ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE COMERT

COMPETITIVITATEA

Student: Ispas Alexandra Seria: C Grupa: 354

Bucuresti 2010

conditii care exprima toate componentele si functiunile care o definesc. capacitati manageriale si de marketing. sunt competitive firmele la care avantajele competitive potentiale au devenit si efective. In plus.  in esenta. care reusesc.m. calitate si diversitate). resusre pentru autofinantarea satisfacatoare si remuneratiei fortei de munca. obtine un avantaj durabil fata de competitori (in rpivinta costului. datorita conditiilor de care dispune (factori de productie. . detasandu-se lucrarile lui Michael Porter si Paul Krugman. la origine. Acestea din urma sunt determinate de starea sistemului de firme (companii) si a mediului de afaceri macroeconomic. O firma este competitiva atunci cand. competitivitatea reprezinta capacitatea de a face fata concurentei.). a fortei de munca etc. Competitivitatea tine. pe care se inalta. de conditiile interne. desfacee. proprii ale firmei. competitivitatea macroeconomica si avantajul competitiv national.Competitivitatea firmei si a economiei nationale Definirea riguroasa a competitivitatii este dificila sau.d. in ultima instanta si in sinteza. resurse financiare. financiar-monetara. si a numerosilor indicatori prin care poate fi relevata. probabil. din care sunt de retinut:  competitivitatea economica exprima o stare complexa si dinamica. In vorbirea curenta a fi competitiv inseamna a reusi cel putin la fel de bine ca altii. iar performantele economice ii remunereaza pe participanti in functie de productivitatea marginala as factorului de productie ce il detin. Marea diversitate a punctelor de vedere si a unghiurilor sub care competitivitatea este abordata se reflecta intr-o ampla literatura. au grade de competitivitate diferite. concepte si realitati microeconomice. in sinteza. in esenta. Intr-un sens larg. diversitatii. corelata cu productivitatea. se considera ca si respectiva tara este competitiva international. mediu. calitatii si reinnoirii ofertei). avand numeroase surse si fatete. asigurand dividende normale pentru actionari. competitivitatea consta in capacitatea firmei de a infrunta concurenta prin marfuri care reaspund clientilor (prin pret. chiar imposibila. lung – pe care le incumba. tehnice si de creativitate s. iar susrsele competitivitatii nu sunt totdeauna aceleasi. Astfel. fiind legata de un mediu concurential dat si de posibilitatea de a obtine performante in urma participarii pe piata (de aprovizionare.).  competitivitatea (interna si internationala) si avantajul competitiv sunt. ea nu poate fi formulata in mod concis datorita multiplelor componente – pe termen scurt. insesi firmele competitive. Ea este posibila in masura in care firma detine un avantaj concurential si a carei afirmare (pe piata nationala sau internationala) isi are izvorul in conditiile interne ale firmei si pe care mediul concurential le poate favoriza sau inhiba. cand intr-un domeniu (industrie sau piata relevanta) sunt numeroase firme nationale competitive.a.

depinde de: a) complexitatea operatiunilor si trategiile companiei. In construire ICC. Nivelul supraunitar al RCA releva o situatie favorabila si invers. sintetizata in productivitatea tuturor factorilor de productie implicati. gratie preturilor sale care au o evolutie relativ mai favorabila comparativ cu cele ale concurentilor (deci. Sub aspect financiar. pe aprecieri cuprinse in chestionare si sondaje de opinie la care participa persoane reprezentative care isi desfasoara activitatea in companii nationale. mai reduse) si prin calitatea. Em – exporturile mondiale totale. oficiali guvernamentali. eficienta companiei este sintetizata in masa si rata profitului care sunt dependente de aceste imprejurari. ponderea exporturilor proprii in cele mondiale). M. in care masurile adminstrative de impulsionare/franare a exporturilor/importurilor – atat directe. si implicit o inflatie. cat si indirecte – sunt circumscrise conventiilor internationale din cadrul OMC si al organizatiilor . diversitatea si promptitudinea marfurilor oferite. in care: Ex – exporturile tarii X. Dincolo de numeroasele dezbateri si de diversitatea criteriilor folosite. Problematica competitivitatii unei economii nationale este extrem de disputata in teoria si practica economica.Dintr-o asemenea perspectiva. PMB – produsul mondial brut. calculat dupa relatia: . Indicatorul RCA are relevanta doar intr-o economie cu concurenta loiala corect reglementata si supravegheata. c) calitatea mediului de afaceri (inclusiv a celui concurential). bazat. mari exportatori si reprezentanti ai companiilor multinationale care opereaza in respectivele tari. Pentru acestea se pot utiliza numerosi indicatori (apropape toti discutabili): 1. PIBx – produsul intern brut al tarii X. consideram ca o economie este competitiva daca isi mareste cota de piata (in special. Porter porneste de la premisa ca eficienta intr-o companie. b) capacitatea de inovare si performantele economice. care exprima raportul dintre ponderea exporturilor tarii „X” (%E) in exporturile modiale totale si ponderea pe care respectiva tara o detine in productia mondiala (% in PMB). avantajul comparativ relevant (RCA). in principal. ea are o competitivitate. se propune ca pentru aprecierea competitivitatii la nivel micro (ca suport pentru cea macro) sa se calculeze indicele competitivitatii curente (ICC). pret.

nivelul si dinamica productivitatii medii globale a factorilor de productie. Emj – exporturile mondiale ale industriei j. Chiar si in aceste conditii indicatorul trebuie privit cu oarecare rezerve: sunt economii in care indicatorul are o marime relevanta in ramuri bazate pe avantaje competitive de gradul I sau II cu produse ale industriei extractive sau de prelucrare primara. 4. competitivitatea unei tari. dar insuficiente. iar pentru o tara. Totusi si indicatorul acesta are limite. se va judeca prin capacitatea sa: . 2. o economie nationala este competitiva daca asigura sporirea durabila a bunastarii locuitorilor sai gratienivelului si dinamicii ridicate a productivitatii globale a factorilor de productie. competitivitatea se manifesta in cateva industrii sau produse (cu semnificatie majora in structura consumului). Pe termen lung. in ansamblu. intr-o abordare analitica. indicatorul competitivitatii sectoriale a tarii X (CSx). Cu cat acest indicator are valoare mai ridicata. dar greu de operationalizat pentru ca:  nu dispunem de un indicator sintetic dar convingator prin care sa fie apreciata bunastarea. necompetitive si dependente de importuri performante. respectiv: . accentuarii schimburilor internationale cu bunuri intermediare si cresterii rolului CTN in economia mondiala. determinat ca raport intre ponderea pe care exporturile din tara data o detin in cele mondiale aferente ramurii „j” si ponderea pe care industri „j” din respectiva tara o detine in totalul mondial. Qmj – productia mondiala a industriei j. este corecta. cu atat poate indica performante mai bune ale firmelor din tara X pe piata mondiala relevanta a bunui j. 3. Firmele dintr-o tara nu pot fi competitive pe toate pietele relevante.  progresele obtinute prin folosirea IDU (indicatorul dezvoltarii umane) sunt foarte importante. Aprecierea. dar. prezenta in orice tratat sau lucrare consacrata domeniului. in care: Exj – exporturile industriei j provenite din tara X.  metodele prin care se determina nivelul si dinamica productivitatii globale aparente (calculate) a factorilor de productie sunt discutabile. Qxj – productia industriei j din tara X. mai ales in conditiile cand lantul (sistemul) valoric se fragmenteaza pe plan international datorita sistemelor productiei internationale integrate (SPII) caracteristice fenomenelor de globalizare economica.economice si comerciale regionale.

cercetarii stiintifice si al unor produse agroalimentare etc. Germania. Firmele elvetiene detin asemenea pozitii in domeniul produselor farmaceutice. iar oferta se caracterizeaza prin calitate. In SUA se afla cei mai renumiti concurnti internationali in domeniul cinematografiei. dar se si concureaza. echipamentelor sanitare si de automatizare industriala. sa se impuna pe pietele nationale si internationale. Avantajul competitiv al firmei si determinantele avantajului competitiv national. Studiile de economie teritoriala si mediu concurential releva ca majoritatea sectoarelor prospere si competitive dintr-o tara cuprind grupuri de firme si nu participanti izolati. Diamantul (rombul) porterian Studiind structurile ofertei si ale consumului. incaltamintei de piele si confectiilor de lux. Ele au competitivitate internationala pentru ca ajung sa-si creeze si sa-si mentina un avantaj competitiv. al serviciilor financiarbancare si al anumitor categorii de servicii turistice. de a valorifica resursele si a spori PIB real pe locuitor. timp indelungat. microcalculatoarelor. capabile ca. Ca rezultat al celor doua mecanisme. diversitate si promptitudine. de a atrage investitii straine directe. Lantul si sistemul valoric . industria aeronautica si constructoare de masini in zone specifice din Franta. in tr-o anumita regiune devine dominant si performant un tip de activitate economica: software in Bavaria (Germania). Firmele bine plasate in concurenta internationala sunt de regula grupate in aceeasi regiune sau in cateva regiuni. faiantei. Japonia. Firmele italiene sunt imbatabile in domeniul echipamentelor de schi. Porter. cartilor de credit. in camp „maro” si „verde”. marindu-si cota pe pietele mondiale. SUA. Respectivele firme detin surse de avantaje competitive care prin agregare confera economiilor nationale capacitatea de a detine timp indelungat pozitii bune pe pietele modiale relevante. Silicon Valley (SUA). Un cluster reprezinta o concentrare gografica de firme competitive cu activitati de afaceri internationale care coopereaza. preturile au i evolutie relativ mai favorabila decat ale concurentilor. Clusterul include o parte importanta sin zonele care formeaza sistemul valoric al unui produs complex sau al cateorva inrudite. de orologie. din ciocolata. ele formeaza un cluster sau GER (grupari economice regionale de firme) in limbajul folosit pentru prima oara de M. Valencia (Spania). gresiei.    de a exporta. se constata ca exista un numar de firme din una sau cateva industrii (ramuri) provenite din anumite tari.

Cele noua categorii generice de activitati care fomeaza lantul valoric se conditioneaza in modalitatile cele mai diferite in functie de domeniu si dimensiunea firmei. lantul valoric este inclus intr-un flux mai larg care poate fi numit sistem valoric. ci si pe verticala. b) lantul valoric propriu al firmei structurat pe contributia fiecareia dintre cele noua categorii generice. in amonte (cu furnizorii) si in aval (transportatorii. productia. c) valoarea din aval. in cadrul fimei. din amonte (de la furnizori). cae ocazionata de numeroasele activitati care insotesc drumul bunurilor marfare de la producatorul primar spre intermediar. distribuitor respectiv consumator. constituite in lantul valoric. mondiala – gratie avantajului concurential pe care-l detine. siguranduri un CTM mai redus in marime absoluta.Pentru identificarea si studierea avantajelor competitive (tipuri. comunitare. din tara si/sau strainatate). compus din: a) valoare de input. de aliantele pe care firma in cauza le realizeaza cu altele. bunul marfar se impune pe piata relevanta – interna. cumparatorii. In felul acesta. de abordare a avantajului concurential al firmei si sursele sale. . Ca rezultat. Pot fi identificate mai multe tipuri de avantaje competitive: a) avantajul competitiv bazat pe costuri unitare minime (CTM) semnifica faptul ca respectiva firma este mai eficace decat concurentii sai in conceperea. comercializarea si service-ul unui produs dat. de nivelul tehnic si complexitatea tehnologiei. Michael Porter a inovat experientele anterioare prin introducerea a doua concepte-cheie: lantul valoric si sistemul valoric al firmei (produsului) pe baza carora circumscrie si politicile strategice si orientarile tactice ale firmelor. distribuitorii. fara atribute de lux (materiale de constructii. energie electrica etc. In viziunea moderna.). este adoptata o viziune sistematica asupra activitatilor pe care le executa firma si a interactiunilor dintre ele. ca un tot. Intelegerea si relevarea avantajului competitiv sunt dificle daca firma este privita global. Elementele lantului valoric realizeaza legaturi nu doar interne. Tipurile avantajului concurential Succesul concurential al firmei depinde de starea sistemului valoric pe baza caruia se realizeaza bunul marfar. surse. de gradul de specializare sau diversificare. concretizate in lantul valoric. forme). porteriana. isi propune ca obiectiv prioritar obtinerea unor avantaje absolute de cost prin luare in considerare a firmei ca un tot. administratiile publice si private. a tuturor activitatilor si a interactiunilor dintre ele prin care se creeaza valoare pentru client. Promovarea strategiilor costurilor – adica minimizarea CTM – intalnita preponderent in fabricatiile standard.

Activitatiile primare pot fi bine individualizate. confortul interior sau al soferului. suspensia. ACD poate proveni din orice element al lantului valoric. iar rolul decisiv il au inovatia si cresterea componentei cultural – artistice in valoarea si structura bunurilor. mentabilitate. mai detin in conditiile actuale cel mult 20-25% din CTM-full. Pentru a reusi in competitie. tradandu-se superficial impactul activitatilor de sprijin si de costurile acestora. producatorul alege in functie de cumparatorii tinta.m. presupun prestatii care preced. cautand sa-l realizeze cu cel mai mic cost si cu „accesorii” care sa-l diferentieze de alti prducatori. spre care in mod traditional ne concentram in cea mai mare masura analiza.m. d) avantajul competitiv de flexibilitate apartine acelor firme care realizeaza cea mai buna reactie la schimbarile cererii. conditiilor de comercializare si structura ofertei dominate s. de regula. Strategia de cost compara proportia in care resursele firmei sunt alocate pe cele noua categorii generice si contributia fiecarei categorii generice la obtinerea bunului finit. isi concretizeaza riguros costurile si contributia (la costurile globale si la formarea CTM).d. comercializare. punandu-se accentul pe urmarirea si nivelu costurilor contabile pe care le comporta activitatile primare. b) avantajul competitiv de diferentiere sau diversificare (ACD) apartine firmei care asigura o oferta specifica fata de ceilalti competitori. Activitatile de sprijin. aprecierea de grupuri de consumator. care se ataseaza de respectiva oferta. Operatiunea este cu atat mai necesara cu cat analizele internationale au relevat ca in pretul final al majoritatii bunurilor marfare importante costurile de fabricatie. desi distincte in organigrama. preturilor. Ele se adapteaza rapid la noile realitati. Pentru aceasta.a. c) avantajul competitiv prin concentrarea pe un element prioritar. identificand „nise” de piata care au fost ignorate de alti competitori. succed sau insotesc fiecare dintre activitatiile primare. pentru un producator de automobile elementul prioritar pe care se concentreaza poate fi: designul exterior. realizand diferentiere intrinseca (structura. durabilitatea. pregatire. Traditionalele economii de scara . se ignora amploarea si costul lor. • verigile lantului (sistemului) valoric pentru a identifica elementele care-i confera avantaje fata de concurenti. intretinere) sau extrinseca (mod de prezentare. de regula.a. localizare geografica). luand in calcul: • preferintele diferitelor categorii de consumatori (in functie de varsta. durabilitate. diminuare riscurilor in caz de accident s. obtin renta datorita faptului ca o perioada sunt in situatia de unic sau principal ofertant al unui bun marfar care raspunde unor preferinte specifice. raspectiva firma studiaza si adopta decizii si actiuni adecvate. De exemplu. un anumit element prioritar pe care il urmareste.conditii de plata). avand valoare pentru consumatori. fiabilitate.d. uneori chiar spatial si. au intaietate in onorarea oportunitatilor ivite. devenind chiar captivi.

Daca detinerea unui avantaj competitiv este importanta. respectiv conservarea lor. calitatea legislatiei. detinerea unor resurse naturale bogate si ieftine). teoria . utilizarea. greu accesibile concurentilor. Factorii de productie (FP) trebuie priviti atat ca surse primare de avantaj competitiv. numarul surselor de avantaj competitiv pe care le detine firma. sursa avantajului competitiv: pot fi avantaje competitive minore (costul redus al fortei de munca. d. tehnologii avansate. c. fapt posibil de realizat usor. Pentru aceasta este necesara o viziune cuprinzatoare asupra factorilor de productie. – care ofera membrilor acces la informatii si inovatii. Toate firmele care au dominat sau domina de timp indelungat o anumita industrie au cautat sa detina mai multe surse de avantaj competitiv. Volumul. b. generand schimbari esentiale in sistemul valoric. inovatie care vor genera noi tehnologii. sistemul de institutii si organizatii de care depinde formarea si atragerea lor in circuitul economic. Priviti in sens larg. sau avantaje competitive majore si durabile concretizate in: .o politica de investitii selective in CD. decisiva pe termen lung este pastrarea avantajului competitiv. national – in care firmele isi desfasoara activitatea. . ei includ: factorii de productie clasici si neofactori. etc. dar si ca elemente definitorii ale mediului de afaceri: ei sunt atat efect. care se pot pierde relativ rapid. daca detine o singura surse de avantaj competitiv concurentii vor urmarii anihilarea ei. la servicii colective performnte si pe pietele externe. Aceasta depinde de numeroase imprejurari. de comercializare. e. formand un sistem interactiv si dinamic. dar si imprejurarile economicosociale. efortul persevernt pentru regenerarea si aprofundarea avantajului competitiv. capital uman.tehnologii si bunuri deosebite gratie competitiei interne si unor aptitudini de nivel superior (ale fortei de munca. materiale si capital uman specifice. structura si calitatea factorilor de productie se constituie in factori determinanti ai formarii avantajelor competitive. cat si cauza a calitatii mediului de afaceri. metode de management. relatii speciale cu clientii). la metode moderne de management. calitatea mediului de afaceri – local. sistetizat in conceptul de competitivitate structurala generata de modul de functionare a institutiilor pietei. De altfel. minimizarea importantei si a dependetei fata de imprejurarile care pot conferi avantaje competitive artificiale. Determinatele avantajului competitiv national Elementele determinate are avantajului competitiv national se afla intr-o relatie de interdependenta. dintre care nu pot fi omise: a.si de diferentiere trebuie completate cu economiile rezultate din flexibilitatea firmelor intr-o lume in care schimbarile se produc la intervale tot mai scurte.

sunt utile gruparea si structurarea factorilor de productie dupa mai multe criterii: • dupa natura lor se disting: . climatul. in masura decisiva. amploarea si natura cunostintelor. dar conditionandu-le pe cele viitoare. componentele structurale ale factorilor de productie prezinta roluri si importante diferite.factori de productie creati prin investitii. situarea geografica.avantajului comparatic relativ si teoria Heckschner. Samuelson (HOS) privind dotarea tarilor cu factori de productie au reprezentat teoriile predilecte pentru fundamentarea specializarii tarilor si a ratiunii economice a schimburilor interne si internationale. care sunt o premisa a nivelului productivitatii muncii si capitalului. forta de munca si utilaje. sau chiar in unul singur. Cele mai bune performante se obtin cand se constituie clustere in care sunt concentrate firme reprezentative care desfasoara activitati. Concentrate in aceeasi zona. Din perspectiva aportului factorilor de productie la formarea si perpetuare avantajului competitiv. Baza competitivitatii internationale a unei natiuni raman detinerea si asigurarea unei inalte calitati a mecanismelor generatoare de factori de productie specializati si complecsi. • dupa provenienta lor. . invatamant superior. capacitatea de inovare si obtinerea de avantaje competitive durabile. informatia. . servicii postvanzare din randul carora se detaseaza furnizorii de informatii.factori de productie nespecializati (reteaua rutiere. care pot fi utilizati intr-o gama larga de industrii. participa la obtinerea avantajului competitiv in orice etapa a lantului valoric prin perfectionarea tehnologiei de fabricatie.factori de prductie elementari: resurse naturale. Ohlin. ele . care au caracteristici specifice. sau mai putin disponibili. • dupa capacitatea de a fi utilizati alternativ se disting: . infrastructura de comunicatii. dina monte si aval. distingem: .factori de productie mosteniti. Industriile inrudite sunt acelea care figureaza in linia de creare a valorii dintr-un sector si a caror contributie poate fi individualizata: pun la dispozitie produse complementare. care au ca sursa inovarea si la randu-le determina. . Pentru analiza-diacnostic a avantajului competitiv si a perspectivelor sale. asemenea factori se obtin preponderent prin investitii private. inginerie. metode de managament.factori de productie complecsi: personalul de inalta calificare.). marketing. forta de munca necalificata.factori de productie specializati. care-i fac apti si eficienti pentru a fi folositi doar in aunele domenii. ale caror orientare si structura depind de avntaje competitive existente. funcii si subfunctii componente ale sistemului valoric. infracstructura feroviara etc. de regula oferiti de natura sau creati de generatiile anterioare. reteaua de cercetare stiintifica. Performantele si mediul concurential din industriile inrudite si de sprijin.

Firmele si industriile dintr-o tara care isi afirma avantajul competitiv pe piata relevanta fac dovada ca inteleg. Cererea exercita una dintre cele mai puternice influente in aparitia si mentinerea avantajului competitiv. . iar deversarea rezultatelor in practica economica este operrativa si multilaterala. firmele locale au anumite avantaje in raport cu cele straine. segmentarea cererii si anticiparea nevoilor. Studiul efectual de M. Pentru aceasta prezinta importanta cunoasterea calitatii si exgentilor clientelei. la nivel mondial. organizate si conduse. Abilitatea de a se adapta la schimbarile impuse de complementaritate este o componenta esentiala pentru mentinerea si dezvoltarea avantajului competitiv. In cluster se pot realiza in conditii mai performante programe comune de formare profesionala si de cercetare. dupa care cedeaza in fata celor dinamice si fortificate de un mediu competitional. apelarea la firme locale de consultanta si consiliere. Ca regula: • o piata relevanta cuprinzatoare. Inertia determina mutarea relatiilor de cooperare in alte locatii si implicit deplasarea spatiala a avantajului competitiv. Industriile din amonte si din aval sunt impuse la doua procese contradictorii: de inertie si de inovare. Strategiile. In confruntarea cu cererea interna se afirma calitatea bunurilor si sunt forjate forme de avantaj competitiv.beneficiaza de utilitati si bunuri publice comune si la costuri mai reduse fata de situatia cand sunt disperdate. Un factor favorizant pentru obtinerea avantajului competitiv il reprezinta rducerea si eliminarea restrictiilor artificiale din calea intrarii in industrie a noi concurenti autohtoni sau straini. veniturilor si preferintelor clientilor. nici un caz in care o firma cu pozitie de monopol pe plan national sa detina avantaj competitiv pe piata internationala. numarul si raportul de putere dintre ele. structura si concurenta firmelor din fiecare industrie. Existenta cererii este primul criteriu luat in considerare la alocarea resurselor si initierea unei afaceri. cu perspective de crestere este suport de avantaj competitiv stimuland investitiile pentru crearea de factori de productie specializati si complecsi. • pe piata interna. ceea ce conditioneaza avantajul competitiv si reusita pe plan international. Gratie protectiei si subventiilor generoase de care beneficiaza. de aceea pentru asigurarea accesului pe pietele straine este utila construirea de parteneriate cu firme rezidente. asemenea firme pot detine avantaj competitiv pe plan international doar temporar. competitia si conlucrarea. Porter nu e relevant. interpreteaza si satisfac cererea pe segmente de cumparatori mai bine decat concurentii lor. • detin avantaj competitiv pe pietele straine doar firmele si industriilecare s-au dovedit compeitive in satisfacerea cererii interne. In evaluarea acestui factor se au in vedere contextul general in care firmele sunt create.

politicile comercale si de protectie sociala b. Punctul de pornire este starea factorilor de productie si luarea in calcul a influentelor pe care celelalte componente le exercita asupra lor. atat prin politica fiscala si bugetara. deinvatamant si de cercetare stiintifica. hazardul si diversi factori aleatori prezenti in fiecare dintre elementele de mai sus. de madiu. statul. Istoria demonstreaza rolul pe care riscul si hazardul l-au avut in existenta unor firme si deciziile unor manageri care au stat la baza evolutiilor fulminante ale unor firme pe plan national si mondial. de natura relatiilor pe care le angajeaza cu industriile din amonte si aval si cu statul. monetare. de modul in care structura si intensitatea cererii interne si externe sunt implicate in deciziile privind orientarea investitiilor destinate crearii si modernizarii factorilor de productie. dar si in derularea raporturilor de interdependenta. 2008 . statul influenteaza formarea si utilizarea factorilor de productie prin politici bugetare. BIBLIOGRAFIE Ilie Gavrila. c. dar si prin comenzile de stat. natura si calitatea factorilor de productie depind de performantele structurilor implicate in formarea factorilor de productie specializati si complecsi. datorita interdependentei dintre componentele „rombulu porterian”. Numerosi autori inclina sa considere statul ca fiind cel de-al cincilea determinant al avantajului competitiv in competitia internationala pentru ca: a. autonome si de cele mai multe ori divergente. politicile economice si reglementarile juridice. idenpedent de ideologia dominanta. el influenteaza dinamica si structura cererii. Productivitatea factorilor de productie este in ultima instanta cauza si expresia competitivitatii si avantajului competitiv. oricare dintre componetele care formeaza mediul concurential si de afaceri este influentata. intr-o masaura mai mica sau mai mare. este dificila delimitarea elementelor cauza de cele efect in crearea si evolutia avantajului competitiv. Bucuresti. Dar. Riscul. Tatiana Gavrila. Editura Economica. de calitatea politicilor. are un obiectiv fundamental: sa asigure cadrul pentru cresterea economica ce aduce bunastare. „Competitivitate si mediu concurential: Promovarea si protejarea concurentei in UE”. fiscale. reglementarilor si actiunilor autoritatilor statului.Statul. Doar acest fapt il legitimeaza ca administrator general al unor interese si conditii particulare. de amploarea si calitatea si rivalitatii dintre firmele din fiecare industrie. In concluzie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful