alimentare se gasec unul sau mai multe filtre. Din motivele aratate s-a pus problema introducerii sub presiune. actionat de catre gazele arse. Se folosesc pentru aceasta. site de retinere a impuritatilor. Pentru a fi asigurata trecerea benzinei prin filtru. numai aproximativ 85 . la iesirea din rezervor. pentru o curatire mai eficienta a combustibilului. acesta se aseaza dupa pompa de alimentare. datorita rezistentei gazodinamice. umplerea cilindrilor se inrautateste. in timpul functionarii lor. Pe masura ce turatia motorului creste. Supraalimentarea consta in comprimarea amestecului carburant sau a aerului. sunt montate pe acelasi ax si . Cele doua elelemnte ale turbocompresorului. cat si prin trecerea sa prin elementul filtrant. un compresor cu turbina. ceea ce permite decantarea impuritatilor. c. umplerea incompleta este favorizata de depresiunea relativ redusa sub care are loc deplasarea gazelor proaspete. b. Cele mai uzuale sunt: filtrul decantor si filtrul mixt. in primul rand. Cauzele acestei comportari a motoarelor cu ardere interna sunt multiple: la cursa de evacuare cilindrul nu poate fi curatat complet de gazele de ardere. 90 % din volumul cilindrilor se umple cu amestec carburant sau aer..legate de infundarea jicloarelor. In afara de aceasta. in cilindri. influentand negativ puterea si economicitatea acestuia. sau la intrarea in pompa de benzina. ceea ce face ca volumul disponibil pentru amestecul carburant sau aer sa fie mai mic. la intrarea in pompa de benzina.cu sita. 35 . care poate fi o sita cu ochiuri foarte mici. in cilindrii. Turbocompresorul este. incat purificarea combustibilului se face atat prin decantare. Filtrele pentru motorina (fig.cu element filtrant de hartie poroasa c) Supraalimentarea motoarelor cu ardere interna La motoarele cu ardere interna. avand in vedere caracteristicile constructive si functionale ale sistemului de alimentare al motoarelor cu aprindere prin comprimare. sunt provocate de cele mai multe ori de о filtrare necores-punzatoare a motorinei. a amestecului carburant sau a aerului. dispuse la gura de alimentare a rezervorului. un manson din pasla sau de hartie poroasa pliata convenabil etc. 35) trebuie sa realizeze o purificare riguroasa a acesteia.. 0 7 \ b a) b) c) Fig.Filtre pentru motorina a -cu inele metalice. Filtrul mixt este prevazut in interiorul paharului sau carcasei de decantare cu un element filtrant. a§a cum si denumirea indica. Filtrul decantor realizeaza curatirea prin micsorarea brusca a vitezei de curgere a combustibilului. Filtrul decantor este plasat pe conducta de alimentare. Uzura anormala a pompelor de injectie. defectarea injectoarelor etc. curgerea gazelor proaspete pe traseul de admisie. cu ajutorul unui turbocompresor. este oarecum impiedicata.

1. este . 1\ 2 Fig. In unele cazuri aceste turbine sunt realizare din material ceramic. se face cu ajutorul scanteii electrice produsa la nivelul bujiei cand este alimentata cu un curent electric de inalta tensiune. aerul aspirat de catre turbina de admisie are o temperatura de 1000 .5. sub forma de radiator. fiind format din: magnetou. la motoarele cu aprindere prin scanteie. pe galeria de admisie au fost introduse racitoare. Turbina de evacuare este cuplata direct la galeria de evacuare. in unele cazuri ajungand la valoarea de 120 000 rot/min. 36 . furnizat de catre bateria de acumulatoare. Sistemul de aprindere Aprinderea amestecului comprimat din cilindru. in care racirea aerului se face fie cu aer fie cu lichid de racire . este antrenata de gazele arse. 36). §i este elementul motor. Compresorul este antrenat de catre turbina de evacoare datorita faptului ca sunt montate pe acelasj ax. Pentru a inlatura acest inconvenient. 4conducta de refulare. Este realizat dintr-un aliaj u§or §i are rolul de a aspira aerul axial si de a-l refula tangential in galeria de admisie. Compresorul este antrenat in miscare de rotatie de catre turbina de evacuare §i asigura comprimarea aerului proaspat in cilindrii motorului. 3conducta de aspirate. pentru a rezista la temperaturi foarte ridicate (7000 -95 00 C). Datorita temperaturilor ridicate la care ajunge turbina de evacuare in timpul functionarii. Prin corpul turbinei circula ulei sub presiune asigurand atat lubrifierea lagarelor cat si racirea acestuia. Dupa actionarea turbinei gazele sunt dirijate axial spre conducta de evacuare (fig.intr-o carcasa comuna. Sistemul de aprindere cu magnetou este in prezent utilizat mai ales pe motoarele termice de putere foarte mica. fise si bujii. Gazele arse imprima turbinei o viteza de rotatie foarte mare. patrunderea gazelor in interiorul acesteia facanduse tangential. 2turbina. cu proprietati refractare. La sistemul de aprindere de la baterie de acumulatoare curentul de joasa tensiune (6. aceasta este izolata printr-un ectan termic confectionat din otel inoxidabil. ceea ce face ca aerul sa aiba o densitate redusa si in consecinta masa cantitatii de aer introdusa in cilindru este diminuata.1500 C . Turbina de evacuare.Supraalimentarea cu turbocompresor 1compresor. Intr-un turbocompresor obisnuit. Turbina de evacuare este realizata dintr-un otel special. in 4 sau 2 timpi. • sistemul de aprindere de la baterie de acumulatoare si bobina de transformare. 12 sau 24 V). numite "inter cooling". 1. Se folosesc in acest scop doua sisteme: • sistemul de aprindere cu magnetou.

la bujii.38 . Kintrerupator. prin fise.37): • circuitul de joasa tensiune al bateriei de acumulatoare. Ipinffi§urarea primara a bobinei. pe care se gasesc: ampermetrul (A). intrerupatorul (2).38) este formata dintr-un miez de fier moale. ^4ampermetru. Isinffi§urarea secundara a bobinei.Ccondensator. Ј>/-distribuitor. 2rezistenta electrica. in curent de inalta tensiune.infasurare primara. La motoarele cu ardere interna se folosesc acumulatoare cu placi de plumb si acumulatoare fiero-nichel. ruptorul (Rp) si condensatorul (3) montat in derivatie.25000 V) de catre o bobina de transformare (bobina de inductie) si repartizat cu ajutorul distribuitorului. fisele (f). ffi §a. Bobina de transformare (fig. necesar formarii scanteii electrice la bujii. Pparatrasnet. distribuitorul (Dt). poate fi montata o rezistenta. Curentul de inalta tensiune se formeaza prin inductie in momentul in care curentul de joasa tensiune este intrerupt de catre Fig. Ip . generat de bateria de acumulatoare.transformat in curent de inalta tensiune (10000 .Schema acumulatoare aprindere sistemului de si bobina de transformare: cu baterie de B-bateria de acumulatoare.Bobina de transformare: 1 . Pe infasurarea primara. й-bujie. Bobina de transformare (de inductie) serveste la transformarea curentului de joasa tensiune. Is infasurare secundara. Instalatia de aprindere cuprinde doua circuite (fig.miez. bujiile (b) Bateria de acumulatoare este formata din mai multe elemente legate in serie. in serie. R-releu ruptor. in functie de ordinea de aprindere. . infa§urarea primara (Ip) a bobinei de transformare. pentru protectia circuitului. • circuitul de inalta tensiune care cuprinde: infasurarea secundara (Is) a bobinei de transformare. Rp-ruptor. 37 . G-generator de curent. pe care se gasesc doua infasurari din fir de cupru izolat: infasurarea primara si infasurarea secundara. Fig.

Cand circuitul primar se intrerupe (contactele platinate se deschid) campul magnetic dispare. curentul de joasa tensiune de la baterie strabate infasurarea primara a bobinei producand in jurul acesteia un camp magnetic. 1. ~n aceasta situatie.1.Functionarea sistemului de aprindere de la baterie de acumulatoare: circuitul primar este inchis cand contactele ruptorului sunt in contact. randamentul maxim al unui motor . Sistemul de racire Arderea amestecului carburant in interiorul cilindrilor duce la degajarea unei mari cantitati de caldura. Studiile au aratat ca. Aceasta variatie de camp induce in infasurarea secundara un curent de inalta tensiune.6.

termostatul este inchis si apa nu circula prin radiator. scaderea rezistentei mecanice a materialelor etc. ce se deplaseaza. acestea fiind racordare la un radiator exterior. Atunci cand temperatura lichidului de racire este sub aceasta valoare. trece in chiulasa si de aici din nou in radiator. ceea ce inseamna ca 60% din energia dezvoltata prin arderea combustibilului. direct sau indirect. cu gazele fierbinti. Sistemul de racire trebuie sa asigure evacuarea rapida a caldurii acumulate de aceste organe. Astfel. termostatul se deschide si apa trece prin radiator.care permite 28 . aparitia fenomenului de autoaprindere a combustibilului. Eficienta racirii depinde de marimea suprafetei de contact a acestor piese cu aerul. O racire corespunzatoare previne dilatarile excesive si deformarea pieselor. de capacitatea de radiatie a materialului din care acestea sunt realizate. Radiatorul prezinta o retea de canale foarte subtiri printre care circula cu viteza aerul aspirat de catre un ventilator. blocul motor si chiulasa prezinta canale prin care circula lichidul de racire. acestea se prevad la exterior cu aripioare de racire. racirea cu lichid (apa sau antigel) si racirea cu ulei. printr-o curea. b) Racirea cu lichid La racirea cu lichid (apa sau antigel). lichidul. se deschide atunci cand temperatura lichidului ajunge la valoarea de 850 C. Cand se atinge temperatura normala de functionare a motorului (850 C).pompa de apa . Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unui vas de expansiune. se iau o serie de masuri ce pornesc chiar de la constructia motorului.chiulasa. de temperatura aerului inconjurator.chiulasa.30 % este preluata de piesele motorului ce vin in contact. Din caldura rezultata prin arderea combustibilului. Circulatia apei prin circuitul de racire este asigurata de catre o pompa care absoarbe lichidul racit in radiator si-l introduce in blocul motor.blocul motor . sistemele de racire cu lichid. a) Racirea cu aer Racirea cu aer se realizeaza prin contactul direct dintre piesele incalzite ale motorului si aerul inconjurator. de la arborele cotit. Pompa este antrenata in miscare de rotatie. pe chiulasa si la partea superioara a cilindrului aripioarele fiind mai mari. prezenta unei turbine sau a unui ventilator mareste cantitatea si viteza aerului dirijat asupra motorului. pentru a se mari suprafata de contact a cilindrului si chiulasei cu aerul. In scopul imbunatatirii factorilor amintiti.blocul motor . arderea electrozilor bujiilor. odata cu evacuarea gazelor arse si datorita sistemului de racire. Circuitul de racire cu lichid al motorului necesita prezenta unui termostat (fig. Pe de alta parte. Exista trei metode de racire a unui motor: racirea cu aer.39). Pentru a permite cresterea temperaturii corespunzator unui regim termic mai ridicat. sunt usor presurizate. Marimea acestor aripioare este corelata cu intensitatea de incalzire a zonei respective. ~n acest caz circuitul este: chiulasa . aproximativ 20 .radiator pompa de apa . ~n acest caz circuitul este: chiulasa . este pierduta sub forma de caldura. mentinandu-le la o temperatura care sa faca posibila functionarea normala a motorului. Racirea cu aer se foloseste in special la motoarele cu carburator in 2 timpi sau la motoarele autovehiculelor de litraj mic. Termostatul este o supapa automata care. de viteza cu care aerul trece peste suprafetele incalzite etc. carburatia defectuoasa. Din blocul motor. inrautatirea proprietatilor de ungere ale uleiului. racordat la radiator. asigurandu-se astfel o racire mai buna a acestuia.cu este de 40%.

40 . biele Fig. Ungerea mixta este folosita in prezent la majoritatea motoarelor si realizeaza ungerea lagarelor paliere. cat si printr-un radiator pentru racire.7. se ung prin stropire de catre uleiul scapat de la lagarele manetoane. paliere si arborele cu came. se realizeaza racirea pieselor cu care acesta vine in contact.41 este prezentata schema de principiu a sistemului de ungere prin presiune la un motor cu ardere interna. Totodata. protectia pieselor impotriva coroziunii. In plus. uleiul ajunge intr-o rampa principala de ungere.a. evacuarea diferitelor impuritati ajunse intre suprafetele in frecare.1. daca este cazul. etansarea pistonului in cilindru. 39 . 1 Ungerea prin presiune asigura circulatia uleiului cu ajutorul unei pompe. la motoare se intalnesc diferite particularizari (lipsa filtrului de curatire grosiera. atat in ceea ce priveste presiunea uleiului cat si temperatura sa. cu scopul de a micsora frecarea si uzura lor. cilindrii. de unde trece apoi la locurile de ungere prin conducte. in interiorul blocului sunt montate injectoare de ulei pentru a asigura o ungere mai buna in locurile unde se realizeaza ungerea prin stropire 26 29 . ungere Sistemul de Prin ungere se urmareste introducerea si mentinerea unui strat de ulei intre suprafetele pieselor ce sunt in miscare relativa unele fata de altele (fig. cresterea sigurantei in exploatare s. Desigur. cu ulei sub presiune trimis de catre pompa. tachetii etc. Capacul vasului este prevazut cu o supapa cu dublu rol: supapa de evacuare in cazul suprapresiunii si supapa de admisie a aerului pentru a compensa scaderea nivelului de lichid. Fig. simplificarea instalatiei.). a radiatorului sau a rampei principale de ungere. prezenta a doua sau chiar trei supape de siguranta etc. prevazute in corpul organelor respective (arbore cotit. Din conducta de refulare a pompei.Principiul de lubrifiere etc.Sistemul de racire cu lichid 1radiator 2ventilator 3pompa de lichid 4vas de expansiune 5. a lagarelor de biela si ale arborelui cu came.ridicarea temperaturii de fierbere peste 1000C cat si dilatarea acestuia la temperaturi ridicate.40). in timp ce pistoanele. canale sau orificii. Circulatia sub presiune da posibilitatea trecerii uleiului prin filtre de curatire. 1. fata de aceasta schema. 7-supape 6-buson 8termostat 9camasa de racire. care au drept scop ungerea motorului in conditii cat mai bune. cu ajutorul unei aparaturi adecvate. prin uleiul de ungere. In unele cazuri. In fig.). functionarea sistemului de ungere poate fi controlata.

2. Pentru functionarea motorului intr-un regim termic normal. are fiabilitate ridicata. roata de curea. 1.). 10-arbore cotit. uleiul este racit fie cu radiatoare de ulei fie cu schimbatoare de caldura. 4-filtru de ulei. 8-baie de ulei.950 C. 3injector de ulei. 7-supapa de limitare a presiunii. . se intretine §i repara u§or. 2piston. indiferent de sarcina sau turatia motorului. precum §i din cele cu care se face actionarea diferitelor echipamente de lucru (priza de putere. Unele motoare sunt echipate cu schimbator de caldura la care racirea uleiului se face cu ajutorul apei din sistemul de racire. Radiatorul pentru ulei mentine temperatura uleiului de ungere la valori de 850 . 2-rampa culbutorilor. 3-turbosuflanta. instalatia hidraulica §.a. ori de temperatura mediului exterior.41 .Circuitul de ungere al unui motor supraalimentat.(fig. Schimbatorul de caldura mentine temperatura uleiului la o valoare aproximativ constanta. §i are rolul de a asigura legatura cinematica dintre arborele motor §i rotile motrice ale tractorului. 4canal pentru ungere. Fig. Cea mai raspandita transmisie este cea mecanica pentru ca este simpla constructiv. 11-mecanism de distributie Fig.injector bloc cu motor. 5traductor de presiune. 1-arbore cu came. 9-pompa de ulei. Transmisia tractorului Transmisia tractorului este formata din totalitatea elementelor prin care se realizeaza conducerea mi§carii de la arborele motor la rotile motrice. 42 -Ungere prin stropire 1. 6-radiator de ulei. 42). acesta fiind racit cu aer.

sau echipamentul pe care il actioneaza. arborilor etc. printr-o serie de elemente de tipul cuplajelor. rotilor dintate. .

Conditiile care se pun ambreiajului sunt: sa transmita miscarea in totalitate. 7-ambreiaj. cu simpla actiune dubla intre partea conducatoare §i cea condusa. 43.1. carcasa acestuia si discul de presiune. 8-cuplaj elastic. partea condusa care este antrenata in miscare de rotatie de catre partea conducatoare §i mecanismul de comanda. b) la un tractor cu doua roti motoare. carii fara §ocuri. 13-diferential. Ambreiajele mecanice cu frictiune sunt cele mai folosite in constructia tractoarelor agricole si realizeaza transmiterea miscarii prin frecarea ce ia nastere Fig.2. 1.roti de directie. 1. solidarizate cu arborele 32 . 2. 4-arbore cardanic. 5. Fig.roata motoare spate.44) este foarte raspandit la autoturisme. lent. 12. carea §i sa restabileasca transmiterea mis. Fig. 3.differential fata. Ambreiajul Ambreiajul are rolul de a transmite sau de a intrerupe transmisia mi§carii de la arborele motor la curia de viteze.Schemele constructive a transmisiei mecanice la un tractor cu doua roti motrice (cele posterioare) sj cu patru roti motoare inegale sunt prezentate in fig.transmisia finala fata.45 Ambreiaj mecanic discuri si actiune Ambreiajul mecanic cu frictiune monodisc (fig. fara patinare. autocamioane si tractoare. 11-transmisia centrala. Partea conducatoare a acestui ambreiaj este formata din volant. 44 Ambreiaj mecanic cu frictiune. Ambreiajul este numit uneori §i ambreiaj principal §i este format din trei parti principale: partea conducatoare care preia miscarea de la arborele motor. 14-transmisie finala spate. 43. 10-reductorul de viteza(amplificatorul de cuplu). sa intrerupa instantaneu mis. 6-motor.Schema constructiva a unei transmisii mecanice a) la un tractor cu patru roti motoare. cu frictiune cu doua monodisc. 9-cutie de viteze.reductor.

Partea antrenata o formeaza discul de frictiune si arborele ambreiajului.motor de la care primeste miscarea. Mecanismul de comanda format 33 . solidarizate prin caneluri.

2. prin intermediul unor lagare. cutia de viteze este prevazuta cu un mecanism de actionare prevazut cu un dispozitiv de blocare intr-o anumita pozitie de cuplare a rotilor. sau cu comanda in paralel (independenta) a celor doua ambreiaje simple (cu doua pedale de actionare). respectiv pentru o anumita viteza (fig.. rulment de presiune. ne mai fiind strans intre cele doua suprafete conducatoare. 4 trepte pentru mersul inapoi. miscarea se intrerupe obtinandu-se astfel decuplarea ambreiajului.. Pentru cuplarea sau decuplarea rotilor dintate. Cuplajul elastic Cuplajul elastic este ansamblul de legatura dintre ambreiaj si cutia de viteze si are rolul de a prelua eventualele dezaxari dintre arborele condus al ambreiajului si arborele cutiei de viteze. Cutia de viteze Cutia de viteze este un ansamblu de arbori si roti dintate care modifica raportul de transmitere a miscarii. Ea permite variatia vitezei de deplasare a tractorului. sa aiba o functionare lipsita de zgomot sau socuri. Ambreiajul dublu poate fi prevazut cu comanda in serie (semiindependenta) a celor doua ambreiaje simple (o singura pedala cu doua trepte de decuplare). de la motor la cutia de viteze si motor la priza de putere (fig. Pe acesti arbori sunt montate roti dintate de diferite diametre si cu numar diferit de dinti. parghii. 1. > Ambreiaje mecanice cu frictiune duble. intr-un ansamblu unitar. in prezent. sa poata fi intretinute usor.din pedala(maneta). Ele sunt alcatuite dintr-o carcasa metalica in interiorul careia se gasesc doi..46). discul conducator este retras comprimand arcurile. 34 . La tractoarele agricole cele mai folosite sunt cutiile de viteze cu doi sau trei arbori longitudinali. La actionarea pedalei de ambreiaj . ambreiajele mecanice cu frictiune pot fi: > Ambreiaje mecanice cu frictiune simple. sa necesite pentru schimbarea treptelor un efort redus. 45). sunt cele mai folosite in constructia tractoarelor agricole. Numarul treptelor de deplasare este dat de numarul rapoartelor de transmisie. prin intermediul rulmentului si a parghiilor. 1. Unghiurile maxime pe care le poate compensa sunt de 3 . Arborii se sprijina. Cutiile de viteze in trepte. trei sau mai multi arbori cu dispunere longitudinala sau transversala fata de axa longitudinala a tractorului (fig. pe peretii carcasei. de la motor la cutia de viteze. Dupa posibilitatile de utilizare. sa prezinte siguranta mare in exploatare. sa aiba o gama larga de rapoarte de transmitere..2. Ambreiajele duble. Cu acest tip de cutie de viteze se pot obtine 3 . rezulta dintr-o reunire. ~n acela§i timp. prin cutia de viteze se obtine deplasarea tractorului spre inapoi precum si oprirea acestuia cu motorul in stare de functionare..2.3. parghie de debreiere.. Miscarea se transmite de la partea conducatoare la partea condusa prin frecare. 6 trepte de deplasare inainte si 1 . cu ferodou. a doua ambreiaje simple permanent cuplate. Cutiile de viteze trebuie sa fie simple. sub aspect constructiv.47). realizandu-se prin aceasta valori diferite ale fortei disponibile de tractiune la carlig. 7 grade. permit transmiterea concomitenta a miscarii pe doua circuite. Discul condus. asigura un singur circuit de miscare.

cu axe mobile Una din cerintele impuse tractoarelor moderne este §i aceea de a dispune de o scara larga de viteze de deplasare. Actionarea reductorului pentru obtinerea vitezei "inceata" sau "rapida" se face cu ambreiajul decuplat. Reductorul cu roti dintate (fig. Reductorul de viteza Fig. viteza rapida).Cutie de viteze in trepte.47 . 48 . 2articulatie sferica. Fig. 5-furci pentru actionarea rotilor dintate.48) realizeaza modificarea turatiei arborelui intermediar. 46 . prin posibilitatea ce o ofera ca arborele intermediar sa capete doua turatii. 3-elemente de blocare.4. a. Reductorul cutiei de viteze sau amplificatorul de cuplu realizeaza dublarea numarului treptelor de viteza. este folosirea a§a-numitelor reductoare de viteza sau amplificatoare de cuplu. 1. pentru efectuarea lucrarilor la viteze optime §i folosirea rationala a fortei de tractiune. dau raporturi diferite de transmisie. 4-mecanism de protectie. 35 . Astfel. 2. inclusiv a tractoarelor de constructie romaneasca.Mecanismul de actionare a cutiei de viteze 1-maneta de comanda. Pj * Tt» -rpI * b . 6-§tift de actionare.Reductor cu roti intermediar va fi mai mare decat in cazul cuplarii dintate celei de a doua perechi de roti (5 cu 7). in scopul maririi capacitati mari de lucru. adoptata in constructia multor tractoare. turatia arborelui Fig. Deplasarea rotilor (4 §i 5) pentru a le aduce in una din cele doua pozitii de cuplare se face cu ajutorul manetei reductorului (M). O solutie constructiva pentru marirea numarului treptelor de viteza. folosind pentru aceasta rotile dintate (4 §i 5) care prin cuplare cu rotile dintate (6 §i 7). Reductoarele de viteze sau amplificatoarele de cuplu pot fi cu roti dintate cu axe fixe sau cu roti dintate (planetare). Cupland prima pereche de roti (4 cu 6). fie-care treapta de deplasare se dubleaza (viteza redusa. ceea ce constituie un dezavantaj.п rf1 Г" ~ -L 1 gЈ t ■ »C > т Г T« т r "П 53 4 "L 1 _JJ 1_ J J. la o cutie in trepte cu trei arbori longitudinali. a) cu doi arbori.Г Al | LLJ . b) cu trei arbori.

50a) este alcatuita dintr-o pereche de roti dintate de forma tronconica permanent cuplate. 1. 50 . solidarizat cu arborele conducator . inclinati sau curbi. iar cea de a doua. Aceste axe sunt fixate pe un platou (3). Acest fapt atrage marirea coeficientului de folosire a timpului si a capacitatii de lucru a agregatului.2. respectiv a arborelui condus si se obtine treapta inceata de viteze .49) este intalnit la tractoarele moderne. numita pinion de atac (1). prin pinionul de atac (1) si coroana . Transmisia centrala dubla (fig.Reductor planetar Aceasta coroana ce se poate solidariza cu arborele conducator.5. b) dubla. Reductorul are o coroana (4) prevazuta cu o dantura interioara §i care se angreneaza cu satelitii. patru pana la opt sateliti (2) liberi pe axele lor. In forma cea mai simpla un reductor de acest tip este format din pinionul planetar (1). Fig. 49 . fara sa fie necesara oprirea tractorului din deplasarea sa. Prima roata dintata.Transmisia centrala. Transmisia centrala simpla (fig. Cele doua roti pot fi cu dinti drepti. a) simpla. Cuplarea sau decuplarea ambreiajului reductorului se face printr-o maneta . la tractoarele pe roti. Transmisia centrala Este formata din organele ce servesc pentru transmiterea miscarii de la arborele secundar al cutiei de viteze la diferential.50b) asigura obtinerea a doua trepte de demultiplicare a miscarii: prima demultiplicare. Ea realizeaza totodata demultiplicarea miscarii transmise si schimbarea directiei de transmitere cu un unghi de 90o. prin decuplarea ambreiajului . : .Reductorul planetar (fig. la cele pe senile. satelitii (4) au rolul unor pene §i ca atare arborele condus primes. Cand coroana dintata (4) este solidarizata cu arborele conducator prin ambreiaj. Dintii curbi sunt mai rezistenti si asigura transmiterea miscarii fara socuri sau zgomote. de diametru mic. coroana (2).te miscarea cu acelasi numar de ture de la arborele conducator obturandu-se treapta rapida de viteza . sau la ambreiajele laterale. ceea ce atrage o demultiplicare a miscarii discului (3). Cand se intrerupe miscarea coranei dintate (4). este fixata pe capatul terminal al arborelui secundar al cutiei de viteze. prin care se realizeaza o singura treapta de demultiplicare. preia miscarea de la pinionul de atac si o transmite casetei diferentialului. transmisia centrala poate fi: simpla sau dubla. ce este solidarizat cu arborele condus. ^ In constructia tractoarelor agricole. " a) b) Fig. satelitii (2) capata si o miscare de rotatie in jurul axei lor.

In timpul deplasarii tractorului pinionul de atac. 1. Diferentialul Diferentialul are rolul de a asigura legatura cinematica dintre transmisia centrala si arborii planetari si sa permita diferentierea vitezei unghiulare a rotilor motrice cand tractorul (sau alt tip de autovehicul) se inscrie intr-un viraj. astfel ca cei doi arbori planetari lucreaza ca un singur arbore. care permite variatia unghiurilor a si P . o transmite coroanei si odata cu aceasta se roteste si caseta diferentialului. • tractorul executa un viraj si ca atare vitezele lor unghiulare se diferentiaza In primul caz.(2).6. imprimand rotilor motrice aceea§i viteza unghiulara ( Q1 = Q2). intre arborele secundar al cutiei de viteze si pinionul de atac al transmisiei centrale se interpune o transmisie cu arbore cardanic. pinioanele sateliti se rotesc odata cu caseta diferentialului dar joaca rol de pene intre pinioanele planetare. intr-un anumit raport). iar cea de a doua. simple si facultativ blocate. . 4transmisia finala. rotile motrice au aceea§i aderenta cu suprafata solului si ca atare se rotesc cu aceea§i viteza unghiulara (ecu = 02). cele mai folosite diferentiale sunt cele cu angrenaje conice. Diferentialul simplu cu angrenaje conice (fig. Diferentialul intervine si in situatia cand rotile motrice au aderenta diferita pe suprafata terenului pe care ruleaza.2. In interiorul casetei se gasesc doua sau patru pinioane satelite si doua pinioane planetare. Fig. Dupa valoarea momentului transmis celor doi arbori planetari. primind miscarea de la cutia de viteze. La unele autoturisme si la autocamioane. cu angrenaje cilindrice. 5sateliti. diferentialele pot fi: simetrice (cand momentul transmis celor doi arbori este egal) si asimetrice (cand momentul se transmite celor doi arbori inegal. cu angrenaje melcate si cu came. La tractoarele agricole. rezultate din oscilatiile suspensiei sau neregularitatile terenului. Dupa caracteristicile constructive se intalnesc diferentiale: cu angrenaje conice. autoblocabile. In functionarea diferentialului se disting doua situatii: • tractorul se deplaseaza in linie dreapta. Dupa particularitatile functionale diferentialele pot fi: simple. prevazuta cu doua cuplaje cardanice . 2pinioane planetare.51) este format din caseta diferentialului solidarizata prin suruburi cu coroana transmisiei centrale. prin rotile dintate (R1) si (R2) prin care miscarea se transmite la caseta diferentialului sau la ambreiajele laterale. Pinioanele planetare sunt permanent cuplate cu pinioanele satelite si solidarizate cu arborii planetari. la care distanta dintre cutia de viteze si diferental este mare. facultativ blocate. 6pinion de atac. 51 Diferentialul - 1platou port-sateliti. 3arborele rotii.

miscare prin care diferentiaza viteza unghiulara a pinioanelor planetare. astfel ca suma vitezelor . cu atat cea din exterior se invarte mai repede. La viraje. satelitii se invart odata cu caseta diferentialului. cu cat roata motrica din interioarul curbei se invarte mai incet decat caseta diferentialului.In cel de al doilea caz. respectiv a rotilor motrice. dar in acelasi timp capata si o miscare de rotatie in jurul axei lor.

R3 §i R4) §i realizeaza doua trepte de demultiplicare. Transmisiafinala Transmisia finala are rolul de a transmite mi§carea la rotile motrice §i de a asigura. prin manevrarea rotilor de directie.3. 1. a ) b ) 1. Blocarea diferentialului se poate obtine prin solidarizarea arborelui planetar cu caseta diferentialului prin comanda mecanica (fig. Dupa caracteristicile constructive se intalnesc urmatoarele transmisii finale: roti dintate.unghiulare a rotilor planetare.1. R1 L b > I R2 t I IVr a) Fig.Transmisia finala a) simpla. Mecanismul de directie poate fi mecanic. in acela§i timp. Mecanismul de directie mecanic . b) dubla. planetare. 52 .2. mecanic cu comanda asistata hidrostatic sau hidrostatice.л 4-cuplaj actionat hidraulic 5-pinioane planetare 6-pinion de atac. 52a) sau hidraulica (fig. este constants §i de doua ori mai mare decat viteza unghiulara a casetei diferentialului: coi + ю2 = 2 coc. ultima demultiplicare a acestei mi§cari. Cele simple sunt formate din doua roti dintate cilindrice (R1 §i R2) §i realizeaza o singura treapta de demultiplicare a miscarii. Mecanismul de directie Mecanismul de directie este format din totalitatea subansamblelor care servesc la mentinerea sau schimbarea directiei de mers a tractorului. iar cele duble au in alcatuirea lor doua perechi de roti dintate (R1 §i R2. 1.3.53) pot fi simple (a) §i duble (b).7. cu lant.Schemele cinematice ale mecanismelor de blocare a diferentialului 23- 1sateliti arbore planetar ___J. pentru aceeasj viteza de deplasare a tractorului. 52b). 53 . Fig. Ъ h carcasa diferentialului ^ ___. Transmisiile finale cu roti dintate (fig.

Prin deplasarea barei de directie in sensul sagetii. demultiplica miscarea de rotatie si o transforma in miscare pendulara multiplicand forta depusa la rotirea volanului(fig. Conform cu figura de mai sus. ambii fiind solidarizati prin bara de legatura.54). astfel incat. caseta de directie transforma miscarea de rotatie in miscare pendulanta. prin intermediul levierului. care. efectul fiind schimbarea . este rotit pivotul din stanga si odata cu acesta si cel din dreapta. prin rotirea volanului. bara de directie este trasa inapoi. la rotirea volanului spre dreapta.La acest tip de mecanism. este actionata caseta de directie.

Astfel. rotile directoare sunt pozitionate in spate. 6-caseta de directie. Mecanism de directie hidrostatic Acest mecanism de directie este utilizat la tractoarele lente (sub 30 km/h). montat pe axul volanului. cu rolul de a diminua considerabil efortul depus de catre conducator pentru actionarea directiei.3. Fig. 2sector dintat.3.2. 55 . Mecanismul cuprinde o caseta de control si distributie.Caseta de directie 1-melc. cand volanul este rotit. o pompa. 5bara longitudinala de directie. la care rotile directoare se gasesc la o distanta mai mare fata de postul de comanda. care prin mecanismul cu cremaliera si levierul de comanda actioneaza trapezul de directie dupa cum si volanul este rotit la stanga sau la dreapta. 3-biela de directie.planului de rotire a rotilor de directie. §i un sector dintat care angreneaza pe §urub. Uleiul sub presiune deplaseaza pistonul cilindrului. in sensul sagetilor de pe figura. 3-leviere de actionare. 54 . un rezervor de ulei si un cilindru hidraulic cu dubla actiune ce actioneaza un trapez de directie traditional (fig. 4-bara transversala de directie. acesta actioneaza distribuitorul hidraulic. Caseta de directie este formata dintr-o carcasa in interiorul careia se gaseste un surub fara sfar§it. 1. 2. montata pe axul sectorului dintat(fig. Deasemenea acest mecanism este ideal in cazul unui tractor sau alt utilaj autopropulsat la care.57) 41 . Fig.Principiul de functionare a mecanismului de directie mecanic 1-volan. realizat sub forma unui cilindru hidraulic cu dublu efect. Acest tip de mecanism este proprie tractoarelor cu putere mai mare de 40-50 CP §i poarta denumirea de servodirectie.3. Bara de directie este solidara cu sectorul dintat prin intermediul unei biele de directie.55 ). cu acelasi unghi. Mecanismul de directie mecanic cu comanda asistata hidrostatic Este format dintr-un mecanism de directie mecanic §i un dispozitiv hidraulic. care comanda trimiterea uleiului sub presiune de la pompa la cilindrul hidraulic. 1. Schema unui astfel de mecanism este prezentata in figura 67. In acest caz servomecanismul este format dintr-o instalatie compusa din pompa 1 si distribuitorul 2 care actioneaza un motor hidraulic 3.

1volan. Acesta este actionat in sensul corespunzator rotatiei volanului §i pune in mi§care trapezul de directie care. . Dupa modul de actionare a mecanismului de franare acestea pot fi : cu actionare mecanica. Mecanismul de franare cu tamburi (fig.Schema mecanismului de directie cu servocomanda hidraulica. 2-pompa de ulei. Prin rotirea volanului este actionat sertara§ul distribuitorului din caseta de comanda §i distributie §i astfel. 1. ajunge la cilindrul hidraulic. 7-bara transversala de directie. Franarea se realizeaza prin frecarea dintre ferodouri §i tambur.4. Principiul de functionare este urmatorul: doi saboti fic§i. 2-pompa de ulei. 56 . 57 . 3-caseta de directie (distribuitor hidraulic). este identic cu cel de la mecanismul de directie mecanic. 6-levier de comanda. la apasarea pedalei de frana sunt deplasati in lateral cu ajutorul unei came de comanda. 3-distribuitor. mecanismul de franare poate fi: cu tamburi.Schema generala a unui mecanism de directie hidrostatic. 1-rezervor de ulei. 5-roata dintata. Cand pedala nu mai este actionata arcurile aduc sabotii in pozitia initiala. uleiul trimis de pompa.Fig. pe care sunt prinse placute ferodou. Mecanismul de franare Din punct de vedere constructiv. hidraulica sau pneumatica. 4-volan. prin§i articulat la unul din capete.58) echipeaza deobicei rotile din spate ale ma§inilor autopropulsate dar este folosit §i la franarea remorcilor agricole. Prin deplasarea in lateral ace§tia sunt presati pe tamburul de franare care este solidar cu roata. 4-piston. Fig. cu discuri sau cu banda.

Actionarea acestui tip de mecanism se poate realiza atat hidraulic (fig. La actionarea pedalei de frana. Discul de franare este dou montat pe axul rotii. / discuri j . Acest tip de mecanism de franare poate fi actionat mecanic cat §i hidraulic. 2-surub de aerisire. Prin actionarea pedalei de frana este L . Mecanismul de franare cu discuri.Mecanismul de franare cu fiecare roata. 60.61 . de catre placute de frana care sunt presate de o parte §i de alta a fero unui disc metalic. Discurile metalice sunt suprapuse pe Fig. discuri cu actionare mecanica comanda de franare.59) cat §i mecanic (fig. La fiecare roata se gaseste un cilindru hidraulic cu piston. 6-piston de actionare. Mecanismul de franare cu pa discuri. se transmite la Fig.60). le deplaseaza in lateral §i acestea actioneaza asupra sabotilor.Frana cu tambur 1-cama de actionare. care preseaza placutele de franare pe disc. rotii] ' In cazul mecanismului de franare cu discuri §i actionare hidraulica fiecare roata este franata i ( bile independent. 3-garnitura de frictiune (ferodou). 58 . lichidul trimis de o pompa patrunde intre pistona§e. Fig. 3placute de frana.Frana cu disc cu actionare hidraulica 1-racord intrare lichid hidraulic. In cazul actionarii hidraulice constructia este aceea§i dar cama este inlocuita cu un cilindru in interiorul carina se gasesc doua pistona§e. prin conducte metalice. fixate prin caneluri pe axul rotii. 6-sabot. actionat mecanic. 59 .actionata o pompa centrala de la care. 4-disc.Г~^. prin ^_ metalice intermediul lichidului. 2-arcuri. rq La acest mecanism franarea nu hi este realizata de ferodouri in interiorul unui tambur ci. prevazute cu degajari sub forma de jumatate de ou pe una din suprafete. 4-tambur. echipeaza rotile din spate ale tractoarelor §i consta dintr-un ansamblu format din doua discuri de franare cu ferodou.Fig.Mecanism de franare suprafetele pe care sunt degajarile §i in cavitatile realizate se gasesc bile metacu banda . §i doua discuri metalice. 5articulatie. 5-arbore.

ori schimba pozitia acestor organe.lice. • cu elemente separate. In primul caz instalatia hidraulica asigura numai ridicarea. care alcatuiesc impreuna echipamentul de lucru. dupa modul de actionare a mecanismului de suspendare. cat §i pentru actionarea unor motoare hidrostatice rotative sau liniare. de catre instalatia hidraulica a tractorului. indiferent de situatiile care apar.5. priza de putere.5. discurile sunt rotite in sensuri diferite. la valorile stabilite initial prin reglaj. printr-un sistem de parghii. instalatiile hidraulice se clasifica astfel: • partial monobloc. tractoarele sunt prevazute cu diverse dispozitive. Instalatiile din categoria a doua. reglajul de forta sau reglajul combinat. care antreneaza diferite organe de lucru ale ma§inilor agricole. mecanisme §i instalatii. asigura §i reglarea automata a parametrilor de lucru ai ma§inii purtate §i anume : reglajul de pozitie. • urmarirea denivelarilor terenului de catre ma§ina. sau concomitent prin solidarizarea celor doua pedale de frana. Indiferent de sistemul de franare. coborarea §i lucrul pe pozitie neutra sau flotanta a ma§inii agricole purtate. Indiferent de tipul instalatiei hidraulice.1. cand numai o parte din elementele componente sunt montate intr-un bloc comun. discurile metalice sunt fortate sa se departeze unul fata de celalalt. pentru a permite franarea independenta a rotilor. Discurile sunt presate unul fata de celalalt cu arcuri. 1. infa§urata in jurul unui tambur metalic fixat pe axul planetar al rotii. • mentinerea ma§inii la nivelul stabilit §i obtinut la inceputul lucrului. instalatie hidraulica §i mecanism de suspendare. Echipamentul de lucru al tractoarelor agricole In vederea actionarii ma§inilor agricole. Mecanismul de franare cu banda este cel mai simplu din aceasta categorie de mecanisme §i echipeaza tractoarele de putere mica realizand franarea pe rotile din spate (motrice). a catorva cerinte principale: • ridicarea intr-un timp corespunzator a ma§inii din pozitia de lucru in pozitia de transport. Instalatia hidraulia Instalatia hidraulica serveste atat pentru actionarea mecanismului de suspendare al tractorului. rezistenta la tractiune etc. Ambele roti sunt prevazute cu astfel de mecanisme fiind posibila franarea pe fiecare roata in parte. Prin deplasarea discurilor metalice acestea preseaza discurile cu ferodou pe carcasa ansamblului in felul acesta realizandu-se franarea. Actionarea corespunzatoare a ma§inii de lucru sau a diferitelor organe ale acesteia presupune indeplinirea. aceasta este alcatuita din urmatoarele parti principale: rezervorul de ulei (carterul transmisiei la unele . pot fi: fara reglaje automate §i cu reglaje automate. toate tractoarele sunt prevazute cu doua pedale de frana. Dupa constructie. • coborarea ma§inii sa se realizeze in timp corespunzator. succesiv sau concomitent. • mentinerea parametrilor de lucru ai ma§inii (nivelul reglat. Instalatiile hidraulice. Acest echipament este format din dispozitive de cuplare-tractiune. Mecanismul consta dintr-o banda metalica captu§ita cu ferodou. precum §i a prezentei bilelor in acestea. La actionarea pedalei de frana banda este stransa pe tambur realizanduse astfel franarea (fig. 1. Datorita formei pe care o au cavitatile. unde toate partile componente sunt montate separat. La actionarea pedalei de frana. 61). extinse mult in ultimii ani.

37 .

cand uleiul trimis de pompa la distribuitor se reintoarce in rezervor. Instalatia hidraulica cu reglaje automate (fig. insa uleiul din cilindru poate sa circule dintr-o parte in cealalta a acestuia.62) asigura mecanismului de suspendare patru regimuri de functionare: • ridicare(R). Instalatia hidraulica fara reglaje automate (fig. 3distribuitor 4. in felul acesta. in cazul deplasarii pistonului sub actiunea ma§inii purtate care copiaza denivelarile terenului prin roti sau patine. 62 .tractoare). 63 . Cele patru regimuri de functionare se obtin cu ajutorul manetei de comanda a distribuitorului. 8-manete de actionare 7cilindru hidraulic 10brat de ridicare 11lonjeron 12articulatie lindru hidra Fig. asigurand ridicarea acestuia §i a ma§inii purtate. uleiul de sub piston trece in distribuitor §i apoi in rezervor. Fig.Instalatia hidraulica cu reglaje automate 1carter. pompa hidraulica. 13parghii 5-cama 6. • flotant(F). cand uleiul ce ajunge in distribuitor este dirijat de acesta in rezervor. ca la regimul neutru. distribuitorul hidraulic. reprezentati prin motoare hidraulice rotative sau liniare.63) cuprinde. ceea ce determina coborarea acestuia §i a ma§inii purtate. trecand prin distribuitor.Instalatia hidraulica fara reglaje automate ulic . determinand blocarea ma§inii purtate. uleiul de deasupra pistonului se intoarce in rezervor. dispozitive care asigura controlul §i reglarea automata a parametrilor de lucru ai ma§inii purtate. conducte de legatura §i consumatorii. cand uleiul trimis de pompa este dirijat de distribuitor sub pistonul cilindrului hidraulic. • neutru(P). trecand prin distribuitor. 9. iar legatura intre cilindrul hidraulic §i distribuitor este intrerupta. cand uleiul sub presiune trece din distribuitor in spatiul de deasupra pistonului. • coborare(C). in afara partilor componente amintite anterior. 2pompa de ulei. pistonul ramane blocat intr-o anumita pozitie in cilindru.

Prin actionarea cilindrului hidraulic se realizeaza rotirea bratului de ridicare si ridicarea masinii cu scopul diminuarii efortului de tractiune.5. prevazute cu articulatii la ambele capete. Cand forta de tractiune depaseste o anumita valoare. sub inaltimea reglata. Mecanismul de suspendare (fig.2. numita tirant central si doua bare inferioare si care se mai numesc tiranti laterali. indiferent de pozitia tractorului (pe directie longitudinala prin tirantul central si pe directie transversala prin suportii tirantilor laterali). 1. de la tirantul orizontal miscarea se transmite la parghia de actionare a palpatorului de efort. • scoaterea masinii din pozitia de lucru si ridicarea ei la inaltimea care sa asigure lumina minima a masinii necesara pentru transport. Aceste bare. • asigurarea paralelismului masinii cu suprafata terenului. bratul de ridicare coboara si aceasta miscare este trimisa la cama de control a pozitiei prin intermediul parghiilor de avertizare. necesara copierii denivelarilor terenului in cazul masinilor cu 47 . Reglajul de forta asigura mentinerea constanta a rezistentei la tractiune a masinii. in plan vertical-transversal. in scopul imbunatatirii aderentei. fata de tractor. tirantii mecanismului trebuie sa aiba posibilitatea de a se putea monta la tractor in diferite pozitii pe verticala. Cama este rotita si sertarasul distribuitorului este actionat in pozitia in care cilindrul hidraulic este alimentat cu ulei. • limitarea sau blocarea mobilitatii mecanismului de suspendare pe directie transversala. Limitarea oscilatiilor transversale ale tirantilor laterali se face de obicei cu lanturi de rigidizare. La coborarea masinii. cat si pentru suspendarea intregii masini. Cand efortul scade masina este coborata in pozitia initiala. indiferent de variatiile rezistentei la tractiune a masinii. • reglarea pozitiei centrului instantaneu de rotatie al tirantilor mecanismului de suspendare. prin variatia adancimii de lucru. agatata in spatele tractorului. In acest scop. Mecanismul de suspendare Mecanismul de suspendare serveste pentru cuplarea la tractor a masinilor purtate si semipurtate. stabilita prin tensionarea arcului din tirantul de control. cu lungime reglabila. tirantii se pot monta pe tractor la diferite inaltimi. La tractoarele care nu poseda mecanisme automate de marire a aderentei la sol. Functionarea corespunzatoare a masinii agricole purtate sau semipurtate pe tractor impune respectarea unor cerinte de catre mecanismul de suspendare: • coborarea masinii in pozitia de lucru si asigurarea adancimii de lucru necesare. cand este actionat produce rotirea bratului de ridicare prin aceasta ridicandu-se tirantii orizontali prin intermediul tirantilor verticali.Reglajul de pozitie asigura mentinerea automata a pozitiei masmii la inaltimea sau adancimea de lucru reglata initial cu ajutorul manetei de comanda a distribuitorului.64) este alcatuit din trei bare: o bara superioara . Pentru asigurarea unei libertatii de miscare a masinii. Prin actionarea cilindrului hidraulic se realizeaza rotirea bratului de ridicare si aducerea masinii in pozitia initiala. cu lungime reglabila. Acesta actioneaza sertarasul distribuitorului in pozitia in care cilindrul hidraulic este alimentat cu ulei. servesc pentru cuplarea masinil Ridicarea sau coborarea tirantilor laterali se realizeaza cu ajutorul unui cilindru hidraulic care. respectiv a partii anterioare a acesteia.

cu turatie variabila (sincrone) si cu turatie mixte. Turatia constanta. in vederea mentinerii constante a cantitatii de material la hectar. iar cuplarea-decuplarea prizei se face fara intreruperea actionarii rotilor motrice).3. pot fi actionate atat de la arborele cotit al motorului cat si de la arborele secundar al cutiei de viteze. Lanturile de rigidizare se pot monta la tractor in diferite pozitii pe inaltime. sau sa fie rigidizata in ambele pozitii (masini de semanat. de plantat si de fertilizat. 3-tirant tractor. 1. Schimbarea vitezelor insa se face fara intreruperea transmiterii miscarii la priza de putere. astfel incat masina sa aiba o anumita libertate de oscilare transversala in pozitia coborat si sa fie rigidizata atunci cand este ridicata (pluguri). tijele de ridicare sunt prevazute la unul din capete atat cu gauri normale cat §i cu gauri alungite. ori Fig. prin care se face legatura articulata. 5utilizeaza turatia constanta de 1000 rot/min. in care caz cuplarea-decuplarea prizei se pot face numai dupa oprirea 48 . prizele de putere pot fi de mai multe tipuri: • independente (cu transmisie si comanda independente de transmisia tractorului). prizele de putere se impart astfel: cu turatie constanta (normale). cultivatoare pentru prasit. ale diferitelor masini agricole. Priza de putere Priza de putere serveste la actionarea de catre tractor a organelor mobile. • semiindependente (cu transmisie independenta si comanda dependenta de transmisia tractorului). combatere. la tractoarele de peste 100 CP se orizontal. Dupa gradul de dependenta de ansamblurile transmisiei tractorului si de comenzile acestora.100 CP se foloseste turatia constanta de 540 rot/min sau 1000 rot/min. Priza sincrona se utilizeaza si la actionarea rotilor motrice ale unor remorci monoax.latimi de lucru mari. la tractoarele cu putere de 70 . de obicei rotative. care asigura cuplarea-decuplarea prizei si schimbarea vitezelor tractorului independent una de alta (schimbarea vitezei de mers nu determina intreruperea functionarii prizei.5. Dupa turatie. tirant central Turatia variabila (priza sincrona) este folosita pentru actionarea aparatelor de distributie de la unele masini de semanat. la care cuplarea-decuplarea prizei sunt posibile numai dupa oprirea tractorului. la care turatia acestor aparate trebuie sa fie proportionala cu viteza de deplasare. 4-tiranti verticali. Prizele de putere cu turatii mixte. (indiferent de viteza de deplasare a tractorului) de 540 rot/min se foloseste la tractoarele cu putere de pana la 70 CP. erbicidare). 2ancora (lant de rigidizare). datorita unei comenzi comune atat pentru priza cat si pentru transmisia tractorului. • dependente (cu transmisie si comanda dependente de transmisia tractorului). atat in cazul deplasarii agregatului cat si la stationar. 64 .Mecanismul de ambele turatii la acelasi suspendare 1-bart de ridicare. masini pentru fertilizare.

Cum se realizeaza alimentarea cu combustibil la motoarele cu ardere 3. e si f . 5.c. de obicei. fe=t Fig. 1. La unele tractoare turatia standardizata a prizei se obtine chiar la turatia nominala a motorului. iar la schimbarea vitezelor se intrerupe transmiterea mi§carii la priza de putere.. 4. In cazul prizei de putere semiindependente. actionata de la arborele ambreiajului 1.c. 65 . de 540 rot/min sau 1000 rot/min. 4.priza cu turatie variabila si comanda dependenta actionata de la arborele secundar 2 al cutiei de viteze. interna? Care este rolul §i cum functioneaza sistemul de aprindere? care sunt elementele componente ale transmisiei §i ce roluri au acestea? Cum functioneaza mecanismele de directie §i franare? Care sunt echipamentele de lucru ale tractoarelor §i cum functioneaza? SUBIECTE PENTRU EXAMEN Partile componente ale motoarelor cu ardere interna. 2.prize de putere cu turatie constanta si comanda independenta prevazute cu cate un ambreiaj propriu.tractorului. in spatele tractorului. Turatia standardizata a prizei de putere.Scheme cinematice ale prizelor de putere a . INTREBARI RECAPITULATIVE 1.a.. Arborele canelat al prizei de putere este amplasat. 3.priza de putere cu turatie mixta si comanda independenta. c si d . 5. realizata de la un ambreiaj simplu 4 sau de la un ambreiaj dublu 5.prize de putere cu turatie constanta si comanda semiindependenta. fie in regim dependent. b . De obicei insa. vazut din spatele tractorului. Schemele cinematice de realizare a diferitelor transmisii la priza de putere sunt diverse. Care este constructia §i cum functioneaza motoarele cu ardere interna? 2. Mecansimul de distributie Sistemul de alimentare al m. pompa de injectie cu distribuitor rotativ 49 . datorita avantajelor pe care le prezinta. h . Prizele independente sunt cel mai mult utilizate.a. comanda celor doua ambreiaje se face cu o singura pedala: pe portiunea superioara a cursei pedalei se comanda ambreiajul motorului. obtinuta printr-un reductor planetar 6 cu functie de ambreiaj. iar pe portiunea inferioaraambreiajul prizei de putere. la regimul dependent turatia prizei este variabila.a. pompa de injectie cu elementi in linie Sistemul de alimentare al m. care pot functiona fie in regim independent. trebuie sa se obtina in momentul cand motorul atinge 80 -90 % din turatia nominala.s Sistemul de alimentare al m. iar sensul de rotatie al acestuia este cel al acelor de ceasornic. turatia acestora fiind constanta. 6. • mixte. Exemple de astfel de scheme cinematice sunt prezentate in figura 65. in cazul aceluia§i tractor.priza cu turatie constanta si comanda dependents.

6..a. Sistemul de racire cu aer 8.c. injectoarele 7. Sistemul de alimentare al m. Sistemul de racire cu lichid 50 .

Schema §i functionarea transmisiei tractorului 10. functionare. Instalatia hidraulica a tractoarelor 20. Componenta. Sistemul de racire. aprindere §i de pornire. intretinere. Mecanismul 2. 3. Mecanismul de directie hidrostatic 18. biela-manivela §i de distributie. Diferentialul 15. Reductorul 13. Transmisia centrala 14. ungere. functionare . REFERATE . Mecanismul de directie mecanic asistat hidraulic 17. Componenta. Ambreiajul 11. Sistemul de alimentare al motoarelor termice cu ardere interna. Mecanismul de suspendare 21. Cutia de viteze 12. functionare. Mecansimul de franare 19.intretinere. Mecanismul de directie mecanic 16.9. Motorul termic cu ardere interna. Componenta. Priza de putere 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful