GAND

"

SI

FAPTA

LEGIONARA

2

'CO'LE.CTIA •

O'ACOROM.ANIII.A

Deposit.o Jessi: M. 12.529.-1962

ORAnC&8 Baur..

- VmTOllD, 'I. - M&IIIla

PLEDOARIA DOMNULUI C. HENTESCU IN PROGESUL LUI t\)RNELIU ZELEA CODREANU,
MAl 1938

Domnule Presedinte, Onorat Tribunal, Dupa pledoariile confratilor mei, latura juridieii a procesului mi se pare definitiv liimurila. Nu voi mai insista deci asupra ei, Ceiace insa 8OCOt necesar, este a analizez de aproape Iatura lui polrtica, ciici cu toaleca in rechizitoriul onoratului Down Peoeuror General ace t aspect al procesului c trecutcomplect in umbra, totu i unt convins ca numai caracterul politic al spetei de fatii 8 fo t faptul determinant al urmaririi penale. Corneliu Ze1ea Codreanu se preeinta a tazi in £ata Dv. pentru cele mai ubjecte crime din codul no tru penal: incereare de rebeliune, tent at iva de dacoata, r volutie, triidare; iala £aptele uluitoare de care trebue ii raspunda Domnia S8 a tazi in Pretoriul aeestei In tante, iata invinui· rile ce i se adue. Sa vedem deci-dupll analiza juridici 8 proeesului fiiCOTneliu Zelea Codreanu (13-IX-1889 - 30-XI-1938)

cutii. atilt de trlilucil de confratii mei-dae! aetiunea din ultimul timp a Dlui orueliu Zel a Codreanu poate liillll pentru un om cu hun simt, obiectiv §i einstit, eel putin impresia caace 1 iinvinuiri ar putea a ea un fundament cat de §ubred. ~ti.m 'co tOlii cUt politlca Giirzii de Fier este o politiea de dr apta, avand oro area comuni mului §ia desmiituIui social. Corneliu Zelea Codreanu din frageda 'a copilarie a fo t crescut in mediul in care disciplina ~i simlUI ierarhiei stiiteau Ia baza educatiei eeta~ene ti. Elev In Manastirea Dealului, Liceul model infiintat de neinfriearul patriot icu Filip u, Corneliu Zelea Codreanu i-a format spiritul inatmos£era inaltiitoare a exaltirii permanente a jertfei de ine, N a apucat insii sastea muIta v eme Ia poalele muntilor respirand eerul tare de acolo, ci razboiul inca de co pi] l'a aruncat in valtoarea viel;ii. Depeziliile martorilor ee 'auperindst prin fata Dv. coroborate cu insii~i deelaratiile acuzatului, vi l'au arlitat preocupat in acele timpuri tragice numai de oarta Tarii lui. A inlovara~it pe tatal siu pe front ca cereetas luand parte In razboiul ace ta in prima lui faza i nu "a despartit d . cat in elipa cand tatal sau l'a pus in Iata rispunderilol' sale ea Hu mai mareingurul halbat pe ale familia B 11 avea pentru a 0 spriji.ni. lata primele tra aluril ale earacterului lui. Comeltu Zelea Codreann. Cele ee urmeazji ; Iupta ea student al niver italii din Iasi contra propagandei destramatoare comuniste predicati· in acele timpuri rulhuri ehiar de p inliltimea catcdrei profesorale, ~clirile de strada pentru a birui toropeala opiniei publice, iniiItarea drapelului tricolor in locul celui rosu sunt eonsecintele fire~ti ale unei convingeri patriotic IldaDe infipte in uHetnl acestui om,

Ap ascultat martorii ajun~ Ia cele mai inalte trepte ale ierarhiei ociale, facandu·va in mod eu totul obiecti fizionomia. morala a acuzatului in lupta sa darz.a. pentru a.§i r·eaUza. eonvingerile pornite dintr'o ,adanca credinta, Dar trecand peste aceasta. perwoada, sa revenim acum . Ia aetiuaee a poHtica din uhimul timp ~i s'o anBlizam tdgimd din ea eoncluziile ce se impun. Cum am mai BpUIl ~i Ia inceput, actiunea tineretului intrat in cadrele Mi~ciirii Legionare e inspirata de doetrina nationalista, doctrinii ce pune accentul mai mult pe sentimentul national liisand in umbra preocuparile ociale, ce imping Ia sfa~ieri ~i lupte intestine. N'avem ,decat sa p rivim Ia pectacolul anarhi.ei IIpa· niole ca sa ne dam perfect de bine seama unde duce in'transiigenta doclrinara atunei cand nu e pne nici o BOC!)" teaUi de necesitatea suprema· de a alvaguardaunHatea sufleteasca a unei natiuni, Ei bine, eu toate e emplele, nu numal din Spania dar ~i din alte tari din Apus cu 0 civilizalie superioara nona unde ri alitatea dintr dreapta i tanga a alunecat pe terenul du~maniei personaleva urei fratricide, Corneliu Zelea Codreanu a ~tiut sa mentina Mi carea sa de dreapta numai in cadrul unitlipi sufletesti II neamului romanesc, EI,. de~i sub eteagnl regeueriirii nationale, s'a .£e11itde a porni luptn in contra propri:ilor lui hap, di.oi~i.a dot seama prea bine ca at at asteapta dusmanul din .afad, ~i dinliiuntru p ntru a D da 10 itura de moarte. Nu spun eu aeea ta ; 0 declara insu~i aeuzatul in declaratirle sale puhlice flicute intr'o vreme cimd nimanui nu-i putea trece prin cap ca va avea sa apara vreodata in fata Tribunalului militar,

IS

Dar eeva mill mult: aduceti-va aminte in ce conditii -'au filcut alegeri partia] aenm doi ani. Cet inarmat eutreerau satele, unele sustineau 0 tabiira, altele pe c~alaltii. a. MehediintiJ in pecial a lost un fel de repetitic in mi« a tacticei razboiu1ui 'Civil. Ei hine, la aeeste jocorit premergatoare .anarhiei, Corneliu Zelea Codreanu n'a luat parte. JaI atunci cand Ia 20 Decembrie 1937 partidul «Toto! pentru Tarii», a pus ~i el liste de candidati, cea dintii.i grijii a lui Corneliu Zelea Codreanu a £0 t sa impiedic destriimarea Tiirii incheind ·unoscutul pact de neagre iune en partidul national·tAranesc ~i allele de i tia prea bine ca va fi expus ataeurflor politice. Tntusi din patriotism. adevarat, Cornelio. Zelea Codreanu a Ierit Romania de zguduiri ee-i puteau pIimejduianitatea .. Dacl ace t. om. ar fi urmarit revolutia ocialii. ~i zebeIiunea, nimic nu ra mail user decat liisfmd ura a 01000' I a cii sa profile dand apoi Iovitura eatilinara. Corneliu Zel a Code anu n'a £0 t in a un rebel, n "a fo t un agitator, urmariod ascensinnea sa pofirica prin orice ijloace ~ el a fo t caHinzit d interes Ie upreme romanesti cari reclamau ordine, disciplinii i armonie ufleteaeea. Pactul incheiat 10. fa1"§itul anului 1937 dovedest nu numai maturitate polrtica, euraj civic dar i?i un upe-

propagandi se intoaree cu doi morp. Care e te reaetiunea imediata a lui Corneliu Zelea Codreanu? etc de razbunarc? Nu, dar un entiment deadiinca ingrijoarare romanea ca. Domnul General Antonesou chemat ca martor v'a ex'pu eonver a·tia Ilvufii cu Corneliu Zelea. Codreanu imediat dupa inregistrarea faptuIui. Ce a fiicut acuzatul de azi pentru a impinge Tara pe povarni u1 fatal pe care Be angajase? Nu numai cil. nu a filcut nimic pentru a accentua anarhia, dar a avut singurulest capabil de a 0 infrana: 'a retras din propaganda lectorala, Iar atuncicand a. luatcontact direct cu Presedintele Con iliului de atunci, Octavian Goga---;dupa deelaratiile unuia din intimii sai coleboratori, Ale andru Hodos, fost Secretar la Pre. 'denVe, 18 obiectiunile .grave ridicate de regretatul patriot, ca actiuaea nationala poate fi definit! compromisa in cazul cand Iupta dintre eele doua tahere de dreapta nati-onala ar continua, Corneliu Zelea Codreanu intr un ge t pontan a oferit Domnului Octavian Goga retragerea so din alegeri. Care e partiduI capahil de 0 ssemenea jerti3. in inreresul Iinistei puhlice i pentru hiruinta

credintei lui?
Ei bine, am relevat '8ceasta. atitudioelll lui Corneliu Zelea Codreanu din ultimul limp pentru a demonstra d ea este in absoluta contradietie cu rechizitoriiul ~i eu acuzati-ile ee i aduc, caci e departe de a £i pregatit 0 atmo • fera favorabilii rebeliunii !jii razboiului social, a avut din contra darul de a Iinisti spirit I .,i de a £ ri Romania d sf~ieri. Din a e
t

rior sentiment de ra punder persenala. Sii trecem mai depa.rte. Domnul Octo ian G ga este chemat la Guvern. Noi alegeri Be annnla. Campania eleetorala Be preainta de a tii data uh aspecte i mei intunecate. In Moldova, in Ba arabia, in Bucovina patimile fierb. Un vant de nebunie pare a e £i abatut a upra Tarii noa . tre. In ludetuI llfov un grup de tineri legionari din Partitul e Totul pentru Tar8» dueandu-se cu 0 camiooela in

punet

d

spun cu toatil con-

·6

17

vingerea: Comeliu ZeleaCodreanu prin atitudinea sa recenta a binemeritat de Ia Patrie. Dar, Domnule Presedinte si Onoral Tribunal, ins~i educatia legionar:ilor a.dea 0 orientare cu totul noua in viata publici romaneaaeii. Ceeace caracterizeaad actiunea tineretului strdns in juru~ lUI C6I'De]iu ZeIea Codreanue di pretul satisfactiilor materiale. Deaeeea nu vedem in propaganda eleetoralil.ce-o intreprindeau nici 0 ra colire de revendicari, nici 0 £agaduialii mincinoa a, nici 0 alafare a ariciei maselor. De ae ea aeuzatia ce se aduce lui Corneliu Zelea Codreanu cil. ar fi urmiirit I) revolutie ociala 0 socotim vadit nedreaptii. Ceeace a avut darul a rascolea di du~manii ireductibile aeuzatului care ta in fata Domniilor VOH tre e faptul cit eeeaee caracteriseasa viata ohi~nui:tii a partidelor ii este cu totul strain. Pornind dela ideia eli Romania nu va juca in lume rolul la care a pira dedit in clipa cand' vom reu i a ne inalfam 18 0 conceptie uperioara a vietii, Mi~carea Iegionara a reusit Ii mulga din cloaca materialismului vulgar. manife tandu- e prin opere de intere obste c, ridicari de diguri, constnrctii de biserici, etc. Legionarii au dovedit a. au ajuns la un. alt plan de via:ta, train arivi~tilor !jIi: ~perlarilor ce au invadat palitica romanea eii. IUii ceeaee nu se poate ierteecuaatului de ustiizi. A forma a tfel de ameni e 0 primejdioa a razvriitirc. Dar punotul culminant I'a atins prin jertfa eroicii a lui Mota ~i Marin. Prin di pretul mortii ma ite tat intr'o cauzii ce .DU atingea direct interesele romane ti, ae ti martizi crestini au dovedit lumii intregi ell virtutile romane~ti DU au £0 t inca iniibu ite, Caei din orice punet devedere

ar fi p.rivita jertfa lor, ea e te un act de roi III care ein .. teste !}i inalta eamul Romanesc. Domnul Pte dinte, Onorat Tribunal, ceremania ce 8 marcat funerariile lui Mota !?i Marin In. Baeuresti dovcd~. to ca~cliuLlca Gar1.ii de Fier incepu e a intra in adinGimes un telor, u sunt deeat un observator impartiel. Ceiace am con tatat cu altii de bunii eredinta, unt convin a au e n tarat la randul lor. Dar actul martirilor dela ajadahonda nu a avut DUmai repereursiuui hotiiriitoare a upra m lltaHditii publice; el a de chi ochii tara indoialii in )rimul: rand aceluia c poarta ra punderea directa a polrticii Gano:ii de Fer, ui Corncliu Zelea Codr nnu. Sunt convin cO. actiunea atat de cuminte din ultimsle Iuni manife tatii prin acorduri electosale !Iii mai pe urma hotlirarea de a retrage din alegeria fo t determinata d peetacolul infiorator al tragediei spaniole pe care supravietuitorii romfini Ie au adu Ie au transmis eelor de acaa. Fiirii indoialii ca un om care r use te sa adeascii in suflete 0 netarmurita credinta ~i mai ale puter a de a. te jertfi ei, nu poate fi privitcu nepasare. Mi cares Legionazii e pnate co drept cuvant mandri cu ace~tii eroi. lata ceiaee inspiima.nta pe toti profitorii politiciiromiine~ti, pe toti cei ee Be taras ea ramele gunoaielor. lata crima de care CorneIiu ZeI a Codreanu e chemat sa riispunda a tiizi in Iata Domniilor Voastre. Daca acest om era impins de 0 ambitie ne t8.panitii. or fi imbrati. at intransig n a ideologiilor tdine; daell. ro de setea de putere or fi dat drnmul patimilor politice; dacR intr'un C lvant 81' fi pu foC' Tad. fiii indoialii· d.

18

nu am Ii fost astazi aici, Faptui eli n'a servit de in trument unor forte straine vietii romanesti, in clip a in are a o· cotit ca Iinistea Tarii e primejduitli, faptul ca'a manifestal mai mult pc terenul national decal peacel strict politic, Lau creat dUli'maniil,e :inver~unate ce Palllldus aici in acest Pretoriu, Domnule Presedinte 'ii Onorat Tribunal, 'a facut 0 Iarga publicitate ra punsului la interogator a lui Corneliu Zelea Codreanu, dupa ce rechizitoriul Domnului Prim Procurer General puse e fa curent opinia publica en Iaptele ce i Be imputa, Acei ce au organizat aeea ta publicitate, au socotit'o ca 0 upremji abilitate. Lovitura in a no numai ea a datgres, dar a avut cu totul aIt efect, Cac:i nu numai juristij I}i-au putut da seama din eitirea interogator:iului acuzatului, ea nimic din ce i e pune in arciina nu sta in picioare, dar opinia publica, Tara iintreaga s'a convin astazi ca acest proces nu e decat 0 odioasa inseenare, lata rezultatul Ia care '8 ajuns, Si dupaee aceastii convingere unanima ati format'o tuturor, e poate oare a iesim din aceste de bateri cu un verdict de eondamnare? Domnule Presedinte, Onorat Tribunal, n'am venit Ia aee t proces sa fac 0 manife tatie poHtica. u unt Iegionar. Am flicut oaIta politica deeat aceia a Garzii de Fer. Daca sunt totusi aici, pl'ezenla mea Va rog Ii v'o e pHcati numai prin adanca ingrijorare a unui patriot roman de . pre viitorul Tarii sale. Giinditi.va Domnilor Judecatori Militari, eii acueatul a jueat un rol determinant in ce priveste orientarea Tineretului roman din Uni er itati. Intr'un timp cand in alte tilri elanul generatiei noi manife ta mai mult pe tbamul

luptei sociale, cnd aspiratiile de egalitate ~i ura pzivilegiilor ociale caliiuzeau pe tudenti impingfindu-i in campul teoriilor comuniste, Corneliu Zelea Codreanu a flururat Ia noi numai culor:ile romaD~ti. Fiu de profesorexilat vohmtar din Bucovina el nu repreeinta decfit burghezia de mijloc, rezervoarul marirei, al hunuhri simt, al eehiIihrului ocial. Ca in aceasta inclestare de inaltare a curs ange de 0 parte i de alta, nimeni nu 0 neaga, Firul cruliu· zitor al aeuzatului deastazi e insa neindoelnie desprins din cea mai curata iuhire a eamului i Tarii Romanesti, latii eonstatarea pe care orice om obiectiv ar trebui s'o proclame fara retieenta, Si acum, Domnule Presedinte ~i Onorat Tribunal, ganditi.va ee s'ar intfimpla en aceastii. generatie nona, crescuta in sentimentul ideiei nationale in cu.' zul cand Corneliu Zelea Codreanu ar pa~i maine sub bolla rece a ocnei. Caei ali venitaici sa judecati DU atat Iaptele acuzatului, ci mai malt actiunea a intreprinsa In mijlocul tin retului, Revolta Ie va ra coli ufletele in £ala unei ispii~iri atiit de nedrepte i va determina nu numai un val de desnadejde, dar i de dispret al ordinei in ituite, ce va impinge generatia noua toemai pe povarni~ul de unde 0 sentinta condamnatoare pue a. vrea 8'0 smulga. Viii verbesc cilnstit, din inwma co un om deplin coustient de importanja Cllvanlului ro til in ace te clipe. Nu creati, Domnilor Iudecatori ilitori, ireparabilul. Dati-va eama ell dacii Romania mar a Io ~ r alizata prin eucerir a grani lor i torice, ea nu este inca depl:in consolidata. Multe dusmanii Datoria ne pande noastra c nu numai: de romani din afara dar ~l diruauntru. e te de a veghea

20

21

permanent. ell ufletul atiei noastre s;: nu fie r de caneerul rcvoltei terile, Sentinta Domniilor Voastre poate sa determine multe. Reflectap deci adiinc a upra consecintelor ei. Traim in cea mai pzimejdioase epoea a istoriei univer ale. Conceptirle refcritoare Ia viata stetelor, la dreptul individual, Ia Iibertatile publice, e ciocne cviolent in areoa. Prin pozitia pe care 0 ocupam in Europa noi untem un fel de piatra de hotar al ideologiilor ri ale. Tara de bun simt ~i de toleranta, a ne Ierim a intra invaltoarea luptelor intestine. Si mai ale ii nu creem intre autorilatea de stat ~i cetateaa un raport de £0118. DomnulePresedinte i Onorat Tribunal, dar problema ce 0 pune aeest proces con~tiintelor Dv.. mai prezintii un aspect pe care am dateria a·1 infati~a. Mi§carea. Garda. de Fer repreainta cum v'am spus 0 aetiune tanara, 0 aetinne a.earei judecata ohiectiva numai cei ce vor veni dupa noi vor avea 5'0 pronunte. Dar inca de azi ea poate fi con ideratii ca 0 reactiune fir 8 cli contra trjiini mului parazitar i a inerti i romanesti, Din ace t punct d \ edere ea merita toatii atentia ~i tot prijinul ael aratiJor patrio'[i. Nu slipali 0 prapa tie intre generatrile ce ucced. Romania este produs ul muncii nelntrerupte i a jertfelor continui a eelor ce neau precedat. Daca in decor ul istoriei noa tre am putut iufrunta primejdiile a biruim oarta vitrega acea ta nu e datoreste decal olidaritafii deplinea batranilor cu tinerii in fala prohlemei de viala a Romfinismului, u rupeti Iirul traditiei nationale, nu o traeicati din ar na poltici prin sentinta ce veti da ~ene22

ratia venita imediat dupa wfaptuirea seculare,

niizuin.te1or noastre

Corn.eliu Zelea Codreanu nu reprezinta in fata Domniilor Voastre numai persoana lui ciasp:ir.aliile ioabuljite HIe celor ce VOl avea maine ra punderea de tinului nostru istorie. Randurile nalionaliljtilor e rarese. Giinditi-va Ia 'ce ne po ate rezerva viitorul. Deaceia cer In interesul salviirii unitatii sufletesti a Tarii ~i a apararii viitorului no tru ca neam, achitarea in unanimitate II lui Corneliu Zelea Codreanu.

OMENIA

SI UMANITATEA CAPITANULUI

Cu greutate«
CO'

trecutului

,ne·am obi"I;uit.
nici n'am

i

efl. gretuate«

putea

lara

atmosierei ; L
CIA,

ea.
BLAGA

'au adunat in cumpana remii d uiizeci ri cinci de ani dela aeea noapte sinistra de 29 'pre 30 noemhrie 1938, cand chipuri de cameui-c-au oameni-jandarmi selectiona,'ti, au fo t porniti 10 drum CtipOrlJIlCa :i'iexecUite 0 fioroasi mo,nslruozitate. Omul luminii ~i al adeviirului tingh I' a i din eelula . aprig pazita a inchi orii dela Riimnicul Silrat. ca dn ma~ii neamului sii·~i urmeze dansul ardan .. palie in palatul regal-altadata mandris nati-unii romane-c-ajuns acum cloaca imunda ~i lac de pierzanie omeneasca. Planu rile pu la cale de ,reg i guvern erau ~a e

zavorita

scape de Corneliu Zelea Codreanu ~i de oa tea lui. In acest cop au folosit intunerieul noptii, violenta .o;;i erima-c-ilegalitatea cea mai fruntata, cea mai neomenoasa, Trupul Capitanului ~i trupurile altor 13 legionar:i, martirieate eu streaag, ciuruiite de gloante ~i in urma, Ia mijirea zilei de 30 noembrie 1938, de compu e cu acid sulfuric audisparut in groapa comuns din crangul Jilavei cu intentia sa se piarda orice urma de ele. Dupa saviir~irea faraddegei, «reprezemautl] oedine! publice ~i paznicii IegHor» au dat un comunieat oficial, ca Tara sa afle minciunea eu evadarea, « Prostirea. legionarilor din inehi on ~i Iagare cu tot felul de ver iuni, « ademenirea» celor din afaracu tot felul de oferte ~ipromii iuni rama ese '0 treaba ~oara pentru criminalii puterii e recutive ; iar celor cari, dupa a lor parere, nu 'ar upune ordinelor, era data di pozitia «sa Ii se Intinda oa le pe drumuri».
• :111 .:

mani se intuneeasera ~i Iacrimi IIU curs, ivoaie. Mamele 'au luat cu mainile de cap bocind i ble temfind cumplit. Copiii faeeau oehi mari icu iott biiri mute priveau scene de jale§i revolt a sufleteasca, Toata tinerimea romana intrase in furtuna di perarii pentru pierderea aceluia pe cafe . i1 imti" trimi a1 Provident i. Dince Iii plata i~i tarae a tiizi e i tenta cali mai Bunt in villta cari au contribui t direct sau indirect, dar cu buna 9t:iinta :i betialavointu Ia un OlUOlIr cu premeditate ~i en pregatir oficiala?

***
Acei ciizuti in robie depe urma \,iinzarii n au uitat drumnl deschi de credinta mantuirii. E~ sunt preeenti in trecutul ,de marire ~i mucenicie : re pira prin acest trecut 9i poarta mai departe in cutele a cuns ale un tului lor minunea eu ieoana Arhanghelului Miha"l. I9i aminte c de lucrarile ce din iubirea pentru larana pamantului stribun incepeau eu inchinarea. in £at,a 8,ltareloll'. Neamul sinrtea 9i simte mai departe maretia ace tui trecut-s-lumina striilucitoare a Ci'ipitanului. Poporul Ira t actiunea lui dinaintea anilor de robie ~i'9i ognaiecu chinurile indurate de el durerea inimei junghiata acum un fert de veac. In uamantlirile d fiecar zi i in somnul periat 81 noptilnr figure Capitanului ii e te ingura mangaiere; niei n ar putea fara el, cum nu poat £ira greutatea atmo ferii:o, luandudupa aforismul lui Lucian Blaga. Aeea Iigur.1i neasemanat de £:rumoa a. datorita puterii de radiatie a calitlifilor uflete tii. tliru.ie i:Deo~ti'nla celor din robi e ~i din irrchi ori, Be lor din libertate 9i din pribegie. pentru ca orneliu Zelea odreanu continua sa

Pe calea acea ta au vrut tapanirea ~i regele tiran sa lncredinteze poporul roman cli s'a terminat cu uo mit, C1l 0 spirjtualjtate, cu un cres, SInha Ie-a fo t mintea ~i purcata fapta. La vestea ra pandita en toate mijloacele de publici tate informare, Tara intreaga s'a cutremurat pana in cele mai departat adapo turi. Pare ea §imulltii s'au incretit de durere; ~i se uri Ie s'au cHitina!; ~i viiile au C8zut mai Ia fund; i apele s'au tulburat ... In aeele zile de doliu j Iriste~a generala fetele de ro-

£iie azi ea ei eri,.cum va 1m marne ~i totdeauna omu] eare a snsit in mjjloeul D.O tru cu un mesaj divin, Unii I'au in· teIes mai de gl'ab8i, B1ti.i I'au ghicit mai tarzilu, toti ram simtit Ia fel, Em este misacohil ee-l va deseifra viitorul ~i fenomenul ee-l pUllam now, contimporanii, eredinciosij, spee iinima generatii!lor viitoare. Si nuva intiiniia mult, ciind omenirea. i§i va gasi eehtUbrul, lin~~tea ~i pacea pe drumul ell lumini. intre care este ~i eea inainte mergatoare a iinvatlHurei sale ererne, Ziidarniea.le·a fost bueuria ucigasilor, cari au buieeit sapte ani pe trupuln.einsufletit d Capitanului. Filra urmare le-au rama pbnurile schitate in nopti de ol",gii 9i plicat. I-a surprins parjolul stepelor ~i saJbatacia omului flira. Dumnezeu, impotriva caruia Corneliu Zelea Codreanu se ridicase indl! din anul1919; 9i n'a incetat sa-I tintu:iasca cat a mai trait, ca pe eel maiueimpaeat du man al Homa· niei §i al omeniireii. ~a diin aceste timpurii de falsitate, de hainie, ,£Ie perversitate ~i de silnicie, de nestatcraieie si de eohiivocuri, marturisireanoastra-pe eare liberi suntem '0 f,acem ~i nimeni nu ne constr,ange smriemalteum-e te eorectji cand. spunem la iineheie.rea acestni sfert de veae, ca. ttaim aliituri de Capitan, lucram cuel ~i g.andim .impreunaeu el : pentru ca dela ,dansul ne-a rama crediints. din credinta lui, iimbradimintea imaeulatii II sufletului .. La umbra Ilui gitsim In oriee iraprejurare adlipost §i Hnii§tea neceata; pentru CR numa:i Ia ell am ohheit calita~ ~i atitudia! pe carj nu orice om le are, el nefiind din randul mul~Dlii, ci pentm ea ale, cum e intamplii Ia mari .riitimpulI'i, caDd voia Celui Prea Puternic se alata prinemD.e intelese ~i omenesti,

I

Il1coDstruc~a ufieteasca III Cap,iitanu~ui DO era loc pen· tro preHidltorie, niei pentru rB.utate sau rea credinta, nici pentru fapu! ne iibuitc sauambitHi desarte, niici pentru du manie sau ura. Adversitate,. eonlrarietate. dialog, da, in mod cavaleeesc ~i leal din «coll1~tHII1~s biectivelor o drepte ~i me'tale ~i a mijloaceolr Ioiale» (P. L.) .. lniima sa .. nu era incarcsta de jniasmele riisbuniiriii. ci acolo siili.§luia enttimentul de drago te cr~tiDii, acea pc care a propaviduit-o iin tot cursu I actiunU sale, fIoare rara Ia coadueatorij de popoare ) ls aeei cu raspunderea vie-

tiil lor.
Onoar·ea, eereeutudinea, bunaJatea formau tezaurul unei gelleroase sentimentalitlit,i, - iertarea .. Dar moartea de aeum .25 ani a tin glasul eehri nli . 'cut fie educatond tinerime] romane, sa fie mzbavitorul poperului [Oman, Sa fonu.eze csractere, .fiiri de care evoIutia uneinatiuni este impiedi,cala ~i intreruptii ; asupra ei se aba.t nenorociri ireparabiWe din Hpsa oamenilor de caranter .. Uciga~ii eu eutoritate, dela regele de odioasa. amintire Carol II, dela guvernul au pana la jandarmul, caruia iJ s'a pus iin mana banul ~i ~treangul, ea omoare omeaia ~i umanitatea, - lo'i VOl.' £i hle temati Ia infiait de toate gcneraltiile din iiitor eu dragost pentru Neam i pentrn

sa

sa

sa

Tara.
Da.cii s'a pomenjt a. file cine a daruit de Dumnezeu dit! plm eu eali.tiiJiIle omeniei ~i. ale umaDitaJi~ wntre miUoau II' ce formeaza poporul roman, omenos ~i uman prin fiil:f'8 sa - IIpoi ace ta-i Corneliu Zelea Codreanu ..

~

2'8

El n'a £'0 t om poUtile in sen ul vulgar al cuvintului. nid in. sensul pr,ofe ional sau pasional, ci a Iost un om intreg In sensul etie aleuvfmtului, - incamarea sinceritii'lii 9i III eumsecadeniei, A spu!> ce a imtirt, 8 .ucrst ce a gandit, a realiaat ce a trehuit, a oris ce a cresut, ea sa arete eli (IMi carea noaU',ii legionara are JUBi mult caracterul unci mari coU spirituale» (C. S.. C.), Ardoarea,voinla i\liinfelepciuneaa e topesu fonnand (orla de propulsiune in ascendenta, pc direcliapirittmlitii.ii ereatoare. SufluI de umanitate ~i caldura omeniei, eare-i tdbiiteau trupul ~i Bufletu], mintea ~i coo9ttiio~a. l'au detemunat sa. intre in actiune. «ca pe un om, care mergand pe drum cu grijHe, nevoile, ~i galJldurile lui, urprin de foeul care mistuie (I co ii, i~i arunea haina ~i sare in. ajatorul eelor euprinsi de fla'cari) {Po L.), cum spuue Capitanu! medjtand asupra CdO'I intamplate in cur ul anilor de tudii Ia Universitate. GreutatUe ell care s a confrumat Corneliiu Zelea Codreanu in sourta ii shuciumata sa viatu aveau sa fie mult mail mari ,~i mail prhnejdjease decum s'au idovedit de Ia finea studentiei ale. Lupta a dreapts, lumilloasii. ~i neoe ara n'ar fi 'lr,ebuil sa fie pricina de pliig0811a pentru niei un roman ell constiinla de tinujui nostru istoric, ,cii mai mult : un drept Ia un concurs de aparare a neamului si a pamantului mosteait din stramosi. Dar dUllmania contra lui nu a in.cetat cum nil iinceteazii valt1ri~e Illarii sa se izbeasea de ma] pana. ee-l dalarna, ca a·~:i inliinda apoi puterea de pusliire in lung i\li in Iat, Daca Coruel iu Zelea Coclreanu a reuslt sa inchege scheletul invala'lorii ale, a putut '0 {aca numai i!ll pauzele

dintre dona valuri de pi':igoana. Ura ~i nedreptatea djn suflete de eretjni, «stiirpitllri morale» pititi prin ascunzi~uri luxoase au Wovit sub toateformele eu ajutorul instmmente]01' inconstiente panii a-i pecetluj suferinla eu moarte martirica. Caractero~ Ciip,i.tanu[ui,. Clllplli1i~itta'teaa de judecatii,. ~i simtul raspunderii de a suporta in 'Once imprejurare situatia cea mai vitregi ~i mai chlnnitoaee, .u'au innuentat hotiirarea crim:inalilor Iuats fat.a deaeest om de omenie, pii~runl-l de sentimentul umanitiitii, om drept Iilil nevinovat,

*' * *
tii
'0

I!Iltre ce e te omenia ,~i ce lin amndumanitatea on exisIimitii d:"edemarcatie pr,ecisii, cu toate ca. nu sunt una

i aeeia§:iI. Omenia,. eand este, e organicai; pureede ,dela DB9tere. Ea 'cara,ct,erizeazii unenri un pOP'Or intreg; adeseori este insu§irea unei Iamilii 9i totdeauna onoreaza fiinta omului, Omenia este hatrana, pa.,e~te iinain('ea umanitatii, dar iin acelas timpve~nie tanlhaprin bucurta ce 0 rispande~'te intre oameni, Ilmanitatea este virtutea ce i~i. gae~te adapost in inima in care reUexde scimteiuz8 mai u or .. Ea este supuse controversei, dialoguhri dupa natura faptu]ui, care ii pnilejneste rarea de exprimare, Unii 0 sustin flira s'o aibii,_ aItii 0 exerciitii fiir3 a '0 alj ze; unii 0 pretind in merl interesat, allii oaparii din eonvingere intr',o dreptate, Omenia am putea-o eonsidera eamcterul bun al omuIui, na cut ,odata eu omul; uraanitatea, caracterul ce e ca~tiga in viall'l, in contact eu hnaea eu cartea, eu nevoia

din cadrul

ocial, national

in vats. ea «ce vreli voi Ion.

sa

sau religio

v.a facH voua a!tiiaceia.

, etc. Isus Cristo ne faceti ~i

A fi omeno i uman nu e tot una; omul de nmenie este i uman, dar e 1 uman nu este implicit ~i omeno . manitatea te ~i un sentiment, ce a manife ta intens in anumite ocazii au labeste ~i chiar dispare odata en causa car I'a potentet ; e te mila omului lata de altul entimentul milei pentru 0 comunitate de oameni au pentru 0 natiune dizuUl in suferintli grea. Omenia i umanitatea impl'cuna dau omului (I, con i teo~a ufleteasca ~i un echilibru interior, cari il ajutii ii fi mai inteleglitcr pentru adevar ~. dr ptate d cal numai ou ratiiunea 9i logics. Ele iii timuleazi'ii genero.zitatea inimii i au ca rezultat ere. terea bunavointei i a iubirii de oameni. Aceste calitati aHi.tu i de altele au distins personalitatea lui Corneliu Zelea Codr anu : erau rasele tralu itoare ale nobletei ale uflet ti.
>I<

a1tii. Taherele, .,aDtiere1e, ~ dintele .,i in general pregitirea pentru viata~i prefesiune eIau euprin c in. prograrnul acelei coli menitii sa ne inalte ufletegte ; erau datorii . timulente pentru a ne perfectiona, invaland ~i gandind, meditind ~imuncind. Ne-a liieat ea dogma. necesitatea omului. perfect in lume, necesitatea unui «mare tip de roman pe care lumea in cautarea unei aile mai bun il va urrna» (P.. L.). In trecerea prin viata Romuoiei de dupa primul razboi mondial, Corneliu Zelea Codreanu a. destelenitcampuri ~ntregi., pe unde cresteau neinerederea, .regionalismul, de'ertacinnea, oportunismul, tc, au ufla vantul unui j. mulacru de gin dire §i aetiune ; i a 'emanat eu l'abdar si niidejde gr.aul iincrederei ~i al omeniei, dragoetea de Tara, i 0 nOU8 ieoana a Patrie] 0 mai cuprinsiitoare defi-

nitie a Neamului.
Inainrarea a Iosre .trem de grea eu muitli chinuire i ari primejdii, In cele din unna a impus cu {apta ,i ell antul~ eu perseverenta . i cu exemplul paoa intratata ca nici un om de stat, nici un invilat nici 0 alta per 0nalitate de i:nahi cetegorie iot· lectuaHi on a reusit sa illufle opiniei publice 0 mai mare incredere ~i nu a exercit at o mai d ei iii influentii en el. u influent a in n politic -de i nici a ees ta nu a lip it-----cuma putut 0 declaneze la un moment dat, imediat dupa primul razboi mono dial, mare alul Alexandru er cu au in all impr jul'ari,. mai tarziu, Iuliu Maniu. cit in sen' de U·ons.£ormal'·· a omului, a societatii romane ti. creind 0 fortli. de P ten[are a virtutilor a in u [rilor bune, de di ciplinare a vointdor, ((Sa revolutioneee sufletul ,r·omane C)) (C. S. L.). De II eea it con id ram p oro lin Zelea odreanu cu dr pi
CUI

* *'

Capita nul ne-a vorbit ade eori despre perfectiunea umatemii a upra eareia revenea mereu, DD din causa vreunei obsesii, ci din a lipsurilor observate la legionarii in d enire, Pentru atiuger a tintei catre care tindem, punca diinsul, 'h··ehui'ea facem efortul de a. ne in u i virtutile trebuitoare in viata' perfecjiunea e te suma irtutilor a~tigate; ele unt trof el sufletului omene c. Ne-a indemnat Ia erice oeasie a mergern pe drumu] a e ta in com] titiun unul fa Ii de situ] au umi fara de

ns,

sa

,1·9 .....

38

euvant un rrimis al Cerului cu misiunea sa ne intoarca cu Eata Ia Dumnezeu, it ne de IU9ia ca eondrtiile mantuirii noastre: cunoasterea gte.,elilor ~i defectelor, a slilbiciunilo ,i pacatelor proprii, - ceeace este cel maigreu dip ,cate ii . unt date omului a le i:mpliineasca .. Numai eunoscacdu-ne biue, ~i din ce in ce mai mult, putem spera sa ne apropiem de inalfimea. unde multumirea sufleteasca, cea de prin a de placerile lutului din noi, in contact cu zona unei puritati absolute. Aceasta limitii a fost mtrevazuta de apitan precum ~i Iaptul ca legionarul este chemat ii se avante intr'acolo, Omenia ~i umanitatea stau temelie aeestei nevoi de permanents "noire spirituala Q omului de once neam ar £i el. Exercilii in dir ctiaaceaata unt neapiirat necesare pentru ca ele iDle ne c treairea virtutUorcari r,eprezinta pentru sunetul omului, fieeare din ele, un rand de zale mai multo Cu a tfel de armurii ca'9tigiim siguranta in judecarea lucrurilor i suficientii peranla ca ocietatea omenea ca poate £i ridi ata ]a nivelul preseris de legile divine. Privind din ace t unghiu fundamental problema, apari[ia Ciipitanului Ia rascruce de epoci nu este 0 intamplare banala, iar adoptarea Iiniei politice a fost urmarea unei eonjuncturi de eveni.mente ~i un mijloc impu de de pentru a se realiza ~ia implinil coneepte de .iala, ahde pe [iloga. ecele Ia ordinea zilei, ~i mult superiioare ace tora, Mai iotai '8 inoit e] prin harul lui Dumnezeu, Care i-a luminal I erspectiva adevarului si i-a desehis tariile ufletului, Numoi a a a putut a u predice invalatura lui, implinindu~i menirea inaintea ca du manii sa-Iomoare. Omenia Ciipitanului se mjisura cn cantitatea de modestie, eu hogii~ia bunului aimt, eu bunatatea inimei, Cll cal-

dura unei noblete de aur ; umanitatea cu sentimentul milei, cu eapacitatea de diseemamant a ituatirlor, en simlitea ohligatfilor pe toate laturile vietii cu con tiinta d punderilor, ete.; iar amandouii, omenia Iii umanitatea, se adaogau ,~i cresteau In isvorul ne ecat 81 dragostei ale creatine.

... *

*'

Intr'o dimineata abia sosit din nordul Tiirii, rna prezint Capitanului la biroul din trada Gutemberg 3. «Bine ai venit... ce mai e nou ... , ~teapta putin •.. » Soria, Dupa 0 jumiitate de ora iesim amjindni pre bulevard ~i co tim 10 dreapta catre c ntru, di cutand in conrinuar de pre cum merg treburile prin partes loculwi. Intampl.area face sa ne intiHnim eu criitorul l. Bra· tescu-V oinesti pe care euatunci am avut cinstea sa-l eunose personal. Dupa alutu] cu respectoasa afectiune din parte a fiecaruia i intrebiirile de rigoare, s'a de chi pe incetul 0 discutie Iunga intrand pe poarta larga a rapertului de forti intre Romani §i acei .800.000 de cetateni jidani ai Romsuiei. S'au e primat pareri dintr'o parte i din .alta ; doua varsle, dOlla temperamente, doua directi] in viiati, amandoi avocati cu e celente euno tinte in al dreptului ~wale istoriei lui.. De baterile s'au purtat fara nici 0 pasiune pe plan §tiintific i. in ordinea practieii u lucruzilor, Partea economidi II ocupat timp rnai indelungat. La examenul realitatilor s'a eonstatat tare a de inferioritate a Romanilor, adeverindu- e i pricina. Acea tii inferioritate Be cerea, precum a vorbit atunci, remediata. -DU prin violenta, nici prin abuz ci prin stabilirea unui raport de eorectitudine ociala iprofesionalii, valahil

35

dincolo de minoritatea evreeasca, prin re pectarea legilor tatului l}ia legii de 0 pitalitate romnnea ca. Oa petii, catli reme ramim oa pep, Iiind i cetateni, nu pot a-~i intemeeze stat in tat, tatul lor, indeosebi mereu alaturi de ilu~manii Sta.ului roman, nici 11.l}i adune drepturi de prioritate pr:ineliminar,ea ba~tina~ilor dela necesitatea unui progres firesc, cum ar fi spre exemplu :in ale indu triei, comertului, me eziil or, etc. Incereari de olutienu au Iipit, vagi, numai in treacat, plecand dela impacarea intereelor nationale, a dreptiitii romfinesti, cu respectarea drepturilor mdividuale, ceea ee insemD8 restabilirea de eehilibru in lavorn pacH interne. Totul s'a petrecut intr'o atmosfera de inlelegere depliniL Observam i urmareem pe isla batranulni scriito.r, ill lot cur ul eonvorhirei, lumina. de seti faclie profunda. La Jar~it, dupa trecerede vreo trei sferturi de ora am ramns eu impresia ea in acel ceas s'a iscalit un contract de mo tenire intre generatia batrimilor ~i cea dela 1922. In fond, potafirma eu acest pzilej eli nua £0 t nici 0 difel'enta Intre ace te generatii in problemele fundamentule ale neamului ; ci da a s'au produ deosehiri de vederi, aceste inca nu impliea. 0 prapa tie; dareeeaee 'a petrecut de Iapt, deschieanehs- e chiar abisuri, a £0 t din cauza miseIiei m.anifestati de unii dintre hil.trani, paliticiani naraviti i inadaptab:ili la eermtele £jre§ti. ale poporului, ca ~i de unj.i tineri pormtr a-I vrajma~ea~ca pe Ciipitancu eel mai josnice mijloaee. Diferenta, ce a marcat'o Capitanul 10 multe randuri, a fo 1 din cauza perversitiitii, a nee in lei ufletesti. a iufluentelor triiine pe baricada dusmanilnr.
• II< •

Omul de omenie este hland §i genero , bun §i drept. A~a a fo t Capitanul , ~a Pam cuno cut in tahara, intre eamarazi,aca it, in societate, in functiune de subordonat §i in diverse imprejurjiri, egali Ia vorbii eumpanita, totdeaunapii traudu-i respeetul euvenit .. A liftiut Ii e domine in momenta (lie malire ca. 'li in. perioade de in£rangerei prigoana. Totdeauna mastIrat §i in general. hine dispu . o ingura datii, ultima oati cand l'am V8.zut Ia Casa verde, dupa de fiintarea oomertului legionar, intreaga fimli iiera brazdatii de 0 amaraciune neobi nuita. Figura lui impunatoare de alta data se ghemui e intr'un varte] de griji ametitoare ; umbletul sau rar, ce Brata siguranta it curatenie interioarji, ajun e e scum a fie grabit; privirea hlanda a ochilor sai albastri era pierduta; capul au ela ic pe un trup inalt~i: armonios sta incl]Dat sub greutatea gan. durilor ; zamhetul care ii lumina fa~a dildata in haia eterica e inchireise intre buzele transe de durere ; vorha lui inteleapta sliibi e. Cu tot a pectulaeesta ce exprima 0 suferinta grea, cum mi-a aparut in acele momente,-din schimbul de pareri Ia despartire, am putut a·mi dau seama cli in u£letul au tliruiau puteri d ai inalta valoare morala cum Ie banuiam inainte,-poate tocmai prin £aptul eli impotriva lui se de Jantui era foate masinatiite imorale \li diaholice.

""

.

Pe eat de cruntsi nedreptau purtat du manii eu Corneliu Zelea Codreanu, pe atat de uman a fo t el cu danii, Omenia i umanitatea nu i-au Iipsit in tot cur ul actiunei sale; s'a upus totdeauna legilcr, di positiilor qi ordinelor cbiar dlndaceste din urma erau ilegale. Sa ne am in37.

36

tim numai de permismnea ce i se acordase in Mai 1926 de a vorbi alegatorilOJ, in calitatea a de candidat in judetul Putna un minut in fiecar . at; ·au d grozavla-5i m; elia petrecutii Ia 5 eptemhri 1936 cu de Iintarea taberei depe munt,el'e Su ai, contra caireii a, alitati a protestat in mod legal, resemnandu- e dupa far 8 d anchetii rdonata d Mini terul Internelor. Sen ibilitatea u£letului sau era mar Ia dur rea aproapelui, Ia neeazurile ~i nedreptatile ce Ie intilnea, Is hoHle de pre care a£1a.; ensibiI era §i la orgolsi, ca ~it In nechibzuinte, Ia lip a de masura en ~i la labiciunile omenesti ee se intamplali le coastate la unii dintre legionari, Iuhirea IuifatJi d· 0 ,acce ibil inaltarii prin perfectiun , fatli de neam, ell precisa misiune jn Iume tala de omeoiren toata era 0 tl'aire profunda '1] de felul ei exeeptionalii. Privea cu intere i ind lung maretia naturei pe ori unde il purtau pasii intru cunoasterea pamantului trabun ~i a locuitorilor lui. A fost .0 iotamplare ,cii iill cea urile sale de desoadej'de, instinetul sau l'a indreptat pr Radu, muntele de care s'a I gat pe viata? depe C08ma ae tui a iv e de chide 0 privelrste tiimitoare pe vales Bistritei pre Piatra Neamt i Vatl'a Dornei. Genci-alul Caota.cuzino in ilnspeclia 'tall relor de muncliJ din regiunea I, ajun sus, pe crea ta Raraului, mult Ia stanga de Pietr I Doamnei - urcaseram p cararea lui Mao· driBi - s'a dat jo depe cal a·~i desmorteasca putin oasele : era ~i bolnn ; porni din vale cu tern eraturii. i"lan' du-se inainte p.t,e eota Sterie Ciumeti II muntelui Pietro u, apoi Ia dreapta i la tanga a dimas CR 0 tana, ori iit de infriitlt £USee in viata lui eu muntii i cu farm cul lor; 3&

a pus mana palnie pe fruntea-i fierhinte ~i dupa un ohat adsnc, cu gla domol ~i cu greutate de om biitran ne-a spu : mai eopri, a~a frumuseta n'am vazut decand mama m'a facut. A lasat privirile in JOB, acoperindu-si pieptul en barba . tUiOR Ii ~i·a intrat in lumea ganduriilO'r lui. Ne.am . odihnit toti cateva minute fara &l-j turburam Iinistea, Dupa ace t curt popa ne-a rugat a-I ajutam, sli-~i puna picioarele in cari. Su tinandu-l C8 i mai inainte, pornim Ia vale spre Schit si taban «CR ei de odihna». Soarele coboza ii e intalnea ca cu apusul, atmosfera era Iimpede ~i ochii oie inecau in adancimile alba tre ale unui cer superb. In dupil amiaza aceia apareau toate siragurilc de munti imbri"icate ca de sarbJitoare; i stancil preearare pe toata intioderea semanau a fi niste 8trajeri uriasi in tinuta de galii ~i in poaitie de onor pentru prinful din pove te, care i!?i fiicu e aparitia pe aceste meleagu· rio Pe te tot Iiniste ~i 0 feerie incantatoare din minunile Celui Atotputemic. Capitan.uW in fata. unei priveli~ti ca asIa era. inuudat de un sentiment de pietate, pe care rareori il imparta~ia ~i acelor din jur; j mai mult, il invelea in ta ina tiicerii i cnprio de 0 Iiniste desa.vliqitli ramanea pierdut intr'o meditatie evlavioasa ..

'" '"

...

CorncIiu Zelea Codreanu pii. treaza contact permanent ell tinerim a romana; eu intreaga tinerime romana, dar il intere cnza in primul rand tinerimea univezsitarii ~i educatia ei; pregatirea pentru ziua d maine in probleme depe urma carora a renasca Tara. Cu ell impreuna ~i pentruea munce te, organizeaza, 39

vorbeste, invata face ob ervatii fJi impacii diferente de caranter in vederea aceluiasi scop, Apeleaza la con~tiinta fiecaruiaa respecte valoarea eticil a omului pentru catli umanitate radiaza su£letul au. Urmare~te trairea eredintei Iegionore cu privjrea, en mintea, cu inima, 0 purtare solemns. ~i amabilli en toatii lumea; n'a facut deo ebire de clasa, fiecare profesinnecn Iibertatea drepturilorei, fieeare in eu libertatea capaeitiitii de creatie i productie, fieeare cu puterea lui de munca, Figura remarcabilii a Gipitanului exercita 0 influenta conaiderabila Jili asupra mai hatranilor. El devine cn tim. pul Iocarul spre care se indreapta atentia omului simplu ea '7i aeeluia invatat, dela taran ~i muncitor la profesor universitar ~iacademician. Pretueste 18 maximum inteleetualitateo co i munca manuala in once profe ie. Respinge lenea, huzuml ~i eretinismul in viata publica ~i privata. Manullc'hiurae de oameni cari il urmareau cu du~mii. nia . continua ii·I urmarea ca, chiar dupa 25 aoi dela moarte, au viizut in e] altceva, aceia ee au a£irmat '7i: continua Ii afirme; aceasta atitudine se datoreste sufletului lor co re pira otrava urei, rautatii ~i invidiei ee neaga ca.' litati evidente, sadi mului care hraveaza realitiiti ~i Hip. tue~tecrime pentru a- i alva 0 pozitie vremelnica ~i ~uhreda, a omori omenja ~i umanitatea, CD a inalte trufia ~i rirania, Insemnam amm, pentru alta peet 81 problemei, atiturlinea Imparatului Carol V care luptand 0 viatii pentm positia catolicii deei impotrtva principilor ustinalori ai Luterani mului, - dupa asedierea l_;Ii ocupar a Wi:ttembergului, s'a dus direct la mormantul lui Luther. In limp ce citea in eripfia depepiatra mOll'tUiara. UIlU] dintre curteni

de el ~i ii propune sa se desehida mormfintul ~i cenusa corpului 8'0 arunce viinturilor. Imparatul 'a falie

ap:ropie

cut ro~u de ru~ine~i de mdignare, gla tare a audi toati suita prezenta rbboi; aeest loe sa fie respeotat».

apoi ii ri'ispunde cu : «en mortii DU port

... ... ...
e gasim dar cu timpul DO tru Ia 25, ani dela moartea ni'iprasnicl1a CapitaDului, ce nici eriminaHi d rindnu si-ar fi imaginat'o ~i nici DU ar fi indraznit s'o' faea_ EI rllmaneinsa mai departe on noi §i noi eu el pentru ne-a pu la indemana arma ade arului, nu ~treangul mortii ; De-a inspirat credinta biruintii prin puterea cuvintului, DU prin metoda cdemasoarilor»; ne-a turnat in uflete virtu· tea corectitudinei, nu veninul calomniei; ne-a a.ratat drumul perfeetiunei ce duee pe te muntele su£erintei, prio piidurea eu £iare salbatioe i prin mla tina de nadejdei, nu uriitenia degradiirilor in toate variantele, Personalitatea lui DobiHl ramine pururea una din g]o. rjile Romaniei, iar luerarea eat a apucat s'o rcalieeze are valoarea ei pe te veaeuri, dupa treeerea elliro,ra v,a £i sa apara alt trimi ea sa-I Inlocuia ca, slujitor cu omenie si eu nmanitare In altarul Natinnei. umina vietii lui a brjizdat in lung· i in la1 pamantul Tarii noa tre. EI a dilatorit in mi iune, vorhind de rostu1 Patriei ~i ogoind peste tot pUngerea multimei neciijite. A [0 I apologetul traditiei ereatoare i a in titutiunilor ee lateau la temelia Romaniei moderne ,; a mel'S pe urmele trasate de KogaIniceanu, Vasile Conta, Emineseu, Petriceicu Hlljdeu, i de toi in8into~iicari tralueese in istoria neamu-

ea

40

lui ca bulgarii de aur in lumina soarelui. A aplirat Biseri!ca~i Patria, Monarbia i Armata, Familia ~i Proprietalea. L'a preocupat in permanenta omul ea valoare umana, precum 0 declara in proce ul ce i-n £ost cursii CII a.I omoare, Cuvantul lui ajungea Ia ureehile noastre intr'un fel eu totul deos bit de-al celorlalti oameni, Nu era in speta po. runcitoz, nici exigent, DU avea caracter deUberativ niei tOD £iilitor, nu emana nici cu timhrul vocii unuia dotat cu dictiune, nicieu a in atatului dela catedra ; avea 0 tonalftll:te epeeiala ; venea pare ca de dineolo de' lnm.e; mustrare, blandete, iertare, indemn?! Era area pam an tului, Ace I cuvint al lui inealeea inimile, aprindea sen ibilitiiti nebanuite, convingea ~i transform a lumea. Cum? Aici sta tot misteru], Aid este oia Celui Prea Inalt, A~ indriizni a pun; prin sinceritatea lui aItfel dedit a mii -t'i mii d oameni ineeri, prtn imphtatea exprimar+i, prin ehibzuinja judecalii, prin darn] lui Dumnesen pe CII e noi nu-I putem piitrunde decal constata in eonsecintele ce le are asupra mu1limilor, «cari au cateodata contact eu ufletul ncamului, un minut de viziune ... eontactul aeeata ell neamul intrcg e plm de iDfrigurare d cutremur. Mul~jmile pl ang» ...

Ne este hrana sufleteuscii de fiecare zi, vafi trompeta de desteptare in momente d adormire, unetul din corn in cazuri de l'atacire, va fi apelul 10 unite !jIi strigiitul d Iupta ca. ii biruie omenia i umanitateu. Cu to lite aeeste, ~tim eli impotriva lui se vor seula tMha· n dupa talhari, ca sa·l omoare a doua oara, a zecea oara, a mia oara, dar el, Capitanul, tot mai viu va erestevmei preaent va a.parea, eu m.ai multaardoare ne VII ~uviita ...
>10 ... ...

(P. L.).
Uneori 0 atiitudinc !jIi 0 privire insopta de gestul maini. lor aduse Ia ina1lim a capului i indreptate inainte conti .. neau un di curs intreg. Sinceritatea cuvantuiui, modestia sufletului, corectitudine a lnimei eu care a calatont in viata i-au fo t raspIii.. tite cu un £aI!jIit crud, dar a ramas gigant intre pitici. Noi tot ee avem deia el :iinviitate, le '110mtrece dda om la om ,i Ie vom llisa mostenire din gene rape in generatie.

25 ani dela martiriu nu pare mult. din Iicarirea unei st Ie c atarn&' in golul imenital;ii; clip a din jocul luminei de raza fulgeratoare ; clipa din timpul fugar al ternitatii divine. Nue mult, - co ieri s'a petrecut Hi.radelegea;ni'cii dintru inceput pana in nnaptea uciga ilor, niei de atun i la contemplarea schimbiirilorc nu e pot masura prin cuvinte, oriciit de unice §i puterniee ar fi pentru devenire. Ci sa ne ple cam mai depart senuuchii paua la capitul vrernii in fata jertfei depe pristolul 1iscarii Legionare bogat in trupuri frumou.sc i luminat d triilucir a ufletelor - fa,dii aprinse pentru privigherea uferintei ce eulmineasii in noapteo de 29 pr 30 noembrie 1938. Un fert de veae .. , i oa tea cea gr u incercata continua sa meargii dilre tinta un de arc a tronese omenia ~i umanitatea.

o clipii
o o

VA lLE lAS[N 1938·29·30·Xf.1963.

CHI

43

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful