P. 1
licenta

licenta

|Views: 2,227|Likes:
Published by Valeria Manea

More info:

Published by: Valeria Manea on Mar 25, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/05/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI FACULTATEA DE LITERE SPECIALIZAREA: JURNALISM

LUCRARE DE LICENŢĂ Imaginea femeii în mass-media

Coordonator ştiinţific:

Absolvent:

- 2009 4

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................................................ 3 CAPITOLUL 1 MASS-MEDIA .................................................................................................................................... 4 1.1. Mass-Media de ieri şi de azi ...................................................................................................... 6 1.2. Efectele negative ale mediatizării femeii celebre din România .............................................. 16 CAPITOLUL 2 EVOLUŢIA FEMEII DE-A LUNGUL TIMPULUI ..................................................................... 21 2.1. Societatea şi femeile ............................................................................................................... 21 2.2. Femei, putere şi patriarhat ....................................................................................................... 21 2.3. Teorii feministe........................................................................................................................ 23 2.4. Femeia şi primele posturi de muncă ........................................................................................ 27 2.5. Condiţia femeilor din România............................................................................................... 28 2.6. Femeile din secolul al XIX-lea, începutul secolului al XIX-lea ............................................. 39 CAPITOLUL 3 PUBLICAŢIILE PENTRU FEMEI................................................................................................ 47 3.1. Primele publicaţii destinate femeii .......................................................................................... 47 3.2. Revistele pentru femei vs. revistele pentru bărbaţi.................................................................. 52 3.3 Cele mai vândute reviste pentru femei ..................................................................................... 55 3.4. Femeia de succes din reclame ................................................................................................. 57 CAPITOLUL 4 TELEVIZIUNEA, CEL MAI MARE INSTRUMENT DE MEDIATIZARE ............................ 66 4.1. Televiziunea şi femeile ............................................................................................................ 66 4.2. Femeile şi televiziunea ............................................................................................................ 69 CAPITOLUL 5 STUDIU DE CAZ ............................................................................................................................. 71 5.1. Nobelul la feminin ................................................................................................................... 71 5.2. Regina Maria a României ........................................................................................................ 73 5.3. Lady Diana .............................................................................................................................. 75 5.4. Hariclea Darclee ...................................................................................................................... 77 5.5. Condoleezza Rice .................................................................................................................... 80
5

5.6. Oprah Winfrey ......................................................................................................................... 83 5.7. Mihaela Rădulescu .................................................................................................................. 87 5.8. Andreea Marin-Bănică ............................................................................................................ 88 5.9. Monica Tatoiu.......................................................................................................................... 89 5.10. Gabriela Vrânceanu-Firea...................................................................................................... 91 5.11. Andreea Esca ......................................................................................................................... 92 5.12. Margaret Thatcher ................................................................................................................. 94 CONCLUZII .................................................................................................................................... 96 BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................. 98

6

Data de naştere a glossy-urilor pentru femei. „Imaginea femeii în mass-media”. independentă. În capitolul trei este prezentată o scurtă istorie a publicaţiilor pentru femei. acesta cuprinde toate mijloacele de comunicare în masă dar şi procesele de mediatizare. Capitolul cinci îl reprezintă studiul de caz. acestea fiind asociiate diferenţelor intelectuale şi caracteriale şi a trasat graniţe între rolurile pe care bărbaţii puteau şi trebuiau să şi le asume şi cel pe care femeile erau obligate să şi le asume. din diferite domenii. când revista a devenit un ilustrat de modă. Istoria ne-a arătat faptul că societatea românească încă de la primele sale forme a ţinut cont de diferenţele fizice dintre femei şi bărbaţi. 7 . în 1909. încercând să arate lumii intregi că de multe ori femeile pot egala sau chiar întrece bărbaţii în aproape toate domeniile. are ca scop urmărirea evoluţiei femeii de la statutul acesteia de femeie casnică din trecut până la femeia modernă de astăzi. În acest capitol am încercat să punctez şi unele efecte negative ale mediatizării deoarece. capitolul unu face o scurtă prezentare a mass-mediei deoarece. la femeia de carieră din zilele noastre. ambiţia şi dedicaţia lor şi care au făcut istorie. care se descurcă în orice situaţie şi este potrivită oricărei situaţii. Aici am analizat câteva femei din trecut dar şi din zilele noastre. Capitolul doi are ca obiectiv tratarea evoluţiei femeii de la statutul de „casnică” aşa cum era în trecut. şi a legăturii strânse între femei şi televiziune. Capitolul patru are ca obiectiv abordarea celui mai mare instrument de mediatizare: televiziunea. care s-au afirmat prin munca.INTRODUCERE Tema aleasă. Lucrarea este structurată pe cinci capitole: astfel. orice vedetă trece prin perioade în care are parte de scandaluri foarte mediatizate în presă iar viaţa sa personală ajunge să fie făcută publică şi am luat ca exemplu binecunscutul scandal dintre Mihaela Rădulescu şi Andreea Marin Bănică. care a fost considerată o dată cu achiziţia revistei „Vogue” de către Conde – Nast.

Sistemul de valori promovat de ea ne înconjoară. filmul (la care se adaugă forme ale industriilor culturale. ne pătrunde fără măcar. Abordările fenomenului sunt multiple. a face cunoscut. de cele mai multe ori. ziarul. Cristian. publicitatea.218 3 MM: Mass-media 8 . în latină. revista dar şi pliantul. relaţii şi publicitate. a comunica (fr. pluralul de la medium. precum discul sau casetele). Ed. ştiinţă.. televiziunea. Influenţa mass-media este omniprezentă şi omnipotentă. tot ce rezultă din folosirea tiparului aparţine MM: cartea în toate formele ei. Tritonic. Atunci. făcându-le în mare parte dependente de interesele sale (ale celor care deţin difertele mijloace de comunicare în masă). 1 2 Popescu. reuşind nu numai să se relaţioneze cu celelalte domenii dar să le şi aservească. Mediatizare2 înseamnă a prezenta prin mass-media. Toate acestea ar forma aşa-numitele media clasice. Cultură. mass-media a devenit parte integrantă a vieţii noastre. Dicţionar explicativ de jurnalism. Mijloacele de comunicare în/către o masă de oameni prin care sunt transmise informaţiile (inclusiv mesajele). afaceri. 2002 p. să ne dăm seama de acest lucru. dacă nu l-am vedea mare.217 Idem 1 p. colorat şi lăudat în toate ziarele? Cum am afla că s-a descoperit leacul împotriva cancerului? Pe orice latură am întoarce această problemă. În audio-vizual: radioul. Elementul stabil al definirii termenului îl reprezintă multiplicarea mesajului la scară industrială. Florin.. engl. magazinul. MASS-MEDIA Mass-media1 este un termen compozit: mass engl. mediaiser. începând cu broşura.Câte dintre acestea pot fi astăzi imaginate fără massmedia? Cum ne-am putea obişnui cu ideea că mâine nu vom mai şti ce a spus ministrul industriilor despre agentul terminc? Sau că vom afla după ce se vor fi tipărit şi răspândit fluturaşi în tot oraşul? Cum am mai cumpăra noi un detergent. politică. pe undeva. – masă şi media – mijloace.CAPITOLUL I: MASS-MEDIA 1. cultura de masă. afişul. mediatize). ilustrata. termenul MM3 este folosit în mod diferit. De aceea.

Transmiterea: mass-media transmite generaţiilor viitoare moştenirea socială care caracterizează o anumită cultură. 9 . acest rol era asumat de bunici şi de părinţi. media construieşte un sistem unic în care valorile din sistemul social sunt perpetuate şi capătă continuitate şi consitenţa care oferă unei culturi caracterul său unic. alegerile pe care le facem sau deciziile pe care le luăm. prin control administrativ. Media este cea care ne spune cel mai des ce ar trebui sau ce nu ar trebui să fie important pentru noi din punct de vedere cultural. Ea găseşte şi un rost al transmiterii evenimentelor din trecut în viitor. care transmiteau oral ceea ce se întâmplase în trecut. S-a spus de multe ori că mass-media este cea care ne determină deciziile. schimbările şi pericolele care ameninţă bunăstarea comunităţii. a afirmat în urmă cu 40 de ani că există 3 roluri principale: Supravegherea: informarea rapidă a societăţii despre ameninţările. media are o influenţă enormă asupra noastră. prin îngăduiri. prin ameninţări. prin oferirea de avantaje. Indiferent de tipul de sistem pe care îl servesc. politic şi economic. Înainte. Prin aceste trei roluri ale sale.Devenind astăzi cel mai influent factor al societăţii noastre. ne-au fost aduse la cunoştinţă de către mass-media sau prin experienţă proprie. Aşa-numitul “Câine de pază”. mass-media şi-a arogat câteva roluri diferite. mass-media este principala forţă de influenţare a opiniei publice. guvernele învaţă să folosească forţa presei pentru atingerea propriilor interese. De aceea. despre care marea majoritate dintre noi are opinii formate extrem de puternice. Interpretarea: mass-media are libertatea de a interpreta evenimentele cotidiene din societate. prin presiuni. social. educaţional. sau în cadrul căruia acţionează. evaluând şi analizând efectele pe care le vor avea asupra comunităţii. cu care conlucrează. O poate face prin câştigarea bunăvoinţei. Astfel. Cele mai importante evenimente interne sau externe. De aici şi uşurinţa cu care mass-media poate influenţa judecăţile noastre de valori şi prin urmare. Harold Lasswell. Unul dintre cei mai mari sociologi care au analizat impactul mass-media asupra societăţii.

acestea aveau titluri mari. întâmplări şocante. publicat de Edward Willis Scripps (1854-1926). campanii şi expuneri-dezvăluiri ale ticăloşiilor şi defectelor morale. În 1896. în special în rândul celor bogaţi. Conţineau cazuri de senzaţie. încât reporterii deformau adesea în mod deliberat realitatea. Principalii săi rivali erau Joseph Pulitzer (1847-1911) şi. milioane de oameni caută în ziare şi în alte surse mass-media informaţii şi divertisment. Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audienţă. 10 . combinând articole uşoare cu relatări competiţionale. acestea au fost adesea controlate de diverşi magnaţi . Acestea au apărut în secolul al XVII-lea. Competiţia pentru atragerea cititorilor a devenit atât de intensă. Astfel. această nouă presă populară lua în considerare punctul de vedere al “omului obişnuit”. Alfred Hammsworth a înfiinţat Weekly Dispatch London Evening şi The Times. din anii 1880.1. Deşi adesea controlată de persoane înstărite. În locul paginilor cu texte înghesuite. Mai târziu. Primul ziar de scandal popular a fost Detroit Evening News (1875).pentru propriile scopuri.care au fost acuzaţi de manipularea surselor de informare . puternici şi moderni .pentru aşi păstra audienţa. adresat clasei muncitoare. articole scurte şi multe ilustraţii. şi a devenit un personaj puternic şi influent.1. Însă. El a primit titlul nobiliar de Lord Northcliffe. În Marea Britanie primii magnaţi ai mass-mediei au fost Alfred Hammsworth şi fratele său Harold. Mai târziu. Ziarele care satisfac cerinţele publicului cititor au apărut în SUA în anii 1870 şi 20 de ani mai târziu în Marea Britanie. William Randolph Hearst. Hammsworth deţinea nu doar ziarele populare ci şi primul ziar “de calitate”. un sistem de învăţământ îmbunătăţit şi alte progrese au creat prima audienţă a presei scrise.şi opinia publică . calomniau oamenii cinstiţi şi declanşau temeri politice – trăsături ale “jurnalismului de scandal” care au creat probleme încă de pe atunci. MASS-MEDIA DE IERI ŞI DE AZI În fiecare zi. iar în secolul al XIX-lea cele mai respectate. precum The Times în Marea Britanie. În 1888 au fondat săptămânalul Answers. exercitau o influenţă puternică asupra clasei mijlocii educate care forma “opinia publică”. prin Daily Mail fraţii Hammsworth au introdus stilul cotidienelor conţinând titluri mari şi imagini.

legate de mentalitate. în 1922 ziarele au fost preluate de fratele său. Ţara Românească).funcţionează ca o maşină de mobilizare a maselor’’. acestea reprezentând cele mai eficiente vehicule de promovare a ideilor şi idealurilor socio-politice ale românilor. apoi revistele. independent şi democratic. printre istorici. 1829.1838). o serie de controverse. iar presa . numărul gazetelor şi al revistelor sporeşte continuu. în contextul unui stat suveran. Instaurarea comunismului a însemnat pentru presă acceptarea şi promovarea unui tip de discurs total neadaptat societăţii civile şi nevoilor sale de informație.. tipărindu-se Biblioteca românească. Procesul de profesionalizare a jurnalismului românesc este iniţiat de I.consolidarea bazelor democratice ale unui stat modern. Explozia numărului de ziare nu se rezuma doar la spaţiul românesc. După actul de la 1 decembrie 1918. de cunoaştere. în Bucovina. la Buda.După moartea lui Northcliffe. şi a fondat o “dinastie” încă puternică în anii 1990. HeliadeRădulescu (Curierul românesc. prin pluralitatea formelor de manifestare şi prin coexistenţa dintre proprietatea de stat şi cea privată. din ţară sau din afara graniţelor. Prima apariţie o constituie calendarele în 1731. Tranziţia de la jurnalismul de obedienţă la cel de opoziţie a avut de înfruntat dificultăţi dintre cele mai diverse. Harrold Hammsworth a fost de asemenea ridicat la grad nobiliar ca Lord Rothmere. 11 . pană la cele mai greu de eradicat. Data apariţiei primei publicaţii româneşti a stârnit. menţinându-şi statutul până la impunerea comunismului. care conducea deja Daily Mirror şi Sunday Pictorial. Sistemul mass-media post-comunist. un an mai târziu. presa va reuşi să devină a patra putere în stat. contribuind la . majoritatea ţărilor est-europene cunoscând evoluţii similare. Jurnaliştii se transformă în propagandişti. Începutul fiind făcut. de la cele de natură tehnologică. Gheorghe Asachi (Albina românească.. prima publicaţie va fi tipărită la Cernăuţi. după cel de-al doilea război mondial. asigură cadrul necesar libertăţii de expresie şi ajută la configurarea statutului societăţii civile. la impunerea valorilor clasice ale literaturii române’’. Moldova) şi George Bariţiu (Gazeta de Transilvania. în anul 1820 sub titlul Cherstomaticul românesc. 1829.

. cercetate de pionierii acestei ramuri fascinante. în 1896 primul sistem practic de emisie şi recepţie bazat pe undele electromagnetice. 12 . expresii care nu au rezistat în timp. a fost foarte importantă. Lasă-l să continue. În primii ani de dezvoltare. domeniile principale ale radiocomunicaţiilor . Este unanim admis că primul care a fost în masură să realizeze o emisie şi o recepţie de unde radio a fost fizicianul german Heinrich Hertz în 1887. 129971/30 iulie . în statul Virginia de Vest prin eliberarea unui document oficial nr. Ulterior. Consecinţa cea mai importantă a revoluţiei electronice.Radioul Revoluţia Electronică. a fost fizicianul rus Aleksander Stepanovici Popov. comunicaţiile radio au fost numite telegrafie sau telefonie fără fir. Maxwell. cu ajutorul aparatului Tesla. şi care au fost înlocuite cu termenul generic .radio’’. Guglielmo Marconi. În 1843 ia fiinţă primul serviciu telegrafic prin fir. Foloseşte 17 din patentele mele”). Începuturile radioului s-au cristalizat în urma fenomenelor fizice. Un alt pionier care a contribuit la dezvoltarea radioului. Kelvin. a constituit-o apariţia radioului. Totuşi. îl reprezintă în continuare radiotelegrafia şi radiotelefonia. Acestea au fost chiar înaintea experienţelor lui Hertz. sau Cavendish. care s-a bazat pe propriile studii de fizică teoretică. Un subdomeniu de largă prezenţă în radiodifuziune nu este constituit de tehnica redării ci înalta fidelitate a sunetului. cu al său înregistrator de furtună. în 1943. inclusiv cele spaţiale. în special electrice. realizarea primei transmisiuni fără fir. televiziunea. care se intitula “A Dynamical Theory of the Electromagnetic Field”. Gilbert. şi pune problema exploatării comerciale a fenomenului. Mahlon Loomis. şi chiar a celebrului articol al lui Maxwell din revista Philosophical Transactions în anul 1865. cu al său caz particular. a oferit lumii. Volta. cum ar fi Ampère. iar din acel moment nu a mai rămas de făcut decât suprimarea cablului electric. între Washington şi Baltimore. a fost recunoscută prioritatea savantului Nicolae Tesla asupra acestei invenţii (1893) (Tesla: „Marconi e un băiat bun. un dentist din Philadelphia. deşi mai puţin cunoscută şi recunoscută.C. Faraday. Cea mai largă folosire a radioului o constituie radiodifuziunea. sistematizând datele de până la el. ceea ce s-a şi întâmplat câţiva ani mai târziu. după ideea pictorului american Samuel Morse. Şi totuşi… SUA atribuie în 1865-1866 dr. În anul 1870 J. fiind şi cel căruia i se atribuie inventarea antenei. 1895. care a realizat primele recepţii sistematice. la care s-au adăugat cele ale predecesorilor săi în special Maxwell. şi de mare amploare.

şi apoi transmis unui amplificator de joasă frecvenţă. Aici are loc un amestec al semnalului util. întărind astfel ipoteza (nouă la vremea ei). Din acest etaj.Maxwell demonstrează matematic existenţa undelor electromagnetice şi posibilitatea acestora de a se propaga cu viteza luminii (300. o aplică unui amplificator pentru ai amplifica semnalul. transmitere la distanţă şi apoi de recompunere a imaginilor. cel mai cunoscut. preia informaţia de voce sau alta sursă. că şi lumina este tot o oscilaţie electromagnetică. care are rolul de a emite în eter informaţia utilă. intrevine al doilea tip de echipament. este demodulat. iar apoi semnalul este direcţionat către un modulator. Tehnic vorbind.000 km/s). Acesta. În realizarea unei transmisii radio intervin două tipuri de echipamente. comunicarea audio-vizuală Televiziunea este mijlocul de comunicare de masă cu cel mai mare impact asupra societăţii. Copil al radioului şi al cinematografului. Televiziunea. Inventată între cele 2 războaie mondiale. în Statele Unite apoi şi în Europa. În sfârşit. Difuzorul este ultimul element care mai intervine între radioreceptor şi urechea umană. printr-un microfon. După tipul de modulaţie al undei electromagnetice. punând astfel bazele unei realităţi. Acestă frecvenţă modulatoare este asigurată de oscilatorul local al echipamentului din care face parte. După ce semnalul a fost astfel transformat în radiaţie electromagnetică. 13 . original fiind. şi anume echipamentul de recepţie sau mai pe scurt radioul. Aici. întâlnim două tipuri de modulaţie. Guglielmo Marconi reuşeşte pentru prima dată să transmită o telegramă de 26 de cuvinte între Glacebay Canada şi Poldhor Anglia (3122 km). nu s-a dezvoltat ca una dintre mijloacele media publice decât de la sfârşitul anilor 1940. Primul este echipamentul de emisie. şi Modulaţia în frecvenţă FM. semnalul captat de antena receptorului. radiocomunicaţiile. provenit de la un oscilator local. semnalul este injectat în etajul de radiofrecvenţă şi apoi direct în antenă. este definită ca un procedeu de descompunere. îi permite să ocupe o poziţie importantă în sistemul mediatic. Întâlnim Modulaţia în amplitudine AM. acest suport a cultivat în mod progresiv un limbaj care. cu un semnal de radiofrecvenţă.

România (în 1956) etc. Noua eră se diferenţiază printr-o tensiune crescută asupra destinatarului. TV prin satelit etc) ce au permis alegerea mai multor programme. Important de ştiut este că există 2 tipuri de televiziune: mecanică şi electronică. Apoi. concomitent cu perfecţionarea tehnicilor de transmitere a informaţiilor prin intermediul noilor media. vederea. adăugând auzului. Instalaţi în decoruri adesea construite după modelul interioarelor telespectatorilor. aceşti moderatori cu ton familiar solicită în permanenţă publicul în modul complicităţii în emisiuni compozite (care amestecă în mod nedistinct informaţia şi divertismentul) şi articulate unele cu altele. ea sucită brusc uimirea primilor observatori fascinaţi de noua „teleprezenţă” permisă de această formă inedită de media. Anii ’80 se caracterizează prin adaptarea sistemelor audio-vizuale naţionale în faţa invaziei programelor importate. Din 1937. tradusă printr-o programare discontinuă. Principiul constă în descompunerea imaginii în 3 spectre (albastru-verde-roşu) şi superpoziţionarea lor pe un ecran tricrom care are în componenţă de 3 ori mai multe „puncte” decât un televizor alb-negru. la începutul anilor 1930. organizată în jurul emisiunilor înzestrate cu o mare longevitate ce îmbracă o funcţie „rituală” pentru privitori. Anii ’70 au surprins introducerea noilor media (TV prin cablu. Este percepută de analiştii care îi poartă interes ca un remarcabil „mijloc documentar” ce măreşte considerabil puterea informaţiei dată de radio. iar din 1950 este emis un program de 28 de ore pe săptămână cu o antenă situată pe Turnul Eiffel. Prima perioadă a televiziunii se caracterizează printr-o orientare pedagogică încarnată de mediatori ce întreţin cu telespectatorii o relaţie asimetrică şi ierarhizată. cea electronică s-a impus printr-un serviciu permanent de televiziune deschis de BBC. 14 . programe regulate încep să fie emise şi în alte ţări precum: Suedia. solicitat fără întrerupere de animatori. Dacă dăm timpul înapoi şi analizăm televiziunea putem observa că anii ’60 au fost marcaţi de inventarea televizorului color. Emisia regulată începe în Statele Unite în 1939.Atunci când îşi face apariţia. mai ales de origine străină şi o utilizare cât mai flexibilă a televizorului. Anii ’90 marchează diversificarea fără precedent a programelor şi emisiunilor. Spania.

Televiziunea este cel mai ieftin mijloc de comunicare de masă din punctul de vedere al receptorilor, lucru deloc neglijabil într-o economie caracterizată de decalaje enorme între diferitele categorii sociale. Se poate constata că orice om aflat în posesia unui televizor, are acces aproape gratuit la informaţie (bineînţeles exceptând plata abonamentului la societatea de TV prin cablu sau TV publică şi factura la energia electrică). Mesajul audio-vizual beneficiază de forţă de pătrundere (vorbind la sensul propriu). Dacă în urmă cu mai bine de 13 ani pentru a obţine o informaţie televizată trebuia să faci un drum către casă, astăzi informaţiile pot fi receptate de aproape oriunde: localuri publice, magazine, camere şi recepţii de hotel etc. Odată cu dezvoltarea tehnologiei în domeniul telefoniei celulare, a apărut şi o „televiziune mobilă” fiindcă se pot urmări programe TV pe ecranul telefonului, graţie aplicaţiilor Internetului. Televiziunea este azi omniprezentă. Scriitorul Umberto Eco spunea : „Televiziunea este o instituţie care îi culturalizează pe proşti şi îi imbecilizează pe cei deştepţi”. Nu trebuie uitat că una din funcţiile televiziunii, ca de altfel a mass-mediei în general, este cea culturalizatoare. În zilele noastre, această funcţie este „ascunsă” cu cea de divertisment care, în cele mai multe posturi TV, predomină. Conceptul de „cultură mediatică” defineşte în esenţă o cultură a divertismentului, o simplificare a formelor culturale ce sunt reduse, condensate, repovestite şi resemnificate. Massmedia, în special televiziunea, creează această cultură; ele încetează a fi un canal prin care se transmit celelalte componente culturale şi devin ele însele un sistem cultural în sine. Un mesaj artistic, cultural, odată devenit emisiune TV, cunoaşte obligatoriu un procent de degradare în planul receptării. Televiziunea este o întreprindere al cărei prim obiectiv, din punctul de vedere al proprietarului, e de a-i aduce profituri materiale substanţiale sau influenţă politică. Dar pentru asta trebuie să câştige încrederea telespectatorilor săi servindu-le interesele. Ea se poate preface o vreme că face acest lucru, dar nu pentru mult timp. Se deosebesc ziarişti interesaţi de bani, putere şi faimă, de jurnalişti care îşi fac meseria din plăcere şi se zbat să facă puţină ordine în presa românească. O întrebare va exista întotdeauna: „Ce serveşte de fapt televiziunea, interesele proprii sau interesele cetăţenilor?”. Laolaltă cu trăsăturile-i specifice, televiziunea întruneşte nişte calităţi pe care le împarte cu unul dintre „părinţii” ei, radioul.
15

Prezenţa oamenilor pe „oglinda mişcătoare” (după cum numea Radu Herejeu televizorul), a prezentatorilor în faţa noastră, trăsăturile lor, modul de a vorbi, de a gesticula, fac ca vizionarea unui program să devină o întâlnire între cel de acasă şi cel de pe micul ecran. Modelarea opiniei publice se datorează (sau e cauzată) într-o măsură mult mai largă comunicării de masă, în mod deosebit televiziunii, decât a celei intrapersonale sau surselor directe. Televiziunea română a preluat din URSS nu numai aparatura necesară studiourilor, experienţa sovietică sau televizoare, ci şi rolul propagandistic. Într-un regim comunist, cum avea şi România la acea vreme, presa scrisă, radioul, televiziunea erau subordonate ideologic Secţiei de Propagandă şi Agitaţie a Comitetului Central. Încă de la prima emisie, în noaptea dintre 1956 şi 1957, Radioul şi Televiziunea au transmis mesajul adresat cetăţenilor de puterea politică. Urările au fost citite de Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunării Naţionale. Acesta a făcut un bilanţ al anului ce se încheia, cu referire la "marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică", a enumerat succesele României în materie de politică externă (România participase în acel an pentru prima data la o sedinţă a ONU). La final a adresat cuvenitele urări pentru "oamenii muncii de la oraşe şi sate, cei ce muncesc ogoarele, inginerii, dar şi savanţii sau cei ce în opere de artă dau expresia vieţii noi a poporului nostru harnic şi înţelept". Din arhiva televiziunii s-ar putea reconstitui o altfel de istorie a ultimilor cincizeci de ani, o istorie în imagini. De-a lungul unei jumătăţi de veac, Televiziunea Română a evoluat din punct de vedere tehnic, şi-a sporit aria de acoperire şi numărul orelor de program pentru că în anii ’80, pe fondul economiilor la energie electrică, să-l readucă la cel iniţial – de două. Şi-a schimbat sediul, numărul abonaţilor a crescut, a participat cu producţii proprii şi a câştigat premii la diferite concursuri internaţionale. A transmis în direct revoluţia, apoi întegistrarea execuţiei celor care reprezentaseră până cu câteva zile în urma principalului subiect al programelor sale – cuplul Ceauşescu. A arătat românilor naşterea în chinuri a democraţiei postdecembriste, apoi a pierdut monopolul, fiind nevoită să intre în competiţie cu televiziunile private. O istorie lungă şi zbuciumată, cu bune şi cu rele, care-şi aşteaptă încă rândul pentru a fi scrisă. De-a lungul vremii, televiziunea şi telespectatorii săi au fost slujiţi de oameni cu talent, profesionişti care şi-au iubit meseria. În acelaşi timp, pentru a lucra în televiziune – sector

16

propagandistic sensibil, "de mare răspundere", cum se scria în documentele de partid –trebuia să aibă ,,dosar’’ impecabil.4

Televiziunea românã
Un mijloc de a-ţi da seama ce valoare are ceva e să-ţi închipui că-n viitorul apropiat, acel lucru sau acea fiinţă va dispărea din viaţa ta. Cum ar fi aşadar zilele fără cutia cu ecran care-a intrat în ultimii 50 de ani în utilităţile obligatorii fiecărei case din "locurile civilizate" ale globului pământesc? Cum ne-ar mai trece acum serile fără "zapatul" telecomenzii? Ce ne-am face fără iluzia importantei noastre prezenţe la intâlnirile dintre mai-marii politicii? Dintre plăcerile care ne stau la îndemână, prin ce-am înlocui meciul de fotbal, emisiunea de divertisment, concertul ori telenovela preferată? Despre ce-am mai vorbi cu vecinii ori cu colegii de lucru dacă n-am avea "senzaţionalul" din bucătaria ori dormitorul vedetelor cooperante? Istoria televiziunii din România – încă nescrisă ori prezentată în vreun muzeu – este parte şi, în acelaşi timp, istorie a ultimei jumătăţi de veac. Posibilităţile tehnice, formele şi stilul de comunicare, decorurile şi vedetele sale s-au tot schimbat. Până şi criticile ce i se aduc sunt pe măsura marilor transformări prin care televiziunea a trecut. Această fereastră spre lume ne-a schimbat complet traiul în dimensiunile sale esenţiale: relaţiile cu ceilalţi, informaţiile şi percepţia asupra universului ori viziunea despre timpul liber şi distracţii, transformându-ne în "cetăţeni ai planetei". Iar viaţa "la bloc", fără micul ecran, "n-ar mai fi viaţă". Şi cine ştie ce record mondial al "rating-ului" de sinucideri ar înregistra Bucureştiul! În primul deceniu, televiziunea şi-a căutat drumul. La început nu emitea decât trei zile pe săptămână, două ore pe zi. În 1957 – primul an –, televiziunea a emis în total 600 de ore. Emisiunile se transmiteau în direct din studiourile A şi B, situate pe Strada Moliere nr. 2. Între 1966 şi 1968, pe o suprafaţă de 6,3 hectare s-a construit sediul din Calea Dorobanţilor numărul 191, unde se află şi astăzi. În februarie 1957 s-a realizat prima transmisie din afara studiourilor, realizată cu ajutorul echipamentului mobil. Evenimentul era concertul susţinut la Bucureşti de Yves
4

Brigss Asa, Burke Peter, Mass-Media. O istorie sociala, Ed. Polirom, Iaşi, 2005

17

spectacole în care au debutat şi au jucat toate numele mari ale scenei româneşti. Lucian Ionescu – ilustrator muzical – a apelat la studioul Sahia. s-a realizat prima transmisie de teatru din Sala Studio a Teatrului Naţional – piesa "cu mesaj" "Ziariştii".Montand. Ecoul formidabil al primei ediţii l-a pus pe gânduri pe realizator. Mijloacele tehnice erau rudimentare şi nici nu existau specialişti "cu şcoală" într-ale televiziunii – regizori. Emisiunea de ştiri se numea iniţial "Informaţiile după-amiezei". Din martie 1958 şi-a schimbat denumirea în "Jurnalul Televiziunii". Emisiunea a devenit permanentă şi urma să adune o echipa întreagă. deşi 18 . Caragiale. Ar fi însă greu. televiziunea a început să producă propriile emisiuni – de la cele de divertisment la filme documentare. Prin longevitate şi calitate se remarcă şi piesele de teatru jucate special pentru televiziune. poţi afirma că TVR este instituţia-mamut a României. "Telejurnalul" – de seară şi de noapte. cântăreţ cu priza la autorităţile de la Bucureşti pentru simpatiile sale "de stânga".L. cu Victor Rebengiuc în rolul lui Tipătescu. Ajutat de un alt coleg. Fără dubiu. Treptat. operatori. S-a ales o porţiune din piesa pentru pian şi orchestra a compozitorului Nicolae Chirculescu. După ce "Enciclopedie" şi "Scurtmetraje" au "picat" pe rând. Au apărut şi emisiuni precum "Agenda sportivă". dar programarea acestora era aproape imposibilă. La o asemenea întrebare. Nici cifra angajaţilor ei nu este la îndemana oricui. Originalitatea şi profesionalismul au făcut din emisiunile TVR mărci de succes. cu Radu Beligan în rolul principal. deoarece televiziunea publică nu are un centru propriu de cercetare şi sondare a opiniei publice. aşa cum s-a întamplat cu "O scrisoare pierduta" a lui I. La 23 mai. monteuri. să consulţi statistici privind impactul ei. s-a ajuns la "Teleenciclopedie". În anii ’60. din chiar interiorul instituţiei. dând astfel naştere unei emisiuni. Dumitru Udrescu. După 1989. "Buletinul meteorologic" "Teleenciclopedia". dacă nu imposibil. Adolf Oprescu – realizator al "Promenadei muzicale" şi responsabil cu selecţia producţiilor cinematografice – a avut în 1965 ideea de a grupa micile documentare într-un calup mai mare. după "cronica de actualităţi" de la ora 19:00. dar şi a concertelor de muzică. Mai lipseau sumarele şi un generic memorabil. pentru o scurtă vreme s-a revenit la ideea transmiterii de televiziune a spectacolelor jucate în teatre. a căutat un titlu. iar din februarie 1966. Se deschidea astfel calea transmiterii la televiziune a spectacolelor de teatru. în regia lui Moni Ghelerter. TVR dispunea de mici filmuleţe. răspunsurile sunt diferite. unde specialiştii puteau aranja montaje muzicale. a lui Alexandru Mirodan.

Dificil este şi să-i descrii corect evoluţia. În concurenţa acerbă a presei din România. zic şi eu. Nu are nici măcar un muzeu. angajaţii din TVR trăiesc fără teamă. telegraful apoi telefonul care a revoluţionat comunicaţiile lucrurile au evoluat puternic la sfârşitul acestui secol culminând în zilele noastre cu un nou şi puternic concept numit Internet. Internetul Dacă secolul XX se spune pe drept cuvânt că a aparţinut tehnologizării culminând în ultimii ani cu informatizare şi dezvoltarea ciberneticii prin produsele finite calculatoarele. În perioada anilor 60 Departamentul de Apărare a Statelor Unite avea nevoie de o reţea de comunicare în cazul unui atac nuclear. Numit şi reţeaua reţelelor. Departamentul apărării pentru proiecte avansate (The Defense Departments Advanced Research Projects Agency ) cunoscut sub numele de ARPA sau DARPA a decis să extindă această reţea. Prin ce-aţi simţi absenţa TVR? – m-am hazardat de curând să-i întreb pe câţiva dintre apropiaţi. filmele artistice! Cam puţin. căci instituţia "oglindă" a trecutului nostru din ultima jumătate din secol încoace nu-şi are scrisă în vreo carte istoria. Transmisiunile sportive de mare amploare al căror monopol îl deţine – mi s-a răspuns –. Veniturile instituţiei sunt asigurate în proporţie de trei sferturi din taxele contribuabililor. Internetul îşi are originea în ARPANET şi în NSFNET. desigur nimeni nu a prevăzut cum aceasta trecere de la o reţea militară la una publică şi comercială ne va afecta felul în care gândim despre informaţie şi comunicare. Dacă la început au fost semnalele morse. iar TVR domină piaţa media prin neputinţa rivalilor de a pătrunde pretutindeni în mediul rural. Fiecare nod îşi avea propria adresă astfel încât mesajul putea transmite un anumit nod. adăugând "D-ale lui Mitica". Singura emisiune "lucrată" pe măsura forţelor din TVR şi a ambiţiilor declarate de "televiziune a tuturor românilor". Această reţea conţinea noduri capabile să transmită şi să primească mesaje. Şi nici arhiva nu-i mai este întreagă. RAND o corporaţie militară a propus centralizarea comunicaţiilor într-o reţea. Internetul este mai mult decât o sumă de conexiuni.aparţin unor "abilităţi" – după unii ar fi "peste trei mii". În 19 . după alţii "vreo cinci mii de oameni". secolul viitor se spune că va fi al comunicaţiilor. nu doar a celor din Bucureşti.

predecesorul router-ului de azi a fost instalat la UCLA (University of California in Los Angeles) încât ARPANET-ul a început să se extindă. În 1983 creşterea Internetului a fost impulsionată de apariţia versiunii 4. 2001 20 . Sunt multe femei puternice. Chiar dacă o persoană e inteligentă tot are nevoie de promovare pentru a arăta şi celorlalţi asta. Și totuși Internetul funcționează. Dar pentru a le promova au nevoie de media. Pentru a putea realiza acest lucru a fost dezvoltat un protocol pentru a putea conecta tipuri diferite de echipamente. Polirom. Astfel TCP-ul (Transmission Control Protocol) şi Internet Protocol (IP). frumoase. companii ca Xerox dezvoltă tehnologia reţelelor locale (LAN).5 1. reţea ce permitea conectarea mai multor calculatoare împreună. Media are un rol foarte important în societate: acela de a informa iar femeile pot folosi acest mijloc pentru a-şi promova propriile 5 Coman Mihai. remote login (TELNET) şi E-mail (electronic mail). vol I. cum ar fi FTP-ul (File Transfer Protocol). Reţeaua cu cel mai mult impact a fost Ethernet-ul. Femeia îşi poate promova calităţile prin media. Iaşi. talentate sau care pur şi simplu se respectă. Mai mult chiar. Pentru a întelege cum funcţionează Internetul. Internetul are o structură. trebuie să înţelegem că Internetul nu este o entitate omogenă. Manual de Jurnalism. Cercetatorii de la ARPANET au început să creadă că ar fi folositor să conecteze LAN-urile la ARPANET. EFECTELE NEGATIVE ALE MEDIATIZĂRII FEMEII CELEBRE DIN ROMÂNIA Mediatizarea femeii oferă foarte multe avantaje acesteia dar totodată şi destul de multe dezavantaje.2 BSD de UNIX care conţinea şi protocolul TCP/IP. Într-adevăr este un mare miracol că totuși funcționează.2. Foarte multe femei au puncte tari demne de luat în considerare. Ed.1969 primul "Interface Message Processor". mașinile care sunt conectate nu au fost construite să comunice direct între ele. Prima versiune avea teoretic o rată de transfer de 3 Mbps şi mai târziu 10 Mbps. În timp ce ARPANET-ul începe sa crească. astfel încât dacă vrei să trimiți un E-mail la calculatorul vecinului mesajul trebuie să străbată sute de mile. ARPANETUL include câteva servicii care sunt şi azi foarte importante în Internetul de azi.

care de altfel nici nu este prezentat de cele mai multe ori. din asta poate câştiga şi foarte mulţi bani: i se poate propune să apară în anumite reclame. să prezinte emisiuni sau chiar să joace în filme. Pe de altă parte şi activistele se vor face auzite şi vor lupta mai eficient pentru cauzele lor. televiziunile vor putea face rating mare. dând un exemplu bun de urmat şi creând astfel mai mult bine decât rău. ca un simplu obiect de atragere a bărbaţilor. mass-media poate distruge imaginea femeii. Şi chiar dacă nu ajung în cazuri grave precum acestea alegerea unor astfel de idealuri este greşită. Adolescenţii ar trebui să aibă peocupări legate de educaţia lor nu de machiaj şi metode de a slăbi. În timp ce femeia în societate a căpătat drepturi şi a evoluat. există şi o serie de efecte negative: faptul că este „vânată” de 21 . cel puţin teoretic. Vrând să aibă trupuri foarte slabe multe adolescente ajung să sufere de anorexie sau depresie. Totodată. De exemplu. Prezentând femeia în diferite reclame ca un simplu obiect menit să facă plăcere celor care o privesc de fapt ce distruge imaginea reală a femeii. Multe femei sunt implicate în campanii de ajutorare şi de lupta împotriva unor boli care folosesc media ca mijloc prin care să se facă auzite şi odată cu imaginea lor să promoveze şi imaginea unei astfel de campanii. Greşeala în decizia asta este că preiau numai idealul de frumuseţe şi nu de intelectualitate. Media poate crea acest lucru cu uşurinţă. Femeia este doar un obiect folosit pentru a atrage barbaţii în faţa televizoarelor sau la chioşcuri să cumpere ziare. lumea o cunoaşte şi apoi o iubeşte ceea ce este foarte bine. un grup de femei care susţin lupta împotriva cancerului la sân vor avea nevoie să se facă auzite cât mai departe întrucât este o boală destul de frecventă şi se poate preveni. În momentul în care la televizor. În afara efectelor pozitive pe care le are mediatizarea asupra femeii celebre: aceasta devine o notorietate.calităţi şi a se face cunoscute. pe internet şi în ziare sunt promovate numai femei perfecte în special adolescentele crează din ele un model. imaginea prezentată în mass-media este una înjositoare. distruge imaginea femeii şi de aceea mass-media face în acest caz mai mult rău decât bine. care vor fi apreciate. Chiar dacă televiziunea este ficţiune asta nu înseamnă că femeile trebuie să fie prezentate într-o ipostază degradantă şi să denatureze complet realitatea. Atâta timp cât media prezintă femei cunoscute. deoarece. Tendinţa lor naturală de a exagera îi poate pune in pericol. Având în vedere că portretizarea mass-mediei duce la preluarea unor modele greşite care pun în pericol dezvoltarea adolecenţilor înseamnă că face mai mult rău. până la egalitate cu bărbatul. O astfel de portretizare a femeii.

pe nicio listă care s-a pus sub ochii oamenilor. mai discretă. numai poate avea o viaţă personală şi chiar uneori se forţează lucruruile de către paparazzi pentru a evidenţia un scandal. realizat în chip de cadou pentru Regele fotbalului românesc. Listele cu numele vedetelor au fost propuse strict de către domnişoara Marin. Cel mai bine vândut scandal din România este acela dintre Andreea Marin şi Mihaela Rădulescu. cele două vedete de televiziune. Publicul a votat corect. În zadar au aşteptat ziariştii o răbufnire sau un gest necontrolat al Mihaelei. după atâţia ani la rând în care au întreţinut starea de conflict. Întâlnirea lor. dar nu a avut de ales între alţii şi mine. Până să se întâlnească prima oară faţă în faţă. Mihaelei nu-i era frică săşi asume nişte declaraţii cu dedicaţie. ci doar între alţii. La câteva zile după ce moderatoarea Duminicii în familie şia vărsat năduful. ca cea din februarie 2005. apar în câte un scandal. când Andreea Marin s-a alăturat acţiunii iniţiate de Mihaela Rădulescu şi a zburat cu elicopterul pentru a duce ajutoare sinistraţilor. realizatorii emisiunii Genialii au reuşit să le aducă pe Mihaela Rădulescu şi pe Andreea Marin în acelaşi platou. iar cea din urmă îşi făcea loc pe ecranul uriaş din platou cu un material înregistrat. Surprize.paparazzi peste tot. pentru că eu nu figuram. din revista „Story”: „m-ar fi deranjat dacă publicul român ar fi decis că nu mă vrea la gala Cei mai iubiţi români. Prima se afla acolo pentru a prezenta. 22 . dar singura care nu m-a vrut a fost Andreea Marin. împreună cu Ovidiu Uscat. în octombrie 2005. ediţia dedicată lui Gheorghe Hagi. care vând cel mai bine copertele revistelor din România. războiul rece dintre cele două dive număra deja ani de la declanşare. Tranşantă. Teama ei de mine este revigorantă”. Asta nu le-a împiedicat să se îmbrăţişeze în direct. la Surprize. a făcut deliciul telespectatorilor. Asta nu este o veste proastă. Andreea. la nominalizaţi. se ferea să-şi acuze nominal rivala. ci o victorie asupra frustrărilor Andreei. cu ocazia campaniei Vedete pentru sinistraţi. capabilă de a stăpâni fie şi numai printr-un surâs simpatic. Din când în când. preferând atacul indirect şi lucrătura pe la spate.

de fapt în taină. o ia razna din când în când.atac-online. dar suntem două persoane civilizate. Mihaela recunoştea (pentru numărul din aprilie al revistei Unica) că infidelitatea artistului a constituit principalul motiv al destrămării căsniciei lor. povestea prezentatoarea Duminicii în familie în acelaşi interviu din luna aprilie. Aceste declaraţii de tipul „Instrucţiuni de folosire a bărbatului Bănică Jr. Mihaela a dat în judecată ziarul Averea.”6 Pe parcursul anului 2006.ro 23 . „Înainte de a se mărita. şi alte mărturisiri ale vedetei Antena 1 au căpătat rezonanţă. iar Andreea îî este martor în proces. are un mod rarisim de a iubi”. a făcut înconjurul României. Sfârşitul anului 2007 le-a prins pe Andreea Marin şi Mihaela Rădulescu într-o alianţă fără de care imaginile lor ar fi căzut în derizoriu. Presa încă nu ştia”. la gala.” aveau să-i creeze Andreei un disconfort cel puţin la fel de mare ca acela pe care Zâna i-l crease Mihaelei cu câteva săptămâni în urmă. cele două realizatoare TV au căzut de acord să se solidarizeze şi să declare război presei. Cei mai iubiţi români. Puneam la cale povestea cu ajutorarea sinistraţilor. Când am intrat eu în studio. În acelaşi timp. cele mai mediatizate femei de televziune din România au lămurit natura relaţiei lor. Mi-a telefonat să-şi exprime dorinţa de a se alătura campaniei iniţiate de mine. Fiindcă rivalitatea dintre ele ajunsese să fie speculată de ziarişti la maximum şi tradusă în materiale cu titluri stânjenitoare pentru orice doamnă. a dezvăluit Mihaela la Radio Guerilla în decembrie 2006. gen „Divele s-au împroşcat cu maioneză”. unde se preocuase excesiv ca proaspătul ei soţ să nu dea ochii cu prima lui soţie. care 6 www. nu ne întâlnim la cafele.Aceştia aveau să afle însă la sfârşitul anului 2006 că prima întrevedere a divelor a avut loc. Ştefan nu mai era acolo”. La două luni după ce ştirea căsătoriei în secret dintre Andreea Marin şi Ştefan Bănică Jr. iar ea deja era cu Ştefan. iar eu am acceptat. Prima persoană care a aflat că Andreea are o relaţie cu Ştefan am fost eu. nu ne vizităm duminica. când Andreea i-a cerut Mihaelei „binecuvântarea” de a avea o relaţie cu Ştefan Bănică Jr. pe 29 septembrie 2005. în emisiunea 100% a lui Robert Turcescu: „Nu suntem prietene. realizatoarea tv a făcut o serie de aprecieri la adresa primului ei soţ: „Ştefan este un cuceritor. Pe 11 septembrie 2006. primul soţ al doamnei Rădulescu-Schwartzenberg. „Am fost chemată la o anumită oră şi alte trei ore am stat închisă într-o cabină. ne-am întâlnit la Andreea acasă..

pentru mai multă culoare. cu picioarele sub acelaşi birou oval şi cu minţile inundate de temerea că orice poticneală sau meteahnă a uneia îi completează celeilalte portretul femeii totale. în timp ce Mihaela a fost urmărită de 166. în timp ce Mihaela a acceptat invitaţia colegului antenist Mihai Gâdea. iar 2007 anunţa pace în „alianţă”. Audienţa a ţinut cu „Zâna” ţinând în faţa televizoarelor 204. savoarea războiului mediatic în care. chiar şi fără vlagă. Totul a culminat cu un război mediatic de proporţii. Ora de emisie petrecută faţă în faţă. de data aceasta. prima confruntare adevărată dintre cele două. ne sunăm întotdeauna şi lămurim lucrurile”. a lansat declaraţii de genul „Femeia asta are probleme cu hormonii”. Andreea Marin n-a ratat şansa de a i-o păta. mărinimie şi înţelegere: strângerea de fonduri pentru salvarea Teodorei. răbufnirea lor extremă s-a produs la sfârşitul anului 2007. Rădulescu a avut iniţiativa. pe o temă care n-ar fi trebuit să stârnească decât compasiune. de data aceasta la televiziuni diferite. răbufnirea lor n-are cum să mai suporte împăcare. Deşi revista Capital le-a aşezat pe dive la egalitate în topul femeilor de succes ale anului 2006.000.au bunul simţ şi maturitatea de a sta de vorbă de câte ori se întâlnesc. În aceeaşi zi la aceeaşi oră. un duel TV comentat şi ultracomentat. Mihaela. după toate probabilităţile. a reprezentat. Oricât de neconfortantă ar fi o ţinere a lor de mână. fetiţa Lianei Stanciu şi a lui Miţă de la Bere Gratis. Când avem ceva să ne spunem.000 de telespectatori. de fapt. 24 . singure s-au aruncat este de departe mai fortifiantă. Andreea i-a rămas fidelă lui Turcescu.

Indiferent de perioada istorică şi femeile şi bărbaţii n-au făcut altceva decât să se muleze tiparelor existente şi să se conformeze cât mai bine aşteptărilor condiţionate de modelul cultural şi să se achite de sarcinile care decurgeau din asumarea unor roluri prestabilite. De aceea. şi-a tras graniţe între rolurile pe care bărbaţii puteau şi trebuiau să şi le asume şi cele pe care erau femeile obligate să şi le asume.Otilia. De-a lungul istoriei. în timp ce bărbaţii erau exclusiv preocupaţi de raporturile de putere dintre ei. schimbările acestei stări de fapt la nivelul mentalităţii colective. Ed. puterea femeilor ca rezistenţă şi puterea femeilor de a acţiona astfel încât să dea curs propriilor interese – capacitare. a ţinut cont de diferenţele fizice dintre femei şi bărbaţi asociindu-le şi diferenţele intelectuale şi caracteriale.1. încă de la primele sale forme de cristalizare. Lexicon feminist. sunt extrem de dificile şi de dureroase pentru că riscă să modifice structura relaţiilor din societate.2. Polirom.CAPITOLUL II: EVOLUTIA FEMEII DE-A LUNGUL TIMPULUI 2. femeile au fost mai mult preocupate de păstrarea acestui statut arificial pentru conservarea garanţiei pe care le-o dădea. Iaşi 2002 25 . trebuie să ţinem cont de faptul că de-a lungul istoriei s-au cunoscut trei tipuri de putere: puterea bărbaţilor asupra femeilor.7 2. Există o dublă provocare căreia trebuie să-i facem faţă: schimbările la nivelul membrilor societăţii umane în general (mult publicizata globalizare) şi cele dintre femei şi bărbaţi. Patriarhatul a fost cunoscut într-o fază sub aspectul familiei aflate sub autoritatea necondiţionată a tatălui iar modelul cel mai clar de-a lungul istoriei a fost cel al familiei evreieşti 7 Dragomir . Miron. SOCIETATEA ŞI FEMEILE Istoria omenirii a arătat că societatea românească. FEMEI. Mihaela. ca parteneri în confruntarea cu noile cerinţe ale structurii sociale. PUTERE ŞI PATRIARHAT Atunci când vorbim de femei şi putere.

cât şi la putere simbolică. femeile par să lipsească din istorie. Iisus în Creştinism.descrisă în Vechiul Testament. un control total al bărbatului asupra corpului femeii. întreaga practică a patriarhatului nu a făcut altceva decât să transforme femeile în slugi ale bărbaţilor şi ale dorinţelor acestora. religiile monoteiste care au introdus conceptul de Dumnezeu unic8 au transformat treptat puterea divină a femeii de a da viaţă într-o simplă funcţie de reproducere. impus de societatea masculină. În dezvoltarea patriarhatului un rol foarte important l-a ocupat şi faptul că dacă bărbaţii aveau tot timpul posibilitatea câştigului şi a producţiei. considerându-se că rolurile lor principale sunt de a fi mame şi de a îndeplini munci domestice pentru a putea astfel mulţumi pe bărbaţi. să se auto-devalorizeze şi ulterior să se complacă în starea în care se aflau. Atunci când vorbim despre putere asupra femeilor ne referim atât la ideea de control. De asemenea. Putem afirma că femeile trebuie în primul rând să dobândească puterea de a acţiona în aşa fel încât să dea curs propriilor interese şi nevoi. Timp de secole. ea având acum şi o altă funcţie importantă.pe pământ fiind de asemenea bărbaţi (Moise în Iudaism. De altfel. Filosofia feministă a preluat vechiul concept de patriarhat şi l-a definit a fi „sistemul masculin de opresiune a femeilor”. dacă puterea sexuală a femeii era folosită în alte scopuri decât cel de a da viaţă. considerându-se a fi o zeiţă în cadrul religiilor politeiste. profetul Mohamed în Islam) 26 . Ulterior. În analiza patriarhatului trebuie ţinut cont de statutul inferior al femeii de-a lungul istoriei. social şi cultural. asupra capacităţilor sale reproductive şi asupra bunurilor sale. acceptând statusul inferior. reprezentanţii săi – profeţi sau fiu. cât şi în relaţiile private din cadrul femiliei. aceea de a fi soţie şi supusă. acest tip de organizare familială stătea la baza organizării întregii societăţi. De-a lungul timpului. atât în relaţiile sociale publice. Este necesar pentru femei ca înainte de orice să conştientizeze faptul că schimbarea trebuie să se producă în primul rând în mintea lor. aceasta era considerată a fi păcătoasă şi era aspru pedepsită atât de familie cât şi de societate. femeia a fost în mod constant divinizată. relaţia femeilor cu aceste mijloace de supravieţuire a fost tot timpul făcută prin intermediul bărbaţilor. Ca dătătoare de viaţă. femeile au început săşi piardă respectul de sine. în gândirea 8 Religiile monoteiste admit unicitatea lui Dumnezeu acesta fiind reprezentat în mod tradiţional ca imagine a bărbatului. Astfel.

TEORII FEMINISTE Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta înpotriva inegalităţii de gen. pornind de la ideea că femeile au fost şi sunt constant dominate şi oprimate de către bărbaţi în virtutea faptului că s-au născut femei. în Anglia. cu simpla revendicare a unor drepturi. structuându-le doar într-un soi de cronici de gen la textele lor doctrinare (Flora Tristan.3. Scriitoarea revoluţionară Olympe de Gouges. Doctrina nu trebuie confundată. Teoretic. Mai târziu. structură militantă activă în statele Unite şi Anglia care-şi propune denunţarea 27 . Organizarea concretă şi afirmarea socială încep cu adevărat odată cu mişcarea numită „a sufragetelor”. promovând afirmarea femeii în societate prin ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale. inspirată de Declaraţia drepturilor omului. Feminismul s-a dezvoltat în mare măsură ca o mişcare atât defensivă cât şi ofensivă împotriva misoginismului şi a sexismului. Primele structurări ale mişcărilor feministe apar în suita ideilor Revoluţiei franceze. ideile sunt precizate. În acest fel ele vor avea forţa şi posibilitatea de a fi independente economic şi vor găsi puterea de a se dezvolta şi de a nu mai trăi în frică şi dependenţă. relaţiile lor cu bărbaţii fiind mai ales relaţii de supunere care se dezvoltă în cadrul societăţilor şi familiilor patriarhale. Textele feministe fondatoare reiau principiile iluministe ale dreptului natural şi ale egalităţii în drepturi şi libertăţi.şi comportamentul lor atât în familie cât şi în societate. feminismul a considerat că este necesară intervenţia politică în scopul eliminării diferenţelor şi inegalităţilor de gen social. Din acest motiv. însă evoluţia militantistă a mişcării este una anevoioasă şi complicată. propunând politici pentru implementarea unor noi concepte cum ar fi egaliatatea. Eliminarea patriarhatului şi gândirii patriarhale trebuie înainte de orice să se producă în conştiinţa femeilor. scriitoarea Mary Wollstonecraft publică Vindication of the Rights of Woman (1792). proclamă în Declaration des droits de la femme et de la citoyenne (1791) principiile umaniste ale emancipării femeii. afirmând egalitatea ei juridică. fourrierişi. 2.). Pauline Roland etc. socialişti sau mişcări cooperatiste aveau să reia aceste principii. saintsimonieni.

Volumul Al doilea sex al Simonei de Bouvoir (Le Deuxieme sexe. Subliniind minoratul la care structurile patriarhale au condamnat femeia. vizând în permanenţă o emancipare transcendentă a sa. ş. subliniază ea în finalul cărţii. Dreptul femeilor de a vota este statuat în 1918 în Anglia. convenţie în cadrul căreia. votul femeilor şi accesul egal la bunuri şi proprietăţi. în anumite 9 Miroiu. s-a dat citire „Declaraţiei sentimentelor”.m.d. de asemenea. pentru a distinge adevărata miză transcendentă a luptei. plată egală la muncă egală. ele „fac intervalul lumii fără a încerca să-i descopere sensul”. Statele Unite s-au alăturat noului val feminist din Anglia în anul 1848 prin Convenţia de la Seneca Falls. Drumul către autonomie. „Femeile nu trec niciodată mai departe de pretext”. a unei construcţii autonome de sine întemeiată pe libertatea umană. una dintre mizele cele mai puternice şi mai ambiţioase ale cărţii: autoarea evită capcana unei simple poziţionări trans-sociale revendicative şi diferenţialiste a femeii. „narcisita”. Teorii Politice Feministe. primele mişcări feministe reuşind să obţină un statut juridic egal pentru ambele sexe. „îndrăgostita”. şi în 1920 în Statele Unite. „mama”. urmând modelul „Declaraţiei de Independenţă”. precum: o serie de drepturi familiale (inclusiv posibilitatea controlului sexualităţii şi reproducerii). VALURILE FEMINISTE Feminismul valului I a fost caracterizat ca „feminsim al egalităţii”. Mihaela. Este. până astăzi. căutarea libertăţii proprii. Simone Bouvoir analizează deopotrivă tipologiile malformate rezultate din complicitatea implicită cu modelul tutelar: „tânara fată”.a. acces la anumite profesii considerate „masculine” şi. înscrisă în contextul devenirii generale a subiectului. 1949) este prima încercare de structurare teoretică exhaustivă a tematicii feministe.formelor de sclavie socială şi obţinerea unor schimbări juridice concrete. „prostituata”. „femeia mistică” etc. declaraţie în care se solicita eliminarea oricăror forme de discriminare existente între femei şi bărbaţi şi instituirea unei noi legslaţii care să permită divorţul. Cartea. 2004 28 . provoacă încă de la apariţie un interes imens şi este considerată până astăzi textul fondator al feminismului contemporan. o riguroasă analiză istorică. antropo-sociologică şi tipologică a condiţiilor sociale şi psihologice de inferioritate la care femeia este constrânsă.9 2. Iaşi: Polirom. Valul al II-lea al feminismului a adus noi câştiguri în favoarea femeilor.1.3.

căreia i se alătură ulterior şi Simone de Bouvoir. În urma acestor câşitguri semnificative. marginalizatoare şi conservatoare ale bărbaţolor. se formează Mouvement de Liberation des Femmes (MLF). După 1970. iar lesbianismul practica. cartea lui Betty Friedan The Feminine Mystique din anul 1963 constituind momentul de început al celui de-al doilea val. Reformularea agendei feministe prin adaptarea acesteia la societatea politică şi economică mondială marchează debutul anilor 90 şi în acelaşi timp. Tot în Statele Unite se creează Women’s Liberation Movement (Women’s Lib). în Anglia se formează. „tipic feminine”. În urma acestor evenimente. militând de asemenea şi în favoarea drepturilor femeilor de culoare. dar niciodată la alcătuirea strategiilor politice. Un loc aparte în feminismul valului al II-lea l-au ocupat mişcările lesbienelor. British Women’s Liberation Movement care a militat pentru obţinerea plăţii egale la muncă egală. împotriva prostituţiei. care promovau ideea conform căreia feminismul este teoria. a hărţuirii sexuale şi a violenţei domestice. feminismul valului al II-lea îşi asumă merit de a fi contribuit la introducerea studiilor de gen şi studiilor feministe în Universităţile Europene şi cele din SUA. Astfel.ţări statul a acordat sprijin pentru creşterea copiilor şi poate printre cele mai importante câştiguri se numără instituirea anumitor prevederi legale împotriva tuturor formelor de viol10. Mişcările feministe din Franţa apar odată cu revoltele studenţeşti din anul 1968. Acest tip de gândire a fost asociat proponderent cu feminismul radical. ultimul val feminist. val care propune 10 Inclusiv violul marital 29 . feminismul valului al II-lea stă sub semnul diferenţei şi eliberării. Women’s Lib a fost asociată cu mişcările de studenţi din anii 60 şi manifestările împotriva războiului din Vietnam. pentru a avea acces egal la orice formă de educaţie. mişcare care aduce în prim plan importanţa drepturilor civile. acestea blamând atitudinile bărbaţilor revoluţionari care le foloseau doar la activităţi minore. a pornografiei. pentru autonomie sexuală şi posibilitatea de a avea acces liber la contracepţie şi avort. Franţa şi Anglia cunosc şi ele mişcări feministe puternice. lupta sa evidentă îndreptându-se împotriva sex-rolurilor şi a ierarhizării acestora. ca reacţie la atitudinile ignorante. pornind de la modelul Statelor Unite.

care reuşeşte astfel să-şi impună viziunea despre cum au evoluat mişcările feministe după cel de-al doilea val. femeile sunt tratate ca atare. cea a valului al III-lea.11 Dacă primele două valuri feministe atrăgeau atenţia asupra diferenţelor de gen între bărbaţi şi femei. În acest sens. cântăreţe pop sau actiţe hollywood-iene extrem de cunoscute precum Briteny Spears sau Madonna.prin intermediul unor teoreticiene precum Jenifer Drake şi Leslie Heywood o nouă agendă. Asociat ideii de postmodernitate. Irina (2004). Postfeminismul a dorit să introducă ideea că tot ceea ce există. Diversitatea şi flexibilitatea este ceea ce caracterizează gândirea postfeministă. postfeminismul este un termen creat şi introdus începând cu anii 90 de către mass-media. atât în spaţiul public cât şi cel privat. postfeminismul propune o nouă viziune asupra femeilor şi situaţiei acestora. Celor trei valuri li se alătură de asemenea şi postfeminismul. insitând asupra relevanţei pluralităţii experienţelor feminine. Stănciugelu. cu o treaptă mai jos faţă de bărbaţi. subliniind faptul că femeile se află mereu. Ana. insistând că victimizarea este poate cea mai greşită strategie de atac. în opoziţie cu constrângerile feministe ale anilor 60. restricţiile şi canoanele de orice tip fiind anulate. eliminând abordarea conservatoare şi victimistă a celorlalte două valuri. ceea ce se produce poate fi universul acceptat. lăsând cumva la o parte şi ignorând situaţiile cu mult mai tragice în care se află femeile de culoare din lumea islamică. abia acest ultim val pune accentul pe adevărata putere a femeilor. în mare parte din clasa mijlocie. Aceste constatări au dus la consluzia conform căreia acest nou val ar trebui să fie mult mai inclusivist şi să propage ideea de „empowerment” global. se acceptă pentru prima oară că oprimarea femeilor este şi o chestiune de context social şi/sau politic şi că teoriile feministe clasice au insistat mai ales pe situaţia precară a femeilor albe. Bucureşti: Politeia . În acest context. fiind constant dominate de către acestea. Modele tipice postfeministe promovate de mass-media sunt trupe pop precum Spice Girls. valul al II-lea atrage pentru prima oară atenţia asupra diferenţelor dintre femeile aflate în diferite contexte sociale şi politice. văzut ca o etapă între feminismul valului al II-lea şi cel al valului al III-lea. atât la nivel politic cât şi social.SNSPA 30 . O dată considerate victime. Este 11 Bulai. Gen şi reprezentare socială. contribuind la scăderea şanselor de autoafirmare. De fapt.

un fel de gândire circulară prin care se va ajunge la aceleaşi rezultate: grijă mai mare care va duce la o protecţie excesivă şi deci din nou la îngrădirea drepturilor de liberă exprimare, autoafirmare, etc.

2.4. FEMEIA ŞI PRIMELE POSTURI DE MUNCĂ OFERITE
Ca urmare a extinderii societăţii industriale o altă schimbare a locului femeii în societate este angajarea acesteia prin munca salarială corporatistă. Producţia corporatistă se baza pe reguli contractuale şi pe organizare raţională, pe când în munca domestică produsele erau în cel mai fericit caz folosite în comun şi egal, efectele benefice erau aşteptate şi nu neapărat remarcate iar sacrificarea pentru altul era un semn al dedicaţiei familiale a soţiei. Astfel o structură socială a societăţii industriale se baza pe două principii contradictorii: cel impersonal, raţional şi contractual al ordinii familiale feminizate. Modul industrial de producţie a separat munca salariată de activităţi casnice, în aşa fel încât diviziunea naturală a sexelor s-a asociat cu o diviziune socială a rolurilor între bărbaţii destinaţi muncii salariale şi femeile destinate dependenţei de veniturile bărbaţilor, întrucât responsabilităţile lor casnice nu aveau nicio recunoaştere pecuniară şi cu atât mai puţin socială. Şi unii şi celelalte munceau. Totuşi doar primii erau renumeraţi pe când celorlalte li se rezerva „libertatea” dependenţei.

2.4.1. LUMEA FEMEILOR Vestimentaţia, organizarea timpului, gestionarea bugetului casnic sau personal, folosirea autoturismului şi altele similare se fac şi se desfac în cazul femeilor ce urmează opţiuni care nu doar că sunt similare cu ale bărbaţilor, dar uneori trec şi dincolo de ele pentru a fi mai vizibile. Stilistica feminităţii contemporane nu se vede doar pe stradă, în sălile de petrecere şi spectacol sau la locul de muncă. Schimbarea cea mai spectaculoasă a femeilor contemporane este educaţia lor şcolară. Dacă în trecut numărul fetelor care finalizau perioada obligatorie a învăţământului de bază era net inferior celor al băieţilor sau accederea lor la învăţământul superior era mai degrabă excepţie
31

decât regulă, în prezent statistica demonstrează că, o dată egalizarea crescând a şanselor de învăţare în şcoli, numărul femeilor cu diplomă universitară sau cu performanţe mai inalte în situaţia şcolară este în continuă creştere. „Secolul modernităţii actuale se anunţă a fi unul eminamente feminin”12. Aceasta cu atât mai mult că a crescut spectaculos numărul femeilor independente angajate în sectorul corporatist public sau privat şi care astfel au evadat, din dependenţa economică fără soţ. 52,9% dintre femeile care au atins vârsta dreptului de muncă au o ocupaţie şi sunt angajate mai ales în sectoare unde deţin deja o clară supremaţie numerică: 71,7% în servicii şi comerţ, 73% în administraţie, 69% în învăţământ şi sănătate. În lumea profesiilor, femeile erau evident discriminate: ingineria, fizica, matematica, dreptul sau chirurgia ar fi rezervate bărbaţilor, pe când profesiile didactice, de documentare sau asistenţă socială ar fi rezervate femeilor. Chiar şi în supremaţia numerică, funcţiile de conducere sau administrare sunt ocupate de bărbaţi. Oriunde intervine o ierarhie, treptele superioare aparţin predominant bărbaţilor. La noi, în profesiile didactice femeile ocupă 87% dintre poziţiile de învăţători, 66% dintre cele de profesori iar dintre universitari circa 42%. Pe ansamblul profesiilor femeile de la noi din România deţin o demografică de sub 50% pe când în Lituania deţin 70%, în Polonia 60% şi în Italia iar în Danemarca 40%. Circa 45% din forţa activă de muncă a României este reprezentată de femei, dar deţin numai 31% dintre poziţiile manageriale sau profesionale cu statut mai înalt.

2.5. CONDIŢIA FEMEILOR DIN ROMÂNIA
În România a existat la începutul acestui secol, o societate patriarhală, în care rolul dominant, de lider şi factor de decizie revenea exclusiv bărbatului. El era cel care dispunea de bani şi singurul care decidea cursul vieţii copiilor. Singura grijă a femeilor era să supravegheze însuşirea de către copii a principiilor tatălui. În cadrul familiilor sărace, femeile aveau doar rol de executant, în timp ce, în familiile bogate erau folosite ca factor de decor şi ca factor de influenţă în relaţiile dintre familii. Fetele erau crescute pentru a îndeplini aceste roluri şi era singurul lucru pe care ştiau să-l facă, atunci când se căsătoreau. Femeile aveau la dispoziţie doar două domenii

12

Vlăsceanu, L, 2001 p.56

32

în care se puteau manifesta: fie familia, pentru cele care nu dispuneau de posibilităţi materiale pentru angajarea altor femei, fie şi familia şi viaţa mondenă. În 1878 erau comune în România 46 de şcoli din care doar două de fete (şi 44 de băieţi). Multă activitate a fost depusă de către femei şi bărbaţi ataşaţi cauzei dezvoltării educaţiei fetelor şi pentru introducerea unui sistem de educaţie a fetelor adecvat dezvoltării lor ca fiinţe umane, rolurilor lor în familie sau adecvat pentru găsirea unei slujbe. Cea mai notabilă prezență a femeilor în viața publică a fost caracterizată de existența saloanelor în care se întâlneau artiștii și oamenii de cultură a vremii. Despre femei se vorbea public atunci când se căsătoreau și atunci când reușeau să creeze un spațiu frecventat de personalități publice: bărbații. Excluse din spațiul social dar stăpâne în universul casnic, femeile încercau să iasă din el, să iasă din anonimatul inerent spațului privat. Au făcut-o aducând socialul la ele în casă. Sub învelișul generos cultural artistic, în aceste saloane se făceau de multe ori aranjamente politice și matrimoniale, care influențau viața socială. Practic în societatea românească dinainte de 1948, rolurile erau împărțite și asumate tacit neapărând convulsii deosebite, la nivelul relațiilor dintre bărbați și femei, văzuți ca membrii ai unui grup. Femeile vor fi recunoscute ca având drepturi egale cu bărbații abia în 1946 la alegerile din 19 mai, după instaurarea comunismului. Dintr-o dată femeile au avut acces la orice profesie, ba de multe ori alegera ei era o problemă politică. Politica vremii prevedea echilibrul numărului bărbaților și femeilor în majoritatea sectoarelor de activitate. În Marea Adunare Naţională existau 34% de femei. Astăzi ele sunt în Parlament doar 5,5%. În guvernele comuniste existau aproape 11% femei, în timp ce în cei 10 ani de democraţie, au existat doar 2 femei ministru. Mentalitatea patriarhală s-a schimbat fragmentat. Pe deoparte schimbările erau inevitabile şi nu puteau fi contestate, pe de altă parte nu apărea competiţia directă dintre bărbaţi şi femei, care ar fi putut duce la gândirea stereotipurilor, cuturale şi ei, bărbaţii au rămas convinşi că acest lucru nu se datorează decât condiţiilor favorizate. Astăzi românilor nu li se mai pare nimic ciudat în ascensiunea femeilor dar nu sunt dispuşi s-o stimuleze sau s-o sprijine. Cu alte cuvinte, se considera normal ca o femeie să ajungă în posturi cheie, până la comunism fiind rezervate bărbaţilor, atât timp cât au făcut-o prin forţe proprii şi problema rămâne la nivelul mentalităţii femeilor, care dacă sunt convinse că pot face anumite lucruri, rămân tributare mentalităţii care le asociază cu alte moduri de manifestare. Din păcate
33

după 1989. Dacă înainte de 1989 o femeie director era privită cu multă neîncredere. mai tributare mentalităţilor şi obiceiurilor mai vechi. care nu se rezumă doar la căminul sau locul lor de muncă. diferenţele între regiunile ţării sunt nesemnificative. situaţia în prezent este acceptabilă din punct de vedere al egalităţii de şanse între sexe. societatea româneasca poate fi considerată una destul de modernă. astăzi majoritatea oamenilor se împacă cu ideea că pot avea oricând o femeie-şefă. Chiar dacă numărul acestora este mult mai mic decât ar trebui să fie. sanitar.1. în toate domeniile de activitate – aproximativ 30% la nivel naţional. ba mai mult. se poate vorbi însă de o anumită particularitate a regiunilor din Vechiul Regat. fapt probat de anumite caracteristici ale societăţii actuale: Nivelul ridicat de implicare al femeii în activitatea socio-economică (cu precădere sistemul educaţional. au ca obiectiv principal. La nivelul mentalităţii însă. le-au modificat într-o mare măsură. nu putem vorbi de o diferenţă foarte mare.5. o schimbare a mentalităţilor femeilor. al cercetării) Numărul mare de femei aflate în poziţii de decizie importante la toate nivelurile de conducere ale societăţilor şi instituţiilor. în special în mediul rural. dacă s-ar respecta proporţiile existente prezenţa acestora contravine stereotipurilor culturale. Aşa cum arată însă studiile efectuate de Naţiunile Unite în ultimii ani. Din punct de vedere statistic. ţinând cont de evoluţia din ultimul secol şi de condiţia actuală a femeii în societate. Independenţa economică a femeii: chiar dacă salariul femeilor se află încă sub nivelul celui acordat bărbaţilor.multitudinea organizaţiilor de femei apărute în România. de plasare a a femeii pe o treaptă inferioară bărbatului. Promovarea femeilor în politică. de atragere a electoratului feminin şi rolul de a modifica stereotipul cultural legat de capacitatea acestora de a coordona şi gestiona probleme importante. 2. 34 . schimbarea mentalităţii în rândul bărbaţilor şi nu aşa cum ar fi trebuit. în ceea ce priveşte indicatorii principali care dau măsura nivelului de implicare a femeii şi condiţia ei în societate. CONDIŢIA FEMEII ÎN SOCIETATE În general. ar avea pe lângă efectul dorit de liderul de partid.

49%.317. 52. 13 Anuarul Statistic al României 2005 35 . unde accesul la educaţie şi locuri de muncă este considerabil mărit. În ceea ce priveşte durata de viaţă în mediul rural şi cea în mediul urban. iar în regiunea Oltenia de 71. iar pe medii rezidenţiale populaţia din rural este seminificativ mai mare comparative cu cea din mediul urban (597 mii de personae faţă de 442 mii de personae în 2004).9%.636 de persoane. apoi o reducere spectaculoasă (circa 256mii persoane).39% (bărbaţi – 68. Dintre acestea.În anul 2004 dintr-un total de 2. Tabel 1.278 persoane. fiind de 72. Speranţa de viaţă în anul 2004 era mai mare decât media pe ţară pentru bărbaţi. De remarcat că procentul de femei în vârstă de peste 60 de ani în mediul rural este semnificativ mai ridicat decât în mediul urban. femei – 74.9%). diferenţele reflect situaţia diferită a standardului de vitaţă specific. Astfel în perioada 2002-2004.180. dacă pentru ambele sexe şi pentru mediul urban.06%. în judeţul Vâlcea aceasta a înregistrat o uşoară creştere în comparaţie cu media regională şi cea naţională. eventualele practici discriminatorii fiind mult mai puţin întâlnite. unde procentul de femei tinere este mult mai mare. femeile din Oltenia reprezintă 50.2% trăiesc în mediul rural. pentru populaţia ocupată din mediul rural se remarcă o creştere până în 2000. Speranţa de viaţă13(%) Durata medie a vieţii a înregistrat în ultimul deceniu o uşoară descreştere în perioada 1995-1998. reducerile de populaţie ocupată sunt continue. Populaţia ocupată de sex masculin era preponderentă în 2004 (561 mii de personae faţă de 478 mii de personae de sex feminin). adică 1. durata medie a vieţii în România era de 71. însă mai mică pentru femei. Explicaţia constă în faptul că un număr mare de femei tinere migrează dinspre mediul rural înspre mediul urban. Din punct de vedere al dinamicii.32%. dar apoi a început să crească din nou.

6% mai mic decât cel al bărbaţilor.5% la nivelul regiunii. în anul 2004. unde se înregistrează un procent de 60. Comparativ cu alte regiuni. când 10. cu 10. Faţă de anul 1997. în Oltenia. Evoluţia populaţiei rezidenţiale14(număr persoane) ocupate în regiunea Sud-Vest pe sexe şi medii Referitor la participarea economica. rata şomajului 14 INS.5% din femei şi 20.4%). În ceea ce priveşte şomajul. după regiunea Nord-Est: Tabel 3. Statistica teritorială 2006 36 . regiunea Oltenia este pe locul doi în ceea ce priveşte procentul de femei active.Tabel 2. din contră. această rată (69.2% din bărbaţi erau afectaţi de şomaj. în special a nivelului extrem de redus a pensiilor pentru agricultori. la sfârşitul lui 2004. femeile fiind afecate însă în mai mică măsură decât bărbaţii (6. Structura populaţiei.8% (date din 2004). în regiunea Oltenia. în 2004 rata şomajului era de 7. procentul femeilor considerate active era.9% în 2004) în zonele rurale ramâne superioară în comparaţie cu rata de activitate la nivel naţional de 63. este un efect al insuficienţei veniturilor. Rata de activitate din mediul rural nu indică însă o situaţie mai bună. după participarea la activitatea economică Deşi descreşterea globală a populaţiei active din Oltenia a dus la o scădere continuă a ratei de activitate.2% şi mult mai mare faţă de cea din zona urbană.

4% în cazul femeilor.6%. procentul femeilor din totalul persoanelor aflate în şomaj era de 46. Evoluţia ratei şomajului 37 .înregistra 7. În 1997. Figura 1.5%. iar în 2004.98% în regiunea Bucureşti. femeile reprezentau 40. fiind de 6. faţă de 42.54% din numărul total al persoanelor aflate în şomaj.04% la nivelul naţional şi 44% în regiunea Nord-Vest şi 51. penultimul procentaj pe ţară.

Statistica Teritorială 2005 38 . în 2000. Ca nivel de instruire al populaţiei ocupate.6% la nivel de ţară. procentul de femei activând la catedră în acest domeniu era. Rata şomajului15 Procentul de femei din totalul populaţiei ocupate era în 2004 în Oltenia de 46%. În ceea ce priveşte sistemul educaţioanl. de 66.7% la nivel naţioanl).7% în regiune (la nivel naţional – 67. faţă de 45. în regiunea Oltenia situaţia aferentă anului 2004 se prezenta astfel: 15 Anuarul Teritorial. Anuarul Statistic al României 2005. 75.8% din personal era de sex feminin (77. 2001. Nu se poate deci vorbi despre „efectul de descurajare a angajatului” de sex feminin – posibilitate redusă de găsire a unui loc de muncă pe o piaţă a muncii fragilă. În ceea ce priveşte asistenţa mediacală.3%).Tabel 4.

situaţia la nivel regional şi subregional era urmatoarea (comparaţia între sexe): 16 Anuarul Statistic al României.Tabel 5. 2005 39 . în anul 1999/2000. Populaţia ocupată pe nivele de instruire16 În ceea ce priveşte nivelul de implicare în educaţia de toate gradele.

dar mai mare decât în toate celelalte regiuni: între 71.7% în regiunea Vest (30.Tabel 6.6% în regiunea Bucureşti şi 40. 21.8%).2% în Nord-Est. Nivel de implicare în educaţie17 În România. dar faţă de 79. cu 1. procentul de înscriere în învăţământul secundar pentru femeile cu vârsta între 15-18 ani – 72.1% în Regiunea Sud-Est. faţă de numai 18.2% era mai mic decât în Bucureşti (88%).1% din femeile între 19-23 ani din Oltenia erau înscrise la una din formele de învăţământ superior (locul 5 între regiuni). 2001.1% în Vest şi 65.8% media naţională)18 : 17 UNDP-NHDP România 2001-2001 Raportul Naţional al dezvoltării Umane 18 40 .4% peste media naţională (70.

Tabel 7. Procentul de încadrare a femeilor în învăţământ în România Nivelul de instruire în mediul rural este semnificativ mai scăzut decât cel din mediul urban. Procent de încadrare în învăţământ Figura 2. atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei. 41 .

9.8% din persoanele activând în acest domeniu erau reprezentate de sexul feminin. în special în ceea ce priveşte serviciile maternale şi de planificare familială. în legislatura 1992-1996 găsim un procent de 4% femei-parlamentar.Dacă înainte de 1990.3%). Numărul ridicat de femei victime ale traficului de carne vie şi industriei de sex. Bucureşti – 62.7% în etapa următoare.5%. Calitatea slabă a serviciilor medicale. Chiar dacă situaţia prezentată nu indică un grad de inegalitate accentuat. Numărul scăzut de organizaţii activând în domeniul drepturilor femeii şi posibilităţile reduse ale celor existente. Reg. în schimb.3% în legislatura 1996-2000. pentru ca evoluţia să se menţină în ultimii ani: 5. printre care: Procentul ridicat de femei lucrând în economia subterană. după 1990. Riscul ridicat de hărţuire sexuală – în creştere în ultimii ani. 52. practicând „munca la negru”. Dacă la nivelul deciziei politice femeile nu sunt foarte bine reprezentate. în structurile de conducere ale statului comunist se regăsea un procent însemnat de femei (în jur de 30%). în ceea ce priveşte totalul funcţionarilor din administraţia publică locală. Procentul plasează însă regiunea pe ultimul loc în ţară ca reprezentare feminină în administraţia publică (media naţională – 58. putem spune că s-a produs o adevărată „dispariţie” a femeilor din forurile conducătoare ale statului. Dacă înainte de 1992. trebuie avute în vedere aspectele critice. Violenţa în familie. 42 . în Parlament se găseau sub 4% persoane de sex feminin. (valabile pentru toate societăţile în tranziţie) ale problematicii femeii în societate.

susţine Eleonora Stratilescu....6. Rosseti. STATUTUL JURIDIC AL FEMEILOR „Nu înţelegem de ce devine atât de vag spiritul bărbaţilor noştri inteligenţi.2. 2. care nu-i dă alt salariu decât strictul necesar spre a nu muri. o dependenţă a economiei ţărăneşti de munca productivă a femeilor (greu de spus dacă veniturile femeilor erau pe măsura eforturilor depuse).”20 Cum arăta legislaţia la sfârşitul secolului al XIX-lea în problema care ne interesează? Iată pe scurt coordonatele condiţiei juridice a femeilor în epocă. Conform unei statistici din 1908: din totalitatea românilor ocupaţi în producţia economică industrială nici 1/8 nu sunt femei.6. femeia se află şi acolo la dispoziţia exploatatorului. în timp ce în alte părţi ale lumii civilizate proporţia era de 1/3.2. În societatea românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea munca nu le făcea independente pe femei întrucât modul în care era plătită această muncă nu le asigura independenţa economică. ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA 2.1.. FEMEILE DIN SECOLUL AL XIX-LEA. Conform articolului 195 din Codul Civil femeia datorează ascultare bărbatului: 19 20 C. 1880 43 .”19 Aflată în serviciu. o precaritate a independenţei femeilor în sistemul muncii salariale. La începutul secolului al XXI-lea. când e vorba de fiicele şi surorile noastre?Când e vorba de îmbunătăţirea soartei femeii. această remarcă este încă potrivită realităţii româneşti – deşi în alt context istoric şi politic. ci soţia şi răsplata cea mai mare a omului. Pe scurt.A. la sfârşitul secolului al XIX-lea se înregistrează: o stare de dependenţă a femeilor din clasele de mijloc de soţii lor. STAREA ECONOMICĂ A FEMEILOR „Cer ca femeia să nu mai fie o proprietate şi un bir ce dă neîncetat familia lenei şi desfrânării.6. angajată în sfera publică. 1852 Maria Flechtenmacher.

Femeia nu poate da în judecată şi nici sta în proces cu cineva fără autorizaţia soţului. Soţul are drept de custodie asupra copiilor indiferent de condiţia acestuia (oricât de decăzut ar fi acesta). Femeia nu este subiect în acţiuni judiciare cu o singură excepţie: îşi poate face testamentul fără autorizaţia soţului.să înlocuim regimul dotal cu cel bazat pe separaţia bunurilor”. Femeia nu poate nici să dea şi nici să primească bani sau alte lucruri de valoare. nu poate să fie înstrăinată de către femeie fără acordul bărbatului. Conform articolului 199 din Codul Civil. Conform legii pensiilor. În contextul în care citează legea engleză de la 1882 prin care femeile măritate şi-au dobândit dreptul de a-şi administra averea şi care se referă la ruşi unde femeia măritată avea independenţă de mariaj în ce priveşte bunurile ei. Maria Flechtenmacher critica legea telegrafistelor (1880) prin care doar femeile nemăritate sau măritate cu un telegrafist puteau să obţină o slujbă.V.. domnul Ficşinescu propunea „să abordăm şi femeilor noastre independenţă în căsnicie. Dincolo de acest statut care s-a dovedit dificil de dislocat prin activismul militanţilor pentru drepturi egale. chiar dacă ea a avut dreptul de a deschide cont fără acest consimţământ. legea nu-i permite să părăsească casa bărbatului în timpul litigiului oricât de periculoasă ar fi această şedere pentru ea. femeia nu are dreptul de a retrage bani fără consimţământul soţului. ea nu poate să primească sau să refuze moşteniri fără ştirea bărbatului. considera domnul C. Dacă femeia cere despărţirea de soţ. averea femeii care nu e prevăzută în dotă. Ficşinescu la 29 martie 1898 în discursul său din Aula Universităţii din Iaşi. Motivul acestei condiţii juridice precare a femeii române este faptul că femeile nu au luat parte la facerea legii. aşa-numita „parafernă”. administrarea ei se dă pe mâna soţului. În timp ce bărbatul are dreptul de a scoate bani din bancă. erau muritori de foame. procesul legislativ curent a fost şi el supus criticii. soţia împreună cu copiii rămâneau fără pensie şi prin urmare. 44 . dacă soţul moare înainte de a împlini 15 ani vechime.Dacă femeia are avere şi dotă.. care face ce vrea cu ea fără a da socoteală nimănui.

nici cadrul educativ general în care erau crescute fetele românce nu le ofereau aceleaşi şanse de a se dezvolta ca fiinţe autonome în comparaţie cu tinerii bărbaţi români de la sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX. va ajunge departe. acestora mai cu deosebire le este prejudicios. fie ea un geniu şi nu va dobândi decât profesoratul.6. el în virtutea sexului cu niţică protecţie sau situaţie politică. În afirmarea socială. Maria Flechtenmacher se referea şi ea la problema educaţiei. dar mai ales la consecinţele lipsei ei. eventual o limbă străină) şi care se suprapune peste cunoştinţele tipice ale nevestei (cum să facă cozonacii sau să pună murături etc. decât a fi idealul bărbaţilor”. Cornelia Emilian a fost iniţiatoarea înfiinţării primei şcoli prodesionale – considerând că aceste şcoli vor facilita dezvoltarea umană şi emanciparea acelor fete lipsite de avere.3. în acelaşi timp” femeia nu va putea să-şi susţină existenţa prin însăşi forţele şi valoarea sa reală. dar şi şansele femeilor de a obţine un loc de muncă din care să poată supravieţui erau foarte reduse. Cât despre un argument vehiculat în epocă privind 45 .) „nu au altă însemnătate. „Fie un bărbat destul de mărginit. lăsând fără serviciu multe femei tinere fără dotă. În ciuda eforturilor depuse de diferite persoane.Puţinele slujbe ce se întrvedeau era de prezis că vor fi date soţiilor de telegrafişti. care credeau în importanţa educaţiei adecvate şi a parităţii în educaţie. Cornelia Emilian a avut o preocupare deosebită pentru cunoaşterea de către cercuri cât mai largi a statutului femeilor considerând că femeile care de regulă dobândesc o spoială de educaţie (cu câteva noţiuni de geografie şi istorie. pe când o femeie.” 2. până atunci viciul care degradează şi prostituţiunea ce înspăimântă nu vor dispare din societăţile omeneşti. astfel încât să-şi poată croi singure un drum în viaţă şi o carieră. nu cartea pe care ai învăţat-o. Având în vedere cele descrise mai sus. adică egalitate cu bărbatul în faţa legilor. negrii şi ţiganii. Educaţia era deficitară. sexul joacă rolul principal. femei şi bărbaţi. cere azi dezrobirea în sensul larg al cuvântului. nu ne rămâne decât să fim de acord cu Neli Cornea: „Femeia fiind sătulă de rolul înjositor de roabă sau păpuşă ce-i îngăduie legile. precum au fost iobagii. şi acela până la şcoli secundare. clar superioare celor care pregăteau tinere femei. „Femeile sunt nedreptăţite pe terenul instrucţiunii. şcolile pentru bărbaţi erau de deaprte mult mai elaborate şi complete. susţinea Adela Xenopol. ŞANSE EGALE DE AFIRMARE SOCIALĂ? Nici sistemul de educaţie formal.

interdicţie datorată pur şi simplu sexului ei. se vede şi de aici: dacă în natură se poate citi menirea femeii. nu i-a fost îngăduit şi ca urmare. 2. Ea citează pe unul dintre oponenţii ei în tribunal. Valeriu Hulubei scria: „Cât de neologic e argumentul scos din natura femeii contra drepturilor ei. Ca urmare a unei intense activităţi politice. începând din 1914 şi femeile au dreptul să pledeze. femeile din elita românească şi transilvană erau la curent cu evenimentele internaţionale. Ea absolvise Facultatea de Drept şi voia să profeseze avocatura. cu discutarea lor în presa feminină. de pildă.problema accesului femeilor la diverse meserii şi „natura femeilor”. care şi azi sunt valabile: „de când femeile nu mai sunt considerate ca femei. scrie într-un document al Ligii Femeilor din România (1894). ACTIVITATEA POLITICĂ PENTRU DREPTURILE FEMEILOR „În lupta pentru existenţă locul pentru femeie este prea strâns”. Unul din cazurile de notorietate privind interdicţia de a-şi exercita meseria aleasă. Eleonora Stratilescu a scris despre aceste procese. care sugera că ar fi mai util ca doamna Negruzzi să ajute învăţământul românesc care are atâtea nevoie de cadre.6. prin forţa lor de persuasiune şi cei mai mulţi prin faptul că s-au lăsat persuadaţi. Revendicările femeilor române erau similare cu cele ale femeilor din lumea 21 Statutul Legii Femeilor din România. Şi totuşi. Iată. a intrat într-o serie de procese pentru a i se recunoaşte dreptul de a profesa (1915). iulie-august 1878 a fost relatat pe larg în revista Femeia Română. Ei au contribuit din interiorul sistemului politic dar şi din afară. deşi puţini la număr. ci ca fiinţe. Din 1919 femeile au putut lucra la Căile Ferate Române.4. Să acceptăm deci cuvintele Adelei xenopol. femeile au început să obţină dreptul de a practica meserii refuzate lor. atunci la ce mai e nevoie de sancţionarea prin lege a acestei meniri?”. Optimismul nu trebuie să părăsească nicio cauză. este cazul Ellei Negruzzi. Astfel. desfăşurat la Paris. 1894 46 . ele ajung şi adesea întrec bărbaţii în scurtul interval de la eliberarea lor din sclavie”. au fost ajutate de către o serie de bărbaţi emancipaţi ei înşişi. Congresul Internaţional al Femeilor. Femeia din popor n-are conştiinţă de valoarea sa de om. nicidecum uşoară.21 Aceste femei emancipate care s-au încumetat în această luptă pentru drepturi.

47 . printre altele. „statul nu-i dă liceu şi ea e silită să se instruiască pe spezele ei. femeia rămâne pieritoare de foame dacă nu are copil din acea căsătorie. Inlesni îmbunătăţirea stării lor culturale. Suspendarea prostituţiei legale. Regăsim însă şi o serie de revendicări în set lărgit şi concret în formularea Eugeniei Ianculescu de Reuss din 1912. Munca manuală e considerată o înjosire (inclusiv munca desfăşurată acasă de către soţii) Corespunzător. Legea pune pe femeia măritată „în rândul minorilor şi al interdicţiilor”.civilizată occidentală. Pune pe femeie în societate la nivelul ce i se cuvine. notar etc.mai ales în ce priveşte condiţia juridică a femeii. Câteva dintre drepturile cerute de femei au fost: Modificarea codului civil. Liga Femeilor din România a fost prima organizaţie de femei din România declarat feministă. Căutarea paternităţii.. care afirma în statutele sale că „în lupta pentru organizaţie locul pentru femeie este prea restrâns”. Le ajuta să-şi câştige „neatârnarea economică”. Legea nu ţine cont de munca femeii de acasă şi în caz de divorţ sau deces al bărbatului. Liga a fost înfiinţată. doar că multe din revendicările româncelor s-au realizat mai târziu.. Extinderea drepturilor femeilor relativ la tutelă şi dreptul de a face parte din consiliul de familie.. scopul Ligii era de a: Scoate femeile din rândul minorilor şi al interdicţiilor. Relativ la copii. sau mult mai târziu (ca în cazul dreptului de vot). e pusă în imposibilitatea de a-şi exercita meseria. pentru a putea urma la Universitate”. Femeia chiar dacă termină Universitatea şi obţine aceleaşi titluri ca şi bărbatul. decât cele ale surorilor lor. Independenţa economică a femeii măritate. Îndepărtarea incapacităţii civile a femeii. Oferi un câmp mai deschis pentru activitatea femeilor întru asigurarea existenţei lor. drepturile mamei egale cu ale tatălui. Aplicarea principiului „la muncă egală salariu egal”. Admiterea femeilor în profesiunile liberale de avocat. pentru că: Femeii nu i se dă gratuit instucţiune îndestulătoare ca şi bărbatului.

întruniri publice. o a 13-a: evaluarea în bani a lucrului soţiei în gospodărie. Pricipiul „La muncă egală. Acţiunea intervine la mai bine de 10 ani de când în Anglia femeile obţinuseră acest drept după îndelungate lupte şi dispute. Demersurile Reuniunii femeilor române din Braşov de a avea membri din afara Transilvaniei (din România) au fost dezavuate de ministerul de interne maghiar.Admiterea femeilor comersante la camerele şi tribunalele de comerţ. fie mauale. Încă din 1894. Admiterea femeilor în corporaţii. Admiterea femeilor în învăţământul universitar superior. Ele eu intrat astfel în conflict cu autorităţile maghiare. Nu e nimic nou sub soare. Iar Neli Cornea adaugă şi o a 14-a: drepturile politice. în funcţia de directoare de spitale. Moţiunea celui de-al doilea Congres al Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România votată în unanimitate. Iată un exemplu: Liga Femeilor din România a trimis o petiţie Adunării Deputaţiilor cerând ca femeile măritate să iasă din statutul de minore şi să li se recunoască dreptul dreptul de a administra averea singure – fapt consemnat în documentele Camerei Deputaţilor din anii 1895/1896. în măsura în care primordiala lor revendicare era să poată comunica şi acţiona împreună cu surorile lor din România. caritate şi asistenţă publică. conţinea următoarele: Absoluta egalitate între bărbat şi femeie în ceea ce priveşte exercitarea tuturor profesiunilor fie liberale.d. petiţionarea către Camera Deputaţilor şi Senat. care le controla foarte strict activitatea.m. Alcătuirea de legi protectoare a muncii femeii în ateliere şi fabrici. salariu egal”. conferinţe publice ş. precum şi în privinţa instrucţiunii.a. O situaţie specială au avut-o femeile din Transilvania. Mijloace de afirmare a drepturilor. Egalitatea drepturilor politice şi civile dintre femeie şi bărbat. Printre mijloacele utilizate de românce pentru satisfacerea revendicărilor lor se găsesc: publicarea în jurnale a petiţiilor şi listelor de revendicări. Dar cel mai controversat punct de pe agenda organizaţiilor de femei era cel referitor la dreptul de vot al femeilor. societăţi de administraţie. întrucât în alte ţări s-au creat organizaţii antisufragiste şi sufragetele au fost nevoite să recurgă la acţiuni-şoc pentru a atrage atenţia asupra 48 . Eugenia Ianculescu de Reuss adaugă ulterior la cele 12 puncte de revendicări. binefacere.

să se acorde dreptul de a vota „deocamdată tuturor femeilor care se bucură de aceleaşi funcţii şi deci drepturi ca şi ale bărbaţilor.5. O nouă petiţie a unui număr de femei române din clasa înstărită şi educată de societăţi l-a însărcinat pe domnul senator D. 2. în cadrul unei Conferinţe citite la Reuniunea Ligii Femeilor din Iaşi (1898) că femeile au nevoie de dreptul de vot pentru a îndrepta deficienţele legale care le nedreptăţesc. Participarea politică a femeilor în vederea afirmării drepturilor lor s-a înteţit în perioada din preajma izbucnirii primului război mondial. Şi Eleonora Stratilescu considera că revendicările femeilor nu pot fi soluţionate fără drepturi politice ale femeilor. Celelalte vor intra pe rând după dreptul câştigat”.problemei lipsei de drepturi politice a femeilor. În diferite părţi ale lumii civilizate. femeile au drepturi asupra averii. înfiinţată în 1911. „Se zice că femeia guvernează. Domnul senator perora: „Rolul pe care femeia română îl îndeplineşte în aceste timpuri legitimează cererea de drepturi civile şi politice depline”22.6. şi limitat încă. bărbaţi (punctul (m) din paragraful „Scopurile societăţii” stipulează 22 Din textul petiţiei 49 . a te distruge. Adela Xenopol a cerut. în România. prin intermediul publicaţiei Viitorul Româncelor. DREPTURI POLITICE Eliza Popescu spunea. dar aveau). cu membre fondatoare din toate teritoriile româneşti. S-au făcut chiar şi manuale anti-sufragiu. Petiţionarea succesivă a Camerei Deputaţilor a fost modalitatea principală aleasă de femeile române. Asociaţia pentru emancipare civilă şi politică a femeilor române înfiinţată în iulie 1918. deschisă pentru a deveni membri către femei. cu sediul la Bucureşti. a înaintat memorii succesive Parlamentului. Ei bine. dacă e aşa atunci de să nu i se recunoască aceasta şi în mod legal?”.P. e privită ca o vanitate. făcută cu intenţia de a te impune. ba chiar în America şi drept de vot (în anumite state. O astfel de petiţie a femeilor din Iaşi pentru dreptul de vot a fost înaintată în 1914 prin Adela Xenopol. ideea de emancipare. o răscoală trecătoare şi neîntemeiată. dorinţa de egalitate a drepturilor politice cu a bărbaţilor. Eliza Popescu este prima militantă la care întâlnim exprimată răspicat importanţa dreptului de vot pentru femei. Societatea Drepturile Femeii. Şi numai la noi. Bujor pentru a pune problema în Senat în numele lor.

Majestatea Sa Regina Maria a declarat că „este părtaşă a dreptului de vot pentru femei şi a îmbrăţişat cu căldură mişcarea femeilor din România pentru emancipare. să nu fim egoişti. fiind mame şi reprezentând defunctul în administrarea averii. o audienţă delegatelor Asociaţiei pentru Emancipare Civilă şi Politică.[. divorţate. deputatul Lascăr Costin contrazicea opiniile deputatului Furculescu care spunea „nu dau femeilor dreptul să se amestece în alegerile comunale unde se discută interesele noastre”. că dacă femeile (singure.. să deschidem femeii această cale cel puţin la alegerile comunale”. ca de altfel şi mulţi deputaţi. În Parlament. Domnul deputat Furculescu afişase temerea. la 18 iulie 1919.] D-lor. astăzi că suntem intraţi într-o eră nouă. Lascăr Costin considera încă din 1878 că dacă: „în timpul Românilor femeia era considerată lucru. femeia nu mai este considerată ca lucru. În cadrul acestei audienţe. 50 . Un gest politic aparţine Majestăţii Sale Regina Maria. ci ca parte integrantă a omului. Majestatea Sa a acordat. să nu lăsăm toată viaţa politică pentru noi. Societatea s-a afiliat cu Alianţa interneţională feministă Women Suffrage”.. E vorba aici de dreptul femeii divorţate sau văduve care ar avea „interese comunale”.„Egalizarea femeii cu bărbatul pe teren politic”). ele ar divorţa. văduve) ar obţine dreptul de vot la nivel comunal.

apărut în 1995. când revista s-a transformat într-un jurnal ilustrat de modă. Revistele luxoase de femei sunt găini cu ouă de aur pentru trusturile româneşti de presă şi o delectare pentru cititoare. devenit ulterior Edipresse-AS. Piaţa apărută la sfârşitul anilor '90 a crescut din 2004 cu peste 100.000 de exemplare şi preţ de copertă de 4-7 RON.000 de exemplare. adică ceea ce a dus la imprimarea imaginilor color în tiraje mari. după ce în 1892 devenise posibilă policromia pe rotativă. plăcută la pipăit. în 1909. PRIMELE PUBLICAŢII DESTINATE FEMEII Revista Avantaje a fost primul glossy pentru femei autohton.CAPITOLUL III: PUBLICAŢIILE PENTRU FEMEI 3. La tiraje vândute situate între 30. data de naştere a presei moderne româneşti este 1 octombrie 1995. ele aduc venituri considerabile din publicitate. imposibil de echivalat în română: glossy. Numele poate părea bizar şi neesenţial nespecialiştilor.000 şi 50. însă studii serioase au dovedit că printre motivaţiile principale de cumpărare a unor reviste ca "Unica". Dacă Ringier România este primul investitor în piaţa românească de media.1 PRIMUL GLOSSY S-A SCRIS ÎN LATINĂ Data de naştere a glossy-urilor de femei ar putea fi considerată achiziţia "Vogue" de către Conde-Nast. care au început să depăşească 100. aceeaşi cu apariţia glossy-ului de femei "Avantaje". adică lucios sau mătăsos. editorul actual. care a început în 1586 să publice litografii cu cele mai în 51 . 3. Primele preocupări legate de imagini de modă sunt însă ale unui pictor elveţian. "Playboy" sau "Avantaje" se numără calitatea suprafeţei pe care sunt imprimate cuvintele şi imaginile.1. pe nume Josse Amman. Publicaţiile de acest tip sunt denumite cu un atribut anglo-saxon. editat de RPG.1. Glossy-urile de femei reprezintă poate cea mai rentabilă afacere de presă scrisă din România. în 1992.000 de euro pe număr cândva pe la jumătatea lui 2002. prin achiziţia "Capital".

în lipsa succesului. ca Axel Springer. 3. refuza reclama deoarece considera că pătrăţelul ocupat de aceasta îi diminuează vânzările fără prea mare profit. Ringier. tabloid fără venituri din reclamă. Liberis şi Edipresse au venit cu o optică total opusă de business. prin business-uri locale. Diferite mari grupuri străine au început şi ele să testeze piaţa românească. ca Aldus PageMaker sau Adobe Illustrator. întreprinzătorul publisher grec Antonios Liberis. adică "Magazinul Doamnei sau Însoţitorul Sexului Frumos. "Avantaje". a însemnat şi aşezarea revistelor ilustrate pe premisele tehnologice actuale.2. în care veniturile din publicitate erau prima prioritate. 52 . iar principalul rival elveţian al Edipresse. adică "Gynasceum sau Teatrul Femeilor". cu titlul "Gynasceum. sau licenţe ca "Madame Figaro" (Hachette). la Frankfurt. care a lansat "Olivia". cele două reviste depăşeau 150. fiindcă erau vremuri când publicaţiile încă mai foloseau inesteticul tipar pe plumb. plin de fapt divers şi poveşti fabuloase. PRESA PENTRU FEMEI DIN ROMÂNIA. în latină. magazin cultural cu o componentă feminină. "Unica".1.000 de exemplare vândute. 1985. Appropriated Solely to Their Use and Amusement". a reacţionat la 1 decembrie 1997 prin lansarea celui de-al doilea glossy de femei din România. Ion Cristoiu. obţinută de Adrian Sârbu şi ulterior închisă. anul apariţiei unor programe de calculator celebre în industria tiparului. Grupul care publica "Avantaje" s-a numit RPG (Romanian Publishing Group). sub conducerea longevivului şi pe alocuri controversatului Ion Heliade Rădulescu. sive Theatrum Mulieum". în ciuda zâmbetelor condescendente ale făcătorilor de gazete de sex masculin de la noi. Conceput doar pentru Folosul şi Amuzamentul Acestuia". redactorul-şef al acestuia. AŞA CUM O ŞTIM La sfârşitul lui 1995. realiza în România un joint venture cu grupul elveţian Edipresse şi lansa primul glossy autohton de femei. proprietarul unuia dintre cei doi mari jucători de pe rentabila piaţă de reviste a Greciei. iar fabricanţii de produse de frumuseţe şi îngrijire începeau să cumpere tot mai multe pagini de reclamă. iar modelul dominant pe piaţă era "Evenimentul zilei". La noi. Unul dintre primele jurnale de doamne a apărut în 1770 şi s-a numit "Lady's Magazine or Entertaining Companion for the Fair Sex. primul ziar autohton. conform legendelor. În timp ce. "Curierul românesc" (1829) a început să publice în 1837 un supliment numit "Curierul de ambe sexe". Momentul era unul de cotitură pe piaţa presei româneşti.vogă ţinute ale zilei. Au fost ani în care.

glossy-ul Ringier. venea în România special pentru a se întâlni cu Sânziana Pop în vederea achiziţiei. reprezenta un titlu conceput şi lansat special pentru piaţa românească. "Formula AS". în acei ani. deşi aparţinea unui publisher elveţian. articole de religie vulgarizată. de regulă. EDIŢII LOCALE ŞI CONCEPTE AUTOHTONE Străinii intraţi în piaţă s-au specializat mai ales în lansarea unor ediţii locale. datorită tirajului colosal atins în epocă. ediţiile locale ale titlurilor locale au început să capete tot mai mult specific autohton şi să se umple de materiale realizate în România.3.3. Alte tentative de reviste de femei autohtone s-au succedat într-un ritm relativ susţinut. încropite din răspunsurile ediţiilor internaţionale. precum astăzi uitatele "Exces" sau "Estetica". fiindcă uneori era probabil vorba de personaje fictive. lunar care s-a dorit o revistă a femeilor 53 . dar în România erau mai scumpe şi cu un sumăr mai puţin adaptat cerinţelor autohtone decât "Formula AS". Ulterior. a scos în schimb peri albi publisherilor străini. a fost "tabu". Titluri fără prea mare succes. Asta însemna.000 de exemplare vândute. leacuri băbeşti. precum "Ioana". un săptămânal conceput de Sânziana Pop şi citit de femei fără a se adresa explicit acestora. publicaţia a sugrumat aşa-numita piaţă a revistelor de femei mass market sau low market. însă aceasta era foarte greu de găsit şi nu a ajuns la un anume prânz de afaceri. dar în zona glossy. care. în format A3 şi cu un sumar atipic. după principiile revistelor de femei străine.sau fără preţuri . În jurul anului 2000. Michael Ringier. "Avantaje" sau "Cosmopolitan". au reprezentat încercări nu foarte reuşite ale unor mici editori români de a copia succesul marilor grupuri străine. mai puţine ghicitoare. Tipărită pe hârtie de ziar. "Lumea femeilor" sau efemera. "Formula AS" a reprezentat ultimul mare succes de presă românesc al anilor '90. dar susţinută internaţional "Lena" n-au mers o bună bucată de vreme fiindcă pe piaţa occidentală reprezentau o alternativă ieftină. proprietarul trustului omonim. Titluri care s-au vrut mai populare decât "Unica". la ora stabilită. în al căror sumar principalul efort de adaptare se referea într-o primă fază la traducerea în română a articolelor. O altă formulă românească. revistele de femei publicau editoriale de modă cu ţinute de la Paris sau New York şi preţuri în dolari . în jurul anului 2000. Conform unor informaţii neoficiale. Cu un preţ de copertă foarte scăzut.şi rubrici de carieră în care "româncele" intervievate dădeau răspunsuri exotice şi aveau joburi la fel de exotice pentru România. Tonul îl dăduse "Unica".1. de aproximativ 400. e drept.

TRIPLETA DE AUR: UNICA.000-45. "Cosmopolitan" (Sanoma-Hearst România) a devenit repede un reper pe piaţa revistelor de femei. 3.5. NOUL VAL: REVISTELE POCKET Ca şi dicţionarele de buzunar. revistele glossy de femei au reprezentat vehiculul ideal pentru aşa-numitele inserturi sau cadouri. Din ţinta ironiilor "marilor" ziarişti din România. Nivea sau P&G. prin identitatea foarte clară şi audienţa compusă din tinere femei cu aspiraţii occidentale. care se ridica la aproximativ 450. accesorii de plajă sau CD-uri produse chiar de publisheri. COSMOPOLITAN După anul 2000. Antonios Liberis a renunţat la implicarea în RPG.000 de exemplare.printre care se numărau acum şi titluri de bărbaţi ca "Playboy" sau publicaţii de nişă precum "Locuinţa mea" (decoraţiuni de interior). care 54 . nu încap în niciun buzunar.1. piaţa revistelor de femei a început să se stabilizeze. mici bijuterii. "Unica" (Ringier) şi "Avantaje" (Edipresse-AS) au dus multă vreme o bătălie umăr la umăr pentru poziţia de lider al pieţei. pe vremea când investitorul principal era Sorin Marin. Dincolo de numărul din ce în ce mai mare de pagini de reclamă cumpărate de L'Oreal. 3.000 de exemplare. dar se numesc "de buzunar" (pocket magazine) şi au un format apropiat de A 5.000 de copii vândute. pentru a deveni Edipresse-AS. din oraşe mari. publicaţiile glossy . iar Edipresse a fuzionat cu Axel Springer. în jurul a 50. prin poziţionarea de "super-glossy".4. spre deosebire de surorile lor mai mari. adică preţul mare de copertă şi reclamele la produse upmarket. cum sunt parfumurile.1. aparţinând Burda România. "Elle" (Edipresse-AS) a făcut perpetuu venituri din publicitate. în marja 40. dat fiind faptul că o revistă trecea prin mai multe mâini.35 milioane de euro în 2006. cel mai masiv trust de reviste. cu un profit estimat la 1. lansat de Adrian Sârbu cu sprijinul caţavencilor şi preluat ulterior de trustul "Academia Caţavencu". şi de "Avantaje" în materie de audienţă (număr total de cititori). AVANTAJE. un alt mare publisher implicat în România. adesea câştigată strâns de "Unica" în materie de tiraj. mai ales pe segmente înguste de piaţă. cu un tiraj situat puţin sub "Unica" şi "Avantaje". la ora actuală. Lansat în septembrie 1999. care lansase în România fără prea mult succes "Olivia".hiperinteligente şi hipercritice.000. la un tiraj sub 20. care puteau fi mostre de cosmetice.

Cele 12 titluri care pot fi asimilate clar categoriei aveau un tiraj total de aproximativ 327. LIDER CU 40. Au fost lansate începând cu anul 2004. 55 . "Joy" (Edipresse-AS). 3. care apărea în paralel într-o ediţie A 4 şi una "pocket". cu faţa întoarsă către Occident. cu alte cuvinte. brusc.1. cu venituri relativ bune. "Elle".000 de cititoare tinere. "Avantaje" şi "Joy". după o serie de exprimente "Cosmopolitan". 36.3 mii).000 de exemplare vândute.000 Ultimul nou-venit pe piaţa revistelor de femei este "Glamour".se caracterizează prin dimensiuni duble. 38. "Elle" şi vinde puţin sub 40. urmate imediat de cele două titluri ale Edipresse. "Unica". prin această mutare 100.000 de exemplare.3 mii).000 de exemplare. care marchează revenirea în România a lui Antonios Liberis. Exagerând puţin. "Avantaje". "Avantaje" şi "Unica" au fost detronate din poziţia de lideri de piaţă de publicaţiile pocket ale propriilor trusturi.6. PIAŢA DE ASTĂZI: „BOLERO”. preţul de copertă al noilor titluri era undeva peste 1 euro. Lansată de Liberis Publications România în noiembrie 2006. 40. cu un vârf de 55. "Bolero" (Ringier) şi "Look" (Edipresse-AS) au crescut brusc piaţa revistelor de femei cu aproximativ 100.457 copii în februarie anul curent. cât o coală de cerere. "Glamour" se vrea o concurenţă la cea mai elitistă revistă de femei din România. astfel încât în 2006 top 3-ul a fost: "Bolero" (Ringier. aspiraţionale.3 mii exemplare). dar şi de proaspăt intratul pe piaţă "Glamour". Succesul a fost instantaneu. "Cosmopolitan" (Sanoma. "Tabu" şi mai jos repoziţionata "Olivia". presa românească a câştigat. managerul grec al companiei care lansase primul glossy şi avea să devină Edipresse-AS. Fapt remarcabil. în jur de 50 la sută din ceea ce vindeau "Cosmo". se poate spune că valul revistelor pocket a probat apariţia clasei de mijloc în România. "Unica" (Ringier.

O pagină de reclamă costă în jur de 5. înfrumuseţarea şi moda. potrivit SNA pe aceeaşi perioadă. răsfoirea acesteia fiind asociată cu un preview al unei viitoare plimbări prin mall sau 56 . însă cifra e diminuată de revistele care investighează nişe sau aşa-numitele mass market publications. pentru 16 titluri listate pe propriul site. în funcţie de lună (vara şi tirajul. şi tiparului de calitate foarte bună.5 euro. Ceea ce duce la încasări anuale de aproximativ 550. Costurile pentru editarea unui glossy sunt destul de mari.000 euro pe titlu. au înregistrat 4 titluri şi 592. Reprezentantele sexului frumos sunt orientate spre a-şi petrece timpul liber la cumpărături.7. Comparând aceste date cu cele dintr-un studiu pe 2006-2007 publicat în „World Trend Magazine”. Structura veniturilor e de regulă în jur de două treimi din reclamă.2. şi veniturile din publicitate sunt mai mici) şi de titlu. consideră că trei dintre principalele atribute specific femeilor: cumpărăturile. se aflau revistele pentru bărbaţi care. în România s-a înregistrat un număr de 18 titluri de reviste pentru femei.1. 3.000 de euro la rate card (brut). Mihai Adămuţ. faţă de 2-7 euro în UE). La polul opus.000 de cititori. aproape orice revistă dedicată femeilor are o secţiune dedicată shopping-ului.3. REVISTELE PENTRU FEMEI VS. care la început ajungeau la valori foarte mari.000. deocamdată nu foarte rentabile în România. REVISTE PENTRU BĂRBAŢI În perioada iulie 2006-iulie 2007.000 de euro net pe lună. se pot ridica la 30%. dimensiunea pieţei (numărul de cititori) fiind de 4. cu patru titluri. Slovenia şi Ucraina. imaginilor cumpărate din surse externe şi hârtiei. sociolog şi marketing manager pentru revista „Femeia de Azi”. Veniturile unui glossy de top din România se ridică la 150-250. o treime din tiraj. sunt în deplină asociere cu consumul de reviste pentru femei. REVISTELE CA AFACERE Edipresse-AS a avut în 2006 o cifră de afaceri estimată la 9 milioane de euro.875. România este fruntaşă la numărul de reviste pentru femei în Europa de Est. din cauza preţului destul de scăzut de copertă din România (1-1. este pe locul patru după Polonia. iar discounturile. mai ales datorită şedinţelor foto. potrivit datelor SNA. în ceea ce priveşte revistele pentru bărbaţi. în ciuda redacţiei destul de reduse (până la 10 persoane).

îngrijite şi în pas cu moda. În România şi-a făcut deja un nou concept – televiziune de lifestyle feminin. economie. dar şi construcţia artistică a acestora se definesc în bună măsură consumului de reviste”.2. Totuşi există la ora actuală o tendinţă de a depăşi acest aspect. Să nu uităm că un segment important al presei feminine este cel online. fiind de părere că „stilurile specifice genurilor. Revistelor pentru bărbaţi nu le mai rămân de dezbătut decât tematicile cuplu. PĂRERI PRO ŞI CONTRA Diana Colcer. afirmă că privită din interior. care nu sunt foarte extinse. Daniela Taliba. în opinia lui Adămuţ. utilă. dar nu sunt validate de către consumatoare. Privită în comparaţie cu alte domenii ale presei. ea poate fi fireşte. Femeile în general. Adămuţ considera că un alt aspect cu tentă sociologică ce duce la comportamentul acesta de consum. deoarece în ultimii ani s-a produs o maturizare evidentă. O revistă săptămânală sau lunară despre sport.1. care se anunţă pe piaţa de consum cu target feminin. cu un public foarte clar şi informaţie transmisă în conscinţă”. această necesitate poate fi satisfăcută mai uşor răsfoind în reviste ultimele tendinţe sau. fitness/forţă şi sex. considerată mai puţin implicată. în funcţie de status. ajung la un tiraj suficient cât să poată atrage reclama pe care şi-o doresc. Profesionalismul este cheia succesului. O explicaţie a diferenţei mari dintre numărul de cititori ai revistelor pentru bărbaţi şi numărul de cititoare al revistelor de profil este. CUM ESTE EA PRIVITĂ. sunt persabile. distractivă. sănătate. Alexandru Baltat. sport. Potrivit sociologului.ro” afirmă: „presa dedicată femeilor este privită (din păcate) mai mult ca o lectură uşoară. redactor-şef adjunct la revista Bolero. faptul că reprezentanţii sexului tare se îndreaptă către cotidiane pentru că informaţiile pe teme de interes pentru ei: politică. iar atâta timp cât el există. content manager „egirl. 3. ar putea fi „trendy cu bani puţini”. presa feminină este la fel de competitivă şi de serioasă ca orice alt tip de presă. de divertisment. Acum putem spune că există presă scrisă şi televiziune pentru femei. mai puţin activă. CE ÎNSEAMNĂ PRESA FEMININĂ. Ele vor dispărea cât de curând. nimeni şi nimic nu te împiedică să fii apreciat. abordându-se 57 . vine din istoria relaţiei dintre sexe. simt nevoia de a fi frumoase. politică sau economie ar conţine ştiri deja mult mai învechite.supermarket. PR Coordinator Euforia TV afirmă: „Din păcate multe dintre publicaţiile pentru femei au apărut tocmai pentru că există o paletă numeroasă de produse. foarte targetate. trucuri. Prin ochii cititoarei ea are exact imaginea care trebuie: lejeră.

Din păcate. cancer. unii dintre interlocutori au afirmat că mai trebuie făcute mici retuşuri. de fapt suntem o societate de tip patriarhal. Se promovează cam aceleaşi produse într-un stil asemănător însă descoperirea majoră constă în greşelile de exprimare. se merge pe ideea copierii şi mai puţin a originalităţii”. dar astea vor dispărea curând”. perfect aliniată tendinţelor sau standardelor din UE. urbane. nici nu o neagă: „Presa cu target feminin se integrează şi nu în tendinţa europeană. Content managerul egirl. în timp ce alţii susţineau că este 58 . Cât despre îmbunătăţirea imaginii presei dedicată femeilor din România. dar cu siguranţă se adaptează din mers. Administratorul site-ului elady.2.ro” este de părere că „presa adresată targetului feminin se complace în copierea reţetelor de succes din străinătate. combaterea răspândirii SIDA. omiţând voit. cred că majoritatea revistelor se adresează unei femei actuale. Nu cred că putem rezuma femeia din România doar la un target de piaţă. În România.E? Şi aici părerile sunt împărţite. însă preia tendinţele şi încearcă să le aplice pentru a se alinia”. Totodată.subiecte serioase şi de impact în viaţa socială cum ar fi: traficul de fiinţe umane. Din punctul de vedere al conţinutului. Cred cu putere că acest segment al mediei din România oferă mai mult comercial. Astfel redactorul şef al revistei Bolero afirmă: „nu ştiu dacă (revista) se poate considera deocamdată. nu se urmăreşte mai deloc conştientizarea populaţiei feminine de rolul pe care îl poate avea în societate. afirmă aceasta. un aspect extrem de important – rolul ei de formator de opinie. Ar trebui să recunoaştem că. Într-o oarecare concordanţă a fost şi cea a PR-ului Coordinator al Euforia TV: „Cred că presa din România s-a aliniat demult la aceste cerinţe. pariculari. Iar femeia modernă nu se regăseşte în paginile revistelor glossy sau cel puţin nu cât ar trebui. sau nu. Diana-Maria Brăgaru. Trebuie să amintim că există în România grupuri de presă (româneşti şi străine) care lucrează după reţete şi proceduri foarte bine stabilite şi demult probate ca şi eficieţă afară. al cărei mod de viaţă reprezintă societatea unei ţări care tinde să se integreze în Europa”. cuvintele traduse greşit.ro are o opinie care nici nu afirmă apropierea presei feminine româneşti de cea europeana.2. Mai există câteva „maimuţe” făcute de tot felul de „cârnătari”. nu cred că presa cu target feminin pune accent pe emanciparea femeii. etc”.” 3.ro spune că: „presa pentru femei din România este mult mai tânără decât cea internaţională. educaţional. PRESA FEMININĂ PREGĂTITĂ PENTRU U. adimistrator site „elady.

afirmă Diana Colcer. iniţiative proprii de dezvoltare a presei de gen. afirmă aceasta 3. „Cred că sunt necesare mai multe articole de tip reportaj autohtone si mai puţine preluări şi traduceri din revistele „mamă”. fie că este vorba de caieră şi dezvoltare 59 . ştiri despre vedete şi horoscop. FORMULA AS – este o revistă care abordează credinţa. sfaturi practice pe teme sociale. cum să reuşim pe plan personal şi profesional.nevoie de mult mai mult. AVANTAJE – este un ghid practic pentru schimbări în viaţa femeii. istoria. iar utilizarea limbii române în mod corect nu este pentru jurnalist o opţiune ci o condiţie a participării la această meserie. coafură. sau cea citită de o româncă de 20 de ani. cel puţin deocamdată”. de creştere şi educare a copilului. CELE MAI VÂNDUTE REVISTE PENTRU FEMEI Sunt foarte multe reviste pentru femei în România. juridice. A fi jurnalist nu înseamnă a copia. care în general „nu vorbesc” despre românce. Sunt însă reticentă. „în primul rând ar trebui ca redactorii să-şi înveţe meseria cu adevărat. întrucât într-o revistă citită la noi de o fată de 12 ani. vine recomandarea lui Alexandru Baltat: „Ar trebui să se treacă la o mai mare diversificare. psihologie de cuplu. Şi la target ar mai trebui lucrat. reportaje. cosmetică. frumuseţea şi sănătatea cu ajutorul naturii. cum să ne petrecem timpul liber şi multe alte lucruri interesante. precum şi biografii ale oamneilor celebri. Dacă am putea scăpa de mediocritate. Totuşi Diana-Maria Brăgaru susţine că ar trebui să se facă mai multe pentru imaginea presei feminine. IOANA – una dintre cele mai vândute reviste pentru femei din România. poveşti de iubire. a subiectelor şi să existe mai mult curaj în abordarea unor teme. dincolo este citită de o femeie de 27 de ani. ne-am face un mare bine. Abordează aspecte din viaţa femeii moderne precum modă. folclor şi pop-rock. Daniela Tiba recomandă: „un pic mai multă iniţiativă şi originalitate. stil de viaţă sănătos. horoscop. care ne spun şi ne învaţă cum să fim în pas cu ultimele tendinţe în modă. Din partea televiziunii dedicate femeilor. reţete de bucătărie. turism românesc dar şi showbiz. fie online sau scrisă”.3. afară e citită de una de 17 ani.

cu o vedetă şi bineînţeles dosarul cu subiecte „tabu”. evenimente mondene. pictoriale. LUMEA FEMEILOR – o revistă bilunară. COSMOPOLITAN – vorbeşte deschis despre subiecte avangardiste şi despre felul în care o femeie poate să fie ea însăşi. precum şi ocazii de distracţie. prin ceea ce face şi prin ceea ce o înconjoară şi prezintă astrele. O revistă cu sfaturi practice despre stiluri de machiaj. dedicată femeii care este preocupată de familie. 60 . Este un manual de modă. care apare lunar. modă şi shopping.personală. interogaţiile reprezentând interviul principal al revistei. cele mai trendy rochii. care au reuşit să-şi facă propriile cariere. trendy. coafuri la modă. cămin. cele mai hot pălării. interviuri cu femei „puternice”. curioase despre ultimele noutăţi în materie de modă. stil şi lifestyle. pentru femeile puternice preocupate să se realizeze în viaţa personală. care se regăsesc şi pe copertă. ghid de cumpărături şi concursuri. cu stil şi într-un spirit nou. turism. JOY – adresată fetelor. precum şi ştiri şi bârfe despre vedete. BOLERO – dedicată cititoarelor între 18-25 de ani. din punct de vedere al sincronizării cu jumătatea aleasă. THE ONE – „The One” ilustrează toate aspectele vieţii femeii contemporane. interviuri şi reportaje. independente. precum şi femeia de succes şi sigură pe sine. precum şi pe partea profesională. interesate despre frumuseţe. frumusţe. UNICA – este revista glossy. sănătate. frumuseţe şi astronomie. dragoste. o schimbare de atitudine. iubiri şi confidenţe. secrete de familie. sex şi vedete. stiluri. fie că este vorba despre un nou look. abordează subiecte tabu. sănătate. cei mai sexy pantofi. subiecte despre copii. despicate din toate punctele de vedere. dar şi femeilor. TABU – „Cea mai curajoasă revistă pentru femei”.

18 Chatelat B. dar majoritatea oamenilor sunt influenţaţi de ele atunci când decid să cumpere ceva sau să acţioneze într-un fel.). în care te pot ajuta într-o acţiune (o campanie de strângere de fonduri. De altfel. FEMEIA DE SUCCES DIN RECLAME 3.4.1. PUBLICITATEA „Publicitatea este o formă de comunicare. Există un paradox în faptul că. are cel mai mare succes. p.44 24 61 . „Mi-am luat calculator super. o campanie de modificare a unei legi. Poate acesta a fost scopul lor iniţial dar. antialcool sau antidrog). fără intervenţia directorului de vânzări. un obiect). Evident. Poate fi explicat aces paradox şi prin tendinţa noastră de a folosi. publicitatea este psihologia informării aplicată a unor obiecte comerciale. Ca şi în cazul televiziunii.23 De altfel şi astăzi folosim între noi formule de publicitate pentru a ne convige interlocutorii să facă ceva („Hai la mine că a făcut mama nişte prăjituri gustoase tare”. Publicitate şi Societate. însă. dacă vrei poţi veni să ne jucăm!” etc. în epoca comunismului. deşi este cel mai vizibil şi mai extins domeniu în care se aplică toate formele de manipulare. nu poţi demonstra că un detergent nu lasă rufele minunat de albe sau că nişte biscuiţi nu au un gust sublim.24 Publicitatea apare în mod specific ca un amsamblu de mijloace şi tehnici puse în serviciul unei întreprinderi comerciale. în mai toate ţările există prevederi legale cre pedepsesc reclamele mincinoase. Este de presupus că publicitatea a apărut o dată cu apariţia formelor evaluate de comunicare”.3. private ori publică. în relaţiile de fiecare zi cu ceilalţi pentru a-i convinge de ceva. S-ar putea obiecta că reclamele informează. toată lumea ştie că reclamele manipulează. 23 Herejen R. 2000. metode de persuasiune şi de manipulare specifice publicităţii. În accepţiunea modernă. publicitatea. reclamele au devenit o armă de influenţare a oamenilor. ansamblu care acţionează asupra unui număr cât mai mare de indivizi de la distanţă. p.4. de informare a celorlalţi cu privire la modul în care pot beneficia de ceea ce ai tu (un produs. înrolarea în armată) sau în care se pot ajuta pe ei înşişi (campaniile antitutun.

primele reclame tipărite au apărut în 1472 la Londra şi anunţau difuzarea unei cărţi de rugăciuni. Mai nou. Anunţul era lipit pe uşile bisericilor din capitala britanică. Apariţia tiparului la mijlocul secolului al XV-lea a dat naştere comunicării în masă. ține de receptor. adică în locuri frecventate mai ales de potenţialii cumpărători.4. a transformat procesul publicitar într-o industrie. Dar având în vedere faptul că asemenea reclame nu sunt acceptate decât de un procent redus din populația țării. Dar. asemenea materiale se realizează greu. Situația problematică pe care trebuie să o ia în consierare creatorul de publicitate. PUBLICITATEA ROMÂNEASCĂ Publicitatea românească s-a dezvoltat considerabil în România. emițătorul (văzut în acest caz ca fiind creatorul de publicitate și cel care transmite) nu mai este o problemă. ale cărui venituri depăşesc cu mult profitul multor sectoare industriale. evenimente importante erau anunţate prin inscripţii atârnate în locuri publice. Apariţia ziarelor a dus la dezvoltarea extraordinară a procesului de influenţare prin reclame. Volnez Palmer a înfiinţat prima agenţie de publicitate din America. Apariţia radioului şi ulterior a televiziunii. TEORIE A RECLAMELOR Comunicarea persuasivă sub forma de reclame a apărut încă din Antichitate. nu exista mijloc de comunicare să nu utilizeze şi să nu beneficieze de avantajele publicităţii.3. Legile economice. Execuţiile erau în Evul Mediu anunţate prin strigăte. Adevărata valoare a publicității se manifestă atunci când publicitarul este capabil să creeze un material de calitate în limitele impuse de buget și de dorințele clientului. în emiterea mesajului publicitar. Boston Newsletter a fost primul din Statele Unite care a publicat un anunţ publicitar (prin care se oferea recompensă pentru prinderea unui hoţ). Astfel.2. Deci. Publictatea în sine este de fapt un factor de schimbare socială.3. Trebuie totuși menționat faptul că publicitatea nu este o entitate ce acționează după propria voință. atunci nici opțiunea pentru folosirea acestui tip de reclame nu va fi manifestată. În 1841. De aceea publicitatea apelează la metode sigure (folosirea stereotipului) de seducție. 3. În Suedia a fost experimentat un sistem de publicitate în timpul 62 . din păcate. Era o publicitate făcută unui spectacol gratuit. adică de societate. În Egipt sau Grecia. legile pieței fac din publicitate o afacere profitabilă. În 1704.4.

Să se adreseze unui segment de public cu un profil bine definit. statut social şi colţ al globului în care trăiesc. Din cauza subdezvoltării sectoarelor industriale autohtone. Astfel reclamele tipărite au devenit adevărate opere de artă. venind în întâmpinarea nevoilor acestora. Este interesant de observat cum şi marile companii transnaţionale folosesc reclame care să aibă un impact asemănător asupra consumatorilor apaţinând diferitelor culturi. accentul s-a pus pe textul publicitar care arăta motivele pentru care merita cumpărat acel produs. Putem spune că reclamele de acest tip arată ceea ce-i uneşte pe oameni. În viitor se preconizează că publicitatea prin Internet o va depăşi ca valoare comercială pe cea făcută prin mijloace de comunicare tradiţionale. însoţite. reclamele au suferit numeroase modificări şi evoluţii în timp. Să evidenţieze pentru cumpărători importanţa produsului sau serviciului oferit. piaţa este invadată de produse importate care. evident. Aceste recalme sunt cele care abundă în elemente de manipulare. Avangarda în acest sens a constitui-o reclama la detergenţi. Şi din punctul de vedere al realizării. reclamele trebuie să conţină 7 reguli: 1.convorbirilor telefonice. Internetul a permis scăderea costurilor de producţie în domeniul publicitar şi creşterea fantastică a numărului potenţialilor clienţi. de imaginea produsului despre care se vorbea. cele mai multe. Metoda a avut un succes uriaş. Se observă. 2. Dacă primele erau simple anunţuri. 63 . Atunci când s-a dorit cu orice preţ originalitate s-a ajuns la hilaritate: „V-am prins vrajitoarelor!”. puerile şi copiate ca stil după cele occidentale. în ultimii ani. Încercările autohtone sunt. pentru a fi eficiente. Chiar şi majoritatea reclamelor realizate în România sunt comandate de marile companii internaţioanle. durată de folosire. o preocupare a celor din departamentele de marketing ale companiilor pentru specificul mentalităţii cumpărătorilor români. lansând un stil asemănător artelor plastice. Indiferent însă de mentalităţile consumatorilor. consum combustibil). oferindu-se în schimb celor angajaţi în discuţie posibilitatea de a comunica gratis. indiferent de rasă. După 1905. 3. sunt promovate prin aceleaşi reclame folosite în toată lumea. însă. Să exprime valoarea produsului în termenii consumatorului (preţ. În România industria de publicitate se bazează în cea mai mare parte pe importarea de spoturi şi strategii de promovare. eventual. reclamele din primele decenii ale secolului XX au început să reflecte trecerea şi în acest domeniu la profesionalism.

cei mai receptivi sunt elevii şi studenţii. în cazul reclamelor în ziarele centrale. Se poate trage cu uşurinţă concluzia că diferenţele de percepţie a utilităţii unei reclame sunt mari şi că reflectă în special „copilăria” pe care încă o mai traversează în acest moment România. Prezentarea beneficiilor ca fiind un efect sigur al acţiunii de achiziţionare. cei mai receptivi sunt muncitorii. inclusiv legate de ofertele de publicitate. IMAGINEA FEMEII ÎN PUBLICITATE În prezent transformările sociale şi modificările în plan cultural au acţionat profund asupra feminităţii şi. reclama la radio: 19.6% pentru firme.5% pentru consumatori faţă de 72. credibilitatea şi antecedentele ofertantului şi chiar pe cele ale produsului.4% pentru consumatori faţă de 94. 6.4. Pentru panourile publicitare procentele sunt: 30.4. reclamele în ziarele centrale: 23. să ceară informaţii suplimentare).2% firmelor. intelectualii. Să se sublinieze personalitatea.2% pentru firme. să viziteze magazinul. 3. prestigiul. pe care nu-l poate oferi un alt concurent.9% pentru consumatori şi 66. reclama în presa locală: 3.4. La reclama pe panouri publicitare. tehicienii. Psihologia Reclamei 64 . 7. Prezentarea unui avantaj unic. deci.4% pentru firme. precum şi a 25 Moldoveanu M şi Moron D. La reclama prin radio răspund cel mai bine funcţionarii şi şoferii.6% consumatorilor şi în proporţie de 97. respectiv. 5. Interesant este faptul că importanţa canalului media prin care este transmisă informaţia publicitară către consumatori este apreciată diferit de aceştia şi deci de către cei care coamndă reclamele. pensionarii şi casnicele. Să ceară un răspuns clar din partea consumatorului (să sune acum. în România. asupra schimbării rolului femeii în societate.25 În acest moment.4% pentru consumatori şi 50% pentru firme. Reclama prin televiziune li se pare utilă în proporţie de 79. televiziunea este canalul mass-media din care cei mai mulţi oameni obţin informaţiile legate de lucrurile din jurul lor. În timp ce televiziunea este mediul ideal pentru receptivitatea reclamelor intermediare de aceasta nu ţine cont prea mult de nivelul de pregătire profesională. Este interesantă şi analizarea categoriilor sociale care răspund pozitiv unui anumit tip de promovare a reclamei unui produs.

situaţia actuală economico-financiară a dus la o schimbare a statutului femeii. sunt însă încă prezente în comportamentul bărbaţilor şi femeilor. celălalt pentru femeie” . încât ajungem să le împărtăşim apoi cu tărie. Frica de un dezechilibru emoţional ce s-ar instaura dacă am descoperi dintr-o dată că putem fi şi altfel este destul de mare.”26 Femeia a fost şi este încă privită ca o alteritate şi este învăţată mereu să ocupe poziţia de “celălalt”. iar bărbatul.wikipedia. Cu siguranţă se adevereşte faptul că. Însă matriţa este în continuare cea a unei „personalităţi contrastante”. Reflectarea acestei schimbări se realizează în publicitate prin atribuirea unor calităţi masculine. a cărei imagine oscila la bunul plac al fantasmelor şi proiectelor masculine”. Publicitatea comercială din România impune modele tradiţionale de identificare a femeii. Societatea patriarhală în care încă ne aflăm a stabilit stereotipuri. este evident că nu putem vorbi de reciprocitate. fără îndoială. cum ar fi persistenţa mentalităţii privind inferioritatea genului feminin celui masculin. Cu toate acestea. teama. 26 http://ro. ea putând simboliza: puritatea. Cu toate că “este firesc ca femeia să fie celălalt pentru bărbat. şi imaginea bărbatului viril şi puternic este din ce în ce mai exploatată în media. vrăjitoria etc. acceptat în prezent în societate. presupune o tendinţă generală către apropierea şi ştergerea diferenţelor comportamentale dintre bărbaţi şi femei ceea ce creează. femeia rămâne o marginală. Emanciparea feminină nu mai este reprezentată prin acele trăsături ale frumuseţii ba chiar se remarcă o lipsă a acestora. tipare care încorsetează femeia şi rolul acesteia. în consecinţă. Imaginea femeii era una descompusă. nu trebuie neglijat faptul că. „într-o societate dominată de bărbaţi. orice abatere fiind sancţionată. Stereotipurile negative sociale. “Nici măcar egalitatea forţată a comunismului nu ne-a sensibilizat”. nu putem să ignorăm faptul că. Însă. perversiunea. „Modelul modern. Imaginea femeii pe care publicitatea şi mass-media în general o promovează este incontestabil una diferită de cea din trecut. Aceste modele sunt de cele mai multe ori raportate la bărbat. o stare de ambiguitate şi disconfort în asumarea rolurilor de gen dezirabile social. Pe de altă parte.org 65 . mai nou. vom avea de-a face în continuare cu imaginea femeii-obiect chiar dacă secolul al XXlea propune o egalitate între cele două sexe. Cel mai periculos e faptul că tindem să asimilăm tipare pe care le adâncim atât de bine.raporturilor dintre feminitate şi masculinitate. atracţia. păcatul.

Ambii sunt capabili să seducă atât prin farmecul fizic. încă şi mai excepţională. Mesajul hotărât se adresează într-adevăr acelor femei puternice şi sigure pe ele. numită nu fără optimism „eliberarea femeilor”. Imaginea femeii eliberate nu este acelaşi lucru cu cea a femeii dominatoare.Publicitatea de promovare este folosită doar în contextul apariţiei pe piaţă a unui produs nou. Femeia nu mai este menajera preocupată să aleagă cel mai bun detergent de vase. Coke Light foloseşte de obicei sexualitatea pentru a promova produsul. dar şi prin nonconformism şi dezinhibare Imaginea tradiţională a femeii este strâns legată de produsele de înfrumuseţare dar şi de igienă. se diversifică în imagini tip în funcţie de caracterul mai mult sau mai puţin privat al statuturilor acestora: de la validarea perfectă. astăzi rară. de rufe. Femeia alege un amunit produs „pentru că merită” (L’Oreal) sau pentru că doreşte să se simtă bine. adaptate la noul conţinut. mai active. pe care bărbaţii şi-o fac despre ele. valorificând o anumită evoluţie socială. Clipurile Coke Light prezintă în ipostaze sexual-erotice atât bărbatul cât şi femeia. Chiar şi astăzi se percep prin intermediul ideii. imaginile lor au devenit. o întreagă serie de imagini impure se înşiruie în acest continuum. a stereotipului clasic. Rolurile care validează această imagine se mulează pe nişte modele de conduită preexistente. Acţiunea asupra imaginii femeii este de o importanţă primordială pentru domeniul publicitar. Femeia dominatoare îşi educă bărbatul să se comporte aşa cum doreşte ea. iminentă reprezentării individuale a femeilor. de gresie şi faianţă. stereotipului de mâine. cel puţin în aparenţă. mai puternice. când se doreşte acapararea. căci femeile reprezintă cei mai buni consumatori şi ţintele lui cele mai privilegiate. Publicitatea de reamintire este folosită pentru a păstra sau pentru a lărgi aria publicului ţinţă. construirea unui public ţintă. mai 66 . actualizate şi totuşi clasice. Imaginea de bază. Într-adevăr. Un exemplu de astfel de imagine ne-o oferă clipurile publicitare ale revistei Tabu. în stare să „educe ca la carte” un bărbat. Femeia este seducătoare dar trebuie să corespundă şi imperativului curăţeniei. până la aceea. intitulată „cea mai curajoasă revistă de femei”. revista este calea de a constrânge bărbatul să ofere atenţia cuvenită femeii. Imaginea emancipată a femeii reiese din clipurile în care nu se mai pune accentul pe caractereul pur funcţional al acestuia. Folosind sloganul „Bărbaţii se străduiesc mai mult de când noi citim Tabu”. de integrate sistemelor precedente: de la normele trediţionale supuse presiunii realului se creează astfel noi modele.

ci şi în literatură.44 67 . printre care publicitatea. Publicitate şi Modernitate. în celelalte.independente. Bett Friedan a acuzat în mod formal publicitatea americană că se opune evoluţiei statutului feminin. se întâlnesc în forme contradictorii nu numai în publicitate. tradiţionale etc. cel puţin în grupurile sociale în care necesitatea nu constituie un motiv pentru încălcarea legii. Iată de ce evoluează mai lent decât conduitele reale şi se adaptează lumii reale decât împotriva voinţei lor. Poate că publicitatea ar mai avea mai multe de câştigat dacă în reprezentările pe care le propune ar realiza simbolic aspiraţiile reale ale femeilor şi nu s-ar mărgini. Chiar dacă persoanele i-ar opune în mod conştient toate argumentele cele mai raţionale. Dimpotrivă. de exemplu analiza producţiei publicitare arată că tema este foarte rar evocată în reclame. introduce contradicţii în structurile familiale. La rândul ei. teatru sau cinematograf. respectiv prejudecata frânează integrarea femeilor în procesul social de producţie. p. „Astfel. Publicitatea reia. schemele culturale. ca şi rolurile corelative.27 În ceea ce priveşte munca executată de femei. femeia şi-ar pierde feminitatea (şi ar ameninţa virilitatea bărbatului) a fost adoptată de mediile sociale în diversele grade. Regăsim în acest antagonism al stereotipurilor jocul tridimensional între situaţii. Constatând că femeile care muncesc consumă mai puţin. stereotipurile la mare preţ în grupul cu care încearcă să stabilească o comunicare şi ca urmare contribuie la consolidarea modelului feminin de bază. Dar mitul feminin nu se mai sprijină pe aşteptări obiective şi normative. ci pe fapte depăşite. care din raţiuni comerciale preferă să distribuie femeile în vechile roluri de consumatoare-gospodine şi de seducătoare. cum se întâmplă cel 27 Chatelat B. pe prejudecăţi înrădăcinate din punct de vedere afectiv şi transmise prin diverse vehicule ale informaţiei colective. o anumită valorizare a muncii productive (în opoziţie cu „activităţile” gospodăreşti subevaluate) tinde să generalizeze participarea femeilor. o degradare nefericită a condiţiei feminine. permiţându-le să facă asocierea munca-personalizare. juridice. Aceste atitudini şi credinţe pe care le inspiră femeia. nici pe conduite reale. munca necesară va fi efectuată silit şi considerate ca o alegere. insensibila mutaţie a imaginii femeii transformă instituţiile. în scopuri comerciale. economice. fosilizate. aspiraţii şi modele”. îşi impune prezenţa. în cultura noastră ideea că muncind.

3. la modelele generale admise. muzică sau sport.consumatoarea cumpără o dată cu produsul o confirmare simbolică a modelelor sale ideale. cum sunt Mihaela Rădulescu. vedetele autohtone girează cu imaginea orice produs. cu ce se obţine în ţările vestice pentru campanii similare. Nu era prima dată când VIP-urile româneşti lăudau produse de consum. Publicitatea. Onorariile vedetelor de la noi nu se compară. dar sunt în creştere. vehicul al modeleor culturale. Head&Shoulders a dat tonul vedetelor în reclame din România. VENITURI DIN RECLAME ALE FEMEILOR DE SUCCES Pentru zeci de mii de euro. sunt mare căutare vedetele care provin din televiziune. o justificare defensivă.4. ci şi aprecierea pozitivă a publicului. film. pentru că găseşte în ele satisfacerea unei nevoi de coerenţă. Dan Petre. Vedetele de primă mână. Acest lucru ar însemna însă expunerea la represiile grupurilor sociale opuse schimbărilor de atitudini. televiziune. şi apoi de cel al Andreei Marin sau al Corinei Dănilă. În 1997. „O campanie poate aduce unui star între 1 şi 5 milioane de dolari. muzică. având-o ca purtătoare de cuvând pe Mihaela Rădulescu. cu cât este mai dificil de evoluat cu precizie. iar Garnier pe zâna surprizelor. fireşte. directorul departamentului de cercetare calitativă de la D&D Research spune că în România nu se foloseşte o metodă anume pentru alegerea unei vedete într-o reclamă: „Sunt folosite într-o mai mare măsură vedetele feminine. Andreea Marin sau Monica Bârlădeanu. risc cu atât mai puţin neglijabil. oferă femeii o confirmare a imaginii sale clasice: angajată în situaţii care riscă să îi contrazică statutul.28 Ca şi în afara graniţelor. dar şi în alegerea VIP-ului nu contează numai popularitatea. folosindu-se de „părul de foc” al Mădălinei Manole. Pantene ProV a practicat aceeaşi tactică.5. Copywriter Reply 68 . muzică. Cel mai mult primesc VIP-urile din sport. sumele câştigate de vedete în reclame sunt mai mari decât cele câştigate din filme.mai des. pot câştiga câteva zeci de mii de euro pentru o campanie”. sport. Uneori. dar acest lucru se datorează faptului că bran28 Căpăţână D. foarte râvnite. dar era prima campanie publicitară care se susţinea numai pe imaginea unei vedete.

spoturile publicitare cu vedete presupun costuri foarte ridicate. în ultimele două decenii. copywriter Next Cap. De atunci. Premierea acestei reţete publicitare a avut loc în anii 20. Pe de altă parte. explică Raluca Feher. 69 . când John Watson a folosit-o pe Regina Maria într-o reclamă la crema Pond’s Cold. celebrităţile au apărut în număr din ce în ce mai mare în publicitate. nu trebuie să uităm că brandurile care se adresează bărbaţilor pot apela atât la vedete masculine. dar nu şi la ce produc se face reclamă. de multe ori înconjurate de secrete. adaugă Dan Petre. unul dintre dezavantajele acestei reţete. cât şi la cele feminine”. numărul reclamelor care apelează la personalităţi s-a dublat.urile care se adresează femeilor sunt mai multe şi au vânzări mai mari. O fi Pantene sau head&Shloulders?”. „Celebritatea” reclamelor întrecând orice aşteptări. Mai mult. consumul de droguri. pierderea popularităţii sau schimbările de look. poporul reţin că este o reclamă cu Mihaela Rădulescu. Marca poate fi asociată cu gafele şi greşelile făcute de VIP-ul care a promovat-o: scandaluri sexuale. Vedetele nu aduc însă numai avantaje produselor pe care le promovează. „Din ce am observat eu. Dacă în 1994 o reclamă din cinci apela la subterfugiul personalităţilor. Studiile atară că. în prezent proporţia lora ajuns la 25%.

lat. afiş) sau vorbită (radio. un comentariu interesant va pune în umbră imaginea care îl foloseşte. Anii 1930 ai secolului al XX-lea marchează începuturile TV. Un text nu este absolut liniar. el conţine pasaje mai mult sau mai puţin „interesante”. în forma scrisă (carte. televiziunea nu pune în 70 . Astfel. televiziunile au început să analizeze şi să folosească nu problemele femeilor sau cele de care ele ar putea fi interesate ci.1. va distrage atenţia spectatorului de la comentariu. stimulate de importul masiv din ţări în care comunicarea este atât de fragmentată. „tele”-departe. reacţia lor emotivă la diverşi stimuli. iar cel mai des. Modul diferit de transmitere a unui text. Astfel. devine obositor. fără greutate. CEL MAI MARE INSTRUMENT DE MEDIATIZARE Televiziune – (gr. mai mult. La fel. dramatismul sau ineditul ei. Este bine ca atenţia privitorului să fie condusă alternativ între palierul vizual şi cel auditiv. non-stop. Continuând pe linia patriarhală potrivit căreia femeile sunt mai puţin active şi mai puţin raţionale decât bărbaţii. Momentele forte ale discursului vizual nu trebuie să coincidă cu momentele forte ale discursului verbal. La fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte succesiunea imaginilor. ziar. un comentariu continu. Pauzele permit spectatorului să reflecteze asupra celor spuse. să zicem.) influenţează receptarea sa. facilitând înţelegerea şi memorarea. 4. O imagine foarte captivantă prin. construiesc situaţii şi personaje care să stimuleze emoţional publicul feminin şi să-l determine să accepte realitatea prezentată ca pe o alternativă la viaţa de zi cu zi. sensul mesajului.CAPITOLUL IV: TELEVIZIUNEA. televiziune. programele televziunilor româneşti vorbesc foarte rar despre femei. Toate caracteristicile televiziunii cer ca metrialele audiovizuale difuzate să fie cât mai accessibile permiţând telespectatorului să înţeleagă imediat. TELEVIZIUNEA ŞI FEMEILE În ultimii ani. „videre”-a vedea). de reviste pentru femei. şi televiziunile au început să se preocupe mai mult de studierea caracteristicilor lor şi să-şi adapteze programele pentru a răspunde aşteptărilor specifice. Pe de altă parte. conferinţe etc.

folosindu-se de ele. există diferenţe între realitatea contruită şi cea din viaţa de zi cu zi. îşi construieşte mesajele astfel încât să perpetueze acest mod pe care chiar majoritatea femeilor îl au de a se privi. hărţuirea şi sărăcia) 71 . şi în privinţa femeilor. De asemenea. s-a constatat că programele care le au pe femei în prim plan sunt vizionate în egală măsură şi de bărbaţi. în prime-time. strategiile televiziunilor au început să împingă lucrurile spre o reprezentare mai apropiată de realitate a caracteristicilor şi relaţiilor femeilor. Există o preocupare intensă în departamentele de programming pentru crearea de noi oferte pentru femei. în primul rând. dependente de bărbaţi şi preocupate excesiv de aspectul fizic. De asemenea. dar. că sunt prezentate în ipostaze lucrative mai rar decât aceştia. Diferenţele pot fi mari. O dată cu conştientizerea importanţei femeilor în folosirea resurelor unei familii şi capacităţii de a le influenţa în primul rând datorită timpului sporit pe care îl alocă privitului la televizor. bărbaţii apreciază mai mult femeile pentru înfăţişarea lor decât pentru inteligenţa lor şi pentru capacităţile şi componenţele personale şi profesionale. Se identifică acele elemente. în televiziune sunt mult mai multe femei bogate decât în realitate (un sfert din personajele avute faţă de 0. modul în care se văd ele. se foloseşte mentalitatea deja existentă în societate pentru a face mai eficiente programele de televiziune şi. Dar pe termen lung. În seriale de aventuri. îar în publicităţi. le-ar putea interesa cu precădere pe femei şi se introduc într-o emisiune difuzată la ore la care studiile au arătat că majoritatea telespectatorilor sunt femei. că sunt pasive. sunt de trei ori mai multe personaje principale masculine decât cele feminine. această subevaluare. ca şi în cazul folosirii (stimulării) tendinţei naturale copiilor de a aborda lucrurile cu o atenţie scăzută şi un timp limitat. O altă analiză arată că femeile din televiziune sunt mai tinere decât bărbaţii. bărbaţii sunt de şase ori mai mulţi decât femeile. în opinia celor ce se ocupă de structura programului. doar de două ori. discriminarea sexuală. care. Chiar şi atunci când femeile sunt mai des prezentate. de a consolida această mentalitate la nivelul telespectatorilor ei.2% în realitate). au slujbe care presupun responsabilităţi crescute şi problemele cu care acestea se confruntă în realitate (îngrijirea copiilor. această lipsă a modelelor feminine şi această tendinţă de a folosi stereotipurile culturale modul în care sunt văzute femeile. în programele de televiziune. raportul se inversează. prin urmare. Astfel. Analiza cantitativă a arătat că programele de televiziune prezintă mai multe personaje masculine decât cele feminine. în comedii. spre o înmulţire a rolurilor destinate acestora şi spre diversificarea lor. Cu alte cuvinte.discuţie concepţiile respective ci. Cu toate acestea.

prin urmare. femeile sunt subreprezentate. grijă. condiţionate de mentalitatea de tip patriarhal. Aşa cum femeile nu plecau la război (iar figurile eroice – Ecaterina Teodoroiu şi Joana D’Arc au fost considerate excepţii de geniu) nu sunt la fel de credibile în confruntări. Nu e de mirare că ele asumă roluri în aceste domenii şi în cadrul emisiunilor de televiziune. prezentatorul femeie este receptat ca pe un factor de echilibru. cu preponderenţă. Mai mult. în timp ce prezentatorul bărbat este mai credibil şi privit ca garant al seriozităţii şi aprofundării ştirilor. este destină bărbaţilor. s-a putut observa că televiziunea este printre mijloacele mass-media care încearcă. imporatnte. în faţa televizoarelor un număr egal de femei şi de bărbaţi. Se poate obseva păstrarea stereotipului privind pasivitatea femeii şi implicarea acestora doar în acţiuni care nu presupun confruntări directe cu ceilalţi. o femeie agresivă (rol cerut de cele mai multe tipuri de dezbateri) este receptă negativ. în acest context. În schimb. spre deosebire de bărbatul agresiv care nu face decât să ilustreze stereotipul cultural despre masculinitate. Astfel. Chiar dacă. Interesant. absenţa femeilor din situaţii care presupun analiză şi confruntare nu reflectă misoginismul realizatorilor ci teama lor de anu fi credibili în ochii unui auditoriu cu stereotipuri culturale extrem de puternice. de implicare şi de dovadă a relevanţei ştirii pentru telespectator. cum ar fi talk-show-rile. Cu alte cuvinte. în programe care presupun o analiză rapidă şi capacitate de a răspunde prompt confruntării. au apărut mai multe personaje feminine în vârstă. Femeile sunt asociate în viaţa de fiecare zi cu noţiuni precum: educaţie. realizatorii încearcă să nu creeze o discrepanţă între prezentarea femeii şi aşteptările telespectatorilor. timid. divertisment. Realizarea de tot mai multe programe care au în prim-plan personaje 72 . Moderarea unei discuţii este privită de telesectatori ca un lucru greu şi. trebuie trebuie să se ocupe bărbaţii. Se poate observa că aceste mesaje se combină prin folosirea. strategie. confruntare şi dezbatere. prin urmare. să schimbe câte ceva în atitudinea telespectatorilor faţă de acest aspect al funcţionării societăţii. a echipelor de prezentatori la buletinele de prime-time. Studiile au arătat că. este raportul echilibrat care există între femeile şi bărbaţii care prezintă ştirile.sunt subreprezentate. Cu toate acestea. şi invitaţii acestor emisiuni sunt în marea lor majoritate bărbaţi. Explicaţia rezidă în faptul că emisiunile informative se adresează preponderent laturii raţionale şi atrag. Acest lucru nu reflectă absenţa femeilor capabile să susţină un talk-show ci prezenţei mentalităţii conform căreia de lucrurile grave. chiar şi verbale. în ultimii ani. ele tind să interpreteze acelaşi rol ca şi cele tinere. Mult mai rar sunt asociate cu: analiză. Mai mult.

fiind. mai mult. 4. care nu se rezumă doar la căminul sau locul lor de muncă. Băieţii sunt mult mai atraşi de imaginile puternic animate şi la programele care presupun acţiune. Aceştia sunt mai interesaţi de desene animate. le-au modificat într-o mare măsură. şi rolul de a modifica stereotipul cultural legat de capacitatea acestora de a coordona şi gestiona probleme imporatnte. băieţii se uită mai mult la televizor decât fetiţele. băieţii şi bărbaţii au tendinţa de a fi mai atenţi la ceea ce se întâmplă pe ecran decât femeile. De data aceasta. seriale de aventuri. femeile sunt cele care se uită cel mai mult la televizor. Dacă înainte de 1989. mai multe ocazii de a privi emisiunile televizate.2. unul dintre motive este diferenţa de oportunităţi. S-a arătat astfel că televiziunea nu este mai atractivă pentru femei ci că ele reprezintă. Promovarea femeilor în politică ar avea. prin urmare şi cel mai supus 73 . o femeie director era privită cu multă neîncredere. abordarea unor probleme specifice într-un stil mai puţin sectar precum şi ilustrarea unor noi moduri de a se relaţiona la celelalte elemente ale societăţii au început să modifice atitudinea telespecatorilor faţă de femei. Femeile sunt mult mai răbdătoare în acest sens. FEMEILE ŞI TELEVIZIUNEA În timpul copilăriei. pe lângă efectul dorit de liderii de partid de atragere a electoratului feminin. grupul de telespectaori cel mai numeros. pe care le pot admira mai mult timp şi programele cu desfăşurarea intrigii într-un timp mai îndelungat şi fără schimbări spectaculoase în derularea acţiunii. ştiri şi emisiuni sportive. În general. astăzi. Chiar dacă numărul acestora este mult mai mic decât ar trebui să fie dacă s-ar respecta proporţiile existente la bărbaţi. majoritatea oamenilor s-au obişnuit cu ideea că pot avea oricând un şef-femeie. dintre adulţi. În schimb. existenţa acestora nu mai contravine stereotipurilor culturale. din motive exterioare calităţii programelor. preferând imaginile mai statice. Acest lucru a fost demonstrat de studiile care au reflectat faptul că femeile care lucrează 8 ore pe zi se uită mult mai puţin la televizor decât cele care merg la serviciu mai puţin sau stau acasă tot atât de mult ca şi bărbaţii care lucrează normal. Femeile stau mai mult acasă decât bărbaţii şi au. Acest lucru nu se datorează lipsei de oportunităţi egale ci faptului că cele mai multe programe pentru copii sunt mai interesante pentru băieţi. ba. în mometul în care televizorul este deschis. prin urmare.feminine ce pot deveni modele pentru tinerele telespectatoare.

Mai mult. considerate de toată lumea. de ceea ce pot şi trebuie să facă femeile sau ceea ce nu sunt capabile sau nu e bine să facă femeile. E greu de stabilit o legătură cauzală între reflectarea femeilor la televizor şi modul în care acestea sunt privite în societate. Cu alte cuvinte. În schimb. social. emisiunile le învaţă cum să ceară şi să dea mai bine ceea ce se consideră în mod tradiţional că ar trebui să ceară şi să dea femeile. Şi în cazul femeilor. De aceea. despre relaţiile lor cu bărbaţii. De altfel.influenţei pe care o exercită televiziunea. politic. Un studiu realizat asupra a două grupuri a arătat că. atunci când ambele categorii de femei se uită la televizor. Accentul ar trebui pus pe combaterea mentalităţii şi nu doar pe ilustrarea ei. Televiziunea reflectă într-o mare măsură modul în care societatea se vede. în loc să se încerce descoperirea de moduri în care femeile să ceară şi să dea mai mult societăţii. realitatea prezentată reflectă mai degrabă concepţia cvasiunanim împărtăşită despre interesele lor. Promotorii acestei strategii ar putea deveni tocmai tinerii a căror mentalitate a fost modificată prin participarea mai activă la viaţa cetăţii şi de schimbările apărute în programele prezentate de televiziunile din România. de cele mai multe ori. maternitate. Fără să încerce punerea acestora în discuţie şi redefinirea lor pentru o conştientizare mai profundă a adevăratei valori şi pentru dezvoltarea unei strategii prin care femeile să contribuie în mod mult mai activ la evoluţia societăţii. despre raportările lor la muncă. cultural. fetele din grupul care n-a avut acces la teleizor au mult mai puţin stereotipuri legate de sex. 74 . atenţia realizatorilor de televiziune ar trebui să se îndrepte nu exclusiv asupra unei reflectări cât mai exacte a perceperii femeilor în societate ci asupra prezentării rolului pe care aceasta l-ar putea juca. ca fiind cele ce le preocupă (sau ar trebui să le preocupe) pe femei. aceleaşi probleme. nu există diferenţe notabile între timpul acordat de acestea programelor. fetele din celălalt grup au atitudini negative faţă de propriul gen şi dezvoltă stereotipuri puternice legate de rolul femeii în societate şi. toţi analiştii tind să considere că mentalitatea din societate a influenţat în mod categoric reflectarea femeilor în programele de televiziune şi mult mai puţin invers. mult mai important. studiile au arătat că în prime-time. programele de televiziune abordează.

Selma Lagerlof. Barbara McClintock sunt doar câteva dintre cele mai faimoase femei ale lumii. femeile continuă să câştige premii la diverse categorii. NOBELUL LA FEMININ Maica Teresa. din alte domenii decât showbiz-ul sau lumea mondenă. Puţini ştiu că tot o femeie. în onoarea ţării de origine. la numai doi ani de când Fundaţia Nobel fusese înfiinţată.1. izolarea radiumului. De mai bine de un secol. Ea este una dintre puţinii laureaţi din istoria fundaţiei Nobel care se poate mândri cu două premii şi singura persoană premiată la două categorii diferite-premiul pentru fizică (1903) şi pentru chimie (1911). Iată câteva dintre cele mai faimoase figuri feminine din istoria premiilor Nobel: Fizică De numele cercetatoarei poloneze Marie Sklodowska Curie se leagă descoperirea radioactivităţii şi de asemenea. Marie Curie. a influenţat decizia lui Alfred Nobel de a acorda un premiu şi pentru pace. Marie Curie a fost prima femeie care şi-a revendicat un premiu Nobel.CAPITOLUL V: STUDIU DE CAZ De-a lungul timpului tot mai multe femei s-au afirmat în diferite domenii prin munca şi dăruirea lor. de a reuşi în domenii pe care nici o altă femeie nu reuşise şi mai ales dorinţa de a fi egale bărbaţilor le-a făcut pe caeste minunate femei să devină cele mai bune şi mai ales să-şi câştige un loc bine meritat în istorie şi în inimile oamenilor. 5. 75 . De-a lungul timpului 34 de reprezentante ale sexului frumos au ridicat în faţa lumii o medalie inscripţionată Nobel. un alt element chimic descoperit de ea a fost denumit polonium. Dorinţa de a face lucruri măreţe. Deşi a trăit în Franţa. Bertha von Suttner.

se distinge călugăriţa albaneză cunoscută sub numele de Maica Teresa. o prezenţă revoluţionară în ştiinţa americană. care a şi provocat moartea mamei ei. Gertrude Belle Elion. În 1991 a devenit prima femeie acceptată în National Inventors Hall of Fame. a fost premiată pentru descoperirea unor principii esenţiale în tratamentul medicamentos. în fostul Imperiu Otoman. Urmaşii Irenei au fost de asemenea oameni de ştiinţă prolifici. Împreună cu George H. o altă cercetătoare americană. Medicină În medicină. suferinzilor lumii. În 1988. Hitchings şi Sir James Black a inventat câteva medicamente. Numele său rămâne înscris în galeria mondială a cercetatorilor geneticieni. unde a demonstrat că şi aluminiul poate fi radioactiv. Un domeniu controversat. laureată în 1935 pentru activitatea în domeniul chimiei. s-a remarcat şi Irene Joliot-Curie. dedicându-şi viaţa ajutorării săracilor. expusă timp îndelungat la radiaţii. din care mai târziu au derivat tratamente împotriva HIV. bolnavilor. s-au remarcat nume precum Barbara McClintock. Pentru activitatea sa umanitară de mai bine de patru decenii. În 1983 i s-a acordat distincţia pentru descoperirea mobilităţii elementelor genetice. Agnes Gonxha 76 .Chimie Ceva mai târziu. fiica lui Marie. Barbara a fost prima persoană din lume care a demonstrat interacţiunea încrucişată a cromozomilor de acelasi fel în timpul meiozei. Aceasta s-a născut la Skopje. Pace Dintre cele 12 laureate ale premiului Nobel pentru pace.

născută sub numele de Marie Alexandra Victoria. înainte de a-i putea fi acordat premiul pentru contribuţii la fizica nucleară. Eastwell Park. Regina Maria a României s-a născut la Eeastwell Park în Kent. Selma Lagerlof ( 1909 ). 29 octombrie 1875. însa premiat a fost profesorul său. 5. Premiul a fost revendicat şi primit însă în 1944. Economia este singura categorie din cele şase existente care nu are până acum o prezenţă feminină printre câştigători. într-un moment în care faima sa făcuse daja înconjorul lumii. O altă fiziciană de renume. supranumită Marie Curie din China. Sinaia. cel de-al doilea fiu al Reginei Victoria. REGINA MARIA A ROMÂNIEI Regina Maria a României. Anglia – d. Literatura Poate cele mai cunoscute doamne câştigătoare de Nobel se gasesc în domeniul literaturii. Însa nu se ştie niciodată cui rezervă viitorul următorul premiu Nobel. Jocelyn Bell Burnell a descoperit prima existenţă a pulsarilor. Pearl Buck (1938). Printre controversele acordării Nobelului se numară Lise Meitner. Toni Morrison (1993) sunt doar câteva din cele 11 câştigătoare. unica fiică a Ţarului Alexandru II al Rusiei. A fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.Bojaxhiu a primit premiul Nobel în 1979. consoarta regelui Ferdinand şi regină a României. A fost fiica ducelui Alfred de Edinburgh. În consecinţă. şi a fost iniţial o Prinţesă a Marii Britanii. Regatul României). a murit în 1997. în Casa Saxa-Cobourg şi Gotha (n. o cercetătoare austriacă din echipa care a descoperit fuziunea nucleară. Chien-Shiung Wu.2. de colegul său Otto Hahn. mama sa a fost ducesa Maria Alexandrovna. Din culisele întunecate ale Nobelului se ridică şi poveşti ale unor femei pe nedrept uitate. a fost mare prinţesă a Marii Britanii şi Irlandei. 18 iulie 1938. Kent. 77 . Grazia Deledda (1926).

Basarabiei şi Munteniei.Prinţesa Maria este nepoată a regelui Edward al VII-lea şi verişoară primară a Ţarului Nicolae al II-lea şi a Regelui George al V-lea. Deşi rolul femeilor în politică era redus. Inima reginei a fost înmormântată din ordinul ei la Balcic. reamintindu-le aliaţilor occidentali enormul sacrificiu al Armatei Române. A rezultat astfel România Mare. Ianuarie 1893”. aminteşte de acest eveniment. care s-a retras din viaţa publică până la moartea ei. regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand până la moartea acestuia în 1927. reşedinţa sa de pe malul Mării Negre. piesa are gravată inscripţia: „Bine ai venit miresă de Dumnezeu aleasă spre a patriei cinstire. „Reginasoldat”. Moldovei. iar aceasta a plecat într-o misiune neoficială la Paris şi la Londra. Unul dintre exponatele Muzeului Naţional al României. A fosr supranumită de popor „Mama răniţilor”. regele a rugat-o pe regină să intervină. Căsătoria a avut loc pe 29 decembrie 1892. pentru atitudinea ei de bravură din timpul Primului Război Mondial. Când negociatorul şef al delegaţiei româneşti. Maria Alexandra Victoria s-a logodit la 16 ani cu Prinţul Ferdiand de Hohenzollern. Bucovinei. a început să piardă teren. care reunea provinciile istorice ale Transilvaniei. În momentul în care fiul său a moştenit tronul. în 1938. După 1990 a fost publicat jurnalul ei şi au început să iasă la iveală tot mai multe poveşti legate de viaţa ei amoroasă extrem de agitată. o cupă de argint oferită de municipalitatea Capitalei. Regina Maria a României Mari. Serviciul adus României de regina Maria a fost unul crucial. alături de doamnele de la curte a lucrat direct pe front în spitale de campanie sau a coordonat activitatea unei fundaţii de caritate. deşi istoricii tind fie să-l exagereze. primul ministru Brătianu. a avut o ultimă 78 . când. fie să-l treacă cu vedera. a izolato complet pe regină. Frumuseţea ei era dublată de o inteligenţă ieşită din comun şi a pledat pentru cauza românilor. succesor al tronului României.

Anglia. După ce tatăl ei a dobândit titlul de Earl de Spencer în 1975. fiul cel mare al reginei Elisabeta. ştiam tot ceea ce se întâmpla”. „Dacă aş fi fost bărbat. Casetele au fost trecute în tezaurul Istoric al României. După pierdera cadrilaterului (1940). casa pe care părinţii săi au închiriat-o pe moşia de la Sandringham.3. a început o relaţie amoroasă cu prinţul Charles. aproape un miliard de telespectaori din 74 de ţări au vizionat căsătoria acesteia cu moştenitorul tronului 29 Regina Maria.29 5. inima a fost adusă lângă castelul Bran. În anul 1968. iar la 29 iulie 1981. iar inima reginei zace pe undeva prin Muzeul Naţional de Istorie. încă de la început mi s-a acordat încredere. După ce şi-a terminat studiile. Povestea vieţii mele. LADY DIANA – prinţesa inimilor Diana Frances Spencer s-a născut la Park House. Diana a devenit cunoscută drept Lady Diana Spencer. În februarie 1981. Mi-au fost spuse multe secrete. fiii mai mici ai reginei. comuniştii au spart sarcofagul de marmură cu răngile şi au luat casetele cu inima. a reginei Elisabeta a II-a. În copilărie. Frumuseţea şi timiditatea Dianei au transformat-o imediat într-o senzaţie mediatică. trupul să-i fie înmormântat la mânăstirea Curtea de Argeş. să am drepturile bărbatului şi spiritul pe care îl am în corpul meu de femeie”. i-a avut drept parteneri de joacă pe prinţul Andrew şi prinţul Edward. prinţul de Wales.dorinţă. la 1 iulie 1961. şi-a anunţat logodna cu educatoarea în vârstă de 19 ani. „Deşi sunt femeie. a doua reşedinţă a Reginei Maria. lady Diana a devenit educatoare la o grădiniţă dintr-o suburbie a Londrei. 487 79 . Oamenii din Bran au făcut numeroase apeluri ca inima reginei să fie readusă la locul ei. În 1980. în vârstă atunci de 33 de ani. p.

iar cel de-al doilea. Deşi părerile sunt împărţite. şi mereu vor fi. iar într-un an. în Marea britanie. În 1992. asupra modului în care prinţesa a ales sa-şi mediatizeze viaţa privată. prnţul William. Până atunci când activitatea caritabilă cu copiii bolnavi 80 . Paparazzi au transformat-o pe Diana într-una dintre cele mai fotografiate femei din lume. suferinţele. Diana şi Charles s-au despărţit în mod oficial. Peste 3. cât şi titlul de prinţesă de Wales. Căldura caracteristică prinţesei a făcut-o să-şi umple golul din suflet prin ajutorul acordat celor defavorizaţi.500 de linii telefonice au fost deschise pentru donaţii într-un fond comemorativ. Persoane îndoliate au adus peste două milioane de buchete de flori la palatele regale şi au stat la coadă peste 12 ore pentru a se semna în cartea de condoleanţe. prinţul Harry. în 1984. Candle In The Wind din 1997 şi 20 de milioane de dolari. populara prinţesă părea aproape de a-şi îndeplini visul de a deveni „regină a inimilor”. Diana a fost de acord să renunţe la titlul de „alteţă regală” şi la orice pretenţie viitoare privind tronul britanic. prinţul şi prinţesa au ajuns la o înţelegere cu privire la divorţ. din vânzarea unor suveniruri oficiale cu prinţesa de Wales. din care 48 de milione de dolari au provenit din vânzarea discului lui Elton John. În schimbul unei sume generoase şi a dreptului de a-şi păstra apartamentele de la Palatul Kensington. fundaţia caritabilă constituită în memoria prinţesei Diana a adunat 133 milioane de dolari. În anii care au urmat divorţului. va fi iubită pentru bunătate. În particular.britanic. după negocieri prelungite. la fel ca aventurile. Ea şi-a menţinut statutul de persoană publică şi a continuat să promoveze numeroase acţiuni umanitare. s-a născut în 1982. ea a suferit de bulimie şi de depresie. Primul lor fiu. Cuplul s-a căsătorit într-o ceremonie fastuasă la catedrala ST. La scurt timp însă. Paul. nemaivăzută de la sărbătorirea finalului celui de-al doilea război mondial. În august 1996. Moartea tragică a prinţesei Diana a provocat o răbufnire de sentimente naţioanle din partea britanicilor. fie ea de viţă nobilă sau nu. Diana Spencer a însemnat pentru britanici mai mult decât orice altă personalitate publică. sprijinirea bolnavilor de SIDA şi campania împotriva minelor anti-personal. spre exemplu. relaţia cuplului de vis s-a răcit. o experienţă cu atât mai dureroasă cu cât s-a produs sub ochii omniprezenţi ai tabloidelor.

şi această tendinţă a invadat revistele şi prezentările de modă. A adus cititori atât pentru tabloide. Ion Haricli. A preferat încălţămintea ceva mai joasă. cererea era mai mare decât oferta pe piaţă. A oferit speranţă acolo unde dispăruse sub orice formă. un tricou alb de cea mai bună calitate şi balerini. Stilul ei a fost copiat aproape la fel de mult ca stilul Jackie Kennedy în anii 60 în Statele Unite ale Americii.4. La un „deux pieces” elegnt. Faptul că în Anglia anilor 1980 toate femeile îi copiau imaginea este mai puţin cunoscut.de SIDA i-a readus un sens existenţei. Motivele sunt similare: faimă. cât şi pentru revistele fancy ale clasei superioare. iar tatăl. rafinament. S-a născut la Braila. şi dincolo de hotarele regatului. cu toc conic. Există o fotografie mai mult decât celebră în care prinţesa de Wales îmbrăţişează un copil bolnav de maladia secolului. Trendul favorit al englezoaicelor de orice vârstă a fost în perioada de notorietate a prinţesei look-ul: jeanşi simpli. iar acea simplă imagine a ajutat la mobilizarea a mii de oameni. într-o familie cu rădăcini elene. însă este la fel de nemuritor ca exemplu precum imaginea ei în sufletele celor care au admirat-o întotdeauna. nepoata directă a domniţei Mavrocordat. 5. Diana alegea mereu pălăria perfectă şi. născută Aslan. Dar cea mai importantă realizare a ei rămâne faptul că a adus sprijin şi forţă într-o parte a lumii care avea nevoie de orice ajutor. alături de cei doi copii proprii. păstra în totalitate amprenta originilor ei nobile. respect. din diverse motive. Mass-media a iubit-o pe Lady Di la fel de mult ca organizaţiile de caritate cu care a colaborat. Mama Haricleei Darclée. Însă este la fel de important pentru a înţelege impactul propriei ţări. curând. pe 10 iunie 1860. spre munca de tip voluntariat. şi apoi a întregii lumi. HARICLEA DARCLEE – Marea soprana a României Hariclea Darclée este una din personalităţile cele mai importante ale Brăilei care a dus numele României şi al oraşului peste hotare. era 81 . blazer cu pernuţe de umeri. dorinţa fiecărei femei de a-şi însuşi – începând cu vestimentaţia – tot ceea ce au însemnat aceste femei. Stilul de viaţă va fi mereu criticat de către cineva. Maria Haricli.

La Scala din Milano. Hariclea a fost la un pas de a muri de febră tifoidă. Ion. În februarie 1881. soprana are de cântat doar recitative şi duete. Florenţa. Berlin. Astfel. nu o abate din drum. Hariclea s-a căsătorit cu tânarul locotenent de artilerie Iorgu Hartulari. “Am făcut progrese şi sper să ajung departe. Petersburg. pleacă la Paris. Se pare că tot Gounod a fost acela care i-a sugerat luarea numelui de Darclée pentru activitatea sa artistică. În 1884. Hariclea Darclée s-a impus pe scenele principalelor teatre de operă ale oraşelor Paris. care interpretează rolurile principale în spectacolele de premieră ale acestor opere. Lisabona. New York. piatra de încercare a oricărei soprane lirice. Moscova şi St. În copilarie. Prima sa apariţie pe scenă i-a adus numai aprecieri. Dar trăim din speranţe. la naşterea ei Ileana Ţiganca a prezis că “duduia va călători mult şi va fi mereu în sărbătoare”. În 1886 pleaca la Paris. Pietro Mascagni opera Iris iar Alfredo Catalani La Wally. Mi se prezice un viitor strălucit. scria Darclée familiei. Hariclea a debutat pe 26 decembrie 1890. unde se lupta din greu cu neajunsurile. Viaţa de glorie şi de pasiune a unei mari artiste”. în ciuda dorinţei mamei sale care voia să o mărite cu un prinţ bogat şi bătrân. În scurt timp. Hotarâtă să-şi continue studiile în străinătate. Aşa cum scria N. Atunci a fost aplaudată chiar de 82 . apare la Iaşi într-un concert. şi astfel s-a adăugat operei celebra arie "Vissi d'arte". debutează într-un recital de canto în 1881 pe scena teatrului din Brăila. care îi încredinţeaza rolul Margaretei din opera sa Faust. deşi primea de-acasă câte 500 de franci pe lună. aşa că începe să ia lecţii de canto. Giacomo Puccini compune Tosca. Roma. Carandino în cartea “Darclée. iar din vara lui 1889 începe turneele prin toată lumea. Monte Carlo. special pentru Hariclea Darclée. Nici măcar naşterea fiului ei. pentru chirie. Milano. unde este remarcată de compozitorul Charles Gounod. o mâncare afurisită care distruge stomacul “. Buenos Aires.mare proprietar în Teleorman. Considerând că în opera "Tosca". îi cere lui Puccini să compună o arie pentru Floria Tosca. părul i-a crescut mai frumos ca niciodată. După studii muzicale în Iaşi. Madrid. rol cu care îşi face debutul pe scena Operei Mari din Paris în anul 1888. Cumplita boală o lăsase pe fată fără podoaba capilară însă după ce a fost tunsă chilug. oraşul său natal. scena consacrării mondiale. cu rolul Cimenei din Cidul de Massenet. Hariclea Darclée cucereşte publicul şi devine preferata multor compozitori de muzică de operă.

Regele Carol i-a oferit ordinul “Bene Merente clasa I”. succesul aducându-i imediat contracte la cele mai mari teatre din Italia. Hariclea Darclée a susţinut crearea Operei Române din Bucureşti în 1921. Premiera a avut loc la Roma. A fost găzduită întrun apartament al Hotelului Pera-Palace. Kemal. Prin urmare. te-aş păstra pentru mine şi ţi-aş cere mereu. sultanul a trimis vorba că vrea să asculte opera cu pricina. făcut din aur şi bătut cu pietre nestemate. Între 1893 şi 1910 a cunoscut gloria pe marile scene ale lumii. mulţumindu-l astfel pe capriciosul sultan. spectacolele ei erau adevărate sărbători. Românii o iubeau. iubesc însa femeia”. La cel de-al treilea spectacol pe care l-a dat la curtea sultanului. revenind de câteva ori la Scala din Milano. Datorită calităţilor extraordinare pe care le avea. Dorinţa ei de a cânta în România era tot mai mare şi nu s-a lăsat pâna ce nu s-a întors în ţara în care se născuse. i s-a adus şampanie într-unul din paharele sultanului. Darclee a cântat şi la nunta fiului lui Osman Paşa. iar când avea spectacol i se punea la dispozitie trăsura palatului. unde a cântat alături de tenorul Emilio de Marchi şi baritonul Eugenio Giraldoni (marea ei iubire neîmplinită).Giuseppe Verdi. Faust si Trubadurul. ultima apariţie importantă pe scenă fiind în Santuzza. Regele îi scria: “Dacă aş putea. care a răsplătit-o oferindu-i două decoraţii: medalia artistică şi marele ofiţer al Sefakatului. Deşi la început “Trubadurul” nu fusese în repertoriul sopranei. Înainte să urce pe scenă. a cărui dragoste pentru artistă aproape ca se transformase în obsesie. întotdeauna aprindea o lumânare la icoana Maicii Domnului. îi striga publicul. mereu să cânti!” sau “Admir artista. iar poetii îi compuneau versuri. A cântat până în 1918. interpretând rolul lui Carmen din opera cu acelaşi nume de Georges Bizet. de dimineaţă şi pâna seara Hariclea a învăţat “Trubadurul”. În 1918 îşi ia adio de la cariera artistică. Toată faima pe care şi-o câstigase nu i-a alterat deloc caracterul deosebit. pe scena teatrului de opera din Florenţa. Unul din cele mai importante momente pentru Hariclea a fost în 1900. A dat trei reprezentaţii: Traviata. păstrându-şi mereu frica de Dumnezeu şi bunul simţ. Hariclea a intrat şi în graţiile regelui Don Carlos al Portugaliei. când Puccini a văzut în ea singura soprană care putea să redea cel mai bine rolul Floriei Tosca. Don Carlos îi trimitea adesea scrisori de dragoste. 83 . Darclee a fost pusă într-o încurcătură din care a ştiut să iasă remarcabil. Când a cerut să bea ceva. “Traiască privighetoarea Carpaţilor”. din Cavalleria rusticană.

Concursul a avut loc între 19 . funcţie ce a fost ocupată ulterior de Stephen Hadley. Adjunctul lui Rice a fost Robert Zoellick.5. Pentru cea care fusese atât de apreciata de Verdi. locuind într-un hotel din Capitală.31 iulie la Brăila sub patronajul Preşedintelui României. “privighetoarea adorată” a murit în sărăcie. La finele vietii. Bush. Puccini.Tradiţia muzicală a rămas în familie.ianuarie 2009. Brăila. “Măiastra pasăre de basm”. Tamagno şi care a apărut de nenumărate ori sub bagheta lui Toscanini. Prima ediţie a Concursului Internaţional a avut loc în 1997 şi de atunci se repetă la fiecare doi ani. Massenet. artista a trăit într-un anonimat nemeritat. printre care Iris şi Tosca. A murit în sărăcie. care cântase cu Enrico Caruso. autorităţile nu au ridicat nici un deget ca să o ajute. în 1995. Tatăl Condoleezzei Rice a fost consilier de orientare pedagogică şi pastor al bisericii prezbiteriene. având-o ca preşedinte de onoare a juriului pe soprana Mariana Nicolescu. Între 2001 şi 2005 a ocupat funcţia de consilier pe probleme de securitate naţională al lui George W. franceza şi spaniola şi a lucrat ca profesor de ştiinţe politice şi trezorier la Universitatea Stanford. Din păcate s-au păstrat doar două înregistrări pe discuri: una din 1904 cu arii din opere. fiul său este dirijorul şi compozitorul Ion Hartulari-Darclée. CONDOLEEZZA RICE – Secretar de Stat American Condoleezza Rice (născută la 14 noiembrie 1954 la Birmingham în Alabama) a fost secretar de stat al Statelor Unite ale Americii între ianuarie 2005 . Titta Ruffo. Mama sa a fost profesoară de muzică. i-a adus un deosebit omagiu. Leoncavallo. organizând Concursul Internaţional de Canto care purta numele artistei. la Bucureşti. funeraliile fiind finanţate de Ambasada Italiei. Condoleezza Rice s-a născut într-o familie afro-americană. şi alta din 1928 cu cântece româneşti. La aniversarea a 135 de ani de la naşterea Haricleei Darclée. 5. A fost înmormântată în Cimitirul Bellu. Rice vorbeşte rusa. Specialistă în relaţiile internaţionale. a acumulat cunoştinţe 84 . oraşul său natal. în 1939. În anul 2005.

Ea nu a ezitat să se întâlneasca cu grupuri bieloruse favorabile democraţiei şi răsturnării regimului preşedintelui Alexandr Lukaşenko. este prima femeie afroamericană şi a doua femeie după Madeleine Albright (în timpul presedenţiei lui Bill Clinton) în această funcţie. Europa de Est şi republicile din fosta URSS. Unele dintre primele acţiuni întreprinse de noul secretar au fost vizitele în Europa din februarie 2005. După votul din Senat (85 de voturi pentru şi 13 împotriva). În iunie 2005. când l-a înlocuit pe Colin Powell în postul de secretar de stat. Condoleezza Rice a fost o colaboratoare preferată a lui Brent Scowcroft.semnificative despre Rusia. Condoleezza Rice a declarat într-un discurs la Universitatea Americană din Cairo că Egiptul este unul dintre cei mai preţioşi parteneri arabi ai SUA în Orientul Mijlociu. Membră a guvernului federal în timpul preşedenţiei lui George W. În aprilie. A făcut parte din consiliul de administraţie a companiei petroliere Chevron. privind extinderea democraţiei. ar fi "ultima dictatură adevărată din centrul Europei". Ea a lansat cu această ocazie o acuzaţie la 85 . menite să aplaneze divergenţele euro-americane şi să pregătească vizita lui Bush pe "Batrânul continent". în temeiul discursului inaugural al lui Bush din ianuarie 2005. în ciuda semnalelor dezaprobatoare ale reprezentanţilor Moscovei. a făcut un apel pentru schimbarea politicii în Bielorusia (la Vilnius. în Lituania). a devenit consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională la 22 ianuarie 2001 şi a ocupat această funcţie pâna în ianuarie 2005. bazându-se pe revoluţiile din Ucraina şi respectiv Georgia. Bush. ţară care. potrivit Condoleezzei.

a cărui iniţiativă de introducere a multi-partitismului în alegerile prezidenţiale a calificat-o drept insuficientă. propriile ei concepţii despre rasă sunt foarte complexe. precizând că "Statele Unite sunt principalii furnizori de ajutor bilateral în Africa" cu o sumă de 3.adresa preşedintelui Hosni Mubarak. 86 . Condoleezza Rice a întreprins un turneu în Europa pentru a lămuri tema centrelor de detenţie CIA pe teritoriul unor state din Europa de Est. În decembrie 2005. Statele Unite au căutat stabilitatea în Orientul Mijlociu cu preţul democraţiei. Rice este o întruchipare a contradicţiei. Condoleezza Rice a anunţat înfiinţarea unui program de ajutor pentru continentul african denumit "fondul pentru diversificarea economiei africane". corecte şi transparente". Rice a cerut alegeri "libere.2 miliarde de dolari în 2004. "statul de drept în locul decretelor de urgenţă". pe data de 6 decembrie 2005 a efectuat o vizita de 3 ore în România. În cadrul acestui turneu. ascensiunea ei are un caracter particular. unde a fost primită de preşedintele Traian Băsescu. fiind produsul hotărârii părinţilor săi de a o face „specială“. Cu această ocazie. a recunoscut că "timp de şaizeci de ani. Deşi a beneficiat de avansări în cadrul aparatului legislativ legat de drepturile civile şi şi-a câştigat simpatia populaţiei de culoare. "un sistem judiciar independent în locul unei justiţii arbitrare" şi "protecţia militanţilor paşnici pentru democraţie". Ca afro-americană care a crescut în Sud în perioada în care mişcarea pentru drepturi civile atinsese cea mai mare intensitate. însă în cele din urmă nu au obţinut nici una nici alta". În iulie 2005. după congresul de "Cooperare comercială şi economică între Statele Unite şi Africa subsahariană".

la nivel mondial. Harpo reprezintă o forţă formidabilă în film şi 87 . Invitaţii săi reuşesc să-i atingă sufletul şi se trezesc dezvăluind lucruri pe care nu le-ar spune nimănui altcuiva. lucrând la început pentru o televiziune din Nashville. Pe lângă apariţiile pe micul şi marele ecran. Debutul ei în mass-media a avut loc în anul 1971. OPRAH WINFREY – Prezentator TV Oprah Winfrey s-a năcut într-o zonă rurală din Mississippi. Oprah a realizat un interviu cu Michael Jackson. În 1993. Baltimore. în care fiecare spectator .nu mai puţin de 276 persoane au participat la acel show . la postul de radio WVOL. totodată. Oprah a reuşit să-l ridice la rangul de cel mai bine cotat talk show din Chicago. a devenit gazda unui talk show matinal de jumătate de oră. intitulată Oxygen. care a devenit al patrulea cel mai vizionat eveniment din istoria televiziunii americane. În câteva luni. pe când avea 17 ani. Pe când avea 30 de ani. având o audienţă de 100 de milioane de persoane. care va deveni în 1986 Oprah Winfrey Show şi va ocupa spaţiul de emisie timp de 60 de minute. Oprah a semnat un contract prin care îşi prelungeşte până în 2010-2011 producerea şi difuzarea show-ului care a consacrat-o.a primit cate un G6 recent lansat pe piaţa de către Pontiac. A fost prima femeie afro-americană prezentator de ştiri. a devenit cofondatoare a unei televiziuni dedicate în exclusivitate femeilor. În prezent. umor sănătos şi empatie. notează Time. după ce a absolvit Universitatea de Stat din Tennessee. şi.6. cel mai urmărit interviu din toate timpurile. ea lucrând până la vârsta de 19 ani la postul de televiziune WTFV-TV şi doborând şi recordul neomologat de vârstă: era cea mai tânără crainică din istoria televiziunii. în toamna lui 2004. Însa cel mai celebru show din secolul 21 a fost prima ediţie al celui de-al nouăsprezecelea sezon. AMChicago. Emisiunea pe care o găzduieşte este ca o "şedinţă de terapie" pentru toţi cei implicaţi. L-a vârsta de 32 de ani era deja milionară în dolari.5. şi preşedinta Harpo Productions. De curând. Revista Time scria despre Oprah că lipsa de incisivitate jurnalistică este compensata printr-o curiozitate sinceră.

aşa cum se autointitulează . depăşindu-l pe cel încasat de Bill Clinton pentru cartea autobiografică My Life. iar pentru următoarea. iar în 1999 a primit un alt premiu. se zvoneşte că ar primi un avans record. Oprah deţine proprietatea The Promised Land. un apartament în Chicago.aceasta din urmă a apărut pe coperta revistei O at Home şi în emisiunea sa. invitată fiind la o petrecere organizată de proprietarul de la acea vreme.care a fost supusă în copilărie unor abuzuri sexuale. În ceea ce priveşte viaţa personală. Este coautoare a 5 cărţi. HARPO Entertainment Group incluzând HARPO Productions. de data aceasta din partea Fundaţiei Naţionale de Carte din SUA. Hawaii . o cabană în Colorado. cât şi spre munte. HARPO Films and HARPO Video. a dat naştere unui băiat pe când avea doar 14 ani. Influenţa ei s-a extins şi în activitatea editorială o dată cu crearea unui club de carte televizat. pe coasta oraşului Miami. şi alte două proprietăţi. şi o alta în Maui. căruia i-a scris un cec de 50 de milioane de dolari. şi în care povesteşte despre modul în care a slăbit. Inc. Adolescenta rebela şi dezordonată . pentru munca depusă în slujba cărţilor şi autorilor. Inc. din California care se întinde pe o suprafaţă de 170 000 mp şi care are o privelişte superbă. conform unui interviu acordat National Enquirer chiar de un 88 .televiziune. una în Insula Fisher. Se spune că Oprah s-ar fi îndrăgostit de acest loc. Cărţile selectate şi prezentate în cadrul Oprah Book Club au devenit bestseller. deşi casa nu era de vânzare. atât spre ocean. la care colaborează cu antrenorul personal. care a murit câteva săptămâni mai tarziu.. Vedeta americană mai deţine o vila în New Jersey.

în iunie 2005 Oprah a avut o experienţă neplăcută în care a fost implicată celebra companie Hermès. în mare parte. şi tot ea este cea care se ocupă personal de partea administrativă a acestor acte caritabile. şi de Sophie şi Soloman. însă. Oprah este cea mai generoasa vedetă din showbiz-ul american. datorate. unei păreri foarte proaste despre sine şi despre capacităţile sale. Deşi faimoasă. se pare că un sfârsit tragic a avut şi fratele ei vitreg care a murit de SIDA. în vara anului 2006. Prin intermediul paginii sale web Oprah. Pentru a sărbatori două decenii în televiziunea naţională şi în semn de recunoştinţă faţă de munca depusă de echipa sa. Oprah având parte de numeroase relaţii abuzive. conform Business Week a donat aproximativ 250 milioane dolari.în vacanţă în Hawaii. În ceea ce priveşte munca ei filantropică. a reuşit să strângă până în prezent prin intermediul proiectului intitulat Oprah's Angel Network (creat în 1998) mai mult de 51 milioane de dolari . partenerul său de viaţă de aproape 20 de ani.com. În urma dezvălurii făcute în timpul emisiunii pe care o găzduia. situaţie remediată ulterior prin scuzele oferite în cadrul Oprah Winfrey Show de către CEO-ul companiei acuzate de rasism. cea mai influentă femeie din lume şi-a trimis angajatii împreună cu familiile acestora un total de 1065 de persoane .din care 1 milion a fost donat de Jon Bon Jovi.membru al familiei. De fapt. 89 . doi cockeri spanioli. că a cunoscut liniştea alături de Stedman Graham. a reusit să adune 3 milioane de dolari pentru victimele uraganului Katrina şi a ajutat la capturarea a 4 infractori care atacaseră copii. Se pare. Şi problemele nu se termina aici. astfel încât să aibă certitudinea că banii donaţi se duc către programele care au cu adevarăt nevoie. când accesul ei în magazin a fost refuzat de angajaţi pentru că depaşise cu 15 minute programul normal de funcţionare.

într-o casă pe care o construieşte chiar în incinta campusului şi să folosească aceeaşi veselă. Oprah a investit 40 milioane de dolari şi mult timp în proiectul numit Oprah Winfrey Leadership Academy for Girls. talentul şi capacitatea de inovaţie. Oprah fiind capabilă să provoace incredibile oscilaţii ale pieţei şi schimbări în politicile de preţ cu un singur comentariu. Singurul care i-a egalat performanţa este Bill Gates. dacă ar apărea vreodată o revistă pentru locuitorii de pe planeta Marte. reuşind să-l depăşească pe Elvis Presley. 90 ." Oare la ce concluzie s-ar putea ajunge? Oprah Winfrey este. cu excepţia probabil a Papei. extinzându-se într-o diversitate de domenii. şcoală care dispune de un salon de înfrumuseţare şi de o sală de yoga. Ţinând cont de îndrăzneala ei. Vedeta va preda un curs prin intermediul satelitului şi plănuieşte să îşi petreacă cât mai mult timp aici. Africa de Sud. aceleaşi lenjerii de pat şi aceleaşi draperii ca şi studentele ei. Şi-a câştigat. În 2005 revista Forbes i-a acordat statutul de cea mai puternică celebritate din lume.Premiul Bob Hope Humanitarian Award din cadrul Premiilor Emmy din 2002 pentru televiziune şi film i-a fost acordat chiar ei. Oprah Winfrey a fost numită de către revista Time una dintre cele mai influente 100 de persoane ale secolului 20. devenind funcţională începând cu ianuarie 2007. putem spune că. Într-un articol din Vanity Fair apare poate recunoaşterea absolută pe care ar putea-o primi Oprah: "Oprah Winfrey are o influenţă culturala mai puternică decat orice preşedinte de universitate. cu siguranţă. Nelson Mandela a felicitat-o pentru puterea de a depăşi amintirea unei copilării nefericite şi de a investi în viitorul tinerilor dezavantajaţi. popularitatea şi dragostea a miliarde de oameni de pe întreaga planetă. şi una dintre cele mai influente 100 de persoane în anii 2004. 2005 şi 2006. politician sau lider religios. Însă puterea pe care o exercita depăşeşte cu mult această sferă. lângă Johannesburg. Oprah Winfrey ar fi redactor şef. dar fără singuratatea acestuia. În 2003 a reuşit să dobândească statutul de cel mai popular simbol al culturii pop din toate timpurile. încet şi sigur. un "alergător de cursă lungă".

emisiune de cinema. şofer de taxi în studenţie. numai cu note maxime şi a luat premii până în clasa a VII-a. în cartierele cele mai pitoreşti şi a condus de la Olcit. documentarist”. viitori profesori. A mai lucrat la Antena 1 (unde lucrează şi astăzi) la „Duminica în familie”. Pentru Mihaela Rădulescu.E. Mihaela Rădulescu a făcut numai emisiuni în direct cu excepţia cazurilor foarte rare. MIHAELA RĂDULESCU – Prezentator TV Mihaela Rădulescu s-a născut la Piatra Neamţ. Primul transfer la avut la PRO TV. În 10 ani de televiziune. de la decernarea „Premiilor Oscar” (PRO TV. „unde am fost reporter.5. care pe la 19-20 de ani aveau deja doi copii.F. În televiziune a început să lucreze în 1994. 1998). unde a avut emisiunea „Steau ta norocoasă”. în mansarde. secretara primului purtător de cuvânt al Guvernului. La şscoală a fost o elevă excelentă. 2 ani la Filologie şi un an la Psihlogie) dar nu a reuşit să termine niciuna. Dacie. este televiziunea unde a căpătat cea mai multă experienţă şi unde şi-a consolidat abilităţile de producător. emisiune de divertisment. cu emisiunea „Nocturna pe 16 mm”.7. până la Porche. 91 . A început trei faclutăţi (3 ani la I. apoi s-a întors la PRO TV.S. A început cu „Tele 7 abc”. apoi cu „Weekend abc”. televiziunea B1 TV. când era nevoie de o înregistrare. la gazde incomode. Într-o familie de tineri studenţi. Este primul jurnalist român care a transmis în direct pentru o televiziune. Primele sale posturi de muncă au fost ca instructor de sală de gimnastică. A locuit în demisoluri. Mihaela a început să muncească de când a terminat şcoala şi se mândreşte cu faptul că încă de la 18 ani nu a mai cerut bani de la părinţi.

În paralel. A terminat Facultatea de Informatică din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi a urmat cursurile de specializare în jurnalism. sistemului de sănătate din România şi problemelor de mediu. Dar toate acestea le-a obţinut prin multă muncă şi cu multe sacrificii.8. „Business Women”. La 39 de ani. Această fundaţie îşi propune să creeze şi „cel mai amplu sistem de voluntariat care a funcţionat vreodată în România”. este un om cu trei locuri de muncă: face televiziune la Antena 1. numită „Preţuieşte viaţa”. „Cel mai bun moderator”. Publisher-ul a acceptat.Este vedeta care a apărut pe toate coperţile posibile din România şi timp de doi ani a avut cele mai multe apariţii pe copertele revistelor. ANDREEA MARIN-BĂNICĂ – Prezentator TV Andreea Marin Bănică s-a născut pe 22 decembrie 1974 în Roman – Neamţ. în paralel. aşa cum obişnuiesc în toate ţările în care 92 . care i-a oferit postul de director editorial. care „ne-a pus deja pe treabă” şi care v-a derula. vedeta TVR a înfiinţat o nouă fundaţie.âa câştigat toate premiile oferite în România: „Cea mai sexy vedetă”. la rândul său. Mihaela Rădulescu este o femeie împlinită. Andreea Marin a acceptat şi o provocare din partea unei publicaţii proaspăt lansată pe piaţă. campanii desttinate copiilor geniali. „Cea mai bună emisiune de divertisment”. propunerea mea de a dona venitul care mi se cuvine pentru această muncă în beneficiul unor copii români aflaţi în momente de cumpănă”. 5. Voi avea şi câteva pagini speciale în fiecare număr sub titlul Remarkable Women. relaţii publice şi publicitate. face presă scrisă la Tabu şi face şi radio la radio Guerilla. spune Andreea. Recent. „Am acceptat această propunere. „Cea mai elegantă şi carismatică”. „Analizez noi propuneri şi tocmai am primit una simpatică: colegii de la L’Oreal m-au anunţat că Grecia a decis să nu facă. Mihaela Răduslecu are o firmă de producţie de televiziune. are o familie care o iubeşte şi o sprijină şi o carieră pe care multe femei o invidiază.

5. cu o imagine construită pe baza abilităţilor profesionale exercitate cu un braţ de fier. Puţini ştiu însă. 93 . Gala UNICEF 2009. se pare că mau plăcut şi vor să reprezint tot eu marca (vopseaua de păr Garnier) şi la ei ecasă”. o campanie cu o vedetă locală.9. De altfel. Tot cu plăcere vorbeşte şi despre proiectele umanitare la care va participa în perioada următoare. Au văzut spotul României. a încheiat Andreea Marin-Bănică. au urmat alti cinci la Şcoala nr. Monica Tatoiu este directorul general al Oriflame Cosmetics România încă din 1995. Zeci de mii de copii din România au beneficiat de sprijin după gala de anul trecut.L’Oreal are reprezentanţă. După cinci ani petrecuţi la catedra menţionată. 121 din Drumul Taberei. 279. completează Andreea. MONICA TATOIU . Primul job bifat a fost acela de profesoară de matematică la Şcoala nr. „Sunt implicată în realizarea poiectului celui mai amplu eveniment umanitar organizat în România la televiziune.Director general al Oriflame Cosmetics Romania Una dintre cele mai influente femei din România. rezultatele concrete vor fi prezentate în transmisia maraton de anul acesta. la fel ca şi anul trecut. apoi Colegiul Naţional "Sfântul Sava" a găzduit-o pe profesoara Monica Tatoiu până la obţinerea postului la Oriflame care a propulsat-o în lumea afacerilor. că Monica Tatoiu a pornit dintr-un field profesional de care mai toţi fugim azi: învăţământ. Fireşt propunem să facem un pas înainte în 2009”.

SUA. Astfel.Monica Tatoiu bifează nu mai puţin de două doctorate şi numeroase burse de aprofundare profesională. Activitatea femeii de carieră rezervat din partea Monica Tatoiu nu s-a rezumat numai la cosmetice pentru brand-ul Oriflame. În 1994 naşte un băiat Victoraş. la doar 22 de ani Monica Tatoiu a fost diagnosticată cu cancer la sân. Obţine titlul de doctor la data de 10 iunie 1998. până la globalizare. În 1995 devine membru fondator al Asociaţiei burserilor Fullbright din România. Un an mai târziu a urmat cel de-al doilea. urmând un puternic tratament hormonal. Din 2001 este membru al Consiliului Centrului pentru parteneriat şi egalitate şi al Consiliului de administraţie al Centrului Educaţia 2000. Obţine prima bursa de cercetare în 1981. În intervalul 1993-1994. Instruirea instructorilor". în matematică.pentru o societate deschisă. cu lucrarea "Dezvoltarea resurselor umane. Primul doctorat. l-a început în anul 1985 şi l-a obţinut în 1990. la Centrul pentru fizică teoretică de la Trieste (Italia). România. În urma acestei acerbe lupte cu boala. 94 . într-un domeniu diametral opus matematicii. cu teza de doctorat "Unificarea teoriei câmpurilor în cosmologie". fundaţie care reuneşte an de an cei mai buni studenţi români pentru diferite dezbateri cu teme de larg interes: de la integrarea României în NATO şi UE. Ambele fac parte din cadrul reţelei Soros . A refuzat cu îndârjire histerectomia totală care i-a fost recomandată. iar şapte ani mai târziu pleacă după acelaşi principiu la Universitatea din Tokyo. care supravieţuieşte în ciuda diagnosticului doctorilor. Femeie Monica Tatoiu este un exemplu demn de urmat nu numai în ceea ce ţine de activitatea profesională. i s-a spus ca nu va putea avea niciodată copii. Din anul 2000 lucrează cu organizaţia studenţilor "VIP pentru idei şi proiecte". Wisconsin. urmează bursa Fullbright la Universitatea din Madison. ci în general. respectiv filozofia.

cu Specializarea "Ştiinţa Informării". oferit de publicatia VIVA. Este căsătorită cu Răsvan Firea şi au împreună un copil. Dacă a dorit vreodată să promoveze o imagine anume. din pasiunea sa către cunoaştere. Are doctorat în economie. Bănci. Facultatea de Finanţe Asigurări. de la economie. în politică şi afaceri de către grupul media RPG. ASE. în vârstă de 12 ani. puternică. O femeie ca Monica Tatoiu a dovedit că te poţi ridica la un post de conducere şi poţi avea succes chiar şi într-o societate care promovează de multe ori valori îndoielnice şi ascensiuni bazate pe relaţii de orice natură.Premiile care să-i recunoască activitatea nu s-au lăsat aşteptate. care a realizat tot ce şi-a propus. Gabriela Vrânceanu Firea face parte din categoria femeilor moderne. atunci cea pe care a promovat-o a fost imaginea unei femei de succes. la Bacău. independentă. capabilă să-şi recunoacă propriile greşeli. până la filozofie şi literatură beletristică. Cu Monica Tatoiu poţi discuta orice. Tudor Ştefan. Burse şi Valori. 95 . În 2003 i se acordă Premiul pentru Implicare şi Rsponsabilitate Socială.10. dar şi sensibilă care a împăcat viaţa profesională cu cea de familie. poate fi considerată o femeie împlinită. La cei 35 de ani. şi de asemenea. Gabriela Vrânceanu Firea este o femeie puternică. Licenţiată în filologie la Facultatea de Litere. 5. Este desemnată femeia anului în anul 2001. Gabriela a aprofundat ştiinţele economice. capabilă să interacţioneze pe orice plan profesional. business şi matematică. care pun accentul pe studii şi educaţie. cu specializarea "Moneda şi Credit". GABRIELA VRÂNCEANU FIREA – Prezentator TV Nascută pe 13 iulie 1972. din cadrul Universităţii Bucureşti.

cum ar fi: "Mecanisme valutare şi fiscale internaţionale" şi "Management Bancar şi Bursier". dacă îşi doreşte cu adevărat. realizator şi prezentator la SOTI TV. dar şi să aibă o carieră stralucită. Care este cheia succesului ei? Prin iubire. redactor la radio. Gabriela Vrânceanu Firea a fost pe rând reporter în presă.În perioada februarie decembrie 2000 devine Purtător de cuvânt al Guvernului. Cea mai mare realizare este fiul ei. Şef al Departamentului pentru Comunicare. documentare TV şi de arta culinară. prezentator şi realizator de televiziune. A explorat toate ariile mass-media. a fost reporter. dar televiziunea este cea de care s-a îndrăgostit şi în care a dorit cu ardoare să exceleze. când munca devine o pasiune. credinţă. Praga. din cadrul ASE. În 1995 a realizat documentarul TV "Sistemul de 96 . Tudor. 5. Consideră că o femeie poate să fie şi o mamă bună. A urmat cursuri de pregătire profesională la Centrul pentru Jurnalism Independent. Este pasionată de literatură. Bănci şi Burse de Valori. În perioada 1992-1994.. Grecia (1994).11. Romania. Asigurări. devotament şi speranţă poţi să faci totul în viaţă. Nimic nu pare să fie greu atunci. Secretar de Stat. amândouă la Facultatea de Finanţe. pe care îl iubeşte la nebunie. SUA şi Atena.Pe lângă acestea se numără şi cursurile postuniversitare. ANDREEA ESCA – Prezentator TV Andreea Esca s-a născut la data de 29 august 1972 în Bucuresti. CNN Atlanta.. Şi nu se opreşte aici.

Nu exista prompter la acea vreme. Varsovia etc. Helsinki. De-a lungul carierei a dobândit o serie de premii precum: Decoraţia-Femeia anului 2002. să-i zicem. este autoarea cărţii 97 . (. povară grea pe umeri şi nu voiam să-i dezamăgesc pe colegii care lucraseră la naşterea acelui moment(lansarea PRO TV)". emoţie simţeam 1 şi o decembrie 1995. începea jurnalul. Este membru în echipa "CNN World Report". am sunat-o pe mama şi i-am zis: "Diseară.Învăţământ american". este colaborator la revista "CSVD". Apoi a venit un alt început amestec la de ProTV. Andreea Esca îşi aduce aminte cu nostalgie de primul ei loc de muncă. şi teren. povestea Andreea Esca pentru Pro Tv Magazin. după ce văzuse un anunţ la TVR 2 programul 2. La începutul lui 1992.. M-au întrebat câte ceva. este membru al Fundaţiei "Renaşterea" pentru lupta împotriva cancerului mamar. Cel mai iubit om de televiziune – 2003. a povestit Andreea. 2002.) Am făcut de toate: şi ştiri. "Un prieten bun din liceu m-a adus la SOTI. 2003. Paris. susţinea primul interviu pentru un job. A realizat transmisiuni în direct din SUA. Madrid. Am rămas.. Şi am citit cum am crezut eu că trebuie. Şi tot în acelaşi an devine prezentator-editor la Stirile PRO TV. Premiul pentru cel mai bun prezentator de ştiri (2001. iar apoi m-au pus să citesc dintr-un ziar în faţa camerei. iar televiziunea SOTI căuta prezentatori de ştiri. iar la 2 dimineaţa porneam spre casă". Premiul CNA – 2002. pe atunci. mă vezi la televizor!". 2003). „Trăiam un inconştienţă. Andreea Esca este membră în echipa "CNN World Report". Tot el m-a însoţit şi la prima probă. Era încă studentă. La 12 noaptea.

sub conducerea lui Edward Health. aflat la putere. În 1959. MARGARET THATCHER – Domna de fier La 4 mai 1979. În 1974. în 1925. depune jurământul. doctrina Partidului Conservator a alunecat şi mai mult spre dreapta. bună seara Bucureşti!". Anglia. iar în 1950 a candidat pentru Parlament în comitatul Dartford. ea a criticat cu tărie modul ineficace în care primulministru James Callaghan s-a ocupat de grevele muncitorilor din 1978 şi 1979. 5. Chimista şi avocata.12. În urma victoriei Partidului Conservator. după care i-a luat locul lui Edward Health în funcţia de lider al Partidului Conservator. în 1970. Margaret Hilda Roberts s-a născut la Grantham. după ce s-a căsatorit cu omul de afaceri Denis Thatcher şi a dat naştere la doi gemeni. iar din 2006 este directorul editorial al revistei The One. Thatcher a depus jurământul ca primministru la o zi dupa ce Conservatorii au câştigat o majoritate de 44 de mandate la alegerile parlamentare generale. În anii 1960. a avut o ascensiune rapidă în Partidul Conservator. A fost prima femeie preşedinte al Asociaţiei Conservatorilor de la Universitatea Oxford."Bună seara Romania. După ce a depus 98 . liderul Partidului Conservator. A fost prima femeie care a devenit preşedinte al Conservatorilor. cerând privatizarea industriilor şi utilităţilor naţionale şi promiţând o apărare hotărâtă a intereselor Marii Britanii pe plan internaţional. în februarie 1975. iar Thatcher a devenit secretar-general al partidului. Margaret Thatcher. absolventă a Universităţii Oxford. Sub conducerea ei. Thatcher a devenit secretar de stat pentru educaţie şi ştiinţă. În martie 1979. devenind prima femeie primministru în Marea Britanie. iar pe 3 mai alegerile generale au conferit Conservatorilor lui Thatcher majoritatea în Parlament. însă a câştigat un număr impresionant de voturi într-un comitat eminamente liberal. De asemenea. un comitat din nordul Londrei. Partidul Laburist s-a întors la putere. Thatcher a fost înfrântă. iar în 1967 s-a alăturat cabinetului de opoziţie faţă de cabinetul laburist al lui Harold Wilson. Callaghan a fost învins în urma unui vot de blam. a fost aleasă în Parlament din partea Conservatorilor din Finchley.

nu a obţinut majoritatea în alegerile anuale din Partidul Conservator pentru funcţia de preşedinte. iar Major i-a succedat în această funcţie. însă la scurt timp Thatcher a îndepărtat anumiţi membri din propriul ei partid. din 1982. În 1987. din anul 1827. cancelarul Ministrului de Finanţe din 1989. În privinţa afacerilor externe. Thatcher a fost aleasă pentru un al doilea mandat. din cauza politicii ei de colectare a impozitelor şi a opoziţiei ei privind continuarea integrării Marii Britanii în Uniunea Europeană. din Irlanda de Nord. "Doamna de Fier" a susţinut în 1980 dobândirea independenţei pe cale paşnică de către statul Zimbabwe (fosta Rhodesia) şi a adoptat o poziţie fermă împotriva separatiştilor irlandezi. În 1983. a redus cheltuielile guvernamentale şi a redus treptat drepturile asociaţiilor patronale. În noiembrie 1990. Ea şi-a retras candidatura. La 28 noiembrie.jurământul în ziua următoare. Thatcher a demisionat din funcţia de prim-ministru. primul-ministru Thatcher a început anihilarea socialismului din Marea Britanie. a fost făcută baronesă şi a dobândit un loc în Camera Lorzilor. a fost ales lider al Conservatorilor. În octombrie 1984. o creştere a economiei a condus la alegerea ei pentru un al treilea mandat. în ciuda celei mai ridicate rate a şomajului din ultimii cinci ani. Cele trei mandate consecutive ale lui Thatcher au marcat cea mai lungă perioada a unei persoane în funcţia de prim-ministru. __________________________________ 99 . iar John Major. a explodat o bombă a Armatei Republicane Irlandeze (IRA) la conferinţa din Brighton a Partidului Conservator. graţie mai ales victoriei britanice în războiul Insulelor Falkland cu Argentina. A privatizat numeroase ramuri ale industriei. În 1992. Primul-ministru Thatcher a scăpat ca prin urechile acului.

votul femeilor şi accesul egal la bunuri şi proprietăţi. Maica Tereza. Imaginea 100 ._____________________________________________________________________________ CONCLUZII Documentându-mă pentru această temă. În acest fel. sunt exemplu de femei care îşi merită locul în istorie pentru munca şi sacrificiile lor de a-şi depăşi limitele şi de a încerca şi chiar reuşi să facă din această lume un loc mai bun. acest domeniu este destul de vast. Dar odată cu valurile feministe. Femeia este seducătoare dar trebuie să corespundă şi imperativului curăţeniei. Se poate spune că este cea mai lucrativă opţiune de marketing din două motive realmente simple: (1) femeile au fost întodeauna dominante numeric. Se poate afirma că femeile şi-au dobândit în primul rând puterea de a acţiona în aşa fel încât au dat curs propriilor interese ş nevoi. femeia „vinde”. ele nu erau luat foarte în serios. în gândirea şi comportamentul lor atât în familie cât şi în societate. Prinţesa Diana. atât pentru obţinerea materialului cât şi pentru cultura mea generală am constatat faptul că deşi pare simplu la prima vedere. iar evoluţia femeii de la casnică la o femeie de succes a fost făcută pe etape într-un timp îndelungat. Imaginea tradiţională a femeii este strâns legată de produsele de înfrumuseţare dar şi de igienă. femeile au început sa dobândească o serie de drepturi în faţa bărbaţilor. Regina Maria a României. A fost necesar pentru femei ca înainte de orice să conştientizeze faptul că schimbarea a trebuit să se producă în primul rând în mintea lor. În publicitate însă. Femeile din epocă au luptat în primul rând pentru obţinerea aceloraşi drepturi pe care le au şi bărbaţii şi apoi s-au străduit foarte mult să fie luate în serios pentru că puţine dintre acelea care obţineau locuri de muncă ce în trecut erau ocupate doar de bărbaţi. şi (2) tot ce este feminin atrage deopotriva femeile. Femei ca Simone Bouvoir. S-au eliminat orice forme de discriminare între femei şi bărbaţi şi s-au instaurat noi legi care să permită divorţul. cât mai ales bărbaţii. ele au avut forţa şi posibilitatea de a fi independente economic şi au găsit puterea de a se dezvolta şi de a nu mai trăi în frică şi dependenţă. Marie Curie.

sunt pasive. În concluzie. femeile sunt mai mult apreciate de catre bărbaţi pentru înfăţişarea lor. foarte rar mai întâlnim astăzi cazuri în care femeia nu este tratată egal cu bărbatul deşi mai există şi mici excepţii. evoluţia femeii din cele mai vechi timpuri şi până azi este aproape completă. mai mult. Dar cu toate acestea sunt mult mai puternice şi gata să facă faţă oricărei situaţii. adică statutul pe care îl avem astăzi. de gresie şi faianţă. sunt prezentate în ipostaze lucrative mai rar decât aceştia. 101 . dependente de bărbaţi şi preocupate excesiv de aspectul fizic. Femeia nu mai este menajera preocupată să aleagă cel mai bun detergent de vase. Femeia alege un amunit produs „pentru că merită” sau pentru că doreşte să se simtă bine. Femeile din televiziune sunt mai tinere decât bărbaţii. decât pentru inteligenţa lor şi pentru capacităţile şi componenţele personale şi profesionale. În televiziune. Prin inteligenţă şi răbdare femeile din epocă au reuşit să se afirme în faţa bărbaţilor şi să ne ofere nouă urmaşelor visul că putem fi tot ceea ce ne dorim. televiziunile au început să analizeze şi să folosească nu problemele femeilor sau cele de care ele ar putea fi interesate ci. reacţia lor emotivă la diverşi stimuli. de rufe. Astfel.emancipată a femeii reiese din clipurile în care nu se mai pune accentul pe caractereul pur funcţional al acestuia. Televiziunile au început să se preocupe mai mult de studierea caracteristicilor femeilor şi să-şi adapteze programele pentru a răspunde aşteptărilor specifice.

vol. Thomas Russel. Dicţionar practic al limbii române. Serge-Herni Saint Michel. Eminescu. Fundaţiei România de Mâine. Otilia Dragomir. Cristian Florin Popescu. Luc Marcenac. Polirom. Ed. Mihaela. Silverstone. I. Glover Scott. Premiile Nobel. Iaşi 2001 5. Ronald Lane. Liliana Politica sexelor. Oglinda mişcătoare. Iaşi. Miroiu. Mihai Ştefan Chirca. Tehnică. Polirom. Duby George. Televiziunea în viaţa cotidiană. O istorie socială. Regina Maria a României. Iaşi 2002 13. Ed. Bucureşti 2002 7. Radu Herejeu.Maria Bucur. Ed. vol III._____________________________________________________________________________ BIBLIOGRAFIE 1. Ediţia a III-a. Strategii publicitare. Drumul către autonomie. Ed. Polirom. Iaşi 2004 9. Mihaela Miroiu (edit). Bucureşti 2001 8. Ed. 2001 4. Polirom. Teora. martie 2008 16. J. Ed. Ed. Revista Capital Top 100 femei de succes. Gabriel Angelescu. Bucureşti 2002 2. Bernard Chathelat. Iaşi 2002 12. Sociologie şi modernitate. Peter Burke. 2002 102 . Bucureşti 2002 15. 2004 19. Dicţionar explicativ de jurnalism. Trei. Ed. Aries Philippe. Bucureşti. Bucureşti 1997 10. Mass-Media. Iaşi 2002 14. Ed. Manual de jurnalism. Ed. 2004 18. Tritonic. Mihaela Miron. Caresi Bucureşti. Ed. Amelia Dragotă Chirca. Teorii Politice Feministe. Bucureşti. Publicitatea şi Societate. Roger. Ed. Polirom. Lexicon feminist. Meridiane. Mihai Coman. Patriarhat şi emancipare în istoria gândirii politice româneşti. Maiko. Lazăr Vlăsceanu. Polirom. Ed. Ed. Iaşi 2005 3. Manual de publicitate. relaţii şi publicitate. Bucureşti 2002 6. Polirom. Polirom. Ed. Ed. W. Iaşi 2002 11. explcativ şi morfologic. Asa Brigss. Iaşi. Ed. Alain Milon. Istoria vieţii private. Polirom. Popescu. Povestea vieţii mele. 1991 17. Femeia de succes. Ed.

Mihai.adevărul. Ed. www.org/wiki/oprah-winfrey 3. http://mihaela rădulescu.121. http://mayra.ro/articol/biografie-prinţesa-diana 6.ro/content/view/6949/69 9. Ed.newscafe.html 103 .htm 8. Miroiu.ro 12.org/wiki/condoleezza-rice 4.tu şi românia. http://ro. Iaşi.20. Maria. Patriarhat şi emancipare în istoria gândirii politice româneşti. www.wikipedia. Coman.wikipedia.ro/timp-liber/cronici/pe-scenă/nobelul-la-feminin.biografie. Polirom. http://www. Iaşi. 2002 _____________________________________________________________________________ BIBLIOGRAFIE INTERNET 1.ro 10.ro 11.ro/blog/biografie/vedete/biografie-andreea-marin-bănică 7. http://ro. Mihaela (edit).wikipedia. Polirom.org/wiki/margaret-thatcher 5. 1999 21. http://ro.bro. http://ro. http://www.info-portal.ro. Bucur. Introducere în sistemul mass-media.wikipedia. www.org/wiki/imaginea-femeii-în-publicitate 2.adoramus. http://www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->