CRIZA ECOMOMICO-FINANCIARĂ

Criza economică reprezintă o situatie în care economia unei tări trece brusc printr-o scădere a fortei sale, scădere adusă de regulă de o criză financiară. O economie care trece printr-o criză economică va experimenta aproape sigur o scădere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditătilor și o creștere / scădere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii. Crizele economice pot lua forma unei recesiuni sau unei depresii economice și uneori pot duce la colaps economic. Criza financiară este o situatie în care cererea de bani este mai mare decât oferta de bani (disponibilul). Aceasta inseamnă că lichiditatea este rapid evaporată deoarece banii disponibili sunt retrași din bănci, fortând astfel băncile să vândă propriile active și investitii, pentru a-și acoperi necesitătile. În februarie 2007, viitoarea criză mondială părea să fie mai mult o problemă financiară americană deoarece din ce în ce mai mulţi clienţi din Statele Unite ale Americii nu şi-au mai achitat creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce a provocat primele falimente ale unor instituţii bancare specializate. Marile companii de asigurări precum A.I.G. şi bănci au înregistrat pierderi uriaşe datorită creditelor ipotecare. Iar criza financiară a determinat în chip hotărâtor criza economică şi socială atât în America, cât şi în alte zone de pe mapamond. Au avut de suferit acţionari din multe state datorită prăbuşirii de la burse. Recesiunea era atestată de şomajul tot mai ridicat, de faptul că veniturile americanilor de rând a scăzut dramatic la o treime iar locuinţele şi proprietăţile au scăzut chiar la un sfert din valoarea lor iniţială. Prin urmare mulţi oameni au sărăcit, în vreme ce oamenii cu averi importante au avut şi au şansa să se îmbogăţească tot mai mult profitând de situaţia creată în mod artificial. Iar din bugetul public şi aşa destul de îndatorat, observăm că s-au acoperit pierderi uriaşe de mii de miliarde de dolari ale acestor bănci şi companii. Problemele finaciare ale americanilor continuă şi în 2008, an în care efectele crizei financiare se fac simţite atât în Europa cât şi în România. Pe 22 ianuarie 2008, Banca centrală americană (FED) îşi scade rata dobânzii de referinţă la 3,5%, cu trei sferturi de punct. La o lună mai târziu, pe 17 februarie, Banca britanică Northern Rock este naţionalizată pentru a fi salvată de la faliment. În martie anul trecut, băncile centrale fac o nouă injecţie masivă de lichidităţi pe piaţa creditelor, pentru a face faţă contracţiei acesteia. La jumătatea lui martie, JPMorgan Chase anunţă achiziţionarea băncii de investiţii Bear Stearns, la un preţ scăzut şi cu ajutorul FED. La jumătate de an după această achiziţie, trezoreria americană decide naţionalizarea băncilor Fannie Mae şi Freddie Mac, după ce acestea au suferit pierderi financiare importante. Pe 15 septembrie, şoc pe piaţa bancară americană. Banca de investiţii Lehman Brothers îşi depune bilanţul, iar Bank of America anunţă cumpărarea Merrill Lynch. La numai o zi distanţă, compania de asigurări AIG (American International Group) este salvată de Guvernul american, care îi oferă 85 de miliarde de dolari în schimbul a 79,9% din capital.

Tot pe plan intern. Tot acum.Pe 17 septembrie. Moody's anunţă că România ar putea intra în recesiune în 2009. ArcelorMittal avertizează că ar putea concedia 16% dintre angajaţi. . bursele din lume înregistrează scăderi considerabile în timp ce băncile centrale intensifică operaţiunile pentru injectarea de lichidităţi pe piaţă. BERD anunţă că economia României va creşte cu 3% în 2009. Azomureş decide să oprească total producţia din 2 decembrie iar companiile româneşti anunţă disponibilizări masive. intră în vigoare decizia BNR de a reduce rezervele minime obligatorii pentru lei la 18%. iar Dacia ar putea disponibiliza 600 de muncitori în decembrie. În noiembrie. începând cu ianuarie 2009.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful