You are on page 1of 74

Gabriela Pana Dindelegan

DE

TEsrE

LIMBA ROMANA

_

~

Morfo logie Sintaxa Fonetica Ortografie Lexie Stilistica Teste recapitulative Editia a III-a

::n HUMANITAS
::LJ EDUCATIONi\L

Nota asupra editiei
Descrierea

erp

a Bibliotecii

Natlonale

PANA. DINDELEGAN, GABRIELA Teste de Iimba romanli : admiterea in facultate / Gabriela Pana Dindelegan. - Bucuresti : Humanitas, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-50-1876-4

81 i .135.1(075.35)(079.1)

Redactare Maeheta Paginate Coperta
HUMANITAS

CATALIN STRAT FLORIAN SApUNARESCU DOMNICA ROTARU CADISAN S.A.) SEBASTIAN BOB DINU DUMBRAVICIAN

Aceasta noua editie a Teste/or s-a nascut din neeesitatea didactica de a le "pune de acord" en DOOM2, luerare normativa academics aparuta in 2005 si introdusa in practiea scolara (programe, examene, concursuri)ilfcepand eu anul scolar 2006-2007. In consecinta, modificarile propuss'dcnoua editie nu sunt numeroase, intervenind mai ales in eazul testelor eu cerinte de foneti.e~·(aecentuare, silabatie) si de ortografie. Celelalte teste au rarnas, in mare masura, nemodificaje; exceptie fae cele eu cerinte lexicale privind neologismele (pronuntia si grafica acestora), precum si cele destinate morfologiei referitoare la inveiitafiilde.variante" morfolo gice]iB6ie: Modificarile surit absoliifriece'sare'c':Lurmatc' a' doua caracteristiei ale DOOM-ufci±2:"(a)introduce un mare numar deneologisme, reglementand grafia si pronuntia atat a'neologismelor nou introduse, cat si a celor eomunecu editia anterioara; (b) recomanda, in raport eu editia anterioara, un inventar mult modifieat de variante literare libere. Noua editie a testelor nu rezolva si cealalta cerinta, a punerii de aeord eu GALR, sigla pentru noua gramatica academica (Editura Academiei, 2005). Luand in ccnsideratie faptul ca descrierile si interpretarile din GALR nu au patruns inca in practica scolara (exceptie fac programele si manualele clasei a XII-a, care, incepand cu aceasta toamna, au pre1uat anu« mite aspecte din GALR), consideram ca punerea de acord cu noua gramatica nu era inca potrivita pentru nivelul scolar, Ba, dimpotriva, ar fi fost ehiar daunatoare, atata vreme cat clasele gimnaziale, cele in care se preda gramatica limbii romane, nu au adoptat programe si manuale care sa foloseasca noua editie a gramaticii. Cat priveste chestiunile deja intrate In prograrnele si manualele clasci a XII-a, cIe au "aeoperire" in testele existente, mai precis, in cele destinate stilisticii functionale (stiluri $i registre functionale, tipuri de vorbiri). Ca atare, pe masura ce programele si manualele vor prelua si adapta, pentru necesitati scolare, noua editie a gramatieii academice, mai ales pentru clasele in .care se preda gramatica limbii rornane, 0 noua editie (revizuita) a Teste/or (a IV-a) va fi absolut necesara. Ea va facilita intelegerea si preluarea corecta a solutiilor si a spiritului din GALR. Ramane insa In sarcina viitorului realizarea acestei editii,

Piata Presei Libere I, sector 1, 013701, Bucuresti Telefon: (021) 316 17 18 Fax: (021) 3161721
e-mail: educ@humanitas.ro, www.hed.ro

© HUMANITAS,

2007

ISBN 978-973-50-1876-4

Argument
" Cartea cuprinde 25 de teste a cate 10 puncte fiecare, teste concepute tern a f i c din domeniile: morfologie (substantiv ~i adjectiv;articol; pronurne si adjectiv pronominal; verb; parti de vorbire neflexibile), siritaxa (sintaxapropozitiei; sintaxa frazei; sintaxa normativa), fonetica ~i ortografie; lexic; stilistica, la care se adauga 8 teste recapitulative(patru, pentru_recapitularea gramaticii: teste~~} ~17 _~iJ?~tru.'.r.~,~a]:li1:tll_a!~'1_~ rI?~_e,_cl!ch~stiuni din toete domeniile: testele 22-25). 'Niciuna dintre culegerile 'de teste care circula in prezent nu este atat.de cuprinzatoare si de diversiticata tematic, . " Cu exceptia testelorrecapitulative, fiecare test este destinatunui singur capitol/ domeniu al limb ii, anuntat in titlu, pe care, prin cele 10 subpuncte, Hinvestigheaza sub diverse aspecte, cu intentia cuprinderii a cat mai numeroase chestiuni ce pot aparea la un concurs de admitere. De exemplu, in teste Ie de lexic (19 ~i 20), s-au urmarit, separat, forrnarea cuvintelor, relatiile semantice dintre cuvinte: polisemie, sinonimie, antonimie, omonimiesi registre lexicale: arhaisme, regionalisme, neologismetvezi, pentru testul 19, subirnpartirea mceletrei subpuncte: A,B, C). Sau, in testul de stilistica (21),s-au urmarit, separat, aspectele de stilistica functionala (punctele 1-5), registre stili stice (6), tipurile de vorbire (7-8), aspectele de stilistica literara (9~10). ' <i>, Ca tip 0 log ie, testelepropuse in aceasta carte sunt extrem de variate. S-a trecut de la testele de tip clasie, care eereau analiza completa a unui text, la teste cu cerinte mult mai diversificate.si .mai nuantate: de selectie numai a anumitor .fapte, de alegere dintre mai multe solutii, de obicei, solutii usor- de confundat, de modificare a unui text intr-un anume punct al luisi intr-o anumita directie, de argumentare a unor solutii, de comparare a unor situatii apr?piatqi, totusi, neidentice, desurprinderea ambiguitatilor, de rezolvare a unor chestiuniteoretice etc.S-a trecut de la 0 formulare a cerintelor in maniera.clasica la formulari mai moderne.inepierzandu-se din vedere nici formularile tip grila, cu observatia ca, pentru a se evitarezolvarile intamplatoare, oricand posibile in testele-grila, s-a adaugat si cerinta suplimentaraa exemplificarii solutiei alese san, mai interesant, a gasirii unui exemplu potrivit pentru solutia taiatii (vezi, de exemplu, testu114). -Diversificarea tern a tic ii si tip 0 log i e ii a urmarit ca aceste teste sa fie utile pentru pregatirea concursului de admiterede 'la to ate facultatile in care se dau probe de limba romana, indiferent de tipul de examen pecare facultatea 11propune. A urmarit, de asemenea, scoaterea candidatului din rutina cu care scoala l-a obisnuit, obligandu-I'sa faca fata unor cerinte cat mai diversificate sisase adapteze rapid unor situatii de testare cat mai diferite. ~In conceperea fiecarui test, scopul a fost, pe Hinga verificarea si fixarea cunostintelor de baza, si Invatarea propriu-zisa: completarea de cunostinte, In vederea atingerii obiectivului de completare de cunostinte, testele aduc spre rezolvare, pe langii chestiunile de baza, si chestiuni de maxima dificultate sau de mare subtilitate, precum ~i situatiile in care, in mod

candidatului sa se autoevalueze. pentru testul19. in orice moment al pregatirii. ele necesita untimp diferit de lucru: 2 ore(ln cazultestelor 1. altele.20.25). Erau din rdndul celor ce n-au fost niciodatd.. 15. d. subiectele ~i rezolvarile din aceasta carte pot fi un a. se subliniaza ambiguitatile si se proPe cdnd pdmdntul. >1i Desi unele teste includ si subiecte de marc dificultatc ~i subtilitate. prin COMENTARII. incIusiv ale celor de liceu. in modexpres. In primul rand. De aceea. de concurenta dintr-un anumit ail. in nominativ si in geninominal. niciieri. ~i 0 REZOLVARE selectiva. In con3.24. analizand grupul in ambele bun indrumar pentru profesor. Indicati daea exista in textul de laI substantive obtinute prin conversiune. in cepriveste partea de gramatica. Nici sdmburul luminii de viata ddtdtor. unsprezece substantive in cazul nominativ. solutii in cazurile de dificultate. pentru testele 1-11. in cateva cazuri. sintaxaIexic. Indicati ce urmari deriva din fiecare interpretare. Parcurgerea testelor ~i confruntarea propriilor rezolvari cu REZOLVARILE propuse de autor inseamna obligarea candidatului sa ia contact cu acestecerinte speciale sau cu grad ridicat de dificultate. deprinderea lui cu cerinte care depasesc nivelul mediu de pregatire. A.19.12. chestiuni analizate anterior. nici mane. f 8 I I. de capacitate. *' Desi toate testele cuprind cate 10 puncte. Substantivele in nominativ au functia sintactica: a. iar. tiv)·1 ! B. grupul din rtindul se afla la limita dintre locutiuni si grupurile analizaditiile noilor programe ~i manuale de limba romans.6.7. indiferent de facultate.I ( I f I ~ I i curent. sapte substantive in cazul nominativ. de exemplu. 4 ore (pentru testele Au cine-i zeul cdrui plecdm a noastre inemi?" (Eminescu) 8. Seda textul: . filologice sau pentru pregatirea elevilor care participa la olimpiadele de limb a romana. Indicati alte patru clase decat cele existente in text care se pot substantiviza. Prin COMENTARII. 1 testele lucrate). asupra "capcanelor"~i a chestiunilor dificile. REZOLV ARILE sunt insotite de evaluare (se propune un barem de corectarepentru toate Testul nr. candidatilor la examenul de admitere In facultate. astfel.JECTIV exact. Dad • Testele se adreseaza. odata parcurse ~irezolvate corect aceste 25 de teste. Alegeti. unele teste se pot folosi si pentrupregatirea examenului dati cate un exemplu pentru fiecare. taind-o pe cea incorecta. 4. c. candidatul dobandeste nivelul necesar de cunostinte spre a face fata exigentelor B. 3 ore (pentru testele 2.9. deexemplu. exemplificati-le ~i stabiliti carei clase morfologice ii apartine ile adoptate de manuale. vdzduhul. lnseamna avertizarea lui asupra diverselorxcapcane" si. permitandu-se. ale carui cerinte au devenit din ce in ce mai complexe in ultimii ani. Indicati alte patru grupuri neanalizabile (locutiuni) in care se include substantele ei. pentru domeniile mai tar cuprinse in cartile de teste (vezi. Dar ele pot fi utilzate cu succes si pentru pregatirea examenului de bacalaureat la clasele h. Construiti propozitii in care fiecare adjectiv din text sa apara la cazul genitiv. adoptand solutiile de tip scolarrvezi. c.21). sustinute cu argumente in lucrari anterioare. dintre propunerile de mai jos.ARI complete. ele variaza ca dificultate si ca grad de condenPe-atunci erai Tu singur. 18.Pe cdnd nu era moarte. opt substantive in urmarit cuprinderea a cat mai multe tipuri de exercitii ~i de cerinte.10. rent de tipul de examen sau de gradul de emotivitate al fiecarui candidat. AD. a cata parte din punctaj este capabil sa rezolvecu puL teri proprii. nimic nemuritor. subiecte. indifesubiect. exista. incat md-intreb in sine-mi: sare. toate in nominativ.17. se incadreaza in limitele programelor de limba romans in vigoare ~i reflecta solutitivul riindul. In textul I. 4. continand 250 de cazul nominativ. Este motivul pentru care. prin toate cerinh. 9 . nici totdeuna. 21. iar. a complementului indirect. patru substantive in >I> Am convingerea ca. In text apar: a. a celor cu grad mai mic de dificultate si a teste lor care reiau. mi-amincalcat proprifiecare Iocutiune. cartea. h. 11. variante. mult diversificate fata de cele anterioare. a dativului posesiv. ile opinii. prin COME:NTARII. de nume predicativ. seria de raspunsuri corecte. a articolului demonstra= ] tiv. to ate. 14. a verbeIor dublu tranzitive. 16. in consecinta. taindu-le pe cele didatilor in situatii diferite de lucru. a i A. stilistica). Introducerea unei asemenea ierarhii a avut drept scop punerea can1.23. de subiect. h. substantivul riindul i~i pastreaza autonomia). adica sa masoare SUBSTANTIY. alegeti solutia corecta. S-a evitat rezolvarea testelor recapitulative. sa propuna un model de rezolvare) pentru toate domeniile: morfologie. <I> Cartea propune REZOLV. h. se justifica diversele Cdci unul erau tolit~$i toate erau una. lumea toatd pun solutii duble de analiza. se atrage atentia Nu era 'azi. a predicatuluii Adjectivele din textul I sunt: a. 3. stilistica. *' REZOLVARILE sunt insotite de COMENTARII. a. cazul nominativ.22). unele de oricdrui examen de admitere. in nominativ si in acuzativ. sub alta forma.icerul.interpretarea sintactica a diatezei reflexive. rezolvari care raman in exc1usivitate in sarcina candidatului. constituind "capcanele" gramaticii si ale limbii romane in general. 5. 13. aprofundarea cunostintelor ~i completarea acestora. candidatii gresesc. Din enunturile care urmeaza.al carer scop a fost. cu cerinte bile (in aceasta ultima situatie. 2. urmarind sa ofere solutii (in fond. obligarea lor sa se concentreze si un timp mal indelunincorecte: gat. selectati-le ~i stabiliti clasele morfologice de la care provin.

" (idem). complement circumstantial de loc. . C. h. Testul nr. Identificati articolele hotarate si indicati. melancolicul Theodor Rosetti cu (pe atunci) humoristicul Jacob Negruzzi. h... . inaltul visdtor Eminescu cu nemilosul observator Caragiale. [ .tr 11 . Alegeii. 10.Printr-o ironie a destinului. complement de agent. impuse de noile conditii gramaticale). Skelitti cu frantuzitul M Corne. a.Problemelecele mai greu de rezolvat sunt cele de viitor. verificati. pentru grupul prepozitional impotriva minciunii.i izbindu-se de cele stand fara voinia sa. 6. proaspeti imbogdtiti. tdcutul Tasu cu vorbaretul Ianov. cum sa suporte ochii aspritsi dojenitori aijratelui si ai sorei lui? . la 0 clacd de dezghiocat pdpusoi. marti. este atribut substantival prepozWonal. h. solutia corecta: a. . unde. S.vexemplificandu-l fiecare. c..:" (T. B. atribut substantival prepozitional.:]. Alegeti. .] N. atribut substantival genitival. complement direct. h. gospodar de la noi din sat". numai in acest caz. facand mama un cuptior zdravdn de alivenci si pldcinte cu poalele-n brdu.. solutia corecta: a. cheamdpe mdtusaMdriuca lui mos Andrei la noisi-i zice cu dragd inimd: -cDoamne. enunturile cu forma corecta: -1n ciuda efortului asidu.Oare Grigore a lui Petre Lucdi de la noi din sat pe la ce scoli a invdtat [ . pentru grupul prepozitional pe adeviir din textul Ill. este in cazul genitiv. pentru substantivul minciunii. explicati in ce situatie se schimba natura morfologica a cuvantului-suport: a. "cutrieram dumbrdvile /ii luncile frumoase. Dati alte trei exemple in care prepozitia pe sa apara cu functia de la A.. [. este in cazul dativ. prdviilindu-se .Nepdsarea din ultimile sdptdmdni a "dragei" sale familii este dezastroasd. . distingand articolele enclitice de cele proclitice.] pe la prdnzul eel mic. [ . C..J popularul Slavici cu rafinatul Naum. h. ludndu-sedupagurile cere ralel"(JonCreanga) . . construiti cate 0 propozitie cu fie care si analizati sintactic si morfologic partea de propozitie introdusa.J amarul critic Panu cu bldndul Lambrior. .. A. C. "in ziua de Ldsatul-sdcului de postul Sdn-Petrului". . B. isi ascunde esecul in [ata prie- tenilor cei mai apropiati. cdci coperarea cu familia este ca si inexistentd. cumruiticd-hdiccum se pot invnijb! oameniidin-nimica L}.. a mijloacelor de transport de dinainte de era automobilului.Da pace bdietului. 10 . care nu pusesem niciodatd pret pe adevdr" (Mateiu Caragiale) 8. solutia corecta: a. A. .] . solutia corecta: a. "Cele mai disparate spirite s-au putut intdlni si s-au putut insufleti in acest contact: veselul voltairian Pogor cu sistematicul politic Carp. . h. apdream acum ca demn luptdtor impotriva minciunii tocmai eu. [ .. nu au nici 0 de intelegere pentru el. Ari'ita~care adjectiv din text apare el insusi ca regent. Indicati cu ce valori morfologiceapare in text forma a. Analizati articolele din urmatoarele texte: a. Alegeti.'acestuia. " . inchisul estetic Burghele cu viirtosul glumet Creangii.Datorita rusinei si a groazei de a fi compdtimit. . ca mdtusa Anghilita lui mas Chtriac". este complement circumstantial de scop. pe . 9. [ . uadl sunt greseli. pentru grupul de cdtre generatie. de dupti cari-mi zdmbeau zorile in zburdalnica vdrstd a tinereteil" (Jon Creangd).se multdmise c-un sdrutat din partea frumoasei crasmdrite" (idem). . . 2 ARTICOL 1. a. Identificati articole1e hotarate propriu-zise pentru cazurile genitiv si dativ. Alegeti. pentru grupul subliniat. [ . .Din partea tatei. h. Maiorescu). .. Stabiliti. . A. solutia corecta.E absolut nevoie de medic.noaptea.} cdmpul cu florile si mdndrele 'dealuri. care ades imi zicea in bdtaie de joe ..nu-i 0 femeie de inteles. h. in urmatoarele enunturi. taman in ziua de Ldsatul-sdcului de postul Sdn-Petrului. i-am scos Mdriucdi un soarec din san". Pastrand sensul neschimbat. indicati rolul special al articolului hotarat proclitic: a. Gasiti alte patru omonime morfologiceale acesteia. 2. atribut substantival prepozitional.. B.Zbuciumul fintei aceasta desruidiijduiui md impresioneazd.Se da textul: Una dintre consecintele campaniei din ce in ce mai energice nentru apararea mediului ambiant a fost redescoperirea.. care este cuvantul-suport (cuvantul la care se ataseaza). 7.El numai are putere sa spere la vro inoire. pentru fiecare. atribut substantival prepozitional. acolo unde este posibil. solutia corecta: a.. si pdrpiilind niste put tineri la frigare. . Incercuiti formele gresite si rescrieti. 3.} cd-i feciorullui Stefan a Petrei. complement indirect. complement circumstantial de timp.. D. . selectati din textul II adjectivele in cazul genitiv. si altii si altii. analizati-l sintactic.Daci se simte un invins in proprii ochi.. viata lui a fost un continu/esec. mai ales de cdtre tdndra generatie.] horatianul OlldnescuAscanio cu liricul ofiter Serbdnescu.seauzea rdsundnd glasul unui pdrduas]. cdci numai medicul poate avea 0 solutie vindicative..] agerul si recele Buicliu cu sentimentalul Gane. h. pentru grupul de dinainte de era.. [.. complement indirect.. cdci amintirea a multor nereusite fl sperie. c. Alegeti doua prepozitii si trei locutiuni prepozitionale care cer acelasi caz cu eel din 8 A. Alegeti. h.si fncepuse a fnnopta cdnd ani ajuns intr-o infunddturd de munti. reformulati textul II.$i a doua zi. "mi s-a pdrut ca md aflu in sdnul lui Se da fraza: . analizati determinantul . taind-o pe cealalta: a.Fratii lui. . astfel incat cele trei grupuri prepozilionale sa indeplineascacealalta functie sintactica (veti face rnodificari minime in text.

d. noaptea". e. Indicati ce . _ C. de nerecunoscut. c.ne ungeam. .Apoi bine cd stiu a cui esti. cum s-e fi chemdnd' (Ion Creangd). clasa a doualdoua.se afla cdlare pe eel mai strasnic cal . g. ...parte formacele. amdndoi a ces ti fiii lfii. .. n-a ji asa. ~.pleearea celor mici si a celor mari/si ai celor mari/si celor mari. . b. . dativ. bine. din urmatoarele constructii. A.componenta lui GN din structura unei propozitii" (DSL). genitiv.clasa a intdia I intiii /Yntdia. fmpotriva.Dar fost-a scris pdrintelui Duhu sa nu aseulte in totul sfaturile euviosului starit".. .Iar stropsitul de Ion {. "care se zice ca face avant si vreme rea". alegand unul considerate incorecte: a.j nepot de sora luiPfindila". "ea in eazul fonturilor si al altor trdsdturi ale Wordului"...studenti.sa-Ii deie toate darurilesale cele bogate". . . .amdndoi fiii/fii nostri. partilede propozitie dinstructura carora face. "caei de zbantuitul ista al dumitale nimica nu scapd".. "a namild de om mdnca brazdele de pe urma a 24 de pluguri": "Cand s-e face mai mdrisor. vreu sd-mi fac bdietul popo". mdi fica'. k.$i numai asa se putea linisti biata mama de raul nostru". d. " f. "selectar~a lui known" (Word). a. . . Indicati si exemplificati valorile specifice pronumelor personale si reflexive.• i. 5 . .Utilizarea mouse-ului in Windows".lsuplimci:ttarl~depli~e~te articolul saunehotarat) in cuvintelor sublimate. . "un prostalau de scriitor". taind-o pe cea incorecta (taindu-le pe cele incorecte): . . .. ar fl fdcut Saint-Just-ul de Slobozia" (RLib. g.s-o fndosesc de mamavre:o doud zile inpod prin cele putini hdrbuite". .proprietarul hotelului si restaurantelor /si al restaurantelor/si ale restaurantelor. A$ cumpdra un Luchian.se afla cdlare pe un cal de cei mai strasnlcl". d. 10.se face a 0 cduta de au". .. "Caei era acum a scdpare de ddnsul. .dinpultctlpunctul de vedere al istoricului. am gdsit un Bucuresti ostil.centru de primire alai pensiilor. e. .jnca n-am vdzut asa femeie sapliinga de toate cele".si. . Dati cate un Indicati cu ce valori gramaticale apare forma a in urmatoarele constructii: "ell zbur dalnica vilf stu a tineretei": ' . . EI este nepotullui Tudor Vianu. .Page Down este opusullui Page Up".cu cdrtile cekad-voasir:a'(Jon Creangd). .Dtideam atentie fiecdrei aparitii ale dlstinsului profesor I a distinsului profesor.j. c.. . ... 7.In partea de jos a list-boxului". . pentru exemplele anterioare.Jnocentul de mine credea ca . I.din pricina pacatoasel de istorii.Dumnezeu". zise mama. [. care dintre utilizarile lui a sunt diferite de norma literara actuala. bldndului noslcu. Aratati cu cc valori gramaticale apare forma cele in urmatoarele constructii: a. fonnelor neaccentuate pe Testul nr. Analizati. exernplificati fiecare cu alt tip de pronume si faceti analiza completa a genitivelor.plecarea in strdindtate a prietenei mele celei mai bune/cea mat bunii. 6. La intoarcere. j. "inaintea lui t din cuvdntul the". In exemplele anterioare.. 12 (h6t~iil.asa era numele nurorei lui jupiin Strut'.din prieina pacatoasel istorii . afara celei de articol. 9. totusi. impotriva a cinci studenti. . "uneori nu apuc sa sfdrsesc 0 frazd. .gratie ajutorului privat si a sprijinului/si sprljinulul de fa stat. h. . . giupaneasa. b. ". "e una din cele care seoate mahmurul din om". .t 8.Asa a fl. analizati morfologic aceste cuvinfe: a. indicati In ce consta aceasta diferenta. A.Necet.} face 0 hodorogeala' (Ion Creanga). . .. . Indicati alte valori gramaticale. 4.toti geamgiii/geamgii din bloc. "am ajuns intr-un tfirziu. Alegeti constructia corecta.Bine. "Cele rale sa se spele. ceIe bune sa s-adune" (Ion Creangd). "de pdrdiau roatele si sdrea eolbul in naItul ceriului". Plescan.in propriii-i/proprii-i ochi. c.telor". ale formei lui.$i noi pe cdldurile cele.din punctlpunctul de vedere istorie.profesot". . cd a si venit maine-le" (Paul Goma).in exemplu pentru fiecarc. . Berechet. "fa lasd-md. cu lesie tulbure". acuzativ: a. mirdndu-ne de cele intdmplate".In ajunul Sfdntului Vasile" (Ion Creangd).pentru hatdrul cdlugdrilor si ~ c~lugari. .]. Comparati din punct de vedere gramatical constructiile subliniate: .•.cu prietenul meu Chiriac a lui Golan".unde se pomenea scoli ca a lui Balos din Moldova?". "eu cu Zaharia {. f. Un Enescu nu apare in fiecare an.. are sa inceapd a-i mirosi a catrintd". m.Nalca .vreu sii-ti fae si eu un bine In viata mea". . c. . .Paate cd acesta-i vestitul Ochild. . f. "de-ti era mai mare dragul sa-l privesti".Lui dascdlul Vasile a Vasilcdi ii pldteam numai cdte un sorocovdt pe luna". PRONUME ~I ADJECTIV PRONOMINAL 1. . . . "observatiile exigentului. Indicati cazul substantivului subliniat dintre ra~punsuri si taindu-le pe cele y. B. "a sculat mai tot satul in picioare". drept sa va spun". Indicati. b. 3 de dativ ale 13 . b.. .acinci dintr~. . impotrivacelor cinci studenti· e. Indicati cinci functii sintactice ale genitivului prepozitional.plecarea celor mai tineri dintre profesori.fn cazul agriculturii si al altor I a altor ramuri ale economiei. "A1cafuiti urr enunt potrivitt~re-sa includa Ull gr11P'ol116foncu cetetfaceti analiza gramaticala a acestui gmp. 2.pleearea celor mai tineri profesori .plecarea celei mai bune prietene a melela mea/ale mele. b..

Cartea da-tu-mi-s-a numai ieri si 0 voi inapoia-o sdpuimdna viitoare.in eartea ei. vai de aeela care scrie ca sd-si dovedeascd lui aceasta!" (Iorga) e. . 4. asezand intr-o coloana pronumelc care indeplinesc aceeasi functie (vor alcatui 0 singura coloana fonnele care. Nu-i. "uneori. B.fetei mele frumoase. "dar mi-i de-a mirarea de unde ai sa-l iei." (Iorga) Extrageti pronumele si aranjati-le pe coloane: A. cdnd e omul sdndtos" (Creangd) h. 4. acolo unde este posibil). .$i. sterge-ti tabla si ldsati clasa in ordine! g. ale ale dau constructiile: cartea lui . A intdrziat ~i astdzi. e." (Creangti) . Stabiliti (cu cate un exemplu pentru fiecare) care sunt valorile gramaticale formei 0.3. 6.Mii intreb ciirui elev i-am dat cartea . alcatuiti cu ele propozitii si analizati sintactic si morfologic partile de propozitie pe care le introduc. alta si mal si s-a inceput din capdt. 7. patru prepozitii care se construiesc cu genitivul si doua locutiuni prepozitionale care se construiesc cu acuzativul. acolo unde este posibil) ale formei i din urmatoarele constructii: a.Dacd le-i duce. prezenta a multor spdrturi. nu vei inainta niciodatd spre eeea ce-ti inchipui cd esti" (Iorga) b. analizati sintactic si morfologic fiecare situatie. gdngurind si uitiindu-md in oehii-i cu drag" (Creangii) e. Ioane.1:l):}es. g. h. I-au sosit copiii din strdindtate.Dar si asta-i 0 avere. dupa tipul de pronume. a. Indicati functiile sintactice ale dativului neprepozitional (dati pentru fiecare cate doua exemple. 5.fetei acesteia. Ne intrebdm cum este mai bine . 8. Uitdndu-md intr-ansa. Indicati ~i cxemplificati cinci valori morfologice distincte pe care forma ce le are in limba romana. . dacd n-are fiinta pe lume" (Creangd) i.Dau cartea ciirui elev are nevoie de ea.carte a acelui elev . 3.aretip) enunluri in care acestegenitive sa indeplineasca functia de atribut pronominal genitival. aceiasi ochi. b. Parerea Ioanei este ca ne-am edueat gresit proprii copii. dupa identitatea de functie sintactica. acolo unde este eazul. RECAPITULATIV: Testul nr. .. 1mi convine situatia -lmi impun numeroase restrictii. f.Ne doare capul. Nu-i inuilneam decdt 0 data pe luna.Ne pare bine . AeeiQ$i staturd. Copii. sdrindu-si din minti.} 'numa-si daughiont una alteia" (Creangii) c. a.Rdzi de ce intelegi prea bine. ." (Iorga) d. ~i sa mori e greu. am reusit sa rezistdm. utilizandu-l Ia cazul dativ. .. "cu ochii mari. isi rupea ciubotele. asezand in aceeasi coloana pronume de acelasi fel. acolo unde este posibil) ale luisi din urmatoarele constructii: . desi nu au functie de parte de propozitie. Dorea sa md gdseascd ~i sd-mi spunii neeazurile lui. apoi rescrieti enunturile sub forma corecta: a. b . cartea aceluia .. Indicati care pronume nu se pot adjectiviza.\~imd alintam fa sdnu-i. Zi-i un cdntec de fa noil f. . "Ca sa scapi de gdndul mortului.. Se a. c. dar cd proprii-i fii sunt atent educaii. j. greselile. Stabiliti valorile gramaticale (morfologice ~i sintactice. Dati cate un exemplu pentru fiecare pronume de la a. in cartea sa . d. ti le dau degeabo" (Creangd) 5. negri ea murele ~i scdnteietori ea fulgerul" (Creangd) h. mai pasd de eei din jur.. ADJECTIY. sterge-ti picioarele in fata usii! h. b. b. descoptir intruna din laturi. Gratie celor ce ne-au ajutat direct. analizati sintactic si morfologic fiecare aparitie.cartea elevului aceluia. utilizandu-l la forma de dativ feminin singular. Indicati care pronume se pot adjectiviza. I. Vi-o repet a nu stiu cdta oard cd vi se pare. a. d.:" (Creangd) e. e. "Cutare se mira cd in codrii dumitale sunt mal multe vreascuri si frunze dec/it fn livada lui.cartea lui Ion. g. dasctile. dar si de ee nu intelegi deloe. c. Se a. b. 2. i.Ne-am pierdut averea. I-a venit 0 scrisoare din strdindtate. mat ales. Incorectii nostrii arbitrii s-au ldsat mituiti de cdtiva membrii din eonducerea clubului. $i-a trim is nevasta la cumpdrdturi. f. Stabiliti valorile gramaticale (morfologice ~j sintactice. 15 14 . care le-am observat si la mamaei! 10. iei asuprd-ti grija mormdntului" (Iorga) c. dar si a celor multi din umbra. exprimate prin substantiv si prin pronume. Dati cate un exemplu pentru fiecare tip de adjectiv pronominal. Alegetitipurile de pronume cu flexiunepentrugenitiv. b. SJaturile profesoarei insdsi nu mai au nici 0 valoare in ochii nostri. Alegeti patru prepozitii care se construiesc cudativul. acestei Jete . au acelasi rol de marca a diatezei reflexive). locercum. c.in cartea-i . 9. aceiasi delicatete. . cd nu-i adevdrat ceeaee spuneti. Ciirui elev i-am dat cartea? .. f. construiti (c. Astdzi. . Stabiliti (cu cate un exemplu pentru fiecare) care sunt valorile gramaticale formei va.Fetele de la ghilit roo. d. PRONUME 1.4 SUBSTANTIV. $i-a impus multe re~tri~iii dilimentare. d.. dau enunturile: "Crezandu-te cd esti mai mult decdt esti. g. acestei Jete Jrumoase a mele .jnsa veselia nu s-a inchiet numai cu atata.

9. Stabiliti cu ce valori apare in text forma ii. A.. b. zice Spdnulcu viclknia lui obici~uifq. e. am dreptate! b. sa apara la celalalt caz. Mai rabdd Harap-Alb ce rabdd. Stabiliti zece functii sintactice diferite (necircumstantiale pronumelui relativ. .i. 5 Se da textul: . Alegeti si analizati morfologic fonnele de vii tor din text. se crede deja cd poluarea a depdsit limita admisa. a. .predicativ personal intranzitiv si reflexiv. Indicati si alt omonim morfologic.(Incearcd) sa stii.plecarea prietenei mele nebune. nu mai vreau sa aud de tine! h. diferite de cclc din text. Mi-a ajuns. 1mi ajunge sa-l stiu sdndtos. Alegeti forma corecta. 4. Un bdtrdn suferind md impresioneazd totdeauna=. Stabiliti deosebirea gramaticala dintre: plecarea nebunei mele de prietellii . analizati-le sin tactic si morfologico B.nestind. altfel spus. neddnd nicio atentie pdrerii celorlalti. 2.(De-)ai stii. astfel incat fiecare pronume sa indeplineasca alta functie sintactica. Stiu-tu-l-ai (asa de hain?) -: Stiutu-l-ai (asa de (De-)ai fit! . Analizati sintactic aparitiile¢'in text ale verbelor.predicativ personal tranzitiv. Dragul meu prieten a dispdrut.. si circumstantial e) ale c. (Incearcd) sa sti . a.ai sa stii. . mai rabdd. care pastreaza constructia cu acelasi caz)? 7. unul inexistent in text. d. Seo. dragele mele vere. . 5. multdmeste lui Dumnezeu. Prin ce se deosebeste uzul din text al verbului a crede de uzul sin tactic din limba literara actuala? b. si de bine. exista ambiguitati morfologice (adica sunt unele care admit dubla interpretare morfologica)? Daca exista. ti-am scris si ieri. Forma ce apare la cazul: a. .dumnealui este interesantd. l. (vreau) sasefjtie . Construiti doua propozitii in care sa apara doua omonime pronominale ale formei i din text. cdci cu rdbdarea ii frigi pielea. Ajungdnd ce si-a dorit. taind-o pe cea incorecta: vei sti .. (n-)am cesti . nemaiavdnd ce zice.. extrageti-le si analizati-le morfologic si sintactic. a uitat de cei care l-au ajutat. 16 . revin la intrebarea de ieri. $tl (ceva?) . ai sa sti . b. k. A. b. trd Inca nu stiti ce-ipe fume. B. Construiti cinci propozitii care sa contina cate un pronume posesiv. ~~·lpoti) fitt "'-WQji) stii. Stabiliti cu ce trasaturi sintactice apare a ajunge in urmatoarele enunturi: a. i. . in oras. a. h. C. Exista in text verbe la moduri nepersonale? Daca exista." (Creangd) A.[. e. Cuncasteti 0 unitate frazeologica (0 expresie verbals) continand pe a crede cu acelasi regim ca ~i eel din text (sau. Harap-Alb. si sfintei Duminecipentru buna gdzduire si ajutorul fdgdduit.0 femeie pldnsii este aici 0 aparitie obisnuitd. El s-a ajuns acum. pastrandu-si valoarea morfologica din text. Harap-Alb. pentru fiecare. Construiti cinci propozitii care sa contina cate un adjectiv posesiv. " (ultima este constructia din text). faceti analiza completa a celor doua forme.copulativ personal intranzitiv.vei stii. ] Cdnd vet ajunge si tu odatd mare si tare. E atdt de surprins. 6. hain?). Construiti un exemplu in care ce.. Comparati din punctul de vedere al diatezei urmatoarele enunturi in care apare a crede si faceti analiza predicatelor continand acest verb: a. Dar pan a atunci. cd nu-si crede ochilor si urechilor.Femei suferinde sunt multe in tara asta. . 6. pentru ca stii acum ce e necazul. nominativ.textul: .(n-)am ee stii. Indicati.~-Hei. Printre cuvintele subliniate. " (Ion Creangii). B. cincifunctii sintactice (atunci cand este posibil).Carte a . Alegeti pronumele ~i adjectivele pronominale din text care apar laalt caz decat la nominativ si acuzativ...predicativ personal intranzitiv.predicativ impersonal intranzitiv. Crede-ma. Harap-Alb. b. Exemplificati un tip de vii tor inexistent in text. Comparati. mai rabdd. ii cduta sa judeci luerurile de-a fir a par si vei crede celor asupriti si necdjiti. indicati fiecare functie si cazul fiecarui pronume. .. taindu-l pe eel incorect.. pdnd cdnd totul ii ajunge de nesuportat. dand pentru fiecare cate un exernplu. respectand conditia ca in prima sa aiba functia de atribut. 10.Stii (ceva?) . d. iar ina doua. 1. EI se erede Dumnezeul romdnilon c. f. de complement.Dragul meu prieten. indicati-le si aratati in ce consta ambiguitatea. Alegeti raspunsul corect.iJ. 17 VERB Testul Dr. El a ajuns la 0 mai bund intelegere a situatiei. acuzativ. analizand fiecare situatie marcata grafic. nu-l mai dai jos din masindl Alegeti solutia corecta dintre urrnatoarele serii de trasaturi: . verbul a rdbda din constructiile: a. . 0 femeie pliingiind este un speetacol trist. 8. 3. c. El si-a erezut totdeauna copilul. si de rdu. 7.a ajunge si a ft. cdci cu rdbdarea ii frigi pielea. sub aspect morfologic. Indicati si exemplificati. in structura caruia intra alt auxiliar decat ccle din text. "Dar pdnd atunci. Dumnealui imi cere des pdrerea. El ajunge la facultate. EI m-a ajuns in dreptul Cismigiului. .d-voas. nestiind . deosebirile gramaticale dintre forme.copulativ impersonal intranzitiv. A ajuns 0 mare durere sa ai nevoie de administratiel g. ca sa fiu linistit. astfel incat fiecare adjectiv sa apara la alt caz.Dragul meu. j. Cine se grdbeste ajunge la timp oriunde este nevoie de el. . acolo unde este cazul.(vreau) sdse stiie. . .

Ion poate pleacd. buie 0 carte. 10. ne speriasem . Aratati. Ion nu se cunoaste prea fdptasul. . pentllifiecare situatie.·. alegeti-le si indicati valoarea lor semantica. in urmatoarele enunturi. si determinantii pe care ii are verbul a avea. A.Ia. fiind fdgdduite. degrabd . VERB ~I PARTI DE VORBIRE NEFLEXIBILE 1. Beie edt 0 vrea! . am vrea sa oferim si Iucruri mai sigure.ddinuie. crednd .. cheltuieste . Lui Ion fi tre- Testul nr. te silest! sd~l ajungi.. -Ionj~i pregateste copilul de plecare.8.creind.dndva. B. A.Ion poate pleca.Scrie-ti exercitiilel b.. va tace . Alegeti forma corecta.va tdcea. Ion i~ipregateste un ceai subliniate: bine pe sine insusi . a. 5.te unexemplupotrlvit rentele de grafie.. Poate cdIon c. Asa e lumea asta si. asazd . iar dacd-i in urmd.Nu se sa puie capdt . b. a. c inainte de a fi fdgddui: asta.se vor compldcea. de-ai face ce-ai face. dainuieste . Trebuie ca Ion e bolnav. El n-are ce se face.a compdrea. stai si-l astepti. 9. c. a compare . fdtul meu.j. ia~. trebuia sa te gdndesti de 0 mie de ori. EZ are de terminat 0 carte. pentru instrumentele sintactice.de loc. g. Trebule sa plecdm.Se c. b. N-avea sdmaiapuce. Stabiliti omonime gramaticale si omofone ale acesteia.intr-una. .Studentul Ionescu este preferatul profesorilor . va zdcea . fntruna . d. indicati si valoarea lor gramaticala. a. Alegeti exemple potrivite pentru perechea: ori . Daca in text exista locutiuni adverbiale.. ar umplea . separat pentru A si B. in textul de la 1. Faceti analiza sintactica a locutiunilor adverbiale. dar e destul de greu de indeplinit. indicati care este diferenta gramaticala dintre forme. se vor complace .Se cunoaste subliniate.iacolo unde estc posibil.siexplicati -v- . si calitatea sintactica a determinantilor gentilor): A.. Zicd cine-a zice si cum a vre sii zicd. b. d. Nu meritd (sa faci efort) . Aibti parte numai de necazuri! B. Comparati gramatical formele a. Nu s-a achitat de cele fdgdduite. meritd (sd faci efort).de cat. [ . cacndva~ c. dar nu sunt sigur. Deie Domnul! . Dati. din punct de vedere grarnatical. numaidecdt . Sunt linistitd. Explicati gramatical omofonele din grupurile: Scrieti exercitiilel .dezagregheazd. Indicati cu ce valori gramaticale apar. dar cdnd este sa dai pasto pamt. indrumd . inseamnd . fnfati$eaza .sa puna capdt. indicati ce tip de relatie sin tactic a stabileste fiecare. urmatoarele aparitii ale formei ' 3. 10.0 data.Ion poate sa pZece. creeazd . 7. predicatele continand pe a avea. verbele a fi si a riimiine..Dea Domnull. 18 deloc .primavara. Daii~§.decdt . a. specificand...sa aibe. f. iar. analizati-le. in enunturi diferite. Md rog. Realizati. . dand cate un exemplu potrivit pentru fiecare. Analizati predicatele din care aces tea fac parte. ce tip de relatie exprima. dezagrega . Selectati si comparati din punct de vedere gramatical predicateledin constructiile: Studentul Ionescu este preferat si fncurajat de profesori . 19 . 2. pentru fiecare situatie. valoarea gramaticala cu care apare a avea: a. ti-am fdgdduit eu. trebuiau aduse la timp. De fagdduit. b.insemneaza: va transpare . Ne-am sdturat de fagaduit. n-are ce se intdmpla. Analizati. b. Extrageti (din textul de la 1) cuvintele n~f1exibile si grupati-le dupa partea de vorbire careia ii apartine fiecare cuvant selectat.cheltuie. EI are doud case. Comparati. Extrageti si analizati toate verbele care apar la alte moduri predicative decat la indicativ.creiazd . e. EI n-are sa reuseascdsinour. Se dau perechile de omofone: numai . dejel-. 4.creazd.de fel. comparatia gramaticala a fonnelor cati. 6 deja cine este stie de cdtre toti care este data examenului. Analizati.>.ne speriaseram. acolo unde este cazul. gramaticaIdife- 6. 8. rdmdne cum este ea. indi(eventual.va transpdrea. b. 9. Ajutoarele.aseazd. fiigiiduit: a. cinci exemple de locutiuni adverbiale si cinei exemple de locutiuni conjunctionale. pentru cele conjunctionale. Se da textul: .StudentuIIonescu este harnic si inteligent. Ion se stie nevinovat . B. Peate sa fi plecat. Exista in text forme obtinute prin conversiune de la verb? Daca exista. odatd . pleacd. ce functie de parte de propozitie indeplineste fiecare. b. Analizati formele de viitor din text.ar umpIe. c.alt feZ. a red.se chinuieste. b. se chinuie . a. taind ce este incorect: sa aibd . a. dactii inainte.de grabd.infati$aza. B. acum mai vii de-acasii. de n-a venit. nu poti s-o fntorci in ruptul capului. Care este valoarea din text a fonnei ia? b.nu mai.or.va zace.numai de cat. c. . pentru fiecare..fndrumeazii. aZtfel . . e. Vorba ceea: «Zi-i Iume si te mdntuielx" (Creangd) a. c.Bea edt 0 vrea!.

~ i 5. .] Stabiliti ealitatea sintactica a reflexivului. 9. -Daroare fie acesta cum mama'dracului l-a'j'i:lficlf::cherrland? " . Harap-Alb.~ 7. si ~.Testul nr . actualizate in alte situatii decat cele prczente in text~1 1. care este functia sintactica a cuvantului ceea ee. pentru fiecare. indicati si functia. . taindu-le pe eele incorecte: a. Cu ce valori gramaticale apare in text forma tot? vului recunoasterea.]. Exista in text verbe impersonale? Daca exista. justificati solutia.." c. 3.cugetari" Testul rrr. Si mail mergdnd ei 0 bucatd. A. partea de vorbire careia ii apartine si ce tip de relatie exprima." 1.unda la urmatoarele cerinte. a. exceptand pe cele de prezent. Care sunt valorile din text ale formei a? b. Caracterizati aparitiile din text ale lui a fl.A refuza unei natii recunoasterea drepturilor sale e a a sili sd-si facd un alt viitor fnteb. b. ele tot nu scdpau de 'ddnsul] . I 4. Urmariti grupul alcatuit din verb si forma atona de pronume reflexiv in acuzativ..! SINTAXA PROPOZITIEI: NECIRCUMSTANTIALE Pleeand delacfiteva. Indicati si exernplificati alte trei valori ale omonimului morfologic a. D.1 de cuprindea pdmdntul in brate. Indicati care sunt subiectele si ce fel de subiect are fiecare propozitie. c. Si dacd se intdmpla sd nu nimereascdi paserile eu sdgeata. grupandu-le in doua clase: cu functie sintactica si fara functie sintactica: Pentru cele din prima categorie. . in aceasta noua forma. 3.. indicati-le. sintactic. a. pentru substantivul recunoasterea.!. B. compleexemplificati si caracterizati fieeare aparitie. In cazul unui de conjunctional. stabilind.>: • . a. (Ion Creangd)j 1..Hai si tu cu noi. complement circumstantial.. la stele. . zise Harap-Alb. Modificand ultima parte a textului: . Care sunt in text valorile sintactice ale verbului a ajunge?! meiat pe aeeste drepturi. Comparati constructia de la I cu : CIt. Stabiliti functia sintactica a verbelor din text aflate la moduri nepersonale. si nu eel . solutia corecta: a. Alegeti solutia corecta. dacd vrei. . subiect. pentru acest complement. exista in text? Analizati-Ie..! . solutia b. dacd n-oi ft si eu pe acolo. t'. subiect. indicati si exemplificati trei valori circum] corecta.i Stabiliti daca reprezinta 0 singura parte de propozitie sau doua.} dar unde te dud. . Fata impdratului nu se capdtd asa de lesne cum crezi tu. si indicati daca. extrageti-le. cd doar n-avem a te duee de. Substantivul istorie are functia de: a. b. complement direct.. PREDICAT. .Jstorie se cheamd eeea ee s-a intamp at cu adevdrat. complement direct. Alegetidin text verbele la moduri nepersonale 9i analizati-le.. . Exista in text adverbe? Daca exista.. exista in text si alte parti de vorbire neflexibile? Daca exista.ZiJhnume. a. s-a produs vreo modificare privinta substanti8. 4. 10. distingand reflexivele in dativ eu functiel .-pen tru a. In afara celor de la 9. mana ea pe un orb. la soare [ . Precizati valorile gramatieale pe care le are in text forma si. care este functia sintactica a cuvantului subliniat. urmariti. 2. fani de mine rdu are: sd-li cadd. taindu-le pe cele incorectc. Cu ee valori morfologice si sintaetice apare in text forma a avea? .~ t in 20 21 .i 2. COMPLEMENTE ~lui'N .~ ' t imaginat ~l f. . alegeti. Exista in textinterjectii? Daca existajindicati-le si stabiliti statutullor sintactic. 8 SUBIECT. [. Alegeti din text verbele la moduri predicative (exceptand indicativul) ~i analizati-le] 3.raspunse atunci Ochlla. Cu ce valori gramaticale apare in text forma de?j 4. ment direct. d. Istoria inseamnd adevdrul intdmplat."l C. solutia adoptata. a.Iorga. Comparati constructia de la II cu: A i se refuza unei natii recunoasterea drepturilor sale . sd ti-1spun.7 VERB ~I PARTI DE VORBlRE NEFLEXIBILE Se da textul: . alegeti-le.. pentru fiecare mod nepersonal existent in text. A l_K. numai iaca ee vede alta bdzddganie si mai si: 0 pocitanie de) om umbla cu arculdupd vdnat paseri. Selectati ultimul complement din text. nu eeea ce am vrea sa trdim cu adevdrat". .. Ce forme de indicativ.. int: fiecare situatie. 2.. Indicati §i exemplificati alta valoare dedit cele din text. .. Si alta data. complement indirect. Indicati ~i exemplificati. asa se lungea de grozav. Alegeti. J Ochild atunci se ie si el dupd Harap-Alb si pornese tuscinci inainte. b. Stabiliti alte valori morfologice ~i~ sintaetice ale aeestuia.. 6. deajungeaj eu mana fa lund.zambihd pe subrizustete. b. stantiale diferite de eea din text si trei valori necircumstantiale. c.! I ~storiese cheamd eeea ee s-a intdmplat eu adevdrai.t 1Stona 0 reprezin t a ta t ce s-a In tamp Iau. justificati. '1 de parte de propozitie de cele fara functie de parte de propozitie. nume predicativ. sa se r~~p.j..Riizi tu rdzi. analizati-le si aratati~ cum se manifesta trasatura impersonalitatii. Si-apoi chititi cd numai in arc se inchia tot: mestesugul si puterea omului aceluia? Ti-ai gdsit] Avea un mestesug mai drdcosi si 0 putere mai sus decdt fiji poate draeul inchipui: cdnd voiaasa se ldtea de tare.c adevdrat indicand . h. Din gardull Oancei ti-a da-o imparatul. Analizati grupul alcatuit din verb si forma atona de pronume reflexiv in dativ. . nu eeea ce am vrea sa sefi intdmplat. cate cinci] functii sintactice diferite de cele din text.

A te supune cuiva care nu e decdt fiinta ta fnal.J~~at:'t e omul care nu mdntuie niciodatd de invdtat" acelasi timp datoria si idea lul tau.. b. raspunsul coreet. 4. ficarile sunt marcate eu aldinc): a. 1. Alegeti. selectati-le si analizati-le.11¢. st a. Indicati care sunt subieetele si tipurile de subiect pentru fiecare propozitie. Contragetipartea-de-text subliniata. b. despre ce sa te invete" l\i. Stabiliti. 1.. 4.:. ." 2.. iar.." 1.. 4. Alegeti pronumele din text ~i faceti analiza lor morfologica ~i sintactica. Alegeti subieetele si indicati. alegeti infinitivele din text si indicati functia lor sintactica. . Ma pregdtesc de rezolvat acest test. 4.care e gataoricdnd sa te invete si are oricand despre C. c. fa. rdspdndeste" 1. Indicati ~i exemplificati alte functii sintactice ale pronumelui reladtiv d:bcat) cele existente in text (nu va vor interesa functiile circumstantiale si cea e atn ut . ti-le. Cu ce valoare speciala apare subiectul ultimei propozitii. Exista in text nume predicative? Dad exista. ~ sunt mdrite in acelasi timp datoria si ide.)ndieatUipuldepronume sintactica in care se afla.indicand forma rezultata din contragere. Pentru urmatoarea varianta de formulare: Se poate spune ca om in adevdr bun e numai acela care.In ceruri nu se poate tine nicio socoteaIii de ceea ce sunt datori a-si da oamenii unul 1. care este subiectul. Comparati urmatoarele constructii: a. Mi-e greu de rezolvat acest test. fiecare-si zice cd esti in stare sa-l indeplinesti si ~. 3. Faceti ~i analiza morfologica a acestor subiecte. Exista in text nume predicative? Daca exista. su~t aeeea~i parte de propozitie . Analizati sintactic si morfologic forma verbala subliniata. Selectati si analizati predicatele nominale din text. raspunsul corect. nu mi se pare a fi a umilinta. Grupati constructiile dupa solutia de interpretare sintactica a cuvantulu~ subliniat: 0:. cu ce verb intra in relatie. h.6rrna deprolll!). solutia corecta... e mai Nne decdt ate crede mai mic: cresc fn . 3.'. imi rdmdne de rezolvat acest test.eel ineo:-eet. VTL . este nume predicativ. Exista in text eomplemente necircumstantiale? v~p fi rdu # n-a fast. f. Selectati si analizati predieatele din text. este predicat nominal. taindu-l p. mula. pentru forrnele subliniate. Explicati solutia aleasa.: a. Am terminat de rezolvat acest test. ~i situatia 3. sunt patti difcrite de propozine. e. Analizati acele complemente necircurnstantiale din text exprimate altfel decat prin pronume. E imposibil de rezolvat de fntreaga clasd acest test~ d. attitia se gdndesc ca pop obosi si ar fi pdcat sa n-o mdntui. ara. Alegeti. Alegeti formele neaccentuate de pronume si faceti analiza lor morfologica. Alegeti. .A Ie crede mai mare e totdeauna mai bine decdt a tecrede mai mic: mdresti in acelast timp data ria si idealul tau.ingur. 2. . . Construiti un enunt 111 care sa se aetualizeze cealalta functie. tati si ce modificari sintactice a suferit textul. trei functii nccircumstantiale ale acestui mod verbal. precum nu se tine seamd florii de mirosul ei sau soarelui de lumina pe care 0 este exprimat. 2. 22 23 2. a. Ce modificari sintactiee sufera textul in urmatoarea varianta de formulare: A te Jnvatc'itor de oameni inseamrui acela care e gata oridtnd sa te fnvete si are orlcand supune cuiva care nu e altcineva dedit fiinta ta . admite ambele interpretari. pentru fiecare. Aratati ce modificari morfosintactice sufera textul in urmatoarea varianta de for3. rx<- "Ciind faci un luau bun. Daca exista. are functia de complement direct. Selectati si analizati acel nume prcdicativ care nu face parte din structura unui predicat. pentru fiecare propozitie. predicat verbal. ..e. analizati sintaetic si morfologie cuvantul subliniat. si analiza sintactica. pentru cuvantul invdtdtor. 4. 2. Alegeti subiectele din text. b.e:. 3. a. Indicati si exemplificati diferite de cea din text. Ce mcdificari sintactice sufera textul in urmatoarele variante de formulare (modi. extrageti-le si analizati-le. taind pe celelalte: subiect. c. pentru primul predicat.t~indu-l pe ~el incor~ct: a. ..rrr." 1. "Om in adevdr bun e numai acela care ar fi putut 1. b. Exista 'in text verbe la moduri nepersonale? ti-le. indicati-le si analiza. 4. 4. pentru fiecare propozitie.. Alegeti formele neaccentuate de pronume si indicati statutullor sintactic. este 2. are functia de subiect.fZ~if!.~'. 3. selectati-le si analiza- . E tare dificil de rezolvat acest test. Daca exista. o faptd rea insa. este alul tau. tipul de subiect. "(. indicand.. tipul de subiect si prin ce altuia. n-a fdcut-o. este complement direct.tata. . In textse: rcpeta aeeea~if. 2. desi ar fi putut face mult rdu.z tt. ~. 3. aeolo unde este po sibil.

d. "las' j putind odihnd. 2. ):(:kl . 1. perechi: a. substantivele subliniate indeplinesc functia de: a. b. substantivul subliniat: a. Elbagd de seamd tot ee e in jurul lui si le tine minte pe toate. mai bine sa nu fie.Burui sd-ti fie inima. k. "pe cat~ra rlejrumO'asii.. . complementj direct. Argumentati raspunsul. . Indican functia sintactica a pronumelui relativ si relatiile pe care le stabileste la nivelul propozitiei. Nu stiu ciiruia dintre elevi ii va reveni bursa. Md frdmdntd multe. f. Ma amuzd ideea.j/i?lfZit 'era:~YdeaaPiiica.cticaa determinah111'9tY. Testul nr. ambele sunt predicate nominale. imi ajunge un necaz. ii cdsuneazd pe colegi. Ce ai fost! r~gata?. Comparati.indau. . a incdleca pel b. .Pantofii erau descusuti.. mititical" (idem).in mai ciresele sunti J . gelos pe altii. e. Md doare capul. .. l-au trim is profesor. se bizuie pe colegi. Md fntreb cine este rdspunzdtor de dezastru. subiect. complement direct. Nu-mi stricd pe colegi. Si el hdrsti! 0 pagind. S-a musamalizat rezultatul anchetei. b. 1mi prieste aerul de munte. " (idem). In constructiile: conteazd pe colegi. pentru fiecare pereche de enunturi. In constructiile: 11•.c . mai Nne sd-mi dau eu cu mana mea. "Ori mi-or da feciorii dupd moarte de pomand. fti vine somn".a incdleca !faua.Jnvatat mai trebuie sd fie si ace I care facegramaticit" (idem).. In constructiile: l-au ales director.in preziua concursului." (idem). St decdt n-a fl cum se cade. 0 are! profesoarii. prcocupd fa ce te gdndesti. Imi revine 0 obligtuie. talpa la fund si erau cusute de tocmeald" (Jon Creangd) . g.si popia are multe ndcdfale. b. Odatd invdtaui tabla inmultirii. cad pusese piele bund. acolo unde este posibil. Analizati predicatele din text. tdbdram pe\ scapd din vedere esentialul. am constatat cd sportiva nu e pregdtitd. si cazul numelui predicativ): a. complement indirect. b. In p~erech!ley const~. c.a invinui pe prieteni. . . complement cir-] cumstantial de loc. h. nu are functia de complement direct. se rdzbund pe colegi. c. nominal. are ciudd pe colegi. Elevul este apreciat si ldudat de profesori. Este valabila solutia data pentru to ate exemplele? Ras!fa . taindu-le pe cele incorecte.. are functia de complement direct. e. supdrat pe colegi. complement direct. Dati un sinonim sintactic al constructiei reflexive din text continand pe a putea. I 3. coapte. Nu stiu pe cine sa md supdr. rdzbit foamea. 9 BL 1. Eleva a fost fntre-] batd solatia ecuatiei. "Mi s-a iruicrit 2. M-a subliniat este: a. Nu-mi inchipui deloc ce si cum va ajunge el peste vreo zeceani..~tii: Prdjitura a fost arsd din n~atentie . Nici prin cap nu-mi trece giindul dsta. mizeazd pe ei.Prdjitura e preaj de arsa st Jara gust. h. 1. A~ vrea sa stiu ce se va alege de el. Se intdmpld 0 nenorocire. isi supdrd parintii-l sufletul de ddnsal". c. "Pe cine faci ciirpaciu? ". MJ. In perechile de constructii: apasd butonul= apasd pe buton. este afirmativ.b. S-a aflat adevdrul. cum ti-i cdutdtural" (idem).eje combinare ~i calitateasintEi. "Ii~avu parte sd se preure¥js:(]it~(Creanga).fdceau paralele acele. 4. i. calitatea predicatelor continand pe a fi: a. "tovara~ia nu nise pdrea dreaptd". I-au angajatpaznic. . Pe cine nu lasi sa moard nu te lasd sa trdiesti. "Si era un ger uscat prin luna lui noiemvrie . g. atrageti in comparatie si constructia: Md supiirii cum t~porti (urmariti posibili-] tatile. unul este verbal. determinantii subliniati indeplinesc. b. e greu de purtat. PARTI DE PROPOZqIE Alegeti raspunsurile corecte.. stabiliti. subiect. argumentati raspunsul. Elevul pe care de obicei pot eonta s-a imbolndvit. "" 1. Intervine 0 schimbare.Nu supdra pe cine nu stie sa se supere" 3. Prdjitura e coaptd cu ceasul In mana . se supdrd pe piirinti.. invidios pe colegi. 25 24 . Md preocupd situatia. celalalt. functie sintactica diferita.Niciodatd un om cinstit nu se poate apdra cu atdta inversunare ca mincinosul care a fost prins. j. f. a da vina pe prieteni . se infurie 1 In constructiile: Imi trebuie 0 carte. Md copleseste durerea.. d. In constructiile: Elevii au fost anuntati ziua si ora examenului. (Ciubotele) . " . Sportiva e pregdtitd cu mare atentie In vederea concursului . determinantul ~ rezultatul. "nu". Mil mira ddnsa" (idem). "Cand auzeam noi de masd. A 1 I i 4. in cadrul fiecarei] pundeti prin: "da". din punct de vcdere sintactic. imi convine situaiia. c. . "care si el se mira cum au ajuns profesor" (idem). imi pe mine. predicatele nu supdra si sd se supere. indicati ~i exemplificati alte trei necircurnstantiale dedit cea existenta (sau cele existente) in text. Md costa nepdsarea. nume predicativ." (Jon Creangd). stripane" (Ion Creangd). b. aceeasi functie sintactica. Alegeti predicate le si stabiliti tipul de predicat din urmatoarele fragmente (indicati. b. . Nu-mi merge afacerea. Daca raspunsul de la a. . Analizati pronumele reflexiv din text si indicati care cste regentul acestuia. 2. ori ba." 1. greul a trecut. cuvintele subliniate indeplinesc functia de: a.

altfel.. Md intreb ce inseamnd aceastd totald uicere. Semnificatia ace s-a intdmplat e mai addncd.nume predicativ . f.Cea mai mare mdndrie a omului poate fi aceea cd el are dreptul de a se simti colaboratorul de fieee clipd al marilor puteri ascunse in el. B. selectati si analizati sintactic si morfologic atributele: '.complement direct . f.Vine oricine are nevoie.atribut . Argumentati raspunsurile.Si dacd a lipsit astdzi de la scoald. pentru tine insuti" f. In constructiile: a. Cunose pe cine aintrat.Trimit pe oricine vrea sa vind. interjectie.complement direct. . Ni-am cumpdrat dedit Jruete ." A. Dorinta oricui fnvcqa este sa reuseascd. Trimit cdrti cui are nevoie.EI procedeazd altfel decdt am sperat A:. cOrect: fiecareraspuns . analizati cuvintcle subliniate: l-am omagiat pe toti acei neinfricati eroi.atribut . subiect . e. Vine oricine . numeral. Ne-am intdlnit in locul dinainte stabilit . B. adverb. indican cazul si functia sintactica a pronumelor relative. d. taindu-le pe cele incoreeterexemplificati vrrr. subiect .i. am pregdtit deja bibliografia ." b.Dacd am adus ea exemplu si aceastd poezie. adverb. . adjectiv. Succesul a doi dintre cei mai buni prieteni ai nostri ne-a bueurat imens. Din urmatoarele "cugetari" ale lui N. este anume pentru veselia ei zburdalnicd" (Maiorescu) .nume predicativ.g. g. c. Indicati functia sintactica a pronumelor si a adverbelor relative. c. Povestea orieui . Regentul unui atribut apartine urmatoarelor parti de vorbire: a. "Curajul tuturoranu sealcdtuieste totdeauna din eurajul fiestecdruia. Nimic din ce s-a spus nu e adevdrat. substantiv. . Iorga. a. atunci cand este cazul. Alegeti si exemplificati seria (sau seriile) de raspunsuri corecte.A.complement de timp. b. a. stabilind. taindu-le pe cele incorecte: Adverbul indeplineste urmdtoarele functii sintactice: a. a.nume predicativ . e. subiect .auibut. Regentul unui complement apartine urmatoarelor partide vorbire." d." c. subiect . dori sa fii mai atent. d. complement direct . Alegeti raspul1surile corecte. x.courpleiueut tie cauza .Nsam cumpdrat nimic altceva dedit fructe. Trimit pe oricine .complement de agent . interjectie. Ma gdndesc fa ce se va intdmpla. substantiv. Cornparati urrnatoarele enunturi.L-a caracterizat toatd viata grija pentru ceilalti. stabiliti daca.Miindnc oriciit mi se pune. d. nume predlcativ . Mdndnc oriciit . In enunturile a-e. cuvintele subliniate au aceeasi calitate morfologica. au aceeasi functie sintactica. verb.atribut . te pretuieste in adevdr numai acela pentru care existi intreg. diferentele c.atribut. Mdndncd orice .Mi-ar trebui un altfel de colaborator. Am mare respect pentru profesorii de care am Jost ajutat. verb.predicat . j.Povestea orieui avea rabdare sa-l asculte.complement indirect . e. b. 2. Lucrez oriciind '--Luerez oriciind sunt solieitat. a. este pentru revederea materiei de examen . incorecte: Despre acesti doi noi profesori nu ne-am informat inca. pronume. pentru fiecare pereche: A. adjectiv.in locul banilor a primit promisiuni. f.predicat . d. d. b. e. Pcntru elevii din ultima clasd. sintactice dintre componentele subliniate: d.Multi te pretuiesc pentru cdte 0 faptd a ta.complement indirect .complement de loc .. numeral. as proceda cu totul altfel . c.atribut. .nume predicativ . b. d." e. b. a.in locul prietenului meu. f. rx. Alegeti ~i exemplificati seria (sau seriile) de raspunsuri corecte. c. Nu pot sa md pronunt asupra a eeea ee n-am vdzut.complement de limp . c. nume predicativ .Existd 0 consideratie de sine care se hrdneste numai din lauda altora.Aurul unui singur adevdrat scriitor ajunge sa poleiascd 0 scoald intreagd: putini potJace deosebirea intre aurul de deasupra si eel dinduntru" g. b.Nu-mi rdmdne altceva dedit speranta. B. taindu-le pe cele Pleearea a zece studenti ne-a dezamdgit. 26 27 . g. El este altfel decdt mi-am imaginat .nume predicativ . c. "Mor~litatea serazimd perespectul de altii si pe respectul de sine. b. pronume. Adjectivul indeplineste urmdtoarele functii sintactice: Discutiile asupra examenului nu md intereseazd. .a. renunt la colaborare .Achile s-ar fi pdzit rdu dacd st-ar fi ferecat in vederea tuturora cdlcdiul unde putea fi rdnit. c. vrr.Mdnancd orice i se dd: . d.complement de loc.atribut. nume predicativ . Dandu-se urmatcarele perechi de enunturi. h. e. Nu-mi rdmdne dedit speranta .

taindu-le pe cele incorecte4. si ceilalti din public vor urma. patru propozitii subiective si nicio predicativa. insd.completlva tiva. B.). de-acum jie ce-o ji! Decis. dacd nu am fdcut-o inca. 4. In ultima 28 . a. Dar ceea ce nu este astdzi trebuie sa fie maine.Pe cat.. toarele valori: a.:c. dar nu este inca pregdtitd pentru lucrarea stiintificd [. sa fie la celalalt caz.." (Titu Maiorescu) 1. extrageti propozitia. predieativ . este de sigur ca un om cu.. doua subiective si 0 predicativa. A. . Alegeti raspunsul corect. de predicat nominal? Daca exista. nicjun~Eompromis. Extrageti si stabiliti felul subordonatei introduse prin cum (vezi textul y). adica predicate care.' y. In text. pIl. Extrageti si stabiliti felul propozitiilor necircumstantiale din aceste enunturi. Alegeti raspunsul taind cu 0 linie pe cele incorecte. precum si termcnul regent. iar in altul (in altele). Explicati.• legeti. Stabiliti ee moduri nepersonale exists in eele patru enunturi.. Ultima propozitie este: a. c. sa admita.. Dacaexista. indicati. Indicati eu ce valori gramaticale apare a fi in enunturile de la I si stabiliti natura predicatului din care acesta face parte. 3. si pentru ca sa fie. " (Mateiu Caragiale) 29 rr. Alegeti solutia core eta. intr-un caz. . existli 0 Pl"OPo~itie atributiva.:. Testul nr. c. .copulativ .copulativ.predicativ ..". .. . b. Se dau enunturile: a. prin determinantii pe care ii primeste. Analizati sintactic si morfologicpredicatele continandverbul indirecta. . Mdrsdvia nu se sfia sa ~i-omarturiseasca ori de cdte ori avea prilejul. analizati-le sintactie si morfologico Se dau enunturile: ~.SINTAXA FRAZEI: SEGMENTARE. b.~. Construiti un enunt in care ce. 1.. trei si 0 predicativa. cop iii. personal copulativ intranzitiv. Comparati natura gramaticala a elementului cum (comparatia se refera la ealitatea lui morfologica si la eea sintactica). A. Cum insd sperantele~e-aJlo:st spulberate. In text. a. exista: a. Se da textul: . 7. felul subordonatei pe care acesta 0 introduce. lucru care-si avea si neajunsurile lui si pe care noi. 6. Caracterizati sintactic verbul a piisa din fraza 0.predicativ . Extrageti propozitia principala (sau propozitiile principal e) din text. pentru fiecare fraza. predica-. CIRCUMSTANTIALE Test"l nr. Extrageti propozitia principala (sau propozitiile principale) din text.. Una dintre relatiile care se stabilesc intre propozitiile textului se exprima prin t<1pllnnri'j indicati ce tip de propozitie estc introdus astfel ~i extrageti "''"'''''''. nu-i mai pdsa cd va ji hulit§i. trebuie jie 'pregdtit" (Titu Maiorescu).i. nimeni nu s-a mai gdndu la viitorul lui. e numai fiindcd a lipsit prilejul." (Mateiu Caragiale) p. Alegeti seria corecta. 8.. 0 subiectiva si 0 predicativa.persecutatde vechiiiQyara:. acuzativ. 11 NECIRCUM- 5. doua subiective si doua predicative. alegand solutia corecta dintre urmatoarele caracterizari posibile: a. c.sd nu maiJqcd. In text.predicativ . nominativ. c. . pe attit este de sigur cd indatd ce din mijlocul unui public este cdstigatd opinia acelora cu judecatd. seria de caracterizari aleasa. exista: a. Alegeti solutia corecta. b. auxiliar .~xistao PtQPozitie atributiva . R.predicativ . predicativ . b. din capul locului.predicativ .. 2.. fraza din textul al If-lea. 10.ri de putin tulburatd. 3. introducand acelasi tip de propozitie. taindu-Ie pe cele incorecte.. PROPOZITH STANTIALE. sd-mi calc hotdrdrea de a rdmdne «incognito» timpul cat voi ji silit sa zdbovesc aid si. b.. 2. b.auxiliar. dacd am fi chemati sa 0 exprimdm intr-o singurd frazd. il condamnam. 5. tata nu lua nicio hotardre fara s-o fntrebe si pe mama. C.. Se da textul: "Cauza acestei disproportii trebuie sa jie mai addncd si. Construiti sase fraze in care cum sa introduca alt tip de subordonata decat cea din text. taind-o pe cealalta. Extrageti propozitiile princip3. h. doua subiective si nicio predi-' cativa.De teama ca linistca IX domnca in cuibul nostru sli nu ji fost ciltll. verbul a fi are. c. propozitie. Hotdrdndu-se in familie c8rbaiatul sa renunte la facultate.copulativ. extrageti-Ie si analizati-Ie sintactic si morfologico SINTAXA FRAZE I (2): SEGMENTARE.·. Exista in text predicate omonime. in ordinea de aparitie. o.De dragul dumitale care mi-ai ardtat atdta prietenie.. .minte face mai mult decaf 0 sutd de mdrginiti. Forma ce apare la cazul: a. impersonal predicativ intranzitiv. 10 B. b. A solatia corecta. ' 9. completiva directa. PROPOZITH NECIRCUMSTANTIALE ' 1. 0 interpretare de predicat verbal. Construiti doua fraze in care verbul a fi sa indeplineasca celelalte serii de valori. a fl. .. am voit. A. personal predicativ tranzitiv. . avand aceeasi forma. indicand elementul de relatie. ca unii ce sunt deprinsi sa se ia dupd judecata altora. p.lidin cele patru enunturi. taindu-Ie pe celelalte dona. am intrebuinta urmdtoarea formula din teo ria evolutionistd aplicatd la viata spirituald a poporului: pdtura psihologica a generatiei noastre de astdzi este pregatita pentru poezia liricd si novela poporand.

relatiile fiecareia si calitatea morfologica a elementului regent. luasem obieeiul ca. 3.aceasta propozitie.indicati felullor. in fiecare caz. rescrieti textul in forma noua si aratati ce modificari sintactice s-au produs. in ciuda eforturilor de ctitiva ani. in enunturile de fa IT.1. aeum stdtea in tindd. valoarea grarnaticala cu care apare a fi. apoi. V 2. Analizati sintactic si morfologic primul verb care apare la un mod nepersonal.12 4. selectati-le si indicati. neputdnd fi eeva sd-si iruibuse plfnsuZ. indicand. Analizati si explicati in ce consta aceasta. 4.Presupundnd cd era cu putintd sa aibd de vorbit eu Pantazi. cum si calitatea morfologica a termenului regent. Analizati morfologic si sintactic grupurile marc ate grafic prin aldine. guvernantii programau intdlniri intre patru ochi. 10. dupa caz. b.Jjitragyti· din text propozitiile subiective. pentru fiecare. dddeau tiircoale si croncdneau a pustiu din ciocurile lor negre. cd acel ceva nu mai era. a.Pdsdrile. si lucruri ce-i priveau numai pe ddnsii :.incele trei frazc'rDaca exista. b. Selectati si indicati felul propozitiilor continand grupurile: de teama. 1. indicand ce mcdificari sintactice s-au produs. Roalizati oontragerea i1 doua tipuri difcrite rie snhordnnate. extrageti-le si indicati tipul de subordonata. Noud nu ne rdmdne. 3. a. predicative ~i completive necircumstantiale. indicati felullor. 2. precum si termenul din regenta pe care il determina. cdci proieete not este aproape imposibll sa primim. 7. Exista. l. .y. faceti cornparatia cu forma putin modificata: luasem obicei ea . indicati propozitia din care face parte si explicati includereain. Extrageti din text propozitiile subiective. sd-si indrepte jondurile spre alii cercetdtori. Indicati si exemplificati cinci 'tipuri de subordonate introduse prin dacii (doua necircumstantiale si trei circumstantiale). propozitii circumstantiale? Daca exists. Caracterizati gramaticalforma numai din fraza ~. predicative si completive necircumstantiale? Daca exista.ideeat. pre- Testul nr. . Se da fraza: Interesati sa gdseascd intelectuali atasati.sintactic si morfologic verbele din text la moduri nepersonale. functia lui sintactica si calitatea sintactica a determinantilor. Analizati sintactic si morfologic aceste grupuri. Extrageti din text propozitiile completive necircumstantiale. apti sa ocupe posturi de condueere. Catrina imprejurdri. 9. 1ecizand ca. 3. in cele trei enunturi. rescrieti textul in forma noua. de care se [ega din ee 'in ee rna! strdns.. Pentru componentele subliniate. fiecare. 30 Se da fraza: . investitorul a renuntat sa ne mai finanteze proiectul. incercdnd sd-i aleagd dupd necesitdti si opinii si. SINTAXAFRAZEI ~I A PROPOZITIEI L Se da fraza: "Crezand cd esti mai mult deciit esti.jn ciuda faptului cd jandarmii in eurtea cuiva nu puteau inspdimdntatd de obicei fnasemenea de laudd. Analizati morfologic (iar." (Mateiu II~. I·V.. care este termenul regent. contragerea sau expansiunea.. Analizati sintactic si morfologic adjectivele din text. sd-i convingd pe eei alesi sa aeeepte.predi()ative~icompletiven€circumstantiale. de dragul. 6. . . subordonate subiective. b. a.isd mdretrag si sd-i las un ceas-doud singyri. Exista in text subordonate completive necircumstantiale? Daca exista.i temdndu-md cd i-as fi putut stdnjeni cu prezenta mea. Se da textul: Constatdnd cd. 2. jara' sa fiu observat. In cazul celui de-al do ilea grup. invdtate sa se roteascd deasupra a eeva inalt. 1. in timpul eel mai scurt. Exista in text verbe la moduri nepersonale? Daca exista. nu se obtinuserd incd rezultate eonvingatoare. a. 8. dupd cajeanulJUJ. b. 31 . acolo unde e posibil) si sintactic elementullor introductiv. Analizati sintactic ~i morfologic predicatele continand pe aft. Comparati sintactic cele doua aparitii ale verbului a putea din fraza y. ~~~ . Exista propozitii atributive. selectati-le si analizati -le. . Indi. a 2. (in care substantivul apare nearticulat). Exista in text 0 propozitie care admite dubla interpretare. HE. in ciuda faptului. a. extrageti-le ~i calificati-Ie sintactic (faceti abstractie de calificarea dupa scopul comunicarii). realizati. Iorga). b. Care cste statutul morfosintactic duce? al cuvantului decal? Ce tip de propozitie intro- 4. pentru 3. acum." (Marin Preda).c~t! functia sintactica a pronumelui relativ din text si explicati prezenta prepozitter spre. indicati. Apare in text fenomenul "dublarii unui complement necircumstantial"? Identificati situatia ~i aratati in ce consta." (N. In stare sa-i aduca beneficii rapide si sigure. in aceste conditii. Analizati. indicati felullor. care sa fie diferite de tipul existent in 1. Exista. stabiliti care sunt consecintele pentru analiza sintactica a frazei. decdt sa reludm cercetdrile anterioare." (Marin Preda) 1. relatiile pe care le stabilesc si calitatea morfblogica elementului regent. nu vei inainta niciodaui spre eeea ce-{i inchipui cd esti. indicati functia sintactica a acestora.. Analizati sintactic si morfologic cuvintele marcate grafic prin aldine (scrise cu un caracter de litera mai ingrosat). lOll" Se da fraza: .

b. ~1 din. zise Harap-Alb.. Se da textul: . 13 SINTAXA NORMATIV A Rescrieti. b. Extrageti propozitiile principale din text si indicati. naivi cum erau. cum explicati prezenta lUI la inceputul frazei? 4. " (Marin Preda) 1. parale. Indicati care sunt subiectele fiecarei propozitii. tipul de principals. indicati felul subordonatei. a.". 2. In fraza . md iri-: tau. dar prea multe ingrdmddit deodatd pe capul meu. Indicati prin ce mijloc se realizeaza subordonarea. 2.Banul trebuie sri meargd: if strdngi. Analizati sintactic si morfologic componentele marcate grafic prin aldine. Ce tip de acord aparc in prima propozitie principala? 2. enunturile in care descoperiti greseli: a. nu numai cd. Exists in text propozitii subiective. dar. distinctii.. Extrageti si analizati sintactic si morfologic complementele text. a. predicative si completive directe? Daca exista. 4. Extrageti propozitia principala (~au propozitiile principale). 4. Lucrdrile elevilor cei mai buni vor ji publicate. pentru fiecare. Exista ih text 10cutiuIli. ci-i dupd cum vre Domnul. a.0 constatare ce se impune oricui lucreaza cu manuscrisele este nevoia de a-si asimila grafia respectivd a manuscrisului. Ce tip de raport sintactic se stabileste intre primele dOlta propozitii principale ale textului si care este mijlocullui de realizare? b. Avand in vedere calitatea morfologica a lui cdte. Analizati sintactic substantivele aflate in nominativ. Rescrieti textul in noua forma ~i aratati ce modificari sintactice s-au produs. Analizati sintactic si morfologic cuvintele marcate cu aldine. 4. predicative. (Mateiu Caragiale) .. mdicutd." (Ion Creangd) 1. 3. Realizati. 'restnl nr. (N. Dupa cealegeti raspunsul. forga) 1. 2.text. odatd dobdndite. 2. Exista in text propozitii subiecti~e ~iprcdicative? Daca exista. Tezele studentilor acestia s-au rdtdcit. S~~~ . Exista in text propozitii subiective ~i predicative? Dad exista. Utilizand un element de relatie specificat la 2.md indispuneau. selecfilli"-Ie. circumstantiale 3. felul si relatiile sintactice pe care le stabileste. Extrageti si analizati complementele circumstantiate 4. extrageti-le. Aleg~tiTaspunsul corecttaindu-le R. a. Utilizand elementul de relatie ca ~i cum. Exi~ta 'in fraza propozitii atriiritl~e? Daca exista.exista 0 propozitie: a. zise sfdnta Duminicd. extrageti propozitiile ~i aratati felullor... . Exista in text propozitii circumstantiale? Dad exista.. nu-mi procurau nicio satisfactie.2. selectati-le si indicati tennenul lor regent. aratati ce modificari sintactice s-au produs. 33 .. subiectiva. 4. 3. extrageti-le ~i aratati lor.orecte:_. il furi.. in forma corecta.aratatiGareipartidevor~ir~ii apartine fiecare ~i analizati-l~sintactic. pentru fragmentele subliniate. indicati ~i exernplificati alte doua tipuri de propozitii circumstantiale introduse prin acelasi element. 'in functie de situatie. Identificati subiectele pentru fiecare propozitie.. b.Poate asa sa fie. Extrageti prima propozitie principals din fraza. extrageti-le si indicati. insdsi voluptatea razounarii 0 gdseam fadd" . pentru fiecare. :>L Se da textul: . b. Extrageti propozitia circumstantiala (sau propozitiile circumstantiale) din aratati felul si elementul de relatie. Harap-Alb.. Transpuneti in vorbire indirecta prima replica (prima fraza) a dialogului. .'.Ciite a dat Dumnezeu. tipul de subiect si cu ce valoare apare. indicati felul fiecareia ~i aratati relajiile in care intra. forga) 1.c. contragerea sau expansiunea. asa a trebuit sdse intdmple si n-ai cui biinui: pentru cd nu-i dupd cum gdndeste omul. Daca exista in fraza predlcaf~ nominale. l-am oferit cdteva cadouri acestei deosebit de apropiatd prietend a mea. b.: 3. selectati-le si aratati relatiile 'in care intra fiecare.i~' . 32 ce il uimise insd pe Tugurlan si il fdcuse sri pdrdseascd gdndul de a-si mai bate joe de el era faptul cd ei.. .. completive directe si i~directe? Daca exista. pluteau pe apa aceasta a lo~ in atdta senindtate incdt era cu neputintd sri nu-ti dai seama cd acest fel de a ji era de fapt bucuria si libertatea lor.'ZU~~l$xista. atributi~a. indicati si natura morfologicaa tennenului regent 3. tdmdierile imi pdreau ofense. Se da textul: . aratati tipul de subiect ~i valoarea speciala pe care 0 are in unele propozitii. Exista in text propozitii subiective. selectati -le si analizati-le sintactic morfologico . completive directa. construiti alt tip de subordonata decat eel din text. A stabili cronologia textelor inseamnd sri schitezi filiatia versiunilor care duce la determinarea vdrstelor fiecdrei poezii".Ceea textul: ('V Se da textul: "Tot ce rdvnisem pdnd in ajun cu ardoare: putere. E ca si cum ai opri un rdu fara sa ai 0 moard" (N. 1.ecele inc. b. 3. . c.

" (J. q. Se iau mdsuri contra inflatiei. Omul de l-ai vdzut e tare bolnav. ce greseli privesc tipul de vorbire si folosirea elementelor de relatie in fraza. . pentru mine. articolul hotdrdt participd la flexiune. Sunt cozi imense la ghiseele de incasare ale pensiilor.Atunci il intreba cd di ce-o vinii?" (TD) b. . Faptul apartine de trecut. h. a coruptiei $1 ai speculantilor: e. in ce privesc timpii obtinuti. e. . . f. Niciunul dintre ei nu hotdrdsc singuri. p. Caragiale) d. Efectul medicamentelor acestora nu este inca vizibil. . c. d. Conform intelegerilor anterioare $1 a calendarului stabilit. Am de dat socoteald asupraa multor milioane/multor milioane/a multe milioane de lei. 1. precum si sistemul lingvistic nu se poate surprinde decdt in sincronie. Steaua este echipa a cdror initiative/ale cdrei initiative/a cdrei initiative le-am admirat. acolo unde este cazul.. d. h. Depldngem disparitia dragii si sensibilei noastre profesoard. Situatia cea: mai frecvent intdlniui este de abandon scalar Md uimesc dintii ei strdlucitori dealbi. b. Fiecare dintre noi ne descurcdm asa cum putem. Mi se iau in calcul toate abaterile. q. Ma doare ca niciodatd ochii. Se intdlnesc reprezentanti ai peste 100 de state. b. ei sunt in atentia intregii familii. Mi-am propus evitarea oricdrei greseli datoratd emotiei si a neatentiei. 1. i. Din neglijentele anterioare decurg 0 sumedenie de neajunsuri. Dat fiind proastele rezultate. Ce-s cu caietele astea murdare? f. prea e fdcutd usor" V'L Rescrieti enunturile.. taind varianta incorecta (sau variantele incorecte): a. Dau mare atentie acestei prezente ale mele la sdrbdtorire. i. f. g. Adamesteanu) Indicati pentru fiecare enunt.Ai si dumneata cheltuielile as tea.[ . g. folosirea relative1or: a. enunturile corectand greselilede constructie. Caragiale) e. Elevii a ciiror opinie/a ciirei opinie/ai ciirei opinie a con tat sunt puiin numerosi.In. este acceptia data conceptului de "expresie verbals". Rescrieti enunturile in forma corecta: a.. f. care. Nimic nu e bine. m. Copilul care i-am dat cartea a dispdrut cu ea.L. Apar greseli d~ acord in urmatorulset deenunturi? Rescrieti in forma wrectaenunturile in care descoperiti asemenea greseli: a." (J. concurentii nostri au rdmas ultimii. h. c. fiindcd nu mai merge cu sistema asta. Mi-au fost dat sa vdd prea multe in viatd. Tipul structural de limbd. de tot zisesi" (G. S-a simtit bine cu ei si s-a incadrat usor noului colectiv. Criteriul de clasificare al substantivelor priveste terminatia de singular. o. k. d. de corectat.Dumneata nu vezi cum se-ncurcd lucrurile in politicd.. -1plicarea hotdrdrii de curdnd adoptate inuimpind mari greutdti. inuilnirea va avea loc duminicd. cdnd te gdndesti. Jocul de tenis si eel de baschet rdmdne pasiunea vie/if mele. n. totul trebuie de refdcut. m. ]j]. 34 vrr. mom/cr. 'l Rescrieti gre~eli: b. Cali elevi au lipsit nemotivati? Celor mai multor sinistrati li s-au dat ajutoare. k. e. i. nu mai vreau sa aud si altele. Treizeci de milioane este 0 avere.L. rescriind enunturile: a. c. care nu pori pentru ca sa stii de azi pe maine. d. . g. o. j.teleg si eu atdta lucru. s-a renuntat la proiect. Steaua este echipa In ale ciiror rezultate/in a ciiror rezultate/in ale ciirei rezultate am sperat multo c. Inceputul celei de a doua zi a vizitei oficiale a fost dificil. pentru analiza constructiei. In cazul substantivului $i a adjectivului. rr. g. Important. f. Nu li s-a oferit sprijin substantial tdrilor fost comuniste. Imi place de el. j. am fost trimisd eu. Esential. corectand. Sunt nereguli in respectarea actelor normative si ale hotdrdrilor luate. Zilnic apar sute de probleme grele de rezolvat. Ne-am ridicat cu totii impotriva mdsurii considerate injuste. Cu prilejul Crdciunului si a zilei tale de nastere. este terminarea liceului. te-apucd groaza. Mi se trece cu vederea greselile. imi ajunge certurile din familia mea. Grija pentru copii si bdtriini au atras multe asociatii umanitare. iti trimit aceste flori. e. Nu se meritd sa te superi pentru atdta lucru! In locu' la sefa. . Intrebarea care am pus-o la profesorul care a venit de curdnd nu rn-a ldmurit deloc. Indicati in ce constau aceste a. p. Ca tineri proaspdt cdsdtoriii. c. b. dar imi place si pe Maria.Averea lu 'femeia asta nu e curatd. Se stie prea multe despre noi. Alegeti constructia corecta.} si ei atunci sa vorbesc acolo cd ce-i dd la [atd dupd nuntd?" (TD) 35 Corectati greselile pe care le descoperiti.. r. b. deci nu mai are mare importarud. n.d. Una dintre problemele largi dezbdtute a fost integrarea legislativd.

B. .M-am rugat de el cd sa md amdne pdnd maine. A. b. care hoi n-am constatat fi:ind dus.dupa..indicativ .ceartacuparintii.. la 0 alta chestiune de aceeasi natura in strada Pacientii. Nu mai m-a ldsat sa plec. pronumele relative apar in cazul: a." (Iorga) 1. ceea ce n-am acceptat aeest lucru. Cine se poartd. j.Jmi spunea des eel ce frumoasd sunt si cd ce pdrinti cumsecade am!" h.. la urmatoarele moduri: a. A. pronume relativ. e. s-a indrdcit de ciudd. 1nfamilie. iar tie ajunga-ti ce rdmdne. b. Desi totusi a fost bolnav.J pi urmd s-au fntales cd sa sa ie cdnds-or lua. asacu familia. B. Alegeti raspunsul corect. cu eforturile fdcute.. a. Am crezut cd ne-am impdcat.indicativ. Cipariu sau Pumnul. In fraza.] pe care. incdt de-abia a scdpat spre a veni sa reclame. 3. e. . a. A fost bolnav..Aflafi despre mine cad sunt siinatos. personal. adjectiv pronominal interogativ. Au venit toti. Mai aveti dedit asta? / . b. d.M osneagul. a. Proces. atunci cdnd il aud.indicativ. b. . Dati un exemplu de fraza in eare acelasi pronume sa apara la celalalt caz. depundtorii nu schiteazd decdt un zdmbet vag amar" (Rl." ..) g. In frazele urmatoare. c. d. cdnd a vdzut-o. D. Construiti alte patru enunturi In care ce sa fie folosit cu celelalte valori. taindu-le pe cele ineorecte. c.[. a terminat cu note mari. adjectiv pronominal relativ. reflexiv. cd limba si scrierea romdnd se va indrepta dupd d. subiectiva..] sa vadd toti cd cine cu ce cinstesc pe mireasa" (TD) d. Ultima propozitie este: a. A. forma ce apare eu valoarea de: a. d. adverb exc1amativ. I-a cuprins spaima. si din faptul cd lumea n-o cunoaste. iar pe de alta. . Alegeti seria de raspunsuri corecte.c. cdnd am ji putut pentru ca sa facem proces-verbal de ultragiu adus guvernului si noud ca ag~nti ai fortei publice de cdtre sus-numitul propietar. 1mi cerea sa semnez.M-a intrebat cd vreau sa merg?" g. nu-mi mcdpaSd-de el. d.:.t [nventariati greselile sintactice si indicati in ce consta dezorganizarea totala a acestei . pe deo parte. ori astdzi a fnceput-o iar cu cearta. . " Considerdnd cd din cercetarea ce am fdcut-o aseard. b." (TD) e.Da fiecdruia ce i se cuvine.. Taiati raspunsul incorect. dar am credut de cuviintd a nu mai continua nfCiun scandal. c. "Ma intreabd in fiecare zi unde plecdm?" i. . j...imperativ . Au hotdrdt ca sa plece impreund. e. 5. c.. nu-i pasa de ea.. B. cu aceia nu avem de discutat" i. cu familia sau un priaton. . S-au privatizat doudzeci intreprinderi. d. te sus/in neconditionat.. deoarece ne-am mdrginit a duce la sectie pe provocator pdnd i va trece momentele de prima furie fiindcd pretindea cd pdrui la sosirea noastrd ambele chiriase impreund cu mama si mdtusa lor l-ar jii1sultat si ehiar l-ar ji lovit. verbele apar.} unbanc." Selectati enunturile in.~te" toate aceste exemple: a. " (I. Pled or rdmdi? --.concediului fa munte si mare m-a costat destul. Mai am povestit si altora ce ti s-a intdmplat. care descoperiti inconsecvente de organizare sintactica si rescrieti-Ie eliminand asemenea inconsecvente. a reusit insii sa ia examenul. Pronumele ti este in text: a. EI este unul din cei mai mari specialisti ai nostri. B. b.verbal) Testul nr. Dati un exemplu in care sa apara cu cealalta valoare. predicativa. indicativ . e.indicativ. imperativ . . c. Mlf glind('~r sn petrec vacanta la munts sail mara. in ordinea din text. . Fratele meu. Alegeti raspunsul corect.imperativ ." B. si inclusiv prietenii sorei lui. Faptul cd a intdrziat trenul.Credinciosul lmparatufui.A$ vrea alta rochie. Alegeti raspunsul coreet. 37 . taindu-l pe eel incorect. existd un conflict dintre generatii. a. D. A avut si el 0 casd frumoasd. Nu dau atentie la cearta intre copii. A.. asta nu inseamnd cd ea n-a existat.. pas'trand ea regent aceeasi forma verbala (evident. c. In fraza data.. ." b. c. acuzativ. Ion cam s-a ldudat. .conjunctiv .prost in toatii regula.[.. {. b. cdnd magandesc la cele intdmplate. [. indicati ce tip de constructie (sau de greseala sintactica) "uni. h. is-au umplut ochii de lacrdmi si inima de bucurie. f. 14 GRAMATICA GENERALA 1 L Se df£fraza: . imperativ . C. . 4. b. eram nervos. cornpletiva directs. . Asemdnarea dintre Ion si dintre sora lui este izbitoare. In fraza..indicativ . rna cuwinJe 0 mare tristete. 2.J. in adevdr. 36 c.Am decdt una cu defect. Ca si co leg." f.[. taindu-le pe celelalte doua.ib. auzind aceste.L Caragiale.fraze": . rescriind constructiile: A. "Cei ce cred.indicativ .:. dar insd.. pronume interogativ. Eu. nominativ. cu alt sens decat eel din text). aspecte de incalcare a normei lingvistice? Indicati in constau ele si corectati greselile. . Exista. . Dati cate un exemplu de fraza in care sa apara celelalte doua tipuri de propozitii. Petrecerea. taindu-Ie cu 0 linie pe celelalte doua.

Verbul a fi apare. nu trebuie sa rna mdntui de prostia mea si sa md faci a vedea mai limpede dedit mi-era ursit sa vdd' (Creangd) 6.garea multelor intrebdri ce mai sunt fa ordinea zilei pentru vorbirea si scrierea romdneascd de astdzi avem un camp mai liber al discutiunii si ne putem asterta la o ascultare mai linistitd a argumentelor pentru si contra. in ce consta deosebirea grarnaticala dintre ele. noud nu ne rdmdne dedit sa le copiem? Dacd au fost vremuri care au cugetat astfel. 6. b. va rezulta mai curdnd aflarea adevdrului. in ce consta asemanarea acestora. Maiorescu) GRAMATICA GENERALA 2 Se da textul: "Avea dreptate Goethe cdnd spunea cd cine pretinde a nu fi invdiat nimic de la inaintasi e un nebun pe propria-j socoteald.analizati-le sintactic ~i morfologico b. una pronume personal. nu exista nicio propozitie subiectiva. forma deciit este: a.Dacd ti-a fost la inimd. taindu-le pe cele incorecte. extrageti-le si analizati-le sintactic si morfologico 7. adverb de restrictie. 8. b. pastrand clasa morfologicacsaapara . 8. Stabiliti careeste acesta. in textul al II-lea. pentru fiecare. In cele doua frazc: a. 15 Testul nr. c.corect. extrageti-le. In text. cealalta. adverb de comparatie cu valoare conjunctionala. b. b. 4. cu urmatoarele doua valori: a. se cuvine. 9. c. 39 dacii sa introduca alte . nu este pentru a redestepta violenta vechilor dezbateri. b. b. 9. Analizati formele si constructiile in care apare in text a fi si indicati. 3. aratati in ce constau ele. calificati-le si aratati relatiile pe care le stabilesc In text.Se da fraza: . 5. grupandu-le dupa distinctia: cu functi~ de parte de propozitie . copulativ ~i copulativ. din a carol' dreaptd cumpdnire.Alegeti raspunsul corect. taindu-le pe cclclalte doua (se va face abstractie de aparitia altor tipuri de propozitii). 16 GRAMATICA GENERA. Exista. Intre acele intrebdri care astdzi sunt inca deschise pentru intemeierea vorbirii si scrierii romdnesti. valorile lui gramaticale. " (Tudor Vianu) 1. se explicit? Daca raspunsul este afirmativ. lucrul se explicd prin [aptul cti au existat totdeauna oameni azvdrliti in panted de schimbarea lucrurilor si de noutate. Exista in tcxt trei cuvinte subliniate grafic. B. predicativ si copulativ. Acestea sunt: a.cazul celor cu functie de parte de propozitie. Construiti. In. Construiti alte doua fraze in care a fi sa apara. predicative si completive indirecte? In cazul unui raspuns afirmativ. c. acuzativ. Alegeti raspunsul. Extrageti toate adverbele din text. intre aceste verbe. apar: a. ametesti lumea ca un canar. pentru fiecare situatie. b. taindu-le pe cele incorecte. b. cu una dintrecelelalte serii de valori. Formulati cinci fraze in care conjunctia subordonatoare cinci tipuri de subordonatc dedit cele existente in text. deoarece anticii au creat modelele. sa md iei de sotie. pe rand. c. taindu-le pe cele incorecte.jn. Formula!i trei fraze in care pronumele relativ ceea ce sa introduca alte trei tipuri de subordonate dedit eel din text. dativ. exista 0 propozitie subiectiva. genitiv. 10. In aceasta fraza. Exista asemanari intre verbele: se vorbeste.complernentneoircumstantial. 38 1. Dacd nu folosesti ceea ce au cucerit veacurile inaintea ta. Stabiliti: a. Dar dacd puterea traditiei este si se cuvine sa fie atdt de mare inseamnd cd nu mai avem nimic de fdcut si cd PE. 10. 7. A. ci este. mai exista ~ialt tip de. Exista In text propozitii subiective. Construiti alte doua enunturi in care dedit sa apara cu celelalte doua valori. este mai ales una. exist a doua propozitii subiective. Daca raspunsul este afinnativ. predicativ si auxiliar. " (T. Alegeti raspunsul eoreet. iar dacd vorbesti altfel decdt cum se vorbeste.si exemplificati-lcusituati~adin text. din contra. taindu-le pe cele incorecte. doua subiective si doua predicative. care fluierd in colivia !J1i. indicati-le si explicati-le. patru subjective si nicio prcdicativa. esti un in cult si un barbar. B.Tara functie de parte de propozitie. taindu-le pe cele incorectc. a.LA 3 Se da fragmentul: . 2. R Corrstruiti alte dotra-propceitiiincerc. ambele pronume reflexive.afara de complemente directe §i indirecte. asupra cdreia ne credem datori sa atragem luarea-aminte a celor care iubesc limba romdnd si doresc dezvoltarea ei fireascd in juna noastrii literaturd: este intrebarea neologismelor. alte cinci enunturi (sau mai putine. c. Forma mea apare in text la cazul: a.la ' celelaltedoua cazuri. reflexiv. extrageti-le si.Dacd dar in aceste rdnduri de introducere am amintit 0 luptd acum impiicatii din mica noastrdmiscare literard. In text apar doua forme de dativ. Maria Ta. A. ~legeti raspunsul corect. adverb de cornparatie cu valoare prepozitionala. giindea bine cdnd pretindea cd. ambele pronume personale. c. Alegeti raspunsul corect. ~i deosebiri de statut sintactic si de ccnstructie? Daca exista. In text. Alegeti raspunsul corect. Exista in text cuvinte la eazurile genitiv ~i dativ? Daca raspunsul este afirmativ. in functie de situatie) in care verbele la moduri nepersonale sa apara cu alte functii sintactice dedit cele existente in text. fara insinudri si prepusuri. . pentru a ne anita bucuria cd fntru dezle. A. trei subiective si 0 predicativa. faceti analiza completa. $1 sporovdiala fa e ridicold. Testul nr. Exista in text verbe la moduri nepersonale? a.

Exista in text verbe copulative? Daca exista. 17 comple- GRAMATICA GENERALA 4 . a cdror companie 0 cdutase intr-o perioadd cdnd acestia emu preocuptui sa gdseascd intelectuali atasati. 5. Buzura) subiective si predicative? Daca exista. indicati valoarea gramaticala a lui a fi din componenta acestora.ii-al unor epoci sau popoare. fntrebarea neologismelor .j. a. astfel incat calitatea predicatului sa fie diferita (daca in text este nominal.dezlegarea a multe intrebdri. Extrageti din text conjunctiile. pre cum si marcarea grafica a acestui mijloc.e aceea de' a. hzatl-le.care sunt modificarile sintactice in terveni te. dezlegarea multelor intrebdri . In a doua fraza exista 0 atributiva de tip special. b. 3. Extrageti ~i calificati primeledoua subordonate din fraza.Pentru cd asemenea controverse nu erau niciodaui fntre patru ochi. Extragcti prima propozitie principaladin text si aratati calitatea morfolcgica a elementului introductiv.subordonatoare. nu uitati sa mentionati si mijlocul de realizare a relatiei sintactice. indicati. in afara atributivelor. Exista in fragment pronllme$iadverbeI"e1ative?Qaca exista. rara sa le rescrieti si sa le analizati. rescrieti propozitiile si indicati relatiile lor sintactice.(in) dezvoltarea sa . b. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate si marcate grafic prin aidine'M 8. tiva indirecta. Indicati ~i exemplificati alta valoare a aceleiasi forme. Exemplificati sase tipuri de subordonate introduse prin dacii (trei circumstantiale] si trei necircumstantiale). pentru fiecare.cu rol de relatie in fraza. indicati felul propozitiei pe care 0 introduc si anali-. se(ltiitaconattiile careproyoqc/i··· cristalizarea stilului unor indivi. L a. 2. selectati-le si analizati-le sintactic si morfologico 3. nu puuNn Iua in nume de rdu nici interesul cercetdtorului istoric p€!ntruvarietatea f~r.(in) dezvoltarea-j. " 0 9. 40 ~ii 1. 4. Contrageti prima subordonata din fraza a doua. 2. devina verbal). coordonatoare . selectati-le. Comparati din punct de vedere gramatical urmatoarele constructii: " a. . Testul nr. ne credem datori. Stabiliti cate 0 constructie sintactica sinonima cu grupurile: ne putem astepta. dornici sa ocupe posturi de conducere. om cu destule pdcate. situatii din text).m~lW sub care apare arta si rdmtine o problemd "demnc(deafiluata inconsiderZ{li. Se da textul: ." (N. Ce alt tip (sau ce alte tipuri) de propozitii subordonate numai felullor. cu rol de relatie in propozitie .~ b. a. Construiti doua fraze in care sa apara pronume relative aflate la alte doua cazuri deeth cele din text.2.) existain text? (Indicati 4. alegeti predicatele din care fac parte ~i analizati-Ie. grupati-le pe parti de vorbire ~i aratati care este deosebirea dintre aceste parti de vorbire (folositi. d. 6.. 7. selectatl-le sl indicati relatiile pe care le stabilesc. lorga) ". (adica asezate dupa verb)? Daca exista. ~xis~a i11text Iocutiuni? Daca exista. Analizati sintactic ~i morfologic cuvintele subliniate si marcate grafic prin aldine. asezati-le in coloane diferite. dar cu alta components sintactica (pentru a putea raspunde corect la aceasta cerinta. extrageti-le analizati-le sintactic si morfologic. urmariti ca cele sase tipuri sa fie diferite de ceea ce exista in text.1i 6. dar nu si eu acela de a nu ii fost patriot. selectati-le ~i analizati-le. stabiliti tipul de locutiune si ana-!. . c. 0 constructie identica semantic. Exists in fraza verbe la mod nepredicativ? Daca exista."· . Extrageti din text alt tip de atribute decat cele substantivale si analizati-le si11taC-!~ tic si morfologico 'j 4. In prima fraza..'l 7. dezvoltarea limbii in literatura romdnd =limba romdnd. 3. 3. pentru a face pldcere noilor conducdtori. Indicati care este aceasta si in ce " consta natura ei speciala. pentru argumentare. 10. Exista in text propozitii 2. ~Jegeti raspunsul corect. Exista in text completive directe si indirecte? Daca exista. 4. Exista in text subiecte postverbale (adica asezate dupa verbul cu care intra In relatie)? Daca exista. Extrageti din prima fraza trei atributive introduse prin clemente diferite de relatie. Extrageti din prima fraza partile de propozitie introduse prin pentru si intru ~nalizati-le sintactic si morfologico . dezvoltatd ln literaturii. (in) dezvoltarea gj_ . Analizati sintactic si morfologic predicatele continand pe aft. a. taindu-le pe cele incorecte. 5. 1. 0 predicativa. 5. dupa distinctiile: a. b.' zati-Ie ca parti de propozitie. b. va oferim un exemplu asemanator de sinonimie sintactica: Ne considerdm geniali = Considerdm ca suntem geniali)." (A. In fraza a doua. c. Construiti un exemplu in care sa apara un ornonirn al unuia dintre predicate. rr. el sa.L. indicand. 41 . apare: a.fntrebarea asupra neologismelor. Se da textul: "Oricat d~firesc ni separe ea un artist sa se preocupe in primul rand de legile estetice generate. Exists in text subiecte postverbale extrageti-le si analizati-le. 0 completiva directa. indicati~ diferenta morfologica dintre ele si aratati care sunt consecintele sintactice. cuvantul pentru apare in doua ipostaze gramaticaIe. ar fi exclus ca el sa se fi decis sd-si sacrifice deliberat socrul. b. Extrageti cuvintelecare functioneaza cu rol de relatie la nivelul frazei.~ IT.

c. mentionati.iar. lips ita cum era de pazd si de crestere. judecai si atunci reee. si care este valoarea lui gramaticala. \/L Se da textul:"Ca se molipsise si ddnsul de frigurile de a clddi. acolo unde este posibil. imi cdzuse ca de toate fericirile am sa am parte in viatd. taindu-le pe cele incorecte: a. 5. Exfrageti principala (sau principalele) din prima fraza. Analizati.. ce-a rdmas?" (Mateiu Caragiale) 43 rv. b. v.~t~di'i1 . b.Rezultatul s-ar ji putut corecta. 2.predicatele incluzand in structura lor pe afl. exista 0 subiectiva. are!.. extrageti-le ~i calificati-le. era sdngeros pentru mine.tiu. Exista In text propozitii circumstantiale? Daca exista. Exista completive directe ~i indirecte in text? Daca exista. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate. a. in text. Tdndrul ar fi exclus imediat din grupul de prieteni dacd ar proceda altfel. precum si marcarea grafica a acestui raport. 4. " (Mateiu Caragiale) 1. 4. analizati-le si sintactic. extrageti-Ie si analizati-le.' . 3. Extrageti ultima propozitie principala. Exista in text propozitii circumstantiale? Daca exista. cdndstiu ca dupd dorintal ea nu md asteptam. calificati-le ~i indicatirelatiile in care intra. b. indicand si diferentele de re gramaticala cu care apare a fl. nostr~ pdcdtos mi: Se cia. dar ca sd-si batdi: asa hal joe de obrazul meu. Analizati morfologic pronumele cu forma atona din text. Comparati din punct de. b. nu insd de mirare. indicati-le. a. Indicati ~i exemplificati alte sase tipuri de subordonate dedit tipul existent in text introduse prin dacii (dintre care trei sa fie circumstantiale si trei necircumstantiale ). selectati-le si analizati-le. Se da textul: "Cum insd. 5.indiferentde morfologica. Analizati sintactic si morfologic constructiile. c. are noua propozitii. stabiliti carer parti de vorbire le apartin si analizati-le ca parti de propozitie. 4. asta covdrsea orice mdsun si nu puteam sa i-o iert. acesta atdt de bogat si care a domnit atunci cdnd: tumultuoasa inflorire a barocului era in toi. Exista in text. Selectati si caracterizati ultimele doua predicate din text. era adevdrat.. a cu alta valoare a: unei forme omonime din text. rescrieti-le si calificati-Ie.Nll stiu ce trecere di fi 'avdnd s! In'ce lilme #n-c/rncdtu~i de pu#n dorzn. Extrageti din text subiectele postverbale (adica asezate dupa verbul cu care intra in relatie) si analizati-le. Seda textul: .Dacd s-acrezut cumva cd s-a mai fnfaptuit in veacul. textul: . gresise. mi-a fost chiar ciuda: nu mi-as ji inchipuit ea un calic ca ddnsul dumitale am ajuns nebun?" (Mateiu Caragiale) . . Exista in text propozitii completive directe si indirecte? Daca exista. in ajunul logodnei. Comparati natura morfologica a cuvintelor de la punctul 5. oricdt de zguduitoare ar ji imprejurarile. selectati-le ~i aratati calitatea morfologica a regentului. dar de la nenorocitul. Cd inainte s-o ji cunoscut.propozitii subiective ~i predicative? Dad exista. Si mi-am adus aminte cd pundnd mama odatd sd-mi ghi· ceased norocul. 5. Ar fi exclus safadi el una ca asta. pentru fiecare atie.j.] . 3. b. 2. dar ce md costa s-o fac. Selectati si analizati elementele de relatie care introduc primele doua subordol n*~krt ' b. a. Exista subordonate care admit dubla interpret are? Indicati asemenea situatii si explicati -le. dar nicio predicativa. in text exista 0 subiectiva si 0 predicativa. c. fraza are opt propozitii. indicati-le si analizati-le. a. ~. 1. a. Daca descoperiti in text atribute de alt fel dedit cele de tip substantival si adjectival. numai de· dragoste nu. Extrageti si calificati propozitiile circurnstantiale din prima. indicati prin ce mijloc se realizeaza raportul de subordonare. si natura elementului regent. rn.. dacd elevul ar fi exclus din calcul de coejicient. Extrageti din text adjectivele in cazul acuzativ si analizati-le sintactic si morfologic. b. a. Analizati sintactic si morfologic partile de propozitie in care se include a (indiferent de valoarea gramaticala a acestuia). nunea une. nici! predicativa. b. pentrufiecare. se fntamp[{jl~~a altala 'caremarturis-~sc fa sa ti-o pun la incercare.si a doua fraza. natura lui 6. b. . 5. indicand. a. Alegeti solutia corecta: a.}. Alegeti solutia corecta.n~ sa 2. "(. 3. nu-mi pierd sarita. Exista in text atribute pronominale? Daca exista. a. le. sddi si impodobi ce au bdntuit fa puternicii timpului sdu. Exista propozitii subjective si predicative in acest text? Daca exista. in text nu exista nici subiectiva. extragetisapte propozitii.b. b. Exista in text locutiuni? Daca exista. caracterizati aceasta propozitie dupa scopul comunicarii. rescrieti-le si calificati-le. Selectati si analizati elementele derelatie care introduc aceste circumstantiale comparati cele doua aparitii ale formei cum.vedere gramatical constructiile subliniate din toarele enunturi: a. cer. aibd droturi asa mlddioase si tari" (Mateiu Caragiale) 1. icoane c.

y. Alegeti solutia corecta: a. b. a. Se da fraza: .v"'. 4. cd fiinta in care fntrupasem visul de iubire al tineretii mele pentru mine pierdutd. completive directe ~i indirecte? Daca exista. In text exists propozitii subjective. Utilizfind urmatoarele caracteristici sintactice ale verbului: a. Se da fraza: "Ceea ce ne sustine curajul in mijlocu/ acestei confuzii a timpului increderea neclintita cd dacd s-a intdmplat vreodatd ca civilizatia sa invingd baria.l-l'" 4. Dad! exista. Analizati sintactic si morfologic cele doua aparitii ale formei ceo b. ~. Selectati si analizati predicatul continand pe aft. Analizati sintactic si morfologic grupul subliniat. md infigeam si mai addnc in amintirea femeii frumoase ce-mi fusese dat sa vdd doar in spatiul strdmt al unei fractii infime de timp. Comentati ambiguitatea unui predicat cu aceasta forma. e. y.lascoald. '. stabiliti.~.Poate ni se va recunoaste (unii chiar ne-o vor imputa) cd. Selectati subiectele fiecarei propozitii si indicati tipul de subiect. .1. cu exceptia celor substantivale. predicativ ~. Se da fraza: . El a rdmas." (Gib Mihdescu) 1. a. pentru fiecare tip. 2. g. '. 5. indicati cu ce valoare apare a fi in acest predicat.urmeaza 0 predicativa.Acum. " (T.:' regent. ~. a. alegeti se potnveste fiecarei aparitii a verbului a rdmiine din urmatoarele enunturi: a. nu s-a intdmplat niciodatd ca bnrbaria sa fnvfngn In mod durabil tia. 2. a. predicative $i completive indirecte? Dad exista. indicand $1 relatiile in care intra. d. Selectati si analizati toate atributele. . 2. indicati care este aceasta propozitie $i cum se explica dubla interpretare. Rdmdne sa ne mai vedem 0 data pentru ultimele detalii.t propozitii s~biective si predicative? Dad exista. pred~cativ impers~nal. Daca exista in text propozitii atributive. b. pe vremea cdnd imi treceam ultimul examen liceal.completiva directa. UITlleaza 0 completive indirecta. in text sunt cate nominale. Selectati cuvintele din text care apar la cazurile genitiv si dativ si analizati-le sintactic si morfologico '\fTC Se da fraza: . natura morfologica a lui cum. b. 8. taindu-le pe cele incorecte: a. a. Analizati sintactic $1morfologic fragmentele subliniate $i marc ate prin aldine.. extrageti-le si calificati-le. selectati-le si analizati-le. faceti ~i analiza lui sintactica. Exista in text predicate nominale? Daca exista. y. Ioana a rdmas repetentd.LH<OllUJlUI. incdt nu ni se va lua drept lipsd de modestie dacd ne incercdm in paginile urmdtoare sa dam un exemplu despre modul cum ne inchipuim cd ar trebui sa se facd adunare de material din experienta sufleteascd a fiecdruia. a. Extrageti ultima propozitie principals si caracterizati-o dupa scopul vUJ. 4. 2. copulativ personal. 5. dupa verbul regent ne incerciim>urmeaza 0 propozitie . diferite de ce exista in text. Exista in text propozitii subiective. la un rol asa de modest. In text exista 0 subordonata care admite 0 dubla interpretare. ce relatii sintactice stabileste.. Analizati cele doua aparitii din text ale formei mi. sunt trei predicate nominale. Extrageti si calificati ultima propozitie a textului. 't. Exista in text propozitii circumstantiale? 3.X. iar In lupta acestor douii elemente nu fncape indoiald al cui va fi (T Maiorescu) X. Indicati cu ce valori gramaticale apare in text formasi: explicati acolo este cazul. Maiorescu) 1. selectati-le si VU. h. mi-am zis ca nu-mi mai rdmdnea decdt s-o dau (Mateiu Caragiale) L Extrageti propozitia principala (sau 'propozitiile principale) din fraza. rdmdne un lucru de neinteles cd te-ai putut purta astfel.llU. Analizati cuvintele subliniate.prin cele zise mai sus am redus cercetiirile psihologice. Alegeti solutia corecta. Exis~a in . Exista in fraza propozitii subiective. a. h.tex. Nu-mi rdmdne decdt sa renuni fa hotdrdre.nfrico$at cia nu pot prinde un singur fir conducdtor in aceastd harababurd de gdnduri si de revelatii. selectati-Ie ficati-le.lllIJi:Ll 4. selectati-le $i analiza" ti-le sintactic si morfologico 45 1. Analizati sintactic ~i morfologic ultimele doua predicate din fraza. extrageti-le si analizati-le. selectati-le ~i analizati-le. a. Indicati ce tip de propozitie introduce in text relativul cum. Analizati ultima propozitie a textului. 5. Extrageti propozitia principala din text. ' '/Ui.. Eleva a rdmas cum 0 stiam. indicati raporturile in care intra ~i calitatea morfologica a '<01. taind pe cele incorecte: a. Indicati ~i exemplificati sase tipuri de subordonate (trei necircumstantiale si trei circumstantiale) introduse prin cum. este atributiva. 3. 3. iar. Selectati si calificati ultima propozitie din fraza. propozitia intrcdusa prin relativul elite este predicativa.'U. h. predicative ~i completive directe? Dad selectati-le. a. 5. f. Exists in text verbe hi moduri nepersonale? Dad exista. este modala de masura. 3. b. c. cdte ne par astdzi posibile. Ioana a rdmas unde ai ldsat-o. b.l. este un singur predicat nommaja 5. copulativ impersonal. 4. 3. Pentru mine. 44 si . I. 2. Alegeti solutia corecta. atunci cand este posibil.

G. nu insd si membrii eei mai radicali. S. iar. dati 0 explicatie a inclu. 8. veseld. In cuvintele cer.inspector. In formele taxi. J1i. A rdmas aceiasi Jemeie pe care 0 stii demult.caracter. trei litcre ~i doua sunete. Pdrintii lui sunt. f. In cuvintele ghem.B.$.cinciHtere ~i cincislltl-ete.arc fac parte. n-ai maifii atdt de vesel.suburbie. pesemne . dfLminica" duminicd <duminicii. au: a. indicati. apar: a. acolo unde este cazul. Taiati variantele accentuale incorecte: avfl. patru litere ~ipatru sunete. C. anQ_st. b. este un elev afectos si plin de bund-cuvintd.cter . inspre.bine inteles. 2. chiar dacd la fnceput va funtiona ca loctitor. Alegeti cate un enunt potrivit pentru fiecare forma ~1 explicati gramatical diferenta de scriere: altddatd .furie.. Cele doua forme. E. . vreodatd . dar acum nu venii el.. asiduu.pe semne.rie . ~.fl. butilie . comedie. cQ_nfer conJir (abreviat r. dupa ~um se includ sau nu in structura unei parti de propozrne. Cdtiva membrii de sindicat au renuntat la protest. taindu-le pe cele incorecte: A. deoparte . RELATIADINTRE ~I LITERE 1. desi tinerii sunt inebuniti dupd acesti ochelari fumurii. transoceanic. Jlin-o la petrecerea noastrd si zii un cdntec de la noif i.aripd. in formularile care urmeaza. In urmatoarele enunturi. ORTOEPIE. ered cd e bine sa-l stii. rescrieti apoi. intr-insul. monstruos.v. unghi. colonie.il~ti.. Q_strov~ ostraY. perpetuu. Asezati-le in coloane: a. maritim . apendice . subintitula. find caseri la caseria centrald afabricei de peldrie. lllcu~inteleceara:-geana:apar:·ai cinci litere si patru sunete.socrii. inutil. In perechile de forme: socri . perechile de omografe.. incontinuu . functional. trei litere si trei suneterb. apar: a. invatd asidu. fl. indicand accentuarea diferita si. c. inundatie. transcriere. rescrieti enuntul in forma corecta: a. Apoi indicati cate sunete exista in fiecare forma.vreo data. pentru urmatoarele forme. mobild.JJ. acolo unde este cazul. iar voi.apendice. somptuos. 'dOmina. aspri . Ma tem de asprii mel socrii. alcool. functie. mixt. 46 SUNETE c. copii.despot. incercuiti. b. Fumurii ochelari din moda actuald nu md incdntd. B. Nici 0 greutate nu-l poate oprii. deplin . b. dupa c1asa morfo. Testul Dr. 1n maxim sase Zuni. omonim. nestiintd. in forma corecta. Toti codrii nostrii sunt frumosi. greselile. va termina scoala. au avut meserii bune. niaJIe. profesor . finca vrea cu tot dinadinsu sa devind espert contabil.din afard.profesor. urmariti relatia dintre lit ere si sunete si alegeti . ignora. alegeti cuvintele care contin diftongi sipe cele cu hiat. audientd.ticipa .nefLtru. dar nu stim sd protejdm acesti codrii. inscris .xhem.b. oricdnd .. cinci litere si cinci sunete.asprii. desigur .ii:t6xica .ndi~-: splendId. biogeografie.ori cdnd. Fi-r-ar sa fie de obraznic! j. b.in continuu. acelasi numar de sunete. jertfire.maritim. alege-ti melodia preferatd.in scris. grafia si pronuntia nefiind in concordanta. Urmarind relatia dintre sunete si litere. amdndoi. precizand cate vocale si cate consoane. alcolici. beneficii. carfl. apar: a. m4fie . director. savantldc. inspector . solutiile corecte.rie . ORTOGRAFIE. Bdiete. ginga!j -ginga. careva care va. cinci litere ~i trei sunete. deopotrivd. lingvisticd. logioa din. In plus. 4.firfl. bineinteles . haind. ger. Pentru cele care se mc1ud in structura unei patti de propozitie sel~~tati aceste parti de propozitie ~i aratati felul lor. sauna. Stab. cinci Iitere ~i patru sunete. desi. biosferd. vdrstnic. unde este cazul. 3. deaceia. iar iepoca este prielnicd pentru a-si gdsi un servici continu si un salar bun. arctic. mozaic.ripa . . companie. taindu-l pe eel incorect. in speranta de coptare la una dintre ele.into~ic'a· subgrbie . Selectati cuvintele din fraza care nu indeplinesc singure (sau nu indeplinesc de1oc) rolul de parte de propozitie. Din lista cuvintelor corect rescrise (vezi exercitiul anterior).B. patru litere si treisunte.spli. JIrav . pastrand ordinea din text: G. e. pa-. patru litere ~i cincisunete. Asezati-le in coloane diferite (e posibil ca une1e 47 . cea nearticulata si cea articulata. excursie. examen. patru litere si patru sunete.nost. b.spot . d. microbio logie.butelie. Fdcui mari eJorturi si venii si eu odatd la timp. 9. h. un nurnar diferit de sunete. cu un salar mai mic.raspunsul corect. g. b. la vremea lor.alta data. In cuvintele unchi. mai are 0 ideie: sa espedieze din timp la toate bdncile Bucurestene cdte 0 ofertd. c. asculta-ti-ol 5. uneori pima fa estenuare.e dau perechile de omofone.de sigur.de -0 parte. cuvintele in care ati descoperit greseli. cinci litere si trei sunete. portdrapel. grafia si pronuntia fiind concordante. sculptor. 7.domina: niutru . Alegeti cate un enunt potnvrt pent~ fiecare cuvant. c. altceva. d!f.avarie. dincoace. dinafara . D. Incercuiti greselile de scriere. 6.parttcfpa. De-ai stii adevdrul. derii lor in structura unei parti de propozitie. asimptotd. Despartiti in silabe urmatoarele cuvinte: aerisi. si silabatia (adica despartirea in silabe) diferita: august.de plin. 18 FONETICA. apar: a.

3. Alegeti din fiecare vers al strofei a doua cate un cuvant si stabiliti-i antonimul. ~i omonimic). in raiaoa turceascd. Se da urmatorul text: "lara Miron logofdtul si eu Buhus hatmanul si cu Costantin postelnicul Ciobanul. tiiniir. 4. s-au si rdsipit. sinonimie. vitalitate. ierarhie . Explicati care este: . Analizati. cuvantul spital. ierbivor . iezuit . indoiald. escard . Si pe acel slat au purces si au iesitii pe Giiuz. [ . pentru ficcarc dintre urmatoarele cuvinte: nod..erarhie. Lucesti fiira de via/a. dzicdndu: [ . a. estaz .greseald. fonetica etc. escapadd . subaspect~l rclatiilor semantice (polisemie. Analizati.Intr-o asemenea situatietrebuiesane ferim mat ales de un pericol: de jr.Pijrii. insald . c. b.pare aft misiunea principald a criticei romane.ataseazd. scdnteea . Apartin toate aceste cuvinte familiei lexicale a lui frate. c.ideia. Selectati neologismele din text. pentru cinci cuvinte (inclusiv expresii) din text apartinand fondului vechi allimbii. fonetica.epopea . (a) aminti.cuvinte sa apara in ambele colcane) si indicati care este hiatul si/sau diftongul pe care fiecare cuvant il contine (sau le contine). Cdci eu sunt vis. Se da urmatorul text::: .extaz. (Neculee) lndicati care cuvinte. 5. sintaxa. exploatdnd aparentele usoare. grafiea .].grafia . spital.fngenunchia. sintaxa. lnvaluit (in con-textul : lucru lnvaluit fn mister). apoi. niciodatii.innainta. fratricid. epopeea . masind. taind-o pe cea incorecta: iederd . . Exista in text cuvinte monosemantice? 48 6. '$i acest-pericol est~tot asa de ma~e /. inruditi semantic. carii incotro au putut.aza goala. ingenunchea . doua cuvinte polisemantice. intristare. brumar "noiembrie". n-au priimit acel. unde este cazul.. indicati sinonim sau parafraza) sensul din text. Si au riimasii numai doao steaguri de lipcani si putinei siimeni. respectiv a lui Raspundeti prin: "da"l"nu". singurdtate. frazeologie (nu este obligatoriu sa gasiti arhaisme pentru fiecare domeniu). (a) iubi. drept (in contextul drum drept). fumegos.. a. bine. inainta .1 litei-(j}lti:W:'Cti$i fnj5vtitica.extractie. fiind suptiratd de la Svetii Gheorghie pdnd la Svetii Nicolai. pe baza unor contexte indicati inca unu-doua sensuri inrudite. sub aspectul relatiei monosemantic . modul de fonnare. asazd . etapele procesului. picior.ezuit. grupati aceste arhaisme dupa domeriiile caror~ le apartin: lexic. Alegeti. a taie si a robi pe turci. iar. Stabiliti familia lexical a a cuvintelor: frate. 19 Sedau urmatoarele cuvinte: azi. pre la casdle lor. plin. tu esti mort. cand este cazul. c. Selectati cuvintele create prin mijloace interne de formare. ea nu vafi niciodatd in stare sa stdrpeascd cu desavar~irefrazagoalii$i acea iluzie desartd din viata publica a poporului nostru: se vor gdsi totdeauna oameni cari. 49 .grafiia.innobila. vital.inseald. ro~u(incontextul: creion io~u).} Viindiiveste in r~ra Le$asc~ precum eraiul Sobetchii si cu nemtii au bdtut pe turci la Be~iu. caciula. iubire. d.relatia dintre viu si via/a. morfologie. ochi. 10 Alegeti forma corecta.scdnteia. cain/a. Indicati. estractie . Deci la Iasi n-au avut Cll cine merge si au luat in gios de s-au dus la Domnesti. expresie. fiind mai aproape de easa Ducai-vodii. indicati ce tip de sens se actualizeaza in poezie.. inobila . morfologie. saua <seaua. selectati-le si grupati-le in functie de domeniullingvistic pe care il vizeaza (lexic. urmarind sensurile actualizate in poeziesi relatia cu alte sensuri actualizate in alte contexte. indicati. ochi. Testul LEXIe 1 Dr. Indicat pentru cinci dintre neologismele extrase. au si inceput a ~~ slobodzi poghiazuri in Podolia. semantic a. pentru fiecare termen al familiei. 1. asezandu-le in coloane diferite dupa procedeul utilizat. Se dau urmatoarele versuri eminesciene: "Strain la vorbii si la port.idea . Si ochiul tau ma-ngheata". vivace. arhaice. Deci oastea Duciii-vodii.). d. elementele componente si.polisemantic. B. b.de iluzia eiiformelecd:fitrt~']Jot'tin~~-laculiondulitisolid. plin. fraternitate. nod. cate un sinonim din fondul vechi al limbii._. atasazd . din textul de la punctul A. copil.relatia dintre viu si viabil.excapadd. tarziu (in contextul: intr-un tiirziu). b. procedeul de formare." (Maiorescu) a. Lupta in contra luine. ideea . cuvintele subliniate. 2. (a) citi. din punc~ul de~vedere al cititorului actual.sfat sa treacd de fa Brasov in Tara Munteneascd.epopeia. forme gramaticale si constructii sunt.aseazd. . derivative si. gresald . dar care nu apartin familiei lor lexicale. pentru fiecare. antonimie: iar. etapele procesului de formare. VOl' pune ndlucirea in locul realitdtii si caricatura in loeul fiintei adeviirate. Alegeti.. cand este cazul.scdntea .relatia dintre frate ~ifratern. explicand. . catc un sinonim neologic. suferinui. i.ederd. Exista in text arhaisme? Daca exista.erbivor. toamnii.excard.

mai.mercenar". indicati cate un sinonim actual pentru cuvintele subliniate. aprozii. ea altfel mai scdpam de Ne~ buna? Tot cu esarfa. caftan. legitit«. in sase zile. Mihnea-Voda eel Rau) a. laser. semnul demnitdtii si al investirii. aratati daca neologismele din aceste Iiste provin din aceeasi lirnba. a se haini "a trdda". grupandu-le dupa criteriile stabilite la punctul 6 (arhaisme lexicale. ctapele piocesului. incisiv. Din urmatoareleserii de cuvinte: a. omdt. insotit de patru viteji ferentari cu ldncile poleite-n vdrf si la mdnere. povidld . laptop. (a) dizolva. ce acum ii era mal mult de ajutor ca WI prieten cu sfaturile. madam Deled e!jarfa [. larva. izvod. capuchehaie. vddand. (a) crunta "a pdta de sdnge". 0 sumd de bani". doctrind. A. monarhul ii ceru Marelui Vizir sd-i imbrace caftanul de investire si sa meargd astfeliu. ispravnic. lava. armdseii si lipcanii lor. ca de auzit.t« cap mergeau. (de) iznoavd "din nou". impreund cu boierii sdi fa lnaltul Padisah. docil. cd ce m-a nebunit de cap.iscoada. tot CU hantile-alea d-o stiu.. dolcissimo. c. leucemia. incrop "apa calddt.informator". dulce.jicnicer.} indaui dupe acestia. purtdnd mintene rosii si verzi.unchi". brdncii "mana". Se da urmatorul text: . 4. giupdneasd. dragoste (din familia lui drag). (a se) gdlcevi. leal. dorobantii cu garbace si vdndtorii de plai si de Oft cu lungi siine!e. a sd-mi cam iautalpa!jita! Da 'cine dracu-o ji ragu!jUa asta.. iar fa sfdrsitul tutulor cetelor.7. Am cobordt cu-al meu senin Unsoare de s-ar stinge-n eel' Si m-am ndscut din ape. Dupe ddnsii veneau /efegiiicu haine galbene. poncho. lebdrvurst. Alegeti.nu sicel« de. " 51 . b. Exaniinand sub aspect lexical urmatorul text.xiorap". mai . lavoar. tot cu pdldria aia ca roata carului. de complimenturi si supuneri. pentru cuvintele: adiinc. fiecare cu steagul ei. apoi gloata boierilor mazili si a boiernasilot. inalt. soare.. folositi un context relevant..}. drept. incoerent.} Padisahul. iar. layout." 8. pe cea cu regionalisme. doleantd. ceaus. pe cea cu neologisme. ghiaur. in urma lor veneau rosiorii si verzisorii cdldri. lasciv. fasung. b. dorsal..porumb". Din sdnul vecinicului ieri Sa te privesc de-aproape. dozimetru. cate trei formatii din limba rornana cu aceleasi caracteristici. daca e cazul. Aratati care serii de cuvinte sunt omogene ca registru lexical ~i stilistic. input. " (Odobescu.[. (a) trili. agud . lateral. Extrageti arhaismele. comis. hatman. fonetice. de ordseni.albie". Se da 'urmatorul fragment: . dad! e cazul.magiun". alegeti trei sufixe si doua prefixe si formati cu fiecare cate patru cuvintederivate.. nu in zece. . ciubotd. caimacam. lecticd. docent. aferim. sdndtos. incizie. lupu! Si 50 tot cu demiul de i l-am intors io. sintactice etc. leetorat. Trdieste. alegeti seria continand in exclusivitate arhaisme. se afld inbarierele Bucurescilor. b.isprijinit de paici. ii asezd lui si boierilor sdi. Extrageti arhaismele din text.. mare. pentru afl asigurat cd i se dddea far tronul.. legendii. B. harbuz .pepene". dacd vent si-asta. domeniu.} nici intoarcerea ce fu ca un vis plin de veselie si vorbe. inalt. argumentati raspunsul. c. mouse. (a)incita. plin de 0 pohtd de via/a pecare ceilalti aveau s-o simtd si inca cum . au . giuruintd .[' . lavabil. ooJ Ssaprinde iardsi soare. c. 2. cu vdtasii. cdnd colo. . apdrare".pun(tul~.. agg aret "paza.fomarit. dUpa ceremonial. solar (din familia lui soare)? Raspundeti prin: "da"/"nu". Si i-am scos-o. Princepe1e) a.J Jete cine intra! Vorbesti de lup si. Odata recunoscute procedeele si afixele derivative. Folosind un dictionar care indica ~i etimonul cuvintelor (DEX-ul sau MDN-ul). colb. bortd. relatiile sinonimice. componentele structurii interne si..Dupd sfatul Dudescului. domestic. Se dau urmatoarele dona strofe eminesciene: " Ca in cdmara ta sa vin.porumbel". cute . 20 :LEXIe 2 1. legal. a. Formati familia lexicala a urmatoarelor cuvinte: (a) cunoaste. doping. dizeur. si omonimia). relatiile semantice proprii fiecaruia (polisemia. Se dau urmatoarele serii de cuvinte: a. sa te pupe-n bot!" (G. dealer. lin tirim . din ultima fraza a textului. (a) doza. . lecitind. fiitarie "falamicie ". Jq.tzatal.dud". lecturd. cuvintele create prin mijloace interne de imbogatire a lexicului. Din componenta cuvintelor inc1use in familiile de 1a a. . simenii si scutelnicii pedestri. b. [.joimir . bldstdmdciune "ticalo§le". doctor. [. Odata alese seriile (sau aleasa seria). {pghr'. . leasing. mos . limbd .Iocul unde se pdstra un tezaur. iar. . disident.. beizadea.fagaduialii'. C. popusoi .). drag. asezandu-le pe categorii dupa procedeul de formare. document. computer. indicati. hulub . coltun . aratati tehnica de. 9.formare.Numai arhaismele de la punctul ! sunt reale arhaisme. legato (termen muzical). basnd.gresie". despdrtiti in cdpitdnii. dominant. pentru fiecare sufix. puternic.. morfologice. caftanul. si tot vdpsitd ca 0 brezaie! Si tot cu obicei prost. pentru ilustrarea fiecarui sens. Nimic nu-l bucurase mai mult dupd aceea. () grdmddire amestecatd de slugi boieresti. pentru fiecare procedeu. ca sa deschidd drumul.[zcat". am mai auzit-olAcu. Mihnea. (a) dopa. caracterizati-l ca registru stilistic: . 3. c. sii-am fdcut esarfd. dogmatic. b. haznq . Fac parte din familia lexicala cuvintele: cognoscibil (din familia lui cunoastey.. 10.sau". d-o stiu? [' . aratati in ce consta omogenitatea lexicala a fiecareia. " (Eugen Barbu. relatiile antonimice. Urmariti. Indicati procedeul de fonnare a fiecarui termen al familiei. in cazul derivarii.]. (a) naste. letal. las. [.azi ce moare. cd e glas de femeie! Da' cine-o fi. dizgratie. curechi "varzii'. Explicati in ce sens este adevarata propozitia: .ndtdlitati(dlnfamilia lui na$te). nici surgiucui de pe cap. componentele din structura nouIui cuvant si etapele procesului derivativ.oare". balie . de negutdtori si de sdteni. si urmat de boierii de tainti. Ada~1e$teanu) Testul nr.Niki pe dracu! Nu e Niki. fa-mi si fa-mi.

fandaxie. incdpdtdnat. paronim . observati din ce limbi provin aceste cuvinte." . neputintd. Dati cate un sinonim neologic pentru urmatoarele cuvinte (si constructii) din fondul vechi allimbii: adevdrat. de zi. indicati accentul si silabatia (adica modul cum se despart in silabe). printr-un sinonim (po ate fi si b. contracta.literal. bridge/brigi. puzzle! pazdl. stenahorie.patronim. joblgiob. temporar . filotimie. El a fdcut 0 demenui senild de batranete. La Bruxelles s-a desfdturat "summitul" la vdrf al sefilor de stat si de guvern. transcriind fonetic. a nelimitatului. cod. schecilsketch. de nebiruit. stressl stres. in miraculos.familial: gira . e. dalie. mangafa. cele din text. balonzaidlbalonseidlbalonseide. ahtiat. unei idei). uneori. d. c. c. erupe . business/biznis/bisnis. a. inalienabil. de noapte. a se ddrui (unui scop. . b. insemna. b. pentru 0 s oricdnd plauzibild. funambulesc. refuza. Alegeti grafia recomandata in DOOM2 pentru urmatoarele neologisme:aisbergl iceberg. la timp. sensul urmatoareior neoiogisme. a posteriori. a. colabora .a.irupe. Folosind un dictionar care indica si etimonul cuvintelor (de exemplu. lobby/lobyllobi.corobora. rescrieti enunturile. unul accidental. c. Indicati cate doua cuvinte (altele decat cele din text) formate cu fiecare derivativ identificat la C. 'Y. tescherea etc. helbet. 10. curent. 53 . dar si altele din afara Fiecare sens va fi specificat printr-un sinonirn ~i prin utilizarea cuvantului context suficient de clar. buf. solicitudine.petro lifer. chewing-gum/ ciun-gum!C{unga. Se da urmatoarea lista de cuvinte prezente in textele lui LL. construiti pentru fiecare un enunt potrivit: aleatoriu. contra. salutar. tacrir. lider/ leader. poetic. cuvdntare. politichie. ingerinta. estropia. tn~elatorie. ca limite C. soitar. dizeur/diseur. argumentati calitatea lor de cuvinte omonime (totale sau partiale): acorda. intdmpldtor. alienat. p. far a rezolva in limitele conditiei umane. pe care il gasim incain locutiuni. ipingea. cariere. Identificati cuvintele create prin mijloace interne de imbogatire a lui. A. Avand ca punct de plecare un fragment din Andrei Plesu.confient.gera. indicati doua asemenealocutiuni nand ~i semnificatia acestora. numerar . Restul e neprogramabil. cate un sinonim 5'YJ romanic. reflecta. emigra . outsider/out-sider lautsaider. dealer /dildr. Aratati. specificand daca este un procedeu sau. nu se mai foloseste autonom. cu un imposibil care se dovedeste. stand-byl stend-by. moftangiu. (a) aliena. h. 5. mujluz. de nuntd. jogging/ gioghing.. speze. a mustra. merchez. evghenicos. alibi. sensurile acestora si tipul de sens uv. f. avant.i a ne pregdtim. arierate. bypassl by-pass/baipas.u"u""(~t in text. ". In. Urmariti relatiile sinonimice realizate cu alte cuvinte din limba. realizabil.recuza. a puterii nesperate cu 0 incredibilii subrezenie. raspundeti la urmatoarele cerinte: a. vindicativ. (astidios. p. altele partial): clironomie. a unui mereu oferit si mereu neatins. Indicati cuvintele polisemantice. specios.Determinatiile inndscute ale fiecdruia sunt materia constantd a miscdrii etice.refractor. e a-i adduga 0 luciditate de fiecare clipii si un fiecare clipd. dare ("bir"). UV'JLV 7. inclusiv pe cele imprumutate. boned. facsimil. meterhanea. bluejeanslblue-jeanslbluginslbluginc. confident . Pentru cuvintele subliniate. care. Identificati greselile lexicale din urmatoarele enunturi. pentru patru cuvinte din lista data. eliminand greselile: a. spleen. knockoutlknock-outlknoc-aut. ojsaidlojJ-side.adjuvant. autlout. refractor . continua. h. Indicati. cher~)l~brandy /ceri-brendi/$eri~brendi. Sfdrsim cu limite le cu care am inceput. astazi. camping/chemping. d. calcul. Mi-am dedicat ultimii ani scrierii autobiografiei propriei vieti. stripteaselstreap-teaselstrip-tis. 8.imigra. Minima moralia: . 0 parafraza). copt. kiwi/kivi/kiui. Ideutificati cuvintele create prin mijloace interne de nnbogatire u lui. separati in doua clase: <X. dragd. Construiti enunturi potrivite pentru fiecare cuvant din urmatoarele perechi de paronime: adjutant .i. care este pronuntia 6. obstinatie. indicati. Putem doar spera le identificdm. based. avatar. dar astazi din uzullimbii (unele complet. 9. Examinati relatiile antonimice. Analizati relatiile semantice ale substantivelor si ale verbelor din text: (x. dar. indelebil. sufixele si fixele neologice. meremet. a despdduri. cot.temporal. cazul celor obtinute prin derivare. alisveris. 52 corecta. (a) spolia. coral. petrolier . c. conjuncturd .· crenvunjti/crenvu$tilcrenvi-lil cremvu$ti. hatdr.numeral. Pentru neologismele de la d. induntrul lor. nacafa. mersilmerci. Construiti enunturi potrivite pentru urmatoarele omonime. vestit. Extrageti neologismele din text.or. un vas de sdnge). semdna. Cum explicati iesirea din uz a acestui strat lexical? Cu ce nou strat lexical fi inlocuit? Gasiti. halima. pe baza lexicului. problema pe care fiecare 0 are de rezo Ivat. incunabul. sufixele si prefixele din fondul vechi allimbii. abitir. copyrig7iilcopiraii. apocrif. familiar . quasar/cuasar. kitsch/kici/chici.conjecture. Alegeti un cuvant din lista data care. a astupa (un canal. slugdrnicie.apropria. dar analizabile in interiorullimbii ~~ezaii-Ie pe coloane in functie de mijlocul utilizat. ori . apropia . basca.inerva. parapon. disidentldizident. indicati procedeul de formare. literar . carui registru stilistic ii apartine fragmentul. concura. dimpotriva. manifesta. firitisi (hiritisi). Sigurd e doar alternanta zilnicd a cu redresarea. Caragiale. enerva . snack-bar/snacbarlsnecbar.

a spune. un teritoriu in care aspiratia eticd e discutatii circumstantial. de nuantare. avdnd aspectul unor dungi liniare rosii-violacee." (Optica) Alcgcti.. iar nu in vidul unei scheme apriorice. fond lexical vechi. 21 STILISTICA 1. Existd deosebiri esentiale fntre continutul cazului la substantiv. uneori cu aspect echimotic. deoarece ea nu examineaza. deci." (DSL) b. m. din rdgn 'etu lui. Cum 0 aguns la lacu cu lapti acru. pronume si numeral. h.in acceptiunea lor tradittonala . din aceste ndglllellle. .. cristal. in aceasta afacere. Cromatica acestor culori este prea violenta.Prin corp solid intelegem in aceastd carte un metal sau un semiconductor in stare cristalind (cristal). n. este de observat cd instantanu poate sa dispund ca punerea in libertate sa se facd fa 0 data anterioar5 expirdrii duratei arestdrii prevdzute in mandai. f. " (0. . cl de prudenia. 23 al. Iac-o aguns iel la lacu cu lapti acru. totusi. Intr-a asemenea ipotezd. de exemplu. Procesul din nou s-a rejudecat. ci doar ca niste calitdti posibile ale constiintei ce trebuiesc actualizate prin justa practicare a unor "principii neutre" . totul poate sa jie posibil si realizabil. prin fenomenul de acord. S-atunc 0 vinit fata la ddnsu. ea si-ar depasi atributiile] .. Pentru termenii de specialitate care au un corespondent cu aceeasi forma in limba comuna. cuviutele ~i siulagmele apartlnand terminolcgiilor profesionale (numite si limbaje de specialitate) sau. semn. dispozitia de pun ere in libertate ar cddea sub incidenta efectului suspensiv de executare a recursului declarat de procuror. iar urmdtoarea banda neocupatd sau partial ocupatd se numeste banda de conductie. " (DRP).}. Se datoreste actiunii eritrotoxinei streptococice. este numai una trecdtoare si pasagerd.. Fe baza analizei si a compararii lingvistice la toate nivelurile (lexic. i. . Cum se nurneste tipul de greseala ilustrat in exemplele anterioare? Testul nr.ul este 0 categorie gramaticald specified flexiunii numelui si adjectivului. " (Andrei Plesu) 2. stabiliti in ce registru stilistic (sau in ce variants stilistica) este redactat fiecare: a. s. Dacd doresti cu adevdrat.nu sunt decdt un numc priptt dat U/lUI CI. B. a. i-o sdrit capu di tri-patru posti di la trupu lui. Numeroase experiente aratd cd spectrul energetic al electronilor in COJPulsolid este format din benzi de energie permisd si benzi de energie interzisd. "Si s-o luat si s-o dus iel inainti. deosebirea dintre cele doua utilizari ale cuvintelor: caz.. r.]. k.J!llll/1 tnca nedetermtnate etic.poate sa para 0 tentativd de relativizare a virtutilor. p. la 0 data anterioarii expirdrii mandatului de arestare. Se dau urmatoarele patru fragmente de text: a. fond neologic (neologism propriuzis si calc lingvistic). Semnul nu dispare la vitropresiune. Ortogramele au multe greseli. Una dintre caracteristicile importante ale solidelor este conductivitatea electricii. Ceea ce urmdrim in realitate este situarea dezbaterii morale. '.. si can i-o tdpat odat-om palos in grumaz. e.·legalitatea mandatului.' Dacd. 55 .si punerea in libertate a inculpatului. 54 .' . clase al cdror caz exprimd direct relatiile si functiile lor sintactice din propozitie. pi Odolian 1-0 sdgetat moartea acasd-m pat. situatie frecvent intdlnita in practica. Exantemul este mai Nne exprimat in zonele de traumatizare maxima a tegumentelor: Etiologie: scarlatina. Dupa. pronumele si numeralul) si adjeetivul Ie angajeazd in limitele unei propozitii si. o. 3. Caligrafiati edt mai frumos textul pe care fl aveti fn temd! j. s-au adus fit doud contraargumente impotri. l-a fost fatald ultima hemoragie de sdnge." (SP) d. functiile lor sintactice. urmariti diferenta de sens dintre cele doua utilizari.revofutie. Indicati c. p.}.A spune cd virtutile . S-a legiferat legea case lor nationalizate. . . fit continutul la adjectiv. Cazul se manifesto printr-un sistem de opozitii]. Ultima banda complet ocupatii se numeste banda de valentd. urrnariti trasaturile lingvistice comune pentru fragmentele de text de la punctul 2. s-o pus acolo pi panda. Nu de relativizare e vorba. . banda.d. Nu este 0 hotdrdre definitivd. n 'imn 'cd vorbd. mesterul le-a asamblat impreuna eu mare greutate ' . dispune. Bdrlea) b. Pe langa argumentele favorabile. Categoria cazului apartine declindrii. g. un procent de 15% este prea mic. Conducdtorii continua sa men/ina pe mai departe starea de sdrdcie. altfel spus. Grozovici-Pastia este un exantem de intensitate particulard.Ssmnul. "Cand instanta. 0. de art. Dincolo de deosebirile privind lexicul de specialitate (sau tenninologiile). Stabiliti din ce zona a lexicului fac parte aceste cuvinte: a. Dupd ce copilul a demontat piesele televizorului. selectati cuvintele si sintagmele specifice fiecarui domeniu profesional. Iacd vedi can iesd om balaur afard. situate la nivelul plicilor de flexie. respingdnd cererea de prelungire. de simtul realitdtii. mdrime care pentru diferitele tipuri de solide este cuprinsd intr-un interval de valori extraordinar de mare. intr-un teritoriu ferit de utopie si solemnitate.acesta rifmdnand valid si producdndu-siLegal efectele pdna hi expirarea duratei de maximum 30 ae' zile. morfologie. 0 categorie de tip relational care exprimd relatiile sintactice pe care numele (substantivul. S-atunci 0 luat trupu si /-0 spinticat in dou $-0 scos acia douzd $1 patru di gdrgduni si i-a lua si i-o pus intr-a batisti si cin i-a strrdns odatd. unde cazul e impus formal. fonetica. l. caz. (4) din Constitutie [.In traditia gramaticii romdnesti si europene. Aceastastenograma scrisd in grabd are multe omisiuni si absente. va teoriei propuse. cd ele nu existd ca valori cristaline ce trebuiesc exercitate pur si simplu. sintaxa) a urmatoarelor doua fragmente. implicit. Multe mi s-au fntdmplat in viata din fntdmplare si din hazard. apdru: un"Ubertinism desfrdnat sidestrdbdlat. stabiliti. oinstanta ar dispune ca punerea in libertate sa se efectueze imediat. libertate. producerea acestui efect nefiind impiedicata. Cdnoisdt balauru afard si can s-o repezdt odatd.

Ei. «Cocoano Acrivito!» . de mult eream la biserica Capra. Ca urmare a adresei Dvs. filra ca nimeni macar sa-ti multumeasca? De ce preferi acest mod de viata? De ce.) _ Nu.lipsestel La omumeu. Ml1L<l.. stai jos.. b. piii te amdrdsti d-o nebund .. Pentru a face posibild punerea in aplicare a acestei mdsuri.. si al meu. Examina1. manevrdnd fn stare de betie.. _ Chiar ca numa asta ne mai.. nu pori s-o mai redresezi. s-a stiut indaui in toatd mahalaua cd «biata Acrivita lui Hagi Cdnutd a ajuns de-o bate arvanitul .. madam Delca! Adica de ce crezi dumneata ca e mai bine sa te irnbraci ca 0 cioara in negru. . frdnarul Ioan Popescu avdnd serviciu de zi si fiindde beat.dupd ce-o insald cu care-i iese-nainte! . Demonstrati eu argumente lingvistice ca intregul fragment este redactat In vorbire directs. numa un sport Ii 1. aeelea nu-s argumente! Dumneata n-ai invocat decat prejudecati! Pre-ju-de-cati.J Nu te supara pe mine. vii facem cunoscut cd s-au lua.. Sector . la 0 suta douazeci de kilograme cat are.. pentru ca la fel ca la 0 sora iti spun: regimul alimentar!" (G. .. " (G. Zanga mdmical Da' cdnd vaz cd md-ncing. . 57 a. semantica. 0 s-o bage-n pdmdnt pdgdnul!» ... ... sosind trenul de marfa 203. ~... 1n caz-contrarne vedem in imposibilitatea de a da curs cererii Dvs..· _j_ u ~i argumentati.. ce te scoli. sa faci un sport mai u~or... J_A~a9~io :una am sport'destuHAHele n:{)l"'a:Vea'. oricdte eforturi .ILl' uneot i» [ .<!u.. va rugdtr: fil timpul eel mai scurt.la masd! Fa/a cu musafiriil .. Si mal da-te dracu cu aiurelile talef'Ca nu vezi cum ardti..) :}1 asa mai departe.. cu chiu cu vai._ [oo. » si pe urmd prietenele: «Cum a fost ea crescutd. gdlbejiui si. "'.1aitrebuiestel Ca mai sport decat s-aduca lemnele '~i carbunii din fundu curtii. precum!jimodalitatile deplata. si lasd hodorogu ala de ceas si du-te sus si ada baniil Ada banii cd-mi vine un lesin de la lingurea si vaz negru inaintea ochilor de foame ...i\..J Da-rni voie sa te contrazic. Comentati urmatorul fragment sub aspectul tipului de vorbire in care este redactat. " 6. nr . d-aia mai mult scoate coarne . aia. Asociatia de locatari Strada . Adamesteanu) 7. . te asezi? Stai si te linisteste! Si nu mal pune toate fa inimdl Sa le fi pus io p-ale mele .... din .... Adamesteanui a.:icu atentie urmatorul fragment: ... Dumneata esti femeie cu cap. Cdtre Primdria Municipiului Bucuresti. Dar... nul Tot ce-ai adus dumneata. te rog. Tribunalul Municipiului Bucuresti in privinta cauzei inculpatului ..tU u~ . care mai de care: «Nene Ianuleo!».A!ja e unile zile! 0 iei CLl stdngu de dimineaui! $i dracii dstia de bdrbati. Au sdrit toti musafirii.. ce zi ingrozitoarel Si cum am observat mai de mult: ziua incepe prost. _ Lasd. Considerdnd cd sunt indeplinite toate conditiile de respingere a cererii de prelungire a arestdrii preventive. Cornentati din punctul de vedere al procedeelor stilistice urmatorul intocmit" de 1. Precizati in cc stil allimbii se incadreaza urmatoarele doua texte si enumerati ticularitatile lingvistice pe baza carora sustineti aceasta incadrare: vdzut le-ai auzit .Nr . care dormise la vagoanele incdrcate cu vinuri si pesemne a abuzat efractiune.. Raport cdtre seful miscdrii. ca «si maruntatele din om se lui .~ . madam Delca.L.... sa nu fii imbracat cachet ~ un masaj. Fireste cd petrecerea n-a mai mers inainte . iau una d-asta.. [oo. [ .. i-au impdcat.Ce zi stupidd. cd «fa necaz spune omul multe». si programul lui. cd «are mana cinci degete si 17U se potriveste unul cu altul».cuanh~n1ul r~v~nin~. 0 ingrijire cosmetica? De ce nu incerci sa te intretii. adicd la data de .$i pdrui nu i s-a stins glasul.(ll£jle:conL bci11par sau)ista agentiilor CEC imputernicite cu drept de incasare). y ~ ~ ··~o--·...d:· morfologie). Care sunt cele doua variante de vorbire directa actualizate in text? Prin ce argumente sustineti trecerea de la 0 varianta la alta? 8. . inainie de expi. odocumentare cotnpletd si sa ne com~l1iq[/-ti.:.... cum sci nu observi? Dar niciun cuvdnt n-a fost rostit la in/amplare! Numai intepaturiveninoase .. n-a contenit .. lucru care i s-a mai intdmplat de atdtea ori ales avdnd servlclu La vagoanele eu Lauu» i. Caragiale in articolul "C. . numa piele pe os. din dosarul nr .. si pe ce main! a-nciiput! .. iau douii.da'de'sportnuduclips:l!.. sa umbli numai pe la parastase si sa pazesti nepotii.. 20 martie 2000 5.. .. fd-i aia! Si de ce-i faci. fonetica.... pe baza trasaturilor comune (lexie.. Examinati cum se reflecta in plan lingvistic statutul sociocultural al celor personaje din urmatorul dialog: . car b. de@rnagazic. 'jlecarei asociatii. . dar astdzi a depdsit mdsural A bulversat totul...toate cdte le am -. indicati care sunt marcile lingvistice ale "amestceului" de vorbiri (de stiluri) (comentariul sa nu depaseasca 0 pagina): .. s~ efectuati.ctvt~hmai sport ca asta? _(-. totull Sci 56 . . rarea termenului fixat prin adresa mai sus mentionatd.. cu cosmeticile si cu distractiile tale! Mal da-te dracu'. toate mdsurile pentru colectareasi expedierea acestei taxe.. siodatd md linistestel . tocmai pentru ca la batranete esti mai urfit. 20 martie 2000 Presedinte al Asociatiei. 4. prin care ne anuntati noile dispoziiii referitoare la majorarea taxei de salubrizare.Despre asta sa nu mai vorbim! Cat sunt eu de ingdduitoare. fireste.. partea sefului unei gdri": "in noaptea de . instanta de judecatd hotdrdste punerea in bertate a inculpatului la expirarea termenului de 30 de zile prevdzut in datul de ares tare. afost intre doud tampoane si omordt.. mititica.. carui stil functional ii apartin toate aceste fragmente sa nu depaseasca 0 pagina).FR.

.In umbra care cdzuse deodatd peste strdlucirea zilei. si a. adica pastrand afixul derivativ. a. sunt formate prin procedee diferite. A. care sa fie alte1e decat ale valoarea din text a acestei forme.l' 8. in ce tip de relatieapar perechile de sinonime gasite: a. se fntinse 0 liniste mare . Extrageti adverbele din text si asezati-le in doua coloane. Balta scaparii de bulbuci. b.. sub tremurul ploii cdldute. Alegeti raspunsul corect: a. fara numdr. puzderie care evolua cu instinctul primejdiei. Venea impotriva noastrd ca un painjenis. Era bucuria vietii si a mortii si a transformdrii necon. ~i componentul final. Erau mii de crustacee de toate marimile. 3. Ce mod de expunere este reprezentat in text? Care sunt procedeele stilistice 4. Selectati ~i analizati formele verbale compuse din text (adica forme le in structura carora intra auxiliare). lini aurii. Trestiile tresdrird framdntdndu-se. Md mieram eu sd fi mdncat lupul iarna asta asa de in pripd. in cazul primei categorii. [. -Erau peyti care treceau fnyiraguri. Ce alte parti de vorbire neflexibile apar in text? Selectati-le ~i grupati-le in functie de partea de vorbire careia iiapartin. alW: avdndformd si punctul enorm in mica lor transparentd. a (cate trei locutiuni pentru fiecare caz). zise celdlalt pldies. altii mai mari -. vdzui deodata $i baltafoindformidabil sub luciu. a. b. b. neclasate fnca de naturalisti. a. diferite dupa cum au functie de parte de propozitie si. Indicati si exemplificati patru valori gramaticale (omonime gramaticale) 9. Stabiliti.apoi rdmase curgtind asupra noastrd. astfel incat. crap! bdtrdni cu solzii ruginii. undeva. in curdnd sticli in! mdrgele oblice. indicati si functia sintactica. Se da textul: . .. fiica mdlului primordial. Gasiti 0 secventa omofona a formei undeva. lizate? (comentariul sa se incadreze in trei sferturi de pagina) . 10. Indicati cate un sinonim pentru cuvintele vreme ~i glas. b. Indicati cu ce valori morfologice apar in text formele i si a. Reorganizati constructia care are ca regent verbul md mi(e)ram. ~ l-auziti glasul unui cucos. ~l a apuca. sunt formate prin acelasi procedeu intern de . Era ploaia.. h. · 5. Gasiti alte doua sensuri ale acestora si actualizati-le in cate un enunt. 22 RECAPITULATIV 1 .prdpddi . in cazul derivarii. sau un suvoi de apa. b. Exista locutiuni adverbiale in text? Daca exista. a.iintr-o neagrd si inconstientd bucurie. acolo vom 'iesi. C. Haideti sa apucdm intr-acolo' si poate sa iesim in sat undeva. sau vdntul. fugind de umbra monstruoasae costrdsilor ori de gurile de balaur ale stiucilor: in sfdrsit. Alegeti raspunsul corect si justificati-l.. pe baza posibilitatilor Testul Dr. Sadoveanu) formei 0. guri spre acele de fulgere ale ploii. altii mai mari:. " (M. pastrandu-se sensul. " (Ion Creangd) 1. pentru fiecare. calduld' 6. inca trei valori morfologice (omonime morfologice) exemplificati-le. B. ill cazul compunerii. 2. b. ~. indicati-le si analizati-le. Includeti pe fiecare intr-o serie de cuvinte obtinute identic.Lui kir Ianulea i-a trecut repede necazul si iar «dragd-n sus! drag/i-n puiule si.intr-o relatie de sinonimie totala. rejlexe de argint vechi. Extrageti propozitiile necircumstantialesi aratati felul lor.)" Caragiale) . de colorile si de desenurile cele mai surprinzdtoarei 7. melci de apd.. De pe la in/arcatori am prapadit drumul.. Indicati (prin sinonime sau parafraze) sensurile din text ale verbelor a . Si se auzi in depdrtare sundnd ploaia. ochene cu ochii cercuiti roy.imbogatire a vocabularului. Stabiliti. sa se obtina 0 subordonata subiectiva. a.ori. Alegeti atributele substantivale si stabiliti care este tipul fiecarui atribut substantival sclectat.A$a-i cd s-a diochet vremea? zise unul dintre pldiesi oftdnd. Urmariti modul de formare a cuvintelor: pldies. . exemplificati-o printr-un enunt potrivit si explicati gramatical diferenta de grafie. De-acum s-o ludm de-a chioara si unde ne-a fi scris. dimpotriva. Scoici deschise. carasi cui 9. si totusi rdcoritoare. intr-o relatie de sinonimie partiala. Sir pdnza de stropi ne invdlui brusc . de substitutie din diverse contexte. a. Toate lighioanele ei din addncuri suiau in zigza. se' frdmdnta intr-o monstruoasd bucurie.fntreaga fauna.} Si stand cinchit la marginea ostrovului. Alegeti cate trei locutiuni prepozitionale care sa impuna acelasi caz cu eel pe care 11au substantivele cu functie de atribut de la punctul 2. 58 59 . tenite.~gramadiride linioare abia vdzute=«. iar. lipitori si serpi . nu indeplinesc rolul de parte de propozitie. pesti formati deplin "mari cat palma. Construiti cu ele propozitii (in total sase propozitii) ~i analizati partile de propozitie introduse prin aceste locutiuni prepozitionale.suflete!» si orice poruncea dumneeiidumnealui rdspundea: [. Alegeti pronumele si adjectivele pronominale din text si analizati-le sintactic si morfologico b.

. 8.. a. Alegeti din text alte patru cuvinte formate prin mijloace interne de imbogatire a vocabularului. predicativ impersonal. b. pentru fiecare caz.. s. a. a. indicati-Ie si analizati-le "UJ. in relatia sinonimica puteti include si unitati frazeologice)."l"'"'''' de dezalcdtuire si de nimicire. 8. Dad exista adjective in cazul genitiv.·"•• grupuri de trasaturi. Aratati. y. Si asta. selectati-le. Il predicativ impersonal este yorba de modul verbului. pentru grupurile subliniate si marcate grafic. 5. complement indirect. tinea desteaptd si asmuta fara incetare. Indicati si exemphficatt alte sensuri ale fiecarui cuvant polisemantic selectat. solutia core eta. Construiti cate un enunt in care a riimiine sa apara cu fiecare dintre vV'.ranjea. strdmbl" (RL) l'L 4. adica de de 'propozitie pe care 11 cere.subiective. 7. rescrieti-le si calificati-le (nu e necesara caracterizarea dupa forma si scopul comunicarii). indicati. selectati-le si calificati-le (includeti. ~. copulativ impersonal: prcdicativ personal. dar. . urmatoarea lista de cuvinte si de sintagme: scdrbd. Analizati ca mod de formare ultimcle doua substantive din prima fraza. Construiti doua enunturi in care forma rdu sa se foloseasca cu celelalte valori. a. pizmd..i· C'apie. pentru cuvantul riiu. a. pentru fiecare. c. 3. 2. se. cum nu voia sa vadd cd In potaia aceea mdruntd ce se tara si se gudura rtinjind. Extrageti si calificati ultimele doua propozitii din a doua fraza. selectati-le si faceti analiza gramaticaIa complete.. Mdrsdvia nu se sfia de altfel sa si-o m arrurts aasrvt fdcdndu-si fala din isprdvi pentru cari legea ar fi trebuit sa prevada puscdria balamucul. b. Extrageti si calificati propozitiile subordonate din prima fraza. Gasiti. potaie mdruntd. Trei dintre verbele din text apar la acelasi mod nepcrsonal: la Analizati-le morfologico b. ~. alegand unul seturile de caracteristici: a.. Alegeti din text atributele adjectivale ~i analizati-le morfologico b. balamuc ~i caracterizati atitudinea locutorului fata de personajul prezentat. h. Alegeti. diferite de tiPlll existent (sau de h". b. diferite de existente in text.. in acest caz. y. c. . selectati-le si faceti ·analiza lor completa. a. 0 fiara spurcatd capie. Indicati ~i exernplificati sase tipuri de subordonate introduse prin cum (trei cumstantiale sifrei necircumstantiale). ~. L"ll'UC'~'" pe cele incorecte: a. 10. ~dezalcatuire. pe rau. Alegeti. sub aspcctul conotatiilor stilistice. a. se gudura. (Atat la a. I I ! I I 1. 4. copulativ personal.pe vatamare. 9. unul dintre cei mai entuziasti suporteri ai d-lui y. fiarii spurcatd :. complement direct.. cate doua sinonime (macar ~nlll dintre sinonime sa fie neologic. indicati procedeul de form are si etapele procesului de fonnare. b. . Caracterizati sintactic situatia din text a verbului a riimiine. vVJlH'-'''.. vriijma$ie. pentru fiecare. vdtdmdre. impotriva tutulor. in ciuda atitudinii polemice a multor articole din RL fata de institutia X redactorul-$ef al revistei este.ensu~ actualizat in text (folosind un sinonim sau 0 parafraza). 60 . acolo unde este posibil. Alegeti din text trei cuvinte polisemantice: aratati.. pentru fiecare. teamd.RECAPITULATIV 2 Testul nr. Caracterizati sintactic situatia din text a verbului a piirea. Indicati si exemplificati trei functii sintactice ale gerunziului. taindu-le pe cele incorecte: este adjectiv. valoarea morfologica a lui cum analizati-l. a. 23 Se da textul: . antommul potnvit situatiei date. unul tre seturile de caracteristicira.lo'. nimicire. b. 61 si morfologico 6. RECAPITULATIV 3 Testul nr.. Exista in text propozitii. tara. 2.. puscdrie.v". a. dar .1 ment circumstantial de loco b.Rdmdne de mirare cum nu insufla nicdieri scdrbd si teamd. pentrucinci cuvinte din text. 3. . Daca exista adjective (sau locutiuni adjectivale) in cazul acuzativ. completive directe si indirecte? Daca exista. tocmai pentru cd dreptul la propriul adevdr este mai important decat tirania vreunei dogme abstracte sau a unui adevdr implacabil. Exista In text forme de genitiv? Daca exista. Extrageti din text atributele substantivale prepozitionale si analizati-le. procedeul de formare (nu e necesar sa intrati in detaliile de formare). asmuta. existenteniite"Xi. Construiti un enunt in care a pare a sa aiba celalalt grup de caracteristici. solutia corecta. 5. nu se cere si calificarea dupa scopul comunicarii si structura).''''~''''''' 1. caqi la b. " (Mateiu Caragiale) /\. a. ca parte de propozitie. Exista in text propozitii atributive si apozitive? Dad exista. b. b. copulativ personal. 24 Se da urmatorul text: "Nu e elegant sa dau exemplul revistei la care scriu. in momentul de fatd. ci de calitatea sintactica a acestuia.. Exista neologisme in text? Dad exista. a. pdrdnd a sIuji soartei de rm. si caracterizarea dupa forma ~i scopul comunicarii). Examinati. este substantiv. Extrageti din text atributele substantivale genitivale si analizati-le. este adverb. Extrageti propozitia principala din a doua fraza. comentati structura acesteia. Alegeti din text doua cuvinte si stabiliti. ceea ce nu ne impiedicd sa avem relatii extrem de cordiale. pornitd pe vrajmasie. . calitate car~ se pastreaza si daca verbul un modnepersonal). B.

etapele procesului de form are (acolo unde este cazul). Indicati alte patru omonime morfologice ale formei a din text. Daca exista In text predicate norninale.Hotdrdnd sa procedeze astfel.il simteam cii este destul de abatut. 25 6. Im: trecea des prin minte riizhun . am fdcut-o pentru a preciza mai bine caracterul d-tale literar" (Maiorescu). Hotdrdndu-se sii procedeze astfel. 3.. d.Spune la radio cum va fi vremea. j. exist a ~i alte cuvinte ~i forme care nu au rolu. dimpotriva. rol de parte de propozitie.. b. stabiliti cate un sinonim pentru situatia din text. Decizdndu-se in biroul de conducere sa se renunte la personalul auxiliar. carui registru stilistic ii apartine textul. siinu plec?" -EI seframantadaca sa pIece sau nu. marazbun: o.Decizdndu-se sa renunte la personalul auxiliar. stabiliti in ce constau acestea: a.Nu-mi rdmdne altceva decd! sa renunt. dupa distinctia "variabil" . a.Se impune sa recunoastem ca adevarul. sa rna 1. pentru fiecare. I. pe baza lexicului. pot fi incluse in relatia sinonimica si grupuri de cuvinte).. aratati ce s-a intamplat. incluzandu-se in cornponenta altor parti de propozitie. Al1ali'zati·'Suliaspectulrelatiilo[' semantTceuitlmul ~cfJe~ti~. Imi trecea des prin minte gdndullii. indicand cornponentele familiei. singure."rara functie de parte de propozitie" (pentru elementele de relatie cu functie de parte de propozitie. Pentru cuvintele marcate cu aldine.Vdzdndu-l cdt este de obosit. RECAPITULATIV4 /'i<" 1. Explicati atat situatia de la a. c. am ldsat discutia pe a doua zi. a. 5. precum ~i rolul morfologic. diferente (ca tip de propozitie) intre constructiile subliniate? Raspundeti. EI merge oriunde e nevoie . indicati relatiile antonimice pe care le stabileste In text (dar ~i In afara textului).Testul nr. Stabiliti. structura fiecarui component. Exista."incerca sa-si staDdneasca navala gdndurilor si a inimei" (Galaction). d. directorul nu a vdzut toate consecintele. 10. b. indicati care doua sinonime (macar unul sa fie din fondul vechi al limbii. Nu-mi rdmiine dedit sii renunt -r. 63 62 . pentru fiecare situatie. p. grupati-le: a. trebuie spus cu loata sinceritatea" (Maiorescu) . Se procedeazd cum estemai bine . procedeul de formare. c. cu aceasta forma. in urmatoarele perechi de enunturi. b. polisemantismul acestui cuvant. 4. c tati monosemantismul sau. Extrageti neologismele din text. argumen. de parte de propozitie? Grupati-le dupa urmatoarele criterii: a. c. Adesea scdpdm din vedere ce nu ne vlace -r. trebuie svus cu toata sinceritatea: e. Mi s-a trecut cu vederea ceea ce am gresit .Mi-au trecut cu vederea ceea ce am fffesit: i. indicati care este aceasta). Caracterizati. El are nepldcutulobicei sii exagereze lucrurile -EI are obicei sa exa/Jereze: n."invariabil". In afara celor stabilite la punctul 8. g. "acum pentru intdia data ne incercdm sa introducem literele latine" (Maiorescu) . b. Medicul a incercat sa afle unde este nevoie de el.E indicat sa se meargd oriunde e nevoie. zitie" .pentru a>. pentru urrnatoarele enunturi. Alegeti din text un cuvant compus. eei 2. cat si pe cea de la b. Stabiliti alte cinci unitati frazeologice (expresii si locutiuni) incluzand substantivul fa/a. c. Formati derivate parasintetice (adica obtinute. extrageti-le si analizati-le. echivalentul semantic.yteptePvio!enra'vechi lor (Ji!£bateh" -: (Maiorescu) . cu prefix ~i sufix) de la bazele:fa/a ~i drept. Se spune la radio cum va fi vremea . Simteam ca este destul de abatut . Urmariti aparitiile din text ale fonnei fa/a. Pentru cazurile in care apar diferente.yi daca fntru aceasta am adus mat multe si mai fungi eitate j. Stabiliti familia de cuvinte a adjectivului striimb. directorul nu a vdzut toate consecintele . nu au. oricdt de putin favorabil ne-ar fi. h. Ill. M edicul n-a putut ajunge unde a fost nevoie de el.Decizdnd sa renunte la Dersonalul auxiliar.Hotdrdndu-se in familie sa se procedeze astfel. 7.J2adi dar in aceste rdnduri am amintit 0 IURta acum impacata din mica noas~ trij miscare litecard-n« esre. in acelasi timp. am ldsat discutia pe a doua zi . d. Selectati doua cuvinte apartinand fondului vechi allimbii (care sa nu fie instrumente gramaticale).. opinia noastrd a fost total ignoratd. dupa partea de vorbire careia ii apartine fiecare.Proceddm cum este mai bine: f. Extrageti ~i analizati complementele circumstantiale. b. k.rede. activita tea celorlalti a fost mult incdrcatd . "S-a recunoscut adevarul. b. "nu". B. t. d. tipul de propozitie in care apare un de. Vdzdnd cat este de obosit. 8. dupa distinctia "cu functie de parte de propo. b. nu au deloc rol de parte de propozitie. dupa tipul de relatie stabilit. I. oricdt de putin favorabil ne-ar ji. prin: "da". . EI se frdmdntd zilnic:"Sa plec. c.Adesea ne scapd din vedere ce nu ne place. ii~~text: a. 9. utilizati-Ie in enunturi potrivite si indicati. sintactic ~i lexical al fiecarei aparitii a acestei forme: a.. si-au asumat toate riscurile . dar si pentrll alte aparitii din limba. Extrageti elementele cu rol de relatie la nivelul frazei. lexical ~i gramatical.. si-au asumat toate riscurile .

pentru cele doua cuvinte de la 5. deschizdtor. Ti-am dat cartea. areas. I. Se gdndea cum sa procedeze mai bine. copilas.. dar care nu fac parte din familia lor lexicala. semantica a afixului). 65 . instructor. neologisme inrudite semantic acestea. pungas. strecurdtoare. coltos.Mihnea rdspunse pe scurt oi-i pare rdu unde nu se pot intelege (Odobescu) . stropitoare "instrument de stropit". cizmar. in ce consta ambiguitatea urmatoarelor constructii: a. cingdtoare. b. Era uimitor cum reusea sd-i insele pe toti.j. l-am dat cartea profesorului. cum si calitatea lui morfologica. scolar. Md doare cum procedeazd si. Selectati. acar. N-a putut ajla cum s-a terminat procesul. industrias. 9. friinar. b. lemnar. in functie de situatie. Rdmdne aceeasi intrebare: unde sa mai cdutdmsprijin. c.Unde vom ajunge cu. b. c. plutas. tipul de propozitie in care apare cum.a. Indicati daca urmatoarele patru serii de cuvinte (formate prin mijloace interne de imbogatire a vocabularului) sunt omogene sub toate aspectele (proced~eu de formare. d. Cdutarea elevilor a rdmas fara rezultat. i. aratati procedeul. dragastos. vdnzdtor. doctor. artdgos. k. Unde dai si unde crapdl. 'portar. spdnzurdtoare.Cum trebuie sa procedez?" 4. a. inspector. postas. factor. vdnturdtoare "instrument de vdnturat". Intrebared este unde sa mai cdutdm sprijin. 7. ndvdlitor. 3. apdrdtor. Cum trecuse prin experiente nefaste. plu-. mai ales.gar. elementele componente si. Cum mdndnci de urdt si edt esti de neglijent! I. rdzdtoare "aparat casnic ". de cum te e. fricos. aviator. extractor. agricultor. adaptor. noapte. d. i. Indicati. pictor. chirias. articolas. f.cum-zambesti. dogar. . ID. f. cum incepe sa greseascd. pdndar. Cum oboseste. Formati familia lexicala a cuvintelor iarbii. luptdtor. Stabiliti. Acest drum este ocolit. cdrnos. E periculos de manevrat acest dispozitiv. ldptar. fnvatiitoare. ciobdnas. rozdtor. trandafiras. luptdtoare. injector. cdinos. d. Am luat cartea din raft. grditor. struguras. Un de pdna mai ieri mi-era prieten. aratati In ce consta eterogenitatea: a. Nu s-a putut ajlacum s-a terminat procesul. a. intreaga serie este fermata prin mijloace interne de irnbogatire a II seria contine derivate neologice preluate ca atare din limb a de origine. pentru urmatoarele serii de cuvinte.. 64 . Mii intrebr. provoacd un sindrom neil1loCllibilitatii personate" (RL). 6. In cazul in care descoperiti serii eterogene. . afix derivativ. domnitor. cititoare. c. Ion nu se decisese incd unde sd-si petreacd vacanta. este eterogena ca mod de formare.jnamora{i . indicand procedeul de mare a fiecarui tennen. Supdratd cum era. "nu". Discutia continua. cand este cazul.Se pare ca functia. mdnuitor. cercetdtor. pietrar. stdpdnitor. colector. modul cum triseazd. volumas. etapele cesului de formare. Analizati sintactic si morfologic urrnatorul text: . vizitator. Cum a ajuns acasd. dureros. pentru urmatoarele enunturi. g. geros.Nu s-a putut ajla inca locul unde s-au ascuns infractorii. h. c. i s-a si fdcut rdu. tdietor.de-ata-fiirua-sDe. bubos. debitor. 'Y. h. cdrutas. Oribilul cotidian.Potrivit unui intelept "YI{YI~:Z trecdnd In revistd vicisitudinile unei vieti centenare. In exemplul: . g. n-a mai dat nici 0 importantd obligatiilor curente. b. 8. muncitoare.atata nepdsare?" . fioros. atos. pdraias. a. Ne intrebdm adesea: . lucrdtor. conductor. e. bucdtat. azi mi-e eel mai mare dusman. k. indiferent de durata ei. sintactica si lexicala: a. fierar. g. trecdtot. acum totul ii pdrea fdrd importantd. sculptor.$i unde nu ne trezim intr-a bund dimineatd plini ciucur de rdie cdpreascd la caprele Irinucdil" (Creangd). instrument de ascutit ''. preceptor.". nu s-ar putea alege din ea mdcar 0 ora de fericirel" (Cioran) 5. f. proiector.t • •• d. tehnica ~i etapele procesului fonnare a cuvantului subliniat. e. raspundeti prin: "da". ceteras. cersetot. i. b. ascutitoare . A scrie istoria e 0 datorie pentru omenire. h. j. daca este adevarata . Explicati semantic si/sau sintactic. il vedeam cum suferea de tare. ostas. fnvatator.

asupra a ceea ce va urma). b. ill tn varianta de grup analizabil. a. calcd a papa'). $.=5p.. din cauza .+ 3p. plecarea a cinci dintre ei. in urma. in cazul genitiv. "a veni ea si vremea aceea ". si in altul. 67 66 . de riind . M-am intdlnit cu Maria. complement circumstantial de mod (al adjectivului). 2x2p. Solutie corecta: 4p. Se vor alege patru dintre urmatoarele valori: $ prepozitie modala. din ce 'in ce (mai energiee) . « 4p.=8p.. singur. (4p. in fata. 2x2p. a III-a sg.Vorbeste fara a gcmdi). imprejurul ~i locutiuni prepozitionale din inventarul: de-a lungul. TotaI3=lOp. a mijloacelor .=/. Miroase a paine caldd.locutiune adjectivala (Tali erau oameni de riind). cerut de locutiunea prepozitionala. devenita marca a infinitivului (ex.locutiune adverbiala (in primul rtind sunt analizate predicatele si. exprimand progresia. 2. TotaI7=12p. forma populara (ex.. a. !if articol demonstrativ pentru feminin sg. 2p." redescaperirea . 4xO. B.+4p. Substantivi~area a patru adverb~it~~p.B. .supin substantivizat (mersul pe josy. mijloacele de transpart existente inainte de era automobilului. 4xlp. mai ales de ciitre tanara generatie. introduce un complement circumstantial de mod (ex. am considerat grupul eelor ee ca analizabil. Testul nr.nume predicativ exprimat printr-unsubstantiv in cazul acuzativ. iar in acuzativ este: a naastre). dedesubtul. 4p. 'inprimul rand . Solutie corecta: a. TotaI2=lOp. numai dupd aceea. Solutia corecta: a.auxiliar al viitorului si al prezumtivului.. 25 p.locutiune adverbiala. Tota16=8p. C. fata afrumoasa'). Una dintre consecintele campaniei din ce in ce mai energiee duse pentru apdrarea mediului ambiant a fast cd s-au redescoperit. II> prepozitie pentru marcarea relatiei de genitiv. ) . A. In cazul ill care forma pe care 0 introduce nu poate exprima flexionar cazul: pleearea a cinci elevi. 4p. nici totdeuna'ry. pentrucelelalte) 4xO.' -auxiliar al-perfectului compus pentrn pers. Total4=lOp. a. . pentru celelalte) B.articol genitival pentru forma de feminin sg.~ii~~C.. = 7. 3. 'a fost . in ciuda..nume predicativ. TotaI5=10p. forma: regionala (ex. subiectele si camplementele). inaintea. A. *prepozipe.5 p. 1 p.= 4p. A.numeral substantivizat (urmdrile doiului primit)._. 5xlp.5p. contra a tat ce s-a spus. (mediului) ambiant. exprimat prin pronume demonstrativ de departare. efectele unui lucru nemuritor etc) BAREME. dar e prea tdrziu "). 2p. datatar. 6'.N~"'e~~~~('nl~i mane. ~ Substantivizarea unui pronume reflexiv(fnsine-mi). 1 1. pentru exemple corecte) 4p. eu randul locutiune adverbiala (Fdceau pazd eu riindul).=2p. A.• Se vor alege prepozitii din inventarul: asupra.5p. "a fi venind el. a.locutiune adverbiala (Au fast discutate riind pe rtind).+7xO. iar celor este atribut pronominal genitival. in pofida. 4p. D. (3 p. caiete a 5 lei bucata). a de s-a mdritat cu Ian al Saftei). = 4p. Solutia corecta: c (in nominativ sunt adjectivele: nemuritor. Solutie corecta: b. toatd. contra. B. pentru fiecare prepozitie ~i locutiune prepozitionala) 5xO. b. Alte tipuri de conversiune: .=4p. @ 4xlp. -riind pe rand . in lacul etc.5 p. pentru adjectivul a noastre ~i cate 0. 4.5p. b. pentru cele provenite din adverbe si cate 0.5p (cate Ip.5p. . 2p: 2p. in susul. b. cerut de prepozitia din. Regentul acestor adjective trebuie sa fie in genitiv (ex. analizaeste: din rdndul celor . COMENTARII 5. II> interjectie (ex. greselii acesteia a noastre. Al Ce intdlnire neasteptatdh.=4p. (cate 0.adjectiv substantivizat ifrumosul din artdy. (campaniei) mai energice. $ In interpretarea ca locutiune prepozitionala. forme populare si regionale (ex.5p. 4p.=5p.5p. a. Observatie: ~i intr-un caz. $ prepozitieneologica exprimand distributia (ex. Solutie corecta: a.interjectie substantivizata (ojurile naastre). alcatuit din pronumele demonstrativ semiindependent eel (cu forma de plural genitiv) + pronumele relativ ee. nici ieri. analiza este: din rdndul . de jur imprejurul. !if pronume demonstrativ semiindependent. 8. pentru ideritificarea valorilor.

.. Se propun exemple ca: Guvernantii au pornit lupta contra coruptiei; in ciuda eforturilor depuse, notele au fost mici, care se analizeaza astfel: - contra coruptiei - atribut substantival prepozitional (determina substantivullupta), exprlmat prin substantiv ..•. - in ciuda eforturilor - complement circumstantial concesiv, exprimat prin substantiv ... ;
(cate Ip. pentru analiza corecta a fiecarei parti de propozitie)

C. Solutia corecta: c. 9. A. Solutia corecta: b. B. Constructii de tipul: conteazd pe tine; se bizuie pe tine; se supdrd pe tine; dd vina pe colegi; gelos pe reusita altora etc. 10. Se corecteaza urmatoarele forme: - asiduu, continuu; fiiiioi're,"(drldiit{rea)amulte' (Sauamiiztifea 'rLL,,,,,'n. • - propriii, aspri, surorii; - (datoritd) rusinii si groazei / din cauza rusinii, si agroazei; celor (mai apropiati); =fiintei acesteia dezndddjduite; - proaspdt imbogdtui, nicio intelegere: - eel mai greu, cooperarea; -ultimele, "dragii ". dezastruoasd; - absolutii, del pentru vindecare. (cate 1p. pentru fiecare randbine corectat + 1p. special pentru ultima 'greseala)

.; nu mal,vreo,

Total

"C:IIlC:.>lI-·'UVO,,1

C:ODlcntarii
1. A. Trebuie observate cele patru substantiveprovenite prin conversiune din (azi, mane, ieri, totdeuna). B. Pentru a da un raspuns corect, trebuie observate: - valoarea predicativa a lui din opt propozitii; - elipsa verbului a fi din propozitiile a II-a - a VII-a surile 1,2,3); - calitatea: de subiect multiplu din versul5; tului din propozitia interogativa a ultimului vers (Au cine-i zeul ... ?). 2. a. Substantivizarea celor patru adverbe, 0 conversiune neasteptata, de tip se obtine prin mijloace strict sintactice, adica tara niciun "semn" H"Al\JllGI1, ~umai prin asezarea adverbelor intr-o pozitie tipic substantivala: Cea de b. In cazul numeralului, nu se vor aduce drept exemple nici numeralele care, trasaturile lor gramaticale, se comporta ca substantive (este cazul 11111""p·r<> fractionar), nici numeralele cu "valoare substantivala" (este cazul n1l1cY1p·r<> care apar Tara regent substantival; ex. cinci dintre elevi). 3. Explicatie: Comportamentul intermediar al grupului, ceea ce permite alegerea doua solutii, se sustine prin cateva trasaturi morfosintactice: 68

substantivului (din rdndul / din rdndurile); - aparitia substantivului, cu acelasi sens, ~i in pozitia de subiect (Riindul oamenilor sdraci se ingroasd). 4. "Capcana" priveste recunoasterea corecta a cazului acuzativ pentru adjectivul posesiv, mai ales ca, prin asezarea inaintea regentului substantival, acesta prirneste articolul posesiv. De observat ca adjectivul posesiv poate aveaaceea~iforma, indiferent de cazul regentului, si, implicit, de cazul posesivului ; vezi: S-au pierdut caietele acestea ale noastre (nominativ); coperta caietelor acestora ale noastre (genitiv); Paginile apartin caietelor acestora ale noastre (dativ); Mii gdndescla caietele acestea ale noastre (acuzativ); Dragile noastre fete, md adresez voud ... (vocativ). 5. A. B. C. Explicatia este aceeasi: Indiferent de sensul determinantului si de constructia lui, dad regentul este un substantiv, functia determinantului este de atribut; or, in cazul nostru, toate regentele sunt substantive: campaniei, redescoperirea, mijloacelor. D. Noile cerinte impun cateva modificari ale formei enuntului.t- regentul din substantiv devine adjectiv, adjectiv participial §i verb (vezi: duse, s-au redescoperit, ."'existente);'-'locutiuriea prepu'zitionaTa detitnailite-ae;ia{omia: inainte de . 7. b. Exceptand ipostazade auxiliar (alperfectului indicativ, al viitorului, al prezumtivului) si de maroa a infinitivului, cand face parte din componenta acestor forme gramaticale, in celelalte situatii, se poate analiza sintactic: !>' In cali tate prepozitionala, se include in structura unor parti de propozitie, fiind elementullor introductiv (vezi complementele de mod: a paine, a papa; atributul substantival prepozitional, ca parte de propozitie "complexa": a cinci mii de lei; atributele substantivale genitivale a .., elevi, a cinci. In ultimele exemple, desi prepozitia a impune acuzativul,intreaga constructie: a + substantiv, a + numeral este echivalenta cuun genitiv). $ In calitate de articol demonstrativ, se include, de asemenea, in structura unei parti de propozitie (vezi atributul adjectival: a frumoasdi. I>' In calitate de pronume semiindependent, functioneaza, singur, ca parte de propozitie (cu Maria, a de s-a mdritat, unde a este 0 apozitie pronominala neacordata). 8, C. Expllcatle: aceeasi ca pentru 5. A. B. c., adica regentul este un substantiv (luptator), calitatea substantivala fiind probata de vecinatatea adjectivului demn. 9. A. Calitatea de complement indirect poate fi demonstrata prin: - aparitia lui pe in conditiile unui complement nonpersonal; - regentul a pune pret este 0 grupare analizabila (vezi a pune mare pret) , unde pozitia de complement direct este deja ocupata, B. Vezi ~i testul nr. 9, punctul I. 1, unde apar si alteexemple de complemente indirecte introduse prin prepozitia pe. 10. Din motive lexicale, e recomandabila schimbarea prepozitiei datoritd prin din cauza, deoarece, corect utilizata, datoritd presupune cauza unui efect pozitiv, favorabil. Dad, totusi, se pastreaza datoritd, este gresita folosirea articolului genitival inaintea celui de al do ilea substantiv, .caci datoritd se construieste cu dativul, care exclude prezenta articolului genitival; daca se inlocuieste cu din cauza, 69

prezenta articolului genitival inaintea celui de al doilea substantiv este obliga. torie, caci aceasta locutiune prepozitionala se construieste cu genitivul.

3. a.

Articole hotarate propriu-zise enc1itice: tatei, bdietului, (a) Petrei, cu~ viosului, Sfdntului Vasile, Ldsatul-sdcului, Lucdi:
(>

Sdn-Petrului, Mdriucdi, nurorei, (a) Vasilcdi, ptirintelui,
(cate O,5p. pentru fiecare articol hotarat enclitic)
$

Testul rrr, 2
1. a. b. <2 Articole hotarate propriu-zise enclitice: ziua, Ldsatul-sdcului, postul, Sdn-Petrului, mama, poalele-nbrtiu, prdnzul, mdtusa, oamenii, gurile, glasul, vointa. In afara de recuncastere, analiza presupune ~i indicarea cazului si a tipului de substantiv la care se ataseaza (deexemplu, genitivul unui substantiv propriu compus: San Petru lui sau acuzativul unui substantiv comun compus: poalele-n brau);
(care O,5p. pentru fiecare articol hotarat enclitic) 13xO,5p.=6,5p.

l2xO,5=6p.

Articole hotarate propriu-zise proclitice: lui Stefan, lui mos Chiriac, lui Dumnezeu, lui jupiin Strul, lui dascdlul Vasile.
5xlp.=5p. lp.

(cate 1p. pentru fiecare artico! hotarat proclitic)

~Marcareaubla: si enclitica. si proclitica, in acelasi timp:(a) lui Petre Luoai. @ In pro-<;Jiza,articolul hotarat dobandeste un rol special: devine o maroa-a numelor proprii masculine de persoana, deci a subclasei de substantive apartinand genului personal.
(lp. pentru indicarea rolului)

Articol hotarat propriu-zis proclitic: lui mos Andrei. Trebuie .indicatecDnditiilein.caEearelocprocliza:Jacazulgenitival11nui,.~~.".:._ substantiv masculin nume de persoana exprimand rudenia, deci apartinand genului personal; @> Articole demonstrative: (prdnzul) eel mic, (gurile) eele rdle; <2 Articole nehotarate: niste pui, intr-o infunddturd, unui pdrduas. In cazul lui un cuptior; se admit doua solutii: fie articol nehotarat, fie, avand in vedere sensul contextual cantitativ, numeral cardinal.
't

lp. 4xO,5p.=2p. 4xlp.=4p.

..
lp. 2xO,5p.=lp.

,> ,.b·.,flJAI1icok .hQUirateenclitice; mQuse"u.lu.i,£llis.t7bnx.ului,./o.niurilnr, ... _. .
Wordului; Articole hotarate ~roclitice: (opusul) lui Page Up, (inaintea) lui t, (selectarea) lui known, (componenta) lui GN; (> In cazul unor substantive neologice, neadaptate deloc la sistemullimbii romane, ~i al unor substantive care nu cunosc flexiune (substantivizari accident ale, abrevieri), procliza articolului este singurul mijloc de marc are a distinctiei de caz.
@

3xO,5p=1,Sp. Total l= l Op.

2. a. b. <2 Pentru articolele hotarate propriu-zise: dum bra vile, luncile, cdmpul, fiorile, zorile, tineretei, se indica drept suport subs tan" tivul cu care articolul fuzioneaza;
(cite O,25p. pentru fiecare articol hotarat propriu-zis)
<2 Pentru articolul hotarat genitival: vdrstd a tineretei, se indica prezenta a doua substantive-suport: regentul, cu care se acorda in gen si numar, si genitivul, pe care 11 introduce, legandu-l de regent; cu niciunul nu fuzioneaza; * In cazul antepunerii adjectivelor calificative: mdndrele, zburdalnica.frumoasei, are lac schimbarea decuvant-suport, adica preluarea articolului de catre adjectiv, cu care si fuzioneaza; din punct de vedere semantic, insa, articolul se raporteaza .la substantiv, avand rolul de individualizare a acestuia. c. Ii' In cazul numelor proprll de persoana, artlcolul t~i pierde iulul de individualizare. Folosite la norninativ-acuzativ, nu este posibila articularea de cat in conditiile unor adjective calificative antepuse, care preiau, formal, articolul, acesta fuzionand cu adjectivul. Cuvantul-suport devine deci adjectivul: veselul Pogor, sistematicul Carp. melancolicul TK, humoristicul LN, frantuzitul M. C. etc.

2p. TotaI3=21p. TotaI4=lOp.

4. Raspunsuri corecte: a. - ~ ; b. - a; c. - a; d. - a; e. - 'Y; f. - 'Y.
6xO,2Sp=1,5p.

lxO,5p.=O,5p.

5. a. b. Articolele hotarate prcpriu-zise si cele nehotarate (din a) sau cele demonstrative (din b) indeplinesc un rol suplimentar de substantivizare, adica de trecere, prin conversiune, in clasa substantivului a unor cuvinte apartinand adjectivului ~i adverbului: - substantivizarea unor adverbe: un bine, un tdrziu, mdine-le; . - substantivizarea unor adjective: dragul, zbdntuitul, naltul, raul, stropsitul, un prostdldu, inocentul; cele rdle, cele bune
(pentru indicarea rolului) 2p.

3x Ip.=3p.

Analiza morfologica ~i sintactica: un bine (acuzativ - complement direct); dragul, stropsitul, inocentul, mdine-le (nominative - subiect); zbdntuitul, naltul, raul, un tiirziu (acuzative cerute de regimul unor prepozitii); un prostdldu (nominativ - acuzativ).
(cate Ip. pentru recunoasterea substantivului si analiza corecta)
C.

12xlp.=12p

(cate O,25p. pentru fiecare articol)

20xO,25p:=5p. Total2=IOp.

Articolul nehotarat si eel hotarat (un Enescu, un Luchian, SaintJust-ul, un Bucurestiy au rolul de atragere a unor nume proprii de persoana (a antroponimelor) ~i a unui nume propriu de loc (a toponimicului) in clasa substantivelor comune.
$

4x Ip.=4p. TotaI5=18p.

71

6. piiciitoasei istorii: ~ (din pricina ...) istorii - complement circumstantial de cauza, exprimat printr-un substantiv in genitiv, cerut de locutiunea prepozitionala din prieina; @ pdcdtoasei - atribut adjectival, exprimat printr-un adjectiv calificativ, se acorda in gen.inumar si caz cu substantivul istorii; preia articolul hotarat al substantivului, pentru ca 11preceda; piieiitoasei de istorii: $ (din pricina) pdcdtoasei - complement circumstantial de cauza, exprimat printr-un substantiv, provenit prin conversiune din adjectiv, in cazul genitiv, cerut de locutiunea prepozitionala din pricina; ~ de istorii - atribut substantival prepozitional (determina substantivul paeatoasei), exprimat printr-un substantiv propriu-zis, in cazul acuzativ, cerut de prepozitie; pe eel mal stra~nic cal: ~" - ~., .•._••0_ .• -" •.~.. - pe '.:. cal-'curnplemerit indireCt, 'exprimatprintr~un'substaiItiv III in cazul acuzativ, cerut de prepozitia pe, nearticulat; • eel mai strasnic - atribut adjectival, exprimat.printr-un adjectiv calificativ, se acorda in gen, numar ~i caz cu substantivul cal, gradul superlativ relativ; pe un cal de eei mai strasnici: * pe un cal - complement indirect, exprimat printr-un substantiv in acuzativ (cerut de prepopozitie), articulat cu articolul nehotarat proclitic un; »de cei mai stra,ynici - atributsubstantival prepozitional, exprimat printr-un substantiv, provenit prin conversiune dintr-un adjectiv (ea marca de conversiune apare articolul demonstrativ), i cazul acuzativ, cerut de prepozitia de; I I eelor mai tineri profesori: @ profesori - atribut substantival genitival (detennina subtantivul i plecarea), exprimat printr-un substantiv in cazul genitiv, masculin, plural, nearticulat; * celor mai tineri - atribut adjectival, exprimat printr-un adjecI tiv calificativ, se acorda in gen, nurnar si caz cu substantivul proI j fesori, gradul superlativ relativ; celor mai tineri dintre profesori: * celor mai tineri - atribut substantival genitival, exprimat !. printr-un substantiv, provenit prin conversiune dintr-un adjectiv, ~ I masculin, plural, cazul genitiv; «dintre profesori - atribut substantival prepozitional (determina substantivul eelor mai tineri), exprimat printr-un substantiv in acuzativ, cerut de prepozitia dintre.

7. A. a. artico1 genitival; face parte din atributul substantival genitival

a tineretei;
b. articol genitival; face parte din atributul substantival genitival

a cdlugdritelor;
c. pronume semiindependent (tine locul substantivu1ui ,ycoa!aj; face parte din atributu1 pronominal prepozitional ca a (echiva1ent ea aeeea); d. articol genitival; face parte din numele predicativ In genitiv (esti) a cui; e. prepozitie, devenita maroa a infinitivului (a cauta); f. prepozitie, devenita maroa a infinitivului; constructie arhaica, In care infinitivullung conserva valoarea verbals (era a scdparey; g. auxiliar al perfectului compus, pentru pers. a III-a singular (a scuIat); h. auxi1iar a1 viitorului pentru pets. a III-a singular, forma regionala obtinutadin auxiliarul va (aft, n-aft); t prepozitiepentru marcarea -uneirelatii-de genitivutilizatapeu'. tru numerale1e cardinale, care nu cunosc distinctii de caz; face parte din atributul substantival prepozitional de pe urma a 24, unde relatia de genitiv este ceruta de -locutiunea prepozitionala; j. - auxiliar al viitorului regional (s-a face); - prepozitie, devenita maroa a infinitivului (a-i mirosi); - prepozitie, cere cazul acuzativ, introduce un complement de mod (a catrtntdy; k.articol genitival, introduce un genitiv (a lui Goian); face parte dintr-un atribut substantival genitival; l. prepozitie, cere cazul acuzativ, introduce un complement de mod (a vant); m. auxiliar: al prezumtivului, pentru pers. a III-a sg. (s-a ft chemdndi.
(cate 1p. pentru fiecare valoare) lsxlp.=15p.

*

!
I

I
!
i

B. b. d. k. a (In loc de at): al cdlugdritelor; a! cui, al lui Goian - particularitate regionala, constand in uti1izarea invariabila a articolului posesiv; h. j. m. aft, n-a fi, s-a face, s-a fi chemdnd (in loc de va fi, nu va fi, se vaface, se va fi chemdndy - particularitate regionala, constand in caderea lui 11- lapers. a III -a sg. din forma auxiliarului va.
(cate Ip, pentru fiecare situatie) 6xlp.=6p. TotaI7=21p.

8. A. a. articol demonstrativ; b. pronume demonstrativ de departare; c. articol demonstrativ, marc a a substantivizarii ticipial (cele intdmplatey;

adjectivului par-

72

73

atribut adjectival (determina pronumele toate).z . B. plural. 8x2p. 2x2p. (pleearea eelor mid $i) a eelor mari. f) 2p. (fiecdrei aparittiia distinsului (profesor). cartile) C. cazul acuzativ. . in c. situatie in care este adj ectiv pronominal. e. f.. 15xlp.=4p. ultimele doua forme. functioneaza ca maroa a genului personal.=16p.a. forma atona 9.a din structura substantivului inc1us in locutiunea prepozitionala (din partea). II! De observat neregularitatea privind forma articolului pentru genitivul substantivului tatei. mele) celei mai bune.compkmentindi . in b. $ De observat fenomenul de variatie libera intre proc1iza ~i encliza articolului hotarat la genitiv-dativul numelor masculine de persoana insotite de nume proprii: lui dasciilul Vasile . pentru a observa: in a. fie ca determinant.atribute adjectivale (determina substantivele: caldurile. a III-a. a III-a.=15p. masculin. ce . putini. antepus substantivului. sing. Tota19=8p. b. C~Olncntarii 1.d. forma caracterizand substantivele feminine.particul. 6xlp. forma accentuata (ex. pentru a. ~. din cele . (eelei mat bune prietene) a mele. aiei.eele (mai disparate spirite). si nu pe cele mas- culine.······' .eele . enc1iza articolului hotarat la numele proprii masculine de persoana. constituind norma Iiterara actuala pentru numele proprii masculine de persoana. postpus substantivului.falsele articole": . marcarea dubla. (prietenei 74 75 . exprimat prin pronume personal de pers. a III-a. Observatiei In exemplul: clasa a intiiiallntiiilintiiia. masculin.subiect. (in eazul agriculturii si) al altor (ramuri). c. 2. fapt arhaic conservat in forma fixa a unui nume de sarbatoare religioasa.complement indirect (determina verbul mirdndu-ney . exprimat prin pronume relativ invariabil.(primire) a (pensiilor). .atribut pronominal prepozitional (determina pronumele una). Total general=170p. din structura super1ativului relativ. DOOM2 acceptand.(clasa) a doua. ····d. a III-a. feminin. in timp ce in b (ex. 10.: lui GN. forma atona. e. situatie in care este pronume demonstrativ. De remarcat "falsele articole": . cazul acuzativ. cazul dativ. Jp. lp. De observat . fiind singurul mijloc de marcare a. Sunt doua posibilitati de constructie: a.r~_a pronumelui negativ nimica . ce .complement direct (reia complementul antepus ce).. c.posibilitate dubla deinterpretarer= decele-'--.substantiv (conversiune accidentala: Lipseste din text" lui"). cazul genitiv (ex.~§lp()p_ula. g.cele {st6iict)'-adreCtivdemoiisirafrv~'cIe'dep~rfare. Carlile ce le com and sun! moderne. postul Sdn-Petrului. proc1iza articolului hotarat.=4p.. b. in variatie libera. forma regionala. b. (amdndoi acesti) fli. exprimat prin pronume relativ invariabil. h. • De observat forma arhaica a genitiv-dativului nurorei. e. cazul dativ. . lui t).. a. enclitic a (Lucai) si proclitica (lui Petre Lucai)a articolului hotar-at pentru aceeasi clasa a numelor proprii masculine de persoana. . *Atentie la trei situatii distincte: a. rect (determina vcrbul sa pIanga).form~regionalfi. TotallO=16p. de cele lntiimplate . le . 2x2p. c. De observat atasarea fie enclitics (mouse-ului). adjectivpronominal demonstrativ. in locul actualului nurorii. Total 8=32p.adeictica 4. cele bogate . fie proclitica (lui known) a articolului. Zp.piirintelui Duhu. g. mdtusa lui mos Andrei. . plural..·. f. si 1a nume1e comune masculine de rudenie. se taie numai prima varianta. (toti) geamgiii. (amdndoi) fiii. (gratie ajutorului) si sprijinului. Vestile ce le vinstuderuilor sunt alarmante. Cartea i-am dat-o lui de 0 saptamana). deci a clasei substantivelor desemnand nume de persoana.a. sing. in functie de gradul de adaptare a substantivu1ui recent la sistemul limbii romane. (in) propriii-i (oehi).flexiuniipentru substantive care nu pot exprirna flexiunea cumijloacele curente. 3. . lui. a lui Petre Lucdi.pronume personal de pers. cele . (proprietarul hotelului si) al restaurantelor. (cate 1p.=6p. 3p. are rolul unei marci flexionare. cartea lui).atribut adjectival (determina substantivul darurile).complement indirect (anticipa complementul studentilori. (din) punet (devedere istorie). component obligatoriu al numeralului ordinal a doua. (clasa) intai I intiiia. . II! De remarcat preluarea de catre adjectivul calificativ antepus a articolului hotarat enclitic: euviosului starit. extinsa. a.in. forma regionala. posibilitate dubla de interpretare: fie ca regent. exprimat prin pronume personal de pers. Iui. (din) punetul(de vedere al istorieului). . b. g.le .complement direct (reluat prin forma atona de pronume personal Ie). cazul nominativ. $ De observat diferenta de rol a proclizei articolului intre a ~i b: in a.f(lI:r. adjectiv pronominal demonstrativ. IUi1 .pronume personal de pers.

I > '. forma 'populara.. d..-"==·.ti. <® in ambele aparitii.pronume relativ (ex. "dativ neutru" (Da-i cu vorba. Toti ii stiu de fried. identic cu a. $ I$. cat sintactic. 5. dd-i cu gura!) (cate l p. am pierdut oferta). are insa valoare de "dativ posesiv" si functie de atribut pronominal in dativ.pentru forma pdedtoasei. cu ajutorul prepozitiei a. admitand 0 dubla interpretare: fie complement indirect (a zice cuiva). Ip. I~i vede de sanatate). Ce s-a fntiimplat?). <® "dativ obligatoriu" . forma atona. I~i da seama de realitate).adjectiv pronominal interogativ (ex.' "".r''l dativului ca determinant. (1Hlo. pentru valoare... .. pentru pers. . prin atasarea articolului.. * pronume personal de pers. in mod norinal.~. lupta contra ei. Din cauza acelorasi. (cate l p. d. *' In f. c. ceea ce creeaza dificultati In recunoasterea cazului la substantiv. a. situatie in care nu are functie de parte de propozitie. a III-a sg.~. 11preia de la acesta. a III-a sg. .' b.I\l'. b. acuzativ. Ip.a III-a sg. se ataseaza substantivului. identic a. pentru exemplu) 5x2p... (cate lp. de complement ~~'>"'r. se marcheaza analitic... care 11 UllUlI:'MI.. g. cazul dativ. 3 1. '"' J).adverb exclamativ si de intensitate (maroa lexicala pentru exprimarea unei valori superlative: Cefrumoasd fatd ai intdlnitl). identic g.. este ambiguu ca valoare. *' complement circumstantial de loc (ex. prezenta si rolul UH'''''''''U..""'''-. I$. complement indirect (ceea ce inseamna ca verbul este la diateza activa pronominala). Mi-au venit copiii. identic c. fata de calitatea articulata a regentului caracterizand aparitia genitivului. _._'""""..intra in componenta unor verbe ~i a unor locutiuni verbale (ex.complement circumstantial de cauza.... face parte din predicatul nominal impersonal -i de-a mirarea. a III-a sg.. h. pentru exemplu) 2x2p.=10p. i.':::.. are insa valoare de "dativ posesiv". care.. l p. pronume personal de pers. Valori speciale ale formei atone de pronume ref I e x i v in dativ: # "dativ posesiv" (ex. b. Testul nr. Se bucurd de ce fapte vor urma).LUI.o. <® morfosintactic. complement circumstantial cauzal (ex. Ce alte dovezi sa-Ii mai aduc?). pentru exernplu. ..t:. Luptdm impotriva ace lora care fura).}. b.~h. al carei reflex sintactic este calitatea de atribut pronominal indativ. a III-a sg.A"~ . compl. Valori speciale ale formei atone de pronume per son a 1in dativ: .. predicat care cere 0 propozitie subiectiva. forma atona.·. lp. lp. . <® De observat diferenta dintre d si e. *'. Exemplu de analiza: din cauza acelorasi .n'i vul. obtinuta prin fonetica sintactica (le vei duce ~ le-i ditce).adjectiv pronominal relativ (ex. identic a. f." Incepe Fldmiinzild a cdrdbdni deodatd cdte-o haraba de pane sirdpede mi Ii le-a infulicat" (Ion Creangii). de complement direct. dativ. prepozitie singura. precedand ~. 4. 'iridi'iect. bldnduluis.c1Ll prima constructie.Qh.nearticulata a regentului (in a). Conversiunea se manifesta atat morfologic. Aflata la I$. pentru fiecare valoare. a III-a pl.=20p. identic cu a. complement direct. a. fie cu valoare de "dativ neutru". '<' "dativ etic" (ex. 3. se marcheaza eu ajutorul articolului adjectival in timp ce in e.sJ~nla.. 76 77 .. pentru analiza) 2.I I . lp.. pentru valoare. I$. @ complement indirect (ex . caracterizand <In.. dativ. cazul este impus de prepozitia dintre. morfologic.~ De remarcat calitatea. cu timpul s-a constituit in locutiunea verbala a-si sari din minti. c. b. articolul se ataseaza adjectivului. tabloul din fata lor). este un "dativ posesiv" ("mintile lui"). In pojida tuturor. $ verb copulativ de pers. . ~ complement circumstantial concesiv (ex. <® auxiliar al viitorului. (cate l p. se repercuteazd asupra fieciiruia. exprimat prin pronume demonstrativ de identitate. ca urmare a modului diferit de marcare relatiei de genitiv: in d.~":.. cazul genitiv (cerut de locutiunea prepozitionala din cauza). I~i aminteste de tinerete.~ "dativ posesiv" (ex. prin asezarea formelor de adverb si de adjectiv in contexte pentru clasa adjectivului. face parte din predicatul nominal -i 0 avere. pers. Erau numai ruine imprejurul acesteia).. pentru exemplu) pronume reflexiv..6. numaigrupul a + substantiv fiind echivalent cu un nitiv. forma atona. singura deosebire fiind ca "dativul posesiv" se grupeaza aici cu substantivul. pentru analiza sintactica) lOx2p. a. a. ~t De observat (pentru c) preluarea articolului de catre adjectivele antepuse (exigentului. in adoua. Vestile ce mi-ai adus sunt alarmante). pentru morfologie. cere aeuzativul.. (cate lp. """_"'_"""~''-''-''''':':'''''.. dar specifice clasei tivului: in pozitia de subiect..=4p. .pronume interogativ (ex. I-am stricat ceasul).-'-'.~nU. nu ne-am pierdut sperantay. forma arona.i·. I . c. # e.' . plural. 5.). respectiv a adverbului. $i-a pierdut familia. singura deosebire privestevaloarea "reciproca" a reflexivului. <® pronume personal de pers. morfologic. b. pentru functie. if> la origine. dupa locutiune prepozitionala.. b. Tota12=10p. atribut pronominal prepozitional (ex. «.. $ morfologic. .

cu singura deosebire Cll. dovedeascd) lui De politete dumitale Demonstrative (vai de) acela (sa-~'i dovedeascd) aceasta 15xlp. (cate lp. .+lp. (cdfiva) membri. 7. intr-insa. pentru morfologie.pronume interogativ: A cui tezd 0 consideri mai bund? -pronume relativ: Elevul despre ale ciirid lecturi ti-am vorbit a reusit primul.proii~melenegativ. . 3x Ip. 7xlp.=16p.pronume persoanl de politete: Plecarea dumitale m-a emotionat. legand doua completive directe. 3xlp. nuanteaza aici 0 intreaga propozitie. . aceeasi (staturd). Ip. . . Subiect cutare care Complement direct (crezdndu-jte (sd-si dovedeascd) aceasta (rdzi de) ce (intelegi) (de) ce (nu intelegi] Complement indirect (iei) asupra-p (vai) de acela (sa-)!ji (dovedeascd) lui 6. e.Niciunui coleg nu-i trebuie aceastd incurcdturd. . . pentru fiecare greseala) 20x Ip. .pronumele demonstrativ. f.pronurne negativ: Nu rna intereseazd cartea nimiinui / niciunuia.=3p.=16p. (prezenta) a multe (sauprezenta d.=20p. pe care. @ Profesoarei insesi rezultatele i se pdreau exacte. nostri arbitri. Total general=160 p. ytergeti (tabla). propriii copii.=3p. a. b. -'-pronumele interogativ. lp. (adjectiv pronominal negativ) . (Gratie ). datu-mi-s-a. h. (adjectiv pronominal de intarire) . . TotaI7=6p. h. i. (adjectiv pronominal demonstrativ) .pronumele personal de politete b.• . ~ I-am trim is copilului 0 carte. multor). b. c.Dumltale totul ti se pare dificil. * conjunctie coordonatoare copulativa. 8. gerunziu. (pronume personal) . (cate 1p. nicio.pronume posesiv: Am mostenit casa alor nostri. . (cate lp.=18p. $ identic e. dar si celor (multi). pentru fiecare pronume corect asezat) B.Oricdrui individ trebuie sd-i pese de semenii lui. aceeasi delicatete.pronumele posesiv. ceea ce. (adjectiv pronominal nehotarat) . (adjectiv pronominal relativ) . i. propriii-i fii. *pronumele de intarire. pentru analiza sintactica) 9x2p.Si-a cumpdrat 0 noud masind. Reflexive (crezdndu-)te (ce-)p (inchipui) (iei asupra-)p se (midi) (sa-)!ji dovedeascd 78 Relative (spre) ceea ce care (serie) (rdzi de)ce (intelegi) (rdzi de)ce (nu intelegi) Nehotarfife cutare 79 . . f. . aduce 0 nuanta semantica pentru alt adverb: yi astazi). leaga doua atribute adjectivale.=7p. (cate lp.Gratie cdrei intdmpldri te afli aici? (adjectiv pronominal interogativ) Atribut pronominal genitival'·' ceea.Irimit carp acelorasi studenti. intr-una. pentru exemplu) 8x2p. $ identic g. g. a. (adjectiv pronominal posesiv) . locutiunea are rolul de complement circumstantial de cauza/de timp. pentru fiecare analiza corect facuta ~i lp.premune nehutatat: 1mi trebuie cartea unula / altula / fiecdruia / oriciiruia. pentru inventar.. .=15p. Total8=31p. 7xlp. TotaI6=14p. v-o. pronumele relativ.cet-ti fnchipui ca esti) (codrii) dumitale (livada) lui '< -caparte (ce-tti (inchipui) se (mira) relativ) 15xlp.pronume personal: Cartea lui / ei / lor imi este de ajutor. (profesoarei) insesi. pronumele personal.pronume demonstrativ: Citesc cartea acestuia / aceluia / celuilalt / aceluiasi. . a. fad functie de parte de propozitie (aici. ~ adverb de mod de intarire. (cate Ip. (pronume reflexiv) . . cu deosebirea eli apare la nivelul frazei. A.Dau explicatii oricarui student mi le cere. Personale (livada) lui (sd-s. specialpentru 9. . g. 0 voi tnapoia: j.Datorez profesoarei mele recunostintd.pronumele reflexiv. !II ambele aparitii ale lui ~i fac parte dintr-o locutiune adjectivala cu rol de atribut adjectival (are ca regent pronumele alta)..=7p.promirriele nehotarat. (pronume de politete) $ 10.e.

relativul ce se include atat in P . . plural.morfologic. con/or".' verificabila prin posibilitatea dublarii: si-a impus siesi.:· ·. 3. curol de nume predicativ al copula~ tivului esti. tot).c()r. cat ~i 2 in PI (in P2. Testul nr. azi. a. . desi pot aparea in constructn echivalente cu gemtivul (obtinute analitic. c.0 b. De retinut ca. cdnd md gtindesc la viaia-iy. A. dar este imposibila la singular (cartea=alui tau). prepozitia spre fiind ceruta de regentul vei fnainta). impotriva.. in cate doua sau chiar trei propozitii..complement circumstantial de relatie (ex. nu au flexiune pentru genitiv.. c·.c~~. a ceva. ~i b. 2x2p. forma atona. pentru exemplu.) dent). a. ex.iar. gratie. nu formeaza singur 0 parte de propozitie. rol de parte. Trimitstudentilor carp..·. . pronumele relativ compus ceea ce.•. genul feminin nr. ci se include ca element component in structura unei locutiuni verbale ~i a unui verb.~ 6. 0 carte ca asta nu ma intereseazd . Pot fi indicate si alte functii sintactice: . Pentru posesiv.. TcitaI2=10p... . in PI' are rol de complement indirect..c:c""·· . c. -in constructia: . negative.so~l (ca~tea alor ~e! / alor no~tri). 9. Am ajuns tnaintea acestora). plural.. _ prepozitii construite cu genitivul: asupra. Cdnd is-au descoperit hotiile. grarea sintactica a grupului nominal oricdrui student atat in P 2' cat si in PI: 'in'. prepozitia de fiind ceruta de regentul verbal din PI)' I'll De observat ca reflexivul din constructia cu gerunziu (crezdndu-te) ocupa g pozitie sintactica de sine statatoare (vezi si 5.. ~ d. .locutiuni prepozitionale construite cu acuzativul: fata de. acuzativ. orice. 1 -in constructia: Rdzi / de ce intelegii/. _ . B. 5.·. a. adjcc~' tivul oricdrui preia tot cazul dativ. cat ~i prin pronume. trimitere de ajutoare sinistratilor. Sa se observe. constituie singur 0 parte de propozitie: atribut adjectival. De exemplu. il). relative ~i interogative se poate adjectiviza. Aici.. pronumele negative nimeni. Am intdlnit-o chiar ieri .t . ~mtr~ nehotarate. Suntem contra lor). . cazul dativ (cerut de prepozitia conform). cu ajutorul prepozitiei a: contra a orice.se va.numeral cardinal cu valoare adjectivala.complement circumstantial de mod. 80 inaintea.. . . potrivit.=4p. $ De observat statutul relativelor. . . De remarcat cele doua variante de constructie (ambele corecte): cea prepozitionala iprezenta a multe sparturi) ~i cea cazuala tprezenta multor sparturi).~. constituie singur 0 parte de propozitie: complement direct. Se vor daexemple_pentm~sar..t ~die9~iy~I~_.-. iar In P]> in pozitia de complement indh' rect. =: 81 . intra in structura subiectului . cat si in P3 si in PI (in P3. .( . cdnd md gdndesc la viata-mi.. a tot). indirect (se poate exprima atat prin substantiv.-. se asterne drumuluiy._:. exprimat pnntr-un substantiv. . b.=4p._ dupa modelul urmator: S-a purtat conform asteptdrilor.< nimic. y • • ~~ .. singur. 2x2p._. pozitie care impune substantivului student cazul dativ.articol nehotarat. impreuna cu. constructia cu genitivul este . locul dumitale.complement 'circumstantial de loc (asa-numitul "dativ locativ". proped~. a.).pronume personal de pcrs. si. relativulsi interogativul cine nu au ~iS . ~i" nu pentru concurs) etc. pentru analiza) 2..: asteptiirilor = . . . f~i dau ghiont unilE . Ne-am intors fn vederea acestuia. . adica pentru forme care exprima mai multi pose. . It Din context. 8.complement circumstantial conditional (ex. avand functia de complement direct . deosebirile privesc valoar~a specials ~e "acuzativ neutru" ~i situatia sintactica: nu ocupa. pentru exemplul: Dau explicatii oricdrui student mi le cere. De retinut ca nu intreg inventarul de pronume nehotarate.complement lOx2p. rezulta di te (crezdndu-te) este reflexiv... in to~a~i~tea lui.' ceea ce se integreaza atat in P2 (unde are numai rol de relatie. 2p. integrate simultan... articulat cu articolul hotarat enclitic -lor. .:•• 7 ·b. . Ieri si-a cumpdrat doud cdrti. in privinta alor tiii. Astfel. introducanq" subordonata).t« 10.. pentru feminin singular nominativ. p 2' se integreaza In pozitia de subiect.' forme de genitiv. .complement circumstantial de timp (ex. nu vei inainta niciodatdl/ spre ceea ce-ti inchipui2/ca e$ti3J.:WJ1~i~ii. ca manifestare a fenomenului sintactic de "impletire a subordonatei cu regenta". De retinut cit. dar cu roluri diferite. dedesubtul.:. iar in PI' cu rol de complement indirect. conform. 0 stngura carte . as fi mai pro. feminin. singular. dovada cea mai clara 0 eonstituie nerealizarea acordului. si nu personal. 4 1..esl?()n4~p. trimitere de ajutoare acestora).nume predicativ (ex.intelegi ceva -.poslblla numai la. . (lp. realizabil numai In cazul substantivului.=20p. lp. a III-a. am mari rezerve). a. reflexivul ocupa 0 pozitie sintactica proprie de complement indirect. 0 POZ1tie sintactica de parte de propozitie. 7. identic c.. . inte.. Trimit jieciiruia carti).. ex. desi pronume1e reflexiv si eel personal pot aparea si eu regent substantival (ex. introducand subordonata. <% Trebuie remarcat si fenomenul sintactic de dublare a complementului indirect: i exprimat prin forma accentuata de pronume personal (lui) si anticipat prin forma neaccentuara de reflexiv (-~i): sa-~i dovedeascd lui. ele nu functioneaza ca adjective.nu are. Prin acord.complement circumstantial de scop (ex.atribut subtantival (sau pronominal) in dativ (ex. dintre pronume.. A luat-o la fugd.prepozitii construite cu dativul: datoritd. ce~e invariabile (ceva. . a sters-o d:n tara . are rol de relatie. in plus. numai reflexi~l. de propozitie..1.··c..

a II~-a. (Mii intreb) ciirui (elev i-am dat cartea) -: adjecti. identic 4. indirect. pentru exemplu) 8x2p. atribut pronominal genitival. pe:s. 01 ce frumoasd te-ai fdcut! .=4p. I. sing. identic 4. I pl.pronume reflexiv. c. autopirnica (adica. I pl. deci dativ. 2x2p. neintegrata sintactic. se acorda in gen si caz cu regentulfete. (cartea) lui Ion artlcol hotarat proclitic pentru genitiv.pronume personal. compl. complement indirect.pronume demonstrativ de departare. deosebirile privesc valoarea acestui dativ (aici. se acorda in gen.auxiliar al perfectului compus. pentru valoare si analiza morfosintactica. numar ~i caz cu substantlvul elevului. dativ singular. pers. forma atona. 3x2p. (lp.a ll-a plural cazul acuzativ. atribut pronominal genitival. pers.pronume personal. forma neaccentuata. Vii considerati cei mai destepti din clasd . masculin sing.=4p . Lipseste un . (Dau cartea) ciirui (elev are nevoie de ~a) . a III-a singular ~i plural. imi (convine) .. semnul substantivizarii 11constituie articu1area si asezarea In pozitia de subject. (in cartea) ei . iinplicit. folosit pentru a se desemna pe el insusi).=6p. atnbut adjectival. (in cartea) sa . deosebirea de forma este urmarea postpunerii adjectivului demonstrativ) g. 2x2p. (cartea elevului) aceluia . sta in cazul dativ.0" din text .pronume personal. in gandu-vii mdrsav. c si d.=18p. intra in componenta formei verbale compuse. b. 0 sd. a II-a plural cazul acuzativ.adjectiv pronominal posesi~. pers. direct. deosebirea ?e forma provine din topica posesivului fata de regent. cazu1 dativ.auxiliar al viitorului. invariabil. f. nu are autonomie sintactica.=4p. indirect. Vti pleacd bdiatul . ZX2p.adjectiv p~onomi. 0 propozitie neanalizabila.pronumereflexiv. numar ~i caz cu substa~tivul elev. desi subiect. genitiv singular feminin. singura. Ne (pare bine) .. identic 4. (lp. nu formeaza singur parte de propozitie. nu apare dedit ideea rdzbundrii. b.v pr?nom~nal relativ.. h. Poate 0 fi venind chiar astdzi. ~tribut adje?tival. deoseblrea provme din"philtra postpusa: e.adjectiy pronominal interogativ. 83 .morfologic. I.pronume personal. deosebirea este de valoare si de situatie sintactica (aici. pers. pc care 11urmeaza imediat. poate constitui. pers. Ne (doare) . d. sing. direct. a.identic cu exemplul anterior. f..pronume personal. atribut adjectival. fetei acesteia .pronume pers~nal. forma regionala pentru pers. c. pers. atribut pronominal genitival.Din text lipseste un. . pers. a III-a singular. forma atona. forma atona. I plural. valoare de "datlv posesrv . g. c. vind si maine . atnbut adjectival(identic exemplul anterior. deci rara autonomie morfosintactica. atnbut pronommal in dativ. . a II-a plural cazul dativ. imi (impun) .pronume personal. cazul acuzativ. se acorda in gen. functia de complement indirect. atnbut adjectival. forma de masculin singular. dativ. 3x2p.in genitiv. intra In structura fonnei verbalecompuse. lp. i.pronume reflexiv. compl.adjectiv ~ronomlnal relativ. compl. forma atona. e. functia de complement direct. a II-a plural cazul dativ. (fetei) mele . "i s-o pdrut ": "ei s-o pregdtit" (TD . compI.. provenit prin conversiune accidentala. functia de complement direct. 3x2p=6p. compl.=6p. (in eartea-) i . Vii impuneti numeroase restrictii alimentare .adjectiv prono~nal demo~str~tiv.ord~ in gen ~i caz cu substantivul feminin acuzativ). pentru exemplu)' 9x2p.=16p. a. h. intra in structura atributului substantival genitival lui Ion. care. pentru pers. genitiv.un fragmentdetext estc. forma atona. 4. forma atona. numar ~I caz cu substantivul elev. intra in structura fonnei verbale compuse. acuzativ. identic 4. un "dativ posesiv") si functia sintactica a dativului (aici.morfologic. indirect d. deci rara autonomic morfosintactica. se acorda in gen. vii" . f. Vii intalnesc zilnic prin Cismigiu . forma atona. a. pentru valoare.identic cu exemplul antenor. dativ. Ciirui (elev i-am dat eartea?) . pers. pers. dativ. atnbut adjectival.·(acestei fete frumoase) a mele . numar ~i caz cu substantivulfete.auxiliar al prezumtivului. (cartea) aceluia . g.substantiv.identic 3. 2x2p. forma arona. h.morfologic.adjectiv pronominal demonstrativ. numar si caz cu substantivul elev. deci rara autonomie morfosintactica. forma neaccentuata. dar nu pot fi sigur . se ac. b. I. (cartea) acelui (elev). Vii pierdeti timpu! cu nimicuri .e.A.adjectiv pronominal demon~trativ? se acorda in gen. Ne (intrebiim)pronume reflexiv.Bucovina) . Poate 0 fi venit chiar ieri. de atribut pronominal In dativ). intrand In componenta locutiunii verba1e si. a predicatului). posesiv. Vii trimitem ajutoare . (cartea) lui . acesteifete . dar nu stiu sigur. Nu vii dati seama de situatie . restul. ca valoare si ca functie. Ip.nal. pers. atnbut adJ. atribut adjectival. se acorda in gen.ectI:val.interjectle.pronume personal. identic exemplul antenor. i. 5.=4p.

pronume personal. forma atona.Ne(-am pierdut averea) .ei impun) ~i neexprimarea subiectului. functia sintactica rarnane aceeasi. sing. pentru fiecare ambiguitate) 6. pers. iar. subiect.datlv. l. pentru analiza) 2x2p.. I. . 11I.substantiv.pronume personal. atnbut substantival genitival (determine su?stantlvul plecarea!. singul~r. fern. cazul vocativ. sintactic. pentru recunoastere. @ complement circumstantial de scop (Treburile pentru care at venit sunt urgente). valoare de "dativ posesiv". ca atribut pronominal genitival.. genitiv). articulat cu articolul h~tarat enclitic -I.~t de prepozitia de). k. iar. pronumele imi po ate fi interpretat atat ca reflexiv (este solutia propusa in rezolvare). atribut verbal. o complement circumstantial de mod (Modu! 'in care procedezi este umilitor). '. A A ~ A • 3x3p. difera cazul si functia (genitiv. 7. Intrebdrile ce Ie-aiformulat sunt interesante. sintactic. (0 femeie) pliingiind . plural. 2x2p. pe~s. intranzitiv. ca atribut verbal. atribut verbal. . cazul vocativ. @ prietenei . fern. ~ complement circumstantial de cauza (Am si uitat vorbele din cauza ciirora suferi). provenit din gerunziu. (jemei) suferinde . ca atribut adjectival (cate 2p. f?rrna atona. mterpretabila atat ca gerunziu neacordat. Dragul (meu. a III -a sg. gemtrv. .substantiv provemt pnn converslUne.. Ip. atribut pronommal m. se. <:'I I-~u venit pdrintii . genitiv. atribut substantival genitiva~. . (eu impun .pronume personal.adjectiv pronominal posesrv. . revin) .substantiv ingenitiv (determma substantivul plecarea). atribut pronominal genitival). predicativ (numai modul este nepersonal ~i nepredicativ). iar. intranzitiv. numar si caz cu substantivul. atnbut adjectival. cat si ca pronume demonstrativ in genitiv.'l complement indirect (Elevul despre care ti-am vorbit este fratele meu). @ lui . cazul nominativ. ~m ~dje~tlv. (un bdtrdn). masc.. sing. se acorda in gen. . = 3 pl. pers. 84 l. sing. numar si caz cu substantivul. @ nebunei . se a~orda l~ g~n si cazcu substantivul nebunei (feminin. se ~corda in gen si caz cu substantivul vere. Dumnea!ui (imi cere) . atnbut adjectival. d. . B. preia articolul substantivului. e. nominativ. v A • 3x3p. a. complement direct. .=4p. (Ip. atnbut adjectival. avand ca regent un substantiv eel insusi in genitiv).adjectiv.=9p. atribut adjectivaL I. nearticulat.in ?en. Dragu! (meu prieten. Ambiguitati morfologice: c. atnbut adjectival.Iecturi e-al ~ atribut pronominal genitival (Elevul ale cdruilecturi le-ai apreciat este fratele meu)..adjectiv calificativ. numar si caz cu substantivul prieten. plecarea prietenei mele nebune. Total 7= 18p. acuzatrv.' modul gerunziu. . mele= adjectiv pronominal posesiv. atribut substantival prepozitional (are ca regent substantivul nebunei) b. personal. atribut pronominal in dativ. Functii necircumstantiale: ill subiect (Elevul care a reusit primul esteJratele meu). '" mele . ti-am scris) .:a. genitiv. se acorda in gen. I.adjectiv calificativ antepus. predicativ (tiumai moduteste 'n'epersonal si nepredicativ). iar.. a III-a:. numar ~l caz cu substantivul prietenei. genitiv.~ . I. 85 . se acorda cu substantivul. @ de prietenii . masc. I pI. s~ ac?rda m gen ~l caz cu substantivul prietenei. atnbut pronornina l genitival. sin tactic. valoare de "dativ posesiv". ~ nebune . .pronume reflexiv. unde demonstrativul poate fi interpretat atat ca adjectiv acordat postpus.acelasi tip de ambiguitate in exemplele: fetei acesteia _ elevului aceluia. modul gerunziu.identic exemplul anterior. ca atribut adjectival. plecarea nebunei mele de priet~nii . provenit prin conversiune din adjectiv. Solutie: a. 'irui.=4p. rara functie sintactica.verb conj . j. k. Dragu! (meu prieten a dispdrut) . a.. dativ. * complement de agent (Elevul de care ai fost ajutat este fratele meu).acuzativ (ce. atribut adjectival. cat ~i ca gerunziu acordat. sintactic.adjectiv pronominal posesrv. suferind . provenit din participiu.=9p. Date fiind omonimia 1 sg. d~tiv.substantiv. (0femeie) pliinsii. pe~s. Ip. . forma atona. Functii circumstantiale: * complement circumstantial de loc iScoala lJ1 care am invdtat nu mai existdt. " <:'I l-am apreciat mult . a III-a. b. atribut adjectival.+lp. ~ complement direct (Elevul pe care fl ajuti este fratele meu).. C.adjectiv. vocativ.personal.< mele . preia articolul substantivului. se acorda in gen. Gerunziul suferind (din un bdtrdn suferind) are 0 forma neconcludenta. * complement circumstantial de timp (Ziua in care I-am cunoscut a fost de neuitat).. A.=2p. i. .pronume de politete. pers. atribut adjectival. 8. pers. TotaI8=lOp. cat ~i ca personal. (cartea) dumnealui .verb conj.adjectiv calificativ antepus.acorda. B.

din.=6p. acuzativ. . pers.Le trim it alor mel ajutoare. Se potalege si alte prepozitii si Iocutiuni prepozitionale: multumitd (pentru dativ).=lOp. . face parte din constructia infinitival a relativa ce ztce). personal. . complement circumstantial de timp (sau de cauza). valoare de "dativ posesiv". unde ocupa pozitia de complement indirect. Ai mei au plecat.dativ.'/I De observat ca in exemplul: Ma intreb cdrui elev . apare un adjectiv pronominal relativ propriu-zis.·Diferenta dintre cele doua constructii este rezuItatul fenomenului de inversiune sintacticd. care subliniaza valoarea cantitativa). Un omonim gramatical: inuilnesti zilnic . 3x2p. Total general=200p. modul gerunziu. complement instrumental. ~at si in regenta.. la mare. Draga mea sora. modul infinitivprezent (Tara marca a. vei crede :_ verb predicativ. nominativ. tranzitiv. personal (numai modul este nepredicativ ~i nepersonal). in timp ce in exemplul: Dau cartea ciirui elev . modulindicativ. atribut pronominal genitival. conj. a II-a sg. 2p.Pentru gerunziu: 1. pers. complement direct. pers. atribut verbal (Ma impresioneaza un copil pliingiind). Distinctia alb este obligatoriu contextuala (calitatea de numeral cardinal apare numai in opozitie cu alte numerale sau in contexte adjectivale de tipul: singur. 3. timpul viitor. caci provine din transpunerea in vorbire indirecta a unei propozitii interogative. pers. vezi. Calitdtile lucrdrii mele sun! extraordinare. complementcircumstantial de loc etc.. cu privire la. sg. 2xl. 10.. a II-a (in b).l-am intdlnit pe ai mei pe stradd. in loc de. deasupra. Asa se explica aparitia unui subiect in dativ. 5 5x2p. care stau in nominativ. subiect. personal (numai modul este nepredicativ si nepersonal). unde ocupa pozitia de subiect. subiect (Se aude tuniind). Prin acord. pozitie care lmp~ne cazul dativ substantivului elev. pers. 5x2p. pers.forma regionala (obtinuta prin caderea lui v. ~i alte tipuri decomplemente circumstantiale (Elevul in privinta cdruia aveam indoieli .verb predicativ. <~o[nicn. modul indicativ. acuzativ. modul indicativ. inapoia (pentru genitiv). Totall:=14p. Construit cu prepozitii ~i locutiuni prepozitionale.participiuadjectivizat (comportement specific participiului). neregulat.=3p.auxiliar al viitorului (vczi 1. conj.. Si alte functii pot fi aduse in discutie: @ Ca functii necircumstantiale.verb copulativ. Exista specii de atribut pronominal realizabile numai prin pronume. cat despre. * De observat. atribut pronominal in dativ. a III-a.. genitiv. iar regentul.t. n 2x2p. 0 wid pe colega mea extrem de supiiratii. - Lucrarea mea este bine apreciatd. dar imperativ. . . x 87 . a II-a. atribut pronominal prepozitional. b.. . 3 2p. 2.. A.. b. s-a construit un mare hotel. 3. a III-a. incorporeaza si adverbul mai). ii cauta. $ Ca functii circumstantiale. B. in exemplul: Dau cartea cdrui elev are nevoie de ea. (ce) zice .Gdndulla ai mei ma tulburd. 8.=6p. forma atona nu si prin substantiv (este valoarea de "dativ posesiv" a dativului aton al pronumelui personal sireflexiv). timpul viitor. forma negativa (cu prefixul ne-. 2. 4. fenornen care antreneaza si 0 modificare a raporturilor sintactice: subordonatul devine regent.tip de vii tor alcatuit cu auxiliarul a avea + conjunctivul. Nu se vor analiza d-voastrd ~i ce. Trimit lucrarea profesoarei mele. conj.auxiliarul vei si inchider~a grqplllui vocalic). . dativ. conj. in afard de (pentru acuzativ).complement de relatie. pers. Elevul cu care am facut excursia .verb predicativ.eroase alte functii sintactice. conj. (ajutorul) fagaduit . intranzitiv. complement direct (Aud tunfmd). a II-a sg. intranzitiv (in contexi).011sl1 uctie aparc In pozitia unui I. a II-a sg.. am sa ajung . 3. personal. forma atona. de exemplu: Am reusit grasie alor mel . avand functia de subiect pe langa verbul predicativ -i (variants scurta a lui este "existii'). 10. 2.). . personal. c. Plecarea alor mei m-a nemultumit.5p. 6. tranzitiv. 7. Deosebirile privescmodul si persoana: indicativ prezent.'/I ii (frigi pielea) . g. poate indepli~i num. dativul apare ~i la adjectivul relativ cdrui. A. Este nominativul. . 5.: .)omphnnent direct (determina gerunziul nemaiavand). Pe lfmgii ai mei.aIII-a.complement sociativ.a. vei ajunge .arii 1. integrarea grupului nominal cdrui elev atat in subordonata. 2p. In text apar: i8 ii (cduta) .pronume personal.complement instrumental etc. a. . complement direct. nemalavitnd . I. 86 1. a). ajuta~ma sa ies din tmpas. timpul viitor. Testul nr.acuzativ. forma arona de acuzativ.pronurne personal. Ma gandesc ee-l vor alege). a III-a. a III-a (in a)..r. tranzitiv.=4p.9. complement indirect. dativ. subordonat. a III-a pl. atribut adjectival. Elevul gratie ciiruia am reusit. apare un adjectiv pronominal relativ-interogativ. Intreaga 1...verbpredicativ. complement instrumental (A reusit in viata faciind eforturi). contra.. nume predicativ si element predicativ suplimenLd1 (Mil gdndesc ce va ajunge.=IOp.

pent~~n. 5x2p.2p.a) 5x4p. substantiv feminin. exprimat prin verb predicativ. 88 89 . 4p. 3. 4. intra in structura . de jagaduit . cu se devenit mardi a acestei diateze). plural.. complement de mod (A intrat fdra afacezgomot). copulativ personal intranzitiv. predicativ personal intranzitiv. a). numar si caz cu regentul ajutorul (cazul acuzativ). nearticulat. element predicativ suplimentar (llconsider prea tacut). . (cate lp. face parte din complementul circumstantial de timp fnainte de a fi jagaduit. subiect (Nu se poate spune cum e mai bine). se construieste cu 0 subiectiva). 2. I. (poti) sti. $ a crezut . b. b. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ ce. h. a III-a sg .doua participii substantivizate (marc a de substantivizare 0 constituie articolul demonstrativ).verb copulativ. identic a. copulativ impersonal intranzitiv.uprip~i neciijip . celor (cate . 5. indicativ. intranzitiv (in context. (n-)am ce sti. predicativ personal intranzitiv si reflexiv. exprimat printr-un pronume relativ invariabil. nu ne-a pta cut deloc). predicativ personal intranzitiv. a. a III-a sg. cazul acuzativ (cerut de prepozitia pentru). si-a schimbat regimul in tranzitiv. 6. pers. cazul nominativ B. predicativ. smtactic.forma de supin. substantiv feminin. diateza activa pronominala. 4. este predicativa. sg. cazul acuzativ(cerut de prepozitia cu). introdus prin locutiunea prepozitionala inainte de.infinitiv lungsubstantivizat. rabdarea . a). e. nu-si crede ochilor ~i urechilor . cousuuiudu-se cu acuzativui (a crede pe cineva). predicativ impersonal intranzitiv. lp. diateza activa pronominala. pentru functie. c. B.infinitiv lung substantivizat.formei verbale compuse de infinitiv perfect (unde fi apare ca auxiliar al perfectului infinitiv). d. . diateza activa. dativ. tranzitiv. timpul prezent. a. introdus prin prepozitia de. a crede apare construit cu dativul. Total 5=22p. (ce) e . complement de cauza (De arsd ce era. personala. conj. atribut verbal tDorinta de a reusi este imensdy. a III-a. articulat cu articolul hotarat enclitic -a. 5. sintactic. complement indirect (sau de cauza).ne. functii comune cu ale adjectivului: 1.}Xl9rfqsin~lictic. complement indirect (Este gata de a renuntay. sintactic. vezi alte patru functii sintactice. d. dar ne placea).ii·taifjtiind. _ ® erede . b. pentrndiateza. vei sti. predicativ impersonal intranzitiv.verbul a crede este lipsit de autonomie lexicala ~i gramaticala. complement de timp (lnainte de a pleca. a. deci intranzitiv (constructie arhaica). (De-lat sti. complement de relatie (De arsa. e. 8.predicat verbal. exprimatprin verb predicativ. predicat verbal. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ multiplu mare si tare. 2. 81! se crede .(vreau) sa se fjtie. fagaduit . {incearcii)sa stii. complement instrumental. pers.predicatverbal.forma de participiu intra in structura gerunziului pasiv (unde fi este auxiliar al pasivului). complementconcesiv ilf (Neavand 0 sdndtate bund. tranzitiv. sintactic. complemente indirecte.=20p.. a III-a sg. a fi jagaduit . predicativ personal tranzitiv.5. personal. vei ajunge (mare si tare) -verb copulativ (vezi 1. A. conj. Stii teevar). pers. 9x2=18p. 3.. Vezi locutiunea verbala: a nu-si crede ochilor si urechilor. a. Pentru participiu. nume predicativ (Miincarea este prea arsii). sin tactic. A. c. deosebirea consta in forma de mod si de persoana: indicativ prezent. Doua aparitii ale luifagiiduit: iii de fagaduit . a II-a sg. cele fiigaduite . d. pentru exemplu) Pentru infinitiv: 1. diateza pas iva (varianta reflexiv-pasiva. c.forma de supin. timpul perfectul compus.predicat verbal. sg. a. intranzi~iva. este un complement indirect (determine verbul intranzitiv ne-am sdturatv. . pers.predicat verbal. $tiutu-l-ai '(afjade hain?). * crede .forma de participiu s-a substantivizat (are ca maroa de substantivizare articolul demonstratrv).conj. modul imperativ. fiind jagiiduite ..participiu adjectivizat.<Lli~ll. 2p . modul indicativ. e. diateza activa.=lOp. a III-a. ai sa stii. se acorda in gen. gazduire . era ami. fiira autonomie lexico-grarnaticala. anuntd-mdl}. si tot a reu~it). facand parte dintr-o locutiune verbala: locutiunea in ansamblu. este un complement circumstantial de relatie. cri refl:xiv obligatoriu. 4. atribut adjectival (vezi ~i 3. are rolul unui complement indirect. substantive masculine. (£ In limba literara actuala. 7. unde este pasiv). f.forma de participiu. * In text. b. predicativ personal intranzitiv. personal. formeaza un complement circumstantial de cauza. a III-a. exprimat prin verb impersonal (in context. g.

. c. B.predicat verbal. Se construieste cu un complement direct.complement circumstantial de scop.' . Ca omonim morfosintactic. tranzitiv.realizat substantival (case). vei crede). (nu) meritd (sa faci efort). '" N-au fost incluse infinitive le din structura fonnelor verbale compuse (vei ajunge. locutiuneaeste la modul conjunctiv prezent (lipseste marca sa). de loc.forma de participiu.Qonj.nume predicativ. 9. apare ca auxiliar al viitoru. .. alcatuieste predicatul verbal. Se construieste cu un complement direct. Se constmieste cu un subiect realizat pmtr-o constructie infinitivala relativaIce se fntdn:pla). c. diateza activa. dezagregd. f. rara valoare posesiva. functioneaza ca auxiliarlsemiauxiliar).element predicativ suplimentar. tranzitiv. Dea Domnull. insemneazd! "a pune un semn. aici. va zdcea. Se construieste cu un complement direct .. creeazd..=14p. forma negativa.. aiei. a III-a sg. de-ai $ti). in limba actuala. decarece infinitivele lungi sunt substantivizate (vezi 8. de remarcat ambiguitatea semantica: posibilitatea de a-l interpreta fie exprimand cauza "pentru ca nu mai avea ce zice". (sau pl. C~onlc:ntarU 1. .0 weal. ar umple. 5. . c. to N-au fost incluse forme le (celor) asupriti si necdjiti. . 91 a 7x2p. neregulat.Celetrei exemple au in comun. B.imperativukir. a. fara autonomie lexicogramaticala.virgula a substantivului compus Harap-Alb indica prezenta cazului vocativ. indrumd. n-au fost incluse nici fonnele rdbdarea si gdzduire. {imp . b.. implicit. prezent. prin propozitii introduse prin relativ. sa puna capdt.' e.n-are(ce sefacej-: predicat verbal' ' diferenta fata de. se include in structura looutiunii).complement circumstantial conditional. b. indicativ prezent (forma rabda). a. d. cu un complement direct. a. cu valoare de imperativ. deosebirea priveste exprimarea subiectului si a pozitiei de complement de loc. Scrierea cor e c t a depinde: '" de recunoasterea infmitivului din structura fonnelor verbale compuse (vei sti. . exprimat prin verbul a reusi. ne speriaserdm. realizat printr-un supin (de terminat). lipsit de autonomie lexico-gramaticala. punctuatia este singurul element distinctiv: separarea prin. a IV-a. g . ' ' e. a lua notite" vs.~J?~ceq~Cfl.complement circumstantial opozitional. a9aza. asocierea cu indicativul prezent.complement circumstantial de mod. . va tdcea. regim oscilant (tranzitiv si intranzitiv).Q(! lipsavirgulei indica asezarea aceluiasi substantiv. conj. fie exprimand timpul "cand nu mai avea ce zice". a III-a. exprimat prin locutiune verbala (a avea. (lp. d. deci cu functia de complement indirect: ti trimit 0 scrisoare. . a III-a sg. 24p. conj. crednd. Bea edt .). se chinuieste / se chinuie. '" Se pot aduce ~i alte functii pentru infinitiv: . semnificd". exprimat prin verbul a apuca. . diateza activa. A). b. Data fiind omonimia 2 sg. lipsit de autonomie Iexico-gramaticala.predicat verbal. are (de terminat) . a III-a sg. diferenta priveste valoarea verbului (aici. n-are(ce s~fnt4mplaJ . Constructia intranzitiva a lui crede (crede + dativul) este un fapt sintactic arhaic. sintaxa) 6x2p. personal. veste forma negativa si natura determinantului (vezi 9. f. realizat printr-o constructic infinitivala relativa (CtI' s« fac(f). lips it de autonomie lexico-gramatical a. sintactic. construit. iutreo pozitie de subiect si. predicativ. timpul viitor (avea.. $' de recunoasterea participiului din componenta unei forme verbale inversate ($tiutu-I-ai). imperativ = 3 sg.morfologie. b.predicat verbal. Total general=l Ssp. . . modul indicativ. 0 forma de viitor in trecut (avea. deosebirea fata de a. formeaza. B). cheltuieste /cheltuie..(am) fiigiiduit . ddinuie.modul indicativ. Total 9=28p. 7x2p:=14p. lp. a II-a.complement circumstantial de exceptie. indicativ. inlocuit. deoarece participiile s-au \ substantivizat. realizate. care sunt lipsite de autonomie morfologica. pers. ca forma de perfect compus. de 0 constructie tranzitiva. a compdrea.complement circumstantial de relatie. 10. b pria ~. deosebirea de a. . pers. A. 2. diateza activa. forma negativa. aibii parte . va transpdrea. personal.diferentaatade cprif veste natura impersonala si intraiizitiva' verbului. g. . sa aibd. 1» A.identic a. poate fi adusa si forma fi de dativ. . exprimat prin verb predicativ. se construieste cu un subiect personal si un compl. I. dar din motive diferite lipsa de autonomie morfosintactica a lui avea. 3.lui)..!y~1J!ll. identic a.predicat verbal.=12p Total 8=22p.element predicativ suplimentar. fiind si semnul asocierii cu . personal.modala") si natura determinantului (vezi 9. se vor compldcea. singur. . $ In ce priveste functia sintactica a gerunziului din text. predicat verbal. to Se pot adauga ~i alte functii ale gerunziului: . n-av~a s~ apuce . b. b se limiteaza la constructia cu un complement indirect (Ia intelegereay. valoare . B). a. n-are sii reuseascd . c. . deci imposibilitatea acestuia de a primi determinanti proprii. 4. predicativ. intra in structura formei verbale compuse de perfect c?mpus. pers. c priveste statutul tranzitiv al verbului. fi cduta. 90 . inseamnd' "reprezinfa. sg. diateza activa. din componenta constructiei infinitivale relative en-am ce olti) sau din constructia cu verbul a putea (pot! olti). ~re (doud case) . ~ de recunoasterea conjunctivului variabil din componenta formelor verbale compuse (ai sa $tii) sau din constructia cu regente verbale. fnfatigeaza. pers.. a. d.

' 10.b. lll~orporat intr-o locutiune verbala. daca forma cele este interpretata ca: pronume demonstrativ de departare (similar aparitiilor din: cele care .5p. fnfiiti$eazay respecta componenta morfologica a cuvantului. a II-a sg.:~ 1. predicate verbals.dativ posesiv" ("urfX:hilQ{$i oC. exceptand prezenta marcii de conjunctiv sa ~i valoarea. tranzitiv (folosit absolut). timpul prezent. Jil. de cele de sup in (din d si e1). . neregulat. pers. la origine. predicatul verbal. a II-a: a complacea. @ Sa se distinga utilizarea personala si tranzitiva din e de cea impersonala si intranzitiva din d. dupa modelul: se cade.identic verbul anterior. .. pentru sintaxa) 9x2p. Astfel. construmdu-se cu 0 subiectiva conjunctionala (sa ai neva':'. iar. cheltuieste/cheltuiei ~. pers. " o y?. pers. se stie etc. sa dai .predicat verbal. personal... porta obhgatonu ca adjectiv. se pare. b. . .=lSp.jI de recunoasterea formelor populare de conjunctiv deie. pers. a III-a.intorci . sunt posibile douai mterpretan: e'. tranzitiv.de la auxiliar). dar sescrie asazd. se scriu crednd. este. I.hilor:sai'').... Pentru e. ~dmJta~d un subiect perso~na (Ion ajungdndy. 1). timpul prezent. in cazullui a insemna. persona le.. d) de cele Tara a~t~nomle. se cuvine. a II-a sg. f~tay: atuncifagiiduitese comporta adjectival. va zdcea. aici. singur. a III-a. 3. a. O. conj. pers.. sau ).'. cu functia de atribut adjectival pe' langa un pronume.•. . neacceptate de normele literare actuale. personal.verb predicativ.stinga folosirile predicative ale lui ave a (a. diateza activa. pentru morfologie. predicat verbal.zItle smtactica distincta ~I. cu valoare de imperativ. i. d. 6 1. forum -~i ~ste unj.. pers. care. personal..din~~ctur~ v~rbului si. cea propusa in rezolvare. data fimd valoarea de "dativ posesiv" ("copilul.) ZItIa de complement direct: personal (in a). devenind un componeni obilgatoriu al acek. pai~' tJCJP~ul. se intdmpld. a II-a sg. diateza activa. zi . sa ajungi . ocupa.diferentele fata de 1. c. predicat verbal. aeeasta lucrare normativa. obliga. 7. de cunoasterea faptului ca inventarul de variante literarf libere este mult diferit in DOOM2 fata de DOOMl (de exemplu. va transpdrea. modul conjunctiv.verb predicativ... a II-a sg.. timpul viitor (forma regionala. DOOM2 diferentiaza prin flexiune cele doua omonime: insemneaza' vs.e. conj. WlllHl "Vi"'''''' fiind ne speriaserdm.). '* este Impersonal. modul conditional-optativ. si ca tipuri d~ denvare (cu sufixul abstract -re) . ~:_Re~i. predicat verbal. tela. c". numai modul este nepersonal. timpul prezent. timpul prezent. $ de re~cunoa~terea vanantelor literare libere acceptate de DOOM2 si marcate. ~ormea~~. It!. fnfaMeazii.. . fie cu statutul de participiu independent (I? c). rnal-IIlUll-J. te mdntuie . pers.In lingvistica romaneasca . predicative.a-ptall:O"L. devenit. 'lY rabdare. tranzitiv (in context). "" de cunoasterea corecta a clasei' de conjug~re careia ii apartine verbul potrivit normei literare actuale (conj. diateza activa. pastrandu-se intacta forma sufixelor: -dnd..toriu: sensul "a parveni" se actualizeaza numai in prezent" reflexivului..5p. si b se reduce numai la tipul de pronume care ocupa po.' . dar reflexiv (in b). s~a.. a transpiir~a. predicat verbal. din components gerunziului si a prezentului. zicd . . ai face .este impersonal.. modul conjunctiv. cele din. . respectiv. 93 92 . giizduire .verbe cu morfologie identica. .i:" accepta vanane uoera pemru pers. pers. 1 ~l 11 pI. creeazd. intranzitiv (fiind reflexiv obligatoriu. a tdcea. modul imperativ. construindu-se cu 0 propozitie predicativa.. aici.~'i' h. tranzitive. nu este de imperativ. nedeterminata. sa zicd . prin semnul grafic [I] tchinuieste/chinuie.verb predicativ. ajuns 0 durere). cu pronume in acuzativ). (cate 1. are rolul de atribut pronominal in dativ.rmafiigiiduit a fost discutata si la verb (vezi 3. modul conjunctiv piez€nt(lipse~te marca sit). predicativ.- ~ g..j. a III-a. modul conjunctiv.. conj.verb predicativ.. a predicatului. maroa a diatezei reflexive.verb predicativ. I I I ! 8. B. potrivit caruia grafia unor cuvinte tcrednd. A. a zice . formeaza predicat verbal. fie cu eel de forma inclusa in structura modurilor ~i a timpurilor compuse (m ~a.e ~ar::e . intranzitiv (in context).a II-a sg. . primind un nume predicativ realizat prin substantiv (a.verb predicativ. a III-a.. n~ face p~rte. == b.$ Tre?uie deosebite formele de participiu. <'" es~e~ copulativ. este reflexi:. $ Sa se retina natura de auxiliar (unii lingvisti il considers semiauxiliar deci ell pierdere partiala a autonomiei lexico-gramaticale) a lui avea din f. formand. a III-a. predicat verbal. a). $ de cuncasterea tendintei actuale de extindere a constructiei reflexive si la alte impersonale: se meritd. diateza activa...''. personal. personal. 9. creeazd. a IV-a.. personal. a ill-a sg. a privesc modul si timpul verbului: modul indicativ. conj. Alegerea constructiei / formei corecte depinde: <Il> de recunoasterea infinitive lor din structura formelor verb ale compuse (viitor: se vor compldcea. se construieste cu un complement indirectj Jar pozitia de subiect ramane nelexicalizata.. in romana.. s. <!. fie ca auxiliar (e. . e2). Form~ ~~i " fac. IiU tdcea ~i conditional: ar umple). f01~ele de infinitiv lung sunt discutate si ca tipuri de conversiune. fie ca formant al locutiunii (g). obtinuta prin caderea lui v. construmdu-se cu 0 subiectiva conjunctionala (sa-l stiu sanatos). deoarece. Sa se di. -eazd.• • . inseamruii]. dar conjugarea a III-a: a umple). in structura caruia nu apare sufixul -eazd. din co:uponenta formelor yerbale compuse. diateza reflexiva (cu pronumele reflexiv te devenit maroa a acestei diateze). DOOM2 nu mai . ai face. <i Testul nr. repetate in cadrul unei tautologii. intranzitiv (in context). !® de recunoasterea "principiului morfologic" din ortografia romaneasca.. singur. diateza activa. ~~o. I I ! I. a II-a sg. se com-i. a zdcea. beie §i a formei iotacizate sa puie. tendinta avand drept rezultat constructii reflexive neacceptate de norma sintactica literara. a III-a sg. b~ ?eosebirea dintre a.. conj.. conj.este copulativ. diateza activa. conj. modul imperativ (forma neregulata). ie .este personalii~'ri .

cum ~ complement circumstantial de mod.lri·:desuP<')f!:lonare. ~i (inainte) . conjunctii subordonatoare. predicatul verbal. s-(o intorci) . plural. acasd.de acasd . in ruptul capului.=6p.identic. dacd.copulativ. sa. (elite 1p. introduce 0 modala. pe care 0 leaga de regentul intranzitivte silesti. introduce un complement indirect.complement circumstantial de loc. introduce 0 completiva directs. sa (zicd) .identic constructia anterioara. personal.complement direct (al verbului tranzitiv ai face din subordonata). a. predicatul verbal.conjunctie coordonatoare adversativa.=13p. 14p.. pentru fiecare conjunctie subordonatcare) 7x2p .=4p. cdnd . . sg. sa {dai) . peste (pdcat) .prepozitie. dacd . @ omofone: .vezi supra. stabileste 0 relatie de subordonare la nivelul frazei. personal.adverb relativ de timp. 3.. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ cum. b. sa. a III-a sg. pers. ~i. singur. intranzitiv. Elevul ia 0 carte de pe masdy. . intranzitiv. pronume si adverbe relative. Total 4=29p. md rag. dar . legand propozitii de acelasi fel. 2. 3x2p.. iar . ceruta de regentul tranzitiv a vre). formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ asa. a III-a sg. 6xlp. a III-a sg. .predicativ. acuzativ + auxiliar al perfectului compus (ex. 13xlp. conj. Ia ce-o vrea $i plece mai repedel). exprimat printr-un adverb de mod. lp.pronume relativ invariabil. 4. Adverbe ~ilocutiuni adverbiale: acum. feminin (ex.forma de pronume personal persoana a III-a. 3x2p..forma de pronume personal de nominativ-acuzativ. leaga propozitii principale. exprimat printr-un adverb relativ de mod.' Interjectii ~i locutiuni interjectionale: ia.$i._ copulativpersonal=intranzitiv: faritieaza"urrpredkaF nominal incomplet (se construieste cu propozitie predicativa). tranzitiv. .acum .complement circumstantial de timp.adverb relativ de mod. pentru fie care conjunctie coordonatoare) Bx l p=Sp. singur. care exprima rapQI1\. . 2p. ce . ia (in text) .forma de indicativ prezent a verbului a lua. introduce 0 completive directa. 95 . cdnd. mai.conjunctie coordonatoare adversativa. a II-a. grupate cu prepozitii) indeplinesc 0 functie de parte de propozitie: . . fiecare leaga propozitii principale. si. (ex. (ex.=4p. stabileste 0 relatie de coordonare la nivelul frazei. intranzitiv. leaga doua propozitii principale.conjunctie subordonatoare nespecializata. 2p.. (cum) ·este ..i (in urmd) . pentru analiza sintactica) . introduce 0 subordonata subiectiva. impersonal (se construieste cu subiectiva).-. pers. timpul viitor (forma regionala). I-a intdlnit pe copii).inainte. leaga doua propozitii subordonate care au acelasi element regent (cu totul exceptional. . modul indicativ. in urmd . (asa) e . l l x l p== l lp.=6p. si . de. Yaihane . cum. introduce 0 subordonata completiva indirecta. Ea [pronuntat iaJ ne-a adus numai necazuri).doua conjunctii subordonatoare nespecializate. facand parte din doua predicate nominale diferite.c:..' introduce 0 completiva directa. si.prepozitie.vezi supra. @ omonime lexico-gramaticale: . inainte. = cum . in urmd. @ Prepozitii: de.doua nume predicative.=l8p.a vre ~ verb predicativ. _ asa. TotaI3=14p. pers. care exprima raporturi de coordonare intre propozitii. personal. de (acasd) . formeaza. nu. a III-a. iar. intranzitiv.. Ell Instrumente sintactice: _ Ia nivelul propozltiek apar prepozltli. @ Conjunctii: si. . 2x2p.cdnd. (2p. df'(41i face) crmjunctie subordonatoare nespecializata. cum. 2x2p. si. . ceruta de regentul tranzitiv nu poti. sg. a Il-asg. Ia tot ce Ii se cuvinel). 6x3p.forma de conjunctiva verbului a lua. intr:millcapd propozitii subordonate.' @ Pronume relativ invariabil: ce. pers. . . b. relatia de coordonare se stabileste intre 0 subiectiva si 0 medals). . introduce 0 temporala. Totall=22p. sa(-l ajungi) . ceruta de impersonalul este. a.trei conjunctii coordonatoare copulative.introduce un complement circumstantial de loc. pers. l-a trim is 0 scrisoare). introduce 0 concesiva. complement circumstantial de timp. _ ce .interjectie. b. dativ + auxiliar al perfectului compus (ex. cum . personal. iii .doua complemente circurnstantiale de loc. # @ Numai pronumele relativ ~iunele adverbe (eventual. dacd. . a..=6p. . asa.. lp. pentru fiecare valoare. 2p. introduc cate 0 conditionala.Ia nivelul frazei: apar conjunctii coordonatoare. S-. .•. formeaza. sau plural (ex. peste. dar.predicativ.conjunctie coordonatoare copulativa. ceruta de regentul tranzitiv ai face. care exprima 0 relatie de subordonare. predicat verbal.daca. 2p. (cate 2p. este (sa dai) . sa.forma de imperativ a verbului a lua.forma de pronume personal persoana a III-a.copulativ. <8.

numai ciirezultatula fostsub asteptdri .complement circumstantial de mod. prima are valoare locativa ~i indeplineste functia de complement circumstantial de loc. sg. Vezi 4. pentru exemplele date. scrie-ti . fiind 0 locutiune specializata pentru circurnstantiala temporala. Locutiuni adverbiale: # tt vedeam plecdnd din ciind in ciind . iar. 8. nu mai .Se intereseazd numai de cilt timp mai am nevoie. aici. c. numai de cilt .adverb de restrictie + prepozitie + adjectiv relativ-interogativ. or. 5. potrivit caruia un cuvant se deosebeste.De cat timp lipseste? Odata obiceiul petitului era puternie.Ion nu mai merge la serviciu.Este de fel din Ardeal.adverb de mod. valorile sunt urmatoarele: numai .=20p. '" De butui seam a cd gresise . ·Odata ee ai abandonat. de fel.adverb de negatie. Nu md sperii defel . Total 5=40p. pentru fiecare pronume si adverb relativ) timp + auxiliar al viitorului. Vine ori azi.stabileste un raport de coordonare copulativa intre doua propozitii completive directe. "* S-a pregdtit destul de mult. fiind 0 locutiune specializata pentru propozitia concesiva. (cate 3p. ciind va . Locutiuni conjunctlonale: $ Dorea nu numai sa md vadd.adverb relativ de mod. 96 Grafia diferita se explica prin respectarea "principiului sintactic" din ?rtografia romaneasca. A.complement circumstantial de mod.prepozitie + adjectiv interogativ.adverb de negatie. de ciit .=6p. forma atona. 97 i . Toti guvernantii au fiicut promisiuni de crestere a niveluluide trai.Cdnd va trimite artieolul cerut? o. pentru explicatia fiecarui omonim) lOx2p.A~ dori alt fel de mdncare. 5x2p.numeral adverbial. Pentru evocare aleg 0 datafericita din copildrie.stabileste un raport de coordonare adversativa intre doua propozitii principale. a.adverb de mod.complement circumstantial de timp. (este) lncurajat -r-: doua predicate verbale distincte. graf~c.adverb de negatie + adverb de continuitate. decdt . Ip.eum . al doilea predicat esteeliptic de auxiliarul pasiv. '" Se uitau de jur imprejur . Candva era tdndr si puternic .auiiai sa. s-a pomenit cufamilia pe dap.stabileste un raport desubordonare. leaga doua complemente circumstantiale de timp. in enuntul al doilea. . scrieti .adverb de timp. TotaI7=12p. pentru tipul de relatie).forma de imperativ singular + pronume reflexiv in cazul dativ. in al doilea enunt substantiv precedat de articol nehotarat. 01.Mdcar 0 data as vrea sd-l mai vdd.Este de loc din nordul Bucovinei: ·Vino degrabiir~Degrabiifnare. introduce verbul copulativ rdmdne.stabileste un raport de subordonare. * Mi-a povestit fntreaga pdtanie de-a fir a par . 7. ci sd-mi si vorbeascd . pentru fiecare exemplu. d~ ~ Ymbin_:rreib:ra omofona de cuvinte (deci cu 0 pronuntie l identica). degrabii . N-a venit dedit Ion . deloc .prepozitia intru + pronume nehotarat. pentru fiecare conjunctie) 2x3p. este posibila insa si functia de complement indirect. pentru fiecare exemplu.:. defel . are valoare posesiva. rezultatele nu l-au multumit . 6.prepozitie + substantiv. component al locutiunii conjunctionale odatii ce. pentru cit nu s-au tinut de promisiuni .prepozitie + substantiv. nu poti sa revii .complement circumstantial de loc.adverb de restrictie. pentru fiecare exemplu) ! ~ I II ! l ~ I ! i I I ~. Nu s-a odihnit deloc .. Fii supus. (cate lp. $ Cu toate ca muncise fara odihnd. " altfel . Sa te fntorcinumaidecat! .r dori alt fel de selectie decdt eel actual. (in exemplul dat.=lOp. '" Nu vrea sd fie deranjat in timp ce-si pregdteste examenul.=6p. deci indeplineste functia de atribut pronominal in dativ. alt fel . 0 data . fiind 0 locutiune specializata pentru circumstantiala cauzala (lp. (cate lp.adverb conditional/de mod.predicat verbaL (lp. * Mergea de-a busilea . iar. ~tfthill'1~tf': un raport de coordonare adversativa intre doua propozitii principale. lp.forma de imperativ plural. TotaI6=20p. pentru analiza) 5x2p. Numai astdzi am inidrziat . intr-una .. in ruptul eapului. de grabd-: prepozitie + substantiv. neavand rol de parte de propozitie. a: in urmd. resultatul a fost altul oonjunctie neolo(!id. maine . ceruta de ciindva . altfel.adjectiv pronominal nehotarat + substantiv.stabileste un raport de subordonare. numaideciit ~ adverb de timp (are si nuanta modala). Cuvantul ~t grupul omofon de cuvinte au valori gramaticale total diferite. exprimate prin verbele a prefera ~i a fneuraja la diateza pasiva. nu ai sanse de promovare. * Sunt amdrdtd.adverb de restrictie. intruna .= 6p.adverb de timp.=lOp. de loc . odata . 2x3p. El este altfel decdt mi-am imaginat .milasecevdscrls: Vorbea intruna -lntr-una din zile. este preferat.adverb interogativ de (cate 2p. 2x3p. a doua intensifica negatia.conjunctie coordonatoare disjunctiva. 0 predicativa. ca in exemplul: Scrie-ti zilnic in jurnal ce gande~ti!) b.

<I' Sa se observe antepozitia formei atone de pronume in cazul imperativului te mantuie. in cazul nominativ. A. a IV-a. $ Sa se observe tautologia: de-ai face ce-ai face. Total lO=30p. in acuzativ ~i dublu exprimat) ocupa pozitia de complement direct. * Am considerat. functii care. Atentie la omonirnia formei regionale de viitor cu forma de infinitiv (n zice. alcatuit din verbul copulativ este sinumele predicativ preferatul.). deci alta pronuntie. poate (pleca) . 2X5p.se afla la limita dintre valoarea verbala (cu un subiect subinteles si 0 completiva directa) si cea adverbiala (construit cu 0 subiectiva). tranzitiv. Are ca determinant complementul direct pleca. de determinant. iar reflexivul. se construieste cu 0 subordonata subiectiva. pentru a nu fi confundat cu imperativuI. '&N-am selectat sirelativul cine. este cazul lui sa.fiind prezente impreuna in toate 'aparitiile. poate (sa) . indicativ. N-am inregistrat ca ornonim.este preferatul . ci 0 propozitie completiva directa. simultan. Natura adverbiala se sustine mai ales semantic. in text. cu valoare de "datlv posesiv") indeplineste functia de atribut pronominal in dativ. doua functii gramaticale.cui). constructia cu un conjunctiv perfect si contextul general accentuand sensul de probabilitate. formeaza. de complement indirect. a. alcatuit din verbul copulativ este si numele predicativ multiplu harnic si inteligent. deoarece acesta este variabil dupa caz (cine . iar.predicat nominal. 2X5p. pe langa functia de instrument sintactic la nivelul frazei.adverb predicativ de mod de probabilitate. forma atona. singur. ca in constructii de tipul: li zice Ion. exprimat printr-un participiu substantivizat in cazul nominativ. intr-o propozitie concesiva si intr-o completiva directa). li zice prostul clasei. trebuie (cii) . se acorda in gen si numar cu subiectul (masculin. ~ Sa se observe valoarea speciala a persoanei a II-a singulur.' .diateza reflexiv-pasiva (apare ~i semnul evident al acestei diateze: complementul de agent). (Ion se) cunoaste (pe sine) =diateza activa pronominala. in context. in dativ. implicit. intranzitiv. 9. ca in cazul verbuluicorespunzator. se construieste cu 0 propozitie subiectiva. a. exprimat prin verb predicativ. in consecinta.=20p. a.. b. caci are alta silabatie (doua silabe). Diferentele privesc diateza verbului ~i naturagramaticala vului 98 a reflexi- 2p. realizat prin infinitiv (rara marca prepozitionala a). 10. conj. care. indicativ prezent. este harnic !ji inteligent . care.ci un conjunctiv.. conj. iar reflexivul.predicat nominal. se construieste cu un subiect postpus (0 carte)~i un complement indirect. (Ion se) stie (nevinovat) . b. pers. numele predicativ este exprimat prin doua adjective calificative coordonate copulativ. b.identic exemplul anterior. personal. iar pronumele reflexiv (aici. 0 are si pe aceea de maroa morfologica a conjunctivului. a aceleiasi conjunctii de subordonare (set) si posibilitatea de a aparea si in varianta reflexiv-impersonala (se poate sa fi plecat). sg.diateza activa pronominala.=10p. (ist) pregatefte (un ceai) . mpcrativului cu indicativuI. deosebirea priveste sensul si constructia: sensul nu mai este modal.si substantivul ia.adverb de mod de probabilitate. e. este un complement circumstantial de mod (pe langa verbul pleaca).=IOp. (19iJ pregiiteste (copi/ul) .. poate (sa pIece) . Se stie (de cdtre toti) . a.predicat verbal. Total general=273p. in textul dat. Total 9=32p. 2p.diateza activa pronominala. a vre). ci intr-una de element prcdicativ suplimentar. a II-a. poate (pleacd) . poate (cil) . exprimat prin verb predicativ. nu este o persoana a adresarii. iar pronumele reflexiv (aici. 0 propozitie principal a. prezent. motiv suplimentar de confundare in text .predicat verbal. a devenit maroa a acestei diateze ~i intra in structura formei verbale. Total 8= lOp. B. in dativ.diateza reflexiv-pasiva. lara functie predicativa. diferita de a imperativelor curente.1 .=10p. '. si nu un omofon. figura constand in repetarea unui cuvant in pozitii sintactice diferite (in cazul nostru. '&Atentie la conjunctivul rara sa. fapt care favorizeaza confuzia celor doua forme verbale. ~ Nu trebuie pierdut din vedere ca unele dintre elementele invariabile selectate indeplinesc. are ca determinant nu un complement direct. deoarece substantivullume nu apare in pozitia de complement direct. 2x5p. iar reflexivul (care poate fi dublat) ocupa pozitia de complement direct. constituind un omograf. impersonal (se construieste cu 0 subiectiva) si: unipersonal. caracterizata prin postpunere (spala-te). se manifesta coocurent. b.=12p. 3. 0 propozitie principala.adverb predicativ de mod de probabilitate. a devenit marca acestei diateze. trebuie (sii) . a III-a sg.diateza activa pronominala. formeaza un predicat verbal si. Se cunoaste (deja cine . Sunt acceptate ambele interpretari. iar pronumele reflexiv (aici. 4. verbul zi ca intranzitiv. ci una cu valoare "generala". forma atona) ocupapozitia. Argumente pentru natura verbala: selectia. 1. 99 . pierzandu-si valoarea pronominala. c. a. b. carenu i'iiifi'esfeunirrfinitiv. c. c. d. ca structura. 3x4p. trebuie ~ identic primul exemplu. 5x4p. exceptand tipul . pierzandu-si valoarea pronorninala.) .

. timpul imperfect. intranzitiv. deci lara functie sintactica). pers. diateza activa. se lungea. pasiv. pentru fiecare forma de imperfect) 10x2p. (ciite 2p. diateza activa. ajungea. I plural.. conj. sa spun . 10. '_'. modul indicativ. predicat verbal.. i % Conjllhctia6tsta. pers. cele de negatie si cele de continuitatenu indeplinesc. predicativ. conj. pers. a III-a. Momentul ciind va pleca se etc. mai pot aparea: * dedit . b. timpul viitor (realizat cu auxiliarul a avea + conjunctivul). a Ill-a. a III-a.=12p. Cateva modele de analiza: umbla . tranzitiv. . devenit maroa a acesteidiateze). forma regionala (realizata cu auxiliarula. conj. conj. ~". cuprindea. 5. se intiimpla . ~i eel de component cu functie tactica de sine statatcare: fie cu functia de complement (directsau indirect). Sa nu se confunde cele doua predicate pasive.~ ~. nu in zile).. se ldtea. 7. a II-a. timpul imperfect. intranzitiv (in context).atat In propozitie. singular. conj.'.verb predicativ. zi .J.'_. $ Conjunctia ori poate aparea ~i singura.. diateza activa. precum si cele utilizari adverbiale. obtinut prin caderea lui v-.verb personal.. ". 100 4x3p. diateza activa. diateza activa. predicat verbal. .=20p. 7 1. I. cat ~i. 1.. J. de an<l. in mod curent. 2. a III-a singular. b. predicativ.+.. personal..ti-)ai gasit. predicat verbal. modul indicativ. B.+ infinitiv). a II-a. 4x2p. a lI-a singular. predicativ. a III-a. dupa semnele punctuatie [. predicat verbal. utilizat in vorbire indirecta. I. pers. tranzitiv (folosit absolut).blle$hi tela. aceasta confuzie atrage si 0 grava greseala de segment are. diateza activa. Total1=34p. '". predicat verbal. a predicatului. se intdmpla. are sd cadii (rdu) . singular.$i Forme de viitor: are sa cadd (rdu). n-oi fi. are valoare de "dativ etic".verb personal. Testul nr. nu scdpau. A. n-avem a duce._. . cu cea de atribut pronominal In dativ. modul indicativ.-8p. pers. a III-a. conj. pozitia subiectului ramane neexprimata). predicativ. 0 functie de parte de propozitie. implicit. predicat verbal. forma atona de acuzativ. modul prezumtiv._. ' '. Din clasa adverbelor. timpul perfect simplu.adverb de comparatie. subiectul este inexistent). a IV-a. . [. predicat verbal. tranzitiv. pers. predicat verbal. pers.. ' . conj. timpul prezent. pierzandu-se 0 propozitie. singular.prepozitie + adverb relativ-interogativ (sau adjectiv tiv) (in vorbire indirecta: Se intereseaza de cat cdstig. ca formant al acestora. (ciite 3p.. In afara acestor exemple. pers.'. prezent. predicativ. De observat ambiguitatea reflexivului. Se intereseazd de timp pierd). pers. predicat verbal. modul indicativ. ada. timpul perfectul compus.. predicat verbal.. neregulat.verb personal. cea predicativa ~i cea nepredicativa. ® Forme de imperfect: umbla. modul indicativ. predicat verbal. rdspunse. voia. predicativ. 3. impersonal (In text. singular.._. diateza activa. a III-a singular.verb (facepaite dintr-o expresie verbala). tranzitiv (in context. a lII-a singular. cu un predicat nominal cu nume predicativ multiplu. Model de analiza: zise . a IV-a. 8..verb personal.=4p. pers. Unele dintre cuvintele apartinand perechilor de omofone pot avea mai lexico-gramaticale. sa IlU nimereascii .verb personal. timpul imperfect. modul indicativ."~' . predicativ. conj. a fi chemiind . pentru recunoasterea iii analiza fiecarei forme) "" •. se intdmpla. <?> ciind va ~ adverb relativ-interogativ sau relativ propriu-zis + auxiliar viitorului (Nu stiu cand va pleca.n fraza. pers. . diateza activa. neregulat. a IV-a. diateza reflexiva (cu pronumele reflexiv se.verb personal. '~. timpul prezent. au fost discutate si analizate numai situatiile actualizate exemplele date. timpul viitor. conj. intranzitiv. al doilea fiind eliptic de "U"H~a~l. forma arhaica (alcatuita din auxiliarul a avea + infinitiv). nu se capdtd. tranzitiv. Modele. predicativ. se inchia.:. predicativ. a III-a. fie cu utilizare prepozitionala (lnvata mai dedit mine). Sa nu se confunde utilizarea verbala cu cea adverbiala. avea .. diateza activa. $ Forma de perfect compus: (. cu forma atona de dativ. tranzitiv. a III-a. conj. a III-a singular.. difera insa 101 . a II-a. se lungea. se ie. timpul viitor. in care se include cu functii diferite: ca maroa a diatezei reflexive sau ca maroa a reflexiv-pasivului. Grupurile: te duci.. predicativ.verb personal (in text. predicativ. pers. modul indicativ. diateza reflexiva (pronumele reflexiv fi-. ada . modul indicativ.. grafic. avea. ". modul imperativ. 'J 2x2p. <?> de cat . Forme de perfect simplu: zise. pers. modul indicativ. tranzitiv (folosit absolut).verb personal. care variaza intre statutul de component al unor forme verbale. tranzitiv. a HI-a singular. reflexivul intra in structura verbului si. voia . singular. forma negativa. predicat verbal. conj. gure. in alternants .].c.verb impersonal.. se inchia. diateza activa. modul conjunctiv. forma neregulata. n-avem a duce= verbpersonal.. a Ill-a singular.tI I 4. In toate constructiile. se ldtea.prepozitie + numeral (Am terminat de invdtat intr-una. @ intr-una . apare.verb personal. tranzitiv. modul conjunctiv..liza. conj.'. 9. nedublata (Vine!on ori poate aparea . intranzitiv.tii riurmii intre prb]Jozili'isaurntre nivelul frazei sau al textului. predicativ. 0.cu vorbirea directa). predicat verbal. timpul imperfect. fie cu valoare conjunctionala (invafa mai bine dedit fnvaf eu).

Inainte de a fi refuzat postul. corelativ al propozitiei concesive. intranzitiv.adverb de mod.. . n-ai cum sa-l ocolestiy: d.subiect (Nu-mi este usor de spus asemenea cuvinte). a IV-a. Total 6=60p. seie. lp. fura functie de parte de propozitie: b. c. complement circumstantial de mod. 2p.auxiliar al prezumtivului. b. dupii viinat . fiind precedat de regentul putea). . dar nu e sigur. predicat verbal. pentru analiza sintactica) 7x2p. ziimbind .=8p. reflexivul.=8p. modul gerunziu(face parte din constructia gerunziala absoluta Si mai mergdnd ei 0 bucataj.st tot a reusit. se ldtea.auxiliar al perfectului conjunctiv.auxiliar al pasivului iSolutia este aplicatd in tratamentul cancerului). Grupurile: ti-ai gdsit.verb personal. predicat verbal.rumCli modul. conj.~.auxiliar al viitorului arhaic.=20p.=4p. se inchia.predicativ impersonal (Cdnd este sa se intdmple necazul. tot (mestesugul} .complement oiroumstautiul instrumental: Si-a [/ljJll(itu~it lulind medicamente. personal. are sa cadd (rdu) . 2p. .complement direct: Simt adiind 0 boare de vdnt. pentru supin: .auxiliar al viitorului.=4p. are forma de infinitiv. trebuia sa te gdndestiy.lJlergiind .se intiimpla pozitia subiectului apare 0 subordonata subiectiva conjunctionala. 8. 3x2p.complement circumstantial concesiv: Neinva!iind mai nimic. modul gerunziu. complement circumstantial de scop. . . aici. nu are functie de parte de propozitie. . . ci a devenit marca a diatezei reflexive.tjY{r. mcdul supin. . Alta valoare: pronume nehotarat (Crede tot ceea ce i se spune). tranzitiv. 2x4p. . Pentru gerunziu: .ajungea (la stele) . complement direct. predicat verbal. .copulativ impersonal (Este uti! sa cunosti acest nou program).complement circumstantial de mod (A in tra t fara a face nici eel mat mic zgOlnot). pentruexemplu) 4x4p. n-avem a duce . se intdmplay. . '" Alte valori morfologice ale luifi: . . 2x2p. A. (a-si) inchipui ~ verb personal. atribut adjectival. 5x4p.maroa a diatezei pasive. (ele) tot (nu scapau) . . prezent (lipsit de marca a. ~ Alte valori sintactice ale lui a fi: . reflexivul are statut obligatoriu. 5x4p. diateza reflexiva (cu marca reflexiva trecuta inaintea regentului putea). 2p. predicativ. -'-numepredicativ(Dorin!a noastrd este de a giisi intelegerey. . pentru functie. (n-)oi fi .complement de relatie (De stat. predicativ (numai modul este nepersonal si nepredicativ). varianta reflexivpasiva (in: se capata).verb personal. . diateza activa.maroa a diatezei reflexive.adjectiv pronominal nehotarat. dar mi-e urtit pe fntuneric). (ti-)ai gdsit . modul infinitiv. . se lungea. . conj. con} a III-a. deci intra in structura verbului. 5x4p. fiind obligatoriu pentm sensu] contextual al verbului (in: te duci.verb personal. 4x2p. cu sens activ. predicativ (modul este nepersonal si nepredicativ).ic:a. .atribut verbal: 0 femeie suferind este 0 imagine tristd. a fi chemdnd .complement indirect (Este aptd de a-si reluastudiile).rolul reflexivului: .=6p.element predicativ suplimentar: 0 simt chinuindu-se.complement circumstantial de timp (Piina a te decide. . de conj.=16p. (2p. a II-a. este nepersonal si nepredicativ). 2x2p. I. giindeste-te bineJ). a fi chemiind . Tara autonomie morfosintactica. de con].preg. diateza activa. desi nu intra in structura verbului. intranzitiv.=14p. De observat ca se grupeaza nu cu infinitivul. . (cate 2p. Tara autonomie morfosintactica. * In al doilea grup. complement circumstantial de timp. . are sa cadii (rdu). Pentru infinitiv: -subiect (Nu se poate spune edt a suferit).complement indirect (Se pregdteste de plecat in strdindtatey.auxiliar al perfectului compus. intranzitiv. a IV-a. A$ fi venit dacd stiam. avea (un mestesug) ~ verb de sinestatator. a. a IV-a. pentru statutul fiecarei forme de reflexiv In acuzativ) 4. 103 . 7. '» In primul grup. intranzitiv.=4p.~20p. respectiv a predicatului.=6p Total 7=29p. pentru morfologie.conditiona~ infinitiv (Peate sa fi venit. conj. predicativ.complement direct (Terminii de rezolvat fnaintea tuturor). in 3x2p. (cate 2p. 2x2p. predicativ (modul este nepersonal si nepredicativ).verb autonom. (a-lsi inchipui. cu valoare de "dativ etic" (vezi ~i 1).=20p. a.nume predicativ (Suferinta lui este de neimaginatv.doua verbe lipsite de pozitia slntactica a subiectulul. fara autonomie morfosintactica. care. 6. ci cu regentuI poate (ca particularitate de constructie a acestui regent). tranzitiv (folosit absolut).verb pmonal.copulativ personal (Cartea imi este utilii). as mat sta. Tara autonomie morfosintactica. nu are rol sintactic autonom.

Hai si tu eu noi). ai vedea cd te-ai 10. de cuprindea pdmdntul in brate. . asa de tare . si.auxiliar al prezumtivului. fie propozitii de acelasi fel (Ochila se ie dupd Harap-Alb ~i pornese tuscinci fnainte).compl.i narativ"· " intra in componenta ~nei locutidni adjectivale (alta bdzddganie Iii mai Iii). eire. sg.!> (1. fie la diateza reflexiv-pasiva. . nu ocupa 0 pozitie de sine statatoare. de. numai. . 9. dacd. 11 x2p. dacd.compI.compl. si tot nu putea rdmdne indiferent). (2p. dar care poate genera mari confuzii. si. supin sau gerunziu). tnselati. 0 pocitanie de om (primele introduc complemente. asa se lungea de grozav. asigurand. adica un verb care admite un subieet personal si care nu se construieste eu un nume predicativ.riarativ". niciunul nu este la diateza activa pronominala. e cunoscut sub numele de _. ~ifi) + gerunziuI. pentru eel de conjunctie) mal sus .eompI.=22p . 105 104 . a.. maio atunci . in constructia ti-ai gdsit. -.+2p.compl. 2p. dupd.# prepozltii si prepozitli compuse: fara de. . de. altfel spus. (lp. cu. varianta obtinuta prin caderea lui v-. de.c. n-. (pentru rolul in marearea relatiilor) $ conjunctll subordonatoare: dacd.a III:a. (da~g/ ~.stabilesc relatii de subordonan!'in Trai~. intr-un text de factura populara. pentru fieeare forma diferita) lOp. 2p. CU.=9p. pe. inaintarea naratiei. # eonj~~ctie coordonatoare copulativa. nu " si . . atunci . ca in limba actuala. De aeeea. de. 'ill n-avem a te duce . si do ar. eu valoare de "dativ etic".compI. forma populara si regionala (rochia a noua). Cu Cunetie sintaetica Fiirii Cunetie sintactica unde(te dud) . @ prepozitie cu valoare modala (miroase a paine calddy. irifr6ducanCl'pfopozltii subordonate. cd. 2p. nu. dupd. " valoare finala (Vino de-mi cumpdrd medicamentelel).. de loc. eire. pe sub. eire. cum (l-a fi chemind) .+2p. ® valoare conditionala (De-at veni mdcar 0 data. in. Astfel. neintegrata sintactic: b. cdnd .+2p. 2p. pentru fieeare noua valoare. * valoare concesiva (De piatrd de-ar fi fost.din auxiliarul va. in. de timp. sa. " articol demonstrativ. Mai speciala este forma de prezumtiv prezent. asa de grozav . . mama dracului locutiune interjectionala. de loc.compl. forma compusa. (pe) acolo ..~lJ0iliar regional al viitorului pentrupers. pentru exemplu) . de mod. lp. inainte . dar. (lp. <:If conjunctii coordonatoare: dar. pentru fieeare adverb eu functie sintactica) 9xlp.prepozitie devenita maroa a infinitivului. cd.B. mai. 2. de loe. ~i nu conjunctivul. Total 9=34p. '. '3' adverb de mod de intarire (daca n-oi fi §i eu acolo. eirc.(din auxiliarul viito~l~i va). stabilind legatura intre fraze. (1p. la. cu. @ artieol genitival (carte a profesorului)." . predicate verbale. verbul apare fie la diateza reflexiva. sa. De deosebit intre calitatea sintactica a verbelor (verbe personale si predicative) si calitatea de moduri nepersonale si nepredieative. ® De observat viitorul arhaic (n-avem a duce). a. eire. de mod (eu regent subinteles). de mod.4. in structuracaruia se include infinitivul. $ conectori textuali: si . D. '3' a fi chemdnd . TotallO=27p. " conjunctie subordonatoare consecutiva (asa se ldtea de tare. de. si. Total general=270p. ultima introduce un atribut). tot. eire.a. are rol stilistic. obtinut prin caderea lui v. $ Atentie la omonimia formei regionale de viitor si a celei de infinitiv (a da). din. introducand parti secundare de propozitie. la. generatoare de mari confuzii.. De observat ca niciuna dintre fonnele atone de reflexiv din text nu au independenta sintactica sau. si nu smtactic. ca. (semladverbe) diu (are sd-ti caddt . legand fie parti de propozrtie de acelasi feI (ex.II prepozitie: n-avem a te duce de mana. alcatuita din doua auxiliare (a. b. decdt. eire. un fapt de natura terminologies. & prepozitie din components unei prepozitii eompuse (jara de) si a unei locutiuni adverbiale eu valoare superlativa (asa de lesne). = 1. la Creanga. de ajungea eu mana la luna'). de mod. '/ " eirc. b.leaga fraze si fragmente ale textului. hai. scdpau de ddnsul. numai. reflexivul. obtinut prin caderea Iui v.. 5p. oare.compI. pentru fieeare semiadverb) (2p. pentru statutul de prepozitie. de timp.pierdere" a unui predieat. i~i pastreaza aeeste earaeteristici de constructie si daca apare la un mod nepersonal (infinitiv.doua interjectii integrate sintaetie.stabilesc relatii de subordonare In propozitie. circ. 5. numai in arc se inchia tot mestesugul ~i puterea omului).leaga parti de propozitii si propozitii de acelasi fel. prin posibilitatea dej.compl. un verb personal si predieativ.compl. 3.element predieativ suplimentar. ~ & conector textual. iaca . apoi "narativ". eire. de timp. cu. . la.

data fiind omonimia cu semiadverbul de restrictie (n-a venit decdt el). a relatiei de genitiv.subiect exprimat prin pronumele relativ compus ceea ce.. {~De observat valorile semantice diferite ale adverbelor: . complement opozitional. De exemplu. U. care se afla la diateza activa pronominala). nu ceea ce am vrea31 sa sefi intamplati/. c. prezenta acestuia este sugerata de aparitia reflexivului te (a te supune). trecand la diateza reflexiv- fuI7).. presupune identitate de referent cu subiectul. TotalII=16p. la nivelul frazei. forma atonal complement direct (al infinitivului a supune. element predicativ suplimentar etc. pentru fiecare subiect din Pj) 2p. . . a II-a sg. 4p. b. apare ca morfem de gradare. ~. sunt posibile si alte valori: auxiliar al perfectului compus. . inexistent Ia celelaIte adverbe cu functie sintactica.. fie ca accepta aceasta pozitie. a sili . cazul nominativ. pe Hl. De observat ~i ambiguitatea unor semiadverbe: mai. interjectie. 8 I. prepozitie neologica asociata cu un numeral. 3X2p. Pentru P 4 . In PI -i!.icand introduce 0 propozitie cornparativa (situatia din text). adjectival).subiectul predicatului impersonal nu se pare este realizat prin partea de propozitie "complexa" a fi 0 umilintd. complement de exceptio. cat si conjunctional. 1.. ciind. a. care . complement indirect.=lSp. complement conditional. care. care si-a schimbat diateza.subiectul se realizeaza ca propozitie subiectiva (subiectiva P 2). . cazul dativ. ambe1e semiadverbe de cornparatie: ca poate functiona ~i prepozitional. 9. iar in P 4' ca parte de propozitie.solutia b. cazul acuzativ. se include in P 2' unde indeplineste functia de subiect. ca orice reflexiv complement direct. complement indirect.. singular. la nivelul propozitiei.de intarire (~i). atribut adjectiva1. d. 2. Solutie: subiect. forma atona. pastrand acelasi statut de element inclus in doua propozitii: in P 3' numai cu rol de relatie. Testul Dr.ngarolul de parte de propozitie. 2..+2p. numai). (cate 5p. alcatuita din copulativulla infinitiv afi si nurnele predicativ umilintd.=16p. introducand subordonata P3. Total I=28p.sili).de restrictie (daar. pentru infinitiv atributverbal.subiectul constructiei infinitivale a fi a umilintd este realizat prin verbulla infinitiv a supune. complement de scop. 3x5p. dar ~i cu rol corelativ. te . atunci cand impune direct cazul acuzativ (este neascultdtor ca tine). in cazullui a. prepozitie pentru marcarea analitica. cu rol de nume predicativ (al copulativului e). si-a schimbat functia sintactica din subiectin complement direct (traim ceea ce). pentru marc area relatiei concesive.> apar doua subiecte exprimate. intemeiat . dar 0 realizeaza ca propozitie subiectiva conjunctionala sau ca mod nepersonal.•• pasiva. 107 106 .. mi . pentru supin: atribut verbal.de negatie (nu). element predicativ suplimentar..infinitiv. cuiva . pentru gerunziu: complement indirect.subiect exprimat.subiect inclus (am vrea). cu rol de subiect (al predicatului e a . si anume: . In.1. ~ apare si un subiect neexprimat al infinitivului a supune. Solutie: b. pers." co . 2p... ehiar si predicat (in uncle utilizari). I. ~ Atentia la statutul lui ca si al lui deciit. forma regionala. In P 2 .=4p. care. .lstarie se cheamdl/ ceea ce s-a intdmplat cu adevarar/. vezi testu12. I.pronume nehotarat compus.infinitiv. 7. Pentru P2 .6.punc- 3. 3..pronume reflexiv. cazul dativ. sunt posibile ~i alte functii sintactice. 4p. 4. un subiect de pers. Al doilea "ceea ce". dedit poate functiona atat prepozitional. 4p.participiu (se comporta. Pentru fiecare mod nepersonal. (fntemeiat) pe drepturi . d. un subiect al verbului predicat si un subiect al infinitivului.de interogatie (aare) etc. dar a carui asezare nu este in P 4' ci in P3' unde are si rol de relatie.A te supune cuival/ care nu e dedit fiinta ta inaltata21 nu mi se pare a fi a umilintd! I.subiect exprimat prin pronumele relativ care. Pentru P3 .=6p 2p. pers. cum. .. cand impune direct cazul acuzativ teste mai bun decdt mine). . Solutie: b. tat apare si ca semiadverb de continuitate. a II-a cu valoare "geneiala". introduce subardonata atributiva.pronume personal. ca orice participiu. 0:. recunoasterea devine subiect (ca urmare a schirnbarii statutului regentului. . 4x4p. a refuza . Solutie: complement direct. 8. ". Pentru deciit intervine ~i fenomenul de ambiguitate.pronume relativ. de exemplu. 2. Valorile din text si numarul de valori cerut suplimentar nu epuizeaza lista extrem de bogata a omonimiilor morfologice si lexico-gramaticale caracterizand aceste forme (de exemplu.. $ De remarcat grupul adverbelor relative: unde. pronume demonstrativ semiindependent.-. dar ~i ca semiadverb de continuitate sau de repetitie. (cu valoare "generala"). in anumite conditii gramaticale. Pentru P1 . 4p. singular. De observat ca trasatura "impersonalitatii" poate avea manifestari sintactice diferite: fie di verbul nu admite deloc pozitia sintactica de subiect (vezi I-a fi chemdnd cumva). 4. il au ~i pe acela de relatie. .

de pers. exprimat prin substantiv in nominativ. Om in adevdr bun e numai acelal/ care ar ji putut ji rau21 $i n-a jost3/. sg. 2p. a IV-a. eazul nominativ.. sg. riiu .exprimat prin adjectiy:_calificativ. exprimat prin substantiv.). 2.p. fi riiu . 3. fata de primul copu~ lativ (e). nominativ. pers. (a) te (crede) .=20p. si anume: * (a se) fine . avand ace. (cate 4p. 3x4p. genul neutru. alcatuit din: it e . gradul pozitiv. <$> 108 109 . (2p. a. ~ n-a fost (rdu) . a III-a sg. apare exprimat numai verbul copulativ. difera numai timpul si forma: perfect compus. masculin.verb copulativ. TotaLHl". 3. prezent. forma negative. gradul comparativ de superioritate. it apar si doua subiecte neexprimate ale infinitivelor a (te) crede. In PI: Oil apare un subiect exprimat: este subiectul predicatului. sg. 4p. w socoteald . subiect multiplu (vezi si realizarea acordului). sg. morfologie) 4p.complexa". comun. cazul acuzativ. 1. deductibil di~ subiectul infinitivului care Ii urmeaza.verb personal. feminin. comun. m. modul conditional. modul indicativ. care este la diateza activa pronorninala) .. 1). sing.. fie ca este interpretat ca pasiv (0 constructie pasiva devine.. intranzitiv. nominativ. artieulat eu articolul hotarfit enclitic -a.se (pare) .53. (2p. alcatuit din: . ifl. (a fi) rdu . este alcatui~a di~: . nominativ. articulat cu articolul nehotarat proclitie o. cazul acuzatrv.pronume reflexiv.nume predicati v pe langa verbu~ c~pulativ la infinitivji. diateza activa. forma arona. $ unpredicat tranzitiv este inlocuit cu unul intranzitiv. b. $ subiectul infinitivului este exprimat prin substantivul oamenii.acuzativ. pers. 4p. exprimat prin substantiv. e) dedit fiinta . 2. 2).!n ceruri nu se poate tine nicio socoteald' I de ceea ce sunt datori a-si da oamenii unul altuitr/.a grupul sunt mdrite este interpretat ca predicat nominal. conj.predicat nominal impersonal. predicativ. nominativ. 5p. _ e . a IT-a (cu valoare "generala").numele predicativ rdu (vezi V. a III-a. a II-a sg... exprimat prin adverb de mod. ~e~lt de verbul impersonal nu se poate. lipsit de marca a. Modificari: ill se introduce un nume predicativ (nu e altcineva). forma atona. devenind maroa a diatezei reflexive. a II-a (cu valoare "generala"). In P apar doua subiecte exprimate. a Ill-asg. pers. . $ e om . 5p. 5x4p. complement de exceptie. subiecte de pers. precum nu se tine seamii florii de mirosul ei sau soarelui de lumina3/ pe care 0 riispa. VI. ~ datoria si idealul se transforma din complement direct multiplu In subiect multiplu. ~ grupul decdtfiinta devine. analiza sintactica) V. neregulat. complement direct (al infinitivului. data fiind particularitatea de constructie a lui putea. morfologie. grupul datoria si idea lui devine.complement direct (are ca regent i~fini~ivul tranzi~iv face_). ..pronume reflexiv.subiect(cerut de verbul impersonal se poate). 2x5p. it mai bine .complement direct. nearticulat. pers.o data expril~at. a IV~a. inaceste noi conditii. ill ar fi putut .la~l re~~nt: putea. . personal.complement direct al regentului tranzitiv ar ji putut. singular. se acorda in gen ~l numar cu subiectul (masculin. sg.nume predieativ. tranzitiv.. sintaxa. realizat ca parte de propozitie". 4. . In P 2: subiectul este inclus (mdresti). perfect. precedat de adverbul de restrictie decaf rara functie de parte de propozitie. caci are ca regent pe a putea.predicat nominal. neregulat. nearticulat. sg. se exprima printr-un substantiv (provemt pnn co~verslU~e din adverb). sintaxa) 2x4p.=8p '. la a carer "subintelegere" trimite prezenta reflexivului complement direct te (vezi supra. e mai bine .. in oricare interpretare. cu valoare "generala". It un predioat tranziti v este inloouit de unul lntranzhlv. 4p. . (a se) spune . morfologie. a III-a.subiect al infinitivului impersonal. 1.t a te crede mai mic! I: mdresti In acelasi timp datoria si idealul tiiu2/. dar eu alte caracteristici sintactiee: personal ~l tranzitrv. exprimat prin infinitiv.copulativul ji. In p 2' apar doua subiecte ide.. conj. lit l. 2p. 3.=16p. a II-a. Total V=37p. pentru fiecare modificare) 2x4p.nume predicativ. a+j3=8p.. (a) face . (a ji) 0 umilinta-« nume predicativ al eopulativului la infinitiv.= 12p. exprimat prin infinitiv Tara marca a.v~fl&hIl gupatru ~orme flexionare. la infinitiv prezent. 5p.nume predicativ.nde:jte4/.predicat verbal. exprimat printr-un pronume nehotarat compus.predicat nominal cu nume1e predicativ subinteles. 1. Total IV=40p. feminin. 2p. lipsit de mar~a a (fiindca regentul este a putea). alta data s~~inteles: ~ subiectul verbului predicat este subinteles. intranzitiv. conj. 4.=8p.subiect. intranzitiva). copulativ.=10p. exprimat prin verbul ~ p'utea.. rv A te crede maimare e totdeauna ma/binede?:a. _ om . de pers. 4x4p. <x. impersonal. realizat prin infinitivul a crede. (2p. exprimat prin substantiv. 4. (nu. contextual. nu are autonomie sintactica. unul al predicatului propozitiei Yar celalalt al infinitivului.ntice.

nume predicativ. de lumina .: singular. implicit.=24p. exprimate prin substantive in acuzativ (caz cerut de prepozitia de). Solupa 6 SoIutia 'Y a. care este la diateza activa pronorninala). fiind intranzitiva. pers. a III-a sg. neregulat. soarelui . _ cazul.complement indirect (determina adjectivul datori). 1.=lOp.=l2p . 3. ca maid a reflexivului (cu valore impersonala).complement direct (determina verbul tran~ltIV nu mantuiey. Alte functii sintactice: *' complement direct (Ma gdndesc ce sa citesc). reiacomplementul antepus pe care. complement indirect Calinfinitivului. pentru explicarea modificarilor) lOp. 2x5p.acuzativ. (ar fi) piicat . de invdtat .. . . diateza activa pronominala. nearticulat. In text.nume predicativ. personal (numai mo~ul este nepredicativ si nepersonal). exprimate prin substantive in dativ..+2p. nominativ. e inviitat 4p. pers..lnvil/iltvr de oament inseamna acela// care e gata oricdndi/ sa te fnvete3j si are oricdnd'/ si despre ce sa te fnvete5j I. feminin. si anume: * un atnb~t adjectival (g~ta): <t> un complement indirect (a fnviita). 4. . * de ceea ce .subiect indus de pers. fee 5p. . exprimat prin su~st~ntiv co~un. * nume predicativ: Suferinta este de nesuportat. 2. se explica prin integrarea acestui pronume relativ ~i in P l' predicatul din P 1 fiind eel care selecteazaaceasta prepozitie (se tine seamd deceva).=20p.solutie b. forma atona. apare cu functiile: subiect (care) si complement indirect (despre ce). 1Op. Total VIII=45p •. face parte din structura locutiunii verbale si. 2.doua complemente indirecte. a III-a.~16p.douacomplemente indirecte. (cate 2p. articulate cu articol hotarat enclitic.~p. deci exceptia dela regula de constructie a complementului direct. predicativ (numai modul este nepersonal si nepredicativ). feminin. primul este feminin. exprimat prin verb predicativ. elementpredicativ suplimentar (Mri gdndesc ee-l vor numi). ! VII.dispar trei propozitii subordonate. a II-a (cu valoare . In P 4' subiectul este subinteles. 8x2p. astfel in cat inforrnatiasemantica global~ rarnane 11eschiinbata. "generaHi"). al do ilea.' ~. In p2 _ subiect exprimat prinpronumele nehotarat atdtia.In P3' subiectul este inexistent. lOp. 3x5p. 1. complement . 6x4p. de mirosul. modul infinitiv. exprimat prin locutiune adjectivala.sunt eliminate componente recuperabile semantic (vezi copulativul e) si se introduc sinonime si~tactice \conjuncti:u! este inlocuit eu infinitivul). I. exprimat prin verb personal. d. sens activo 3. Total VII=50p.c~. . . Solutia 0. masculin. ~• In P . tranzitiv (folosit absolut). 2x2p. .florii. @ numepredicativ (Mri gdndesc ce va ajunge mai tdrziu). @ 0 (rdspdndeste) . forma atona. in constructie irnpersonala. cazul dativ. (a-)~i (da oamenii) . 4x4p. . pers.=15p. con].dispar elementelc de relatie specifice frazei (pronumele relativ care si conjunctia subordonatoare sa'). pentrunoua forma. 4. 1• I'n P l P3' P4' P6' P8 .=l6p.. devenind maroa a diatezeireflexive (cu valoare impersonala). Cdnd faci un lucru bun! I. sg. # complement indirect: Ion este demn de numit in aceastd functie. 2p. pierde valoarea pronorninala.=4p. singular. 110 5p. cazul acuzativ. 2. atdtia se gdndesc' / ca poti obosii/ si ar fi pricat7j sa n-o mdntui8/.direct. IX. fiecare-si zice2j cd esti in stare'/ sa-~ indeplinesti si singur'/. impreuna cu 111 . prezenta prepozitiei de. Exemplu pentru solutia a: Elevul este inviua: sa gdndeas. ~ (nu) se (tine seamd) .~p 2x2p. prezent. aldoilea.subiect exprimat prin pronu1Tlele nehotarat fiecare. . conj.+ 1Op. * 4x4p. i~i pierde. Solutie: a. 4. 3x4p. sg. vm. (esti) III stare . $ subiect: E periculos de folosit acest aparat. la 0 faptd rea insd. nominativ. . formeaza. modul sup in. (lOp. * un atnbut verbal (avand).. P se transforma din propozitie de sine statatoare intr-o consiructie infinitivald relativd (vezi infinitivul lips~t de ma~e~ ": fnvata)' urmarea sintacticaeste pierderea unei propozitn ~l transformarea ei intr-o parte de propozitie "eomplexa": un complement direct.identic cu prima aparitie. forma atona.este complement direct in P 2 (are ca regent infinitivul ada). a predicatului. b.. . ada . (cate 4p. neutru. caci locutiunea verbala a line seamd. pentru fiecare subiect) .pronume reflexiv. a III-a pl.pronume personal. Total VI=54p. primul este neutru. In p5 _ subiect realizat ca propozitie subiectiva (vczi subiectiva 7 sa n-o mdntui). tranzitiv. fiind !nlocu~te ~u partt de propozitie echivalente. pentru fiecare subiect) ?l (nu) se (poate) -pronume reflexiv. Explicatie: ~ pe care -este complement direct in P4. articulate cu articolul hotarat enclitic.~16p. 3. 2. inseamnd acela gata oricdnd a te fnviita si avand oricand st despre ce sa te invete. capacitatea de a avea subiect.Solutia: b.

4. a II-a.j-. introducand 0 propozitie completiva directa. modul infinitiv prezent.. vezi X.predicat verbal.. nume predicativ: Interesul lui e de a nu se obosi prea tare. si-a pierdut valoarea pronominala si a devenit maroa a diatezei reflexive. a IV-a. forma atona.=10p. complement indirect al verbului zice. pentru fiecare utilizare) 3x5p.vezi mai sus -I. predicativ. h. cu exceptia genu1ui. Xb=41p. X. cum demonstreaza dublarea substantivului antepus prin forma atona o. un de este pasiv). * Luand articularea drept criteriu de distingere a subiectului de numele predicativ.=15p. diateza pasiva. cu ~ rol de relatie in regenta. 2. 1). verb predicativ. pers. a III-a sg. a.. care. impersonal (se construieste cu propozitia subiectiva cum te portis. pentru gruparea cu putea. ceea ce explica interpretarea lui ca verb de sine statator con113 . (poti) obosi .. Atentie si la verbele sinonime fnsemna ~i reprezenta.pronume reflexiv. care cere prezenta unui determinant al verbului in raport cu care se stabileste "excePtia" sau. cum mai este numita). exprimat prin verb personal. forma atona. perfectul compus. ( . se include sintactic atat In P 2' cat ~i in PI: in subordonata are functie de relatie. conj.r. conj. b. Sp.. a III-a sg. intranzitiv. personal. a III-a sg. -I . I.predicat verbal. modul indicativ. personal (numai modul este nepredicativ ~i nepersonal).. cazul acuzativ. forma atona. dar cu rol de parte de propozitie in subordonata.. II.predicat verbal. a III-a sg. forma atona... pers. 112 5p. 3. ---. a. care este feminin. masculin. care este nearticulat. vezisi testu19 (punctul I. se explica prin aparitia in pozitia subiectului a unui infinitiv (a crede). acuzativ. cazul dativ. am interpretat substantivul istorie. C 2X5p. Pentru interpretarea sintactica a constructiei cu pdrea. 6p. modul indicativ. . ~iatalucrn X. 3. nu poate . si sinonimia cu "a crede ca esti mai mare"). Sinonim sintactic: nu paate sa se apere. cazul acuzativ. intra In componenta verbului ~i a predicatului. 4. de aceea. Nu supdra! I pe cine nu ~tie21sa se supere'/. exprimat prin verb personal. ceea ce explica selectia prepozitiei pe. 3. cu numele predicativ realizat prin adverb (mai biney. atunci cand amandoua se exprima prin substantiv. sublect: 4. de altfel. afost prins . tranzitiv (primeste complementul direct ma'). hotaratoare a fost calitatea lui impersonala (mi se pare). a III-a. ca particularitate de constructie a luiputea). pentru fiecare nume predicativ) 3. care obliga fie la constructia cu 0 subiectiva (Mi se parea sa fie 0 umilintdi. fata de regenta.apdra) . Total general=420p. Atentie lasituatia proriirmelui relativ care se include in doua propozitii. 1. {~Prezenta predicatului nominal impersonal (sau a expresiei verbale impersonale. este complement direct. verb predicatrv. $ Atentie la cele doua constructii cu verbe copulative apropiate semantic: se cheamd (in 1) si inseamnd (in 3). reprezenta este tranzitiv. pe cine .verbul copulativ ar fi. pers. Numai intr-o constructie personala subiectullui pdrea preceda verbul (El imi pare nerecunoscdtor I a fi nerecunoscdtory. tranzitiv (devenit intranzitiv in context. diateza activa (pronumele se uu este legat sintactic de a putea. (md) supiirii . personal. Pentru solutie. diateza activa.predicat verbal. complement direct. • Nusepoate obosi din (In'~iti~~. spre deosebire de cea personala "EI nu se poate obosi"). a III-a sg.OlllCn ' . ca nume predicativ si. IV.pronume personal. se (gdndesc) . fie la constructia cu un echivalent infinitival CMi se pdrea a fi 0 umilinta'}. a. a III-a pl. tranzrtrv (primeste completiva directa). 1. 3. predicativ. complement direct (al infinitivului apdra.. conj. intranzitiv. complement indirect: Sunt gata de a obosi pentru ideea noastrd. III. Verbul a crede este semantic autonom (vezi. (a) se (. sa se supere .a impersonala a enuntului. ¢. nu supdra . complement direct. Ii lipseste marca a (avand ca regent pe a putea). cere prezenta unei constructii cu trei termeni. determinantul precedat de restrictivuldecdt nu mai are functia de complement de exceptie. verb predicativ.pronume relativ. Este motivul pentru care n-am interpretat infinitivul a supune ca subiect allui piirea. ~i functiede parte de propozitie. propozitia care urmeaza a fost calificata ca subiectiva.verb predicativ.. pers. ci ca subiect al subiectului postpus acestuia.pronume reflexiv. desi sinonime. . tranzitiv. (cate Sp. De retinut ca statutul de nume predicativ se pastreaza si in conditiile in care verbul copulativ apare la un mod nepredicativ (vezi afi 0 umilinta'). 4. forma negativa.pronume reflexiv. . au constructie total diferita: spre deosebire de copulativul fnsemna. pers.n.. diateza activa. Total Xa. In absents acestuia. (n-)o . prezent. diateza reflexiva. pers. "exceptia" se stabileste in raport cu numele predicativ. <a. -si . fiind subiectul acestei propozitii. in cazul din text. care este la diateza activa pronominala). altfel spus.predicat verbal. De observat caracteristica de constructie a complementului de exceptie. 2.. verb aflat la diateza activa pronominala. el apartine infinitivului urmator: nu poate a se apdra ~i "trece" inaintea lui putea. expresia verbals impersonala ar fi pdcat (cate 4p.

ca subiect al supinului pasiv. avandin vedere ca in aceeasi pozitie sintactica apare forma bine. aparitia formei accentuate. unde Am terminat de rezolvat ~i Ma pregdtesc de rezolvat sunt echivalente cu "am terminat sa rezolv eu". adica atitudinea / aprecierea vorbitorului fata de cele enuntate. a se supdra pe cineva. ~i . Exercitiul atrage atentia asupra variatiei de constructie a verbului asupdra (a supdra pe cineva. iar supinul nu primeste un complement de agent. Tara nieio referire la persoana. cand sunt utilizate impersonal. f. accentuata de pronume asezata in pozitia de obiect direct sa nu poata aparea tara prezenta formei atone (sunt imposibile constructii ca: apdrd pe mine. si nu ca locutiune verbala. 4. Alegerea unuia dintre raspunsuri depinde de sensul supinului sub aspectul diatezei.rni-e greu ca ell sa rezolv". d. supinul repeta acelasi subiect personal aI regentului. toate acceptabile. IV. h.pronume: nu poate (a ·se) 'apara devine nu se poate apdra. ar ji important (sii) etc. in cazul de fata. «< in varianta analizabila. Raspuns h. si anume: $ Dad. in plus. -'l Dad regentul supinului este impersonal si nu se face deloc rcferirea la per" soana. 1. lasti-md pe mine). avand in vedere ca. regentul supinului este un verb personal. variatie care. e intuneric. deci cu statut de parte de propozitie "complexa".semantic. neremarcata si neinterpretata corect. $ De retinut ca verbele si locutiunile verbale intranzitive I~i pierd. de asemenea. VII. atunci interpretarea supinului este arnbigua. a md supdra ceva). explicatia este mai speciala. 2. vezi supra VI (statutullui ceea ce). sedoarme si. *0 tdbdram pe ddnsai. forma relativului fiind ceruta de functia indeplinita In regenta. V. in consecinta. un de constructia E tare dificil de rezolvat poate insemna si . 3. 3p. 115 114 . unde pe mine are sensul de "asupra mea ". dupa modelul expresiilor verbale impersonale: ar ji bine (sa). Dintre cele trei solutii. un sens activ (vezi b. cu obiectul direct neexprimat. Prin unnare. struit cu un element predicativ suplimentar (mai mare. si nu din adjeo. * (3p. * laudd pe mine). @ Prezenta adjectivului negativ nicio (nicio socoteald) este semnul de autonomie gramaticala pentru substantivul socoteald si are drept consecinp interpretarea grupului a nu se fine nicio socotealti ca grup analizabil. tiv. pentru urmatoarele considerente: .V. Pentru constructia regentului putea + infinitivul. pentru argumentare) 6p. atrage grave greseli de analiza In ce priveste calificarea determinantilor. grup constroit cu 0 propozitie subiectiva. ar ji rdu (sa). $ Dad regentul supinului este impersonal. "fmi rdmdne ca eu sa rezolv"). '$ In cazul constructiei las "pe mine. ca apartinand nivelului propozitiei.« dificil sa se rezolve / sa jie rezolvat"). constructia las' pe mine este deci 0 structura tranzitiva absoluta. In aceeasi serie. 4. ci pe cea de obiect indirect prepozitional. facand abstractie de prezenta relativului. este semnul clar ca forma accentuata nu ocupa pozitia unui obiect direct. formal. ~i nu bun (face mult bine). VI. pronumele relativ se include in doua propozitii. VI. 2. respectiv mai mic). 1.« dificil sa rezolvdm ". 4. e nevoie. am preferat solutia nelocutionala. atunci interpretarea supinului nu poate fi decat pasiva. . in absents celei atone. @ Daca regentul este impersonal. avand deci un sens activ (vezi a. De retinut statutul constructiilor "relative infinitivale".3.· se integreaza sintacfic ·In ambele propozitii (in regents ~iIn subordonata). determinantul supinului nu poate fi decat complement direct. considerate. ar ji uti! (sa). acceptand atat un sens activ. cat si unul pasiv (vezi e. propozitienumaiin subordonata. Constructia ar ji pdcat este susceptibila de mai multe interpretari: '$ ca grup analizabil sau. Argumentare: $ Constructia cu pe (fie precedand pronumele. se merge. b. este posibila constructia verbului cu un pronume neaccentuat in acuzativ. In timp ce in I. 4. relativul are rol de parte de . pentru solutie. * fi se bizuie pe colegi.vezi si supra. Am considerat ca riiu provine prin conversiune din adverb.ifie ca avand structura ar fi predicativ + subiect. exprimand. determinantul supinului accepts ambele interpretari: complement directsi subiect.. cu predicat nominal impersonal. si in acest caz. atutlcidinq se ~x'prilllIpFinforrn~ atonede . Potrivit acestei interpretari. numai in aceste conditii sintactice. ca grup locutional. unde. supinul reia ca subiect aceasta persoana. avand. iar ceea ce urmeaza nu poate avea decat 0 unica solutie de analiza. dupa un infinitiv impersonal (a nu se tine) urmeaza subiectul socoteald. dar. precum si dublarea cu 0 forma neaccentuata (vezi: lasd-md. unde Mi-e greu de rezolvat ~i imi rdmdne de rezolvat sunt echivalente cu . dupa modelul constructiilor: e toamrui. se tine seama).. e /rig. a. in cazul de fata. In schimb supinul primeste un complement de agent (vezi c). 9 I. grupul apartine seriei de expresii verbale impersonale. In consecinta. fie ca avand structura ar fi copulativ + nume predicativ.substantivul pdcat accepta determinanti adjectivali Carji mare pacat). Testul nr. . Interpretarea are in vedere numai calitatea verbului (verb la infinitiv). 4.. 1. si nu ca verb copulativ ~inume predicativ. determinantul supinului accepts 0 unica interpretare: de complement direct. semn ca i~i pastreaza autonornia sintactica. Este stiut insa ca norma romaneasca de constructie cere ca forma. fie substantivul) nu admite substitutia cu 0 forma neaccentuata de pronume in acuzativ ~i nici dublarea cu aceasta (sunt imposibile constructii ca: *fi conteazd pe colegi. Sintactic. putea nu numai ca se construieste Tara marca a a infinitivului. dar exista 0 forma atona de pronume care trimite la persoana. Pentru functia sintactica a relativului. dimpotriva. se deosebeste de I. Vezi si un exercitiu special in testul 9. Dar. "modalitatea". 4. capacitatea de a accepta pozitia de subiect (vezi: se vine. preiade. In mod curent.tennjnapJii acestuia.. "ma pregdtesc sa rezolv ell"). derivand din constructia: lasd totul pe mine. ca si acestea. VIII.

i-au trim is pe Ion profesor. 2xlp. Raspuns b. pronume relativ. este apreciat. complement indirect (regent: te gdndestii. era -'-predicat verbal.+ Ip. Raspuns b. pdrintii si-i supdrd.nga verbul n-am vdzut). e. ceea ce explica aparitia ca determinant a unui complement direct. b. complement direct (pe la. semn semantic ~i sintactic al functiei de nurne predicativ a acestor participii. e . Sportiva e pregdtitd GU mare atentie in vederea can cursu lui. subiect (pe panga verbul se va alege).prenicat veroai. se mira . h. sta in cazul nominativ).. Total III=14p. c. . semn ell substantivul marcat grafic se afla in afara fenomenului dublarii ~i deci nuindeplineste functia de complement direct. ciresele sunt coapte. subiect (pe langa verbul a intrat). 1. cu ceasul in mana. Raspuns: da. cazul acuzativ (cernt de prepozitia la).=2p. al do ilea are 2p. e. t. 't In constructiile: Prdjitura e prea arsd si fard gust. 3. cum. subiect (pe langa verbul se va intdmplay.predicat verbal. g. 116 3xlp. au ajuns profesor . e greu . j.predicat verbal. Total I=24p. Ip. 2.=4p. pentru recunoastere. d. cazul acuzativ (construit cu prepozitia pe). I p. cazul dativ. subiect (pe langa verbul s-a intdmplaty. d. lOp. care pot fi coordonate cu alte calitati (vezi: arsd :jifara gust). pentru argumentare) 5x2p.+2p. n-a fi . c. are . nu se pdrea dreaptd . sta in cazul nominativ).=3p.=6p. era frumoasd. la interpretarea pasiva.=10p. Pantofii erau descusuti. subiect (pe langa verbul invataj. a.predicat verbal (interjectional). 117 . Raspuns b. c. auxiliarnl pasiv subinteles. implicit. mai bine .predicat nominal. III.predicat nominal incomplet. se cade . d. cazul genitiv. sta in cazul nominativ). Ip. 2xlp. 4. era darnicd . adjectivul participial invdtat. sa. i. sd fie burui .r=Bp. hdrsti . adjective calificative. Regentul este un verb din clasa celor "dublu tranzitive". nume predicativ (pe langa verbul copulativ inseamnas. stau in cazul 2xI p.=22p.=4p. pentru analiza. Argumentare: -$ In constructiile: Prdjitura afost arsd din neatentie. mai bine predicat nominal. ce. h. (cate l p. .predicat nominal (numele predicativ.predicat nominal (numele predicativ. pentru caz) II x2p.predicat nominal (numele predicativ.=4p. Argumentare: Forma neaccentuatade pronume nu dubleaza substantivul marcat grafic. verbul i~i pastreaza cea de a doua valenta de acuzativ.predicat verbal. am constatat cd sportiva nu e pregdtitd. i. fine mirue 3xlp.predicat verbal. reluat prin forma atona ii (regent: va reveni). b. cazul acuzativ (cerut de prepozitia din). IV.determinantii: din neatentie.+lp. e. lp. ca si complementul de scop in vederea concursului "trimit" la existenta unui agent neexprimat si. 6xlp. 6p. a.ierau cusute de tocmeald". participiile adjectivizate exprima calitati momentane ale norninalului subiect.=3p. 4p.t l p. complement direct (regent: verbul tranzitiv nu lasiv.predicat verbal. subiect (pe langa verbul s-a spus). adjectivul dreaptd.predicat verbal.I I 2.predicate verb ale. Argumentare: Desi sinonime. complement de agent (pe langa predicatul pasiv am fost ajutat).preuicai veroai. n.predicat verbal. sd se preuteascd . adverb re1ativ). *ii se suptird pe parinti). complement indirect (pe langa verbul intranzitiv la infinitiv conta). adjectivul calificativ bund.predicat nominal Zx l p.. 2. g. In exemplele date. Raspuns b. sta in cazul nominativ). sd fie invdtat . (este) ldudat . substantivulprofesor. complement indirect. . nominativ). b. 1. f. numai una dintre constructii admite dublarea prin forma neaccentuata de pronume In acuzativ (sunt posibile constructiile: butonui il apasd. trebuie . subiect (pe langa predicatul nominal este rdspunzdtory. de tocmeald. 6p. n-avu parte . j.predicat verbal. 1. (numele predicativ este exprimat prin adverb relativ). Total II=45p.predicate nominale (numele predicativefrumoasa. cu atentie. (lp. pe prieteni ii invinuieste. 6p. cazul acuzativ (cerut de prepozitia a). ba . Prdjitura e coaptd cu ceasul in mana.predicat nominal (numele predicativ.predicat verbal.predicat nominal . nu fie .+lp. dar sunt neacceptate constructiile: *il apasd pe buton. cazul acuzativ (cerut de prepozitia a). . desi constructiile pasiva si cu participiu pasiv determina pierderea unei valente de acuzativ si deci pierderea posibilitatii de constructie cu un complement direct.=2p: g. a. 4xlp. k.predicat verbal.predicat verbal (adverbul de negatie preia valoarea verbului neexprimat).face . Constructia permite introducerea altui substantiv in acuzativ pe care forma neaccentuata 11 dubleaza: l-au ales pe Ion profesor. complement indirect (regent: verbulintranzitiv sa md supdr). in mai. f. subiect (pe langa expresia verbals are nevoiey. darnicd. -i cum . sa dau . lp. nurne predicative (pe langa verbul copulativ va ajunge. Raspuns a. or da .predicat verbal. oaga ae seama .

se acorda in gen si caz cu regentulfapta (feminin. preia articolul hotarat al substantivului. ambele au gradul pozitiv. (1p. lp. ~ (mdndrie) a omului .exprimat a prin substantiv comun. acuzativj. $ 0 2x2p. precedat de articolul genitival a (cu forma de feminin sing. eroi. cu alte functii sintactice functii care reclama alt caz decat eel din subordonata (in a: este atribut pronominal genitival. femirrin.atribut adjectival. (curaju!) tuturora. se acorda in gen.=4p. plural. morfologic.$(deosebirea) intre aurul si eel . se acorda in gen. exprimat prin numeral distributiv cu valoare adjectivala. Ip... singular. gen.g.=6p.atribut pronominal in dativ. @ (colaboratoru!) de .. se acorda in gen. acuzativ).atribut verbal. exprimat prin pronume reflexiv... pers.tiv relativ. plural. acuzativ (cerut de prepozitia de). f> (pentru tine) tnsuti . singular. cu forma semiindependenta eel. toti ..caiu!) .=4p. genitiv. a . un atribut pronominal prepozitional. atribut adjectival.=21p. $ (lauda) altora . exprimat prin adjectiv pronominal de intarire. cazul acuzativ (cerut de prepozitia de).=l6p 8x~p. diateza activa pronominala. (0 scoald) intreagii . un pronume compus. ambele sunt exprimate prin adverbe de loco g. numar si caz cu regentul mdndrie (feminin. lfiasculih. valoare de "dativ posesiv". masculin. articolul substantivului este preluat de adjectivul marilor. a III-a. * ~i-(ar fiferecat cal. apar exceptii de la regula de constructie a subiectului (subiectul in genitiv. a. sg. acuzativ). exprimat prin substantiv. cu alta prepozitie decat pe).isintaxa. cu forma de feminin singular. e.atribut adjectival.). singular. @ (unui) singur adeviirat (scriitor) . numar ~i caz cu substantivul eroi (masculin.prepozitie simpla. se acorda in gen. primul. iar al do ilea. primul avand ca regent un substantiv.atribut adjectival. pe .=4p. Total V=54p. singular. exprimate prin adjective. ~ (consideraiie) de sine . nearticulat. cat si inregenta. singular. cazul acuzativ). primul este un adjectiv calificativ antepus.. (respectul) de altii.=4p. . * fieee (clipd) . forma atona. introduce atributul substantival genitival a . a II-a. numar si caz cu regentul pronominal (pers. de singular masculin. aparand deci la acuzativ (caz cerutde aceasta prepozitie). acuzativ). iar pronumele este un demonstrativ de departare. -# marilor (puteri) ascunse .doua atribute adverbiale. (cate lp. Explicatia acestor exceptii o constituie una dintre manifestarile fenomenului de "impletire a subordonatei cu regenta". numar si caz eu regentul (feminin. se acorda in persoana. a.atribute pronominale genitivale. exprimat prin adjectiv pronominal posesiv. pentru argumentare) 7x3p. (curaju!) fiesteciiruia . precedat de articolul genitival al (cu forma de masculin. ~orninati~). ambele sunt exprimate prin pronume nehotarate in . precedat de marca infinitivului a si de prepozitia de. cu rolul de subiect sau de complement direct... $ (dreptul) de a . dativ) ~i de la regula de construcpe a complementului direct (construit prepozitional. genitiv).. cazul genitiv. (refpectu!) de sine .Argumentare: In exemplele a . ambele sunt introduse prin prepozitia fntre. conj. exprimat printr-un pronUil1e nehotarat. pentru sintaxa) 2x2p. cere cazul acuzativ. un adjectiv participial.este nepersonal si nepredicativ). (eel) diniiuntru . masculin. in b. exprimat prin pronume nehotarat.$ eea mai mare (mdndrie) . se acorda in gen. forma arhaica de masculin singular. se acorda in gen si caz cu substantivulfapta (feminin. lp. (lp.=16p. numar si caz cu regentul (feminin. feminin. morfologie) b.atribut adjectival. d. plural. genitiv. 2x2p. simti ... exprimat prin adjectiv calificativ. clipii .adjectiv pronominal nehotarat.doua atribute adjectivale.atribut substantival prepozitional. exprimat prin substantiv comun. substantivul este defectiv de plural. a IV-a. 2x2p. pentru caz.atribut substantival genitival. exprimat prin substantiv.=4p. care 11preceda. introduce complementul direct pe . in c.:. al doilea. b. Total IV=43p. cu forma de plural. al doilea.genitiv. masculin. cazul dativ. f.atribut pronominal genitival. iar al doilea.'J:sr:~~~!~~p_~~I~. plural. articulat cu articolul nehotarat proclitic unui. a II-a. este complement direct. precedat de articolul genitival a. (in vederea) tuturora . exprimat prmpronume reflexiv..atribut substantival genitival. exprimate prin adjective care se acorda In gen. sg.atribut adjectival.atribut pronominal genitival. modul infinitiv. acuzativ). 119 118 . pentru roluI sintactic. vezi a. acuzativ(cenit de prepoiitiade). * ciite 2x2p. VI. (faptd) . sing. 8x2p. eroi. morfologic.). primul. articulat cu articolul hotarat enclitic -lui.atribut pronominal prepozitional. lp. ~i anume: includerea pronumelui relativ atat in subordonata.prepozitie. exprimat prin adjectiv propriu-zis. primul. a III-a. personal si predicativ (numai modul.. $ (colaboratorul) al . pentru morfologie.doua atribute prepozitionale. * (auru!) unui seriitor . cazul genitiv. este complement indirect prepozitional etc. pers. '* (aurul) de deasupra. genitiv). se exprima prin adjectiv pronominal nehotarat." ill doilea.. forma accentuata. un atribut substantival prepozitional. 3x2p. plural. vezi h.atribut adjectival. puteri . numar si caz cu regentul (feminin. exprimat prin verb tranzitiv (in pozitia obiectului direct apare reflexivul)..e (faptd) a ta .atribute pronominale prepozitionale. pers. V. timpul prezent.. singular. singular). c. A.. numar ~i caz cu regentul scriitor (masculin. tribut substantival geiiitival.doua atribute adjectivale. un pronume. acuzativ.

2p.adjectiv pronominal posesiv. aproximativ zece Zuni. fie circumstantial de loc (apasd pe buton). determina numeralul doi).subiect. este fie indirect (se supdrd pe piirinti. B.substantiv. f. Este bolnavd de micii. n. direct ." Sa Total general=280p. constructie derivand din: e greu depurtat popia. cu dublu obiect direct.si caz cu substantivulprieteni (masculin. (lp. de aceea. introduce un comp!. IX. singular. COUlcnta:W'ii I.U valoare relativa.=4p. profesori. circumstantial conditional. constand in omonimia auxiliarului de perfect compus: 3 sg. A. exprimand existenta (sa nufie). c.. b. = 3 pl.prepozitie. 2. acuzativ). numar.iyaJ.pronume nehotarat cu valoare relativa. '!'1 Prezenta adjectivului multe (multe ruicdfale) este semn de autonomie sintactica pentru substantivul ndcdfale. b. 2p. numar si caz cu regentul profesori (masculin.complement circumstantial de scop. a. $ In constructia cum au ajuns profesor. dintre . precedat de articolul genitival ai (acordat in gen ~i numar cu regentul prieteni). genul neutru. adverb nehotarat de cantitate .locutiune prepozitionala. acesti . articulat cu articolul hotarat enclitic -lui. Consideram acceptabile ambele solutii.. cere cazul acuzativ. c. (procedeazd) altfel ~ complement circumstantial de mod. c nu este valabila.complement indirect. solutie preluata ~i de gramatica scolara. comp!.comp!.atribut pronominal prepozitional (determina substantivul grija).adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere. comun. de timp . eire. Raspunsuri: a. .=24p. VIII. introduce un atribut substantival prepozitional (dintre prieteni. Bravo lor!. 3X2p. Q cartenouii. dd vina pe prieteni). . 3x2p. gradul superlativ relativ. ~i un determinant modal al supinului (greu).=8p. altfel.adverb nehotarat de cantitate cu valoare relativa. de mod de masura. se acorda in gen. exernplu) 5x2p. b.c1."3. e.=6p. 121 4x2p. pronume nehotarat . atribut adjectiva!. subiect .+4xlp:=6p. comp!. 120 2x2p.i.=4p. dar predicativ. I. b.tif. de exceptie. Am. Total VIII=16p. Argumente: .locutiune prepozitionala. De oPOS. anume: un predicat nominal e de purtat. departe de casii.=8p.pronume nehotarat de cantitate (. pentru elevii . . in locul (prietenului) . Solutia propusa arespectat punctul de vedere din gramatica traditionala. i ! I cu substantivul eroi (acuzativ). se acorda in gen. VII. de mod de masura . f.nume predicativ. 2x2p. construit cu 0 propozitie predicativa (n-a fi cum se cade).subiect. apare un arhaism morfologic. cere cazul genitiv. sintaxa) 6x4p. examenului . fiecare dintre noi. pentru recunoasterea seriei). 4. c.nostri . acuzativ).=4p.=6p. acuzativ). cazul genitiv. a. atribut adjectival d. Ip. complement direct . introduce complementul indirect despre . d.atribut adjectival. B. adverb nehotarat de timp . pers. altfel de (coZaborator) . plural. e. plural.complement circumstantial de cauza. a.pronume nehotarat cu valoare relativa.+4xlp. cu numele predicativ realizat prin sup in. asupra . d. 2x2p. subiect .=10p. '4 Adverbul mai bine admite copulativul.adjectiv calificativ.pronume nehotarat cu valoare relativa. caiet al elevului. pentru exernplu. Citeste zilnic.adjt!..=6p."". formeaza predicat nomina!. (lp.zece . e. exista lingvisti care adopta alta interpretare. ai. de exceptie. se acorda In gen ~i caz cu substantivul regent (masculin.. pronume nehotarat . de timp. a. introduce un comp!. Raspuns:c (exemple: FilmuZ este nou.- X. Total VI=48p.putea vorbeascd. pronume nehotarat de cantitate . despre . opozitional. 2x2p. 3x2p. . In constructiile in care nu are functia de complement direct. eire.subiect (in prima subordonata). exprimat printr-o locutiune adjectivala. d. g. (ne-am intdlnit) in loeul.cuvantul subliniat nu este afectat de pasivizare. introduce un atribut substantival prepozitional. 4x2p. eire. eire.subiect (in prima subordonata).=6p.in constructia activa. niciuna dintre solutiile a. if" Sa se observe diferenta dintre cele doua aparitii ale verbului a fi: copulativ. In gramatica structurala insa. _ @ In afara interpretarii ca predicat nominal a grupului e greu.prepozitie. ceea ce atrage neincluderea lui in componenta predicatului. Pesemne cd n-a.adverb nehotarat de timp cu valoare relativa. 2p. nu se poate coordona cu celalalt complement. pentru veselia . pentru revederea .nehotarat . complement direct . Substantivul subliniat indeplineste functia de element predicativ suplimentar.numeral cardinal cu valoare adjectivala. (renunt) . se acorda In caz I ! I . Raspuns: c (exemple: Este important sd fii atent. pentru ceilalti . eire. recunoastere.nu admite dublarea prin forma atona de pronume in acuzativ.compl.. plecarea impreunii. comp!. uti/a societiitii. atribut adjectiva!.complement circumstantial de loc. .compI. 2. complement indirect . 2p. Raspunsuri: a. (cite 2p.complement circumstantial conditional. locuieste deasupra).prepozitie. atribut. rnorfologie. cu numele predicativ realizat prin adverb. eei mai buni . formeaza impreuna cu prepozitia impotriva un atribut substantival prepozitional (determina substantivul discutiilei e. cere cazul acuzativ. eire. c.comp!. (este) altfel .=4p. eire. doi din clasii.I1U. pronume. c. in loeul (banilor) . fost atent.

incompatibile cu adverbul. care cere in mod necesar prezenta unei structuri temare: exceptia priveste subiectul. rol de parte de propozitie numai in subordonata pe care 0 introduce. m. De retinut ca prepozitia de (de frumoasd. acesta se cornporta adjectival.pers. a IV-a.cu adverbul cantitativcat·". f. e dimineata. de darnicd) nu se grupeaza cu adjectivul.:':'. devine atribut. aproape zece copii).imi convin conditiile. De observat cali tate a verbelor ~i a locutiunilor verbale din aceste constructii: se construiesc fie cu un subiect nonanimat postpus. complement direct ~i indirect. relativul indeplinests . anume: in substantiv. SimpIa prezenta a adverbului de re. Ma doare cd . functia de complement de agent este incompatibila cu adverbul. . e. e septembrie. fie cu 0 propozitie subiectiva (lmi convine ca . Raspuns: b (doua subiective si nicio predicativa) 3. In seriile a... celui de al doilea lipsindu-i auxiliarul pasiv. Observatie: Orice aparitie a unei forme adjectivale in pozitii incompatibile cu clasa adjectivului atrage conversiunea acestuia in alta parte de vorbire (functiile indicate la a. e nor. mi-e foame. imi convine situatia . Nu-mi stricd sa .. in consecinta. in ultimele doua exemple. A. a ceea ce). pe eel indirect etc. In consecinta.ultima. impersonal.. De observat cele dona verbe pasive a aprecia.) sau nu se face deloc (se intdmpld.·'de.. primele doua tranzitive.decat esteinsuficientapentruidentificarea acestui tip de complement.). g. de» . modul indicativ. Observatie generald: Nu se va indica niciodatacazul nurnelui predicativ daca acesta este realizat prin adverb sau printr-o forma verbala nepersonala (infinitiv.:. ceea ce obliga la recunoasterea a doua predicate verbale. intranzitiv. Referirea la persoana se obtine prin forma atona de dativ (fmi convine. 2. pe atdf este de sif:ur 2. se include atat in subordonata pe care 0 introduce... prepozitie care impune pronumelui cu care se comb ina acuzativul. Raspuns: b (completiva indirecta) 4.. mi-e (mai mare) dragul etc. situatie in care complementul aproximeaza determinarea numerica (aproximativ zece copii.. in timp ce in 2. sigur. imi prieste aerul.. e frig. mi-e dar. ~ Orice determinant al unui substantiv. a lduda. d. '. 10 . Este si motivul pentru care acest a introduce un atribut genitival. dor dintii etc. b. . dar intreaga constructie a + substantiv este echivalenta cu un genitiv. mi-e teamd.. De remarcat natura reflexiva si intranzitiva a predicatului din subordonata. caz ccrut de functia pe care 0 indeplinesc fata de regenta. dar intreaga constructie (a + ce. unele sunt verbe reflexiv-pasive (s-a aflat. * In seria d. intranzitiva.1. . de aceea.. rna 'doare capul= md. interviney. timpul prezent. neregulat. ~inu unul prepozitional. deci va primi caz.=10p.. Ma costa cd . De observat diferenta de statut a grupului in locul: neanalizabil (decilocutiune prepozitionalaj. incompatibile cu adj ecti vul. este .. * 122 123 . b. h. In text exista 0 singurapropozitie principala: fnsif . De observat valoarea predicativa a lui a fi din constructiile indicand timpul. d. n-avu parte. prin cea de acuzativ (ma mira. e ceatd.c.. B. '" Complementul apare rar ca determinant al unui numeral (vezi A... 1. . apar functiile subiect. chiar daca substantivul este de origine verbala si pastreaza neschimbati unii determinanti de tip verbal (trimitere de ajutoare copiilor de ciitre organizafiilenonguvernamentale. g.. g): numai pentru numeralele cu valoare adjectivala. complementul direct. este 0 prepozitie care se grupeazj -. etc. b. md amuzd etc. se mira sunt verbe cu reflexiv obligatoriu. ~i nu ca direct (se supdrd pe cineva). fine minte. mi-e sete.. Observatie: Orice aparitie a unei forme adverbiale in aceste pozitii sintactice ii schimba obligatoriu statutul Iexico-gramatical. aparitia intregii constructii dupa prepozitia asupra)..: . supin). De observat caracteristica de constructie a unui complement de exceptie.strictie. data fiind nonidentitatea referentiala dintre agent si obiect (altcineva iti acorda statutul de preot). in primul exemplu. 1. Data fiind aparitia numeralului zece ca determinant alsubstantivului numeralul.doua predicate nominale impersonale. c. nu-mi trece prin cap etc. Calitatea de subiect se argumenteaza prin acord: imi trebuia 0 carte .~:. de exemplu. conj. au ajutorul prepozitiei a (a ce. imi ajunge sa . fenomene atmosferice. alcatuite din: este . sigur . s-a musamalizaty.imi priesc onorurile.~""C:.). este .. cere exprimarea analitica a cazului (cu ajutorul prepozitiei a). d ca fiind imposibile pentru adjectiv sunt semnul sintactic de substantivizare a acestuia). De remarcat invariabilitatea relativelor ce si ceea ce. 111 In seriile a. plecarea impreunii lafacultate).C:-". vor exprima cazul analitic. IV. catsi in regenta.'''. prin particularitatile lui de flexiune. de unde deriva imposibilitatea acestora de a cxprima floxionar genitivul. substantivul precedat de a sta in cazul acuzativ. 'Iesrut nr.. 5p.··afitt :. senzatii fizice sau psihice: e noapte.. transformand adverbul in alta parte de vorbire... reflexivul intra in structura predicatului. ceea ce determina interpretarea relativului ca obiect indirect.:::"-.. b. 2x5p.verb copulativ.. Observatie generald: De remarcat diferenta dintre 1 ~i 2: in 1. a + ceea ce) este echivalenta cu un genitiv (vezi. c. dar analizabil (in substantiv '~i prepozitie). dad inpozitia numelui predicativ apare un participiu (vezi: sa fie invdtat). locutiuni care formeaza predicat verbaL * Am considerat verbul sa se preuteascd ca avand reflexiv obligatoriu.. apar functiile de subiect si de complement direct. iar forma de caz sau cea prepozitionala se explica prin functia pe care 0 ocupa fata de regenta. 5p.~j Se cade. neinfluentand cazul numelui predicativ. f.imi trebuiau cdrti. *' De observat locutiunile verbale bagii de seamd.

poate aparea atfit in constructii personale.. (cate lOp. . variabil. I=56p.Ca predicativ.si . 3. modul indicativ prezent. diateza pasiva. pentru fiecare principala) sigur.A. B.dar '" trebuie. cu patru forme flexionare. 5. B. exprimat prin adjectiv provenit din participiu. neregulat. gradul pozitiv. cand am lost acasd. iata doua variante de constructii: Seria b: -in vacantd.• ~ In prima fraza: este. intdi am fost la mare. 1. este cii§tigata . a III-a sg. element de relatie . ~ De observat "a~ezaiea" primei subiective din text. a III-a sg. Raspuns: a. exprimat prin adverb de mod.Varianta a se explica prin sensul "a exista" (din primele trei aparitii ale lui afi) si prin valoarea pas iva a constructiei sa fie pregdtit. deci Tara element de relatie. intranzitiv. nimeni nu are nicio vind. se acorda in gen ~i numar cu subiectul (masculin. pozitie care poate constitui 0 "capcana" in segmentare si.'I·~I .. Ca participiu al unui verb predicativ si ca participiu intranzitiv. semantic si sintactic. 8. B. plural). sa fie mai addnca.predicativ . 2xIOp. Totai este . =. asezata inaintea grupului ca unii. fiind pasiv). conditional si infinitiv perfect.auxiliar pasiv). in a doua constructie. lap.Toatd viata am lost ras[afata de pdrinti si am lost foarte fericitd pentru asta. Sa se observe topica libera a conjunctiei coordonatoare insd. la forma afirmativa.=20p. 4.trebuie: . personal. dacd n-a lost sa flu sanatoasii. cat si in forme verbale compuse cu afi (conjunctiv. 10. 0 dificultate in recunoasterea propozitiei atributive. (cate lOp. apoi am fost fa munte si. iar ceea ce nu este astazi are ca regenta propozitia sa fie maine .=20p. cazul nominativ.numele predicativ. exprimat prin verbul a cdstiga. a IV-a. Structura a fi + participiu dinconstructiile: estecli§tigatii~isuntdeprin9i corespunde. cazul nominativ..pronumele relativ invariabil ce. II.public. timpul prezent.si . pentru exemplificarea fiecarei serii) lap. 5p. '" Tna doua fraza. sensul este pasiv. se marcheaza grafic prin doua puncte [:J. nu poate primi nici propozitie predicativa. alcatuit din: sunt .. trebuie: (cate 5p.predicativ . sigur . exprimat 124 . personal. poate aparea atat in constructii pasive. construit cu osubiectiva sau cu subiecte realizate prin infinitiv ~i supin (este dificil sa reusesti. 6.predicat verbal. este cd n-a invdtat sau Era sa cadd. 125 4x5p.. . I. termen regent: pronumele nehotarat unit. realizat prin juxtapunere. Raspun~1!lc~l-am ales este corect.Ca auxiliar. in care exprima "existenta". (sunt) deprinsi exprima 0 cali tate. prezenta agentului fiind sugerata de determinantul din mijlocul unui. pentru fiecare predicat) prin verbul a pregdti la diateza pasiva. Solutia b se explica prin natura regentului: un adjectiv participial (deprinsii. constructia fiind echivalenta semantic cu "are deprinderea". ce sun! deprinsi. Seria c: .=20p. se manifests aici fenomenul sintactic de "impletire a subordonatei cu regenta". predicativ. prezumtiv prezent si perfect. Raspuns: seria a (predicativ . a III-a pl. i:n-pifma"constructle...=20p. A. am fntrebuinta urmatoarea formula din teo ria evolutionista aplicata la viata spirituala a Doporului: In a doua fraza sunt totdoua principale: .predicat nominal.:. conj. care "incorporeaza" regentul: Cauza acestei disproportii . se acorda in gen si numar eu subiectul (feminin.. cerand un nume predicativ sau 0 propozitie predicativa. pers.Copulativ. sau Dacd n-a venit. Solutiile de constructie pot fi diverse: . intranzitiv (fiind pasiv). Amandoua subiectivele sunt cerute de predicatele nominale impersonale 4x5p. 9. fasitllatii diferite. predicativ. nici completiva directs.. Total II=100p. alcatuite din verbul copulativ este (in prima aparitie. intranzitiv (in context. a IV-a. (trebuie) sa fie pregdtu . iar in a doua.. cat si in constructii impersonale.doua predicate nominale.verb copulativ. pers. conj. sg. (care 5p. Constructiile pot fi variate.predicat verbal. 8. A. 11l De observat relatiile sintactice dintre subiectivele frazei a doua: sa fie maine are ca regent verbul trebuie. Raspuns: a (patru propozitii subiective ~i nicio predicativa) 7. Atentie la pozitia virgulei. cat si in constructii impersonale. pentru recunoasterea si arializa fiecarui tip de predicat) 2xIOp. Raspuns: a (cazul nominativ) C. .a III-a sg. De observat ca raportul apozitiv. conj. 3p:. am lost mai fericitd decdt oricdnd. care apare la mare distanta de restul propozitiei principale. pers. modul indicativ. Total general=150p. dar in aceastd vard. timpul prezent. personal. 2. nu este pregatita . ~i . viitor anterior). SUitt deprinsi . implicit. modul conjunctiv. la forma negativa) ~i numele predicativ exprimat prin adjectivul participial pregdtitd.). 9. In prima fraza sunt doua principale: .pregdtitii.. expliciteaza: urmatoarea formuld. ~i deprinsi= numele predicat. 6. poate aparea atat in constructii personale. 0 stare a subiectului. 5. gradul pozitiv. de tipul: Cdnd este sa se inuimple . Este yorba de relatia apozitiva care se stabileste intre doua propozitii apozitionalesi grupul nominal pe care 11reiau si 11 . 2p. este dificil de reusity..

nu se slip. 4xSp. este pregdtitd. pentru fiecare propozitie) In cauzala (vezi a) ~i temporals (vezi ultima situatie dinb). formeaza. y.nu are incapregatirea". ~ fie (ce-o fi) .. Sp. A.. pentru ca nu admite deloc pozitia sintactica a subiectului (cei doi determinanti sunt unul in dativ. ce-o fi . conj.subiectiva (ceruta de verbul impersonal din regenta: fie).=20p.. a.predicativ.participiu. '<1l (ce-)o fi . \[$ au fost spulberate . doua propozitii completive indirecte (determina verbul intranzitiv din regenta nui-i) pasa). 4.10. avand sensul . pentru valoare si 3p. TotaII=154p. 11 I. singur. Hotarandu-se In familie . * sa nu mai raca niciun compromis .verb predicativ ~i impersonal. nominativ. sensul pasiv este sugerat d prezenta circumstantialei finale pentru ca sa fie si a verbului modal trebuie. pentru argument are) lOp.. In fraza y: in ciuda faptului . 2x5p.nume predicativ (in predicativa. 2. eu valoare deaiixiliaral' pasivului. 6xSp. a. e .predicativa: Eleva a rdmas cum fUsese de mica.intranzitiv. se comporta ca un adjectiv propriu-zis. Testul nr. nu este pregdtitd exprima 0 calitate. In fraza 13: De dragul dumitale . fnsa de-acum lie. pentru caracterizare. . Decis nu-f mai pasa. lata nu lua nicio hotardre . . . se subintelege un a fi. am voil..6. !Ii ca va fi hulit: il (cd va fi) persecutat de vechii· tovarasi .. diateza pasiva (cu pronumele reflexiv se. Marsavia . un predicat verbal. in ultima fraza. Propozltli neclrcumstantiale: . de 3. ins12aimantata de obicel in asemenea imprejurari. indeplinind in subordonata functiile: . decis .impersonal.. Total 4 A. devenindo conjunctie subordonatoare.. (5p. a. Solutia b. S.=30p . * (cate 2p. (cate Sp. a. pentru fiecare propozitie) 3xSp. pentru fiecare propozitie) <t< 4x4p. formeaza. <t< va fi hulit .completiva indirecta (determina verbul intranzitiv nu se sfia). ~ circumstantiala temporals: Cum a ajuns acasa. nu are ~i functiede parte de propozitie.sperantele ne"au fast sDulberate . completiva directacompletiva indirecta. Propozltli clrcumstantiale: . (cate Sp. 1. singular. 127 126 . unde este reflexiv-pasiv). completiva directa.completiva indirecta: Ioana se intereseazd cum sa-si obtina proprietatea. In primele doua aparitii. Cum . nimeni nu s-a mai gandit la viitorullui.complement circumstantial de mod (in subiectiva... y. . de fiecare propozitie) 5..completiva indirecta (determina adjectivul participial din regenta decis). pentru eli formeaza singur predicatul. pentru ea nu admite combinarea cu obiectul direct sau cu 0 propozitie corespunzatoare acestuia). (cate 4p. si sintaxa fiecarei forme) . cum si-apierdut valoarea modala si adverbiala. (cate Sp.auxiliar pasiv. de-acumfie)..auxiliar pasiv.. In fraza a: De leama . neputdnd.=2Sp. 2x4p. functia de complement circumstantial de timp.=lSp..=8p. ~..circumstantiala cauza (are ca regents propozitia insd . gradul pozitiv.~:Ca b-aiaWls('{r"enun'tilii taculiale': ciiiilJibcfiva -ZcerUt~deveibul impersonal Iagerunzjn hotdriindu-sey. 11. variabil. acum slatea in linda.. B. functia de complement circumstantial de cauza. un predicat verbal. .verb predicativ (numai modul este nepredicativ).=30p. ultimul fiind realizat in text ca propozitie completiva indirecta).circumstantiala modala: El procedeazii cum nu mi-am ima[jnat vreariata. intra in structura predicatului verbal (va fi) persecutat. Argumentare: . pentru analiza sintactica) SXSp. S. Sp.=16p. in consecinta. (5p.=10p. h. * In propozitiile subiectiva. predicativa ~i in circumstantiala de mod cum este un adverb relativ de mod. Total 3 a.verb predicativ.. devenit marca aeestei diateze). modul gerunziu. sa si-o marturiseasca .. hotiiriindu-se .. unde intra in componenta predicatului nominal cum fusese).completiva directa: Ziaristii urmdresc cu atentie ~ desfasoara discutiile..subiectiva: Nu s-a ajlat cum s-au scos banii din tara. iar celalalt prepozitional: nu-i pdsa de ceva. singur. . intranzitiv (in context. impersonal (cere subiectiva). B=3Sp. cu patru forme flexionare. din capullocului. in cea indirectasi in modala). intra in structura predicatului verbal. b=59p.. ambel e construqii"trimitand" la un agent subinteles. lucru. masculin. intra in structura predicatului verbal. Catrina. a IV-a.. pentrumorfologia 6x5p. desi are rol de relatie.... a $1 fnceput ploaia.

a. 10.atributiva determinativa. pentru recunoasterea subordonatei. neputdnd . . exista patru atributive: ~. In fraza y. de dragul . (4p. . pentru analiza sintactica. @ In fraza a. .conj~n~va nespecializata daca). lp. cazul ac~~atlv (cerut de prepozitia de). Total S a.atributiva determinativa. numai . . se introduce prin adverbul relativ cat (are rolul de complement de timp in atributiva. (cate 5p. pentru sintaxa pronumelui) (7x5p.mprneIY..ut~unea conjunctionala subordonatoare fdrd sa). In fraza ~. (lp. Circumstantiale _ conditionala: Dad! m-as fi gandit la viata lui. as fi fost mai fngaduitoare.=IOp.· il condamnam .unsurile lui / si pe care noi. are ca determinant complementul direct fi ceva. determina gerunziul tranzitiv neputdnd. exista doua atributive: * care mi-ai aratat atata prietenie .Eela~iy'c'!t§.atributiva determinativa.. pentru exemplu) ~~ . sa. determina pronumele de politete dumitale. are ca determinant 0 propozitie completiva directa. _ predicativa: Intrebarea frecvetud este daca vom reus!. se introduce prin conjunctia nespecializata ca. pentru relatii) 2X5p. neutru. cele doua atributive se afla in raport de coordonare copulativa. a. detennrna predicatul 128 (=oxnentaR~i:E I. a fdcut-o ca sa md protejeze. exprimat prin verb tranzitiv Ia gerunziu. cazul acuzativ (cerut de prepozitta de). introdusa prin conjunctia nespecializata sa). de team a . . pentru fiecare atributiva. . In fraza a exista: . 2p. 1.!! care-si ayea si nea.)=40p. b.complement circumstant~~l concesrv. forma negativa. are functia de subiect In atributiva. introdusa prin pronumele relativ care. . Se include in propozitia cauzala. pentru felul propozitiei. marc at prin conjunctia si. deterrnina verbul tranzrtiv am VOlt. @ In fraza y. (cate 2p. . sa nu fi (ost calusi de putin tulburata . nu exista propozitie circumstantiala. are ca regent subs tantivul timpul.I I 7. singular: gemnv (ce~t de Iocutiunea prepozjtionala in ciuda). copiii. int~oduseprin pn.=IOp. pentru relatii) 4x5p. pentru tipul de propozitie.predicat verbal. nu exista. nu puteau .0 cauzala (numai fiindca a liDs!t prile. 0 ·0 . determina substantivul faptului. Total general=275p. . In fraz~ ~~eXlst~: .ul. _ 0 completiva directs (sa-mi calc hotararea ~~ a rama~e «incognito}) timuul. 2x5p.~ntr()cd~sliprin. exista: . 3x4p. introdusa prin conjunctia nespecializata sa). a II-a. exprimat prin substantiv. '~De remarcat ca insd este una dintre putinele conjunctii cu topica libera. trebuie sa renunte la ser_ concesiva: $i daca m-ai ruga in genunchi.expnmat prin substantiv proven it prin conversiune dlT~~dJectIv. _ A v • (4p..(es1e "subieCtln atributiva) (respe'ctivjui care. defectiv de plural.0 subiectiva (dacii nu am [acul-o inca. alcatuita din' copulativulfi la infinitiv (ii lipseste marca a) + numele predicativ ceva. articulat cu articolul hotarat enclitic -lui. are ca regent substantivul linistea. ~ ce domnea in cuibul nostru . imperfect. lp. In fraza y.0 modala ( fiira s-o fntrebe pe mama. tot n-as putea sa cedez. b=27p..complement circumstantial de cauza.0 completiva indirecta (sa zdbovesc ai~i. intra~d in rel~tl~ cu verbul impers()nal e. b. in ciuda Japtului . det~rmI~a predicatul intranzitiv voi fi silit. Avand in vedere tipul 129 . determina substantivul team a .propozitie atributiva explicativa. aratfind ca "restrictia" priveste aceasta propozitie. * cat vat fi sUit .0 completiva directa (sa-si fnabuse vlfmsul. este mtrodusa prin conjunctia specializata fiindca). apare 0 singura atributiva: " ca jandarmii fn curtea cuiva nu Duteau fi ceva de lauda .)+(5xlp. se introduce prin conjunctia compusa disociata ca . a. exprimat prin pronume nehotarat invariabil.-cufunctia de complement direct in atributiva).ca lini§tea . exprim~t prin substantiv feminin.=20p. determina' predicatul regentei. lp. de aceea. exists: . Necircumstantiale: _ completiva directli: Si daca n-a venit. pentru morfologie) regentei.. la in- dicativ. lp. 4p. ~ . articulat cu articolul hotarat enclitic -ul. unde exprima durata). nominativ. se introduce prin pronumele relativ ce (ce este subiect in subordonata atributiva). au ca regent substantivul lucru. 8. .. b. Total 6 a. _ cauzala: Daca este asa de bolnav. se intro~uce prin loc. articulat cu articolul hotarat enchtl~ -a. In fraza a.complement circumstantial d~ cau~a.element predicativ suplimentar.=12p.b=14p. exprimat prin verb de conj. este foarte important sa i se fixeze pozitia corecta.doua propozitii atributive determinative.. b.. parte de propozitie "complexli". v 9. ~efectiv de plural..atributiva determinativa. fura functie de parte de propozitie. TotaIII=121p. ~ In fraza B. introdusa prm conjunctia nespecializata sa').adverb de mod de restrictie.

. frdteste... II. conjunctivul cu valoare imperative. cu ajutorul prefixului fn. Conversiune (sau schimbarea clasei lexico. cu valoare locativa + substantivul minte).". $ conversiune (substantivizarea infinitivului lung). va ji persecutat). si.substantiv (in contextul dat) obtinut prin conversiune dintr-un adverb. pentru selectarea fiecarui cuvant si pentru includerea corecta) tlirziu .un radical substanti:vcal-(brYm. fumegos .gramaticale) tdrziu Mijloace mixte invdluit fntristare* aminti iubire" 11x2p. Cazul nominativ se explica prin lipsa prepozitiei si prin posibilitatea inserarii unui copulativ tfiind decis). _. b. devenit conjunctional. infrati. si ~ f!. nerecunoa~terea pasivului ~l confundarea cu un predicat nominal cu nume predicativ rrluItiplu atrage 0 grava greseala de segmentare. 'A~-~De'observat cele doua aparitii diferite ale lui a fi predicativ: fie. frdtie. pentru explicarea corecta a fiecarui cuvant.ajj"". unde substantivul este variabil ~i primeste determinanti tipic substantivali). iubire . frdttine. infrati· re... se comports adjectival.=55p. sufertnta . vezi constructiile: in ciuda acestui fapt.. cu ajutorul sufixului -ar.derivat obtinut prin sufixare. 0 fi. poate fi acceptata.19 Derivate singurdtate brumar jumegos ciiinta suferintd Compuse niciodatd. un proces concomitent cu eel al verbului predicat (" stdtea si nu putea sd-si indbuse pltinsul "). singuriitate . completiva mdirecta ~l predicativa suplimentara (ca tipuri de necircumstantiale) si opozitionala. (cate 2p. care "trimite" la un agent subinteles. cu pronumele relativ subiect ceo $ Constructia au fost spulberate are.. atasat unui radical verbal (jumega). cu ajutorul prefixului fn. 130 131 .ticii. atasate radicalului substantival val.derivat obtinut prin sujixare. 3. jrii.substantiv obtinut prin conversiune dintr-un infinitiv lung. au fost spulberate. ciiin{ii .relatie pe care 11stabileste (de coordonare). ~ compusele cu prefixoid confrate*. ' @ In interiorul subiectivei ~i al completivei indirecte.. care nu face parte din structura principalei. si cum. infrdtit. intristare . Am interpretat gerunziul din fraza 'Y ca element predicativ suplimentar.Lanii i-a scos din tard printr-un .derivat obtinut prin sufixare. atasate radicalului adjectival trist. implicit. sugerata de prezenta dativului "beneficiar" (ne-au fost spulberate). . a persecuta). si nu ca un tip de circumstantial. infrdtitor. brumar .e ~a cele doua verbe pasive (a huli..4. atasat la radicalul adjectival strain. are ca rezultat verbul invdlui.. . temporals (ca tipuri de circumstantiale).proprietatea si-o obtine printr-un anumit mijloc ".. . a. frdtesc. in context. Familia lexicala a cuvantului frate: '* derivatele frdtior. frati$or. lipsit de marca sa. regionala de vii tor. cu ajutorul sufixului abstract -intd. subiectiva. @ Atentie la tipul frecvent de greseala constand in confundarea felului intregii propozitii cu rolul sintactic al grupului aflat la inceputul ei. cu ajutorul sufixului abstract -intd. ~ De retinut diferenta de statut morfologic si. dificil de recunos.~tenti. 8. iar al doilea. nu sepoate grupa dedit cu Principala. Suut ~i alte posibilltatl pentru daca: atributiva. este ~i marcata functia lui sintactica (vezi reluarea prin forma atona de pronume 0). avand in vedere valoarea acestuia: exprima.cuvant obtinut prin compunere (din adverbul de negatie . valoare pasiva. in ciuda acestor japte prezentate anterior etc.. cii nu functioneaza ca locutiune conjunctionala. va fi hulit. atasat unui radical verbal (cai).. aminti= doua etape de formare: @ compunere (din prepozitia a. '* conversiune (adjectivizarea participiului). . sa se observe asezarea substantivului miirlfiivia P dill fraza a. atasat grupului adverbial). 6. 10. relatia semantics 'nefiind de tip subordonator. 5.derivat obtinut prin sufzxare..si al sufixului verbal-ui. ~i functia de complement circumstantial instrumental (. lipsite de autonomie morfologica. aici. . niciodatd .... cu ajutorul sufixului abstract -(ii)tate. con(cate 5p.doua etape de formare: * derivare parasinteticd. nici + numeralul cardinal 0 + substantivul datii). (it Nu au fost luate in discutie si modurile nepersonale din structura formelor verbale compuse (s-a giindit. * Grupul in ciuda faptului. = nr. primul se construieste cu 0 propozin. are ca rezultat verbul intrista. cu ajutorul sufixului adjectival (exprimand 0 insusire) -os. .~ial sufixului lexico-gramatical -a.derivat obtinut prin sufixare. unde. cut. avand In vedere ca 8ubstantivulfaptului l~i pastreaza autonomia grarnaticala (ca argument.·• inviiluit . de aceea.doua etape de formare: $ derivare parasinteticd. pentru exemplele date. sintactic dintre cum adyerb relativ de mod.0 forma. ca orice participiu romanesc autonom (adica nefacand parte din structura formelor verbale compuse). entru 0 segmentare corecta. inclusiv a etapelor de formare) 11x5p. . ci din cea a subordo_ natei. anumit mijloc"). '* sujixare (cu ajutorul sufixului lexico-gramatical -I. atasat la. atasat unui radical verbal (suferi). .=22p. * decis. frdtietate. de altfel.

@ De mica a invdtat si 0 limbd striiinii (sensul "alta decat cea materna") ..' '» infrdtitor . izolat") . pentru explicarea completa si corecta a fiecarui termen) l5p.. *vivitia « lat. JrUl~ li:l~lo. niciodatd. formatii neologice romanice ~i latino-romanice. I» frdtdne . 2 p. pentru contexte actualizand alte sensuri) 2p. Cuvinte monosemantice: brumar "denumirea populara a lunii noiembrie".ccade spital". nodal. $> In limbajul cure nt. . ueganva). U t. fiind yorba de exteriorul unei intreprinderi. jraMor. de cruce. ocheadii . pentru indicarea fiecarui membru al familiei) l5p. frdtietate . fraticri . personal. Dupd interventia politiei. plenar. respectiv cu sufixul adverbial -este. .. (cate 2p.. plenipotentiar.:.antonime omogen.antonime (tara. spital este monosemantic. 6@11§ B.=15p.neobisnuit. b. 4.Parcurile de vdndtoare sunt strasnic pdzite ("teren special amenajat unde vanatul este crescut ~i ingrijit pentru vanatoare").derivate de la cuvantul de baza eu sufixul adjectival -esc. aetualizate in contextele: @ Au fast adusi specialisti din tdri striiine (din locuri striiine) . c.ta.derivat direct de la cuvantul de baza cu ajutorul sufixului pentru nume de rudenie -dne. cu ajutorul sufixului adjectival (exprimand calitatea) -tor.j{ -n= . 3. striiin Analiza polisemiei. striiin in propria familie (sensul "singlir.neologisme gata formate in limbile din care au fostimprumutate. vivus). denumind 0 "institutie medicala in care bolnavii sunt intemati". cerul luminandu-se")..antonirne neizolat.. pentru sensul din text si 2p. .EI se risipeste in preamulte lucruri ("a se irosi" . din latina (viu < lat.cono- substantivul parcul. al unei institntii") . I» M-am apropiat de un strain si l-am fntrebat cat e ceasul.fnfra{i .primul. . Centrul e plin de firme strdine (sensul "care apartine altei tari. neologisme preluate ca atare din franceza. parasit. a antonimiei (pentru fiecare sens.antonime propriu. * viafa are acelasi statut cu viu. pur: $ 2p. lOp. ca neomogenitate'') .Norii (ceata) s-a(u) risipit ("a seridica. nodular.derivate direct de la cuvantul de baza cu ajutorul sufixelor diminutivale -ior. creand 0 impresie de vag. * infrdtire . I» Am simtit 0 mdnd striiina pe spate. ci introduse ca neologisme romanice sau latino-romanice.urd.Parcul de masini si utilaje al intreprinderii este invechit ("totalitatea vehiculelor unei intreprinderi si a instalatiilor mecanice") b.=4p. vivus. @ Se simtea exilat. ci preluate ca neologisme romanice sau latino-romanice. ~.conotatie negativa).J. ~ verbnl a (w') risip! .Alte sensuri. separat.:)C. (cate lp. ci de la unul dintre tennenii familiei. . Sensuri inrudite.t:J ru u. se va indica antonimul sau seria antonimica). \. de difuz. iar ultimul.cuvant obtinut prin conversiune (substantivizarea infinitivului lung) de la verbul infriiti.tie cu sufixul-tate.=24p. pentru fiecare serie) 3x5p. Raspuns: "nu".dezvolta In text sensulpropriu "suprafata intinsa de teren amenajata pentru agrement". La nuntd erau multe persoane strdine (sensul "necunoscut") . oculist. (care lp. fratricid nu sunt create in interiorullimbii romane. . deci nu direct de la cuvantul de baza. @ Accesul persoanelor strdine este interzis (sensul "din exterior. cu ajutorul prefixului fn. Alte sensuri. viatd < lat. . 2x2p. a. 133 132 . derivat de lajra. (cuisuferintd . straniu.+4x2p. Explicatie: $ fratern.1 si-a YlS1PItaverea ("a pierde ceva agonisit" . calc dupa fro oeillade. amandoua fiind mostenite. se actualizeaza un sens metaforic (realizat printr-o metafora implicita). manifestantii s-au risipit ("a se imprastia"). dilatare in spatiu".(cu) bucurie. vitalitate nu sunt create In interiorullimbii romane. .In text. a localnicilor. actualizate In contexte ca: . ft Se discutau numai probleme strdin« de pt eocupdrlle mele (sensul "diferite. pentru explicarea fiecarei serii) 3x5p.=15p. nepdrdsit. antonim obi . (cate 5p. iubit.antonim cunoscut. 2p. (cate 5p. Uel-:J r au-puuui. plenitudine ~i compusii cu prefixoidul pleni-: plenipotentd. lac) natal(ii).l'pU~'--'l\" 111 UP11U-L. se actualize~za sensuli. fraternitate. exprimand 0 "stare interioara devenita. nodul. I» frdtior. de sUferin. specifica poeziei simboliste. ciudat".?J.derivat de la verbul infrdti.=lOp. frdteste . -icd. 2p. * niciodaui ._fnveselire. ocular. plen. nodozitate . a sinonimiei (fiecare sens va fi indicat printr-un sinonim sau printr-o serie sinonimica).. actualizate in contexte ca: .antonim din interior. pentru fie care nou sens si nou context si l p.VJ. derivat direct de la cuvantul de baza cu sufixul abstract -ie.nuit. de_!ristete. veselie.Boabele s-au risipit in toatd camera. c4p. vital. (firma) Iocalnicd. ' d. neconforrne cu un punct de reper") . prin sentimentul . 4x 1p. is' intristare :. c.1!. A fast inlocuit cu un rinichi strain (sensul "care apartine altcuiva") . * frdtesc.l.. altui loc decat eel in care te-ai nascut si locuiesti") . ¢ Analiza apei a evidentiat multe elemente striiine (sensul "care apare ca impuritate. -isor. nu intra in relatii de omonimie.dezvolta in text un poetic "u 80 destrama prin dispersare.derivat parasintetic de la cuvantul de baza. vivace. Oil> frdtie.de apasare.si al sufixului lexico-gramatical -i.primele.antonim matern(ii). (care 2p. $ viabil. «> In text insa... pentru antonim) 8x3p. al doilea.totdeauna. * iubire . apropiat (de).=4p.cuvant obtinut prin conversiune (adjectivizarea participiului) de laverbul infrali. Oil> infrdtit .antonime potrivit (cu).

principal.de cdpetenie. lip can. a se relaxa. portchei. dupd vorbd. un proverb). s-au l Ox lp==l Gp. arhaisme fonetice: iarii. pronumelui relativ care sila nominativ-acuzativ. fata de actualul contra. C. $ limbd vie (sensul "In circulatie") ~ antonim moartii. politicd. 2p. n-au. ~ Alte sensuri ale cuvantului polisemantic. nimic adevdrat (sensul "barfealii.vorbaAnaliza polisemiei ~i a sinonimiei (nu intra in relatii de antonimie ~i de omonimie): ~ In text. au schimbat vorba (sensul .Jnfinitivale relative". prefixoidul port-) din formatii ca: portaltoi.a evita. a III-a. 134 2p. a antonimiei. 6. a omonimiei: ~ In text.=6p.=4p. riisipit. in stare . supdrat "chinuit. $ cuvintele (a)starpi. trudit ". cu valoare nehotarata). # ochi vii (sensul "vioi. arhaisme morfologice: $ (pot) tinea> conj. d. pentru exemplifiearea corecta) vie Analizapolisemiei.utilizarea variabila si "articulata" a pronumelui care (In text. a se gdsi .hatman. ~ discutie vie (sensul "animata. ~ AIte sensuri.subiectul discutiei"). contra. plin de gheata") . frazd. Brdila este un vechi port fa Dundre (sensul "ora~ care are 0 astfel de amenajare"). arhaisme sintactice: n-au avut cine merge . a omonimiei (nu intra in relatii antonimice): ~ In' text. iluzie . stralucitoare") ~ antonime ~tearsa. ingheta Analiza polisemiei.antonime a linisti. fi> In regiune. 6x2p.encliza articolului hotarat la genitiv-dativul substantivelor masculine nume proprii de persoana. actualizate in contextele: $ Portul armelor este interzis (sensul "faptul de a purta ceva").conjunctie aflata la limita dintre subordonare ~i coordonare. doao. ndlucire sunt iesite din uzul actual al lexilp. b. $ S-au intins la vorbd. arhaisme morfologice: (casa) Ducdi-vodd . ""Alpinistul a inghetat din cauzafrigului (sensul . Svetii. a sinonimiei ~ia antonimiei: . (a) exploata. principal. verbul. 1 sg. s-apdstrat inca portul popufar(sensul "imbracaminte caracteristica unui popor. raia. ""cariutilizare variabila (in text este vizibila variatia dupa numar) a 3p. folosit tranzitiv. postelnic. portdrapel. precum . interesanta") ~ antonime anostd.inchipuire. situatie. ~ culoare vie (sensul "aprinsa. portmantou. realitate. Prea multd vorbii injurul acestui subiect! (sensul "discutie.conjunctie subordonatoare utilizata pentru propozitii necircurnstantiale.omonimia auxiliarului de perfect compus 3sg. oaste.cu desinenta de genitiv-dativ singular -e. inghetase de fried (sensul "a inlemni. pentru a introduce 0 zicala.=13p . ageri") ~ antonime neexpresivi. ~ Omonime: ~ substantivul port ~ porturi.facile. public. $ Nu sunt decdt vorbe.capabiltd).. misiune. actualizate in contextele: $ Nu stiu mai mult dedit doud. ~ Alte sensuri ale cuvantului polisemantic. au inceput a .insdrcinare. cului unui text stiintific. portavion. viind 4xlp.=12p. iluzie. intensa") ~ antonim slab. po(d)ghiaz. grai". crai. se actualizeaza sensul "felde a se purta". @ durere vie (sensul "putemica. @ In fata comisiei.. prezent in contextele: In port a fost un grav accident (sensul "complex tehnic amenajat pentru incarcarea si descarcarea navelor").(pentru utilizarile anterioare) antonim a se dezgheta. 2p. a infiora" . conversatie"). dzicdnd. @ element de compunere savanta (altfel spus. 3x2p.In text. fond. eu desdvdrsire . dainuieste inca") ~ antonim pierdutii.=14p: . pentrufiecare neologism) 6x3p=18p .» muri prin inghet").=15p. forma iotacizata de gerunziu.in locul normei actuale -i (criticii}. literaturd. arhaisme lexicale: $ in contra.=15p. portbagaj.antonim a se dezgheta. dupd port" (sensul "mod. a calma (pe cineva). desert. au rdmasii. siimen. arhaisme lexicale: logofift.antonim a se destin de. $ Toti trandafirii au inghe!at (sensul "a degera"). (cate 3p. aparenid. 2p. se actualizeaza sensul "limbii. fel de a vorbi") $ La intrarea mea. prezent in contextele: ""EZ a mostenit 0 vie a pdrintilor (sensul "teren plantat cu vita de vie"). actualizate in contextele:e traditie vie (sensul "care persista. usoare . amdgire. 5. unei regiuni"). vorbe rusesti (sensul "cuvant").+2p. solid.=4p. insufletit" ~ antonim ([aM) moartii. neinteresantii. a sinonimiei. se realizeaza sensul "inzestrat cu viata. $ criticei .impotriva. 135 . 7x2p. $. caricaturd. pre.primejdie.=4p. $ Vorba ceea (constructie stereotipa la Creanga. 2x2p. pentru fieeare omonim ~ilp. gios. misiune . de (s-au dus) .Un bdtrdn atdt de simplu. pericol .total5x3p. ij> Geamul a inghetat (sensul "a deveni opac. (oastea) s-au rdsipit . contra .Alte sensuri ale verbului folosit intranzitiv: @ Apa fnghea!ii la temperaturi negative (sensul din fizica "a se tranforma in gheata") . a. in locul normei actuale de conj.vii. (cate 1p. pericol. = 3pl. $ Picioarele i-au inghetat (sensul "a simti un efect fizic de amorteala (la 0 anumita parte a corpului) din cauza frigului". a slobodzi. lp. @ Nu si-a tinut vorba (sensul "Iagaduiala. priimit. realizeaza sensul "a umple de fiori. a purcede. criticd. a sinonimiei. ""verbul port.aparitia constructiei . Cules de. carii . 13xlp. slab a. pentru fieeare sinonim coreet indicat) 5x3p. a II-a. forma. (cate Ip. stinsi. clevetire"): port Analiza polisemiei. arhaisme frazeologice: a vent veste. 3p. a seferi . slobodzi. ~ Omonim: substantivul vie . promisiune"). vie (sensul "vita" ~i"produsul vitei de vie: strugurii"). mente. ~ . ca senzatie psihica") . indoprez. steag "unitate militara". inteligenti.a exista. c. l Sxlp= l Bp.

lava. 2p. Am notat cu asterisc formele confrate. odatli). di. confrdtie pentru a atrage atentia ca sunt calcuri dupa franceza (fr.IUUU~'' verb U tun::. exceptand relatia de omonimie: mort nu are si omonim. arhaisme gramaticale: (sfatul) Dudescului -:-: ncliza articolului e hotarat pentru genitiv-dativul numelor proprn de persoane masculine. folosirea acestuia si cu valoare "narativa". Includereacuvintelor (a)'starpi. N-au fost analizate si relatiile semantice in care se angajeaza adjectivul mort. C. ci numai din vocabularul limbajului stiintific. .. 5p. de . 3p. potrivit DEX-ulm ~l MDN-ulUl.este prezent in numeroase alte formatii. '* caderea consoanelor finale (can'. 6p. adica de "a$ezare a naranunn intr-un anumit moment istoric. raportarea s-a facut la norma actuala literard. 8. 6. pdldria aia ea roata lOp.. lp. acia). caftan. legal. arhaisme lexicale: Mare vizir.Nebuna. pentru l Op. atunci. aparitia adverbelor de localizare si de asezare in timp prin trimitere la situatia de comunicare (ceea ce lingvistii numesc deictice: aeolo.i-o strrdnsy. lecturd..Neologismele din seria c au. Intr-un text din Neculce. simla . m-a neb unit de cap. serie de regionalisme. acasd-m pat). _ provin din franceza (pentru unele exista ~l cores~onde:1t in italiana sau latina): larva. a. laser. In lingvistica romaneasca. v Argumente lexicale: f. $..z l-am in tors. fie ca tipuri de derivare (eu sufixul abstract -re).interjectia prezentativa iac. b strange numai arhaisme./ iacii.VU"lJ. tri-patru posti. padisah. 21 1. 1-0 spinticat. confreriei. lavabil. leghe. haniile-alea d-o $tiu). "": a/ea. _ _ provin din engleza: laptop. unele chiar de tip metaforicpopular (i-o !Opal. Ele devin arhaisme numai din PU1i1f~l~_evedere aLl}ltltoru[ul actuat.U ~v up pVl'UHl1 ~ vapstta ca 0 brezaie.lIUHILl VUIUl Ul\. 1£ com136 lOp. Multe dintre arhaismele fonetice. utilizarea la Eugen Barbu nu reflecta no~a . 2. vedi. pohtd. b. afarii. c. 137 . lp. Testul nr. Structura lor este analizabila ~iIII interiorullimbii romane. complimenturi . 4p.l J.:. 0 vinit. trupu).VUI- - vUIHH . a. Fo~el. !}1a~ ~capavm ~e. uzullingvistic al perioadei in care textul ~ ~ost scr~s. Sunt omogene seriile b ~i c. deoareee exista un paralelism evident cu adjectivul vie. fiind interpretate fie ca tipuri de conversiune. las. grumaz. Trasaturt fonetice: $ fonetisme regionale si populare (0 affims. Vor fi acceptate ambele solutii. deoarece..desinenta -uri pent~ ~lura~ulnveutrelor. . pentru gruparea pe tipuri de arhais~~: 7. confrere.r---. In locul formei delOtaclzate. (lp. lectorat. (cate lp. . lp. arhaisme fonetice: astfeliu. v. Trasaturl sintactice: <Ii frecventa coordonariiprinsr (11 aparitii). cuvinte si sensuri popul~r~ (hantile. s-a lucrat numai prima familie lexicala si s-au discutat numai cinci din cele sase cuvinte propuse pentru analiza semantics). _ provine dinspaniola: poncho. exista doua opinii. vorbesti de [up: cdnd colo. ndlucire In categoria arhaismelor lexicale trebuie insotita de 0 anumita specificare: ele nu pot fi considerate ca fiind iesite din uzul general allimbii. '* locutiuni si expresii (pe dracu.J. paic.. 1-0 siigetat moartea). B. unde prefixoidul con. pentru gruparea pe tipuri de arhaisme) ~ C:onlentarii 1. legato. Uv~Hl + verb. adica intre fraze. ..fardata"): ""forme populare ~ide limbaj famll..fo~a lO~aclzata pen~ru prezentul conjunctiv. A. arhaisme grafice (grafie Iatinista): Bucuresci. lavoar. tron "domme . layout.. ~.' C. . d. l~~arcandu-se cu functia de datare. earului) (Nu se va face un punctaj general.. lateral. <I> fonetisme afective (dublarea consoanei pentru exprimarea intensi tatii . b. legenda.. . pentru care. ¢i' aparitia elementelor lexicale ale oralitatii . . -:-provin din germana: lebdrvurst. sa te pupe-n bot). 0 scos giirgiiuni.1ilf ~asta.tlnut prin conversiune cu 0 conotatie puternic ~afectrva (depre:~a~ tiva)(cine draeu oft si ragu!jita asta. perioadei moderne in care textul a fost scris. B.. lecitind. $. serie de neologisme. l Op. Apartine registrului stilistic popular ~ifamiliar. devemte norma In romana actuala. "''''. posti. leasing. 9. _ provin din latina savanta: lecticd. legitim.vapszta ." ".4. * caderea articolului enclitic ~i preluarea functiei lui de catre vocala de legatura (laeu. a. lexicale: ~ absenta totala a neologismelor. v. lasciv. a sa-mi tau talpa$zfa. 5p.. de$ert. . In schimb. 10. lapti. lOp.S prezenta euvintelor populare siregionale. . lp. inainti. i-a lua) si alte fapte de fonetica sintactica (om balaur. pentru exemplificare.pronume relativ invariabil pentru atnbutlve: demz~l de. c. precum ~i a expresiilor populare. odat-om palos. capu. serie de arhaisme. pi. numai neologisn:e: .5.e s::mtv"c~utate" In mod special de autor si utilizate cu r~l Stllrstl?. pentru fiecare arhaism. iete. lOp.S Incarcarea cu_v~ntulUlOb. In locul normei actuale -e..Trasatur! lOp. Am notat cu asterisc formele de infinitiv lung.. surguci. VOLGa . . formele sunt norm ale. . OrIgini diferite: . reprez~ntand norma. morfologice ~i sintactice mregistrate se con~ serva astazi in graiuri sau in limba populara. _ provin din italiana: leal.

conductivitate electried. Din analiza rezulta ca textul este popular ifi regional. deci cu un sens care nu are nimic comun cu sensul curent. cu propozitil intercalate (A spune cii . cu sensul "ingaduinta". opozitie. executare a recursului. nu). clasd. cristal. inlocuita prin forma nesufixata. ~i a formei gramaticale trebuiesc. de insistenta: a constructiei "relative scindate" (Ceea ce urmiirim este situarea . lOp.unei boli". functie sintactied. sistem de opozitii. are loc 0 specializare a utilizarii la dona sintagme: pune(re) in Iibertate. . valoare. Din analiza. ) sau a constructiei adversative prin ci (nu de . . punere in libertate. scarlatina. mandat. este polisemantic. flexiune. (a) situa. desemnand abstractii din domeniul spiritului tacceptiune.. propozitie. metal. * utilizarea constructiei perifrastice pentru exprimarea aspectului (s-o pus pi panda). ce indica ceva. Cuvinte si sintagme din domeniuljizicii optice: corp solid. banda de energie. lOp. precum si tennenii acestei categorii. (a) res" pinge cererea de prelungire. banda de conductie. caz. indicand 0 categorie gramaticala.unde·dezvolta·sensul "imprejurare. vezi si calcuri lingvistice: dezbate (dupa fro debattre.. semiconductor. i~i restrange si i~i specializeaza sensul: in lingvistica. Trasatura generala.vtransparenta siperfect incolora. este polisemantic. implicit.. (a) exercita. forma neologica. banda de energie.. Trasaturi lexicale: @ abundenta neologismului savant. (a) nuanta). stare cristalind. cali tate. ci de .. Cuvinte ~i sintagme ale terminologiei medicale: semn Grozovici138 lOp.. plici de jlexie. Totall=85p... tentativd. etiologie. din rdgnetu lui). legalitate.. apare cu sens specializat. recurs. @ absenta cuvintelordesemnand obiecte concrete din viata cotidiana. '. ff prezenta unor constructii sintactice cu rol emfatic. fie ca unitati frazeologice calchiate (vezi. circumstanta.discuta. indiferent de nivel: respectarea normelor limbii literare actuale. libertate . ® S-au inregistrat doud cazuri de scarlatina. s-o dus. marc at prin elementele de relatie din si cum. adjeotiv. Tdisaturi morfologice: ~ formepopulare ~iregionale de auxiliar (0 luat. un teritoriu in care .romanic ~i latino-romanic. semn . traditional.. ). * "nota specifica. 3p. etic. inculpat.. exceptand forma lexicala acceptiune.. ff si-a luat libertatea sa . just. dezvoltand sensurile: ill sticla de 0 fabricatie speciala. a rdmdne valid. ambele constituind arhaisme ale limbii cuIte. conduciivitate electricd etc. (a) practica. rezulta ca textul apartine registrului cult. d. pronume. eveniment".fapt. dungi1ineare rosii-violacee. c. acord. a. a (ssi) produce eJecte. unde dezvolta sensuI . (a) exista.. banda de valentd. 139 . Cuvinte si sintagme ale terminologiei juridice: instantd. posibil.• ). este polisemantic. solemnitate. cu sensul "situa1ie. numeral.). 'i!i Cele mai multe elemente apartinand terminologiilor fac parte din o. indiferent de domeniu". eject suspensiv. nume. eritrotoxind. fie ca neologisme propriu-zise. din care se fabrica Ientile si obiecte de lux (Aceasta lOp. cu sensul "drept cetatenesc". Pastia. solid. 2.. aspiratie. cristalin. echimotic. in rnedicina. b. lOp.I: reducerea subordonarii numai la raportul temporal. lOp. teritoriu. a cddea sub incidenta. procuror.In limbajul gramatical.. (a) . inlocuita azi cu varianta in -tie. expirarea mandatului. sehemd-apriotic. (a) dispune. 3p. a produce efecte. utilizandu-se in contexte ca: .. categorie gramatioald. . cu sensul "posibilitatea de a actiona dupa propria vointa sau dorinta". a spune deci cii . semnalment" (EI are un semn sub ochiul stang). 3p. 0 aguns etc. situatie". indica "unitatea dintre un sens si un complex senor" tDesinenta are calitate de semn lingvistic. 11> Au fost doua cazuri de om or. lOp. 0 restrangere semantica. b. punere in libertate. .In Iimbajul curent. ). stare cristalind. declinare.. tegument.. utopie. dezvoltand sensurile: $ "tot ce arata.In terminologii. relatie sin tacticd. aliza. semn de circulatie. cu subiecte coordonate la distants.·o!iI. este polisemantic. utilizandu-se in contexte ca: ® Prin cdsdtorie. vid. electron. realizate prin infinitiv (a spune). semn de carte). Cuvinte ~i sintagme ale terminologiei gramaticale: gramaticd. (a) relativiza.In limbajul juridic. determinat. moral.in cazulca. cu sensul "imbolnavire". savant. 3p.In limbajul curent.a asigura continuitatea povestirii. . 5p.. realitate. care traduce fropurement et simplement). chiar individ". cu reluari apozitionale menite sa asigure extinderea frazei (fntr-un teritoriu . substantiv. ® Sentinta i-a adus pierderea tuturor libertiitilor. trasatura distinctiva. in timp ce Jonemul. banda de valentd. neutru. circumstantial. lOp. ~ folosirea pronumelui negativ cu valoare adjectivala inimnicii vorba). Trasaturi sintactice: 't constructie sintactica ampla. cristal= In limbajul curent. ~ "obiect asezat intr-un loc sau intr-un anumit Iel pentru a indica ceva" (semn de hotar. streptococicta). semnifica "un simptom al.) ~ Comaparatie a utilizarilor: caz . exantem. priva(re) de libertate si.. si-a dobdndit libertatea de actiune. lOp. (a) actu-. lOp. dinexemplele date: functie sintacticd. spectru energetic.In limbajul curent. * marc area excesiva a posesiei (de la trupu lui. * Este un caz atipic. eveniment. constiintd. unitatea frazeologicapur!ji simplu. calitate. vitropresiune. principiu. prudenta.

Total 3=45p. zona. $ absenta totala a marcilor lexicale de afectivitate ~i de subiectivitate. ...) "ceata de soldati aflati sub aceeasi bandiera". se intarestesau se leaga'eeva"-(Era'acoP7fftt (:Udoud benzi de celuloid). ~ (sens figurat.. ~ Apar structuri sintactice complicate (vezi pronumele relativ in genitiv din constructii atributive: clase al cdror caz exprimdy.benzi) actualizeaza sensurile: !!> "Ia~ie cu care seihIa$6ara. tara legatura cu eel din limba comuna (vezi caz). $ Fraza ampla se obtine prin: . corespunde la doua omonime... fie prin retinerea tuturor trasaturilor stiintifice sau tehnice ale obiectului sau ale fenomenului (vezi cristal). epitet metaforic sau metafora propriu-zisa) sugereaza puritatea. Se oglindea. prin monosemantismul termenilor de specialitate. Considerdndcd . numeral. 3. structura primei fraze. Adopta formule fixede inceput (de tipul: Ca urmare a adresei . intensitate. Avdnd in vedere cd. . Total 2=65p. banda2 (banda . In raport cu structura ultimului enunt). 7p.. extraordinar. Face exceptie pers. lOp. ~ seinantica proprie. banda de circulatie.. maximum. instrument. banda -In limbajul curent.subiect general". uneori. libertate). partial.-:. 1$ (glumet) "grup de prieteni" (Formam 0 banda pe cinste).il1serar~<:tsubor<:lon<ltelor atributive si a constructiilor echivalente cu acestea. ... a. sunt respectate normele limbii literare actuale. clase al cdror caz . al carei rol este reluarea unui termen ~i continuarea detalierii lui in limitele aceluiasi enunt (vezi: 0 categorie gramaticald . anume: "forma a starii solide amateriei in care atomii. {1j (inv..). fata de cuvantul din limba comund. a permite. a examina. sttuatte. in textul a. {1j utilizarea cuvintelor cu sensul propriu.. si nu cu sensuri conotative. esential. . tegumentelor). . ase efectua. multimea neologismelor. . precizie lexicala. Cu deosebitd stimd..I I J f vaza de cristal este frumoasdy. este monosemantic in denotatie incorIn porandu-se particularitatile stiintifice ex~cte ale obiectului..).. efect. mdrime care . banda] (banda. lipseste formula vocativa de adresare. a. terminologia fizicii.. imediat. Cu increderea/speranta ca veti da curs cererii mele. aici. spatiu in forma de fasie" (banda rulantd. anterior. Este un tip de text "adresat".. fiind inlocuita de 0 "adresare impersonala": Caire Primdria Muni141 . in textul de analizat. . particular. specific. alcatuind reteaua cristalina".. Argumente lexicale: . are valoare de . substantiv. ipotezd. 4. formule fixe de cuprins (va rog sa binevoiti/a binevoi sa . frecvent.. @ Sunt generale propozitiile enuntiative nonadresate. cu relatii sintactice clare. Argumente morfcloglce: impersonalitatea constructiei. valoare. lOp.. Se incadreaza in stilul stiintific. a situa. a. .In terminologia optica. nu apare decat prima parte: va rag) si. din textul b). mai ales cu rol de identificare (fiind yorba de definitii. care cer restrangerea treptata a "genului proxim". I plural din textul d (fntelegem).. vezi: categorie de tip relational care exprimii .introducerea gerunziului si a constructiei gerunziale absolute (vezi textul b.un tipar de punere in pagina . cu subiect propriu (acesta rdmdndnd valabil si producandu-~ilegal efectele) . * claritate.angaja.. 1$ "obiect. a apartine (calc dupa fr. nu apare aceasta formula) .unde apar atatgerunziul circumstantial (respingdnd cererea de prelungire). actiune.. a observa. denotativ. lipsind totalmente cele de tip adresat (interogativele si imperativele). a interzice (calc dupa fr.). a ocupa. fiecare dintre acestea fiind polisemantic.. banda de magnetofon). aspect.. . alterneaza cu fraza scurta. precisa (vezi. manifestata prin utilizarea aproape generala a persoanei a III-a si a unor constructii impersonale (vezi: este de observat.. . pronume. a expira. care apartin atat terminologiilor de specialitate (vezi2). 0'. experientd. fie prinrolul complet dezambiguizator al contextului (vezi: exantemul este mai bine exprimat in zonele.. care. caracterizat prin forme gramaticale ale adresarii (In textul 4. ). cat ~i lexicului general (vezi cuvinte ca: traditie. aspectul ). formal.in cristalul apei). ~ Sunt generale propozitiile si frazele nonafective. 3p. prevdzut (calcdupa fr.bande) actualizeaza sensurile: t"l> "grup de raufacatori care actioneaza sub conducerea unui sef" (Au fost prinse doud bande de hoti de masiniy. atributie.. Particularitati: ~ Respecta 0 schema fixa de organizare si. 5p. a respinge. fenomen..fie prin actualizarea unui sens totalmente nou. sintagma banda de energie are sensul "grup de valori discrete pe care le poate lua energia electronilor de valenta (banda de valen/if) sau liberi (banda de conductie) intr-un cristal". in textul de analizat. limpezimea (glas de cristal. ' In concluzie. La toate nivelurlle limbii. obtinuta fie 140 3p. cat si gerunziul nesubordonat.. Se incadreaza in stilul administrativ. tip. cuvintele apartinand terminologiilor se disting prin: 1$ monosemantism.). formule fixe de incheiere (Cu toatd consideratia. . 0 categorie de tip relational care . lOp. este un exantem de intensitate particulard aviind. durata {calc dupa fro sau direct din it.introducerea constructiei apozitive. Argumente sintactice: $ Fraza amp la. va asigur de . ). a se manifesta. lOp. * "obiect fabricat din cristal" (si-a cumpdrat multe cristaluri de valoare).. . caracterizata fie prin restrangerea ~i specializarea sensului din limba comuna (vezi semn. . interval. ionii sau moleculele sunt dispuseintr-o anumita ordine (simetrie) geo- metrica.

Total 5=20p.prezenta gerunziului) b. ~. fr~za anacolutica.. avand deci 0 intindere limitata.re~_ea. * Arata 0 anumita . 5. om01:at. vezi forma regionala iotacizata vaz. cererii Dvs). . Goarne. . este altul decat al gerunziului anterior: manevrdnd f17. specific graiurilor sudice iau doud. in timp ce vorbirea celuilalt personaj feminin abunda de fonetisme populare. interogatii retorice: cum sa nu observi?). 15p.. .a III-a. . ~ Semantic. d-ata mai mult . este asezat langa afost omorat..Este un text concentrat ca lilfvmiatie. a redresa. schimbarea modului si a persoanei: Si dracii dstia de bdrbati. expresie ~"""""··Qontinandpeo:cu-valoare neutra.0. 0 particularitate a stilului administrativ (vezi neologismele: serviciu. si lOp. de lunga durata (vezi referirea la @ 5p. partic~laritate deplUzand .ea§Y~). va rugiim. to ate Intr-o singura fr~za)..~!lt~jHd~<::at_()~.ciPiiduj'Bucure:jti. a. a II-a. sau "dezacordul". pun ere in liber'ia!e~exfirare . ceea ce schimba comunicarea la pers. alaturarea unui gerunziu cu slibiect propriu: . stare de ~eti~). apar jnsa fonnele gramaticale ale adresarii: pers. sa efectuati. unactr~d~ctatd~:tl.Raportul" lui Caragiale "mimeaza" un act admnistrati~ de constatar. elemente Iexicale populare. utilizate de un locutor rara instructie (pe Iduga fdple1e uejd remarcatc: fbnetismc populure. @ Intre personaje exista oanumita familiaritate.: vd [acem cunoscut).. te amdrdsti d-o nebuna .. Intenti« 'lui-Caragiale este crearea de efecte cornice. eu 0 raportare imprecisa la regent (prup). . situatia obisnuita a acestor acte. de fonetica sintactica..mreahtate.. indiferent de statutul locutorilor (interjectia ei. Amandoua sunt femei... $ .e..Ar:e. .. a abuzat.. cu. dii.de gradul de instructie al celui care redacteaza ce.'sO'smdt~nul de marfa de un gerunziu al carui subiect neexprimat ..re~acta:t ~e 'un autor cu foarte putina instructie.~·prezenJa infinitivului. trebuie adaugate: interjectia populara pdi.m vecmatatea . ~odatd.nu'punlda". obtinute din '~nnatoa!ele par~cul~ritati de limbaj: * utilizarea abuziva si .. side constructii neconforme cu nonnele literare (unite zile. explicabile in cazul unei conversatii. . "mimandd-se'.llca:vafacem cunoscut. * Statutul sociocultural al celor doua personaje: . frecventa de utilizare a deicticelor: asa. sub acest aspect. . . ."" inimd. lOp. * Apar ~ielemente comune cu ale stilului stiintific: -preze~ta ~eologismului (corect sau incorect folosit.(lnstanta).litma~~arel~·deo§ebiri:~· Apai-t"ermenHde _c~a~~tate~peclficl tennmologlei juri dice (vezi: prelungire a arestam."". provenind din existenta unor relatii anterioare. fragmentare.trasaturi ~C?~UflR~. instanui de judecatd. efort. apar marci de oralitate specifice conversatiei populare.me· stilului juridico-administrativ (este. efractiune. lexicul unui personajeste incarcat de neologisme (vezi: stupid. lOp.. anuntati. "* Au grade diferite de instructie. apare un autor Iillpersonal.c~.. apar elemente de oralitateregasibile in orice conversatie pe 0 tema familiara.prin rclativ ~l11UlllelUase constructil echivalente cu ? propo~itie atributiva.~ termenulut. spe~" _. manevrtind. lucrucare i s-a mal intamplat de. .. La celalalt. va '/acemcunoscut. a depiisi mdsura (calc dupa fr. md linistestey.. ~-':-' • < •• -~. sa comunicasi.- . marcate grafic prin puncte de suspensie: oriedte eforturi. Zanga mdmicah.iaia.Desi in limbajul ambelor femei apar marci ale oralitatii. 142 143 . enunturi incomplete.Aparl.a'.~~stereotipie a constructiei si a expresiei lexicale (expres. le-af auzit .scoate. populare si familiare (vezi expresii ca: 0 iei cu stdngu.a. a bulversa... si dracii dstia de bdrbasi.Una dintre femei vorbeste respectandnormele literare de pronuntie ~i pe cele gramaticale (vezi: afronturile pe care le-ai vazut).. semantisme ca: md incing "ma supar". familiar. marcile sunt de tip diferit: la unul dintre personaje. (a) obliga.). afront. unele regionale.arestare preventivii. constructia populara exprimand progresia de ce-i fad. lllcorectaagerunzmlUl (cinci aparitii intr-o singura fraza: doua cu valoareatributiva si celelalte trei cuvaloare circumstantiala: tempor~la·$icauzaHl.'.). a da 'curs cereriis.Desi subiectul discutiei este banal.7.. constructia eufemistica eream la biserica Capra..n~ndat de ar~stare): * Nu mai are trasatunl~u~ul text "a?resat : m locul umu autor personal.cel d~ per~. Apar "pluralul politetii".regentului firesc.. constructii putemic afective cu semnificatie defavorabila: dracii dstia de bdrbati..in~t. aparesemnul de comunicare emanand de:a-~o' autoritate (juridicaj. s~riicie. multimea constructiilorexclamative: Ce zi stupidd... rogioucle. le-ai vdzut.. da '. . ~i anume: prezenta verbului hotdrdste (Instanta hotarii~te).qtateqyrz). asa cum reiese din formularile unuia din" tre personaje: esti femeie cu cap. ... uti1izar~a excesiva a constructiei atributive (doua atribuhv~ introduee. . in timp ce lexicul celuilalt este totalmente lipsit de neologisme. stare de betie (calc dupa fr. (dracii) a~tia.. rezultand din utilizarea gresita ~ gerunziului ~1 din constructia imprecisa a relativului: ~ utilizarea neologismului de catre un autor incult. pune(re) in aplicare. a binevoi.a Il-a la ver~ ~i la pronume (adresei Dvs.. I (v~zi.~i nu . ambele fiind ca~actenstlCe stilului admlU1strativ. «< utilizarea incorecta a p~~numelui relativ.!a-i aial. asa cum reiese din urmatoarele trasaturi lingvistice: "' . Total 4=20p. fiind incarcat de elemente lexicale orale. fonetismul regional eream.llilPsz~tlOnallucru care.. ceea ce are ca rezultat a~9cirreaco:nica: afost . spre deosebire de -. ce zi ingrozitoarel. a expune (pe cineva la). ~i "pluralul oficlar. stiingu.. (iau una) d-asta).Sp. ceea ce conshtUla. eel de pers. .

dumneata.. persona. nu vezi.« lipseste linia de dialog. fragmente din replica .. in finaluf fragmcntului.."formele'V6rba:le'~i:-.spunem ... care ar fi fest imposibile in adresarea directa (fata in fata).!i este de~tinat ~. si anume: ~ Fragmentul se deschide si se inchide cu vocea naratorului. te a$ezi?) C~ledo~a personaje se "a~aza" pe trepte sociale diferite. cu functii si valori diferite. redactat in intregime in vorbire directa. dd-tetdracu].'.i"~'"":""".] Lui kir Ianulea i-a trecut repede necazul si iar [ . revenirea la dialog: .apar dupa cuvintele de declaratie. Pasajele redactate in vorbire directa sunt anuntate lexical prin verbe de declaratie (in text. sa faci. sa te con.. sa te intretii.i0~umele. exprima lexical actul . pe parcurs.m diversele lui variante: zti spun.:. .. Mai da-te dracu) . n-ai invocat.. se schimba registrul.crezl.@ ~cela. dumneata. preferi. Si mat da-ti dracu . in ambele eazuri. [ . (5iure. ada banii. :~:~artormul. (distractiile] tale. nu te supdra. Apar cuvinte cu apreciere negativa (aiurelile tale. 8. 5p. cu valoare ironica. trimitand la emitator: Dd-mi (voie). contine doua variante ale acesteia: dialogul ~imonologul interior adresat.prezenta formulelor vocativede adresare: Nelle Ianuleol. in text. nu incerci.am(sport)..<Dln"p~~td~' . lOp.j i-au impdcat. trecandu-se de la "drepte" la "cursive" si din noula "drepte". a II-a sg....st~hshca. fireste. (cd-jmi (v~ne)" ~az. 20p.. altemeaza~F'cu .-"". ' 5p. Argumente care sustin trecerea de la dialog la monologul interior si. lasa (hodorogu de ceas). pentru marci) . din zona "dezagreabilului": Apar imprecatii (dii-te dracu. n-a contenit: . 144 gramaticale ale vorbirii directe sunt: ..~i.'ap?i{n1lMer6'aseo&e·lyfip'e~·"":.e ver?ale ale adresarii In registrul politicos. ada). I.~. Fragmentul. de pers...~igumente g. Marcile grafice sunt doua semne de punctuatie specifice vorbirii directe: "doua punate'. monologul interior intrerupe replicile dialogului.trazlc.pentru marcarea propozitiilor interogative. care mai de care [ . provenind din excesul de neologisme la care acest . galbejita $i numa piele pe as. I sg. folosite la pers. ?. nu te supdra.J si pe urmd prietenele [. (pe) mine. voce care.c. du-te (s!fS): ada. altele integratesintactic: Da-mi voie .lile) tale.'... verbul a sari dezvolta sensul de "il·. @ .'. Fragmentul este alcatuit din mid pasaje redactate in tipuri diferite de vorbiri.~ae~e. fie pentru 9*pnmarea unei cereri imperioase (du-te sus. (omu) meu. nul Argumente lexicale: Apar v~~. recurge intr-o conversatie banala. lasd. efectul general fiind al . . 0 anu~e ~.Din punct de vedere lexical...J si orice poruncea dumneei. adverbul iar preia sensul yerbului de declaratie subinteles: Lui Air Ianulea i-a trecut repede necazul si iar.nume propriu: Niki) . . la pronume si adjectiv posesiv.. I A~~r a.J siasa mai departe.care. 5p.?eA ca~e. sefoloseste ~onstru~ti~ imperativa: stai los sau cea interogativa cu valoare imperatrva: ce te scoli. pentru tipul de vorbire. .. Apar propozitii interogative ~iimperative: Adicd de ce crezi dumneata . n-oi avea. du-te.• Se reiau.. Apare m~dul imperativ: Da-mi (voie).. nu due (li?sii). 5p..:::". reproducem pasajele care reprezinta vocea naratorului: Si pana nu i s. Total 7=60p. . unele nemteg.. ..ra~ce:$ Apare semnul grafic al dialogului: linia de dialog. propozitii imperative). $ Apar ~l alte semne depunctuatie ale vorbirii directe: semnul intreba~ii. dumnealui rdspundea. stins gZasul. a II-a la verb. Au sdrit toti musafirii. fie pentru 0 "cerere" politicoasa (Da-mi voie nu te supara). trecandu-se de la registrul lexical neutru la un registru apreciativ. 3p.u"'''''.. este yorba despre acelasi destinatar. a?ica adverbe de negatie (ill" textul dat) ~tlhzate ca rasPllns la replica anterioara si care tin locul unui Intreg enunt: Nu. ~i semnul exclamarii. cum ardti.. madam Deled.allt~rioara(cu cosmeticile si cu distractiile taleh @ .:. mai intrerupe de cateva ori pasajele in vorbire directa.atesmtactic: te rog. l Op. s-a stiut indaui in toatd mahalaua [. "Superioritatea" asumata de acest personaj (eel c~ruia. io. Ifl spun.~* f s rative (si. "superiontatea marcandu-se lingvistic prin modul de adresare a celuilalt in ciuda relatiei de:famiIiaritate dintre ele . de adresare madam Deled. cu observatia ca. . Dar.-. ' @ b.Fireste cd petrecerea n-a a mai mers inainte . pentru propozitiile imperative. • se schimba tipul de litera. ne (lipseste).c~·· pror:om~naled~ pers. respectiv. te contrazic.. ardti. 5p. in stil indirect liber.r. si "ghilimeIe1e". ?.dverbe~epro-fraza.~r~Vvozltate~ -ac~stUlase IDimfesta printr-o "inadecvare •. hodorogu ala de ceasi . ai adus.". avand in vedere raportul ierarhic dintre personaje. familiaritate marcata ~i la nivel lingvistic (cele doua personaje folosesc pers.. De ce preferi . (l Op.. reproducreplici din vorbirea directa... Total 6=c30p.gJfamati~at. " Marcile Nu te supdra.sunesteculul" de vorbiri.Din punct de vedere graflc. Cucoano Acrivito l . care mai de care.::'.de poIitete) si. iar. apoi.care.cu cereri imperioase>' (lasd.... fie pentru exprimarea imprecatiei (Mai da-te dracu) .14~ .'''''I:UU esti femeie cu cap). vorbiri care se intrerupsi se intrepatrund. spune": Au siirit toti musafirii. .

. metafora verbala sCiipliraj. f "). Pasajul cuprinde doua fragmente de descriere. r . epitete user antitetice (elildura $1 totusi rdcoriioarey: $ Fragmentul sta sub semnul auditivu1ui (se au'zi in depdrtare suniind ploaiai si a1 vizualului (sclipitrii de hulbuci~piiJlzii de stropiy: Descrierea bli1tH:" Predominant este procedeul enumerdrii (se dezvolta 0 structura ampla de tip enumerativ.0x. care primeste valoarea unui verb de declaratie.~i mdruntaiele din om se tat ceartd uneori ".).. ~ Vorbirea directa Iegata consta in pastrarea integrala a vorbirii directe (ceea ce se reproduce . ~~ezate imediatdupasubstfnti\fUI specificat de narat9rcafiind . ci vocii naratorului: dragd-n sus! dragd-n jos!. ~·:emifatorur replicii '(veil:$i jJe prietenele: -" crescutd . metaforele nominale pdnzd de stropi. Aceste vocative au tnsa niste determinanti. aSOClerl:o ron ice: monstruoasa bucurie.Predominante sunt procedeele de tip jigurativ.nd'') . neagra bucurie. Grafic. urnza Cuinajostea - (lOp. JOp. TotaI8=50p. refle:e de argmt. prin absenta conjunctiei de subordonare. . se marcheaza prin includerea intre ghilimele a replicii sau a fragmentului de replica apartinand altei voci decat a naratorului ~i prin doud puncte. Mod de expunere: descriere (de natura). me l CI. c~api. personificari (trlisiirira.. tropi o~.de ba~aur. metafore (metafora verbals si nominala sticli in mdrgele oblice.Amestecul de vorblrl este si mai subtil in ultimul alineat: dupa adverbul iar. "amestecului"). .~m?5p. lOp. se introduce 0 secventa de alta factura: una ~e~ltativ~.. pentru tipul de vorbire. care nu apartin vorbiriidirecte._~ In final. !ini. urmeaza reprodusa vorbirea directa. pentru marci. . fiecareia IaCandU-l-se ~10 scurta descnere). lini au~".. acele de fulgere ale ploii. constand in abundenta tropilor (a figurilor de stil).. fiica ~lIalu!Ul p~·m1O~dzal). 147 . tacee si pesti: costrdsi. 5p. 5p. la necaz spune omul multe". intreaga fauna. 1'1 l!I Subordonat procedeuluienum~r~m.vech ~ solzi ruginii ). cit . ap-are ~l procedeu. fiecare realizat cu mijloace stilistice diferite. cand sujlete. ale carei semne sunt formulele vocative dragd. Descrierea ploii:. Frag mentul sta sub semnul vizualului ~1 al dmamlculUl (este mtrodus prin "viizui deodatiibalta!o. cil " are mana cinci degete si nu sepotriveste unul cu altul". m care procedeul stilistic predominant_ este al. iar de cea direct legata. in care. stiuci. inclusi tot intre ghilimele. m:tafo.I I I • Apar ~i pasaje cu forme intermediare de vorbire: vorbirea dlrecta legata si. dar in .Jegarea" acesteia prin conjunctia de subordonare cit (vezi in text: cd . pentru indicarea 25p. sunt enumerate speciile de vietuitoare. s-ar putea ca ~i conjunctia de coordonare puiule fi suflete sa nu apartina vorbirii directe. bucur1a vlelu fl a mortii.re (tre. suflete. vorblrea indirectli Iibera. 9. puiule.. a1 ploii si al baltii cu vietuitoarele ei.eau ~n :j~ragu~" gJ~madlr~ de linioare. dar $i epitete metaforice ~urz . crus146 l Op. frdmdntdndu-sey... :. fiindca formulele de adresare erau cand puiule. l Op. lpt 'ton.incluzandu-se intre ghilimele). TotallO=40p. ca intr-o lista terminologica. Vorbirea indirecta llbera se distinge de cea directa prin absenta verbului de declaratie. si anume: comparatii (ca un painjeni$). "). carast. . se rpz" . ceea ce face dificil de precizat 1imita dintre vorbiri.ibiota Acrivita lui Hagi Canu{ii a ajuns de-o bate arvanitul. oc~ene. epitete cromatice (cercuitt ros. s~oici. '['. ca .: c~~ " paratii (mari elit palma). poetic. .

II Enuntul. Ioana Vintila-Radulescu). Semne si simptome ill pediatrie. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. = Academia editia Rornana. = Dictionarul DOOM2 ortografic.Bucure~ti. Gramaticd limbii romdne. BucuGALR TD Word resti. Edi. Revista de drept penal. Optica. Calarasu. Dictionar general de stiinte: Stiinte ale limbii.0. 1982'-1989. 2005. revazuta si ad1higita (coord. Antologie de prozd populard epicd. Mihaela Mancas. Bucuresti. = Cristian Crumslish. MDN = Florin Marcu. Editura Academiei. Editura Stiintifica si Enciclopedica. 1999. tura pentru Literatura. SP = Carmen Ciofu. Editura Univers Enciclopedic. Wordpentru Windows 95. Cristina Calarasu. . Marele dictionar de neologisme. = Romania liberd. 1 Cuvantul. 2000. ortoepic si morfologic al limbii romdne DSL a II-a. 2001. romdne (editiaa 1996. 1982. Bueuresti. Toader. Bucuresti. Eugen Ciofu. ortoepic si morfologic al limbii romdne (redactor responsabil: Mioara Avram). Saeculurn 1. = Cristina Lista scriitorilor utilizati pentru exemple Gabriela Adamesteanu Tudor Arghezi George Bacovia Eugen Barbu Lucian Blaga Augustin Buzura LL. 1997. RDP = Asocitia Romana deStiinte Penale. Editura All.Lista de abrevieri DEX DOOMI = Dictionarul explicativ allimbii EncicIopedic". o. Bucuresti 2005. Usor si rapid. Caragiale Mateiu Caragiale Emil Cioran Ion Creanga Mihai Eminescu Gala Galaction Paul Goma Nicolae Iorga Titu Maiorescu Ion NecuIce Alexandru Odobescu Andrei Plesu Marin Preda Mihail Sadoveanu TudorVianu 148 . Obiceiuri ramdnesti de nuntd. Liliana IonescuRuxandoiu.2005. Optica = Ioan-Iovit Popescu. = Angela Bidu. Barlea = Ovidiu Barlea. Bucuresti. Antologie com entatd. 1989. Editura "Univers = Dictionarul ortografic. 1996. RL = Romania literard.. Editura Stiintifica. Bucuresti. . Editura Universitatii din Bucuresti.Vranceanu. II-a). Bucuresti. republicat Dictionar de stiinte ale limbii. Editura-Academiei..traducere de Andreea Lurie. RLib. Bucuresti. Editura Nemira. Gabriela Pana Dindelegan. Bucuresti. Emil I. 1966 .