ADMITEREA

Coordonatori: ION M. POPESCU CONSTANTIN P. CRISTESCU ALEXANDRU PREDA GABRIELA F. CONE

POLITEHNICA

CUPRINS

I. ENUNŢURI.......................................................................................................
1. M E C A N IC Ă .................................................................................. 2. FIZICĂ M OLECULARĂ ŞI TE R M O D IN A M IC Ă.......................... 3. ELECTRICITATE ŞI M A G N E TIS M ..............................................

9
11 81 152

II. RĂSPUNSURI................................................................................................
1. M E C A N IC Ă .................................................................................. 2. FIZICĂ M OLECULARĂ ŞI TE R M O D IN A M IC Ă .......................... 3. ELECTRICITATE ŞI M A G N E TISM ..............................................

201
203 204 205

III. REZOLVĂRI...................................................................... ..........................
1. M E C A N IC Ă ............................................................................ :.... 2. FIZICĂ M OLECULARĂ ŞI TE R M O D IN A M IC Ă.......................... 3. ELECTRICITATE ŞI M A G N E T IS M ..............................................

207
209 281 350

1 MECANICĂ* .

1.1.* Dacă o particulă de masă m ce se mişcă cu viteza v ciocneşte elastic o particulă de masă 2m ce se află în repaus şi ricoşează de unde a venit, energiile cinetice finale ale celor două particule sunt: A) D)
w v 2 , | w v 2 ;E )

v 2,| m v 2; C) m v2 , | m v 2 ;F )

v; v2. (Ion M. Popescu)

1.2. Acceleraţia de 12960km/h2 în m/s2 este: A ) lm/s; B) l,5ms; C) l,2m/s2 ; D) 2m/s2; E) lm/s2 ; F) l,5m/s2 . (Ion M. Popescu) 1.3.* Un vagonet de masă m =200kg se mişcă cu viteza v, =5m/s. In \ vagonet cade vertical un sac cu masa = 50kg, viteza acestuia devenind:

A ) 3m/s; B) 5m/s; C) 4m/s; D) 2m/s; E) 6m/s; F) lOm/s . (Ion M. Popescu) 1.4. Acceleraţia gravitaţională este g = lOm/s . Lucrul mecanic efectuat de o macara care ridică un corp cu masa m = 300kg acceleraţia a - 2m/s , este: A ) 180kJ; B) 1800J; C) 16000J; D) 18kJ ; E) 15kJ; F) 165kJ. (Ion M. Popescu) 1.5.* Un obuz de masă M = 70kg zboară cu viteza v = 320m/s. La un moment dat el explodează în două fragmente, dintre care unul are masa m - 30kg .\ şi continuă să se mişte cu viteza vj = 520m/s. Cantitatea de energie cinetică ce se creează este: A ) 1.05MJ; B) 1MJ; C) 10,5MJ; D) 1060kJ; E) 0,5MJ; F) 1MJ . (Ion M. Popescu) Problemele notate cu * conţin noţiuni care nu sunt cuprinse în programa analitică a examenului de admitere din acest an, dar sunt utile pentru pregătirea candidaţilor. la înălţimea h = 5m , cu

12

TESTE DE FIZICĂ I.6. O bilă cu masa m - 0,15kg cade liber pe un plan orizontal având în

momentul ciocnirii viteza v = 12m/s. Durata ciocnirii a fost At - 15ms. Forţa medie de lovire, considerând ciocnirea perfect elastică, este: A ) 100N; B) 90N; C) 125N; D) 80N; E) 240N; F) 116N. (Ion M. Popescu) •/ \ ^1.7, Pe şoseaua Bucureşti - Ploieşti (lungă de 60km), pleacă din Bucureşti spre 'Ploieşti un camion cu viteza vj = 60km/h şi din Ploieşti spre Bucureşti în acelaşi moment, un alt camion cu viteza = 50km/h . în acelaşi moment dintrunul din camioane îşi ia zborul spre celălalt camion un porumbel călător, care zboară cu viteza constantă v3 = 88km/h, până la întâlnirea camioanelor. Care este distanţa străbătută de porumbel ? A ) 50 km; £ ) 46 km; C) 48 km; D) 160 km; E) 38 km; F) 30 km. (Ion M. Popescu) 1.8. Formula lui Galilei are forma: A ) v2 = vq + 2a{x - jcq); B) v2 = l a x ; C) v2 = 2a(x - x0) ; D) v2 =
vq

+ la v ; E) v2 = vq + lax - I oxq ; F) v2 = lax - I oxq .

Care formulă nu este adevărată? (Ion M. Popescu) II.9. Pe o masă orizontală (cu frecare) un corp de masă m = 0,8kg este tras uniform cu ajutorul unui dinamometru care indică o forţă I‘\ = 3 N . Când dinamometrul indică forţa F2 = 7 N , corpul se mişcă cu acceleraţia: A ) 5m/s ; B) 6m/s ; D) 4m/s ; E) lOm/s ; F) Nu se poate calcula, deoarece nu se cunoaşte coeficientul de frecare |i . l (Ion M. Popescu) 1.10. Un punct material de masă m = lkg alunecă iară frecare pe o suprafaţă curbă PQ (Fig. 1.1). Acceleraţia gravitaţională fiind g = lOm/s şi R = 5m, dacă mişcarea se face fară viteză iniţială, viteza punctului material în punctul Q este: A ) 8m/s; B) 10m/s2 ; C) 4m/s; D) 8m/s2 ; E) 20m/s; F) lOm/s.
Fig. 1.1 / ‘ * O O O

(Ion M. Popescu)

Mecanică - Enunţuri

13

1.11. O săgeată cu masa m = 60g este lansată dintr-un arc cu viteza \3 = 40m/s, pe verticală în sus. Acceleraţia gravitaţională fiind g = 10m/s2, după un timp t = Îs de la lansare, energia cinetică a săgeţii este: A ) 25j/b ) 27J; C) 30J; D) 40J; E) 17J; F) 1J. (Ion M. Popescu) 1.12. Un corp se deplasează între punctele
xq

= 2m şi x = 22m. Când asupra

corpului acţionează forţa care variază liniar cu distanţa F = 60 - 0,5x, x fiind exprimat în metri şi F în newtoni, lucrul mecanic al forţei este: A ) 2kJ; B) 3kJ; C) l,08kJ; D) 3,16kJ; E) 2,12kJ; F) 4kJ. (Ion M. Popescu) 1.13. Un vagon de cale ferată cu masa m = 25t ciocneşte un obstacol cu viteza v = 0,3m/s. Resorturile celor două tampoane comprimându-se cu x = 3cm, ■ forţa maximă care acţionează asupra fiecărui resort este (Fiecare tampon are câte un resort.): A ) 37 kN; B) 38,5 kN; C) 40 kN; D) 20 kN; E) 37,5 kN; F) 1100 N. (Ion M. Popescu) 1.14. Un disc omogen cu raza R = lm şi masa lkg se roteşte în jurul axei sale fixe care trece prin centrul său cu viteza liniară v = lm/s. Impulsul său total este: A ) 2 kg m/s; B )lk gm / s; C) Okgm/s; (Ion M. Popescu) 1.15.* Două bile de mase m = 3kg şi \ - 2kg se mişcă una spre cealaltă cu

D) lOkgm/s; E) 40kgm/s;F) 3kgm/s.

■vitezele vj = 2m/s şi v2 = -3m/s. în urma ciocnirii lor plastice se degajă căldura: A ) 10J; B) 9J; D) 16J; E) 15J; F) 16J. (Ion M. Popescu) L16?^Jn automobil accelerează de la starea de repaus la viteza v = 108km/h in ÎOs. Forţa de tracţiune a motorului fiind constantă, distanţa parcursă de automobil în acest timp este: A ) 15Om; B) 200m; C) 225m; D) 120m; E) 2km; F) lkm. (Constantin P. Cristescu) 1.17. Un corp cu masa m -11 kg este tras de un resort deformat. Constanta

elastică a resortului este egală cu 50N/m, iar coeficientul de frecare dintre corp şi

14

TESTE DE FIZICĂ

plan este (i = V3/10. Resortul întins face cu orizontala un unghi a = 60°. Considerând g = lOm/s , energia potenţială minimă înmagazinată în resortul deformat necesară pentru a scoate corpul din repaus este: A ) 6,5J; B) 80J; C) 8,59J; D) 37,5J; E) 16J; F) 1,8J. (Constantin P. Cristescu) 1.18. Un corp este lansat pe verticală în sus de la nivelul solului cu viteza v0 .

înălţimea faţă de sol la momentul în care energia cinetică este egală cu un sfert din cea potenţială este:
a\ v . 5v0 A ) —0 , m —0 , C) —v— Ty> — — , p\ -r— . pv — B) v . n 4 0 D) 2v0 . b) 2v0 4g 2g 15g 15g 5g 9g

(Constantin P. Cristescu) 1.19. O macara ridică un corp cu greutatea G = 8400N la o înălţime h = 35m şi apoi îl deplasează orizontal pe o distanţă de lO m . Neglijând frecările şi considerând g = lOm/s lucrul efectuat de macara în această operaţie este: A ) 378kJ; B) 256kJ; C) 210kJ; D) 37,8kJ; E) 29,4kJ; F) 294kJ. (Constantin P. Cristescu) (^20.^Un corp cu masa m = 4kg agăţat de un fir inextensibil este ridicat cu o \ acceleraţie a . Când un alt corp de masă m2 = 6kg, legat de acelaşi fir coboară cu aceeaşi acceleraţie a (în valoare absolută) tensiunea din fir este aceeaşi ca în primul caz. Considerând g - lOm/s acceleraţia a este: A ) 5m/s2 ; 0 2m/s2 ; C) lm/s2; D) 2,5m/s2 ; E) 8m/s2 ; F) 10m/s2 . (Constantin P. Cristescu) r '\ 2 1.21^0 forţă de 5N imprimă unei mase m o acceleraţie de 24m/s şi unei \ alte mase m2 o acceleraţie de 8m/s . Dacă aceeaşi forţă acţionează asupra ansamblului celor două corpuri acceleraţia imprimată este: r /^ 6m/s2 ; B) 4m/s2; C) 1lm/s2 ; D) 14m/s2 ; E) 5m/s2 ; F) 20m/s2 . (Constantin P. Cristescu)

Mecanică - Enunţuri

15

^L227"Asupra unui corp cu greutatea G = 20N acţionează simultan două forţe >nzontale Fy - 3N şi F2 = 4N orientate pe direcţii care fac un unghi de 90° între i'.e. Considerând g = 10m/s2 , acceleraţia cu care se mişcă corpul pe o suprafaţă rrizontală pentru care coeficientul de frecare este de 0,25 este: A) lm/s2 ; B) 0,5m/s2,f£\ Om/s2; D) 0,4m/s2 ; E) 0,2m/s2; F) 0,35m/s2. (Constantin P. Cristescu) 1.23?T)Jn tren trece cu viteza v = 26m/s paralel cu un zid lung. Un călător din tren pfocÎuce un sunet puternic şi aude ecoul (reflectat de perete) după un timp de 2s. Dacă sunetul se propagă cu viteza vs = 340m/s, distanţa dintre calea ferată şi r.d este: A ) 31 Om; B) 314m; C) 308m; D) 339m; E) 336m; F) 324m. (Constantin P. Cristescu) Un automobil urcă o pantă cu a = — grade fară motor, viteza sa v 2 iniţială la baza pantei fiind de 72km/h. Considerând g - lOm/s , făcând aproximaţia sina = arad şi neglijând frecările, timpul în care viteza automobilului se reduce la 18km/h este: A ) 20s;^) 30s; C) 40s; D) 25s; E) 34s; F) 18s. (Constantin P. Cristescu) 1.25. Un corp de dimensiuni mici este aruncat de la nivelul solului pe verticală ir. sus. Dacă el se află în aer timp de 4 s, aproximând g = lOm/s , înălţimea maximă atinsă de corp este: A ) 20 m; B) 18 m; C) 24 m; D) 15 m; E) 45 m; F) 30 m. (Constantin P. Cristescu) A(26^){Jn corp lansat pe o suprafaţă orizontală cu viteza iniţială v0 = 20m/s 2 parcurge în secunda a cincea distanţa de 5m . Considerând g - lOm/s , :oeficientul de frecare este: A ) 0,4; B)0,08;f£))>/3;D) V3/6;E ) 0,2/3; F) 1/6. (Constantin P. Cristescu) 1.24. %

06)cm . Considerând g = lOm/s .* Două sfere de mase m şi « 2 având viteze egale şi orientate în sens \ opus se ciocnesc perfect elastic.5. D) 4. (Constantin P. \ Raportul maselor celor două sfere ni\ I este: A ) 1/2 .5m/s. Cristescu) 1.05)cm.02-5 -100.04 +100. C) 2.29. raza maximă posibilă a buclei este: A ) 1 km. D) 4.03 +100. Un corp cu masa m = lkg legat cu o sârmă cu lungimea Iq = lm este rotit astfel încât descrie o traiectorie aproximativ circulară în plan vertical. Viteza ansamblului celor două vagoane A ) 5m/s. (Constantin P. F) 4. Cristescu) 1. E) (l 00.lm/s. (Constantin P.27.16 TESTE DE FIZICĂ 1. Modulul de elasticitate al sârmei este E = 10*1 N/m2. descrie o buclă circulară în plan vertical. E) 0. este: A ) 120km/h. B) ( l 00.31. F) 5. Considerând g = lOm/s . Cristescu) 1. Cristescu) 1. Un automobil se deplasează pe un pod convex de forma unui arc de cerc cu raza r .01 + 100.30)cm.05 +100.28. D) (l 00. F) 30m/s. B) 3. astfel încât după ciocnire ele se mişcă împreună.22.06) cm .5m . Viteza constantă a corpului este astfel încât forţa centrifugă este dublul greutăţii corpului. (Constantin P. E) 15m/s. C) 3.9m/s. F) 1250 m. C) 20m/s. D) 17m/s.6 km. E) 500 m. E) 3. F) (l 00.8.10 + 100. C) 800 m. D) 1. C) (100.2m/s. Cristescu) .10) cm . După ciocnire sfera de masă m rămâne în repaus. viteza maximă pentru care o o automobilul rămâne în contact cu podul în punctul cel mai de sus. B) 4.* Un vagon de tren cu masa m = 21t şi cu viteza de 6m/s ciocneşte un \ alt vagon cu masa este: = 491 care se mişcă în acelaşi sens cu viteza de 3m/s. B) 2 km.5 •10-6 m2): A ) ( l 00.09) cm .30. Un avion care zboară cu viteza constantă v = 360km/h. B) 72km/h. în cursul mişcării lungimea sârmei variază în intervalul (Secţiunea S = 0.8m/s. (Constantin P.

ja fiind coeficientul de frecare.t unde v este măsurat în m/s. F) 98 J.n(mj + m2) g . D) 18 m/s. Viteza corpului la momentul t = 2. Cristescu) 3 4 ) Mişcarea unui corp este descrisă de ecuaţia x .32. (Constantin P. + m iy . C) 8. F) 108 m.2/2 unde x este în metri şi t este în secunde. coeficientul de frecare dintre corp şi plan este: 3V3 10 (Constantin P.3 s este: A ) 10. iar coeficientul de frecare dintre corpuri şi suprafaţa orizontală pe care se află este p.5 m şi se consideră g . Dacă înălţimea iniţială a corpului faţă de baza planului este h = 2.7 m/s. Asupra corpului de masă ni\ acţionează o forţă orizontală F .30°.Enunţuri 1. F) F .ixm2g . Daca timpul de coborâre este de n = 4ori mai mare decât cel de urcare. C) 105 J. E) 244 J. E) 11. 17 Două corpuri cu masele mj şi m2 sunt legate unul de altul cu un fir de masă neglijabilă. F) 10. Cristescu) 1. + m2 mx+ m2 (w. E) 65 m. D) F . Cristescu) . B) 175 J. Tensiunea din firul de legătură este: w. D) 124 m. C) 32 m. E) F ^ 1 + ^ corp este lansat de jos în sus pe un plan înclinat de unghi a .8 m/s. B) 15 m/s.36. Un corp cu masa m = 4..8 m /s. . Dacă iniţial ( t = 0 ) coordonata de poziţie a corpului este Xq = 10m. coodonata la momentul t = 8 s este: A ) 74 m. iar t în secunde. (Constantin P.2 kg este lansat în jos pe un plan înclinat cu unghiul a dat de tga = n. B) 16 m. lucrul mecanic consumat prin frecare de-a lungul planului este: A ) 230 J. D) 208 J.Mecanică .8 + 20.2 mm/s. (Constantin P.10m/s2. Cristescu) Ecuaţia vitezei unui corp este v = 12 .

C) 500 m/s. F) 620 m/s.18 TESTE DE FIZICĂ (C .2. 1. F) 9.5 m/s. (Alexandru M. viteza glonţului la ieşirea din ţeavă este: A ) 55 m/s.2 Fig.l .5 m /s. Preda) 9n • 4.50 g. C) 12. 1. La sfârşitul celei de a 5-a secunde viteza corpului este (v0 = 0): A ) 1lm/s.5 N- 1 2 3 4 5 6 timp (s) Fig. B) 400 m/s.3 kg aflat pe o suprafaţă pe care se poate mişca fară frecare.|j6) 12m/s. (Alexandru M. D) 375 m/s. B) 10 m/s. Preda) ( l . Graficul vitezei corpului ca funcţie de timp are forma: ^__^ (Alexandru M.39j Asupra unui corp cu masa m . E) 14 m/s. E) 440 m/s. Dacă glonţul parcurge lungimea ţevii sub acţiunea unei presiuni constante p = 2 ■108N/m2 şi considerând frecarea neglijabilă.3 . Un corp aflat la o înălţime oarecare este aruncat în direcţie orizontală cu viteza vq . acţionează o forţă care depinde de timp conform graficului din Fig. Preda) (i^38r Cu o armă având lungimea ţevii / = 25 cm şi secţiunea interioară A = 80mm2 se trage un glonţ cu masa m . \ 1-37-.

F) 5000kgm/s. D) 6350 kg m/s. Şoferul observă un obstacol aflat în faţă la distanţă d = 6. Care dintre graficele de mai jos corespunde dependenţei de timp a vitezei unei bile aruncate vertical în sus şi care în cădere suferă ciocniri perfect elastice şi instantanee cu o suprafaţă plană orizontală? Momentul iniţial este momentul aruncării.4 m de autombil şi acţionează frâna.3.Enunţuri 19 1. Ştiind că forţa de frânare asigură oprirea completă pe o distanţă de 10 m.@ 4800 kg m/s.40.41^Jn automobil cu masa m = 800kg se deplasează cu viteza v0 = lOm/s. Un corp de greutate G este suspendat ca în Fig. Preda) ¡^1.42!. . Care dintre graficele de mai jos reprezintă dependenţa de unghiul a a greutăţii G care | asigură echilibrul sistemului ? (Alexandru M. E) 3850kgm/s. impulsul pe care îl transferă automobilul obstacolului la ciocnire este: A ) 2300 kg m/s. Preda) / 1. /^\ (Alexandru M. 1.Mecanică . C) 5200 kg m/s.

Sistemul se mişcă cu acceleraţia a\. C) 500 m.15.4. trecut peste un scripete.44v\jn mobil se mişcă uniform cu viteza vj = 5 m/s. Acceleraţia de frânare este a = 0. (''D Uniformă. un alt mobil care vine din acelaşi sens. un al doilea corp.20 TESTE DE FIZICĂ (l. aflat la distanţa d de primul. F) Uniform încetinită cu acceleraţia a = g /2 .4 corpurilor între ele. cade liber de la aceeaşi inălţime. A ) Uniform accelerată cu a = g . începe să frâneze de la viteza v2 = lOm/s.lm/s2. ( [Maria Honciuq) ( 1. Se cunoaşte coeficientul de frecare pe planul orizontal = 0. D) 175 m. & 250 m. După un interval de timp x de la pomifea primului corp. sistemul se mişcă cu acceleraţia a2 ■ Găsiţi care este relaţia dintre acceleraţii: . Fie sistemul format din masele m şi \ m2 = 3nt\ care sunt legate printr-un fir inextensibil. B) 125 m. E) 300 m. C) Uniform accelerată cu a = 2 g . Dacă schimbăm locul Fig. La un moment dat. 'j) E) Accelerată cu acceleraţie variabilă. Ce fel de mişcare execută primul corp faţă de al doilea corp. până la prima întâlnire a mobilelor? (Mobilele se întâlnesc o singură dată). B) Uniform accelerată cu a = g /2 . ( [Maria Honciuc) (^ 4 5 . de greutate neglijabilă.jU n corp cade liber de la o înăţime h . ca în Fig. Care este spaţiul parcurs de primul mobil. 1. 1.43. F) 50 m.

Un corp este lansat în sus. E) ai = 3. ( [María Honciuq) _i>47.tezele cu care se mişcă cei doi pietoni sunt: A ) vj = 2 m/s. E) n = 0.25. 2 v2 = 10-^p-. pe un plan înclinat de unghi a = 30° cu rrizonatala şi apoi revine la baza planului. E) n = «. B) vj = 7 . F) « i = 5.ş in a 1.s in a «.455.1 planul înclinat este: A ) n = 0. de k ori mai mare decât prima.2-^-. v2 = 1. D) n = 0.15a2 . v2 . ( [Maria Honciuq) .s i n a : ( [Măria Honciuq) D) . F) vj = 5 m/s. coeficientul de frecare dintre corp şi .^ . Doi pietoni aflaţi în localităţile A şi B.1. 2 .45. C) = 7 .5 km mai mult decât celălalt. v2 = 7.a cos a . fie cu o forţă minimă orizontală. Primul ajunge în localitatea B după un timp t\ de la întâlnire. = 0.5 m/s.jn ic a - Enunţuri 21 A) fl] = 2.an. v2 = 5 . Dacă timpul de urcare este de = 1 ori mai mic decât timpul de coborâre. C) (i = 0. B) |i = 0. pietonii îşi continuă "im ul. După întâlnire.5a2 ^ ) V i = 5.46.48. Un corp este menţinut în echilibru pe un plan înclinat de unghi a faţă ie orizontală. pornesc unul spre altul în acelaşi -oment.B ) n A:-sin a -gog g / t) k + sin a h = — . D ) n h v 2 = 3 m/s. & -s m a = ■. B) aj = 3a2 . iar al doilea runge în localitatea A după un timp (2 . într-o mişcare rectilinie uniformă.055 . F) (j. 5 . v2 = 5 ^ .2 m/s. fie cu o forţă minimă normală pe r... Dacă t\ = 30 minute şi t2 = loră.7a2 . ■ -.42 m/s.5a2 .18a2 . C) = 3.1 = -— — .8.■ !z . ( [María Honciuq) 1. primul recursese cu 1.5. Sina . n E) vj = 7.^ . Coeficientul de frecare dintre corp şi plan r<:e: A ) n = . în momentul întâlnirii.

dacă sărind pierde instantaneu jumătate din energia pe care o posedă în momentul atingerii solului [ g = 1Om/s2 ] A ) 80 m. t2 = 65.63 min. B) „ . D) „ . F) 145 m.36min.5 m.52. Se cere înălţimea maximă la care ajunge mingea după ciocnirea cu solul. două corpuri. (Comeliu Ghizdeanu) 1.09 min. . ( Maria Honciuq) (1.55 min. E) t\ = 900 s.51. . t2 = 1.53. în sus. C) 24. B) h l 2. ştiind că ambele corpuri ating simultan solul. D) 2h.49. F) F "\ = 40m/s. sunt lăsate să cadă liber. E) V Ă . F) h/3. pe verticală. E) 150 m. la un interval de timp At = 2s. f ) „.2 ( IMaria Honciuq) 1. B) t\ = 900 s. 2 = E) „ . C) 40 m. 2 .* Acele unui ceasornic indică ora 12. iar altul este lansat simultan pe verticală de la suprafaţa Pământului. 2 . F) 55m. Momentele de timp la care energia cinetică a corpului este egală cu energia potenţială sunt: A) „. 2 . D) 20 m.<Q h 1 4. t2 = 6. D) t\ = 981.22 TESTE DE FIZICĂ 1. € ) 120 m. (Comeliu Ghizdeanu) ' 1. Ce înălţime maximă va atinge al doilea mobil. D) 140 m. orarul şi minutarul sunt prima dată : A ) perpendiculare. A ) /i. Se cere distanţa maximă dintre corpurile aflate încă în aer ( g = 10m/s2).'Un corp cade liber de la înălţimea h .50. aflat la înălţimea fiQ = 245 m deasupra solului.45min. t2 = 300min = 16.2 .09 h. 5 ^ ) . Din acelaşi punct.1. E) 40-\/2 m.36 min. B) din nou suprapuse: A) . Să se determine timpul după care. Un mobil este aruncat cu viteza iniţială v0 . B) 60 m. O minge este lansată pe verticală de la sol cu viteza iniţială vq C) t\ = 16. t2 = 65 min. (Comeliu Ghizdeanu) . t2 = 1.6s. C) „ . A ) 200 m.

9 m/s2 . (Niculae N. E) 0. 40 rrVs.56. respectiv a 2 = 30° şi apoi este lăsată liberă. C) 0.9 m/s2.Mecanică . Să se calculeze viteza v cu care iese glontele dintr-o scândură din acelaşi material. Se cere acceleraţia sa în momentul când viteza are valoarea v = 2 m/s cât şi valoarea vitezei maxime ( g = 10m/s2). Puşcaş) (Î^ŞţpUn corp se mişcă uniform accelerat parcurgând în prima secundă lm.2 m şi scoasă succesiv din poziţia de echilibru cu unghiurile aj = 45°.1 J.45. B) 2. 20 m /s. F) 0. (Comeliu Ghizdeanu) 1. care are grosimea pe jumătate.* Pentru un pendul conic se cunosc: l . F) lm/s2. 10 m/s.01. A ) 1. D) 1. Un corp cu m = lk g se mişcă uniform accelerat fară viteză iniţială parcurgând în prima secundă 0. E) 98 m/s. Cât este energia cinetică a corpului după 2s ? A ) 2 J.5 m/s2. Coeficientul de frecare dintre tren şi şine este u = 0.9 m/s2. A ) 1. C) 0. E) 0.25. Perioada lui de rotaţie este: A ) 2n J l c o s a /g J. E) 0.01 J. iar în a doua secundă 2 m. B) 2 m/s2. Un tren cu masa totală m = 2001 este tras pe o linie orizontală de o locomotivă cu puterea P = 400 kW. F) 140m/s. Cât este acceleraţia corpului ? A ) 10m/s2. D) 1. (Comeliu Ghizdeanu) 1.58.Enunţuri 23 1.5 m/s^î)) 141 m/s. E) 2tc[^w /1cos a • g F) 2n\yjm //sin a •g j . C) 125. a .9 m/s2 .5m. 20 m/s. C)0. E) 0. B) 2n\^Jl/g .478. B) 10 J. O bilă este atârnată de un fir subţire de lungime / = 0. g .57.01 m/s2. F) 0. Se cere raportul vitezelor cu care bila trece prin poziţia de echilibru pentru cele două situaţii ( g = 10m/s2).2 J. D)4m/s2.54. C) 2. (Niculae N. B) 5m/s2.5 F) 1.lm/s2. A ) 200 m/s. lOm/s. C) 2n J l sin a/ gj D) 2n V/tga/gJ. D) 20 J.55/Un glonte pătrunde într-o scândură pe o distanţă d având o viteză inîţîală vq = 200 m/s. Puşcaş) . (Comeliu Ghizdeanu) 1. (Comeliu Ghizdeanu) 1. 20 m/s. B) 150 m/s.

D) 0. D) lOOOm. E) Îs. (Niculae N. suspendat de un fir de 0.3 MJ ? A ) 125m.02. D) 4s. respectiv 300g sunt legate cu un fir care'est^trecut peste un scripete fix. respectiv 20m/s. care ciocnind plastic un corp cu masa de 99. B) 5s. Un automobil cu puterea de 30 kW se deplasează uniform accelerat pe o şosea orizontală. E) 10J. D) 1000 m/s. După cât timp distanţa dintre corpuri devine 2m ? (g = 10m/s2) A ) 0.1 s.63. Cât este energia cinetică a corpului rezultat în urma ciocnirii plastice ? (g = lOm/s ) A ) 40J. Cât este spaţiul parcurs între două momente de timp în care viteza automobilului este 5m/s. Cât 2 este coeficientul de frecare dintre corp şi planul înclinat ? (g = lOm/s ) A ) 0. B) 500.24 TESTE DE FIZICĂ (^L60T)Două corpuri având masele 200g. F) 5min.01s. firul fiind întins ? (g = lOm/s ) A ) 100 m/s. (Niculae N. ştiind că forţa de tracţiune a locomotivei este de 0.* Cât este viteza unui proiectil cu masa de 0. C) lOm.65. F) 0. Puşcaş) 1. (Niculae N.5m. E) 0.9. Puşcaş) 1. Puşcaş) 1. ştiind că a fost efectuat un lucru mecanic de 0. iar altul identic în jos de la înălţimea de lOOm cu viteza iniţială de 20m/s.* Un corp cu masa de 1 kg este aruncat de jos în sus cu viteza de 80 m /s.6.61. B) 11000 m/s. C) 1. Un corp este aşezat pe un plan înclinat de unghi a (tg a = 1). E) 300 m/s. iar coeficientul de frecare dintre şine şi roţi este 0. (Niculae N. (Niculae N.01 . F) 1 m /s. Puşcaş) . D) 1000J. B) 20sfţ3)100s.5m. D) 200s. E) 15s.Mn cât timp un tren având masa de IO6 kg care pleacă din repaus pe un drum orizontal ajunge la viteza de 20 m/s. B) 400J. (Niculae N. E) 50m.5kg.§ ) 0. determină rotaţia în plan vertical a sistemului proiectil + corp.03.64. (g = 10m/s2) A ) lOs. F) 1J.62. Puşcaş) 1. C) 20 m/s.5kg.2. F) 2000m. C) 100J.5MN. C) lOs. iar corpul începe să urce pe plan. F) 0. Planul este împins cu acceleraţia orizontală de 15 m/s . Puşcaş) 2 2 .

8 N . T2 = 9 .Enunţuri 25 1.8-73 N. Unghiurile a ] şi a 2 au valorile: a j =30°. C) 100J.8 m/s2 ) A ) T = 19. = 9. a \ + a 2 =b\ B) iim jgcosa .5 Fig.8^3 N. r. Ştiind că la distanţa x\ -1 m faţă de origine forţa este ION.6 /Î^&jPe un plan înclinat cu unghiul a se aşează un corp de masă m legat de \ un al doilea corp de masă m2 (w2 > ) printr-un fir trecut peste un scripete ca în Fig. Tx = 9. (Vasile Popescu) Fig. T. Tx = 9.8N.8 N . D) 0.6. 1. a\ + a2 = 0 .6N. = 9. T2 = 9. iar mişcarea fiecărui corp se analizează separat.8 N . (g = 9. Tx = 9. s S N. x\ + x 2 = const. ca în Fig.m jgsina . B) 50J. Un corp cu masa de 2kg este suspendat de tavan prin intermediul a trei fire. B) C) 19. sensul pozitiv de mişcare fiind indicat de săgeţile din figură ( x j .m 2a2.8V3N. 39.2 N .6N. Puşcaş) 1.66. T este forţa de tensiune din firul inextensibil.5. T2 = 9. Să se determine valoarea forţelor de tensiune în cele trei fire. 1. D) T =19. | este coeficientul de x frecare dintre corpul cu masa wj şi plan.6-73 N.T = m2a2. E) 15J. T2 = 9. a 2 = 60°. cât este lucrul mecanic efectuat de forţă când este deplasat între punctele x\ = 1m şi jc2 = 2 m ? A ) 1J.r = x\ + x 2 = const.8N.8 N. F) 200J. .67. a2 sunt acceleraţiile celor două corpuri ).6N.6 N . Care din . E) T = 19. 1. (NiculaeN. 1.Mecanică . Asupra unui corp acţionează o forţă care variază direct proporţional cu distanţa.T \m2g . F) 7 = 19.8V3N. Ti = 9. T2 = 9.8 N . coordonatele şi următoarele seturi de relaţii sunt corecte ? |i/Wjgcosa + m ig s in a . = 9.1J. sunt a\.

{I5).m2g .52m/s2.F ) v0 .2 g A t . j TESTE DE FIZICĂ x\ + x 2 = c o n s t .h /A t .97m/s2.7.10m/s2. a (Vasile Popescu) . m2g + T = m2a2.g A t .m\a\.T = m\a\. Viteza relativă cu care trec cele două corpuri unul pe lângă altul este: (§)> v0 . B) a\ =4.69.F ) a\ . K f a] =2.12m/s2. + a2 = 0.52m/s2 .a 2 = 2. nmjg c o s a . D) hAt + vq .28m/s2.const. (i/M g cos a + Wj g sin cx . m2g .1-7 Se consideră g .gAt + h / A t.9.23m/s2.71i Care este condiţia ca un corp aruncat în sus de-a lungul unui plan înclinat să se întoarcă la baza planului ? A ) tga = . E) tga < p. aj + a2 . fiwijgcosa + mjgsina + T . 1. C) v0 . E) vq . a2 = 10m/s2.m2g + T = m2a2.D ) ax =l.gAt .m j g sin a . C) tga = \l\i .97m/s2 . F) ctga > ji..26 C) D) E) F) ^migcosa + m j g s i n a .fl2 =2.97m/s2 . Care este valoarea acceleraţiei fiecărui corp ? Fig.97m/s2 . (Vasile Popescu) ( lL7Q?yjn corp este aruncat de jos în sus pe verticală cu viteza iniţială vq .28m/s2 .8m/s2 .T = m2a2.a2 = 6.tga > p.a 2 = 4.T = m\d\'.0. (Vasile Popescu) 1.g A t. (Vasile Popescu) n..a2 =2. « 1 + 0 2 = 0 . B) sin a = | .r = mxax. x \ + x 2 = v a r iabil a \ + a 2 . C) aj =6. Al doilea corp cade liber după At secunde de la înălţimea h .T = m2a2. ^Pouă corpuri cu masele wj = lk g şi 2kg sunt legate printr-un fir care trece peste un scripete fixat în vârful comun a două plane înclinate ca în Fig. B) v0 + g A t . E) ai =19. x\ + x2 = const. *1 + x 2 = const.

8km/h. C) 3m/s2. F) 9. (Vasile Popescu) 1. B) 150J . (Vasile Popescu) 1. Un corp cu masa m = lkg este ridicat pe verticală cu acceleraţia s . A ) 5m/s. A ) 10J . D) 0.19m/s până la înălţimea h = lOm.0. (Vasile Popescu) .lkg . D) 4. Care este viteza medie a persoanei ? A ) 48km/h. Corpul cu masa vi\ în contact cu masa este împins cu o forţă orizontală F = 6N. Un biciclist parcurge distanţa d = 314m pe o traiectorie sub forma unui ?:ert de cerc. C) 200J . B) 5kg . B) 9.73.Enunţuri 27 1. Să se determine viteza finală a celor două corpuri dacă ciocnirea lor este plastică.* Un corp cu masa wj = lOkg se află în repaus.6km/h. D) 200m. A ) lOOm. un corp în cădere liberă întâmpină din partea aerului o forţă de rezistenţă de 98. F) 0.@ 1 0 k g .5m/s2. C) lOm/s. E) 50 m . Să se determine raza cercului. (Vasile Popescu) 1.81 m/s2). E) 98.IN. A ) 1m/s2. (Vasile Popescu) L74^Pentru a se mişca uniform. B) 314 m . F) 1. F) lOkm/h. Un alt corp cu masa = 2kg loveşte primul corp cu viteza vq =30m/s.77. C) 628 m . iar cealaltă jumătate cu viteza v2 =4km/h . E) 8. F) 150 m. D) lm/s.81m/s2).5m/s. E) 3m/s.81J. D) 9. B) 2m/s.Mecanică . F) 2.75. Să se determine lucrul mecanic efectuat g = 9. Să se determine acceleraţia sistemului. (Vasile Popescu) /x{ j 6 ) Două corpuri paralelipipedice de mase = 2kg şi = lkg sunt suprapuse pe o masă orizontală fară frecări. E) 4m/s2. E) 981J .5m/s2.981kg. D) 100J. O persoană merge prima jumătate din drumul său total cu viteza vj = 6km/h.81kg.(B)2m/s2.4km/h. Să se determine masa corpului ■g = 9.72. C) 5km/h. A ) 2kg .

In urma ciocnirii.81. Forţa de 9 rezistenţă ce acţionează asupra corpului este (g = 9.2J .8m/s. Neglijând frecările. B) 16m.6 N.6 N.78.8 m/s ) A ) 509.20m. O minge este izbită pe verticală de la înălţimea h = 1. F) 2m/s. B) lOm/s. Care este forţa de apăsare normală a omului asupra pământului.6 N. C) 100 W. B) — ■J . (Mircea Stan) 1. F) 4. O piatră aruncată vertical în sus revine la punctul de plecare după 4s. E) 12. Coeficientul de frecare între corp şi plan este (j.88N.88N. C) 3J . B) 1. E) 75 W.8 m. E) 2. C) 402.{£) 1. Un om cântărind 70kg susţine o greutate de 16kg în ajutorul unui fir trecut peste un scripete fix.2.6J. F) 2m. mingea se înalţă la h' . E) 4m.80. C) lOm. D) 120 N. F) 263 N. Lucrul mecanic al forţei de frecare până la oprirea corpului pe plan este: Î2 A ) 2J. de pământ.08N. D) 4m/s.82N. F) 3. C) 9. B) 375. D) 4J.4N.6m/s. D) 125 W.8m/s ) : A ) 0. (Mircea Stan) 1. E) 702. înălţimea maximă atinsă de piatră este: (g = 10m/s2) (Ă). F) 30 W. (Mircea Stan) 1.28 TESTE DE FIZICĂ 1. Un corp cu energia cinetică iniţială E = 24J urcă pe un plan înclinat cu unghiul a = 45° faţă de orizontală.82. (Mircea Stan) Un corp cu m = 200 g cade în t = 3 s de la înălţimea h = 1.83. dacă firul e înclinat faţă de verticală cu 60° ? (g = 9. (Mircea Stan) . = 0.8 m. D) 2. considerate perfect elastice. Viteza iniţială a mingii este (g = lOm/s ) : A ) 20m/s. E) 3. (Mircea Stan) 1. Ce putere are un alpinist de 75kg care se ridică în trei minute la 18m înălţime ? (g = 10m/s2) A ) 275 W.3 N. D) 8m.4N. B) 607.2m.

D) coboară uniform.5s.23 m/s2. un al doilea mobil. D) 2. B) 1. A ) 1 m/s. (Mircea Stan) 1.2kg care se poate deplasa cu frecare pe planul înclinat (p.87.5 m /s.d = 20m.8m/s ) A ) 2. este aruncat oblic. Un plan înclinat de unghi a = 60° şi masa wj = 3kg se poate deplasa rară frecare pe o suprafaţă orizontală.Enunţuri 29 1. Un mobil este aruncat pe verticală.g = 9.86.coboară accelerat cu a = 5.2 kg aflat în repaus. B) urcă accelerat cu a .84. D) t = 3s. In urma ciocnirii cele două corpuri se deplasează ipreună pe un plan orizontal şi parcurg până la oprire 1 = 4 cm. F) 3. C). Simultan. Coeficientul de frecare dintre corpuri şi plan fiind (J = 0. E) nu se poate da nici un răspuns cu datele oferite.Mecanică . sub unghiul a = 30° faţă de orizontală. Un elev care merge cu tramvaiul ţine în mână un fir cu plumb.5 m/s.85.81 m/s ) cu viteza v = 20m/s.d = 20V3m.2m/s . (Constantin Roşu) 1.d = 40m E) t = 1s.2 iar g = lOm/s . F) / = 2. B) t = 2s.3. în sus în câmpul gravitaţional terestru g = 9. să se determine viteza .66 m/s2. firul se îndepărtează de la verticală cu unghiul a = 30°.82 m/s2.66 m/s2.74m/s . C) 2 m/s. E) 3 m/s.d = 22m.î/ = 20V3m. Pe plan se află un corp de masă m2 = 0. dintr-un turn vertical de înălţime ^ = 40m aflat pe aceeaşi verticală cu a primului corp. (Constantin Roşu) .8m/s2]. C) 4. 2 Acceleraţia de frânare a tramvaiului este: (g = 9.65 m/s2.8 kg ciocneşte plastic un corp B cu masa r g =1.* Un corp A cu masa mA =0. C) t = Îs. F) coboară cu acceleraţia a = 3m/s2 . El este pus în mişcare sub acţiunea unei forţe orizontale F = 6N dirijate în sensul de mişcare naturală a corpurilor pe plan. F) 6. d = 20m. Atunci corpul m2 va avea faţă de planul înclinat următoarea dinamică: A ) urcă uniform pe plan. (Mircea Stan) 1. rniţială a corpului A. Atunci momentul de timp la care distanţa dintre mobile este minimă şi această distanţă vor A ) t = 2s.5 m/s. = 0. B) 3. Când tramvaiul frânează brusc. cu aceeaşi viteză.42 m/s2. E) 6. D) 5.

r .----— . cu putere dublă faţă de cea folosită pe planul înclinat ? (Constantin Roşu) 1. F) cos P = -0. (Constantin Roşu) 1.90.5 .30 1.91. E) sinP = 0. Să se calculeze unghiul P făcut de fir cu verticala pentru care viteza pendulului este 1/2 din viteza sa maximă? A ) cos p = 0.2 . cos a = l ) cu viteza v j. Un automobil urcă uniform pe un plan înclinat de unghi mic (sin a = a.707 .89. După cionire. D) cos P = 0. Raportul energiilor cinetice ale celor 2 particule după cionire este: Aï _ mxsin2(a + p) _ Ec _ m2 sin (a + p) X E c2 Ţ ~ 1 *c2 UA mxcosa Eel _ m2sin2(a + P) \m2) cos q 2 ’ Ec2 t) Ec\ Ec2 sin2( q . B) cos p = 0. J (Constantin Roşu) 1. el va coborî uniform pe planul înclinat cu viteza v2 . TESTE DE FIZICĂ Un pendul matematic este alcătuit dintr-un fir elastic cu lungimea nedeformată L = 2m şi constanta elastică k = lON/m.88. vitezele corpurilor mj şi m2 fac unghiurile a respectiv p cu direcţia iniţială a particulei 1. este: .p ) 2m\] 2 cos2 p ----.86 . Care este viteza de deplasare pe un plan orizontal. C) sin p = 0.5 . Cu aceeaşi putere a motorului. m2 cos2 a b) . Forţa care acţionează asupra unui punct material de masă m dintr-un pendul matematic care face unghiul q cu verticala pentru a-1 readuce în poziţia de echilibru.= -----—r ~ ’ Ec2 m{ sin2 a ’ EC \ W z S i ^ p .8 . De pendul este agăţat un corp cu masa m = 3kg care oscilează cu amplitudinea unghiulară a = 45°.* Un corp de masă wj şi viteză v ciocneşte perfect elastic un corp de masă m2 aflat în repaus.

F) v = 3 -y/2 m/s. (Ion Belciu) 2 . iar la întoarcerea din B în A cu viteza v2 = 8 km/h.6 m/s. (Răzvan Mitroi) 1. v = 1.15m/s. B) 2. (Răzvan Mitroi) 1.94jbn corp cade liber de la înălţimea h = 1960m. E) Fr = mgtg a .¿^.0.5m.5 km/h.6 m.6km/h. B) 9. C) F r . v = 0.3 m. •/. C) 7. F) Fr = mgctg a . iteza şi poziţia sa după timpul t = 0. B) 13s.¿za iniţială vq = 8m/s . A ) 23 m.92_^Jnui corp aflat pe un plan orizontal cu frecare.. C) 31s. F) s = 0. v = 7. F) 12s. v . y = 1.5 m. A)>0.25m.5m. E) 5. (Răzvan Mitroi) ^ 2 1. Viteza medie a 'l biciclistului este: A ) 10km/h.31s. .1 i se imprimă o . D) 15s. y .a + bt unde a = 20 cm .25m.8m/s2 . Ej9. B) s = 6 m.25m.'■(icanica . C) s = 3 m.96*) Un biciclist s-a deplasat din punctul A în punctul B cu viteza \ =T2km/h. -\ 2 E) v = 5-^2 m/s.ar B~= 4cm/s .x = 0.16 cm. C) 20 km/h. Să se determine timpul în :are sunt parcurşi ultimii 60m.4 m. y = 1. v = 4. F) 10. x = 5m.3 m.20m. D) s = 0.2 km/h.16 m/s.y = l. B) v = 5^2 m/s. 2 C) v = 5 m/s. ja = 0.32. ^ ) v = 5 / m/s.25 m.^ = 12. Să se afle spaţiul parcurs şi viteza corpului după timpul t = 2s . A ) v = 5-v/ m/s.l.36 m. E) 152.x = 2. F) 10 m. y = 1.36 cm. A })5 = 0.8m/s .3 cm.65 m.6 km/h. x = 5m. D) 10. x = 2. 31 (Constantin Roşu) 1. x = 5m.mg sin a .mg /eos a . Se dă g . Cât este spaţiul parcurs de corp până la oprire ? Se dă g = 9.5s. (Răzvan Mitroi) ^L95^> minge este aruncată orizontal cu viteza v0 = 5m/s.Enunţuri A ) Fr = mg cos a .5 m. E) s = 5m. Să se determine . v = 0.9. B) Fr .16 m. D) Fr = m g . Se dă g = lOm/s .93JMişcarea unui corp este descrisă de ecuaţia s .3s.

8 m/s . Considerând că forţele de frecare sunt proporţionale cu greutatea şi că forţa de tracţiune a locomotivei trenului a rămas constantă.7N. B) 5s. distanţa dintre vagonul oprit şi tren în momentul în care se opreşte vagonul este: A ) 32km.8N. m mS sma mg + F cosa B ) ---.6 kg sunt legate printr-un fir şi trase în sus cu o forţă F = 8N. C) 10s. D) 2s. E) 1lkm.100. tensiunea mecanică din firul de legătură este egală cu: A) 8N. Cunoscând acceleraţia gravitaţională g = lOm/s . E) ION. C) 12km. Considerând acceleraţia gravitaţională g = 9. Vagonul parcurge o distanţă ¿ = 10 km până se opreşte.91j Două corpuri de mase mj =0. se desprinde la un moment dat ultimul vagon de masă m = lOt. B) 7. A ) F + mg. F) 700N. D) 3000N.8.2s. timpul (în raport cu aruncarea celui de-al doilea corp) în care corpurile se întâlnesc este: A ) 9.8. F) 12. Considerând acceleraţia gravitaţională 2 g = 10m/s .)Un corp este aruncat pe verticală în sus cu viteza vqj = 20 m/s. (Ion Belciu) (¿ 9 9 } Un corp de masă m . 1.32 TESTE DE FIZICĂ ' \. care merge rectiliniu şi uniform. F) F tg a . este aruncat în acelaşi mod un corp cu viteza iniţială vq2 =10 m/s.101. a'> r .2 kg şi m2 =0. D) 24km. coeficientul de frecare dintre corp şi plan va fi: F Fig. C) 6. De un tren cu masa M =110t. E) 5200N. se mişcă uniform pe un plan orizontal sub acţiunea unei forţe F aplicată ca în Fig. C ) -----— ------F F sm a F cosa Fcosa „ D ) ------. B) 7500N. După ce ajunge la înălţimea maximă.. F) 4s.* Un aviator de masă m = 70kg execută un cerc de rază R = 800m în plan vertical.5km. C) 4200N. (Ion Belciu) . B) 25km. 1.25Njf0) 6N. Cunoscând acceleraţia gravitaţională g . E) 2.5s. ! (Ion Belciu) 1.( E ) ) -------— ---.. (Ion Belciu) 1. mg + F V 7 mg + F sin a (Ion Belciu) 1.-----. forţa maximă cu care aviatorul apasă asupra scaunului este: A ) 300N.98. cu viteza v = 700 km/h. F) 6.

F) 5J.9 reprezintă aerendenţa de timp a vitezei pentru trei mobile nur.103) Un corp este aruncat cu viteza iniţială v0 de-a lungul unui plan înclinat zl . E) 785J. Alegeţi relaţia corectă reprezentând legea lui Hooke a deformărilor rasc:ce (notaţii uzuale): FI C) A£ = E o £0 B) A£ = 0 E Dl o = — . F) 11 m/s. valoarea vitezei vq rse egală cu: A >9.105. AEc .64580 J . a\ şi 03 sunt pozitive. D) u = 6. a\ >ay. AEC = 65 kJ . B) a 2 = 0. Considerând acceleraţia gravitaţională g = 10m/s2. formând un singur zrr: Energia cinetică a corpului format este: Ai 20J. B) 16. parcurgând o distanţă / = 10 m. 2. Ci u B) u = 6 m/s . B) 7 m/s.52 m/s .lO ^X îraficu l din Fig.2kg şi cu viteza vj = 15m/s pătrunde într-o ie r i de plastilină de masă M = 0.* O săgeată de masă m = 0.2J. D) 9J. (Elena Slavnicu) = 23.e un alt corp cu masa de 1300kg.iéi-'jnica .62 m/s . după ciocnirea lor plastică? Care este pierderea de -¿ie cinetică în procesul de ciocnire? Ai u = 6. AEc = 67500 J .3 kg şi care se află în repaus. Alegeţi afirmaţia corectă «rentoare la acceleraţiile lor: A) a. F) u = 5.rTgmul a = 30° faţă de un plan orizontal. 1. Care este viteza :jiă a celor două corpuri.9 .102. 1. C) 12 m/sfB^ 10 m/s. E) 8 m/s. C) 8J. Fig.25 m/s . fară •¡recire. care iniţial stă pe loc. E E) F = EM_ ^0^0 F) E = F eSn (Elena Slavnicu) l. AEc . (Ion Belciu) 1.erotate 1.47 km/h . Ei m= 5 m/s . (Ion Belciu) 1. AEc =63587 J . 3.8 m/s.104.iar a 3 este pozitivă. AEc = 65387 J . = a 2 = 0 .* Un corp cu masa wij =100 kg care se mişcă cu viteza vj =15m/s o-i-r.65000 J. 1.Enunţuri 33 1.

25 h. F) nici o variantă nu este corectă.8 h. şi a 3 sunt pozitive. iar aş este negativă. considerat sferic. 114 h. TESTE DE FIZIC Ă F) a2 = 0 . 15.6 h. (Nicoleta Eşeanu) ^ r i o ^ e un plan înclinat de unghi a = 30° se află un corp cu masa m = 6U0g.85 k g^)9. D) <22 = 0.85. în aer. (Elena Slavnicu) fT. C) 7 .5 km/s. F) 1. C) 2. \ Firul este trecut peste un scripete ideal fixat în vârful planului înclinat. < a 3.25. Acceleraţia sistemului este a = 5m/s .107. D) 125. 24N.5N. iar «3 este negativă. 18N. F) 11.8 42 km/s. E) 1.55. corpul nh atârnând pe verticală.8m/s . E) 0. Viteza satelitului pe orbită şi perioada mişcării sunt: A ) 2.lk g. C) 0. la înălţimea h = l5 R . B) 7. Considerând g = lOm/s 2 * 2 şi V 2 = 1.15.2kg. A ) 3. Considerând g = lOm/s . unde R = 6400km este raza Pământului.(§) 0. E) 10. a] şi 03 sunt negative. fixat la marginea unei mese orizontale.108N. 17N.Forţa de rupere a unui cablu este cu 40% mai mare decât tensiunea la care este supus cablul în ridicarea unui corp de masă m = 5kg cu acceleraţia a = 3m/s .5 m/s. 127. 32. A ) 0. în aer.8 kg.4 să se calculeze coeficientul de frecare şi forţa care acţionează la axul scripetelui.109. 85 h. 89 min. a.8 km/s. legat printr-un fir inextensibil de un alt corp având masa m2 = 900g. Coeficientul de frecare dintre corpul m şi plan este \ 2 2 . (Nicoleta Eşeanu) 1.7 kg.4a/2 km/s. 21N.45kg. a\ <a^\ E) a2 = 0. (Nicoleta Eşeanu) 1. Se cunoaşte acceleraţia gravitaţională la suprafaţa Pământului g = 9. Intre corpul m şi planul mesei \ există frecare.4^2 km/s.* Un satelit descrie o orbită circulară în jurul Pământului. Corpul ni2 atârnă pe verticală. să se calculeze masa maximă care poate fi ridicată uniform cu acest cablu.)Două corpuri având masele wj = 2kg şi m2 = 3kg sunt legate printr-un fir inextensibil trecut peste un scripete ideal.35. flj este pozitivă. B) 2. D) 0.34 C) a x şi a2 sunt pozitive.

D) . Lucrul mecanic al forţei de frecare de •unec-ire dintre corp şi planul înclinat este: A .8 m/s.8 J.7N.2J.4m şi masă neglijabilă. D) 0. E) 30°.4J.3N.4N._nt: i : '. F) 0. Două corpuri de mase W] = 200g şi m2 = 800g sunt lansate unul spre cu vitezele V = 6m/s şi respectiv v2 = 2. în sensul vitezei v2 . 0.78 J. C ) 0. Corpul revine la baza planului înclinat având.. Viteza sistemului după ciocnire şi căldura citată în acest proces sunt: A) 2. 0. (Nicoleta Eşeanu) 1. (Nicoleta Eşeanu) .8 N . Corpul *e : mişcare de rotaţie uniformă în plan orizontal cu viteza unghiulară ± = "rad s .113. B) 2m/s2 7 . F) 4.8J. C) -2. Ciocnirea lor este ] ■îCimensională şi perfect plastică. iar g = lOm/s .xl respectiv.2 J s.ms2 8. 0.0. In aceste condiţii acceleraţia sistemului şi tensiunea nu f r .6 J. F) 45°.8 J s. E) 2m/s2 10. C) 60°. Q = 9.4 m/s. B) 0. Q = 2. Q = 5. 2 N .2 m/s. Să se calculeze unghiul intre fir şi verticală. Un corp cu masa m = 800g este lansat în sus de-a lungul unui plan cu viteza v0= 4m/s.98 J. A i 60°. în sensul vitezei V\\Q.36 Js.6vq .6 Js.58J. (Nicoleta Eşeanu) 1.111. în sensul vitezei v j.5m/s.85J. Acceleraţia gravitaţională este g = 9. în sensul vitezei vţ. Q = 9.8 m/s.336 Js. 1.112. în sensul vitezei v2. 3 f 3.58 J-s.Enunţuri x = 35 O A !%?.8 J.0. -m s2 5. în sensul vitezei V]. E) -7.* Un pendul conic este format dintr-un corp punctiform având masa » = i>3g suspendat printr-un fir de lungime / = 0. B) 45°. 0. 3. F) 3m/s2 11.IN . ^ 3m/s2 6.4J.56 J. în aaraer. E) 5/3 m/s. Q = 3. (Nicoleta Eşeanu) 1.8 m/s. viteza v = 0. D i 30°.8m/s .

225. având constanta elastică k .6 10_23N . 155m. numerotate de la 1 la 8. Considerând g = lOm/s . 6 (Nicoleta Eşeanu) ^^117!. E) 2.2-10~22N . 120m. 75m. De la înălţimea h = 14. Coeficientul de frecare la alunecare este \ = 0. 4 rot/s. x Considerând g = lOm/s . de masă m2 = 3m]. E) 8. Un corp este aruncat în sus în câmp gravitaţional cu viteza iniţială vq = 4©nî/s.8m/s. A ) — rot/min. la înălţimea H = 200m.4m/s. D) 7m/s. F) 3. 168. F) 4. 20.2m/s.36 1. pe verticala orificiului 1. se deplasează cu viteza v pe \ un plan orizontal şi ciocneşte perfect plastic un alt corp punctiform.115. După ciocnire sistemul parcurge până la oprire o distanţă de 2cm. Forţa medie cu care peretele acţionează asupra moleculei pe durata ciocnirii este: A ) 5.6s.m (Nicoleta Eşeanu) . B) 3s. Al doilea corp este legat printr-un resort orizontal. egale şi echidistante.65 •IO-21 N .75m.800N/m. C) 8 8 D) — r rot/min. A ) 2. sunt practicate opt orificii circulare. * Un disc orizontal de rază R se roteşte în jurul axului său vertical. este lăsat liber în momentul aruncării primului corp. aflat pe aceeaşi verticală. iar durata ciocnirii este At = 5ms. C) 0.116.4-10"22N . 135.4-10"26N . B ) 3. (Nicoleta Eşeanu) 1. E) “ V3 8 rot/s. E) 5s. Viteza moleculei înainte de ciocnire este v = 500m/s.* Un corp punctiform. O moleculă de masă m = 5-10 _n r / TESTE DE FIZICĂ kg loveşte perfect elastic un perete vertical.2m. B) — rot/s.86 10-23N . să se calculeze viteza primului corp înainte de ciocnire. sub un unghi de 60° faţă de perete. Un alt corp. B) l.114. de un suport fix. Cu ce frecvenţă minimă trebuie să se rotească discul astfel încât corpul să treacă prin orificiul 7 ? Se consideră g = 9. (Nicoleta Eşeanu) 1. C) 2. F) 6s. F) — rot/min. Pe un cerc de rază r < R. D) 1. cu centrul în centrul discului. C) 3.7m. să se calculeze timpul şi înălţimea la care se produce întâlnirea corpurilor.5s.8 VJm/s. de masă m = 200g . D) 4s. A ) 2. este lăsat să cadă liber un corp punctiform.2m/s.8m/s .

iar restul rr_mului cu viteza v2 = 4km/h.^¿anică . F) 2mS£ 2m$ + m +m (Daniela Buzatu) .iza vj = 7km/h.1.2828 kg m/s. Cât timp îi este necesar şalupei să parcurgă aceeaşi distanţă AB cu motorul oprit ? t\ + t 2 2Î2 ~t\ t2 -t\ D ) .8284 kg m/s. C) mg m +m Q m + 2ntQ 2m + D) 2m + mg . 4.84 km/h. C) 5. 8. Raza podeţului este: A ) 40 m.. E) ■ mg .84 km/h. (Daniela Buzatu) 1.118.8 kg m/s..25 km/h.75 km/h. în punctul superior al podeţului forţa sa de apăsare "ormală se micşorează de două ori (g = 10 m/s ).122. Acceleraţia sistemului are expresia: zq A ) . (Daniela Buzatu) .4 kg m/s.75 km/h. şi înapoi în timpul t2 . C) 0.V l . E ) ^ . (Bj 0.11SK O O şalupă se deplasează pe un râu din punctul A spre punctul B iTnpul t\.88 km/h.120.57 km/h. Viteza medie a unui călător care parcurge primul sfert din timp cu .48 km/h. Două corpuri de masa m sunt legate printr-un fir inextensibil care este rrcat peste un scripete fix.)0 minge de masă m = 0. Un automobil se deplasează cu viteza v=72 km/h pe un podeţ ce are ¿spectul unui arc de cerc.4 m. E) 0. 8. F) 7. D) 4 m. iar restul timpului cu viteza v2 = 4 km/h şi viteza medie a unui l~ călător care parcurge primul sfert din drum cu viteza vj = 7km/h. 8.5657 kg m/s. F) 72 m.i 2 h ~h (Daniela Buzatu) 1.75 km/h. C) 80 m. B ) "">« . E) 7. F ) '’ ' 2 h + t2 2t\ . sunt: A ) 4.* ” g . D) 2.8854 kg m /s. B) 14. (Daniela Buzatu) ÎA ^ 1 ..Enunţuri 37 1. B) 4. E) 8 m. Pe corpul din partea stânga se aşează o greutate de w .88 km/h. Variaţia impulsului mingii este: A ) 0.48 km/h. 4. 4.25 km/h.2kg cade de la înălţimea de lm cu acceleraţia V---<2 j = 8m/s . D) 5. F) 0.

F) 1.125. E) 10^3 kg.123. 25 s. C )1 5 m s '': (Ilie Ivanov) \1.127. 50 s.124^ Pentru a menţine constantă viteza unei sănii pe un drum orizontal trebuie sa acţionăm cu o forţă F| = 120N sub un unghi aj = 60° faţă de orizontală. sau cu o forţă F2 = 50 V3 N sub un unghi a 2 = 30° (g = 10m/ s2 ). +4m/s2 . D) +190 J. 1. D) 100 m/s. E) 1.30 m de vârf. 25 s. Viteza la ieşirea din strat. viteza pietrei era v = 4m/s. între sanie şi drum există frecare. E) +470 J.38 TESTE DE FIZICĂ 1. C) -190 J. 50 s. C) 200 m/s. (Daniela Buzatu) kj. Lucrul mecanic al forţei de rezistenţă a aerului este: A ) +220 J. D) 0. viteza iniţială v q c u care este aruncat corpul are valoarea: A ) lO m -s’ 1. respectiv m ( M > m) sunt legate între ele printr-un fir de legătură de greutate neglijabilă şi se află pe o suprafaţă orizontală aşa cum arată Fig. . (Daniela Buzatu) 1. Un proiectil cu masa m = 5kg şi cu viteza vq =300m/s intră într-un strat de zăpadă de lungime l =10km.5m s '1. D) 40^3 kg. 50 s. F) 60^3 kg. Masa săniei are valoarea: A ) 60/7 kg£|)\ 20V3 kg. D) 200 m/s. -2 m/s2 . F) 100 m/s. 25 s. B) 200 m/s. 2 a = 30° şi g = 1 0 m s ' . -4 m/s2 .10. F) -470 J. -4 m/s2 . (Daniela Buzatu) 1. acceleraţia şi timpul în care proiectilul străbate stratul de zăpadă sunt: A ) 100 m/s.126y Un corp aruncat orizontal din vârful unui plan înclinat spre bază cade pWplaneta distanţa / .1m s’ 1. C) 7/60 kg. O piatră de masă m = 5kg este aruncată vertical în jos de la înălţimea h = 5 m cu viteza iniţială vq = 2m/s. Două corpuri de masă M . înainte de impactul cu Pământul. B) -220 J.2m s '1. +2 m/s2 . Cunoscând înclinaţia planului faţă de Ox. Stratul absoarbe prin frecare o cantitate de căldură Q = 200kJ. -2 m/s2 . B )1 2 m -s '1.

tensiunea în t-jI de legătură fiind T (caz 1).8 m /s'* B) v = 2 m/s..128. în Keste condiţii: C\J aj = a 2. a = 0. Cunoscând g = 10 m-s şi coeficientul de frecare cu gheaţa .& : anică . ' E i ~ k 9 9 ' E 2 ~ k\ ’ v i r ~1 c2 & = *2. F) ¿1 _ ¿1 ~*2 k] .ir n = 0. acceleraţia sistemului va fi a2 şi tensiunea T2 (caz 2). sistemul se va mişca accelerat cu acceleraţia a\.6 m. Raportul între energiile potenţiale ale resorturilor este: ^ E \ _ k\ .5 m. unde m = 16 cm/s . Viteza unui mobil este dată de relaţia v = m + nt . B) 60 m.129.001.k 2 ’ £2 / + £2 q (Ilie Ivanov) 1. F) 4.Enunţuri 39 Caz 1 Fig. .2 E \ _ k\ . este: A) 50 m. (Ilie Ivanov) 1. Două resorturi de constante elastice k\. (Ilie Ivanov) ^13J>. D) 5 m. Un patinator de masă M = 80kg ţine în mână o bilă de masă m = 8kg ^ află în repaus pe gheaţă. n . respectiv k2. E) a\ > a2\T\ = T2 \F) a\ —a2\T\ = T 2 . spaţiul parcurs de patinator în urma acestei operaţii. A) v = 1 m/s. a = 1 m/s . Ex ^2 kV E2 ' E2 zr »2 k2 ’ ^ *1 + ¿2 . 1. Dacă însă aceeaşi forţă acţionează asupra \ ^rrpului de masă M . C) 70 m. legate în serie ^¿:in un corp de masă M. = 0. E) 0.T\ > T 2 .10 Caz 2 Dacă sistemul este acţionat de o forţă orizontală F ce acţionează asupra ^rrpului de masă m .8 cm/s2. B) a\ > a 2\T\ < T 2 \C) a\ < a 2\T\ > T 2 \ D) a\ < a 2\T\ < T2 . Să se afle viteza şi acceleraţia instantanee la momentul t = 5s. m E \ _ k2 . La un moment dat aruncă bila înainte cu viteza -1 -2 = 10m-s .

Un corp cu masa m = 2kg este lăsat să cadă liber de la înălţimea h = 50m. F) v = 0. 0 )1 6 m. A ) 9 m/s şi 194. E) 0 m/s şi 100 m/s.5 m/s2. E) v = 0. (Ileana Creangă) . F) 85 m/s şi 190.5 m/s. B) 2500 J. E) 25 m.40 TESTE DE FIZICĂ C) v = 0. D) 130 m ( l ) 150 m. D) 12-10-10 N .8 m/s. Un avion zboară orizontal cu viteza de 90 m/s.7 m/s. E) 200 J.18 m/s. Se dă g . (D) 90 m/s şi 194. B) 5 m.134.8 m/s2 ) A ) 5 m. şi lansează un obiect de la înălţimea de 1900m. aflat la distanţa de lcm. B) 900 m/s şi 19 m/s. l 3 L ) 0 forţă orizontală constantă de 45N acţionează asupra unui corp aflat pe unplân orizontal neted. (Ileana Creangă) 1. (Ileana Creangă) ( l .9 m/s. D) 1000 J. (Ileana Creangă) f 1. Electronul ajunge la anod cu viteaza de 6 IO6 m/s . a = 1.135. după care forţa îşi încetează acţiunea. 5 (Ileana Creangă) JLÎ33.62 N . C) 3000 J.132. B) 7 m. F) 12 m. (Ileana Creangă) 1.10m/s2 . C) 120 m. a = 0. A ) 15 m.5 1 0 '1 N . F) 900 J. D) 10 m. După t\ = 2s tensiunea din coardă se reduce la 49N. Corpul porneşte din repaus şi parcurge 75m în 5s. Se dă g = lOm/s . C) 100 m/s şi 250 m/s. Să se afle spaţiul parcurs de corp după t2 = 5s de la pornire (g = 9.8 m/s2. Să se determine spaţiul parcurs de corp în următoarele 5s. F) 100 m.08 m/s2. a = 0. a = 1. Se cere valoarea energiei mecanice pe care o are corpul la înălţimea h] . C ) M O -14 N . F ) 5.62-10-15 N . Să se determine componentele vitezei obiectului în mometul impactului cu Pământul.9 m/s. B) 1.08 m/s2. E) 6 . Cât este forţa de acceleraţie care acţionează asupra electronului ? A ) 1.5-IO-14 N . Un corp de masă m = 5kg este susţinut de o coardă şi este tras în sus cu o acceleraţie de 2m/s . Un electron de masă m = 9 -10-3'k g părăseşte catodul unui tub electronic cu viteza iniţială zero şi se deplasează rectiliniu până la anod.lOm. D) v = 8 m/s. A ) 800 J.

2 m /s (se consideră g = 9.Enunţuri 41 1.8 m. E) — . F) 8 m/s2. E) 17. Un corp se mişcă uniform accelerat parcurgând distanţa d = 120m. D) — . Prima jumătate de drum o parcurge în timpul t\ = 12s. F) 7 ’ ' 2 ’ ' V 2 ’ '7 + V T 7 2 ’ ’ 2 4 i-\ (Gabriela Tiriba) 1 1 1 . B) 9.2 m/s2. E) 16N. (Gabriela Tiriba) 1.13$>Un corp este aruncat vertical în sus şi revine pe pământ după un timp : = 2 s.orp cu masa m . A) A \ 2 . B) 0.136^)D e tavanul unui lift este suspendat un dinamometru de care atârnă un .iUcanică .8 m/s ). C) 1 2 0 N ^ ION. 1.4N. Să se afle înălţimea la care s-a ridicat corpul (g = 9. B) . (Gabriela Tiriba) \1. C) 0. hmpul t2 = 8 s. E) 4 m/s2.e împins (dinspre m\) cu o forţă orizontală . Ce forţă indică dinamometrul dacă liftul urcă cu icceleraţia a = 1.11).4 m. F _ ~ nt2 i .2N.140. c-y V 3 . .. F) 16 m. Ă>22N. Cu ce forţă / corpul wj împinge . B) 1IN. 1. A ) 1 m/s. . E) 29. F) 100N.9 m. C) 39. F) 150N.(D) 4. Să se calculeze coeficientul de frecare dintre corp şi plan.8 m/s ). iar cea de-a doua jumătate r.11 2 2 m . A ) 19. C) . C) 8.13 l ) Pe o masă orizontală netedă fară recări sunt aşezate alături doua corpuri •niralelipipedice de mase m =8kg \ şi ~ .orpul /«2 ? A ) 2N. D) 2.6 m. Să se afle acceleraţia corpului. D) 1.2 m . (Gabriela Tiriba) 1. m 1 . (Gabriela Tiriba) 1.2 m/s.6N. B) 25N. Pentru a menţine în echilibru un corp pe un plan înclinat de unghi a = 452< trebuie aplicată corpului o forţă minimă normală pe plan de n .25 m/s2.138. Sistemul astfel format Fig. TW ^2 + 1 .2 ori mai mare decât forţa minimă orizontală.2 kg.r = 50N .= 2 k g (fîg.f.

(Mihai Cristea) (1. F) cp = — 1 -a -— 2 6 4 2 4 (Mihai Cristea) . E) 19m/s. (Gabriela Tiriba) 1. (Gabriela Tiriba) 1. o dată pe un plan înclinat de unghi a şi altă dată pe un plan orizontal.14$. E) 0. D) 300kN. Motorul este folosit pentru a ridica un corp cu masa m = 500 kg la o înălţime h = 18 m. Un corp este lansat cu aceeaşi viteză. In cât timp va ridica motorul corpul respectiv ? A ) 5s. F) 15min.9.8 m/s2).@)200kN. La momentul t = 3 s de la începutul mişcării. Un automobil face un viraj de rază R = 50 m cu viteza v = 36 km/h. pentru a-1 opri în timp de 20s? A ) 150N.141.42 TESTE DE FIZICĂ 1. viteza mobilului este: A ) llm/s. C) 13m/s.9s. a tiind că obiectul parcurge aceeaşi distanţă până la oprire pe ambele plane.1.5. F) 37m/s. F) 0. ambele caracterizate de acelaşi coeficient de frecare. D) 0. D) lmin.142. Un motor are puterea P = 98 kW.04. B) 0. C) 0. F) 3kN.144. Un mobil se găseşte la momentul t = 0 în punctul de coordonate (2. D) 17m/s. B) 36N. Să se afle coeficientul de frecare la alunecare minim pentru ca automobilul să nu alunece lateral (g = 9. C)0. (Gabriela Tiriba) i 1^143^ Ce forţă constantă de frânare trebuie aplicată unui tun de masă m = 400 tone care se mişcă cu viteza v0 = 36 km/h.2. Mobilul se mişcă în lungul axei Ox conform legii de mişcare x(t) —4t +3t + 2. . TW cp = -1 E) cp = — p C) D) . să se calculeze unghiul de frecare.(§) 27m/s. B) 90s. 0).03. a\ n\ a n a 7 CV-' 71-01 27 A ) < = a . A ) 0. E) 18s. B) cp = — . E) 10N. /-A cp = —~— .

Să se rticască unghiul p făcut de viteză cu orizontala atunci când energia cinetică a :. (Mihai Cristea) 1.:r?ului devine de n ori mai mică decât energia cinetică iniţială.ctu x = 8m . C) 36m/s. B) 18m/s.) Un corp cu masa m = lkg pleacă din -îcaus şi se mişcă fară frecare sub acţiunea forţei -iccezentată în Fig. Un corp masiv de masă M este agăţat de un fir inextensibil şi atârnă la : iistanţă h de nivelul solului.146. 1. D) Om E) /s. V« C) cosP = 4n c o s a .149. acesta. Un corp este aruncat sub unghiul a în câmp gravitaţional. n sin a E )sin P = — . In urma ciocnirii plastice a .Enunţuri 43 1. în urma ciocnirii plastice. 1.147. Dacă se aruncă exact sub el. A) tgP= 1+ 1 B) sin p = . l'im s.E ) C) D) n+ 1 F) 4n (n + 1)2 (Mihai Cristea) 1. Când mobilul ajunge în T LT. de la înălţimea h2 \ iiiă de sol un corp de masă m . viteza lui va fi: V l A) 4m/s.148. va ridica sistemul :cior două corpuri pe o distanţă x.12.¿or două corpuri.13) alunecă \ \ •ari frecare pe un profil cilindric de R . (Mihai Cristea) 1. Cunoscând viteza iniţială v0 cu care se aruncă . fracţiunea din iTc'gia potenţială iniţială transformată n :ăldură este: A) n n+ 1 n -l n+ 1 / B) n n+ 1 n -1 . de la nivelul centrului r ndrului. n F) cosP = Vwsina. F) 9m/s. «c o s 2 a D) tgp= 1+ 1 .Mczanică .j = .* Două corpuri de mase m şi m2 = n m (n > l) (Fig.

E) 55. înainte să cadă din nou. (Cristina Stan) . să se determine cu cât se va modifica poziţia corpului atârnat. D) 162. el aruncă cu viteza iniţială de 15m/s o a doua castană. F) 90N. considera acceleraţia gravitaţională g = lOm/s ? A ) 75N.6m. D) x = 2g .ho .151.2 ? Se va .18. .xDe la fereastra unui bloc turn. m2. După o secundă. Se întâlnesc cele două castane în drumul lor spre sol? La ce distanţă faţă de fereastră? (g = 10 m/s2 ) A ) Da. .9m. (Cristina Stan) 1. O forţă care acţionează asupra unui obiect cu masa m îi imprimă \ acestuia o acceleraţie a\.7N. F) | a .. E) .4m.h . B) 100N. B) * = m m+ M m m+M m ^ . d = 6. C) Da. C) 450N. d = 6. F) Nu. d .h 2 (Cristina Stan) \2g i\150.44 TESTE DE FIZICĂ corpul de masă m .5N. A) x = m m+M m m+M m m+ M 2g ZQ_ -h\+fi2 28 Â . . D) Da. Un corp cu masa m -1 Okg este împins cu o forţă orizontală de-a lungul unui plan înclinat care face unghiul a = 45° faţă de orizontală. Dacă se lipesc cele două mase. d = 19.h2 C) x = . B) i fll. E) Da.6m. Aceeaşi forţă acţionând asupra unei mase diferite. Ce mărime trebuie să aibă această forţă pentru a produce o acceleraţie a = l/V2m/s2 ştiind că valoarea coeficientului de frecare dintre corp şi planul înclinat este p = 0. un copil lasă să cadă o castană. B) Nu. ce acceleraţie va avea sistemul ? A ) 3a.152. îi imprimă acceleraţia a2 = 2a\. aflată la înălţimea de 25 m faţă de sol.F ) * = 2 E) x = vm+M — hx.(5> | a . (Cristina Stan) 11.h ] + h2 2g vg_ 2g 0 + h\ .9m. . C) |a. d = 4. d .2m.15.

5m. (Cristina Stan) 1. i roua barcă îşi micşorează viteza până la v2 .155.tru ca distanţa parcursă pe orizontală să fie de k ori mai mare decât h este: & L .157. F) 32m.0. (Constantin Neguţu) 1. E) 3. C) 8.153. E) 4m. B) 122m.anului. bila grea se opreşte.5.6m/s x direcţii paralele. * * .5. F) 120 kg. B) 1. C) 110 kg. (Constantin Neguţu) .2 de la o înălţime h = 12m.154. D) . D) 46. Pe ce distanţă se deplasează .^iteza v0 cu care trebuie lansat orizontal un corp aflat la înălţimea h rf'. C) 3. nu îl observă în timp util astfel că se produce o . După ciocnirea perfect elastică.4m/s. E) 140 kg. C) .14). Când bărcile ajung una în dreptul ic eilalte.J drum naţional. Două bile se deplasează una spre cealaltă.* Un automobil cu masa m = 800kg staţionează pe partea dreaptă a ir.6m. corpul se ciocneşte perfect elastic de un rerete aşezat perpendicular pe acesta (Fig.Enunţuri 45 1. D) 100 kg. Ca urmare. F) lOm.* Un corp alunecă pe un plan înclinat de _r.7m.r. E) 36m.ghi a = 45° cu planul orizontal şi coeficient de recare jo = 0.. B) 90 kg. Raportul maselor bilelor este: A) 1. (Constantin Neguţu) 1. C) 2. D) 2.vii :anică . A) 55m. * * . După ciocnire. dar în sensuri opuse. Masa celei de-a doua -¿rci este: A) 80 kg.2 ? Se i -:nsideră acceleraţia gravitaţională g = lOm/s . B) 9m.* Două bărci se mişcă rectiliniu uniform cu aceeaşi viteză v = 0. 1. E) 2 V 2k kV 2 \2g (Constantin Neguţu) A) i 1. B) .¡ziune în urma căreia ambele maşini rămân lipite. corpul va ajunge la înălţimea: A) 8m. La baza . F) 4.emul format din cele două maşini dacă coeficientul de frecare este | = 0.25.: . din prima se transferă în a doua un corp de masă m = 20k g . D) 6m. 7 . Un autocamion cu masa M = 1200kg venind cu viteza = "2 km/h dintr-o curbă. viteza bilei mai grele fiind •jt patru ori mai mare decât a celei mai uşoare.156.

82 m. B) 2-1032k g :C ) 2-1027kg. Variaţia energiei cinetice a unui corp asupra căruia acţionează un sistem de forţe este egală cu: A ) variaţia energiei potenţiale. C) lucrul mecanic efectuat de forţa rezultantă ce acţionează asupra corpului în timpul acestei variaţii. energia cinetică şi impulsul sistemului. D) energia cinetică şi impulsul sistemului.161.158. cunoscând viteza liniară de rotaţie a Pământului în jurul Soarelui.2 m. (Constantin Neguţu) 1.* Să se afle masa Soarelui. C) impulsul sistemului.E ) 2-1034k g . O minge de tenis de câmp cu masa de 50 g şi viteza de 180 km/h loveşte terenul perfect elastic sub unghiul de 60° faţă de verticală. F) energia potenţială.5 10 km şi constanta atracţiei universale. k = 6.2 m.160. F) 10 m. B) zero. (Constantin Neguţu) 1. D) 1.* Un corp cade liber de la înălţimea de lOOm. Forţa cu care mingea loveşte terenul este: A ) 1750 N.* In cazul ciocnirii perfect plastice a două corpuri se conservă: A ) energia cinetică a sistemului B) energia potenţială a sistemului. E) impulsul şi energia potenţială a sistemului. (Constantin Neguţu) . C) 3000 N. (Constantin Neguţu) — 1 1.F ) 2 IO24kg. D) 1500 N.46 TESTE DE FIZICĂ 1. D) 18. E) momentul forţei rezultante faţă de centrul de masă al corpului. E) 8. A ) 2 -IO30 kg. F) impulsul forţei rezultante. Durata impactului este de 10 s .67-10 Nm /kg . raza orbitei Pământului. C) 0. Distanţa parcursă pe orizontală faţă de locul ciocnirii este (g = 10m/s2 ): A ) 82 m.2-IO30k g . v = 30km/s. R = 1. (Constantin Neguţu) 1.162. E) 2000 N. presupusă 1 0 circulară. având viteza de 20 m/s orientată orizontal.159. B) 2500 N. D) lucrul mecanic efectuat de câmpul gravitaţional. F) 4000 N. După 4s de cădere este ciocnit plastic de un corp cu aceeaşi masă. B) 0.

F) 8.| a . = -5 . Vitezele lor sunt vj = 5 4 km/h şi : = 43.cT-'-rul tractorului să rămână în repaus? A ) vj = a. . E) 5. F) 74 kg. v2 = ă . Care este masa m' a celui de-al doilea corp? A) 20 kg. în ce condiţii vitezele relative vj şi v2 ale celor două şenile ale unui ricior considerate în raport cu centrul tractorului sunt egale în modul satisfăcând -.*fc:jnică .*r. pentru ca trenul să fie oprit în 20 s de la oprirea motorului electric al C omotivei (se consideră g = 10 m/s2 )? Al)6-105 N . (Cristian Toma) 1. J :eniiehtul de frecare dintre tren şi şine este j.164. E) 52 kg.* De la o înălţime Iîq faţă de un plan orizontal se lasă liberă. numărul de rotaţii o r ă care unul îl prinde pe celălalt din urmă în punctul de plecare este: A ) 1.ia | = |v2|= | | (unde ă este un vector cunoscut de modul nenul) astfel ca v. B) 60 kg. C) 35 kg.2 km/h. se opreşte este: (Constantin Neguţu) masă w = 1200t are o viteză iniţială v = 72 km/h. B )3 -1 0 6 N .* Un corp de masă m = 30 kg se deplasează cu viteza v = 30 m/s.ind în acelaşi moment din acelaşi punct. Neglijând mişcarea accelerată de la pornire. D i 5 •105 N .3• IO5 N . = 0. (Cristian Toma) 1. Bila loveşte planul cu viteza v0 şi se întoarce cu viteza -e\'o (vq şi vj în valori absolute). C) 3. F) 6. D) 47 kg. B) 2. v2 = a . C )8 -1 0 4 N . după acest impact corpurile deplasându-se ! --. Ce forţă de frânare trebuie j £ > cată. B) vj = ă. iară teză iniţială. Durata totală a mişcării bilei până ce *¿±¿513. v2 = ă / 2 . E) 4. Pe corp este pus un corp de masă m .167. o bilă.:eza v' = 10 m/s.166.163.C) v. (Constantin Neguţu) 1.05. D) 4.Enunţuri 47 1.5 •106 N .* Doi motociclişti aleargă cu o mişcare uniformă pe acelaşi cerc xrr.

C) v = 49 m/s.02.F) | = 0.* Un ceasornic cu cadran este pornit la ora 12 (când orarul. E) — rad.a / 2 . secundarul şi minutarul? A ) — rad. F) vj = -a . A ) v = 7 m/s. B) n = 0. (Cristian Toma) 1. Un corp lansat cu viteza v = lOm/s de la sol. B) — . F) — — . A ) n = 0.15. B) v = 1m/s. Considerând g = lOm/s . D) — rad. A ) — .9 m /s.* Un corp de masă m este aruncat de la sol din punctul O cu viteza iniţialăv sub un unghi a în raport cu o axă O* conţinută în planul solului. E) v = 1.l. astfel încât proiecţia poziţiei sale pe sol să aparţină permanent acestei axe Ox.48 TESTE D E FIZICĂ D) v. D) v = 14 m/s. E) — .ă . (Cristian Toma) 1.170. C) — rad.169. pentru prima oară.E) n = 0.171.01. La o curbă de rază / = 49m drumul a fost înclinat în raport cu ? suprafaţa orizontală la unghiul a = arctg0. să se afle pentru ce viteză a fost proiectat drumul respectiv. 2 4 59 60 59 60 (Cristian Toma) ' 1. a (Cristian Toma) 1.168. 171. B) —rad. Să se calculeze coeficientul de frecare |.2.F) v = 4. Să se afle -\ 3 unghiul a (se consideră g = lOm/s ). = -ă. Acest corp . l5)! — . La ce unghi cu axa ce uneşte centrul cadranului cu poziţia corespunzătoare orei 12 se întâlnesc din nou.E) vj = -a . C) n = 0.25. v2 = . v2 = . minutarul şi secundarul sunt aliniate). C) — . F) — rad.D ) n = 0. dintre un automobil de 500 J kg şi sol dacă pentru a se deplasa cu viteza de 108 km/h aceasta foloseşte o putere de 3 x 104 W (se consideră g = 10 m/s2). revine la sol la distanţa de 5 / m faţă de poziţia de plecare.4 m/s.1. v2 = a / 2 . 2 4 3 6 8 2 (Cristian Toma) fu. sub unghiul a faţă de orizontală.

C) 2875 m. F) 1. f i) imposibil. B) 6/5 m._î } ’ E) “ ' { t }' F) a e { " î } ' l Metroul parcurge distanţa dintre două staţii consecutive în 2 min 20 s.5 m.4 Nm.6 Ns. A) 2 kg. C) 1 m. F) 1. (Ion Gurgu) 1. D) 1.ută. D) 1. Un glonte cu masa m = 25 g pătrunde într-o scândură pe distanţa = 5 cm. (Ion Gurgu) .5 km.5 m. de grosime 2 cm. in modul) să fie maximă. F) 22. E) 1. Dacă acceleraţiile iniţială şi finală sunt egale în valoare hts: ’. Dacă sistemul este lăsat liber.5 km.25 km.15).5 s. (Ion Gurgu) 1.w tjjn icâ . B) 2. Să se afle valoarea unghiului a astfel încât distanţa . D) nu primeşte impuls. şi viteza maximă la care ajunge trenul este vm = 90 km/h să a < determine distanţa dintre cele două staţii. A. (Ion Gurgu) M 7 $ De capetele unui fir trecut peste un scripete sunt legate două corpuri cu -¿sele m = lOg şi m2 = 50g. || = 1m/s2. Se i . A ) 5/6 m.8 Ns. B) 2225 m. E) 0. B e{ f )“ C)a€{f’î } .Enunţuri 49 -r -r-e la sol în punctul M. (Cristian Toma) D cte{ î .175. nsideră g = lOm/s . E) 1 h. C) 10 s. să se calculeze \ râlţimea maximă la care se ridică masa w j. A) 2. E) 12500 m. cunoscând h2 = 50cm (Fig. cât timp acesta se va găsi la înălţimea h = 10 m ? A) 1 s. C) 5. ce impuls ar primi o <±idură identică.4 Ns. V .x ţJn corp este aruncat pe verticală în sus cu viteza iniţială vq = 10 m /s. Dacă viteza iniţială a glontelui este vq = 500 m/s. 1.a€{f}.5 s. iand o mişcare uniform accelerată urmată de una uniformă şi apoi de una in ::nn încetinită. D) nu se ridică.174. F) 0.

Dacă corpul coboară de la înălţimea h = 2 R . F) 0.9 m/s. B) 60m/s. E) 2. Cu ce viteză va atinge corpul solul ? (g=10rr/s2j A ) 30m/s . (Marcel Dobre) . O I m. din momentul aruncării corpul se află la distanţa de 0.45 m/s.5 m. E) 1. ştiind că mişcarea se face cu frecare şi timpul de coborâre este de 3 ori mai mare decât la urcare. F) 0. E) 20m/s.16).180. D) 120m/s. 777777777? Fig.177. fară frecare. B) 45 m/s . C) 40m/s.1 m.* Un corp coboară liber. E) 1.16 1.179.1 m. 1. pe un plan înclinat şi de la baza acestuia îşi continuă mişcarea pe o traiectorie circulară de rază R = lm (Fig.15 Fig. C) imposibil. (Ion Gurgu) m. (Marcel Dobre) 1.5 m/s.3 m de punctul de aruncare. C) 0. D) 1.61 m.5 m. Din vârful unui turn cu înălţimea h = 60 m este aruncat în sus un corp cu viteza iniţială v0=20nys. (Ion Gurgu) 1. respectiv 2s. D) 0. C) 0. Un corp este aruncat cu viteza iniţială vq TESTE DE FIZICĂ = 6 m pe un plan înclinat de /s. A ) 1 m. A ) 4.178.9 m. 1.0 m.1 m. La Îs. A ) 1. Să se calculeze viteza iniţială a corpului. F) 2 m/s . unghi a = 45° .50 1. B) 1. D) imposibil. F) 80m/s.5 m/s. B) 0. Un corp este aruncat fară frecare pe un plan înclinat.0 m. să se determine înălţimea h la care \ ajunge corpul pe traiectoria circulară. să se determine înălţimea până la care a urcat corpul. 1.

D) 12000 W . (Marin Cilea) 2 . Care este . (Marcel Dobre) 1. D) 18 m . Care trebuie să fie puterea motorului pentru ca automobilul să urce ur-rbrm aceeaşi pantă cu aceeaşi viteză ? (g = 10 m/s2) A) 15000 W .F ) 5J.Enunţuri 1.* Sub acţiunea unui impuls iniţial o greutate legată cu un fir de tavan rescrie un cerc situat în plan orizontal la o distanţă de 1. D) 2. C) 40 m .14s”1.91 s"1. C) 5 m/s2 . Pe această şosea un ajiomobil cu masa m = 150kg coboară uniform având motorul decuplat.183.Tjrontala.5 m de tavan.5 s '1.182. B) 0. E) 2. 51 sub unghi a = 60° cu . F) 5 m .2 s '1.4s’ 1.lSS. F )3 . (g = 10m/s2) A) 10 J . Dacă se neglijează frecarea. F) -5 m/s2 . E) -3 m/s2 .41 s '1.184. D) 1. E) 20 m .181. O porţiune de şosea prezintă o pantă de 0. (Marcel Dobre) 1. (Marcel Dobre) l. i F2 = 6 N ? A) 1 m/s2 .B ) 15 J . Cu ce acceleraţie se va mişca acesta sub acţiunea unei \ i r .05 .îc venţa rotaţiilor greutăţii ? (g = 10 m/s2) A) 0.C ) 2 5 J. un punct material se mişcă cu federaţia a = 3 m/s . Să se calculeze raza de curbură în punctul situat la înălţimea maximă. să se afle lucrul mecanic necesar pentru i-ictuareaaruncării. C) 0.* O piatră cu masa m = 0.*6£jjnică .10)2 m/s2 . B) 10 m .E) 6 0 J.^Sub acţiunea unei forţe Fj = 9 N .C ) 3500 W .* O piatră este aruncată cu v0 =20m/s / .! 0 m/s 2 ) A) 1m . F) 10000 W .2kg este aruncată oblic pe o suprafaţă T-^ontală şi revine pe aceeaşi suprafaţă la o distanţă S = 5 m de locul aruncării aică t = 1s . cu viteza ac 0 m/s. (Marcel Dobre) 1.D ) 100J. B) 15 00 W .5 m/s2 . E) 25000 W .

189.2 kN. (Marin Cilea) 1. E) 25 J. B) 5 J. D) 50 m/s. O minge cu masa m = 0. F) 500 N.*Un autoturism cu masa m = l t merge cu viteza v = lOm/s peste un pod convex. F) 10 m /s. Un resort a fost comprimat cu x = 4 cm sub acţiunea unei forţe F = 25 N. Calculaţi modulul impulsului pentru cel de-al doilea corp. E) 25 m/s. C) 1 J. F) 500 N.55 m/s2 .5 kg şi viteza v. După ciocnire corpurile se opresc. F) 15 m/s. A ) 10 J.52 TESTE DE FIZICĂ 1. după lovire. Un corp aruncat vertical în sus a revenit pe pământ după x = 10 s. B) 1 m/s. B) 104N.* Un corp cu masa m = 0.186. E) 100 m/s. D) 0. f i ) 6 kN. E) 9 kN. C) 10 kN. D) 0 N. = 10 m/s loveşte un alt corp \ care se mişcă spre el pe aceeaşi direcţie. (Marin Cilea) 1. Calculaţi energia potenţială a resortului. Ce apăsare exercită autoturismul ? asupra podului în punctul superior ? ( g = 10 m/s2) A ) 1 kN. Cu ce viteză a ajuns ea la baza dealului ? A ) 3 m/s. jL i8 ^ )U n camion cu masa m = lOt porneşte cu acceleraţia a = 0. C) 4.5 J. A ) 2 kN. E) 125. Cu ce viteză iniţială a fost aruncat corpul ? (g = 10 m/s ) A ) 10 m/s. C) 280. F) 8 J. (Marin Cilea) A ) 300 N.5 m/s. E) 103 N. D) 25 m/s.2 kg a căpătat. (Marin Cilea) 1. B) 2.5 N. D) 0. Dacă durata lovirii a fost Ai = 10 s. O săniuţă coboară liber un deal de lungime / = 50 m într-un timp t = 10 s.190.191. cu raza de curbură 7 = lOOm. să se afle forţa de tracţiune a motorului. să se afle forţa medie de lovire. (Marin Cilea) 1. (Marin Cilea) 1.192. a tiind că forţele de frecare (de rezistenţă) au valoarea de 500N.(lC) 50 m/s. F) 15 kN. o viteză v = 15 m/s. 2 . B) 20 m/s.188. C) 500 N.6 N.5 kN. B) 1 kN.

Un punct material este lansat în sus de-a lungul unui plan înclinat care ■¡rrr'. D) 7 kg. Mişcarea se ace cu frecare. coboară fară frecare pe m plan înclinat de înălţime h = 5m. Să *:'e masa corpului. A) 1 kg. C) 9.193. A) 7 s . D) 5 s .4 .ează unghiul a = 45° cu orizontala. ( Tatiana Pop|) 1. corpul coboară cu viteza mcală nulă. B) 1.32. F) 2. F) 88. |i = 0.195. ( [Tatiana Pop|) Un automobil cu masa 1000 kg porneşte din repaus şi ajunge la viteza :e 50 m/s după ce parcurge 500 m pe un drum orizontal.1 m .8 m .xculeze timpul total de mişcare pe planul înclinat şi pe cel orizontal. de câte ori este mai mare timpul de coborâre până la baza planului.22.6. corpul se a=r aşează cu frecare pe o suprafaţă plană orizontală până se opreşte. Să se calculeze forţa de raciiune a motorului. F) 11 kg. iar energia cinetică Ec = 10J.2 s.3 N-m. E) 6 s . B) 3 N-s. D) 108 m . fară viteză iniţială. D) 5 .D&îcjnică . (Marin Cilea) 1. coeficientul de frecare la alunecare între corp şi planul înclinat ~:nc u = 0. E) 9 kg. A ) F = 1000N.5 N-s. E) 0. C) 2 s . B) 3 kg.196jfrJn corp cade liber de la o înălţime de 490 m .80 m/s2] A ) 98 m . F) 1350N. C) 5 N-s. E ) F = 1150N. C) 2. D) 4 s s . ( |Tatiana Pop ) 1. E) 100 m . ( [Tatiana Popj) . B) 14 s .194.Enunţuri 53 Al 10 kg — .2. Impulsul unui corp este p = 10N-s. E) 6. F) 12. D) F = 900N .M ) 93. Ajungând la baza planului. C > F = 1100N. B) F = 1050N. cu viteza iniţială vq = 6 m/s. dacă forţa de frecare este de 200 N . (Marin Cilea) 1. A) 1. C) 5 kg. Se dau: i =50=. Un corp cu masa m = 1k g . Să se .2. aci de timpul de urcare ? Se dă g = 10 m/s2 . Ce spaţiu străbate el în u m a secundă a mişcării ? (g = 9. g = 10m/s2 . F) 4. Dacă din punctul de înălţime maximă.

E) 0. forţa tangenţială minimă este de 15 N .203. D) 0. iar cealaltă jumătate în t2 = 4s.6.E ) L = 1000J. C) F = 20N . o distanţă s = 96 m. are prins în B un corp cu masa de 2 k g . E) 0. este: A) F = 1.E) F = 4 0N .3 m .5. Prima jumătate o parcurge în f. Care este amplitudinea mişcării oscilatorii ? A) 0. Lucrul mecanic efectuat de această forţă într-o perioadă a mişcării este: A) L = 20 007:J .C) L = 0 J .201.35 m . când acesta face cu verticala unghiul de 30° (g -1 0 m /s2 j.25 m . ( [Tatiana P op) 1. E) 2 s. fixat în A.5N. Pentru a îndepărta corpul din poziţia de repaus până la elongaţia maximă se cheltuieşte un lucru mecanic L = 0. (Mona Mihăilescu) 1.199.5 s.1 N . Se lasă corpul liber. C) 3/4. B) 4 s. D) L = 3000tt J .5 N .7N . ( [Tatiana Pop|) 1.B) F = 73. F) 0. F) 3 s.* Un corp execută o mişcare oscilatorie armonică. D) F = 31. B) ¿ = 10007tJ.9N . Se scoate firul din poziţia de echilibru. Firul AB inextensibil şi de masă neglijabilă.5 J .1. D) 0. Pentru a deplasa un corp în sus pe un plan înclinat cu unghiul de 45° este necesară o forţă tangenţială minimă de 30 N . Un corp parcurge în mişcare uniform accelerată cu viteza iniţială v0 . ( [Tatiana Pop|) 1. .* Un corp se mişcă uniform pe un cerc de rază R = 10 m . D) 1/3.5 m . Forţă elastică care acţionează asupra corpului în acest punct este F = 2.55m. astfel încât formează cu verticala unghiul de 60°. Ecuaţia mişcării unui mobil este x = 2 + 6t . B) 0.24. F) 24. Care este coeficientul de frecare dintre corp şi planul înclinat ? A) 0. După ce timp viteza mobilului este egală cu o treime din viteza iniţială ? A) 1/3 s. Se cere acceleraţia corpului.198. C) 0.202.t 2 (valorile exprimate în Sistemul Internaţional). = 8 s. F) 0.4 m . B) 0. C) 1 s. ( [Tatiana Pop|) 1. îndreptată în acelaşi sens ca şi prima. sub acţiunea unei forţe centripete F = 100 N .F) L = IOOtiJ.200.54 TESTE DE FIZICĂ 1. iar pentru a-1 menţine în repaus. Tensiunea din fir.

p '. C) 3 m.atoare? A) 2/3. C) 150 kgm/s.4 m/s2 .* Acele unui ceasornic au lungimile l\ = 3 cm (orarul) şi l2 = 4.207. mv0 Jmv o R " . D) 1/18.85 m. Care este raportul vitezelor periferice vj / v2 ale celor două ace nci. A) 250 kgm/s. E) 25kgm/s.w&jjiiică . C) 400m/s2 sus. F) 2. 2/30. D) 25m/s2 jo s ( ^ 5m/s2 sus. A) 25m/s2 sus. iar la celălalt î egat un corp de masă m .15 m. Care este •H-jţia impulsului corpului neglijând frecările ( g = 10m/s2 ). (Mona Mihăilescu) L204j>Un corp de masă m = 4 kg este acţionat cu o forţă F = 60N orientată yt . F) 8 m. se cere deformaţia maximă în lipsa frecărilor. B) 1.Enunţuri 55 A) 3. Cu ce acceleraţie se mişcă corpul ? Se neglijează frecarea. D) 1500 kgm/s. Dacă se cunoaşte constanta ritmică K . fară atmosferă. Un resort aflat pe un plan orizontal este fixat la un capăt. Un corp cu greutatea de 10N cade liber un sfert de minut. E) 1/90.4 m/s2.206. F) 20m/s2 jos.208. D) 4 m. v0 [ r ■ fî* A) ~K ' B) ~ K ~ ' Q V \ k ’ D) V °1 °Vm ’ E) 1F) V \~K ■ °1 (Mona Mihăilescu) 1. C) 1/3. (Alexandru M. (Mona Mihăilescu) 1.5 cm nr-utarul). La momentul iniţial resortul e netensionat. B) 5m/s2 jos. A) 16 m. E) 6. Să se determine de la ce înălţime trebuie să pentru a parcurge spaţiul h = 3 m în timpul ultimei secunde a căderii sale. B) 2.rrrului m viteza vq în sensul destinderii resortului. = 10m/s2 .2 m/s2 . B) 8. Un corp cade în câmpul gravitaţional al unui astru. Preda) . (Mona Mihăilescu) 1. E) 6 m/s2 . cu ic^cleraţia gravitaţională g a = 2 m/s .5 kgm/s.erticală în sus. C) 2. (Mona Mihăilescu) 1. D) 5 m/s2 .205. B) 15 kgm/s. F) 1m/s2 . Se â . se imprimă .

18 .lk g . Preda) f l .09N. F) 32. iar coeficientul de frecare dintre cărămidă şi plan este fi = 0.56 TESTE DE FIZICĂ 1. B) 25N. trebuie aplicată scândurii pentru ca ea să alunece de sub corp ? Se consideră coeficientul de frecare dintre corp şi scândură |X = 0. B) 30N. E) 5N. Fig.F) 0°. 1.B ) 45°. Pe un plan orizontal se află o scândură cu masa m . E) 180°. 1. iar cel dintre j scândură şi plan jj_2 = 0. F) 20. Masa cozii este neglijabilă. Un cilindru gol se mişcă pe un plan orizontal cu o acceleraţie a = g .5N.5N. Să se afle mărimea forţei. (Alexandru M. orientată de-a lungul cozii.17).1. care face cu orizontala un unghi 0 = 45°. C) 30°.18).f)) 12. D) 10N. 1.25. (Alexandru M. Dacă se consideră coeficientul de frecare |i = 0. Care este unghiul pe care îl face raza vectoare a poziţiei de echilibru al sferei cu verticala ? A) 90° .12N. C) 5. iar pe scândură^un corp mic cu greutatea G\ =20N (Fig. D) 60°. F . necesară pentru a face cărămida să alunece cu viteză constantă pe plan ( g = 1Om/s ). Preda) n 777777777777777777777777.5N.21IjO cărămidă cu masa m = 5 kg se află pe un plan orizontal.17 Fig.ÎC) 22. A) 20N.3 şi g = 10m/s2 să se calculeze mărimea minimă a forţei F necesară pentru ca să nu cadă cărămida în jos. .209.5N. Preda) (^11212) O cărămidă cu masa m = 5 kg este aşezată pe un perete vertical şi apăsată-oi o forţă. 1.210. (Alexandru M. de jos in sus. Pe partea interioară a cilindrului se poate mişca fără frecare o mică sferă cu masa m .50 (g = 10m/s2 j. Ce forţă orizontală minimă. Aceasta este deplasată uniform pe plan cu ajutorul unei cozi de lemn care face un unghi 0 = 30° cu direcţia verticală (Fig. E) 40. F . A) 50N.

'^)54. F) 0. să se afle cu cât se H forează greutatea unui om cu masa m = 100 kg când se deplasează de la pol la a A. E) 20 J.v) = 7* + 3. arcsin 0. D) 50 N.37 N. Se cere viteza de deplasare a avionului faţă de pământ.75 spreV-NV.73 s.Enunţuri 57 * 50 X: B) 35 N. arctg-^. D) 65 m/s.r. .416 spre E-NE.577 s. Sub «^iLr. C) 10.51 N. Un avion având viteza de zbor (faţă de aerul înconjurător) de 234 km/h rsruie să se deplaseze spre nord. Se cere timpul după care corpul ajunge la .spre E-NE.5 N. unde F se exprimă în newtoni şi poziţia x în metri.25 N. B) 216 km/h. Un corp se deplasează în sensul pozitiv al axei Ox sub acţiunea unei . D) 200.j .^pătul superior al planului înclinat. Preda) 1. (Alexandru M. (Alexandru M.78 s. De la baza acestui plan se lansează în sus pe r . (Corneliu Călin) .707 s. (Alexandru M. D) 31 J.* Presupunem că Pământul este perfect sferic şi are raza R = 6400km.21 N.25 N. E) 1. E) 0. F) 50 J. C) 62 J.5 km/h. E) 162.1.an cu viteza iniţială v0 = 11 m/s un corp ce se mişcă cu frecare.4 m. arcsin0.214. Un plan înclinat are rolul de a ridica greutăţi la înălţimea h = 4.ghiul de înclinare fiind de 45°. C) 1.53 N. a rc s in s p re V -N V . precum şi meniul pe care trebuie să îl facă direcţia de zbor a fuzelajului avionului cu direcţia A) 216 km/h. B) 3.215.ea acestei forţe corpul se deplasează între punctele x\ = 3m şi x2 = 5m. coeficientul de — ecare dintre corp şi plan fiind = 0. 0 N. F) 180 km/h arccosj^ spre E-NE.41 s.:rc r(. B) 38 J.39 N. F) 5. în condiţiile în care vântul bate spre est cu viteza a: 2'm/s.216. Preda) 1. ZaLl considerăm g = 10m/s2 în toate punctele de pe Pământ. (Comeliu Călin) 1. B) 2 s. A) 0. F) 80. C) 150. mecanic efectuat de această forţă are valoarea: A» 124 J. Preda) 1J13. arctg-^ spreV-NV. C) 60 m/s. D) 1. Se consideră g = 10m/s2 .

? Se consideră sistemul de corpuri reprezentat în Fig.58 TESTE DE FIZICĂ $.. cu viteza v . C) A/' = +t 1. (Gheorghe Stanciu) 1. Suspendând resortul de tavanul unui mobil care suferă o mişcare pe un cerc de rază R . se poate deplasa fară frecare pe supfafiîia orizontală.F) A'= ) '' 2 / " g2 ■ (Gheorghe Stanciu) se poate deplasa pe o suprafaţă orizontală fară frecare. Vmj + m 2 C) Fig. Dacă asupra corpului M acţionează o forţă F . M m M +m (Gheorghe Stanciu) T22Q^Un plan înclinat sub unghiul a . Cunoscând coeficientul de frecare |i să se arate dacă acceleraţia corpului faţă de suprafaţa planului înclinat este: A) g sin a . coeficientul de frecare dintre corpuri fiind f i. Sub acţiunea unei forţe planul începe să se deplaseze accelerat.n g .\xmg ^ F . In momentul când m2 atinge solul.E+M f lÎF'g .. Sub acţiunea unui corp de masă m' un resort elastic suferă alungirea A l . acceleraţia acestuia fată de M va fi: *\ \*Mg \i(M + m)g A) a = \xmg. C) g sin a .219. astfel încât corpul de masă m începe să alunece. DA f ) l'= i î g2 ? .\mg D) a = ---. F) a = . 1. Un corp de masă m se află pe plan. B) a = ----C) a = ---------------------m m F . B) g sin a . B) &!' = +g. Corpul de masă m\ se află situat la o distanţă mai mare decât h faţă de scripete. să se arate dacă alungirea resortului este: A) A/' = Ai. D) v y mj = & t'E V Vw + w2 îj F )v ^ V i* .19. >Un corp prismatic de masă M \ ■ . fi) a = --------------.g .19 (5 T I 5 W ] E . viteza corpurilor va fi: A )v = V 2 iir.fi cos a . 1.218. cu acceleraţia ă .^ .a cos a .217.\iMg F . Pe suprafaţa acestuia se află un corp de masă m .\x. f 1. în direcţia opusă mişcării corpului pe plan.

(Cone Gabriela) 1. acţionează ::rţă F având o direcţie care face un unghi a = — rad cu direcţia orizontală.-----. din acelaşi punct.Vl + k b) t = x-----. F + \xmg ’ ^ --------17 F .(g cos a .. t _ 1. iar a doua după timpul t = 2 s. F) ng cos a .a sin a ) .. mărindu-şi -oîc2 de la 0 la v .k \ .. (g = 10 m/s^).22h. icc-jnoscută. aşezat pe un plan orizontal.(g sin a + a cos a ) . k B) t = —.-«eficientul de frecare dintre corp şi planul orizontal are valoarea *lioarea maximă a forţei F pentru care corpul mai rămâne în repaus este: k ) 2 N. nw 1+ VÎ+T D )/ = x----.|xmg f _ . Ştiind că în timpul x .4 . a ic indice dacă timpul total al căderii este: A) t = 5x .224. 6 71 . E ■g sin a . (Cone Gabriela) .|j. F) nu se poate stabili din datele existente.|xmg ’ m v mv F)( = i E)( = _ v .. prima cu viteza = 10 m/s. C) 4 N. Bilele se întâlnesc: A) la urcarea ambelor.a sin a ) .|xmg (Gheorghe Stanciu) 1. Timpul după care atinge viteza v este: 17 . E) 6 N. D) 5 N. (Gheorghe Stanciu) '1 . k k (Gheorghe Stanciu) N 1. cu viteza vq2 . C) t = kx . C) la coborârea ambelor. B) la coborârea primeia şi urcarea celei de a doua. Un corp cade sub acţiunea propriei greutăţi de la o înălţime h .Enunţuri 59 D <g sin a + a cos a . Două bile sunt aruncate vertical în sus. înainte de a atinge solul.223vAsupra unui corp de masă m = 1kg. E) nu se întâlnesc. parcurge distanţa kh. mv 2 F . t ) t = x -------------. se ză pe o suprafaţă orizonatlă cu un coeficient de frecare fi.n(g cos a .222. B) 3N. F) 7 N. D) pe sol.-----.Un vehicul de masă m aflat sub acţiunea unei forţe de tracţiune F .

8 kg.25 m/s2.4 cm. (Cone Gabriela) 1. B) 0. aflat la înălţimea h = 20 m deasupra solului.30. D) 0.10. distanţa: A) lm.104 N. Forţa de frânare este egală cu: A) 100 kN. Acceleraţia trenului când viteza sa este egală cu jumătate din viteza maximă are valoarea: @ 0.225/\ Un tren cu masa m = 5001 se deplasează cu viteza constantă vq =< ?2'km/h. care parcurge pe orizontală. F) p n ^ g .42 în unităţi SI. C) 0. Un corp alunecă pe un plan înclinat cu unghiul a = 45° faţă de 9 orizontală.227. legate printr-un resort.8 m/s ): A) 0.20. resortul se alungeşte după deblocare cu: A) 4 cm. De un fir trecut peste un scripete sunt legate două corpuri: unul. îl scoate din repaus pe al doilea este egală cu : A) m2g . C) 1. E) 0. Coeficientul de frecare la alunecare pe planul înclinat are 2 valoarea (g = 9. B) 0.© 5 105N. legat prin intermediul unui resort de constantă elastică k = 50 N/m. E) 13 m. B) h(ih. F) 15 m.230. B) 200 kN. F) 0.40. acesta împinge corpul.01 cm.25.15.2 cm.105 N . + m2)g . (Cone Gabriela) 1.228. (Cone Gabriela) . E) mxg . F) 0. Pe o suprafaţă orizontală se află două corpuri de mase m\ şi mj. D) m2g + \ m xg . de masă W| =0. se sprijină de un resort orizontal comprimat cu x = 2cm. C) 300 kN. C) 10 m. legat direct şi al doilea. Un corp cu masa in = 20 kg. D) 0. de masă m2 =0. cu frecare.5 m/s2. Resortul are constanta elastică k = 2000N/m.60 TESTE DE FIZICĂ (J.015. C) 0. Iniţial firul fiind blocat. B) 1. până la atingerea solului. Legea de mişcare a corpului este s = bt . (Cone Gabriela) 1. (Cone Gabriela) 1. F) 5. D) 12 m.15 m/s2. Lăsând liber resortul.2 cm. D) 1 cm. E) 0.C) \xm2g . F) 1 m/s2. Forţa minimă constantă orizontală care.226. B) 2. Coeficientul de frecare dintre corpuri şi planul orizontal este \i. unde b = 2. La un moment dat trenul începe să frâneze şi parcurge până la oprire distanţa d = 200 m. D) 4.2 kg. coeficientul de frecare fiind egal cu |lx = 0. (Cone Gabriela) (^229^50 locomotivă trage o garnitură de tren pe un plan orizontal.4m. iar t este timpul. acţionând asupra primului corp. E) 0.1 m/s2.5 m/s2.

. F) are sens opus vitezei.5m/s.8m/s. D) 58. B) 216 km. . (Alexandru Lupaşcu) .234. E) 220 km. C) 66. C) 29.3m/s. (Alexandru Lupaşcu) 1.4m/s.233.8m/s. C) Nm. în jKs-ii: moment. A) 18m.235 Un vehicul care se deplasează cu vj =18 km/h se opreşte pe o distanţă 5 m . Viteza cu care bila atinge solul este de aproximativ: A) 69. (Alexandru Lupaşcu) 1. B) W.— ecanic şi timp. ajungând biciclistul la 72 km de A. D) are expresia p = m ă . Alegeţi expresia care are unitatea de măsură a randamentului: Ns2 L J. viteza medie a mingii în timpul căderii A) 14.9m/s. E) 16. C) 63m.6m/s. Un biciclist pleacă din punctul A spre B cu viteza de 18km/h. F) 196 km. Ştiind că ! = ?. (Alexandru Lupaşcu) 1.i produsul dintre masă şi vectorul viteză. dintr-un turn înalt de 60m .0 52.6m/s. F) 72m. kgm (Cone Gabriela) 1. E) 108m. distanţa de frânare u ::eza v2 =108 km/h este egală cu: . B) 9. D) 92m. D) 19.236. Impulsul: \ este egal cu produsul dintre forţă şi viteză. B) 43. Distanţa dintre cele BLi-i runde este: A 144 km.Enunţuri 61 I_Z31. Se . C) 270 km. cu viteza de 72km/h. (Cone Gabriela) 1. E) 42. din B pleacă spre A un motociclist. D) 180 km.*) O bilă este aruncată oblic în jos.5m/s şi neglijând rezistenţa aerului. F) alt rezultat. cu unghiul a = 30° faţă de rzontală. E) —— . O minge cade liber dintr-un turn şi atinge solul după 3s.7m /s. F) m/s. B) 148m. D) Js. ajunge îi * îi apoi se întoarce. Considerând că acceleraţia de frânare rămâne aceeaşi.7m/s. B) este o mărime vectorială ş . C) este egal cu raportul dintre a tr.5m/s.232.-sideră g = lOm/s .s*fcc J . Viteza iniţială a bilei este de 40m/s. E) este invers proporţional cu :orpului.

* Două bile de aceeaşi masă sunt aruncate cu aceeaşi viteză şi se ciocnesc cu un perete vertical. caracterizată de cd = const. E) creşte cu 75%. C) ambele bile cedează peretelui acelaşi impuls. B) pentru analiza mişcării nu este nevoie să considerăm forţa centrifugă de inerţie. D) prima bilă cedează peretelui un impuls cu 50% mai mic decât a doua. (Alexandru Lupaşcu) 1. (Alexandru Lupaşcu) 1. a doua rămâne lipită de perete. D) creşte cu 50%. racheta pierde 50% din masa sa. F) 0. C) punctul material execută mişcarea circulară uniformă sub acţiunea forţei centripete. Una dintre afirmaţiile următoare este falsă: A) forţa centrifugă este reacţiunea la forţa centripetă şi reciproc.237. O rachetă care se deplasează cu viteza v îşi porneşte motoarele şi ajunge la viteza 2v. F) forţa centripetă nu modifică energia cinetică a punctului material. Un corp cu masa de 25kg este ţinut timp de 1 min la înălţimea de 2 m deasupra solului. Care este răspunsul corect: A) prima bilă cedează peretelui un impuls de două ori mai mare decât cea dea doua. F) impulsurile cedate peretelui de cele două bile nu se pot compara. Prima bilă se ciocneşte perfect elastic. F) creşte cu 150%. D) 300 J. B) 50 J. B) a doua bilă cedează peretelui un impuls de două ori mai mare decât prima. E) prima bilă cedează peretelui un impuls cu 50% mai mare decât a doua. C) 50 W. care este analizată dintr-un sistem de referinţă inerţial. E) forţa centrifugă este proporţională cu raza de giraţie. prin consumarea carburantului.239. Ce lucru mecanic se efectuează în acest timp ? A) 3 kJ. B) rămâne aceeaşi. E) 0 J. .83 J. Energia cinetică a rachetei: A) scade de două ori. D) asupra punctului material acţionează simultan forţa centrifugă şi forţa centripetă. în acest timp. (Eugen Scarlat) .240. (Alexandru Lupaşcu) 1. C) creşte de două ori.62 TESTE DE FIZICĂ 1.* Un punct material execută o mişcare circulară uniformă.238.

E) forţa centripetă este reacţiunea la forţa centrifugă de inerţie şi reciproc.* Un punct material execută o mişcare circulară uniformă.jT. (Eugen Scarlat) 1. F) forţa centrifugă este o pseudoforţă.* Un corp execută o mişcare circulară uniformă. E >forţa centripetă este proporţională cu raza de giraţie. Analizăm r ¿carea dintr-un sistem de referinţă fixat de corp. Una singură dintre afirmaţiile ătoare este adevărată: A) forţa centrifugă de inerţie şi forţa centripetă acţionează asupra punctului material şi se echilibrează reciproc. Una dintre afirmaţiile irr_i:oare este falsă: A) forţa centrifugă de inerţie şi forţa centripetă acţionează asupra punctului tu rn a i şi se echilibrează reciproc. C corpul execută mişcarea circulară uniformă sub acţiunea forţei centrifuge.Enunţuri 63 1J41. caracterizată de ■1 care este analizată dintr-un sistem de referinţă inerţial.242. r <forţa centrifugă este proporţională cu viteza tangenţială a corpului. Analizăm u darea dintr-un sistem de referinţă fixat de corp. D i forţa centripetă este creată de mediu şi suportată de corp. E) modulul forţei centrifuge.* Un punct material execută o mişcare circulară uniformă. 3 ' corpul execută mişcarea circulară uniformă sub acţiunea forţei centripete. F) punctul material este în repaus. modulul forţei centripete şi modulul forţei centrifuge de inerţie sunt egale între ele. C) modulul forţei centrifuge de inerţie este proporţional cu masa punctului material.243. D) forţa centrifugă este reacţiunea la forţa centrifugă de inerţie şi reciproc. C) forţa centrifugă şi forţa centripetă acţionează asupra punctului material şi se echilibrează reciproc. D) asupra punctului material acţionează simultan forţa centrifugă şi forţa centripetă. B) forţa centrifugă de inerţie şi forţa centrifugă acţionează asupra punctului material şi se echilibrează reciproc. (Eugen Scarlat) 1. B i forţa centrifugă de inerţie este o pseudoforţă.'wă . Una dintre a rm iiile următoare este falsă: \ • forţa centrifugă este creată de corp şi suportată de mediu. (Eugen Scarlat) .

Un om. astfel încât bilele se ating. a cărui masă este m. E) scade de 2 ori.245.B ) h . fără frecare. C) h. C )cos0 = —. E) creşte de 3V3 ori. (Eugen Scarlat ( 1. E) h — .* Un corp loveşte frontal un perete. La ce înălţime se ridică prima bilă după ciocnirea perfect elastică cu bila a doua? A) .246. La ciocnirea lor. dacă timpul de ciocnire este acelaşi? A) 1:1.* O particulă stă iniţial în punctul A pe o sferă de rază R.249.. B )cos0 = -^L. a cărei masă este M. conform Fig. în ce raport este forţa medie de contact. E) 3:2. D) creşte de 9 ori.. Dacă se neglijează frecările cu aerul şi dimensiunile resortului. 2 D) tg0 = . (Eugen Scarlat) 1.244.* Două bile identice se mişcă una spre cealaltă cu viteze egale în modul. perfect plastică. în cazul ciocnirii elastice. se degajă o cantitate de căldură Q. (Alexandrina Nenciu) . F) 4 2 : 1. barca. aruncând în sus un mic corp până la înălţimea h. D) 2:3. E ) h— \ F) h— .. C) 1:2. 2 4 3 2 4 (Eugen Scarlat » 1248. F) zero. Cum se modifică această distanţă dacă timpul t se dublează? A) creşte de 2 ori. precizaţi la ce înălţime va fi aruncat micul corp. în acest timp. C ) h .. D) nu se modifică. dacă resortul este comprimat la jumătate faţă de situaţia anterioară. (Eugen Scarlat) 1. D) 2h. (Eugen Scarlat) 1. 1. V3 E) sin0 = j . C) creşte de 4 ori. F) scade de 4 2 ori. F) nu se modifică. B) 2:1. faţă de forţa în cazul ciocnirii plastice.20. Un resort vertical este comprimat puternic şi apoi lăsat să se destindă brusc. parcurge uniform lungimea unei bărci l (de la proră la pupă). C) creşte de 242 ori. Cum se modifică căldura degajată. dacă viteza uneia dintre bile se triplează ? A) Creşte de 4 Î ori. Prima bilă este deviată până la o înălţime h şi lăsată liber. A) /? . B) f r i . B) creşte de 3 ori.247. se deplasează faţă de apă pe o distanţă d. Particula începe să alunece pe sferă. La ce unghi sc desprinde particula ? A )cos0 = ^ . D) h .64 TESTE DE FIZICĂ 1. B) creşte de 4 2 ori. 3 F )tg0 = -j.* Două bile de mase egale sunt suspendate pe fire paralele. în timpul x.

250. E ) A'M = .ctul cel mai înalt se află la înălţimea h = 30 m de i care este viteza minimă cu care trebuie să intre Tias _r. B) T = ^ — .— — ° (Alexandrina Nenciu) Fig.C) T = r 2%r nr 2 mv (Alexandrina Nenciu) 1. In ce t it : wc atinge Pământul ? B) A'M = 2R .21).F) A'M = . conform Fig.Enunţuri 65 1.* O bandă circulară de masă m şi rază r se roteşte în jurul unei axe care trece prin centru. 1.3 -R . mv 2 mv 2 mv 2 A. Dacă n rar.jr. D) 26. 1. C) A'M = 5R V . 27 D AM = ^ J 4 .251.* O particulă de masă m alunecă fară frecare pornind din A pe o sferă 2 ~i~l R şi se desprinde de sferă atunci când cos0 = — (conform Fig. T = — r .ea superioară bucla este un cerc de rază R = 10 m ■ r»-r.22.:câ .252.M * . astfel încât fiecare mrrct ire viteza v . 1.1 m/s. pentru a nu cădea. (Alexandrina Nenciu) Fig.a in buclă.. E) F) 100 m/s. C) 10 m/s.21 1. Calculaţi tensiunea din bandă.* *. presupunând că aceasta este ncr^nsibilă.V M . B) 23 m/s.22 . perpendiculară pe planul benzii.* într-un parc de distracţii maşinile se itr urează pe o buclă verticală. 1. A <50 m/s.

* piatră aruncată pe orizontală cu viteza vq = 15 m/s de pe acoperişul unei case.23 (Alexandrina Nenciu) 1.66 TESTE DE FIZICĂ 1. masa proiectilului este mj = 9. F) 254 m.24). (George Ionescu) 1. care trebuie să fíe raza R a cercului de la baza curbei? A) 50 m. C) 240 m. 1. D) 14. 1. C) 36. C) 7.24 încastrat. B) 3 m.2 m. Iniţial pendulul este în repaus.2 m.23.254. cade pe sol sub unghiul a = 60° faţă de orizontală. F) 798 m/s.* Una din metodele de măsurare a vitezei proiectilelor constă în folosirea unui pendul balistic. maşinile alunecă de la înălţimea /i = 50m. (George Ionescu I .3 m /S) 34. Dacă masa pendulului este m2 = 4 kg. B Fig.2 m. E) 35 m.1 m. care este viteza iniţială a proiectilului ? (g = 9.* Un automobil trece peste un pod convex cu viteza v = 72 km/h. D) 270 m. Un proiectil de masă m\ nii loveşte orizontal corpul din lemn şi rămâne Fig. Dacă pasagerii suportă o acceleraţie egală cu 8g. (Alexandrina Nenciu) 1. D) 3452 m/s.253. suspendat cu ajutorul a m2 două fire lungi (Fig. Care este înălţimea h a casei ? ( g = 9. 1. Acesta este un corp de lemn de masă m2 .256. pe o curbă ca în Fig.2 m. A) 180 m. E) 320 m. B) 256 m/s. E) 960 m/s.3 m.7 g şi în urma impactului se ridică la h = 19 cm. C) 1452 m/s.4 m. Să se calculeze raza de curbură a podului la mijlocul acestuia. Se va aproxima g = 10m/s2 .8 m/s2 ) A) 30.* într-un parc de distracţii.255. B) 200 m. E) 50. 1.8 m/s2) A) 10 m/s. făcând ca pendulul şi proiectilul să se ridice la înălţimea h . ştiind ca în acest punct automobilul apasă cu o forţă egală cu 4/5 din greutatea sa. F) 17. F) 28 m. D) 39.

2 m. F) 2. D) 1. A) 3 km. D) 450 kW. Ce distanţă poate parcurge automobilul cu 1 litru de idzină.15 N. C) 370 kW.02 N. E) 4. B) 300 kW. F) 7.77 N. ştiind că energia furnizată de acesta motorului este de 8 •IO6 J/l. D) 4. F) 415 kW.262.3 m. motorul KT. ce se află pe un plan înclinat de unghi a = 30°. E) 6 km. E) 0.5 m/s2.600 kJ.91. (George Ionescu) 1. A) 1 m/s2. B) 11 N. A) 5. (George Ionescu) 1. F) 0. Cu ce forţă minimă orizontală trebuie să acţionăm asupra unui corp de -¿să m = 1kg. care efectuează în acest interval un lucru mecanic L .«a-jjTiicâ . Se imprimă bilei o mişcare de rotaţie uniformă în planul orizontal .260. ^ 0. trăgând-o cu o forţă constantă de 300 N prin intermediul unui fir ne ir. D) 1. / = 9. fară rc ii iniţială. Pentru a atinge viteza de regim pornind din repaus pe un drum :rj:ontal.Enunţuri 67 1.85. o sanie cu ttiia de 50 kg.03. B) 2 m/s2.* O bilă de masă m = 2kg este suspendată de un fir de lungime = 0.* De pe vârful unei sfere de rază /? = 3m alunecă liber în jos. La ce înălţime de vârful sferei se va desprinde corpul ? Ai 0. Să se :a_culeze acceleraţia imprimată camionului. oltă o putere de 6 •IO4 W. (George Ionescu) 1.259.263.5 m.38.5 m. C) 0. D) 4 m/s2. Cu câţi kW lucrează o locomotivă care dezvoltă o forţă de tracţiune de M » 3 N şi remorchează un tren ce se deplasează cu 54 km/h ? A) 260 kW. (George Ionescu) 1.5 km.261. un mic corp.5 km.2 km. B) 3. (George Ionescu) L258>)un om deplasează uniform.63. g = lOm/s . C) 3.4 m.257. E) 1. C) 1 m. pentru ca corpul să 2 •imână în repaus ? Se dau |x = 0. E) 560 kW. B) 0.8 m/s2 ) A) 0. F) 2.55.2. B) 0. C) 4 km. E) 5 m/s2. pe un drum drept şi orizontal. F) 1. C) 3 m/s2.at cu 30° faţă de orizontală. (George Ionescu) 1.76. Calculaţi valoarea coeficientului de frecare. Pentru ca un automobil să se deplaseze cu viteza de 30 m/s.7 m.78 N. un camion este supus un timp / = 10s acţiunii unei forţe de tracţiune r = 6kN.

aruncat sub unghiul a = 30° faţă de orizontală se află la aceeaşi înălţime h Ia două momente diferite t\ = 3 s şi t2 = 5 s de la începutul mişcării. C) 90 m/s şi 82 m.* Un obiect. Să se determine viteza v0 şi înălţimea h. A) 7. D) 4. F) 523 m/s. ce rezistă la o tensiune maximă Tmax =40N . C) 10. D) 8 m/s2 şi 422 N.68 TESTE DE FIZICĂ (pendul conic) cu viteza unghiulară co = 7 rad/s. D) 120°. C) 60°. F) 73 m/s şi 90 m. F) 8. E) 60°. este suspendat un corp cu masa m = 1kg. ^ J 4 4 6 m/s.5 N. B) 5. Pe un plan înclinat de unghi a = 30° se află un corp de masă m = 50 kg.7 m/s2 şi 385 N. D) 385 m/s. (George Ionescu) 1. (George Ionescu) 1.3 J. astfel ca lanţul să nu se rupă în timpul oscilaţiei ? A) 75°. E) 7. (George Ionescu) 1. se neglijează rezistenţa aerului. B) 80 m/s şi 75 m. Care este unghiul pe care îl poate face lanţul cu poziţia de echilibru.* De un lanţ rigid.8 J. (George Ionescu) <*£266^ Ce viteză iniţială i se imprimă unui obuz lansat sub unghiul a = 30° pentru a cădea la distanţa d = 17300 m ? Se aproximează g = 10m/s2. C) 9. B) 9 m/s2 şi 382.268. D) 75°.5 N.5 kg aflat în poziţie de repaus. ( g = lOm/s ) A) 12. E) 9. Un pendul format dintr-un fir de lungime / = l.5 J. E) 324 m/s. E) 45 m/s şi 80 m.8 J.7 J. primeşte un impuls p = 2 N •s . F) 180°. C) 502. (George Ionescu) . (George Ionescu) 1.3 N. B) 495 m/s. B) 90°.1 m/s2 şi 360. A) 70 m/s şi 68 m.25). să se calculeze acceleraţia cu care se mişcă corpul şi forţa cu care apasă asupra planului.5 m/s2 şi 324 N. C) 110°. Să se calculeze energia cinetică a bilei. 1.267. D) 78 m/s şi 102 m. asupra căruia acţionează o forţă orizontală F = 294 N (Fig.265. A) 30°.1 m/s2 şi 285.264.6m şi o bilă de masă m = 0. E) 90°.1 m/s. F) 8. Să se calculeze unghiul maxim pe care îl face firul cu poziţia de echilibru.3 J. Neglijând frecările. B) 45°. Se dă g = lOm/s . F) 45°.

una după alta.* Un vagon descoperit de cale ferată cu masa de 10 t alunecă fară rrecare de-a lungul unor şine orizontale. Cu cât timp înaintea desprinderii celei de-a doua . B) 49000 W. Plouă puternic. 1. (Se neglijează 1. două picături de apă (Fig.26). Cablul cu 10 km/h şi trage simultan 100 schiori. ploaia căzând vertical. JT • • . E) 1. înclinată la 30°. (Ionuţ Puică) 1.4 s.8 m/s2 ) A) 1000 J/s. C) zero. (Ionuţ Puică) : . De pe un acoperiş cad. C) 100 kW. I'-pă un timp t = 2 s de la începutul căderii celei de-a doua picături. recarea).272. Fig. Vagonul este iniţial gol şi se mişcă cu o viteză de 1 m/s. C) jx g .•itiij)tică . -A)\mai mare sau egală cu g / jj . B) 7 s.270.5 m/s.27 astfel încât corpul A să nu cadă ? Coeficientul frecare dintre corp şi cărucior este | i . E) problema nu are soluţie. (Ionuţ Puică) 1. D) 0. Eîtimaţi puterea necesară pentru funcţionarea teleschiului.re ele este A/i = 25 m. B) 0. 1. F) 98 kW.8 s. . 1.27 . cu o masă medie de 72 kg.7 s. D) 0. B) g. F) 10 km/h. E) 50 kJ/h. D) infinită. D) 10 cm/s.c it u r i s-a desprins prima picătură de pe acoperiş ? A) 3 s.26 1.g.Enunţuri 69 Fig.271^-ce acceleraţie trebuie să aibă căruciorul din 1.91 m/s. (g =9. distanţa zr. Care este viteza vagonului după ce s-a deplasat suficient pentru a strânge 1000 kg de apă de ploaie ? A) 0.1 GW. E) 8 dm/s. F) g ! \ i .269. (George Ionescu) n deplasează t Un teleschi funcţionează pe o pantă de 240 m. F) 2. C) 1 s.

Ii) nu se poate calcula din datele problemei. D) 6 G\ E) 2G\ F) depinde de lungimea corzii. C) 1600 N.4kW h. După cât timp de la prima depăşire trenurile vor avea aceeaşi viteză instantanee ? A) 20s. parcurge uniform o rampă lungă de 3. D) 0. D) 5s. F) 6240 N. C) 1 min.8 u.275. Tensiunea din coardă în punctul cel mai de jos este mai mare decât cea din punctul cel mai înalt cu o valoare egală cu: A) depinde de viteza de rotaţie. în acelaşi sens. B) 49 kN. La fiecare tură de roată cu o lungime de 180 cm . F) 98 N. E) 7s.I. C) 3600 N. Un cart. Care este puterea consumată de cart neglijând rezistenţa aerului şi frecarea cu solul ? Se cunoaşte: g = 9. F) 9. Motorul unei bărci furnizează elicei o putere de 30 kW atunci când barca se deplasează cu o viteză de 30 km/h. se reîntâlnesc după 14 s de la depăşire. (Ionuţ Puică)) 1. B) lOs . cu masa totală de 100 k g . E) 0. în 4 min şi 5 s.8s.* O minge de greutate G este legată de o coardă şi pusă în mişcare de rotaţie pe un cerc vertical.1 GN. este oprit cu acceleraţie constantă pe o distanţă de 25 m. (Ionuţ Puică) 1. C) 400 W .6 k m . centrul său de masă urcă cu 5 cm .S. Să se determine tensiunea T din cablul de susţinere atunci când ascensorul. (Ionuţ Puică) 1. Două trenuri aflate în mişcări rectilinii paralele uniform accelerate. (g =9. Care ar fi tensiunea din cablu. B) 400 J .274. D) egală cu greutatea ascensorului. )Un ascensor şi încărcătura lui au o masă totală de 800 kg. C) G.273. E) 50 kN.70 TESTE DE FIZICĂ (1. care se mişcă iniţial în jos cu 10 m/s.276.8kW h. B) 7840 N. (Radu Chişleag) 1.8 m/s2 ) (pt) 9440 N. A) 0.277. dacă barca ar fi remorcată cu aceeaşi viteză ? A) 1000 N. (Radu Chişleag) . F) 500 J . B) tensiunile sunt egale. D) 500 W h.

tzz de 36km/h. A) 270 m .281.) Ce forţă medie este necesară pentru a frâna un cărucior în 5s. (Radu Chişleag) 1. D) 5. C) 2kW.4km/h. Cu ce viteză V < ¿lungeşte umbra omului pe sol ? A) 2ms'*. C) 447s. dacă rrpulsul acestuia. Un tren parcurge prima jumătate a distanţei Bucureşti . Un leu cu greutatea de 980N se mişcă accelerat. Apelul Lui este auzit de Ea. de 2 ori. Dacă viteza medie pe r. B) 6m s'1.reaga distanţă a fost vm = lOms'1. Un om având înălţimea /2 = 180 cm se deplasează cu viteza = 2ms"'. F) 20kN. rv'ate deplasa pe suprafaţa cutiei în orice direcţie. B) 185 m .eza V]. (Radu Chişleag) ---i . E) 67s.@ 2 0 N . (Radu Chişleag) 1. B) 5kW.C ) lO O kg-m s’1. Doi prieteni El şi Ea se află la distanţa de lOOm unul de altul. (Radu Chişleag) 1. E) 7. F) 14 m/s.278.283.Enunţuri 71 1. C) 54 km/h. Care a fost puterea medie necesară pentru această iccclerare. D) 50kJ. C) 4m/s . B) 2 min şi 3s. D) 89. (Radu Chişleag) 1. din repaus până la ■-. pe o z recţie paralelă cu un zid. B) 30 m/s.5m/s. O şopârlă se află într-un colţ de jos al unei cutii cubice transparente cu ar-ra de 200 cm şi îşi vede puiul agăţat în colţul opus de sus. F) 3m/s . E) 20m/s.6 km/h. D) 36 m/s. al cutiei. Să se determine distanţa dintre prieteni şi zid. care este v. F) 4kJ. dacă mama -s. F) 2 şi 3 / 4. (Radu Chişleag) ^282. iar restul traseului cu viteza v2 =21. dacă viteza sunetului în ier este de 340m/s. D) 5kN.4m. Care este mai scurt timp în care puiul nemişcat poate primi ajutorul mamei.j?iică . ? A) 21. E) 4kW. la un interval de * = lOOcs.25 s. C) 214 m . E) 40kN .>&. în 1.4s. trecând pe sub un felinar situat la înălţimea de 5. D) 60 m. F) 120 m.6km/h.280.279. cu viteza de 10 cm/s ? A ) nu se poate rezolva cu datele din problemă. E) 107 m .Alexandria cu v. înaintea frânării este de 100 kg ■ •s’ ? m A) 5 m /s . neglijând frecările ? A) 10 kW .

care soluţie descrie mişcarea trenului imediat după desprinderea vagonului ? (S) a = 0. dacă coeficientul de frecare la alunecare laterală al roţilor bicicliştilor este |J.284.287. un balon care ar pluti la aceeaşi înălţime cu avionul ? A) 60 min.C) 54m . B) 4m/s. F) 3 zile. B) 408dm . D) 24 ore.D ) 508dm . BA. la înălţimea de zbor de lkm.05 . prin tragere.E) 459dm . Cu cât va fi mai mare viteza piuliţei la contactul cu solul în cazul în care liftul ar fi în coborâre decât în cazul că acesta ar fi în urcare.286. a = 0. In cât timp ar parcurge traseul BA.8m/s.F) 64m. (Radu Chişleag) \ 1.5 ? (g = 9. cu 54km/h. folosită la o întrecere de forţă de tracţiune între doi jucători de forţe egale. La un moment dat se desprinde ultimul vagon. Un lift. (Radu Chişleag) 1.8m/s2) A) 60m . = 0..288. se alungeşte. E) a = 0.049ms'2 v = lOms'1.* Care trebuie să fie raza minimă a pistei circulare a unui velodrom improvizat plan pe care se deplasează cicliştii. cu v i t e z a 36 km /h. în 70 min. = 0. E) 350 min. Un elicopter parcurge într-o regiune cu vânt constant de direcţia AB. cu masa m = 40000kg. neglijând frecările? A) 0. Dacă .098ms"2 . (Radu Chişleag) 1. C) F) (Radu Chişleag) 1. B) v = 9.72 TESTE DE FIZICĂ 1.0. forţa de tracţiune se menţine constantă.098m /s.049ms"2 . F) -4m/s. O coardă elastică. C) balonul nu poate parcurge traseul BA.'Un tren cu masa M = 440t se deplasează uniform şi rectiliniu. D) a = -0. având coeficientul de frecare (j. cu distanţa AL] = 4cm .285. Dacă Ft . B) 120 min. pierde o piuliţă la înălţimea de 16 m. traseul AB în 50 min şi traseul invers. E) -21m/s. a . C) 21m/s. care se deplasează pe verticală cu viteza constantă de 11 m/s. D) 1lm/s.98m/s2.

prin tragere. b) 800 m. Un râu curge spre nord cu o viteză de 4 m/s. E) 4cm . cu viteza iniţială de 144 km/h. b) 0 m/s2 . F) a) 1 m/s.290. E) 2. D) a) 7 m/s. viteza relativă a bărcii faţă de apă fiind de 3 m/s în direcţia est. dacă viteza iniţială s-ar tripla ? Se consideră r = 1Om/s2 . É) a) 49 N. cu masa de lg. de un corp cu mi = 5 kg.cpurilor. A) a) 40 N.86 cm. C) 120dm. Â) 2400dm. B) a) 7 m/s.b ) 5 m/s2 . r r r e aceiaşi jucători. (Radu Chişleag) 1. B) 120m. (Radu Chişleag) 1.Enunţuri 73 aeraşi bucată de fir este pusă în două.3 cm.5. C) 2. D) 640m. E) 1240dm.•ic :j7iică . cu aceleaşi forţe ? A) 5 •10~3 m . b) acceleraţia a a . ALj . g > ) 4 9 N .29^ Un corp cu masa m\ =12 kg aflat în repaus pe o suprafaţă orizontală fegat printr-o coardă ce trece peste un scripete uşor fară frecări. (Radu Chişleag) 1. B) 25 cm.b ) Om/s2 . D) a) 20 N. Ce ir:>ime de lemn ar fi necesară pentru ca alicea să fie reţinută ? tc ttl cu st A) 3 dm. b) 800 m. care va fi modificarea distanţei. E) a) 5 m/s. b) 2 m/s2 . intră orizontal într-un bloc de lemn de grosime viteza de 100m/s şi iese cu viteza de 600dm/s. C) 8cm . C) a) 1 m/s. Un glonţ este lansat pe verticală. rliurată pe direcţia nord. F) 2cm .86 dm. Cu cât creşte înălţimea maximă atinsă. fiind frânată uniform. b) 1 km. D) 16 cm.291. va ajunge barca pe malul opus? A) a) 5 m/s. a) Care este viteza relativă a bărcii faţă de mal ? b) Dacă râul are o lăţime de 600 m. (Mădălina Puică) . b) 1 m/s2 . C )a)5 0 N . B) lcm . Determinaţi: a) tensiunea T din coardă. la ce distanţă faţă de punctul de pornire.289. F) a) 100 N. O alice. . D) 0. b) 1 m/s2 . b) 800 m (Mădălina Puică) 1. Un om traversează râul cu : Mrcă. b) 1 km. F) 144m. Coeficientul de frecare dintre primul corp şi suprafaţa orizonatală rite u = 0. b) 1 km. F) 14.

aflaţi cu cât se comprimă resortul ( g = 10 m/s2). Calculaţi acceleraţia şi distanţa parcursă de automobil în acest timp.5 m/s2 şi 214. (Mădălina Puică) 1. are lungimea de 9 cm. C) a 2 I E .* Un corp cu masa m. este supusă unei forţe de tensiune F. E) 9. (Mădălina Puică) 1. Determinaţi tensiunile din sistemul de cuplaj dintre locomotivă şi primul vagon.293. C) 1. acelaşi.lkg alunecă pe un plan înclinat cu a = 45°. Trenul pleacă din repaus. E) 0. E) 1000 N în ambele cuplaje. D) 1.74 TESTE DE FIZICĂ 1.5 m.294. (Rodica Bena) . F) 5mm. = 0 . B) 1 cm. w = —— . iar alungirea relativă prin e = — .25 km. L •S 'y A) e2 / 2. O bară având lungimea iniţială L. şi dintre cele două vagoane. legat de un resort iniţial necomprimat.295. (Mădălina Puică) 1. având constanta de elasticitate k = 800N/m . A) 2cm. /C))2000 N şi 1000 N. în funcţie de a şi e . Se observă că un corp suspendat de dinamometru oscilează vertical cu 1. A) 10 kg. E) e a / 2 . de lungime / = 2 m .1 km/h2 şi 0.5 km. B) 1 kN şi 0. Care este masa corpului ? Masa arcului se neglijează.5 kN.5 Hz.5 m/s . D) 1 m/s2 şi 2 km. D) a / s . Ştiind că cele două corpuri pleacă împreună pe orizontală iar coeficientul de frecare. E) lmm.296. D) 45 kg. (Mădălina Puică) 1. care indică valori de la 0 la 180 N. B) 22.297. ¡F) 1 m/s2 şi 214.8 . A) 2000 N în ambele cuplaje. D) 1000 N şi 500 N. B) e a . La baza planului corpul ciocneşte perfect plastic un corp cu masa m2 = 3m1. cu acceleraţia de 0. F) e2a . F) 180 kg.5 cm. Masa locomotivei este de M = 6 t 7'iar masa fiecărui vagon este de m = 2t. =0. atât pe planul înclinat cât şi pe orizontală este fj. A) 1 cm/s2 şi 200 m. aria secţiunii transversale S şi modulul lui Young E.8 kg. presupunând că acceleraţia e constantă. B) 0. C) 200 g.5 kg. F) 2000 N şi zero.5 m.* Scala unui dinamometru.X O locomotivă tractează două vagoane.5 cm. Deduceţi expresia energiei S L E p potenţiale elastice din unitatea de volum a barei. Un automobil accelerează de la 36 km/h la 82.8 km/h în 13 s. Notăm efortul unitar în F AL bară prin a = — . C) 0.5 m/s2 şi 2.

t 3 . aflat în repaus. B) -1 m/s.2 kJ.)= 100 + 20t . F) 600 J. Ştiind că ansamblul celor două vagoane recurge până la oprire distanţa d 2 = 50m.prafaţa de contact a două corpuri în mişcare de alunecare relativă. B) Js. C) Forţa de frecare ^ exercită asupra ambelor corpuri în contact. având ecuaţia de mişcare rf. (Rodica Bena) 1.303. Aflaţi viteza medie a mobilului între secunda a Il-a şi secunda a IlI-a. E) . E) 2 m/s. ce lucru mecanic s-a efectuat în acest proces? A) 150J.Enunţuri 75 1.F) « = 2 /3 . D) . Un mobil se deplasează pe orizontală.•¿¿jjn ic ă .L .301. Lucrul mecanic efectuat iiupra corpului pentru a-i mări impulsul de 4 ori este: A) 800 J. Un corp are energia cinetică Ec = 200J. B) 2 kJ.5. D) 0.302. C) « = 1. E) 100 kJ.5 m/s. C) 2 kJ. F) -0. Un mobil în mişcare uniform accelerată parcurge o distanţă d = 125m. viteza sa scăzând la jumătate. D) n = 2.298.299. (Rodica Bena) TYl .300.c J •s 2 N *m A) W. C) . F) J. Ştiind că puterea r e corului este P = 15kW. (Rodica Bena) 1. E) forţa de frecare de alunecare ire expresia f r = \i N . Alegeţi expresia corectă pentru uniattea de măsură a randamentului: r . Coeficientul de frecare este acelaşi pe tot parcursul.* Un vagon netractat cu masa m. A) w= l. D) Forţa de frecare de alunecare este rcoporţională cu suprafaţa de contact a corpurilor. D) 200 kJ. A) 1 m/s.al maselor celor x>_ă vagoane. (Rodica Bena) 1. E) 3. D) 3 kJ.. --¿zâ sa crescând de la N x =18km/h la N 2 = 72km/h. aflaţi raportul n = —. în acest moment el ciocneşte plastic un xcon cu masa m2. F) Forţa de frecare depinde starea de rugozitate a suprafeţelor. C) 150 kJ. Alegeţi afirmaţia incorectă: A) Forţa de frecare de alunecare apare la i-. F) 15 kJ.5 .5 m/s. B) Forţa de Secare statică apare la suprafaţa de contact între două corpuri. Kg ■ m Kg • m J •s (Rodica Bena) 1. B) 1600 J. parcurge pe orizontală o distanţă x = 600m. C) -15 m/s. (Rodica Bena) 1.B ) n = 2.

= 2m/s2 .6t (m/s) (Ioana Ivaşcu) . Unitatea de măsură a mărimii fizice egală cu mr co este: A) N . (Ioana Ivaşcu) 1. C) 50 kg. acceleraţia sa este a = 0. = 60km/h iar din B în A cu v2 = 40km/h. F) 2 kN. F) 75 kg. C) 20 m/s. (Rodica Bena) 1. Viteza medie a camionului a fost: A) 50 km/h. B) 55 kg. B) 200 kW. B) 42 km/h. D) 2. La deplasarea căruciorului cu lOm se efectuează un lucru mecanic L = 5kJ . F) T. F) 2. Dintr-un punct pleacă din repaus un mobil cu acceleraţia a. C) 500 N.5 MW. D) 48 km/h. E) 1 MW.310. puterea locomotivei este: A) 2 MW. trenul are masa totală m = lOOt. alunecând apoi până la oprire.76 TESTE DE FIZICĂ 1. Ecuaţia mişcării rectilinii a unui mobil este: x = 6t2 + 4t . E) 70 kg. Doi patinatori stau în repaus pe gheaţă. coeficientul frecare fi = 0. Distanţa parcursă de primul patinator până la oprire este cu 44% mai mare decât cea parucrsă de al doilea.9m/s2. C) 150 kW. D) Ns . 800 N.306.5 (m).307. (Rodica Bena) 1.5s. Forţa de tracţiune este: A) 100 N. Din acelaşi punct pleacă în acelaşi sens după t --1 s un mobil cu viteza v02 şi a2 = -2m /s2. E) 1000 N. Ştiind că primul patinator are ml = 50kg.5/ (m/s) E) v = 4 +16/ (m/s) F) v = 4 .308. E) W .5 m/s. Ştiind că intervalul de timp între cele două întâlniri succesive ale mobilelor este At = 0. C) J . E) 45 km/h. (Rodica Bena) 1. B) Pa . A) 5 m/s. Un camion s-a deplasat din punctul A în punctul B cu v. F) 1. Un cărucior este tras prin intermediul unei frângii care face un unghi de 60° cu orizontala. Expresia corectă a legii vitezei acestuia este: A) v = 4 +12 1 (m/s) B) v = 4 -1 2 / (m/s) C) v = 4 + 61(m/s) D) v = 4 . (Rodica Bena) 1.305. B) 10 m/s. Ştiind că în momentul în care viteza trenului este 36Km/h. B) 200 N. O locomotivă cu puterea constantă P trage pe un drum orizontal o garnitură de vagoane.309. D) 3 m/s. să se afle viteza iniţială a celui de al doilea mobil.304. (Rodica Bena) 1. F) 100 km/h. Pentru a se pune în mişcare ei se împing reciproc. C) 55 km/h.01 iar g = 10m/s2. cel de-al doilea patinator are masa m1: A) 60 kg. E) 15 m/s.5MW. D) 45 kg.

v2 v.& i E) y = v0e2 .Enunţuri 77 Legea de mişcare a unui corp lansat cu viteza iniţială v0.eza v0.1 kg . Un corp aflat în cădere liberă are la un moment dat..a n -1 ™ = tg a 2n . de la rrafaţa Pământului. + v . atunci unghiul a pe care îl face planul înclinat cu :r_zontala este: vn(v.^ -----— v v .n -1 ^ ) n = . Un vehicul de masă m se deplasează uniform pe plan orizontal cu ■v. C) 1 kg . motorul dezvoltând mereu aceeaşi putere. + v . v2 2 v. Un pendul prins de tavanul unui camion ce demarează cu acceleraţie rnstantă formează cu verticala unghiul a. F) 10 kg. î 0 2 D) y = v0 .1 m tg a B) n = ---.01kg . + v2) F) arccos-------------(Ioana Ivaşcu) 1.^ L F ) y = Vo+i ! l 2 (Ioana Ivaşcu) 1. vn(v.------— 2v. E) 20 kg .— 2v 2 .) . + v .i (îcanică . (Ioana Ivaşcu) 1. + v . ^ / i& B)j> 2 C) y__ .) D) a r c c o s ----.1 m C) |i = t§ a 2 (n . Masa corpului este de (g = 10 N/Kg): A) 0. runci coeficientul de frecare are expresia: ^ 2 tg A) n = ----.312.& = . şi -??p>ectiv v2.^ 2“ tg — E n. neglijând frecările este: & ^ ) j ' = v0i .314.) A) arccos —— ------— B) arccos—— ------— C) arcsin----. vertical în sus. v2 vn(v. D) 0. urcă şi coboară un plan înclinat de unghi a cu vitezele constante v.) E) a r c s i n . 2 Cs 2v0(v.v 0t ~ . Dacă raportul dintre forţa de tracţiune : acest caz şi forţa de tracţiune necesară deplasării cu viteză constantă este n. B) 30 kg . vn(v. o mişcare uniformă i-:orită unei forţe de rezistenţă de ION. Considerând că pe tot Mrcursul mişcării coeficientul de frecare este acelaşi şi că motorul exercită forţă ie tracţiune şi la coborâre.313.4 r 2 m = v0i +. + v .) vn(v.1) in h = -tg— f) 2“ n-2 (Ioana Ivaşcu) .

s sina A )n = .--------3-c o sa ty> .g n 2 +2 gn 2n 2h . Expresia coeficientului de frecare. parcurge pe planul înclinat o distanţă de trei ori mai mică decât dacă ar fi fost aruncat cu aceeşi viteză iniţială de-a lungul suprafeţei orizontale.41 . C) 1. Viteza iniţială cu care trebuie aruncat un corp vertical. Un corp lansat de la baza unui plan înclinat de unghi a.15 . 3sin a D) (4 = ----------. de jos în sus. Neglijând rezistenţa aerului.g n 2 + gn n (Ioana Ivaşcu) 1. pentru ca în a n-a secundă a urcării să parcurgă o distanţă de n ori mai mică decât în prima secundă.318. distanţa parcursă de corp în secunda n a urcării este: 2h . Un corp de dimensiuni mici este aruncat vertical de la nivelul solului ajungând după primele n secunde la înălţimea h. corpul revine la sol într-un timp t 2.78 TESTE DE FIZICĂ 1. de la înălţimea maximă atinsă. Dacă este aruncat cu aceeaşi viteză iniţială.317.30 .2.41 . în jos. = ---------1 + cosa sina E )fi = l + 3cosa sin a C) n = l-c o s a tga F) ji = — — n -2 (Ioana Ivaşcu) . raportul t2 !tx este: A) 0. D) 0.315. aruncat vertical de jos în sus. ajunge la înălţimea maximă într-un timp t i .316.2 g n 2 + gn 2n h .gn2 + gn 2n 2 h .g n 2 + gn 2 h . este: . F) 0. 3 -c o s a 3sina B) (j. (Ioana Ivaşcu) 1. Neglijând frecările cu aerul. neglijând frecările este: A )v o = « 0 ± M 2n 2+n b )V o = ?0±M n C ) v„ = ! S ± M t F )v c = « < ^ > 2 (Ioana Ivaşcu) E )v # = l f l ± M 3n 1. Un corp. acelaşi pe planul înclinat ca şi pe suprafaţa orizontală. B) 0.g n 2 +gn 2n 2h . E) 2 .

F) 0 J. pe o direcţie orizontală. cu acceleraţia j = gV 3 /2 m/s2. D) 2m g l . iranci unghiul planului înclinat pentru care viteza cu care corpul părăseşte planul rite minimă are valoarea: A) arctg— ]x D) arccos— ^ 1 B) arctg— 2]i d E) arctg----HV C) arcsin — \x d F) arctg— fi (Ioana Ivaşcu) 1. Asupra unui corp Expresia acceleraţiei corpului A) 2 + 2/ D) 2 + 3/ de masă m = 3kg acţionează o forţă F = 6+3/ (N). timp de o rotaţie completă este (g = 10 m/s2): A) 3m g l . de-a lungul planului înclinat. sin a g (3 tg a + ji) 2 (l + |xtga) ^ g (2 tg a + n) (1 .323. C) mg l n l . este: $ j)2 + t C) 6 + 2/ E) 1+ 3/ F) 3/ (Ioana Ivaşcu) 1.322.( i t g a ) 2g sin a cos a .(J.Mecanică . (Ioana Ivaşcu) 1.anului înclinat se reduce la jumătate. Dacă deplasăm un plan înclinat pe care se află un corp.f is in a F) g(ficosa -s in a) (Ioana Ivaşcu) . F) 37°. forţa de apăsare normală asupra r . C) 15°. B) 60°. B) mgl . Valoarea lucrului mecanic efectuat de forţa de :ensiune în fir. D)45°. De un fir de lungime / este atârnat un corp mic de masă m care poate descrie un cerc în plan vertical. g (3 tg a + |a) 2( l . dacă planul ar fi în repaus.Enunţuri 79 1. De la baza unui plan înclinat de lungime d. Unghiul sub care este înclinat planul are •boarea: A) 30° . astfel încât un corp aflat acest plan să urce cu o acceleraţie egală cu jumătate din valoarea acceleraţiei cu care ar coborî.321. (Ioana Ivaşcu) 1. se lansează un corp cu viteza v0 Cunoscând coeficientul de frecare (a.32(). E) mgnl . pe o direcţie orizontală.319. Să se calculeze acceleraţia cu care trebuie mişcat un plan înclinat de _nghi a şi coeficient de frecare |i. E) 29°.n tg a) g sin a c o s a .

(Ioana Ivaşcu) 1. C) Îs .325.5m . F) 5m.324. D) 2400 J . F) 2000 J. raza traiectoriei este: A) 3m . timpul după care se întâlnesc cele două corpuri este: A) 2s .* Un corp cu masa m prins de un fir inextensibil. E) 2. B) 2m . D) 20s .5 . B) 4s . B) 400 J . B) 4 .* Cunoscând acceleraţia centripetă a =4 m/s2 şi viteza liniară constantă v = 2 m/s2 a unui mobil ce descrie o traiectorie circulară. (Ioana Ivaşcu) C1. Raportul dintre tensiunea maximă în fir în timpul rotaţiei şi tensiunea în fir în momentul în care firul trece prin poziţia orizontală este: A) 1 . E) 3600 J . C) 1400 J . (Ioana Ivaşcu) 1. D) lm .' Un corp este lăsat liber fără viteză iniţială de la o înălţime h = 40 m.5m.5 . E) 40s . (Ioana Ivaşcu) . C) 1. Neglijând frecările cu aerul.5 .327. în acelaşi moment este aruncat vertical în sus al doilea corp cu viteza iniţială v0 =20 m/s de la sol. E) 0. Lucrul mecanic necesar pentru a ridica uniform un corp cu masa m = 12 kg la înălţimea h = 10 m este (g = 10 m/s2): A) 1200 J . cu viteza v . F) lOs. F) 2.80 TESTE DE FIZICĂ 1. D) 0. descrie o mişcare circulară uniformă într-un plan vertical. C) l.326. având lungimea /.

F) 5. cu masa îî. Popescu) 2. D) 1000J. C) 16. F) 5kJ. 200g de azot se încălzesc la presiune constantă de la temperatura de 20° C la .C ) 108N/m2 .. C) 1550J.64kJ. (Ion M. Temperatura sursei calde este = 227°C .3. E) 5 •IO-4 kg/mol. 00' C .1. Căldura molară .. B) 1600J. E) 4 0 J. (Ion M.5 kg . FIZICĂ MOLECULARĂ ŞI TERMODINAMICĂ* 2.2.3kg/mol. Intr-un vas de volum V = 0.2. E) 13.44 • IO. Popescu) A 1 f O 2. B) 5-106 N/m 2 . . C) 6 •IO“2 kg/mol. 10~ (Ion M. Intr-un vas se află un amestec format din 60 g de hidrogen. Popescu) 2. Popescu) 2.F) 5-105 N/m2 .36kJ. dar sunt utile pentru pregătirea candidaţilor. Căldura cedată sursei reci este: A) 1500J.5. Un motor ideal.64kJ . D) 3 106 N/m 2 . ce funcţionează după un ciclu Carnot. B) 5.E) 105 N/m 2 .5 ■ 3kg/kmol.. B) 14kJ. Tantitatea de căldură necesară pentru efectuarea acestui proces este: A) lOkJ. Un gaz care se găseşte într-o stare iniţială (1) caracterizată prin parametrii c 2 o P] =5*10 N/m şi Fj =3 10 m poate ajunge în starea (2). iar temperatura sursei reci t2 = 27°C . absoarbe într-un . presiunea finală a acestuia este: A) IO6 N/m2.3m la presiunea p\ =2*10 N/m se află ier care este răcit izocor. Masa unui mol al acestui amestec este: : A) 5 •IO-3 kg/mol. D) 5.-iară |xH = 2 10“ 3kg/mol şi 120 g de dioxid de carbon cu masa molară — 3 . . (Ion M.5 •10“3kg/mol.4.zocoră a aerului fiind Cy = 5R / 2 . D) 14. F) 1605J. pierzând prin răcire căldura Q = 75kJ. situată pe aceeaşi Problemele notate cu * conţin noţiuni care nu sunt cuprinse în programa analitică a examenului de admitere din acest an. căldura specifică a azotului la presiune constantă fiind cp = 1040J/kg K.iu căldura Q\ = 2500J de la sursa caldă.

(Ion M. 2. O masă de oxigen de volum O p i = 2 1 0 5 N/m2 . C) 32• 10_3kg/mol.7 IO25molecule.3m3/mol.1 V = 2 m3 \ (Ion M.F) 14-IO-3kg/mol. (Ion M.8. F) 100J.B ) 6.82 TESTE DE FIZICĂ o izotermă şi caracterizată prin p 2 =3.E ) 107 J . B) 28 •10~3kg/mol. D) 2. E) 380J.7. E) 2 IO26molecule.5 105 J. C) 2.42 IO.0234-IO23molecule/mol şi volumul molar o = 22. C) 6.* încălzind un gaz cu AT = 100K. Popescu) 2. El este încălzit izobar şi se destinde până la volumul V2 = 6 m . y c 0 Pig 2.31 J/mol•K gazul are masa molară: A) 29kg/kmol. C) 400J . > > Lucrul mecanic efectuat pentru acest proces este: A) 300J .E) 28kg/mol. 2.D ) 3 108J. Constanta generală a gazelor fiind R = 8. 3 -IO25molecule.5 106 J.15K şi p =1 atm ). urmată de una izobară (l — 3 — 2) (Fig. D) 30kg/kmol. numărul de molecule aflate într-un volum V = 1 m de oxigen saui de azot este: A) 2. Popescu) la 2.7-IO25molecule. Popescu) se află la presiunea 2 . B) 2 -IO26molecule. (Ion M.1). B) 350J .F ) 6. 2.8 IO25molecule. Popescu) .4 -IO6 J . F) 8 -IO32molecule.5 IO25molecule. viteza termică a moleculelor creşte de = 400m/s la vţ = 500m/s . Gazul are Cy = 5 R / 2 . numărul lui Avogadro fiind N Â = 6. Variaţia energiei interne în aceste procese este: A) 6 106 J. apoi izocor până ce presiunea devine />3 = 5 • IO5 N/m 2 .5 IO25molecule. în condiţii normale de temperatură şi presiune (T = 273.6 .75-10 N/m printr-o transformare izocoră. D) 375J .

F) 2 1025m '3 (Ion M. în condiţii normale de :emperatură şi presiune (7q = 273K şi p§ =1 atm).66-10 N/m are masa R = 8. viteza termică vT = 600m/s şi masa t:-: 'ară (i = 28 •10 kg/mol. F) 2. C) 3 -IO26molecule. Popescu) 2. C) 467. B) 565m3.* Numărul _o D) 3. concentraţia moleculelor acestuia este: A) 1024m '3. aflat într-un volum 7 0 • = 50 litri la temperatura t = 2°C şi presiunea p = 1. = 6. B) 3 104molecule. lui Avogadro "3 2 este N A =6.023 •IO23molecule/mol şi R = 8. (Ion M.75m3. D) 15. F) 568m3 . ' O (Ion M.10. (Ion M.vă moleculară şi termodinamică .3 IO3molecule. B) 3 -IO25molecule. r-e-siunea azotului fiind p = 56 10 Nm . Popescu) .024-10 molecule/mol şi masa iK'. C) 15kg .25m . Dioxidul de carbon (|x = 44-10-3kg/mol).12. E) 17kg. E) 2.eculară a oxigenului (Iq2 =32-10 kg/mol într-o masă de 2 kg de oxigen ris ndu-se un număr de molecule egal cu: A) 3. D) 570m3. B) 13kg .31J/mol ■ ) ar fi: K A) 2. se păstrează oxigen comprimat la rresiunea /7 = 100atm şi temperatura t . volumul oxigenului este: A) 560m3. F) 14kg.68 IO4molecule.765 •1025 molecule. E) 5 1032m'3 .023 -1023molecule/mol. (Ion M. numărul moleculelor de gaz aflate ~r-un volum V = lcm3 la presiunea amintită şi temperatura T = 360K . Popescu) ^ 2. Popescu) 2. D) 4 104molecule. Intr-o butelie de volum V = 6. Dacă un agregat pentru obţinerea vidului ar permite realizarea unei rriiiuni într-un vas egală cu p = 10_13tori.11.-. C) 3.13. E) 5.765 •1025molecule.2 T C .31 J/mol-K): A) 16kg . D) 3 1025m"3 . B) 5 •1024 m'3 . F) 3.9.68-IO3molecule.8 •1025molecule. C) 1025m '3 .5 IO3molecule.765 •1026molecule.5kg . E) 568. Numărul lui Avogadro fiind N 4 =6.Enunţuri 83 2.25m3. Popescu) 2.

C) 0.17.16. E) 0.38.3kN .2. B) l. F) 0.96. P T E) T.14. având raportul volumelor V ¡V2 = 0. iar temperatura gazului de volum V2 este \ t2 = 255°C .8m de fundul cilindrului şi pentru a-1 aduce încet la distanţa d2 = l.25kN.31J/mol •K ): A) 4. raportul volumelor ocupate de cele două gaze devine: A) 0.F ) 5 IO-2kg.94. Temperatura gazului j de volum V este t\ = 167°C.8-10 N/m şi temperatura t2 = 47°C .2m se acţionează asupra pistonului pentru a ajunge în poziţia finală (frecările fiind neglijabile) cu forţa: A) lk N . densitatea gazului este: A) — . E) 4 10"2kg. pistonul având masa neglijabilă şi secţiunea S = 250cm ^Iniţial.po ./qPo c )m > |-P o . c ^ Introducând heliu în vas până când presiunea a devenit p 2 = 2. A) 2o PO D) PPQTTQPQ. Popescu) 2.55 10_2kg. D) 1. B) 4. într-un cilindru cu piston se află aer la presiunea atmosferică normală r O . .75 ■ 10“3k g .5kN.2075m3 se află heliu (de masă molară şi temperatura t\ = 27°C . F) 8kN .15.84 TESTE DE FIZICĂ 2.5 •10_2k g . B) — Ş . Un gaz aflat în condiţii normale de temperatură şi presiune ( Tq şi Pq ) are densitatea Pq. B) 0. Popescu) 2. C) 4. D) 2kN.98. D) 4. (Ion M. Pq = 10 N/m . Presiunea în ambele compartimente este aceeaşi. egală cu p . r0 F) p0 Pq 1 . pistonul se află la distanţa d\ = l. E) l..75 •10_2kg . Un vas cilindric orizontal conţine un gaz împărţit cu ajutorul unui perete mobil în două părţi. iar când se schimbă condiţiile de temperatură şi presiune devenind T * Tq şi p * Pq. Popescu) 2. Popescu) .8.2• 10 N/m _n c cele două părţi ale vasului sunt aduse la aceeaşi temperatură. (Ion M. Când H = 410~ kg/mol) la presiunea p\ = 1. (Ion M. (Ion M. într-un vas de volum V = 0.9. C) l. masa heliului introdus este ( R = 8.

D) 5000J. E) T = OK şi p = latm . Un 'i p z cu căldură specifică izobară cp = 5. efectuează lucrul mecanic L = 400J . apoi izocor până la presiunea p3 = 5. C) t = 0°C şi p = 106N/m2 . Popescu) 2.5-10 N/m . In decursul acestui ciclu. Gazul este încălzit izobar şi se destinde până la 'i c o •■olumul V2 = 3. adică gazul are căldura specifică la presiune constantă cp : A) 900J/kgK.3600J. (Ion M.3 •10“3kg •mol'1. (Ion M.5MJ.45MJ. F) 71= OK şi p = l. (Ion M. E) 3. Popescu) 2.023 -IO23molecule/mol şi kB = 1.14-10~3kg-m ol'1.41. B) 3M J. Popescu) 2. O cantitate de oxigen (Cy = 5 R /2 ) ocupă volumul F p l. F) 500J/kgK . (Alexandru M.19. C) 3. F) 4.2000J . căldura cedată de gaz la sursa rece este: A) 3000J.B) 4. B) t = 20°C şi p = latm.18. Se cunosc NĂ = 6. Preda) .20.25-10 N/m şi în ¿.2 •10“3kg •mol'1.1. D) t = 273°C şi p = 105N/m2 . * =101325N/m ) densitatea gazului este po=l.45kJ . C) . E) lOOOJ/kgK . F) 3. D) 3.2m .21. D) 4.0°C şi p = latm .= 0. în condiţii normale de temperatură şi presiune (7 q = 273K.2 IO3J/kg-K . E) 6000J. B) 4000J .2m3 la c 2 rcesiunea p\ =2.sică moleculară şi termodinamică .22.013-105N/m2 . (Ion M. B) 980J/kgK. D) 987J/kgK. E) 5 -10“3kg •mol'1.este procese variaţia energiei interne a gazului este: A) 3. C) lOkJ .Enunţuri 85 2.2 10 J/kg-K şi căldura specifică izocoră = 3.293kg/m şi coeficientul ¿Sabatic y = 1.8kJ .92-10“3kg-m ol'1.38 10~23J K~'. Un gaz care participă la o transformare ciclică al cărei randament este . F) . are masa molară: A) 4-10_3kg-m or1. C) 800J/kgK . Popescu) 2. Un gaz se află în condiţii normale de temperatură şi presiune dacă: A) t .

E) U = U{V.346-IO25. F) 6. reprezintă: A) Legea lui Dalton. Numărul de molecule dintr-un mol de substanţă este: A) 6. aflate în aceleaşi condiţii de temperatură şi presiune.26. (Alexandru M.25.T) .23. B) U = U(p/V).023-IO25. D) Legea lui Avogadro. = 18 şi numărul lui Avogadro este N A = = 6. E) Legea proporţiilor multiple. Preda) 2. D) cantitatea de substanţă a cărei masă exprimată în kilograme este numeric egală cu masa moleculară a substanţei date. (Alexandru M. Să se calculeze numărul de molecule dintr-un kilogram de apă dacă masa moleculară relativă a apei este jj. B) cantitatea de substanţă a cărei masă molară este egală cu a 12-a parte din masa atomică a izotopului de carbon C) cantitatea de substanţă a cărei masă.E) 3. B) Legea proporţiilor definite.D) 3. (Alexandru M. (Alexandru M. C) 3 1020. D) U = U{p. Legea formulată astfel “volume egale de gaze diferite. (Alexandru M. B) 6. E) cantitatea de substanţă care conţine 6. C) U = U0 = const. Preda) 2.301-1021.023-IO23.24. Energia internă a gazului ideal este o funcţie de forma: A) U = U{t.E) 6. F) U = U( t ) .p).. F) 1023. Preda) . F) Legea volumelor a lui Gay-Lussac. Preda) 2.27. F) cantitatea de substanţă aflată în condiţii normale de temperatură şi presiune. C) 6. Preda) 2. exprimată în grame. D) 6. este numeric egală cu masa moleculară relativă a substanţei date.86 TESTE DE FIZICĂ 2.023-IO22. Un mol de substanţă se defineşte astfel: A) cantitatea de substanţă a cărei densitate este numeric egală cu masa moleculară a substanţei date.023 -102 molecule/mol: 3 A) IO20.023-IO-23 . au acelaşi număr de molecule”. B) 3 IO26 .023-10 molecule. C) Legea lui Brown.T) .023• 10-26.023 IO26.

c = m Q M .Enunţuri 87 2.41 = 8.29. Constanta lui Boltzmann k = 1. E) 6.62J/mol-K.~z:că moleculară şi termodinamică .42J/mol •K 8.46 •109m'3. B) 1.26 •1016m '3. H B) U = .42m /kmol. (Alexandru M.5 8J/mol •K .31.. C) 2. (Alexandru M.3lJ/mol-K 16. AT mAT F) C = -^ -. Să se afle căldurile molare Cy şi Cp ale unui gaz perfect dacă y = 1. 3 D) [/ = — T. AT AT C )C = V c =^ . E) 70. 2 E) U = .c = .31-IO3. Intr-un tub de televizor se găsesc urme de aer care la temperatura de :ZOK are o presiune de IO-4N/m2 .023 •1023m‘3 . : rncentraţia moleculelor din tubul de televizor este: A) 0. F) 4.5 8J/mol •K 40. D) 8.41J/mol K .30.R T .E) 831.27J/mol •K 18. Preda) 2. Care este valoarea constantei universale a pzelor.27J/mol K 28. A) 32. B) 0. D) 8.31. B) 10.k T . (Alexandru M. Pentru un mol de gaz ideal monoatomic energia internă va fi: A) U = —R T . c = -2 .38 •IO-23 J/K .89 J/mol •K . Preda) . D) 1023m’3 .10J/mol •K 78. (Alexandru M.32. C) 20.14J/mol •K . Capacitatea calorică şi căldura specifică ale unui corp solid sunt date de roresiile: A) C = mAT c= AT B) C = Q M .22.0831.58J/mol K .4. F) 22. C) 8. D ) C = ^ . 2 F) U = knT.c = Q AT mAT (Alexandru M. exprimată în J/mol •K ? A) 8. A AT mAT E) C = — . Preda) 2.44m'3. 2 C)U = . Preda) 2. Un mol de gaz ideal aflat în condiţii normale de temperatură şi presiune rcipă un volum de 22.31 J/mol • K .R T . F) 8341.28. Preda) 2.38 •10-21m '3.

Preda) 2. F) 672kJ.38. Se dă: c = 4200J/kg • K . Pl v\ V\P\ (Alexandru M. D) 0.88 TESTE DE FIZICĂ 2.F.F) 104J. (Alexandru M. şi R = 8.). Un gaz aflat iniţial la temperatura de 0°C este încălzit sub presiune constantă până când volumul său se dublează. E) 8400J . Se consideră: masa molară a aerului ju = 29 -10“ kg/mol .18kg/m3 . E) 819K.37. B) L = 0 .01kg/m3.18kg/m3. E) 1. C) 1.C ) 5J .8m3 de apă care se încălzeşte în compresor cu 6°C. F) L = R T \ n ^ P i .3 ^ rig — . La ce temperatură a ajuns gazul în urma acestui proces? A) 100°C. C) 120J. (Alexandru M.36. Preda) 2. Să se calculeze canritatea de căldură absorbită de o cantitate de apă cu masa m = 2kg pentru a trece de la temperatura t\ = 20° C la t2 =80°C. A) 504kJ. Ce căldură se degajă la răcirea cu 10°C a unui calorifer cu masa de lOkg şi căldura specifică 500J/kg •K ? A) 5000J. D) L = 2. E) 500J. Preda) 2. D) 5 -104J . Care este puterea consumată de motor şi utilizată pentru funcţionarea compresorului dacă . Preda) 2. C) L = Cp {V2 . C) 273K . Preda) 2. D) 252kJ . B) 273° C .35.2>RT\g— \ E) L = 2 . Prin sistemul de răcire al unui compresor se scurge într-o oră un volum de l.31J/K-mol. (Alexandru M. Lucrul mecanic efectuat de un mol de gaz ideal într-o transformare izotermă de la starea iniţială {V\.p x) . A) 1Okg/m3 . Să se afle densitatea aerului dintr-o cameră în care presiunea p = 1atm şi temperatura t = 27° C . D) 2730K.34.VX ){P2 .1 •10"3kg/m3 . (Alexandru M. B) 5 10_3J. F) 29kg/m3 . B) 1001.p\) la starea finală {V2.33. p 2) este dat de expresia: A) L = (V2 . B) 504J . F) 5460K.

- '.zică moleculară şi termodinamică - Enunţuri

89

-^ndamentul acestuia din urmă este 60% ? Se consideră: căldura specifică a apei . = 4200J/kgK şi densitatea apei p = 1000kg/m3 . A) 45,2kW; B) lOOkW ; C) 25,5kW; D) 10,5kW ; E) 31,5kW; F) 40kW . (Alexandru M. Preda) 2.39. Un motor termic funcţionează după ciclul Otto format din două izocore 2 -3 şi 4 -1 şi două adiabate 1 -2 şi 3 - 4. Să se afle randamentul motorului cacă e1 = 3 , unde e este raportul de compresie V / V2 al substanţei de lucru, iar '-1 y este exponentul adiabatic. A) 0,33; B) 0,66 ; C) 0,50 ; D) 0,25 ; E) 0,55; F) 0,77 . (Alexandru M. Preda) 2.40. Ciclul Diesel reprezentat în Fig. 2.2 are ca substanţă de lucru un gaz pentru care y = Cp / Cy =1,40. 1-2 şi 3-4 transformări adiabate. Dacă se consideră raportul de compresie adiabatică n = V\/V2 = \ § şi raportul de destindere preliminară k = V = 2, să se afle randamentul ciclului, ştiind că : -4 =2,64 şi IO0’4 = 2,51. A) 0,64 ; B) 0,46; C) 0,33; D) 0,54 ; E) 0,73; F) 0,40. (Alexandru M. Preda)

Fig. 2.2

Fig. 2.3

2.41. Un gaz ideal se află la temperatura de 300K şi are energia cinetică medie a tuturor particulelor sale egală cu 6,2J. Dacă constanta lui Boltzmann * = 1,38-IO-23J/K să se afle numărul total de particule care formează acest gaz : :deal. A) IO21; B) IO23 ; C) 5-1020;D ) 6 1023;E) IO26; F) 1018. (Alexandru M. Preda)

90

TESTE DE FIZICĂ

2.42. O maşină termică funcţionează cu v moli de gaz perfect după ciclul din Fig. 2.3. Transformările 2 - 3 şi 4 - 1 sunt izoterme cu temperaturile T2 =500K şi respectiv 7] = 300K. Dacă transformările rectilinii 1 -2 şi 3 - 4 au căldurile molare egale cu 2R şi unghiul a = 30°, să se afle randamentul ciclului. Se consideră: ln3 = l. A) 0,30 ; B) 0,15 ; C) 0,66; D) 0,33; E) 0,50 ; F) 0,20. (Alexandru M. Preda) 2.43. într-un cilindru orizontal închis la un capăt se află un piston mobil şi o l|j rezistenţă R\ , de volum neglijabil, conectată p° P p o la o sursă exterioară de tensiune U = 10V şi — rezistenţă internă neglijabilă (Fig. 2.4). în compartimentul închis de lungime L în Fig- 2.4 poziţia iniţială de echilibru la temperatura Tq = 300K se află v = 4 /R moli de gaz perfect monoatomic. Să se determine valoarea rezistenţei R¡ astfel ca după timpul t = 60s de la conectarea sursei la rezistenţa R\ noua poziţie de echilibru a pistonului mobil să fie la L\ = 1,25L . Se presupune că întreaga căldură degajată de rezistenţa Rx este absorbită de gazul din compartimentul închis. ^ A) 4 Q ; B) 40Q ; C) 0,25Q; D) 8Q ; E) 25Q ; F) lOOfi. (Alexandru M. Preda) 2.44. Sub acţiunea unei forţe orizontale un corp care are căldura specifică c = 100J/kg-grad se deplasează uniform pe un plan orizontal având coeficientul de frecare |x = 0,5 . Dacă se presupune că numai jumătate din căldura degajată prin frecare este absorbită de corp să se afle cu cât creşte temperatura lui după ce a parcurs distanţa s = 80m (g = 10m/s2j. A) 4 grade; B) 0,4 grade; C) 1 grad; D) 2 grade; E) 0,5 grade; F) 8 grade. (Alexandru M. Preda) 2.45. Un gaz ideal al cărui exponent adiabatic este y suferă o dilatare descrisă de ecuaţia p = bV unde b > 0 este o constantă. în cursul dilatării presiunea creşte de la p\ la p 2 = n p\ . Variaţia energiei interne a gazului în acest proces este: A) (y + \)bnV? ; B) (y -1 )n 2bV? ; C) y -1 ;

r~ a moleculară şi termodinamică - Enunţuri
_ in -\)bV\ D )-i------- L - L ; y -1 _ / 2 \T 2 E) ybm - l j n ; ' ’ ~ (« + l W i F) -1------- L - L . y+1

91

(Constantin P. Cristescu) 2.46. Raportul dintre presiunea şi densitatea unui gaz ideal este constant în nr.iformarea: A) izobară; B) în orice transformare; C) izotermă; D) în nici o transformare; E) adiabatică; F) izocoră. (Constantin P. Cristescu) 2.47. într-un calorimetru cu capacitate calorică neglijabilă se amestecă mase ¡¿¿le din acelaşi lichid aflate la temperaturile tx = 30°C, t 2 = 6°C şi = 87°C . Timperatura amestecului este: A) 32°C; B) 55°C; C) 35°C; D) 47°C ; E) 38°C; F) 41°C . (Constantin P. Cristescu) 2.48. Un mol de gaz ideal aflat la temperatura t\ = 37°C suferă o transformare jobară în care efectuează lucrul mecanic L = 1662 J . Cunoscând R = 8,31 J/mol •K temperatura gazului în starea finală este: A) 510K; B) 470K ;C ) 544K ;D ) 483K ;E) 220°C;F) 183°C. (Constantin P. Cristescu) 2.49. O maşină termică ideală funcţionează după un ciclu Camot între •.imperaturile /] = 227°C şi t2 = 27°C producând în cursul unui ciclu un lucru r.ecanic L = 8 •IO4 J . Căldura cedată sursei reci într-un ciclu este: A) 3- IO5 J ; B) 1,2 •IO5J; D) 3,6 -IO5J; E) 2,8 - IO5 J ; C) 1,8 IO5 J ; F) 4,2-105J. (Constantin P. Cristescu) 2.50.* Un gaz ideal suferă o transformare generală în care presiunea se iublează iar densitatea se înjumătăţeşte. Viteza termică a moleculelor se modifică istfel: A) se înjumătăţeşte; D) scade de -v/2 ori; B) se dublează; C) creşte de V2 ori; E) scade de 4 ori; F) rămâne nemodificată.
(Constantin P. Cristescu)

92

TESTE DE FIZICĂ

2.51.* într-o incintă se află oxigen (|^ = 32-IO-3 kg/mol) la presiunea
p = 8 ■ N /m 2 , viteza termică a moleculelor fiind vT = 500 m /s. IO4

Considerând numărul lui Avogadro N A = 6 - IO23 molec/mol concentraţia n a moleculelor din vas este: A) 1024 molec/m3 ; B) 2,5 - IO24 molec/m3 ; C) 2,7-102 molec/m3 ; 5 F) 5,3• IO24 molec/m3 . (Constantin P. Cristescu) 2.52. Randamentul unei maşini termice care ar funcţiona după un ciclu Camot între două surse ale căror temperaturi coincid cu temperaturile maximă şi minimă atinse în ciclul desenat în Fig. 2.5 este: 1 2 5 1 4 A) —; B) —; C) —; D) —; E) —; F) nu poate fi calculat din datele furnizate. 3 3 6 6 5 (Constantin P. Cristescu)

D) 3 -1025 molec/m3 ; E) 1,8-IO25 molec/m3 ;

Fig. 2.6

2.53. Un gaz ideal monoatomic având volumul Vj la presiunea p\ este Vi comprimat izobar până la volumul V2 = — şi apoi încălzit izocor până la n presiunea p 2 = ~ P \ ■Dacă în starea iniţială energia internă este U i , energia U2 în starea finală este: A) 2£/,; B) t / , ; C) ' i + i ' U ,; D Î ^ E ^ F ) ^ . 2 n 2 2 ,
(Constantin P. Cristescu)

- .zică moleculară şi termodinamică - Enunţuri

93

2.54.

Se consideră transformările unei mase de gaz ideal reprezentate grafic în

r'gura 2.6. Dacă între pantele lor există relaţia tg a j =-^-tga.2 = ^-tg a 3 care i:ntre următoarele afirmaţii este eronată ? A) transformările sunt izobare; B) p 2 = Pl
+P3

C) pentru curba 3 presiunea este cea mai mică; D) pentru curba 1 presiunea este cea mai mare; 2 E) Oi 3' 2 P2 (Constantin P. Cristescu) 2.55. Un tub de lungime L închis la un capăt se scufundă vertical cu capătul deschis în jos într-un lichid cu densitatea p = 103 kg/m 3 , porţiunea scufundată and lungimea / = 66 cm . Lungimea coloanei de lichid din tub este V = 6 cm . Considerând g = 10m /s2 şi ştiind că presiunea atmosferică P q = IO5 N /m 2 , lungimea L a tubului este: A) 106 c m ; B) 100 cm ; C) 98,8 cm ; D) 95 cm ; E) 110 c m ; F) 101 cm . (Constantin P. Cristescu) 2.56. Deschizând un vas, presiunea gazului scade cu f\ = 28% , iar :emperatura absolută cu / 2 = 10 % . Cu cât la sută scade masa gazului ? A) 33,3 %; B) 30 % ; C) 20 %; D) 25 %; E) 21 %; F) 40 %. ( [Maria Honciuq ) 2.57. Randamentul ciclului din Fig. 2.7 este (se cunoaşte coeficientul adiabatic V al gazului care execută ciclul):

A)

y +1

2 6y +1 y +1

r \ « - y_1 • ' ^ - 6y — ’ < 1 1

E) T = )

3(y - 0 . F) T = 3y ) 6y+ 1 6y +1
( jMaria Honciuq )

94

TESTE DE FIZICĂ

2.58. Un vas cilindric cu secţiunea de 10 cm şi masa de 200 g , aşezat pe un plan orizontal cu gura în jos, închide aer la temperatura de 27°C şi presiunea C 2 atmosferică normală de 10 N/m . Găsiţi concentraţia moleculelor din vasul cilindric şi temperatura la care aerul începe să iasă din vas. Se cunoaşte
k = 1,38 -IO"23 J/K .

A) n = 24-1025m '3; T2 =35°C;

B) n = 12-1024m '3; T2 =300K ;

C) n = 2,4• 1025m ’3; T2 =306K ; D) n = 2,4■ 1025m’3; T2 = 275K; E) « = 20■ 1024m"3; T2 = 2 8 8 K ; F) « = 2,4-1025m‘3; T2 =316K . ( [Maria Honciuc|) 2.59. Un motor termic funcţionează după un ciclu Camot cu randamentul de 40 % . Temperatura sursei reci este de 27°C , iar maşina primeşte de la sursa caldă cantitatea de căldură de 60 kJ în fiecare secundă. Să se găsească cu câte grade ar trebui coborâtă temperatura sursei reci astfel încât randamentul motorului să crească la 50 % şi care este puterea iniţială a motorului: A) 50°C; 2,4k W ; B) 50K; 24kW ;C ) 20°C; 12kW; D) 20 K ; 24 kW ; E) 50K; 25kW ;F) 50K; 60 kW. ( [Maria Honciuq) 2.60. Un gaz ideal diatomic disociază în proporţie de / moleculele sale. Căldura molară izocoră a gazului format este: (Se cunosc CV = ^ - R \ C ^ = ^ R ; / = 0,5 ). ] A) C = —R; 6 D) C = — R-, 6 B) C = — R ; 6 E) C = —R ; 2 C) C = — R ;
11

procente din

F) C = 2R. ( Maria Honciuc )

2.61. Formula fundamentală a teoriei cinetico-moleculare este: A) p = —N — 3 2 D) p = N k T ; B) p = ^ N m v 2 \ E) p = —Nz\ 3 2 N mv2 3V 2 /■ » -2 m 2 A mv F) p = —Nr -----3 3 ( [Maria Honciuq) C) p =

'.zică moleculară şi termodinamică - Enunţuri

95

2.62.* Un gaz ideal (y = 7 / 5) se destinde adiabatic de la V\ la V2 = 32 Vj. Raportul vitezelor termice ale moleculelor este: A) 3/2; B) 4; C) 2,4; D) 0,5 ; E) 2 F) 4,2. (Comeliu Ghizdeanu) 2.63. Căldura schimbată în procesul 1- 2 din r:g. 2.8 este: A) 0; B) h qVq ln(l/«); P C) (l/2)p0^o("2 - l ) ; D) nPoVo ln(«>; E)
Po^o

(Comeliu Ghizdeanu)
Fig. 2.8

2.64.* Viteza termică a unei mici picături de rază r şi de densitate p aflată în aer la temperatura T este: A) l ^ / i i c p r 3); D) V3 kT/\i ; B )^ ^ fkfjn pr2 E) p R T / m ; C) y k T / ( n p r 3},
f)

(Comeliu Ghizdeanu) 2.65.* Două vase Fj şi F2 legate printr-un tub de volum neglijabil conţin acelaşi gaz la presiunea p şi temperatura T\ . Vasul V\ se încălzeşte la o temperatură T{ -nT^ , iar vasul V2 rămâne la temperatura 7 j. Variaţia relativă a vi tezei termice a moleculelor din vasul V\ este: A) V ^;B ) 1-V « ;C) V « -1 ;D ) — ; E) m2 ;F) - — . n n (Comeliu Ghizdeanu) 2.66.0 masă de gaz se află închisă într-un vas la presiunea p$ şi volumul Vq . Dacă presiunea gazului este schimbată izoterm cu 2 •IO5 N /m 2 volumul acestuia se schimbă cu 3-10-3m3, iar la o schimbare izotermă cu 5 IO5 N /m 2 a presiunii, volumul se modifică cu 5 10_3m3. Care sunt valorile iniţiale ale presiunii şi volumului gazului ?

C) 3 R . A) 2R .. E) 700. i? = 8314 J/kmol . D) 2000. unde a este o constantă pozitivă ajungând în starea finală la un volum de 3 ori mai mare. D) ^ 0 =105 . A) 300K . (Marcel Dobre) 2. Vq = 2-10_1 m3 .^ . Un mol de gaz ideal (Cy =3R/2) aflat iniţial la temperatura 7] efectuează o transformare descrisă de relaţia T = aV . F) 0.67. B) 3R /2 . Se cunosc |a = 2 kg/kmol. Ce căldură molară izocoră are un gaz ideal care destinzându-se adiabatic îşi creşte volumul de 100 de ori şi-şi micşorează temperatura de 10 ori ? Se cunoaşte constanta gazelor ideale R .68.^ y .D ) 800K . B) 250K . B) 2500. (Marcel Dobre) 2. (Marcel Dobre) 2.93 kg/m 3 . V0 = 9-10-3m3. Care este densitatea hidrogenului la T = 273.K . Care este căldura .F) 750K . E) 2 kg/m 3 . Se cunosc: |i = 29kg/km ol. K0 = 9-10“1m3 . B) ^ 0 = 4-105 ^ .69. F) 5R/2 . m m (Marcel Dobre) 2. C) 1500. A) 1.^ . Recipientul se umple cu aer până la presiunea p 0 = IO5N /m 2 cu — şi presiunea ajutorul unei pompe al cărei volum de lucru este v = 3 • 10_4m3. E) R . Vq = 5-10~3m3.* Ce temperatură corespunde unei viteze termice a moleculelor de gaz egală cu viteza unui avion supersonic v = 700m/s.71.15 K /> = 105 N /m 2 . Care este numărul de curse pe care trebuie să-l facă pompa? A) 1500. B) 8.C ) 570K . m m C) po = 9 1 0 5 .96 TESTE DE FIZICĂ A) Po =105 -^r-.E) 1000K . D) 4 -103 kg/m 3 . Vq = 10_2m 3.K . R = 8314 J/kmol .70.88 k g /m 3 . Un recipient cu volumul V = \0 m conţine aer la presiunea p = IO4N /m 2 . F) p 0 = 4-104 .293 kg/m 3 .088 kg/m 3 . F) 300.^ . D) 5R . (Marcel Dobre) 1 1 2. m m E) p 0 = 3-105 . C) 0. V0 =\0~ 2m 3.

B) ( c p .c y ) R .D ) 2400N .Fizică moleculară şi termodinamică .C) 13. (Alexandru Lupaşcu) 2.B ) 12. fară a putea preciza valoarea. Să se determine masa molară a gazului. = 625 J . p 2 = 4/?j . F) Qx =1250 J.3min. Se cunoaşte constanta gazelor ideale R . Căldurile Q\ şi Q2 sunt: A) Qj = -1 2 5 0 J.C ) 104 N .2min.74.E ) 13min 30s. B) 108N . Puterea calorică a benzinei este q = 50 M J/kg. O anumită cantitate de gaz ideal (y = 1. F) 4 RTX. Randamentul total al motorului este de 40 %.25 litri.4) trece din starea iniţială 1 în starea finală 2 pe două căi: mai întâi printr-o adiabată urmată de o izocoră.75.E) 816N . D) Rj\pp +c v ). cu temperatura de 15°C. Un automobil consumă 6 litri de benzină pentru un drum de 100 km. Căldurile specifice izocoră şi respectiv izobară ale unui gaz ideal sunt j f şi Cp. Robinetul trebuie deschis timp de: A) 12min 3 0 s. (Marcel Dobre) 2. j_i. F 2= 1. de la un robinet cu debitul de 41itri/min. Q Q\ = Q2 = -625 J . B) ÎO/ÎJ]. D) 16RTX. B) Qx = Q 2 = 6 25 J. apoi printr-o izocoră urmată de o adiabată. Q2 = -6 2 5 J. Q2 = -6 2 5 J . Notăm cu Q\ şi cu Q2 căldurile schimbate de gaz pe cele două căi. se adaugă apă rece.c v ) / R . D) 10min 20 s. E) Qx =-1250 J. A) (cp . Ki= 5 litri. Pentru a scădea temperatura apei până la 40°C.F) 1080N. Parametrii celor două stări sunt: p x = 105Pa. (Alexandru Lupaşcu) . A) 8RTX.9 kg/dm 3 . C) 20 RTX. D) Q2 = 2QX.72. într-un recipient cu capacitate calorică neglijabilă se află 50 litri apă la temperatura de 65°C.73.F ) 13min. E) Rl 2\pP + CV h C ) ( c p + c v )R. (Alexandru Lupaşcu) 2.Enunţuri 97 absorbită de gaz în această transformare ? Se cunosc: constanta gazelor ideale R şi temperatura T\. E) \2RTX. Forţa de tracţiune a motorului este: A) 920N . F) R/ic p ~ c v )• (Marcel Dobre) 2. iar densitatea ei p = 0.

C) 1.89 cm3 . F) nu se scurge nici o picătură de mercur.3J/m ol-K . (Alexandru Lupaşcu) 2. C) 1. al mercurului yng = 1.8 •10~4 K '1. căldura primită de gaz este: A) Q = MgH . F) creşte de 1.76. D) creşte cu 70 K . E) 1. B) scade cu 22°C. Gazul este încălzit prin intermediul unei rezistenţe electrice aflată în incintă. (Gheorghe Stanciu) zzzzzzzzzzzz —1 _y Fig. C) Q = 5M g H . Presiunea gazului este: A) 2. Maşina va avea un randament de 40 % dacă temperatura sursei calde: A) creşte cu 65 °C .D ) 306K .2 cm3 . E) 0.F) 560K.C) 270K .80.9). D) 104P a . B) 317°C.6 IO4Pa.4 105Pa. (Alexandru Lupaşcu) 2. Un gaz monoatomic se află într-o incintă sub presiunea unui piston de masă M . Aerul este format în principal dintr-un amestec de O 2 şi N 2 ■Se cunosc masele molare: /mq2 = 3 2 g/mol. luând căldură de la o sursă cu temperatura de 390 K . Temperatura aerului este de aproximativ: A) 400K . Ansamblul are temperatura de 0°C.98 TESTE DE FIZICĂ 2. 2.79. Dacă pistonul s-a deplasat pe distanţa H .78. F) Q = 0.5 ori.0 cantitate de gaz ideal absoarbe o căldură de 1. B) Q = 5MgH¡ 2 . Ce volum de mercur se scurge din eprubetă. D) 0. (Alexandru Lupaşcu) 2.77. C) scade cu 12 K .5 cm3 de mercur. = 2 8 g/mol şi constanta gazelor perfecte R = 8. B) 1.2 •104Pa .5-105Pa F) nu se poate calcula. B) 2.4 kJ şi se dilată cu 25 litri la presiune constantă. A) 0. care se poate mişca fară frecare cu pereţii incintei (Fig.74 cm3 . D) Q = 3MgH/ 2 . dacă temperatura creşte la 90°C ? Se cunosc: coeficientul de dilatare al sticlei ySt = 9 • 10-6 K '1. Vitezele medii pătratice ale celor două gaze diferă prin Av = 40 m / s . E ) Q = MgH/2. O eprubetă cilindrică de sticlă este umplută complet cu 78. E) creşte cu 20°C.56 cm3.E ) 431K . 2.21 cm3 . O maşină termică funcţionează după un ciclu Camot ideal şi are un randament de 30% . Energia internă creşte cu 1000 J .9 . (Alexandru Lupaşcu) 2.

T2 ' p. (Gheorghe Stanciu) . Pentru ca rresiunea în rezervor să rămână constantă.*zică moleculară şi termodinamică .P\VX -^rnax ~ ~ {P2V2-P\V x)2 vR {p 2V2 . K1 2 C) mx = IxRV .Enunţuri 99 2. B) o scădere a temperaturii. F) o scădere a presiunii şi o creştere a temperaturii. max v p 2V2 C) ^max — ( P 2 Î W i F 2)2 .10 _ P2V2 ~ P \ V\ . Tx.v 2y (p 2 v2 . = — -A m. Masa de aer rămasă în rezervor în funcţie de p x. E) T’ max = oR P2V2 . vp X V\ Fig.z 2. 2.p \ i y x . Gazul suferă o TLr.sformare din starea 1 în starea 2 ca în T.2 va fi: A) ^rnax — _ P\V\ ~ P2V2 .Am .83.82. {T2 >T\).cizeze dacă în cursul transformării de la A la B are loc: 1 RT1 RTX ' A) o creştere a temperaturii.. Rezervorul este încălzit la temperatura T2 .p xvx)2 P2^2 . Am este: A) mx . Intr-un cilindru cu piston se află x număr v de moli de He. ^ R { p 2 .11 punctele A şi B se află pe aceeaşi izotermă. din rezervor este eliminată o masă Am :e aer.10.— RAm : \x. |x. D) o creştere a volumului şi o creştere a temperaturii.Am : 1 VRTX P\V D) mx . C) temperatura rămâne constantă. Să se . F) mx = m v ' ' RTX (Gheorghe Stanciu) 2. în figura 2.81..— . Temperatura maximă atinsă în :_rsul transformării 1 . B) T. E) o creştere şi apoi o scădere a temperaturii. V.V B) m.P \ V X ‘ ) (Gheorghe Stanciu) 2. Un rezervor de volum V este umplut cu aer la presiunea p x şi vmperatura Tx.

(Vasile Popescu) D) T = 2Tq . C) T = T0.¥) P = ^ . Un mol de gaz efectuează ciclul din Fig. T = 3]~yT0 . B) p = ^ .. p = ^ ~ ..E) p = ^ .. (Vasile Popescu) în mol de gaz ideal monoatomic (coeficientul adiabatic y ) se află iniţial într-o stare caracterizată de temperatura Tq şi presiunea .8 6 .^ . VJ3 E) RTX E . 2. 2.p = p 0 .T = 3^ TQ3 i-r 3y 3po D) p = . T = 3 ^ T 0 . B) T = 2T0.12 1 2. j . A) p = ^ .84. Să se determine temperatura şi presiunea finală a gazului în urma unei evoluţii adiabatice în care are loc o triplare a volumului ocupat de gaz. p = ~ ..85. T = T0.p = 2p0 .. T = 3*T0 . F) T = J .100 TESTE DE FIZICĂ pii 3 1 3 Fig. 2. atiind că punctele 2 şi 4 se află pe aceeaşi izotermă să se precizeze dacă lucrul efectuat pe ciclu este: A) RTX -1 B) RTX C) R '3 / -1 d) x r i . T = 3 ^ T 0-. A) 2 . p = 2 p 0 . Să se determine temperatura şi presiunea finală a gazului în urma unei evoluţii izoterme în care are loc o înjumătăţire a volumului ocupat de gaz.12..p = 2po .. Un mol de gaz ideal monoatomic (coeficientul adiabatic y ) se află iniţial într-o stare caracterizată de temperatura Tq şi presiunea . ' * F) RT\ (Gheorghe Stanciu) 2. T = 3 ^ T Q.. E) T = ^ .11 Fig. . Temperaturile în punctele şi 3 sunt 7] şi respectiv T-ţ.h r . 3y 3y 3 Y 3y C) p = -E ± .

(2l-r 1... (Vasile Popescu) . Să se determine p i .1 -y + A C) ' 1-y l =Ms. T2 >Pi Ş * ^3 în funcţie de p \ .l n Vq 2 C) L = .p 0V ^ XIn 2. F) L = ./ r \ r transformare . Să se determine lucrul mecanic în timpul unei evoluţii izoterme în care are loc o înjumătăţire a volumului ocupat de gaz. 1 F) p 2 = 2-1 P l. Un mol de gaz ideal monoatomic (coeficientul adiabatic y ) se află iniţial intr-o stare caracterizată de presiunea p 0 şi volumul Vq .Î 3 1 _ i).y v v ' v ' D) ¿ = ^ 0 . 2.T3 = 2_1_y7}. .T2 = 2 ^ T „ p 3 = .T2)=> — adiabatica izoterma transformare .87. transformare . B) p 2 = 2 y P l .89. p 3 = 2y p u T3 = 2y T]. -----— =>(P3’ Vl>T3)=> 0>i. C) p 2 = 2 ~ Y+1 P]. -Y 1+ y 1+ y 1-Y (Vasile Popescu) 2. F) I = ^ ^ .Enunţuri 101 2. E )Z = .T3 = 2 y+1 Tx. A) L = . T\ şi de exponentul adiabatic y în cazul unui mol de gaz ideal monoatomic care este supus următoarelor transformări succesive: / .l ) .3 1_Y..PoVo In 2 . _ .Mofjl-r 1— y B) Z = M » (.T3 = 2'-Y Tx. Un mol de gaz ideal monoatomic (coeficientul adiabatic y ) se află iniţial ntr-o stare caracterizată de presiunea p $ şi volumul V q .^ . Să se determine lucrul necanic în timpul unei evoluţii adiabatice în care are loc o triplare a volumului :cupat de gaz.7i)=> . T 3 = 2 1-Tr i . In 2 (Vasile Popescu) . B) L = . izocora A) Pl =2~yP l. =>(p2.2Vx.T2 = 2!"YTu p 3 = 2 1_YP\.T2 = 2 ^ T x. T _.^ P l. ( 3 1+ y .^ .^ f . e) Z = ^ 5 .88.Fl. A) l.PoV j In 2 . D) p 2 = 2 Y+1 P u T2 = 2 y+ITu p 3 = 2 Y+1 P]. D) L = ~ p q Vq In3. E) p 2 = 2 p u T2 =2Tu p 3 = 2y p u T3 = 2y7’ .T2 = 2-'-VTl t p 3 = 2 .Fizică moleculară şi termodinamică .

1 kJ. Un gaz ocupă volumul V = 1litru la presiunea p x . B) 100 J.Tx)^{p2. O masă de gaz (p.102 TESTE DE FIZICĂ 2.31 kJ.Vx. V\ D) p xVx(V2 ~ V X)+ p 2(Vx .91. A) 74. 10 Să se determine căldura Qv absorbită de gaz. C) 7. F) 27. B) 196J. lkmol de gaz este încălzit la presiune constantă cu 10K. Se dau: Cp = 2 ’ R = 8310J/kmol. (Vasile Popescu) 2.V2). (Vasile Popescu) 2.95.002 J. D) 200 J. = 28 kg/kmol) m = lkg este încălzită cu A r=100K la 1_R volum constant. A) PxVx{V2 . E) lkJ .90. A) 400 J. . Să se determine căldura primită de un gaz în cazul unei transformări ciclice în care lucrul mecanic efectuat de gaz este L = 100J iar randamentul ciclului este r) = 0 . Gazul este încălzit izobar până la temperatura t2 = 30° C . C) 9.2 ■ N/m . Un gaz ocupă volumul K = 1 litru la presiunea j Să se determine lucrul mecanic efectuat. D) 7. C) p xVx l n ^ . F) 31 kJ.6J . E) 24 kJ .V 2).Vx.2 . Să se determine lucrul mecanic total efectuat de un mol de gaz ideal monoatonic în următoarele transformări succesive: {px. E) PxVx . D) 2J . (Vasile Popescu) 2. K A) 83. (Vasile Popescu) 2.4 kJ . B) 7. B) 831 kJ. F) 0.2 kJ .B) p 2{Vx .93.31 J.T x).V 2). F) 9. D) 8. Se dă: R = 83 lOJ/kmol ■ .K . E) 20 J.94.92.+ p 2(Vx . C) 500 J.Tx).T2)^{px. F) R{T2 .5 kJ.79 MJ. Să se determine lucrul mecanic efectuat de gaz. A) 1J .105 N /m2 . E) 8. Gazul este încălzit la volum constant până când presiunea sa devine p 2 .75 MJ.V2Jl)^>{p2.Vx. C) 31 MJ. =10 N/m c o şi temperatura t\ =27° C .6kJ.V x) . Să se determine variaţia energiei interne. (Vasile Popescu) 2.

2. Un gaz ideal monoatomic (Cy = 3 /2 R) se destinde după legea p = aV .98.7 i). de la volumul V¡ = 2-10_3 m 3 până la volumul V2 =2V¡. F) 4.1 m 3 se află un gaz la presiunea 2 IO5 N /m 2 şi temperatura 4 0 0 K . (Niculae N. E) 2 0 N /m 2 . E) i v ( r 2 . B) 1.Enunţuri Sedau: Cp = l R / 2 . Puşcaş) 2. F) 2.5 J. 103 (Vasile Popescu) 2. (Niculae N. presiunile corespunzătoare fiind 2 • 105 N /m 2 .4kJ . în interiorul unui balon cu volumul 0. (Niculae N. Puşcaş) .6 g de gaz a ieşit din balon printr-o supapă. Cât este presiunea finală a amestecului dacă cele trei vase sunt legate între ele prin tuburi de volume neglijabile ? A) 3. D) 500 J.Ti).99.F ) lk J . 3 • 105 N /m 2 şi 5 • 105 N /m 2 . F) ±vR (2T 2 .97. E) 250 MJ. B) | v R(Tx . C) 1. £ = 8310J/km olK .1 • IO5 N /m 2 . T0 = 273 k ) A) 5 k g /m 3 .41 • IO5 N /m 2 .12 N /m 2 .Ti). Puşcaş) D) 100 k g /m 3 .E ) 1 0 k J. D) 100 J .). B) 5 1 0 0 0 J. 5 litri şi respectiv 2 litri se află trei diferite la aceeaşi temperatură.izică moleculară şi termodinamică . Cât este lucrul mecanic efectuat de v kmoli de gaz perfect când se dilată de la 7] la T2 ştiind că temperatura acestuia variază proporţional cu pătratul presiunii ? Se dă R . F) 12 k g /m 3 .8 • 105 N /m 2 .64 N /m 2 .96. A) ± v R{T2 . C) | v R(T2 .C ) 10000 J .2 k g /m 3 . D) 7. Cât este densitatea gazului în condiţii normale ? C) 0.1 k g /m 3 .Ti). Cât este căldura în această tranformare ? A) 2.7 .2 k g /m 3 . iar 54. (Niculae N. jnde a = 108 N -m '5. B) 3. Puşcaş) gaze 2. E) 10.r 2). D) R(T2 . B) 5 MJ. A) 250 J. în trei vase având volumele de 3 litri. presiunea gazului devenind 105 n / m (po = 105 N /m 2 . . C) 250 J. Balonul este răcit până la temperatura 2 300 K .

104 TESTE DE FIZICĂ 2. D) 750° C. (Mircea Stan) 2.38 J. iar a celei calde cu 100K mai mult. C) 18. E) 5 k J . Care este energia cinetică medie de translaţie a tuturor moleculelor de aer dintr-un pahar de apă cu volumul 0. (Mircea Stan) 2. în vas se află vapori (consideraţi drept gaz ideal) la temperatura de 41°C şi presiunea de c j 10 N/m .103.25 litri aflat la presiunea p = 105 Pa I A) 2. (Mircea Stan) . Cât este căldura cedată sursei reci ştiind că în timpul unui ciclu motorul efectuează un lucru mecanic de 0.104. F) 850° C.105. E) 21. B) 820 kg/m 3 .5° C.D ) 1 0 k J. C) 71. E) 800° C. La ce temperatură încep vaporii să iasă afară din vas ? A) 90° C.5° C. B) 80.25 J. O maşină termică ideală funcţionează după un ciclu Camot. F) 41. Două corpuri de fier A şi B se pun în contact termic.F ) 5000 J . B) 37. (Niculae N. La 0°C densitatea uleiului este 840 kg/m3. E) 50. F) 22. temperatura sursei reci fiind 300 K . C) 700° C.C ) 2kJ . Puşcaş) 2.9kJ. D) 20.4 J. (Mircea Stan) 2. iar corpul B are masa mB = 2mA şi temperatura = *a / 2 ■Temperatura finală de echilibru va fi: A) 600° C. D) 300 J . B) 650° C. Cât este variaţia energiei interne a 2 g de gaz ideal ^Cy = ■ Rj — pentru care în urma încălzirii viteza termică iniţială de 400 m/s s-a dublat ? A) 100 J . F) 0.5° C.5 J. B) 10 J.1 kJ ? A) 100 J .100. Puşcaş) 2.101.5° C. D) 51° C.25 J.E ) 480 J . C) 720 kg/m3 . Un vas cilindric are un capac de greutate 5 N şi diametru 20 cm.9 J.102. (Niculae N. E) 680 kg/m3 . D) 700 kg/m3 . F) 660 kg/m 3 . Corpul A are masa mA şi temperatura = 900° C . Care va fi densitatea uleiului încălzit la o temperatură la care volumul său a crescut cu 2 0 % ? A) 830 kg/m3 . C) 2000 J . B) 1000 J .

E) 4.2 kJ. (Mircea Stan) 2. B) 200 m/s.7 kJ.5 kJ. F) 5. Ce masă .107. dar într-o transformare izobară ? A) 63. în interiorul vasului se află un gaz ideal cu densitatea p = 1. Fig. D) 70%. E) 90%. C) 3 kJ. Randamentul unei maşini termice ideale este de 40%.45 kJ rentru a-şi mări izocor temperatura AT . q A) 1. C) 41.5 kJ. p B = 3 atm.5 litri. C) 50%. D) 30.35 kJ.52 ld.64 N.108. B) 48%. Ce lucru mecanic efectuează un gaz diatomic (Cy = care primeşte izobar căldura £> = 14. Ce căldură ar fi necesară gazului pentru ¿-şi mări temperatura tot cu AT . Un cilindru cu secţiunea S = 3cm este acoperit cu un piston de greutate neglijabilă.4 kJ.5 kJ. B) 6. 2. •t = 2. C) 8.6 10 are o moleculă de magneziu ? (PMg * 24) —7 7 kg . D) 400 m/s.13? Se cunosc: P a = P c ~ latm.29kg/m3 .111.2 kJ. D) 3.109. =1. Un gaz ideal monoatomic (Cy 105 primeşte căldura Q = 12. B) 52. E) 420 m/s.5 kJ. C) 320 m/s.15 kJ. F) 11.2 kJ. O moleculă de heliu (p jje = 4) are masa m = 6 . (Mircea Stan) 2. (Mircea Stan) 2. 2. iar temperatura izvorului rece se reduce la jumătate ? A) 35%. B) 100 J.5 litri. asupra căruia apasă forţa F = 20.110. Ce lucru mecanic efectuează un gaz ieal în urma transformării ciclice ABC din Fig.*. (Mircea Stan) 2. D) 9. F) 95%. F) 500 m/s. Cât devine randamentul dacă temperatura izvorului cald creşte de trei ori.1 kJ.Enunţuri 2. E) 10.13 (Mircea Stan) 2. Viteza termică a moleculelor de gaz este: A) 120 m/s.55 kJ.5 kJ. E) 25.zică moleculară şi termodinamică . F) 20.106.7 kJ? A) 4.75 kJ.

465 kg/m 3 .455kg/m 3 . k . D) este o măsură a energiei de agitaţie termică. F) 4. p = 0. (Elena Slavnicu) 2. în general.545kg/m3.549kg/m3 . p = 0.9610'26 kg. Două baloane legate printr-un tub subţire. C) 3. D) depinde de pătratul presiunii.2 10 25 m 3. F) este schimbată în mod izobar cu exteriorul. E) 6. (Elena Slavnicu) 2. conţin aer la aceeaşi temperatură.106 A) 8 . Presiunea în primul balon este 4 -IO4 N/m2 . p = 0. E) scade. B) depinde de presiune..5. C) trebuie măsurată direct.2M 0 ' 26 kg. p = 0. Volumul primului balon este de n ori mai mare decât volumul celui de-al doilea.113. p = 0. B) 6. B) n . TESTE DE FIZICĂ (Mircea Stan) 2. Căldura schimbată cu exteriorul de sistemele termodinamice în cursul transformărilor de stare: A) este schimbată în mod izocor cu exteriorul. fiind imposibilă calcularea ei datorită modificării coeficienţilor calorici ai sistemului în cursul transformărilor de fază. D) 4. p = 0. este (se dau n = 3. Cunoscând presiunea p . E) « = 1. Conform Fig. E) se numeşte căldură latentă a transformării pentru că aceste transformări sunt. Masa aerului din balonul al doilea este de k ori mai mare decât în primul. concentraţia moleculelor şi densitatea gazului sunt: A) aî = 1 0 25 m"3.4): .500 kg/m3 .86-10' 27 kg. F) creşte şi apoi scade.55 kPa şi viteza pătratică medie a moleculelor de azot vT = 550 m /s. 2. F) « = 10~24 m 3.IO4 m ’3. ce se poate spune despre masa gazului dacă densitatea gazului rămâne constantă ? A) creşte. Presiunea care se stabileşte în baloane.290kg/m3. transformări de durată.112. C) rămâne constantă.18-10'26 kg. 2. D) n = IO25 m '3.115. dacă deschidem robinetul.14. dacă presiunea p = ct. prevăzut cu un robinet.4-IO' 27 kg. B) raportată la masa de substanţă transformată este egală cu o constantă de material specifică transformării considerate.114.54-IO' 27 kg. C) « = 5 IO25 m '3.

reversibil. D) nu este posibilă o transformare care să aibă ca rezultat trecerea căldurii de la un corp cu o temperatură dată.116. monotermă. într-un proces ciclic. F) nici una din variantele anterioare nu este corectă. C) 155.D ) Jt = 3 . Un gaz închis într-o incintă de volum V . (Elena Slavnicu) 2. suferă un proces termodinamic în urma căruia temperatura scade cu AT = 30K iar volumul creşte cu n . F) într-o transformare ciclică. Un mol de gaz ideal monoatomic se răceşte izocor astfel încât presiunea scade de k ori. sistemul nu poate ceda lucru mecanic în exterior. D) gazele vor ajunge la aceeaşi energie cinetică medie de translaţie a unei molecule. B) gazele vor ajunge la aceeaşi densitate. în acest caz. A) * = 1 /2 .5 atm.119. E) se poate construi o maşină care să transforme căldura în lucru mecanic. Să se găsească valoarea lui k dacă în aceste transformări s-a transmis gazului o căldură egală cu jumătate din energia internă iniţială a gazului. (Elena Slavnicu) 2. B) 170 N/m2. 107 (Elena Slavnicu) 2. F) 175 kPa. E) gazele vor ajunge la aceeaşi viteză pătratică medie a moleculelor.20% .E ) £ = 2 .Enunţuri A) 180 kPa. B) p = 1. Care din următoarele afirmaţii este în contradicţie cu principiul al doilea al termodinamicii? A) lucrul mecanic se poate transforma integral în căldură. C) gazele vor ajunge la aceeaşi concentraţie a moleculelor. F) k = J l . la altul de aceeaşi temperatură.117. Presiunea finală va fi: A) p = 3 atm. B) randamentul maxim al unui motor termic este subunitar.118. apoi gazul se destinde izobar astfel încât volumul său creşte de k ori. Două gaze diferite aflate la temperaturi diferite sunt în contact termic şi izolate de exterior. D) 720 N/m2. C) * = 4 .6 kN/m2. E) 72 N/m2. aflat la temperatura T = 300K şi presiunea p = 2 atm . .B ) A = r 8 . care din următoarele afirmaţii este adevărată: A) gazele vor rămâne la temperaturi diferite. (Elena Slavnicu) 2. C) căldura se poate transforma integral în lucru mecanic.izică moleculară şi termodinamică .

Un motor termic cu randamentul r|] acţionează un dinam cu puterea Fig. F) t. t3 = 30°C.15.5 atm. D) o maşină termică care efectuează lucru mecanic fără consum de energie din A) i = 27.122.3 °C.5kg.f • (1 + T|i) Qracire Tll B) Q. Un perpetuum mobile de speţa I reprezintă: A) o maşină termică care produce lucru mecanic de la o singură sursă de căldură. A ) î i = | .8°C. B) un motor Camot. -ţ ' D) î] = ^ . D) .2 2 .4 °C. 2 r|i-ri 2 (Constantin Roşu) 2. TESTE DE FIZICĂ (Constantin Roşu) 2. 111+112 -112 C) Qracire (P -0 . P .6 atm.F ) ri = j 5 4 4 (Constantin Roşu) 2. 14 = 50°C şi mase m\ = 2kg. 2. Se pun în contact termic 4 corpuri din acelaşi material de temperaturi iniţiale =10°C. m3 = lkg şi = 3kg. ni -ri2 f ) Qracire ' p ± jL a ) .15 utilă P şi randamentul r\2 . D) i = 56 °C.y fiiî . (Constantin Roşu) 2. să se calculeze randamentul ciclului.108 C )p = 4 atm. A) .5 ° C . D) p = 3.120.121. Qracire 111-112 E) Qracire p -t-Q -m ). 2. C) un motor care funcţionează cu energie nucleară. Un gaz ideal biatomic parcurge ciclul din Fig. C ) r i = 50%. Ştiind că V2 =e-Vx şi T$ = 2 -T2 (< este baza ? v* logaritmilor naturali). . m2 = 0. E) presiunea rămâne neschimbată. B ) n = | .t. Să se calculeze căldura oferită de motorul termic sistemului său de răcire în timpul t. Atunci temperatura finală a amestecului va fi: B) i = 41. E) t = 42.răcire _ P-r-Tii -ri2 . t2 = 20°C.P .5°C. F)p = 3. C) t = 32.123. E ) ti= j .

E) o maşină termică bitermă. C) 6 . Lucrul mecanic efectuat de un sistem izolat adiabatic de exterior depinde numai de: A) variaţia presiunii sistemului între starea iniţială şi finală. cp = 372 J/kg •K .. E )]x + k = m .124. F) temperatura sistemului. masa molară p a unui gaz constanta lui Boltzmann şi constanta gazelor perfectei?. — .1 kg./k -m /R . respectiv iniţial. (Constantin Roşu) a ■ 5 2 • 2. B) raportul dintre căldura cedată şi primită de sistem. D) 8 kg. B) cy = 250 J/kg•K. (Răzvan Mitroi) 2. F) un ansamblu motor cu benzină plus imam electric. C) cv = 692. E) logaritmul raportului dintre volumul final.R / k .5 J/kg •K. B) 36 kg.. cp = 969. Intre masa m a unei molecule. Intr-un cilindru cu piston se află aer la presiunea p\ = 2 10 N/m şi temperatura Tx = 300K .cp = 692.izică moleculară şi termodinamică . Să se afle masa unei greutăţi care trebuie pusă deasupra pistonului. F) 0.5 J/kg•K .4. dar nu depinde de presiune.5 J/kg • K .125.R . Să se afle căldurile specifice Cy şi cp ale unui gaz ideal. D) starea iniţială şi finală a sistemului. m (Constantin Roşu) 2.k = m -R . D )\i2 = m .cp = 692. (Constantin Roşu) 2. D) cv = 392.R .5 J/kg •K . A) 6 .Enunţuri 109 exterior. B ) ţ i .6 kg.l c . dacă gazul din piston este încălzit până la temperatura T2 = 333 K . A) cv = 692. pentru ca volumul aerului să rămână constant.126.31 J/mol K . Se dă: R = 8.6 g. C )jj. F ) \ x ! k = m . C) stările intermediare din prima jumătate a procesului.5 J/kg • K. Se dă: g = 10m/s2 .6 kg. ştiind masa moleculară p = 30kg/kmol şi coeficientul adiabatic y = 1.127. E) 4. . Secţiunea pistonului este 5 = 3-10~3 m 2 .5 J/kg •K. există relaţia: A ) jj .

E) 2-10 ~3 m 3 . F) 3-10 . C) 273 K. 10~3 m 3. Ce masă de oxigen s-a consumat dintr-o butelie de volum V = 60 litri dacă presiunea iniţială a fost p\ .31 J/mol •K .130.c p =38. 7-10 “ 3 m 3 . E) 60 J. iniţial blocat. B) 10.128. iar gazul din primul compartiment este încălzit până la temperatura 7 ] = 400 K .3 m 3 . (Răzvan Mitroi) 2. în două părţi de volume V\ = 1 litru şi V2 =2 litri. La ce temperatură viteza pătratică medie a moleculelor de azot se dublează faţă de valoarea de la temperatura îq = 0 ° C .10 . Pistonul este lăsat liber. D) 1. K F) cv =30 J/kg-K . B) 5. R = 8.3 m 3 .3 m 3. B) 100 J.2 kg. lucrul mecanic efectuat de gaz la destinderea izotermă este Lizot = 100 J . conţine gaz la presiunile /> j= 3-10 N/m şi respectiv p 2 = 1 0 N/m la aceeaşi temperatură. E) 5. 10~3 m 3 . (Răzvan Mitroi) . Care este lucrul mecanic consumat de gaz la comprimarea izotermă ? A) 60 W. D) 50 J. A) 4.31 J/kg-K .5 J/kg •K. TESTE DE FIZICĂ (Răzvan Mitroi) 2.39 g .5 J/kg ■ . 3 C) 3 10~3 m 3 . A) 1000 K. C) 2 kg. cp = 692. F) 100°C. D) 1000°C.IO7 N/m 2 la temperatura t\ = 2 7 °C . Un vas cilindric orizontal care este împărţit de un piston termoizolant. B) 819°C. E) 500 K. (Răzvan Mitroi) 2. 2■ 10— m 3. Se dau: \iaer = 32 kg/kmol.3 m 3. 4-10 “ 3 m 3.129.39 k g .110 E) cv = 392.8 kg. iar presiunea finala a devenit p = 29 -105 N/m 2 la temperatura t 2 = 17° C . (Răzvan Mitroi) 2. C) 260 W.131. F) 8 kg. într-un ciclu Camot de randament r] = 40% . D) 10~3 m 3. F) 6 J. Cât va fi volumul fiecărui compartiment ? A) 2 -10. iar cel din al doilea compartiment este încălzit până la temperatura T2 = 300 K .

8 J. iar căldura specifică 921 J/kg-grad.275 J.2 %. B) 36. Să se determine forţa F ce acţionează asupra pistonului aflat in poziţia finală. Pq = 10 N/m . printr-o încălzire izobară . 6 m de fundul cilindrului.133.135.8 J. atunci căldura absorbită de gaz şi variaţia energiei interne a gazului au valorile: A) Q = 7927.12 %.132. E) 500 J. AU= 56.134. C) Q = 9727. Pistonul de masă neglijabilă şi secţiunea S = 200 cm 2 se află iniţial la distanţa d\ = l. AU= 2565. AU= 7927. D) 30 kN. B) 30 N.65 J. E) 50N.8 J. Ce cantitate de căldură absoarbe gazul iacă este încălzit până la 17°C. C) 15 kN. C) 24. apoi este adus încet la distanţa d 2 = 10 cm .136. parcurs de un gaz ideal biatomic cu Cy = 5i?/2este: A) 50 %. căldura izobară Cp = 7 R /2 universală R . F) 640 J.Enunţuri 2. ( [Tatiana Pop[) 2. D) 1280 J. Randamentul unui ciclu format din două izobare şi două izocore cu p = 2pQ şi Vj .43kg/m . temperatura molară O masă m = 10 g de oxigen se află la presiunea p = 3 •105 N /m 2 şi la ij= 1 0 °C .8 J.8 J. AU= 0.Vg şi p 3 = Pq şi F3 = 3Vq . ( [Tatiana Pop|) 2.8 J. Cunoscând masa molară a oxigenului p = 3 2 kg/km ol. E) Q = 0 J.________ ( [Tatiana Pop[) 2. F) Q = . D) 1800 J.10 N/m şi la temperatura t .izică moleculară şi termodinamică . Frecările se neglijează. E) 75 %.8310 J/kmol • K . B) Q = 5662. ştiind că densitatea oxigenului la 0°C este 3 ' .8 J. D) Q = 7927. Intr-un cilindru vertical cu piston se află aer la presiunea atmosferică normală pq =10 5 N /m 2 . După o încălzire şi constanta izobară. (Răzvan Mitroi) 2.4 %. caracterizată prin temperatura tA =47°C . gazul ocupă volumul a gazelor perfecte V2 = 10litri. D) 12. B) 100 J. Un balon având volumul V = 10 9 111 m ^ conţine oxigen la presiunea — 2 p .79. Se va considera presiunea atmosferică la 0 °C. AU= 0 J. F) 1. A) 280 J.24 %. AU = 5662. A) 15 N.1 °C. Gazul trece într-o stare B. F) 10 kN. Un mol de gaz ideal se găseşte în starea A.

B) 150 K. V .. F) 30%. O maşină termică funcţionează 3P . F) 820 K. 3 _ B )“ . numărul curselor făcute de pompă va fi: . O maşină termică funcţionând după un ciclu Carnot între temperaturile T\ = 400 K şi T2 = 300 K . B) 10 E) . B) 20%. C) 300 K. lg (Ion Belciu) A) IO.a Vq +V V lg C) F) 4 ^ . (Ion Belciu) 2. E) 700 K. 75 13 2. cu gaz ideal biatomic (Cy = (2) (3) /i) după ciclul din Fig.140. O pompă de vid de volum Vq trebuie să micşoreze presiunea aerului dintr-un vas cu volumul V de la presiunea P q la presiunea p = 10 4/?o • Considerând temperatura constantă.4 P0 Vn D) 41n — . ( |Tatiana Pop|) 2. D) 240 kJ. D) 100 K.16 D )— . E )— . Randamentul maşinii termice este: (1) l I | I l i (4) A )* . E) 50%. Cu cât la sută scade presiunea gazului: A) 10%. C) 40 kJ.139. D) 45%. (Ion Belciu) 2. produce într-un ciclu lucrul mecanic L = 80 kJ . 17 (Ion Belciu) Fig.138.112 TESTE DE FIZICĂ producând un lucru mecanic L = 1662 J. E) 120 kJ. Căldura cedată sursei reci într-un ciclu este: A) 100 kJ.16. 2. A) 520 K.31 J/m o l-K . F) 152 kJ.137. Se cere temperatura t b din starea finală.200 K . 40 C) —S 30 F) — . B) 250 kJ. C) 70%. R = 8. 2. Temperatura unui gaz scade izocor de la valoarea 7] = 400 K la Ti .

. volumul acestui compartiment fiind variabil prin deplasarea pistonului P ce se poate mişca fară frecare. O bară de oţel cu secţiunea S = 10 cm . F) 45°C. Raportul itezelor termice ale moleculelor de gaz înainte şi după încălzire este: A )4. în exteriorul cilindrului presiunea aerului este Pq .Enunţuri 113 2. B) 50°C.141. C) 30°C. 2. După un timp se ajunge la echilibru termodinamic. D) 327. C) 337. F) 4 2 16 5 (Ion Belciu) 2.. E) 316 K. iar căldura molară la volum constant a gazului din 3 compartimentele A şi B este —R . Crescând temperatura barei cu AT = 100K. ce permite schimbul de căldură cu compartimentul B. 2. B) 3-IO10 N.17 peretele fix M.5 K.143. B) 2. D ) .144. D) 22-IO4 N.17) o cantitate v dintr-un gaz ideal la temperatura tA = 127°C.5 K. E ) — . F) 52-IO5 N. (Corneliu Călin) . este fixată la capete de un suport rigid.5 K. la presiunea atmosferică temperatura iniţială şi = 2 7 °C . având modulul de elasticitate E = 2. Presiunea unui gaz creşte de patru ori prin încălzire izocoră. (Ion Belciu) 2. F) 302. forţa cu care apasă bara asupra suportului va fi: A) IO9 N. C) . B) 350 K. în care se găseşte aceeaşi cantitate v din acelaşi gaz. C) 27-IO8 N.5 K. izolat adiabatic faţă de exterior. Se amestecă o cantitate de apă cu temperatura t\ = 40° C cu o cantitate triplă de apă cu temperatura t2 = 60° C . ocupând un volum delimitat de M Fig. se găseşte în compartimentul A (Fig. E) 58°C. temperatura din ambele compartimente fiind T f : A) 387. (Ion Belciu) 2.142. în interiorul unui cilindru orizontal. Temperatura finală a amestecului de apă va fi: A) 42°C. D) 55°C.1011 N/m 2 şi coeficientul de dilatare volumică y = 33-10 “ 6 K"1.Fizică moleculară şi termodinamică . E) 3-IO7 N.

5-1015 m'3.18 2.147. C) — -IO23 m'3.145. raportul volumelor în procesul destinderii izoterme fiind 8 = 10. D) 600 J. B) 9.545 kJ.818 kJ. r | c = . ştiind Cy = —R . Se cere lucrul mecanic efectuat în cursul ciclului... tic = .18) prin dreapta 1-2 (a cărei prelungire trece prin 0). (Corneliu Călin) 2. n c = —.1 0 20 m'3. A) 3. F) 5. D ) îl = . T|c = —. A) 225 J.. (Corneliu Călin) 2.148. viteza termică a crescut de la v ţ . 2. 5 14 .146. B) .. într-o incintă se află azot la presiunea p = 105 Pa.818 MJ. Se consideră constanta gazelor i? = 8. F) 1200 J. se cere randamentul r| al acestui ciclu şi v\ randamentul r\c al unui ciclu Camot care ar evolua între aceleaşi limite extreme de temperaturi: 1 3 1 3 A) T = — . î l c = m 1 E) r| = -1. B) T = —. C\ 2 = 2 R şi raportul — = 2 .725 kJ. 2 F) 5 (Corneliu Călin) Fig. E) 9. j m îi = -1 . B) 360 J.545 MJ. Cantitatea de 1 kmol de gaz ideal efectuează un ciclu Camot între temperaturile t\ = 227° C şi t2 = 27° C . C) 5. n c = . Se cere variaţia energiei interne a cantităţii respective de gaz. | | 12 4 6 4 ™ 2 3 ™ 1 Q n = .400 m/s la vT = 500 m/s. E) 900 J. Prin încălzirea masei m = 2 10 kg de gaz ideal diatomic.114 TESTE DE FIZICĂ 2. 2. C) 150 J.727 MJ. Care este concentraţia moleculelor de azot dacă viteza pătratică medie a acestora este v = IO4 m/s? A) 1.31 J / mol K. Procesul ciclic efectuat de o cantitate de gaz ideal monoatomic se reprezintă (Fig.. D) 3.. o 2 1 2 . prin izocora 2-3 urmată de izobara 3— Ştiind căldura molară în transformarea 1-2: 1.

Să se afle cu cât s-a încălzit gazul. A) 750 J.73g este încălzită cu AT = 200K la volum itant. D) 12.181kg dintr-un metal cu temperatura de 80°C. C) 100K. Un gaz efectuează o transformare ciclică în timpul căreia primeşte de la sursa caldă căldura Q\ =4 kJ. Să se afle căldura Qy absorbită (Cy = ^ R ) . E) | -1018 m'3. F) 500 J.1 litri se află heliu la presiunea p = 2. E) 950 J. F) 200 J.154. într-un kilogram de apă cu temperatura de 10°C se pun 4. A) 20K. F) 760 J/kg-K. F) 44 g. E) 85 g. E) 550 J/kg-K. B) 1 kJ.152.5 g. E) 550K. B) 2500 J. Intr-un recipient de volum V = 2 •10 m se află hidrogen la presiunea P] = IO5 Pa.25 • IO5 Pa. A) 100 J. F) 300K.153.Fizică moleculară şi termodinamică . (Marin Cilea) 2. (Marin Cilea) _^ O A . C) 100 g.151. F) 800 J. D) 750 J/kg-K.2 kJ. După ce din butelie s-a mai scos heliu.9 •IO5 Pa şi temperatura T\ = 290 K. D) 4 kJ.2 kJ. B) 5-103 J. C) 3 kJ. B) 1. Cu cât a scăzut masa heliului din butelie? A) 15 g. Să se afle variaţia energiei interne (Cy R).2 • IO5 Pa. B) 10K.25 . C) 4 kJ. iar temperatura T2 = 250K. Să se afle lucrul mecanic efectuat de gaz într-un ciclu dacă randamentul acestuia este r| = 0. E) 2. . Care este căldura specifică a metalului? (c apg =4181 J / kg-K) A) 225 J/kg-K. (Marin Cilea) A) 2 kJ. F) IO24 m'3.Enunţuri 115 D) 7-IO22 m'3. (Marin Cilea) 2. Gazul este încălzit la volum constant până când presiunea sa devine p 2 . 2. C) 1000 J. D) 1. (Marin Cilea) 2. O masă de azot m = 6. (Marin Cilea) — ^ 9 S 2. Un gaz ocupă volumul Vj =10 m la presiunea p\ =2. B) 410 J/kg-K. E) 200 J.150. C) IO3 J/kg-K.9 10 Pa şi temperatura 7j = 290 K. Gazul este încălzit izobar şi efectuează un lucru mecanic L = 200 J. D) 45K.1 kJ. D) 20 g. Intr-o butelie de volum V = 83.149. (Marin Cilea) 2. presiunea a devenit p 2 = 1. Temperatura de echilibru a amestecului este de 40°C.

E) V\ = m\ T2 ^ 1 .T 2) Am t 0 (r.158. . respectiv v 2 . Fx Vl _ m\ T1 H2 m2 T2 p! ’ V2 m2 7j p 2 ’ v 2 m2 T\ (Ilie Ivanov) 2. F) 22 K.— \ ^ 0 V 2 ” yl/ / 7q(7î . de mase molare pj şi p 2 » temperaturile T\ şi T2 ■ Raportul volumelor este: A) Ă _ m{ ^ 1X1 • E) Fl t m 2 T2 ^1 .B ) Ţ = 2 v v iv 2 c ) r = Vl7* ^1 v2 _W 2_. respectiv m 2 . atunci în urma difuziei temperatura de echilibru va fi: A) T = v . \ mx T2 p] ’ W1 A T ^ 2 . q V _ V2 m2 T2 p 2 ’ V2 mi r. Dacă se scoate peretele dintre ele sau dacă acesta este poros. + r 2 )K r0 ’ r^ F ’ 0 7 ir2 f (Ilie Ivanov) 2. respectiv T2 .155. Temperatura iniţială 7] este: A) 11 K. Un mol de He dintr-un recipient de volum V .1 K.-------. p 2 ’ D) V Ă V2 V \ V2 _ m 2 T P2 .7 j) A) PO " ' v ’ B) P 0 = ^ Aw^ 1i70K 2TlT2Am Aw(7i . yv1+v2 . Dacă se încălzeşte sistemul până la o temperatură T2 >T\.7 .1 K. F) r j _ + n j s _ (V| +V2). D) 111 K.D ) T = 2 ^ y .116 TESTE DE FIZICĂ 2.157. Intr-un cilindru orizontal împărţit în două compartimente (cu ajutorul unui piston care se poate mişca fară frecări) se găsesc două cantităţi de gaze diferite m \ .156.f e v 2ri . iar cantităţile de substanţă V]. iese afară o masă Am care asigură menţinerea unei presiuni p = Pq. Un recipient de volum V conţine gaz la presiunea p 0 şi la temperatura 7].2 K. Temperaturile lor sunt 7]. i ^1 ^ E) r = ' . V1 +V 2 v 2 y T] +T2 (Ilie Ivanov) .2 2 litri este încălzit cu AT -1 0 K presiunea crescând de 10 ori. B) 0. i . C) 1.7 i+ V2 Ţ2 .r 2) t t l\T 2Am C ) p 0 = — . E) 2. Intr-un recipient izolat adiabatic de mediul exterior se găsesc două gaze monoatomice ideale. Densitatea Pq a gazului în condiţii normale se exprimă prin relaţia: Am(T2 . separate printr-un perete adiabatic. (Ilie Ivanov) 2. T t Tk .

variaţia energiei interne este cea mai mică? Toate procesele au loc între starea iniţială 1 şi starea finală 2 . 2.161. reprezentate în Fig. B) în b. E) în e. Prin încălzire până la temperatura t. D) în d. (Eugen Scarlat) 2.t . E) în e.20. A) ya = y . D) în d. A) în a. ya . o parte din lichid curge şi rămâne masa m' < m . notate cu 1 (iniţială) şi 2 (finală).19 lucrul mecanic schimbat de sistem (gaz ideal) este cel mai mici Toate procesele au loc între aceleaşi stări. în care dintre procesele reprezentate în Fig. în care dintre transformările izobare.zică moleculară şi termodinamică .Enunţuri 117 2.160. C) în c. F) în toate procesele lucrul mecanic este acelaşi. B) în b. B) în b. presiunea este cea mai mică? în toate stările iniţiale temperatura este 7j şi în toate stările finale temperatura este . 2. 2. Intr-un vas de sticlă cu coeficientul de dilataţie volumică y se găseşte o ia s ă de apă m atunci când este plin la temperatura îq = 0 °C . F) în toate procesele variaţia energiei interne este aceeaşi.21. D) în d. în care dintre procesele reprezentate în Fig. A) în a. F) în toate procesele reprezentate presiunea este aceeaşi.m! mt F ) T a = y m -m ' m (Ilie Ivanov) 2.162. B) Ya = Y mt m -m m mt C) Ya = Y myt .159. (Eugen Scarlat) . Se cere coeficientul ie dilatare volumică al apei. A) în a. C) în c. (Eugen Scarlat) 2. ale unei cantităţi fixate de gaz ideal. E) în e. C) în c.

118 TESTE DE FIZICĂ 2. A) în a. ale unei cantităţi fixate de gaz ideal. D) în d. 2. E) în e. D) în d. E) în e. D) în d. B) în b. F) în toate procesele reprezentate volumul este acelaşi. 2.163. C) în c. A) în a. în care dintre transformările izocore. 2.23 2.22. F) în toate procesele reprezentate variaţia energiei interne este aceeaşi. variaţia energiei interne este cea mai mică? în toate stările iniţiale temperatura este 7j şi în toate stările finale temperatura este T2 . A) în a. în care dintre transformările reprezentate în Fig. (Eugen Scarlat) Fig. 2. reprezentate în Fig. volumul este cel mai mici în toate stările iniţiale temperatura este 7j şi în toate stările finale temperatura este T2 .165. C) în c. (Eugen Scarlat) Fig.23.164. 2. E) în e. notate cu 1 (iniţială) şi 2 (finală). In care dintre procesele reprezentate în Fig.22 2. C) în c. ale unei cantităţi fixate de gaz ideal.24 căldura schimbată de sistem (gaz ideal) este cea mai mică? Toate procesele au loc între aceleaşi stări. G) în toate procesele reprezentate căldura schimbată este aceeaşi. B) în b. F) în f. B) în b. (Eugen Scarlat) .

în care dintre procesele reprezentate în Fig. C) 80%.D ) N 2 . E) 20%.Fsică moleculară şi termodinamică .26 lucrul mecanic schimbat de sistem (gaz ideal) este cel mai mici Toate procesele au loc între aceleaşi stări. F) 30%. A) în a. Un gaz aflat în condiţii normale de temperatură şi presiune. în care dintre procesele reprezentate în Fig. 2.Enunţuri 119 2. D) în d. D) 50%.:tate cu 1 (iniţială) şi 2 (finală). C) în c.023 x IO23. A) în a. . într-un gram de dioxid de carbon există un număr de molecule egal cu: A) 1. C) în c. D) în d. (Mihai Cristea) 2. B) în b. C) 1. 2. are * î densitatea p = 1. Lucrul mecanic efectuat în cursul acestui proces reprezintă un procent din căldura primită egal cu: A) 40%.167.170. B) în b. B) 3.F ) 6. E) în e. Acest gaz este: A) He.168.E ) C 0 2 . (Eugen Scarlat) 2.25 căldura schimbată de r.C ) C 2 H 2 . notate cu 1 (iniţială) şi 2 (finală).6 1 x l0 22.31 x IO22. F) în toate procesele reprezentate căldura schimbată este aceeaşi. F) în toate procesele reprezentate lucrul mecanic schimbat este acelaşi. Un gaz ideal ^ Cy = suferă o destindere izobară.36 x IO22 .stem (gaz ideal) este cea mai micăl Toate procesele au loc între aceleaşi stări. E) în e.25 mg/cm .169. (Eugen Scarlat) 2.F ) 0 2 (Mihai Cristea) 2. B) H 2 . E) 3 . D) 6. B) 60%. (Mihai Cristea) .166.36 x IO20.61 x IO21.

Un alt motor Carnot are temperatura sursei reci de două ori mai mare decât temperatura sursei reci a primului motor. atunci randamentul celui de-al doilea motor termic este: A) 25%. (Mihai Cri stea) 2. F) r] = 2.28. D) 6 6 . Un gaz ideal monoatomic parcurge ciclul din Fig.172.33%.8 8 %. Căldura totală schimbată de gaz cu mediu. 2. Ştiind că diferenţa dintre temperatura sursei calde şi temperatura sursei reci este aceeaşi în cazul ambelor motoare. Un motor termic ce funcţionează după un ciclu Carnot are randamentul r| = 50% . este egală cu ( Cy = 3 R /2 .27. E) 5 R/40 J. unde transformarea 2 -» 3 este adiabatică. E )t| = . iar transformarea 3 -> 1 este izotermă.174. F) 7 R/40 J. F) 8 8 . Un mol de gaz ideal monoatomic trece dintr-o stare 1 în starea finală 4 conform graficului din Fig. (Daniela Buzatu» . 2. D) adiabatică. dacă diferenţa dintre temperatura finală şi cea iniţială este de AT = 1 0 0 K. 2.120 TESTE DE FIZICĂ 2. R = 8310 J/kmol K): A) 3 R/20 J. (Mihai Cristea) p 3 2. exterior.173. B) 33. F) nu reprezintă nici o transformare termodinamică.171. Această transformare este: A) izotermă. E) 75%. B) 5 R/20 J. C) 7 R/20 J. D) 3 R/40 J.6 6 %. B) izocoră. O masă constantă de gaz ideal suferă o transformare în care viteza pătratică medie depinde de concentraţia particulelor prin relaţia v 2 • n = ci. E) oarecare. C) 50%. C) izobară. atiind că ■ o Fig.r | c.27 acestui ciclu în funcţie de randamentul unui ciclu Carnot ce ar funcţiona între temperaturile extreme atinse pe acest ciclu.

(Daniela Buzatu) Fig. >3— A) 22/20. (Daniela Buzatu) . E) (v 2 72 — v.Amândouă ciclurile sunt efectuate de câte un mol de gaz ideal monoatomic. B) 330 J.v 2). 2.177.= 40 g/mol este încălzit într-un cilindru cu piston. 2. 4 kJ. D) 871 J. E) 831 J.v 2). C) 24/23.Enunţuri 121 2. Un gaz ideal monoatomic de masă m = 80g şi masă molară .7j)/(v. B) (v 2 ^i _ v i 7 2 )/(v i ~ v 2 ). Calculaţi raportul randamentelor celor două cicluri r| (l-> 2-> 3)/t| (1 — >4).3 kJ. (Daniela Buzatu) 2. F) ( v 2 T2 . 6. 0. D) 24/22.29 2. C) 730 J. Temperatura stabilită în amestecul de gaze după ce peretele a fost îndepărtat este: (Cy ( 0 2) = C y( N2)) A) (yi7! v 2 -^2 )/(v i . Q (viTj + v 2 r 2 )/(v 1 . 3. 3.176. într-o parte se află Vj moli de oxigen 0 2 la temperatura 7].v jTl )/(vl . D) (vj7j + v 2 72 )/(v 1 + v 2). în Fig.28 Fig. Un vas termoizolant este despărţit în două compartimente cu ajutorul unui perete.29 sunt prezentate două cicluri închise: 1— >3 şi 1— >4.6 kJ. astfel încât temperatura lui anază proporţional cu pătratul presiunii ( T ~ p ) de la valoarea iniţială 7] = 300 K până la temperatura finală T2 = 400 K . >2— >3— .v 2). 2. Lucrul mecanic efectuat de gaz în timpul procesului şi cantitatea de căldură transmisă gazului au valorile = 8310 J/kmol K): A) 380 J.F izică moleculară şi termodinamică .831 kJ. + v 2).3 kJ. 2.175.324 kJ. E) 21/23. B) 25/24. iar în cealaltă parte se află v 2 moli de azot N 2 la temperatura T2 . F) 25/23. F) 831 J.

8-10 N/m .122 TESTE DE FIZICĂ 2.36J/kg-K . Să se afle căldurile specifice ale unui gaz cunoscând coeficientul adiabatic y = 1. C) cv =717. F) 280 K. Să se calculeze cantitatea de căldură folosită la încălzire. D) cv =185 J/kg-K .3J/kg•K . E) 220 K.4 J/kg-K . Un gaz ideal care efectuează un ciclu Carnot cedează unui frigider 70% din căldura primită pe ciclu. (Ileana Creangă) 2. 2. C) 420 J. cp = 3004.425m 3 . B) 2000 J.178. Temperatura sursei calde este 7} = 400K.E ) l.D ) 54m 3 .181. Un gaz care are coeficientul adiabatic y = 1. cp =1004. D) 380 K. Se dau: p 0 = 105 N/m2 .7m 3 . Cât este variaţia volumului sistemului ? A) 2. E) 200 J. B) 260 K. în timpul unui proces termodinamic.293 kg/m 3 . T0 = 273 K. Intr-un recipient se găsesc 10 kg de oxigen la temperatura iniţială de 27°C.4 J/kg •K . Temperatura frigiderului va fi: A) 120 K.4 J/k g -K . C) 2. cp =1004.36J/kg-K . F) cy =1 J/k g -K . B) Cy =174 J/k g -K . (Ileana Creangă) 180. D) 4200 J. In urma unei încălziri izobare volumul său creşte de 3 ori. Să se afle cantitatea de căldură ce trebuie furnizată gazului într-o transformare izocoră pentru a dubla viteza pătratică medie a moleculelor gazului. cp =369 J/kg-K .5m 3 .179.4 J/kg-K . Energia internă a sistemului se menţine constantă în timpul procesului. C) 140 K. (Daniela Buzatu) 2.F ) l. «» V = 3 dm şi se găseşte la presiunea p = 0. A) 3600 J.182. A) cv = 77. (Ileana Creangă) 2. B) 26m3 .2 MPa.4 şi densitatea gazului în condiţii normale po = 1. . cp =1004. cp = 1.36 J/k g -K . un sistem primeşte o cantitate de cădură de 210 kJ şi în acelaşi timp sistemul se destinde la o presiune exterioară c 2 constantă de 0.625m3 .4 ocupă volumul O A # . F) 8400 J. E) cv =217.

fj. R= 8. p 2 = 7. V2 =1 litru conţine gaz la presiunile p\ =2*10 N/m . Să je afle densităţile în stările (1) şi (2). Cu cât va creşte volumul V\ ? A) 0. D) p( = 2.2-10 N/m S 9 de la o temperatură iniţială ^ = 17° C până la o temperatură finală t2 = 300° C.39 g.2 kg/m 3 . C) 7. F) p] = 0. (Ileana Creangă) 2.25 kg/m3 .8 J. Să se calculeze căldura primită de la sursa caldă ( Q ) şi căldura cedată sursei reci ( Q2 ).4 kJ. p 2 = 1. O masă m = 20g de aer se dilată izobar la presiunea p . p 2 = 2.39 kg. = 32 kg/kmol. D) 520 kJ. D )1 0 _3 m 3 . Un vas cilindric împărţit de un piston termoizolant.184.22 kg/m3 . B) 7.31 J/mol-K. iniţial blocat.40 kg/m 3 . D) 3. (Ileana Creangă) 2.22 kg/m3 . E )6 -1 0 _3 m 3 .5 ori mai mare decât cea iniţială. R = 8. F) 55. C) pi = 4 kg/m 3 . B) p! = 2. E) 5. Pistonul este deblocat şi gazul având volumul V\ este încălzit până când temperatura sa absolută devine de n = 1.6 m 3 . în c o două volume Vj =3 litri. (Ileana Creangă) 2.186. p 2 = 1..9 kg. p 2 = 1.5 kWh.9 kJ. (Ileana Creangă) 2. . A) p] = 2 kg/m3 .31 J/mol-K.185. Se dau: \xaer = 29 kg/kmol.22 g/m3 . Ce masă de oxigen s-a consumat dintr-o butelie de volum V = 60 litri dacă presiunea iniţială a fost />j =10 N/m Se dau: 7 9 la temperatura /i= 2 7 ° C . iar presiunea finală a devenit p = 29 •105 N/m 2 la t2 =17° C. respectiv p 2 =10 N/m r 9 aflat la aceeaşi temperatură.Enunţuri Se dau: Cv = . R = 8.183.39 kg. p 2 = 12 kg/m3 . 123 A) 500 kJ. = 32 kg/kmol. C) 1. O maşină termică ideală care funcţionează între temperaturile t\ =127°C şi t\ =27°C produce un lucru mecanic de 1.40 kg/m3 . D) 0. F) 1.31 J/mol-K.63 kg.6-10-3 cm3 .26 kg/m3 . A) 5. B )2 -1 0 _3 m 3. C) 840 kJ. E) P] = 3.6-10~3 m 3 . E) 5842.-ică moleculară şi termodinamică .9 g. B) 58.40 g/m3.

(Gabriela Tiriba) 2. C) 1. B) 60 kg. 10 (R = 8.124 A) Qx= 26 MJ. E) 0. (Gabriela Tiriba) 2 2 . B)=16.32 g. F) 18 MJ.2 MJ. E) 0. D) = 3 kg/kmol.2 MJ.2 kg. D) Qx= 6 MJ.189.2 J.4 kg. B) 60 MJ. C) 830 J.31-IO3 J/kmolK).31 m A 1 se află heliu cu (. (Gabriela Tiriba) 2. Căldurile specifice izobară şi respectiv izocoră ale unui gaz sunt cp = 10. Să se afle masa oxigenului (|~i = 32 kg/kmol) aflat într-un balon de volum V = 16.IO5 N/m 2 şi temperatura t = 27°C . E) = 32 kg/kmol.2 kg. Q2 —2 MJ . C) 0. Q2 = 76. iar presiunea a devenit p 2 = (tf = 8 . TESTE DE FIZICĂ B) Qx= 21. D) 6 kg. Q2 = 16. Q2 = 16.6 MJ. 2.187.64 kg. E) 0! = 216 MJ. în balon a mai fost introdusă o cantitate Am de heliu.6 J. A) 240 J. Un gaz ocupă volumul Vx =3 m 3 la presiunea p x = 2 .27 °C şi presiunea p = 3 • IO6 N/m 2 . F) 5.41 ■ J/kgK . Să se afle masa molară a gazului. (Gabriela Tiriba) 2.621.3 M 0 3 J/kmolK). F) = 2 kg/kmol.4. la temperatura t . Intr-un balon de volum V = 8. A) 6. A) 6 8 • 105 N/m 2 şi temperatura t2 = 47°C . C) Qx= 21. A) 4 kh/kmol.188.38 • 10 J/kgK şi cv = 7. Q2 = 2 MJ.1 = 4 kg/kmol la presiunea p x = 3 • IO5 N/m 2 şi temperatura t = 27°C . Să se afle lucrul mecanic L efectuat de gaz dacă acesta s-a încălzit izobar cu A r = 60 K . (i? = 8.31 • 103 J/kmolK). (Ileana Creangă) F) Qx=1 MJ. g 2 = 102 MJ. D) 4 kg. C) 28 kg/kmol. B) 0.190.28 kg. E) 120 kJ.8 g. D) 10 kJ. F) 1. Ce masă Am de heliu a fost introdusă în balon? kg.

Să se determine masa unui obiect de zinc ştiind că acesta are o capacitate calorică măsurată C = 0.75 kg. Să se afle variaţia energiei interne a gazului. (Liliana Preda) 2. O cantitate de v = 0. O masă m = 44.Enunţuri 125 2.4 moli de gaz ideal.98 kJ. Să se afle căldura Q2 cedată sursei reci dacă temperatura sursei calde este T\ = 4 5 0 K .8kg de azot considerat gaz biatomic este supus unui proces de încălzire caracterizat prin Q = AU = 3. E) 8.193. D) 498. absoarbe căldura Q\ = 9 • 10 4 J de la sursa caldă.196.194.1 kg. E) 1. C) (32R) J. F) 0. C) 280 g. E) (900R) kJ. Intr-un cilindru cu piston mobil fară frecări se află o masă m . B) 663 J. biatomic aflată într-o stare caracterizată de V\ = 5 litri şi t\ = 27°C este încălzită izobar până în starea cu = 1.Fizică moleculară şi termodinamică .6 J. B) (120R) kJ. (Liliana Preda) 2.75 kg.195. A) 70 kJ. Un motor ideal ce funcţionează după un ciclu Carnot.4 r ) este încălzită izocor cu At = 50°C . (Gabriela Tiriba) 2. E) 90 kJ. 7*2 A) 995 J. F) (450R) J. O cantitate v = 3 kmol de dioxid de carbon ( c p .5J i . Să se calculeze lucrul mecanic efectuat de gaz în cursul procesului de încălzire. (Gabriela Tiriba) 2. A) 250 MJ. D) 0. = 350K . Se dă c7n = 400J/kgK. F) 2. Ce căldură absoarbe gazul pentru ca temperatura lui să crească cu AT = 16K? ^Cp = A) 140 kJ. B) 20 J.324MJ .3 kJ. C) 2 kJ.492 J. E) 1.75 g. B) 1.4kg de oxigen (|_i = 32kg/kmol). F) 300 kJ. B) 45 • 104 J . F) 490 kJ. (Gabriela Tiriba) 2.57 kg. C) 35 kJ.7kJ/K . D) (7R) J. Să se determine cu cât a .192. D) 140 J. iar temperatura sursei reci este T. D) 150 kJ.191. C) 50 J. A) 2.

B) 20%. F) 5. vidat. F) 21. D) 30%. C) 1. A) 0. E) 600 m/s. F) 7 N. E) 1. D) 70 K.198.200. D) 0.3 • 10 " 3 g/m3 . (Liliana Preda ) .28 N. C) lg/cm3. este legat printr-un tub scurt cu alt vas de volum V2 = 5 litri. într-un pahar vertical. A) 1.197. A) 0.5. până la fund. B) 10 N. E) 3. Să se determine viteza termică a moleculelor de azot aflate la presiunea p = 2 • 103 N/m 2 într-o incintă de volum K = substanţă.52 kg/m3.2. Se dau: V-azot = 28kg/kmol. (Liliana Preda) 2. B) 6 6 litri şi conţinând 0.52 •10" 3 kg/m 3 .3 N. F) 100 K (Liliana Preda) 2. B) 5. F) 70%.IO5 N/m 2 . Care trebuie liber al paiului pentru de 15 cm înălţime umplut două treimi cu apă se introduce un pai având o lungime / = 2 0 cm şi un diametru să fie forţa minimă de aspiraţie iniţială aplicată la capătul a scoate apa din pahar.013 . E) 0°C. (Liliana Preda) 2. D) 1. dacă viteza termică a moleculelor acestuia este v ţ = 550m/s. Să se determine densitatea gazului aflat într-o incintă la presiunea p = 1 atm . C) 979 m/s. D) 1kg/m3. A) 15 K. B) 10°C. C) 256°C. Cv = ~ R .6 km/h. Se dă presiunea atmosferei înconjurătoare p$ = 1.4. d = 4m m .27 N. Să se calculeze fracţiunea din masa totală de gaz care trece dintr-un vas în altul la încălzirea acestora cu 200° C .6 m/s. C) 0.199. Tubul de legătură este prevăzut cu un robinet care permite trecerea gazului dintr-un vas în altul. Un vas de volum P = 20 litri care conţine gaz la temperatura ] ¿1 = 27° C şi presiune normală. A) 12 m/s.1 g de m/s. (Liliana Preda) 2.33 kg/m3. E) 2 N.126 crescut temperatura gazului în urma procesului de TESTE DE FIZICĂ încălzire.

Gazul suferă o comprimare până la o treime din volumul iniţial.203. F)0. C) 0. O cantitate de 0 . Să se calculeze ce cantitate de combustibil cu puterea calorică q . până la o temperatură de patru ori mai mare. (Cristina Stan) . A) 23.2 0 1 . gazul ocupă volumul V\ = 2m 3 la temperatura = 127°C . F) 0. ştiind că.68 kg. A) 3. E) 3. F) 0. D) 23. Se dă coeficientul de frecare pe pantă p = 0. Simultan. E) 400 g.B) 1.18 ■ J/kg consumă motorul pentru a străbate cu viteză 10 constantă de 54 km/h o distanţă de 3 km pe o pantă cu unghiul de înclinare a = 30°. Un kilomol de oxigen este închis într-un cilindru cu piston mobil. C) 3 /4 ori. 2. în starea (1).1.4.5 ori. 2.30. D) 0. D )2.r2 = 75°C în 20 min.21 • 105 N/m2 .10 .F) 11.-ică moleculară şi termodinamică .30 . E) 12 ori. Să se determine presiunea gazului în urea (2). Se cunosc capa = 4180 J/kgK .202.66 • 105 N/m 2 .15kQ.Enunţuri 127 2 . C) 0. (Liliana Preda) 2.5 • 105 N/m2 .570. (Liliana Preda) 2. papa = 1000 kg/m 3 . B) 3 ori. A) 1 kg. Un boiler având o capacitate de 10 liltri este proiectată astfel încât să încălzească volumul ~iaxim de apă de la temperatura /j= 15°C la Fig.E) 385Q .2 atm. Să se calculeze valoare rezistenţei folosite ca element de încălzire ştiind că boilerul este alimentat de la o sursă normală de 220V.45 • 105 N/m2 . el se încălzeşte ca urmare a acceptării unei energii din exterior. C) 0.1 kg. (Liliana Preda) 2.B ) 1..15Q .95Q . D) 3 /4 ori. B) 117 g. Un vehicul cu masa M = 500 kg este deplasat cu ajutorul unui motor având un randament de 60% din randamentul unei maşini Carnot funcţionând între temperaturile t\ =327°C şi t2 = 2 7 °C .34 kg.204.51atm .lkmoli de gaz ideal trece din starea ( 1 ) în starea (2 ) —ntr-o transformare ca cea din Fig. De câte ori creşte presiunea gazului? A) 7 ori. Se dă: = 8310 J/kmolK.

12M J. cedând energia 25 MJ sub formă de căldură. D) sunt egale. F ) 1.9 103 J . Temperatura sursei reci cu care este în contact maşina termică este de 27°C.2-10 5 J . O maşină termică ideală care funcţionează după un ciclu Carnot. (Cristina Stan) 2. E) toate. B) 1.206. D) 1.E )± . Cât este raportul dintre lucrul mecanic efectuat de gaz şi căldura primită? Se cunoaşte Cp .208.E ) 105 J .209. C) | . 3. De câte ori este mai mare căldura specifică a apei decât cea a plasticului? A) I .205. primeşte de la o sursă caldă.5 1 2 R . B) 3. F) 5.4• 105 N/m2. D ) 7 . B) 12MJ . (Cristina Stan - .F )8 . 4. Un sistem închis absoarbe căldura 20 MJ şi efectuează un lucru mecanic de 7M J. 2 şi 3. C) 9. sistemul nu primeşte căldură pe ramura AB. Un gaz ideal monoatomic se află iniţial la temperatura camerei. 2. Un corp din material plastic este încălzit până la 100°C şi apoi este cufundat într-un vas izolat termic. temperatura în B creşte de 4. energia 106 J. Care este variaţia totală de energie internă a sistemului? A) .09-105J (Cristina Stan) 2. E) | . 2. Cât esteMucrul mecanic efectuat de sistem ? A) 5 -103 J .207. A ) |. B) 5 •105 J . (Cristina Stan) 2. presiunea în A este 2. F) -1 3 M J .D ) 3 8 M J. (Cristina Stan) 2. F) 1. Folosiţi ciclul reprezentat în Fig. Gazul se destinde izobar până la un volum de şapte ori mai mare. A) 1 şi 2.31 pentru a alege afirmaţiile corecte dintre următoarele variante: 1. După un timp se stabileşte echilibrul termic la temperatura 40° C .8 ori faţă de cea din D.D ) 8. B ) |. C) 1 şi 3. ce conţine o masă dublă de apă la temperatura 20° C . Procesul este inversat şi sistemul ajunge din nou în starea iniţială.128 TESTE DE FIZICĂ 2. temperatura în C este de trei ori mai mică decât în D.E ) 0. de temperatură 327°C. C) 13M J. 2 şi 4. C ) 5 .

210. T T0 B) ^ = ß /. Legea transformării izobare a gazului ideal are expresia: A AV N A) —— = a t . . F) 4. (Nicoleta Eşeanu) 2.Enunţuri 129 2. Folosind diagrama din Fig.= a .211.: At V C) — = a t . P0 C ) ^ = a.32 analizaţi câte dintre afirmaţiile ^rmătoare sunt adevărate: 1. (Nicoleta Eşeanu) T E) — . F) constanta universală a gazelor ideale. AV r ) ---. Vo Po V E ) — = const. C) energia internă. . Legea transformării izocore a gazului ideal are expresia: A) — = — . C) toate. temperatura în B este egală cu cea din C. 3. lucrul mecanic este zero pe ramura BC. B) căldura specifică. temperatura în A este de 5 ori mai mică decât cea din C.^ . E) căldura latentă specifică de topire.const.212. Vo ^ AV D ) -----= const. (Nicoleta Eşeanu) 2. Po T D) — = ß i. 2. lucrul mecanic efectuat pe întreg ciclul este egal cu căldura primită.213.izică moleculară şi termodinamică . 4. At F) p T = const. (Cristina Stan) 2.. B) 2. A) 1. D) 3. P0 B) . D) capacitatea calorică. E) nici una. Care din mărimile următoare are aceeaşi unitate de măsură ca şi constanta Boltzmann? A) căldura molară. 2.= 1 + ß i .

45pjVj. D) dreptele 1 şi 2. E) 0.34.T) şi. B)3777. V.K|.5 g/dm3. Deschidem robinetul şi sistemul ajunge la echilibru termodinamic. Un recipient de volum V = 2dm conţine gaz ideal la temperatura t\ = 27°C .8PlVj.7 ).130 TESTE DE FIZICĂ 2. 2773). Parametrii de stare sunt (p.214.216. B) 3. 760 tori). Temperatura finală este: A) 8779. 2.85g/dm3 . C) 8. Prin supapa de siguranţă. Să se calculeze lucrul mecanic efectuat de gaz în acest ciclu (ln2 » 0 . F) nu se poate determina.2 g/dm . B) P\V\ 2 C) P\V\ . E) 7773.217. Două mase de gaz ideal. Sistemul are un înveliş adiabatic. C) dreapta 3. 2. F) nici o variantă nu este corectă. E) dreptele 2 şi 3. B) dreapta 2 . încălzim sistemul la t2 = 87°C . F) 0. (Nicoleta Eşeanu) . Dreptele din Fig. F) 5773. O masă de gaz ideal descrie ciclul termic din Fig.2V . care asigură menţinerea unei presiuni constante p$ (presiunea atmosferică normală. (Nicoleta Eşeanu) 2. C) 7779.215.45/7. Calculaţi din aceste date densitatea gazului în condiţii normale de presiune şi temperatură (po))A) 1. D) 87721. se află în două vase unite printr-un tub de volum neglijabil. 20 D) 0. având aceeaşi căldură molară la volum constant. 'l T D) 9. metan (hch 4 = 16kg/kmol) şi heliu ((iHe =4kg/kmol). închis iniţial de un robinet. în care transformarea 2-»l este izotermă.5p xVx (Nicoleta Eşeanu) 2. E) 15.89 g/dm . aflate în butelii identice.5 g/dm3 .33 sunt trasate pentru mase egale de hidrogen = 2 kg/kmol). A) 1. Care dreaptă corespunde metanului? A) dreapta 1. respectiv (2p/3. (Nicoleta Eşeanu) 2. iese afară o masă Am = 3g de gaz.

8A .4°C.2p l F) 5. Energia internă a unei mase m =10 g de gaz ideal monoatomic aflat la presiunea p = 100 kPa. Sub piston se introduce o cantitate de aer astfel încât pistonul se ridică cu A j= 1 0 cm . B) 4/9. vidat. C) 1875 J. (Nicoleta Eşeanu) 2. C) 9/8.25. este: A) 150 J. Se introduce o bilă de cupru de masă m2 = 200g şi căldură specifică c2 = 400J/kg •K .Enunţuri 131 2. respectiv p 2 = 2 p \. într-un vas de capacitate calorică Cvas =500 J/K se află ma =500 g apă având căldura specifică C\ =4180 J/kg • K . E) 44.9 P] . Recipientele sunt legate printr-un tub de volum neglijabil.222. D) 23°C.8. nchis iniţial cu un robinet. încălzită la t2 = 120° C .8°C. D) 1. (Nicoleta Eşeanu) . E) 875 J.25 kJ.F izică moleculară şi termodinamică . B) 1.emperaturile 7].8°C. cu lungimea / = 30 cm. iar dacă mărim temperatura maximă cu 50°C obţinem un randament r\2. într-un cilindru vertical închis.8 kg/m 3 . Iniţial.220. E) 159°C.5°C.21°C . Două recipiente de volume V\ şi V2 = 5Fj. C) 22. D) 625 J. la temperatura t\ = 20° C . D) 389K.7°C. C) 1. F) nici o variantă din cele prezentate nu este corectă. Micşorăm cantitatea de aer de patru ori şi modificăm temperatura astfel încât pistonul se află acum la h2 = 6 c m . B) 0.2 2 1 . Temperatura finală este: A) 44.7°C. conţin gaze ideale la presiunile p \ . (Nicoleta Eşeanu) 2 .5Pl E) 3. temperatura sistemului fiind t\ = 27°C . F) 2. F) 175°C. F) 52. C) 270K. (Nicoleta Eşeanu) 2. termostatate la .6P l . Temperatura de echilibru este: A) 24. B) 75°C. respectiv T2 = 1T\I6. Raportul r\\lx\2 este: A) 1.72/?. pistonul este în echilibru pe fundul vasului. Dacă micşorăm temperatura minimă cu 50°C obţinem un randament r|j.219. D) 2. este suspendat printr-un resort un piston de masă neglijabilă care se poate deplasa etanş. B) 23..6.218. fară frecări. (Nicoleta Eşeanu) 2. După deschiderea robinetului presiunea gazului este: A) 0. Un ciclu Camot funcţionează între temperaturile ¿1=127°C şi t2 . E) 1. având densitatea p = 0.

F) nici o variantă nu este corectă. F) 4. E) 4. E) 2. Se presupune că întreaga căldură degajată prin ciocnire este preluată de corp. (Constantin Neguţu) 2. D)/> şi T scad. se ridică la înălţimea h = 4m . în Sistemul Internaţional de unităţi de măsură (S. (Nicoleta Eşeanu) 2.63. Să se calculeze raportul vitezelor termice extreme ale moleculelor gazului pentru acest ciclu. El atinge o suprafaţă dură. F) este adimensional. D) 8 . în acest proces: V A ) p şi T cresc. C) 1. C) 20 J.6 K.224. într-o incintă se află în amestec aer (p.79. O masă de oxigen (Cy= 5R/2). urmată de una izocoră până la presiunea p 3 = p 2 /1. A) 275 K. F) 0. D) 3Ă2 .3°C.132 TESTE DE FIZICĂ c 2 2. B) 2.4 kJ. sferic.j = 28. aşezată pe sol. D) 1. C) 3.223. E) 1. D) 0. C) 28. B) molecule pe metru cub.27. D) molecule pe kilomol.226.I.9°C.9 kg/kmol) şi vapori saturanţi de apă ( ţi 2 = 18 kg/kmol). Variaţia totală a energiei interne a gazului este: A) 7.5 kJ. aflată la presiunea p\ =3-10 N/m şi volumul Vj =6 litri. suferă o transformare izobară în care V2 = 4 F j. V\ = 4 m . C) kilomol pe metru cub. B) 2Ă2 . V2 = 3 F] şi T\ = 7 j .9 K. (Constantin Neguţu) 2.2 kJ. Un gaz ideal se destinde după legea p 2 ■ = const.* Un kilomol de neon ((a = 20 kg/kmol) descrie o transformare ciclică O formată din două izobare şi două izocore. cu viteza v = 40m/s şi. B) p creşte şi T scade.94. C) p scade şi T creşte. E) p scade şi T rămâne constantă. cade liber în câmpul gravitaţional al Pământului. confecţionat din oţel. Raportul dintre viteza termică a moleculelor de aer şi cea a moleculelor de apă este: A) 1.35. F) 4V3 . (Nicoleta Eşeanu) 2.5 . B) 180 J.228. (Nicoleta Eşeanu) 2.225. după ciocnirea cu aceasta.227. Se cunosc: p\ =100 kPa. A) 2.) numărul lui Avogadro se exprimă în: A) molecule pe mol. Cu cât creşte temperatura corpului ? Se cunosc c = 400 J/kg •K şi g = 10 m/s2 . . E) 1. E) molecule. Un corp mic. B) 18 K.

se destinde adiabatic efectuând lucrul mecanic L = 8.36). într-un cilindru orizontal umplut cu gaz se află un piston mobil care împarte cilindrul în raportul lungimilor l2 /l\ . E) 2. F) 2p .T Y . echilibrul corespunde volumelor V2 = 2V \.E) 5 p . 133 (Constantin Neguţu) 2. B) 354 K. (Constantin Neguţu) 2. Un cilindru orizontal este împărţit în patru compartimente egale prin intermediul a trei pistoane identice aflate în echilibru mecanic. F) 1 .Enunţuri F) numărul de moli de gaz scade la jumătate. F) 3.232. C )1 . Dacă se aşază rilindrul vertical. 2.4 k g .35. Un motor cu reacţie funcţio-nează după un ciclu reversibil format din două adiabate şi două izobare. Cât va deveni acest raport dacă primul compartiment este încălzit până la temperatura 0.— —. D) 352 K. = 27 °C . iar al doilea răcit până la temperatura A) 1. R = 8310 J/kmol • K . F) 373 K. Notăm cu p rresiunea gazelor din cele patru compartimente în această stare. D) 1 — 1 o1 P“ 1 p -1 . Randamentul ciclului. C) 1 . E) î . aflată la temperatura T\ = 362 K . C) 348 K. Cunoscând constanta gazelor perfecte. este: y-l A) 1 1 vY 1 - p Y. 2.l : B) 1— L . temperatura finală a gazului este: A) 370 K. (Constantin Neguţu) 02 = -123 °C ? .5. ca în Fig. Presiunea gazului din compartimentul inferior (de volum Vj) este: D ) j P .2 (Fig. (Constantin Neguţu) 2.5. = 3Fj.Fizică moleculară şi termodinamică . şi masa molară a azotului.31 kJ .p p -i (Constantin Neguţu) 2.229. şi de raportul p 2 ! P\ = p . y . V4 = 4VX . 1 = 28kg/kmol.230.D ) 0.231. E) 374 K. în funcţie de exponentul adiabatic al gazului de lucru.5. O cantitate de azot cu masa m = l. B) 2.

(Constantin Neguţu . 2.5 ori mai mare decât variaţia energiei interne în acelaşi proces. Alegeţi afirmaţia adevărată: A) lucrul mecanic efectuat de un gaz ideal nu depinde decât de stările iniţială şi finală ale sistemului. presiunea unei mase de gaz ideal: A ) creşte. C) la încălzirea adiabatică a unui gaz. B) dacă un gaz este comprimat lent. unde a este o constantă. E) presiunea unui gaz comprimat după legea T = aV . C ) nu se poate sp ecifica nim ic în legătură cu variaţia presiunii. scade.234. F) pentru încălzirea izobară a unui gaz ideal este necesară mai multă căldură decât pentru încălzirea izocoră cu acelaşi număr de grade. presiunea sa scade. E) lucrul mecanic efectuat de un gaz ideal biatomic într-o destindere izobară este de 2. în timpul transformării prezentate în Fig.36 2. F) în aceleaşi condiţii de temperatură şi presiune.233. D) densitatea unui gaz creşte prin încălzire izobară. el suferă o transformare izocoră. E) tinde la zero. F) tinde asim ptotic la o valoare bine precizată.37. D ) scade. 2. două gaze cu mase molare diferite au volume molare diferite. Alegeţi afirmaţia adevărată: A) comprimarea adiabatică a gazului într-un cilindru cu piston presupune deplasarea lentă a pistonului. B ) rămâne constantă. (C onstantin N eguţu) 2. căldura cedată este numeric egală cu variaţia energiei interne.134 TESTE DE FIZICĂ -x - ¡2 î -x- h Fig. (Constantin Neguţu) 2. C) variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic este o mărime de proces: D) în comprimarea izotermă a unui gaz ideal.235. B) căldura schimbată de un sistem termodinamic este o funcţie de stare.

în starea cu Pi = 3 atm. B) 450 K. E) scade cu creşterea izotermă a presiunii. E) 90% . B) creşte de 2 ori.1 kmoli de heliu. A) 35OK. E) 254 °C . D ) 85%. C) scade prin destindere izotermă. F) creşte cu creşterea volum ului. este mai mică pentru un gaz cu masa molară mai mică. V2 = 4 litri.238.1 kmoli de heliu (cu masa molară p = 4kg/kmol) la volumul V\ = 0. Temperatura maximă atinsă de gaz în decursul acestei transformări . B) creşte prin încălzirea gazului la presiune constantă. O masă m = lOg de azot suferă o transformare în care presiunea scade liniar cu volumul din starea cu p\ =1 atm.IO5 N/m 2 este pus în contact cu un recipient ce conţine 0 . Procentul din masa de aer care iese din cuptor în acest timp este: A ) 50%.623m3 se află heliu la presiunea p\ = IO5 N/m 2 şi temperatura de 27°C (masa molară a heliului fiind =8 litri. F) 450 K.709. E) creşte de 4 ori. D) la aceeaşi densitate. (C onstantin N eguţu) 2.237.Enunţuri 2.Vj este: A) 421 K. D) 430 K.240. Să se afle valoarea finală a temperaturii după ce între cele două recipiente se stabileşte o legătură. D) 351°C. (C onstantin N eguţu) 2. Volumul gazului: A) creşte de 3 ori. Un volum de 2 litri de aer. D) scade de 3 ori. B ) 0. într-un balon de volum V = 0. (Cristian Toma) 2.662m3 şi presiunea p i = 3 -IO5 N/m2 . (Constantin Neguţu) 2. F) scade de 4 ori. Un cuptor este încălzit de la 27°C la 1727°C . F) 30%. C) 145 °C . C ) 10%. C) 150 K. E) 400 K. se încălzeşte izobar absorbind o cantitate de căldură Q . Un recipient ce conţine 0.3 J. având volumul V2 = l. Concentraţia moleculelor unui gaz ideal: 135 A) este aceeaşi indiferent de presiunea şi temperatura lui. F) 400 K. aflat iniţial în condiţii normale de :emperatură şi presiune.239. B) 250 K. C) scade de două ori.236. (Constantin Neguţu) 2.83lm 3 şi presiunea p\ .241.F izică moleculară şi termodinamică .

F) 10 m/s. (Cristian Toma) 2. D) 100 m/s. E) 25 moli. A) 1 mol. F) 10 moli.C e temperatură trebuie obţinută în interior pentru ca pistonul cilindric să se deplaseze vertical cu acceleraţia a = 10 m/s 9 vertical în sus. D) 250 m/s. în condiţii de volum constant. începe să primească alţi vapori de apă printr-un orificiu. După ce se mai introduce heliu (în condiţii de temperatură şi 2 volum constante) presiunea ajunge la p 2 = introdus? • IO5 N/m2 .243. D) 75 moli.31 J/molK). B) 0. (Cristian Toma) 2. A) 1000 m/s.245. Să se indice câţi moli poate primi recipientul. E) 10 g.242. B) 0.01 kg. C) 5 moli.lcm în mijlocul unui perete lateral. volumul F = 3 .1 kg.lm 3 şi presiunea atmosferică p = 1 0 5 N/m2 .1 m/s. Cu ce viteză medie (în timp) se va deplasa spre exterior o particulă aflată în mijlocul orifkiului începând din acel moment? A) 500 m/s. Recipientul are volumul V =1 cm 3 şi în exterior este vid.244.5 kg.01 m . Aceleaşi valori ale temperaturii şi presiunii se consideră a le avea şi aerul din mediul exterior. (Se consideră g = lOm/s 9 şi R .8. La un moment dat se deschide un orificiu circular de rază r .136 (1 TESTE DE FIZICĂ = 4 kg/kmol). (Cristian Toma) 2. E) 20 m/s. Un recipient ce conţine (2/3)-10-5 moli de gaz este apăsat de un piston cilindric de masă m . . C) 50 m/s. B) 0. C) 1 m/s. Să se indice viteza termică a aceluiaşi gaz dacă presiunea creşte de 100 ori. E) 8 m/s.* Un gaz aflat la o anumită presiune p\ are viteza termică = lO m /s. F) 2. B) 3 moli.16.62 kg pe suprafaţa S = 0. D) 10 kg. (Cristian Toma) 2. pentru ca moleculele de apă să ocupe în continuare întregul volum al recipientului. C) 0. F) 0 m/s. Un recipient ce conţine vapori de apă la temperatura de 497 K.* Un recipient de formă cubică (cu latura L) conţine aer la temperatura T = 27°C şi presiunea p = 105 N/m2 . Ce cantitate de heliu s-a A) 1 kg.5 m/s. fiind menţinute în permanenţă valorile iniţiale ale presiunii şi volumului.

8 8 N. C) 20.Enunţuri A) 600 K. C) 555.5%.4 m faţă de poziţia iniţială. B) Am .31 litri scade cu Ap = 5 ■ 5 N/m 2 10 prin deschiderea unei supape.200g . O bulă sferică formată pe fundul unui lac de adâncime H se ridică la suprafaţa apei.0.1 N. Să se afle dependenţa razei bulei de adâncime h la care se află la un moment dat. F) Am = 50 kg .247. B) L = 0. F) L = 0.249. F) 6 137 K. D) 7. C) L = 693J . Să se calculeze lucrul mecanic efectuat la dublarea izotermă a volumului. Sedau: p 0 şi p.693J. (Mona Mihăilescu) 2.3 N. F) 79. D) 17. Ce forţă acţionează asupra pistonului pentru a-1 menţine în această poziţie ? A) 195. în cele două compartimente S 2 se află aer la pq = 10 N/m şi la aceeaşi temperatură. . Cu cât la sută •ariază presiunea? A) 75 %. E) 800 K. C) Am = 5 g . E) 7. (In 2 = 0. E) L = 6.93 •IO4J . Un metru cub de hidrogen se află la presiunea de 1 atm. 8 %. Presiunea dintr-un vas de volum V = 8. dacă volumul iniţial este Fq. D) 1200 K.Fizică moleculară şi termodinamică . F) 95. (Mona Mihăilescu) 2. B) 8 8 8 . Un gaz este răcit izocor de la t\ = 100°C la t2 = 25°C . j l = 29 kg/kmol) i A) Am = 5 k g . Se deplasează pistonul cu h . (Mona Mihăilescu) — 2 3 2.250.98 %.2 N. Un cilindru orizontal de lungime L = l m şi secţiunea 5 = 2-10 m este împărţit în două părţi egale printr-un piston mobil. E) Am . (Cristian Toma) 2. D) L = 69.246. E) 8 .1%. Ce masă de aer iese din vas dacă temperatura este de 17°C ? (Se dau: R = 8310 J/kmolK.3 • IO2 J . D) Am = 5 0 g .248. Nu se ţine seama de tensiunea superficială.8 N. B) 25 %.693 • 103 J . B) 300 K. C) 1000 K. (Mona Mihăilescu) 2.3 J .5 N.693) A) L = 69.20 k g .

39 în care Tg = eTA. Un motor termic parcurge ciclul reprezentat în Fig. 2. Un gaz ideal cu volumul Vx = 0.99.5/.p gH )H 0 A) 3 \ 4n(p0 + pgh) D) 3 3(pq + PgH)V() 4n(p0 + pgH) TESTE DE FIZICĂ B) 3 1 S ± m T .138 3(p0 . O 3 l3(p 0 + P g ^ o .252.42. E) 50 kJ. E) 1.25. 4nV0(p0 + pgh) ’ 4 ti(p 0 + PgA) E) I 47iKq(pq + p g ftj. 3(/>0 + p g //) ’ 13 U + p g /z K F) 3 4it 4(p0 . D) l t x.254. (Mihai Stafe . B) tx.m 2 = mx / 2. Două corpuri au următoarele caracteristici: corpul 1 .20. Până în momentul realizării echilibrului termic 3 calorimetrul cedează în exterior căldura Q = —m\C\t\.253. aflat la presiunea p x =10 N/m" parcurge transformarea p = a V .1 m . p 2 şi respectiv p 3 .P2. F) 42 J. D) 0.251. F) 0. E) 0. Dreptele din Fig.80.718. B) 40 kJ. Lucrul mecanic efectuat de gaz în destinderea sa până la un volum de n = 3 ori mai mare are valoarea: A) 45 kJ.P 2 ’P3-> B ) P \’ P3>P2'> C) P2>P\>Pî’ D) P3>P\’P2> > E) />3.pg/î) (Mona Mihăilescu) 2. unde a este o constantă pozitivă. 2. unde e = 2. reprezintă dependenţa volumului unui gaz de temperatură în timpul unor procese izobare desfăşurate la presiunile p x. în momentul realizării echilibrului termic temperatura este: A) ( 5 / 3 H . (Mihai Stafe ) 2. C) 0.m \9C\yt \ 9 iar corpul 2 .5. c2 = 4c}. F) 8 /. Randamentul ciclului are valoarea: A) 0. B) 0. C) 80 kJ. F) p 2 ..P \(Mona Mihăilescu) 2. D) 90 kJ.. t2 = 2tx şi sunt introduse într-un calorimetru de capacitate calorică neglijabilă.38.P 3. In această situaţie. (Mihai Stafe) O r O 2./»i. C) j t j . Să se aranjeze aceste presiuni în ordine crescătoare: A) P \ .

k Adiabată Iz o te rm a ^ i^ q Fig. (Mihai Stafe) 2. C) 12.a F + P de la la = llitru ( a = IO6 N/m5. Temperatura unui amestec format din m\ = 5 kg apă la temperatura t\ = 5°C şi /« 2 = 15 kg apă la temperatura t j — 15°C este egală cu: A) .5°C. F) 0. C) C. F) A+D.Enunţuri 2. E) 41 kJ. parcurge transformarea p = aV. Căldura molară a gazului în acest proces este egală cu Cv = . (Gabriela Cone) 2.3 ori mai mare are valoarea : A) 20 kJ. C) \. unde a este o constantă pozitivă. (3 = 105 N /m 2).40 Un gaz ideal monoatomic este comprimat după legea p .2°C. D) 36 kJ.256. Un gaz ideal cu cu volumul V\= 0. (Gabriela Cone) 2. D) D. (Mihai Stafe) 1 A * B _ \. F) 5°C. aflat la presiunea p \ = 3-104 N/m^. D) 1°C.6CV.3 irP. Ulterior se încălzeşte vasul V\ până la .3CK.40. F) 40 kJ.5CF . Lucrul mecanic efectuat de gaz în destinderea sa până la un volum de n . B) 25 kJ.259. 2. B) 2C v .T ) reprezentată în Fig.iiică moleculară şi termodinamică . 2. 139 Un gaz ideal parcurge transformarea ciclică în coordonate ( p . E) 2°C. B) .257. C) 30 kJ.66Cv .255. Valoarea maximă a volumului gazului corespunde stării: A) A. Două vase având volumele V\ şi V2 = n V\ (n = 3) conţin gaz ideal la presiunea p şi sunt legate printr-un tub de volum neglijabil. E) 2.39 2. D) 2.R A) Cv . E) A+B. B) B. K]=201itri Fig. Iniţial cele două vase se află la aceeaşi temperatură T.1°C.258. 2.

F) 2. B) 15 kg/m3 . |lin2 = 28 kg/kmol) în număr egal de moli. Raportul dintre presiunea gazului în stările finală şi iniţială este: A) 1/3. Raportul vitezelor pătratice medii ale moleculelor celor două gaze este egal cu: A) î ' B) Î . Exponentul adiabatic al gazului are valoarea: A) 5/3 . (Gabriela Cone) 2. /?2=2. B) 7/5. Temperatura sursei reci este T2 = 280K şi valoarea • O A minimă atinsă de volumul gazului în decursul ciclului este Vm = 0. D) 5/6. Volumul gazului se reduce izoterm până la valoarea V\= 4 litri. într-un corp de pompă cu volumul V . într-un vas închis se află un amestec de oxigen cu azot la temperatura t = 527°C şi presiunea p = 10^ N/m 2 ( p o 2 = 32 kg/kmol.8 kg oxigen (p. D) 30 kg/m 3 . E) 80 kJ.41 cu randamentul r| = 2/11.261. F) 55 kg/m 3 . D) 8/7.260. C) 40 kJ.1 5 5 -lO N /m . D) 60 kJ.E) I ' (Gabriela Cone) 2. E) 10/7. F) 95 kJ. (Gabriela Cone 1 . T\ = 7 2 şi 7 3 = 7 4 = 2T\).718-105 N/m2. B) 20 kJ. O cantitate de gaz perfect parcurge ciclul din Fig. C) 4/3. C) 20 kg/m3 . C) 5/3. (Gabriela Cone) 2. F) 3/2. Variaţia densităţii oxigenului este: A) 10 kg/m 3 . E) 40 kg/m3 .2105 J în decursul unui ciclu. Transformările 1 — 2 şi 3 — 4 sunt izoterme » > (Pl=105 N/m2. Un mol de gaz ideal care parcurge un ciclu Camot produce lucrul mecanic L = 1.D ) l | i .5 litri se află m = 0. (Gabriela Cone) 2. 2.262.014 m .0 2 = 32 kg/kmol) la temperatura T = 320 K.140 TESTE DE FIZICĂ temperatura T\ = kT (k = 2). E) 8/7.263. In aceeaşi c 9 stare presiunea gazului are valoarea P] = 4. B) 1/2. Căldura cedată sursei reci în fiecare ciclu este egală cu: A) 10 kJ.

P o 2 =32 g/m ol. (Alexandrina Nenciu) 2. rămâne în interior. Aerul atmosferic conţine 75.18 m .266. celălalt conţine oxigen la temperatura de 310K . E) 1. '/m D) 4. B) 2 4 1 in. oxigenului şi argonului.265.E ) 1. obţineţi masa molară medie a aerului. 2. D) 1. F) 24 £/s .Enunţuri 141 2. (Alexandrina Nenciu) 2. Un clopot pentru scufundări este un cilindru închis la partea superioară şi deschis la partea inferioară.01 m . Când este introdus în apă.18 £/min. C) 1. care astfel se încălzeşte. E) 13g/mol. Presupunând că acest colector solar de arie de 4m şi puterea primită de la Soare 3 9 pe unitatea de suprafaţă este 10 W/m . A) 32 g/m ol. Printr-un tub ataşat pe spatele plăcii circulă apă.pAr =40 g/mol). Un colector solar constă dintr-o placă plată care absoarbe căldură de la Soare. cu ce debit volumic trebuie să curgă apa prin tub pentru ca temperatura să-i crească cu 40° C la trecerea prin colector? Se presupune că energia solară cade perpendicular pe colector. până la ce înălţime urcă apa în cilindru? A) 0 m . C) 240K . C) 14 M n in .F izică moleculară şi termodinamică . (Se dau: ca =4180J/k g • K. F) 310K . Care este temperatura finală ? A) 275K . Se îndepărtează peretele despărţitor şi gazele se amestecă. Unul din compartimente conţine heliu la temperatura de 250K . D) 284K .5m şi este scufundat la o adâncime de 15m (Fig. (Alexandrina Nenciu) Fig. 2.267. A) 0. aerul care se afla iniţial în cilindru. 23. B) 300K .54% azot. E) 232K . F) 2 9 g/mol.3% argon. (Alexandrina Nenciu) 2.42 . în procente masice. Gazele sunt la aceeaşi presiune. B) 2 m .264.F ) 0.024 îlmin . B) 40 g/m ol.1% oxigen şi 1. p a = 103 kg/m3 ). Cu aceste date şi cunoscând masele moleculare ale azotului.42).78 m .4 ^/min . (¡n^ = 2 8 g/mol.69 m . C) 50 g/m ol. Dacă cilindrul are înălţimea de 2m şi diametrul de l. Un cilindru este împărţit cu un perete în două compartimente egale. D) 1 g/mol.

Care este expresia cantitativă a primului principiu al termodinamicii ? A) Ux = t / 2 . (Ionuţ Puică) 2. F) 320 K şi 20%.272. conform principiului al II-lea al termo­ dinamicii. C) 500 K. B ) g > 0 . conţine 500 g apă la temperatura de 15°C. F) T{P l . F) 4097°C.5°C. . (Ionuţ Puică) 2. C ) Q > L > 0 . în care presiunea variază de la p\ la p 2 ? A) vR T ln(/?2 / P\ ) .2 J/g-grad. în cazul unui proces ciclic ireversibil monoterm ? A)Q=L>0. B) 300 K. C) AU = constant. (Ionuţ Puică i 2. La ce temperatură viteza pătratică medie (viteza termică) a moleculelor de oxigen este egală cu viteza pătratică medie a moleculelor de hidrogen la 0PC ? A) 0°C. B) 1 kcal/kg-grad. să se calculeze căldura specifică a cuprului. E) 0.Px).p lVl .270. cu masa de 300 g. Un motor Carnot a cărui sursă caldă are temperatura de 400 K. F)Q = L = 0. D) AU = Q . Un calorimetru de cupru. A) 756 J/kg-grad. B ) 0 + Z = constant. Care relaţie este valabilă.269. E )Q = L< 0. B) 350 K şi 18%. B) vR\n(px/ p2) . Care este expresia lucrului mecanic efectuat de un gaz ideal într-o transformare reversibilă izotermă. E) AU = Q + L . Neglijând schimbul de căldură cu exteriorul.271. C) vCv T . F) Q = L + U . D) 27°C şi 20%. (Ionuţ Puică) 2. D )0 < Z < O . (Ionuţ Puică . E) 300 K şi 25%. şi cedează 320 J sursei aflate la temperatura scăzută. D) 5 kJ/kg-grad. E) p 2V2 . (Ionuţ Puică) 2. Căldura specifică a apei este de 4186 J/kg-grad. C) 381 J/kg-grad. D) 100°C. F) 2 cal/g-grad. Care este temperatura acestei surse şi care este randamentul termic al ciclului ? A) 0°C şi 50%. D) vRT\n{pl / p 2). Un bloc de cupru cu masa de 560 g aflat la temperatura de 100°C este introdus în calorimetru şi se observă că temperatura creşte la 22. absoarbe la această temperatură o căldură de 400J în fiecare ciclu.L . E) 1911 C.142 TESTE DE FIZICĂ 2.268.273. C) 47°C şi 15%.

T2 = 3 0 0 K .276.2 iVx <V2) . Două vase de volume F. T2 = 4 2 0 K .7 j) InF 2 / F j. b) F2 = 6. Vasele sunt unite printr-un tub cu robinet.-izică moleculară şi termodinamică . D) 7fin = > />fin = P l F) Tfm = J .1«. D) a) F2 =5«.T x)\nV2 l V\ . b) V2 = 7«. E) a) F2 = 5 f .274. T2 = 3 6 6 K .T x/T2 . T2 = 300K . b) V2 =6. T2 = 720K . b) V2 = 12«. Care este noul volum şi noua temperatură a gazului dacă: a) presiunea se dublează lent.275.T . A) a) F2 =1«. P f i n = 2 p i E) r fin = 2(TX+ T2\ p fm = 2 p .T X . T2 = 300K . A) T| = R(T2 . conţin mase egale din acelaşi gaz la temperaturi diferite T\ şi T2 şi aceeaşi presiune p.Tx) .) + ^ r 2 lnF2 /Fj ’ R(T2 . B) a) F2 = 10«. b) presiunea se dublează brusc. r 2 = 3 6 6 K . RjŢg ~ 7 ])ln F 2 !V\ . T2 = 4 0 0 K . T2 = 3 6 6 K . Să se determine temperatura şi presiunea finală ale sistemului după deschiderea robinetului de comunicare şi stabilirea echilibrului termic. r 2 = 300K .R T 2 \nV2 /Vx ’ ) R(T2 . T2 = 300K .T x) + RT2 \nV2 /V x ’ B) r. ^ (Mădălina Puică) 2.7]) In Fj / V2 CV(T2 .4. T2 = 3 0 0 K . b) V2 =51.. Să se calculeze randamentul unei maşini termice care funcţionează :upă ciclul Stirling compus din izotermele Tx şi T2 (Tx <T2) şi izocorele Vx şi . CF ( r 2 . A) Tfm = ~ 5 =P’ ®) ^fin = + ^ 2 » -Pfin = P > Q 7fln = ^ L Y L . Un cilindru conţine un volum F j= 1 0 litri de aer la presiunea P\ = 3 atm şi temperatura Tx = 300 K. şi F2 . Se cunoaşte exponentul adiabatic al aerului y = 1. C) a) F2 =20«.Enunţuri 143 2.1«. CV (T2 .R\nV2/ Vx ' (Mădălina Puică) 2. izolate adiabatic.T x)\nVx/V 2 Cv (T2 . p fm = | . (Mădălina Puică) . F) a) F2 =1«. b) V2 =1«. R(T2 . = 1 .

(Radu Chişleag) 2.279. E) 2 5 0 K . Care este presiunea gazului dintr-o incintă în care se află 7.F ) 412. B) 1 atm. = 30 g ■ ol'1. La ce înălţime h\ se va stabili pistonul când temperatura gazului va creşte de la T la T\ ? A ) * i = |.144 TESTE DE FIZICĂ 2. . A) A7 = 2 K . C) 160 g • m ol"1. B) -7 3 ° C .280. E) AT = 280 K . (Mădălina Puică) 2. F) AT = 28° C .014 m kg de azot. care este masa oxigenului din butelie ? A) 16 g. Dacă în amestec sunt 0. (Radu Chişleag) D) 1. A) 127°C . poziţia de echilibru a resortului fiind la partea inferioară a cilindrului. D) AT = 20° C .F ) 15N-cm‘2 . D) 32 g. Masa molară medie a unui amestec de molecule de azot şi de oxigen dintr-o butelie pentru scafandri este p.D ) 350K .4 J/kg grad. B) AT = 2 0 K .1 g.. cu un dop care astupă gâtul cilindric al sticlei ce are secţiunea de 3 cm . = 2* .277. D ■)*.5 K .5M N •m"2 . (Radu Chişleag) 2.5 -105 N/m2 . înaintea începerii fermentării fără ca dopul să sară. (Radu Chişleag) 2.278.281. E) 123 g. Până la ce temperatură poate fi încălzită sticla. F) 9.■= * 3 . Cu câte grade se va modifica temperatura unui glonţ când intră într-o scândură cu viteza de 400 m/s şi iese cu viteza 300 m/s? Se dă: c = 125. E )h l = 2 h ] T . la presiune normală. O sticlă de şampanie a fost etanşată la temperatura de 27° C . C) F) ft. într-un cilindru închis la ambele capete atârnă un piston agăţat de un resort. E) 15-105 N -m _1 . C) 1.2 kg acetilenă (C 2H2) cu densitatea de 18 mg/cm 3 şi viteza termică a moleculelor de 500 ms-1 ? A) 1 at. In spaţiul de sub piston se introduce o cantitate de gaz astfel încât pistonul să se ridice la înălţimea h. B) 160 g. C ) A T = 2°C .C ) 350°C . dacă pentru introducerea lui a fost necesar un efort de 5N şi se neglijează variaţia coeficientului de frecare cu temperatura şi procesele de dilatare.

v A) 6. C) 2 g/s. B) 3 •IO5 N/m2 .Fizică moleculară şi termodinamică .iclu Carnot reversibil. A) 9-10 2 6 m ol-dm '3 . .283. p 2 A) 1 kJ. F) 1000 N/m2 .75 g/s. (Ion Gurgu) . F) 9 1025.023 IO26. D) 2 • 105 N /m 2 . să se determine numărul de molecule de izot la temperatura maximă. E) 0. E) 1126. Dacă temperatura sursei reci este 7^ = 300 K. Să se afle presiunea finală a gazului cunoscând căldura molară izocoră a aerului Cy unde R este constanta universală a gazelor ideale. D) 0. . (Radu Chişleag) 2.284. O maşină termică ideală funcţionează cu 1. E) 0. F) .5 kJ.286. Aerul este răcit izocor şi cedează căldura Q = 50kJ . C) 500 J. E) 2 kg. D) 4 -IO23. (Radu Chişleag) 2. F) 600 J. absoarbe căldura Q\ = 3000 J de la o sursă caldă aflată la temperatura T\ = 600 K. în care se găsesc 5 litri de apă. Să se determine variaţia energiei interne dacă se cunoaşte 7 căldura molară izobară C n = —R . (Ion Gurgu) 2.* O oală de fiert la presiune constantă.5 litri/h.285. F) 550 J. O masă m = 10g de hidrogen (|j. B) . după un . Un motor ideal.Enunţuri 145 2. B) 1. C) 1 kJ. C) 100 kPa. A) 1000 J. D) 3000 J.2 MJ/kg ). = 2 kg/kmol) se află la presiunea /> = 5-10 N/m şi temperatura t\ =17°C . care funcţionează după un ciclu Carnot. E) 6. D) 3 k g . C) 9-10 2 6 molecule.5 kmol de azot. gazul ocupă volumul F-j = 25 dm3 . A) 105 N/m2 . Se cunoaşte: NA = 6 *IO23 mol"1. să se determine căldura cedată sursei reci. Care va fi viteza de creştere a masei apei din vas prin fierbere după stabilizarea temperaturii vasului? ( q B = 50 MJ/kg. A = 2.66. (Ion Gurgu) A 2.3 g/s . B) 10 000 J. este încălzită pe un reşou ce consumă 12 g de benzină pe minut şi are un randament de încălzire de 0. După încălzirea izobară. B) 4 -IO26.282.25 J.1 m O se găseşte aer la presiunea /?! =5*10 N/m . Ştiind că temperatura minimă este 27° C şi maşina :umizează 60 kJ la fiecare ciclu parcurs. Intr-un vas de volum c o V = 0.

A) r| = 10 %.45-IO. B) r| = 9 %. Un balon ce conţine o cantitate de azot la temperatura t = 17° C se mişcă cu viteza v = 100 m/s.\ ) a . (Ion Gurgu) 2.17° C. (n . F) 0.725 kmol. A) A t / ^ ^ ^ . Să se determine variaţia energiei interne a gazului atunci când volumuî lui se măreşte de n ori. bV\ 5\RV\ C) AU = ^ Ă ( n .291. aflat la presiunea p\ şi temperatura 7].287. 2.1 0 min s-au scurs m = 2 kg de gaz. C) T = 7 %.45-10"3g . A) 10°C. E) 249K. F) 0 m/s. Să se calculeze randamentul ciclului din Fig. C) 9. Ce cantitate de gaz trebuie scoasă din balon astfel încât la 17°C să aibă aceeaşi presiune? A) 1. E) i] = 8 %.i n . O cantitate de v kmoli de gaz ideal diatomic. Cu ce viteză se scurge gazul dacă în timpul t . Un balon cu hidrogen cu volumul V -1 0 drn aflat la temperatura 7 t = 7°C are presiunea de 4. F) 0°C. D) -24°C.\ ) [ a .43.43 2. Printr-o conductă de secţiune S = 5 cm p = 2>.b V . Se cunoaşte y = 5 /3 . A) 10.5 %.( n .1 m/s.81 m/s2. B) 40 m/s. (Ion Gurgu) 2. C) l. B) 283K.b V x(n + 1)]. se destinde după legea T = a V . unde a şi b sunt două constante.45 •10_3 k g . F) r| = 5%. (Mihai Piscureanu i 2. C) 24°C. (Mihai Piscureanu) Fig.Y )[ a .290.Z j F ^ w + l ^ B ) AU = 5vRV.146 TESTE DE FIZICĂ 2. D) 9. D) 1.b V x(n + \)]\ D) AU = ^ ^ . Care va fi temperatura gazului dacă balonul se opreşte brusc? (Se neglijează pierderile de căldură prin pereţi).l ^ a .2 moli.289.725 moli. E) 0.9 10 N/m .9 km/s. B) 1.’ n+ 1 2v . E) 1.6 kg. ] D) r| = 5.9-10 N/m 5 2 se scurge heliu la presiunea şi temperatura t . 2.288.3 m/s.

presiunea devine p' = \.l ) ( a . D) 0.296.C) y = . (Rodica Bena) . F) scade de V2 ori.2. (jnH =4kg/Kmol.8. E) creşte de V2 ori. iar densitatea sa în condiţii normale (p 0. Po Po _ <*Po7j> Po (Rodica Bena) 2. p) o transformare se reprezintă ca în Fig.2p.293.Po -. E ) y = l + CfPo^Q . Un kilomol de gaz ideal se destinde de la volumul V\ la volumul •r2 = 5V\ după legea T = aV + bV . Transformarea este: A) izocoră.3 b V x) .5. O) _ .4 R V x(a + 3bVx) \ F) . BN y = . C) adiabată.294.). 2 (Mihai Piscureanu) 2.( « . Atunci viteza termică a moleculelor gazului: A) creşte de 2 ori. B) scade de 2 ori.* Presiunea unui gaz ideal creşte de 2 ori prin încălzire izocoră. — 77 + 1 147 2 F) AÎ/ = ^ ^ .S R V ^ a + A b V i) ^ ) . m .3 RVx( a . Căldura specifică la volum constant a unui gaz este cv .T0) este p0 . In coordonate (p .295. unde a şi b sunt constante.292. C) 2. C) ARVx( a .44.25. Exponentul adiabatic y va fi: A) y = 1 + Po cvPo^o . (Mihai Piscureanu) 2. D) descrisă de ecuaţia p = aV (a = ct. B) 1. F) 0. într-un vas se află un amestec de He şi H2 la presiunea p.. E) 1. B) izotermă.zică moleculară şi termodinamică . (Rodica Bena) 2. Dublând masa heliului din vas.44 \xH =2kg/Kmol) este: 2 A) 0. 2. Să se determine jcrul mecanic efectuat de gaz.4 b V x). D) . e Fig. B) 3RVx(a . A) 4RVx( a .Enunţuri E) AU = („ . 2.. 1----. C) creşte de 4 ori.1) a bVL. E) generală.4bVx) . D) scade de 4 ori. F) izobară. (Rodica Bena) 2. Raportul maselor iniţiale de substanţă .. ckP o^ o ¿VPo^o y _ J Po D ) y = ^ P ^ . fară a modifica temperatura.4 b V x).Z ) K 1X« + l).

. Un gaz ideal având y = l. R = 8.302.o comprimare izobară.4%. F) 750 J. în urma unei destinderi adiabatice gazul efectuează lucrul mecanic L = 6 k J . C) 2. C) 1.4%.31 J/mol.03 ). F) 30.7 kJ. E ) .297.299. (Se dau: y = 7 / 5.4 ocupă volumul Vx = 4 d m 3 la presiunea p x = 8 • 105 Pa . Un amestec format din v.298.4 kJ..transformare de tipul p = aV (a = const.8.53. (Rodica Bena) 2. D ) . B) 600J. (Rodica Bena) . 2 . C) 6. B) —. F) 0. D) 2.2 kJ.300.5. E) 300 J. Raportul temperaturilor stărilor finală şi iniţială este: A) 0. Lucrul efectuat de gaz în destinderea izotermă va fi: A) 900 J.57 kJ. B) 1. F ) 3 5 2 2 2 3 4 (Rodica Bena) / 2. C) 1. F) 5.301. Exponentul adiabatic al gazului este: 5 7 3 5 7 A) —. (Rodica Bena) 2. B) 27.8 kJ. B) 0.3 . într-un proces izobar un gaz efectuează lucrul mecanic L = 800 J şi schimbă cu exteriorul căldură Q = 2800 J . D) 4.5.85 kJ.K ) A) 13. (Rodica Bena) 2. E) 0. B) 35%. D) 15. (Se dă: 28 5 = 3. E) 1.5%.o destindere adiabatică si 3 . Randamentul acestui motor este: A) 25%.).) şi V2 = 2V.2%. =3 moli de gaz monoatomic Y = f l ^ i v2 =5 moli de gazbiatomic ( y 2 = — are exponentul adiabatic: A) 1. Din starea cu volumul V şi temperatura Tt =300K gazul trece în starea cu volumul 8V şi temperatura T2. schimbând cu exteriorul căldura.47. E ) ^ . C) 11.. F ) 7 o o (Rodica Bena) 2.25. în cursul unui proces termodinamic dependenţa presiunii unui mol de gaz ideal de volum este dată de relaţia p = aV~2n (a = const.148 TESTE DE FIZICĂ 2.4.. E) 20. Un motor termic având ca agent de lucru un gaz ideal cu Y= ~ > funcţionează după ciclul 1 — 2 .35 kJ. C) . D) 1. D ) ^ . Lucrul efectuat de maşină într-un ciclu este 900 J.1 . O maşină termică funcţionează după un ciclu Camot având temperaturile celor două izvoare de căldură T şi respectiv 3 T.

Căldura molară a gazului în decursul destinderii este: on CD n a) B) C=T . = * y-l v y y— i? y-fl ^Y .= 2 . E) m_kg s'3. .= V3.F) — = 2V2 22 Vj.l1 7 Cv = -y*-Y+ ■ p y . r _ _ K _ y. Cy = — .. C . D) 8 . v l C) C p = J .306. Raportul vitezelor termice ale moleculelor în cele două stări (v2 /v. Căldura molară şi la presiune constantă Cp şi căldura molară la volum constant Cv au valorile: A) Cp = y. C) 2. F) 1/2. v7'l vr. Unitatea de măsură a presiunii scrisă în funcţie de unităţi ale mărimilor fundamentale din SI este: A) m_ kg s'2. D ) C „ = ^ > .304. 1 1 2. (Ioana Ivaşcu) .303.Enunţuri 149 2.v y -l ’ B) Cp = s y — . Raportul vitezelor termice extreme atinse în ciclu este : V t j --- VT V t I--- A) — vr. B) 16.307.* Un motor termic funcţionează după un ciclu Camot între temperaturile = 27° C şi t2 .l) (Ioana Ivaşcu) 3R 2.l . i-------------- V t V t i--- D) . F) m‘2Kg s-2 1 (Ioana Ivaşcu) 2.2 ’ p\ r p _ 2 (y— l) 5RJ . = ^ . C . V t .305. O cantitate de gaz biatomic ( Cv = — )evoluează după legea V = aT~l .D) c=3i?. B) m_ gs“ C) m'2kg s'1. E) V2 .F izică moleculară şi termodinamică .p) C=2JÎ (Ioana Ivaşcu) 2. r ^ ’ v 3/? 2 ( y .627° C .E) c=jR. c) c 2 . Pentru un gaz se cunoaşte coeficientul adiabatic y.2 ’ ” y . vr. C) -^ . ) este: A) 4. vr. D) rn 'k g 'V 2.E) — = 3.^ = V23> . B) Ăh. (Rodica Bena) 2.* într-un proces adiabatic presiunea unui gaz ideal (y = 5 / 3) creşte de 32 de ori.

(k ....C ) P = 4 5 0 W.p. (k .600 W . C ) p = ^ . E) P = 3 0 0 W .309. O cantitate de gaz ideal parcurge un ciclu format din două izocore Vh V2 = nV\ şi două izobare p x.y(n .6.l X f t . B) 0 & T . B ) p = ^ . T) Q ^ i ± p ( r . D ) p = ^ . PY P 7 ^ + v .3 cicluri pe secundă este: A) P . E ) Q r ^ + v . Densitatea gazului în aceste condiţii este: A )p = ^ . p 2 = kpx. F ) p = M RT T RT \xp R T (Ioana Ivaşcu) 2.312. O cantitate de gaz ideal ocupă volumul V\ la presiunea p.311. O maşină termică având randamentul r| = 0.1 ’ cedează căldura Qc = 210J în decurs de un ciclu. B) Qc = 680J . într un vas se află v moli de gaz ideal având masa molară p la presiunea p şi temperatura T.Ty.1200/ să se calculeze căldura cedată de sistem mediului exterior.1) p P(r .310.O . B) P = 1000W . C) p ^ Y ~ Y) + VX\ ). {k-\)+ y{n-\) ’ (w-lX^-l) . Randamentul ciclului are expresia: a\ Q\ ( n . E) Qc = 400J .O .1 + Vx. Un motor termic funcţionează după un ciclu Camot având randamentul r| = 0. Gazul se dilată izobar primind căldura Q.0 . D) Qc = 600J .l ) (Ioana Ivaşcu E) .150 TESTE DE FIZICĂ 2. Volumul final al gazului este: A) . Puterea utilă a maşinii dacă se efectuează «=10 .l X r . C) Qc = 560J. E ) p = ^ . (A:-l)+x(«-l) ’ (»-iXr-Q (Â:-l) + ^ ( « .iXr. Ştiind că în decursul unui ciclu motorul primeşte căldura Qp .+ F . A) Qc = 4 8 0 J. F ) P = 630 W (Ioana Ivaşcu) 2.900 W .i X r .l ) k . F) Qc = 402J (Ioana Ivaşcu) 2.1)4... D) P .\ ) + y ’ 1 i 1 •n 7 y —1 ( n .2) (Ioana Ivaşcu) 2.Q ^ .1) ’ ( » .308.

1 ) . O cantitate de v moli de gaz ideal se găseşte în starea iniţială la temperatura T0 şi suferă o transformare izobară efectuând lucrul mecanic L..ap 3 de la starea iniţială de :emperatură T0 la starea finală în care temperatura este T . 3 v « -. 2.313.(t-D 2 F) L = vi?roA : -1 ).(A (Ioana Ivaşcu) 3 2k D) L = vi?r0(jfc . = vi?r 0 (jfc. v moli de gaz ideal evoluează după legea T . B) L.Temperatura gazului în starea finală este: 4/ J 2T A ) r 0+ — . vR R (Ioana Ivaşcu) . F ) r 0 + ^ .F izică moleculară şi termodinamică . B ) r 0 + — . E) Z.Enunţuri 151 2.314. Lucrul mecanic efectuat de gaz în această transformare este: A) L. vR 2vR vR R D) J 0 + ^ . C ) r 0+ — .kT0 . . E ) r 0 + A .1)2 .

C) 0. Fig. D) 2.2 Q.2 Q sunt legate în serie la bornele unui rezistor de rezistenţă de 6 . Dacă două generatoare electrice cu tensiunea electromotoare de 10V şi rezistenţa interioară de 0 . Popescu) 3. F) 75 A.5. Popescu) Problemele notate cu * conţin noţiuni care nu sunt cuprinse în programa analitică a examenului de admitere din acest an. E) 3 A. D) 100 A. C) 1580 J. 3. 7-10_8 Qm) lung de 160 m şi cu secţiunea de 16 mm2 este conectat la tensiunea de 170 V. B) 0. Două generatoare de tensiune electromotoare de 7V şi de rezistenţă interioară de 0 .5 A.1 se dau: E = 5. E) 3 A. Un conductor de cupru (p q . F) 3000 J. Căldura disipată de rezistenţa de 6 .2.5 A. F) 0.5 A.3. (Ion M. prin fiecare generator electric trece curentul electric de intensitate: A) 0. De-a lungul conductorului producându-se o cădere de tensiune de 6%. =l . Popescu) 3. ?3 Schimbând locul sursei E cu cel al ampermetrului A. B) 1600 J.1.9Q.8 A. E) 0. (Ion M. F) 2 A. E) 60 A.4 A. ELECTRICITATE Şi MAGNETISM* 3. E) 2050 J.8 A. i ? ! = l Q . (Ion M. B) 65 A. Z = 3 Q . C) 1.5 A. C) 40 A.8 A. sunt legate în serie la bornele unui rezistor cu rezistenţa de 7.2 Q sunt legate în paralel la bornele unui rezistor cu rezistenţa de 9. B) 2 A.6 Q în timp de un minut este: A) 1584 J.6 Q. Dacă două generatoare electrice cu tensiunea electromotoare de 8 V şi rezistenţa interioară de 0 . (Ion M. B) 0. Popescu) * 3.3.6Q. acesta indică: A) 1 A. 3. (Ion M. R2 = 2 Q .4. în reţeaua din Fig. D) 1800 J. dar sunt utile pentru pregătirea candidaţilor. prin fiecare generator electric trece curentul electric de intensitate: A) 1. prin conductor trece un curent electric de intensitate: A) 55 A. D) 1 A. Popescu) 3.5 A. C) 5 A.6 A.5V. F) 2 A.1 D) 0. .

B) 0. F) 1 fi. R t = R . Popescu) 3. Se consideră trei rezistoare: R \= R \ R2 . 0. F) 100 s. (Niculae Puşcaş) . 3 fi. dacă se conectează numai primul rezistor şi /2 = 30s. 2 fi. Dacă se conectează ambele rezistoare în paralel. E) 15 fi. C) 1 A. prin circuitul electric trece curentul electric de intensitate: A) 12 A. (Niculae Puşcaş) 3. D) 32 s. 3 fi.10. E) 2 A. 4 fi. 2 fi.6. E) 15 s.8.5 fi. 2 fi. Valorile rezistenţelor astfel ca la legarea în serie a acestora rezistenţa echivalentă să fie 9 fi. sunt: A) 3 fi. 17 fi.7. iar la legarea în paralel să fie 12/13 fi. timpul de fierbere a apei este: A) 30 s.1015 mm în timpul de: A) 22 s. Căderea de tensiune pe rezistenţa interioară a sursei. Tensiunea la bornele becului fiind 60 V şi rezistenţa reostatului 2 0 fi. C) 1 fi. C) IV. ştiind că puterea disipată pe rezistor este maximă. Un generator electric care produce într-o rezistenţă de 16 fi aceeaşi putere riectrică ca într-o rezistenţă de 25 fi. D) 1 fi. F) 1. Pe suprafaţa corpului se depune un strat de nichel (p^i = 8 . F) 30 fi.5 fi. E) 5 fi. D) 3 A. B) 22 fi.8 -103 kg/m3.11. consumând împreună 200 W. 10 fi. (Ion M. Popescu) 3.0A. C) 10 fi. . are rezistenţa interioară egală cu: A) 16 fi. F) 12 s. B) 10 fi. 1.* Un corp cu suprafaţa de 50 cm 2 este legat la catodul unei băi de nichelare prin care trece un curent electric cu intensitatea de 1. Popescu) 3. Un încălzitor are două rezistoare R\ şi R 2 .R q . E) 16 s.9. & = 0. F) 2. va fi: A) 5V. D) 20 fi. Un bec şi un reostat sunt legate în serie şi formează un circuit electric.lectricitate şi Magnetism . D) 4 s.5 A. dacă se conectează numai al doilea rezistor.Enunţuri 153 3. 5 fi. (Ion M. D) 3V. E) 0.203mg/C) Ni gros de 0. B) 20 s.R + R q '.1V.2V. Popescu) 3. B) 5 A. Timpul de fierbere a unei -¡ase de apă cu încălzitorul este t\ = 2 0 s . (Ion M. (Ion M.5V. 13 fi. C) 20 s. Se consideră un circuit format dintr-un rezistor legat la o sursă cu tensiune electromotoare de 2 V şi rezistenţa interioară r = 1fi . B) 40 s. C) 25 s.

l.26mA.16. Randamentul t] în cazul în care cele două baterii.112 .) lucrează cu randamentul r|j pe o rezistenţă R. (Comeliu Ghizdeanu 3. . F) creşte exponenţial. C) 0. Un încălzitor electric are două rezistoare. electronul [e . D) rţ] + — . O baterie de curent continuu (fij. între rezistenţele echivalente Rs şi Rp se poate scrie relaţia: A) Rs / R p < n 2 \ D) Rs/ R p > l / « 2 .12. legate în serie. D) scade de 4 ori. în atomul de hidrogen.14. E) rămâne constantă. E) t ] +t 2 F) t \ t 2 .13. D) . Se leagă n rezistenţe identice mai întâi în serie şi apoi în paralel.6-10~ 19 c ) face aproximaţi' 0. F) 0.2 A . 112 B) 11. E) 50pA . 111+ 112-111112 3. B) creşte de 4 ori. F ) R S/ R p =\ .15nA (Comeliu Ghizdean- . (Comeliu Ghizdeanu n i +112 E ) -----. r2) lucrează pe aceeaşi rezistenţă R cu randamentul r|2 . Intensitatea medie a curentului electric într-ur punct al orbitei electronice este: A) 9. dacă se conectează ambele rezistoare în serie (randamentul se consideră acelaşi în toate cazurile) ? A) tx + i2 . Q F) 112 .1016 rot/s în jurul nucleului. C) Rs/ R p < 1/«2 . E) Rs/ R p > n 2 . (Comeliu Ghizdeanu) 3.® -----.6.96A . + r\2 . Timpul de fierbere a conţinutului de apă din încălzitor este t\ şi respectiv t2 . (Comeliu Ghizdeanu) 3. C) scade de 2 ori. Care este timpul de fierbere. viteza de transport a electronilor: A) creşte de 2 ori. B) Rs/ R p = n2 ..6 IO. O altă baterie de curent continuu (E2. r. debitează pe aceeaşi rezistenţă R este egal cu: A) ti.15.6-KT4A .* Dacă se dublează tensiunea U aplicată la capetele unui conductor. D) 0. după cum se conectează doar primul sau doar al doilea rezistor.154 TEST E DE F I Z I C Ă 3. B) 9. B) 2 C) t2 —t \ .

21. F) 125 V. C) 7. C) 9 V. C) 100 kV. E2= 4.28V.* Dacă se dublează diametrul unui conductor în cazul în care alimentarea se face în aceleaşi condiţii. E2 = 6 V. în circuitul din Fig. E) rămâne constantă. E) 13 V.17. D) 250Q. B) . 3. C) 200Q.2. Tensiunea electrică sub care trebuie transmisă această putere este egală cu : A) 75. E) 3000.75-10 Om).16V. D) 32 kV. 3. (Gabriela Cone) 3. Tensiunea electrică între punctele A şi B are valoarea : A) 3 V. D) scade de 4 ori.50.4 kV.19.Enunţuri 155 3.33V. F) . (Comeliu Ghizdeanu) 3. E) 12V. Pentru a-1 putea alimenta la tensiunea U\ = 220V trebuie introdusă în circuit o rezistenţă adiţională egală cu : A) ÎOOO. P = 60W.Electricitate şi Magnetism .18.7 V.5 V.2 3.r 22 R H j- Fig.0V. F) 5000.2 kV. r2 = 2/30. B) 6.3 are valoarea (E\ = 12V. Puterea electrică P = 100kW trebuie transmisă la distanţa d = 100km prin conductoare de cupru cu diametrul D = 2 mm astfel ca pierderile de putere să fie _o cel mult 2% ( pCu = 1. F) creşte liniar cu tensiunea aplicată. B) 1500. E) 87 kV. rj = 0.20. D) 9. (Gabriela Cone) . (Gabriela Cone) 3. C) scade de 2 ori. R = IO): A) 5. B) 65. Tensiunea electrică de la bornele rezistorului R din circuitul din Fig. B) creşte de 4 ori. E\ £3 = 9V. 3. rx = r2 = r3 = IO şi R = 100Q.5V. viteza de transport a electronilor: A) creşte de 2 ori. (Gabriela Cone) H i- £3 th E . D) 7 V. Pe soclul unui bec este scris: U = 120V.

D) 7 W. B) 440 V.25. care să măsoare tensiuni până la 30V. respectiv R2 = lOkQ şi P2 = 4W sunt legate în serie. F) 21 V. O baterie formată din elemente galvanice. având fiecare tensiunea electromotoare E = 1. Pentru . având fiecare o tensiune electromotoare E = 1.2 Q. Tensiunea electrică maximă care poate fi aplicată ansamblului celor două rezistoare are valoarea: A) 220 V. cu tensiunea electromotoare de 24 V. E) 700 V. E) 30. B) 100 Q. Punctele A şi B împart conductorul în două arce ACjB şi AC 2 B.5 Q. F) 3.23. are valoarea : A) 4 Q. (Gabriela Cone) 3.5 A . trebuie să alimenteze două circuite electrice independente cu rezistenţele R\ =3Î2 şi R2 = 10Q.5 V. E) 13 V. (Gabriela Cone) 3. Dacă se scurtcircuitează jumătate din numărul de elemente ale sursei intensitatea curentului scade la valoarea I 2 = 1. D) 20. La bornele sale se conectează un rezistor R prin care trece un curent de intensitate I \= 2 A .4V şi rezitenţa internă r = 0.1 A . Valoarea rezistenţei adiţionale ra . (Gabriela Cone 1 3.156 TESTE D E F I Z I C Ă 3.9.8 Q. este formată din n elemente electrice înseriate. D) 290.26. B) 2. ale căror lungimi se află în raportul 1/3. (Gabriela Cone) 3.72 W. C) 128. Numărul de elemente n al sursei este egal cu: A) 5.22. B) 7.9V şi o rezistenţă interioară r . Puterea maximă debitată în exterior de o baterie cu un număr n = 5 de elemente legate în serie. C) 8. C) 500 V.15 W. F) 210 Q.8 f i .24. Un conductor omogen.16 W.1Q . care trebuie legată în serie cu aparatul pentru ca acesta să poată fi folosit ca voltmetru. E) 732. E) 6. D) 550 V. Diferenţa de potenţial dintre punctele A şi B este egală cu : A) 6 V. are rezistenţa electrică R . C) 15. Două rezistoare având caracteristicile R\ = 40kQ . F) 900 V.53 W. Un curent 7 = 4A intră prin A şi iese prin B. D) 12 V. de forma unui cerc. C) 10 V.4Q . având fiecare rezistenţă electrică de 0. O sursă electrică. are valoarea : A) 5 W. (Gabriela Cone) 3. 1} = 4W .0. F) 25.27. pe o rezistenţă R. Un aparat de măsură cu rezistenţa . B) 10.8Q permite trecerea unui curent electric de intensitate i0 = 0.3Q.

Două surse E\ şi E2 = 125V. când se adaugă al doilea voltmetru în paralel . Fie un generator cu tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r şi două voltmetre identice de rezistenţă interioară ry . (Gabriela Cone) R Fig. E) tinde la infinit. D) 3R.Electricitate şi Magnetism . în paralel cu un bec cu puterea P\ = 100W este legat un reşou cu puterea P2 = 400W . E) 4R. (Gabriela Cone) 3. sunt legate în paralel cu rezistenţa R = 2Í2. Rezistenţa electrică echivalentă a circuitului din Fig.2 0 . Prin legarea reşoului în circuit.2 V. Pentru ca intensitatea curentului I\ prin sursa 1 să fie nulă tensiunea electromotoare E\ trebuie să aibă valoarea: A) 110 V. B) 113. (Gabriela Cone) 3. cu rezistenţa internă r2 = 0 . Tensiunea electrică de la reţea este U = 220V .28. 3. D) se anulează. C) în circuite separate. C) 5R. tensiunea electrică la bornele becului: A) creşte.31. D) una în serie şi cealaltă în paralel. F) îşi schimbă polaritatea. F)220 V.4 între punctele A şi B are valoarea: A) 2R. acestea trebuie legate la sursă: A) în serie.6 V. F) nu este posibilă realizarea condiţiei din enunţ.Enunţuri 157 ca prin cele două circuite să treacă acelaşi curent electric I = 2 A . D) 130 V. iar firele de legătură au rezistenţa /? = 21Q. E) o parte din R2 în paralel cu R\ şi restul în serie. B) R.4 3. E) 139 V. F) R12. (Gabriela Cone) 3. C) scade. B) în paralel. C) 127. B) rămâne constantă.29. Când un voltmetru este montat la bornele generatorului el indică V¡ . 3.30.

6Q . un ampermetru cu rezistenţa internă neglijabilă şi două rezistoare 2 Q şi R 2 = 4 Q legate în paralel. E) 6 A. Intensitatea . r = 0. E) 5 / J n m . Diametrul minim D al sârmei de cupru transport este: A )0 . (Daniela Buzatu) 3.6A .3. 2 A. (Ilie Ivanov) . D) 6 A. se cunosc R\ = 4 Q .4A . cu o pierdere de tensiune U ' pe linia bifilară de transport a energiei egală cu 12. I 2 = 3. 2 A. Un circuit electric cuprinde un generator de tensiune electromotoare E = 4V cu rezistenţa internă neglijabilă. Expresia tensiunii electromotoare E în funcţie de V\ şi V2 este: (Daniela Buzatu) 3.6A . C) 3 A.8A . 1 A. F) 2.6 Q . D) / . 3 A.32. (Daniela Buzatu) 3. = / 2 = 3A. E ) / 1 = 5 A . B) 5 A. = 2. pentru realizarea liniei de i ?3 = 0. / 2 = 1A . în circuitul electric din Fig. C) 7j = l. Z = 0 . 4 A.34.0 4 /V rcm .2 A . 1 A. B) 12. I 2 = 2.5/VTrm.5 % din tensiunea U. R2 . De la o reţea de alimentare cu tensiunea la borne U = 20 kV trebuie să se transmită la distanţa l = 250 km puterea P = 500 kW. 3 A.33.5. / 2 =5A . 3.02 / -Jn m . 1 A. F) /j = l A . F) 2 A. 5 A. 2 A.8Î2.75/VTtm. precum şi intensităţile 7j şi I 2 prin rezistenţele R\ şi respective R 2 sunt: A) 4 A. 2 A.2Q E = 2 4 V . 2 A. / 2 =4. curentului indicată de ampermetru. Curenţii I\ şi I 2 prin rezistoarele ?4 R\ şi R2 au valorile: A) /.5 / -Jn m . C) 1.4A .158 TESTE DE F I ZI C Ă indicaţia lor comună este V2 . D) 0. B) I\ .

r 0 " Fig. r . 3. Fig. B) 2R. Se constată că există două valori ale tensiunii de la bornele bateriei pentru care se realizează acest lucru. C) /.4A.6.r Uab D) 7.7 2 = 2 A . / 2 = 0.5A . B) I\ = 1. E) R.Enunţuri 3. / 2 = 1. 3. (Ilie Ivanov) *3 C Z3— ^ E. E .1A .1A.36. I 2 = 0. (Ilie Ivanov) E. / 2 = 1 A . 3. D) 3R.0. în montajul din Fig. Rezistenţa echivalentă a montajului din Fig.5A .37 .i ?2 = .5 © Fig. Raportul celor două tensiuni este: A) 2. B) V3 .7 3 . = 1 A . F) 7.18V.E ) /j = 2. D) 3.4A .6 3. «4 -C Z Z IFig. (Mihai Cristea) . C) 77?. = 0.7 este: A) R/2. F) 9.8 O baterie electrică debitează pe o rezistenţă variabilă o putere ce reprezintă o fracţiune / = 46% din puterea maximă pe care ar putea să o debiteze. C) V2 . Curenţii prin rezistenţele R\ şi Ri au valorile: A) /j = I 2 = 1. = 2 A .35. R = 159 = 6 Q . E) 6. 3. 3. F) R/7.Electricitate şi Magnetism . 3.5A.54.

38. D) 3 Q .8Q . sunt conectate ca în Fig. P )id ± l. 3.H j E > . F) 184 lei. B) 2400 lei.£. Când se leagă în paralel cele două baterii la bornele unui rezistor având R = 16 Q . C) 6 -IO. (Mircea Stan) 3. D) 1. dacă 1 kWh costă 1300 lei ? îq = 0°C . C) 1.4Q. La legarea în paralel a rezistoarelor la aceeaşi sursă. (Mircea Stan) . Curentul electric / ce trece prin această pilă este: n n r r 2n n r r 2n n r r D jiizl.3 grad"1. Coeficientul de variaţie termică a rezistivităţii este: A) 5 -IO-2 grad'1. Dacă bateriile se leagă în serie la bornele aceluiaşi rezistor.îzl.2Q. atunci curentul prin rezistor este I = 25 m A .£. B) 4 -IO.8.42.41. Două rezistoare de rezistenţe Rx = 4Q şi R 2 = 6 Q se leagă în serie la o sursă de curent continuu. F) 5. (Mircea Stan) 3. E) 4.4Q . E) 1. ultima pilă fiind legată în opoziţie faţă de celelalte.4 grad'1.6Q.3grad"1. E) 234 lei. curentul din circuitul principal creşte de trei ori.5Q .39. E) 5 •IO. C) 1800 lei. D) 3• 10" 1grad"1.2 Q . D) 360 lei. Care este preţul energiei electrice consumate. Un elev învaţă timp de 3 ore la lumina unui bec de 60 W. Rezistenţa internă a unei baterii este: A) 1Q . intensitatea curentului din circuit devine I 2 = 1.5Q . Se conectează un rezistor la bornele unui generator de tensiune constantă şi se găseşte un curent Iq = 35 mA când temperatura la care se află rezistorul este t = 100°C. C) 2.160 TESTE DE FIZICĂ 3. F) 1. F) 1 ■ 5 grad'1. Fie două baterii identice. B) 2. Rezistenţa internă a sursei este: A) 2. (Mihai Cristea) 3. de tensiune electromotoare E şi rezistenţă internă r .40. Dacă sistemul este adus la temperatura A) 3900 lei.8Q. B) 2 Q . 10(Mihai Cristea) 3.7/j. intensitatea curentului în curentul principal este 7 j. Un număr n de pile electrice identice.

48. 3. Printr-o sursă de tensiune electromotoare E =24V curentul de scurt­ Rt=4Q Fig. F) 1 0 Q . Raportul R/R' este: . 161 Câţi electroni trec într-un minut printr-un conductor străbătut de un curent / = 0.64A ? Sarcina electronului este e = 1.43.. Rezistenţa unui singur beculeţ este: A) 2.6 10 19. B) 3 . E ) ------.3 Q .9).8Q . Rezistenţa ce trebuie conectată la bornele acesteia C ca tensiunea la borne să fie U = 22V are valoarea: A) 5.9 circuit are valoarea 7S = 6 0A . E) 12.Enunţuri 3. F) 3 0 Q . D ) ------.47. D) 4.9 Q .3Q . C) 4. Prin conectarea unui rezistor având R . (Mircea Stan) 3.7 Q .2 Q Un element galvanic (sursă de tensiune electrică) cu rezistenţa internă are rezistenţa exterioară confecţionată dintr-un fir de nichelină de . rezistenţa echivalentă între punctele A şi B este R (Fig. 0.10~19C . E) 4 . D) 2.B ) 2 0Q . O ghirlandă alcătuită din 50 de beculeţe are puterea de 60W şi este alimentată la 90 V. B) 3. B ) ------.6. 3. A) 9.F ) 140Q..2 1021 C) 2 4 -IO19. F ) ----143 245 213 116 213 125 (Mircea Stan) 3.44.3 1021 . (Constantin Neguţu) 3. C) 2 5Q . F) 8.1400C2 la o sursă de curent continuu intensitatea curentului devine de 29 de ori mai mică decât intensitatea curentului de scurtcircuit.D ) 3 5Q .E ) 5 0 Q .8 10 22 . (Mircea Stan) 3.5 Q . Când întreupătorul K este închis. E) 6.4 Q . B) 8. D) 6. C ) ----.4Q . Când întrerupătorul K este deschis. 128 m 236 123 215 m 246 126 A ) -----.2Q .Electricitate şi Magnetism .46. Rezistenţa internă a sursei este: A) 15Q .45.6 -1038. (Mircea Stan) 3. C) 5 Q . rezistenţa echivalentă între A şi B este R ' .

92.. . B) 0. care alimentează un rezistor exterior cu rezistenţa R.. E) 50%. format dintr-o sursă cu tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r.i ^ 2»r2 . E )^ L > ^ 2 _ . r\ r2 F) ^ . Randamentul acestui circuit este: A) 0. (Constantin Neguţu) 3. C) 66%. D) 0. oricare ar fi valoarea rezistenţei sale. ---------------.162 (p = 4-10 TESTE DE FI ZIC Ă Î2m ) lung de 6m şi cu secţiunea de lm m .-----------.--------4 Fig.49. este: A ) E ]rl = E 2r2 .= ^ ~ r. F) 1. r2 (Constantin Neguţu) . F) Expresia puterii maxime debitate de sursă pe rezistenta exterioară este /■ 1 max 8r 0 • (Constantin Neguţu) ---------..10..92%. C ) E l >E2 .. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată? A) Intensitatea curentului prin circuit este / = E(R + r ). 3. sc R E) Puterea maximă debitată de sursă pe rezistenţa externă corespunde la R = 2r . rE B) Căderea de tensiune pe rezistenţa internă a sursei este u = ■ R + r R2 C) Tensiunea la bornele sursei se poate scrie U = ■ R + r £ D) Intensitatea curentului la scurtcircuit este =—. La capetele firului se aplică o tensiune de 1. 3.8V. Se dă circuitul din Fig. Se consideră un circuit electric simplu.10 B) E l = E 2 .n 3.67. D) E x < E 2 . Condiţia ca prin rezistorul R să nu circule curent electric.50.

B) 4. C) 24V.1 ori.005 K '1). C) 10. B) 14.50 sunt montate în paralel. F) 0. B) 1937K. Rezistenţa interioară a generatorului dacă acesta produce aceeaşi putere printr-o rezistenţă de 2 8 0 are valoarea: A) 2 0 0 . La ce temperatură funcţionează filamentul unui bec electric.53. E) 35kO . E) 3003K. F) 100V. (Radu Chişleag) 3. D) 70 mA.4 O. Un generator electric produce printr-o rezistenţă de 7Q o putere electrică. sunt conectate la capetele unui rezistor de rezistenţă lOOOmO. dacă tensiunea de alimentare este de 120 V. Rezistenţa are circuitului exterior este ? A) 7 O. E) 3A. are valoarea: A) 17 mA. Tensiunea electromotoare a sursei este: A) 7. F) 7. C) 21kO . cu rezistenţa interioară de 0. identice având tensiunea electromotoare cunoscută şi rezistenţa internă de IO. La temperatura de 50°C rezistenţa filamentului becului este de 1 0 0 ( a = 0.Electricitate şi Magnetism .1A. C) 50A.55. E) creşte de 10 ori.5 O. Un set de surse. (Radu Chişleag) . C) creşte de 2 ori.2V. F) scade de 2 ori. E) 50V. iar intensitatea este de 1 A.Enunţuri 163 3.2 O. D) 7kO . C) 2000°C. B) 12A. prin prima sursă trecând un curent de 1.50 alimentează optim un consumator cu puterea de 100 W. (Radu Chişleag) 3. (Radu Chişleag) 3. D) 2500°C. dacă de-a lungul conductorului se produce o cădere de tensiune de 17V .51.54.5A. cu rezistenţele interioare de IO şi respectiv de 1.IV. D) este acelaşi. Cum se modifică curentul care trece prin rezistor. Două surse cu tensiunea electromotoare de 12V fiecare. B) creşte de 1. O sursă. (Gabriela Tiriba) 3.5 O. F) 4 0 0 . B) 1 4 0 . (Gabriela Tiriba) 3.52. E) 2. F) 2457K. când se trece de la montajul de alimentare cu sursele în serie la montajul cu sursele în paralel ? A) scade de 10 ori. D) 200V.56. Intensitatea curentului electric ce trece printr-un conductor de cupru ^PCu = !>7 •10 8O m ] lung de 120m şi cu secţiunea 6 mm2 . D) 8 O. A) 3073K.

între care se exercită o forţă de interacţiune de 2-10 N /m . C) 3. cu tensiunea electromotoare E = 10 V şi rezistenţa internă r = 2 0. F) 90 V.60. F) 10. F) 2.I. indică când este legat la bornele bateriei o tensiune: A) 99 V.59. E) 1. O baterie de acumulatoare de 100V are o rezistenţă internă de 5 Q . B) 2..36 MJ. Trei reşouri.33. sunt legate la un rezistor de rezistenţă R = 4 Q . de 100 W fiecare. Intensitatea curentului prin rezistorul R în cazul în care sursele sunt legate în serie.I. B) 2. sunt conectate la tensiunea de 100 V în toate combinaţiile posibile: în serie.I. Ce cantitate de căldură se produce în conductor ? A) 0. având o rezistenţă de 500Q . B) curentul care trece prin două conductoare paralele aflate la distanţa de 1 m. B) nu se poate determina. sau două în paralel cu al treilea în serie.. F) numele curenţilor electrici elementari din atomi.7 kJ. C) 9. Conductorul este parcurs de o sarcină de 0.. D) 95 V.18 kV. Tensiunea aplicată la capetele unui conductor este de 0. B) 0. faţă de cazul în care acestea sunt legate în paralel este mai mare de un număr de ori egal cu: A) 1.5 kC.9 kV. în paralel. într-un timp necunoscut.090 kW. (Radu Chişleag) 3. E) 4. (Radu Chişleag) 3. (Mădălina Puică) 3. C) numele unui fizician francez.25. E) 100 V.58.09 M. E) 0.S. (Mădălina Puică) 3. D) 90 kWh.5.u. D) 0. C) 0. _ n în vid. D) 2.164 TESTE DE FIZICĂ 3. F) 0. E) mărimea cea mai importantă în definirea sarcinii electrice în S. Raportul între puterea totală maximă şi puterea totală minimă care poate fi obţinută este: A) 3. C) 0.61.57.5. Ce reprezintă “amper” în fizică ? A) unitatea de masă a intensităţii curentului electric în S. Voltmetrul. D) codul de acces la toate programele de fizică pe calculator. (Ionuţ Puică) . Două baterii identice.66 kV.

2 • IO20. cu tensiunea electromotoare E = 2 V şi rezistenţa internă r se leagă în serie printr-un rezistor de rezistenţă R = 1Q .2A. C) 840pJ. Intensitatea curentului ce străbate acest circuit. Energia disipată în cadru datorită tensiunii electromotoare induse este: A) 250pJ.4 A . B) 4A. (Marin Cilea) 3. având o _o rezistenţă R = 2.4 IO20. F) 3A. B) 0. Puterea înregistrată pe rezistenţa R este maximă dacă: A) i? = 3 r . D) R = r. ştiind că sarcina elementară e = 1. F) 1. (Marin Cilea) 3.62.C ) R = m ax.64.63.7 T este orientat perpendicular pe planul cadrului. B) 365^J. F) 5A. Dacă intensitatea curentului electric este constantă în acest timp. Câmpul se reduce la zero în mod uniform în timp de 0.82 • IO20. Un câmp magnetic omogen de inducţie 0.5A. egală cu 0 . D) 0. este situat în plan orizontal.4 -IO20. E) 180pJ.* O depunere electrolitică de ioni monovalenţi durează t = 48s. F) R = 2/3r. identice. (Constantin P. B) IA.1 1020. B) R = IQ . Cristescu) . E) 1. E) 3. D) 5A.7mm .Electricitate şi Magnetism . (Constantin P. este: A) 2A. Cristescu) 3.66.* Un cadru conductor de forma unui pătrat cu latura de 4 cm. C) 6A. Intensitatea curentului electric care trece printr-un conductor de cupru lung de 440m şi cu secţiunea de l.8 •10 Q .Enunţuri 165 3.E ) i? = 0 .7-I0~ 8i2m] este: A) 2. (Marin Cilea) 3.5A. Un element galvanic cu rezistenţa internă r debitează curent pe o rezistenţă de sarcină de valoare R . C) 5. E) 7A.65.2 •IO20 . ştiind că de-a lungul conductorului se produce o cădere de tensiune de 5% ? (pcu = 1. Două elemente galvanice. D) 3. 6 •10~19C .8 s . numărul de ioni care ajung la catod este: A) 2 . D) 720pJ . C) 2A. conectat la tensiunea de 220V . ştiind că o singură sursă ar debita prin rezistor un curent 70 = 2 A . F) 560pJ .

E) 3 /4 W. Un voltmetru cu rezistenţă internă Rj = 6000Q legat în paralel cu R\ arată o tensiune de 9 V . (Constantin P.5A .12).11. B) 3500Q. Dacă la bornele unei baterii se conectează un rezistor cu rezistenţa R\ = 1Q . 3. Dacă se conectează la borne un alt rezistor cu rezistenţa R 2 = 3 Q . E) 5/3. D) 8/5. F) 1. Is / I p . 3. B) 1. intensitatea curentului în circuit este 7j = 1A . în circuitul din Fig. D) 2500Q.5W. F) 3/5. B) 7/5. C) 1000Q. Raportul dintre curenţii pe care o baterie de două asemenea surse legate în serie. D) 3 km de A.5 A .69. F) 800Q.11 3.5 km de A. Scurtcircuitul se află la distanţa: A) 1. Un cablu telefonic subteran. este: A) 2/3. E) 3 km de C.70. D) 16/25W. bateria are tensiunea electromotoare E = 12V şi rezistenţă internă neglijabilă. (Constantin P. B) 4/5W. iar R\ = 6000Q . C) 5/4W. 3. Puterea debitată de baterie în circuitul exterior când acesta este compus din cele două rezistoare legate în serie este: A) 1.166 E TESTE DE FIZICĂ Fig. Cristescu) 3.67. format din două fire identice. respectiv în paralel. intensitatea curentului este I 2 = 0.68. are undeva un scurtcircuit. Rezistenţa R2 este: A) 500Q . Cristescu) 3. O sursă cu tensiunea electromotoare E = 2V şi rezistenţa internă r debitează pe o rezistenţă R = 3Q un curent I = 0. (Constantin P.5 km de C. Cablul telefonic are 5 km lungime.5 km de D. Pentru a descoperi scurtcircuitul. E) 6000Q. Cristescu) 3. (Alexandrina Nenciu . un tehnician măsoară rezistenţa între terminalele A şi B şi obţine 30 Q şi apoi între C şi D şi obţine 70Q (Fig.5W. C )3 k m d e B . F) 2. C) 3 /4 .

C) / 3 = 1A.14. Două baterii cu tensiuni electromotoare E\ = 6 V şi E2 = 3V sunt conectate la trei rezistenţe cu valorile R] = 6 Q .74 = 5. / 4 = 5.Enunţuri R* 167 P Fig.5A . iar ampermetrul intensitatea / . dă unui rezistor conectat la bornele ei o putere P .Electricitate şi Magnetism . O sursă cu tensiunea electromotoare E şi rezistenţa r .5A . (Gheorghe Stanciu) 3. 3. 3. (Alexandrina Nenciu) 3. Intensitatea curentului care trece prin fiecare baterie are valoarea: A) / 3 = 1A. Neglijând rezistenţa ampemetrului să se arate că rezistenţa voltmetrului Ry este (în voltmetru intensitatea curentului este neglijabilă): U A) Ry = — . D) / 3 = 4. C) Ry = E) / 3 = 5.75A . în circuitul din Fig. 3. 1 U -R l F) R y = B) Ry = Fig.73. C) valoarea rezistenţei este R = ^ . voltmetrul indică tensiunea U .14.75A . / 4 = 5. RU R l-U ’ R I-U D) Ry = I . B) valoarea rezistenţei este R = r .25A .12 3.25A . F) există două valori ale rezistenţei astfel încât r = R\ + R 2 . Să se indice dacă acest lucru este posibil în cazul când: A) valoarea rezistenţei este unică. ca în Fig.71. F) / 3 = 4. (Gheorghe Stanciu) .13.5A . E) există două valori ale rezistenţei Rx şi R 2 astfel încât r = ^/7]7?Ţ.5A .25A . D) valoarea rezistenţei poate fi oricare.74 = 0. / 4 = 0. / 4 = IA . 3. B) / 3 = 5.72. -0 -C R H 2 0 U + RI E) RV = R . R2 = 4 Q şi R3 = 2Q .

R2 = 200Q .5 V . » POI + P02 f ) a paralel “ 3.74. ri < r |2 . E )J7 = 1 2 V . F ) t / = 16 V .76.168 TESTE DE FIZICĂ 3.15 se cunosc electrică dintre punctele A şi B va fi: A) *7 = 6. D )£ / = 0 V . P01 + P02 P02a 2 + P01a l .75. randamentul lor total r) va fi: A) T > rh î r| > r| 2 1 B) r| = rij. POI + P02 P01a 2 ~ P 02a l P01 “ P02 (Constantin Roşu) D n paralel . | C) r) < r|!.43 V . respectiv r|2 . iar sursele nu au rezistenţă internă. rj< rj 2 . în circuitul din Fig. /? j= 1 0 0 Q . r] > r)2 . în cazul legării în paralel a bateriilor. £ [ = 5 V . pe aceeaşi rezistenţă exterioară. cu rezistivităţile Pqi şi Po2 >au coeficienţii de temperatură ai rezistivităţii C | respectiv a 2 .W • W w — > K Cti+(X2 c-J a paralel — D ) a paralel = „ _ P01a 2 ~ P02a l . Două fire cu aceeaşi secţiune şi lungime. i (Constantin Roşu) 3. . 3. Două baterii cu aceeaşi tensiune electromotoare au randamente T|[. B) (7 = . 3. dar confecţionate din materiale diferite.1 0 V . E) nu se poate da un răspuns doarece nu este precizată rezistenţa de sarcină. Coeficientul de temperatură al sistemului obţinut din cele două X fire legate în paralel este: A ) a paralel — P01a 2 + P02a l . ti >r\2 . C) l / = 2 . (Constantin Roşu) . F) T + iii >1.15. E 2 = 15 V . D) r\ = r\l . P01 + P 02 a paralel = P0 lP 02 . Tensiunea Fig. i ?3 = 400 Q .

B) 12 A.Enunţuri 169 3. F) altă valoare. D) IC/N.£ = 20 V. F) 1W. E) r = 1 Q . ( Tatiana P o p ) . E) 18 V. (Constantin Roşu) 3. acesta indică tensiunea U 2 = IOV. O sursă cu tensiunea electromotoare de 12 V şi rezistenţa internă de 0. E = 94V.66V.78.5 O.5 O-.F = 94V. D) 1. C) 30 A.80. B) IV/m. F) 24 A. D ) r = 10Q.* Sarcina electrică necesară pentru a depune 3 moli de produs biatomic prin electroliză este: A) j e N A . (Alexandru Lupaşcu) 3.77.79. F) 4F .82.515 Q. Rezistenţa este variată până când disipează o putere maximă. B) 150 Q. C) r = lfi. E) 2F . F) r= 1Q . E = 20V. (Alexandru Lupaşcu) 3. (Alexandru Lupaşcu) 3. E) 4.Electricitate şi Magnetism . E) 1F. E) 10 O. ( [Tatiana Pop|) 3. E = 53. Intensitatea curentului care o străbate în acest caz este: A) 60 A. C) 151. D) 2. La bornele unei surse se leagă în serie două voltmetre care indică tensiunile U\ = 8 V şi U 2 = 6 V. B) | F .2Q debitează pe o rezistenţă variabilă. D) 3eA ^. Rezistenţa internă a sursei şi tensiunea electromotoare a ei au valorile : A) r = 100Q. B) 7 V. Un ampermetru pentru măsurarea curenţilor foarte mici are rezistenţa de 150Q şi poate măsura curenţi până la 10 mA. D) 22 V. C) 1 n a . C) lN/m2 . O sursă disipează în circuitul exterior aceeaşi putere P = 80W când la borne este legat un rezistor cu rezistenţa R\= 5 0 sau unul cu R2 = 200 . E = 60V.4 A. B) r = 10Q.8A. C) 17 V. Tensiunea electromotoare a sursei este: A) 20V. Dacă se leagă numai al doilea voltmetru.81. Pentru a putea folosi acest ampermetru la măsurarea curenţilor de IA trebuie introdusă în schema aparatului o rezistenţă egală cu: A) 15. Cantitatea 1CV este echivalentă cu: A) 1J. F) 1 MO.

(Elena Slavnicu) 3.2 V. tensiunea electromotoare a acestei surse trebuie să fie egală cu: A) 110 V.05.4.B ) 4 f i2 . B) 0. 6fi. ( [Maria Honciuc]) 3. D) | | f i 2 . căderile de tensiune pe fiecare rezistor sunt: A) £/. 9fi. U3 = 11.8. în acelaşi circuit. puterea disipată devine 9. ( Tatiana P o p ) 3.170 TESTE DE FIZICĂ 3.0 W. Un circuit electric constă dintr-un ansamblu de trei rezistoare în serie. Aplicând aceeaşi tensiune între două puncte A şi B ale inelului.2V.6 W. conectate la o baterie de 24V.25. F) 0. Realizânduse un circuit electric cu acest generator. Sursele sunt legate în paralel cu o rezistenţă R = l.27. Randamentul circuitului este: A) 0.85.2 fi.65. 7 fi. în circuitul cu rezistenţa R . D) 0. F) 120 V.84. C) 0. Intensitatea de scurtcurcuit a unui generator este I q = 10 A.87. E) 45 V. 1lfi. Două surse de tensiuni electromotoare E\ şi respectiv E 2 = 100V.86.83. B) Ux = 8 V. o altă baterie are randamentul r\ = 0.5. au rezistenţele interne rj = Ofi şi respectiv r2 = 0 . va fi: A) 0.3. ( Maria Honciuc ) 3. Pentru ca intensitatea curentului prin sursa de tensiune E j să fie nulă. Trei rezistenţe de valori i?j = l f i . Curentul prin circuit este de 0. ştiind că R\ = 250fi şi R 2 = 1 5 0 fi. Produsul dintre valoarea minimă şi valoarea maximă a rezistenţei grupului este: A) | f i 2 . E) 7fi. intensitatea curentului în circuit este / = 2 A.2. C) 10fi2 .032A.F ) 6f i 2 .88.7. C) 90 V. U2 = 8 V. 5fi.8 V.3. F) 9fi. D) 0. Randamentul celor două 2 baterii legate în serie.8 V. B) 0. C) 0. (Elena Slavnicu) 3. U3 = 11. 1 lfi. U 2 = 4.5. Dacă se aplică o tensiune de 6 V între punctele diametral opuse ale unui inel conductor.8f i . D) 5fi.23. C) 1 lfi. Rezistenţele electrice ale celor două arce de inel cuprinse între punctele A şi B sunt: A) 9 fi.3 . B) 10 fi. 139 V. . E) 0. E) 0. B) 114 V. i ?2 = 2fi şi R3 = 3fi sunt legate în toate modurile posibile. F) 0.E ) | | f i 2 . într-un circuit cu rezistenţa R o baterie are randamentul rjţ = 0 . = 4. puterea disipată este de 9.

8 V.2 V. = 8 V. U3 = 11.92. t /3 =4. Două becuri identice sunt conectate la aceeaşi baterie. Kp nz Kp (Rodica Bena) . Wp W p 1 (Rodica Bena) 3.8V. E) £/. 3. Raportul dintre căldurile degajate în timpul x va fi: Wp Wp Wp . Raportul Rs —— este: Rp A) | ^ = „ 2 . Becurile grupate în serie vor disipa o putere (r=0): A) de 2 ori mai mare. o dată în serie.IA. F) de 3 ori mai mare decât cele grupate în paralel. F) C/j =4V .89. constă într-un ansamblu de două rezistoare grupate în serie conectate la o baterie de 24V. B) de 2 mai mică. B) 0. F) 2 .91. prima dată în serie şi apoi în paralel. U2 = 4. 3. E) 1.3A. D) egală. Kp Kp E) TT" s “ y • F) i = n(n + 1).3A. Dacă curentul care circulă prin rezistorul de 6 0 are intensitatea de IA. C) de 4 ori mai mică.2V. apoi în serie. Circuitul electric din Fig. D) nu se poate calcula pentru că nu se cunoaşte U.8V . C) 1 A.Electricitate şi Magnetism . 171 (Cristina Stan) 3. 3. U2 =4. D) t/j = IOV.2 V. curentul care circulă prin rezistorul de 18Q are intensitatea: 6Q 8Q ■W '24V Fig. (Cristina Stan) 3. apoi în paralel.90. t / 3 = 11. E) de 4 ori mai mare.Enunţuri C) t/j = 4V. D) 5. Se leagă n rezistoare diferite. U 2 = 4. Kp nL B) | ^ < « 2 .> n 2 . U2 = 8. C ) ^ .8 V.16.33A.2V . U3 = 11. Kp D> ^ r = J r . Două consumatoare care la tensiunea nominală U dezvoltă puterile P\ = 200W şi P2 = 400W sunt legate în paralel.16 (Cristina Stan) A) 3A.

având fiecare tensiunea electromotoare e = 2V şi rezistenţa internă r = 0.94.> k-n r w .4 A .n) • P '* T 1—. iar pe rezistorul R 2 puterea P2 = P\. 3. Dacă se micşorează rezistenţa reostatului de k ori.— 1 k .93. (Mona Mihăilescu) D )^ L ± ^ . Un generator electric debitează pe rezistorul Rx puterea I\ . E) 60 V.58 A . B) 7 = 4. (Ion Belciu) . F) 75 V. F)7 = 1 0 A . Intensitatea 7 a curentului principal este: A) 7 = 0.T1— ’ n _ 10 - r>W D) h .R 2.95.k ■ . F )^L±*2_. Intensitatea curentului de scurtcircuit este: \\ — 1ţo ~ 1T~7]----. B) 30 V. n k 1) Fw b) 1-.17 este alimentat la o baterie alcătuită din n = 10 elemente galvanice legate în serie. F w h - _ J k ~ 1 ~7(.96.----.t —.7~ _ 7 w( ^ . O sursă cu tensiunea electromotoare E şi rezistenţă interioară r disipă în circuitul exterior aceeaşi putere P = 80 W când la borne este legat un rezistor cu rezistenţa R\ = 5 Q sau un rezistor cu rezistenţa R 2 = 20 Q. într-un circuit format dintr-o baterie şi un reostat curentul electric este I. D) 16 V. Tensiunea electromotoare a sursei este: A) 25 V. Rezistenţa internă a generatorului în funcţie de R] şi R 2 are expresia: A) JR\ . Circuitul din Fig. C) J r ^ .1 Q . 3.8 A . B) J r ^ T r 2 . (Mona Mihăilescu) 3. curentul creşte de n ori. C) 80 V.• k-n (Mona Mihăilescu) J kn~ x Fig.—-nn>. C) 7 = 2 A D) 7 = 1. 3.-------------.E ) 7 = 4 A .70 n(k .172 TESTE DE FIZICĂ 3.17 3. E) ^ 1 _ A .« ) .

03A. I 2 = 13 A. F ) 1 0 V ş il5 0 V .33 V. Cunoscând rezistenţa Rx = 2 Q. (Răzvan Mitroi) 3. Un încălzitor electric alimentat la o tensiune electrică de 220V furnizează 4180 kcal pe oră. C) 100 V şi 10V. I 2 = 3 3 A. I 2 =1.1 V.101. D) 10 g. F) 3. Două voltmetre care pot măsura 150V. C) 20 fi. I 2 =1A . Cantitatea de argint depusă în 30 min este (se dau pentru argint: masa atomică A = 107.18 J): A) 10 Q. Intensitatea curentului total precum şi intensitatea curentului prin fiecare rezistor au valorile: A) 7 = 3. C) 1 g. B) I V şi 10V. = 2 V. C) 2 fi. B) 1 fi.3 A. este alimentat de la un acumulator având tensiunea electromotoare de 2. I x = 1 . iar montajul este conectat la o reţea cu tensiunea U = 120 V.33A.33 V. 7. 7.2 fi. D) 5 fi.5 kg.2 A.5 fi.99. (Ileana Creangă) 3. = 1 . (Răzvan Mitroi) 3.1 fi. sursă cu A) 1. Valoarea rezistenţei încălzitorului este (1 cal= 4.3 A. Două rezistenţe R\ şi R 2 sunt montate în paralel şi alimentate de la o E = 24 V şi rezistenţă interioară r = 1. tensiunea U = 120 V.9 fi şi tensiunea contraelectromotoare de 1.2 V.2 V şi rezistenţa internă r = 0. D) 7 = 3. având rezistenţa R = 1. unul având rezistenţa de ‘5000 fi şi altul având rezistenţa de 150000 Q sunt conectate în serie la o reţea cu . = 2A.2 fi.1 V.9 V şi 109. 7j = 12 A. F) 15 fi. I 2 = 1. D) 5 fi. E) 11.2. E) 1. să se afle rezistenţa R 2 în cazul în care puterea absorbită în circuitul exterior este maximă.Enunţuri 173 3. E) 7 = 33.100.Electricitate şi Magnetism . 7. (Vasile Popescu) . F) 7 = 3.1 V. C) 7 = 3.8 şi valenţa n = 1): A) 1 kg.33 A. Un rezistor cu rezistenţa de 60 Q şi altul cu rezistenţa de 90 f i sunt legate în paralel. D )2 V şi 129. B) 7 = 33A.9 V şi 129. B) 0.* Un voltametru cu azotat de argint şi electrozi de platină.2 A. E) 2 fi. E) lOOg.33A. I 2 = 3 .98. Tensiunea indicată de fiecare voltmetru este: A) 10.97. (Ileana Creangă) 3. B) 3 fi. 7] =12A . F) 50 g.

E) 4A. D) 8. F) nici o variantă nu este corectă. (Nicoleta Eşeanu i 3. F) 8. R şi r = 97? / 40 . 3.106. Intensitatea curentului în circuit este: A) 5A.6.0. F) .88 fi. (Nicoleta Eşeanu . 3. E) 31.103. Un bec şi un reostat sunt legate în serie la o sursă de tensiune continuă astfel încât la bornele becului tensiunea este 60V.44 fi.Fb este: = 5 fi. Ampermetrul (ideal) indică: 21R E) 13/f 12R 2R 3E .102.8A. Diferenţa de potenţial A) 80 V. D) 8A. E) . Un ampermetru are rezistenţa internă r = 36 fi şi scala de 150 diviziuni. 17R (Nicoleta Eşeanu) 3.19 se cunosc E . D) 3 fi. Tensiunea de la bornele potenţiometrului este U = 336V. E) 6 fi.4 V.5 V.4 V.174 3.8 fi. F) 63.6 V.4 V. Fa . B) 1. Cursorul unui potenţiometru de rezistenţă R = 12 kfi se află la o treime faţă de capătul notat A. C) 7 V. Rezistenţa reostatului este 60fi Becul şi reostatul consumă împreună 1200W. B) . B) 72 V.5 fi. între cursor şi capătul A se leagă un voltmetru având rezistenţa Ry =16 kfi. Fig.18 (Nicoleta Eşeanu) 3. C) 2. rj = r 2 = 1 fi şi / = 3 A. D) 124.104. (Nicoleta Eşeanu) 3. Rezistenţa unui şunt legat în circuit astfel încât la trecerea unui curent de 5A acul să devieze cu 10 diviziuni este: A) 1.8 V.18 se cunosc: E\ = 8 V.6A. în circuitul din Fig.105. R2 = 8 fi. Indicaţia voltmetrului este: A) 96 V. 3. La trecerea unui curent de IA acul ampermetrului deviază cu 50 diviziuni. E 2 = 42 V. C) 162 V. B) 2A. TESTE DE FIZICĂ Pentru porţiunea de circuit din Fig. C) 2.11 V. F) 6.

Raportul puterilor debitate de sursă în cele două cazuri este: A) 1.C ) 4R + 5r 5R + 4r 5R + r (Nicoleta Eşeanu) . Randamentul circuitului nou format este: A) 49%. E) 7. C) 3. D) 20 A.electricitate şi Magnetism .6. D) 7. F) .20 rezistoarele sunt identice şi au valoarea 22 Q. Un rezistor R este alimentat. Intensitatea curentului în sursă este egală cu? A) R +r B) 5E _4E_ . O sursă ideală având tensiunea electromotoare E alimentează un circuit format din două rezistenţe R şi 5R legate în paralel. F) 206W. Folosim aceeaşi sursă şi aceleaşi rezistoare. Dacă mărim rezistenţa exterioară cu 80%.2.4%.108. (Nicoleta Eşeanu) 3. In primul caz randamentul de transmisie a puterii este 60%. B) 128W. E) 54%. (Nicoleta Eşeanu) 3. E) 103W. Două rezistoare au rezistenţele R şi respectiv 4R şi sunt alimentate la o sursă (E. F) nici o variantă nu este corectă. Puterea dezvoltată în rezistenţa exterioară a unui circuit de curent continuu este P = 150 W. 3. F) 58.2. B) 10 A. Legăm cele două surse în serie la bornele aceluiaşi rezistor. în circuitul din Fig. F) 4. = 4 Q .5 kW. D) 85. r) şi legate în paralel.5W.111. D)31. B) 24%. B) 5/6. puterea creşte cu 25%. în loc să mărim rezistenţa. Valoare puterii dacă. iar în al doilea caz este 40%. D) 0. E ) oo. o micşorăm cu 25% este: A) 141W. iar sursa are parametrii £ = 150 V şi R r = l Q . Rezistenţa i .6%.Enunţuri 175 3. la două surse de tensiune continuă.107.110. (Nicoleta Eşeanu) 3. (Nicoleta Eşeanu) 3. C) 3.2. Intensitatea curentului prin R] este : A) 5A. legate acum în serie. C) 15 A. C)46%.109. E) 25 A. pe rând.

Un ampermetru cu rezistenţa R.7 • IO-6 m/s. E) 15 A. Ampermetrul indică un curent I = 0. Firul conţine n = 5.* La bornele unei surse de curent continuu formate din n = 4 elemente identice legate în serie.5 A.4-IO-6 m 2 . D) 2 -IO. Dacă se măreşte rezistenţa cu 50%. B) 15 A.114.5 A. F) 10 A.5 A.18 A. Să se determine căderea de tensiune datorată rezistenţei interne a unui element.4 A. (Marcel Dobre) . B) 10 m/s.5 A. C) 24 A. C) 1. F) 15. D) 0.8 • 10 electroni liberi pe metru cub. (Marcel Dobre) 3. E) 3 -IO4 m/s. Viteza de deplasare a electronilor prin fir va fi (e = 1.5 V. Să se determine intensitatea curentului dacă R s-ar micşora cu 25%.4 V.112. (Nicoleta Eşeanu) 3. B) 1 A.33 V. B) 12 A. având fiecare tensiunea electromotoare E = 3 V şi rezistenţa internă r = 0. A) 14.176 TESTE DE FIZIC Ă 3. E) 10 A.5 V. C) 12.6 •IO-19 C): A) 2.113.25 A. D )2 V . Un rezistor cu rezistenţa R2 = 10 f i este înseriat cu un rezistor R\ = 8 fi şi cu o sursă având 2 s = 4 0 V ş ir = 2 f i .5 •10" 3 m/s.7 -10“ 3 m/s. (Marcel Dobre) 3. C )5. F) 4.5 A. A) 4. E) 1.5 A. F) 2 . D) 0.9 fim de lungime / = 1 0 m şi secţiune S = 3.* Printr-un fir de argint cu diametrul c/ = 10_3m trece o sarcină 90 q = 90 C în timp de o oră şi 15 minute. Un acumulator cu rezistenţa internă r debitează pe rezistenţa exterioară R un curent de 12A. Intensitatea curentului în circuit este: A) 1. E) 3 A.115.5 A.116.4 m/s. (Marcel Dobre) 3. C) 0.25 fi se leagă în paralel un vas de electroliză cu soluţie de sulfat de cupru având R\ = 40 fi şi un rezistor de rezistenţă R 2 =10 fi. B) 0. F) 2.2V . Intensitatea curentului în circuit este: A) 2 A. curentul debitat se micşorează cu 25%. D) 0.\ =1 fi este legat în paralel cu un conductor de cupru cu rezistivitatea p = 17-IO.

F) 300 K.5 Wb. B) 7.* Intr-o bobină cilindrică foarte lungă cu raza r = 6 cm.25 cm.2-10 5 s '1. C) 8. E) 278°C.5A.31 kg)? A) 3.21 ? A) ER/(r + 2R ) . F) ER/(2r + R ). E) 6. Ce frecvenţă are mişcarea de rotaţie a unui electron într-un loc unde componenta orizontală a câmpului magnetic terestru are valoarea B = 8rc •10 -6 T (e = 1.11 -IO7 s '1. D) 4. străbătută de un curent / = 10 A se introduce un miez de fier moale cu p. Un aparat de prăjit pâinea are un rezistor din aliaj crom-nichel care funcţionează la 120V.15 Wb.45 • 10 grad .610_19C.8-10~ 4 T .Enunţuri 3. Când este pus în funcţiune la 0°C. F ) 8 1 0 _4T . F) 9. intensitatea curentului iniţial care trece prin el este de 1.2-10 7 s '1. E) 0.1 i 3. B) 0. C) 5 1 0 “4T . (Ion M. (Marcel Dobre) 3. 3.8 106s"1. D) 1. D) 27°C. B) 4.121 . D) 4.032-IO5s '1.10 -7 H /m . Care este temperatura finală a rezistorului ? Valoarea medie a coeficientului termic al aliajului de crom-nichel pe —1 — 1 intervalul respectiv de temperatură este de 0 .21 C) ER/(r + R/2). Fluxul magentic în bara de fier este: A) lWb. A) 10°C. F)460mWb.Electricitate şi Magnetism . C) 2.* O bobină are 120 spire. 3. Câteva secunde după aceea.117.119. având n = 8 spire pe cm. (Mădălina Puică) 3 . lungimea 10ît cm şi este parcursă de un curent electric cu intensitatea de 1A . inducţia magnetică în centrul bobinei este: A) 4• 10~4 T . E) Er/{r + 2 R ). intensitatea curentului atinge valoarea constantă 1.5 • 10~4 T .8 T . Ştiind că (i0 = 4tc. B) ER/(r + R ). B) 250 K. C) 300°C. E) 4.M 0 .120. D) Er/(r + R ).5 Wb.r = 400 şi lungimea lx = 1. (Marcel Dobre) 3. Care este tensiunea care apare între bornele A şi B ale circuitului din Fig. 177 R a •------.5 Wb.12 IO5 s’1. Popescu) .3 3A. m0 = 9 .118. (Marcel Dobre) Fig.

126. _o — = 1.4 A .2 ■ 8 m /s . B ) 2 1 0 ~ 3C . IO . Popescu) 3.5 • IO7 m /s. într-un m câmp magnetic de inducţie 5 = 8 1 0 T .76 • 10 C /k g . E) 2. IO D) 2. C )2 1 0 ~ 4C. în centru este plasată o spiră de rază R = 1cm al cărei plan este paralel cu planul spirelor solenoidului.* Pe lungimea / a unei bobine fără miez sunt înfăşurate N spire. (Constantin P.123. se reduce la jumătate numărul de spire (păstrând /) şi se reduce intensitatea curentului de 4 ori. Când prin bobină circulă un curent de intensitate / fluxul magnetic în interior are o anumită valoare O .E ) 10 A .* Un electron (cu — = 1. C) 4.8 A . viteza v a electronului este: A) 3 -IO7 m /s. E) 6 . fluxul devine n 5 unde n este: <> A) 256. B) 4 -IO 7 m /s.6 • IO7 m /s . spira este parcursă de sarcina electrică: A) 2 C . Popescu) specifică este Q \\ . Popescu) 3.05 Q . D) 16. B) 3 IO7 m /s. având rezistenţa R = 0. are viteza: A) 2 -10 7 m /s. este un arc m de cerc cu raza r = 3 c m . F )1 0 _4 C. întrerupând alimentarea electromagnetului. este parcursă de un flux magnetic O = 10~5 Wb produs de un electromagnet. F) 24.5 A . C) 2. B) 8 . Dacă se introduce în bobină un miez cu permeabilitatea relativă \xr =128. (Ion M. F) 15 A . F) 3.* O spiră în scurtcircuit. Cristescu) 3. C) 3. E) 3 • 10_4 C .122. F) 5 • 107 m/s .* Un solenoid cu lungimea / = 0.4 • 10_4 C .72 • IO7 m /s .125. D) 1 4 A . Intensitatea curentului care trebuie să circule prin spiră pentru ca inducţia magnetică în centrul ei să fie nulă este: A) 5. Cristescu) 3. D) 3. (Ion M.7-IO7 m/s (Ion M.* Traiectoria unui electron. C) 64. B) 7 A . într-un câmp magnetic de inducţie 5 = 7*10 T . (Constantin P. E) 3. în interiorul său. pe un cerc cu raza de 2 c m .7 • IO7 m/s . a cărui sarcină D) 2. în acest caz.7-IO11 C /kg) care se mişcă în vid.2 m şi N = 250 spire este parcurs de un curent electric cu intensitatea I\ = 0.696 ■ 7 m/s .178 TESTE DE FIZICĂ 3.124.

3. intră în foaie. D) 7. Forţa care acţionează asupra conductorului B este: 179 © ( g ) ( 8) A B C Fig. R ■intră în foaie.* Trei conductoare rectilinii paralele sunt situate într-un plan perpendicular pe planul foii. D) nulă.* O buclă este formată din două semicercuri concentrice de raze R .23 Fig. Cristescu) 3. (Constantin P.IO5 N spre exterior.23.24). 3. infinit lung. 8R C) B = 8R B) B = D) B = 4R . Inducţia magnetică B în centrul buclei este: L lJ A) B = —— .8 N spre fir. intră în foaie.2 • IO”4 N spre fir.* O buclă dreptunghiulară cu dimensiunile 12 cm x 18 cm se află lângă un fir rectiliniu. .128. .Electricitate şi Magnetism . conform Fig. respectiv 2 R . 3. (Alexandrina Nenciu) 12cm 18cm ÎC 6 m Fig.4 N spre exterior. O latură a dreptunghiului este paralelă cu firul şi se află la distanţa de 6 cm .1 • 10-3 N spre fir. B) orientată în sensul BC. iese din foaie. Cei trei curenţi electrici au aceeaşi intensitate şi parcurg conductoarele în sensul arătat în Fig. Mărimea şi direcţia forţei pe care o exercită firul asupra buclei este: A) 9. B) 5. E) orientată în lungul conductorului. 3. conectate prin două segmente radiale (conform Fig.2 • IO. C) 7. F) 1. C) orientată în sensul BA.Enunţuri 3.22 A) orientată perpendicular pe planul determinat de conductoare.2-105 N spre fir.127. 3.22.24 3. iar prin fir circulă un curent de 40 A . 3.129. F) nu se poate preciza din datele problemei. E) 1.2. Prin buclă circulă un curent de 60 A .

8 m/s.14 mV. un conductor având rezistenţa electrică R = 0. în timp ce celălalt capăt alunecă pe un inei conductor de rază r = 10 cm. C) 31. B) 0.9Q şi lungimea l = 30cm. F) 0. de AR 2R G B conform Fig. E) 5 m/s.25 Bl ţ?\ G F) r = -----3Bl (Alexandrina Nenciu) 3.133. Raza cercului este: inducţie 2G Bl D) r = 2 Bl m r = ---. D) 1 pV. în acest spaţiu se deplasează orizontal. O greutate G este ataşată la unul din capetele firului. prin care trece un curent de intensitate / atârnă într-un câmp magnetic uniform.* O tijă metalică se roteşte cu frecvenţa n = 600 rot/min în jurul unui ax care trece prin unul din capetele sale.* între polii unui electromagnet cu secţiunea S = 18dm2 se creează un flux magnetic <5 = 0.. C) 1 m/s.45 W b . (Gabriela Cone 3. astfel că în fir apare tensiunea T .131. sub acţiunea unei forţe mecanice constante F = 0. iese din foaie. iese din foaie. flexibil.* Un fir subţire. Centrul inelului coincide cu axul de rotaţie al tijei Suprafaţa inelului este perpendiculară pe liniile unui câmp magnetic uniform de inducţie B = IO-4 T. în câmp magnetic. porţiunea din fir se curbează şi ia forma unui arc de cerc. perpendicular pe liniile sale de câmp ş: . BI E) 2G B) r = Fig.5 m/s. Viteza limită (maximă) pe care o poate atinge conductorul pornind din repaus este egală cu : A) 0. E) 1 mV. F) B = TESTE DE FIZICĂ . Diferenţa de potenţial indusă între capetele tijei este egală cu: A) 1 V. (Alexandrina Nenciu) 3.4 pV.25).* O particulă electrizată pătrunde cu viteza v = 200m/s într-un câmp magnetic uniform cu inducţia B = 1 T.180 E) B = . D) 2 m/s.1 mV. 3. F) 9 m/s.132.5N. (Gabriela Cone) 3. B) 3.130. 3.

foarte lungi.1 IO"31 kg şi sarcină < = 1. la mijlocul distanţei d dintre aceştia este: a \ l? p / 2 . F) debitul volumic este minim. (Constantin Roşu) 3. el intră într-o zonă cu câmp magnetic de inducţie 5 astfel dimensionat încât el să nu atingă un electrod aflat la distanţa d = lcm de punctul în care a intrat în câmp. (Gabriela Cone) 3. D) curentul indus este constant şi diferit de zero.137. 5 = 0.86 cm. sunt parcurse de curenţii 7 şi 27 în acelaşi sens.3 s. D) v = 18700km/s . între conductoare se exercită forţa de . C) curentul indus este maxim.009 s.58 ms. E) tensiunea indusă scade exponenţial.* Un electron (de masă m = 9. paralele. Ad 27p72 .0 7 5 T . 5 = 0. J 4V2 nd ’ E )M Î . 5 = 2 T . Cu această viteză. } And 2 ’ F )^ .2 T . D) 0. C) 0. Valoarea maximă a forţei care acţionează pe unitatea de lungime a unui conductor paralel parcurs de curentul 37.64 ms. 3nd 2 (Constantin Roşu) 3.87-IO7 m /s. E) v = 18000 cm/s . (Constantin Roşu) 3. aflat într-un plan perpendicular pe planul conductoarelor. F) 5 s. 5 = 0 .Enunţuri 181 descrie un sfert de cerc cu raza R = 20. B) v = 3400m/s . B) 1. Durata mişcării particulei în câmp magnetic este : A) 0.*Două conductoare rectilinii. E) 1 s. J 4V2 nd ’ D) W . sunt parcurse de curenţi de intensităţi 1 A şi respectiv 2 A .2 T . 4v2 nd m 2 7p7 2 . 5 = 1/5 T .* Două conductoare paralele.* într-un cadru pătrat care se deplasează uniform într-un câmp magnetic paralel cu planul cadrului. avem: A) intensitatea curentului variază sinusoidal. C) v = 1000 km/s . foarte lungi. F) v = 25000 km/s .6-IO-19 C ) 7 este accelerat de o sursă de tensiune şi atinge viteza v = 1.Electricitate şi Magnetism .135.134. B) tensiunea indusă este nulă. 5 = 1/100 T. Viteza sarcinii şi inducţia câmpului magnetic vor fi: A) v = 2500 km/s .136.

/ 2 = 1 A. C) 1 T. normal pe un câmp magnetic omogen de inducţie 5 = 0 .66 A.33 A.2-IO6 C/kg. viteza ionului fiind perpendiculară pe liniile de câmp. energia câmpului magnetic în interiorul unui solenoid parcurs de un curent electric constant se modifică în modul următor: A) creşte de 2 ori. E) 2 T.r ori.85-IO4 C/kg.5 W . P = 9 W .33 A. D) 1. F) creşte de (|_ir .25 T. P = 3 W . F) 1. F) 0.1 T. E) /. (Comeliu Ghizdeanu) 3.5 W . C) 3. 5 T perpendicular pe planul barelor.139. D) 1.8-107 C/kg. şi puterea mecanică necesară deplasării conductorului mobil au valorile: A) /. D) scade de \x.182 TESTE DE FIZICĂ atracţie pe unitatea de lungime de 0. Barele sunt legate prin rezistoarele Rx = 3 f i .5 T.140.76-108 C/kg. P = 4. cu viteza v = 10 m /s.05 A. P = 3 W . I 2 = 2 A. E) scade de (|ir /) ori. ( Tatiana Pop|) 3.5 N/m. E) 1.05 A. B) 0. F) Ix =1 A.D ) Ix =1 A. inducţia magnetică este : A) 0. C) creşte de \ir ori. P = 3 W .* Un conductor liniar de lungime / = 0 . I 2 =0.6 m cu rezistenţa r = 1 fi se deplasează pe două bare conductoare paralele de rezistenţă neglijabilă. I 2 =0. Dacă raza traiectoriei descrisă de ion este r = 10.138. = 0. respectiv R2 . B) scade de 2 ori.4 T. într-un punct din planul conductoarelor situat la distanţă egală de conductoare. ( Tatiana P o p ) 3. sarcina specifică a ionului are valoarea: A) 2. I 2 = 2 A.5 T. (Comeliu Ghizdeanu) . respectiv R2 = 6 f i . P = 4. B) 4. C) I\ =0. =0.* Un ion se deplasează cu viteza vq = 2 -IO6 m/s într-un câmp magnetic uniform de inducţie B = 0. =1 A.08-IO6 C/kg.* Prin scoaterea miezului de fier având permeabilitatea relativă \ir .4 cm. Curenţii I x şi I 2 care trec prin R\ .66 A.85-IO-3 C/kg.l ) ori. B) /. I 2 =0.

5mT. plasate în vid la distanţe egale cu d = 6 cm unul de altul. F) 15. C) 2. ( IMaria Honciuc]) 3.5-------> W nrQ n$ -------.’ u ) M'O---------T » ev0 rQ ev0 4rotf M — T » 'O ev0 2 r$ (i0ev0 ----. Circuitul este plasat într-un câmp magnetic de inducţie B = 1.-----. D) 1l.35mT.142. se modifică în modul următor: A) creşte de 100 ori.144.26. ( [Maria Honciuq) .53pT.T. B) 14.5fi va fi: A) 36. Valoarea intensităţii curentului electric care ia naştere în circuit prin deplasarea barei AB este: 7C A) 15A. D) 5A.3fO-T. dacă lungimea ei se dublează şi se introduce în interior un miez de fier cu permeabilitatea magnetică relativă = 100 . bara AB se mişcă paralel cu ea însăşi de la vârful O spre dreapta. B) 25A.77pC.* O spiră circulară cu diametrul d = 16 cm se află într-un plan vertical.• 2n (Comeliu Ghizdeanu) 3.* în atomul de hidrogen. B) 17.lf im ‘1 şi a = 60°. Spira este rotită cu un unghi egal cu —. cu viteza v = 5 m/s de-a lungul bisectoarei unghiului a.Electricitate şi Magnetism . F) 20A.145. E) 72. C) creşte de 2 ori. (Elena Slavnicu) 3. Rezistenţa unităţii de lungime a circuitului este r = 0 .* Prin trei conductoare rectilinii. 3. E) creşte de 50 ori.* în circuitul din Fig. lungi. trec curenţii 7j = I 2 = -1$ = 1A.141. C) 10. paralele.» ° ) ---------.26|iC. Sarcina totală indusă în spiră dacă 6 rezistenţa totală a bobinei galvanometrului înseriat cu ea este R = 2. ps 27ip0ev0 . pv -----------. producând în centrul spirei o inducţie magnetică: a \ ^ 0ev0 .38pC. electronul (q = e) se roteşte în jurul nucleului pe o orbită circulară de rază r0 . F) scade de 50 ori.Enunţuri 183 3.23p.5 T perpendicular pe planul circuitului. D) 18. F) 3. E) 30A..* Energia înmagazinată în câmpul magnetic al unei bobine. fiind aşezată perpendicular pe liniile unui câmp magnetic de inducţie B = 10 m l .39^0. C) 10A. (Elena Slavnicu) 3. E) 12.77|iC. B) scade de 100 ori.143. cu viteza vq .19|iC. Inducţia magnetică într-un punct aflat la distanţă egală de cele trei conductoare este: A) 4.5pT. D) scade de 2 ori.

Inducţia câmpului magnetic în punctul situat la mijlocul distanţei dintre ele este: A) 5T.146.5 • 10-3 T. (Rodica Bena) 3.* O bobină cu N = 2000 spire dispuse pe o lungime / = 2 cm. C) lmC. D) 0.150. dar de sens contrar. atiind că raza traiectoriei descrise de ion în câmpul magnetic este R = 10 cm.5 ■IO"4 T.* într-o spiră care se deplasează cu viteză constantă într-un câmp magnetic astfel încât liniile de câmp sunt mereu perpendiculare pe suprafaţa spirei: A) tensiunea electromotoare indusă este maximă. C) de 4 ori. F) 7ori. atiind că rezistenţa spirei este R = 20C1. B) 5 ■10~8 kg/C.5 pC. D) 2 ■105 C/kg. B) 3. sarcina electrică totală care parcurge spira în timpul inversării sensului curentului electric prin bobină este: A) lpC. F) 5 • 10.149.* Un electron se mişcă pe o traiectorie perpendiculară pe un câmp magnetic uniform.184 TESTE DE FI ZICĂ 3.q = 47t . A) 2 • IO7 C/kg. C) 2 • 107 kg/C. frecvenţa de rotaţie creşte de: A) de 2 ori.1 pC. (Rodica Bena) 3. sunt parcurse de curenţi având aceeaşi intensitate I = 30 A.5T. nu conţine miez magnetic [jj. D) 2. E) 5 • 10"6 kg/C.5C. F) apare un curent autoindus constant. E) 6.7 N/A2 ) la distanţa a = 10cm unul de altul.* Intr-un câmp magnetic de inducţie B = 0. perpendiculară pe liniile câmpului magnetic uniform creat de bobină.8 C/kg. F) 0. C) curentul indus este nul. D) curentul indus este constant. Se plasează în centrul bobinei o spiră circulară.5 T pătrunde un ion pozitiv cu v = IO6 m/s. B) nu se poate calcula pentru că nu se cunoaşte durata Ai a inversării sensului curentului.4 • 10~4 T.10 _7 U/m] şi este străbătută de un curent / = 0. iar n = 10.148. paralele şi foarte lungi. (Ion Belciu) . cu diametrul D = 1 cm. Dacă energia cinetică se dublează. E) curentul indus este maxim. (Mona Mihăilescu) 3. E) de 1/4 ori. B) curentul indus este alternativ. E) 0. perpendicular pe direcţia lui B . aşezate în aer (p = p 0 = 471 • IO. să se afle sarcina specifică.147. C) 4T. F) 7. D) nu se modifică. B) de 1/2 ori.1 A. (Cristina Stan) 3.* Două conductoare rectilinii.

(Ion Belciu) 3. după o direcţie perpendiculară pe inducţia câmpului B şi parcurge o traiectorie circulară de rază Z?j = 4 cm.* Un conductor liniar mobil cu lungimea / = 1.1 ms-1 .2 . B viteza v .153.66 A.5Q . orientat ca în Fig. E) 2 WbirT2 .2 m este legat prin două conductoare de o sursă cu tensiunea electromotoare E = 24 V şi rezistenţă internă R r = 0.154. E) 3 cm.Electricitate şi Magnetism . B) 2ti-lO ^W bm “2 . Perpendicular pe planul barelor acţionează un câmp magnetic omogen de inducţie B = 1T. perfect conductoare. F) 6. Inducţia magnetică B produsă în vârful rămas liber va fi: A) 2-10_4 Wbm. E) 8. D) 4 •10“3 W bnT2 .27 D) 4A. g' (Ion Belciu) 3.* O bară orizontală MN.27. B) 6A. Dacă particula pătrunde în acelaşi mod într-un câmp magnetic care şi-a dublat valoarea. va fi: A) 5 cm.5 fi. raza traiectoriei. în dispunere consecutivă şi cu valorile / 2 = 2 /j şi / 3 = 7 |.5 cm. D) 10_2 ms_1.151. intensitatea curentului din circuit este: A) 8A. aflată în mişcare. £ ^ Rezistenţa exterioară a circuitului fiind R = 2.*Prin trei vârfuri ale unui pătrat cu latura a = 20 cm trec trei curenţi perpendiculari pe planul pătratului având valorile: I\ =100 A orientat în sens opus sensului celorlalţi doi curenţi alăturaţi.5 m/s într-un câmp magnetic de © inducţie B = 0.2 Wbm -2 . F) 0. de lungime l = 10 cm şi masă m = 100 g alunecă fără frecare de-a lungul a două bare perfect conductoare. D) 2 cm. C) 7A.12. C) 10 ms_1. B) 1 ms-1 .5 cm.1 .8 T. F) 9A. B) 8 cm.152. Fig. (Ilie Ivanov) . C) 2. C) |. 3. 3.> . E) 10"3 ms_1.1 0 “4 Wbm“2 . (Ilie Ivanov) 3. F) 20 ms. Conductorul mobil se deplasează cu I t--------. plasate vertical şi legate prin intermediul unui rezistor cu rezistenţa R = 0. pătrunde într-un câmp magnetic constant.*0 particulă încărcată electric. Lăsată să cadă sub efectul propriei greutăţi de-a lungul celor două bare verticale (g = 10m/s2 ).1Q.Enunţuri 185 3. bara mobilă MN va atinge viteza limită: A) 0.

14-IO-7 Tem2 . 2 cm. B) 2. cu diametrul de 0.156. dacă prin el poate circula un curent maxim de 40 u. C) un cilindru drept cu raza r = 10 mm. B) 3.186 TESTE DE FIZICĂ 3.157.8 mm lateral spre Nord. F) IO-31 N .14-IO-7 mWb. D) 3. perpendiculară pe un câmp magnetic uniform. parcurs de un curent de 50 A. (Mădălina Puică) 3. F) 3. B) IO-4 N .14-10~7mTm2 .5 mm şi densitatea p = 2700 k g -m '3. firul de Al nu pluteşte. se află într-un câmp magnetic uniform exterior de inducţie Be = 1m T .4 • IO-20 N . (Radu Chişleag) 3. E) o dreaptă paralelă cu conductorul la i . D) 2. F) 7. Viteza electronului este de IO6 m/s . Un electron se deplasează cu o viteză de 5 -IO6 cm/s paralel cu firul.* Un iluzionist amator vrea să arate familiei cum “pluteşte în aer” un fir de aluminiu.5 N.* Un fir rectiliniu lung este parcurs de un curent cu intensitatea de 1.158. E) IO-3 N . Care este locul geometric al punctelor în care câmpul magnetic local este nul ? A) un plan care conţine conductorul şi este paralel cu Be . (Mădălina Puică) 3. prin care circulă un curent de 175 A. B) un plan care conţine conductorul şi este perpendicular pe Be .5A.14-10_7Tm2 . E) 2. C) 2. centrat pe conductor. normal pe conductor. la lOcm distanţă.14-IO-4 W b. în sensul curentului din conductorul fix ? A) 15 mm deasupra firului de cupru. La ce distanţă maximă deasupra mesei ar sta în echilibru conductorul de aluminiu. D) 2. D) un trunchi de con cu vârful la mijlocul conductorului şi cu unghiul la vârf de 7 /2 .S.* Un electron se mişcă pe o traiectorie circulară de rază l.I.155.. Care este fluxul magnetic total care străbate orbita ? A) 2.8 mm deasupra firului de cupru. E) 15 mm lateral spre Vest. C) 3. folosindu-se de un conductor liniar de cupru fixat de masă.5 mm deasupra. C) demonstraţia nu reuşeşte.* Un conductor liniar.14-IO-7 W b. Ce forţă exercită câmpul magnetic al curentului asupra electronului în mişcare ? A) 5 mN. paralel cu cel de aluminiu. şi în acelaşi sens cu curentul.

04 N în sensul curentului. aflată într-un plan perpendicular pe Be .* Tensiunea la bornele unei surse de curent continuu Ug este mai mare decât tensiunea ei electromotoare E dacă sursa considerată este legată: A) în serie cu un rezistor având rezistenţa infinită. B) în paralel cu o altă sursă având E' > E . foarte lung.01 N în sensul curentului.01 N în sensul opus curentului. Care este inductanţa noului solenoid ? A) 84 H. de intensitate B = *J3Bq . făcând un unghi de 45° cu direcţia Sud. este parcurs de un curent cu intensitatea de 16 A.Enunţuri 187 distanţa de 10 mm de acesta. unul de lungime 0 . F) nu se poate obţine o asmenea situaţie. cu raza de 1 cm. C) 0. făcând un unghi de 30° cu direcţia Nord.Vest. făcând un unghi de 30° cu direcţia Vest. E) Sud . (Radu Chişleag) 3. E) 0. (Radu Chişleag) 3. făcând un unghi de 30°C cu direcţia Est. C) Nord . iar celălalt pe restul lungimii.Vest.Est. E) 156 H. C) 0.24 H. D) Sud . în solenoid se introduce un miez de lungimea solenoidului format din doi cilindri de materiale feromagnetice. F) Forţa nu se poate determina cantitativ deoarece ângstromul nu este o unitate pentru intensitatea curentului electric. D) în opoziţie cu o altă sursă având E' > E \ E) în serie cu o altă sursă având E' <E.162. B) 0.* Un solenoid având 8 spire/cm. F) 1200 mH.*Câmpului magnetic terestru Bq orientat spre Nord i se suprapune un câmp magnetic B uniform orientat spre Est.(Nord .65 H.Est).Est. de permeabilitate relativă 250. (Radu Chişleag) 3.160.8 / şi permeabilitate relativă 750. F) un cerc aflat într-un plan perpendicular pe conductor. D) 0. B) Nord .Est. Pe axul solenoidului este plasat un conductor având lungimea de 25 cm.Electricitate şi Magnetism . (Nicoleta Eşeanu) . prin care circulă acelaşi curent ca şi prin solenoid. (Radu Chişleag) 3. B) 0. Care este forţa exercitată de solenoid asupra conductorului axial ? A) 0. Ce direcţie va indica acul magnetic al unei busole plasate în planul vectorilor B şi 5 0 ? A) Nord .04 N în sensul opus curentului.161. făcând un unghi de n/3 cu direcţia Nord. F) Nord .89 H. D) 240 H.* Un solenoid cu lungimea / şi fără miez magnetic are inductanţa Lq = 0.159. C) în serie cu o altă sursă având E' > E .

3. Fluxul magnetic în bobină este: A) 6 -IO-5 Wb . Fig. 3. F) nici o variantă din cele anterioare nu este corectă.T ’ >0 — T 7 B © H C t — t : ’ 8 \ -* A V ' B >o ? D < : B J i l 7 F Fig. (Nicoleta Eşeanu .188 TESTE DE FI ZICĂ 3.* Alegeţi varianta corectă pentru orientarea forţei Lorentz (pentru cazurile A. D) tensiunea electromotoareindusă într-un circuit este egală cu viteza de variaţie a fluxului magnetic prin suprafaţa acelui circuit luată cu semn schimbat. Rb = 8 kQ. C) tensiunea electromotoareindusă într-o bobină cu N spire este de N ori mai mică decât cea indusă într-o spiră. C şi E sarcina electrică este pozitivă.1 Wb.28 (Nicoleta Eşeanu) 3. E) sensul curentului indus este astfel încât fluxul său magnetic se opune fluxului magnetic inductor. B) tensiunea electromotoareindusă într-un circuit este egală cu fluxul magnetic prin suprafaţa acelui circuit luat cu semn schimbat. E) 0. D) 0. iar pentru celelalte sarcina electrică este negativă. (Nicoleta Eşeanu) 3. F) 0. 3.164.2 mT.24 mWb.* Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la fenomenul de inducţie electromagnetică: A) tensiunea electromotoareindusă într-un circuit depinde numai de aria circuitului şi de inducţia magnetică.28): ® 1 --------.84 Wb. Z = 12m H şi £/ = 200V.29 se cunosc: = 2kQ.163.* In montajul din Fig. C) 0.165. B) 12 mWb.

4 ti) mV. infinit de lungi. F) nici o variantă nu este corectă. E) (0. străbătute.* O bobină cu n = 10 spire / cm are volumul interior V = 1Ott cm ocupat de un miez magnetic având permeabilitatea relativă \xr = 380. D) 640 m/s. Viteza particulei este: A) 101 km/s. B) 5. Diferenţa de potenţial apărută la bornele solenoidului este: A) (6. de următorii curenţi: /j = 2/. E) 4 ti2 -10_3H.7 ■ IO-27 kg descrie un cerc de rază r = 2 cm într-un câmp magnetic uniform de inducţie B = 27 mT.B) ^ 2M 2 na 2na ) . F) 228 m/s. / 2 = Iţ = I 4 = / . (Nicoleta Eşeanu) 3. perpendiculare pe planul pătratului. iar ceilalţi au sens invers faţă de primii doi. E) 160 m/s.* Un solenoid cu lungimea l = 0. în ordine. B) 7. (Nicoleta Eşeanu) 3. Firul conductor (subţire) este înfăşurat 2 pe un miez având aria secţiunii transversale S = 20 cm şi permeabilitatea relativă \xr = 400. C) (0.2 mH. (Nicoleta Eşeanu) 3.5 m şi cu n = 200 spire/m este parcurs de un curent de intensitate 7 = 1 A.4 mV.32n) V.C) ^ . t F) nici o variantă nu este corectă. este aşezat pe un plan orizontal într-un loc unde componenta verticală a .* O particulă având sarcina q = 3.03 H. D) (8t ) V. C şi D ale unui pătrat de latură a trec patru conductoare paralele.169. (Nicoleta Eşeanu) 3. Inductanţa bobinei este: A) 7.02 s. F) 4 t i 10_3H. B. C) 3. Curenţii /] şi / 2 au sensul dinspre observator spre planul foii.Enunţuri 189 3.* Un contur metalic pătrat.8 mH.* Prin vârfurile A. de latură a = 10 cm şi rezistenţă R = 2 Q .4n) mV.166.170.168.167.25-IO7 m/s.8 mH. întrerupem curentul într-un interval de timp At = 0.0 =47t-10 N/A şi 7t « 10. C) 1.8-IO"3 m/s.2 ■ IO-19 C şi masa m = 1. B) 0.^ ). Forţa pe unitatea de lungime care se exercită asupra conductorului 13 este: A) id L + .Electricitate şi Magnetism . Cunoaştem — 7 2 2 p. D > — . D) 15.E) 2m 2M / na na na ).

ma =6. având rezistenţa spirelor R = 40 Q şi aria secţiunii transversale S = 16 cm .5 (¿C.9 -1 0 '3 T. Inducţia magnetică într-un punct din apropierea axei solenoidului are valoarea: A) 10.68 -10 kg şi sarcina particulei qa = 2 e. D) 2.9 T.* Un solenoid cu lungimea de 30 cm este bobinat cu două straturi de sârmă.T. E) 6. D) 0.173. unde e este sarcina electronului): A) 367. E) 0.4-IO-3 C.* Un electron şi o particulă a se mişcă într-un câmp magnetic pe traiectorii circulare cu aceeaşi viteză. E) 6703. F) 0.* Intr-un câmp magnetic de inducţie B = 0. Curentul care trece prin solenoid are intensitatea de 3A şi circulă în acelaşi sens în ambele straturi. (Răzvan Mitroi) 3.3. Sarcina electrică ce trece prin cadru este: A) 0.172. (Nicoleta Eşeanu) 3. F) 0. 2 E) 24 •10-3 C. B) 6.4 -IO-3 A.35 mC. (Răzvan Mitroi) 3.7. D) 9 -10_3T .1 Q este parcursă de un flux magnetic O produs de un electromagnet.15 mC.190 TESTE DE FIZICĂ câmpului magnetic terestru este Bv = 50|J. Raportul dintre numărul de rotaţii pe secundă pe care le efectuează electronul şi respectiv particula a este egal cu (se dau: _O 1 _'\'-f me =9. F) 2 •10-3 A. având rezistenţa R = 0.4 T este plasată o bobină cu N = 300 spire. iar cel exterior 250 spire. D) 3670.85 mC.3 T . (Răzvan Mitroi) 3.* O spiră aflată în scurtcircuit. Sarcina electrică ce trece prin bobină dacă câmpul magnetic se întrerupe brusc este egală cu: A) 2 .171. C) 690 T . Stratul interior conţine 300 spire. Sarcina electrică totală care . B) 4000. Răsturnăm conturul cu 180° într-un interval de timp de 3s.B) 4-10~3C.9-10"3 A.4 •10-3 C. C) 13. F) 1813. C) 7. Bobina este astfel plasată încât axa sa face un unghi a = 60° cu direcţia câmpului magnetic. C) 36.174.33 ^C.1-10 kg. B) 250 nC.

C) 4 m/s. Viteza limită de cădere a tijei este: A) 1 m/s. B) 0. Mişcarea barei are loc într-un câmp magnetic cu inducţia 2-10~4 T. Se 9 neglijează frecările.1 kg şi lungimea 25 cm cade de-a lungul unor şine verticale considerate fără rezistenţă electrică. în regiunea şinelor acţionează un câmp magnetic omogen cu inducţia 2T. F) 8 mV.2 V. la celălalt capăt al firului fiind suspendat un corp de lkg. E) 10. Curentul în solenoid variază după legea / = k t .177. F) 8 m/s. D) 10~4 Wb. unde k = 1 A/s.1 N/m. normal pe planul şinelor. B) 2-10_3Wb. aflat în aer.1 m/s. F )10~3 Wb. C) 7. 3. D) IO-8 N. Şinele verticale sunt legate între ele cu un rezistor de 1 Q. D) 50 m/s.176. Diferenţa de potenţial de la capetele barei după 3s de la începutul mişcării sale este ( g = 10 m/s ): A) 1 V. Suprafaţa inelului este perpendiculară pe axa solenoidului. E) 5 lOOON/m.* O bară metalică de lungime 1 m şi masă 2 kg se mişcă fară frecare pe o masă orizontală. De mijlocul barei este legat un fir fără greutate care este trecut apoi peste un scripete ideal.175.* O tijă metalică (Fig. Se dă g = 10 m/s . 2 (Niculae Puşcaş) . (Ileana Creangă) 3.5 Wb.02 Q.30) de masă m = 0. B) 10 m/s.Electricitate şi Magnetism . D) 0. C) 10 V.lO ^ m 2 şi rezistenţă R = 0.4 • IO“8N/m.* în interiorul unui solenoid cu lungimea / = 0. fixat la marginea mesei. F) IO“6 N/m.01 V. E) 2 •10-3 V. (Niculae Puşcaş) 3.1 • 10“5 N/m. B) 28. se găseşte un inel metalic de arie S = 5 . E) 0. C) 5-10_4Wb. Forţa pe unitatea de lungime care acţionează asupra inelului după 5s de la închiderea circuitului este: A) 7. (Ileana Creangă) 3.25 m şi numărul de spire N = 300. Fluxul magnetic produs de electromagnet este egal cu: A) 5 • IO-2 Wb.Enunţuri 191 parcurge spira dacă se întrerupe alimentarea electromagnetului are valoarea de 10 C.

F) . se suspendă un al treilea conductor. D ) -----.* Un electron (de sarcină e = 1. B) 0. care se poate deplasa lateral în planul celorlalte două. D) 0. F) 2. lungime 5 cm.. presupuse infinit de lungi. în acelaşi sens. B) 0.6 •10~19C) este accelerat într-o tensiune U = 20 V şi intră apoi perpendicular pe inducţia unui câmp magnetic omogen. F) 50 10~3T. Raportul între curentul indus în spira circulară şi cel indus în spira triunghiulară este: A ) ----. parcurse de curenţi cu intensitatea de 1 A. B) 1.. 7 1 2 7 1 ti V3 V2 3V 3 nS 3V 2 2V 3 21 7 31 7 (Mihai Cristea) 3. c D) 30 ti T. B) — .28 IO"15N. paralele. paralel cu primele.5 cm.180.01 m.5 A. C) 0. respectiv 2 A.IO-7 N/A21 are valoarea: A) 25 • 10-7 T. dacă bobina are un miez de fier cu |i r = 200 (pg = 47t .1 2t T.4-10_18N. Distanţa dintre primele două conductoare astfel încât al treilea conductor.= . D ) 8 1 0 ~ 19N. Dacă electronul descrie în jurul inducţiei un cerc de rază r = 0. E )2 .15 m.* Inducţia magnetică în centrul unei bobine cu 50 spire. este: A) lm.179. E) 5. (Niculae Puşcaş) 3.5 m. forţa Lorentz ce acţionează asupra electronului este egală cu: A) 3. :T . (Mircea Stan) 3. E) 10~3 m. C) 207t •10“5 T. la distanţa de 0. fixe. * Din două conductoare identice de lungime L se formează o spiră circulară şi una sub formă de triunghi echilateral. F) 0.4 t .178. C ) -----.75 m.8-10_17N.05 m faţă de primul conductor..181..2■ 10_19N.E ) — .192 TESTE DE FIZICĂ 3. * între două conductoare verticale. parcurse de un curent electric cu intensitatea de 1. (Gabriela Tiriba) C) 4. Aceste spire sunt traversate perpendicular de liniile unui câmp magnetic variabil B = B{t ) .18-10"16N. să fie în echilibru.

5-10_3T. B) 2-10— T . aflate la distanţa ci = 12 cm unul de celălalt sunt parcurse de curenţi de acelaşi sens având intensităţile 7 j= 2 A şi / 2 = 5 A.* Un conductor rectiliniu. Care dintre afirmaţiile următoare este falsă? A) forţa F este perpendiculară pe inducţia magnetică B . . F=BIlsina. Inducţia magnetică a câmpului rezultant la jumătatea distanţei dintre cele două conductoare (p-g = 4 tc 10~7 N/A2] are valoarea: A) IO-5 T . 7 F)1. Asupra acestuia va acţiona forţa electromagnetică F . B) B este inducţia magnetică a câmpului produs de curentul /.182.* Ţinând cont de relaţia cu care se calculează mărimea forţei electromagnetice ce acţionează asupra unui conductor rectiliniu.Enunţuri 193 3. C) a este unghiul format de vectorul B cu direcţia conductorului. D) l este lungimea porţiunii de conductor care se află în câmpul magnetic.7 T .183.* Două conductoare foarte lungi.Electricitate şi Magnetism .184. (Gabriela Tiriba) 3. de inducţie B . parcurs de un curent constant /. B) valoarea forţei F este maximă când conductorul este perpendicular pe liniile de câmp magnetic. (Eugen Scarlat) D) 7 -IO-7 T . de lungime /. C) forţa F este perpendiculară pe viteza de transport a electronilor prin conductor. paralele. este plasat într-un câmp magnetic uniform. F) toate afirmaţiile anterioare sunt false. E) 12ti-IO. una dintre afirmaţiile următoare este falsă: A) I este intensitatea curentului care trece prin conductor. F) toate afirmaţiile anterioare sunt false. E) valoarea forţei F este proporţională cu numărul de electroni care străbat conductorul în unitatea de timp. C )3 -1 (T 5 T . E) forţa F este perpendiculară pe planul determinat de vectorul inducţie magnetică şi de conductor. D) valoarea forţei F este maximă când conductorul este paralel cu liniile de câmp magnetic. (Eugen Scarlat) 3.

* O spiră conductoare plană este plasată într-un câmp magnetic crescător în timp. E) tensiunea electromotoare indusă în spiră este nulă dacă planul spirei este paralel cu liniile de câmp magnetic.* în relaţia care defineşte modulul forţei L orentz/ce acţionează asupra unei particule cu sarcina electrică q si se mişcă cu viteza v . C) forţa Lorentz modifică energia cinetică a particulei. B) sensul câmpului magnetic indus este opus celui al câmpului magnetic inductor. F) toate afirmaţiile anterioare sunt false. D) forţa Lorentz modifică valoarea vitezei particulei. D) valoarea tensiunii electromotoare induse în spiră este mai mare dacă intervalul de timp în care fluxul câmpului inductor are o variaţie dată este mai scurt. E) forţa Lorentz este nulă dacă particula se mişcă în lungul liniilor de câmp magnetic.186. D) forţa Lorentz nu acţionează asupra particulelor iară sarcină electrică. C) unghiul a este unghiul dintre vectorul inducţie magnetică B şi vectorul viteză a particulei v .f= qvBsina. una dintre afirmaţiile următoare este falsă: A) forţa Lorentz / B) forţa Lorentz / este perpendiculară pe vectorul inducţie magnetică B . este perpendiculară pe vectorul viteză v a particulei. B) valoarea forţei Lorentz depinde de viteza sarcinii electrice.187. (Eugen Scarlat) 3.* Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la forţa Lorentz este falsă: A) sensul forţei Lorentz depinde de semnul sarcinii electrice asupra căreia acţionează. (Eugen Scarlat) 3. E) forţa Lorentz modifică vectorul viteză a particulei.194 TESTE DE FIZICĂ 3. Care dintre afirmaţiile următoare nu este adevărată ? A) fenomenul de inducţie electromagnetică nu se poate pune în evidenţă în lipsa spirei conductoare.185. F) toate afirmaţiile anterioare sunt false. C) valoarea tensiunii electromotoareinduse în spiră este proporţională cu suprafaţa spirei. (Eugen Scarlat) . F) toate afirmaţiile anterioare sunt false.

* Doi solenoizi identici LA şi ZB sunt conectaţi în serie într-un circuit de curent continuu. astfel ca sensurile de bobinaj ale celor doi solenoizi să fie contrare în cazul b).32b. în spiră nu apare curent electric indus.* Doi solenoizi identici LA şi LB sunt conectaţi în serie într-un circuit de curent continuu. C) creşte de patru ori. 3. F) devine zero. Inducţia magnetică din centrul solenoidului Lk\ a) Fig. / La I La Î-b a) Fig. constant în timp. este rotită în jurul unui diametru al ei care este paralel cu liniile unui câmp magnetic uniform. 3. (Eugen Scarlat) B) creşte de două ori. D) scade de două ori.32a.188. iar a doua oară ca în Fig. închisă. D) scade de două ori.32 b) 3.Enunţuri 195 3. constant în timp. b) C) creşte de patru ori. închisă. prima dată ca în Fig.31 A) rămâne neschimbată. E) scade de patru ori. . 3. iar a doua oară ca în Fig. este rotită astfel încât normala la suprafaţa ei rămâne permanent paralelă cu liniile unui câmp magnetic uniform. Ce puteţi spune despre inducţia magnetică din centrul solenoidului ZA? A) rămâne neschimbată. F) devine zero. 3. 3. 3.189. astfel că sensurile de bobinaj ale celor doi solenoizi să fie aceleaşi în cazul b.* Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la fenomenul de inducţie electromagnetică este falsă: A) dacă o spiră conductoare închisă este rotită în jurul unuia din diametrele sale care este perpendicular pe liniile unui câmp magnetic uniform.190. în spiră se induce curent electric.3la. C) dacă o spiră de sârmă. 3. în spiră nu apare curent electric indus. prima dată ca în Fig. B) creşte de două ori.3 lb. constant în timp. B) dacă o spiră de sârmă. E) scade de patru ori.Electricitate şi Magnetism .

Tensiunea electromotoare medie indusă. închisă. At E) q = . în 0.192. tiR1 At Fig. D) 3 mV. este scoasă dintr-un câmp magnetic uniform.02s. O bobină cu 1000 spire cu aria de 20 cm este rotită. AB viteza de variaţie a inducţiei magnetice — .33). 3. B) 0. constant în timp. Cunoscând . sarcina At condensatorului este: A ) q = R 2C ^ . . la mijlocul acestuia.\ At B) q = n ^ ..191.C . datorat unui curent prin prima bobină (solenoid) şi valoarea acestui curent (această mărime poartă numele de inductanţa mutuală M a celor două bobine) este: A) \iQNxn r 2 / N 2 L-. J . (Ionuţ Puică) 3. F) 0. este translatată într-un câmp magnetic uniform. în poziţia în care planul este paralel cu câmpul. în spiră apare curent electric indus.196 TESTE DE FIZICĂ D) dacă o spiră de sârmă. 3. închisă.03 V.* Un solenoid de lungime L şi rază r este bobinat uniform cu Nx spire. O a doua bobină cu N 2 spire este aşezată concentric în jurul solenoidului. .^ L ^ L . dintr-o poziţie în care planul spirelor sale este perpendicular pe câmpul magnetic al Pământului.33 C ) q = nR2C D ) q = n R 2 ^ . C) NxN 2 n r 2 lL \ F) \iQ NxN 2 2nr . Spira este plasată într-un câmp magnetic variabil. (Ionuţ Puică .193. constant în timp. C) 1 V. B ) [i0NxN 2 L-.* O spiră conductoare de rază R este întreruptă printr-un condensator C (Fig. At At C AB nR2 Ai ' (Gherghe Stanciu) 3. E) dacă o spiră de sârmă. D) ¡i0NxN 2 r 2 / L . E) ii0NxN 2 n r 2 / L . Factorul de proporţionalitate între fluxul total prin a doua bobină. în spiră apare curent electric indus ? (Eugen Scarlat) 3.15 V. E) 6 mV. dacă inducţia câmpului magnetic al Pământului este de 6-10_5T este egală cu: A) 5 ■ 10-3 V .

datorită unei frânări.6-10_ 7 s. F) 0.5A. pentru a produce acelaşi flux magnetic este: A) IA.6-10"19C). F) R = 9 cm . 7 = 3. Neglijând valoarea lui B pentru ca prin bara mobilă să circule un curent de IA este: A) 1T. cu lungimea de 2 ori mai mare decât prima. E) 5T. E) 0. D) 2A.1 m alunecă cu v = lm /s de-a lungul a două bare perfect conductoare. D) 0. B) Inducţia câmpului magnetic produs de un curent electric scade dacă intensitatea curentului creşte.* O bară metalică de 2 m lungime cade paralel cu ea însăşi într-un câmp magnetic orizontal uniform cu inducţia de 2 • 10. T = 12.2Q .5A. C) 4A.* Alegeţi afirmaţia adevărată: A) Câmpul magnetic al unui solenoid are liniile de câmp deschise. C) La distanţă r de un conductor rectiliniu. cu viteza de 10 m/s. legate rezistor de rezistenţă R = 0 .* Printr-o bobină trece un curent 7j = 2 A. Raza traiectoriei şi perioada de rotaţie au valorile: A) R = 5.7cm . T = 3 -IO-6 s.196. o viteză printr-un magnetic frecările. 7 = 1 s. (Marin Cilea) 3. E) 5A. \e\ = 1. B) 2T. B) 0. C) 5 = 2 0 c m . 7 = 3.195.* Un electron cu o energie cinetică de 10 eV (1 eV = 1. B) 0.IO-6 s .4 mV.5 T sub acţiunea greutăţii.198.* O bară conductoare de lungime / = 0. C) 3T.197. 7 = 3-10-9 s .3cm . (m 0 = 9.IO-31 k g . Sistemul este plasat într-un câmp uniform de inducţie B. infinit. însă. B) 5 = 10. C) 0. perpendicular pe planul barelor.Enunţuri 197 3. celelalte elemente fiind aceleaşi.1 .6-10~7 s. F) 6T.2 mV. (Marin Cilea) 3. mişcarea sa devine uniformă. Intensitatea h a curentului printr-o altă bobină. (Constantin Neguţu) 3. Diferenţa de potenţial dintre capetele barei este: A) 0.5 mV. E) 5 = 11. D) 4T. paralele. 2r . parcurs de un curent de u7 intensitate 7.4 V.6 ■10'19 J ) se roteşte într-un câmp magnetic uniform de inducţie B = IO-4 T . F) 0. (Constantin Neguţu) 3.194. inducţia magnetică este B = — .8cm .Electricitate şi Magnetism .6 mV. D) 5 = 15cm .8 mV.

se induce într-o bobină cu N = 1500 spire.l7t mC. tensiunea electromotoare e = 15 V.V 3 -1 0 ' 4 N . 2-10-2 N .201. (Daniela Buzatu) .2 T. C) 8-10. b) sub un unghi a = 60° faţă de câmp are valorile: A) 4-10_2N.* O spiră circulară cu raza r = 4 cm şi rezistenţa R = 0.2 N . E) 0.4-10.15-10_3W b . D) l.* Prin anularea uniformă a inducţiei câmpului magnetic uniform B.01-10.110_3 W b. C) 167c mC. B) 2-10_2N. B) n mC. 10_2N . (Daniela Buzatu) 3. E) 0. Sarcina electrică ce trece prin spiră la rotirea ei cu unghiul a = 30° este: A) 471 mC. F) 0. în intervalul At = 0.* Forţa exercitată asupra unui conductor având lungimea egală cu 2 cm. parcursă de curentul de intensitate I.04tt mC. F) V 3-ÎO ^N . inducţia magnetică este B - 2 nr |xNI ^ (Constantin Neguţu) F) Pe axa unui solenoid subţire inducţia magnetică este B = 3. F) 0. parcurs de un curent de intensitate 7 = 10 A într-un câmp magnetic uniform de inducţie 5 = 1 mT atunci când conductorul este orientat: a) perpendicular. D) 4-10_2 N. Fluxul magnetic O printr-o spiră a bobinei este egal cu: A) 15-10_3W b.5-10_3 W b. B) 0. E) în centrul unei spire de rază r. Poziţia iniţială a spirei este paralelă cu liniile de câmp.04Q este plasată într-un câmp magnetic uniform de inducţie B = 0. V3-10~ 2 N .199. (Daniela Buzatu) 3.3 W b.2 N .1 s.200.198 TESTE DE FIZICĂ D) Asupra unui conductor parcurs de un curent electric şi aşezat perpendicular pe liniile unui câmp magnetic exterior nu se exercită o forţă electromagnetică. 2-10_2N . D) 27t mC. C )l-1 0 _3 W b. E) 2-10" 4N .

e.Electricitate şi Magnetism .206. E = 12 Vşi rezistenţa internă neglijabilă. B) 2.* Un ion bivalent se mişcă cu viteza v = 160 km/s într-un câmp magnetic omogen de inducţie B = 0. O baterie având t. D) Sb 2. E) 16 ■ 10-27 kg.7Ă r . 3. A) 18«.6 V. este egală cu ^e = l. pentru două valori ale rezistenţei acestuia R x şi R2. Să se calculeze rezistenţa rezistorului ce trebuie montat în circuit pentru ca becul să funcţioneze normal. (Ioana Ivaşcu) 3. dacă el descrie un cerc de rază i? = 10cm.m. E) Sa 2 .8Q. F) 0 T. F) 1. B) Sa.5-IO"27kg.202.e.B )7& r . (Ioana Ivaşcu) 3.2 V.4 V. C ) v i r . a bateriei are valoarea: A) 2. indusă în cadru în unitatea de timp este: A) S b .8 V. cu a şi b constante. F) 8 •10"27 kg.D )v Ă r .6-10_19c j : A) IO-27kg.E .F )Ă i '' (Ioana Ivaşcu) . D) 4 •10 '27 kg. T. E) 1 V.204.e. intensitatea curentului electric devine 1\ = 0. C) 140.m. ce delimitează o suprafaţă de arie S se află într-un câmp magnetic uniform de inducţie B = a + bt (T). (Daniela Buzatu) C) 2 -IO-27kg.4 V.203. Un bec cu tensiunea nominală U = 6 V şi puterea nominală P = 2 W trebuie alimentat de la o sursă de cc.8 A. Masa ionului. E) 100. înlocuind rezistorul cu un altul de rezistenţă R2 = 6 Q. B) 0.e. E) Sa 2. Intensitatea curentului de scurtcircuit a sursei este: A )^ .Enunţuri 199 3. C) Sab. T. cu t.01 T. C) 1. (Ioana Ivaşcu) 3.m. O baterie debitează pe un rezistor de rezistenţă R\ = 5 O un curent de intensitate I x = 0.* Un cadru metalic rigid.m. E şi rezistenţa internă r dezvoltă pe un rezistor aceeaşi putere P.6 A.205. D) 1. fără posibilităţi de rotire. B) 280. D) 1. F) 120.

. A) n = l-y -. Să se determine t.B )T | = l . înlocuind rezistorul cu un altul având rezistenţa de 4 or mai mare tensiunea la borne creşte cu n %. C ) T i = l + y -. ştiind că intensitatea curentului electric prin circuit este I.* Un ion pozitiv cu sarcina q intră într-un câmp magnetic având viteza v.m. tensiunea la borne este U. E ) -----------. a generatorului. F = 3 —n (Ioana Ivaşcu . qB 2qB qB (Ioana Ivaşcu 3. F ) ------------.E ) n = 1-----.207.. 3 -2 n 3 -n C )£ = i ^ ± i > . D )£ = M ^ ! > . *s s I 2I D) îi = ------1.. Raza elicoide descrise de mişcarea ionului este: A m vsina m mvsinar X qB ’ 2qB mv2 sin a qB ’ m vcosa m vcosa 2wvsinar D ) ----------.^ .e.208..200 TESTE DE FIZICĂ 3. Cunoscând intensitatea curentului de scurtcircuit 7S a unei baterii.209.F ) j . B jS -W . E )£ = ^ > . să sc determine randamentul circuitului electric alimentat de această baterie. Legând un rezistor de rezistenţă R la un generator de curent continm.. I ti = 1------2 (Ioana Ivaşcu 3.S . după o direcţie care face ungiul a cu direcţia liniilor de câmp.

RĂSPUNSURI .

38 -B 1.161 .35 .37 .C 1.127 .F 1.A 1.A 1.D 1.A 1.E 1.128 -B 1.177 .206 -D 1.B 1.20 -B 1.182 -B 1.C 1.102 -D 1.C 1.10 .C 1.A 1.E 1.D 1.183 .159 -B 1.E 1.116 .17 .F 1.A 1.E 1.C 1.A 1.A .C 1.A 1.95.204 .140 .83.C 1.48 .121 -B 1.A 1.118 -D 1.C 1.49 .C 1.A 1.163 -D 1.190 .E 1.134 -D 1.C 1.26 .181 -B 1.32 -B 1.97.100 .21 .218 .62 .E 1.143 .194 .A 1.A 1.98.A 1.107 -B 1.96.c 1.31 .89.150 .A 1.29 .C 1.C 1.C 1.E 1.227 -B 1.D 1.78 -D 1.212 .176 .C 1.112 .C 1.C 1.232 -B 1.E 1.85.105 .E 1.C 1.155 -D 1.46 .A 1.19 .68 .133 .117 .34 .169 .132 .11 -B 1.D 1.C 1.22 .199 -D 1.A 1.86.E 1.A 1.A 1.84.25 .C 1.226 .E 1.123 -B 1.164 .180 .A 1.122 .73 -D 1.142 .59 .72 -D 1.F 1.119 .52 .44 .E 1.8.231 .C 1.211 .87.58 .157 .202 .175 -B 1.66 .222 .196 -B 1.23 -D 1.A 1.213 -B 1.198 .165 .F 1.223 .A 1.47 .94.172 .45 -D 1.A 1.74 .193 .43 -D 1.P 1.C 1.F 1.125 .216 .67 .D 1.171 -D 1.115 .C 1.64 .225 .187 -D 1.144 -B 1.210 .139 -D 1. MECANICĂ 1.C 1.156 .30 -B 1.90.160 .A 1.93.C 1.151 -D 1.E 1.168 .C 1.C 1.82.149 .C 1.166 -B 1.E 1.229 .230 -B 1.Răspunsuri 203 1.215 .146 .158 -B 1.A 1.137 -D 1.A 1.178 -D 1.214 .C 1.A 1.124 -B 1.101 .185 -B 1.76 -B 1.C 1.3.E 1.D 1.C 1.234 .C 1.C 1.A 1.147 -B 1.F 1.129 .42 -B 1.207 .28 .C 1.33 .A 1.B 1.136 .E 1.A 1.197 .A 1.92.C 1.A 1.36.104 -D 1.C 1.5.209 -B 1.191 -D 1.E 1.208 -D 1.228 -B 1.55 -D 1.91.A 1.7.27 .154 -B 1.71 -D 1.F 1.A 1.C 1.219 -D 1.A 1.186 .E 1.C 1.224 -D 1.113 .C 1.39 -D 1.F 1.152 -D 1.188 .70 .56 .D 1.138 -B 1.E 1.F 1.50 .15 .60 .103 -D 1.63 -B 1.189 .F 1.203 .114 .57 .174 -B 1.106 .E 1.145 .E 1.C 1.192 .217 .88.79.162 .41 -B 1.53 -B 1.184 -B 1.F 1.109 .A 1.233 -B 1.111 -D 1.167 .120 -B 1.131 .E 1.E 1.126 .C 1.A 1.E 1.A 1.E 1.75 -D 1.C 1.69 .205 .61 -B 1.81.A 1.80.195 .E 1.221 -B 1.201 -D 1.E 1.E 1.C 1.A 1.173 .E 1.141 .9.C 1.12 .E 1.F 1.153 .2.A 1.13 .E 1.A 1.6.51 .1.108 -D 1.C 1.179 .16 .14 .C 1.E 1.18 .200 -D 1.C 1.F 1.24 -B 1.77 .D 1.F 1.C 1.F 1.E 1.A 1.A 1.220 -D 1.A 1.148 .54 -D 1.4.135 -D 1.C 1.40 .65 -D 1.170 .130 .C 1.99.A 1.C 1.110 .E 1.

107 -B 2.314-B 1.F 1.327 .284 .323-A 1.73 -A 2.45 -D 2.276 .E 2.289 -D 1.C 2.321 .264 -B 1.96 .263 -B 1.C 2.A 2.E 2.307 .88-A 2.268 .13-A 2.46 .C 2.C 1.48 -A 2.62 .236 .71 -D 2.117 .C 1.43 -D 2.313 .261 -B 1.281 .F 1.F 2.90 .C .82 .22 -A 2.242 -D 1.250 -A 1.318-A 1.304 .111 .D 1.24 -D 2.C 2.16-B 2.292 -B 1.287 -A 1.31 .C 2.77 .17 .44 -D 2.324 .36 .105-B 2.C 1.104-D 2.245 -D 1.305 .52 .28 -B 2.C 2.75 -A 2.E 2.272 -A 1.33 .A 2.308 .C 2. FIZICĂ MOLECULARĂ Ş TERMODINAMICĂ I 2.124 -B 2.69 -A 2.7-B 2.243 -A 1.A 1.101-D 2.91 .A 2.83 .F 2.C 2.14.256 -B 1.49 -B 2.270 .97 .288 -B 1.6.F 1.F 2.A 1.A 1.57 -B 2.C 2.301 .311 .F 2.C 1.283 -B 1.312 -C 1.F 2.8-D 2.C 1.C 2.235 .118 .113 .19-B 2.D 1.42 -B 2.273 -A 1.271 -A 1.299 .C 1.F 2.32 .81 .C 2.109 -A 2.C 1.255 -B 1.247 -B 1.21 .61 .239 -A 1.A 1.F 1.294 .102-A 2.125 -D 2.290 -B 1.A 1.C 1.E 1.60 -D 2.37 -B 2.E 1.10 .E 1.322 -F 1.240 -D 1.2-A 2.103.72 .E 2.106 .F 2.204 TESTE DE FIZICĂ 1.59 -B 2.20-A 2.65 .93 .C 2.47 .C 1.115 .15 -B 2.30 -D 2.94 .254 .112 -B 2.267 -D 1.E 2.291 .126 .E 2.51 .55 -A 2.4 .F 1.11.285 .99 .282 -B 1.246 .C 2.A 2.38 .68 .40 -D 2.122 .E 2.C 1.275 -D 1.A 1.D 1.70 .300 .F 2.B 2.C 2.50 -B 2.5-D 2.286 -A 1.110 -D 2.C 2.D 1.80 -B 2.C 1.E 2.E 2.78 -A 2.74 .C 1.A 2.251 -B 1.A 2.25 .E 1.18-D 2.E 2.266 -A 1.E 2.C 2.280 .E 1.F 2.A 2.41 -A 2.C 2.E 2.9-A 2.E 2.A 2.E 1.E 1.79 -B 2.248 .257 .269 .86 .A 2.E 2.279 .274 .C 2.92 .85-A 2.58 .27 .B 2.C 2.309-D 1.29 .298 -C 1.237 .C 2.F 2.295 .303 .100 .C 2.64 -A 2.302-A 1.249 .258 -D 1.319-A 1.53 .238 .E 1.66 -B 2.259 -D 1.297 -B 1.89-A 2.121 .E 1.108 .95 .320-B 1.326 .76 .F 2.315 -C 1.56 .241 .67 .54 -B 2.87 .265 .293 .35 -D 2.98 .116 -D 2.12 .C 1.310-A 1.277 .3 .262 .316-A 1.317-D 1.253 -D 1.C 2.A 1.C 1.123 -D 2.39 -B 2.1-B 2.63 .296 -B 1.120 -B 2.D 1.244 -B 1.260 .F 2.306 -E 1.F 2.325 .84 .C 1.34 -A 2.C 2.23 -B 2.119 -B 2.26 .278 .F 1.C 1.F 2.E 2.252 -D 1.114 -D 2.E 2.

232 .216 .C 2.133 .159 -D 2.204 .E 2.E 2.E 3.223 -A 2.A 3.A 2.D 2.306 .288 .2 .D 2.245 .39 -B 3.231 -B 2.E 3.C 2.F 2.6 -D 3.D 2.A 2.C 2.247 .C 2.248 .295 .A 3.140 .23 .A 2.D 2.229 -A 2.E 2.B 2.173 -B 2.33 -D 3.209 .A 3.283 .214 .D 2.E 2.271 .236 .129 -B 2.C 2.192 -D 2.172 .265 .169 .F 2.E 2.310 -A 2.E 2.C 2.128 .D 3.B 2.32 .182 .C 2.E 3.162 .E 2.156 .B 2.243 .176 .268 .F 3.C 2.E 3.179 .189 .143 .165 .222 .A 2.197 .37 .F 2.C 3.142 .A 2.A 3.1 .C 2.273 .C 2.E 2.158 .277 .A 2.152 .E 2.D 2.147 -A 2.181 .151 .B 2.178 . ELECTRICITATE Ş MAGNETISM I 3.A 2.B 2.11 .26 .E 2.296 .F 2.C 2.293 .C 2.F 2.C 2.F 2.201 -B 2.150 .298 -D 2.24 .190 .269 .E 2.228 .303 .160 .E 2.212 .256 .183 .134 -A 2.213 .E 2.17 .B 2.E 2.292 .C 2.217 .136 -A 2.C 2.C 3.A 2.155 .19 .D 2.E 2.289 .188 -A 2.A 2.D 2.B 2.A 2.279 .253 .266 .180 .C 2.B 2.C 2.8.D 2.31 -B 3.D 2.D 2.5 .D 2.285 .D 2.168 .299 .146 -A 2.D 2.C 2.10 .E 2.234 .264 .7 .259 .E 2.260 -B 2.149 .16 .D 2.163 -A 2.D 2.C 2.C 2.241 .184 .C 3.C 3.C 3.E 2.281 .A 3.235 .191 .C 2.D 3.C 2.C 2.A 2.257 .D 2.309 .186 .C 2.D 2.262 .35 .246 .E 2.255 -D 2.30 -B 3.C 2.276 .278 .C 2.D 2.D 2.225 .D 2.27 .A 2.135 .199 -A 2.C 3.218 .254 .219 .F 2.C 2.15 .E 2.314 .C 2.25 .207 .308 .B 2.233 .C 2.D 2.238 .B 2.198 .258 -D 2.F 2.187 .F 2.263 .215 .A 2.145 .14 .195 -D 2.E 3.C 3.291 .170 -A 2.A 2.307 .E 2.137 .282 .E 2.203 .18 .226 -A 2.F 2.C 2.D 2.A 3.21 .C 2.304 .C 3.164 .206 -B 2.D 2.174 .D 2.272 .B 2.E 2.D 2.311 .153 .244 -F 2.200 -B 2.175 .E 2.270 .220 .D 2.E 3.12 -B 3.185 .A 3.261 .302 .C 2.D 2.157 .211 -B 2.C 2.F 3.194 -B 2.287 .28 .251 .252 .A 3.286 .42 .294 .127 .166 -A 2.A 2.202 -A 2.F 2.34 -B 3.205 -A 2.F 2.C 2.284 .132 .267 .4 -B 3.221 .E 2.40 .E 3.130 -B 2.144 .C 2.239 -A 2.139 .312 -A 2.250 .36 .E .D 2.E 2.177 .131 .249 .242 .C 2.227 .A 2.E 2.A 2.196 .D 2.290 .E 2.208 .E 2.E 2.3 .29 -B 3.141 .A 2.20 .297 .22 .305 .C 3.41 -B 3.313 -A 2.C 3.D 2.B 2.D 2.280 .A 3.210 -B 2.F 2.274 .138 .167 -A 2.A 2.224 .240 -A 2.171 -B 2.275 .B 2.E 3.300 .Răspunsuri 205 2.9.38 -D 3.148 .301 .C 2.193 -A 2.161 .B 2.13 .230 .154 .E 2.237 -B 2.

70 -A 3.82 -D 3.E 3.195 -B 3.B 3.108.131 -B 3.E 3.183 -D 3.206 TESTE DE FIZICĂ 3.80 -A 3.111.159 -C 3.E 3.165 -D 3.182 -A 3.105.61 -A 3.E 3.179 -A 3.109.59 -A 3.102.E 3.148 -C 3.133 -B 3.A 3.152 -D 3.E 3.B 3.E 3.121 -B 3.206 -D 3.B 3.D 3.85 -D 3.E 3.79 -C 3.185 -C 3.C 3.50 .E 3.145 -B 3.124 -D 3.67 .136 -B 3.110.52 -B 3.90 -C 3.119.B 3.202 -C 3.74 -A 3.113.188 .194 -C 3.F 3.141 -D 3.98 -A 3.62 -D 3.83 -B 3.140 -D 3.97 -A 3.58 -C 3.101.96 .E 3.63 -B 3.48 -A 3.156 -C 3.B 3.84 -C 3.174 -D 3.160 .112.193 .122 -C 3.130 -B 3.146 -D 3.F 3.49 -B 3.205 -A 3.E 3.132 -C 3.175 -B 3.199 .150 -D 3.147 -D 3.142 -D 3.127 -B 3.92 -C 3.B 3.166 -D 3.189 -A 3.45 -A 3.76 -A 3.A 3.169 -C 3.154 -A 3.66 .43 -C 3.78 -A 3.168 -D 3.128 -D 3.F 3.114.144 -E 3.B 3.164 -D 3.138 -B 3.157 -C 3.E 3.209 -A .95 -C 3.173 -D 3.200 -A 3.F 3.137 -B 3.57 -A 3.104.176 -C 3.149 -A 3.190 -D 3.171 -D 3.191 -C 3.75 -A 3.170 -D 3.151 -D 3.64 -A 3.E 3.135 -B 3.46 .94 .139 -B 3.89 -C 3.73 -B 3.51 .208 -A 3.71 -B 3.163 -D 3.99 .186 -A 3.47 .106.143 -C 3.181 -C 3.100.68 -B 3.B 3.72 .129 -C 3.55 -D 3.155 -B 3.D 3.E 3.118.F 3.60 -C 3.125 -B 3.65 .198 .178 .F 3.E 3.116.54 -A 3.44 .53 -B 3.161 .107.192 .167 -A 3.153 -C 3.115.87 -C 3.C 3.117.162 -D 3.134 -D 3.187 -D 3.E 3.177 -E 3.158 .201 -C 3.C 3.77 -D 3.207 -A 3.F 3.C 3.204 -A 3.126 -E 3.172 .86 .103 .B 3.E 3.A 3.123 -D 3.69 -D 3.91 .184 -B 3.E 3.93 -B 3.81 -B 3.A 3.E 3.180 -B 3.56 -B 3.196 -B 3.A 3.197 -B 3.120.88 .203 -A 3.

REZOLVĂRI .

mxv. —v)2= — 70-30 (520 .m . 1. Considerăm cele două particule care au masele m şi M = 2 m . avem: mv = -rav| + M v 2 m v2 _ ~ ~ ~ mv|'2 + '2 M v2 2 2 2 Din aceste relaţii se obţine: M. M +m M +m Energiile cinetice ale celor două particule sunt: = Şi Ec C2 M -m M +m M v 2 1 = — mv 2 18 = 2m M +m v 2 4 = —mv 2 .320 ) 2= i.1.^ .05m j. 9 1. Mv = m\ V + (M . 12960km/h2 =12960 ._ mj vj + -1( M .2.= lm /s2 3600 (wi + m2)v = wj V j v= 1. . Atunci.3.i-L = M v .4.V Ş l Vo = -----------------.m 1J I 2 2 | 2 2 2 Z _ 7 — c = V 1 2 2 | m2 v2 2 2 A/v A f-m . mi (wj + /W ) ^ 2 200 200 + 50 •5 = 4m/s. 1.mj M v . o \4 —w\ 2 M -m i. Z = m(g + o)/i = 300(10 + 2)-5 = 18000J = 18 k J.5. MECANICĂ 1. = ----------------------= 170m/s 7 0 -3 0 M . 70-320-30-520 .m\)v2 => j v2 ----------.v .1. • 2/w Vi = ------------. / 2 7 0 -3 0 .

1.5m/s .13. . F iz h .3 m 0.6. 2-3-10 mj V +W2V2 = (wj +»i2)-v j .2---. = Fx 25-10».11. V Vj + V2 s=■ d •v 60 -i 60 + 50 vj + V 2 = 48km.12.9.10. Ap = mv Ap = 2 » v = 240N At At TESTE DE FIZICĂ 1. ma = F2 ~F\ a= 1. v = v0 .x0) = l.14. Răspuns corect: D) 1. 7 . Răspuns corect: C) 1.08kJ. ^ Î + Ep = ^ + Ep 2 p 2 Pq E Pf = E P q + m S R vQ = = V2-10-5 = lOm/s.15.8 . L = Fm-d = mv . 1. vp = 0 1. „ T = ---.* -1 0 •O = 27J .( U » - 2x 1. 1.g t mv 2 m t c=~ T =7^° ” 3 60-10 ✓ — .210 1.8.7.

prob.kAx sin a ) Ax = m s &(cosa + p. 2 »¡i + mj 2 3+ 2 1. L = mgh = Gh= 8400 • 35 = 294000 J = 294 kJ.17.): v 108000 „ . 1.sina) = = 8 59j 2 Fig. 1.Fv) (1) Fq = F cos a . Conform conservării energiei: mv Dar + mgh - ( 1) .Mecanică . Fv = F sin a .2 v = at = a = —= ----------.17 p 1.16. + m2)-v 2 = 2 = l .a) => g(m2 .a) Tx = T 2 = mx(g + a) = m2(g . ecuaţia (1) devine: mgh + mg/î = ■ a .-j mgh . — + m2 — 2 211 (w.18.M 5g 1. 17): F0 = n(mg .19.Rezolvări Q = Ec = w. j p _ (v. F = kAx Ecuaţia (1) devine kAx cos a = [i(mg .20.v2f = l . Mişcarea este uniform accelerată ( F = const. = mx(a + g ). T2 = m2{g .| _ | (2 + 3)2 = 1 5 j . . Componenta orizontală a forţei resortului trebuie să fie cel puţin egală cu forţa de frecare (Fig.mj) = a(mj + w2) > „ = g(»»2 -■"■) = lfl_ 2 = 2m/s2 ni\ + m2 10 . prob.= 3m/s > t 3600 10 s = ag_ = ŞjJOO = 15Qm 2 2 1.

t\ . gtc t . în cazul de faţă t 2 = 5.1 0 ' 16 = 20 m. £ij + a2 32 1.v0h = vo (*2 a 2 _ i 1 )= (?2 2 ( v 0 " ( * 2 + il) Aici a = (ig .—m/s ti 180 2 t = v0 .-aia— = 6 m/s2 .iill®. Fig.5 = 30 s. Teorema conservării impulsului: mjvj + m2v2 =(mx+m2)-v } £ i /IO 1 .25• 20 = 0 . F = m2a 2 ax a2 a.t \ este • r. prob. Spaţiul AS parcursîntr-uninterval A i . 1.212 1. 8 1. 1. F = (m\ + m2)a sau F Rezultă: a . •9 => p = — 2 3 1. 1. a = 0.\img = 5 .676 = 339m.23. 1 2 1. a 2 AS = v 0t 2 ~ —t 2 .t -L .2 + F 2 = 5 N l ma = F . TESTE DE FIZICĂ F = m\d \ .u c 2 ’ - 2 4 .27.AO 2 = Vl 15600 .21. F = J/F.at a = g s in a 9 it 1 /2 = 10-----------.23 v = vq .26.4 deci 5 = 20 .25.t 2 . 1.22.23: x = V ^ C 2 . prob.24. AB = vt = 26 • 2 = 52 m AC = vs Ă = 3401 = 340m.0.v _ 20 . s 2 2 Conform Fig.

Rezolvări 213 1. 1. iri'jv cinetice ——. Acceleraţia de urcare au = g(sina + p c o sa ).32. Pentru corpul mt : F . 1.\ m 2g = m2a m2 | | -----------------------[ m. 10 m Conform legii lui Hooke A/i = —: L = ---------. | p --------------------~ jj.r2-10 4 . =0. . y wîj + m2 m\ 1. Acceleraţia de coborâre ac = g(sin a .G = G . Din cea de-a o 1 ’ 2 2 m \-m 2 doua ecuaţie vj = J -m—— .2 < mg => vmax = Jrg = 15 m /s. In punctul cel mai de sus al traiectoriei F\ =FC.-tecanică . forţa centrifugă să fie cel puţin egală cu greutatea mv 2 v 2 IO4 3 ------> mg => rmax = = — .32 Multiplicând prima ecuaţie cu m2 şi a doua cu m\ rezultă T = Fm2 m\ +m 2 1. Egalându-le rezultă — = 3 . 1.06 cm SE /max = ^0+A/2 =100. Forţa centrifugă trebuie să fie cel mult egală cu greutatea: mv. Din prima ecuaţie vii = ----.+ — .T .5-IO"6 -IO1 /min = h + A/i -100.02 cm în punctul cel mai de jos al traiectoriei F2 =FC+G = 3G=> A/2 = ^ / 0 =3A/. Conservarea energiei 2 miVi2 m^V] 2 m?v . -x-o i nl 1 = 0.29. .pcos a ) .—-— .30. — ar? ~ .06 cm .28. Fig. Spaţiul parcurs la urcare este acelaşi ca la coborâre: f au^u _ aĂc v0lu —-----.31. Condiţia pentru efectuarea buclei este ca în punctul cel mai de sus al buclei.-— .33.m 2v\ = m2v . prob. r g 10 1.= 10 m.\ m ]g = m]a Pentru corpul m2 : T . Conservarea impulsului m\V\ . m.------— .-----2 2 în punctul cel mai înalt v = 0 deci v0 =autu .

3 în următoarele 2 s mişcarea este uniform accelerată cu V ca viteză iniţială şi 3 acceleraţia a i : v5 = v 3 + a 2^2 = 9 + l. Creşterea este continuă.5 ....A A .4 •2. a 2 = 3 .6 4 = 74m.214 a t 2 a t2 = .5 = 105 J.20 .35. x = *0 + vqî + .3 = 10.£-£2 2 TESTE DE FIZICĂ Ecuaţia anterioară devine: T. Forma generală a ecuaţiei unei mişcări uniform variate este 2 at 2 .. L = F jl = |im gcosa/ .8 . 1.37. 1. v = V2 aS = J 2 —/ = J 2 —— 1 = . Viteza în X0 — : mişcarea uniform variată: v = v0 + at . Ecuaţia vitezei în mişcarea uniform variată v = v0 + at deci v0 = 12 m/s.39. 2 <| = — = —= 3m/s . Ecuaţia coordonatei în mişcarea uniform variată: x = x 0 +v0t + = Y = 10 + 1 2 .w g/sina = mgh = 4.J 2 -------------. . adică v = -Jvq + (gt )2 . L p 'A .5-2 = 12m/s. .— = l>5m/s m 3 m 3 v3 = aj/i = 3 ■ = 9m /s. .------0. deci comportarea este cea arătată de graficul C).y . Viteza la un moment dat este rezultanta dintre viteza pe orizontală v0 şi viteza pe verticală vv = g t .38. 2 Fy 4. F ~ ma => < = — 3 F\ 9 . V m V m V 50-10“ 50-10' F m 1. L 2-108 -80-10“ 6 . 1.8 m/s. 1. deci rezultă xq = 8 m. Mişcarea este uniform variată fară viteză iniţială. Conform ecuaţiei lui Galilei at2 1 ir-= Lf .2-10-2. = 4tr rezulta 15sm a = ia/u c o sa sau u = — tg a = --------= 5— 1 r u c ^ & 1? 3 1? 1.34. a = -4m /s 2 . ■J • 15x 15 V3 CV3 înlocuind t.36. iar graficul nu este o dreaptă.25 =400 m/s. a = -lm /s . v0 = 20 m/s.

gr = V! . deci comportarea este cea reprezentată de graficul B).44. faţă de al doilea. două fire: G] este egală cu tensiunea din fir. 1. Mişcarea lui este deci uniformă.44): x = Vj t at2 d + x = V2 1 ---. Ciclul se repetă nelimitat. Gj devine infinit. In timpul urcării viteza variază conform ecuaţiei v = V Q -g t. 1.— Rezultă ecuaţia at 2 . j Deci primul corp se mişcă cu viteza relativă constantă. Scriem legea vitezei pentru fiecare corp: fvi = Sh l v2 = S h unde t2 = t\ . /v Impulsul H = mv = 800 •6 = 4800kgm/s. Considerând sensul pozitiv al axei verticale în sus. Considerăm momentul iniţial t = 0 .4 = 6m/s. dar nu sub formă de linie dreaptă. iar când a 0 . sin a creşte. 1.x) = g*i .Rezolvări 215 1.= 5m/s 2 S 2-10 Viteza de ciocnire se obţine tot din ecuaţia Galilei: v = A ^ .2(v2 .2 ad = -^100-2-5-6.42. Descompunând G după direcţia celor — = T sin a deci Gj = ^ 2 2 sin a Când a creşte.41. 1.v2 = vj . deci G\ scade. viteza iniţială este pozitivă. Acceleraţia de frânare se obţine din ecuaţia Galilei: 2 _ „ V q 100 2 > v0 = 2aS = a = — = -----. momentul în care începe să cadă primul corp.gr) = gx = const. în raport cu al doilea corp.(vj .Mecanică . 1. în acest moment îşi schimbă instantaneu sensul fără a-şi modifica mărimea. dependenţa este cea arătată de graficul C).v\)t + 2d = 0 . prob.40.t . obţinem: vi = gh v2 = g((1 . Scriind legea spaţiului pentru cele două mobile (Fig.gr viteza relativă a primului corp faţă de al doilea este: v = V .43. în timpul căderii v = -g t deci este negativă şi creşte liniar în valoare absolută până ciocneşte placa. . Când corpul ajunge la înălţimea maximă viteza este nulă.

151». timpul până la întâlnire este: = — = 50s. m\ + m 2 Inversând corpurile şi scriind din nou legea a doua a dinamicii obţinem: a ^ _ i»! . CA .\5m x 1.CB = d CB —¿¡Vj 04 = i 2v2 . X (1 ) + I I i ' — (d+x).Hiw2 ax = w2 -\im x 3w -0.216 . m _ (v2 -v . Vezi Fig. 1. x. 1. AC vl v2 V Î9 9 vl .2^ • . 1./iv. Scriem legea a 2-a a dinamicii pentru fiecare corp (Fig. a 0. mi + m 2 a2 mx. .2 “ 1 (v2 .44 1. t Vv t. prob. prob. Fig. = d Primul biciclist parcurge distanta AC în timpul Al doilea parcurge distanta BC în timpul t 2 = .)± V (v2 .pmxg = mxax m2 S ~ T = m 2a] Rezolvând sistemul obţinem a< = — — o.vi)2 . t (2 ) t . •.v i ) 2 TESTE DE FIZICĂ ' Pentru a se întâlni o singură dată.46.1 Spaţiul parcurs de primul mobil până la întâlnire este x = vx = 5 • 50 = 250 m.45): T . g lg i.\ m 2 mx-0. Soluţiile ecuaţiei sunt .46. trebuie ca rădăcinile ecuaţiei să fie confundate: t\ = t 2 => d = 2a t =v9 —v.45. prob.

. 1.|n 2 cos 2 a j\ g ţsm Fig. avem — = v2 => ^ =_ A K t2^t\ ~ t\-\Jt2 v2 h ^ h -h ^ h .p & -s in a 1. d jrx 1. 1. prob. 2 m/s.47.42 m/s. prob. Ff =»{Gn + kF) .p c o s a ) a„ > D SO 2 a. x => Fj-=[i[mg cosa+ kF) cosa A = co sa + p s in a => p = ----. = 1. Dacă vq este viteza iniţială a corpului: a u = g (sin a + p co sa) ac = g ( s in a . prob. Din Fig. 1.47 F' + Ff =Gt Gt = mg sin a F' = F co sa Fj. v0 tC l 2 sop V ac 1 V » 2 2 / ■ 2 a . 1.48.Rezolvări 217 Deoarece t\ = t2 .47 b: Gt =Fj-.= p (Gn +F") = p{mg cos a + F sin a ) Din Fig.47 a: Fig.48 .Mecanică .----.

a 0 =2n =>. A:2 + 1 1.51.g T (v0 i .200s Tm = lh = 3600s 1.52.cosa = sina + |j.« o = | => t = ’ > x t=— 2 — . = M l = 65 45 min = 1 09 h To~Tm unde T0 =12h = 12-3600 = 43.2 1. Se cere: /zm = ax ^& Pentru primul corp: Pentru al doilea corp: h= / 2 = ( u2 => t\ = -J2h 1~ g + {c 2 g ~ 2^ 2 = 2 vo Din condiţia ca t\ = t2 rezultă: V2Ă7g = 2 ^ . unde v01 este viteza iniţială după ciocnire.g i ) 2 = 2S V Q t .7m) b) a m . 4 V o .cosa tga = 0. Se cunoaşte: /im ax = .= > U x = 7 g g g Vq 1 1. perioada numitorului Ti 27t^ 271 « m.1 TESTE DE FIZICĂ £ 2 sina-A:z|j. .055.g 2t 2 h. Din enunţ: Ec = E p . =16.50. mv = mgh wv mg Voi.36 min. avem: 2 g 2t 2 -AvQgt + v ] =0 (2 ± V 2 ) 2g a) Dacă notăm cu 7o> perioada orarului şi cu Tm .49.=> 2A = 4-^y =>V% = !Ş .218 Condiţia impusă în enunţ este tc =ktu : k2 .

Ftr = ma + |xm g a = mv .53.55.478.125 = 120 m.c o s a j = —— =î vi = J ïg ï {1 . pentru prima scândură se mvi 2d 0 - 2 = Frd cos 180° => Fr = Pentru a doua scândură: myl mvl d my2 mvl --------------— = Fr —cosl80° =>-----.= Ftr ■v în primul caz. energia la coborâre este egală cu energia la pornire şi deoarece se pierde jumătate rezultă: ( 2\ 1 m vQ 2 2 V J ( 1 2 V 2 \ w v 01 2 J => v0i = v0 V2 v0 V 2 Prin urmare: *max.ţig = .56. 1.= — 52 2 2 2 4 v = v0 /V 2 = v 0 V 2 /2 = — -200 = 141m/s.9m/s2 . Pentru primul corp: hn = Pentru al doilea corp: 4j = iO J ^ ) l = 1 0 _ 5 i = 125m _ tx = J lh o îg = 490 = 7 s 10 Rezultă: Ah = h0 . poate scrie: Conform teoremei variaţiei energiei cinetice.0. P = L/t = ^ — ?. Datorită legii conservării energiei: t \ mvf mgl(1 .01 •10 = 0.54. 4QQ.c o s a i s 1. V01 1600 = 40 m.h'o = 245 . 200•103 •2 .Mecanică .co sa ..Rezolvări 219 Pe de altă parte. 1. 1? 3 . 40 1.) V! 1. 1.

\ v2 = v02 ~ g i = 20 + 10 = 30m/s. s2 = a=- 5] = V0 / j + ^ . .= 10 ----. . 1. 5 2 = V0 / 2 + = (v 0 + ah)?2 + atlh 5] -at\ / 2 + at\ ato a th 2 2 (2 + 2 ’ s^ = s ^ 2 ----.59.= 2 m/s .1 _ .5 Va V2 1.57 C D "V g * at\ 2îi 1.61. h = hx+h2 = v0i í . prob. prob.01 •200 •103 •10 = 20 m/s. t = J — = J — = Î s . ^ ^ i = --------= 1m/s .l L = 21. 1.60. M (2 ) 51 1 * 2 / 2 = l s: S2 = 2 m. v2 = at2 =1-2 = 2 m /s. a = g —-------.220 In cazul al doilea.57. 2 . i j = l s : s j = l m .(m +m 2)v .Y ^ + at' t 2 + 2 . Ftr = Fj-r = |xm g P TESTE DE FIZICĂ P = vmgvmm => vr 400 •10\wg 0. /z Voi v02 2 2 100 ^0 20 = Îs. ht2( t i + t 2) = 2 1 ( 2—H = im /s2 .5 2 . W + w2 ] 0. 1.57.^ .m 2v2 . 1. 1 h = 2 s .= (v0] +vo2)?.+ v02Í + -^ j. Vezi Fig. m2 -m\ 0. 5] = —— => a = —~ 2 /j2 2-0. tg a = mco 2 r mg co2 r g cosa “ l/s in c x g co= J g î i cosa => T = — = 2k Fig.58. E c = ^ S . 2 5 2 . V = v01 ..O V 0 = ----. 1. ] wjVj .g t = 8 0 -1 0 = 70 m/s._ 2 _ . t\ = 1s .

a v j-v f v2 + v l 2 2 „ .v = ■ M +m (M + m)v2 ✓ \ n7 (M + m)v'2 2 A 7 t . ¿(v 2 + v. v'2 = gi.? ^ . v = 4 g / + v = 5 g /.IO6 1. = v ^ 17 = — = 2d 2P 2-3-10 Fy + Gsina = F c o s a . prob. .IO5 -0.65. a .Rezolvări v 221 s2 0 rt.05 -10 .---------z— .63).63.64.g t g a _15 —10 g + atga Fig. prob. (Fig. 1. 1.62. mvq _ mvo = (M + m)v : .65.. .2 r . Ft =ma + F f =m —+ 1 g . L = P . = vf + 2 a d = $ a = 1 . ---------L = (M + /w)g •2/ + .125 m . 1.63 mv V TYIV Î< Y v 1. 2 d = J ™ . a c o s a -g s in a g c o s a + asina |i(Gcosa + F sin a ) = . Fig. 10 + 15 25 1.F c o s a -G s m a : 5 = — = 0 .2 .Mecanică .\mg => t = -----\xm xmg t t —I IO6 -20 5 . P . prob..P .— = ----. — 2-10 2 -IO5 = 100 s . — = Ft . v ? -v i 2 . =nvx r ?xx _ I 0 :. % Z ! L .) 3■ IO5 ■25 250 -------.-.1-m mx + ?fi2 2 î = 21400 =4Q0J 1.

T = m2a2 \ a = (2 -V 2/ 2 .gAi = v0 . a = 0.g(m 2 sina 2 —m sinaj)/(mj +W2). . \ sinaj = 1/ 2 . 1.8V3 N . 1.=> mgsina > |xmgcosa => tga > (a.mg = 0 => T = mg 7] sinaj + r 2 sina2 .*2 = const. a . x\ + x 2 ~ const. 1. 1.8 + 0.69. m2g .8l) kg = 10 kg .97 m/s2 .. 9.gr. m2g sin a 2 . Gt > Fj. Y ^ M ( X2. v2 = g(i . 1.gA t.( . 7] = 2-9. m l m F(x.6N .r = mţaj.1 /2)-9.At)=> vr = v 2 .66 . f ( x j ) = kx\ => k = x\ — = 10 — .1. 1.. sina 2 = V 2 / 2 . vj = v0 . Fr = (j. a\+a2 =0=> aj + a2 = 0 .73. Gn = G cosa = m g cosa .72.8N .v 1 = v0 .Gn = ]img cos a .gi + gi . x = 2nR/4 = nR/2=> R = 2x/n = 2-314/n = 200m. ¿ = F -/î = m(g + a)/z = l-(9.8N = 19.19)-10 = 100 J. *1 + .r = 0 => 7j = (mg cosa 2 )/sin(ai + a 2) .222 m \ TESTE DE FIZICĂ M + mă v2 = 5gl => v0 = M — J5gi = 1000 m/s. Fr = mg => m = Fr / g = (98.8 1. jawjgcosa + W jg s in a .74.1/9. 1JJ.v 1) = v2 .T = m2a . r 2 = 2 • (cos30°)N = 9.7 j cosaj +T2 cos(X2 =0 => T2 = (mg cos a j)/sin (a j + a 2) T = 2-9.71. m2g .8(sin30°)N = 9.Xt) = = 1® ± 2® . 0 m 1. 1.67.68 .70.8/3 m/s2 =2. r -m jg s m a i = w ja . T . N-\xmxg cosa = 0 . Gt = Gsina = m gsina. \\N+ mjg sin a -7" = m\a\.T = m2a2 .

81: R = M g -m g sin a . rezultă: mgh + ~ ~ ~ = mg h '. 1. prob. 1. 1. R = 607. F .8 km/h. a = gtga = 5. Se vede că — = jiictga (2). Firul se orientează după rezultanta dintre forţa de greutate {mg) şi forţa de inerţie (ma) (Fig.84 .6 N .82.c/( 2 v2 )) = l/(l/(2 v j) + l/( 2v2 )) = = 2vjv2 /(vj + v2) = 2 . deci r R = m (g -a ) = m g 1.81 Timpii de urcare (/¡) şi de coborâre (t2) sunt egali.6 -4/(6 +4) km/h = 4.75. prob. tgoc = ---. t\ = 2 s h = ^ .Mecanică . 1.(m + m2)a => a = Fl(m\ + m2) = 6/(2 + l) m/s2 = 2 m/s2.Rezolvări 223 1. Fig.78 |xE ^ + ctga 0. L mgh _ 75-10-18 3-60 mg 1. t .— = -m g sinal . vm = x/ t = xl(t\ +Î 2 ) = x /(* /( 2 v j)+ .\img c o s a l . Acceleraţia de cădere este a = — .76.77.84. prob.2 +1 = 4 J. mg g Fig. 1.78. unde L^= mg sinal este lucrul mecanic al greutăţii tangenţiale. niv2 adică E = L ]+ L 2 (1). 75W . 1.= — . iar L2 = \xmg cos a l este lucrul mecanic al forţei de L? frecare. prob.83. Se poate utiliza teorema variaţiei energiei cinetice (Fig. 1. 2 legea conservării 2h energiei. m2vg = (wj + m2)v => v = m2V l{m\ +m2) = 2-30/(l0 + 2)= 5 m /s.= 2 0 m.78): 0 ---. Pe de altă parte: ma = m g .79.84): ma a A . P 1.R . de unde v = J 2 g (h '-h ) = 2 m/s . Fig. prob.2 •24 0.66m/s. Din (1) şi (2): L2 2/2 Fig. \ 1. Din = 1. Q 1. prob.80. 1. . 1.88 N .81. 1.

224 1.86. Planul înclinat împreună cu corpul se deplasează sub acţiunea forţei F (fig.85. corpul de masă m2 coboară pe planul înclinat cu acceleraţia a'= g(sin a-fj. Coordonatele celor 2 mobile .1)]2 Minimul distanţei este dat de ecuaţia ¿/'(¿)i=0. Astfel.1875N < m2gsina = 1.87. obţinem timpul la care distanţa este minimă şi această distanţă: h | + sin(a) l (=■ = 1 s.697N .575m/s2 1.875 m/s . distanţa dintre cele două mobile va fi: d = yj(xB .-yj2\îgl. prob. yB =h + vt sin a — Corespunzător.y A)2 = y (v /c p s a )2 + [h + v/(sina . ă 1. ¿/m inim = h -J ------= 2 0 .^ m 2■ v <- 1. A respectiv B la un moment t vor fi: * a = °. 1. respectiv .86. Fie un sistem de coordonate ataşat sistemului ca în Fig. Fie d\.cosa )-a(cosa + |j. Observăm că m2g cosa = 0.x ^)2 + (y B . + m2 = 1. şi d3 alungirile absolute ale firului pendulului în poziţia de elongaţie maximă a.d2 . 1. = vt~ gt2 .87) cu acceleraţia a = m.sina) = 5. cu TESTE DE FIZICĂ v' = ->¡2~ l . în poziţia verticală unde viteza este maximă vmax. prob.88. Din legea impulsului: mAv = (mA + mq)v' rezultă v = — mA Jfyxgî = lm /s . af xB = vt cosa.

oferă ecuaţiile: k(L + dx) = mg cosa 2 k(L + d2) = m g+ inV ®m L + d2 kd\ / . rezultă: 4V 2 1V v=— . obţinem Rezolvând sistemul în necunoscutele ^i. +v 2 . 2 1.Mecanică . avem: P = mgvx(sina + p cosa) P = mgv2 (-s in a + p cosa) 2P = mgv]x. v x kd2 mv„ . principiul echilibrului forţelor respectiv cel al conservării energiei mecanice. LL (Z/ cos (3.— V 2 . cos (3= 0. v. în acest caz. sin a y m2sm p m sin2 a . între puterea P a motorului.^ 2 ’ ^3 ’ vm ax răspunsul căutat.90. particularizând relaţia în cele 3 cazuri din problemă. găsim: ^ci _ 2 _ m\ w2 sin P Ec2 m2v2 w2 m. 1.707. într-un sistem de coordonate cu axa Ox dirijată de-a lungul vitezei v. -+ mg^L + d2 .( Z + i/. viteză şi forţa de tracţiune există relaţia P = Fv.\L + dxJcosaJ = — —+ / i m L + d% 2 k(L + di ) = mg cos(3h — . conservarea impulsului ne permite să scriem ecuaţiile: mx = mxvxcosa + m2v2 cosp v mx j sin a = m2v2 sin p V Folosind ultima ecuaţie. Ţinând cont de aproximaţiile menţionate în problemă şi rezolvând sistemul de mai sus în necunoscutele P.Rezolvări 225 în poziţia căutată în problemă.+ mgyL + d2 .89. a şi v.)co s a ] = v ax *m kd1 H = ~Y~ + — 2 "^ + mg\ + d2 — + ¿/3) cos p ].

95. J .36 m Viteza corpului este: v = — = 2bt —0.5 s componentele vitezei sunt: v* = v0 = 5 m/s deoarece după axa Ox mingea se deplasează uniform. 1. Spaţiul parcurs de corp este: s = a + bt2 = 0.94. După timpul t = 0. 2a 1. 1 2 ¡2h h = —g t => t = I— 2* ]/ g Timpul până la coborâre este: [Th tc = — = 20 s .92.226 TESTE DE FIZICĂ 1. Corpul se mişcă uniform încetinit cu acceleraţia: a = | g = 0.98 m /s 2 u Spaţiul parcurs de corp până la oprire este: 2 s = — = 32. Forţa de restabilire este Fr = mg sin a .93. Componentele iniţiale ale vitezei sunt: vo * = vo =5m / s şi v0y = 0 m /s.16 m /s. iar: vy = g t = 5 m/s deoarece după axa Oy mingea se deplasează uniform accelerat cu acceleraţiag.65 m . timpul pentru a parcurge ultimii 60 m este: tc -t\ = 0. Ecuaţia de mişcare este de forma: . V2 Timpul necesar pentru a parcurge h = h .31 s . 1.91.60 m = 1900 m este: \ '1 = ^ =W 9 s Deci. Viteza mingii va fi: v = t v2 + v2 = 5-^2 m/s. — dt 1.

v2 =^ = 9'6km /h- 1.8 = (l 0 -9 . iar spaţiul parcurs după axa Oy este y = g t = 1.m 2g = m2a (2) Adunând relaţiile (1) şi (2) obţinem: F . Mişcarea fiind uniformă. 1.97. 1 g .2 m/s2 a = --------------g -------m \ m2 0.m lg . ♦ r-r A T F. spaţiile parcurse de cele două corpuri vor fi h{ = g t2 . h2 = v^2t — — . AB 1. Viteza medie a biciclistului este: ^2 2AB AB V =^ =Ă B ^ V.m = 20m . prob. înălţimea maximă la care ajunge primul corp este: him = hl(t = tu) = ^ . 1. 1.8 + 0.2 + 0.g(mx + m2) = (wi +m2)-a .6 • (9.98.Mecanică . la un moment dat. care este timpul Fig. obţinem tu = v = v0 l . v2 2 v. timpul de deplasare din B în A va fi ij = -----.Rezolvări 227 Spaţiul parcurs după axa Ox este x = vxt = 2.= ^ .T = mla ( 1).97) sunt: F .25 m .2) N = 6 N .8 ) m/s2 =0. de unde rezultă: — 9. Conform principiului fundamental al dinamicii. T . vor fi: Spaţiul şi viteza primului corp. .5 m . 1.97 de urcare al primului corp. ot 2 h\=voit ~ ^ Y > Din condiţia v = 0 .g t . Timpul după care se . V1 AB iar la întoarcere timpul este t2 = -----. prob.6 Din relaţia (2) obţinem: T = m2 (g + a) = 0. v2 2 =I ^ V. legile de mişcare ale celor două corpuri (Fig.96. 2g 20 Din momentul în care primul corp a ajuns la înălţimea h\u.

iar viteza trenului şi a vagonului este vq . bmg Deci a2 = --------. vagonul merge uniform încetinit. M -m . Spaţiul parcurs de vagon până la oprire va fi: d .= 2 2bg (4).d = -----------------d = ----------------------M -m M -m Deci: x = ——— d = 11 km . Acceleraţia trenului după desprinderea vagonului se află în felul următor: Ft .(5). Fig.m)a .----------------------------------. a 2'o uu 2 v0 .-— — — -------. j. Distanţa dintre tren şi vagonul oprit va fi: M -m _ . prob. de unde rezultă: | = — E c o s a — .m ) Deci: D = d ^ .bMg + bmg = (M .b(M . Conform enunţului. bMg . 1. în cazul general forţa de frecare poate fi scrisă sub forma: Fy = bM'g ( 1).99 Pentru ca mişcarea să fie uniformă trebuie îndeplinită condiţia: F0 . Din a.m)g = (M .228 gf 2 TESTE DE FIZICĂ gt 2 întâlnesc corpurile este dat de condiţia: h{ + h2 = h\m sau i i ih m 20 \ de unde rezulta: t = — = — s = 2 s .99): IN y a " Fq = F cos a . iar din m = bmg rezultă a\ = b g şi a\ (3). Spaţiul parcurs de tren până la oprirea vagonului este: M -m L) — V(\t() H -------------— V n -------------. forţa de tracţiune a trenului este Ft = bMg (2). Fcosa = n(mg + Fsin a ). iar forţa de frecare cu planul orizontal va fi: F f = \\N = jx(mg + F s in a ). aflăm timpul de oprire =— Va 0 /q = — V .m)a2 . 1 — v02 + vq2t - = h\m . prob. mg + F sin a 1. ----- r> _ < .vqîq . Fq = F f . 1.F f = 0 . 1.99. După desprinderea de tren.a\t = 0 . Forţa de apăsare 77^7771^^^ normală pe planul orizontal este: N v N = mg + Fv = mg + F s in a .1 -------------------. tJ L 777777777/ Descompunem forţa F pe direcţia 1 F t o orizontală şi verticală (Fig. unde b este constanta de proporţionalitate.100. bg 2 2 v = vq .1 2bg bmg vl 2 M -m b g _ vl (2M -2 m + m) 2bg (M . Fv = F sin a . La început mişcarea fiind uniformă. 2M d -M d + md x = D . 2M d -m d .— .

1. Conform formulei lui Galilei. 1. Deci: F . -2 g /s in a = 0 şi v = yf2gi sin a = ^ 2 -1 0 -1 0 ~ = lOm/s. = (m + M ) • 2 . 1. 1. IO 3600 36 Conform Fig. greutatea G a corpului se descompune în două componente: una paralelă cu planul Gp şi alta normală pe plan Gn.Ec = f mlvl = v + m2) ' u ^ u = ----. când ajunge în punctul superior al planului viteza va fi: Deci: vq -\jvq 1.720 km/h = m/s = — • 2 m/s = 200 m /s. Gn .2ad . Deci corpul va efectua de-a lungul planului o mişcare uniform încetinită. m+ M 6 m/s. Gp = G sin a = mg sin a . prob.101. forţa din enunţul problemei va f: în punctul inferior al cercului.104. Din legea fundamentală a dinamicii: . . înainte şi după ciocnirea plastică: / \ mi vi 1000-15 • 6.103.mg sina = ma .52 m/s . AEC = Ec . viteza corpului după ce parcurge o distanţă d va fi: v = -Jvq .F c f+ G = 70 400 mv ~ÎT • mg = m + R + g = 70 V lO 4 8 -IO2 + 10 N= 8 + 10 N = 4200 N .101. prob.G cosa = mg cosa Deoarece nu există frecare. 1. Aplicând legea conservării impulsului. viteza a corpului format se află în felul următor: mv. ! =9J. Conform Fig. Notăm cu pcf v . componenta Gn nu are nici o influenţă asupra mişcării.102.fecanică . Scriem legea conservării impulsului.103. v2 = v Energia cinetică a corpului format este: E= v2 mv.Rezolvări 229 forţa centrifugă şi cu G greutatea aviatorului.— = ml m + m2 \ 2300 .~2gl sin a = 0. în cazul nostru. rezultă acceleraţia a = -g s in a (1).

Răspuns corect F). .4 T 8 „ „ _ .a ) = \5N . Forţa de atractie universala este rorta centripeta — — = -----..109..105. din care: T = m(a + g) = 65 N . Pentru corpul m\: T-\m \g = mxa\ pentru m2 ' m2g .1 kg.3 N .T = m2a din care: . Frupere = mmaxg (ridicare uniformă).6 3 5 S 7 J.pwjg = a{m\ + m2). 1.= o)2S .107. 1. a m. .3 ore.= -----t = = — = 128ti — = 90. . Frupere = 1. Răspuns corect F). Pentru a determina tendinţa de mişcare comparăm G2 cu G\ . v= \R + h = —J — = 2 k m /i.» 2 ^ l 2 _ 1 m \m 2 v2 _ l 1 0 0 0 ' 1300 i 5 2 .ff!L.108. . La ridicarea accelerată: 7" . adunăm relaţiile: m2g . v= ^ar mSo = 0 a suprafaţa Pământului).Fj. unde r r r = R + h rezultă deci: kM = g Q 2 şi R 0 2 = rV2 = 2 1 N . . „ 0 [ T T = — 1-------.g 1. deci mişcarea este accelerată: G2 -G\t . T = m2(g .106.mg = ma.4 T . F f = \mg cos a = 1. t G2 =m 2g = 9N\ G\t =m 1 gsin a = 3 N .ni\ sina ..110. Ffrecare în jos. G2 > G\t + F j .« ) . din care: [a = ffl2 ( g .^ g(m2 . m\+ m2 Pentru corpul m2 : m2g . 4 \R „ 2 h(* + *) 2n-16iî-4 . G2 > G lt deci mx urcă. ■ 1. 2 2 2 W + m2 * ] 2 2300 1.\ \ cosa) _ ^ j 2 xm m +m 2 \ T = m2 (g . . kmM mv 1. = 9.T = m2a.230 TESTE DE FIZICĂ _ (w i + /w 2 ) . v JgoR VSo 1.5 N .a) = 6.

Rezolvări 1. Din Fig.8 m /s.113. IO Legea conservării impulsului sistemului: m\v = (m +?« 2 )v '.65 •IO" 21 N .8 m/s.115.112. iar variaţia impulsului: forţa medie asupra mingii: F„ = M At 1.m2v2 = .7m /s.114. prob. a = 60° .mvn = -2mvn = -2mv sin a . At = 5V3 ■ " 21 N = 8. deci v' este orientată în sensul mx + m2 vitezei v2 . + m2 apoi: (mi + m2)v' mi v= = 2.v n.+ 2|igd .112: tga = G m g g 231 unde r = / sin a este raza cercului descris de corp. 1.Mecanică . Ap . co2l 2 1. Componenta normală (la perete) pentru viteza mingii este: vn = vsin a . . Din legea conservării impulsului sistemului: m + m2v2 = (m + w 2 )v' \v\ \ rezultă: mxvx . 2 mx + m 2 1. v' = 0. rezultă: e 1 cos a = = — .mv'n . pentru \ mişcarea ce urmează ciocnirii aplicăm teorema variaţiei energiei: A F = /-neconservaliv — Afinai —^iniţial = -^frecare > ^ dar kd2 Afinai “ ~ i» ^iniţial ” (m1 + w 2 )v '2 5 -^frecare “ M'V^l + m2)&d i / x obţinem: vf2 = ——----. în urma ciocnirii perfect elastice: v'n = .0.

N = m0a-. r N Asupra greutăţii din dreapta acţionează acţionează forţele: mg.t .116.g* şi y 2 = H .T = ma.117.— (unghiul dintre razele vectoare ale orificiile 1. S = (v . prob. Asupra corpului m0 acţionează m^g şi N .mg = ma .spaţiul parcurs de şalupă. mg + P . dacă motorul este oprit.u)t2 .118 (pe baza legii a IlI-a a lui Newton) => a = ™o ? 2m + m Q Fie v = viteza şalupei relativă la apă. S = distanţa dintre A şi B => S = (v + u)t\ . 1.tensiunea în fir. Asupra sistemului stânga P . u = viteza de curgere a apei. I şi forţele: mg. în final v m.119. cu a = 6 ------. Ecuaţia de mişcare pentru corpuri proiectate pe direcţia acceleraţiei: T . f . din t. în acest timp discul trebuie să se VS 271 3 1 7 rotească.118). .h = 75 m . Timpul de cădere este: 8 2 1 şi 4): dar: a = ©/„ şi v = — . 9 ' c ? 2 ti m in 4 V2h 4 7 1.gt (axa Oy orientată în sus). 1. Ecuaţiile de mişcare ale celor două corpuri sunt: y i = vqí . prob. P=N mg -> T []□ mg -> Fig. reacţiunea din partea lui m.232 TESTE DE FIZICĂ 1 îi 2 tc = — . m0g . v0 1. în timpul h S = u . ţj condiţia de întâlnire y¡ = y 2 => t = — = 5 s şi y\ = y 2 .118.greutatea corpului wq (Fig.n = —J — = rot/s.spaţiul parcurs de şalupă în direcţia de curgere a apei în timpul < 1 1.spaţiul parcurs de şalupă în sens invers curgerii apei. la minim.

v2 + 3vl 1. 4 7777/7777777* Fig.drumul parcurs cu viteza v j. 1..2 kg.( t.Mecanică . A/? = ? (Fig. prob. a = 8 m/s2 .drumul parcurs în restul timpului — . {(h .122): ..mVj =mvj.121. 19 = — = 4.122.121 1. h = 1 m. 1. 1.75 km/h.Rezolvări 233 t „ = * .spaţiul parcurs în timpul S2 = v2 ~^ -.121) v 2 = 2ah =>vj.120. t 3t d ^ i + ^ 2 _ Vl 4 + V2 4 _ v i+ 3 v 2 _ 7 + 3-4 5 vmed .drumul parcurs cu viteza v2 => t\ = — = ----4 vj 4v j S2 3S t2 = — = ----v2 4v2 vmed — dfs{ +s2 e h + *2 4v j 4vjv2 + 4 v2 = 4.S = S= v + — •i] => v = — t)h ¿S 0 s m s =(v ---s\ t j v *y ■h\ rş _ _ ş _ _ ş s ytl t t t\t . prob. Ecuaţia de mişcare în punctul superior al podeţului este (Fig.2ti)-t2 .. Sj = vj ^ .8 kg m /s.48 km/h. S = . deoarece mvt = 0 .2 • = 0. Ap = p j.h ) = l t \ t2\ 1. \ o 3S j Sx S S2 = -----.Pi =mvj.= 0. Fie t = timpul total de mişcare.= 42ah = -y/2-8-1 = VT6 = 4 m /s. prob. m = 0.

) (a = 0) Fy = pTV = |^(wg .124) Ox: Fj cosa . 1.123. mv0 .F] sin a i ) Fj cosaj = |^(mg . Rezultă — — L = -220 J . prob. 1.124 Fig.Fy = 0 .N = macp = N= (condiţia problemei) Rezultă: R = — = — •20 2 = — = 80m . a) — — J +Q=— \m vl-2Q mvj-+2Q = î/ iv q ..Fj sin a j) analog: Rezum: F2 cosoc2 => m m g -F 2 sinoc2 m = 2 oV3kg _ 1 F1F2 (sina 2 c o s a i .123). E2 = mvf Ş i m vr\ mvf Fj = — —+ mgh.F2 sin a 2 ) 1.2 2 2 2 => v/ =• m v0 ----.F 2 co sa 2 \ g F2 cos a 2 = \i{mg . (Fig. 7777777T777T7777 i 77 7*777 7 mg Fig. (v = const.c o s a 2 sina1) F cosaj .. ^y x F .123 1. g 10 5 Se aplică teorema de variaţie a energiei mecanice E2 -E\ = L (lucrul 1. 1. 1.234 mv ~R ff\ cr TESTE DE FIZICĂ mg .. prob. 2 + mgh = L. 2 mecanic al forţelor neconservative) 1 f (Fig. prob. prob.g = lOOm/s m .125.124.

1. \ F -T 2 -M a 2 =0 ¿ M +m m T. prob..126): ¡2h d = v 0J— V8 235 Avem: /? = /sin a . rezultă a\ = a2 şi T >T2 . Procedăm la izolarea sistemului de legături (vezi Fig. Pentru bătaie. M +m Mg mg Fig. 127.i/ = /cosa Obţinem: vq .b \T -m a 2 = 0 2 l => ai = --------.Rezolvări b) vţ = V + 2al => a = -4 m/s2 q v/.b) N 2 Tx = ——— F . prob.F . ¡F -T i -ma-i = 0 1 Avem: < => a\ = --------.f .cos a gl 2 sin a vq = şi înlocuind numeric 15ms'*. prob.v o c) vr = vo + at => t . \ .Mecanică .a): Caz 1. a 1.—-------= 50 s .126.127. =M +m Cum M > m . 127. avem relaţia (Fig. prob. 127. (vezi Fig. [Tl -M a l = 0 M +m Caz 2. 1.

130. 9 vq = 0.08 m/s . Forţa de acceleraţie este: F = ma — m = 1.1 • c V2 m2u2 . cu viteză constantă egală cu v= at = 4 m/s. Spaţiul total parcurs de corp va fi s = sj + ^2 = 16 m. Electronul se mişcă uniform accelerat fără viteză iniţială. avem: j j ± 1 2 2k\ 2kx şianalog El m± . . 2Mg 2M z\ig 1.131.-— . în primele 5s mişcarea este uniform accelerată.. 1.132. m deci corpul se deplasează uniform. Aplicăm sistemului conservarea impulsului M m ■0 = M ■0 = mu + Mv => v = — u .L = E2 k.18m/s. deci spaţiul parcurs în acest timp este sj = = 4 m . F = 0. deci s= vi = 150 m.. Viteza corpul este de forma v = m + nt2 = 0. deci: s = ^rat2 => a = = 6 m/s2 2 t2 Viteza după primele 5 s este v = at = 30m/s.236 TESTE DE FIZICĂ 1. Acceleraţia corpului este de forma: dv o a = — = 2nt = 0. în următoarele 5 s mişcarea este uniformă. 2k\ 2k2 în cazul legării în serie forţele ce acţionează asupra resorturilor sunt egale: Fi = F 2 = F ^ . Notând cu x\ şi x2 alungirile resorturilor legate în serie.2s = 3s este s2 = vt2 = = 12 m. dt 1.62 •IO" 15 N .129. Spaţiul parcurs în timpul t2 = 5s . 2s 1.128.133.50 m. adică vz = 2as => a = — . în primele 2 s corpul se deplasează cu acceleraţia a = 2 m/s2. După t = 2s avem: T = m (g + a') => a1 = — — = 0 m/s2 . 1. o •r . Spaţiul pana la oprire => S = ------= -----.

139.Rezolvări 237 2v — = 19.140.194. Vezi Fig.9 m .135. / . 1. = tc = t!2 . 1. Fig.2) = 22 N. prob. prob. iar 1. Timpul de coborâre a obiectului este = vy = gtc .25 m/s2.— = 0.49s .134. VS Componentele vitezei vor fi vx = v = 90 m/s. iar Ep este energia potenţială a corpului. Energie potenţială este Ep = mgh\ = 200 J.136. prob. 11 V 7 2 înlocuind se obţine Ec = 800 J. 1. '[ 4 Fig.a = d — % . Energia cinetică este £ c = —. ni\+m2 8+ 2 1. Energia totală va fi E= 1000 J. 1.— unde v este viteza la înălţimea de 10 m.140. 1. v02 = v0 + atx . Conform Fig. 1. F = (wj +m 2)a .140 .8 +1.136 t / = — — — = 50—?— = 10N. componenta după axa Oy. 1.137. 1 g t2 dl = d 2 = — . prob. componenta după axa Ox.Mecanică . d\ —vq 1 1 + at\ ^ d2 = v02l2 + — . h = — = 4.138. — 1. Energia mecanică a corpului este E = Ec + Ep unde Ec este energie cinetică a corpului. 1. adică v = yfl ~ (h g ) = 20 V2 m /s.9 m/s.136: F = m(g +a) = 2(9.

1. Ţinând cont de definiţia unghiului de frecare. „ h mgh 500-9. umg = -----. respectiv orizontal.8 .238 Fj.^ . P = F v = m g -= > t = .=> tgcp = --------.2 . t 1 1 20 1.= ---. zq Rezultă au = a 0 => g(sin a + (i cos a ) = g(i |i(l . .2. a = 8 m /s.= -------.8-18 1.= 200kN . 2 n 2 yfn Pe direcţia Ox mişcarea este uniformă.A = cţg ~ •2a 2 sm — 2 2 a 2 • a sin— =tg .144.1 i 1^1 my2 y2 1q2 oo 1.141. 0 = vq .= 0. prob.2 a0l.=> li = ----. G ^ G s in a TESTE DE FIZICĂ Fy2 = |j.F = ma = m — => F = -----------------.cos a ) = sin a . 1..a i Rezulta cp = ------. t P 9. vq =3 m/s .145. Din formula lui Galilei pe planul înclinat.(F0 sina + G cosa ) . 2 2 / (n \ a ' _ . unde au este acceleraţia la urcarea pe plan şi < acceleraţia pe planul orizontal.146). v = 8/ + 3 .8-10 ^ v | . avem: 0 = vq . .v . Ft = G s in a -F 0 cosa I (Fn + G cosa) = Gsina x |a(F0sina + G cosa) = G s in a -F 0cosa u F n= F0 cosa 1 M= ' n . componenta vitezei pe această axă fiind tot timpul constantă (Fig.143. a a a 2 sin —cos— cos— şina 2 2 2 1 . Viteza instantanee a mobilului este v = vq +at ..3 + 3 = 27 m/s . avem: _ .sin a 2-Jl .cosa j = tg<p = x -----.= + G cos a) . La t = 3s=> v(3)=8. 4009-103 -10 1. ^ S R * Rg 50-9.2 a ul .9 s.= ----------= 0.142.^ L = i ^ 3 v 1=.w 7. 2 U 4 6 .

Conform teoremei variaţiei energiei cinetice avem (Fig. 1 1. 239 P l £ \ Fig. 1. vl 5v2 şi v3 vitezele corpului în punctele de abscise x .J = 27J.(2v)2= ! . prob. vitezele cu care corpurile ajung în punctul cel mai de jos al suprafeţei cilindrice sunt v. 2 (1 . Conform Fig. respectiv x^ = 8 m . *2 . 1. = v2 = v = -j2gR .6 m . Energia potenţială iniţială este Ep = (m\ +m 2)gR = {n + i)mlR g .146 1. + i 2 + ^ 3 ) _ 12 •162 m = 18 m /s.147): mvj mvi mv2 mv3 mv2 mvl —L + ¿o + Z/i \ =u 2-27 unde Zj = ------. prob.Rezolvări v0 cosa = vj cosp=> cos(3= Vn cosa . Fie v0 = 0 . Căldura degajată în urma ciocnirii plastice este: 2 2 M \ + rri2 2 {n + 1 x )m Ea reprezintă fracţiunea / din energia potenţială iniţială: Q / = E P (» + 0 (« + ( « + 1 )2 e=--™r -v?=I. = (6 -2 )-2 7 J = 108J şi Z 3 = (8 Rezultă V3 = 27 J = 27 J .148. nmf_ „ Anm^Rg 1 4 -2 -% = 4/1777 j (w + l ) 4« . X] = 2 m. 1.148.'■iecanică . prob.-^2-.0 .147.

9 = 0. 1 Ecuaţiile de mişcare pentru cele două castane sunt: 1 2 x\ = * 10+ v 10t + 2 gt X2 = v 20t + .8 Distanţa parcursă se obţine înlocuind valoarea timpului în una din ecuaţiile de mişcare: X = 4.240 TESTE DE FIZICĂ 1. ( 1) în Din conservarea impulsului ciocnirea plastică. prob.9 + 9.v 10 15-9.4 m .io + .m —•v. .g t 1 2 .g t . 2 1 2 Rezolvând în raport cu timpul t rezultă: 4.8 • 0.94 s .149) este: ¿¿ ¿¿¿¿¿¿¿¿ a ///////g v2 = v l .150.8 m /s.8 • = 9.8 -l 2 =4. m+ M (2) Distanţa pe care se ridică cele două corpuri se găseşte din ecuaţia lui Galilei: rl ? V 0 = V2 .2 g x= > x = 2g Fig.8 • ] 0.94 + i •9. \m + M'y I 28 1.2 g { h x. Viteza cu care corpul de masă m va ciocni plastic corpul atârnat (Fig. doua castane: Caracteristicile mişcării primei castane în momentul aruncării cele de-a * 1 0 = ^ 2 = ^ -9 . 1.h 2).g / 1 = v 20+ . rezultă: _ 0 _ m 7-/ *777 7 7 / / / 7 7 / 7 7 7 7 77 mv = (m + A f)-V = * V = . 1.9m vi 0 = gt = 9. prob. Condiţia de întâlnire a celor două castane este: xx = x 2 =>^io + '.149 Folosind relaţia (2) se obţine: / \2 f 2 x = \ m \ ?o. v20.942 = 18.149.

(Gcos0 + Fsin0) = ma adică F _ ^ iz + g(sin 0 + (a.— 2 2 = 162. Deoarece a2 = 2a\. (2) şi folosind (4) rezultă: 2 {mx+m2)a = mxa\ + rn2a2 i i 1 • 2/72?ai + w 72 ai de unde. 1. Diagrama forţelor care acţionează asupra corpului este reprezentată în Fig.5 N. Conform principiului fundamental al mecanicii. Forţa de frecare este: Rezolvând sistemul celor trei ecuaţii se obţine: F cos 0 -G s in 0 -| 4. (4) Adunând relaţiile (1).lm2a\ => m . acceleraţia este determinată de rezultanta forţelor care acţionează asupra corpului. Ox: F c o s G -G s in G -/ = ma Oy: N .FsinQ = 0. F = m2a2 . 1.cos0 ) cos 0 -jxsin 0 V2 F = 10-- 241 înlocuind valorile numerice se obţine valoarea acestei forţe: + 10 f ^ ^ ■ + 0.Mecanică . se obţine: m ci\ . cu ajutorul relaţiei (3) se obţine: a = — -b1------— r1 = —a.152. Descompunem forţele care acţionează asupra corpului de-a lungul planului (axa Ox) şi pe direcţie perpendiculară (axa Oy).2 . prob. acceleraţia este îndreptată pe direcţia Ox. forţa F va produce acceleraţia a determinată din ecuaţia: F = {mx +m2)a . Deoarece corpul urcă de-a lungul planului. \ \ (1) (2) (3) Dacă se lipesc cele două mase. Conform principiului fundamental al mecanicii: F = mja.GcosQ . - 2(2m2 +m2) 2 .151.151.Rezolvări 1.Î m i.

156. singura forţă care determină acceleraţia fiind forţa de frecare: \xm = ma g V2 a = \xg = 0. înlocuind ( 1) în ( 2 ) se obţine: x = ------= 36 m .157. v ' M +m Folosind ecuaţia lui Galilei: T2 / 0 = V2 . M (4v)2 mv2 _ mv2 + - 2 2 _ _ _ 2 - ' Ridicăm la pătrat prima ecuaţie.2 -10 = 2 m/s2. 1.155.—= 100 kg .mv = mv. de unde se obţine v + v-> m2 = m-----.. v -v 2 1.5.154. . se obţine 1. Scriem conservarea impulsului şi a energiei cinetice pentru sistemul format din cele două particule: AvM .2 ax => x = — .mgh = -\m gcosa(/j +l2). (1) 2a Acceleraţia se determină din principiul fundamental al mecanicii. scriem că variaţia energiei mecanice este egală cu lucrul mecanic al forţei de frecare: mghi . Descompunând mişcarea după direcţia verticală şi orizontală. rezultă: Mv = (M + m)V =>V = ——— v = 12m/s.242 TESTE DE FIZICĂ 1. Din legea de conservare a impulsului în ciocnirea plastică dintre cele două vehicule. 1. la care se adaugă masa m: m2v -m v = (m2 + m)v2. Scriem conservarea impulsului pentru cea de-a doua barcă. Ţinând cont de faptul că la baza planului înclinat corpul suferă c ciocnire perfect elastică şi că forţa de frecare conduce la disiparea energie: mecanice.153. o împărţim la cea de-a doua şi obţinem: M Im = 1.

Variaţia impulsului mingii este egal cu impulsul forţei de impact.163. Timpul în care & 2 corpul ajunge pe pământ este obţinut din ecuaţia h-h\ = v vertt + —t . obţinute din conservarea impulsului. cu (O şi j şi s2 parcurse în timpul T sunt date de co2 vitezele lor unghiulare. . Scriind condiţia de stabilitate a Pământului pe traiectoria sa presupusă circulară.160.Rezolvări 243 h Dar l\ = — .161. Viteza pe care o are primul corp. vorjz i 8. se şi h = sma sma obţine: 1 + |actga 1.Mecanică . s2 = m 2T . de unde F = ■ ^^-cosa _2500N .158. adică forţa de atracţie gravitaţională este egală cu forţa centrifugă. iar înălţimea la care de petrece această ciocnire este h = —ii2 = 80m . deci 2/wvcosa = F . mM k mv2 —. Dacă notăntcu r raza cercului pe care se mişcă motocicliştii. « l vl = (ml + m2 ) vvert.159. înlocuind în ecuaţia de mai sus. • Dar mx = m 2.2 m. se obţine M = k = 2 ■IO32 k g .162. spaţiile Pentru ca primul motociclist să-l prindă pe al doilea din urmă. de unde.1). Răspuns corect: C). cel care cade liber. care are soluţia t = 2 (V2 .Ai.r. corpul nou format va avea o viteză orizontală şi una verticală. trebuie ca = s 2 + 2nr . Răspuns corect: C). \ 1 2 1 După ciocnire. 2 Ai 1. de unde vvert = 20m/s şi voriz = lOm/s. 1. 1. 1. relaţiile: ¿1 =rco.’ m2v2 ={m\ +m 2)vt oriz. . de unde spaţiul parcurs pe orizontală este d 1. înaintea procesului de ciocnire este vj = gt\ = 40 m /s.

..-— = ------— = 5 şi 2nr ©i .g t şi se anulează pentru t = — . astfel încât msK . 2 2 WVi r c o iT coi Vi .. durata totală a mişcării bilei este = = Î2\ . ’ K “ Atunci când bila se întoarce în sus cu viteza v„ viteza ei scade după legea v = vn . Energia cinetică ..© 2 vi _ v 2 1.© 2 vl ~ v2 n2 = J ^ L = r 02 3 = v2 = 4 2nr © j..21I V . Deci durata celei de-a n-a ridicări şi S _ 2 coborâri este 0n = 2 — şi deoarece vn = -fegh^ = -J2gh^en .~ ~ L >de un^e rezultă ^n-l v2_! Deci înălţimile maxime succesive atinse de bilă sunt: >• •• M l = h)e l’ ^2 = V * .e \ y unde x0 = J — ^ este durata primei căderi.)+i]= 1+ e le il g l l ... +e" + . numărul de rotaţii efectuat de primul Cj . Ciocnirea bilei cu planul este însoţită de o disipare a energiei sale cinetice — — < — — => e < 1 ...164... e se numeşte coeficient mv2 de restituire. 6n = o . VS ..« 2 O motociclist şi de cel de-al doilea fiind nx = — — = -----. Ele _i sunt legate prin relaţia din enunţul problemei vn = evn_\. 2 WVn 2 Fie vw şi vn vitezele bilei înainte şi imediat după cea de-a n-a ciocnire.244 TESTE DE FIZICĂ 271 Se obţine imediat că T = ----------.y L produce ridicarea bilei până la o înălţime hn .

Forţa totală de frânare Ft este determinată de produsul dintre masa şi acceleraţia de frânare (deceleraţia).Mecanică . iar unghiul a la care se suprapun cele două indicatoare din nou va fi egal cu a> = (am\2nl{u>s -c o m)] = 2ţi/59 rad. Viteza unghiulară a secundarului este cos = 2 %/60 rad/s.1.169. şi astfel trebuie să fie îndeplinită condiţia tga = v^jgR. întrucât tga = 0 .166. mv = (m + m')v' de unde Este necesar ca cele două viteze să fie egale în modul şi de semn contrar. iar timpul de frânare t = 20 s). mt .165. rezultând | = P /mgv = 0. rezultă v = gR tga = 49 m îs . deci când (dst = a> mt+ 2 n . înălţimile la care urcă bila devin din ce în ce mai mici şi durata totală a mişcării este finită. Din compunerea forţelor rezultă ca suma vectorială a forţei centrifuge şi a greutăţii trebuie să fie orientată perpendicular pe suprafaţa drumului. astfel încât tractorul să se afle numai în mişcare de rotaţie. iar centrul tractorului să rămână pe loc.167. P = Fj-v = \xmgv. 1. 1. timpul în care minutarul face o rotaţie completă). unde Fj- reprezintă forţa de frecare dintre automobil şi sol.2. când diferenţa dintre unghiurile parcurse este 271.6-IO6N.F f = 0. km/h corespunde unei viteze de 30 m/s. rezultând v = 9 2 2 7 m/s. g = 10m/s2 şi R = 49 m. rezultând forţa suplimentară de frânare Fjy ce trebuie aplicată ca fiind egală cu Ft . IO 1. 0„ scade. Forţa de frecare Ff = \mg = 0.6 • 6 N .Rezolvări 245 Pe măsură ce n creşte.. De aici rezultă intervalul t = 2n/(a>s -c o m).170. Conform legii conservării impulsului m + mf = 3m astfel că m’ = 2m = 60 kg . \ 1. Cele două indicatoare se suprapun din nou . 1. 1. determinată de produsul dintre G = mg şi | Viteza v de 108 j. pentru prima oară.2 IO6 N (v fiind egală cu 72 km/h.168. deci Ft = mv/t = 1. ceea ce în SI corespunde la 20 m/s. iar viteza unghiulară a minutarului este com = 271/3600 rad/s (fiind 3600 secunde într-o oră.

a = 1 m/s .174.75 km. Timpul în care corpul se află în deplasare este egal cu dublul timpului de urcare. Eliminând necunoscutele s .173 S2* a2» ^ 2 Ecuaţiile ce descriu mişcarea metroului sunt: at s=— '2 . = s 2 =s. Astfel distanţa parcursă pe orizontală va fi egală cu 2 v 2 sin a c o s a /g = (v2 /g )sin 2 a = 5>/3 m.|al| |o2| | |.— H*— * — 1. = = a S1» ai ’ ^ 1 S0» ^ 0 Fig. î '. 1 ^ r i i ~ V m d. Timpul în care corpul revine pe sol este egal cu dublul timpului în care respectivul corp se află în urcare.^ . 1.172./1 = t2 =t'.173. rezultă a = tc/4 sau 37i/4 . rezultă a = 1. prob.sq şi t0 obţinem: a v2 d=vm . ax 2g 2-10 . rezultă 2a = rc/2 sau 37i/2 .v m =at'-. fiind deci egal cu 2 v s in a /g .246 TESTE DE FIZICĂ 1. g = lOm/s2 .d. respectiv d = 2 v s in a c o s a /g = v sin2 a/g.t'\SQ. întrucât v = lOm/s.171. 1. prob. fiind astfel egal cu 2 v s in a /g . /¡m = — = -------= 5 m . iar condiţiile impuse de problemă sunt: d —2 s + S t —2î '+îq q şi obţinem un sistem de cinci ecuaţii cu cinci necunoscute: s. 7t/6. în care 5.tQ. rezultă că distanţa d (în modul) este maximă atunci când sin(2a) este maxim.s0 = vmt0 . urmată de o mişcare cu viteză constantă vm şi o mişcare frânată cu a = -1 m/s . 2 1. Deplasarea metroului între cele două staţii poate fi descompusă într-o mişcare cu viteză uniform 9 accelerată. deci piatra nu va atinge înălţimea h = 10 m. Rezultă că distanţa parcursă în acest timp va fi egală cu produsul dintre proiecţia pe axa Ox a O O vitezei şi acest interval de timp. U~-140s > l w — V m l -----1 — j K . rezultă sin2a = V3 /2 .173. Mărimile v şi g fiind constante. t înlocuind valorile numerice se determină d = 2750 m = 2. conform Fig.

. Din ultima relaţie putem afla viteza de ieşire din scândură a glontelui: v= .Rezolvări 247 1.5 -10 m/s . 0 = v q . prob. m +m 2 \ «9 -m\ Mişcarea corpului n pe distanţa h2 este dată de: i\ h2 = at1 .175. corpul m.Mecanică .176: m2a = m2g .176.2a l . 1.= . iar ecuaţiile ce descriu mişcarea sa sunt: / = v q î — — . 2 r. Mişcarea celor două corpuri este descrisă de Fig.at şi 0 = vq . Considerăm mişcarea glontelui uniform frânată în scândură.ni\g U mi 777^77777777 Fig. v = vq .8 N . 1.at şi v = v0 . îşi continuă mişcarea pe verticală cu viteza iniţială v .2 ad . 1. iar ecuaţiile ce descriu mişcarea sa în scândură sunt: d = vqî — — . d t2 2 2 Cit 2 Impulsul primit de scândură este: p = w(v0 . până la înălţimea maximă hm = — hm : v2 = --------. v = at şi v = 2ah2 . m 2g 9-10 3 1 2 5 înălţimea atinsă de corp este: . Din ultima relaţie determinăm: v=J ă = y m + m2 \ 3 în continuare.T T ? h2 şi mjfl = T .m 4-15 2 .v) = 25• 10"3(500-100V l5) = 2 . prob.2ad = 100-/T5 m/s. Din ultima relaţie putem afla acceleraţia de frânare în scândură: a = v0 25-10 = 2 .g . .5 -IO6 m/s2 2/ 2 •5•IO-2 Dacă glontele întâlneşte scândura de grosime d = 2 cm atunci va avea o f\ 9 mişcare frânată cu acceleraţia a = 2.176 din care determinăm acceleraţia sistemului: a = ^ ----.L.

8 .178 G = Fc cos a => mg = dar 7 mv ni.179. vo înălţimea la care urcă corpul este h = S sina = —— sin a -1 m.= > v = 40m/s. prob.. cu acceleraţia de coborâre ac = g(sin a . prob. 2 .180. cu viteza iniţială v0 şi acceleraţia de urcare au = -g (sin a + p cosa) este egal cu spţiul parcurs la coborâre în timpul tc . TESTE DE FIZICĂ Spaţiul parcurs la urcare în timpul tu . 1.f-icos a ) : s = sau g /2(sinq + u costt)au^u _ ac^c z z _ g (sin a -n cosa X 3 <„)2 sau p = 0 . 1.45m /s. t2 = 2 s (Fig. . — mv cosa R • = JgR cos a . 1. prob. mgh .— + mgR{\ + cosa) sau 2mgR = ° --------h mg\ =>/j.248 1.178): Fig. cos^t = — v 1.177. Corpul va merge pe traiectoria circulară până când forţa centrifugă şi greutatea corpului au rezultantă nulă şi ţinem cont că energia totală este constantă (Fig. *=^ . ti = l s . 2 2 1. . 1.180).178. 2a. =1.67 m . \ mgR cos a .4 2 ^ = < +^ L 1 a 2 =^ ^ v 0 =0. mgh + ^ .= — .

2 ■ — = 300 N.183. prob. rezulta a = — .187.186.5 v = — |î.Mecanică . 2 ___ 2 ii vi cos 2 a = mg => R = .181) . R g 1. 2 s = tvo cosa „ r 1. t = 2tu mvn W = — —= 5J. vnsina tu = —------g .= 0. 1. . Legea a doua a dinamicii se scrie: ma = Ft . prob. Din legea spaţiului în mişcarea rectilinie uniform variată / = 21 A A 21 21 100 1A .184.182.184) mg 1. prob.185. 1. 2 ti V1.= 10 m. 1. . P = F v = 2m gsina-v = 15000 W. deci 1.180 Fig. meat v = ai = — • = — = -----= lOm/s.188. -2 Ai 10 1.F f . Din teorema variaţiei impulsului: F = »?— = 0. i <2 f jo at .181 1. prob.Rezolvări 249 Fig. a2 = — = —= 2 m/s2 aj 3 7 W 3 1.181. (Fig.5 1. 1.41 s. 1. (Fig. Din legea a Ii-a a dinamicii: m = — = —= 3 kg.

cosa). c 2m 2Ec 20 i 1. încât m = —— = -----= 5 kg. M g 2 1.192. | / = tî— 77. Ff =|xmg. Din teorema conservării impulsului.5J.g(sin a -R ico ş a ). 0 = v . încât: F E„ = k — = — • — = F .(jgi2 .g din care vn = 10 • = 50 m/s. Ep = k — . 0 = -^vq -2|at< / . a2 =\xg = 2 m/s \ Ei = E f =>Epf = E C ^>mgh = —^~ => v = J2gh = lOm/s.—— R IO 2 = 9kN . sina g w v2 a ] = g s in a . t = t\ + t2 = 1 s. l = actc /2. — u 2 2 3 2 1. 2\au\ l Vn ac = ---------— .190.—— = 103 . Se ştie că: | | = fa.195. au ~ {~ G t -F f)/ m = -g (sin a + |a.194. 10 2 2 100 r2 p1 y2 X 4*10 ^ 1. h 1 . ffZjV + W2V2 = 0 >încat i P 2 = \ 2 ^2 1= | m wl^l| = 0. " => t\ = -------. Se ştie că: Er = £ — .250 TESTE DE FIZICĂ H |< N 1.193. Din legea vitezei în mişcarea rectilinie uniform variată 0 = vq .. F f = ma2 . m . = ——= 5 s.— = 2 s. ^ f j \ 2 / t = Ul = 1 2 vq .= 25-— — = 0.191.1 0 . Forţa rezultantă va fi: F = mg . p 2 x 2 2 2 1. 2 sj = -------= —g sin ai] sina 2 1 Î2Â .5 • = 5 N •s . \ac ~ y ac 2| u| a fc_ = K] = | g(sin a + [icosa) _ li + )actga _ V ac 22 Vg(sina -f^ cosa) yl-(xctga . x2 1.189.

2S 2-500 Fs .A 1 ^ 0 0 = ioB 9.2m/s^ x jc = 2 + 6 / .--------.F y =m a. 1. în prima jumătate ~ = vq^i + • ■ ? <#2 v = v0 + at\.2 * = > i = ^ = f = 2 s. a = .t g a = l / 3 .• . 2 2 F _ 1. v 0 Fs = Fj. L = F -d = F d ■ cosa . mv2 mv2 T = Fcf + wgcosP = ------. 3 u 3 3 1.Mecanică .196. L = .+ mgcosP. Z.201.9 m/s2.8 2 —lL = 4 9 0 - 2 = 93 1m .= wg(sina + |acosa) \ Fi = G t . a = — = 900 =0./ 2 (mişcarea uniform încetinită) v = vq + at ^ . F = kA=> L = —FA => A = — = 0.203. T = w g (3 co sp -2 co sa ) = 31.Rezolvări 251 1..197.y . x = xq + vqî + a — ■ = 2 m. 1.k A 2.cosa Fj + F 2 1. A = * U f c = 2h 2 |g Ah = h .199.= v0 .9N .200.Fj. F = G t + Fj.+ ma = 1100 N . in a doua jumatate —= v/ 2 + . F2 sin a -(j.z=> (j..198.4 m.202 . v = J v f+ 2 a S . = —------. vq = 6m/s. J L = 2ffîg(cosp-cosa). viteza după prima jumătate .= /wg(sina-|icosa) — Fi sina + ucosa Fi . 1.F 2 A L = --------------. Fcp J_. 1./? => cosa = 0 => Z = 0 .

= 5 m/s . prob.252 TESTE DE FIZICĂ 48 = v0 • + —• 8 64 U 2 6 = vq + 4a v = vq + 8a 6 = vq + 4a 12 = V + 10a q 6 = 6 a => a = lm/s .204) F n F -G .—wv = l-150 = 150kg-m/s G = mg => m = — = 1kg. = / . 1. 1. ^ _ 7 _ 7 V2 “ *2®2 —‘ 2 T 2 271 v.G = > a = -------. =/. prob.204. 18' Pi =0 1. v.205 1. 1. m n n n r tin r " Fig. 1. g .«>. Iniţial vq = 0 ( = v 0 gt v + final Ipj.205.205) mvQ _ K . (Fig.2 A ma = F . G = mg = 4-10 = 40m/s2 < F (Fig.207.x 2ax _ lm = v0 ax 1. prob. prob.206. 48 = (v0 +8a)-4 + |-16 12 = V + 10a q V = V q + 8a 1.204 Fig. m sus.

1.H ' = ^ . 1.F f2 unde iar F f = — • = pjG j./? + ga . Legea de mişcare a scândurii este (Fig. mg g g t m g Fig. (5) 1. Din Fig. Din Fig. 1.209. prob.211 rezultă că: Fj•+ G + F + N = 0 ( 1) . 1.211.209 în care S reprezintă poziţia de echilibru a sferei în timpul mişcării accelerate a cilindrului rezultă: tge = ^ U i U i U i => e = 45 °. prob.F A . (3) şi (4) în ecuaţia (1) şi obţinem: m\ixg = F (mg + G j)-\i2 sau F = m\iX + Gx-\ix+(mg + Gx)-\i2 . 1.Mecanică . g Numeric din (5) obţinem: F = 22.209 Fig.208. In timpul t .Rezolvări 253 g t2 1.210 1.210): ma = F . prob.-----= g ^ ■în ultima secundă parcurg distanţa 2 2 4ga 2 8g a t = . prob.5 N . H = —^— spaţiul parcurs în timpul t de cădere. a 1 g (1) ( 2) Ff2 =(mg + Gx)-\i2 Din egalitatea (2) rezultă (3) (4) a = P]g • Introducem (2). prob. 2 2ga După înlocuirea lui t din ultima relaţie în prima expresie a lui H obţinem: H = gq (2^ + gg)2 _ (2/E + gfl)2 _ 82 _ 1m 8-4 2 1.210.1 va 2 parcurge o distanţă H' = h = H .

25 N. Deci AG = m R = m a> R = 100 471 = 64-10 N = 3.mco R . (3) Din (2) şi (3) rezultă: p-G _ 0.37N.254 TESTE DE FIZICĂ în cazul mişcării cu viteză constantă.212. F2 = l x 2 + 3 . O) Din definiţia forţei de frecare Fy = p. cos 0 + psin 0 V2 Q3 V 2 ~Y+ ’ 1.212 rezultă: F cos0 + Fy = G .G e . Din Fig. Variaţia de greutate AG = GP . Forţa de frecare are mărimea: F j = p(G + Fcos 0).213. (24)2(3600)2 1. 1.09 N.lcos30° 1.214. F =• sin0 —pcosO sin30° -0. prob. Fj =lx\ +3. (2 Proiecţia relaţiei (1) pe direcţia orizontală este: Fsin 0 = \i-Fj-.Fn = p-F sin 0.1-5 • 10 = 12. unde G„ = mg şi Ge = mg . (2 ) Din relaţiile (1) şi (2) rezultă: mg 5-10 F = = 176.

572 J ' = V 2 ±V(-x/2 )2 .572m/s2 .633 = 2. prob.V-t + — = 0 a a 2 = 5.216.6 = V 2 ± V M i = 1.Rezolvări _ F + F2 _ 7(x] + x2)+6 \ Fm = 255 2 2 L = Fmd = Fm(x2 . = ^ ± f c £ _ 2U _ L L ± . v2 = v 1 + vv5w . Vezi Fig.215.572 Convine soluţia mai mică: t = 0. / = / = Vnf.41410.572 II 5. Vezi Fig.215.1.2 5 2 = 60m/s -V¡ v2 = 216km/h a = arctg yvant v2 25 5 = arctg — = arctg — . . 1.037 s 2s 0.472 5. t Fj = 234 km/h = 65 m/s v2 =V652 .472 m a = g(sin a + |acosa) = 10 Æ +0. r ----. .4 sma 72/2 = 4.xt)= 7( + *2^+ 6 (x2 -*!) Xl ¿ = Z : 8± 6 -2 = 621 1. a Va a 5. 60 12 1.Mecanică .781 = 0.—at2 u 2 h 4.78ş 11 2-4. Æ 2 2 2 v0 21 .216. prob. 1.78 s.

223. Deci: a = gsina + a c o s a . Conform Fig. Rezultă: t = x • — 1. h= ^ L . Conform legii conservării energiei: I 2 m2gh 2 y m + m2 \ 1. astfel că : & .\xmg vor fi: a\ = ----.pg . prob.256 TESTE DE FIZICĂ 1.218.220.p(mg . acceleraţia a = F cos a ..a s in a ) .217.-——.h '= 8^ ~ X2 ^ 2 .221.223 . Constanta elastică a resortului este: K =— = M M .\img ./«asin a ).\ 7777 ////// ' ~ue~u n® \img F< cosa + psin a FI cosa + psin a Fig. t F .p ( g c o s a . acceleraţiile faţă de sol F . v mv 1. Deci 2 = ti + ~ 2 unde ti = kh = k — .219. Deci: a = a\ .±\ I . forţa ce acţionează asupra resortului este: F = v v4 Deci: A/' = ----. 2 h .p(w?g cos a .F sin a ) m în repaus. în cazul când m alunecă pe suprafaţa lui 1. M M 1. 1. prob. 1. în cazul mişcării pe mv cerc. a < 0 .a2 = ------1 1 ——. F = m—+ \img .= A/mg Al 2 / R2 g M . F . . Forţa care acţionează asupra corpului în lungul planului este: F = wg sin a + /wa cos a . a2 = pg .222. deci t = ------------.pwg 1.223.

.228. resortul este alungit cu x$ = -----.224.024m. Iniţial. Vq Vn 5 a = — şi forţa de frânare F = ma = — = 5-10 N. Alungirea suplimentara este k k{m\ +m 2) Xl_ X o = ^ . rezultă acceleraţia de frânare. prob.225. s = —at2 = —g(sin a -fx cosa ) = bt2 . Puterea. F = \xm\g + kx.228 . P = \xmgv. Din formula lui Galilei. cu k T 2mxm2g = — = 77—-—£— ^ .228.Mecanică . 1. 0 = vQ . de unde a = [ig = 0. nrf mţ 2 Fig. P = F -v = m(a + şi puterea la viteză maximă. la coborâre. adică şi ^ 2 . deci T = tu + tc .226. 1. Va i g Timpii de urcare şi coborâre ai primei bile sunt tu = tc = ——= Îs. 2d 2d 1.30. 2 de unde F = p(mj +m2)g ■ 1. y x = y 2 . Conform legii de mişcare pe planul înclinat. yi ~ v0l(* “ T) - Ecuaţiile de mişcare ale celor două bile se scriu: y\ =VQit.15m/s2 . 1. Conform Fig.227.2 ad . prob.229. \xm g = kx.V 01+ ^ 0 = 2s. adică întâlnirea bilelor are loc pe sol în momentul pornirii celei de a doua bile şi nu depinde de viteza iniţială a celei de a doua bile. de unde n = t g a - = 0. B ^ 2 = 0 .Rezolvări 257 1. k m + m2 \ 1.—gt x)2 ■Din condiţia de întâlnire. ^ gcosa 1719 Q 1. iar după deblocare.

vm = -------. în aceste 4 h. 2 1. dar forţa centrifugă nu acţionează asupra lui. 18km/h motociclistul parcurge D + 72 km = 4-72 km . 2a v.= 4h ca şi motociclistul.232. atunci s-ar anula reciproc. Biciclistul merge tj = ---------. prin absurd.= 14. —. 1. rezultă v = x jj— — tă = parcursă pe orizontală este: d = vt = — — = 4m .233.2s . V 18 J 1. 1. 1.231. Timpul de cădere rezultat din ecuaţia: gt2 ^ —v0y^c unde v0^ = v0 sina .— = -------. fiind reacţiunea forţei centripete. 72km 1. Randamentul este o mărime adimensională. Vm \ g 1. Răspuns corect: A).235.5i= — . Lucrul mecanic este nul. iar mişcarea corpului ar fi rectilinie şi uniformă. . 1. Viteza pe sol este: v= = J v fc O S ^ ă ^ ^ V g t^ = = ^ O ^ T ^ O + IO ^ )2 = 20 V7 s 52.A v0 + v final g t 9.9m /s. m 2 2 2 1. D) este afirmaţia falsă. ci asupra mediului. deoarece forţa centripetă acţionează într-adevăr asupra punctului material şi-i determină mişcarea circulară. 1.240.— = — .239. Din conservarea energiei.230. Ecj = Ec l = 2v f — = mv2 = 2 £ cl. Răspuns corect: B). aceste două forţe ar acţiona asupra punctului material.258 mv TESTE DE FIZICĂ 2 kx i 2 Vm şi distanţa 1.237.------= . corpul nu se mişcă.236. Dacă.8-3 .2 s2 = — =>s2 = 2a vi fv2 ) 2 v -5i = —— II ¿T 108)2 0 00 / \2 -3 = 108 m. 1 ~-. conform principiului inerţiei.234.7 m/s. deci D = 216 km . Se obţine tc .238.

Forţa centripetă este cea care acţionează asupra punctului material şi-l determină să se mişte pe traiectorie circulară. j 1. Asupra punctului material acţionează simultan forţa centripetă şi pseudoforţa centrifugă de inerţie. Aceasta se transformă succesiv în energie cinetică a corpului. Folosind conservarea impulsului şi conservarea energiei totale (mecanică plus căldură) obţinem relaţia pentru cantitatea de căldură degajată în urma ciocnirii sub forma Q = ^m{v\ + v2)2 . deoarece forţa centrifugă are puncte de aplicaţie diferite: este creată de punctul material şi acţionează asupra mediului.Mecanică . câmpul gravitaţional . Forţa medie la ciocnirea elastică este /'eiastjc = — ——--. ci asupra mediului. a căror rezultantă este nulă. rezultă Q = mv2 . 2mg înălţimea maximă este h= — k(Al)2 . Afirmaţia adevărată este A). Folosind conservarea impulsului. Dacă cele două viteze sunt egale în modul.244. forţa centrifugă nu acţionează asupra corpului. Notăm vitezele celor două bile cu v j. Forţa At At -P laStic ÎT D IV medie la ciocnirea plastică este Fpiastic = — -----.243.241. iar Al comprimarea acestuia. 1. apoi în energie potenţială gravitaţională.= — • Raportul corect este F At At ^elastic _ ^plastic 2WÎ V 2 1. 1.Rezolvări 259 Afirmaţia falsă este C). Afirmaţia falsă este D). fiind reacţiunea la forţa centripetă. în lipsa frecărilor. în primul caz. Să presupunem că masa corpului este m şi că se mişcă spre perete cu viteza v. avem Q' = -|-m(v + 3v)2 = 4mv2 .= ------./ care nu depinde de timp. iar forţa centripetă este creată de mediu şi acţionează asupra punctului material. energia potenţială elastică este E = k(Al)2 .242.245. respectiv v2> iar masele lor cu wj = mi = m .246. 1. 1. obţinem că deplasarea bărcii este dată de relaţia d = --------. m+ M Yl Y 1. unde k este constanta elastică a resortului. Dacă una dintre viteze se triplează.247. iar corpul apare ca fiind în repaus faţă de sistemul de referinţă neinerţial solidar cu corpul.

particula are viteza v şi se desprinde R mv2 r— — dacă Fc = GcosG. J 4 1 1. în punctul B (Fig. 1. 3 Fig. V y = vsin©. Ca o consecinţă a conservării energiei şi impulsului. în punctul B: q Q mv2 = mgcos 0 => v = -yjRgcos 0 => v = ■ vqx Când atinge pământul componentele vitezei vor fi: vx = vy = v0y + g t^ > t ~ v0y = vcos0. prob.cos 0) (2 ) Egalând (1) şi (2) se obţine pentru unghiul sub care particula se desprinde cos 0 = —. înălţimea maximă în cel de-al doilea caz fiind h' = 2mg 1 -A / v2 1 = -h . cu viteza iniţială v de componente V x = vcos©. 1.= mgcos0 => v = -JRgcos0 ( 1) A B Aplicând legea conservării energiei. prima bilă se opreşte după ciocnire. ( 1) g Din ecuaţia Galilei: vy = -Jv2 sin 2 0 + 2Rg(l + COS0) cu . 1. 1.250. prob. în punctul B (Fig. răspunsul corect este F). adică-----.248.250 1. prob.249.249).250) particula se desprinde şi cade oblic. se obţine: Etot = Em => 2 mg2R = mg(R + R cos 0) H — — | v = ^2Rg(\ .260 TESTE DE FIZICĂ este un câmp conservativ de forţe.

prob.251) şi masă Am. Viteza de intrare va fi: v0 = ^|v^+2gh = ^¡Rg + 6Rg = yjlRg x> v0 = 26.lfSi Timpul cât durează căderea va fi. AB unde 2A0 este unghiul la centru sub care se vede n arcul A B .l ) şi 1. şi 72 care se exercită în punctele A. unde p = densitatea materialului. Pentru o porţiune de lungime AB (Fig. La echilibru.251. viteza în B va fi: v2 = 2gh => v = -J2gh . 1. va avea în A viteza v = vq . atunci conform relaţiei Galilei.253.1 m/s. 27 .2 T cos 2 = 2T n sin(A0). această rezultantă este egală cu forţa centripetă Rţ Amv r = Amv 2T n sin(A0) = AB ■Tn = AB Amv 2rsin(A0) Masa porţiunii considerate este Am = p. folosind (1) şi (2): t A -M -M * .252) este: = mg ~~R Dacă intră (în B) cu viteza vq .252. prob. 1. are mărimea: Rt . . 9 9 mv.2 - Q 2 10 3 y RS 3 V3 (2 ) v= . S = secţiunea benzii. rezultanta tensiunilor 7.Sr ■ 2A0. Dacă maşinile pleacă din A în repaus.Mecanică .2g h . Condiţia ca maşina să nu cadă în A (Fig. 1.Rezolvări 261 COS0 = — = > V v = — J . respectiv B.2 1.

ecuaţiile de mişcare ale corpului vor fi (se neglijează rezistenţa aerului): x -v ^ t\ 1 2 A y = h .v i (/«] + m2 )v = w vj => v = îj ( 1) m + m2 ^ După ciocnire. prob. Forţa totală va fi R . Din conservarea energiei rezultă (wţ + m2 )— = (m + m2 )gh => v = ^ 2 gh \ Egalând (1) şi (2) rezultă: (2) m. prob.m g şi forţa centrifugă F. prob. în sistemul de axe indicat pe Fig. 1. Ciocnirea proiectil . 1.3 m.v i i = y[2gh => v.0 — h = “ Şedere * ExPresiile celor două componente ale > vitezei vor fi: vx = v0 > v v = . Din conservarea impulsului rezultă m.252 Fig. pendulul şi proiectilul se ridică la înălţimea h.G + Fc = m-Sg => mg + R R ——h => R = 14.253 1. = mv 2 ~R m ■2gh = 8mg .g * » t8 a = — sau t g 600 = Scădere v0 Dar tga = şina V3 / 2 1/2 cosa 2 *cădere = V3 şi rezultă: V = ---. 1.—gt .254. 1.pendul este total inelastică. 7 Fig. prob.255.262 TESTE DE FIZICĂ în Fig. 1.3~ 15 ms . In punctul căderii y .255. pasagerii suportă greutatea G .253. = — —— ^¡2gh = 798 m/s ml +m2 m.

. 1.Rezultă: R = — = 200m.256.257): mv Fqf = G n ^ .Mecanică .G = G . deci '^ F i .257. h s g 1.m a = 0 şi de aici sau M^apăsare = F COS a ■^frecare = -^orizontal => —F sin tx) = /' orizontal (Fig. prob. rezultă a = 0 . prob. 'F ca fre re 77?/// ^ ^ a = 3 0 ° \ w V .V /\ w ^ riz.258). Fc apasare = . Fig. mv 2 V unde sin a = — . 1.Rezolvări 263 1. ■ mg — — => 2h\ = R —h => h = — = lm . i . .2 r = G sin a . 1.258. In momentul desprinderii (Fig. La conservarea energiei mecanice: mgh\ = R Şi m-2gh\ R =2 ghx R-h\ „ .. = — \ \ R sm\ .F cf sau .G = Fcf = > -m g = mv ~~R v = 72— = 20 — . Cum v = const. prob.258 1.

263 . prob. de unde Fm = mg (tga .2 .vt = 4 km .v F =—. in Fig.= ^ A = p . 1. P = . 1. v = 15 — .262 Fig. t t 1. Spaţiul străbătut va fi: S .1 img cos a = F cos a .262. 1.H) = 3.— — . prob. ^ sa ie g ~ F S™< n X 1. at 2 2d „ m Dar: d —-----a = ——= 2 — —. g = 10 m/s2 . L = F d => d = — = 100 m . ^apăsare De-a lungul planului înclinat (Fig. . prob. s T Fd P = . 2 i2 s2 F 1.77N. P = 6-10 4 W.261. m = lkg . adică: &t ~ ^frecare —^proiectat = ® sau: mg sin a .260.259.262) forţele trebuie să-şi facă echilibru.264 orizontal TESTE DE FIZICĂ > 0.76. [i = ^ ca re_ = 0. t t Es V Dar: P = — = => t = — . a = 30°.= — = Fv = 450 kW . v = 30 m/s. — t t P P 1.

ay = . Dar ax = 0. 2 s 2 § 1. rezultă: ~y“(r2 —rl)~ 5— -(/2 —^ X^2 j 1 2 s La noi: = 5s.2— = --------------. Avem: iip0t = mgAh\ Ah = / ( l . v^y = vq sin a . 1.Y ’ ^2 = Jo + v0^2 sin a ----Y ' Pentru cazul h = /i2. sin2 a 2d2 2.= — sau v = lg----------= a R = co / sin a .Rezolvări 1.6 0 ° .j 0 = vqîj sin a .c o s a = 1 0)2/ 49-0.3 2 s 2 = 12m -45m = 75m . y = y$ + VQÎsina .5 ^ .co sa max). sin2 a — = — lg — 2 2 cosa ~ 5 .5 ^ .2 g t2 2 2 g(ţ h\ = yo + v0*l s in a ---. mg/(l .4 m 49 492 ^cinetic = 265 mv2 m .co sa max) = — şi înlocuind: 2m 2m a max = arccos^. mgAh "sus" "jos" mv 2 2 m v 2 2 2m Sau: mgAh = -— .Mecanică . obţinem: v(?2 . în condiţiile problemei: (r[ . x = VQÎcosa.. P2 P2 .263.~ (f 2 ~ t\ ) = 0 • \ \ a = 30°. > G R-mg Rg cosa g 10m/s2 -s 2 25 . 2 s sz 2 / j .264. 1. t2 ~t\ = 2 s ^ 0 => —v0 .. prob. In lungul axei Ox mişcarea este uniformă.265.1 )sin a .La noi. sin a = sin 30° = . 2 2 . cu viteza vqx = vo cos a .8 J vqx ..^ .—. Vezi Fig.2 ■ 2 tga = —— = -------.= — .263.= 80— -3s. sin a = l .. Cum t2 * t\. Fcf mv2 v2 2 .8 s = 0=>vo = 8 0 ^ -. în punctul de sus: £ potentjal = £ cinetic . 252 cosa = .g Rezultă: vx = v() cos a . ij = 3s.g t . vy = vq şina .

—. de „echilibru“ trebuie însă îndeplinită condiţia: 2 T ^ 0 .—gi 2 .266.şi de aici: 2 2 2 vq cosa gd 2 sin a cos a gd sin 2 a v0 =446 m/s. prob. tensiunea este maximă pentru că viteza masei pendulului este maximă ! Dar în punctul D (cel mai de jos) avem: ^potential “ ^cinetic => m g/(l-cosoc) = max z vmax = V 2^ ^ 1 ~ co s a max ) Fcf max ^ ^ ■2/(l cos a max) —2 #2 g(l co sa max) în poziţia D. 1.267.— + mg < rj. vy = V Q sin a-gi). 17 f T l admis . / 1 (x = v0ic o s a .267): G + Fc f =Tm ax ™g + ---. cum t * 0 . T < G .F c f = ^ = 0.—^rnax ■ In punctul A\ vA = 0 .j---. y ^ v o / s• a . max G . m TESTE DE FIZICĂ Pentru “bătaia” (distanţa) x = d . (vx =vocoscc. In punctul D. T = n + Fc . 1. în poziţia D (vezi Fig. rămâne: v0 sin a = — = —----------.266 1. vom avea d = V cosa => t = • qî d vq cosa Dar }\x_ j = 0 (obuzul ajunge din nou la suprafaţa pământului) şi avem: d 1 2 & voisina = —gt .

n ~ FN = ™g cos a . prob.. 1. Conform legii fundamentale a dinamicii: ^Tf. Pentru poziţiile celor două picături (Fig.F sin a ) . 1.8 3600 .F sina .1 — . ^frecare = M^apăsare ’ .— • m m Neglijând frecările ( J = 0).269.269 sau (t + 2)2 . avem: Gt +Ft -^frecare .268. 1.\i(mg cos a .F sin a) = ma F De aici: a = gsina + — cosa -| ig cosa + | F şina j. P = Fv = nmgv sin a = 100 ■72 • •0.268 ^frecare = COS a 267 F apăsare = ~ FN ^apăsare = GN —Fjq = G cosa . Fig. m = 50kg.5 .Mecanică .270. prob. prob.9.268.4 = 0 => (t + 2)2 . Vezi Fig. pe care o aplicăm în lungul direcţiei tangenţiale (planului înclinat). 1. 1. iar puterea dezvoltată de teleschi: i(r = 98 kW. a = 30°.= ma. F = 294N. Forţa necesară tracţiunii schiorilor este: F -n -m g şin a . F 294 m a = esinoc + — cosa = 10sin30° + -------cos30° = 10. Fig. 5 m 50 s2 ^ p sa = ° a ă re 1. rămâne: |.ma => sin a + F cos a . prob. t = -5 s (nu convine) şi t = 1s.269) putem scrie: y x = H .Rezolvări 1.F sin a = 285.5 •10 ■ 9.^ g ( t + x)2 \ y 2 = H ~ g x 2 şi de aici: A h = y 2 -y\ =^g(^ + x)2 => Ah = ~ g x 2 + ^ g t 2 +gtx + ^ g r 2.5 N.

care este dată de: ^ P 30 kW 30 kW X T F = — = ------------= ------------. prin urmare N = ma.273. 2-25 / 1. Pentru a nu cădea.Iad => a = — .274. g Relaţia necesară este aşadar: \ma > mg => a > — . forţa de rezistenţă din partea apei este aceeaşi. 2 2 2 Vi 2 V? 2 . T = m —---. Rezultă din Mvn M +m calcul: v = ------— = 0. întrucât impulsul transportat de ploaie pe direcţia orizontală este nul. Din formula lui Galilei se poate calcula acceleraţia cu care este frânat 2 V2 ascensorul: 0 = v .T = 2 mg + 4mg = 6 mg .3600 = 3600 N. Dar forţa de apăsare normală N este cea care produce acceleraţia corpului m . legea a Il-a a lui Newton scriindu-se: T . şi anume / y m = |u .mg = ma. Deci: \\N> m g. este necesar ca forţa de frecare maximă. în timp ce în punctul cel mai de sus. La aceeaşi viteză.91 m/s. v0 viteza iniţială a vagonului gol şi v viteza acestuia după încărcarea cu apa de ploaie. tensiunea din coardă este: T = mg + m — .m g.268 TESTE DE FIZICĂ 1. 1. de unde tensiunea în fir: T = m (g + ct) = m v V2 " ^ IO2 = 800 9. In final obţinem: 7j . Din legea \ 2 R R conservării energiei mecanice mai putem de asemenea deduce: mvi mv 9 /v — — = — — + ImgR . unde N este apăsarea normală între corp şi cărucior. în punctul cel mai de jos al traiectoriei. 1. din condiţia conservării impulsului pe direcţia deplasării vagonului rezultă relaţia: M vq = (M + mj v .8 + = 9440 N . şi neglijând forţele de frecare cu şinele. v 30 km/h 30 km/s 1. 2d Această acceleraţie este produsă prin acţiunea tensiunii în fir şi a greutăţii. m masa totală a apei de ploaie strânsă în vagon.272. unde M este masa vagonului.271. să fie cel puţin ax _v egală cu greutatea corpului.275. prin urmare tensiunea din cablu în cazul remorcării trebuie să fie egală cu forţa de tracţiune a motorului.

278: CU - H CU CU v=■ -Vn = ' H -h t ~ BC 1. prin contact permanent cu suprafaţa in v j cutiei: S = OD + DC = i]l2 + / 2 + ^ l 2 + ( / . Sm[n se obţine pentru/ dedus din relaţia de minim: .4 1. ] ’| 2 V 0 1 — V ()2 Td v0i + a xxv = v02+ a 2xv => xv = —------¡2 -= -2 -= 7 s .Mecanică . 1.280 1.Rezolvări 269 1. Fig.= L t mghd ■ 400 W = lp -t BB = CU = vt\ BC = v0*. viteza este egală când v = V pentru t = i. -2 = 3 m/s.280. la / = 0 . a) Trebuie considerate simultan ecuaţiile pentru spaţiu şi pentru viteză: t2 t2 S\ ~ $01 + v0lt + a\ — şi S2 = S02 + v02f + a2 ~ ^ ’ S0l = S02 pentru prima depăşire. prob./ ) 2 .278. 54-1. a2 ~a\ 2 1.8 5. Din Fig. Pmedie = medie t .276. 1.277. ¿m = in m . Pentru deplasare.278 Fig.= t = m— = v 2t g 2t = 4kW . Se consideră puterea consumată pentru ridicarea centrului de masă: P=. prob. Si = S2 pentru a doua depăşire pentru Voit^ + ax Xj = durata dintre depăşiri => =2 V01 ~ v02 tj X2 \ j = v ^ d + a2 ^ >unde a2 ~ a x b) V = vqi + a\t\ v'2 = vq2 + a2t . prob. 1.279.

9 m.m) de unde a= \xmg M -m 0. 5 vm — d h + t2 ’ d_ }_ d_ vm 2 v\ 2 v2 1. Dacă forţa de tracţiune se menţine constantă: F. 1.8 m = 45. 1.8ms”2 (4 4 -4 )-104 kg . iar v = 10 m/s.v0 ) 2 + 2gh «2 1 Deci Av = vj v2 = 0 .284. v = -Jvq + 2gh = t J ( . 1.0.270 dS d/ 1 2/ 1 2( / .283. m =^ At = — N = 20N. m s '1.— = — -200s = 447s.05 • • 3kg ■ 4 IO 9. Observatorul aude sunetele propagate direct şi prin reflexie pe zid după x = M A O -M O x= 2 i d2+ . Acceleraţia centrifugă trebuie să fie cel mult egală cu forţa de frecare: v2 v2 — < pg => R > — R \ig 152 0. t —tj + 12 =>Vi = V2Vm = 108 km/h = 30m/s. în ambele situaţii vj = v2 . 1.281. n v 0./ ) 2 ^ / = ^ Sm in V5/ V5 Im .1 Ai min=V 5/: ^ in m S 1.. = \\Mg = \ig(M -m )+ a(M .1 4 d = ^ v x (v x + 2/) «2 1 4 m.049 m/s . 2v2 ~ v m 1./ ) 2 -(/2 + / 2) ^ / 2/ 2 = / 2( / . .5-9.287./ ) TESTE DE FIZICĂ 2 ^ /2 + / 2 2 ^ / 2 + (/ _ / )2 / 2 -[/ 2 + ( / ./ ) 2 J = ( / .286. Balonul nu poate zbura în contra vântului.285.282.

d = 25 cm.290. 2 . 13 s 3600 Distanţa parcursă în acest timp se obţine din legea mişcării: (Ai )2 v . deci: 1 F Ah = /* £ V 1 F U A/2 = h l T 2 ' S l = 25' ?i h = 2 --1 cm _ 271 Al2 = A/j — .289. .288. Se observă că greutatea corpului care atârnă G2 =m2g este mai mică decât forţa de frecare pe care ar întâmpina-o la alunecare corpul de pe suprafaţa orizontală şi anume FjT = \.8 = 49 N ja = 0 . A/. 4 s 1. a) Viteza rezultantă faţă de mal se obţine prin compunerea vectorială a vitezei râului şi a vitezei bărcii faţă de apă. = -*m = l„ 2g 2g 2g 2 1.2 a = ----------------------.Mecanică . de unde: j 8 2 . \g .fii /.5 m. 1.293.--------------------. acceleraţia fiind astfel nulă şi tensiunea din fir. Modulul de elasticitate şi forţele sunt aceleaşi. v j= 3 v 0 . Acceleraţia automobilului rezultă din legea vitezei v2 = V + a ■A t. Aşadar. Vn — Vi 2 2 ^ => 1. 3 m/s în acest timp râul deplasează barca pe o distanţă egală cu: d = 200 s • — = 800 m .Rezolvări 1. b) Timpul necesar traversării râului este: 600 m .km = 214. 2 2 v0 . Acceleraţia de frânare fiind presupusă aceeaşi: a = d' = .292. întrucât m2 < \im\. i 2 4 = .291. „ 1/lr As = viAi + a-^— — = — -----—-At .8 + 36 13 .6 ---------m/s =1 m/s . nn _ . t = -------— = 200 s = 3 min 20 s. corpurile rămân în iax xm repaus. 1 2 2 2 3600 . Acestea fiind perpendiculare.H 2 .8 -3 6 km/h IO3 .v . + v 2 . egalând greutatea corpului care atârnă: i r = m2g = 5 •9.= 3 . 82.1) = 640m v0 1. valoarea vitezei rezultate va fi: v = V32 + 4 2 = V25 =5 m/s.

1. ţinând cont de legea lui Hooke sub forma a = Es .T * 22’5 k§ • 47t v 47t • 1. Aflăm viteza corpului ml la baza planului înclinat (de exemplu folosind teorema variaţiei energiei cinetice): AEc —L —Lg + LF j mi — U 1 —-y2 = mxgh . ii cos a) v = Jlal ). TESTE DE FIZICĂ de unde putem ES identifica constanta elastică k .\imxgl c o s a .296. rezultă că valoarea constantei elastice este de k = -----. g 1. u ~~^m Aplicăm teorema variaţiei energiei cinetice a sistemului resort + ansamblul celor două corpuri: c . întrucât unei alungiri a resortului cu 9 cm îi corespunde o forţă de 180 180 N .LF + LFf e .{m] + m2)u . Legea a doua a dinamicii se scrie: a) pentru ultimul vagon: T^-ma'. Energia potenţială elastică pe unitatea de volum este: A(AL) : w= LS \2 k(AL) 2LS ES(AL) 2 L2S E 2 Ee2 Q8 care se mai poate scrie.=2000 N /m .297. v = ^2gl(sin a a = g(sin a .5 1. w = — .| cos a).09 Frecvenţa de oscilaţie a unui corp atârnat de dinamometru este: v=1 2n V m de unde masa corpului: k 2000 m= = — 5----.— —.272 1. Tx = 2000N şi T2 = 1000N . b) pentru sistemul vagoanelor: Aşadar. 0.295.294. (Variantă: Conservarea impulsului la ciocnirea plastică de la baza planului înclinat: mxv . Legea forţei elastice se scrie F = kAL = E —AL 7] = 2ma.

+m 2)w2 = 0 . 2{n + 1) v (m. \ adimensional este D). 2 1. aflăm timpul: . singurul raport x Pc J. . Pentru primul vagon.—= ------------= 1. După înlocuirea lui u şi rezolvarea ecuaţiei de gradul doi Al = 0.—-.Mecanică .01 m = l c m . \ 2 2 3 v / \ 2 Conservarea impulsului în ciocnirea plastică: mx • = (mx + m2)u sau u = — Teorema variaţiei energiei cinetice pe distanţa d2 se scrie: 0- ------x. Folosind relaţia lui Galilei.= 15EC=15 •200J = 3kJ.. Ştiind ca L = P t . ■— )u2 / x . . obţinem: L = 15 ■IO3 • = 150kJ . 1. Obţinem: w2 = 2 |ugi/2 v2 sau — -------— = 2\igd2. Obţinem ecuaţia: M / 2 + 2p(/w1 + /w2)g A /-(w .-----.5 m/s . teorema variaţieienergiei cinetice se scrie: 2 \\2) 2) — - — = -fxgmldl .Rezolvări (mx +m 2)u2 kSl2 / x 0 . 1. 2 1 2d 250 Folosind legea vitezei în mişcarea rectilinie uniform accelerată.m K +m 2)gA/.300.299.2 0 -5 = 1 0 3 . Energia cinetică iniţială se scrie Ec = ---2m iar cea finală '2 i r 2 Ec = — = — . i p \ T ) — Randamentul este o mărime adimensională= — . aflăm acceleraţia mobilului: V2 ~ Vl 400 .25 . înainte de ciocnire.= ------— . înlocuind v 2 din (1) rezultă 4(n + 1) = (n + 1)2î/ 2 >de unde n = 1 .5 v7 =v..298. 10 1. din care rezultă relaţia: v 2 = —|igdx ( 1). a 1.=2 ^ . + 2 ■ ■ = -RWi + m2)gd2. Teorema variaţiei energiei cinetice AE^ = L conduce la: 2m 2m L=^ 2m . .2 a = —----.. 2c«/ 2 2 273 se obţine: j .301.

302.105 N . .l m / s . = AomL = _ 2g _ = _ 2 J m t total h + t2 iL + Ă L 2 viv2 = 48km/h^ _ Vl + V 2 1.------------------a/V q2 4 _ V02 + ^ + Şl h ~ condiţia At~ —s At = 1 . cu rădăcinile: v02 =5m/s.î x Obs. deoarece ^ . v _ ^ 2) . In cazul nostru: a = .= m ■a(t) F{t)=\img + m.t 2 -t\ .3t2 conduce la vitezei v(3) = -7 m/s.t x = --------------------.a .306. Valoarea v02 = . .m 2 kg-m-s~2-m-s 2 kg.m 2 = TESTE DE FIZICĂ 1. v(2) = 8 m/s. _ ~ * (2) . calculul vm= + V . 3 -2 mobilului v(r) = x' (t) .m 2 1.5 = 0. v. . 1.4 v 02 . Corect: v02 = 5 m/s .304. 1.\ Ecuaţia N-m-s 2 kg. + v. Am notat distanţa AB = d.(v02 + 2)t + (v02 + l) = 0 . ţ numai in mişcarea uniform variată vm= .A .v 02 = . Legea a Il-a dinamicii se scrie la momentul t: F (t)-F j. Rădăcinile ecuaţiei vor fi: 4 _ V02 + ^ ““ VV 2 ~ ^ V02 0 M“ At1—t2 . Puterea: P = F(i)-v(/) = 106 W = 1MW.4 din se obţine ecuaţia vo2 —4 yo2 . = *(3)-----±-L = 1m /s.l m / s nu se încadrează în enunţul problemei (mobilul 2 are viteză pozitivă).6 1* ct. Ecuaţia de mişcare ale celor două mobile sunt: *1 (')= « i y = ' 2 *2 (0 = V (* ~ T + a2 ~ Y ~ = V0 (* ~ 0 ~ (' ~ O' • 02 ) 2 La întâlnire xx{t)=zx2(i)> adică 212 .20 .5 m/s este greşit.) t2 .274 Intr-adevăr: J-s2 kg.= 0..305.

. orientată vertical în sus. rezultă F = — — = — . Ştiind că d2 m. legea de mişcare a corpului se scrie: at2 y = yo + V + — .11. de aici — = ——. pe un plan înclinat de unghi a .— = -[xm2gd2.v. rezultă De aici: vl _ d \ v2 _ m „s = — = —2 . . gt2 dar: y 0 = 0 . Alegând ca axă de referinţă axa Oy. P Jc o sa ^ J_ ’2 1. g 1. m.310.Fl .309.307.w. v2 m.308. Conservarea impulsului sistemului celor doi patinatori: 0 . m ——= 1. 1.44d2. Fie F0.Mecanică .—= IO3 N .m2v2. deci m2 = 1. respectiv coboară.312.F2 forţele de tracţiune ale vehiculului atunci când acesta se deplasează uniform pe un drum orizontal. a = .2.Rezolvări 275 1. m2v2 2 ----. L . x = 6t2 + 4 t . Corpul va avea. 1. v = ra> p = mv = mr(i> [ =N-s p \si 1. j _ aaj _____ i*s d{ . Corpul se mişcă uniform atunci când: F Fr = G = mg=> m = — = 1 k g . • ■ V1 Teorema variaţiei energiei pentru fiecare patinator în procesul alunecării (acelaşi coeficient de frecare pentru amândoi): m1 '2 V 1 A ■ -\\mxgdx = 2 . urcă. o mişcare rectilinie uniform variată.313.2 mx =60 kg .g rezultă: y = v0t — — .F ■d cos a .5 v = — = \2t + 4 dt (m) (m/s) 1.311. sub acţiunea greutăţii.

legea de mişcare a corpului se scrie: . 2 v jv 2 Când vehiculul se pune în mişcare cu acceleraţia a.n î 0 .3 14. relaţia ( ) devine: 2 n\xmg .Fj.mg. t .276 TESTE DE FIZICĂ Din legea a Ii-a a dinamicii. = w g (-sin a + p.£ t0 = Î s .+ G. 1 Fie F.— .ma . forţa de tracţiune a vehiculului aflat în mişcare accelerată şi F 2 forţa de tracţiune a vehiculului aflat în mişcare uniformă: Fx . = /ng(sina + |xcosa) . F 2 .— => => v sin a M= -----£----------v cosa . sub acţiunea greutăţii. Cum mişcarea este uniformă şi puterea dezvoltată de motor este aceeaşi de fiecare dată: P = F 0 V0 = F l Vl = F 2V2 Din prima egalitate avem: V = qIli V2vM a —sin a ) 'cos VqOi + v2) ----. = 0=> F 2 = F f . mg g ( ) 1.= — =>a = g . = 0 = > F x = F f + G. 1.n secunde. (2) F2 . distanţa parcursă de mobil în prima secundă de mişcare este: y\ = V o . Alegând ca axă de referinţă axa Oy. Fx .315.t g a .v . orientată vertical în sus.G . o mişcare rectilinie uniform variată. Corpul va avea.cosa) .\xmg .v 2 2 0 Introducând expresia lui \ în a doua egalitate obţinem: x cosa = 2v xv 2 V0 (Vj + v2) a = arccos ——-----. scrisă pentru fiecare caz în parte avem: Fo ~ F f = 0=>^o = F f =Wng . pendulul aflat iniţial în repaus deviază sub acţiunea forţei de inerţie F i cu unghiul a astfel că putem scrie: G F: ma a tg a = — = ---.F f .1 *™g = 0 => F 2 = \xmg . .G . F Fi — = n => F x = nF2 = n\\.\img = mg ■ tga => ţi = « -1 .

Corpul va avea.n secunde.Mecanică .y„-1 = (V o — 2 ) -------. distanţa parcursă de mobil timp de n secunde este: 2* g n *0 h = y„ = v0nt0 -• . Cum i = ls 0 h gn g 2 h . v = v o ~ g h = 0 =><i = — • g .317.2 .' « 2 2 2« 1. legea de mişcare a corpului se scrie: gt2 y = v o '.+ — • — n 2 .316. o mişcare rectilinie uniform variată. Alegând ca axă de referinţă axa Oy.i)i0 - y distanţa parcursă de mobil în a n -a secundă de mişcare va fi: .— .2 g /j = 0 = > h . t = nt0 .^ + 7 = --------o--------.g n 2 +gn -> V i = -----.« ^ o + — ■ Cum: dar — = n .n g t 0 + —g'o ngt2 n 0 ngtl gt2 0 r o y n. La urcare: v 2 = Vq . gn2t 2 02 -1 .Rezolvări distanţa parcursă de mobil timp de n secunde este: 277 yn= vonto~- . = s => v = g(l + 2 n )/2 2 g *0 0 1 0 1. secunde este: distanţa parcursă de mobil timp de n yn-1 = v0(« .y „-1 = V o . rezultă v = gt0(l + 2 n )/2 . orientată vertical în sus. sub acţiunea greutăţii. 2 distanţa parcursă de mobil timp de n ^«-î — vo(n 2 -1 secunde este: ’ distanţa parcursă de mobil în a n -a secundă de mişcare va fi: yn -y n 2 -1 = v 0t0 .— ■ t0 =\s .

1.= -------------.1 = 0. t.2 V => v = V v0 . Egalând cele două expresii obţinute pentru / rezultă: p = . este Fin = Fj sin a = ma sin a . q q V= R v . alegând axa de referinţă Ox orientată de-a lungul planului înclinat cu sensul pozitiv în sus. Forţa de inerţie ce acţionează asupra corpului este Componenta forţei de inerţie.41. = -g (s in a + (ic o s a ).6[igl = o 2 0 =>l= 2 6 V ° pg sin a 3 -co sa F^m a.l ) V0 . acceleraţia cu care se deplasează după direcţia orizontală este a2 = . La urcarea pe planul înclinat.318.= --------------- 2 2 2 — = V2 . după o direcţie Oy perpendiculară pe plan. Ecuaţia lui Galilei devine: v =V q 2 2 g (sin a + |j. ecuaţia lui Galilei în acest caz devenind: v = V .278 La coborâre (de la înălţimea h ): TESTE DE FIZICĂ v = V + gh . distanţa parcursă de corp pe planul înclinat este: /= -----------.cosa)/ = 0 .p g . ^2 Astfel.v 0 v0(V 2 . acceleraţia corpului va fi: a.g t 2 = V 2v0 =>*2 = -------.v o V2 v0 . g (sin a + p cosa) 2 Distanţa parcursă de corp pe suprafaţa orizontală este / = 3/.319.-------------. 1.

1.F in= 0 => N . acceleraţia corpului va fi: a = -¿'(sin a + u cos a ) .322.Mecanică . expresia vitezei cu care corpul părăseşte planul reiese din ecuaţia lui Galilei: v =Vq - 2 2g (sin a + p. cu sensul pozitiv în sus.a x.cosa) _ g (3 tg a + p.321. Introducând expresiile celor două acceleraţii în relaţia: a\~ ~ Y °bţ'nem: _ g (3sin a + p.p s in a ) 2( l .p t g a ) . Alegând axa de referinţă Ox orientată de-a lungul planului înclinat.g sin a . Pentru că pe tot parcursul mişcării tensiunea în fir este perpendiculară pe deplasarea corpului (vectorul deplasare este tangent la traiectorie. iar tensiunea are direcţia razei. corpul coboară pe plan cu acceleraţia: a2 = g s in a -| a g c o s a .p(g cos a + a sin a ) + a cos a . în orice moment) rezultă că valoarea lucrului mecanic efectuat de forţa de tensiune în fir este 0 J.Rezolvări 279 1. Când planul înclinat se află în repaus. Alegem axele de referinţă xOy cu Ox paralelă cu planul înclinat şi Oy perpendiculară pe plan. da p p 0 1 1 1.Când planul înclinat se deplasează accelerat cu acceleraţia a asupra corpului acţionează forţa de inerţie F t = ma ale cărei componente sunt: F in = ma sin a după o direcţie perpendiculară pe plan şi F it .ma cosa după o direcţie paralelă cu planul.323.G n + F in.G n . Pentru corpul aflat pe planul înclinat legea a doua a dinamicii se scrie: Oy : N .) 2(cosa .cosa)d Unghiul planului înclinat a pentru care viteza cu care corpul părăseşte planul este minimă este soluţia ecuaţiei: dv — = => tg a = — => a = arctg —.m g c o s a + masma Ox : —Gt —F f + F it = max => .

280 TESTE DE FIZICĂ Din condiţia de întâlnire a celor două corpuri obţinem momentul întâlnirii: y.G 0 2G _ g 1.— 2 0 2 => h 40 m t = — = --------.326. => 1 2 .h = l2 0 0 J. L f = F . (2 g— {2 h .-g— = vni . Fie F forţa cu care acţionăm asupra corpului pentru a-1 ridica uniform la înălţimea h. = > F = G = mg = 120 N . v m/s 0 20 2 1.327. Tensiunea în fir este maximă atunci când corpul trece prin poziţia inferioară. Jax J Când corpul trece prin poziţia orizontală avem: T0 ~ F c f Atunci: ^m _ ax r T0 . = v. . ^inax ~ G = F C => r m = G + F C = 2G . Viteza de rotaţie minimă implică F cf =G . v = const.= _s .h c o s O ° = F .

2. _ -r.64 kJ . 2. mn x \ -co1 + wco.F . vr = [3RŢ _ Î3 R ^ 7 Â ţ J . N = N a ---..i = 1500J. 2.T P \V .5 • 10.| = 2.= 2. 3i?A 7 M ’ r2 V - M - *'r.2.kg/mol.7 • 25 .3.4. 6 2. F IO molecule. Q= T v C v (Tx . T 2) P iV 1_ ~W ’ 2 " ~vF 6 = v § R V ^ r ( P ! .— — ----. = ^h^co ------. Q = c mAT = 16.P2>> P 2 =Pi .8.) + / (F . 1.Mh 2 3 2.P l) = f V(Pl .5-10 J . Tx = 273 + 227 = 500K T2 = 273 + 27 = 300K 7j . N nu depinde de natura gazului.P 2 p ^ _ p fx _ vR vR 2.— mu + mrC l .P 2) = \ 375 J • 3 .Ki) = > 2 2 /?2 = V\(P . £ = .5.M ) = 6.5.r 21 2 Q .|g2| \ 01 U = Q .Tj) = v | tf =| t e .7.I^CC^ mC 0 2 M -H mH+ mrn — ----.-. FIZICĂ MOLECULARĂ ŞI TERMODINAMICĂ 2 . AC/ = vCpA r = vCK(r .6. v = Vi = — + mu + mc o ----------— — v 2= fflH + -----. 105N/m2 2.

= ^ -= > A T m Ho. P V = vRT = — R T ^ (j. F fiind forţa ce acţionează asupra sistemului şi V2 = Sd2 .).= 568.nkoT v i = ĂKL. 2.13. *i = ^ l Presiunea p 2 rezultă din condiţia F P 2=P 0+~.75 m3. p .765 • IO molecule 25 2..14.15.10. P V = vRT J T p0 2. PoV0 = vRT0\ _ P V T0 \= r ^ V( —--------.9. —^ .282 TESTE DE FIZICĂ 2.^t±v = .) şi masa fiind constantă ( m = const. se obţine: p^Sdj = P0 + TT Sd2 > iJ .vr 2. RT pfi ^ ~~V ~ ~RT _ = £o E ^r P = Po Z .11. Având de a face cu o transformare izotermă {T = const. F kBT RT 2 12 2 68 -IO3molecule. . Astfel.. _ m m = J ^ = 16kg. = 3. 1 (i p 3pR 3pNA n = -J— = = -y = kBT kB|xvr ja. avem: P\V \=P2V 2> unde Pl = Po. p = nkBT ny=nV 1025m-3 nv = -^ —V -.Z o 0 />0 T 2. 0 2 = Ho.

1 ) 0 101325 1.mx p2V = ^ R T 2 pF R . 7] = 167 + 273 = 440 K .18. | u (lî 2 . K Cp = y . T = 255 + 273 = 528 K p 1V = vlRTl } _ p 2V = v2RT2J Fi _ vi 7j _ F 2 2 vt _ Vfo v v 2 T2 2 F 7] 2 PT .41-700 = 987 J/kg-K. avem: _ H PO 0 RTq Utilizând relaţia lui Mayer: R CD c p .7i) = ~ R { T 3 . Din ecuaţia de stare. La trecerea din starea iniţială în cea finală.T 2 Tî = 4.293-273(1.7}).14-10 3kg-mol'1.41-1) = 700 J/kg • . obţinem: R _ PO p Po?o M - cv CF P PoTo(y .75 •IO kg. T2 = 47 + 273 = 320K w. 2.A r ! p'F = v2Ä7-j 2 IV v 2 < j 27 528 = 440 2.16. 2.c y = R/\x. rezultă: R H= - .Fizică moleculară şiTermodinamică . = 4. 7] = 27 + 273 = 300K . cp .Rezolvări » de unde rezultă F = Spc \d2 283 1 \ . -2 2.20. Cy =1. 2.17. Din relaţia lui Robert Mayer.m2 .1.= v .c v = — . variaţia energiei interne este: AU = vCyAT = — Cv (T3 .25 kN . şi definiţia lui y = — . m .19.

284
m Ecuaţia de stare p V = — R T , ne permite să obţinem: M ş ir = i a i i . m R m R Astfel, variaţia energiei interne a gazului este: AU = ^ (p 3r 2 ~PxVx) = 3,45 M J.

TESTE DE FIZICĂ

3

2.21. ri = - ^ > Q x = - = —
Q\

T I

0,1

= 4000J

îl =
Q \

^

\

q

2 \

= ^ (1 - îl) = 4000(1 - 0,1) = 3600 J

Q2 = - 3600 J . 2.22. Gazul se află în condiţii normale dacă temperatura este 0°C presiunea este atm . şi

1

2.23. Numărul de molecule dintr-un mol de substanţă se numeşte numărul lui Avogadro şi are valoarea N A = 6,023 -10 molecule/mol.

2.24. Avogadro a formulat legea care îi poartă numele: volume egale de gaze diferite, aflate în aceleaşi condiţii de temperatură şi presiune, au acelaşi număr de molecule. 2.25. Se numeşte mol cantitatea de substanţă a cărei masă, exprimată în grame, este numeric egală cu masa moleculară relativă a substanţei date.

2.26. N =

v -N a

= 3,346 ■ 10

25 molecule.

= — N a = — -6,023-IO23molecule/n»l = fj. 18

u

2.27. Energia internă a gazului ideal este funcţie numai de temperatură, = u (t ). 2.28. Energia internă a unui mol de gaz ideal monoatomic este U = 3RT 12.

2.29. Presiunea unui gaz ideal este legată de temperatură prin relaţia: p = nk T . Deci, concentraţia moleculelor:

kT

n = — = 2,26 -1016m'3.

Fizică moleculară şiTermodinamică - Rezolvări

285

2.30. Valoarea constantei universale, R , se exprimă în funcţie de parametrii de stare p 0 = latm = 1,013-IO5 N/m2 , T0 = 273,15K şi prin relaţia: R= PV = 22,42m3 /kmol,

0

T ■'o

= 8,31 J/mol • K.

2.31. Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară pentru a varia temperatura unui corp cu un grad se numeşte capacitate calorică a corpului şi se notează, de obicei, prin C . Valoarea sa este dată de expresia:

Se numeşte căldură specifică şi se notează cu c , căldura necesară pentru a varia temperatura unităţii de masă dintr-un corp cu un grad. Dacă masa corpului este m , atunci căldura specifică are expresia: mAT 2.32. Din relaţia lui Robert Mayer: C p - Cy - R , iar din definiţia lui y avem:

Dacă rezolvăm sistemul de ecuaţii de mai sus, obţinem: R 8,31 = 20,27J/mol- K C D = — = yCF = 28,5 J/mol • . K y

-1

8

2.33. într-o transformare izotermă un mol de gaz execută un lucru mecanic:

V7

L = 2,3RT lg -2 -. Vi Q = mc(t2 -t\) = 2- 4200 • 60J = 504 kJ . Q = mcAt = 10-500 10 = 5 -IO J .

2.34. 2.35.

4

2.37. Gazul este supus unei transformări izobare de la starea (Vq, Tq) la starea (2Vq,T q).

286
Deci: V ^ = 2Vl Tq T sau

TESTE DE FIZICĂ

T = 2T0 = 2-273 = 546K şi /= T -2 7 3 = 273°C .

2.38. Randamentul compresorului este; r) = — unde Pu este puterea utilă a

Pc
compresorului, iar Pc este puterea sa consumată, care reprezintă puterea utilă a motorului. Energia care este transformată în căldură în timpul t este: W = {Pc - P u ) t = Pc {l- V i)t . Această căldură este cea care încălzeşte apa de răcire cu At . Deci mcAt - pVcAt = Pc (l — ri)*/. De unde p VcAt = 31,5kW.

2.39. Prin definiţie, randamentul este: ri = ------- — L= l - J—

Q\-\Qi\ Q\

1

,

\Q i Q\

(i)

Motorul primeşte căldura Q în procesul \ izocor 2 —■3 şi cedează căldura Q2 în procesul > izocor 4 -» 1 (Fig. prob. 2.39). Deci: Fig. prob. 2.39 Q = v c v (t 3 \
t2 )

şi \ 2\= vCy (r - r , ) q

4

h~T2

înlocuim ( ) în ( ) şi obţinem: ’ TA- T X r) = — -

2

1

(2)

1

(3)

Stările 1 şi 2 se găsesc pe aceeaşi adiabată şi putem scrie: r, Fj

Y_1 = T2 V\~X, de unde T2 = 7’,8 Y~1
4 sau — =

(4)

Stările 3 şi 4 se găsesc pe adiabata de sus, şi rezultă
r3

V3 ~ l = T* 4

Cum V4 = Vj şi V3 = V2 rezultă T3 = TAs y~' înlocuim (4) şi (5) în (3) şi obţinem: H = -----î— = p Y-1

(5).

1

1 -1 = 0,66 .
3

Fizică moleculară şiTermodinamică - Rezolvări r Yx" , V j p 2 = P lV? deci p 2 = p x = nyp x, J = Txn<-\ T3 = - f T2 = kT2 = kny- % F = F,
V2

287

2.40. V2 = F, In

T2 =T x

4

^4 = Pl /r, \Y-I *3 t 4 = t3 =r v Fi u Randamentul ciclului este: t fel a

=

/>2
= kn^ - 1

= />2

n \ J
f*Y_ 1
UJ
1
7j = F 7 , .

3

1 v c y (r4 - 7 i ) v c p (r )

3 72

1 ^4- 71 y - t2

73

Exprimăm T2 ,T3 şi T4 în funcţie de Tj: T2 = 7jwy— r

1;73 = k n t~^Tx

şi

4=k

1]. Introducem în expresia randamentului şi obţinem:

1 1 ^Y- i , 1 2, 64- 1 r| = 1---------- --------- = 1---------------- ------ r = 0,54. yny-'(k-î) 1,4 2 , 5 1 ( 2 - 1 )
2.41. E = N e tr = N — kT de unde

2

N=

2E 3kT 3

2 6,2 = IO21 particule. 1,38-IO-23 - 300
-

2.42. în transformările izoterme 2 - » 3 schimbă şi din Principiul I al termodinamicii rezultă: 023 = L23 = vRT2 In — > —
V2

şi 4 -> 1 energia internă nu se

0

041 = L 4 x = vRTx I n ^ - < 0 . în transformările

1— 2 >

şi 3 — 4 căldurile QX şi Q34 sunt: > 2
V • 2R(T2

012 - v c ( r 2 - Ti) =

- T x) > 0

Q34 = vC(Tx - T2 ) = v • 27?(7i - T 2 ) < 0 . Prin urmare, căldura absorbită este: Qabs = 012 +223 = v -2R(T2 - T x) + vRT2 ln-^ -.
V2

288
Căldura cedată (în modul) este:
IQced|= |0341 + |04l| = v •2 R{T2

TESTE DE FIZICĂ

- T x) + vRTx In Ş - . v\

Lucrul efectuat într-un ciclu:

L = Qabs-\Qced\ =
Randamentul ciclului:

v / ?r2 l n - p - - v 7 ? 7 j l n £ .

vi Va - vRT In — V> V Vi

n

11=

L Qabs

vRT2 In —

v.

2 r (t2 - r j)+ vRT2 ln -Ă-

Din Fig. 2.3 rezultă că pentru transformările liniare l - * 2 şi 3 — avem »4 relaţiile: p j = F]tg2a , p 2 = F tg2a şi p 3 = V3t g a , p A = V4tga . Dacă în relaţiile de mai sus utilizăm ecuaţia de stare: p V = vRT obţinem:

2

2 2 rapoartele: F3 /V2
vRT\ = Fj tg a , pentru a obţine:

vRT2

= F tg2a

2

şi

vRT3 = V^tga .

Din

acestea

aflăm

şi V4 /V pe care le introducem în expresia randamentului \

îţ = - l n ^ ^ - ------------ T iz ii------- -— = 0,15. 2(r - 7 ] ) + - r l n ^ tga

2

2

2

2

2.43. Gazul din compartimentul închis suferă o transformare izobară la presiunea atmosferică P q . Volumul său iniţial este Vq = LS unde S este secţiunea cilindrului. Volumul final este V = 1,25X5. Din legea transformării \ izobare avem: Yo_= h . V \ Tx • Deci T - Ţ - Tq = 1,257q. \ Căldura cedată de rezistenta R în timpul x este: \

7 K0

(1)

o- i "Din primul principiu al termodinamicii: Q = AU + p 0AV = |vi?(r, - T0 )+ vR(Tx - T 0 ). (3)

Fizică moleculară şiTermodinamică - Rezolvări Din (2) şi (3) rezultă: U 2x - vR(Tx- T ) U 2x - ~ R -Q ,25T0 2 R At = 2U \ 5Tn = SCI.

289

2 .4 4 . 2 .4 5 .

^

2

= mcAf,

2c

= 2 grade.

Variaţia energiei interne a gazului ideal corespunzătoare unei variaţii de temperatură AT este AU = vCvAT Cy — R de unde Cy R Y Sau jCy —Cy —R

-1

AU = —-—(vRT2 - vRTy) = 7 -1 = y ~ -1ţ (p 2^2 ~ Pl^l) = Fig. prob. 2.45

= - f - ( n 2p 1Vl - p 1V1) = ^ - b V 1 2.
Y-1 Y-1

2 .4 6 . Din legea generală a gazelor
p V = ™-RT => p ţi = ~r RT = > £ - =

H

V

p

m -

Raportul este constant când T = const., deci în transformarea izotermă.

2 .4 7 .Ecuaţia calorimetrică se scrie:
m\c[tf - tx)+ m2c[ţf - t2 )+ m3c(tf - / = 3) Rezultă m £ + m2t2 + m3t3 _ tl +t2 +13 f mx + m2 + m3 3 L = p\AV.
p\ - — — .

0.

/^ |

2 .4 8 .în transformarea izobară
, , Din legea gazelor Rezultă AV LVi J, . vRT|

vRT] n

290
La presiune constanta De aici 7; = T + A V 1 = T + — = 5 1 0 K . ± Vt vR

TESTE DE FIZICĂ V2 Vi V2 - Fi F, = ~ sau ~ — - - = ~ r . T2 1x 7 ÎJ

2

7

21

2.49. Randamentul ciclului Camot in general, Rezultă

r, ri = 1 — - = —. 7] 5

2

y\L - L - r\Q2 => Q2 = — — — = ~ L = 1,2 •10 J . T ) l

5

2.50. Viteza termică este vt =■ 3RT _ jx 3pV _ \ m 3/7 \ p

M 2 _V P (vi)l

2
V Pl P

(3pT Pl

2

Rezultă v? =
H|1

de unde

n|0.V2

= 1,8 • 10

25 molec/m3 .

2.52. Legea gazelor ideale /»F = v R T . Temperatura maximă este atinsă în starea 2, iar cea minimă în starea 1. P\V\ = vRT' _ ^ r _ = P\VX _ 1 p 2V2 =vRT" t2 T" rr 2p\W\ 6

1

5

0.= -p\V\ = ~r- - 3 2 3 Fj n 2 3 U \ ‘ 2 n 4 T 2 . Rezultă p 2 * — Fig.Gazul suferă o transformare izotermă: „ _ P qYq _ PqSL P V S ( L .v i? r 2 = —p2v2 = ~— p\ .l ’)' Din echilibrul presiunilor (Fig. 2.5 3 . 2.53.A ) i T2 =Tx{ \ .6 6) m . prob. Transformările sunt izobare Din legea gazelor £ = ^ = const. 2./')] = 0.Fizică moleculară şiTermodinamică . m2 = m1( l. 6 6 . Energia internă în stările iniţială U = | v *7 i = \ u 2 = . şi finală este: Situaţia este arătată în Fig. — . p l V = ^ . Din acestea rezultă pg(/ . prob.06)] = 1n3 -in0fa 666--0o.R T l P 2 = P l ( '.1 0 ( 0 .06 [io5 + IO3 . .V).5 4 .5 5 ./) .0ofil 103 •1 (0 . prob. 2.Rezolvări 291 2 .55): P = Po + Psil .53 2 ./') J = ijpo + Pg(l .5 6 .f 2) .

2 r .58./ l ) = ( l . p . .R n ( \ ./ ) ( l .R Cp => _ R - - CF ^= 3 7? 2 j7 7 ^ + 6^ y -l Y -l 3 7?(y ~ l)_____ 3 y . .4 IO jfcj 25 m -3 . = y Cv = C p .l 2 77? + 67?(y -l) 2 1 + y ' 6 2. pV = vRT2 .= — => 72 =1271 2 ^ . 2 2 i = v c F (r 2 .n k T PoV = vRT\ => « = — = 2.= ^ . = v c K(2r.f 2) ( l .57. _ 3 7? + 67? c p =yC v _ 3^ F 2v7j (7CF + 67?) 11 “ 2 7Cf — £L.7 i ) + v c p (8r.r 2) 2r./ 2) i.R T l f].292 TESTE DE FIZICĂ p ^ -fx )v = — PlV = ^ .= > 4 = ^ . 2. g . ) = vC^7j + v(C}/ +7?)-67] =liCyT\ + 67?v7j 3/>F 2v(7CK7i + 67? 7]) /?F = v7?r.2 => / = 2 0 %.= > r 3 =472 =87] r2 r2 r2 pi zî Zi.r ! ) + v c p (r 3 ./ = — A=> / = i_ iz A 1 -/2 1 -/2 = / = \ zhzllA 1 -/2 L =^ = 1-/2 0.

60. T — ---.62. {p xVx = vRTx . T{ . r AT = T2 i _ lz 2 L 1 a = 50K. AUX = 0 .— sau T = \ T \ —“ n 293 1 . T2 . / = > 2W 3 V 2 v7j 3RT 2.63. 2 2 cu Fj = «F .Fizică moleculară şiTermodinamică .A T =1 ------------.Rezolvări pS = mg + p 0S p 0S + mg = 306K. 2.F 1). 2 2 Deoarece T2 = T\. p 2V = vJW 0 2 .—. l\ . g j =AC/j + 2 7-12 = v C F (r 2 . \Yxj 2. F = F 0) .7 i ) + Aria trapez = = v c F (r 2 . V H vr Transformarea fiind adiabatică.61..li* 2 j + v 2Cy^ )^T 6 2. T | | p =t 1 .59.r 1) + ^ ^ .( F 2 . . To=Pos 2. 7] F 2 Vi 2 /" 1 = r 2 F2 => — = 7_1 Hi / T7 \Y-1 v^iy Rezultă: V ' 2 = ( 3 2 f = ( 2 sf = 2. r) = 1 . (vj + v )CA7’ —( v N v=■ Na c . ■ n=— Q x P = 24 kW.

68.! kT TESTE DE FIZICĂ kT 2. p = j?p IO . i v7. Vv = ] — 2 =>T = 570 K . (3) .l 0 N/m .A V 2) . /?0 F0 = G>0 + 4PlX>0 . Transformarea adiabatică implică: T\V/-' =T2V f I .l 0 5 N/m2 .3 m3 . F i 2. 5 2 3 Ecuaţiile ( l) şi (2) sunt rezolvate în raport cu p$ şi Vq şi obţinem: p 0 = 4 .l 5 2 0~3 iîT ~ 8. 1 Ly y=— . AV2 = 5-10~ 3 m3 . Vq = 9-10~ m3 . Deoarece este acelaşi gaz. deci y = —.)..67.314 -273. Ap] = 2 . ( ) 2 Cp = Cy + R . 2. Ecuaţiile (2) şi (3) implică: CV = 2 R . 2.65.294 3RT P 3kT m 3kT Anr p. 2. AF. vţ =. 3RT P . | este acelaşi.69.15 = 0.66. A 0) (2) />2 = 5 -IO5 N/m2 . Rezultă: v t: -. rezultă: 2 10 = 100Y— sau 1 = 2(y —l ) . îl T O) \ V\J Cum Tx = 10T2 şi V2 =100F.088 kg/m 3 2.AK.64. = 3• 10. PoV0 =(j>0 +A p2){V0 .

72.t 2 ) unde Q este debitul.71.cp şi Cy = \ .Rezolvări 295 2. Mayer Cp = Cy + R .1 { rj-i \ = -R T x 2 1U 2 2 -1 J 3 /.r. v 2. = — — o — .c v 2. x.74. 2.75. Relaţia R. F d = r\Vpq = 1080N..A x = — t-----.5 mm = 12 mm 30 s .t 2 ) 4 (4 0 -1 5 ) 2. F jp c(ij . cp . 2.= —r------------.Fizică moleculară şiTermodinamică . Prin acţiunea pompei gazul suferă transformări succesive izoterme în care numărul de moli variază şi avem: 9 V 9 pq V = npov de unde « = — = 3000. 5 0 (6 5 -4 0 ) lo c .= 12.VJ ^>P3=P\ ~ \V \ P2V2 = P\V\ => PA = P2 = ¿ ' 2P\ = *Pi 10 2 4 43/2jP . dar Cp = \ x. .t 2 )= Q x p c[ţf .cv Deci |. .t f )= V 2pc[tf . Q \ ţ f. au = c v a t = ^ r ( t 2 . Adiabatele se scriu: P \ = P2.73.70.l ) U ’ 2 2 -aV2 L = jp d V = ţ— dV = R ] ^ — dV = Ra VdV = V V x = Ra j v±_v± 2 2 RaV-t V v' x J 1 -1 Q = AU + L = URTX+ ARTX= \6RTX. \ = —/?7](3 ._ 2 .r 1) = |i?7 ’1 ^ . iar x durata căutată.

p 3v2) = ^v 2 {4 -s)p] = -\ 0 PlV2 5 .79.. 2.9)-10 90 (l 0 -6 = 1.p ..1 2 5 0 J.F0 (l + YstA/) = F A/(yHg .7 ’1) = | ( v r 4 -v 7 \ )= | (p 4 F1 = .^ . Pentru a calcula C „. Rezultă ——= = 1. 12 i mr 2.208 cm3 = 1.T 2 = 6 5 (K sau °C). 2 7A F Mg 2. AU p 2 Q = p A F -.F.5 • • 80 . C v = —R . L = pAV = vRAT = (Mg + Pq S)H >unde p = p 0 + .Tx) ..77.T l) = p A V . 2 11 2 02 = v c K(r 4 .d . Q = vCp {T2 . l2 l2 _ T T'>= T -Tli = 455 K > 1-T |2 T2 . r\2 = l . = .T 3) = ^{p2 v2 .F .7 6 . 1 _ 2.. = F0 (l + yHgA r).80..5 -IO-3 = . w 2 2 -\2 = 431 K .Yst)= = 78..4. deci C„ = —R .f . 1*L ™n V™o 2 r = 3i? Av / x.296 Cantităţile de căldură sunt: TESTE DE FIZICĂ 01 = v C F (r 2 . m = l .78.1 0 2 1 2 .= > p = 20 = 16• 104Pa .21 cm3 . ne folosim de AU = vCy(T2 . AF = F .

P l\Vl . RTX 2.P i ^ )2 4vR(P 2 ..P 2 = — — ( V .V 2 ). _ .R T x. — v i? Din cele două relaţii se obţine: T=— ( y . Are loc o creştere şi apoi o scădere a temperaturii. \ w Deci masa iniţiala este m = — -— . iar masa ramasa in rezervor va fi: RTX m.P l V2 ~P\) Introducând V în expresia temperaturii rezultă 2(/>2 r max t o .V 2) — + p 2 — .81.V 2 y 2.82. Ecuaţia de stare pentru situaţia iniţială se scrie: PlV = .83. V2 —V¡ vR y ¿ vR dT Pentru ca T să fíe maxim calculăm V d in ---.Rezolvări Deci:vA T _ ţ m u & .= 0 .Am . . 2.V\) şi (p 2 >V2 ) este: P .Fizică moleculară şiTermodinamică .. + p0S)H 297 R AU = vCvAT = | pAV = Şi Q = AU + L = ^{M g + p0S )H .. \W v . âV Rezultă v = P 2 Vt . - 1 V-P\V A — 1----. . 1 V2 -V i V L> pV Din ecuaţia de stare: T = — . Ecuaţia dreptei ce trece prin {p\.

2T 3 2 2 2 2 ) .^ .86. 0 => L = RTq l n i = />0F0 In 2. (izotermă) => ? _ P ( ^i _ ^ E l = > d __P .^ ‘ V i-r p F y = / FqY => Z = P > . p 0V0y = p V y = p{W Q ^ p = ^ ? 3y p V = RT.1 77 Y T .p 1Fi = * 7 i = > r = £ 1 ^ 5 1 1 = £ L Î ^ 22 2 2 r = r (izotermă) => T = 2'~Y7J. 88 Z = Jp d F = ] ^ d F i ? r 0 ln F = RT0 \n-^-. 3^0 £ = U 3^o = J A fy y ' T^-y+1 '/>ofbY-i— r .P qVo = p V => P = = 2p 0 F 2. Z. 0 0^0 1. =>A „ P 2 .r ^ P 3 ./> (2Fj) = / F.PV = RT = RT.90.89.PqVq = rt0 TESTE DE FIZICĂ ^ t = ^ .j = pjFj In— v\ l 23 = P2(v\~ V2) (izotermă) (izobară) (izocoră) ^31 = 0 => Z = Z H 12 + Z.y+ 1„ 31_y . Ai/ = Qy = mcyAT = /MfKy = M - mC^ H .91.23 + ¿ 3! = ln-^.22 _ 3 £ 2 2y ^ 1= A 3 2y r = H rr. . T = TQ(izoterm). 2 2.= ^ ( ^ ) ( 3 F 0) = ^ 4 ^ 0 =>T = 3 _Yr K K A r 3 3 1 0 _ Povo _ 2. P iF Y = Jp (2F1)Y =>jP 2 = £ 7 Y 1 2 2 p ( F1) = /?r .V = y ~ .+ p (F] . = .y fo 2 Ysl 0 Z.87.298 2. 2 2.K ) 1' ’ .F 2).P qVq I n 2 2.85.

2 = 500J . AU = 5mR— = 5 •8310 • 2\x 2-28 2.C v = R . r| = — = > î 01 =. M 2. r. p = p0 ^ .4 k J. e = AC/ + L = vCF (r p V = vR T=>T = ^ . — = lKmol ^ Z = £ A r = 8130 -10 = 83. M - / ?2F = H H .1 ) 1 0 5J = 2 5 0 0 J. 2. J ţ £ -1 L = p x{V2 . 2 f . 2.Fizică moleculară ş¡Termodinamică .T l = ^ ( p 2 .97. m A r = 10K . 2 ^ 12 ~7i) i = 273 + / = 300K. = f.V x) = p x Ţ i z h Vx 2.n) = (2 . Fi F? Tj 2.2 k J.lkJ .p i ) .95.Rezolvări 5 R _ IR Cp = — => Cy — 'p ~ 299 C„ — = R Cy 2 2 = 7 4 .96.=— n 0.94. 7i? AT = T2 . r 2 = 273 + i2 = 303K j = = 1J. Tp o Am = V A p= VpoT° E L _ P l Po Ti T2 j .Fj2)= 6aF]2 = 2. Z = /?AF = mi?— .C p = ^ = > C } mR 2 5R_ 2 & = .93. Cp .92. v/î 2 + Q = a ~~(v2 —Fj2)+ ~(f2 2 Fj2)= 2a{v2 . — = — => F = Fi — Tx T2 r. QV = A U = mCVAT .f .

— = lK m o l^ £ = /ÎAr = 8130 -10 = 83. j = 1J.97. Q = AU + L = v C v (T2 .. Fi F Tj 2.1 ) . 2-/>i) = ^ ^ ( 2 .F j 2 )+ | ( f 22 . p V = vR T=>T = Q = a | (f vR Fj2 )= 2a{v2 . m / î'p ~r | x 2 5/î 2 FC. M 2.Tl) + ^ L E l ţ 2 z n ) .= — n 01 0. AC/ = 5w/î— = 5 •8 3 10 • 2\i 2-28 2.c F = r . Qv = ^ { p.95. T2 = 273 + f = 303K V^i 2 £ -1 2 L = P[{V2 . L = pAV = mR— m A r = 10K . c p = => c.Rezolvări _ IR Cp = — => C — 'p ~ 299 Cn— = R Cy 2 )7 2 5R = 7 4 .r . ^ F = H j?2F = m /?^. p = p0 ^ 7>0 / Am = FAp = Fpo:ro Z L _ £ i T’ i t2 J Po . Qv = AU = wCFÂr . — = — => F = Fi — r.V l) = PlV[Ţ r z h V j.93.94. 22 . t2 r.2 k J.92. r| = — =>Qx = . 2.Fj2 )= aFj = 2. 6 2 2.lkJ .4 k J.A ). 2. H 7i? Ar = r2 .Fizică moleculară ş¡Termodinamică .1 0 5J = 2500J. = y { T 2 -Tx) J Tx = 273 + fj = 300K. = .96. 7 2 F -F != F . c p .2 = 500J .

mv At/ = — — (4 . r2 ' 2 2 — 2 v ţ .2 kg/m .^ . Po = ----. t = 41. = v r . 100.98.99.5°C . P V = vRT .300 Am-p0 . + v.1a ) + 2mAc 0 . Are loe o transformare izocoră: G =600°C Po + r. v. unde a este o constantă de proporţional itate 2 vRa 2 V p V = vRT . U t \*x ^2 ) 2.— = — .1 = 0 = > 9 = .( v H 2 3 flv Vţ vr 2 _ v 2 ).r /7¡ 2 -1 =£j 3 0 0 J.^ a = . = v .T = l. 2. M p F p F p (F . 2. y' ------. 102.~I^ L a ?! a i > 02 ~ £?i L —L i . + 1 1 + i-á-L = ^-L-!-----^ 2 RT RT RT RT p = £ ñ ± £ ñ ± Pñ . r|= l .E i .103. f +k +f 22 33 2 1 2 3 2. de unde T' = T 1+ Po T = 314.í .+ F + K 3) -----— v. p V = vRap . - TESTE DE FIZICĂ 7 3 PJL_P1_ vt 0 \El . + v. AC/ = “ l i í ü .5 K . Temperatura finală 0 rezultă din: m¿c(9 .1) = —mv2 = 480 J 2 V ’ 2 ^ 2 3i? ’ 2. v = £ ^ . = 3.----------.1 •10* N /m 2 .101. AU = — C v (T2 —7|). p = -----L=p irJ+ M ţ 2 _ V x )= v ¡ .v l _ = i vjg( 2Wta 2 ^ 2. T = ap .= ^ .

V0 = _Po_ = 70Q 1 + yt kg/m3 2. L = —(vc .R .p A = ) 0.75 J .1 11.1 kJ . Considerând aerul ca un gaz ideal: Pentru o moleculă: sc 3 p V = NkT ( ) (2) 1 Din (1) şi (2) găsim: E c = N e c = ^ p V = 3. adică — = —pu 2 = >u= 3 5 3 2.96 ■IO M -He -26 kg.V 0 = 2Q% pnn urmare. raportată la masa de substanţă este o constantă de material specifică transformării considerate. Î3F — = 400m/s. — => mMg = m^t •^-Mg = 3. 2. 6 2. r\' = \ .1 08. Masa unei molecule este Prin urmare — mHe HHe m = \i/NA . y .2 kJ . Căldura schimbată cu exteriorul de sistemele termodinamice în cursul transformările de stare.1 12. deci 7 Q = v —RAT.75 J . . Găsim Z = = 4 .1 10. 2.Rezolvări 301 V = F0 (l + yt). La temperatura t volumul devine t = V .V x) = vRAT. C D = C V +R = .r i . P v 2 Q = -R A T 2 şi Q' = .1 06.= l . 2. p = —pu 2 .^ . 7 Cp = C V +R = —R . de unde 2.r ] ) = > T \ 37] 67| 2.Fizică moleculară ş¡Termodinamică . Pe de altă parte: L = p(V2 .1 05.VA\pB .1 07. \ Sp 1 F 1 2.^ r = l .1 09.= l . Lucrul mecanic este numeric egal cu aria triunghiului ABC (triunghi isoscel). 2 — = 2 3 deci = ~Q —20.U l .^ . cu N A numărul lui Avogadro.1 04.. ti = 1. d e c i 7] rj' = 90% .R A T .

— T P\ ^2 2 í 1) (2) P\<P2 - =y. w ~ F .= . Conservarea numărului de moli: V! + *v . 2.T x) + vCp (T3 .113 2 N a -'í p .135 .T l . p xV = \X =>Vj = ^ RT />'(” V2 +V2) = v 'RT=> v '= . P = I „ mo(v2) = i „ U . prob.= T2k F. / = A M V = 55. rezultă egalitatea energiilor cinetice de translaţie la echilibru. deci p masa scade. F> Vi V 2=V. n25 -3 ^ '. = vCv (T2 .v^=>w= 2 2 2 Fig.118. Căldura nu se poate transforma integral în lucru mecanic.302 2.Tx í> i k = I I ~ î> t . prob. 2.114.113. 2. Deoarece temperatura este determinată de energia cinetică medie de translaţie. Tx k -Ă.116. tg«l = tg TESTE DE FIZICĂ 7\.= m .y = 0.k Fig. wj > w . din (1) şi (2) avem: «2 m = V ■ .545 kg/m Vţ 2.L ^ T 2 = T 2 -Ă. 2. 2. HVr 10 3/> p = wmq = . p V = vRT => p = vR T /V . otj ~ F ]. La echilibru cele două gaze capătă aceeaşi temperatură.115.T 2) El Pl = h ..117.6 = «F> ^ ^ A (1+ Í ) ! í l =á i l f e ^ 1 kN m 2.~— P a j > a 2 . = (l + Ar)v! = v '.

k 2. _ Pt(l —T ) )| --------------------T.. x 2.124.Fizică moleculară şiTermodinamică .119. ecuaţia calorimetrică are forma: k=4 k=4 = 0 => t = ^ -----.Rezolvări 303 Tz = k -j. —— ——— — 2R k kCy = 2 R k . 2. Ecuaţia Clapeyron ne permite să scriem p V _ p x -V(\ + n) T -A T 1Rezultă: px = pln + AT T _ 1. rezultă răspunsul corect D.122.= 32. Din primul principiu al termodinamicii.3°C. =1 . Deoarece nu există tranziţii de fază.123. 2.125.121. Randamentul va fi dat de: „ = + a = i + a i ± â i = _ j L _ =2/9.120. obţinem g racire = —^ ^ ÎIlTh ¿util 2. Cp = Cy + R k y 2 1 CyT\ = Cy 2 CyTx Cy /n I = CyTx k y l —k + C j/7j r k_ +R r*-n l k + k = Cp -j k J 2R 2R --R 2 AR R = A.= Tx.5 atm..C y )= 2 R = $ k = V 2. Plecând de la rj = — Pf P c Tll =■ ^util motor 1 2 P-t ^util motor Ş» Qi ■^util motor .2 R = > k (2 R . Avem \ = m -NA = m R/k. D). Ql 234 +041 2R + Cy 2. Răspuns corect.

2 vo fW = M . T'izot 2. Viteza pătratică medie la temperatura îq = 0 °C este t vq = J ^ tt7b Viteza pătratică medie la temperatura U este J v ? = V H relaţii este Jv ? Raportul celor două . [i cv Din aceste relaţii se obţine: cv = .127. c p = K = 969.<? ( P i _ p . de unde: ] = 4T0 = 1092 K sau 7.126. p .129. unde presiunea p\ este presiunea iniţială din piston: p\ = P q + mg /S . Randamentul unei maşini termice este: ri = — — — = 1 QP QP într-un ciclu Camot: | |= L[zo şi | |= LlZ0t.m \ . RT2 Se observă că m \>m 2 . S l M i =» \ i . unde mx este masa care trebuie pusă deasupra pistonului pentru ca volumul acestuia să rămână constant. = 692.130. .128. înlocuind în expresia jj randamentului se obţine: r| —1 — => L[zoţ = 60 J .= 2 . R . iar p 2 este presiunea finală din piston: p i = p$ +(m + mx ) g / S .39 kg. deci: \ f \ uV P\__P2_ = 5. de unde mY = ----. S L » .304 2. + T . g acceleraţia gravitaţională.5 J/kg• .5 J/kg• K w -i) p w -u 2. deci P\ P — = — .— T \ T2 g Ul / 2 = k. unde L[zo este lucrul Qc X Qp X mecanic consumat de gaz la comprimarea izotermă. înlocuind in prima relaţie se obţine: m g x n. = 819° C . I jS L j ^ RTţ . Am . Intre căldurile specifice există relaţiile: c D = cv + — şi — = y . V^b 7 2. R . Tx T2 cu Pq presiunea atmosferică. CP 2. deoarece T > T 2 .. Pv.m 2 KT\ T2 - . 6g 6 . B tfî. TESTE DE FIZICĂ Gazul din piston suferă o transformare la volum constant. . m masa pistonului.

136. iar cel de-al doilea compartiment îşi micşorează volumul cu AVX. 2. \ i p T \ T2 Fj j2 Q = vC„AT = . Pentru fiecare compartiment se pot scrie relaţiile: P \ __P'{V\+^\). Pentru un gaz are loc o transformare izotermă: p$dxS = p 2d 2S P 2 = P 0 T T ’ F = (P 2~ P 0)S = P0 d 2 — -1 .133. -3 m ' 3 V{ = VX+ AFj = 2 .AFj = 10_3J „ 3 m 3 Masa oxigenului din balon este m = Fp. mR ’ S = 30-10 N.i j ) = 1280 J.131. ri = — = — = QP 33 Q Ş v oP P= o 12. L = pAV = v£(7» ~TA)= > T B = T A + — = 520 K. \V T T \ ’ PlVl T ^ p 'fo -A F j) T2 unde p' este presiunea finală. P\ > P l în urma procesului de încălzire. AU = Q . iar V2 =V 2 .L = Q .12% . .132. vR 2.10_ m3 .T 4 = V° Po vR vR L = 2Vqp0 . Densitatea gazului la o temperatură oarecare T în funcţie de densitatea gazului la temperatura Tq este dată de relaţia: p = Po P T0 PO T Ţ înlocuind se obţine: m = pFo —— —= 0. p V = vRT =>T2 -T\ = W{)PĂ . Căldura primită de gaz este: Po T Q = mc(t2 .T 4) ] . unde p este densitatea gazului la temperatura t = 7°C .. aceeaşi în cele două compartimente.Rezolvări 2. Din relaţiile precedente se obţine AFj = V\V2 — r r Ş — ^ 2^2_ = IO P\V\ + P2V2T2 T\ Deci: 2.134. Qp = v[C p (T2 .8 J. 2. Tx . 2. deoarece 7j > r 305 2 şi în acelaşi timp şi se poate presupune că în urma acestui proces gazul din primul compartiment îşi măreşte volumul cu A Fj.135.—R V PV -T i * P p mR 2 = 7927.Fizică moleculară ş¡Termodinamică . h m .T l) + Cv (Tl .. pV\ = — RT[.pAV = 5662.139 k g .8 J. Fj = — y.

. împărţim relaţia (3) la (1).25 25 Din numitorii relaţiilor (1) şi (2) rezultă: L = Q \-Q 2 . ¿ 2 = L -Q \ = ( 3 2 0 .306 2. de unde obţinem: P2 400 .. prob.Pi ‘ 3Fj 3Vţ-pi Fig.— = l . putem scrie (Fig.şi datele din figură.. 2. 2. — Qi 1 Q \ 2 unde Q este căldura primită de la sursa caldă (7 ]). . prob. P3JĂ _ P4JĂ .= 1 -0 .139 în transformarea 3-»4: T3 Ta ' T3 T4 _ r _ 97. TESTE DE FIZICĂ Scriem legea gazelor pentru cele două stări: p 2V = vRT2 (3).200 400 200 = 0. Randamentul ciclului Camot este: ri = l .137.= const. Folosind legea gazului ideal scrisă pV sub forma . Din relaţia (1) scădem relaţia (2) şi obţinem: (p 2 . 400 2.139.^ . iar Q2 este căldura cedată \ sursei reci (T2) .P\)V = vR(T2 . Din relaţia (1) găsim: = L = J ® _ k J: 8000 kJ = 320 kJ r| 0.7 5 = 0. ’ 4 3 3 3 3Ţ 1 (3) (4) (5) 5 7 Din relaţia lui Robert-Mayer rezultă: Cp = C y +R = —R + R = —R Randamentul unei maşini termice este dat de relaţia r| = Qi . Ap .8 0 ) kJ = 240 k J . randamentul ciclului Camot poate fi scris şi sub forma: t| = — ( ) sau ii = 9 l ~ J h ( ).7 j ) P l~P \ P2 rezultă T2 ~T\ . q 1 2.= l . P\V = vRT\ (2).^ . T2 T3 ’ T2 73 ’ (2) t3 = 3T2 = 9 r.139): In transformarea 1— »2: ZZl = El^L= Tx T2 T2 în transformarea 2->3: T = 37 (!) 2 1 P2V2 = P3V3 .138. 3/^ 1 = 3Pl3Vl .—------. 3. (1). .5 = 50% .25 Ti 400 4 Dar.

La a doua cursă: V V + y0 P\V = P l ( v + vo) Şi P l ~ P\ =P 0 v + v0 ( ) 2 care este presiunea aerului din vas după a doua cursă. presiunea devine aceeaşi în ambele volume. Când corpul pompei este pentru prima dată în contact cu vasul.T 2) = v 1R {9 T x . Lucrul mecanic efectuat este egal cu suprafaţa ciclului: L = ApAV = 2p x -2Fj = 4 p xVx = 4vRTx ( ) 6 v fiind numărul de moli ai gazului folosit de maşina termică.T l ) = vCv -2Tl = 2 v ^ R T l = 5 vRTx — = v C p {T3 . presiunea aerului din vas după “n'' curse va fi: Pn = P o. randamentul maşinii termice este: 02 4 vi? 7] Qp 26 W? 7] 2 13 (7 ) 2. maşina termică primeşte căldură în transformările 1— şi 2— Deci: »2 »3. iar Qp ese cantitatea de căldură primită. Conform datelor din relaţiile (1).Rezolvări 307 unde L este lucrul mecanic efectuat de maşina termică. Din ultima relaţie şi datele problemei obţinem: V + Vp V P 0 V + V( o V Y (3 ) Pn o 10“> o P 4 = 10 sau 'V + V0 ^n = 104 .l T x) = v 1R 6 T x =2WRTX »3 Qp ~ Ql->2 + Q l -»3 = + 2lvRTx = 26vRTx Folosind (5). Deci: P qV = p x{V + Vq) şi p x = p 0 V v+v0 A ( ) este presiunea aerului din 1 vas după prima cursă. ( 6) şi (7).Fizică moleculară şiTermodinamică . de unde rezultă Prin logaritmarea ultimei relaţii obţinem wlg] numărul de curse: n = •g V + Vn V+V o V . = 4 . Q ^ 2 = v C v (T2 .T l) = vCv (3Tl .140. Folosind legea inducţiei matematice. (2) şi (3).

. Deci: m c(tf -t\) = 3mc(t2 .308 TESTE DE FIZICĂ 2. 2. .V ] ) T f *0 £ >77T7zij: u x A e ?U7ZZl Fig.143. vT 2 \P2 \4P V 2 1 4 2.t f ) \ 4mc/y = 3mct2 + mct\. presiunea gazului este: p = —nmv ( 1) în care m este masa unei molecule. 2 iar n = N /V este concentraţia moleculelor. _ 3t2 +t\ _ 3-60 + 40 _ 180 + 40 _ 220 _ f~ “ " t f (mc + 3mc) = 3/72^2 + î 4 4 4 55oc 2.fi.1 42. obţinem: — = -^L . La echilibru termic temperatura finală (/y) a apei este aceeaşi.144 . Din relaţia (1) obţinem pentru viteza termică a moleculelor expresia: vT = "n v = J . putem scrie: . obţinem: vţ 1 Vnm =J— — (3) şi vţ 2 Vnm =J— — (4).^ . .144 3 A B PAVA _ PoJ^ TA Tb _ 10^2 Tf i J A **TB B AU + L = 0 (convenţie dL = + pdV ) vCv (Tf . Deoarece transformarea este izocoră: F=constant şi n = N IV = constant. găsim: 1 2 P _ SEyAţ^ _ 10 ~3 •2 •1011 •33 •10~6 .144. 1q1QN 2.i .moleculară a gazelor. oc = y/3 şi — = — J /= / + aAt) . 0(l (1) (2) 0 '0 Din legea lui Hooke aflăm: — = E — \ F = E • • S — S lo ¡0 ¥nlocuind ( ) în ( ).IO2 N _ 2 2 .1 41. ¥mpărţind relaţia (3) la (4). Conform legii de dilatare. v este media lui 1 9 9 v . avem: PAVA = vRTA P0V\ = vRTb p 0V2 =vRTf Cu notaţiile din Fig. prob. prob 2.(2).T A) + vCy(Tf . A / yAi y = 3 a . A/ = / a A i. Aplicând relaţia (2) pentru cele două / 2" Vnm situaţii din enunţul problemei.T B ) + p 0 (V2 . Din teoria cinetico .

R . t{ = 2 2 7 ° C ^ I ’ = 5 0 0 K . F4 ^. 2 2 2 2 T i= 2 T . Vezi Fig.1 -------.R ■ 2 2 3 3 7 .147. Fig. 2.m [ y i ..R T B T = 1 ~î -------.147. Cv = . 2. 1 . i) 2 U i ' 1.146. Tx 500 Qab = v-KTj I n .= 2. 2 3 Cd = . 2.= l . 2.V x) = vR.147 ^ = ^Qab = 3.145.= F^ 8 = 10.5 K. t| = l .4.T B) vCv (Tf —TA) + vC y(T f —TB) + vR[Tf — j= 0 TB CyTA +CyTB +RTB = C v Ta + CpTB \ f 2C y + R Cy+Cp -R T A+ . P\V\ = PlVi .—R — {vl . 1 t2 = 2 T C = > T 2 = 3 0 0 K .Rezolvări Dar: Deci: p 0(V2 .3vRT\ Ins .— = 0.. 2 2 2 023 < 031 < 0 .v^ 2 p xV2 = vRTş T2 2 = 4 T.R . p = /?i .= -R + -R 2 2 309 . p 2 5 Cl 2 = 2 R .C p =Cy+R = . F = Fj.v 2 ) = p 3R KT2 V V7i V 2 6 150J. . =i J2 " 4 ' 012 ” 6 /? j F j “ 12 ’ ^ “ 2. r| - L _ 1 2 PlFl _ 1 . C y = .v l ) = .(Tf . vT = ] 3R vt2 = AU = vCy(T2 . U ¿ = ^ ( p -p iX > / -> / = ^ î> i^ . prob.818• IO6 J . prob.v* " 012 = v<^12(^2 ~T\) = yC\2 ’ 37] = 6W?7j = 6 /? ]F j.Fizică moleculară şiTermodinamică .^ .R .T x) = .

— P l _ P 2_ = V Am = m .p\)-V = 5 . iar Q2 căldura cedată sursei reci.310 TESTE DE FIZICĂ v 2. m este masa unei molecule. Din (1) găsim: n = ^ A .148.V\) = vR(T2 . = — .= — (1). însă v = El^L încât ( ) se scrie: L = RAT (2) din care AT = = 20K .\ RTo R T2 ) 2.7 j) = vRAT (1). n este concentraţia moleculelor. RTX RTX PxV. în transformarea izobară L = p(V2 . unde L este lucrul — Q\~\Qi\ Qi l Q \ mecanic efectuat pe un ciclu.I0 m'3. E RTX n analog v = 2 2 1 2 23 2 RTo = ——— u (2). Din primul principiu al termodinamicii. NA este jl numărul lui Avogadro.149. v = Vv este viteza pătratică medie a moleculelor. Se ştie că: p = —nm— = —n-^—-v2 (1).150.153. Din expresia randamentului ri = -------1 .152. Din pjFj = vRT. V kg unde u = 2 8 -------este masa kilomolară a azotului. 1 2.IO J . Din ( ) L = y\ \ = 1 k J .151. kmol 2. R 3 2. AU = vCyAT = R vRAT = Q ~ {p2 .u . Din (1) şi (2): \ P2V = u. Qv = vCyAT = — C yAT = = 103 J . 20 g. | este masa molară a gazului. .r L (i). unde p este presiunea 3 2 3 Na gazului. obţinem: vj = E l— . Q 1 . |iv 14 2.

adică energia internă totală se conservă pentru stările iniţială şi finală (de echilibru): T = ViTi 777 —L-5 + v =-=•. dar pV = — RT => —-— . unde Af. respectiv a metalului ca.T 2) = 0 => v \\CyT + v2CyT = ViC(/T + v2CyT2 = const. Gazul suferă o transformare izocoră. => pV = const. rezultă ecuaţia calorimetrică: AU\ + AU2 = QX +Q 2v = 0 => V iC y (T -T i) + v 2C y ( T . mAt2 2. c căldurile specifice pentru apă.155. At2 = 40°C .i . Din (1): c = maCa^ l = 750 J/kg •K .= — — ?_ = > _*-= :_!_!—£_2_ sau M f'iM -i V2[i2 V2 (Xj m2T2 V _ ^ \ V2 m2T2[i] rrt 117 171^2 2. ----V] + v 2 . Q = 0 => AU = 10 10-1 => 7] = — K = 1. p = ct. unde ma . = 30°C . Pl P 1 T\ T2 = T x +A T => Tx +A T = ^ T X.Am T \ T2Am Tq T \ m T \ -----.158.. şi F = ct.1K.— — .=> H W ! T2 m .154. Echilibrul forţelor de presiune pentru tubul orizontal.156. Tx P Pi £2 -1 p1 2. m sunt t\ masa apei.= — => w = . . Ecuaţia calorimetrică se scrie: macaA = mcAt2 (1).r .Fizică moleculară şiTermodinamică .T x) _ Am t2 T\T2 - tx vt 0 2. P = P o ~rr => P o=P^r. 9 1 10 1 -1 = A7\ Recipientul de volum constant este izolat adiabatic de mediul exterior A t/j + A { 7 2 = 0 ). respectiv metal.=> Po = — ■ = — m r2 t2 .Rezolvări 311 2. miRTi m2RT2 V \ m \T\ egale: p \ = p 2 . devine echilibrul (egalitatea) presiunilor deoarece secţiunile de o parte şi cealaltă a pistonului sunt . 7} r0 r r0 T\T2Am VTq(Ţ2 . (L = 0. T m __ .157. pV = — RT => = ..

Energia internă este funcţie de stare. Conform principiului întâi al termodinamicii.164. 1 2. Răspunsul corect este A). Pentru o cantitate fixată de gaz (v = const.163.161.312 TESTE DE FIZICĂ 2.165. Lucrul mecanic L este pozitiv (efectuat de sistem împotriva mediului exterior) şi are valoarea cea mai mare în transformarea a). prin urmare variaţia ei depinde doar de starea iniţială şi de starea finală a sistemului şi nu depinde de modul în care sistemul evoluează între cele două stări. în coordonate (p. variaţia energiei interne este aceeaşi pentru toate cazurile reprezentate în figură. — = -----— => y„ = —^ —-----. prin urmare variaţia ei depinde doar de starea iniţială şi de starea finală a sistemului şi nu depinde de modul în care sistemul evoluează între cele două stări. în coordonate (T.-.. m = Po^o şi m' = Vp = ——— Fo(l + yi) => + Ya* m + yat m(l + y t )-m f .). Ecuaţia termică de stare este p V = vRT. relaţia precedentă reprezintă ecuaţia unei drepte de pantă p/(vR) care trece prin originea sistemului de axe. relaţia precedentă reprezintă ecuaţia unei drepte de pantă vR/V care trece prin originea sistemului de axe. panta este invers proporţinală cu volumul. 2.V) şi pentru p = const. 2. în cazul gazelor ideale. In coordonate (p. Aşadar răspunsul corect este E). cu cât presiunea este mai mică.A Ua > Q . Pentru o cantitate fixată de gaz (v = constant).159.AUe > 0 .162.. 2.coeficientul de dilatare a apei. de unde. Prin urmare.160. explicitând presiunea. şi pentru o cantitate fixată de gaz (v = const. sau Qa . AU — Q — L.T) şi pentru V = const. deci este maximă atunci când volumul este minim. de unde. Energia internă este funcţie de stare. si panta este mai mică. Avem: V = FqÎI + yi).AU >Qe . caz în care sensul de parcurgere al curbei se face în sensul crescător al abscisei (axa volumelor). Conform convenţiei de semne. lucrul mecanic este pozitiv dacă este cedat de sistem exteriorului. explicitând temperatura. iar valoarea cea mai mică în transformarea e). lucrul mecanic schimbat de sistem este proporţional cu aria de sub curba care descrie evoluţia gazului între starea iniţială şi starea finală 2. La > L > Le > 0 .).V). energia internă este funcţie doar de temperatură U = U(T). Răspunsul corect este E). ---- 1 1 ni 1 + y/ a nit 2. 2. panta este maximă când presiunea este maximă şi reciproc. obţinem T(V) = pV/(vR). Mai mult. Pe . Răspunsul corect este F). Ecuaţia termică de stare este pV = vRT. obţinem p(T)= vRT/(pV). dacă toate stările iniţiale sunt caracterizate de aceeaşi valoare 7] a temperaturii şi toate stările finale au aceeaşi temperatură T2 .

Conform convenţiei de semne.36 •10 22molecule. Aceasta decurge din faptul că integrala lucrului mecanic este pozitivă dacă Vinitiai < Vfinai şi negativă în caz contrar. lucrul mecanic schimbat de sistem este proporţional. sistemul schimbă cu exteriorul lucrul mecanic cel mai mic în decursul procesului a. 2. Pe de altă parte. Răspunsul corect este E).1 67. . Aşadar. variaţia ei este aceeaşi pentru toate transformările reprezentate AU = const.. cu aria de sub curba care descrie evoluţia gazului între starea iniţială 1 şi starea finală 2.AUa < Q . în coordonate (p. = 44 kg/Kmol m mN a de molecule cuprinse intr-un gram: N = — = ----.. AU = Q .—. energia internă fiind funcţie de stare (variaţia ei depinzând doar de starea iniţială şi de starea finală a sistemului şi nedepinzând de modul în care sistemul evoluează între cele două stări). lucrul mecanic este pozitiv dacă este cedat de sistem exteriorului. răspunsul corect este a). deoarece. ştiut fiind că p(V) nu poate fi decât pozitivă. caz în care sensul de parcurgere al curbei se face în sensul crescător al abscisei (axa volumelor) si negativ în caz contrar. Masa unei molecule de C 0 2 este |H co wq = ------—. Lucrul mecanic L este negativ (primit de sistem de la mediul exterior) şi are valoarea cea mai mare în transformarea e).1 68.L . în cazurile ilustrate în figură avem La < iţ. cantitatea de căldura fiind cea mai mică în procesul a) şi având valori negative (căldura este primită de sistem de la mediul exterior). Rezultă că Qa > Q > Qe > 0 . 2.AU <Qe . < Lc < Lj < Le < 0 . Răspunsul corect este A). La < L < Lq < 0.AUe < 0 .23 ' — 44 molecule = 1. 2. Rezultă că Qa < Q < Qe < 0 .V). cantitatea de căldura fiind cea mai mică în procesul e) şi având valori pozitive (căldura este primită de sistem de la mediul exterior). variaţia ei este aceeaşi pentru toate transformările reprezentate AU = const.Rezolvări 313 de altă parte.1 66. în valoare absolută. în valori negative. Rezultă pentru numărul .Fizică moleculară şiTermodinamică . n . Conform principiului întâi al termodinamicii. iar valoarea cea mai mică în transformarea a). energia internă fiind funcţie de stare (variaţia ei depinzând doar de starea iniţială şi de starea finală a sistemului şi nedepinzând de modul în care sistemul evoluează între cele două stări). sau Qa . m0 M j -CO 2 N = 10 3 ' 6^.

5 3 33 33% 2.T 2 ) Rezultă: n' = i ---------.T 2 T2 + Tx Ti 1 _J_ 2-11 x+ 2 2 T2 i-n Deci . Randamentul primului motor Camot este: ri = 2 2 1- Ş . iar T{ .314 2.T{ = Tx . (x = 28 kg/kmol.— _ _ _ n _ I 2 T2 + T x .=> Ş . avem . TESTE DE FIZICĂ PqV = ^-RTq => p = ^ 2 .013 •IO5 N/m2 . = _ 0 I5— = J_ = 2 -0 . Astfel.T2 (T{ = T{ + Tx .170.= — . şi introducând în relaţia de mai sus.Co = 44 kg/kmol. p. Pq = 32 kg/kmol. unde p0 = 1. rezultă: l Po şi R = 83 lOJ/kmolK. Răspuns corect: azot ( N 2 ). Ţinând cont de expresiile vitezei pătratice medii şi a concentraţiei numărului de particule.15K 1 Masele kilomolare ale celor gaze sunt: p. Din ecuaţia termică de stare. rezultă — | n m .— _ j -------. = 2 kg/kmol. în procesul izobar avem: — = vRAT = — = .= ■ '1 •'1 1- îl • Cel de-al doilea motor Camot are randamentul r|': ti' = 1 —Ş r unde T{ = 2T2 .169.172. K. T0 = 273.171. Din ecuaţia termică de stare obţinem RT pV ---.= 0 .4 = 40%. 2. P c H = 26 kg/kmol 6 22 pNî = 28 kg/kmol.^ --------= i — = i -------. Qp vCpAT C p Cv +R 2.He = 4 kg/kmol.

l \?2J 1 ( T ^ = ln + — ln y . Pe transformarea 1 -> 2 (p = aV) sistemul schimbă căldura: Ql 2 = A U n + Ll 2 = vC v(T2 .v Cv + R \t2 —7j)< 0.l \ JlJ 2 1 / rp \ 1 Cu acestea. 315 7 1 V i Pe transformarea _ — 1 ? căldurarprimită este: Q = W?7] In — > 0.t2 .T l) .l \Tl j n acest ciclu sunt Tmax Temperaturile extreme atinse pe aveai ki^iu auw.Fizică moleculară şiTermodinamică .- lnVl w r ]= >ln— = In n f rt \ r L2 y .T l) . vRT.Rezolvări 173.Tl) . 3 .T ])-~(j>RTi -vRT2)-. Randamentul ciclului devine r\ c C ^ T\ r|c 2 T = 1“ l ln 2 -| ln (l 2 -ric) .i =>v3=v2 T < 1 iTl II U J U J 2 1 ( t2 ) Y . .i v ( c ' + * > ' .± ( p lVx..p 2V2) = i -ţ / __ __ X = vCv(T2 .___ > ^\ V2 Astfel.aVl+2 aV2(Vi .T>) Q i\ (pentru gazul ideal Cv = —R ).V 2) = = v c v(r2 .imax = 7] şi rmin = T2 .E l ± P L ( v l . r\„ =1 — —=> — = 1 --tic-. Tj T -y T Astfel. --------. * . randamentul acestui ciclu este: M .V 2) = = v Cv(T2 . In— iV3 = 1 1.rl ) ~ f ( n 2 -Vl2)= v C v(T2 . Pentru transformarea adiabatic V.l \y . randamentul ciclului devine: I"“ r| = ----------------7u 1 z 1— 2 ln n — ln^ZLV — Y .

Adică: l _ P\+P2 fr 2 v \ _ P i + P 2 Î P2mRk l (X 2 PiţnRk u 2 li n 2' 3 m Fig. prob. p V = — RT T = kp li ¿23 = O (izocor) HD 10 -8310-100 7 Q = vCyAT + vRAT + vRAT = —vRAT = — 2 2 =— 20 . A = constanta de proporţionalitate : pV = —Rkp2 (. Lucrul mecanic L este egal cu aria trapezului format. 7j = T0 T2 = 2T0 v = lmol . 2.176. Q = vCyAT + Z j + > 3 Ci/ = —R TESTE DE FIZICĂ 2 -^23 + ¿34 v = lmol L\2 = P\^Vl ~ V\)= P\V2 ~ P\V\ = P2V2 ~P\V\ =. prob.7 i ) = vPAr 2 ¿34 = ^ 3(^4 _ ^3) = P4*4 " #3*3 ~ vi?Ar 7 m o 2.176 T3 = 6T0 TA = 3T0 3 CV = ^ R 2.(Fig.174.K ). 2.1 p = -^—-V ffjiîA: ( 1) Ecuaţia (1) este o dreaptă ce trece prin originea sistemului de coordonate (p. = vi?(r . prob.175.316 2. 2.175 Fig.175).

Rezolvări 317 Notăm r|j randamentul ciclului 1 .3 .1 avem: gpnma = â _ 2 23 -3 = ^ .177.• 4T0R = -R T q + — RTq = .Fizică moleculară şiTermodinamică . în starea iniţială 0 2 satisface ecuaţia: pVx = V|i?7j în starea iniţială N satisface ecuaţia: pV2 = v2RT2 Pentru starea finală a amestecului avem: p(Vl + V2) = {vl + v 2)RT. Adunăm ecuaţia (1) şi (2) şi obţinem: p(V\ + ^ ) —Vji?7j + v2RT2 Din ecuaţia (3) şi (4) rezultă: v 2 i + v r2 = (v + v 2) r 2 (1) ( ) (3) (4) (5) 2 2 1 2 1 sau T= Vj7i + v 2T2 Vj + v 2 2. \ c\ Q .178.“ TT ~RTq 21 Hl = W 112 ^1 23 2. | Lucrul mecanic în acest ciclu este: L2 = RTq ^2 Din (1) şi (2) avem: RT0 _ 2 T i-----.2 .3 .* r 0 Ll = ^ .2 V 0 = p 0V0 =RT0 L Qprimiţi 22 Pentru ciclul 1 . QP -\Qc\_.4 .T q ) + Po + * Po • 2V0 = = 5 • RT0 + 3p0V0 = ^ R T 0 + 3RT0 = y RT0 .1 şi cu r\ randamentul ciclului 2 1-3-4-1.3 +¿13 = C y f a . Randamentul ciclului Camot este: T i-r . 3 5 3 20 23 QPi = CVT0 + Cp ■ 4T0 = -R T q + .

U ] = Q .V x) = ^ . Qp = 4200 J Ă .318 Din ecuaţiile de mai sus şi din datele problemei avem: 70 Qc = TT rQ p > d e u n d e TESTE DE FIZICĂ 100 ' „ Deci: — o \ iQQ Qp -- 3 10 -i T z h -1 7] 3 10 ^ 400 400 *2 3 10 7 =280K.180.L Dar AU = 0 . Qp Rezultă: 2.p ( V 2 . deoarece U\ = U j . şi deci: Q=L Dar lucrul mecanic efectuat de sistem este: L = p AV şi deci: . Căldura la presiune constantă este dată de relaţia: QP = v C p at ’2 pV A Din sistemul: pA V = v RAT Qp ~ c p ' c R Cp se obţine: Cy —R p 7 -1 înlocuind în relaţia cantităţii de căldură se obţine: c -1*. 2.p V .p A V = ^ .179. y -l y -l Y -l Conform primului principiu al termodinamicii: AU = U2 .

Iar c p = y c v = 1004. 171 .31 • 10 iar: p = const. Din sistemul: .36 J/kg K.Fizică moleculară şiTermodinamică . --1 72 m5 RT. — m3 3 .182. Din ecuaţia Claperyon-Mendeleev: pVi = — RT\ => Fj = — 7?rj = 8.9 kJ. se obţine: Cy deci cy = 717.183. R f-i(y.181.=y . unde p.) 1 P 0 po^oCy-1) 2. şi deci: ——= vT VT Iii — =2 ■ = 4 . Dar viteza pătratică medie este de forma: Vţ = în starea iniţială: P\V = vRT\\ unde v = — este numărul de moli de gaz.4J/kg K .7i) = v Cv7j înlocuind se obţine Q = 5842. Fie 7j temperatura iniţială a gazului pentru care viteza pătratică medie este vj şi 7 2 temperatura gazului pentru care viteza pătratică medie este 3R Ţ v2 . este masa moleculară a R c„-cy = — _ m _\ xp0 V RT0 gazului. Căldura ce trebuie furnizată gazului într-o transformare izocoră este: Q = v Cvă l = v Cv{T2 . 2.Rezolvări 319 CV 2.

320 TESTE DE FIZICĂ 2.P\VV = —u f P2__Pl_ = 6 kg.39 kg. randamentul unei maşini termice de orice natură este de forma: *1 = de unde: L _ 01 8i ~g2 Ql iar: m_ g . ‘ i?7j Æ t2 tx 2 .188. Pentru fiecare compartiment se pot scrie relaţiile: p xVx _ p'fri + AFt ) T nT p 2V2 =p'(V 2 -A V 1) unde AFj reprezintă creşterea de volum a gazului din primul compartiment în urma încălzirii. ~-P l— = .s m ^ F P vl = —l RT\ => / «. Pentru starea iniţială legea generală a gazelor este de forma'. = . 2. — P —l M RTl Pentru starea finală legea generală a gazelor este de forma: p V ] = ^ R /vi ] — rn2 —V P t 2 Tx v RTo M Deoarece m > m2 rezultă: \ / Pj__P2_ = 5. A i F Am = mi . T= ) '1 Dar.2 MJ. Din relaţiile precedente se obţine: A^ =FjF 2 .25.6 M J îl Ö = (l-r| )0 i = 16.=. -IO n p xVx + p 2V2 06 “3 m3 . 1 2.186. Randamentul unei maşini termice ideale este: T\-T2 = 0.mi = P2v\ .185.m 2 = \ Ti T2 2. Am = m . 2 2. iar p' este presiunea finală aceeaşi în cele două compartimente.187.m D T .. n V . =o RT 64 kg .= 21.184.

h h = 497. T = Qi+ Qi | 5 120 k J . m = — = 1. 2. Z = 0 => proces izocor .3324' 10 2 .c v L = — RAT M P\V\ _ m_jţ Tl li L = ^ ¿±A T 2 .3 J.196.5VX transformare izobară p\ = p 2 . p xVx = vRT[ P\ = ' Fi = 1. 1.191. 2. c C = mc .195. = — — = 28kg/kmol.193. m p 44.75 kg . M - (J. 2.192. 2.g vCv Fi = -==.=> F2 = F j •— F2 T2 0. Qi T= ) T \ -T 2 \ i \= Qi Q 1- T l-T l' |fi |= 2 0 i^ r = 7OkJ.8 28 = 1.189. Qp = v C pAT = ^ C pAT =>Qp = (7 R )J.Fizică moleculară ş¿Termodinamică .5 F . c„ —cv + — .Rezolvări 321 2.6-5-8310 ..190. Q = A U -----^ Q = vCvAT Ar = . L = P\{V2 ~ V\) = 2.R)AT = (4 5 0 tf)J. 2.10 -3 L=■ 60 = 300 2.99-IO N/m 5 2 h = \. — c .100 k .194. AU = vCvAT = v(Cp .6 kmoli .

+ V2 1*2 / = — -100 = v. Px *7 ^ +F F)F2.h 3 5 = RT 3RT _ 3p y 2 v 2 p = lkg/m3. 2 F1+ F2 2..S = Po + Pg l — h 3 2.E I F +F | £7] 2 1 M l 7i F] + F 2 i?r *2 2 _ A * RTX V.201.6629 IO5 N/m2 .56. p xFx = .199. -----.199 F = p .10“6m2 5 = 1.h 3 / 2 A 213 h i" 4 = 12.198. vj = M RT. P = PO+ Pgx x .l ---.^ Ă . . 600 m/s 2. prob. PV PFu PV = vRT => T = —— = £__ii vR mR VT = = L «îi? | W V m TESTE DE FIZICĂ .+F 2*2 = vx^ 2 _ Pţ V2 _ = /?r9 2 = .322 2. L Fig. Pentru starea (1) avem: P\ \ . => P = Po+Pg l .V\PP\ V p x = ~ ~ ~ = 1.vf = — => H = ^ l-l 1 3i?r ~ Vţ p\x _ p RT 2.--^-.197. H V RT y 3RT 2 vT = . 2.28N .1 0 0 = —^ — 100 = 20%.200.. / ( ii+ F 2) = v fl7’ => > 2 ^ 2 1 p2 = ^ ^ F.

5 1\ motor =0. => P 2 = P\ = 1. 2.245 F = mg(sina + (ico sa )= 2873. Randamentul ciclului Camot este: 11c 11 = l . se obţine: p xVx _ _ vRT] 3/?ţ _ 1 2 1 1T / 3 vR-4T. se obţine: p\Vx = W?7j (1). Cum aceasta este constantă. Din datele problemei se ştie că: V2 = ~ * l (3). T2 = 47] (4). 2. Masa de apă încălzită este: m = pV = lOkg Q = mcipiAt = 2508-IO3 J Q = F7=> > _ G tj 2 5 2 2.204. (4) în ecuaţiile de stare ( ).15Q P 2. P vR P unde m = — este panta dreptei 1-2.Ş .202.3 Forţa de tracţiune (Fig. . Folosind ecuaţiile de stare pentru cele două stări ale sistemului.Fizică moleculară şiTermodinamică . 0 68k g . prob.const. înlocuind (3). mq m=Fd ■q = . rezultă p . 2.203): F = G sin a + jxG cos a Fig.09 • f =T 3 S 103 2. P 2 4 (5) Se obţine: p 2 = \2px. notate cu indicii 1 şi 2. prob.Rezolvări 323 vR Din figură se observă că transformarea 1-2 este izobară deoarece V = — T = m T . 2.6ric =0.662 ■IO N/m . *1motor V Qc Le = lucrul mecanic efectuat de motor = Fd jQ c = căldura consumată prin arderea combustibilului Qc = m Fd_ TI.203. ( ) şi făcând raportul acestora.85N. p 2V2 =vRT2 (2).09 kW U 2 = 220 ■220 = 23.= 0.

T2 = t 2 + 273 K = 300 K . Q fiind cunoscută. Lucrul mecanic şi căldura sunt mărimi care depind de stările intermediare prin care trece sistemul. lucrul mecanic devine: L = 6vRTx. Ca urmare.2 07.J j ) = 6vCp7i = v | RTX=15vRTx. L 2 Raportul dintre lucrul mecanic L şi căldura Q este: — = —. înlocuind valorile numerice. Ca urmare.V x) = 6pV\. Cap 3 se obţine: — = — .T i ) . Lucrul mecanic efectuat de gaz în transformarea izobară 2 {p = const.2 06.) este: L = jp d V . 2 2 2 Deoarece sistemul ajunge din nou în starea iniţială. . variaţia energiei interne pentru o transformare ciclică este zero. cp .2 08. T2 =1T\. Căldura primită de sistem în transformarea izobară este: Q = vCpAT = = vCp (T2 . rezultă: cpi(ipi -/ )= cap( / î n l o c u i n d valorile numerice. .324 TESTE DE FIZICĂ 2. deci: V2 = 1V\. Lucrul mecanic efectuat în transformarea din starea (1) în starea (2) se 2 calculează cu ajutorul formulei: L = jp d V . Căldura primită de maşina termică. Randamentul unei maşini termice ideale care funcţionează după un ciclu Camot este: r| = L l Q = ( ] . 2. după simplificare. volumul creşte de 1 şapte ori. Dacă scriem 1 ecuaţia de stare pentru starea 1: pV\ = vRTx. Temperatura sursei calde şi cea a sursei \ vR . se obţine rezultatul final: \ T\ L = 5105J.J pZ l .Tj)l 7]. din prima relaţie se obţine: \ T t-T ? ~ L = Q —-----—. în cazul problemei. el suferă o transformare ciclică. înlocuind în expresia lui Q vR 2 6 2. La echilibru termic. 2. . căldura cedată de corpul cald din material plastic este egală cu cea acceptată de corpul mai rece (apa).2 05. Energia internă este o funcţie de stare care nu depinde decât de starea iniţială şi de starea finală a transformării suferite de sistem. Temperatura finală (în starea ) se calculează cu ajutorul ecuaţiei de stare pV2 =\RT2 => T2 = se obţine: Q = vCp (77j .Din datele problemei: wap = 2wp]. 7 reci sunt cunoscute: 7] = tx + 273 K = 600 K . | p = £?ap • ^ eC1’ ( i| Wp]Cpi(/pi-/ )= wapCap ^ -/ ap).p(V2 -V\) = p ( 1V\ .

3 mJ . Calculăm raportul l B rD folosind ecuaţiile de stare. VD = 0.Fizică moleculară şiTermodinamică . Va =0. Tc C 4 = 5 . Afirmaţia 2) este falsă deoarece temperatura — _ în C este de trei ori mai mare (nu mai mică!) decât în D.2 m3. TB pc Fc = 0 . p B = 2 -IO N/m2. Parametrii necunoscuţi se determină din ecuaţiile de stare: - RbKb ■ vR PCVD . Vc = 0. Să găsim parametrii gazului în fiecare din cele patru stări marcate: A p A.Rezolvări 325 2. TA B p B = • N/m2.8.6 m3.209.vRTC n T/ —„ P T .2 m . => TC ’ ^ T . VB. ca urmare el schimbă căldură cu mediul exterior. Calculăm raportul — Pc^c vR p DVD T V — = — = 3. TB Td P bv b vi? VR p DVD Td P b Vb =4.8 ori. VB = 0. p d V] Afirmaţia 3) este corectă deoarece temperatura în B creşte faţă de cea din D de 4.IO4 N/m2. TB 10 C D 8 4 p c = 5 •IO4 N/m2. Tc Afirmaţia 1) este corectă. . 6 m 3. TA VA =0. TD IO Transformarea AB fiind izotermă TA = TB .210. Tr _ A -1 ___3 . In plus p c = P d '^ b ..6 m3. ca urmare afirmaţia 4) este falsă.Vq ŞÎ Vd = V a . 2. ^PC^C vR ■ PDVD ~ vR TD => td ~ vR PpVp =— —Tu = — • ^ ^ vi? = — => Pentru starea^ avem: j F j = vi?r 5 => = 2 4 -IO4 N/m 2 folosind ecuaţiile de td stare. Transformarea AB este izotermă şi nu adiabatică. Parametrii termodinamici în cele trei stări marcate sunt: A B x t /__2 p A = 2 -1 0 N/m . Tc pD = 5 • 4 N/m2.

utilizăm relaţia de definiţie p = k n T . Afirmaţia 4) este falsă deoarece dacă ar transforma toată căldura primită în lucru mecanic. Conform principiului fundamental al termodinamicii: 2 AU = Q . unde p = presiunea. Pentru a deduce unitatea de măsură pentru constanta lui Boltzmann. adică diferenţa dintre căldura primită (ramura AB) şi cea cedată (ramura CA). Din relaţiile de mai sus rezultă: v* _ ta _ P a va _ 1 Tc vR PcFc Tc Pc Fc 5 Rezultă că afirmaţia ) este adevărată. Legea transformării gazului ideal are expresia V = V0(\ + oa) sau V . Pe ramura CA sistemul cedează căldură deoarece Tq < T a .2 12.V . ca urmare căldura schimbată cu exteriorul este zero şi nu lucrul mecanic. lucrul mecanic efectuat este egal cu căldura totală schimbată cu exteriorul. numai una este adevărată. L = Q => L = QAB . Din cele de mai sus rezultă că numai afirmaţia 2) este adevărată. ceea ce este imposibil. Pentru întreg ciclul ABCA variaţia totală a energiei interne este zero. Din numărul total de afirmaţii.L .k ' k ’ m 2 3 Dar unitatea de măsură pentru capacitatea calorică: [c] = . n = concentraţia particulelor şi T = temperatura. . sistemul ar funcţiona ca un perpetuum mobile de speţa întâi.2 11.V 0 = V0a t . deci şi afirmaţia 3) este falsă. Legea transformării izocore a gazului ideal este: P ~ P o(} + PO sau izobare a — = l + p/. k . 2.326 TESTE DE FIZICĂ Parametrii necunoscuţi se determină din ecuaţiile de stare: vR PC Ccvc V P ta P jF a P a Va = vRTa =>Ta = E^ L \ vR 5 P b vb = vRTb ^ T b = U ¥ j LvR vRTC => TC = ■ D Transformarea BC este adiabatică. deoarece aceasta este o mărime de stare. Deci: N M _ Lp] _ m _ ]_ L. Temperaturile în B şi în C diferă. deci afirmaţia 1) este falsă.QqA .2 13. 2. P0 2.V 0 = A V deci — v0 = a t. Ca urmare.

V]T2 + v 2T2 vj+ v 2 _ 9 2.218.. = 11 20 .219. O dreaptă care trece prin origine în coordonate (p. Cantitatea de substanţă se conservă: Vj + v2 = Vj + v2 .T) are ecuaţia p = aT unde a = tga este panta.214.= -p\V{ In2.V. obţinem: Tf =.217. din ecuaţia termică de stare: v = 2. Din condiţia de \ echilibru a pistonului (resortul este comprimat cu /¡j): p\S = k*h\ (k* este . Pentru sistemul format de cele două gaze: Qsist = 0 (înveliş adiabatic) şi Lsist = 0 (volum total constant). Din ecuaţia termica de stare: m = -----. Po=^ i w î ) =9. AU = 0 din principiul Usistîntâi al termodinamicii: Q = AU + L rezultă deci const.Rezolvări 327 2.. RT ■ţn final: p = ^LEL » 18 w. |Hch > jlx > M e î dreapta 'H 1 4 1 corespunde metanului. Ui —VjCj/7] + v2CyT2 \ Uj. pVvi 2. 2.216. rezultă: L\2 = L2\ RTxln-^. pentru transformarea — calculăm lucrul mecanic >2 ( Vpr _ -y \ prin aria de sub grafic.. în coordonate (p.215.89g/dm3' 2. 37 i i Volumul gazului.V): L\2 = — — ^ . Din ecuaţia termică de stare a gazului ideal: p = mRT/(\iV). a — / dacă m şi V sunt aceleaşi. din ecuaţia _J_ 1 izotermei: p 2 = — . în starea iniţială: V = Sh\.05p. ~ . v '>pentru transformarea izotermă: ■ v2 în final: L = 0. RT A P0V[i( 1 Am = wj .—V\CyTf + V2 CyTf .Fizică moleculară şiTermodinamică .m 2 = ■ R v?i dar: da 1' t2 i = RT0 •eliminând masa molară u între ultimele două relaţii obţinem: . L = L\2 + Li\.

^l.= I-----. r|i = — ?2.min ~ 300K.223. rezultă: k*h\ = 2 2 Vi RT') . 7j)rnax = rezulta: i „ =rii . din ultimele două relaţii obţinem: T2 = 47] ¿9 \ 2 423K. rezultă: u = lm p 2 = t s l 5 l .2 22..5kJ. ^max 450K . n* ¿>4*4 deoarece ?i . rezultă: 2->3: 8T 73 = — . T • r\ = 1 — c . 2. 9 — r|2 8 are forma: 2.= 7. din ecuaţia izobarei l->2: =4 7} . Viteza din ecuaţia 3RT termică are expresia: vj. Variaţia energiei interne depinde numai de stările iniţială şi finală: = v C y fc —7j).328 TESTE DE FIZICĂ constanta elastică). folosim şi ecuaţia termică de stare: p\V\ = Vj/?7]..2 21. dar: m = p V.6 ) = {Cyas + mac 1X® “ h ) 5 rezultă: 0 » 23° C .— .. Ecuaţia calorimetrică m2c2 (*2 . din ecuaţia izocorei T ?3 = — 1. 6 2. /2 = 7 2 " î 0 = 159°C. V^ izobarei 1. din ecuaţia termică de stare: 3 72 V v = .min = Formula randamentului ciclului Camot este: Tj 250K. rmin = r4. în final: RT\ AC/13 = — f f i . AC /13 2. r |2 = — 2. max —4 0 0 K .2 : T2 = 37].5 .2 20. analog. rmax = T2 . Ecuaţia calorică de stare a gazului ideal monoatomic este: 3 U = —p V .2 24. pentru starea finală: k * h 2 = ■ ■ .

Deoarece gazul se destinde. fiind adiabatice. Căldura dezvoltată la ciocnire este: Qciocnire = Ec\ ~ E c2 = E ct ~ E p3 = ^ ---. Gazul din cilindru suferă o transformare izotermă.9 0.Pl (v1 . Ţinem cont de ecuaţia termică de stare a gazului ideal p V = vRT şi de faptul că sistemul este închis şi se obţine p T =const.Fizică moleculară şiTermodinamică . 2. ---2c 2. pe 2-3 sistemul primeşte căldură. Transformările 1-2 şi 3-4. Q2_ = vCp AT = v i ( r y y— 3 1 3 .mgh = 329 mv2 . Unitatea de măsură pentru numărul lui Avogadro. Va trebui să determinăm căldurile schimbate de sistemul care efectuează acest ciclu termodinamic cu mediul exterior.r . din datele problemei.V 2)> 0 . 2.230.229.Rezolvări 2. y -1 o y -1 e 4_! = vCpAT = v -3 £ -(7 i _ r 4) = J L .v 4)< y y -1 Transformările 1-2 şi 3-4 fiind adiabatice. m \ dar: Q = mcAT .Dar.227.T 2) = . deci T creşte.9K = 1.225. de unde p\ -~^P- 2. rezultă căp scade. se obţine că V = 10 •V\. P\V^ = p 2V j şi P2V3 = P\V4 .p 2(V3 . .7 9 ' 2.9°C. rezultă: AT = — = 1. Viteza termică a moleculelor unui gaz ideal este dată de relaţia Vţ = t 3RT de unde se obţine că: 4aer) _ llvi i 28.226. în SI. iar pe 3-4 cedează. este molecule/kmol. rezultă că schimbul de căldură are loc numai pe celelalte două transformări.228. deci pentru cel din compartimentul ( ) se poate scrie 1 p ţ = p .^ .

234.1 -------. Dar dreapta care trece prin P punctul are panta mai mică decât cea care trece prin presiunea scade.330 y 104-11 f lV y Randamentul ciclului este ri = 1 . 2. Gazul comprimat după T = aV . azotul fiind gaz biatomic. Din originea O se duc două drepte care trec prin punctele 1 şi 2. deci n scade. M.232.237.= 1 .L .231. AU = vCyAT = — C vAT = .s . n h T \ 1 2. Ecuaţia vR unei drepte care trece prin origine este V = — T . deci a . Pentru încălzirea izobară a unui gaz ideal este necesară mai multă căldură decât pentru încălzirea izocoră cu acelaşi număr de grade. deci pA = £ 2 !L şi E lll - E llÎ T Astfel se obţine că: 7j T T2 h T-) — = —— —= . într-o transformare adiabatică sistemul termodinamic nu schimbă căldură cu mediul exterior.233. Concentraţia moleculelor n = .K . deci p\ > p 2 . 2. V creşte ~ T . presiunea scade deoarece p ~ T . 2. adică 2. Gazul din cele două compartimente suferă o transformare generală.z V \ lpV\ . — 8 m. -n I^n 2l Astfel se obţine că AT = -------^ = . 1 2.235. Căldura absorbită izobar de gaz are expresia Q = vCpAT = -?-p(V2 -V \ ). deci variaţia energiei interne este egală cu lucrul mecanic efectuat asupra sistemului.236.u .— 0 2 -3 VP> TESTE DE FIZICĂ -1 2. 2.—R 2 Deci temperatura finală a gazului este egală cu 354 K.

238.239. întrucât nu există aport sau pierderi de energie). de forma p = aV + b. rezultând astfel: Am = p2V\i/(RT)-PlV\i/(RT) = (p2 .Rezolvări 331 2.P])Vii/(RT) = 0.242.i?r + (5/2)n2RT = (5/2)(p1Fj + p 2V2 ) şi egalând cele două expresii pentru egală cu se obţine temperatura finală Tj. Temperatura variază parabolic după legea T = 0 £ L = J L L y l + by) mR m R' ’ 'l care atinge un maxim pentru Fmax =5dm .240. Tx 2. iar energia internă a ansamblului final (format de cele două recipiente) este dată de suma energiilor interne ale celor două recipiente dinainte de a fi puse în contact (energia totală se conservă. Presiunea gazului din interiorul cuptorului rămâne constantă. iar n reprezintă densitatea lor).241. ‘2 2 2 . iar temperatura maximă este 7max=427K. Ecuaţia unei transformări liniare satisface ecuaţia unei drepte. unde Tj. la fel şi volumul acestuia: p V = — RTx şi p V = — RT2 .2 m oli.1 kg. 2. determinat de suma «j + n2 = 0. n reprezintă numărul total de moli. de unde = — şi ţi n m2 7i ^ ! L mx = 1 _ Z i = 85% . unde constantele a şi b putem să le determinăm din coordonatele stărilor iniţinală şi finală. şi deci v M v. 2.Fizică moleculară ş¡Termodinamică .2 =10 • v?| =100 m / s .reprezintă temperatura finală (aceeaşi în cele două recipiente). întrucât pi= (l/3)m n v j şi p 2 =(l/3)m nvj 1 (unde m reprezintă masa particulelor gazului.ca fiind Tf =(5/2)CPlF + P2F2 )/[(5/2)«^] = 350 K . Astfel: Ei = (5/2)«. întrucât heliul este gaz biatomic energia sa internă (finală) este dată de relaţia: E i= (5/2)nR T f . rezultă prin împărţire: P\/ P 2 =vt l vt • Acest raport fiind egal cu 1/100 (din enunţ) rezultă v = 100 • . Temperatura în grade kelvin este egală cu T = (273 + 27) K = 300 K. 2.

Rezultă nt = 7 5 moli. iar din relaţia p V = vRT rezultă: T = P V/(vR) = (2m g/S)V/(vR ) = 600 K .247. Forţa F necesară este dată de relaţia: F = mg + ma = 2mg = 332. pentru presiunea dată (cea atmosferică). T\ t2 P\ t\ ’ P\ T2 = 25 + 273 = 298K rl - 2 E l = E2. Temperatura finală ce poate fi admisă de recipient pentru a mai fi îndeplinită condiţia din enunţ (de ocupare a întregului volum.332 TESTE DE FIZICĂ 2. şi aceeaşi valoare nulă o va avea astfel şi viteza medie (în timp) a particulei din centrul orificiului creat. 2.246. întrucât în interiorul recipientului. 2. = 100 + 273 = 3 7 3 K . în care 7} se obţine din relaţia este temperatura iniţială. Presiunea p necesară este dată de relaţia p = F /S = m g / S . V = 8. = V2 = V le scădem Ti = T2 = T VAp = ^ RT . Din relaţia p V = n^RTf se obţine numărul final de moli Numărul iniţial de moli pV = w z/?7}. nu apar deplasări în timp ale particulelor de aer într-o direcţie privilegiată. Datorită faptului că mediul exterior are aceleaşi valori ale temperaturii şi presiunii ca şi recipientul.n{ = 25 moli. ceea ce înseamnă că recipientul mai poate primi An = nf . înseamnă că valoarea medie a vitezei în orice direcţie este nulă.245. 2.4 N . 7. El Z i i - h T\ 2.3 M O m ] '3 3 F. se poate considera că în dreptul orificiului particulele se comportă exact în acelaşi fel ca şi în interiorul recipientului. în absenţa orificiului. în absenţa unei legături cu exteriorul. e l = Tl .243. ceea ce înseamnă menţinerea stării de agregare gazoase) este Ty* =373 K (lOO°C). Am = .244.31 litri = 8.

Corpul 2 cedează căldură.V\. Pantele Pi < Pl < P\ • m. Din ecuaţia de h ~ 1\ stare PlV = vRTx.V2. prob. mx = — = — . O parte este preluată de corpul (Q ) se pierde în exterior. ecuaţia calorimetrică este: m2c2 {t2 . F = A p ■S = P iL ^ IL = 8 8 8 . 8 N L -Ah 2. prob. Vi = vR T . p xV2 = vRT2 .l f ) = mxc x{tf .250. T2 de pe dreapta 1 este mx = -=*— \ .2 52.2 48. Ecuaţia transformării izoterme (po + PgH )V0 = (po + pgh) Anr* 3 ' r = 3 I 3 U + P^ ) ^ 0 An(p0 + pgh) 2. prob. P V T 0 b 0 p V r0 0 0 P *2 T. 2.249 P o k s ‘ p { l .h) s ' p ' = T ^ k P 0^0 = P lFl ’ P 0 ~ S = P2 Po£ Pl = L + 2h ■+h S\ A p = />i - pi pA j Ă ________ ] _ ] _ PoL ' 2h L + 2h ) ] } _ 4^2 .Fizică moleculară şiTermodinamică .2 49.*i)+ ^ m\ t\ sau c\ -^ -4 cj(2 fj . 2 Fig. V: Starea iniţială este dată în Fig.93-IO4 J .2 51.Rezolvări 333 2.Panta m a dreptei care prin 2 stări oarecare Vj . 2. 2.249a).t f ) = ~ m xcxtx +m\C\tf de unde lf = h 1. AT Pl Din figură se observă mx < m2 < m3 .Vi P\. L = p f t l n ^ = 6.3) sunt invers proporţionale cu presiunile 2. Astfel. iar alta . T şi p 2. p x AV = vRAT.2.249. 7 L = vRT\n-^-. (/ = 1. iar cea finală în Fig.b) avem: PoFo ~ P\v\ 2.

L = iP\ + P 2 ÎV\ .~ . deci {p x + naVx\n . T) . e —1 2. V) destinderea gazului ideal se reprezintă printr-o dreaptă (vezi Fig.). Rezultă .253 Fig. ţ-ĂĂ = o. 2 2 5 3 .2 55.■ şi Va Va Y.= . V \ 2 Fig. Astfel.l)F. AB: 1A ^ lB cu TB = eTA .e y 1 sau ln-r^.334 TESTE DE FIZICĂ în coordonate (p. i | _ Qab | vc vRTa In — Va vCpiŢg —Ta ) ________________ = 1y(e —l) 1 1 x \Q ced\ Qabs x \ ca\ ! Q Din ecuaţia transformărilor: BC: TBV l~ x = TAV l~ X. în coordonate (p. . prob.1 t= . coeficientul — este egal cu panta acestei drepte.42 .V2) 2 Dar V2 = nV\ iar p 2 = aV2 = naVx. prob. prob. .2 54.2 53. 2.256 2. transformarea izocoră este o dreaptă ce trece vR vR prin origine: p = ~ E . L ~ 2 2 _i Din p x = aVx => a = SL ş\ l = --------p xVx = 40 kJ . 2. Aria figurii de sub grafic reprezintă tocmai lucrul mecanic efectuat în timpul transformării: 2. Randamentul ciclului este: .

prob. . L = m ± l L ( nVl _ Fl) = = 36 kJ 2.256.260.5°C.) . Scriind conservarea numărului de moli: pV 1 pnVţ _ pjVi .6Cy .r . /m.r . = Qa b n adică mia t . adică pentru transformarea OD.P|) = 7 2 .258 lucrul mecanic este egal cu aria trapezului V\\2nV\.[ a ( K 2 + n ) + p] vR Deci 2. Randamentul.Fizică moleculară şiTermodinamică .î 1) = m2c a{t2 — de unde 0 = 12. ) Dar AU = v Cv(t2 . (Fig.258.Rezolvări 335 valoarea maximă a volumului corespunde stării pentru care panta este minimă. V) transformarea l -» 2 este o dreaptă. Conform Fig.) Q v (r 2 . 0) 2.-a M l-M v/? ^D C = CK+ ^ = l.r .co( 0 . v ( T i. prob. 2.T {) î p f o . 2.311. L = a r i a ( l 2 ^ ) = I f o + p j r . iar AU + L . _ A + 1) _ 8 r(w p 1 + nk 1 2.259.V .) ’ în coordonate (p. 2. .257. ! /?r Mr rezultă raportul /?.

263.. . Căldura cedată de Soare în unitatea de timp este _p ş Ai unde P este puterea primită de la Soare pe unitatea de suprafaţă şi S este suprafaţa pe care cade energia solară.77.264.vRT2L----.— . Conform enunţului. vR 2. — = — = E L = e . în intervalul de timp At.336 TESTE DE FIZICĂ Y+ (y-l)ln^r = 1-------------------.18 • 3J/KgK • IO 40K 1 kg 41.4 litru/min. Această căldură este absorbită de apa din tub.P i = . adică IO9I = ----.4 kg/minut = AV Debitul volumic va f i -----= 1.261. Deci. de unde 7j = —Fmin . = • cAT Din conservarea energiei rezultă Am cAT = PSAt Am At At PS AT 4-10 3W 4._ Qi L + \Q \ 2 Ti ^ 2 P\ min-vR T2 | V 2. Ap = p2 . randamentul ri = — = — y — 7 . perpendiculară pe direcţia de propagare a emisiei solare. V2 V3 pi 3 y -2 11 5 3 RT 2.262. va fi încălzită o masă de apă Am cu AT grade. Dar.^ = 40kg/m3 .^ . Raportul vitezelor este vr. de unde y = —. unde p xVx = p 2V2 şi P\VA = p 2V3 . ^ 17 V8 2.. r| = ——— = — .1 .8 s ■ 1. Qabs.o2 _ y M 2 _ -y/^N -o 2 v7\n2 1 V^N. y + 2 ( y -l)ln ~ deci.. = v/?7].

.= —---------.18 m. . transformare izotermă..*) pgh H 0 + pgh pgh = 1. Prin scufundare.013 =>-----. 2.23 lm oxygen 0.013m argon. prob. molecule biatomice =>\xaer = 2 9 g/mol.Rezolvări 2.231 0.N2 = 2 8 g/mol .266..x ) n ^ La nivelul AB apa este în echilibru.+ —-------Vaer M -N. rezultă li m 0. O masă m de aer conţine: 0.7554m 0. pAr = 4 0 g/mol. adică = H q + pg h => H 0h\ = {H 0 + P«*X*1 . H qV q aerul = P qV suferă = PQ(hx . 2.265 P q şi se va afla la presiunea p 0 .013m -----.= —--------+ -------.+ -------Vaer li N2 lk )2 I^Ar unde: p.+ —-------. po 2 = 3 2 g/mol. D2 I Fig.. H q = presiunea atmosferică Po = presiunea din cilindru după scufundare 337 Iniţial.Fizică moleculară şiTermodinamică .7554 0.75 54m azot 0. Aerul rămas în cilindru va ocupa. aerul din cilindru se află la presiunea atmosferică H q şi ocupă tot Ho D2 volumul cilindrului Vq = h\n . M 'Ar 1 0.265. după scufundare volumul Vq = (/?. Numărul de moli de aer conţinuţi în masa m este: vaer = VN2 + v 0 2 + v Ar Ţinând cont că v = — .23 lm 0.

= 1 — — întrucât: — a n \Q i\ T') \Q i\ 320 -----. « O . r T ^He^O -? 3 --------3 = 5 . iar randamentul este: Q x Tx Qx 400 r| = l .t f ) de unde: "Cu maca\ .268. »*c» \ 2\ q t? 2.— 400 = 2 0%. Bilanţul căldurii schimbate între calorimetru. energia internă este în starea {7H = —A^H e e^^H e f'iO PO ’ (monoatomic) (biatomic) T o2 t/o. Randamentul ciclului Camot este: ri = 1 . Astfel.t x) ţf ~ -----. După amestecare.h ) = mCuc Cu ( h . . ^ 0 . se scrie: ( wCc Cu + ™a c a ) ( t f . = 4 * 0 ...338 2.5 ------= > r = -----.7 ---------ţ------.267. Din conservarea energiei rezultă: 2 unde: P0V0 = N HekTHe => * H e = P0V0 kTHe P0V0 kT( O. .= — .= 320 K . în cursul atingerii echilibrului termic. => Nq - 2 ATHe )=| ^ o *(r _ r ) 2 A7q 2 : 2 şi T = 284K .7 ---------r = 38lJ/kg . Ty = Ti -— . apă şi cupru.* 0 . iniţială: He ÎO’ PO THe 0 2 TESTE DE FIZICĂ Considerând cele două gaze ideale.269.= 4 0 0 -----.— ■ 370 + 57He zHe 2. gazele vor avea aceeaşi temperatură T .

Fizică moleculară şiTermodinamică - Rezolvări
2.270. Viteza termică a moleculelor gazului ideal este dată de formula:
vT = t

339

3RT vitezele termice se obţine aşadar când:

Egalitate *0 , 1^0, % M , -H

între 273

2

de unde Tn ~ 4097° C .

2.271. Principiul I al termodinamicii se exprimă cantitativ prin ecuaţia: Q = AU + L . 2.272. în decursul unui proces ciclic monoterm ireversibil, sistemul trebuie să primească lucru mecanic (formularea Thomson a principiului al II-lea al termodinamicii). Prin urmare Q & L < 0 . 2.273. într-o transformare reversibilă izotermă, lucrul mecanic efectuat de gazul ideal este: F> L = vRT In -2V \ relaţie care devine, ţinând cont de legea Boyle-Mariotte p\V\ = P2^2 > L = vRT l n ^ - .
Pl

2.274. Transformarea 1 — 2 : » F = ct => L = 0 T2 > T => sistemul primeşte căldură \
0 1 2 = v C v (T2 - Ti ).

Transformarea 2 -> 3: T = ct , F3 > F 2 , 023 ~ ¿23 => sistemul primeşte căldură
0 2 3 =vR T2 \ n ^ -.

n

Fig. prob. 2.274 sistemul cedează căldură

Transformarea 3 - * 4 : V = ct , T2 >T\ , L = 0

0 3 4 = v C v(Ti ~T2 ). Transformarea 4 - > l : 7 = ct , Q4I = I 4j => sistemul cedează căldură

V \

340
Randamentul acestui ciclu este:
vRT2

TESTE DE FIZICĂ

Vi V. In — + vRTi In - 1
V\ V2

Q\2 + 0 2 3 + 0 3 4 + 0 4 1 _

01 2 + 023
V\ R{T2 - T X ln ^ ) r|= 7 " F2" ' c K(r 2 - 7 i ) +JKr 2 i n - f n

vCy (ţ 2 _ ţ ^ + vR ţ 2 ]n ^ 2_

2.275. Cunoscând faptul că energia internă este o mărime aditivă avem: ^in = v C v T + vCyT2 \ (1)
^ fîn = v \C V Tfin + v 2C VTfm (2 )

unde:

T - temperatura finală de echilibru ţ-m

V], v 2 - numărul de moli final din cele două vase. Pentru că cele două vase sunt izolate adiabatic avem pentru sistemul total Q - 0 şi L = 0 . Astfel, conform principiului întâi al termodinamicii: AU = 0 , deci energia internă a sistemului se conservă. Astfel Ui n =Urm(3) °inând cont că numărul de moli se conservă în procesul de amestecare, avem: V1 + v 2 = 2 v . (4) Introducând în relaţia (3) relaţiile (1), (2) şi (4) se va obţine: T ?i +7-2

n

2

Ecuaţia generală a gazelor
Pfm (^1 + V2 ) = 2\>RTfm

în care am ţinut cont de relaţia (4) conduce la: vRT] + vRT2 p V \ + p V 2
P fin ~
J V\+V2

7}

T

=

Tr

Vi + V2

Tr

= P '

2.276. a) Procesul fiind lent, are loc echilibrarea temperaturii şi procesul va fi izoterm. Deci Tx = r 2 = 3 0 0 K . Aplicând legea lui Boyle-Mariotte se găseşte:
P lv\ = P 2 V2 V2 =5 litri.

b) Pentru că procesul este rapid, nu are loc schimb de căldură şi va fi un proces adiabatic.

Fizică moleculară şiTermodinamică - Rezolvări
Deci P\V1 = P lV l =>Vj = E L Vy Y Pl Noua temperatură va fi: P\V\ = =6,1 litri. ■T2 = 366 K .

341

l

L

P2V2

!1
2.277. kh p=~t S 5 khx Fe Pl = Y ~~S~

T7
Fig. prob. 2.277

p V _ p xVx ~T~ ~ 2.278. Se obţine: X ] Tx mvj ’

khhS _ khxShx T mvf ~ Tx T Tx VT

= m cA T.

A T = ± ( v ? - v } ) S 6,5K . 2.279. m = m02 + mNj N = N0 2 + N k 2
n o2V o2 n o2

+ N n 2V'n 2 + ^n2 = 16g.

m o2 = n o2Vo2
»»o, = WN, mN, = ^ N , Mn , 2

M-MN, Mo,
MO, Mn ,

2.280. v, =.

3RT

' = J 3 — =>P = V P = 1,5 •IO6 Nm' 2 = 1,5 MNnT 2 P 3
F
p

2.281. Proces izocor — = — Pi Ti

= p >+ 7 '

T = TtE - = p,S + F T, = 3 5 0 K . Pi PiS 2.282. Numărul de molecule rămâne constant: M - v ■N a = 6 ,0 2 3 -IO23 -IO3 -1,5 =

= 6,023 - IO26 molecule/kmol • kmol = 9 • 1,5 IO26 molecule.

342

TESTE DE FIZICĂ
2.283. Căldura este folosită pentru schimbarea de fază. d = 12g/min este

debitul de benzină consumat. mvXv =r| Qbdx A _ m ^ ^ -j\ Q bd
At x X

= -3 g/s.

2.284. Varianta 1 Utilizăm primul principiu Q=
v c p (t 2
UZ?9 Vn

al

termodinamicii T2

AU - Q - L

în

care

- t x) , iar temperatura

o exprimăm din ecuaţia de stare

T2 =

mR

, iar lucrul mecanic pentru o transformare izobară este: L = p{V2 - V x) = pV 2 ----- RTX

şi obţinem variaţia de energie internă AU = — C r / sau AU = - pV2 - - R T x mR -iî m - P V2 + — RT\ M -

Varianta 2 Folosim definiţia variaţiei energiei interne AU = v C v(T2 - 7 j ) şi relaţia lui r \ Mayer C p - C v - R obţinem AU - — pV2 - - R T x 'P r . Introducând mărimile cunoscute obţinem: 2.285. AU = 1126,251.

Căldura cedată de aer este \Q\-vCv(Tx - T 2 ), iar ecuaţiile de stare

sunt P\V - vRTj, respectiv p 2V = vRT2 . înlocuind temperaturile Tx şi T2 în căldura cedată obţinem:

2O de unde putem determina presiunea P 2 ~ P \ ~ ~ ~ înlocuind valorile numerice obţinem: p 2 = 3 • 5N/m2 . IO

Fizică moleculară şiTermodinamică - Rezolvări

343

2.286. Din definiţia randamentului unei maşini termice cunoaştem \Q l\ r| = 1 — 1, iar pentru randamentul unui ciclu Camot: J—
Q\

Ti r| = 1 — —
T \

Egalând cele două expresii ale randamentului putem determina căldura cedată sursei reci.

• | = a Ş - = i 5 o o j. 2 ■ M
2.287. Energia cinetică a moleculelor din vas se transformă în energie termică mv2 v2 v2 — = mcvAt =>Af = ----- =>t2 = t i + ------ = 24 C . 2 2Cy 2Cy 2.288. Ecuaţiile de stare ce descriu cele două situaţii sunt: p r = H g Ti; p F = ( j H z M RT2

Eliminând p V = > — RTx = ^ ~ Am^RT2 sau m(T2 - T x) = AmT1 m | J. ^

A = J Z W i) w
t2

în care înlocuim m din prima ecuaţie de stare: Am = RTi Tl T2 = 1,45 ■ -3 k g . IO

V V m . 2.289. Debitul volumic este dat de Q —— = S-v =>v = ----- , dar V = — şi t S-t p p V = — RT sau p = —R T . înlocuind în expresia vitezei obţinem: | J, fi mRT v = -------= 10,3 m/s. p\xtS CP C y+R

2.290. de unde

1 1--™-; e « b = a 2 ” vCp(72-J-,); = '
Qabs

y=

Cy= — = l R , C p = ^ R y -1 2 y 2

344

TESTE DE FIZICĂ

a 2 = v f* (4 r,-7 -,)= ^ fi> 0 deoarece: ^ - = ^ - = 4 = > r 2 = 47,

T \

V \

Qc = Ql3 +Ô31

Ô23 deoarece: ‘3

=

v C v (T 3

- T2 ) = ^ - = 2 r,1 avem:

= »i ^1

3 R

Ô23 = V y ( 2 T , - 4 7 ’1) = -3vi?r 1 = - 6 P l K, 031 = Ai^31 "¿3 1 = v(^v{Ţ\ - T 3) - L 3i

unde: _2/? 1 + jp1 _ 9 jp1F1 L31 “ ----- “------ ~ — “— iar

. - 2 2f t F l . 2 Q Î L . . l Î Q ! L

2 1 1 Randamentul ciclului este: 15m
6 A F1 + -

2

2

<0

T= l— l 15M

— = 0,1 = 10% , —

2.2 91.

CD Al/ = vCvA J = v y - (T2 - Tx) T2 =aV2 - b V 2 - anV\- bn2V,2 P\V-1 = vRT\ de unde V = \ vRT P1 vRT\ Pl

Rezultă

r 2 = « ^ (0 -^ « ^ )=

nvRT\

a -b n

P1

Fizică moleculară şiTermodinamică - Rezolvări
Se obţine: U J = ^ [ a n V x - b n 2V 2 -aV\ + b V 2 )=

345

2

5 vRVx

a (n -\ )-b V x[p2 - l ) =

= -----------------[ a - b V x{n + Y . )\ 2.292. Din ecuaţia termică de stare pV = vRT , obţinem p = vRa + vRbV . Lucrul mecanic este dat de relaţia V i ^ 2
L = \pâV = ](Ra + RbV)âV =
V V

- ARVy{a + 36Fj).

2.293. Capacitatea calorică molară la volum constant este Cv =

R y -1

iar

C R R căldura specifică la volum constant este cv = — = — = ----- r . Densitatea M V R Y - 1) gazului în condiţii normale este pn = £ ^ i de unde rezultă c„ = ----- — r.
RT0 ’ Po^ÎY-O

deci

y = 1+

Po P0^0Cv

2.294. La volum constant E = const. , deci temperatura gazului va creşte de 2 ori: j3RT - 4 t , deci viteza termică va creşte de V2 .

pil u 2.295. Densitatea unui gaz are expresia p = J-J—= a ■p , cu a = ---- . Pentru ca RT RT a să fie constantă trebuie ca T = const. 2.296. Ecuaţia de stare a amestecului în starea iniţială: PV =
\*-He

RT
M 2J -W

În starea finală: 1,2p V =

R T . împărţind cele două, se obţine în

= .R .Ş . C 12 —- Cp + C V i f Ry 2 ^y-l R 7 -I 2 7 -1 .V x)=yR(T2 . \Qn\-yCp(Tz .037.T l~ = constant. .4%. 2. .T x). 7 .299.298. = 3.R = . rţ = 1------.T x). P\ 2 într-un \) L proces R izobar L = p(V2 .297. de unde Lx = — = 1350J = l. — = 800 7 de unde C .-------------= 0. y r r adică p 2T2~y = P]Tj~y.T x) p 2 p 2 iar Q = yCĂT2 . n = l . n = 1 - '-■ Gazul absoarbe căldură în transformarea 1-2 şi cedează în ■ ■ Qats transformarea 3-1 (fie.-Tcald 3T 3 Pe de r|c = — .1 (^2 _ T\) > unde C1 este capacitatea calorică molară a gazului în 2 2 transformarea 1-2 . de unde 1-y l-Y l+Y 8 r 3 = 2 Y r 2 = 2 T 2 27’1 = 2 Y r. cu — = ^-1 7R 7R C = — = — . b Zij 3 2 2.7 ? . Q1 2 Qn = v(.3 5 k J.154 = 15.346 2.47^ în starea 2: p 2 = aV2 =a-2V .46). Cum Cv = C D. Ştiind că se absoarbe căldură absorbită este egală cu lucrul mecanic Q abs L 2 3L efectuat ( Qo s = Lx). Randamentul ciclului Camot TESTE DE FIZICĂ T T 2 ri = 1 — rs££_ = i -----. exponentul adiabatic va fi 7 = —.037. = 2 p x. Pentru aflarea 7 —1 2 l temperaturii în starea 3 folosim ecuaţia adiabatei sub forma p .— r| _ 1 (fig. y-2R-3Tx 2. iar T2 = In procesul 3-1. se obţine r|c = — = —.2 .. = 2 ? r.

25. \r\s. i — m x RT p xVx 8-10 -4-10 . în transformarea adiabatică L = -A U = uCv(7’ .302. de tipul pV" = a .2 ’ C V amestec UiCyl + 0 2 ^ 2 Uj + u 2 -1^ ' ~ 2 ’ + o 2C u. m-> .5 J = 13.304.Fizică moleculară şiTermodinamică . Relaţia dintre indicele politropei n şi capacitatea calorică molară C —C R 5 este n = -------.303.— • C •C •C °vi _ 2 ’ v2 . 3 Atunci căldura schimbată cu exteriorul se scrie: Q = v C{T2 . adică TX V~U3 = r 2 (8F ) '1/3. Ecuaţia transformării adiabatice se poate scrie Tp Y -const..—. + u 2 347 .f = Î a ] Ia J KPI) v= K d e c i ^ II I7 l-< ' M - vi . a . obţinem L = — — — ------.fT x\cu Cv = -----. de unde . Izl 2.Rezolvări 2 300 C ..-. adică y-l 1 -y l-y ( p 2) Y = 4.301. Notăm raportul 1 T * ^ (1 f ) cerut f = — .2 ’ pl .f e ^ .f e ^ . =2TX= 60 0 K . Transformarea gazului este o politropă (C = const.T 2).. = = K g_m _s^ = K g . deci T2 . 4 2. de unde Tx y-i Y -l / . 0.l . 1.s -2 17 5 .T x)= = -y r (t 2 - 11 Tx) = 13711. Ecuaţia procesului politrop se mai poate scrie: TVn -const.deundese obţine T2 = 81/ r. Ţinând seama că C „ = y .7kJ . 2 cu indicele « = .C v şi Cv = ------= —R . se obţine C -C y ^ y -l 2 C = — R . V^i 2. " ‘ > c Pamestec / amestec _ U1CP1 +U 2<^P2 ^ ^ u.C v + u 2C v2 l 2. 1 . TX PĂ =T2p 2y .).. 2.

348

TESTE DE FIZICĂ

2.3 05. y = CI- =>
V

= yCv C ,= ;*:v= ^ y- 1

C p = C + R=> yCv = CV+ R = > C = — ; p y -1

2.3 06.

P V = u R T => r = ^ V = — = aU^ < > p V 2 - a\)R o = T pV p V 2 = const. => « = 2

V = aT~x <$

(indicele politropic) Cum C = CV---- ^ - = ^ - - R = ^ v n- 1 2 2

2.3 07. T(K ) = i(°C )
3RT — x = E V - \Tt y

+273

3RTt . 3RT2 => v^ = J ~ r r s * = J — ~ . |9ooF= ^ V300/:

Qp

2.3 08. / = 1 /

fe l

=>

|0c|= GP( l - n ) = 1200J ■ = 480J 0,4

. ot 2.309./? = — ; m = ULi; V

T

u/?r m p V = vRT=> V = p V

up ; p = — --^ C . RT

2.3 10. 7 = -^-= > ¿ = 7 /0 ;,? = 1 -^
p
P = nr\Q =900W

=> a = & /(l~ n■) = ^0,7 = 300J '

o Ry

2.3 11. 0 = uCp(r 2 - Tl) = - Ă - ( T 2 -2 î)
y- 1 şi y -1 = u i?r => /jf- = u/?7j ,
e = o C „ (r2 - J J ) = ^

= uftr 2
(
f

( r 2 -7 i) = - ^

2 -

; =>

r 2 =

+ r ,.

y -1

Fizică moleculară şiTermodinamică - Rezolvări
2.312. (2)-(3)

349

Sistemul primeşte căldură în transformările: izocoră (l)-(2) şi izobară

Qp =vCv(Ţ2 -T x) + vCp{T ,-T 2)
în transformarea izocoră (1 )-(2) avem: — = — =>T2 =TX— = kT{
Tx Ti Pi

V V V în transformarea izobară (2)-(3) avem: — = — => T3 = T2 — = nT2 = nkT] T2 I\ V, L - ( p 2 - p , X r 2 - r , ) = P lr , ( n - i X i - i )

c

v

=— ■ y -i’

c p r - 1

^-î

/ -i
tj

Ţinând cont de: p xVx = oRTx

= -

(w - iX* - iXr - 0 (k - 1) + y{n - 1)

2.313. T = ap* ;

P V

= uRT=> T =
|

vR (indicele politropic)

~ y _J_ — = ap3 => p V 2 =const. — ui?

=>

m= —

2

« -1
2.314. I = p(v2- V ,)-uR ÎT - r 0) o T = r 0 + —

uR

3. ELECTRICITATE ŞI MAGNETISM

3.1. E = E X+ E 2 = 7 + 7 = 14V; Re = r x + rl +R = 7 Q ; / = — = 2 A ; £ = .R/:7 = 1584 J .

3.2. Rezistenţa conductorului este egală cu: 7? = p — = 0,17 Q , iar intensitatea curentului este / = = 60 A . S R 3.3. Noul circuit este reprezentat în Fig. prob. 3.3. Din legile lui Kirchhoff:

/ 3 = / 1+ / 2

R2E =>/l = = 1A R\h = Ri h R\R2 + R\R^ + R2Rş E —R3I 3 + R2I 2

.

3.4. Din legea lui Ohm (Fig. prob. 3.4): /= R + 2r = 2A.

3.5. Din legile lui Kirchhoff (Fig. prob. 3.5) / = / 1 + /2
E = r l2 + R1

=> / = Ij >

-

E = rIl + R I sau din legea lui Ohm,

r + 2fl

= 0,5 A ,

Electricitate şi Magnetism - Rezolvări
r E r e = - ; / = -------- = 1 A 2 r

351

R+-

2

şi

I x = I 2 = L = 0,5A.

3.6. Din egalitatea puterilor R\---------- —= R2 -----------— rezultă: (r + Rx)2 (r + R2)2 r = ^R\~R2 —20 Q . U2 W = -----1\, iar W t\ = — —/?,. La U

3.7. La conectarea primului rezistor,

U2 W conectarea celui de-al doilea rezistor, W = -----12 , iar t2 = ——R2 . Dacă se Rl U2 conectează ambele rezistoare în paralel, W = _1 _

_1
R2 j

U 2t , de unde:

^1
W_
-

h lţi
* + * > -

— R — R u}_ 1 ;y 2 2

>|'2

12

U*

U
u u2

'

3.8. Din expresia puterii, P = P^ +Pr = -----+ 7?r / 2 sau P = (ify + i?,. )/2 , de
Rb

unde ^ = — - Rr , rezultă ecuaţia în I: R2I 4 - [2RrP + U 2 'jl2 + P = 0 . Astfel, y

r2 IR rP + ^ + U ^ P R ^ U 2 [4 A 2 , , r f2A / = ---------------------J ---------------- = \ de unde / = \ . IR 2 [25 A 2 [5 A
Observăm că Pr =RrI =500 W, valoare ce nu corespunde enunţului problemei. Deci, / = 5 A nu este o soluţie, deoarece becul şi reostatul consumă împreună 200 W. 3.9. Din legea electrolizei m = K lt, unde m = p^jSc/, astfel că

pNiSd = K m I t , iar t = P -Ni - = 22 s . K nj/

352

TESTE DE FIZ IC Ă

P

3.10. Din legea lui Ohm / = ------- şi a lui Joule - Lenz rezultă R+r j ?2 r ^p (r ) = I 2r = -El------ = p ( r ) . Condiţia de maxim a puterii se scrie: — — = 0 . (.R + r )2 ’

adică E 2 — - —-----+ r ^ - = 0 , de unde R = r ; R = - r (nu are sens fizic). (* + ') Deci, U = Ir = — r = I V . 2r R + R2 + R?, = Rs = 9 \ 3.11. Din condiţiile 1 _ 1
Rp R\

1
Ri

1 _ 13 rezultă
R3

12

R + R + Rq + R —Rq —9

1 1 1 13 , de unde 3R = 9 , iar R = 3 Q . ---- 1----------- 1---------- = ---R R-h Rq R —Rq 12
R —3R Astfel: Rq =R --------- ^ - = 1 Q şi
\ R-Rp

=3 Q , R2 = 4 Q , R3 = 2 Q.

3.12. Rs =nR , Rp = R /n=> Rsj R p = n2 .

U 3.13. Când funcţionează doar primul rezistor Q = -----t\, iar pentru al doilea

^1
U' 0 = -----ty. Dacă se leagă cele două rezistoare în serie Q =
Ri

Ui
R\+R2

t . Dar

; R2 =
Q

, astfel încât Q = U 2tx + U 2t2

, de unde t - ij + t2 .

3.14. rjj -

R R + ri

;*12

R R + r2 ,r[

R R + (rx+ r2) '
t| =

l - î 2) rx = ^ ( l- r i,) ; r2 - * ( ------l\AL ^

R

T ll

112

R+R
ill 112

Electricitate şi Magnetism - Rezolvări

353

t| = i ll + r l 2 — r l l r l 2

3.15. Din expresia / = neSv rezultă v = — = 2 , adică viteza electronilor creşte de 2 ori. v 3.16. Conform definiţiei: / =

I

U

neS

neSR

a . 2 — şi ■ . Astfel v-—— U neSR

= e • = 9,6 • -4 A . v IO

. Deoarece viteza de ne$P !_ nePl S transport a electronilor este independentă de diametrul conductorului rezultă că în experienţa considerată viteza va rămâne constantă. neS neSR 3.18. Conform circuitului din Fig. prob. 3.18, E\ + E 2 —I\t\ + 2 + r2 )’ £3 + E 2 = 1 ^ + I 2 (R + r2 }, şi j iar Ua b =V b - V a = I2{R + r2) - E 2 = -9 V . 3.19. Prin bec trebuie să circule un curent de intensitate I - — = 0,5A . Becul U are rezistenţa electrică Rb - -y = 2 4 0 Q . Scriind legea lui Ohm pentru circuitul cu rezistenţa adiţională, Uj = l(R a + R^), rezultă că R^ = 3.20. Din legile lui Kirchhoff: / = I\ + 1 2 , - 200Q. E \ - E 2 = /jr, - I2r2 şi I 2 = 7j + 73 , de unde _ (£l + E 2 )r3 + iE 2 + E 3 Vl _ 27 ^ r\r3 +(R + r2 )(rx + 73 ) 203 Fig. prob. 3.18

3.17. / = neSv rezultă v =

U _ _____ ______ _ U

u

A> ■

E 2 = l2r2 + IR j rezultă că: I = ■

r\

r2

1 1 N’ 1+ R — + —
\ rl r2

354
E\ , E2 iar tensiunea U - I R ^ ^ — - = 7,3 3V . — + —+ — R r, r2

TESTE DE FIZ IC Ă

S

3.21. Rezistenţa firelor de legătură este »iar

2d Rj- =p — , cu condiţia ca

r| = I 2Ry , de unde / = P

= (l - r ( ) P , de unde:

[/ = ( l - r | ) j ^ = 73,4kV.

3.22. Conform circuitului din Fig. prob. 3.22, I -I\ + 12 ', I\R\ - I2R2 = 0 , unde, R2 Astfel, = — = —, iar h 3 * l + *2 + R2 = R . 1 1+ A
= —

I x= I - ^ — = I

/

4

Şi

3 „ £/a b = / i ^ = - / — = 6 V . 4 4

măsura o tensiune Uq rezistenţa adiţională: *o

îq q . R

3.23. Fără rezistenţă adiţională voltmetrul poate Pentru a măsura o tensiune U are nevoie de ■ N U
r0

u-u.o

= ro ' S L - t Kv 0

=
.

= 290,2 Q .

m

3.24. Puterea debitată de sursă în exterior este egală cu:

, + R

n r /
dP

P=rR =

27 nE

\ 2

R,

a cărei valoare maximă se obţine din condiţia:

n2E 2(R + nr)2 - 2 n 2E 2R(R + nr)

prob. datorită simetriei: 7 = 71 + 72. Fig.R x + R2\. 7.28. prob.27.4 - («2 ~n\)E = /[(«2 . unde U . h . de unde 73 = 0.R2 _ \ n Rx+R2 U R\R2 R.5 0 V . prob. acestea nu vor fi independente. 7j/f . R Ri Pentru ca să funcţioneze în condiţii optime alegem curentul U = Il(R] +R2) = 500V . n\E = 21 n\r + IR\.. 3. I2 = 7. . I\ şi atunci 3..27. Conform circuitului din Fig.29. de unde U =21 0V şi R\= 4 4 1Q.25.26. în al doilea caz..29. U2 .Electricitate şi Magnetism . 2 /2 3. 3.72/î = 737? = 0 . +73. de unde «j = 4 şi n2 = 13. Astfel. R R + R2 ’ \ +/?2 de unde U2 {R +RX U U 2RX+ RRX = 0 . iar rezistorul R2 pentru un curent I 2 = I— =2-10 A .U x = . din care U2 =160V şi 7?2 =6 4 Q .IR = \ \ 1 1 Rx+R 2 1 adică U -UU \+ PR\ = 0 .r de unde n = 2E l____ 1_ A = 20. Rezistorul R \ este confecţionat pentru un curent 355 electric I~i p _2 I~ ) R _2 /] = I— = 10 A . \ \ m P2 = . Dacă se leagă circuitele în serie. 3. Când în circuit este legat doar becul: 7j = ——. )P2 Deci.R 1^2 . U7 = 7' R. 3.Rezolvări 3.r . nu se poate asigura aceeaşi valoare pentru curentul electric. Ix = 7 2 = .27 UR U 3.«i). = R + nr şi h = 2-1 R + . unde R. Circuitele vor fi legate ca în Fig.2 . iar dacă se leagă în paralel. i a r Rg = £ a M = _ = r . rezistenţele fiind diferite.

d Z D — 1 Fig. prob.r Fig. ^1 72 = 7 . rezultă 7j = — = 2 A .31 -0rc ^ în al doilea caz (Fig.30.r .3A . = IA.30 3. 7= * R\ R2 - * & + * » ) . 3.72 =1A.6V.V \ 3.30. Din legea lui Ohm. £ . 3.R_ R Astfel. iar V[ =ry -I .iEi 'i _5_ i2 _5_ i3 R Fig. r2 + R 3. prob. prob. ry V \ 2V2 . E = — — — .E 2 = I\f\ .29 _R — .31 a): V = ry I = ry \ E. şi V2 = ry 2 ry E +r - E ry ry + I r de unde E - a V\*V+V\r ■ E r y . Deci 7 = 3A .r 2r r2 + R ry + r E. prob. E\ . R\R2 R + R2 \ Din legea lui Kirchhoff. r/ ' r ' 1 " r2. E = R ^ .. = — 2-^ = 113. Conform circuitului din Fig. Asemănător. = 2 A .^ î + ¿2 _ E gzh lL | ¿ar /. .I i r2 > ^ ar _ / H . Astfel. 3. = £ 1(r2 + -R) ~ rx(r2 +hl) =0 E2 = I2r2 + (J\+ h ) R . 3. 3.32. E .31 b): 1 1 1 2 . 3.r y ry + r rechiv ry ry ry -0 v < = = Ă ---.7.= — + — = — a i7 --------.l£2 J — i r -------------.7.de unde F .V xry VX V2 -----.31. prob. în primul caz (Fig. prob.— şi r = —-------— .356 TESTE DE FIZ IC Ă fi.

. Din legile lui Kirchhoff. I = 7j + 12 şi Re I\R = I 2R2 \ rezultă I\ + I2 = 3 şi 6/.j .34.36. de unde I 2 .Electricitate şi Magnetism . de unde {R + r f 4r R f . Avem: 2R 6 2R + 2R * Fig. Rezistenţa liniei bifilare U' P curentului. Ri + R 2 3. S nD 4P •p •2/ iar intensitatea -m 3. prob.35.U ' 4 p j K 3.21 \ şi I\ = lA . 3. / 2 = 2A .6A şi I2 = I ---. 3. R = R+-M l *1 . A Rc + r J 2 -IO-2 .= -^ ~ . Rezistenţa echivalentă a circuitului: c E iar / = -------.7—. Rezistenţa echivalentă. = 3/2 . prob. I = —— = --------.33.36 3. + £.4 A .36. astfel că D = 21 U . dX A r Din ecuaţia P = f Pmax rezultă ^ = .37.6Q +r 2 E iar intensitatea curentului I = — = 3 A . Schema echivalentă montajului este cea 0din Fig.= 6¿A . iar PmL = .8Q . 3.--— = 2. -X u 4 J R1+R2 Din ecuaţiile Kirchhoff scrise pentru nodul C şi ochiul 1 rezultă: I\= I — R\+R2 = 3.. P^E1- Puterea R (R + r)2 debitată de o sursă pe o rezistenţă exterioară este E2 Valoarea maximă se obţine atunci când R = r .9 + R4 = R + R]Rl +R4 = 3.Rezolvări 357 este: R = p .

5 4 .18kWh. . iar la temperatura t = 100°C : Iq I = J Ă ________U R(ţ) 7?q(i + (X'/) (l 4* oc • Rezultă a = —— .1)/0 . iar la legarea în serie r +L 2R + r 2 2E h = ---------. 1. Aplicând legea a Il-a a lui Kirchhoff pe un ochi format din latura ce conţine pila legată în opoziţie şi o latură arbitrară.358 r 2 Z I ^ Î Î I _ 1. găsim r . Rezultă / = ( « . se obţine: U2 ER-2 R\R2 R TESTE DE FIZ IC Ă + R\r Rlr Z -6 . Fie I q curentul ce trece prin cele (n . avem E + E = Iţf + Ir de unde 2E I q = -------/ .38. l-t l-t £ 3.39.41.{ n .2 f Astfel. raportul tensiunilor devine: Uj I\R\ ER\ Rj U2 ^2^2 R + r \ Efectuând calculele. + fi2) i?l + R 2 E 2E 3. Deoarece R + 2r 2 = 1. La legarea în serie / = ---------------. La t Ko = 0°C avem I q = — . La legarea în paralel L = --------= ----------.= 4 •IO-3 grad"1.1) pile legate la fel.42.V w 3.2 f i . 1 3.. Costul energiei va fi 0. Atunci I . W = Pt = 0.40.! ) 2E Ă n -l I = n 2E 3. Deoarece /'= 3/ găsim r = ^ ^ lr 2(K.= —— .18-1300 = 234 le i.1L . iar la legarea în paralel + R Hf -2 ] /'= — M i -----.

50. iar U = E . / = — .4£2. . £t/. deci N = — = 2 4 -IO1 electroni. Deci r £ R = .47. I = — = R l = 50 A . de unde r| = 92% .Electricitate şi Magnetism .45.44. R = p — . k r Rl= _R1Rl _ + _R1R1_ = 25 + + 7^ ^2 ^4 2 10 -^1 + -^3 -^2 ^4 12 D e c i* ^ . 9 t e 3. Răspuns corect: B).48. Curentul de scurtcircuit este Isc = — .^ 2 X^2 + ^4) = 2 1 Q . R' 125 £ £7? 3.I r = ------. Din legea lui Ohm. Din —— = — • rezultă r = — = 5 0 Q .49. — — R+r 29 r 28 359 U2 3. (£ -u )/ s 3.46. 3.. 50P 3.— .51. 3. Randamentul reprezintă raportul dintre puterea utilă (debitată pe circuitul exterior sursei) şi puterea totală debitată de sursă Pu _ Pc S R I2 (R + r ) l 2 R R+r unde R este rezistenţa electrică a firului. Aplicând teoremele lui Kirchhoff şi punând condiţia ca intensitatea curentului care circulă prin rezistorul de rezistenţă R să fie nulă se obţine: EL = Ş L r\ r2 ' 3.43.— = 4.7Q.Rezolvări Ne It 3. R = (A . R = — = 2.

V --R D_ D r iV0 A = — — ± = J — ---.52. 3.. . E op = 2 ^ 0D = 14.58.= 2800° C . 3. Ô E_ dl E = (R + r)I = j + Ir Iop = J .56. R = R0 (l + aAt)-. Tensiunea electromotoare ar trebui să fie minimă.S. P = RI2 . Pentru legarea în serie a surselor: Pentru legarea în paralel a surselor: j s _ ne R + nr\ _ ne (« + l)ri / = . Q = UIt = UQ = 0.— +r = 0.53. R = r\. E = i\r\ + IR . Răspuns corect: C).09 Mu. \R r\ i2 = l\ r2 3.360 3.54.55. op 3. iar R\+r I2 = E R2 + r Din egalitatea puterilor rezultă: r ..tJ~R 2 = 14Q . / aÂn T = Tn +t + At = 3073K . i\ = i2r2 . r\ I = i'i + i2 = / '] r2 j r2 1 3.= / ^ Â+ n (« + l)rj v Curentul este acelaşi...57...£ — = .09 M J = 0.1 V . = 0 . R = j .I. Conform legilor lui Joule-Lenz şi a lui Ohm: P = /j i?] P = I 2R2 . TESTE DE FIZ IC Ă 2 unde unde E 7] = — . 3. ? ? .i2r2 + IR .

iar puterea minimă se obţine când acestea sunt conectate în serie. şi înseriate cu al treilea. aşadar: P2 = R 3U2 în cazul în care două reşouri sunt legate în paralel.Electricitate şi Magnetism . iar tensiunea indicată de r+R voltmetru va fi U = IR = ------. Curentul ce parcurge circuitul este 1 = -------.5 A . în cazul legării în serie a surselor şi a rezistorului. de rezistentă 3R .61. cele trei reşouri sunt echivalente cu unul singur. s R + 2r întrucât cele două surse înseriate sunt echivalente cu o sursă având tensiunea electromotoare 2E şi rezistenţa internă 2r . Aşadar. 3. în cazul legării în serie.Rezolvări 361 3.59.= 99 V . Fie R rezistenţa oricăruia dintre reşouri.25. va fi: 2F Is = ---------= 2. şi U tensiunea la bornele întregului circuit. deci prin rezistorul R . rezistenţa echivalentă a sistemului este: R + — = — . în cazul legării surselor în paralel. astfel că puterea totală obtinută este: 1 3R Când reşourile sunt legate toate în paralel. Prin urmare. iar puterea totală: 2 3R Se observă că puterea maximă se obţine când reşourile sunt conectate în paralel. . raportul căutat este: J £ r +R FR 3. raportul căutat este 1.t = 2 A ' R+2 întrucât cele două surse dispuse în paralel sunt echivalente cu o singură sursă. de tensiunea electromotoare egală cu E şi rezistenţă internă egală cu r 12. intensitatea curentului prin circuit.60.. intensitatea curentului prin rezistor va fi dată de: ‘p . puterea totală este de trei ori puterea pe care o debitează fiecare când este conectat singur la tensiunea U .

AU = 5% (220V ) = 11V. E . p• / ..5 A .62 P = R- (r + R)2 (3) Maximul funcţiei P = P( r ) se obţine anulând derivata ei de ordinul întâi: dP dR = 0 =>R = r .63 3.63. prob. 3.362 3. 3. 3.62.r H = M t — 1 y R Fig. 3.62) este : p = R -r c 7= Introducând (2) în (1) rezultă: F2 TESTE DE FIZ IC Ă ( 1) (2) (\ insa r R + Fig. 3. dar AU = R1 = p . prob.I qR =4A.7 => 7 = S = 2.r E. prob. Din Fig.64. Puterea debitată de rezistenţa R (Fig. prob.63 a) obţinem: I s = 2E 2r + R 2I qE 2E .63 b): 7q = — din care r = —— r+R Iq Din Fig. 3. prob.

2 / \ Jj E * 3. Din aceste relaţii: 2 iî 2 1 = ^ —* U — = 1000 i 2 .i Raportul. 3.Electricitate şi Magnetism .69.I r ) l = — W .o d Fig.î n acelaşi timp / = -------. Ü l= AC = BD=h+l2. ra +rc .L _ = _ L R + 2r R + 2 -----i 2 ----. Deoarece firele sunt identice.70. Schema echivalentă cablului scurtcircuitat este (Fig. de unde R^ = 15 Q . adică _ h „^. prob. ra = — . Scriind legea lui Ohm pentru cele două situaţii: £ = 7j + r) . rezultă: RA = R B = P— = 1Q si £ = 2V .1 ■ + r) de unde r = — .70). prob. I = — .--------= —A .. Din relaţiile de mai sus. din legea lui Kirchhoff: Ip R + — = E = > I = . 3.70 -Jl • Rc = RD = p^-.67.^ — p 2 p 2R + r E E id 25 h -----. Æ +Æ2 + '' 1 5 v ' 25 3. R(jD = R q + Rf) = 2Rq . de unde Rç = 35 Q . Rt = — + R2 . = 2jf?^ .Rezolvări 363 R E E— U 3.68. T b =Z 5 3. E .i? H — ~ ---------.„s ra _ Rc h r a +rc h iar ^ h +h = 1. P = U I = ( E . a A °Rb b a— r — c y 1 ----.5 km .R . E = I2 (R2 + f ) de unde r = h ~h Pentru circuitul final: / = -----. In cazul legării în serie: (R 2E = Is{E + 2 r ) ^ I s =R 2 + r 2E în cazul legării în paralel.

I2R2 = ~E2 => I2 = /?2 = —A .2 Din această relaţie se obţine ecuaţia R2 + 2 r . respectiv la temperatura t. care satisfac relaţia: jR ÎR l = r- 3 . obţinem pentru sistemul celor două fire legate în paralel: a paraiei = P01a 2 + P02a l p0 / ( l + a / ) 3 . r3 Aplicând prima lege a lui Kirchhoff nodului B.5 z = 3 A Z = î'j 4 ~ I\ + /2 > de unde “J 74 = 5 .. 3. 2P \ Este evident că există două valori ale rezistenţei.~ \ R + r z = 0 . prob..7 1 . R E2 _ 3 _ Pentru bucla BCD: .E x => / 3 = £ ‘ + -2/?g. 4 în bucla /1C5: -/ 3i ?3 + I2R2 = . prob.7 3 . . 2 3 . Coeficientul de temperatură este dat de relaţia de definiţie PO + P02 I . unde / = Puterea dată de sursă rezistorului are expresia P = RI2 .71 . I 2 + ij = i2 + 1\ şi nodului A. Folosind dependenţa rezistenţei cu temperatura de forma: R = ----. Aplicând legea a Il-a a lui Kirchhoff buclei din stânga (Fig.7 4 .2 5 A. 3. deci: P = _ _R _ ■E2 .71): Ei IxRl = E X=>I} = — = 1 A .7 2 .-------.364 TESTE DE F IZ IC Ă 3 . adică 5 . Deoarece rezistenţa ampermetrului este nulă rezultă: U = UR = U V = I RU => Rv =■ R + Ry R I-U RRv a = R -R o Rq unde Rq şi R sunt rezistenţele la 0°C. (r+ R )2 Fig.= 4.5 A . I\ + / 3 = i3 .

E = U'2 + I'r. Pentru 3 moli vom avea 3 F.E\ -R \. r \2 < 1. respectiv prin rezistenţa de sarcină R menţinută constantă.75. la U^b = £] —iîj I . unde R este R + ri rezistenţa de sarcină iar rt este rezistenţa internă a bateriei. Obţinem în final U = 6. I 2 şi / curenţii prin baterii la legarea în paralel. randamentul se calculează cu relaţia: b r = | ri\ R 'L w l k k Să notăm cu /j. se verifică imediat că avem r| > r|j.80.de unde p Rezistenţa celui de-al doilea voltmetru este Ry2 = . fi . Folosind această relaţie scrisă pentru cazul celor două surse legate iniţial în circuit serie simplu.76. Aceeaşi lege scrisă pe ochiul A . Rezultă E = Ux + U2 + j .U'2) = Ux + U2 + ^ . unde am folosit E\ = E 2 = E . Din relaţia de definiţie.B .Electricitate şi Magnetism . Introducând curenţii determinaţi de mai sus.I \ + I 2 . 3.. Ei pot aflaţi din ecuaţiile Kirchhoff: IR + I\rH .43 V. Puterea maximă se disipează pentru R = r .79.78.Rezolvări 365 3.77. conduce R + R2 + Rt \ . F = eNA reprezintă sarcina transportată pentru un mol de substanţă. E = Ul + U 2 + Ir . obţinem: 111+ 112.--------— . 3.2 . 1 J = 1 CV. rj > ri2 ] 3.E IR + I\ri2 —E I . { E . respectiv expresiile rezistenţelor interne în expresia randamentului. Legea a 2-a a lui Kirchhoff scrisă pe tot circuitul oferă curentul din E —E sistem: / = ----. U7 U'j = — .11!-112 1-Tli -112 Cu r| < 1. Atunci I = — = 30 A. £ 2r 3. Randamentul circuitului simplu serie este t| = -------. 3. obţinem: > ri2 ~ R 11 1 112 In general.

de unde E\ = ^ 2 =90 V. iar R = 10Q şi R2 = 6 Q sau invers. P = P] +P2 =2Pl = ALT R Fig.8 3 . adică Rv — R + Rj + \ —6 0 iar rezistenţa echivalentă minimă la legarea în paralel. 3.515 A. Asemănător. P 2 2 P' = P{ + P . U'2 . Conform legii lui Ohm.84 de unde R = -----.. Deci (R + r2 )l2 .84).) = V ^ ( ^ + ^ ) = 6 0 n . R R + r2 3 .8 5 . Rezistenţa echivalentă maximă se obţine la legarea în serie. E\=IR\ 3 .U 2 TESTE DE FIZ IC Ă 3 . V *1 \ R2 —.— ~ . Din o P P P = I R rezultă I\ = I— . astfel că şi £ = J ^ ( RI + ' . R Din legile lui Kirchhoff (Fig.= 2 P { = — + — .366 lAU? E =— = 20V.8 4 . sau (R + r2)— = E 2 . -1 3 . p \ I = IX+ I 2 .8 1 . 3. 36 2 Produsul cerut este: p = RsRp = — O . n. adică R p ^ 1^2 ^3 -Io R R2 + R2/?3 + RxRş 11 \ .= \IR1 ylR2 de unde r = yjR\R2 = 10Q E = /i(/?i + r ) = I 2(R2 + r ) . prob. Atunci: E 2 = RI2 şi I 2 = — . prob.1 I = 1.E 2 . E IR + r2I 2 = E 2 şi pentru I\ = 0 rezultă I = I 2 . I2 = I— . 11 . de unde *1 r2 r \r 2 = 'pip AU AU2 •Astfel R\+ R2 .

. iar 11 “ E ~ E R + r ~ R + r 1 R E' R ^2 =-77' E' R + r' R + r' R E + E' .87.8V .7 =• . din legea lui r R+r Ohm.8 . T E + E' în cazul legării în serie. Deoarece se foloseşte aceeaşi sursă de energie singura mărime care se R schimbă în cele două situaţii este rezistenţa.(i?i + R2 ) = 350Q . r' = R din 1. Randamentul RI R 367 . . --R + R + R 3 E E 3. deci R = rijiî + 1)j r .89.88. După cum se poate verifica: U = U\+U2 + U t .2 V . de unde (E + E ')I E + E ' R + r' + R R r+ +' R E _ R R(\-r\x) _ l r == -R . 3. . Deoarece rezistenţa ? echivalentă este R = Rx + R2 + R j.23.0. 5 0. 3 ni Dar. Intensitatea de scurtcircuit este I q = — . iar / = -------. deoarece / = — -— — şi ---E + E ' R + r' + R RII R E + E' atunci r| = . R+r =iar ’l E — şi atunci R = E /o J 1 ’ fl n 0 = i . Rezistenţa grupării serie este / = — = 750Q. Rezultă r) = = 0. se poate determina valoarea rezistenţei necunoscute: Rt = R . ^0 /0 .86.5 R R = r ' . Randamentul RI _ R I _ R E _ R n=EI ~ E ~ E R + r ~ R + r Dar. Căderea de tensiune pe fiecare rezistor va fi: Ul 2 = R 2I = 4. r|= .Electricitate şi Magnetism . = R3I = 11.Rezolvări 3. U3 £ /j =i?1/ = 8V. Puterea disipată pe un rezistor R pe care cade tensiunea electrică U este: U2 P = -----. 3.

*/> .92. Ps 1 7?n = --------= — . 3. iar prin O . .U 2 (P> + Fl). +R 2. înmulţire: (/ + ?1 + -^3 — ----.^ R(R 2 R^ . —£.* —. ----. V ( q ^ 2 )2 Rp 1.R .368 Pentru gruparea serie: Rs = R + R = 2R. de unde > 32 . w R] + R + R . Pn = -----. = tf. Rn = — i .^— > 2 l p Rl + R2 ’ Rp R\R2 Pentru trei rezistoare i?i. .> ^]R\R2Rt. 1 p W.X*11^2 + ^2--------.90. U2 U2 P = — . Procedând la fel pentru « rezistoare. Deoarece circuitul este format din două rezistoare grupate în serie. X 2 3..'y ri o/ “ "f" -^2 ^/ ? r» t-» 2 2 geometrica avem: —---. Pentru două rezistoare R] şi R2 : R.1—ţ ) > r^r^r^ .— -----. TESTE DE F IZ IC Ă iar pentru gruparea paralel: R-R /? „ _ U2 _ U2 . curentul electric care circulă prin circuit este acelaşi. R-R .-----. R . — p R+R 2 s 2R p R /2 Pp 4 3. de unde \ U2 U2 = — \R2 = — .de unde — = —. 1 -1 . egal cu IA.P 2 = — . -------=-^3 + R] R’ LL n r> r» > «2.91.C a urmare: R = ----.= ^-i----. R2 şi R^ : R2R -i Rs —R + R2 + R ^ R D —— \ p R ^ + R ^ + R iR 3 Rs _ (R\ + R2 + R3X-^i^2 + ^ 2^3 + ^ 1^ 3) Rp ^1^2^3 Ştiind că media aritmetică a trei numere diferite este mai mare decât media lor .

r .^ ) = R 2^ .r 2 _ R2E . Din legea lui Ohm.R de unde obţinem: Folosind prima parte a relaţiei (2).94. R ni — + nlr = E . = 10 Q (3). =E kj 3. iar puterea (1). Rl + r r ( 4 ^ ..95. In al doilea caz.Electricitate şi Magnetism . Din enunţul problemei şi (* + . ) 2 (2) obţinem: 2 £ 1 Ri _ R\+r Ri + r sau ^ . înlocuind valoarea lui R se obţine relaţia rl n E n(k-Y) Intensitatea curentului de scurtcircuit este I o = — = I —-------. /j = —— .. Legea lui Ohm pentru un circuit simplu este / = disipată pe rezistenţa R va fi: P = i?/ =7? iî + r . de unde r = yiîi ■ .)2 2 ir (2). Din legea lui Ohm IR + Ir = E rezultă R = . Din relaţia = R. Astfel întregul circuit are rezistenţa echivalentă Z + R2 ?3 5 Re = Z + Rp + i ?4 = 4 Q .96. iar / = ?i E ne Re + nr = 4 A. Cele două rezistenţe legate în paralel pot fi înlocuite cu rezistenţa RR 12 echivalentă Rp = 3 2 = — Q . iar P = R\I\ =■ — \ 2' R+ \ r (Rl + r ) Asemănător. 3. r k -n 3. R2 — = — ----. I 2 = i W E .^ 2^2 = +r (R2 + r f rezulta I -^1 ^1 1“ 1 1 n.93.Rezolvări 369 3. datele din enunţul problemei şi relaţia (3) . V* JR Î * +r Din ultima relaţie rezultă: r = J r^R^. „ . folosind relaţia (1) putem scrie: P = R \ ( * 1 + r )2 “ > 2 + . Din condiţia Pj = P2 şi £*2 .

91 Q * 1 0 Q . Intensitatea totală este: 1 = — = 3. F n unde F = 96400 C/Eg. RV + RV \ 2 2 3.33 A .Ry = 109. Masa 1 A de argint care se depune în timpul procesului de electroliză este: m --------. Intensitatea curentului prin circuit este: / = ----.V B = E X. iar e' este tensiunea contraelectromotoare. RR 3. . iar n valenţa. se obţine: m = 1 g. Intensităţile prin i?l + R2 R cele două rezistenţe sunt:I\ = — = 2 A .l l V . iar tensiunea Rvi+ * v 2 indicată de fiecare voltmetru este: U\ = IR\ = ----. R\~r 3.I t .102. VA .101.99. Rl + R2 2 — ' Puterea absorbită de circuit este P = RI = R ------.r ) egalând derivata puterii în raport cu R cu zero. Rezistenţa echivalentă a rezistenţelor grupate în paralel este: RR U R . se obţine valoarea lui R2 : R2 =ĂLEl _ = 3 q . dR (R + r f de unde se obţine: R = r .5 A unde e este 6 — c' R+r tensiunea electromotore a sursei. înlocuind.97. 9V . de unde R = U 2t/Q = 9.E 2 + l(R l + R 2 +r. A masa atomică. Q = Uit = U 2î/ r . I 2 = — — = 1. Puterea maximă se obţine [R + r J dP E 2( R . + r 2) = .— ----. 3..Rv =1 0.------. 3. Conform legii lui Joule-Lenz.— ■— = 3 6 Q ..370 TESTE DE FIZ IC Ă 3. + * v2 F' respectiv U2 = IR2 ------.100 Rezistenţa echivalentă a circuitului care este de forma: R = — 1 2 . adică: — = 0 sau: — -— -Ă = 0 .------.98.= 0.1 V .33 A (la capetele fiecărui ^1 ^21 rezistor avem aceeaşi diferenţă de potenţial de 120 V). Ţinând cont de expresia rezistenţei R. Curentul care străbate circuitul este: / = ------. 1 1 Rv.

Puterea exterioară totală este egală cu suma puterilor din bec şi reostat: P = UI + RI2 . 3. 3. deci: / = 4 A. Fig.20 = 0 cu soluţiile: I x = 4 A şi l 2 .2 . intensitatea curentului principal: I = U/(Re + 2 R / 3 ) .105 3.25 P . Rezistenţele Ry şi R /3 sunt A -o U o~ legate în paralel (Fig. în în N2 lipsa şuntului. obţinem ecuaţia: I 2 + 1 . Raportul Px! P2 = 7. prob. . Din formula rezistenţei şuntului: Rs = r /(n -1 ) = 1. RX 3. 3. Observăm că putem considera că rezistorul R . Rezistenţa lor echivalentă este: Re = RyR/(3Ry + R ).1 04.5 Q.1 03.15R\ P" = .5 A/div şi reprezintă factorul de mărire al scalei. Re2 = 6 R .105). P' = 1.1 07.Rezolvări 371 Rx = IR este în paralel cu 3. Cazul 2: R' = 1. Px/ P2 = Re2 / ReX ReX = 5 R / 6 . h ¡ 2 = 5 A. Pentru o sursă ideală (r = 0 ): P = E 2 /Re .~ 5 A (care nu are sens fizic). '0 prezenţa şuntului. Rezistenţa lor echivalentă este: I = E /(R en + r ) = \QE/(2\R) . prob.8R.1 06. Deci. 3. iar din legile Kirchhoff: I = I A + I X şi I aR = I X => I A = IRX/(Rx +R ) = 5E /(12R ). indicaţia voltmetrului este: Uy = IRe = 96 V. JV2 =10. valoarea unei diviziuni este z = I XI Nx = 0. dar: Din aceste ecuaţii rezultă: r = 3R şi E 2 =24007?. ampermetrul indică Nx = 50 diviziuni pentru un curent Ix = 1A.02 A/div. Cazul 3: R" = Q.Electricitate şi Magnetism . iar valoarea unei diviziuni este i= = 0.1 05.

rezultă r| = ------. Tli +»12 —■ni‘*i2 3. + 12 = 10.113. 'I r -> \ r» .5 A.6% .111.5 V. ? 5 R R B R* Fig. Conform Fig. R Randamentul circuitului: din care: rx = — ------—. u nde:/ = p— = 5-10 2 fi. . Conform Fig. 3. / = ------r+R R Fig. 3.4 A. Intensitatea curentului este: / = --------------.114 = 14. £ 3. R' = 2R/ 3 ( R şi 2R înparalel). 3.114.= 2 A . R" = R' + R = 5R/3 . 3. prob. Deci.EL1A-------s 3 1. din legea electrolizei: m = klt = 10. 1/ Re =\/R" + l/R" + l / R = U/ ( 5R) .109. I 2 = — = 10 A. Re = 10 Q. prob. 5 ¿consumată I~{R + t) R + r 3. prob.112. Analog: .8 g. Re = 4R/5 şi intensitatea curentului principal este 7p = 5E/(4R + 5r ) . prob. 3.113 3.114. Din legea lui Ohm pentru întregul circuit: I = E /(R e + Rv + r ) = 10 A. 3.110.113 : / = / .372 TESTE DE FIZ IC Ă __ ¿utilă _ j 2r _ R . UAB = RAIX= 0.

R. rezultă v = .5 este R= 120 120 = 90 Q . Conform Fig.117. r 373 n E /= II= 12. / = Ua b =IR = ER R+r r +R Fig.115. 3.119.R l-'v nr + / + R2 ?] 3.= 7. expresia acesteia din urmă este: R —Rî\ R = Rq (1 + a t ) .118. Rezistenţa la 0°C este R$ = -----= 8 0 Q . prob. Din m(02R = qvB = qnR B .117. iar AU = Ir = 0.Rezolvări 3. E. Conform Fig.120.^ .33 V.46 Wb \ 3. ty = N lBS = N l n r2 = n 2lx\i0\.— = 278°C. iar rezistenţa la temperatura t 1. unde co = ^ m m .115. R0a .Electricitate şi Magnetism . 3. 3.rIn r2 =0. prob. 2nm 3. de unde se poate calcula temperatura: t = -----. prob. Din j = — = nev unde I = — rezultă 5 t u A * v = — —= — Î — = 2.117 3. — Sne nd 2 -ne 3.032-IO5 s’1.116. Pe de altă parte.7 -IO-6 m/s.

p _ ţ 1^0 Fig. m 3. deci Ru = F3 + F 4 = 0. « =— = 8. rezultă viteza: r v . Regula mâinii stângi indică forţa electromagnetică în sensul BC.128. Din condiţia de mişcare pe cerc. = O R R R iar ® mfinal = 0 •Astfel> q = Ş = 2 ' 10~4 ( :ÎTIV 3. Regula burghiului indică B perpendicular pe planul conductoarelor.374 3.— Br = 3. unde O m. Inducţia generată de curentul 7j este Bi = i V l . evB = -----. Fş şi F 4 sunt egale şi de sens contrar.l 2l P _ r / 2n(d + L ) ' . prob.jti .. — 2R l 2 1 / 3. 3. 3.124. 3.128). Forţa de interacţiune cu laturile buclei este: F = 11 x B .123. mv 2 evB rezultă: v = — rB = 2. E2 .0 — — . 16 3. unde r este distanţa de la conductor la 2nr punctul considerat (Fig. Inducţia magnetică în centrul spirei trebuie să fie egală şi de sens opus inducţiei din solenoid: I2 NI\ 2R u— = u — . NI N 2IS N2 I S O = 5A/S = Hol-V ~ Ţ N S = y.125.127. prob.72-IO7 m/s.=>I2 =N1i — = 10 A .126. m 3. Din condiţia de mişcare pe cerc.696 -IO7 m/s . Din legea inducţiei electromagnetice e = - TESTE DE FIZ IC Ă AC» At şi legea lui Ohm AOm ^/Kinitinl ^/3 I = — rezultă sarcina q = IAt = -------— = —mmitial------mfinal .122.128 7> 2nd 7 1 . «O = ^ 0l^r ■ 4 / .

d +1 3. La echilibru. F = BIAl.129 B .o h h l d 1 = 7. creează un câmp de inducţie B2 = — l< r = / )-2 2(2 •2 R) 8R care iese din foaie.rezultanta tensiunilor de la capetele porţiunii 71 A0 A0 . Tensiunea din fir. 3. 3.2-10 4 N .b Asupra ei acţionează: . 3.B] . T . prob. este echilibrată de greutatea G . firul ia forma unui arc de cerc de rază r şi în fiecare punct al arcului. şi este îndreptată spre fir. Porţiunea AB din fir este în câmpul magnetic.130 a). F ------------- Fig. Să considerăm o porţiune de arc de lungime (Fig.242 b) Al = rAQ .129. Inducţia rezultantă va fi Fig. prob. T = G (Fig. 3. prob. Semibucla de rază R creează în centrul O un câmp magnetic de inducţie 5i = 1 R )7 (Fig.Rezolvări Rezultanta acestor două forţe va fi: 375 1 ^12 = F l ~ F2 -V .B 2 = 1 2 8R şi va intra în foaie. 3. Semibucla de rază 2R .130. prob. prob. care intră în 2(2 R) foaie.129). 3.130. . rezultanta forţelor trebuie să fie zero.forţa electromagnetică.Electricitate şi Magnetism .

inducţiile magnetice create de curenţii 7. sau r = -------. Obţinem în final B = 0. .133. 27 în punctul unde se află conductorul parcurs de curentul 37. Particula intră în zona cu câmp magnetic unde descrie o traiectorie qB circulară cu R = — . la echilibru BIAl = 2G sin — .— şi / = — = -----.B I l . vor avea modulele: vi Bi =. în timpul t tija mătură unghiul la centru a = co/ şi suprafaţa S = —r cot ..4 (J.64-10 J s./ = — = ---------. Considerăm o secţiune perpendiculară pe conductoare ca în Fig. Viteza maximă se atinge când F . 3. A0 AO ^0 sin Deci. 6 Biv 3.. adică BIrAQ = 2G sin — . — O 2 )2/ 3.135. T 1 2nR nR . 11 dt 2 . 3.135. 4 4 v 2v 3.376 TESTE DE FIZ IC Ă .V .~ 2 2 B l A0 2 . „_3 rA 3. 2n yj(d~/ 2 ) 2 +jc2 b2 = 2B 1.134.= —Ba>r = 31.132. în fiecare punct. 1 2 1 2 2 t i c/O 1 ? e = ---. Fluxul magnetic care traversează aria spirei în intervalul de timp t este: O = BS = —Br cot .131. A0 -> O. d . se obţine r = F A — A0 0 >0 Bl O . Pentru ca particula să nu atingă electrodul opus. .8 m/s. prob. unde B .01 T .. Ştiind că lim — = 1. este necesară IYIV condiţia R < d . S R R FR S2 astfel că: v = — — = 0. iar tensiunea electromotoare indusă. Cu notaţiile din figură. A0 sin — 9 G Dar.= — = 1.

8 -IO7C/kg. 3.138. IX= 2 I 2 . e = 5/v = 3V. 3. Puterea P = Fv = Bllv = 3W . Energia câmpului magnetic din solenoid este: N 2S I 2 LI Wm = . adică 7 i = 0 .137.5T. B = B2 .\inte 1 1 2nd 2nd nd 2 2 l_ = Vhh I 2nd J L = 2 .33 A. .— io astfel că raportul W 'm!Wm = \!\ir . 6 6 A .139.— .I x). 72 =0.^ . iar 7 = 7 j + 7 2 . mv ~R ■ qvB rezultă — = — = 4. rezultă inducţia totală în punctul în care se află conductorul 37: B (x) = Bx + B l + 2Bx B2 (d / 2)2 + x2 ecuaţia B ' (x) = 0 . IX = I 2R2 . de RX unde e = AIx + I 2 . rezultă că fluxul magnetic şi deci tensiunea indusă vor fi nule. m RB 3.72 l I 2I\ = 0.Electricitate şi Magnetism . Astfel e = I r + IxRx .T .= W r l jjr După scoaterea miezului de fier energia devine: W^ VI N S I = jL —------.^ nd l 7.r = . Deci energia scade de \ir ori.136. Deoarece unghiul dintre inducţie şi normala la cadru este n / 2 . rezultă: x~ _ds!7 -1 Inducţia B maximă este dată de 6 _ 97^1 > ^max — 4îtV2 d ’ 27p7 47tV2 d ' Forţa pe unitatea de lungime căutată va fi Fmaxirn = 3IBmax = 3.^ ( I 2 . 3.Astfel.Rezolvări 377 Deoarece unghiul dintre cele două inducţii este 2a.140. B = 2 ^ . Din condiţia de mişcare pe cerc.B x = ^ ^ .

2 fi} nd2 B 1 .1 42. Astfel.53 • -6 T. W' = 2-2/ L I2 W=— = li — .143 3. q = IAt = A® At — =— R R q = 1.143). unde 3.13471— —5 . prob.378 TESTE DE FIZ IC Ă 3. prob. inducţia magnetică în centrul spirei circulare este: B = (J. 2 d‘ Astfel. prob.1 41. 4 f (Fig. iar a = —.077-10-5 C. IO 27iJv3 B a Fig. deci la distanţa a de fiecare dintre conductoare. Pe de altă parte. — = 50. Conform definiţiei. IBrez\= 2 p0 1 1 ^ = 11. 3— = b =b = “ 2 2nr 3 V 4 şi a = 120°. 3. energia magnetică este L= / . I = — .1 44. iar din legea lui Ohm. Din legea Faraday.. Rezultă — 2rn 2n 2n rg evp B = \o i 4nrn Punctul cel mai apropiat. 3 Deci Brez = 2^3 (deoarece B3 este pe direcţia bisectoarei unghiului a ). în final. Fiind în vid. la distanţă egală de cele trei conductoare se află la intersecţia mediatoarelor. I = — = eu 0 = e — = — — . 3.— = 0. în al doilea caz.142 Fig.Q— . (Fig. W .142). N 2S I2 0 ^ ----. 3. tensiunea electromotoare indusă este: AO e= .1 43. \ x =\b 2\ \ 3\ R r /l . At R Sarcina electrică indusă în spiră..Variaţiile fluxului magnetic la rotirea spirei este : n A = BS cosO-cos— <D V 6y ud . 3. 3. prob.

Electricitate şi Magnetism . Curentul indus i = — şi de pe altă parte i = — . .= qvB. tensiunea indusă şi curentul indus sunt nule.. m RB B 3. Tensiunea electromotoare indusă în spiră lei = At At NI nD B = |i— şi Sspira = _ — (Ai . Ca urmare: qvB = m — .-. rezultă : — = — = 2 . Inducţia câmpului magnetic.2 •IO-4 T. prob. Deci 5vsin R 379 a /=—= a 2x 2 xtg— + ------2 a cos- 2 .Rezolvări 3.145.IO7 C/kg.x tg— .146. eAt 4 3.145): DdS l x 2* « e —.B — .150. ^ a na R 2nr 2 . 3.At = 10 C. de unde co = — = — . dt 22 2 e = B 2 x — tg— = 2Bxvtg— .durata inversării sensului curentului).147.-----. uM nD2 1A_7 q = iAt = 2 -------------. dt 2 2 Intensitatea curentului. 1 •a 1 + sin — 2 3. Fluxul magnetic prin suprafaţa spirei nu variază. unde S = ---.149.148. într-un punct aflat la distanţa r = -| de conductor. Atunci R At . Din condiţia de mişcare pe c e rc . Forţa Lorentz care acţionează asupra particulei este de tip centripet. mv 3. este în valoare absolută: B = = ——= = 1. După cum se observă frecvenţa de ~ R R m rotaţie nu depinde de viteza particulei şi deci nici de energia cinetică: co qB v= 2 n 2nm AO 2BS spira h cu 3. 25 A. Legea inducţiei electromagnetice se scrie (Fig.

1 53. 3. Dar conform regulii mâinii drepte. -----.. inducţia câmpului magnetic în punctul situat la mijlocul distanţei dintre ei va fi: Bt = 2B = 2.. burghiului drept. /2®S \ <Sh 3. conform regulii.3-154)- 27ia .4 •10_4 T. prob. de unde rezultă raza traiectoriei: R = \ R qB mv în al doilea caz raza traiectoriei va fi: R2 = 2 qB mv împărţind relaţia (2 ) la relaţia ( 1) rezultă: R Ro = — = 2 cm.~ M -0 2nay/2 » . 3. r— mv qB ( 1) (2) i .Prob. E + — A0 Fig. 3. 3.m g. tensiunea e dă naştere unui curent de sens contrar cu cel dat de sursă. (Fi§.1 52.152): e = Biv = 12 V.1 54. = 10 ms / B 2l2 Avem: 3. R R R mgR ^ _i egalitate. prob. a Din ultima Fig. Deci intensitatea curentului din circuit este: I = R+r = 4 A.152 Ivi.1 51.380 TESTE DE FIZ IC Ă Dar. prob. b 3 = »0 2~ Conform definiţiei..l = . 5 2 = (Xq— ~ r..= qvB. din care obţinem: 2 Tensiunea electromotoare indusă care apare în conductor este (Fig. = BIl = B —l = B ^ .154 B 2l \ F . trebuie ca forţa Lorentz să fie egală cu forţa centrifugă: mv2 3. Pentru ca traiectoria particulei să fie circulară. v = .

155.14-10 M Wb. Câmpul magnetic al curentului are valoarea 2nd F = evB = = 2.156.4 ■ 10_20N şi va fi îndreptată astfel încât să respingă electronul faţă de fir (situaţie analoagă celei a doi curenţi paraleli.= qvB adicar n m B = —v . se exercită atracţie şi demonstraţia nu poate reuşi . = = Bp. Aşadar. 1 2 nr e IX / 4n-IO-7 -50 .-— = 10 m = 1 c m .Rezolvări o 381 Constatam ca. situată la lOmm de acesta. de unde B = i ! s i = 2-10“4 Wb m“2 .158). Curenţii fiind paraleli şi de acelaşi sens. 3. într-un plan care cuprinde conductorul şi este perpendicular pe B (Fig. Condiţia de stabilitate pe orbită este identificarea forţei Lorentz cu forţa * ■ ^ centripeta: my2 r> A' -----. forţa de tip Lorentz exercitată de câmpul magnetic asupra electronului va avea valoarea: 3. _ 2 mvnr O = Bnr = ------.158. na n La^ 3. 3. 2nBe 2n -IO“ 3 Deoarece această relaţie este valabilă independent de z rezultă o dreaptă paralelă cu conductorul. B2 = |Iq Din figură observăm că: V2/2 •o h >S1 ^3 = M 'O 270* ’ 2 2 2 = B } + i f + a f = i i g i L . . 3. dar de sens contrar).firul nu pluteşte. Câmpul magnetic al curentului electric este B. prob.Electricitate şi Magnetism . __2 r = -i— = -----------.157.= 2. fiind B=jV 2nd perpendicular pe direcţia curentului. deci şi pe cea a mişcării electronului. rq Fluxul magnetic ce străbate orbita va fi aşadar: .

r2 \= = p 0Sn2l [p\iA +(\-p)\ir l ] = L()[p\irX + (l-/?)|ir2] = 156N. aceste forţe sunt perpendiculare (Fig. 3.= a = arctctg — = — .1 64. 3. Obţinem: ^3 2 2 rez = /F 13 + 2 F 2 3 = na .382 TESTE DE FIZ IC Ă 3. Răspuns corect: D). 3. = 0.= ii0n2Sl\ir0 . L = \iQSn2 [pl\irX+{\-p)l\i.1 60.159): Bq 1 71 arctctg-^.1 66. 3. prob.166). j= Bu J Est B i 3. 3. prob. = U R + Rb \ <*)A 3.1 59.1 65.1 63. = UL R + Ri. Răspuns corect: D). -* Bo1 a Din compunerea vectorilor B şi Bq rezultă că unghiul făcut de Brez cu direcţia Nord este (Fig. / 3/(2 na•Jî) = \il2 f i /( 2 n a ) / F 2i/l = F u / l = v I2/(2n a ).159 3.24 mWb. Fluxul magnetic apare în bobina prin care trece curentul iar O = LI/. F = /(/ x i ? ) = 0 .1 62. 3. ¿o = . 3. Fig.1 61. Aplicăm formula forţei pe de interacţiune dintre doi curenţi unitatea de lungime: liniari. Nord. prob. Răspuns corect: D). F13/ = p/ . /¿.

Astfel. a cărei expresie rezultă din condiţia de mişcare pe cerc 3.2 mH.. din legea inducţiei \xr electromagnetice. unde O/. Inducţia magnetică datorată primului strat este datorată celui de-al doilea strat este B2 = Po No I ^ •Inducţia magnetică totală va fi: — B = Bx + B2 = Po j{X \ + N 2 ) = 6. raportul căutat va fi: ^ = va coa me 2e me = 3607.O .173. AO = 2 5 v*S\ Dar. Ni I B\ = jhq —j— > iar cea 3. 3.1 72. Forţa Lorentz este forţă centripetă: qvB = mv Ir => v = qrB/ m = 101 km/s.Rezolvări 383 3.9 • " 3 T . de unde v = — —.4n mH. unde I ~ e / R . .= At ( O y . 3.------------. _ . inductanţa. adică —— = qvB. cu q . Numărul de rotatii pe secundă (frecvenţa) are expresia 00 V 2 a fiecărei particule în parte.1 67. iar <D este fluxul magnetic iniţial care străbate bobina.este fluxul magnetic final care strabate At At } bobina.sarcina particulei şi m . n = N / l . iar tensiunea AO electromotoare indusă este e = ------. _ + _ . .169. 2 V = S I..1 71. ) NBScosa . fluxul magnetic final: 2 & f in = BvScos 180°.32n V. . Fluxul magnetic iniţial: = iî^ c o s 0 °.= --------------.masa acesteia. 2n 2nR unde v este viteza particulei. ea = -LAI / At = LI / At = 0.Electricitate şi Magnetism . 10 3. volumul.1 68.3.170. sarcina electrică este egală cu At 2B y _ = i? c v = — = ------. Curentul care . . q = IAt. = 15. Inductanţa bobinei este: L = [iQ n SI = 6. Astfel. = . L = — ^ = p 0]xr n2V = 3. Tensiunea electromotoare indusă în bobină este AO e = ------.

Din condiţia de echilibru (Fig.174. Aq strabate bobina este i = — = --------------. prob. . 3. egal cu O ..176. iar O. unde B este inducţia magnetică din solenoid NI e B = \ ----. unde e este tensiunea xq / R electromotoare indusă: li0N k S d ej) N IA d ( N kt dt dt dt l‘ ° . B 2! 2 ? r l i îl ! Fig. R R 3. prob. . Tensiunea electromotoare indusă în spiră la întreruperea curentului prin electromagnet are expresia e=■ AO At At unde Oy este fluxul magnetic final. Forţa care acţionează asupra inelului este F = B i / iar forţa pe unitatea .4-KT8 N/m. este fluxul magnetic iniţial. O = qR = IO-4 Wb. Astfel. Dar. curentul prin definiţie este i = —R RAt At unde Aq este sarcina electrică. _ ^ . Sarcina electrică totală care parcurge spira este: q = iAt = — At = — . iar i este intensitatea curentului indus i = — . prob.176) F = G => B I l = mg . înainte de întreruperea alimentării.176 Fig. . Egalând cele două relaţii pentru curent se obţine: AfflScosa 10_3 R 3. F de lungime este / = — = B i .384 TESTE DE FIZ IC Ă .r s r d 7 r r 7 Rl înlocuind se obţine pentru intensitatea curentului indus expresia: i = Jrk^_sj_ R l2 Şi / = 28. mgR ■ g . 3. unde /=— R Biv R B 2l 2v R R .4 m/g. iar v = — m .175.177 . e NBScosa _ ^. 3. egal cu zero. 3.

k mv2 2 3./ 1) = 10. Rezultă: — h L V3/36 . nu maximă. Corect D. Din condiţia de egalitate a celor două forţe electrodinamice. . . unde oj = nr 12 e2^R $2 suprafaţa spirei circulare. Vectorial.177.. Deci m +M 3. e = B iv = B l e = 2 mV.182. prob.5 T .177). unde v = a t = —— —t (Fig.28 • "1 N . iar S2 = — perimetru L. B este inducţia magnetică a unui câmp exterior în care este plasat conductorul.183.15 m.179.184. .n 2 ( T — este 471 este suprafaţa triunghiului echilateral de . Ina 2n(d . 3.0 — ~r > ^2 = 1*0 — ~r >iar scalar 2712t i - / 3. raportul At At At • h ei/R S.a) 7j 3.= 1. „ . 3.jB1 =-^-(/2 .S 2 — •Considerând R rezistenta firului. ej = ------. Tensiunile electromotoare induse în cele două spire sunt: AO A8 . /.180. F 13 = F 23.o . I xh i hhl . Forţa Lorentz este egală cu forţa < 1 centrifugă: F = — 3. Deoarece -----. curenţilor prin spire este: — = —-----= —. h = (j. altul decât câmpul produs de curentul care trece prin conductor. B = B\ + B2 ... când conductorul este paralel cu liniile de câmp magnetic a = 0 .127t T . ----. unde 2 2 nd 5 = 5 2 . AS _ . Se ţine cont că F = BIl sin a .şi e2 .181. . deci sin a = O şi forţa este nulă. 385 M +m t . aih+h) _ adica p — -■ = u— ■ — => d = ——-----— = 0.= e U :=> mv = q e U .178.Rezolvări 3. 3.= . 10 5 = 0.Electricitate şi Magnetism . B = = — .

în cazul b). prob. 3. deci acceleraţia tangenţială este mereu nulă şi modulul vitezei rămâne în permanenţă acelaşi. în ambele cazuri solenoizii LA şi Z. Inducţia electromagnetică înseamnă generarea tensiune electromotoare induse. Forţa Lorentz este în permanenţă perpendiculară pe viteza de deplasare a particulei. deoarece numărul de spire pe N unitatea de lungime — nu se modifică. energia cinetică nu se modifică.. cât şi în cazul b). în cazul b). inducţia magnetică produsă de fiecare dintre ei pe axa comună are sensuri contrare. câmpul pe axa comună este egală cu rezultatul superpoziţiei câmpurilor produse de cei doi solenoizi.8 = 11010. ei nu se influenţează unul pe celălalt. Dacă sensul de bobinaj al solenoizilor se păstrează acelaşi. inducţia magnetică în punctul indicat nu se modifică. şi este aceeaşi. cât şi în cazul din Fig. Spira nu are decât rolul de a pune în evidenţă existenţa unui curent electric indus.185. deci intensitatea curentului I care trece prin ei este aceeaşi. şi este \ir aceeaşi. deci acceleraţia tangenţială este mereu nulă şi modulul vitezei rămâne în permanenţă acelaşi. 3. în cazul a).190.386 TESTE DE FIZ IC Ă 3. Aşadar. se datorează variaţiei fluxului inducţiei magnetice şi are loc independent de proprietăţile fizice locale ale mediului. unde notaţiile Fig. ei nu se influenţează unul pe celălalt.186. iar valoarea inducţiei magnetice pe axa fiecăruia este dată N a b de . în cazul de faţă. prob./— . . în cazul a).187.. inducţia magnetică rezultantă este nulă. 3. Mişcarea de translaţie în câmpul magnetic uniform nu produce flux magnetic variabil în circuitul electric delimitat de conturul spirei conductoare. câmpul pe axa comună este superpoziţia câmpurilor produse de cei doi solenoizi.a. care. Dacă solenoizii sunt bobinaţi în sensuri opuse.189. în consecinţă.B sunt legaţi în serie. 3.188. deci intensitatea curentului / care trece prin ei este aceeaşi.188 ^ sunt cele cunoscute. atât în cazul din Fig. putându-se produce inclusiv în vid. unde notaţiile sunt cele cunoscute.b. în ambele cazuri solenoizii LA şi LB sunt în serie.188. conform cu regula mâinii drepte. prob. iar valoarea inducţiei magnetice pe N axa fiecăruia este dată de B = \iQ I — . 3. atât în cazul a). Forţa Lorentz este în permanenţă perpendiculară pe viteza de deplasare a particulei. 3. 3. 3.188.

3. S . i 2 întrucât O] = 0 2 .199. < M = ^ = B l— = Biv = 0 ..198. de unde R y m0 A2 w n £ 7 / _ 271 2nR „ . deci evB = —-— . iar v = I— —. rezultă prin rezistorul R un curent: i = .193.196. rezultă: 8 . Răspuns corect: F). Forţa Lorentz produce curbarea traiectoriei electronului şi este egală cu 777 v2 12 ~ E forţa centrifugă.6-10 7 s. din care -2T . Conform legii inducţiei electromagnetice. At At 387 3. Conform definiţiei. At At 3. < 2 = N jB n r = — —— N27 r & t L i \‘C\N 'yTir * \N unde inductanţa mutuala M are expresia M = — — ----.^ iar în exteriorul solenoidului câmpul este nul.194. ..7cm. Dacă o bară de lungime / se deplasează pe o distanţă A x . Fluxul prin a doua bobină va fi aşadar.192.Rezolvări 3. . 3. de 2 3.1 = ^ . eB co v 3. Tensiunea indusă va fi: e = Biv . Tensiunea electromotoare medie indusă este dată de: AO NBS £ e = -------= ------. unde N - 3. T = — = — = 3. __7 R = 2L L_£_ = 10.secţiunea bobinei. într-un timp At . 5 .= 6 mV . atunci variaţia fluxului magnetic are expresia: A j) = B lA x. O Lin 11 = Ml\. F = BIl sin a .197.Electricitate şi Magnetism . = n 0n r <!> = BX ! NS\ B2 = W r y . inducţia magnetică fiind B. 2 /j = 4 A.4mV ..195. Câmpul generat de solenoid este aproximativ uniform la mijlocul li0N 11 \ acestuia şi are valoarea B = . = 8 2 adică / 2 = numărul de spire al fiecărei bobine.

. de unde q = — = 4% mC. de unde fluxul printr-o At At At At spiră 0 = ^ .202.388 In primul caz: In al doilea caz: Fj = BIlsin ^ = 2 • 2 N. R At 2RAt 2R 3. 3..0 . de unde: 2 eBR 1./2 0 .— 271 m --------.N -----= . = 0 . Din legea inducţiei electromagnetice. 8.-----. N ( . 10 Fn = BIl sin — = f i -IO-2 N. q BS . 6 .(*..= BS cos t> = .= 2evB . ~ . Din condiţia de mişcare pe c e rc . N mv1 3.) /.I 2R2 = J ^ E ~ IlR'^ => ^ V a f a -* .203. BS Deci — = z = — = ------.B S — şi 0 . e . Din legea inducţiei electromagnetice. P = — =>R = — = — = 18Q R P 2 P=UI^ I = p =y _ A R 3. + r ) ^ r = £ ~ /)i?l A E = I 2(R2 + r ) o E .-..3.8 -0 .6 (6 -5 ) ' 2 1 V 0.B S sin30° = . £ = / .= 10_3 Wb.0.204. 3 TESTE DE FIZ IC Ă AO O f .) NO e = . v TT 2 772 'ys. e = —— = ----unde < j. adică e = -------.= 2-10 kg.-----.200. 2 ' BS 2 .201. AO O /--O.O.N —----------= -----.

£ 2 (.^ . e= A3> At SB(t) .SBjfp) _ S(a + b t . + * .r =>(« + !) = 4R + r U{4R + r) ’ u[3R + {R + r)] 3 * » + l) + (» + l X i + r ) = ^ =» g = 3C/<" + 1> . + * 2)2 —Jr^ /? . U = RI = .) 2 X SC r2 7 = £ * r tJr^r ~ 2 * 3. T] = /+r ? E => r = — A * E IT. P = RlI 2 = — L— (r + J?.= > R + r = ~ R+r U tu 4RE ( A 4RE ( 4RE 1 = L (n + 1) = ---------=>(« + !) = —7--------. B(t) = a + b f.208.205. R =' mv sin a qB 3 J0 9 . = — 7 = —^— => R + r = — R+r I Ţinând cont de ultimele două relaţii avem: 3.207.a .Rezolvări 3. U U 3 -n .B .b t 0) _ Sb ( t . vy 1. vy = v s i n a .) P =R J?= 9 /îni? 2 2 (r + /î2)2 7Î2£ 2 (.206.Electricitate şi Magnetism .t 0) _ Sb t-t0 D 17 2 389 t-t0 t-t0 3.

Lucrarea „Teste de Fizică“.606.515. este elaborată de un colectiv de autori .041-6 . Mihai Eminescu. aparţine poetului nostru naţional. în particular.ADMITEREA O pledoarie în favoarea disciplinei „Fizică“. 978. destinată candidaţilor care se pregătesc pentru susţinerea examenului de admitere la Universitatea „Politehnica“ Bucureşti. care joacă un rol esenţial în cunoaştere.cadre didactice ale departamentului de fizică din cadrul acestei universităţi. în general şi în formarea inginerilor. nici frică de vreun caraghios care ar vroi s-o nege“. care remarca: „Fizica nu are nevoie de a i se arăta evidenta importanţă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful