A AVEA SAU A NU AVEA O AFACERE ?

Milioane de persoane speră să se lanseze într-o aventură din care familia să-şi asigure un trai mai bun şi pornesc o mică afacere. Majoritatea acestor familii pleacă de la o finanţare minimă şi foarte puţine reuşesc să acumuleze bani, bunuri, tehnologii, spaţii, prestigiu şi mai ales o listă de clienţi fideli, stabili. Mulţi „vor să facă bani“, alţii să-şi asigure o pensie bună, independenţă şi “, , „ siguranţa unui viitor social satisfăcător, alţii au ambiţia de a dezvolta „portofolii de afaceri“: ateliere de producţie, reţele de distribuţie, lanţuri de mici magazine, visând o mare „corporaţie“ pentru a lăsa „ceva“ propriilor copii În ciuda diferenţelor existente în opinii, motivele pentru care se face o afacere se pot structura în câteva domenii:
U să U să

fii propriul tău stăpân faci bani U să faci producţie sau să creezi servicii U să-i ajuţi pe alţii U să ai sentimentul libertăţii şi deciziei U spre satisfacţia proprie Mulţi cred că pot conduce o afacere: dorinţa de a fi propriul stăpân şi de a decide, comanda, poate duce la realizări şi chiar profit; se mai poate observa că există o mare dorinţă de a imita. Spre exemplu de a te comporta ca un om de afaceri, funcţionar public, ofiţer superior, dar, numai după lansarea în micile afaceri poţi spune „sunt propriul meu stăpân“. Persoanele realiste şi informate ştiu că adevăraţii diriguitori ai afacerii sunt clenţii, consumatorii, utilizatorii finali ai produsului, serviciului ori ideilor şi proiectelor lor. Intermediarii, distribuitorii sau furnizorii par să controleze producţia, stocurile sau serviciile şi nu în ultimul rând timpul micului întreprinzător. Această resursă din ce în ce mai rară, timpul, este de fapt cea mai costisitoare şi toţi cei ce-l înconjoară pe întreprinzător par a profita de acest timp, mai bine sau mai prost distribuit de decidentul-patron. Dorinţa de a „face bani“ înseamnă orientarea către profit. Acest îndemn stă la baza tuturor micilor societăţi comerciale. Dar această dorinţă înseamnă de multe ori sacrificii aduse bunăstării familiale pentru mai multe luni, uneori chiar ani, deci renunţarea la un anumit standard de viaţă şi un mare consum nervos. Raţiunea şi ideea de a-i ajuta pe alţii, pleacă nu atât din altruism cât din faptul că o idee de afacere trebuie să beneficieze de sprijinul rudelor şi al prietenilor; iar aceşti oameni doresc să participe la profit, sau să lucreze

Există multe dezavantaje legate inerent de mediul în care se fac afacerile. şi chiar de obiectul de activitate al firmei selectat iniţial ca idee de afaceri. poate chiar şi satisfacţia egoistă că sunt invidiaţi. Oricum. ei pot utiliza resursele micii societăţi create aşa cum găsesc de cuviinţă şi pot cheltui cu bună ştiinţă. Sunt agasaţi de condiţiile concurenţiale în schimbare. perseverent. Aceştia doresc să muncească atunci când vor şi să-şi utilizeze timpul fără un control din afară. riscul financiar al întregii familii. piaţa este relativ necunoscută. Deseori scopul este acela de a crea locuri de muncă pentru rude ori cunoscuţi şi în altă etapă de dezvoltare se vor gândi la extinderea afacerii. ceea ce duce la un respect de sine şi o încredere mai mare în propriile forţe. Faptul că au câştigat într-o afacere le crează sentimentul mulţumirii de sine. plată şi credit. Ca patroni. De multe ori înseamnă terminarea carierei. cel ce este patron ori întreprinzător particular trebuie să fie conştient. nu se pot identifica şi măsura segmente de piaţă sau cote ci. sâcâiţi de oamenii care muncesc.împreună şi să ajute cu experienţa. mai ales că micile afaceri au nevoie de muncă depusă mai mult de 40 de ore pe săptămână. atent ca această posibilitate să nu se realizeze. fie înţelept capitalul acesteia. Deoarece majoritatea micilor afaceri sunt deseori aproape de faliment. falimentul ori o boală fizică ori psihică personală ori a membrilor familiei. Mulţi întreprinzători vor să se simtă la „cârmă“ cu sentimentul că ideea de afacere depinde de ei. de condiţiile de lucru. Unii proprietari de firme sau afaceri realizează după 2-3 ani că nu fac ceea ce şi-au propus şi că nu sunt satisfăcuţi de munca pe care sunt nevoiţi să o presteze. Începe să apară din ce în . satisfacţia proprie este foarte importantă. incluzând: U insuccesul U lipsa de timp U lipsa de bani U fuga de muncă U birocraţia şi reglementările guvernamentale greoaie U disconfortul U condiţiile economice şi soco-politice Cea mai neplăcută şi dificil de acceptat experienţă în viaţa oricui este să nu reuşească în afaceri. nu îşi pot permite stocuri. cunoştinţelor sau relaţiile lor. al aprecierii celorlalţi. de cele mai multe ori doar nişe de marketing. de aptitudinile personale şi de cantitatea de muncă depusă. Puţini patroni reuşesc să aducă profit lucrând doar câteva ore pe zi. Lipsa de timp este o caracteristică definitorie a afacerilor. fie prosteşte.

o vând ori îi schimb obiectul de activitate. electricianul. Condiţiile economice sunt definitorii pentru hotărârea de a înregistra sau nu o societate comercială. analizele şi aprecierile corecte vor da şi răspunsul: a face sau nu o afacere .ce mai des nevoia unei decizii în maniera: rămân în afacere. de noile reglementări şi relaţii cu asociaţiile la care cotizează: Camerele de comerţ. Cercetarea de marketing este una din funcţiile cele mai neglijate sau pur şi simplu inexistente la majoritatea societăţilor comerciale mici. serviciilor şi mărcilor ce produc profit canalelor de distribuţie evaluării preţurilor promovării imaginii firmei. renunţ. în acest mod cercetarea de marketing va: U ajuta la cunoaşterea nevoilor neexprimate ale clienţilor U forma un „modus vivendi“ în cadrul firmei Obiectivul cercetării de marketing are în vedere identificarea şi cunoaşterea: U U U U U U U U U U U atitudinii clienţilor comportamentului consumatorilor analizei vânzărilor produselor. dobânda la banca arondată etc. De obicei patronul sau responsabilul de cel mai înalt grad trebuie să controleze toate acestea. semestriale. anuale şi la „comandă“ de către mai multe agenţii guvernamentale. şi nu în ultimul rând ziarul sau radioul local la care trebuie să-şi plaseze imaginea pentru a fi cunoscut şi recunoscut. O astfel de informare identifică profunzimi ale nevoilor şi dorinţelor clienţilor. Primăria. Cercetarea de marketing produce informaţii pentru realizarea unei strategii de marketing. Acestea sunt mereu altele (inflaţia. service-ul calculatoarelor.) şi pot influenţa profitul real. Există un disconfort care e accentuat de plecările dese de lângă familie. instalarorul sau stăpânul casei la care a închiriat un spaţiu. Formularistica administrativă şi reglementările guvernamentale. produselor. deoarece există o impresionantă cantitate de date şi informaţii cerută pentru raportări trimestriale. fundamental necesare supravieţuirii dar şi prosperităţii. serviciilor şi mărcii de comerţ identificării produselor noi planificării de produs ambalării edecvate a produsului preferinţelor vadului comercial Argumentele pro sau contra. cer multă răbdare iar completarea de hârtii şi rapoarte devine deseori o preocupare majoră a micului întreprinzător.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful