ORGANE DE MAŞINI

PROIECT

Îndrumător : Şef Lucrări VALENTIN PANDURU

Anul.2006

Cuprins :
A. CONSIDERAŢII GENERALE: Caracterizarea transmisiei şurub-piuliţă. B. METODOLOGIA PROIECTĂRII SISTEMULUI: 1. Analiza temei; 2. Proiectarea calitativă (concepţia); 3. Proiectarea la scară a ansamblului; C. PROIECTAREA SISTEMULUI DE PRELUARE-TRANSMITERE A FORŢEI DE CĂTRE ŞURUBUL PRINCIPAL: 1. Proiectarea cricului, ca o cuplă şurub-piuliţă; Precizarea solicitărilor şi a formelor de deteriorare posibile; 2. Alegerea materialelor pentru cupla şurub-piuliţa; 3. Predimensionarea filetului. Alegerea tipului filetului; 4. Verificarea condiţiei de autofrânare; 5. Verificarea la flambaj; 6. Determinarea numărului de spire; 7. Verificarea spirei filetului; 8. Verificarea preliminară a porţiunii filetate a şurubului; 9. Proiectarea celui de al doilea reazem al şurubului principal D. PROIECTAREA LA SCARĂ A SISTEMULUI DE ACŢIONARE. E. DEFINITIVAREA CONSTRUCTIVĂ ŞI VERIFICĂRILE FINALE ALE ŞURUBULUI. F. PROIECTAREA SISTEMULUI DE PRELUARE TRANSMITERE A FORŢEI, DE CĂTRE PIULIŢĂ. Precizarea solicitărilor; Dimensionarea piuliţei; G. PROIECTAREA SISTEMULUI DE BLOCARE A PIULIŢEI. H. PROIECTAREA CORPULUI – SUPORT. I. EVALUAREA RANDAMENTULUI TRANSMISIEI.

1. 2.

respectiv uzuri mari (ce conduc în timp la jocuri mari) şi în consecinţă. obiectul de studiu al prezentului proiect. acestea fiind alcătuite dintr-un şurub şi o piuliţă aflate în mişcare relativă în timpul funcţionării. Cu aceste funcţii. în construcţia maşinilor unelte.Tema proiectului: Să se proiecteze un cric simplu pentru o sarcină F=15000+1000*n [N]. Cric dublu. Presa cu piuliţă rotitoare. determinând randamente mici. • • • • • • • • • • • Exemple de utilizare a transmisiei şurub-piuliţă în construcţia de maşini: Cric simplu. CONSIDERAŢII GENERALE Cricul simplu. METODOLOGIA PROIECTĂRII SISTEMULUI . funcţionare fără zgomot. Presa cu pârghii. Cricuri telescopice. Înălţimea de ridicare H=1000-10*n[mm]. face parte din categoria sistemelor de transmisie şurub-piuliţă. Cric cu piuliţă rotitoare. iar şurubul execută mişcări de translaţie şi rotaţie. se menţionează existenţa unor frecări importante între spirele filetelor. transmisia şurub-piuliţă se utilizează frecvent în construcţia unor maşini simple (dintre care se pot evidenţia cricurile şi presele manuale). Cric pentru sarcini laterale. Ca principale avantaje ale folosirii transmisiei şurub-piuliţă se pot enumera: construcţia şi executarea relativ simple. B. Cric pentru platforme auto. În cazul cricului simplu. respectiv a forţei. precizia bună. • • F=24000 N H=910 mm A. Cric simplu cu glisiere. piuliţa este fixă. posibilitatea transmiterii unor forţe relativ mari. Cric auto cu pârghii. viteze de lucru limitate. unde n=9. Ca principal dezavantaj. gabaritul redus. realizând transmiterea şi transformarea mişcării. Presa. a unor dispozitive de lucru sau a unor aparate de măsură.

.Procesul de proiectare al unui produs reprezintă o activitate complexă iterativă. sunt prezentate în schema bloc : Tema proiectului Analiza temei. Ev alu ar e Nu Da Proiectarea calitativă (concepţia). ale cărei principale etape precum şi interconectarea dintre ele. Precizarea structurii funcţiilor de îndeplinit. Căutarea şi găsirea de soluţii-concept posibile. Precizarea structurii funcţiilor de îndeplinit. Pregătirea fabricaţiei e ar alu Ev Da Nu a alu Ev re Da 1. Căutarea şi găsirea de soluţii-concept posibile. Analiza temei . Precizarea listei de cerinţe şi dorinţe. Nu Proiectarea calitativă (concepţia).

care poate fi de alunecare sau de rostogolire (rulment axial). Schema cinematică a unui cric simplu F a 1 2 3 5 H=910 4 Şurubul principal (1). Se vor realiza desenele de execuţie pentru elementele componente şi desenul de ansamblu. se precizează o listă de cerinţe care trebuie îndeplinite de obiectul proiectării.Constituie prima etapă de rezolvare a proiectului în studiu. În această fază. Cerinţe: • Să se poată regla înălţimea de ridicare a sarcinii. cu o forţă de cel mult 150 N. Pentru evitarea mişcărilor relative între sarcina de ridicat şi cupa (4). Gabarit şi greutate mică. Utilizarea rulmentului este avantajoasă în special pentru ridicarea sarcinilor mari. a căror realizare este doar dorită. nu-şi îndeplineşte funcţia. • Să nu alunece sub sarcina de ridicat (să nu se răstoarne). sunt unele care constituie condiţii restrictive – fără de care sistemul nu poate funcţiona. Durabilitate bună. execută atât mişcare de rotaţie. Proiectarea calitativă (concepţia) . Construcţie simplă. • • • • • • Dorinţe: Acţionare uşoară (randament bun). când se obţin reduceri însemnate ale momentului de frecare rezistent dintre cupă şi şurub. Cost redus. cât şi cea de translaţie. aceasta trebuie să se rotească liber pe capul şurubului (1). deci între cupă şi şurub există un lagăr axial. vor fi denumite – dorinţe. Acţionare rapidă (timp de ridicare relativ mic). 2. Aceste condiţii restrictive vor fi denumite în continuare – cerinţe. • Să se poată acţiona manual. Între cerinţele din listă. Celelalte condiţii. la scara dorită. Piuliţa (2) este fixată în corpul (3).

de către şurubul principal. • Funcţia generală: Deplasarea unei sarcini mari pe verticală. prin acţionare manuală (cu o forţă relativ mică).Faza de concepţie a unui cric simplu. dorinţe. aceste cerinţe se transpun în funcţii de îndeplinit. • 3. Cerinţe. • Funcţii parţiale:  Preluarea sarcinii (rezemarea) şi transmiterea ei către sol. Ac ţi fa ona ce r pr şuru pr ea s in b in e cip ul al ? . aspecte de ordin structural şi constructiv. fiind subordonate cerinţei îndeplinirii rolului funcţional. Prin analiză şi abstractizare. Punctul de plecare în această etapă. Soluţia concept Sinteza dimensională Proiectarea sistemului de preluare−transmitere a forţei.  Deplasarea sarcinii pe verticală. Funcţii de îndeplinit. de către cric. corespunzător temei alese: În faza proiectării calitative se caută soluţii concept pentru cricul proiectat. îl constituie lista de cerinţe anterior stabilită.  Transmiterea energiei omului (forţă şi mişcare) către elementul pe care reazemă sarcina (suprafaţă betonată). Se prezintă un algoritm de proiectare care are în vedere o abordare preponderent funcţională a ansamblului. Proiectarea la scară a ansamblului.

Evaluare tehnico -economică. Elaborarea desenului de ansamblu. Verificări şi definitivări constructive finale.Proiectarea sistemului de acţionare Definitivarea constructivă a şurubului principal. Proiectarea sistemului de blocare a piuliţei. Definitivarea constructivă a piuliţei. randament. . etc. Proiectarea sistemului de preluare – transmitere a forţei de către piuliţă. piuliţă şi corp. Verificări finale. Elaborarea desenelor de execuţie pentru şurub. Proiectarea corpului ansamblului. Verificări finale.

Proprietăţile antifricţiune ale cuplului de materiale vor fi asigurate în principal. DE CĂTRE ŞURUBUL PRINCIPAL Funcţii de îndeplinit: Transformarea şi transmiterea mişcării. la piciorul filetului. Precizarea solicitărilor şi a formelor de deteriorare posibile. 6. Alegerea materialelor pentru cupla şurub-piuliţă. 1. Pentru fontă=Fmn 350: σc=Rp02=170N/mm2. Rezistenţa corpului (tijei) şurubului. iar pentru piuliţă Fmn 350.C. sunt determinate pentru următoarele : (a) – rezistenţa corpului (tijei) şurubului . Asigurarea condiţiei de autofrânare. respectiv a forţei (transmiterea unui flux energetic). 3. Rm=min 350 N/mm2. PROIECTAREA SISTEMULUI DE PRELUARE A FORŢEI. Necesitatea asigurării rezistenţei la uzare şi a unui coeficient de frecare redus. (b) – rezistenţa spirelor filetului şurubului şi a piuliţei. . Personal. Pentru a pune în evidenţă tipul solicitărilor compuse. A5=10% HBmax=150. se produc. 2. 1. Rezistenţă spirelor filetelor şurubului şi piliţei. Dimensiunile cuplei şurub-piuliţă. deci ale celor două filete în contact. se construiesc diagramele de eforturi. materialul acestuia este de regulă oţelul.la solicitări compuse şi la flambaj. am ales pentru şurub. Cupla şurub-piuliţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: Transmiterea şi transformarea mişcării şi a forţei. Mij = moment. 4. materialul OLC 45N. Fi = forţa axială. Rm=min 610N/mm2. Întrucât solicitările corpului şurubului sunt relativ mari. Ruperea spirelor poate avea loc ca urmare a solicitărilor de încovoiere şi forfecare. de către materialul piuliţei. presupun utilizarea unui cuplu de materiale cu bune proprietăţi antifricţiune. Caracteristicile materialelor alese: Pentru oţel OLC 45N: σc=Rp02=360N/mm2.     2. 5.

4÷0. Predimensionarea filetului : Dimensiunile filetului trebuie să corespundă simultan. iar: F1=forţa care acţionează asupra şurubului principal (F1=F). se alege un filet superior celui calculat (d3=17. de încovoiere şi forfecare.4*360N/mm2=144N/mm2. permite eliminarea jocului axial rezultat în urma uzării – prin utilizarea unei piuliţe secţionate. poate transmite sarcini mari. pentru a considera şi solicitarea de răsucire.3.25÷0. σa=0. σa = tensiunea admisibilă la compresiune.6)*σc.4)*σc. randamentul cu circa 4-5% mai mic decât al filetului pătrat. sunt : • Tipul filetului. următoarelor cerinţe : Rezistenţa corpului şurubului la solicitare compusă (compresiune şi răsucire). Rezistenţa spirelor la solicitarea compusă. Alegerea tipului filetului – am ales filet trapezoidal.61mm π ∗ 144 d3 = diametrul interior al filetului şurubului. Dacă şurubul este solicitat la compresiune. • Numărul de spire în contact. • Mărimea filetului (diametru. γ>1 = factor de majorare al forţei F1. pornind de la oricare din cerinţele de mai sus. să nu flambeze. Necunoscutele care trebuiesc determinate în cazul dimensionării unei cuple şurub-piuliţă. σa=(0. • • • • • În principiu.3. etc. Să asigure condiţia de autofrânare (dacă este cazul).1 (Anexa3): .5mm) şi corespunzător acestei valori  din tabelul A3.4*σc=0.4*Rp02=0.3 ∗ 24000 = 16. γ=1. condiţionând ca apoi să se verifice pe rând şi celelalte. pentru d < 30mm. Anec=Fc/σa=γ*F1/σa=π*(d3)2/4  d3 = 4γ ∗ F1 π ∗σ a σa=(0.). dimensionarea filetului ar putea fi făcută. Predimensionarea filetului. unde : F1=F=15000+10*n=15000+1000*9=24000N.3*24000N=31200N. pentru d > 30mm. Predimensionarea la solicitarea compusă se face la compresiune pe baza unei forţe de calcul: Fc=γ*F1=1. variabile. care are o bună rezistenţă şi rigiditate. în ambele sensuri. Din standarde. Rezistenţa spirelor la strivire (uzare). Alegerea tipului filetului şi a dimensiunilor standardizate. d3= 4γ ∗ F1π ∗ 144 = 4 ∗ 1.

este mai mic decât unghiul de frecare redus (φ’): tg ψ=p/π*d2 =2mm/π*19mm=0. deci Cc se încadrează între limitele recomandate (Cc=1. iar tg φ’=μ’=μ/cos(α/2)=0. Filetele asigură autofrânarea atunci când unghiul de înclinare al filetului (ψ). am ales μ=0.5 mm = diametrul nominal exterior al filetului interior.083. Verificarea condiţiei de autofrânare.08. este preferabil ca autofrânarea să se realizeze direct de către filet.5.033.0. D1=18 mm = diametrul nominal interior al filetului interior. condiţia de autofrânare se verifică.083 Coeficientul de frecare μ.d=20 mm = diametrul nominal al filetului..2 pentru oţel/fontă. 4. Condiţia tg ψ≤ tg φ’ 0. p=2 mm = pasul filetului.5÷3). depinde de cuplul de materiale. de calitatea şi starea de ungere a suprafetelor μ=0.08 α reprezintă unghiul profilului filetului = 30˚. respectiv ψ≤φ’  relaţia fiind adevărată.08/cos15˚=0. La sistemele acţionate manual..033<0. D4=20. Asigurarea autofrânării apare ca cerinţă în majoritatea construcţiilor cu şuruburi de mişcare. d2=D2 = 19 mm = diametrul nominal mediu. Siguranţa normală Cc=σc/σa=360/144=2. .

Se calculează coeficientul de siguranţă la flambaj (Cf =Ff /F≥Cfa).5. Determinarea numărului de spire în contact. imin. F t ile e te r x rio L=1.64 ≥ Cfa=3 ÷ 5  şurubul nu flambează. unde H=cursa de realizat. Cfa=coeficientul de siguranţă admisibil la solicitarea de flambaj =3÷5.  λ=51.5*L=637mm se calculează coeficientul de zvelteţe: λ=lf /imin. = I min = A 4603.d 2 2 D 1 d 3 D 4 d .4*910=1274 mm lf =0. la Verificarea flambaj. Şuruburile lungi.75N Cf=Ff /F=87421.F t ile in rio te r 3 ◦ 0 R1 h3 R2 ac H1 5.38mm=51.5L Se compară λ cu valorile limită ale lui λ0.5mm)4/64=4603. F Imin=π(d3)4/64=π*(17. 6.35÷1.64.4*H=1.45)*H.75/24000=3. ceea ce înseamnă că avem flambaj în domeniul plastic.2 < λ0=85.5=87421.5mm)2/4=240. Condiţia iniţială Cf=Ff /F≥Cfa este respectată Cf =3. A=π(d3)2/4=π*(17.2=363.67*51. unde lf=lungimea de flambaj şi imin.38mm 240. D . Pentru OLC 45  σf =449-1.5 L=1274 λ=lf /imin=224mm/4. Se stabileşte felul rezemării şi lungimile de flambaj corespunzătoare L=(1.=raza de inerţie minimă. iar σf = a-b*λ.86mm 4..67*λ=449-1. solicitate la compresiune.5mm2.5*240. Pentru flambajul plastic avem: Ff=σf *A.86 = 4. unde Ff=forţa critică de flambaj. λ0 pentru OLC 45=85.2 lf=0. Ff=σf*A=363. sunt în pericol de a flamba.

iar tg φ’ = μ’ = μ / cos (α/2)=0.Numărul minim de spire.25.866 * p = 9. R2 max = ac = 0.5 * p = 0.5 * p) = 22mm – 2. D4 = d + (2 * ac) = 22mm + (2 * 0. se va determina din condiţia de rezistenţă la uzare. 4’ Verificarea condiţiei de autofrânare.25 = 0.125.5 * 0.75mm.5mm.5mm + 0.0816<0.5 * ac = 0.5 mm = diametrul nominal exterior al filetului interior. d2 = D2 = d – (0. D1 = d – (2 * H1) = d – p = 22mm – 5mm = 17 mm = diametrul nominal interior al filetului interior. Cum numărul de spire z trebuie să se încadreze între 5÷10.5mm = 19. Condiţia tg ψ≤ tg φ’ 0. . H4 = h3 = H1 + ac = 2. Numărul de spire necesare.25 = 2.0828 α reprezintă unghiul profilului filetului = 30˚. Se alege: d=22 mm = diametrul nominal al filetului şi corespunzător acestuia.33mm. z. d3 = d – (2 * h3) = 22mm – (2 * 2. Se aproximează z=27 spire. se măreşte diametrul şurubului şi se reface calculul.5 * 5 = 2. ac = 0. respectiv ψ ≤ φ’  relaţia fiind adevărată. necesare a fi în permanenţă în contact.D12)*σas] =4*24000/[π*(400-324)*15] =26.25.5 mm = diametrul nominal mediu.5 mm = diametrul nominal interior al filetului exterior.5mm =0.75mm) = 16. rezultă din relaţia: z=4*F1/[π(d2 . 5’ Verificarea la flambaj. tg ψ = p/π*d2 = 5mm/π*19. R1 max = 0. d = 22 mm p =5 mm = pasul filetului. H = 1.0816.0828.25mm) = 22. H1=0.81. condiţia de autofrânare se verifică.08/cos15˚=0.

19.82=76637.82mm 2. unde Ff = forţa critică de flambaj.67*λ = 449-1.  λ =54. λ0 pentru OLC 45 = 85.5mm)2/4 = 213. ceea ce înseamnă că avem flambaj în domeniul plastic.36 mm4..36 = 4. = I min = A 3638. A = π(d3)2/ 4 = π*(16. = raza de inerţie minimă. unde lf = lungimea de flambaj şi imin. Ff = σf * A = 358.24 = 358.82 λ= lf / imin = 224mm/4.42.24< λ0=85.5 * L = 224 mm se calculează coeficientul de zvelteţe: λ= lf / imin.4 * 320 = 448 mm lf = 0.4 * H = 1.2/24000 = 3. iar σf = a-b*λ. .19 ≥ Cfa = 3  şurubul nu flambează.24. Pentru OLC 45  σf =449-1.13mm = 54. imin. Pentru flambajul plastic avem: Ff = σf * A.F L L = 1.2N Cf =Ff / F = 76637. Se calculează coeficientul de siguranţă la flambaj (Cf = Ff / F ≥ Cfa).13mm 213. Se compară λ cu valorile limită ale lui λ0. Imin = π(d3)4 / 64 = π*(16.5mm)4/64 = 3638. Condiţia iniţială Cf =Ff/F≥Cfa este respectată Cf = 3.42*213. Cfa=coeficientul de siguranţă admisibil la solicitarea de flambaj = 3÷5.67*54.

3mm3 A=π*D4*[(p/2)+2li*tg15°)]=π*d3*[(p/2)+2*li*tg15°)]= π*16. τf =(24000*171. cc =1.5*0. 7.5*0.26) / (0. σi = Mi / W = F1*li /z*W = 24000*1.720N/mm2 Solicitarea de forfecare : τf =(F1*A) / (Km*Z).35. Se aproximează z=10 spire  condiţia ca z = 5÷10 spire.r / cc.5*[(5/2)+2*1.r.7.26mm2.  W = 94.6’ Determinarea numărului de spire în contact.5*5/2)+0.5mm W = π*D4 [(p/2)+2*li*tg15°)]2 / 6 = π*d3* [(p/2)+2*li*tg15°)]2 / 6 = = π*16.  σa = σc. unde : • Km = coeficient de corecţie = 0.5÷5.2679)]=  A = 171.5÷3(4) cr = (2) 2.75 şi ţine seama de repartiţia neuniformă a tensiunilor.3 = 47.r =360/2 = 180N/mm2.r / cc. unde σa = σc.2679)]2 / 6 = 94. . este îndeplinită. Se alege Km = 0. Verificarea spirei filetului Solicitările la care sunt supuse spirele filetului sunt: încovoierea şi forfecarea.7*8) = 25.5 /8 *94. F1/z l i h b Solicitarea la încovoiere : σi = Mi / W = F1*li /z*W li=(H1/2)+ac = (0.5*p/2)+ac = (0.55÷0.25 = 1.5*[(5/2)+2*1. z = 4*F1/[π(d2 .3mm3.D12)*σas] = 4*24000/[π(484-289)*15] = 10.02 N/mm2 Tensiunea echivalentă se calculează în baza teoriei a –III – a de rezistenţă: σech = (σ i) 2 4 * (τ f ) 2 ≤ σa.

13N/mm2 < σa = 180N/mm2 . Se determină Dcmin necesar. cel de-al doilea reazem poate fi un lagăr axial.4) 2 (34.5*0.29 N/mm2 τ = 16*M12 / π*(d3)3 = 16*27144 / π*(16.06N/mm2 σa = σc (Rp02)/cc= 360/2=180N/mm2 σech = 128. 8.74) σ = 4*F1/ π*(d3)2 = 4*24000/ π*(16.5)2 = 112. care este de obicei secţiunea periculoasă. Solicitarea care se are în vedere la proiectarea unui lagăr axial cu alunecare. conică. apoi se estimează teşiturile. din solicitarea de contact.24 = 50.14) 4 * (18. Valorile presiunilor admisibile σas = 20÷40Mpa = 20÷40N/mm2. este presiunea de contact. este util să se efectueze o verificare la solicitare compusă a porţiunii filetate a şurubului. Am ales σas = 40Mpa = 40N/mm2.13N/mm2 = 2 = 2 = 4 * (18.29) 2 +4 * (30.6) 2 1196.14) σech = 50. având diametrul cel mai mic. d=22mm. Anec= π*[(Dc’)2-(dc’)2]/4= F1/ σas  π*[(Dc’)2-(144)]/4 = 24000N / 40N/mm2  .(σi ) 2 σech = 4 * (τf ) 2 (36. În cazul utilizării unui astfel de lagăr axial.116/2 = 27144N*mm (unde arctg ψ=1. Solicitare la compresiune cu forţa F1 şi răsucire cu momentul de înşurubare M12. Se alege dc=10mm. Verificarea preliminară a porţiunii filetate a şurubului Deoarece dimensiunea filetului determină implicit dimensiunile altor elemente ale sistemului. M12 = F1*d2 tg(ψ+φ’)/2 = 24000*19.95 + 1316. Am adoptat soluţia utilizării lagărului axial cu alunecarea pe suprafaţă plană. sferică). Proiectarea celui de al doilea reazem al şurubului principal La cricul simplu.89 şi arctg φ’ =4.06N/mm2 < σa =180N/mm2 9. rezultând dc’ dc’=10mm+(2*1mm)=12mm.5)3=30.79) 2 = 128.79 N/mm2 σech = (σi ) 2 4 * (τf ) 2 = (112. • Lagăr axial cu rostogolire (rulment axial). variantele posibile sunt: • Lagăr axial cu alunecarea pe suprafaţă (plană.

28 N/mm2 < σas =40N/mm2 D. Mf ≡ M41. Am ales μ = 0. Pentru frecare oţel pe oţel. Lc=Ra-(Dc/2) . PROIECTAREA LA SCARĂ A SISTEMULUI DE ACŢIONARE Se realizează acţionarea prin şurub. cu ajutorul unei pârghii simple. Verificarea presiunii pe suprafaţa de contact : σ s = F1 / A = 4F1/π [(Dc’)2-(dc’)2] = 4*24000/π *[(35)2-(12)2] = 28.25). (Dc’)2-144mm2=600*4/π  Dc’= ( 600 ) + 144 = 30. unde Mtot=momentul total care trebuie aplicat Mtot=M12+M41 Se alege Fm=150N Se determină diametrul minim necesar pentru pârghie dp. Mi=Fm*Lc unde. μ = (0.13mm 0. Ra= raza la care trebuie aplicată forţa utilizatorului.11.1N*mm unde Dc’ şi dc’ reprezintă dimensiunile efective ale suprafeţei de contact.28 N/mm2 σ s=28. Mf = μ*F1*[(Dc’)3-(dc’) 3] / 3*[(Dc’)2-(dc’)2] = = 0.785 După considerarea teşiturilor = 2mm  (Dc’)rotunjit = 31mm.11*24000*[(35)3-(12) 3] / 3*[(35)2-(12)2]  Mf = 33496. care ţin seama de teşituri şi raze de racordare. D’c=31 dc =10 d’c =12 Dc=35 Se estimează momentul de frecare din lagărul axial (în diagramele de eforturi. iar Dc= (Dc’)+2*2mm = 35mm Se definitivează forma şi dimensiunile cupei şi ale sistemului de prindere (care nu trebuie să împiedice rotirea liberă a cupei). Ra = Mtot/Wt.11÷0.

82]= [2*(32)3/22. la răsucire : τt =Mtot/Wt.1N*mm.24 mm Se rotunjeşte dp =15 mm dp’ =dp+1 mm = 16mm Se verifică secţiunea slăbită din capul şurubului.9]*[(2*8/32)2.82]= [2*(31)3/22.25 mm Se verifică secţiunea slăbită din capul şurubului.2mm Ls = lăţimea palmei utilizatorului = 100mm.1N*mm / 150N = 261.5/31)2.7mm Se rotunjeşte Lp = 395 mm.1 / 335.82]  Wt=405.7mm Se rotunjeşte Lp = 395 mm. unde : hc =(Dc-dp’)/2 = (32-16)/2 = 8 mm Wt=[2*(Dc)3/22.4 =14.27mm3 τt =Mtot/Wt = 39261.9 = 116.88 N/mm2 τt = 116.1N*mm / 150N = 261. Mi=Fm* Lc Lc=Ra-(Dc/2) Ra=39261.82]  Wt=335.7  dp=14.7 = 36855N*mm Wnec = π*(dp)3/32 = Mi/σai  π*(dp)3 * σai = Mi*32  (dp)3= Mi*32/π*σai   dp = Mi * 32 = π ∗ σai 36855 * 32 = π ∗ 130 2887.88 N/mm2 τt = 96.7mm. la răsucire : τt =Mtot/Wt. Lc=Ra-(Dc/2)=261.7+ 100 = 393.7+ 100 = 392.9mm3 hc =(Dc-dp’)/2 = (31-16)/2 = 7.1 / 405.88 N/mm2 < τat OLC 45N =100N/mm2 . unde : Wt=[2*(Dc)3/22.1=60640. Ra=39261.27 = 96. Lc=Ra-(Dc/2)=261.7mm Lp = Dc + Ra+ Ls= 32 + 261.2=36930N*mm Wnec = π*(dp)3/32 = Mi/σai  π*(dp)3 * σai = Mi*32  (dp)3= Mi*32/ π*σai   dp = π ∗σ = π *130 ai Se rotunjeşte dp =15 mm dp’ =dp+1 mm = 16mm Mi * 32 36930 * 32 = 2893.5mm τt =Mtot/Wt = 39261.7-(32/2)=245.Mtot=M12+M41=27144+33496. Lp = Dc + Ra+ Ls= 31 + 261. Mi=Fm*Lc =150*246.88 N/mm2 > τat OLC 45N =100N/mm2 Se măreşte Dc=32mm şi se reface calculul de verificare a secţiunii slăbite. Mi=Fm*Lc =150*245.9]*[(2*hc/Dc)2.7mm.7-(31/2)=246.9]*[(2*hc/Dc)2.9]*[(2*7.

fiind înălţimea teşiturilor filetului interior. la scară.5*3=13.5÷2)dp = 2*15mm =30mm  Hc=30mm Se reprezintă grafic. • numărul de spire în contact (z=10). DEFINITIVAREA CONSTRUCTIVĂ ŞI VERIFICĂRILE FINALE ALE ŞURUBULUI Se cunosc : • mărimea filetului (p=3mm).5mm (din : Anexa 3 – A29) Hp=30+13. mecanismul de acţionare Dc dp' Hc dp Fm Lc Ra Dc Lp E.5=43.5*p=4.5mm Hp=43. unde Δ≈p.5mm>10*p=30mm  se elimină termenul f2 şi se stabileşte Dc dp . f2=4.Dc/hc = 32mm/8mm = 4  se verifică condiţia 2 < Dc/hc=4 < 8 Hc=(1. • toate elementele privind forma şi dimensiunile capului şurubului (deja reprezentate la scară pe formatul desenului de ansamblu) • înălţimea piuliţei (Hp=z*p+f2). unde f2 este înălţimea degajării filetului şurubului sau Hp=z*p+Δ.

5mm Se verifică secţiunea slăbită din dreptul degajării. Se precizează : trecerea de la capul şurubului la corpul filetat = Hp+f2 =10*3=30mm lungimea părţii filetate f2=43. prin intermediul spirelor filetate şi o transmite corpului ansamblului.2 mm3 τ = M12/Wp = 27144/2548.Hp=z*p=10*3=30mm şi se păstrează doar 10 spire: Hp + f2 = 10 * 3 = 30mm. între şurub şi corpul ansamblului.2=10.5=23. A = π*(d0)2/4.5)3/16 = 2548.08 = 56. PROIECTAREA SISTEMULUI DE PRELUARE – TRANSMITERE A FORŢEI.74mm2=55.5)2/4 = 433. Astfel.87N/mm2 < σa = 144N/mm2 Se calculează lungimea Lf =H+(Z*p) = 320+(8*5)=360mm  Lf = 360mm Teşitura din capul şurubului se realizează la 45°.65N/mm2 σech = (σi ) 2 4 * (τf ) 2 • • • = (52. piuliţa este plasată în fluxul de forţă. Piuliţa are un guler care va fi astfel plasat.5mm-30mm =3.5mm (din anexa3)  A = π*(d0)2/4 = π*(23.65) 2 = 3233. Siguranţa de la capătul inferior al şurubului se alege constructiv.5 = 144N/mm2 σech = 56. piuliţa preia sarcina de la şurub. conform anexei 4 şi se reprezintă în desen. la solicitările compuse: compresiune σ = F1/A. unde d0 = d+1.72) 2 +4 * (10.5mm=22+1. DE CĂTRE PIULIŢĂ În marea majoritate a sistemelor care fac obiectul studiului. fx45° D fx45° k F.5= 360/2. încât să d l .34N/mm2 Wp = π*(d0)3/16 = π*(23.74mm2  σ = F1/A = 24000/433.87N/mm2 σa = σc/cc =Rp02/2.

• Gulerul piuliţei este solicitat la încovoiere (şi forfecare). Pe baza acestei solicitări.32)  hg = 9. Se vor determina : De.33) Se rotunjeşte De = 32mm.(D4)2] = Fc/σat De’= De+2*3mm=32+6=38mm  π*σas [(Dg’)2 .(De’)2] =F*4  2 (Dg’)2 = (F*4/ π*σas)+ (De)2  Dg’ = (π *σ ) + ( D e ) as 2 Se alege σas =100MPa =100N/mm F *4 Dg’ = ( 24000 * 4 ) + (38) 2 = 41. Amin=π*[(De)2 .(D4)2]*σat = Fc*4   (De)2 = [(Fc*4)/π*σat]+(D4)2  De= ( = Fc * 4 ) + ( D 4) 2 = π ∗ σat (31200 * 4) + (22.5) 2  De = 32. (π ∗ 58.04 mm 4 * π ∗ 70 ∗ 32 6 * F * (Dg .2mm. la elementul pe care se face rezemarea. Hp=30mm.• • realizeze transmiterea prin formă.82mm π *100 Se rotunjeşte Dg’ = 42mm Dg = Dg’+(2*3mm) = 42+6=48mm Dg = 48mm Se calculează hg din solicitarea de încovoiere a gulerului piuliţei Wmin = π*De*(hg2)/6 = F*(Dg-De)/4*σai σai pentru fontă = σr/cr=350/5 =70N/mm2  4*π*De*(hg2)*σai=6*F*(Dg-De)  hg = = 6 * 24000 * (48 . dintre piuliţă şi corp. σat pentru fontă = σr/cr =350/6 =58. se poate determina înălţimea gulerului hg. se cunosc : d=22mm.33N/mm2  π*[(De)2 .(D4)2] = Fc/σat . Se calculează Dg.3  Fc= 1. Amin=π*[(De)2 . Dimensionarea piuliţei: Fc=γ*F. Dg şi hg Precizarea solicitărilor: • Corpul piuliţei este solicitat la tracţiune (F2=F1=F) şi răsucire (M12=M21). se poate determina diametrul gulerului Dg şi (Dg’). este solicitată la strivire. a forţei. asigurând astfel şi o mai bună repartiţie a sarcinii pe spire. pe baza solicitării de contact. conform diagramelor de eforturi. În această fază a proiectării.3*24000 = 31200N.De) = 4 * π *D e *σ ai . faţă de varianta fără guler. De. Din această solicitare se va determina diametrul exterior al corpului. γ ≈ 1. Din această solicitare. • Inelară de contact pe care se face rezemarea.

PROIECTAREA SISTEMULUI DE BLOCARE A PIULIŢEI Momentul de înşurubare M12 tinde să rotească piuliţa.5)*De Dg/De =48/32 = 1. Forma şi dimensiunile corpului trebuie să răspundă cerinţelor formulate în tema proiectului.1*17400*Ro. între piuliţa fixă şi suprafaţa de aşezare a cricului.2÷0. Ro =[(Dg’)3-(De’)3] / 3*[(Dg’)2-(De’)2] = [(47)3-(38)3] / 3*[(47)2-(38)2] = = 48951/(3*756)  Ro =21.22 Se verifică ambele relaţii. Mf=μ*F*Ro = 0. PROIECTAREA CORPULUI Corpul cricului se află în fluxul de forţă. deci înălţimea corpului este determinată de înălţimea minimă sub sarcină şi de cursă. pentru μ=0. Tendinţei de rotire a piuliţei. M12=19679.5 hg=(0.(Dbi)2]/4  17400/3 = π*[(Dbe)2. considerând diametrul exterior al corpului = Dg = 47mm. din fontă. H=910mm z*p=30mm H+(z*p)=940mm hg=8mm De=32mm Din=42mm Din condiţia de conicitate.3÷1.25)*Hp  hg/Hp=9/40=0. G. H. Se precizează: • Corpul este turnat.7mm π Se rotunjeşte Dbe= 104mm Grosimea peretelui s = 5mm se obţine din Tabelul A2.4N*mm < Mf=37062N*mm  se produce blocarea piuliţei prin frecare.08 * 4  Dbe = 103. Stabilirea diametrului inferior al bazei de aşezare Din=De+10mm=32+10=42mm  De = 42mm.3=51120N*mm.08÷1. . Mf=μ*F*Ro = 0. c=1/20=(D-d)/H  1/20=(Dbi-Din)/940  1/20=(Dbi-42)/940  Dbi =(940/20)+42mm =89mm  Dbi =89mm F/σas= π*[(Dbe)2.3mm.Se rotunjeşte hg = 9 mm Se verifică relaţiile Dg =(1. • Forma corpului este conică.1*24000*21.4N*mm M12=19679.18.(3364)]/4   Dbe = 8442. i se opune frecarea dintre piuliţă şi corp.

7 Nmm Randamentul η = Lu / Lc = 120000/246559. randamentul constituie un principal criteriu de evaluare tehnico-economică. corespunzător unei rotaţii complete a elementului de antrenare. corespunzător unei rotaţii complete a elementului de antrenare.8*5= 9mm.8*s=1. Se reprezintă corpul-suport al cricului simplu. la scara 1:2 Dg Hp De Di n L s Dbi Dbe I.7 = 0. δ=p. Lu = F*δ.48  η = 48% .1 Nmm*2*π = 246559.Rezultă înălţimea tălpii h = 1.  Lu =24000N*5mm = 120000 Nmm Lc = Mtot*2π  Lc = 39261. Lc = lucrul mecanic consumat. EVALUAREA RANDAMENTULUI TRANSMISIEI În proiectarea cricului simplu. unde : Lu = lucrul mecanic util. astfel: η = Lu / Lc. ca în cazul oricărui dispozitiv de lucru similar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful