îmi sunt de folos (I Corinteni 6, 12). Mi se poate reproºa cã le vãd pe toate teologal dar, spunea N.

Steinhardt, condiþia umanã e o condiþie teologalã [2]. Existã un cuvânt evanghelic care mã pune pe gânduri de fiecare datã când îl descopãr rãsfoind Scriptura: Nu iubiþi lumea, nici cele ce sunt în lume. Dacã cineva iubeºte lumea, iubirea Tatãlui nu este întru el; Pentru cã tot ce este în lume, adicã pofta trupului ºi pofta ochilor ºi trufia vieþii, nu sunt de la Tatãl, ci sunt din lume. ªi lumea trece ºi pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rãmâne în veac. (I Ioan 2, 15-17). Acestea trei: “pofta ochilor”, “pofta trupului”, “trufia vieþii” le vãd a fi în antitezã cu cele trei voturi monahale: pofta ochilor ºi sãrãcia de bunã voie; pofta trupului ºi castitatea; trufia vieþii ºi ascultarea necondiþionatã. Voturile, în acest caz acþioneazã ca niºte capace, ca niºte închizãtoare de robinet. “Canalele” sunt astupate! Pe de altã parte, cei din lume care însã nu vor sã fie din lume, sunt bombardaþi de sute de mesaje comerciale zilnic… Toate ne învaþã câte ceva, toate deschid robinetul. Toate ne deschid spre lume, de fapt spre minciunile ei. Toate ne stârnesc pofta ochilor (”trebuie sã-l ai”, “e timpul sã ai ºi tu…”, “doreºte-þi mai mult”, “n-o împãrþi cu nimeni”), pofta trupului (”rãsfaþã-þi simþurile”, “pentru bãrbaþi adevãraþi”), trufia vieþii (”fii cool”, “ieºi din turmã”, “pentru cã meriþi”, “fac ce vreau, dar ºtiu ce fac”). Adevãrul este cã “ni se dicteazã dorinþe ce ne-ndurereazã” (Alain Souchon).

Mã întrebam deunãzi dacã oamenii cu idei din publicitatea româneascã sau de aiurea au studiat teologia, nu de alta, dar cunosc mult prea bine elemente de asceticã (ºtiu sã sãgeteze, ºtiu sã stimuleze neputinþe ºi patimi, sã creeze dependenþã). Bine au fãcut anumiþi ierarhi când au cerut neimplicarea slujitorilor altarului în industria reclamelor (advertisingului)… ªi totuºi sã nu stãm cu mâna-n sân, dar ce putem face? Sã le evitãm cât putem! Sã recomandãm, cu dragoste, sã nu se mai experimenteze idei morbide ºi mincinoase pe cobaii telespectatori. Bieþii de ei, ce vinã au? Dau sonorul mai încet ºi aºteaptã sã vadã în continuare, “peste câteva momente”, interesantul talk-show, dar de fapt… au ºi uitat la ce se uitau. Nu mai conteazã. E vremea rugãciunii. Se cere atenþie sporitã, cãci diavolul ne ajutã ºi el sã uitãm cã vorbim cu Creatorul lumii, intervenind cu “reclame”…

ªi ne dã nouã, celor ce mergem spre somn, odihna sufletului ºi trupului… —— [1] Un redactor publicitar (copywriter), personaj de roman, descoperã în câteva rânduri mentalitatea celor de branºã: “Lucrez în publicitate: ei da, poluez universul. Sunt tipul care vã vinde rahat. Acela de vã face sã visaþi la lucruri pe care n-o sã le aveþi niciodatã. Cer veºnic albastru, gagici care nu-s niciodatã nasoale, o fericire perfectã, retuºatã pe Photoshop, imagini bibilite, muzicã ultimul rãcnet (…). Apostolatul meu e sã vã fac sã vã curgã balele. În profesia mea nimeni nu vã doreºte fericirea pentru cã oamenii fericiþi nu consumã” (Frederic Beigbeder, 199.000 lei, Pandora-M, 2004, p. 23). Cuvintele pot pãrea dure, dar exprimã o realitate. [2] N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 111.

Businessman-ul ºi morala ortodoxã
Laurenþiu Dumitru
Averea personalã a lui Bill Gates este echivalentã cu PIB-ul Portugaliei. Cifra de afaceri a lui General Motors (168 miliarde de dolari) este echivalentã cu PIB-ul Danemarcei. În fiecare zi, cele mai mari 200 de averi din lume cresc cu 500 de dolari pe secundã. 2,8 miliarde de locuitori ai planetei trãiesc cu mai puþin de doi dolari pe zi. Bugetul mondial al cheltuielilor militare depãºeºte 4.000 de miliarde de dolari, adicã de douã ori totalul datoriei externe a þãrilor în curs de dezvoltare. 70% dintre locuitorii planetei nu au telefon ºi 50% nu au electricitate. (Frederic Beigbeder) Un absolvent de teologie ortodoxã, actualmente student la o facultate economicã din Iaºi, mãrturisea pe un Forum de discuþii de pe Internet cã mereu este asaltat cu întrebãri de genul: “Cu ce a contribuit religia creºtinã, în special Ortodoxia, la buna desfãºurare a activitãþii economice?” În permanenþã i se punea în
Graphic Arts & Media 10/2006
19

Numãr imprimat pe echipamente Konica Minolta, la Golia Bucureºti 0727.788306

De ce rãspund întreprinzãtorii mai greu la aceastã chemare?… Mulþi considerã cã omul de afaceri este obsedat de ideea de a-ºi înmulþi profitul. în funcþie de alegerile lor. Deci. la impozite. Am citit undeva rugãciunea: “Doamne. Numãrul celor avuþi apropiaþi de Bisericã este. de cele mai multe ori. asumatã fãrã voie. Iar când te cerceteazã sau te ceartã Domnul spre folos o face. nenorocirile vieþii contribuie la lucrarea lui Dumnezeu de a ne þine mereu treji ºi de a nu ne încrede în noi. întreprinzãtorii. Pãrintele Dumitru Stãniloae. Este businessman-ul român un ignorant religios? Sau trebuie neapãrat sa fii ignorant religios ca sã fii businessman? Cãci lipsa eticii în afaceri aduce. oamenii vor sã aibã bani. smeriþi ºi majoritatea cu venituri modeste. aceluia i se ia bogãþia. adicã 3 dolari pe zi. De multe ori. se pare. Un pãrinte apusean.788306 . ci este împotriva împãtimirii faþã de acestea. e virtute doar dacã e asumatã de bunãvoie. nefericitã de altfel. despre cei ce nu respectã sãrbãtorile: “Cunosc douã feluri sigure de a deveni sãrac. cãci nu asta înseamnã sã reuºeºti în viaþã. Are legãturã cu relaþia omului cu Dumnezeu: omul renunþã la darurile pe care Dumnezeu i le oferã pentru Dumnezeu Însuºi. sã fim sinceri. Nu poþi fi un “baron al spiritului”. chiar ostili faþã de Bisericã. A avea bani nu trebuie sã fie centrul cãutãrilor. nici seminþia lui cerând pâine” (Psalmi 36.faþã faptul cã cea mai puternicã influenþã în economie au avut-o Bisericile protestante. La Sfânta Liturghie. [1]. e semn al unei lipse de speranþe cum cã ai mai putea face ceva pentru bunãstarea personalã sau a familiei. de lucreazã cineva duminica ºi de ia bunul strãin”. aproape cu orice preþ. iar când cheltuiesc ºi pe transport… vai. Atunci când eºti lipsit ºi nu poþi ieºi din situaþia asta. Tinerii profesori. Sfântul Teofan Zãvoratul spunea cã cine se bizuie pe relaþii la acela se rup. ci cautã sã strângã mai mult ºi mai mult. cine se crede înþelept e ruºinat. boala celor necredincioºi sau “cãldicei”. 25). oricine se încrede în bogãþie poate sã devinã sãrac. Cei care pot fi incluºi în aceastã categorie sunt. lãcaºurile de cult sunt pline de oameni simpli. mai mult profit… Nu aº vrea în acest scurt cuvânt sã intru în chestiuni ce þin de istorie sau de percepere interconfesionalã a problematicii în discuþie. pe cei îndrãzneþi (vezi discuþia Domnului cu femeia samarineancã la fântâna lui Iacov . nu-mi da nici atât de mult. adicã ajunge sã prefere mai mult pe Dãruitor decât darul Acestuia pe care-L întoarce Domnului. dacã scotoceºti prin portofel sã vezi dacã-þi permiþi azi un corn cu gem… Legea Noului Testament . Ea e. ªi aceasta nu din punct de vedere numeric. prin pedagogia dumnezeiascã. devin rãi sau buni… Aceiaºi bani care “fac” arme. Pe de altã parte. De aceea. cãci. ci felul în care ne raportãm la aceasta. la decontãri ºi cã.Matei 15. Când eºti aproape de Hristos ºi de Bisericã. sãrãcia este. 4-12. spre exemplu. departe de o înþelegere creºtinã a vieþii. cine se bizuie pe bogãþie. ºtie orice teolog. ele fiind. ci oamenii. Altfel spus. ci procentual… Bineînþeles cã Hristos ne cheamã la comuniune în Bisericã pe toþi deopotrivã. Sãrãcia. bucuriile duhovniceºti în familie nu sunt depline când copiii nu au ce încãlþa sau când întreþinerea nu e plãtitã. Nici învãþãtura ortodoxã nu este împotriva bogãþiei pãmânteºti ºi a bunei chivernisiri a averilor proprii. iar noi ºtim cã Hristos îi iubeºte pe cei curajoºi. doar un ignorant religios poate duce uºor “crucea” aceasta obsedantã a banului care trebuie neapãrat sã se înmulþeascã… Bineînþeles cã nu banii sunt rãi sau buni. rogi pe Dumnezeu sã-þi dea rãbdare ºi sã nu te lase sã ajungi în situaþia sã deznãdãjduieºti din pricina sãrãciei. Sãrãcia nu mai este în acest caz virtute.Ioan 4. începi sã te mulþumeºti cu ce ai ºi strângi din dinþi. În lume. 22-28). la Golia Bucureºti 0727.desãvârºire a celei vechi . Uneori cauzã a sãrãciei este lenea. cã el se gândeºte permanent la investiþii. mai ales când au de muncit sã-ºi întreþinã familia ºi sã se ocupe ºi de carierã în acelaºi timp. Ea se cultivã exemplar în viaþa cãlugãreascã. cel ce se îndeletniceºte cu afacerile este ºi cel mai expus ispitei ºi patimii iubirii de arginþi. Într-o astfel de situaþie. însã trebuie sã luãm în seamã o concluzie a lui Max Weber din celebra sa lucrare Etica protestantã ºi spiritul capitalismului unde recunoaºte cã oamenii cu un deplin spirit al capitalismului astãzi tind sã fie indiferenþi. el însuºi “mic întreprinzãtor” (cãci ºtim bine cã împletea 20 Graphic Arts & Media 10/2006 Numãr imprimat pe echipamente Konica Minolta. vorbeºte inspirat în acest sens despre “lumea ca dar ºi Crucea pusã pe acest dar”. se înþelege. ajunge uneori ºi sã huleascã pe Domnul. M-am gândit de multe ori cã pentru mulþi bãrbaþi români viaþa este foarte frustrantã. ci în El. primesc sub 100 de dolari pe lunã. Vianney. Sãrãcia înseamnã în ziua de azi ºi umilinþã. în principiu. Sfântul Apostol Pavel. niºte temerari. spunea. Putem spune cã Biserica încurajeazã activitatea economicã? În ce condiþii? Cu ce amendamente? Discuþia ar putea merge chiar mai departe. Mã refer bineînþeles la cei care muncesc cinstit ºi au idealuri decente. de obicei.nu condamnã bogãþia. dacã este lovit de sãrãcie. ridicã ºi spitale sau aºezãminte de binefacere. oamenii de afaceri sunt niºte curajoºi. de bunã seamã. un scop în sine. Cine nu-L cunoaºte pe Hristos. ªi alte pãcate se fac pricinã a sãrãciei. gãsesc important a lãmuri intercondiþionarea dintre religie ºi economia de piaþã. mult mai deschise spre noutate… De aceea. dar nici atât de puþin încât sã uit de Tine!”. spre exemplu. vai de ei… În contextul acesta. prin lucrarea harului se distruge reazemul pe care se sprijinã oarecine cu viaþa trãitã dupã bunul plac. Un lucru e lãmurit categoric de Proorocul David: “Tânãr am fost ºi am îmbãtrânit ºi n-am vãzut pe cel drept pãrãsit. în Dogmatica sa. în viziunea ASEiºtilor. asemenea discuþia lui Hristos cu femeia cananeancã . mai mic. Nu am întâlnit în lume oameni care sã iubeascã lipsa. el nu se limiteazã la o afacere care sã-i aducã un câºtig mulþumitor ºi sigur.

spune ucenicului Timotei: …iubirea de argint este rãdãcina tuturor relelor ºi cei ce au poftit-o cu înfocare au rãtãcit de la credinþã. Sfânta Scripturã. Asta nu a fost piedicã în relaþia lor cu Dumnezeu. Iatã valorile cu care Ortodoxia contribuie. Editura Saeculum I. etalon. mãnâncã. are datoria moralã de a-ºi asuma în societatea de azi un rol filantropic. Putem spune cã persoanele necredincioase sau puþin credincioase. atunci ºi a face afaceri este tot pãcat! Apoi. ortodox binecredincios. Omilii la Matei) . [2]. cã n-am unde sã adun roadele mele? ªi a zis: Aceasta voi face: Voi strica jitniþele mele ºi mai mari le voi zidi ºi voi strânge acolo tot grâul ºi bunãtãþile mele. Împãraþii bizantini. iar dacã a merge la serviciu este un pãcat. Scriptura foloseºte sintagma Dumnezeul lui Avraam. Da. sãraci sau bogaþi. Unele vechi. Ea încurajeazã tot ceea ce-l foloseºte pe om ºi descurajeazã lucrãrile care pun în pericol mântuirea lui. adevãraþi miliardari. poate mai mult decât în alte vremuri. la Golia Bucureºti 0727. munca este binecuvântatã de Dumnezeu. cãlãuzã pentru credincioºi. odihneºte-te. ªi voi zice sufletului meu: Suflete. ºi Vestala. Vasile Sorescu. În lumea contemporanã. “Omilia V ºi LXVI” (Scrieri. Cred cã mass-media surprinde îndeajuns de bine zbuciumul nefiresc al unor oameni de afaceri. þinutã… Pentru businessmanii binecredincioºi. arãtând ºi cã aceste relaþii sunt. bea. Luca 16). lumea acesta ar avea alt chip. cãci însuºi Dumnezeu a zis: “Nu te voi lãsa. ªi el cugeta în sine. oare doar a lui e vina? Dumnezeu cere de la noi milã… Scriptura ne încredinþeazã cã nu bogatul se pierde. chiar mai multe discursuri. veseleºte-te. a face afaceri e ca ºi cum te-ai duce la serviciu. pe lângã multe alte cuvinte pe acest subiect.O. sau mai bine zis poate contribui. 2003. zicând: Unui om bogat i-a rodit din belºug þarina. fãrã scrupule sau principii morale izvorâte din învãþãtura Bisericii. Preot Ioan C. Chipul lui Hristos… [1]. lucrãtori la stat sau întreprinzãtori particulari. Cf. dar foarte actuale: “Cuvânt cãtre bogaþi” . Citatul pe care l-am postat la începutul articolului v-a facut sã spuneþi: “E nedrept!”? Ceea ce prisoseºte bogatului lipseºte sãracului.Sfântul Ioan Gurã de Aur. “Are Biserica un discurs pentru întreprinzãtorii de astãzi?” se pare cã îi întreabã studenþii ASE-iºti pe teologi ºi pe cei apropiaþi de Bisericã. ªi cele ce ai pregãtit ale cui vor fi? Aºa se întâmplã cu cel ce-ºi adunã comori sieºi ºi nu se îmbogãþeºte în Dumnezeu. zicând: Ce voi face. Partea a III-a. Sã ne amintim cã patriarhii biblici erau. p. fotbaliºti). 10). “Care bogat se va mântui?” (Scrieri.Sfântul Vasile cel Mare. Ea poate aduce echilibru. Dacã cei bogaþi ar da întotdeauna din roadele lor ºi celor lipsiþi. Partea I) Sfântul Clement Alexandrinul [2] etc. În afaceri e uneori greu sã îmbini eficienþa cu mila. Acelaºi Apostol se adreseazã evreilor cu cuvintele: Feriþi-vã de iubirea de argint ºi îndestulaþi-vã cu cele ce aveþi.” (Luca 12. ci bogatul nemilostiv (vezi cazul bogatului nemilostiv. Aceste cuvinte patristice sunt adunate în Anexa doctei lucrãri Îmbogãþiþi-vã în Domnul! Bogãþia ºi sãrãcia în lumina spiritualitãþii creºtine. dupã cum spunea un pãrinte. Spre exemplu. “vor fi strãpunºi de multe dureri”. mai mult. Când casele unora din creºtinii noºtri sunt pline “de grâu. Numãr imprimat pe echipamente Konica Minolta. al lui Isaac si al lui Iacov (Iesire 3. cã nu e aceasta o condiþie sine qua non a reuºitei. bun simþ creºtinesc ºi cumpãtare. promiscuitatea vieþii unora dintre ei.788306 Graphic Arts & Media 10/2006 21 . 1997. la care toþi oamenii de afaceri ar trebui sã mediteze în fiecare zi: “ªi le-a spus lor aceastã pildã. Sunt ºi oameni de afaceri care se roagã îndelung cã Domnul sã le lumineze mintea sã ºtie ce trebuie fãcut. repere. ai multe bunãtãþi strânse pentru mulþi ani. al celor cu foarte mulþi bani (staruri muzicale. Editura Credinþa strãmoºeascã. Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! În aceastã noapte vor cere de la tine sufletul tãu. binecredincioºi apãrãtori ai credinþei ºi cinstitori de Dumnezeu. de vin ºi de untdelemn” e necesar sã-ºi aminteascã de Vistierul bunãtãþilor de la care vine tot binele ºi. Pe aceºtia îi ajunge uneori pedagogia dumnezeiascã de care pomeneam. omului de afaceri îi trebuie mult echilibru. Biserica are de transmis mesajul Evangheliei tuturor oamenilor deopotrivã. ce faci cu angajatul nu prea performant care însã are acasã patru guri de hrãnit? De-l dai afarã ºi din deznãdejde se sinucide. 5).). 158. într-un fel. 16-21). actori. de vor face afaceri. dupã îndemnul din Slujba Cununiei. “Despre iubirea de sãraci” Sfântul Grigorie Teologul. Imorale sunt doar afacerile… imorale pe care le fac oamenii imorali. ºi s-au strãpuns cu multe dureri (I Timotei 6.coºuri). “sã dea ºi celor lipsiþi”. cãci de-i vor lipsi acestea Dumnezeul sãu va deveni banul. 6 s. au trecut dintr-o împãrãþie în altã Împãrãþie (din cea lumeascã în cea cereascã). nici nu te voi pãrãsi” (Evrei 13. dacã e sã folosim o expresie a zilelor noastre. Teºu. Consider cã a face afaceri nu implicã neapãrat lipsa unei etici.a. Pr. Activitatea economicã în sine ºi munca sunt binecuvântate de Dumnezeu. vine cu o pildã rostitã de Mântuitorul. Prosperul om de afaceri creºtin. Religia ortodoxã. Ei au responsabilitate mare faþã de cei pe care-i conduc ºi îi hrãnesc totodatã. Bucureºti. la buna desfãºurare a activitãþilor economice.