1fizica RX - Pura

02/24/10 Copyright: prof.dr.S.A.
Sfrangeu 1
Fizica
radiatiilor
Notiuni de structura atomului
Prof.Dr.S.A.Sfrangeu
U.M.F.Cluj
Catedra de Radiologie
02/24/10 Copyright: prof.dr.S.A.Sfrangeu 2
1901 W. C. Roentgen in Physics for the discovery of x-rays.
1914 M. von Laue in Physics for x-ray diffraction from crystals
1915 W. H. Bragg and W. L. Bragg in Physics for crystal structure derived from x-ray diffraction
1917 C. G. Barkla in Physics for characteristic radiation of elements
1924 K. M. G. Siegbahn in Physics for x-ray spectroscopy
1927 A. H. Compton in Physics for scattering of x-rays by electrons
1936 P. Debye in Chemistry for diffraction of x-rays and electrons in gases
1962 M. Perutz and J. Kendrew in Chemistry for the structure of hemoglobin
1962 J. Watson, M. Wilkins, and F. Crick in Medicine for the structure of DNA.
1979 A. McLeod Cormack and G. Newbold Hounsfield in Medicine for computed axial tomography
1981 K. M. Siegbahn in Physics for high resolution electron spectroscopy
1985 H. Hauptman and J. Karle in Chemistry for direct methods to determine x-ray structures
1988 J. Deisenhofer, R. Huber, and H. Michel in Chemistry for the structures of proteins that are crucial
to photosynthesis.

1903 Henri Bequerel, Pierre Curie, Marie Curie ; Descoperirea radioactivitatii spontane
1911 Marie Sklodowska Curie ; Desoperirea radiului si poloniului
1944 Josef G. Hevesy; Utilizarea izotopilor radioactivi ca indicator in studiul proceselor chimico-
biologice
1946 Hermann J.Muller; Producerea mutatiilor prin radiatii X
1956 Werner T.Forsman Cateterismul cardiac; Utilizarea substantelor de contrast in explorarea
inimii si vaselor
1977 Rosalynd Yallow; Dozarea radioimunologica

Premii NOBEL
DESCOPERITORII RADIATIEI
NATURALE

CERCETATORI

DESCOPERIRI

ANI

WilliamRoentgen

Razele X

1895

Henri Bequerel

Substantele radioactive

1896
Marie Curie,Peter Curie
Proprietatile radioactivitatii

1896-1910

Thomas Edison

Fluoroscopia

1896

Ernest Rutherford
Tipuri de emisii
radioactive:
alfa,beta,gamma

1903

Numar atomic
Masa atomica
Structura materiei
Atomul
4 definitie
*pastreaza toate caracteristicile
elementului
*indivizibil prin metode chimice
4 caracteristici
*nr. atomic Z = sarcini electrice
*nr. de masa A= particule din
nucleu
X
A
Z
ATOMUL-DEFINIRI
DEMOCRIT (460-370 IDC)-atomul=ultima particica
indivizibila constituenta a materiei

RUTHERFORD(1911) -atomul= mic sistem planetar;

-nucleul = sambure central greu
care concentreaza
toata masa atomului avand
incarcare pozitiva

-electronul = particule de
greutate infima care
graviteaza in jurul
nucleului;
- are incarcare negativa- sarcina
elementara
- electronii tuturor elementelor
sunt asemanatori - au masa si
sarcina identica;
Structura atomului
Modelul Rutherford
(1911)
Nucleu in centru
4 concentreaza sarcinile + (protonii) si particulele
neutre electric (neutronii) - masa atomului
* diam.nucl/diam.atom = 10
-4
electroni pe orbite, la periferie = nor e
-
4 concentreaza sarcinile -, masa neglijabila
sarcina e
-
= p
+
nucleu/ atom = 10-4

Valoarea sarcinii elementare a e
-
= sarcina elementara= 1.6x10-19C

Sarcina proton (in val abs)=sarcina e-=unitatea atomica de masa=
=1/12 din masa izotop de C12= 1.66x10-27 kg

Masa e-=1/1820u=9.109x10-31 kg

Masa proton=1.00759u=1.66x10-27 kg
Energia de legatura

Diferenta dintre
masa nucleului si cea a nucleonilor
poate fi convertita in energie cu ajutorul
ecuatiei lui Einstein = energie de legatura a nucleului (W)

E=mc2 (Einstein)

=energia necesara pt a desface nucleul in nucleoni

mnucleu<mnucleoni
W=(Zm
p
+9A-Z)m
n
-M(A,Z))c
2
Energia de legatura a electronilor
pentru cativa atomi importanti in
radiodiagnostic (keV)
W=(Zm
p
)=(A-Z)m
n
-M(A,Z) c
2
Energia de legatura a
electronilor periferici
(W in keV)
FORTE NUCLEARE
* -de atractie
* -de respingere

Proprietatile fortelor nucleare:
4 fortele de atractie sunt mult mai mari decat fortele electrostatice din
interiorul nucleului, impiedicand descompunerea nucleului;
4 sunt toate centrale,directia fortei coincide cu linia ce uneste cele doua
particule in interactiune;
4 intensitatea fortelor depinde de distanta dintre particule:
-la distante mici ele se comporta diferit fata
de cele electrostatice (atractie);
! -la distante foarte mici devin forte de
respingere, astfel incat
protonii si neutronii nu se intrepatrund
4 nu depind de sarcina nucleonilor care interactioneaza, fiind aceleasi
intre orice perechi de nucleoni (n-n, n-p, p-p);
4 independenta de sarcina - nucleonul = aceeasi particula cu doua stari
distincte.
STRUCTURA ATOMULUI -DEFINITII
Electronul (e
-
):
4 -graviteaza pe orbite circulare in jurul atomului,care
are o structura bine definita
4 energia de legatura = energie ce determina
mentinerea unui electron pe o orbita data
4 fiecare orbita (k,l,m,n) are un numar limitat de
electroni care variaza functie de orbita
4 Valoarea sarcinii electrice(e)=sarcina elementara=
=1.6 10
-19
C = sarcina protonului = unitate atomica de
masa ()=
12
C ; 1u=1.66 10
-27
kg

Numarul atomic (Z): = numarul electronilor sau al
protonilor
- indica locul elementului
respectiv in sistemul
periodic

Masa atomica (A) = suma protonilor si a
neutronilor,deoarece
masa electronilor poate fi
neglijata;
back
STRUCTURA ATOMULUI-DEFINITII
IONUL = atom care a pierdut sau a castigat unul
sau mai multi electroni
ion pozitiv- prin pierdere de elctroni
ion negativ- prin castig de electroni

-pot lua nastere prin:
-actiunea radiatiilor asupra materiei
-disocierea moleculelor unor acizi
-ciocnirea dintre atomii unui corp cu slaba
coeziune
Electron-cea mai mica particula atomica elementara,
incarcata negativ-sarcina elementara

Proton- particula atomica nucleara a carei masa este egala
cu aceea a nucleului de hidrogen si a carei sarcina
electrica este egala cu aceea a electronului dar de
semn contrar.

Neutron -particula atomica nucleara care are o masa egala
cu cea a protonului dar nu poseda sarcina electrica

Pozitron- descoperit de Anderson in 1933 in razele cosmice
are un pozitron care nu exista in nucleul stabil
are masa si sarcina egala cu a electronului dar
incarcare pozitiva

Mezon- corpuscul de masa intermediara intre electron si
proton
-au pana la 200 mase electronice sau mai mari;
-pot sa-si schimbe masa;
STRUCTURA ATOMULUI - DEFINITII
STRUCTURA ATOMULUI-DEFINITII
NUCLID= specie nucleara cu un numar de pozitroni Z si un numar de N
dat;

IZOTOPI= nuclizii cu acelasi Z dar cu N diferit

IZOTONI= nuclizii cu acelasi N dar cu Z diferit

IZOBARI= nuclizii cu acelasi N si cu A=Z+N

IZOMERI= nuclizi cu acelasi Z si N dar cu proprietati fizice diferite

NUCLEONI= denumire generica pentru elementele constituente ale
nucleelor

MASA IZOTOPICA, NUCLIDICA= masa relativa exacta a nuclidului cu
un Z dat

MASA CHIMICA= masa relativa cu valoare medie a amesteculuinatural
de izotopi ai nuclidului cu Z dat
Probleme:
e- se misca; au sarcini electrice ar
trebui sa emita energie + sa piarda energie
cinetica, sa cada pe nucleu atomi
instabili FALS!
MODELUL BOHR
AVANTAJE:
4 -demonstreaza stabilitatea atomului (electronii se
invart fara emisie sau absorbtie de energie)
4 -explica interactiunea dintre particule;
4 -explica emisia si absorbtia de energieale atomului
sub forma de cuante;

DEZAVANTAJE:
4 -nu explica structura fina si intensitatea liniilor
stationare;
4 -nu se aplica decat la atomul de hidrogen;
4 -nu explica realizarea si dirijarea legaturilor chimice in
spatiu.
verte
Modele atomice
Postulatele lui Bohr
1. e- se misca pe orbite circulare, bine
determinate (orbite stationare), fara a
castiga sau pierde energie
2. trecerea de pe o orbita pe alta se face
prin emisia sau absorbtia de energie sub
forma de cuante E=h
* h = constanta Planck
* = frecventa radiatiei emise sau
absorbite
Energia de legatura si
Energia cinetica
Energia unui electron in miscare pe o
orbita
4 E = E at + E cin
cu cat distanta fata de proton e <, cu atat
E
at
> iar E
cin
<
cu cat dist. fata de proton e >, E
at
<,
E
cin
>
* electronii mai aproape de nucleu sunt
legati mai strans de atom,
* electronii mai departe de nucleu au sanse
mai mari de a parasi atomul
Energia de ionizare
In stare fundamentala: electronul
se mentine pe orbita cu energie
minima
In urma unei excitatii: trece pe o
orbita superioara
Daca E cedata e
-
e foarte mare el
paraseste atomul =>ion (potential
de ionizare ( se masoara in eV)
1eV=0.1602x10
-18
J
TEORIA CUANTELOR
Sta la baza intelegerii fizicii atomice si nucleare

conform teoriei cuantelor energia radianta
nu se emite si se absoarbe in mod continuu ci discontinuu sub forma
de fragmente de energie = cuante
cuantele sunt caracteristice fiecarei radiatii
energia cuantei este direct proportionalacu frecventa radiatiei pe care
o constituie
marimea cuantei este caracterizata de energia si frecventa ei
relatia dintre energia si frecventa cuantei este data de relatia:

E=h

Straturi electronice

NUMERE CUANTICE

RELATIA DINTRE STRUCTURA ORBITELOR
ELECTRONICE SI TABLOUL PERIODIC

CAMPUL MAGNETIC

TEORIA MECANICII ONDULATORII (LOUIS DE BROGLIE)

Dualitatea unda corpuscul Principiul De Broglie

TEORIA PLANK-EINSTEIN
Straturi electronice
Notate cu litere K,L,M,

Substraturi intr-un strat, difera nr.
magnetic sau de spin, sunt notate
cu 1,2,3...
NUMERE CUANTICE
n - numar cuantic principal-nr stratului pe care e situat e-

-valoarea n=1,2,3,(numere naturale fara 0)
-numarul total de configuratii posibile ale
orbitei=n patrat
l - numar cuantic secundar (azimutal)
-determina forma orbitei
-valori= de la 0 lan-1
m - numar cuantic magnetic
-cuantifica pozitia orbitelor electronicein campuri
magnetice exterioare
-valorea= -l0+l
s - numar cuantic de spin
-caracterizeaza sensul de rotatie al electronului fata de
axa in raport cu sensul de rotatie in jurul nucleului
-valori= + - coincid cu sensul miscarii pe orbita
- nu coincid

DENUMIREA ORBITEI: k, l, m, n, o, p, q
NUMAR CUANTIC PRINCIPAL n: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7
NUMARUL MAXIM DE ELECTRONI
PE ORBITA PRIN RESPECTAREA
PRINCIPIULUI DE EXCLUZIUNE A LUI
PAULI ESTE DE: 2, 18, 32, 50, 72, 98

PRINCIPIULUI DE EXCLUZIUNE A LUI PAULI
pe una si aceeasi orbita,niciodata nu existadoi electroni
identici si deosebindu-se cel putin prin una din
urmatoarele caracteristici: spin, numar cuantic orbital
sau moment giromagnetic.
RELATIA DINTRE STRUCTURA
ORBITELOR ELECTRONICE SI
TABLOULPERIODIC
CAMPUL MAGNETIC
- campul magnetic depinde de sarcina electrica a
particulei si viteza de deplasare

- lungimea de unda = spatiul parcurs de o unda
progresiva in timpul unei perioade

- perioada T = timpul in care se produce o oscilatie
completa

- frecventa = numarul de oscilatii pe secunda
TEORIA MECANICII ONDULATORII
(LOUIS DE BROGLIE)
Fiecare particula atomica cu sarcina electricaeste
centrul unui grup de unde electromagnetice

radiatiile electromagnetice sunt in legatura cu
particulele atomice cu sarcina electrica

orice particula atomica poate fi considerata si ca
un fenomen oscilator

proprietatile ondulatorii se manifesta in
fenomenelede propagare (reflexie, refractie,
interferenta)

proprietatile corpusculare se manifesta in
fenomenele de emisie si absorbtie, efect
fotoelectric, efect Compton.
Dualitatea unda -
corpuscul
Principiul De Broglie
(1924)
E = h
= c /
E = hc /
E = mc
2
= hc /
= h / mc

=invers proportionala cu masa
particulei => particule cu masa >
au asociata unda neglijabila
Intensitatea undei lui
de Broglie intr-un punct
din spatiu arbitrar ales
este proportionala cu
probabilitatea de a gasi
o particula in acel punct
TEORIA PLANK-EINSTEIN
Energia nu se pierde, nu se poate anihila, ci se
transforma in alte forme de miscare ale materiei

energia radiatiei corpusculare se poate transforma in
energie electromagnetica

energia cinetica ( mv
2
) a unei radiatii electromagnetice
se poate transforma in radiatie electromagnetica si
invers

mv
2
=h marimea cuantelor obtinute depinde de
energia cinetica a radiatiei corpusculare ce se transforma
in energie electromagnetica si invers
mv
2
=h
E=h
=c
E=hc/
E=mc
2
= hc/

=h/mc=mv
=invers prop cu masa corpului
-pt corpurile cu masa mare, devine nesemificativa
Oricarui corp
material i se
poate asocia o
unda

RADIOACTIVITATEA
NUCLEE STABILE - energia de legatura>0
-pentru a fi stabile,nucleele trebuie sa aiba un
numar egal de p si n
-la cele grele n>p
NUCLEE INSTABILE - energia de legatura<0

-instabilitatea se manifesta prin transformarea lor
spontana in alte nuclee ca urmare a eliminarii sau
transferarii unei parti din nucleu;
-aceste nuclee se numesc radioactivesi pot emite
radiatii alfa, beta, gamma, etc.
-fascicule formate din particule atomice animate de o
mare viteza si care cu exceptia razelor neutronice, poarta
sarcini electrice
CLASIFICARE:

4 -dupa tipul de radiatii
* -catodice,
* -beta,
* -protonice,
* -alfa,
* -neutronice,
* -cosmice
4 -dupa constitutie:
* -electroni,
* -protoni,
* -helioni,
* -neutroni,
* -pozitroni
* -electroni.

RADIATII CORPUSCULARE
Dezintegrare (alfa)
A
Z X Y He
A-4
Z-2
4
2
+
224
88
222
86
+
Ra
Rn He
4
2
Dezintegrare (beta)
A
Z
X Y
e
-
A
Z+1

+
239
92
239
93
+
U U e
-
+
+

-
-
X Y e
+
A
Z-1

+
+

-
A
Z
-
Dezintegrare (gamma)
X Y
A
Z
+
A
Z
*

Radiatiile electromagnetice
PRODUCEREA RADIATIILOR X
Interactiunea RX cu materia
Domenii de folosire a rad.X
Proprietatile razelorX
Radiatiile
electromagnetice
Energie - keV
lungime de unda - unitati metrice
Diagnostic
Terapie
0,5 1,5 3eV 0,12keV 1 10 10
2
10
3
10
4

24k 8k 4k 100 10 1 0,1 0,01 0,001
UV IR
V
i
z
i
b
i
l

RX + _
E

C
o
s
m
i
c

R
a
d
i
o

o razele cosmice
o razele gamma
o razele Rontgen
o razele
ultraviolete
o razele
luminoase
-2-
o razele infraroii
o undele scurte i
ultrascurte
o undele hertziene
o undele electrice
Dup lungimea de und radiaiile se mpart n:
Spectrul radiaiilor
electromagnetice
Noiuni generale despre radiaii
Radiatiile X
Radiatii electromagnetice
dual - corpuscul (foton) + unda
dupa energie:
4 MOI - = 1-5 , energie si penetratie <
4 DURE - = 0,01, energie si penetratie >

descoperite 1895 Wilhelm Conrad Rntgen
Emisia de fotoni de
fluorescenta
Diagrama de emisie de
fluorescenta a
tungstenului
Producerea Rx
Radiatiile de franare
radiatiile caracteristice
captura electronului K
X
X
PRODUCEREA RADIATIILOR X
RADIATII DE FRANARE: - iau nastere in urma opririi
bruste a electronilor din fasciculul catodic

-energia cinetica a electronilor se transforma in
momentul franarii (acceleratie negativa)in energie
electromagnetica

-conform ecuatiei PLANK-EINSTEIN - marimea unei
cuante emise depinde de energia cinetica a particulelor
incidente

-viteza si punctul de franare sunt diferite=raze X cu
frecvente diferite

-daca ciocnirea si franarea este brusca si totala, cedarea
energiei cinetice a electronilor este instantanee si
cuantele sunt cu frecvente mari

-la ricosari ale electronului incident, se emit cuante cu
frecvente mici si repetate
Radiatiile de franare
Electronul incident e1
trecand prin apropierea
unui nucleu Ze este
supus unei acceleratii
centripete prin atractie
electrostatica, emitand
un foton a carui energieE
este prelevata din
energia cinetica a
electronului e1.
Energia E a fotonului
emis va fi cu atat mai
mare cu cat accelerarea
e mai intensa, adica cu
cat distanta (d) fata de
nucleu este mai mica.
PRODUCEREA RADIATIILOR
CARACTERISTICE
Conditii:
4 Atomi cu Z mare
4 Tensiunea de acceleratie sa depaseasca o
anumita valoare critica
Ciocniri neelastice cu electronii tintei:
4 Excitare sau ionizare atomica
4 Proiectarea electronilor de pe orbitele
interioare (energie>) pe altele superioare sau
in exteriorul atomului
4 Locul vacant e ocupat de un electron de pe
un strat exterior (Bohr)
4 Se elibereaza o cuanta de energie egala cu
diferenta energiilor caracteristice ale
nivelelorenergetice intre care s-a facut
tranzitia.

Interactiunea RX cu
materia
Atenuare = scaderea intesitatii fasciculului. RX
cu distanta la propagarea printr-un mediu
material
mecanismele de interactiune
4 efect Thomson
4 efect Compton
4 efect fotoelectric
4 generarea de perechi
Interactiunea RX cu
materia
Efectul Thompson
4 ciocnirea elastica, radiatii moi, oscilatii e.
care emite energie de aceeasi frecv. Ca
si RX = imprastiere coerenta

Efectul Compton
4 RX dure, ciocnire neelastica e., >>> RX
mai moi + e. accelerat (Compton), emise
in unghiuri divergente
Efectul Compton
Prin ciocnirea neelastica
a fotonului incident h
cu electronul e rezulta un
foton hv de mai mica
energie difuzat in spatiu
sub un unghi de
imprastiere si un
electron Compton e
accelerat difuzat in
spatiu sub un unghi de
imprastiere .
Interactiunea RX cu
materia
Compton + fotoelectric == ionizare
direct si datorita e. secundari
efect chimic == radioliza apei,
radicali liberi
efect fotochimic == ruperea
legaturi din molecula de bromura
de Ag
Interactiunea RX cu
materia
Efect fotoelectric
4 ciocnire RX cu e., preia toata energie RX,
expulzat din atom, locul liber ocupat de e.
periferic, cu emisie de E in domeniul
luminos
* fluorescenta = dureaza numai in timpul
actiunii RX >>> radioscopie
* fosforescenta = dureaza si dupa incetarea
actiunii RX >>> radiografie

Generarea de perechi - RX f. dure,
langa nucleu, scindeaza in e+ si e-
Efectul fotoelectric
Proces de interactiune a
radiatiei X cu electronii
legati de atom in care
electronul preia intreaga
energie a radiatiilor X
In acest mod electronul
este aruncat in afara
limitelor atomului cu
energia cinetica :
T=E
x
-I
i
*
Ex=energia rad.X
*
Ii= potentialul de
ionizare al stratului I
din atom

Determina numai
fluorescenta
Caracteristic
substantelor cu Z <
Formarea de perechi
Concluzie
Domenii de folosire a
radiatiilorX
Imaginea radiologica
Sorin M. Dudea
UMF Iuliu Hatieganu
Cluj-Napoca
II.
Mediile de contrast radiologice
PARTICULARITATILE
IMAGINII RADIOLOGICE
Proprietatile razelor
X
1. Se raspandesc sferic de la
punctul de origine = legea
divergentei
2. Se propaga in linie dreapta
3. Se propaga cu viteza de
300.000 km/sec
4. Intensitatea scade cu patratul
distantei
5. Penetrabilitate invers
proportionala cu = duritate
Proprietatile radiatiilor
X
6.Se absorb si se emit in cuante
caracteristice fiecarui element
7. Sunt absorbite de corpurile pa
care le strabat
8. Determina fenomene de
luminiscenta
9. Determina efect fotosensibil
10. Determina efect de ionizare
11. Determina efecte biologice
Absorbtia RX
Depinde de:
4 compozitia obiectului = nr. atomic Z al elementelor
din obiect
4 absorbtia RX este invers proportionala cu
4 densitatea obiectului strabatut
4 grosimea obiectului g
4 timpul de actiune a RX t
Legea Bragg - Pierce
4absorbtia = Z
4

3
gt
Densitati de referinta in
radiologie
Aer adipos apa+viscere os
0 0.92 1 1,85
Factori care influenteaza
imaginea radiologica
Miliamperaj = intensitatea Rx =
luminozitatea imaginii
Kilovoltaj = penetrabilitatea RX =
invers contrastului imaginii
Distanta = scade intensitatea
Efectul Heel = raze mai intense
spre catod si mai slabe spre anod
(fata de Rc)
Particularitatile imaginii
radiologice
Imaginea radiologica este
reprezentarea pe un plan a
structurilor dintr-un volum strabatut
de catre RX
radiologice
1. Proiectia conica
4 distanta o-e > imaginea o >,
contururi sterse
4 focar < imagine clara, contur
net
4 distanta f - o > imaginea o <,
contur net
4 Fascicul oblic imagine marita si
deformata
4 paralaxa = imaginea si sursa de
RX se misca in sensuri opuse
radiologice
2. Legea incidentelor tangentiale
4 daca RX ating tangent suprafata
unui obiect, pe imagine se obtine
contur net

3. Suprapunerile
4 sumatie si substractie
Dependena efectului
de mrire de distana
obiect-surs i obiect-
film
Imaginea obiectului este de
mrime apropiat de mrimea
real, prin creterea distanei
focar-obiect i micorarea
distanei obiect-plan de proiecie
Mrirea imaginii
radiologice n
raport cu
distana obiect-
plan de proiecie
-3-
Ilustrarea efectului de sumaie ca
rezultat al nsumrii imaginilor
diferitelor elemente structurale
ale regiunii de examinat
Ilustrarea legii incidenelor
tangeniale
-4-
Conditii pentru o
imagine RX buna
Focar <
distanta f - o >
Rc perpendiculara pe film
planul corpului paralel cu filmul

Radiatii secundare - grila antidifuzoare
Bucky
Imagine RX
Radioscopie

Radiografie
4 contrast
4 netitate
4 detaliu
Radiografia (imagine analogica)
Ag
-
Br
+
+ h Ag
-
+ Br + e
-

Ag
2
S + 2e-
= Ag
2
S
-- (nucleu de sensibilitate)

Developarea (hidrochinona)
Spalarea
Fixarea Na
2
S
2
O
3
+2AgBr Ag
2
S
2
O
3
+ 2NaBr

Na
2
S
2
O
3 +
Ag
2
S
2
O
3 =
2NaAgS
2
O
3

AgBr +2Na
2
S
2
O
3
Na2[Ag(S
2
O
3
)
2
] + NaBr
Tiosulfat de sodiu
Tiosulfat de sodiu
Tiosulfat de argint
Tiosulfat de argint Tiosulfat de sodiu si argint
Ditiosulfato-argentat de sodiu
Radiologie
Sursa = Rx
constructie - absorbtia Rx
format - reprezentare plana
4 doar in plan frontal sau sagital, NU
transversal
orientare - filmul privit ca si pacientul din
fata
4 dreapta pacientului se afla la stanga
examinatorului
opacitate - transparenta
retrospectiv (Rscopie = timp real)
Planul de examinare a
unei imagini radiologice
_ Examen clinic
_ Tehnica de examinare
regiunea
pozitia + proiectia
punerea in pozitie
controlul corectitudinii tehnice
4 pozitiei
4 calitatea imaginii
4 pregatirea bolnavului, cauze de erori
Planul de examinare al
unei imagini radiologice
_ Examinarea imaginii - aspecte anormale
natura
localizare
numar
forma
dimensiuni
contur
structura
_ Formularea diagnosticului radiologic
intensitatea
raporturi
starea functionala
aspecte particulare
Substantele de
contrast in
radiologie

Categorii de substante
de contrast
Negativ
4 Aer
4 Alte gaze
Pozitiv
4 Bariu (NUMAI oral)
4 Substante iodate
Angiografie
Bronhografie
Substantele iodate
Hidrosolubile
4 Nr.atomi I
/molecula
* Biiodate
* Triiodate
4 Osmolalitate
* Hiperosmolare
* Osmolalitate
joasa
(izoosmolare)
4 Sarcina ionica
* Ionice
* neionice
Liposolubile
(bronhografie,
sialografie,
mielografie,
histerosalpingografie)
Substantele iodate iesite din uzul
curent
Ionice
Hiperosmolare
Triiodate

4 (Odiston)
Substantele iodate actuale
Osmolaritate
joasa
Neionice
Triiodate

4 (Ultravist,
4 Iopamiro,
4 Omnipaque
4 Optiray)

Moduri de utilizare
Injectare intravenoasa
4 Urografie
4 Angiografie cu substractie digitala
4 Flebografie
4 Contrast visceral pentru CT, etc.
Injectare intraarteriala
4 Arteriografie
Alte aplicatii
4 Mielografie (!)
4 Artrografie
4 Fistulografie
4 Pielografie, etc.
Substante iodate pentru
uz oral
Gastrografin
Complicatii ale utilizarii
substantelor de contrast
iodate
Usoare
*Stare de rau
*Greata
*Transpiratii
*Inrosirea tegumentelor
*Eruptii (urticarie)
*Tahicardie

*Incidenta < 1 %
iodate
Grave
* Alterarea starii generale
* Varsaturi
* Diaree
* Hipotensiune
* Colaps
* Pierderea constientei
* Edem glotic (dispnee)
* Spasm bronsic

* Frecventa < 1/1000
iodate
Foarte grave
*Soc
*Convulsii
*Stop cardio-respirator
*Coma

*Incidenta < 1/100000
Contraindicatii ale
utilizarii substantelor de
contrast iodate
Absolute
4 Insuficienta hepato-renala
4 Intoleranta la iod +
Insuficienta renala
Insuficienta hepatica
Stari septice
Unele urgente medico-chirurgicale
(soc, arsi)
4 Stari terminale

Contraindicatii ale
utilizarii substantelor de
contrast iodate
Relative (temporare)
*Intoleranta la iod
*Boli alergice (astm, eczeme, alergii
cunoscute la antibiotice, polen, etc)
*Hipertiroidism (b. Basedow)
*Insuficienta cardio-circulatorie

*Femeile gravide (contraindicatia
iradierii)
Profilaxie
Cunoasterea contraindicatiilor
Tratament preventiv
* Anxiosi seara ante ex.
sedative/hipnotice
* Teren alergic/intoleranta cunoscuta
2-3 zile
Antihistaminic (Claritin) +
Cortizonic (Prednison 6 tb./zi)
* Ad hoc
Mialgin 100mg + Clordelazin 25 mg +
anhistaminic 25 mg +
Hemisuccinat HC 100 mg
* Anti H2 cu o ora inainte de exam.
Tratamentul curativ
Accidente usoare
4 Expectativa
4 Antiemetice
4 Sedative

Tratamentul curativ
Accidente severe
4 Resuscitare cardio-respiratorie
*Masaj cardiac
*Respiratie artificiala/asistata
4 Intubare traheala
4 Asigurarea rapida si mentinerea unei cai de
acces venos
4 Pozitie antisoc
4 Reducerea patului vascular
*Efedrina/noratrinal/adrenalina
Tratamentul curativ
Reducerea efectului mediatorilor
anafilactoizi
*Antihistaminice/ antienzime
Medicatie
antiinflamatorie+antialergica
injectabil
4 HHC pana la 200 mg/24 h
Alcalinizare cu NaHCO3
Sfarsit
Sfarsit

1fizica RX - Pura

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

1fizica RX - Pura

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

02/24/10 Copyright: prof.dr.S.A.

You might also like