-

PROTEJAREA ACTIVÃ A MEDIULUI -

COMPOSTUL

Pe unii îi roade invidia

Am fãcut o treabã bunã !
Grozav!

Traducere ºi adaptare realizatã de E CONSUL UL D TA CENTRUL DE CONSULTANÞÃ ECOLOGICÃ GALAÞI TR N N dupã "KOMPOSTIEREN" de Florian Amlinger Ludwig-Boltzmann-Institut fur biologischen Landbau EC I

OLO

CE

T GICÃ - GALA

Circuitul vieþii în naturã
Secretul trezirii la viaþã în orice primãvarã, a vegetaþiei ºi faunei constã în reluarea circuitului naturii. Tot ce se ia ca substanþã se dã înapoi ºi iar, ºi iar...

Humusul
La sfârºitul verii, producerea substanþelor se apropie de final, deci ºi creºterea ºi dezvoltarea. Frunziºul se aºeazã pe pãmânt formând, împreunã cu scoarþele de copac ºi crengile cãzute, hranã pentru milioane de fiinþe ale pãmântului.

Viaþa pãmântului ºi humusul
Într-un pumn de pãmânt sunt mai multe vieþuitoare decât oameni pe pãmânt !
HR AN

Ã

RG

AN

IC

PE
TR N
U

OM

RMEAZÃ HUMUS DIN I FO GU NO MIC IO LE E

N IM IA ª
ALE
T CREª EREA PLA
N TE LO R

Þ IN FI

FORMAREA SOLULUI

Prin amestecarea substanþelor organice (realizate de bacterii, alge, ciuperci, viermi, miriapozi, insecte ºi larve) cu pãrticele minerale ºi argiloase ale pãmântului se formeazã substanþa humicã ºi sol afânat stabil. Humusul este temeiul pentru fertilitatea durabilã a solului. Substanþele nutritive depozitate în plantele uscate sunt dizolvate de

fauna solului, redate pãmântului ºi oferite astfel din nou plantelor. Aceasta e circuitul substanþelor în pãdure. Din microorganisme ºi animale mici se formeazã, dupã moartea acestora, albuminã ºi hidrat de carbon. Nicicând nu se ajunge la vreun “surplus”, totul se “revalorificã”, nimic nu se pierde !

1

Cum se naºte humusul ? Ia naºtere din descompunerea ºi transformarea substanþelor organice (deºeuri de la plante. ! ! ! 2 . excremente ale animalelor). creazã spaþiu vital pentru viaþa solului. ciuperci ºi animale ale solului. revalorificarea. prin acþiunea de devorare ºi de digestie a organismelor din sol. este foarte necesarã colectarea ºi sortarea materialelor vechi. Astfel. provoacã o rapidã încãlzire a solului prin coloritul sãu întunecat. oferã mediul ideal pentru dezvoltarea rãdãcinilor. micºorarea. bacterii moarte. Particulã de sol: PÃRTICICÃ MINERALÃ POR DE APÃ PARTICULÃ DE ARGILÃ HUMUS MICROORGANISME Administrarea gunoiului ºi compostarea Natura nu cunoaºte termenul de “gunoi”: condiþiile pentru o atitudine ecologicã a deºeurilor sunt: evitarea. Ce poate humusul ? ! ! ! ! ! ! depoziteazã în apã întreitul greutãþii sale. asigurã aerarea pãmântului prin pãstrarea în orificii. scopul fiind diminuarea pe cât posibil a cantitãþii de deºeuri ce nu pot fi revalorificate. depoziteazã substanþe nutritive ºi le pregãteºte pentru plante.

COMPOSTUL PROTEJAREA ACTIVÃ A MEDIULU- .

lacurile. Deºeurile speciale precum loc de colectare a gunoiului compost biologice materiale problemã metale 3 . chimicalele. coloranþii. cartonul. o micã parte a colectate separat ºi compostate. socotindu-le în funcþie bucãtãrie ori din grãdinã ce pot fi de gravitate. revalorificându-se 3/4. deºeurilor menajere dar colectarea Hârtia. uleiurile uzate. menajer ºi sunt colectate separat. metalele lor atentã ca ºi evacuarea au mare vechi ºi foliile de nylon constituie importanþã. pe un an. Aproximativ un sfert dn gunoiul medicamentele ºi altele de acelaºi menajer e constituit din resturi de la fel constituie. textilele. din cauza capacitãþii lor aproximativ jumãtate din gunoiul ridicate de poluare a mediului.gunoi menajer per individ 1/4 gunoi ce nu poate într-un an fi folosit de noi 3/4 gunoi revalorificabil Gunoaiele ºi potenþiala lor revalorificare a colecta selectiv a composta ! gunoiul meu menajer materialul meu pentru compost compostul meu plantele mele sãnãtoase 400 kg sau 4 mc de gunoi de om bateriile.

putem înlocui produsele din turbã ºi astfel sã menþinem regiuni mlãºtinoase care sunt atât de importante. 4. iar la lãzile dedicate scopului sã se aibã un bun acces. Compostarea descentralizatã se realizeazã printr-o secþie a Consiliului municipal (de exemplu. plasaþi undeva într-un loc ferit de vânt. ºcolilor. p a r c u r i d e c a r t i e r. Acest lucru e valabil ºi pentru realizarea de compost de cãtre comunitate. 1. 2. se face prin administraþia publicã pe spaþii mari pentru compost. Compostarea centralizatã a gunoaielor organice colectate separat (recipiente biologice. Compostarea în propria grãdinã Pentru un loc de mãrunþire 2 sunt necesari 2-3 m . amenajãrilor de locuit. Sã nu lipseascã gura de apã º i posibilitãþi de a adãposti uneltele. spaþiile verzi ale spitalelor). este nu doar cea mai importantã metodã pentru producerea de humus. compostarea ºi revalorificarea fãcându-se la faþa locului. ci ºi o contribuþie activã la protecþia mediului. 3. semiumbros. întreprinderea forestierã sau agricolã. ci în apropierea straturilor de flori ºi a casei. locuri special amenajate pentru gunoi). departamentul care are grijã de parcurile oraºului. 4 .Compostarea. Compostarea în grãdina proprie realizeazã circuitul natural economic în relaþie directã cu cel care îl face de fapt. fiind proprie ºi micilor g r ã d i n i . nu într-un colþ îndepãrtat din curte. de exemplu întru-un tufiº de soc sau de alun.

Trebuie sã aibã o capacitate de minimum 1 m3 (perimetrul de cca. tablã. Se gãsesc în comerþ. material plastic). aerisire prin gãuri sau crãpãturi ºi sã fie uºor manevrabile când depozitãm în ele compostul.Grãmadã de compost sau recipient ? Înainte de toate. plasã de sârmã.1 x 1 m).2 Pentru o grãdinã micã sub 500 m e potrivit un recipient. 5 . în prezent din fel de fel de materiale (lemn. Atentie ! Folosiþi substanþe ecologice de impregnare a lemnului. aceasta este o problemã de spaþiu.

Tabelul urmãtor vã ajutã sã atingeþi un amestec convenabil. tufe rumeguº hârtie. adecvatã pentru a transforma întreaga cantitate de gunoi în compost matur. pãr. Acest raport se numeºte raportul carbon / azot (C/N). Gunoiul bogat în azotaþi must de bãlegar gãinaþ de pasãre gãinaþ + fân compost din gãinaþ bucãþi de gazon deºeuri din legume gunoi de vite (sãrac în paie) gunoi de la bucãtãrie coji de cartofi gunoi de cal pãturã de frunze moarte: arin. cu atât e mai bine. resturi de lânã Cu cât se amestecã mai multe componente. carton ige n gunoi organic 6 . Regulã empiricã ! Raportul C/N 2-3:1 10:1 13-18:1 10:1 12:1 13:1 20:1 23:1 25:1 25:1 25:1 30:1 Gunoiul bogat în carbonaþi pãturã de frunze moarte: tei.hidratul de carbon ºi albumina . frasin. Combinarea gunoaielor organice Organismele au nevoie de ambele grupe de substanþe organice .40 : 1 (C/N) în întregul amestec. în compost numãrul de organisme participante la transformare e considerabil mai mare. mesteacãn turbã fructe strat de ace de conifere paie: orz ovãz secarã scoarþã de copac arbuºti.De la deºeurile organice la compost definitivat Dacã procesul de formare a humusului din pãdure se aseamãnã cu cel de realizare a compostului. De dorit este ca raportul sã fie de 20 . stejar. carpen gunoi de vite (bogat în paie) pene. iatã de ce este nevoie pentru a putrezirea sã decurgã optim: apã ox 1.într-o proporþie comercialã.

dupã deschiderea pumnului materialul rãmânând compact (precum un burete presat). 7 . resturi de la tãierea lemnelor) în grãmadã. ies din pumn doar câþiva stropi de apã. când nu se scurge deloc apã. Testul de umiditate cu verificarea în palmã Prea umed Prea uscat Umiditate bunã când apa curge ºiroaie din pumn. Umiditatea în grãmada de compost A nu se lãsa grãmada uscatã. puternic în palmã. cãzând ca o ploaie mãruntã. dupã desfacerea pumnului materialul desprinzându-se uºor în mici bucãþi.dar nici "înnecatã" cu apã. Aerarea compostului 3. ia rbã 3 pãrþi fru 1 parte .c nziº ren em gi. udarea ei este indispensabilã. Când avem ºi materiale uscate (frunziº.gu no id eb uc ãtã amestec rie . l ne Un specialist în prepararea compostului capãtã curând dexteritate ºi ºtie ce-i mai trebuie grãmezii sale de compost ! 2. fãrã coeziune. Se ia o mânã de compost bine amestecat ºi se strânge bine.

carne ºi oase. întotdeauna. lianþi. respectiv în bio-pubelã Resturi alimentare fluide sau gãtite ori sãrate. aºternutul (culcuºul) pisicilor sau câinilor. Plante de camerã uscate.gunoi de grãdinã Dacã e necesar umeziþi-l ! Acestea ajung în compost.Regula de bazã pentru amestecarea compostului Amestec: uscat . scutece pentru copii. metale. dejecþiile unor mici animale. în cazul în care grânele au fost tratate cu substanþe ce opresc creºterea sau pesticide. adezivi sau vopsele). Resturi ale produselor lactate. 8 . medicamente. o bunã amestecare. Din grãdinã: Gazon Buruieni Frunziº Pãrþi din copaci. pãr. conþinutul sãculeþului de la aspirator (pericol de încãrcare cu metale grele). hârtie (ziare. paie. Fructe cãzute din pom (ºi depreciate) Ce nu trebuie sã ajungã în compost. de tufe ºi de legume. sticlã. carton). motiv pentru care e necesarã.fin depozitat .proaspãt gunoi de bucãtãrie . ! rumeguºul de fierãstrãu ºi talaºul de la rindeluit exclusiv din lemn brut vor fi utilizate (nu ºi cleiul.umed mare . respectiv în bio-pubelã Din bucãtãrie ºi din casã: Resturi de fructe ºi legume nefierte. în anumite circumstanþe compostarea. chimicale de orice fel. Pâine veche Fierturi de ceai ºi de cafea. ulei uzat. A se acorda o atenþie specialã ? ! cantitãþile mai mari de coji de citrice tratate pot împiedica. tufe ºi garduri (mãrunþite) Resturi de la straturi de flori. resturi textile. Pãmânt de flori vechi. baterii. lacuri.

pisicilor sau ciorilor la acestea. SUBSTANÞE SUPLIMENTARE Fecale ale diferitelor animale UTILIZARE /ACÞIUNE conþinut de azot.! frunzele de nuc. Substanþe suplimentare ce pot contribui la compostare Un mare numãr de astfel de substanþe se gãsesc ºi în comerþ. în cantitãþi de pânã la 5 litri. Oricum. stejar. pentru pornirea compostãrii. preparate cu bacterii ºi ciuperci care "aprind" procesul de putrezire în faza sa de început. aceste resturi de carne trebuie sã fie în cantitãþi mici. ! materiile fecale lãsate de animale mici. plop ºi platan conþin substanþe cu tanin care pot întârzia putrezirea. sunt folosite preparate din plante medicinale. se va deschide uºor. ! deºeuri menajere umede sau gãtite pot fi ºi ele folosite. trebuie oprit accesul câinilor. precum cobai. ! în cazul în care avem amestecat în compost ceva resturi alimentare de carne sau cârnaþi. Acþiunea lor nu este însã incontestabilã. castan. potasiu ºi fosfor. hamsteri. influenþeazã favorabil putrezirea ADAOSUL pânã la 20 % din volum Fãinã ºi rumeguº din coarne* pânã la 2 kg/m 3 9 . doar dacã deºertarea lor se face nu într-un singur loc ci bine împrãºtiate. cu compost vechi. acesta e motivul pentru care acestea vor fi amestecate întotdeauna cu alte feluri de frunze. iepuri vor fi folosite doar dacã acestea sunt sãnãtoase. În construcþiile agricole ºi horticole. conþin bacterii ºi ciuperci care realizeazã putrezirea conþinut de azot bogat. cu gunoi de grãdinã sau de bucãtãrie. acestea susþinând o precompostare specialã ºi înlocuind compostul în cantitãþi mici. dinamice din punct de vedere biologic. dacã se amestecã ºi apoi se acoperã cu material uscat.

acþiune precum cea a rumeguºului de oase. dar nu sunt neapãrat necesare. anihileazã mirosul. pozitiv la gospodãrirea apei ºi a substanþelor nutritive ca ºi la formarea humusului serveºte la împregnarea materialului de compost de curând aºezat ºi conþine toate organismele importante pentru compost pânã la 1 kg/m 3 Calciu de alge pânã la 2 kg/m 3 Praf din rocã primarã 2 pânã la 3 kg/m 3 Praf de argilã 1 pânã la 2 kg/m 3 Pãmânt lutos poate fi amestecat pânã la aprox. rocã pisatã fin. Adaosurile sunt substanþe ajutãtoare. anihileazã apa ºi mirosul. acid silic de cuarþ º. realizeazã formaþiuni de humus stabil apt pentru a furniza mineral argilos.a. conþinut mare de siliciu ºi. auxiliare. conþinut mare de calciu ºi de indicatori radioactivi.10 % din volum Compostul din arbori se vor presãra câþiva pumni Îngrãºãmintele azotate organice sunt necesare în special atunci când nu stau la dispoziþie gunoi de animale (bãlegar) sau alte gunoaie organice bogate în azotaþi (de ex: iarbã tânãrã). doar cã ceva mai rapidã excelent furaj bacteriologic natural.Fãinã de sânge* conþinut bogat în azot. indicatori radioactivi. care pot îmbunãtãþi simþitor putrezirea ºi calitatea compostului. 10 *) . dupã originea fiecãruia un conþinut mai mare sau mai mic de calciu. capacitate de sedimentare a substanþelor nutritive ºi formaþie de humus stabil acþiune asemãnãtoate cu cea a fãinei de argilã.

10 zile înainte de a le arunca la grãmada cu compost. de plastic. Acolo se va amesteca bine totul ºi se va acoperi cu pãmânt de grãdinã. Amestecarea mai multor tipuri de gunoaie într-un timp mai lung se lasã sã creascã materialul în grãmadã sau recipient ºi se acoperã întotdeauna materialul proaspãt cu pãmânt de grãdinã pânã la înãlþimea doritã de noi (cca. Din grãdinã: Separãm materialele în funcþie de conþinutul lor de azot ºi de rapiditatea cu care intrã în putrefacþie. ce poate fi procuratã din magazinele de specialitate Plasarea / rãspândirea grãmezii de compost Regula empiricã: . De la bucãtãrie: Pentru acest gunoi e adecvatã o pubelã micã. Pentru grãdini mai mari e recomandabilã o tocãtoare de nutreþ.90 11 . Furajele se amestecã cu gunoi proaspãt ºi umed.o bunã amestecare (nici un material nu poate deveni singur compost) Amestecarea consistentã a mai multor tipuri de gunoaie: dacã am precolectat suficient material îl amestecãm ºi-l aºezãm în straturi sau umplem recipientul. de 5-10 l.Iar acum la lucru ! 1. în scopul precolectãrii. Crengile de copaci vor fi mãrunþite ºi aduse la dimensiunea optimã de 5-10 cm. BIOPUBELÃ 2.o bunã combinare (mare varietate) . Resturile de legume ºi fructe se vor mãrunþi ºi se vor pãstra astfel max. cu un copac care sã o închidã bine.

Cca. Materialul bine amestecat va fi înºirat în straturi de 20 pânã la 30 cm. praf de piatrã primarã Gunoi organic amestecat Material furajat (paie tocate) Straturile grãmezii de compost Înãlþimea grãmezii de compost Sã fie între 90 ºi 120 cm. de compost din arbori (de la grãmezi mai recente) ºi pãmânt de grãdinã.1000 cm cm Acoperirea grãmezii Se pune peste ea 1-2 cm de pãmânt peste care adãugãm încã un strat de iarbã uscatã. 12 Lu n gi Pân ã la 150 m e co nv en ab ilã . iar deasupra sã fie întinsã pânã la semirotundã. rogojini de paie. Acoperãmânt Compost din lemn.5 m. Apoi se presarã praf de piatrã. subþiri. pantele laterale sã coboare simetric de abrupt. covoare din fibrã naturalã). paie sau urzicã (eventual saci vechi de cartofi. bogate în azot (fãinã de sânge. Suprafaþa bazei va avea lãþimea de 1 m pânã la 1. Între aceste straturi se vor pune altele. rumeguº de oase. frunziº sau nutreþ eventual. ºrot de ricin). Dacã nu aveþi gunoi de grajd se pot aºterne alte îngrãºãminte organice. dar cu mãsurã.Mai întâi la baza grãmezii se aºeazã un aºternut de material cu paie tocate. dupã aºezarea fiecãrui strat uscat se va stropi cu apã. Astfel nu se va putea recepta umezeala pãmântului ºi se va asigura aerarea.pãmânt grosier.

purici de zãpadã.! ! ! ! DE CE SÃ ACOPERIM ? pentru a menþine cãldura în interior. temperatura poate ajunge în interior la peste 600C. mai apoi celuloza ºi pãrþile lemnoase. se ajunge la o uniune. marginale sã fie protejate de uscãciune ºi sã ia parte la compostare. volumul. animalele mici (miriapozi. amoniac (NH3) ºi nitraþi (NO3). relaþie interioarã între pãrþile componente minerale ºi organice ºi astfel la realizarea unei mari stabilitãþi a structurii humusului. 0 70 60 50 40 30 20 10 C Faza de descompunere Faza de transformare (1 pânã la 2 luni) În primele sãptãmâni. maturizare) Temperatura scade apropiindu-se de cea a mediului. înainte de toate. la început. devorând. zahãrul. Faza de constituire (structurare) (de coacere. Prin râma de compost. Scade. cãpuºe ºi mai ales râma roºie de compost) domnesc acum atotstãpânitori.de constituire Faza de transformare (între 2-4 luni) 0 Temperatura coboarã încet cãtre valori între 40 ºi 25 C. pentru ca substanþele nutritive sã rãmânã în compost. Acest proces se mai numeºte ºi "mineralizare". de asemenea. bacterii ºi ciuperci se înmulþesc constant. dioxid de carbon (CO2). 13 . Evoluþia temperaturii în grãmadã Faza de descompunere Faza de structurã. amidonul ºi albumina. pentru a împiedica umezirea la cãderea ploii. Microorganismele. pentru ca ºi substanþele periferice. De aici rezultã apã. grãmada transformând-o în sol humus roditor.

rãmuros este amestecat (frunziº.Schimbarea locului grãmezii Vorbim aici de amestecarea când ºi când ºi aºezarea grãmezii servind la corectarea eventualelor erori de dezvoltare ale procesului biologic. bogat în azot 14 . îngrãºãmânt chimic. fazele de descompunere ºi transformare sunt accelerate. Starea grãmezii prea uscatã putrezirea opreºte mucegaiul cenuºiu Cauze printr-o încãlzire puternicã e evaporatã multã apã. pãrþile. materialele bogate în azot (gunoi de animale. de bucãtãrie. Totuºi.. nu e neapãrat necesarã aceastã schimbare. umed prea umedã (testarea cu mâna) miros de putred colorare în negru verzui deficit de oxigen tergiversarea putrezirii mai multã uscãciune materialul uscat. straturile exterioare sunt aduse în interiorul grãmezii. udate mutarea sau aplicare procedeului adoptat la "prea umed" miros de putred de cele mai multe ori prea umed deficit de oxigen prea mult gunoi proaspãt. paie. materialul care se taseazã este gãurit ºi aerisit. microorganismele încetinindu-ºi activitatea aversã lungã de ploaie.. dacã se realizeazã aceastã schimbare (de regulã dupã 6-12 sãptãmâni) se pot înregistra ºi unele Mutarea accelereazã procesul de mraniþare avantaje: 1. nutreþ). mutarea. O privire aruncatã asupra pericolului de supraîncãlzire Când ceva nu merge . eventual adãugarea de material proaspãt. 2. organic) sunt amestecate ºi în anumite cazuri. amestecarea materialului cu o structurã sãracã în azotat ºi bogatã în apã prea mult material lemnos în grãmadã Mãsuri mutarea sau udarea. Dacã materialul a fost bine amestecat ºi putrefacþia a evoluat ºi ea bine. fãina de piatrã sau calciu de alge sunt adãugate. 3. compostul din trunchiuri de copaci. pãmântul.

acest compost nu e adecvat ca sol pentru însãmânþare. se vor cerne cantitãþi mici prin ciurul de refuz. Transformarea în pãmânt a început. Conþinutul substanþelor nutritive pus uºor la dispoziþia plantelor. e mai mare decât la compostul matur. materialul constituent (frunziº sau paie) sunt colorate în maro închis ºi mai pot fi distinse încã. sfeclã roºie. cartofi. Acizii din produºii de descompunere ºi transformare pot fi totuºi dãunãtori încolþirii seminþelor ºi rãdãcinilor tinere ºi sensibile.2 cm 3-4 kg/m 2 Compostul ºi folosirea sa Anotimp toamna Cum se extrage se grebleazã uºor. pe cât posibil de des. diametrul de 1. nu adâncã gazon 1 kg/m 2 primãvara sau aproape de varã toamna ºi primãvara straturi de flori 1 kg/m 2 15 . doar când avem prea multe crenguþe cernut prin ciur de refuz.5 cm lucrare superficialã. salatã lucrare de suprafaþã. mazãre. þelinã. ridichi. temperatura e scãzutã. trifoi. pentru creºterea plantelor tinere ºi a culturilor sensibile ºi nici pentru înlocuirea pãmântului în care se aflã deja plante în creºtere. porumb. patlaginã. cartofi. motiv pentru care dezvoltarea plantelor este afectatã direct. dupã iarnã stratul protector de vegetale se ia se cerne cu sita de 4 mm diametru Compost proaspãt toamna sau primãcara timpurie 20 pânã la 50 % se amestecã cu pãmânt strat de 1-2 cm 2 sau 1-3 kg/m toamna. roºii. Tipul de compost Utilitate culturi pomi fructiferi fruncte în formã de boabã spanac. revent. superficial sub coroana copacului lucrare superficialã (pânã la 5 cm). De aceea. dovleci creºterea tinerilor plante de ghiveci Cantitate un strat de cca.Compostul e de douã feluri: proaspãt ºi matur (copt) Compostul proaspãt (4-6 luni) aflat într-o stare de putrezire ºi semimaturitate. praz. primãvara sau în perioada de creºtere Compost matur fasole.

Germinarea are loc dupã 3-4 zile. frunziº. urzici). iarbã uscatã. O R Z U L D E V A R Ã Vom afunda în pãmânt. Cel mai bun pãmânt se þine acoperit cu un strat vegetal subþire (paie. Nu se sapã în el adânc ºi nici nu i se lasã stratul de deasupra sã se usuce. Dupã 3 sãptãmâni plantele sunt drepte ºi verzi. crescând drepte. Totuºi compostul care provine din întreaga grãdinã trebuie sã fie redistribuit egal pe întreaga suprafaþã pentru a nu se ajunge la o prea mare densitate a substanþelor nutritive la straturile de legume Când este compostul matur ? Testul plantelor încolþite e o metodã simplã care poate fi realizatã cu nãsturei. cu propia mânã. F A S O L E A Se vor planta 10 boabe de fasole la jumãtate de cm adâncime care vor germina dupã 5-7 zile. cu cotiledoanele bine formate. indicând rãdãcini bune. Pentru compensaþie veþi pune ºi un ghiveci cu pãmânt de grãdinã curat. pãmânt compost imatur Rezultatele negative ale testului: Compostul nu e încã matur dacã comparându-l cu ghivecele cu pãmânt de grãdinã seminþele nu germineazã germineazã cu 2 sau mai multe zile întârziere ! ! ! ! ! ! compost matur plantele rãmân în urmã în ceea ce priveºte lungimea unele plante au tulpini maro ºi se îndoaie frunzele se coloreazã de la galben cãtre maro rãdãcinile sunt colorate în maro 16 . însorit ºi udate dupã cât e nevoie. orz de varã sau fasole.! O parte de pãmânt din grãdinã ºi o parte de compost sunt cernute cu ajutorul sitei de compost sau de bucãtãrie. la jumãte de cm adâncime 20 de boabe de orz. Ghivecele vor fi plasate la un loc luminos. la rândul lor sunt puse pe farfurioare umplute cu apã ºi mereu reumplute. Germinarea va urma dupã 2-3 zile.Compostul se lucreazã întotdeauna superficial. N A S T U R E L U L va fi semãnat uniform ºi rar ºi se va acoperi cu un strat uºor de pãmânt (2-3 mm). La compostul matur existã pericolul unei supradozãri. bine amestecate ºi puse într-un ghiveci de argilã. Dupã 10 zile plantele vor avea un verde intens ºi vor sta drepte ºi vor avea rãdãcini albe. Acestea.

3 aproximativ 3-4 m de material pentru compost din care rezultã cca. straturi de flori sau copaci. 1. ori alte legume îngheþate.calendar douã posibilitãþi pentru a valorifica frunziºul cãzut acum: ori acoperirea solului cu paie ori compostarea. Puteþi adãuga ºi bãlegar de cal ori cornute. În acest fel pânã la începutul verii compostul e gata..Cât de mult compost se poate face ? De la o familie cu3 4 membri rezultã anual. Adãugaþi deasupra pãmânt sau compost matur ºi acoperiþi cu saci vechi. de pe o grãdinã de cca. Acoperirea cu paie a frunziºului cãzut în grãdinã pe lângã tufiºuri.500 m . 2 ªi acum. Acest strat protejeazã de intemperii ºi hrãneºte totodatã solul ºi plantele pe perioade reci . Astfel putrezirea este asiguratã împotriva frigului. peste iarbã. ori alte substanþe organice bogate în azotaþi.. Compostul rezultat din frunziº Se aºeazã frunziº pe straturile cu roºii îngheþate în timpul iernii. Udaþi unde e prea mare uscãciunea.. 17 . dar puneþi mai întâi mici rãmurele sub paie. Dacã grãmada de compost e îngheþatã mutaþi-o la sfârºitul lui februarie ºi completaþi deficitul de apã dacã existã. MULT NOROC ! Toamna În principiu existã Compostarea de-a lungul anului .1-2 m de compost matur. 2.

Temperatura proaspeþilor chiriaºi ai grãmezii creºte cu toate cã în mediul ambiant din exterior temperatura e 0 sub 0 C. La sfârºitul iernii ºi acest compost se mutã ºi se amestecã. 18 . apare pericolul de mucegãire sau uscare aºa cã trebuie observat din timp. marginile grãmezii (pânã la cca. Gunoiul de bucãtãrie prereciclat (în doze de maxim 5 litri) e rãspândit pe grãmada de compost. În medie se recomandã cam 6 cosiri într-un sezon. frunziº. flori ori ramuri mãrunþite) ºi un recipient cu compost matur.30 cm adâncime) putând chiar sã îngheþe. IARNA PRIMÃVARA SI VARA Trecerea prin sitã a compostului se face pentru a despãrþi pe cel matur de cel care. fânul cosit se lasã deoparte 1-2 zile. Dar aceasta e doar "fazã de încãlzire" care se sfârºeºte repede. se acoperã cu frunziº ºi compost. frunzele care cad ºi dupã venirea iernii pot fi utilizate ca strat vegetal acoperitor protector în jurul tufelor fructifere sau a pomilor. pãmânt ºi cu fãinã de piatrã cu un oarecare procent de calciu. fagi). acoperãmântul realizat cu un covor de compost sau saci vechi e foarte important. dar împreunã cu compostul din recipient. ci o lasã sã-i înfloreascã florile ºi buruienile ca pe o pajiºte. Pentru compostare. ferit de îngheþ. Deci apare întrebarea dacã putem realiza compost ºi iarna. ori ca material pentru viitorul compost. cãci gunoiul de bucãtãrie se adunã ºi acum? Veþi pregãti din toamnã o grãmadã "cu provizii" (frunziº. Cine îºi îngrijeºte grãdina din punct de vedere biologic nu o mai coseºte ºi în urmãtorul week-end. amestecându-se cu material furajat. De la unii copaci (stejari. mai mare trebuie returnat la grãmada de gunoi. vizual ºi prin miros. Acolo unde ponderea e deþinutã de iarbã.

! în recipienþi adecvaþi scopului. CCEG vã stã la dispoziþie cu sfaturi. hotelurile. Compostul în grãmezi acoperite are avantajul cã se poate mânui simplu. nu se poate face compost. ! obþinerea unei aprobãri definitive a administraþiei competente. Astfel. Trebuie evitate lãturile pentru porci..Realizarea compostului în comunitate ! se formeazã o grupã de iniþiativã. Existã. ! discuþii preliminare cu administratorii blocurilor. Cum se pregãteºte acest lucru ? La fiecare pas fãcut. ! discuþii lãmuritoare cu administraþia blocurilor despre valorificarea ierbii. un areal de blocuri. cernerea). ! cãutarea unor persoane de contact pentru a sfâtui vecinii comunitãþii în problemã. ! cãutarea unui loc adecvat pentru compostare. Vã ajutãm cu plãcere ! La ce trebuie reflectat ? Într-un spaþiu care nu dispune de suprafeþe cultivabile. gunoiul de bucutãrie nu poate fi compostat. mutarea. ! se cautã persoane însufleþite de aceleaºi þeluri în comunitate. ! realizarea unui plan de lucru ºi organizare: mici paºi individuali în alegerea unui loc pentru compost. nu putem asocia la ceea ce cãutãm sã facem. calculul consumului de muncã. amplasarea. acoperirea. douã procedee de a composta: ! în grãmezi acoperite. în principiu. 19 IMPORTANT ! . Singur. colectarea gunoiului de bucãtãrie ºi amplasarea lui. golirea. distribuirea ºi utilizarea compostului matur etc. Se poate colecta gunoiul menajer de la aceste asociaþii de cãtre altele ce dispun de spaþiu. ! formarea unui plan de îngrijire ºi întreþinere. frunziºului ºi tufiºurilor sau a gardurilor vii. cantinele. ! formarea unei grupe ghid pentru compost (pãstrarea curãþeniei.

! eficienþã mãritã prin munca în comun cu minime cheltuieli birocratice.Ce avantaje ne aduce compostarea în comunitate ? ! activitate comunã pentru mediu ºi pentru diminuarea gunoaielor. carton sticlã metal folie de plastic deºeuri biologice Prea periculoase substanþele problemã bateriile auto ºi obiºnuite coloranþi. PENTRU LADA DE GUNOI SUNT Mult prea dãunãtoare substanþele vechi textile gunoaiele voluminoase hârtie. ! locul de compostare = loc de întâlnire. de exemplu reunirea acþiunilor de cernire sau împãrþire a compostului. ! ºi alte teme legate de mediu pot fi puse în practicã. lacuri substanþe foto tuburi luminiscente (neoane) flacoane de pray-uri detergenþi Recipienþi cu substanþe vechi Loc de colectare a substanþelor problemã Separarea gunoaielor constituie protejarea activã a mediului Faceþi-o ºi sortaþi cu grijã ! Mulþumim ! 20 20 . ! sentimentul cã ºi în oraº se poate face compost.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful