Laborator P.A. C. -1.

Craifaleanu

1

Proiectare Asistata de Calculator
Laborator

PROGRAMUL ETABS Structura multietajata in cadre de beton armat
Se cere sa se modeleze ~i ealeuleze struetura urmatoare, eu cerintele aferente. P + 4 E; Hparter=5m;Hetaj=4m Beton: Pm=2.548 t/m"; pw=25kN/m3 r, = 30000 N/mm2 Stalpi: SE 70 x 70 em (stalp perimetral crt.) SI 90 x 90 em (stalp interior) SD 90 x 70 em (stalp in axul C3) Grinzi: perimetrale: GE interioare: GI Planseu: 15 em grosime

Factori de modificare a caracteristicilor sectionale: Stalpi: 0.8 EbIstalp Grinzi: 0.6 EbIgrindii
Cazuri de indircare: GP - greutatea proprie PCF - incarcari cvasipermanente (pardoseli, compartimentari, fatade): U - incarcare utila SXP, SXN - seism directia X, ±excentricitate accidentala 0.05 L, SYP, SYN - seism directia Y, ±excentricitate accidentala 0.05 Lx Alte ipoteze: incastrare la baza; noduri rigide (Rigid End Factor=l) diafragme rigide de nivel surse de masa: din combinatia "GS" Indirdiri

Calculul coeficientului seismic global (metoda fortelor seismice statice echivalente)
C

g.q 1r=l, ag=0.24g, ~o=2.75, q=6.75, ",=0.85
mg 9

s

= Fb = YlSd(T1)./c.

=YI agfi0./c.

Palierul speetrului se afla la valoarea fi* = fio / q Speetrul j3 *

13*
1

f30/q --\-, -------. Tc=1.6s
Structura este amplasata in Bucuresti (Tc
=

T
1.6s)

Cazul Cazul

PCF pe planseele intermediare: 2.5 kN/m2 (din pardoseli ~i cornpartimentari) pe planseul de la terasa: 5 kN/m2 (din straturi terasa) pe grinzile perimetrale, la toate nivelurile: 4 kN/m (din fatada + atie) U

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

2

-

pe planseele intermediare: 2 kN/m2 pe planseul de la terasa: 1 kN/m2

Combinatii de indirdiri: GF - gruparea fundamentala = GP x 1.35 + PCF x 1.35 + U x 1.5 GS - gruparea speciala (incarcarile verticale) = GP x 1.0 + PCF x 1.0 + U x 0.5 GSXP - gruparea speciala, inclusiv seismul = GS + SXP GSXN - " = GS + SXN GSYP - " = GS + SYP GSYN - " = GS + SYN INF - infasuratoarea combinatiilor GF, GSXP, GSXN, GSYP, GSYN

Etapele definirii sunt urmatoarele: - Specificarea unitatilor de masura - Definirea retelei spatiale de referinta - Definirea proprietatilor materialelor - Definirea sectiunilor elementelor de tip bara - Definirea sectiunilor elementelor de tip placa - Desenarea elementelor de tip bara - Desenarea elementelor de tip placa - Specificarea conditiilor de rezemare - Specificarea zonelor rigide la noduri - Specificarea cazurilor de incarcare statica - Aplicarea incarcarilor statice pe bare - Aplicarea incarcarilor statice pe placi - Definirea combinatiilor de incarcari statice - Calculul static - Specificarea surselor de masa - Definirea diafragmelor rigide de planseu - Definirea cazurilor de calculla seism - Definirea combinatiilor de incarcari - Calculul seismic al structurii - Vizualizarea rezultatelor calculului Rezolvare 1. Se lanseaza programul ETABS. 2. Se specifica unitatile de miisura - in caseta cu lista derulanta din partea din dreapta-jos a ecranului se selecteaza kN.m.

3.

Se defineste reteaua spatiala de referinta (grid):

3 . C. 3. axa X este orizontala. introducand: a) numarul de axe in plan (Number of Lines) ~i distantele intre acestea (Spacing) pe directiile X ~i Y (pentru directia Y.A. apoi se apasa butonul Edit Grid. Craifaleanu 3 Fig. -1. 2 Se cornpleteaza datele conform fig. 8 m). inaltimea nivelului curent (Typical Story) ~i inaltimea parterului (Bottom Story) Observatie: pe desenul in plan al structurii. iar axa Y este verticala. pentru a edita pozitia axelor in plan. b) numarul total de niveluri. doar valoarea primei deschideri. c) Se bifeaza apoi caseta Custom Grid Spacing. Fig.Laborator P. 1 Fig.

In caseta din fig. • Implicit. • Selectand unul sau mai multe randuri din tabel. 3. -1.Laborator P. STORY5. Craifaleanu 4 Fig. pentru a corespunde dimensiunilor cerute. pe inaltimea structurii. se vizualizeaza/ editeaza inaltimile nivelurilor (coloana H eight) ~i cotele de nivel (Elevation). 4. 4 Se modifica. Observatii • Nivelul BASE reprezinta cota ±O. Aceasta optiune va fi utila pentru a genera elemente identice la toate nivelurile. Bifarea optiunii "Spacing" afiseaza distantele dintre axe. revenindu-se astfella caseta din fig. se considera ca ultimul nivel. 5.OO. coordonata axei 3 din 16 m in 14 m.A. utilizand optiunile din panoul Reset Selected Rows. C. d) Se bifeaza caseta Custom Story Data. proprietatile acestuia se pot edita. apoi se apasa butonul Edit Story Data. pentru a edita pozitia axelor in plan. Se iese din caseta apasand butonul OK. in locul coordonatelor. conform fig. . reprezinta nivelul-model (Master Story) pentru nivelurile structurii.

materialelor (fig.Laborator P. C. Se iese din caseta apasand butonul "OK". Se definesc proprretatile betonului. 6 Se foloseste materialul predefinit "CONC" *. 5 Se iese. Fig. in limba engleza.A. . utilizand butonul Modify / Show Material (fig. pentru a corespunde valorilor din datele problemei (fig. Pe ecran este afisata reteaua spatiala definita. 6) din care este alcatuita structura. 4. Craifaleanu 5 Fig. 7 * De la concrete = beton. 8). -1. cu butonul "OK". in cazul de fata. din toate casetele. caruia i se modifica proprietatile. 7). Fig.

9 Pe ecran apare caseta de dialog din fig. 10. 8 5. vol. Fig. Se definesc sectiunile elementelor de tip bara (fig. C.Laborator P. 10 Se completeaza. calculul greutatii pe unitatea de volum se poate face introducand 2. vol.A. Fig.81 m/s". = masa pe unit. 9). 12.5 *9. x 9. denumirea sectiunii de grind a. se deschide caseta cu lista derulanta ~i se alege Add Tee (sectiune "T"). • Greutatea pe unit. valoarea modulului de elasticitate (30000 N/m2 trebuie transformata in kN/m2)! • In casetele de text se pot introduce direct formule: de exemplu. • Atentie. materialul din care este alcatuita ~i dimensiunile sectiunii (in unitatile de masura specificate la inceputul modelarii). -1.81 in caseta respectiva ~i efectuand click in orice alta caseta. Craifaleanu 6 Observatii • Masape unitatea de volum trebuie introdusa intotdeauna in tone/rrr'. conform fig. Pentru definirea sectiunilor de grind a. Fig. .

grind a exterioara GE se defineste tot ca 0 sectiune T cu aripi egale. 13. Pentru definirea sectiunilor de stalp. C. -1. arii de forfecare. 11. 11 Fig. 10 se deschide caseta cu lista derulanta ~i se alege Add Rectangular (sectiune dreptunghiulara). Fig. • Pentru problema de fata.A. in caseta din fig. valorile caracteristicilor sectionale (arii. se apasa butonul Set Modifiers ~i se introduc valorile in dreptul momentelor de inertie.) pot fi afisate apasand butonul Section Properties. conform fig. .6 EbIgrindii). Fig. Craifaleanu 7 t2 Sernnificatia notatiilor pentru dimensiunile sectiunii este data in fig. 12 Pentru a introduce factorii de modificare a caracteristicilor sectionale (0. similar grinzii GI.Laborator P. momente de inertie etc. 13 Observatii • Dupa introducerea dimensiunilor sectiunii.

Fig. Fig. alegand. -1. se introduc factorii de modificare a caracteristicilor sectionale (egali cu 0. de exemplu. 17. 14 6.A. Craifaleanu 8 Sernnificatia notatiilor tz ~i ts este cea din fig. 15 Pe ecran apare caseta de dialog din fig. "PLACA". 16. .Laborator P. Se iese din caseta apasand butonul OK. Pentru definirea sectiunilor de placa. ca denumire a sectiunii. Se definesc sectiunile elementelor de tip placa Fig. se deschide caseta cu lista derulanta ~i se alege Add New Slab. 14. C. 16 Se cornpleteaza valorile conform fig. Similar sectiunilor de grinda.8 in acest caz).

• Butonul Set Modifiers permite introducerea unor factori de modificare a rigiditatii elementelor de tip placa.15 m. 17 Observatii • Se foloseste optiunea de membrana deoarece nu se doreste calculul eforturilor in planseu. 3D)" semnifica tipul de vedere a structurii in care este valabila comanda respectiva. 18 Desenarea se efectueaza cu ajutorul unuia dintre butoanele de mai jos. in partea din dreapta jos a ecranului. Intre vederi se poate comuta cu butoanele ~1 de la partea superioara a ecranului. Craifaleanu 9 Fig. 19. sau a comenzii de meniu echivalente. se activeaza.Laborator P.linia se deseneaza efectuand click pe punctul de inceput ~ipe punctul de sfarsit al acesteia. intr-un mod asemanator cu elementele de tip bara. Elev. situate in bara din instrumente din partea stanga a ecranului. optiunea (fig. trecute in paranteza: . Fig. cu butonul stang al mouse-ului tinut apasat. ci doar transmiterea incarcarilor de pe placi la grinzile aferente. linia se deseneaza efectuand click pe mijlocul deschiderii in care se afla bara sau delimitand zona de pe structura unde trebuie desenate grinzile prin trasarea unui dreptunghi pe ecran. -1. . Indicatia " (Plan. C. Se deseneaza elementele de tip bara Pentru a desena barele simultan la toate nivelurile cladirii. ca in fig. 7.A. 18). conform datelor problemei. ~i anume 0. • Se introduce grosimea (thickness) de membrana (membrane) egala cu grosimea pentru incovoiere (bending).

in care se poate specifica ~i unghiul (Angle) cu care este rotita sectiunea fata de pozitia implicita. Fig. Fig. pe ecran apare caseta din fig. 23).. trebuie plasati stalpi de tipul respectiv.Laborator P. 20 In cazul sHl. I I I I CD X--------a) Fig. prin utilizarea butonului din bara de instrumente de pe partea stanga a ecranului sau a comenzii de meniu Draw . 19 I ---------t) b) Se efectueaza click pe intersectiile retelei plane de referinta sau pe zona de structura unde.pe ecran apare caseta din fig.(---------. Dupa activarea comenzii de desenare pentru grinzi. tipul de sectiune care urmeaza a fi desenat. in care se completeaza. 22). Se . C. trebuie activata in prealabil optiunea Snap to Grid Intersections and Points. m Daca stalpii dreptunghiulari SD nu au fost selectandu-i ~i utilizand comanda de meniu introduce apoi unghiul cu care trebuie rotiti stalpii (fig. Optiunea este utila pentru pozitionarea corecta a stalpilor dreptunghiulari SD. -1. 21 Observatii • Optiunea Similar Stories functioneaza numai daca structura este vizualizata in plan (utilizand butonul • ~i daca nu este efectuata nici 0 selectie in fereastra de desenare. Craifaleanu 10 ~---------X I I 0) sau 0)). 21.A..Snap to . la intersectiile retelei. ei pot fi rotiti (fig.. 20. la rubrica Property.1pilor. Pentru a specifica exact pozitia stalpilor in plan.

vor fi selectate toate elementele intersectate de dreptunghiul trasat cu mouse-ul. 22 Fig. C.Laborator P. • Procedand conform fig. 24. Comanda este valabila pentru orice element de tip bara. • Pentru a selecta un singur element. • Pentru a selecta toata structura. (Select All) sau se apasa elementelor de tip bara. se utilizeaza butonul sau comanda de meniu Pe ecran apare caseta de dialog din fig. lOse alege sectiunea dorita ~i se apasa butonul OK. 19 a) (selectie stanga-dreapta). ~'UJLHHJ' . • Procedand conform fig. Daca sectiunile de bare nu au fost definite corect la selecteaza barele care trebuie corectate ~i se foloseste comanda de meniu In lista din partea stanga a casetei din fig. vor fi selectate doar elementele aflate in interiorul dreptunghiului trasat cu mouse-ul. se efectueaza click pe elementul respectiv.A. se apasa butonul (Clear Selection) din bara de instrumente situata pe latura stanga a ecranului ET ABS. 23 Selectia stalpilor se efectueaza in stanga-dreapta). Se poate folosi ~i comanda generala de meniu alegand sectiunea de bara respectiva. 19 b) (selectie dreapta-stanga). Craifaleanu 11 Fig. se foloseste butonul combinatia de taste Ctrl + A. in care trebuie bifata optiunea Line Sections. Observatii • Pentru a anula 0 selectie. -1.

Craifaleanu 12 Fig.Laborator P. 26. Fig. 24. . -1. 24 Ecranul ETABS va arata ca in fig. 25. 25 o verificare suplimentara a pozitionarii elementelor in structura se obtine bifand. C.A. in partea din stanga jos a casetei din fig. optiunea Rezulta reprezentarea din fig.

la rubrica Property. Daca se foloseste cea de-a doua optiune de desenare. 19 a) sau b)).Laborator P. 26 8. . trebuie sa fie activata optiunea (fig. pe ecran apare 0 caseta de tipul celei din fig.placa se deseneaza efectuand click pe punctele corespunzatoare colturilor diagonal opuse ale acesteia. situate in bara din instrumente din partea stanga a ecranului. in care se cornpleteaza. se recomanda . comanda se finalizeaza prin click pe butonul drept al mouse-ului. trecute in paranteza: . pe rand. cu butonul stang al mouse-ului tinut apasat (conform fig. Desenarea se efectueaza cu ajutorul unuia dintre butoanele de mai jos. C.A. sau a comenzii de meniu echivalente. in sens antiorar. prin completarea rubricilor X Dimension (if no drag) ~i Y Dimension (if no drag) . se pot introduce direct a dimensiunile placii dupa directiile X ~i Y (fiira efectuarea manevrelor cu mouse-ul). tipul de sectiune care urmeaza a fi desenat.placa se deseneaza efectuand click pe mijlocul deschiderii in care se va afla placa. Se deseneaza elementele de tip placa Pentru a desena placile simultan la toate nivelurile cladirii. Dupa activarea comenzii de desenare pentru placi. 18). 27.placa se deseneaza efectuand click pe punctele corespunzatoare colturilor acesteia. Craifaleanu 13 Fig. -1.

28. 29 9. se utilizeaza butonul Pe ecran apare caseta de dialog din fig. Fig.Laborator P. pentru 0 mai buna vizibilitate a placilor. optiunea Object Fill. -1. cu una din comenzile de meniu . C. 27 Pentru a verifica atribuirea corecta a sectiunilor elementelor de tip placa. Fig. Craifaleanu 14 Fig. 28 Vederea in plan a structurii va arata ca in fig. Specificarea conditiilor de rezemare a) Se selecteaza nodurile din planul bazei. in care trebuie bifata optiunea Area Sections si.A. 29.

butonul care reprezinta incastrarea. apoi se selecteaza • (fig. 32 Se apasa apoi. 34). din doua triunghiuri (articulatiei in doua dreptunghiuri intersectate (incastrare) (fig. C. in cazul de fata. 33 Pe ecran. 31 b) (fig. Fig.A. Dupa selectie. . 19. 33.. 30 • ~i se efectueaza click pe oricare nod din planul bazei . Craifaleanu 15 se alege BASE ~i OK.12 Points selected'. 34 b) reazem incastrat . 30) sau butonul nodurile conform fig. 32) Fig. conform fig. in bara de stare din partea din stanga jos a ecranului ET ABS este afisat numarul de elemente selectate.Laborator P. aspectul reazemelor structurii se modifica. -1. intersectate a) reazem articulat Fig. Fig. Fig.

36 Observatii • Valoarea parametrului Self Weight Multiplier (multiplicatorul greutatii proprii) se cornpleteaza egala cu 1 doar pentru cazul GP (deoarece greutatea proprie. cornpartimentari.A. Specificarea eazurilor de indireare statica = 1. conform fig. Specificarea zonelor rigide la noduri (noduri eu dimensiuni finite) a) b) Fig. Apliearea indirdirilor statiee pe bare Se activeaza optiunea Se selecteaza grinzile perimetrale GE cu . 35 Se completeaza. • Definirea ca "LIVE" a unui caz este utila numai daca se utilizeaza cornbinatiile de incarcari predefinite. calculata automat.Laborator P. conforme cu standardele din SUA.pereti. Craifaleanu 16 10. Se definesc urmatoarele cazuri de incarcare statica. C. Fig. fatade) U (incarcari utile). conform fig. trebuie inclusa doar intr-un singur caz de incarcare). 35. utilizand butoanele Add New Load ~i Modify Load: GP (incarcari din greutatea proprie a elementelor structurale) PCF (incarcari datorate greutatii proprii a elementelor nestructurale . -1. 36. Rigid Zone Factor 11. 12.

39 Se obtine reprezentarea din fig. Fig. -1.A. 38. C. conform fig. 38 Se cornpleteaza incarcarile pe grinzile perimetrale din cazul PCF. 37 Fig. 39. . Observatie: Directia Gravity este directia inversa axei verticale Z (de sus in jos). Craifaleanu 17 Fig. incarcarile sunt pozitive daca sunt orientate in sensul pozitiv al axei globale sau locale respective. 40. Pentru incarcari dupa alte directii. ~i se selecteaza cazul de calcul PCF. conform fig.Laborator P.

C. pe rand pentru cazurile PCF ~i U. 40 13. Craifaleanu 18 Fig. Se iese din caseta cu OK. b) Se selecteaza placile de planseu cu c) cazurile de incarcare PCF ~i apoi U. Aplicarea indirdirilor a) Optiunea statice pe placi trebuie sa fie activata. pentru Fig. alegand STORY5 f) Se specifica incarcarea de la terasa.Laborator P.A. 41 d) Se activeaza optiunea e) Se obtine vederea in plan a ultimului nivel al structurii cu butonul ~i se selecteaza planseele de la ultimul nivel. ~i se cornpleteaza valorile conform fig. la fel ca mai sus. ~i se bifeaza optiunea Replace Existing Loads. 41. -1. .

-<ULV apoi click 15. Definirea combinatiilor de indirdiri statice . pe vederea 3D a structurii. 14. se introduce coeficientul incarcarii in caseta Scale Factor ~i se apasa butonul Add. conform fig. 43 Pentru a pe butonul HHJ. Calculul static de calcul structural se face prin una din urmatoarele 3 metode: . se alege cazul de incarcare din caseta cu lista derulanta Case Name. Pentru fiecare termen din cornbinatie. C. 43.Laborator P. -1. GF ~i GS. Craifaleanu 19 selectand Se vizualizeaza incarcarile din fiecare caz cu cazurile de incarcare respective. apoi click pe butonul Se introduc combinatiile de cazuri de calcul static din tema. Se foloseste tipul de combinatie (Load Combination Type) "ADD" (aditiv) pentru ambele combinatii. Fig.A. 42 Pe plansee se afiseaza valoarea incarcarilor din cazul respectiv. Fig.

Fig. C.A. -1. se utilizeaza butoanele din partea din dreapta jos a ecranului (fig. 16. ~i valoarea maxima. Fig. 44 Pentru a obtine animatia intre valoarea maxima. considerata cu semnul "+". 43). Vizualizarea rezultatelor pe ecran Forma deformata a structurii Dupa rulare. Pentru a afisa forma U"""'"'J< partea superioara a ecranului (sau formei deformate dupa alta afisare.Laborator P. considerata cu semnul . 45 Diagramele de eforturi in elemente Diagramele de eforturi se obtin cu apasand sageata adiacenta butonului instrumente de la a ecranului (sau cu . Craifaleanu 20 b) cu butonul din bara de instrumente de la partea superioara a ecranului.-". Pentru a afisa forma deforrnata ~i in celelalte cazuri. se utilizeaza butonul (sau ~i se alege cazul de incarcare sau cornbinatia. modul de scalare a diagramei. c) apasand tasta F5. se utilizeaza butonul Start animation. Scaling (automat sau cu factor specificat de utilizator).. ~i optiunea de aproximare a deformatei printr-o curba de gradul 3 (Cubic Curve). se afiseaza pe ecran forma deforrnata a structurii in primul caz de incarcare (GP).

~1 Pentru a afisa valorile pe diagrame. C.rosu. 46 Fig. in cazul diagramelor de eforturi se poate trece de la un caz de calculla altul cu butoanele Pentru a intelege corect semnificatia eforturilor din bare. se debifeaza optiunea Fill Diagram optiunea Show Values on Diagram. axa 3 .Laborator P. axa2-alb. se bifeaza dimensiunea fonturilor de pe diagrama: ~i se modifica valoarea de laMaximum Graphic Font Size.A.bleu (cyan). Craifaleanu 21 Fig. Se foloseste butonul de vizualizare ~i se bifeaza de pe coloana din mijloc a casetei din fig. Codul • • • de culori al axelor locale este: axa 1 . 24. 47 Se cornpleteaza datele in caseta din fig. -1. in vederea din fereastra din stanga trebuie axele locale ale acestora. 47. .

Pentru grinzi. Fig. incarcarea distribuita (Dist. diagramele afisate in caseta sunt. . Load).1pi. momentul incovoietor M3 (Moment M3) ~i sageata elementului (Deflection). iar pentru stalpi. valorile pe deschidere se pot afla miscand cursorul mouse-ului pe reprezentarea grafica din caseta. caseta din fig. Pentru sHl. forta taietoare V2 (Shear V2). 48 Pentru a afisa diagrama detaliata pe un element oarecare. 50. se efectueaza click dreapta pe elementul respectiv. Capatul inferior al stalpului este marcat prin inscriptia BOTTOM. Craifaleanu 22 Fig. daca s-a reprezentat diagram a momentului incovoietor M3. 49. in ordine. se va afisa pe ecran caseta din fig. Mentiunea Down+ semnifica faptul ca incarcarea distribuita ~i sageata au sensul pozitiv de sus injos. 49 Pentru grinzi. -1. C. iar capatul superior. prin inscriptia TOP.Laborator P.A.

pentru nodurile i ~ij ale grinzii. 51. Craifaleanu 23 Initial. dupa dorinta.l-End se pot afla valorile de la fetele stalpilor adiacenti gnnzn. prin apasarea butonului din bara de instrumente de la partea superioara a ecranului. Ul.Laborator P. C. cu coeficientii aferenti. Se introduc cazurile de incarcare din gruparea speciala GS. sunt afisate valorile maxime pe grinda. pozitia cursorului de la partea inferioara a casetei.A. acesta trebuie deblocat. 17. se bifeaza optiunea From Loads. Fig. Locatia cursorului pe deschiderea grinzii este afisata in caseta Location. codului romanesc PI00-l/2006 Pentru a edita in continuare modelul structural. cr. Se specifica sursele de masa In caseta de dialog din fig. se bifeaza optiunea Scroll for Values ~i se modifica. Cu ajutorul butoanelor l-End ~i .nga butoane sunt trecute distantele dintre nodul teoretic ~i fata stalpilor (End Offsets). -1. Pentru a afla valorile in orice punct de pe deschidere. . 50 Calculul seismic prin metoda rortelor seismice laterale echivalente.

Se alege DI ~i se apasa OK. 54 . 53 Pe eeran apare easeta de dialog din fig. Craifaleanu 24 Fig. C. -1.A.Laborator P. 52 sau Fig. 51 18. 54. Fig. Se definese diafragmele rigide de planseu a) b) sau Ctr1+A sau eu butonul Fig.

se apasa butonul Modify Lateral Load. optiunea Diaphragm Extent. 24. Denumirea diafragmelor poate sa fie aceeasi la toate nivelurile (D 1). 55 19. C. Se adauga cazurile in lista cu Fig.Laborator P. Se obtine reprezentarea din fig. In ultima caseta (Auto Lateral Load) se alege User Coefficient (coeficient seismic specificat de utilizator). diafragmele sunt intotdeauna orizontale (paralele cu planul X-Y). 56 Pentru fiecare caz de calcul seismic. -1. in care se cornpleteaza directia actiunii seismice ~i semnul . Craifaleanu 25 In ETABS.A. Se definesc cazurile de calculla seism Cazurile de calcul seismic se introduc de tipul QUAKE. Fig. in partea din dreapta jos a casetei din fig. 57. Diafragmele pot fi vizualizate cu butonul bifand. cu multiplicatorul greutatii proprii (Self Weight Multiplier) = O. 55. iar pe ecran apare caseta din fig.

75.85 iar g=9. 57 Coeficientul seismic de baza se calculeaza cu formula unde 1r=1.A..24g. -1..81m1s2 este acceleratia gravitationala. Se defineste ENVE*. Se efectueaza calculul seismic al structurii Lansare calcui structural 22. C._". utilizand optiunea de combinare Coeficientii cornbinatiilor care formeaza combinatia INF sunt egali cu 1. Fig. ~o=2. utilizand optiunea de combinare ADD. actiunile seismice modelate prin cazurile SXP. . seismic de baza (Base Shear Coefficient). Craifaleanu 26 precum ~i valoarea coeficientului excentricitatii accidentale (Direction and Eccentricity). Se vizualizeaza rezultatele pe ecran Forma deformata a structurii pentru cazurile de calculla seism Diagramele de eforturi pe bare (comanda din buton sau meniu) * De la envelope = infasuratoare.Laborator P. 21. SYN intra in combinatii odata cu semnul .=0. Observatie In practica. in limba engleza. 20. q=6. SXN.75. odata cu semnul . Se definesc combinatiile de indirdiri Se adauga cornbinatiile dintre gruparea speciala ~i cazurile de solicitare cu forte seismice. ".+". ag=0. ~1 combinatia pentru infasuratoare (INF). SYP. Ceilalti parametri raman nemodificati.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.