P. 1
40657922-1555-teste

40657922-1555-teste

|Views: 56|Likes:
Published by Helen Christina

More info:

Published by: Helen Christina on Mar 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/08/2012

pdf

text

original

MORARIU LETIŢIA • SPĂTARU RUXANDRA ŞTEFĂNESCU FLORICA • PUIU VICTORIA • CHIRU FLORIAN PÂRLOG MARIA • TOFAN RUXANDRA

1555
TESTE DE EVALUARE CONTINUĂ ÎN NURSING.

Coordonator colecţie: Dr. MIOARA MINCU

Editura ANA DAVILA Bucureşti, 2003

1

CAPITOLUL I Nevoile fundamentale umane.
1. Respiraţia este un proces format din următoarele etape: a) inspiraţie şi expiraţie; b) ventilaţie, difuziunea gazelor, etapa circulatorie, etapa tisulară; c) etapa pulmonară şi etapa tisulară. 2. Ventilaţia este influenţată de: a) permeabilitatea căilor respiratorii şi concentraţia oxigenului în aerul respirat; b) funcţionalitatea centrilor respiratorii şi expansiunea cutiei toracice; c) alimentaţie şi efort fizic. 3. Etapa circulatorie a respiraţiei depinde de: a) numărul şi calitatea hematiilor din sânge; b) debitul cardiac şi permeabilitatea capilară; c) viteza cu care circulă sângele arterial. 4. Actul respirator este reglat prin: a) SNC; b) sistemul neurovegetativ; c) sistemul nervos şi prin stimulare chimică. 5. Componenta voluntară a respiraţiei este reglată la nivelul: a) centrului respirator bulbar; b) scoarţei cerebrale; c) centrului pneumotaxic pontin. 6. Valorile normale ale ritmului respirator sunt cuprinse între: a) 16-20 r/min; b) 12-14 r/min; 7. Termenul de apnee înseamnă: a) oprirea respiraţiei; 8. Dispneea este: a) oprirea respiraţiei; b) respiraţie normală; c) respiraţie dificilă. 9. Alterarea (modificarea) vocii se manifestă cu: a) afonie, disfonie; b) apnee; c) modificarea amplitudinii respiratorii. 10. În unele afecţiuni ale aparatului respirator sputa poate avea un anumit caracter ce ajută la stabilirea diagnosticului medical. Astfel, sputa perlată este specifică pacientului cu: a) tuberculoză pulmonară; b) cancer pulmonar; c) astm bronşic.
2

c) 23-25 r/min. c) respiraţie modificată.

b) respiraţie normală;

11. Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia că un pacient are nevoie de O2 este: a) observarea culorii tegumentelor; b) notarea modificărilor apărute în frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei; c) determinarea presiunii parţiale a O2 şi CO2 în sânge. 12. Respiraţia Cheyne-Stockes este caracterizată prin: a) perioade de respiraţii din ce în ce mai frecvente, după care frecvenţa se reduce, urmează apnee; ciclul se reia; b) respiraţie foarte slabă; c) perioade de respiraţii rapide, întrerupte de perioade de apnee. 13. Respiraţia Kussmaul înseamnă: a) respiraţie de tip superficial; b) respiraţie modificată întâlnită în stările febrile; c) inspiraţie prelungită urmată de expiraţia forţată şi apnee. 14. Ralurile reprezintă: a) zgomote supraadăugate, patologice, percepute în timpul ascultaţiei; b) secreţii pe căile respiratorii superioare; c) murmurul vezicular. 15. Ortopneea se defineşte ca o: a) expectoraţie seroasă; b) respiraţie în poziţie verticală a corpului; c) respiraţie în poziţie orizontală a corpului. 16. Atelectazia înseamnă: a) o metodă de investigaţie a plămânului; b) o modificare a respiraţiei; c) pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea căilor aeriene intrapulmonare. 17. Capacitatea vitală se referă la: a) amplitudinea respiratorie; b) cantitatea maximă de aer ce poate fi expirată din plămâni după o inspiraţie forţată; c) aerul rămas în plămâni în urma expiraţiei forţate. 18. Intre MD ale dispneei întâlnim: a) ortopneea; b) situaţia de criză; c) hiperventilaţia; d) tusea; e) cianoza; f) paliditatea tegumentelor. 19. Drenajul postural înseamnă: a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse; b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar; c) o incizie la care se aplică un tub de dren. 20. In cursul observării unui pacient se descoperă că prezintă „torace în butoi". Acesta poate fi: a) normal; b) rezultat al măririi ficatului sau inimii; c) rezultat al obstrucţiei prelungite şi generalizate a căilor respiratorii.
3

25. b) ritmicitate. b) valoarea tensiunii arteriale. Pulsul reprezintă: a) presiunea sângelui în vase. c) o convenţie care stabileşte limitele normale ale presiunii sângelui. Tensiunea arterială este determinată de: a) forţa de contracţie a inimii şi elasticitatea pereţilor arteriali. Pulsul tahicardie înseamnă: a) puls rar. b) în repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute. 27. care poate fi comprimată pe un plan osos. c) puls superficial. b) alimentaţie şi factorii de risc. 28. c) valoarea temperaturii corporale. b) neregulat. c) tărie. 31. b) presiunea sângelui arterial în timpul sistolei. 30. Când intervalele între pulsaţiile percepute la artera radială sunt inegale. 24. Valoarea maximă şi minimă a tensiunii arteriale se referă la: a) parametrii în afara cărora viaţa pacientului este în pericol. viteza unei pulsaţii. b) 70-90 bătăi/minut. c) unda vibratoare tradusă printr-o mişcare ritmică a arterelor. 22. b) pe orice arteră accesibilă palpării. Măsurarea pulsului se poate efectua: a) numai pe artera carotidă. însemnând: a) rapiditate. Celeritatea este o caracteristică a pulsului. sincronă cu sistola ventriculară. c) în cadrul intim. c) vârstă şi sex. Valorile normale ale pulsului la persoana adultă sunt cuprinse între: a) 50-70 bătăi/minut. b) rezistenţa vasculară periferică. respectiv diastolei cardiace. pacientul se va afla: a) în decubit dorsal. c) numai pe o venă vizibilă. 29. 26. Valoarea pulsului variază odată cu: a) vârsta. alături de familie. 23. pulsul se defineşte a fi: a) filiform. b) contracţiile inimii. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) valoarea glicemiei. c) slab. c) 60-80 bătăi/minut. 4 .21. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte. c) starea emoţională. b) puls rapid.

Termenul medical pentru scăderea apetitului este: a) caşexie. c) eructaţie. b) senzaţia exagerată de foame cu ingestie mică de alimente. ca problemă de dependenţă. b) dimineaţa după somn. periodic (cauza fiind hiperaciditatea). În îngrijirile bolnavului cu afecţiuni digestive. Asistenta medicală calculează necesarul de calorii/24 ore în funcţie de: a) activitatea şi vârsta individului.32. Pentru a obţine o valoare corectă a tensiunii arteriale. c) lipsa senzaţiei de foame. 36. determină tulburări: a) la nivelul funcţionării tuturor aparatelor organismului. b) anorexie. b) regurcitaţie. d) bulimie = ingestie a unor cantităţi excesive de alimente. c) în repaus. 35. Arsura retrosternală care uneori înlocuieşte durerea. b) anxietatea. are caracter ritmic. se numeşte: a) meteorism. Care din următorii termeni sunt factori psihologici ce pot influenţa satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca: a) climatul. în exclusivitate. 38. 33. Insuficienţa aportului alimentar şi lichidian. c) numai la nivelul funcţionării aparatului cardio-vascular. În alimentaţia neadecvată în deficit. c) perioadele de activitate sau repaus. 34. anorexia. 40. c) inapetenţă. c) religia. b) malnutriţie = digestie deficitară din mai multe puncte de vedere c) malabsorbţie = sindrom în cadrul unor boli ce se manifestă cu diaree şi absorbţie intestinală deficitară. b) vârstă. 5 . 37. Tensiunea arterială diferenţială este: a) diferenţa dintre valorile tensiunii arteriale sistolice şi diastolic b) diferenţa de tensiune individuală. b) la nivelul funcţionării tuturor sistemelor organismului. la sculare. aceasta va determinată: a) înainte de mese. Polifagia reprezintă: a) nevoia exagerată de a mânca fără senzaţie de saţietate. 41. care din următoarele formulări sunt manifestări de dependenţă: a) disfagia. b) consum redus de lichide şi săruri minerale. 39. d) pirozis. c) polifagia. c) diferenţa tensională în cadrul ritmului circadian. apar în cadrul dimensiunii bio-fiziologice următorii termeni: a) anorexie = refuzul mâncării.

c) asigurarea unui climat cald. d) perioadei de zi sau noapte. b) surplus. poliurie. b) cantitatea de urină eliminată din organism în 24 h. c) uşurinţei defecării. anurie. 44. Nevoile calorice ale unei persoane cu activitate uşoară sunt de: a) 35-40 cal/kg corp/24 h. c) disurie. Care din următoarele formulări sunt corecte. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. 49. 45. oligurie. d) 45-60 cal/kg corp/24 h. c) 25 cal/kg corp/24 h. Care din enunţurile de mai jos nu se referă la cantitatea de urină: a) polakiurie. cu referire la caracterele urinei. 48. când este prezentă o ingestie mare de lichide: a) densitate crescută 1020-1040. b) conştientizarea pacientului asupra importanţei regimului alimentar. confortabil. 43. culoare deschisă. În îngrijirea pacientului cu alimentaţie neadecvată în surplus. 47.ca problemă de dependenţă . c) folosirea de soluţii intravenoase. b) regularităţii scaunelor. culoare deschisă. culoare închisă. Evaluarea eliminării scaunelor ar trebui să includă observaţii asupra: a) obiceiurilor alimentare. e) culorii.42. 50. d) măsuri de prevenire a deshidratării. c) actul prin care urina acumulată în vezică este eliminată sub forma emisiunilor urinare. e) anurie. c) pacientul să aibă o stare de bine. fără vărsături şi greţuri. b) măsurarea densităţii urinare. Diureza reprezintă: a) eliminarea din organism a substanţelor inutile provenite din metabolism. 46. mirosului. d) densitate scăzută 1001-1002. poliurie. b) 40-4-5 cal/kg corp/24 h. vărsături. 6 . c) densitate normală 1015-1020. d) poliurie.se poate manifesta prin: a) deficit. culoare deschisă. b) oligurie. b) densitate scăzută 1001-1002. Care din următoarele formulări pot fi intervenţii ale asistentei medicale în susţinerea obiectivului ca pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic: a) efectuarea bilanţului lichidelor ingerate şi eliminate. Alimentaţia neadecvată . d) disfagie. c) greţuri. consistenţei. asistenta medicală îşi propune următoarele obiective: a) pacientul să desfăşoare o activitate fizică crescută. b) pacientul să fie echilibrat psihic.

Printre factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina se numără: a) vârsta. c) eliminarea frecventă a gazelor intestinale. b) hematemeza şi melenă. c) procesul de homeostazie. Care din următoarele definiţii caracterizează ileusul: a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze. se poate întâlni în: a) gastrita cronică. 53. c) ulcerul gastro-intestinal. d) apendicită acută. la indicaţia medicului. 55. 56. Aspectul „ca zeama de orez" a scaunului diareic. b) spasmele vezicale. 57. pot fi: a) lipsa de control a sfmcterelor. b) unor bile conglomerate. Pentru ca un pacient cu constipaţie să aibă un tranzit intestinal în limite fiziologice. b) prin aparatul renal. Scaunul în constipaţie poate lua aspectul: a) unor bile dure de mărimea măslinelor. 54. asistenta medicală intervine: a) determinând pacientul să efectueze exerciţii fizice cu regularitate. e) prin aparatul respirator. Hemoragia digestivă superioară se exteriorizează prin: a) hemoptizie şi hematemeza. 52. b) programul de eliminare intestinală. c) educaţia şi cultura. scaun la interval de 6-7 zile. d) melenă. 58. b) constipaţie. b) hematemeză. 7 . c) prin aparatul genital feminin. Excreţia deşeurilor din organism se efectuează: a) prin piele. Sursele de dificultate în cazul nesatisfacerii nevoii de a elimina. b) intoxicaţii.51. Menţinerea constantă a compoziţiei mediului intern se realizează prin: a) diureză. d) prin aparatul cardiovascular. b) administrând laxative. c) poluarea apei. c) efectuând la nevoie o clismă evacuatoare simplă. d) alimentele alterate. c) hematurie şi melenă. c) de zeamă de pepene. 59.

intervenţiile asistentei medicale pot fi: a) stabilirea împreună cu pacientul a nevoii de exerciţii fizice. b) pe lângă corp. c) mişcări de apropiere faţă de axul median al corpului. Mişcarea realizată în jurul axului care trece prin lungul segmetului care se deplasează. 62. 8 . 61. a contractibilităţii sale. braţele vor fi: a) sprijinite. c) în balans continuu. 70. extensie: a) mişcări de apropiere sau îndepărtate a două segmente apropiate. c) organizarea socială. b) mişcări de îndepărtare faţă de axul median al corpului. Care din următoarele mişcări sunt de flexie. 64. 66. Pentru menţinerea independenţei mişcării. c) oligomenoree. b) scăderea forţei musculare. b) aparatul vestibular. c) diminuarea volumului unui muşchi. b) învăţarea pacientului să folosească tehnici de destindere. b) ulceraţie a pielii. 67. d) mişcare de circumducţie. d) aparatul digestiv. b) amenoree. Tonusul muscular şi mişcările fine sunt reglate de către: a) sistemul nervos. Anchiloza este tradusă prin: a) diminuarea sau imposibilitatea mişcării unei articulaţii. de relaxare. Printre factorii sociologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se mişca şi a avea o bună postură. c) aparatului vestibular. Prima menstruaţie se numeşte: a) menarhă. Menţinerea independenţei mişcării corpului şi a bunei posturi este determinată de integritatea: a) aparatului locomotor. c) schimbarea poziţiei pacientului la fiecare 3 ore. Atrofia musculară este: a) mărirea de volum a unui muşchi. În ortostatism. c) mişcare de supinaţie. 63. Culoarea scaunului în caz de melenă este: a) roşu deschis. c) scăderea forţei musculare. b) mişcare de rotaţie. b) rolurile sociale. b) negru ca păcura. 65. c) aparatul cardiovascular. 68. se numeşte: a) mişcare de pronaţie. b) sistemului nervos. 69. se află şi: a) vârsta şi dezvoltarea. c) maron-verzui.60.

b) micţiuni de urină necontrolată. b) de ordin psihologic. c) lipsă sau diminuare a mişcărilor normale. 76. 72. c) diminuarea valorilor tensiunii arteriale şi a respiraţiei. ca manifestare de dependenţă se caracterizează prin: a) stare de spaimă intensă. Insomnia se defineşte ca o dificultate: a) de a bea. stare de disconfort. gurii. b) hipersomnie continuă. Pentru pacientul cu mişcări necoordonate. c) trei = somnul paradoxal. 79. b) absenţa stării de veghe. c) starea de anxietate. c) diaforeză. dureri menstruale. clasic. ca manifestare de dependenţă în hipersomnie înseamnă: a) comportament verbal şi non verbal lent. Programul de activitate şi locul de odihnă sunt factori ce influenţează satisfacerea nevoii de somn: a) biologici. b) activitate şi deprinderi legate de somn. Starea de letargie. mai frecventă la copii. d) diminuarea puterii de concentraţie. greoi. d) diminuarea metabolismului bazai. mai profundă. b) de a se mişca şi a lua poziţii comode. cu boală Parkinson. c) de a dormi sau de a se odihni dormind. b) mişcări convulsive. c) oboseală marcată. Prin akinezie se înţelege: a) mers propulsiv. c) de ordin sociologic. Câte tipuri de somn se cunosc şi care sunt ele: a) două = somnul lent şi somnul rapid. 80. 9 . a unui braţ. ortodox. b) psihologici. deficitul senzorial este sursă de dificultate: a) de ordin fizic. c) sociologici. 78. Ticurile sunt: a) vorbire precipitată. în timpul somnului. e) capacitatea de a se destinde. involuntare ale ochilor. b) patru = somnul lent. c) contracţii involuntare a mai multor muşchi. Pavorul nocturn. d) tulburări de coordonare. clasic. 74. b) faţă rigidă. 75. d) sex. Nevoia de a dormi şi a se odihni variază în funcţie de: a) vârstă. Somnul se traduce prin: a) formă particulară de odihnă. 73. cu funcţii vitale diminuate.71. 77. paradoxal.

fac parte din grupul factorilor de influenţă: a) biologică. c) maturitatea psiho-motorie. d) faţă palidă şi ochi încercănaţi. Clima. 85. Purtarea de obiecte semnificative pune în evidenţă: a) rangul social. determină MD a celorlalte nevoi fundamentale. c) vârsta. de exemplu: a) dezinteres pentru măsurile de igienă. d) toate enunţurile sunt false. transpiraţii reci. Purtarea de îmbrăcăminte contribuie la: a) pierderea imaginii de sine. 84. se manifestă prin: a) tegumente palide. d) narcolepsie. b) dezinteres fată de ţinută. f) toate manifestările sunt adevărate. Dependenţa în satisfacerea nevoii de a dormi şi a se odihni. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca.81. c) comunicare. şi se manifestă prin: a) dezbrăcare continuă. 88. 89. b) astenie. 83. Nesatisfacerea nevoii manifestată prin oboseală. Capacitatea fizică de îmbrăcare şi dezbrăcare este reprezentată de: a) mobilitatea articulară. statutul social şi munca. b) expresia corporală. c) puls rar lent. c) socio-culturală. b) tonusul muscular. 86. sunt următorii: a) credinţa. 10 . e) incapacitate de a se îmbrăca şi dezbrăca. b) vulnerabilitate în faţa pericolelor. este creată de imposibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca. c) funcţia religioasă. c) refuz de a se îmbrăca şi dezbrăca. b) însemnătatea personală. c) comunicare ineficace la nivelul afectiv şi intelectual. b) aţipiri în timpul zilei. sunt: a) vise penibile cu trezire bruscă din somn şi adormire cu greutate. Coşmarurile ce apar ca manifestare de dependenţă la pacientul cu insomnie. d) activitatea. Problema de dependenţă în satisfacerea nevoii. c) perioade de somn perturbant. b) emoţiile. la pacientul cu oboseală. 87. d) stări de iritabilitate. slab bătut. b) psihologică. d) dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. 82.

b) termoliza. b) vârstei. pot avea ca surse de dificultate: a) lezarea fizică. c) T° mediului. 91. 98. b) executarea zilnică a exerciţiilor de motricitate. talia. 92. absenţa membrului superior. sărăcia. Asistenta medicală intervine în acest scop. 93. 96. c) activitate. adică pierderea de căldură din organism. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a) credinţa şi emoţiile. b) insuficienţa cunoştinţelor. plămâni. La un pacient cu dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. are loc: a) termogeneza. c) credinţa şi cultura. statura. indivizii îşi aleg vestimentaţiile în funcţie de: a) temperatura corpului. e) calităţii materialelor. c) îmbrăcămintea atestă integritatea individului. b) munca. Termoliza. c) vârsta şi sexul. d) starea psihică. 94. b) îmbrăcămintea bizară. prin: a) identificarea capacităţii şi limitelor fizice ale pacientului. c) hipertonia musculară. b) prin piele. e) emoţiile nu influenţează satisfacerea nevoii. c) numai prin rinichi. stresul. rinichi. c) a şi b. într-un termen dat. 95. Care din următoarele formulări sunt false: a) din punct de vedere al psihiatrilor. 11 . c) evaluarea gradului de confuzie. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a menţine temperatura corpului în limite normale pot fi şi: a) anxietatea. se referă la posibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca singur. hipotonia musculară. Ca urmare a producerii de căldură în organism. b) talie şi statură. slăbirea. b) alimentaţia. d) activităţii. unul din obiectivele de îngrijire propuse.90. emoţiile puternice. ingestia în special de proteine. vestimentaţia este un semn de sănătate. Menţinerea independenţei nevoii se poate realiza prin alegerea îmbrăcămintei corespunzătoare: a) climei. se realizează: a) prin vasoconstricţie. Obstacolele care împiedică mobilitatea membrelor superioare. d) explicarea gesturilor ce se cer efectuate. aparatul gipsat. rezultat al proceselor oxidative. 97. d) îmbrăcămintea protejează intimitatea sexuală. În vederea obţinerii unei stări de bine. f) exigenţei în intimitate. vasodilataţie. stridentă poate exprima o boală psihică.

se manifestă cu: a) febră ridicată. 104. b) alcoolice. d) pacientul să nu fie apatic. c) pacientul să-şi păstreze integre tegumentele. la intervale regulate de timp. c) greutăţii necorespunzătoare. manifestări şi la nivelul celorlalte nevoi fundamentale: a) dispnee. La pacientul care prezintă hipotermie. papule. c) reducă alimentele cu valoare calorică mare. va evalua zilnic prin activitatea asistentei medicale: a) temperatura corporală. 105. apar probleme. umedă. b) piele cu aspect „de găină" şi senzaţie de frig. b) aspectul scaunului. c) uşor călduţe. d) perioada mixtă. b) poarte încălţăminte călduroasă. b) pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic. 106. La un pacient cu hipertermie. c) aspectul tegumentelor. In caz de hipertermie. c) sindrom febril. 12 . c) erupţie cu macule. 103. d) temperaturii mediului ambiant. 107. 100. 102. b) poliurie.99. se administrează lichide: a) numai foarte calde. Când temperatura mediului ambiant creşte peste 25°C se produc următoarele fenomene la nivelul organismului: a) vasoconstricţie periferică. în cantităţi mici. Asistenta medicală învaţă pacientul. ca problemă de dependenţă. 101. Piloerecţia se traduce prin: a) piele cianotică. continuă. c) perioada de declin. Planul de îngrijire a unui pacient cu hipertermie. combinativă. b) inhibare a activităţilor glandelor sudoripare. b) piele roşie caldă. c) inapetenţă. În evoluţia unei febre. asistenta medicală stabileşte ca obiective de îngrijire. următoarele: a) pacientul să nu prezinte tulburări de vorbire. când temperatura mediului ambiant este crescută. Hipertermia. se disting 3 perioade: a) perioada iniţială. pentru menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii să: a) consume lichide şi alimente reci. au termoreglarea fragilă din cauza: a) imaturităţii centrului reglator. c) vasodilataţie periferică. 108. b) perioada de stare. b) hidratării insuficiente. vezicule. Nou-născutul şi copilul mic.

b) sănătoasă. b) neadaptării organismului. catifelată. 115.109. c) dilatarea unor vene superficiale. Care din următoarele enunţuri pot fi considerate probleme de dependenţă în satisfacerea nevoii: a) lezarea fizică. c) alterarea tegumentelor şi fanerelor. d) anchiloze. b) alimentaţia. d) efectuează toaleta pe regiuni. pielea trebuie să fie: a) curată. Care sunt acestea: a) sentiment de respingere. b) uşor deshidratată. 110. d) elastică. 117. Ca manifestare de independenţă. Între intervenţiile asistentei medicale privind pacientul cu carenţe igienice se găsesc şi următoarele: a) efectuează toaleta cavităţii bucale la pacienţii comatoşi. Lipsa de curăţenie determină o serie de neplăceri nu numai individului dar şi celor din jurul său. 118. c) hipotrofie musculară. 112. b) carenţele de igienă. pigmentată normal. netedă. pielea va fi: a) curată. pierderile de căldură sunt mai mari datorită: a) reducerii proceselor oxidative. b) deprinderile igienice satisfăcute. b) pierdere de substanţă rezultând dintr-un proces patologic ce acţionează asupra pielii. b) halena fetidă. 111. Ulceraţiile pielii se caracterizează prin: a) acnee şi prurit. 114. Pot fi manifestări de independenţă şi următoarele: a) pierderea imaginii de sine. c) culoarea galbenă a dinţilor. b) hematoame. Pentru a-şi îndeplini rolurile cunoscute. 13 . d) lipsa de cunoaştere. c) comunicare ineficace la nivel afectiv şi intelectual. c) ajută pacientul să-şi efectueze toaleta zilnică. Factorii biologici care influenţează nevoia de a menţine tegumentele curate sunt: a) emoţiile şi educaţia. c) climatului. 116. b) alege măsuri pentru prevenirea infecţiilor nasocomiale. Murdăria acumulată la nivelul pielii produce: a) cruste ce pot degenera în ulceraţii. c) cu prurit. c) îngrijită. c) temperatura corpului. La persoanele vârstnice. 113. la nevoie. d) dezinteres pentru modul cum arată.

126. e) toate enunţurile sunt adevărate. d) numai a şi b.119. c) emoţiile şi educaţia. asistenta medicală intervine: a) educând pacientul pentru evitarea poluării atmosferei cu praf. Când este modificată/alterată nevoia. b) agresivitatea. b) măsuri de prevenire a agresiunilor fizice. 125. 14 . 123. c) dezechilibru electrolitic. 122.Care din următoarele sunt semne de insecuritate patologică: a) agitaţia. Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a evita pericolele sunt: a) factorii biologici. 121. Dezechilibrul ca sursă de dificultate de ordin fizic poate fi reprezentat de: a) durere. b) efectuând imunizările obligatorii. c) ineficace la nivel senzoro-afectiv şi intelectual. 127. 128.Alterarea integrităţii fizice se manifestă prin următoarele semne inflamatorii: a) durere şi căldură locală. b) biologic. comunicarea este: a) eficace la nivel intelectual. b) tumefacţie. c) roşeaţă locală. d) limitarea mişcărilor segmentului afectat. b) ineficace la nivel senzorial. c) metode de destindere. b) dezechilibru metabolic. e) surmenaj. c) sociologic. d) poluare. d) măsuri de protecţie socială.Pentru menţinerea unui mediu sănătos. c) frica.Mecanismul de apărare este un factor de influenţă: a) psihologic. b) o securitate psihologică.Practicarea unor religii este o preocupare ideologică care permite individului să-şi menţină: a) o bună postură. c) factorii sociologici. c) educând pacientul pentru prevenirea unor accidente. Ca manifestări de independenţă în menţinerea securităţii fizice se întâlnesc: a) măsuri de prevenire a infecţiilor şi bolilor. 124. 120. b) curentul şi organizarea socială. Surse de dificultate de ordin psihologic care influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) exerciţiile fizice. c) o securitate sociologică. b) factorii psihologici. de relaxare.

133. c) dezvoltarea intelectuală corespunzătoare. c) integritatea organelor de simţ.129.Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii sunt următoarele. b) hipoacuzie. c) alcoolism. b) droguri. b) învaţă pacientul să menţină integritatea. f) tulburări de gândire. 134.Factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) inteligenţa. cu două excepţii: a) explorează împreună cu pacientul mijloacele de comunicare. b) furnizează mijloace de comunicare adecvate stării pacientului.Care din următoarele sunt manifestări de independenţă de ordin biologic: a) fineţe gustativă şi a mirosului.Pacientul să fie echilibrat psihic.Sursele de dificultate de ordin fizic care determină dependenţa în satisfacerea nevoii pot fi: a) conflicte.Anturajul este determinat în satisfacerea nevoii. b) nonverbal. d) utilizarea adecvată a mecanismelor de adaptare. d) asigură îngrijiri relative la perturbarea senzorială.Modul de comunicare nonverbal foloseşte: a) limbajul verbal. c) dinamic. c) apartenenţa la grupuri de diverse interese. pune în mişcare un proces: a) verbal. 138. c) factor biologic. 15 . 135. b) percepţia şi emoţiile. c) ambele enunţuri nu sunt reale.Independenţa în satisfacerea nevoii presupune: a) integritatea individului. b) limbaj clar. este un obiectiv de îngrijire susţinut de următoarele intervenţii ale asistentei medicale: a) administrează tratamentul medicamentos antiinfecţios. b) factor psihologic. b) integritatea organelor de simţ. d) favorizează adaptarea pacientului la noul mediu. d) anxietate.Comunicarea. 130. e) tulburări circulatorii cerebrale. precis. Diminuarea auzului se traduce prin: a) surditate. 136. 137. b) limbajul corpului. nevoia fiinţei umane de a schimba informaţii cu semenii săi. eşec. c) cecitate. Ce fel de factor de influenţă este: a) factor sociologic. 131. c) asigură un mediu de securitate. 132. c) alege procedee de investigaţie cu risc minim de infecţie.

c) specifică pe grupe de vârstă. b) ansamblu de ceremonii religioase. c) sentiment dureros.„Credinţele" sunt: a) convingeri personale ale individului faţă de realitate. 142. d) tahicardie. dar şi participarea la jocuri este prezentă: a) adolescenţa. Pentru menţinerea independenţei nevoii.Valorile sunt formate de: a) participări la fapte de caritate. dar şi benefic individului. c) emoţii. c) învăţătura. b) atitudini corporale. c) ansambluri de reguli de conduită într-o societate. c) izolare. b) preadolescenta. poziţie curbă. d) autopedepsire. 144. e) autoacuzare. c) copilăria. b) ajutându-1 să identifice cauza frustrării. insomnie. e) apartenenţa 141. c) forme ale conştiinţei sociale.Activitatea dominantă a copilului mic este: a) somnul. 140. 148. 146. 147. b) plâns. b) senzaţie de pierdere a libertăţii de acţiune. c) determinând pacientul să-şi exprime propriile convingeri şi valori. b) jocul.139.Comunicarea ineficace la nivelul senzorial se poate manifesta prin următoarele reacţii afective în insuficienţă sau exces: a) nelinişte. singurătate. anxietate. hiperventilaţie. 143. dizartrie. 16 .„Frustrarea" se manifestă la un individ care prezintă: a) sentiment de inutilitate.Care este vârsta la care activitatea dominantă este învăţătura. d) cultura. 145. b) ansambluri de credinţe şi atitudini care reflectă ceea ce este dorit.Manifestările de depresie în „culpabilitate" sunt următoarele cu excepţia: a) mişcări lente. b) comună unui grup profesional. d) afazie.Capacitatea individului de a fi ocupat şi a se realiza este: a) unică şi necesară pe tot parcursul vieţii.Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori este influenţată în satisfacerea ei de următorii factori sociologici în afară de: a) gesturi corporale. c) furie împotriva lui Dumnezeu. asistenta medicală intervine: a) planificând împreună cu pacientul activităţi religioase. b) halucinaţii.

se manifestă prin: a) b) c) d) e) 17 apatie.Care din următorii factori. b) lipsa de interes faţă de activităţile obişnuite. b) un sentiment de mulţumire. agresivitate. 157. în vederea realizări b) stare de deznădejde.„Neputinţa" problemă de dependenţă.„Satisfacţia" este: a) o manifestare de independenţă. c) o manifestare de dependenţă. d) somnolenţă.„Obsesia" faţă de problemele personale ale pacientului înseamnă: a) preocupare în permanenţă în legătură cu problemele sociale. 156. Rolurile şi organizarea socială fac parte din grupul factorilor: a) biologici. c) eşecul profesional. 152. c) starea de relaxare. 154. autocritică.„Ambiţia" se defineşte în felul următor: a) dragostea faţă de muncă. de încetare a unei tensiuni nervoase. asistenta medicală: a) câştigă încrederea pacientului şi îl ajută să depăşească momentele dificile.Satisfacerea nevoii se manifestă prin: a) bucurie. b) apartenenţa la o grupare socială. . b) îl învaţă tehnici de relaxare. b) psihologici.Pentru menţinerea independenţei nevoii. b) integritate fizică şi psihică. zilnice. b) cultura.149. de dezinteres pentru activităţi sau evenimente curente ale vieţii. influenţează satisfacerea nevoii de a se recrea: a) emoţiile. c) sociologici. 153. c) vârsta. de tristeţe.„Plictiseala" reprezintă: a) impresia de vid. care au prioritate faţă de activitatea depusă. 159. c) constituţia şi capacităţile fizice. b) diminuarea unei funcţii. c) descurajare. eşec profesional. Intre factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii se întâlnesc: a) emoţiile. 158.Surse de dificultate ale „devalorizării" sunt: a) tulburările de gândire. c) explorează gusturile şi interesul pacientului pentru activităţi recreative. d) cultura. pasivitate. c) stare de dependenţă fizică. b) durerea. c) dorinţa arzătoare de a realiza cât mai mult în activitatea depusă. de plăcere. sentiment de inferioritate. 150. e) lezarea integrităţii fizice. 151. lipsă de ambiţie. 155.

b) organizarea de activităţi educative pentru sănătate.Individul va obţine un sentiment de siguranţă după ce a dobândit pentru menţinerea sănătăţii: a) cunoştinţe. 161. 163. b) motivarea. 165. c) deprinderi. eticii. psihologiei. c) capacitatea fizică. c) conştientizarea bolnavului asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. deprinderi pentru menţinerea sau recuperarea sănătăţii.Un factor psihologic care influenţează satisfacerea nevoii de a învăţa este şi: a) mediul ambiant. d) nerespectarea sfaturilor medicale în tratarea şi prevenirea îmbolnăvirilor. 162. c) tulburări de gândire. împreună cu bolnavul. b) pacientul să-şi recapete încrederea şi stima de sine. 18 . b) tulburări de memorie. se manifestă cu: a) nesiguranţă şi frică de necunoscut.160.„Ignoranţa" — lipsa de cunoştinţe. priceperi. b) atitudini.Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii se referă la: a) elaborarea de obiective de studiu.Ce obiective prioritare îşi propune asistenta medicală la un pacient cu „neputinţă": a) pacientul să fie conştient de propria valoare. d) identificarea obiceiurilor şi deprinderilor greşite ale bolnavului. c) pacientul să fie echilibrat fizic. 164.„Învăţarea" este o problemă comună a: a) b) c) d) pedagogiei. sociologiei.

c) îngrijire de calitate pentru toţi pacienţii. c) Abraham Maslow. 8. c) îndeplineşte sarcini delegate de către medic. 10. c) o metodă organizată şi sistematică ce permite acordarea de îngrijiri individualizate. Viziunea holistă a îngrijirii presupune: a) îngrijire centrată pe persoană. b) lipsa bolii. b) îngrijire acordată în echipă. c) interdependentă. Prin funcţia dependentă înseamnă că asistenta medicală: a) nu poate interveni decât cu consimţământul pacientului. implementarea. c) dependenţa persoanei. b) condiţia de apariţie a simptomului. b) analiza datelor. evaluarea rezultatelor. Procesul de nursing cuprinde următoarele etape: a) culegerea datelor. implementarea îngrijirilor. Sursa de dificultate este definită ca: a) orice obstacol care împiedică satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale. c) o stare de dependenţă potenţială. 2. 3. 7. Funcţiile asistentei medicale sunt de natură: a) dependentă. comunicarea rezultatelor. Manifestarea de dependenţă reprezintă: a) o cauza de boala. Procesul de nursing este: a) o intervenţie delegată a asistentei medicale. Definiţia sănătăţii după OMS: a) o stare de echilibru intern şi extern. Problema de sănătate se referă la: a) cauza bolii. psihic şi social. 1. 9. 6. 5. interpretarea datelor. c) un semn sau simptom. 19 . c) o stare de bine completă din punct de vedere fizic. verificarea intervenţiilor. b) independentă. planificarea îngrijirilor. d) toate trei. b) un dezechilibru ce constă în diferenţa dintre semnele obiective şi cele subiective. . analiza şi interpretarea datelor. b) o lipsă de cunoaştere. proiectarea intervenţiilor. b) Florence Nightingale. b) un demers ştiinţific pentru supravegherea bolnavului. c) aprecierea stării pacientului. comunicarea rezultatelor. evaluarea. programarea acţiunilor. b) îndeplineşte numai sarcinile care-i revin prin lege. 4. Prima şcoală de nursing din lume a fost înfiinţată de: a) Virginia Henderson.CAPITOLUL II Procesul de îngrijire.

b) concise şi clare. gânduri. c) documentele medicale şi schemele de referinţă. 14. c) să-şi bazeze îngrijirile pe principii religioase. 19. Comunicarea este procesul care: a) implică schimb de cuvinte. c) o intervenţie planificată. d) să aibă aceleaşi condiţii socio-culturale cu pacientul. c) cu caracter închis sau deschis. b) să-şi asume răspunderea pentru îngrijirile oferite fiecărui pacient. 17. 20. semnele şi simptomele prin care se manifestă. 18. 16 Diagnosticul de nursing are următoarele caracteristici: a) este fix. cauza ei. Următoarele forme sunt metode de culegere a datelor: a) observaţia şi interviul. sentimente. b) membrii echipei de îngrijiri. formulat în termeni medicali consacraţi. 12. Responsabilitatea profesională cere asistentei medicale: a) să împărtăşească aceleaşi convingeri cu membrii echipei de sănătate. c) o problemă uşoară. b) nursa acordă îngrijiri bazate pe cunoştinţe ştiinţifice. b) o problemă cu mare probabilitate de apariţie. 13. b) serviciul telefonic.11. In interviu sunt folosite întrebări: a) pe care le aşteaptă bolnavul. c) o problemă de dependenţă. d) implică participarea pasivă a ascultătorului. Diagnosticul de nursing este: a) o problemă de dependenţă. formulat în termeni proprii. c) permite schimbul de idei. înscris în listele unor clasificări adoptate. d) toate. Surse de informaţie pentru culegerea de date pot fi: a) pacientul şi aparţinătorii. Obiectivul de îngrijire se defineşte ca: a) scopul îngrijirii. b) o etichetă a bolii. 20 . c) programele de educaţie sunt identice. 15 Problema potenţială înseamnă: a) o problemă gravă. d) principiile servesc ca ghid pentru practică. flexibil. c) este individual. b) un comportament sau o atitudine a pacientului obţinute în urma intervenţiei. b) include simpatie şi căldură. b) este nemodificabil. Codul eticii profesionale în nursing afirmă că: a) practica se bazează pe legile statului. c) internetul şi email-ul.

. iritabilitate. 27. . . tristeţe. c) menţinerea curăţeniei şi stimularea circulaţiei. c) zgomotul duce la pierderea treptată a auzului. b) examenul fizic al pielii. Pe o coloană a planului de îngrijire sunt notate problemele pacientului şi pe alta intervenţiile de nursing.21. plimbări în aer liber.acceptare. b) inflamarea cavităţii bucale şi a gingiilor după chimioterapie.nutriţie.somn. 26. c) o componentă a relaţiilor interpersonale asistentă şi pacient. 24. d) cateter urinar (sondă a demeure) în perioada postoperatorie. trântirea uşilor şi zgomotul produs de căderea unor obiecte pe pardoseală. e) monitorizarea semnelor vitale. deliberat şi profesionist. bucurie. hrănirea pacientului cu alimente semilichide.exces. c) insomnie. 2. 4.eliminare. Comunicarea terapeutică este: a) un act planificat.îndeplinire. . In cadrul activităţii de îngrijire asistenta trebuie să evite discuţiile cu voce tare. pentru că: a) zgomotul poate deveni sursă de dificultate în satisfacerea nevoilor fundamentale.neglijare. La care din etapele procesului de nursing se referă decizia? a) culegerea de date. . neiritabile. Nursa decide că nevoia prioritară a îngrijirii unui pacient este nutriţia. Alegeţi un singur cuvânt care nu aparţine grupului în fiecare din cele trei grupe: Emoţional: Comportamental: Fizic: anxietate. b) zgomotul contravine regulilor sanitare. . a) imposibilitatea de a mişca membrul superior şi inferior stâng (AVC). d) o implicaţie sexuală. 25. d) evaluarea beneficiilor terapeutice ale pacientului.exerciţii. securitate. . asociaţi fiecare problemă cu intervenţia care ar putea ajuta cel mai bine la satisfacerea nevoilor pacientului. 21 1. 3. c) planificarea. . Atingerea mâinii pacientului în timpul comunicării reprezintă: a) un gest necugetat. . schimbarea poziţiilor pacientului de mai multe ori pe zi. exerciţii de mişcare. . 22. b) diagnosticul de nursing. b) o tehnică de comunicare terapeutică. Numerotaţi ordinea efectuării următoarelor acţiuni care corespund etapelor procesului de nursing: a) analiza şi interpretarea datelor.dragoste. spălarea perineului de mai multe ori pe zi. c) o excepţie pentru examenul fizic. . 23. d) intervenţiile.igienă deficitară. b) realizată prin metode de comunicare verbale şi nonverbale.

Când are de îndeplinit o intervenţie de nursing. b) măsurarea unor parametrii vitali. 30. În executarea îngrijirilor asistenta stabileşte o relaţie de comunicare cu pacientul. 22 . Eficienţa procesului de îngrijire depinde prioritar de: a) evaluarea stării bolnavului. c) implementarea . b) termen mediu.aplicarea îngrijirilor. Evaluarea în procesul de nursing se referă la: a) aprecierea rezultatelor obţinute în funcţie de obiectivele propuse. 31. b) pedagogică. 33. care poate fi: a) funcţională şi pedagogică. asistenta va avea grijă în primul rând: a) să raporteze colegei de echipă efectele procedurii asupra pacientului. b) să îndeplineşti obiectivele pe rând. c) să pregătească echipamentul necesar şi să poziţioneze pacientul. c) funcţională. apreciind rezultatele fiecăruia. d) aprecierea rezultatelor. b) să explice pacientului procedura astfel încât acesta să înţeleagă scopul şi rezultatele acesteia. c) termen lung. 29. pedagogică şi terapeutică. b) planificarea îngrijirilor. Caracteristica unei implementări eficiente a planului de îngrijire include: a) să poţi îndeplini sarcinile de îngrijire cât mai repede.28 Obiectivele de îngrijire pot fi formulate pe: a) termen scurt. 32. c) să planifici obiectivele prioritare pe o perioadă scurtă de timp. c) aprecierea serviciilor prestate de asistenta medicală.

. 5. 9. 10.. Se obţine o temperatură de: a) 190° C. c) prin flambare. Instrumentele chirurgicale cu tăiş ascuţit. Un instrument sterilizat este contaminat dacă: a) este prins cu pensa de servit. c) este lăsat neacoperit o perioadă mai lungă de timp. 3. c) 133° C. c) se pot utiliza numai în plăgile cu secreţii. c) ştergere cu soluţie de formol. b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism.60 min. b) se sterilizează prin fierbere. c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism. Când sterilizarea se face la autoclav. c) se sterilizează la autoclav. vor avea o perioadă mai lungă de utilizare în condiţii optime dacă: a) se sterilizează la căldură uscată. 23 . b) a fost bine spălat. Un obiect este steril dacă: a) este lipsit de germenii cei mai patogeni.60 min. b) este prins cu mănuşi sterile.60 min. 8. Infecţia se defineşte astfel: a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în organism. la o presiune de 2 atm. O casoletă plină cu material moale este adusă de la staţia de sterilizare si conţine comprese umede. b) 180° C. c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător. Aceste materiale vor fi considerate: a) nesterile. Sterilizarea la pupinel se realizează la următorii parametrii: a) 120° C . 2. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă: a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor. Sterilizarea eficientă a materialelor din polietilenă se realizează: a) prin fierbere. 4. de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect. b) autoclavare. b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor. c) 240° C . 6. b) cu ajutorul razelor Gama.CAPITOLUL III Metode de prevenire a infecţiei. 1. c) nu există microorganisme pe suprafaţa sau profunzimea lui. 7 Spatula linguală se sterilizează prin: a) fierbere. b) sterile. b) 180° C .

c) sterilizarea prin flambare. obiecte din încăperi. d)sterilizarea prin ultrasunete. 10%. prin fierbere. 5%. c) sol. c) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele.11. b) sterilizează în industria ce produce materiale de unică folosinţă. 13. d) sterilizarea cu ultrasunete. Prin ce metodă se sterilizează la autoclav: a) vapori supraîncălziţi la presiune. Ce urmăreşte asepsia şi cui se adresează: a) dezinfecţia mâinilor chirurgilor şi îmbrăcarea materialului steril. c) sterilizează sălile de operaţie. etc. Care este antisepticul cu rol hemostatic cel mai folosit la curăţirea unei plăgi accidentale: a) H2O2. c) aer uscat. 16. b) sol. d) alcoolul de 70°. 18. b) metodă curativă de luptă contra infecţiilor. b)sterilizarea cu căldură uscată şi umedă. 19. b) metodă de prevenire a infecţiei plăgii operatorii. c) sterilizarea cu oxid de etilena. c) metodă curativă de distrugere a microbilor dintr-o plagă. b) fierbere sub presiune. În ce concentraţie se foloseşte cloramina cu rol antiseptic: a) sol. la pupinel. 17. ploşti urinare.5 atm. la autoclav. Ce sistem de sterilizare a instrumentelor din metal este cel mai bun: a) sterilizarea la autoclav. Materialul moale se sterilizează la: a) 120° C şi 2 atm. Care din metodele de mai jos sunt metode de sterilizare prin mijloace fizice: a) sterilizarea cu formol. c) 130° C şi 2 atm. c) sol. b) 133° C şi 2. 14. 12. material moale. 1-3%. obiecte din încăperi. Ce este antisepsia: a) metodă profilactică de luptă contra infecţiilor. b) sterilizarea la pupinel. Prin iradierea cu raze Gama se: a) sterilizează curent în unităţile spitaliceşti. c) dezinfecţia tegumentului regiunii de operat şi acoperirea bolnavului cu câmpuri sterile. Ce este dezinfecţia : a) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele. 24 . b) sterilizarea instrumentelor. b) tinctura de iod. plăgi. 20. cloramina 3%. materialelor moi şi de sutură. 15.

b) tratarea faringitelor. c) mixt. Dezinfecţia chimică este precedată de: a) o riguroasă curăţenie. 30. b) raderea pilozităţii din regiune. b) spălare + aspirare umedă. 26. Metodele următoare realizează dezinfecţie chimică în afară de: a) ştergerea umedă.21. c) sporicidă. 27. b) scufundarea prin acoperirea completă cu soluţie dezinfectantă a obiectelor. var cloros 10%. necesită şi spălare cu: a) soluţie amoniac 1%. Dezinfecţia mecanică se realizează prin: a) spălarea cu apă caldă la 35-40°C + detergenţi. c) oxidul de etilen. 29. b) favorabilă dezvoltării microorganismelor. de cloramină 8%. b) o ştergere a suprafeţelor cu săpun lichid. 24 Tehnica antisepsiei cutanate mai cuprinde şi: a) badijonare cu sol. c) prepararea soluţiilor în concentraţia recomandată. Pentru ce se foloseşte soluţia de albastru de metilen: a) dezinfecţia plăgilor. b) toţi pacienţii potenţial infectaţi cu HIV. Conceptul de precauţiuni universale se referă la: a) sângele. Sterilizarea la „rece" utilizează: a) razele Gama. b) curent. 28. d) ştergerea uscată. b) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere digestivă. b) razele ultraviolete. HBV sau alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină. 25. HBV sau cu alţi agenţi patogeni. Dezinfecţia ca metodă de lucru se execută în mod: a) ciclic. 25 . 22. Soluţia de cloramina are acţiune: a) bactericidă. b) apă caldă şi detergent. c) sol. Scopul aplicării „precauţiunilor universale" (PU): a) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere sanguină. Pregătirea instrumentelor de metal murdărite de sânge pentru sterilizare. c) tratarea cistitelor. c) folosirea dezinfectantelor uzuale-moderne. c) la locul de muncă al personalului. fluidele biologice şi ţesuturile pacienţilor considerate a fi infectate cu HIV. 31. c) vaporizarea. 23. c) degresarea tegumentelor cu acid boric 5%.

alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV. Aplicarea precauţiunilor universale se referă la: a) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat. HBV. b) consideră că sângele. c) personalul medico-sanitar infestat cu HIV. Reguli de bază în aplicarea precauţiunilor universale sunt următoarele: a) este suficientă spălarea riguroasă cu apă caldă şi săpun. secreţii vaginale. b) spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor. ţesuturi. d) consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare. spermă. 33. Contactul tegumentelor cu următoarele produse trebuie considerat la RISC: a) sânge. d) numai b şi c. e) numai a şi b. c) consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi. c) orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge. sinovial. complect. LCR. 32. peritoneal. pleural. f) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesională. b) lichid amniotic.c) toţi pacienţii cu afecţiuni infecto-contagioase transmise pe cale respiratorie. 26 . pericardic. 34. corect. folosind şi peria.

27 . b) 300. 1.5 g/kg corp/zi. 5. Principalul rol al lipidelor este: a) furnizarea de energie. 6. Necesarul lipidic la adulţi este de: a) 1. c) structural. Prin . c) 1000-1500 ml. un adult pierde zilnic: a) 200.. c) ambele variante sunt false.5 g/kg corp/zi. c) ambele răspunsuri sunt false. 7.300 ml.600 ml. un adult pierde zilnic: a) 200. b) 2-3 g/kg corp/zi.perspiratio insensibile". c) 1000-1500 ml. 3. c) 2-3. b) 300.300 ml. c) 1000-1500 ml. 4.600 ml. Necesarul glucidic la adulţi este de: a) 1-1. 8. c) de a reţine apa. Forma de depozit a glucidelor în ficat este reprezentată de: a) pectine. b) 300. Proteinele au rol: a) în menţinerea echilibrului acido-bazic al sângelui. 11.600 ml. b) de reglator termic. b) 2-3 g/kg corp/zi. 12. b) de stimulare a tranzitului intestinal. b) 1 g/kg corp/zi. Prin urină în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat. un adult pierde zilnic: a) 200. c) amidon. Apa are rol: a) energetic.300 ml. Glucidele au rol: a) structural.5 g/kg corp/zi.5 g/kg corp/zi. b) în imunitatea organismului. 9. b) energetic. Fibrele alimentare au rol: a) de reţinere a unor substanţe toxice ce se elimină cu bolul fecal.CAPITOLUL IV Nutriţie şi dietetică. Prin transpiraţie în condiţii normale de temperatură exterioară (20°C) şi efort fizic moderat. b) glicogen. c) 4-6 g/kg corp/zi. în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat. c) 4-6 g/kg corp/zi. c) de solvent al substanţelor din mediul intern. 10. 2. b) structural. Necesarul proteic la adulţi este de: a) 1-1.

Calciul are rol: a) structural în oase şi dinţi. c) în consolidarea echilibrului funcţional al sistemului nervos. b) modificarea ritmului cardiac. Magneziul are rol: a) în realizarea structurii de rezistenţă a scheletului. 14. Vitamina A: a) influenţează procesul de reproducere. b) scădea rezistenţa antiinfecţioasă. c) ajută respiraţia celulară. 21. Potasiul are rol în: 15. a) sinteza insulinei. Vitamina E are rol de a: a) interveni în formarea cicatricilor tegumentare. c) calciului. 19. b) potasiului. b) în reglarea absorbţiei şi transportului substanţelor alimentare. 17. b) stimulează hematogeneza. 22. Vitamina D este importantă pentru absorbţia: a) sodiului. d) în micşorarea amplorii proceselor alergice. c) în prevenirea arterosclerozei. 23. d) tinde să crească glicemia. 28 . b) scăderea valorilor tensiunii arteriaLe. c) asigurarea respiraţiei celulare. c) nu stimulează secreţia sucurilor digestive. b) au rol în stocarea energiei. 18. b) intervine la refacerea potenţialului de efort în perioada de odihnă. b) în eliberarea fierului de către ficat. b) de a inhiba acţiunea insulinei. Sodiul (Na) are rol în: a) păstrarea excitabilităţii neuro-musculare. c) scădea gradul de coagulabilitate sanguină. Clorul: a) intră în compoziţia HC1 din sucul gastric. c) creşte colesterolemia. Cuprul are rol: a) în procesul de creştere. Fierul are rol în: a) scăderea rezistenţei la infecţii. c) antiinflamator. c) reglarea distribuţiei apei în diferite sectoare ale organismului. a) în stocarea energiei în compuşii energetici.13. Bicarbonaţii: a) menţin echilibrul acido-bazic. 16. d) în favorizarea pătrunderii vitaminei B6 în celula nervoasă. b) inhibarea secreţiei gastrice. c) în realizarea structurii solide a oaselor şi dinţilor. c) transformarea glucozei în glucogen. b) în procesul de coagulare a sângelui. 24. Fosforul are rol: 20.

c) participă la degradarea grăsimilor. Apa de orez are efect: a) laxativ. b) antiinflamator. b) vitamina A. 31. Dieta hidrică este contraindicată în: a) obezitate. b) intervine în hematopoieză. 29 .: a) are efecte antinevritice. c) antidiareic. c)insuficienţă cardiacă avansată.25. c) grăsimi. 33. Dieta hidrică este indicată în: a) dermatite. Vitamina B2: a) are rol în sinteza hemoglobinei. c) intervine în inhibarea irigaţiei tisulare. b)colică renală. Creierul este bogat în: a) proteine. c) scade rezistenţa la stres. b) fosfolipide. 28. 35. 27. b) este necesară formării de protrombină. 30. d) împiedică absorbţia intestinală a fierului. e) boli infecţioase febrile. esenţială procesului de coagulare. Vitamina K: a) participă la respiraţia celulară. Vitamina C: a) creşte rezistenţa antiinfecţioasă. a) vitamine B. b) intervine în mecanismele care permit menţinerea vederii. Carnea este o sursă importantă de: 32. 36. c) vitamina C. 34. b) vitamină C. b) consolidează rezistenţa oaselor şi a dentiţiei. b) gastroenterite acute toxice sau infecţioase. b) participă la producerea de energie. d)acumularea de lichide în unele cavităţi (ascită). c) stimulează longevitatea activă. 29. b) contribuie la menţinerea integrităţii mucoaselor tubului digestiv. Vitamina PP: a) participă la procesele de oxidoreducere din organism. Vitamina B. Ficatul are un conţinut bogat în: a) seleniu. c) inhibă producerea de energie. c) previne acumularea de lipide în ficat. c) vitamină D. Vitamina B12: a) protejează muşchiul cardiac. c) faza nedureroasă a ulcerului gastro-duodenal. 26. d) după intervenţii chirurgicale.

39. 40. b) boala Addison. 45. b) ciroză hepatică decompensată. Regimul hiperprotidic este indicat la persoanele cu: a) insuficienţă renală cronică avansată b) ateroscleroză. 44. 30 . d) ateroscleroză. Regimul hipocaloric este recomandat: a) în faza de realimentare a marilor denutriţi. c) în cure de slăbire. d) insuficienţă renală cronică cu reţinere azotată. c) insuficienţa renală acută. timp de 10 zile. 41. c) hipotiroidie. Regimul hiposodat este folosit în: a) hipertensiune arterială. Regimul hipolipidic se indică în: a) b) c) d) anorexie psihică. Regimul hipoprotidic se recomandă în: a) gută. d) în tratamentul cu aspirină. b) în perioada de lactaţie. b) afecţiuni cardiorenale însoţite de edeme. c) obezitate. 43. e) hipertiroidie. c) la persoanele de peste 60 de ani. 38. este indicată în: a) gastroenterita acută. c) insuficienţă cardiacă.37. b) la sportivi în efort fizic considerabil. c) diaree. Regimul hipersodat se recomandă în: a) insuficienţa renală acută. 47. c) denutriţie. Regimul hipercaloric se administrează: a) în perioada de sarcină. b) împiedică fenomenul de putrefacţie în intestin. 46. Regimul lacto-ovo-vegetarian se indică în: a) hipotensiunea arterială. 42. c) are efect benefic în gută. litiază biliară. e) sindromul posttraumatic sau hemolitic. b) arsuri întinse. b) obezitate. pancreatită cronică (cu steatoree). d) alcaloză. Scăderea aportului alimentar de potasiu. Regimul vegetarian: a) este deosebit de toxic. Regimul de crudităţi se recomandă în: a) diaree. diabetul insipid. d) tratamentul cu cortizon. b) ciroză hepatică cu ascită. c) hipertensiunea arterială.

stafidele. mezelurile. b) ouăle tari. b) boala Addison. 51. Creşterea aportului alimentar de potasiu este necesară în: a) gastroenterita acută şi cronică. înainte de coacere. La un bolnav cu diabet cântărirea alimentelor se face: a) pentru pâinea prăjită. c) ambele afirmaţii nu sunt adevărate. c) carnea. completă. carnea de vita fiarta. c) cinci mese/zi. d) uleiurile vegetale. c) bananele. Prin arderea unui gram de glucide se furnizează: a) 2 calorii. La un bolnav cu diabet zaharat următoarele alimente trebuiesc cântărite: a)merele. Unui obez îi sunt permise următoarele alimente: a) carnea şi peştele gras. În cura de slăbire se recomandă: a) o masă/zi. c) bomboanele cu alune. 57. c) 9.3 calorii. fructele coapte la cuptor. după tratamentul termic. strugurii. brânza topită.1 calorii.3 calorii. b) 4. caisele. 58. egale cantitativ. b) 4.1 calorii. Unui bolnav cu diabet zaharat îi sunt interzise: a) bomboanele de orice fel. c) pentru legumele fierte. 50. Alimentele indicate în dispepsiile gastrice sunt: a) b) c) d) bulionul de carne. b) merele dulci. după prăjire. c) 9. La un bolnav de diabet zaharat următoarele alimente sunt permise fără restricţii: a) carnea. c) jeleurile. Regimul alcalinizant se indică în: a) alcaloză.3 calorii. c) ambele afirmaţii sunt false. b) pentru fructe coapte. peştele. Prin arderea unui gram de lipide se furnizează: a) 2 calorii. b) carnea de vită. b) unele dermatoze. d) caşcavalul. conservele de peşte. 55. 54.48. Regimul acidifiant este recomandat în: a) litiaza renală fosfaturică. c) insuficienţa renală acută. mămăliga. 60. 49. b) 4. b) două mese/zi. Prin arderea unui gram de proteine se furnizează: a) 2 calorii. b) pastele făinoase. d) aluaturile cu unt. 52. 56. b) acidoză. 31 .1 calorii. care fragmentează dieta. 59. portocalele. c) 9. 53.

c) biscuiţii. c) preparatele cu brânză de vaci. frişca. c) sosurile pe bază de rântaş. c) orezul. în prima zi. 66. b) carnea slabă. In hemoragia gastrică. tăiţei.61. c) carnea slabă de peşte fiert sau fript. 62. d) afumăturile. b) maioneza şi rântaşurile. 63. În dischineziile biliare hipertone se indică următoarele alimente: a) peştele slab. d) carnea grasă. In hepatita cronică nu se consumă: a) unt. În colita de putrefacţie sunt recomandate: . b) ceai rece. smântână. b) băuturi alcoolice. se consumă: a) ceai fierbinte. c) laptele dulce. grisul. c) pâinea albă. foarte proaspete. Alimentele indicate în gastrita cronică hipoacidă sunt: a) ouăle şi smântână. 65. a) orezul. Alimentele permise în ulcerul gastric sunt: a) laptele dulce şi preparatele cu lapte (gris. In litiaza biliară se contraindică: a) carnea afumată. b) brânza de vaci. Alimentele care sunt contraindicate în ulcerul gastric sunt: a) făinosul cu lapte. c) apă zaharată caldă. b) lacto-vegetarian. 64. 71. În colita de fermentaţie sunt contraindicate: a) alunele. În primele 24-48 de ore un bolnav cu enterocolită acută va primi un regim: a) hidric. c) lacto-fructo-vegetarian. b) icre. 69 Se contraindică în dischineziile hipertone: a) smântână. 70. b) conservele. 68. 32 72. c) brânzeturile fermentate. orez). c) smântână. În litiaza biliară se consumă: a) viscere. b) carnea de vită sau pasăre fiartă sau friptă. b) fructele şi legumele crude. 67. b) varza. d) alcoolul. c) came slabă de pasăre sau vită. b) brânza de vaci dulce.

pasăre. Din alimentaţia enterocolitei cronice se va evita: a) b) c) d) carnea grasă şi ouăle prăjite. 76. 75. b) repaus digestiv sau dietă hidrică. în primele 1-2 zile este următorul: a) orez sau gris fiert în apă. c) iaurt şi pâine prăjită. c) pâine neagră. b) lapte bătut. 77. b) formele necomplicate. cu evoluţie benignă. În care din formele tuberculozei. brânză proaspătă. condimentele iritante. Tratamentul dietetic în toxiinfectiile alimentare cu tablou acut de tip infecţios sau toxic. 78. nu sunt necesare măsuri dietetice speciale: a) formele grave. viţel. 74. Dietoterapia în ateroscleroză nu cuprinde: a) afumăturile. îngheţata şi alcoolul. d) varză şi leguminoase uscate. d) lapte cu fainos. ouă fierte tari. c) miere de albine. brânză de vaci. b) caş. urdă. c) frişca şi smântână. Regimul hiposodat din insuficienţa cardiacă se realizează pornind de la următoarele produse permise: a) laptele în limita cantităţii de sodiu permisă.73. c) formele cu hemoptizie. 33 . b) carnea slabă de vită. Alimentele indicate în constipaţia spastică sunt: a) cartofi fierţi.

b) frigiderul din salon. Efectul medicamentelor administrate pe cale orală poate fi: a) local. după caz. în cazuri speciale. 5. cum procedăm: a) administrăm conţinutul fără reţinere. b) lapte. grăsimi animale sau vegetale. Pe cale subcutanată se pot administra soluţii uleioase ? a) da. cu: a) ceai.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie administrat. b) general. c) numai local. Pentru obţinerea efectului aplicării substanţelor medicamentoase pe cale percutantă. Unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide care conţin: a) substanţa activă încorporată în vaselină. b) intravenoasă. se utilizează: a) inoforeza. c) se asigură timpii de efectuare corectă. Medicamentele solide se pot administra. b) filtrăm conţinutul înainte de administrare. Soluţiile sterile preparate în farmacia spitalului se depozitează în: a) frigiderul secţiei destinat acestora. c) subcutanată.Băile medicinale cu multiple efecte asupra tegumentelor. d) noptiera bolnavului. b) fricţionarea. orice soluţie uleioasă. 9. 2. 1 O soluţie hipertonă se administrează pe cale: a) intramusculară. intraarterială. c) nu.CAPITOLUL V Administrarea medicamentelor. c) limonada. 3. se pot efectua: a) parţial. c) cu temperatura apei apropiată de cea a corpului. 4. subcutanată.Injecţiile de orice tip se efectuează doar dacă: a) se asigură asepsia mâinilor. 8. intradermică. c) nu administrăm conţinutul. apă. b) da. c) dulapul cu medicamente. c) ambele metode. 7. b) se asigură asepsia materialelor. 34 . 6. prezintă un înscris neclar sau după deschidere cioburi în interior. b) grăsimi şi pudre. b) complet. 10. c) săpunuri medicinale.

b) de lichide fin pulverizate sau vapori. Calea rectală permite administrarea medicamentelor sub formă de supozitoare sau clisme şi este folosită: a) după efectuarea unei clisme evacuatorii. medicamentele sub formă: a) de gaze sau substanţe gazeificate. Putem administra pe cale respiratorie. b) erupţii cutanate. frisoane. comodă şi foarte acceptată de bolnav (calea orală-bucală) prezintă şi unele dezavantaje. b) paralizia prin lezarea nervului sciatic. asistenta medicală va urmări efectele acestora. c) când bolnavul nu prezintă vărsături şi greţuri. b) antiinflamatoare. 19. c) este suficientă spălarea pe mâini după efectuarea administrării. dar şi un mare dezavantaj. Nu pot fi considerate accidente ale injecţiei intramusculare: a) flebalgia. d) antialgică. c) epitelizantă. TA. enumerate mai jos: a) nu are acţiune imediată. 12. 35 .11. Ce se foloseşte pentru prevenire: a) mânuşi. c) greţuri. a stării psihice şi constipaţiei. Există riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medicală care efectuează administrarea acestora. c) în venele de la plică cotului. la supravegherea bolnavului va ţine seama de: a) modificarea comportamentului. edeme palpebrale. 13. c) amândouă enunţurile sunt corecte. b) când se urmăreşte o acţiune locală. b) păstrând cea mai bună venă pentru urgenţă. transpiraţii. d) modificări ale valorilor P. în special. 16. 17 Pe calea suprafeţelor mucoaselor şi conjunctivelor se pot administra medicamente ce au acţiune: a) antiseptică. 18. c) necesită instrumentar şi soluţii injectabile sterile. 14. totală. Injecţia intravenoasă se poate face: a) numai în venele epicraniene. Calea parenterală oferă o serie de avantaje. c) O2. c) nu se foloseşte la bolnavii ce prezintă intoleranţă digestivă sau trismus. b) mască. c) embolia gazoasă. După administrarea medicamentelor. Pe cale respiratorie se administrează: a) anestezicele volatile. b) dozare precisă. 15. 20. care este acesta: a) absorbţie rapidă. b) se poate folosi când bolnavul varsă. Calea naturală. b) aerosolii.

miros. b) medicamentele se administrează dar se consemnează în foaia de observaţie că era modificat. nu trebuie administrat ci returnat farmaciei în schimbul unuia corespunzător calitativ. c) administrare subcutanată. c) calea orală. b) izotone. asistenta medicală trebuie să ştie că: a) acest lucru se va întâmpla frecvent cu unele medicamente şi este un fapt lipsit de importanţă. c) nu există indicaţii speciale. 22. 26. coloidale. b) intravenos. 24. b) calea intramusculară.D. c) numai farmacistul răspunde de calitatea medicamentului eliberat. Se administrează prin inhalare: a) medicamente sub orice formă. b) faţa supero-externă a coapsei. 23. Administrarea parenterală a medicamentelor se face: a) per os. 32. Locul de elecţie pentru injecţia intramusculară la copiii mici este: a) faţa externă a braţului. 29. dezinfecţia locală se face cu: a) alcool 70°. c) aerosoli.21. Medicamentele pot fi introduse direct în sânge prin: a) administrare intravenoasă. c) pe orice cale. In cazul I. c) intradermică. b) subcutanată. b) tinctură de iod. culoare. hipertone. 28. c) intramuscular. Când un medicament prezintă o modificare de aspect. (excepţie la tuberculină).D. b) alternând locurile de elecţie. d) medic. b) I. b) lichide volatile sau gaze. 27. 25. c) desensibilizare în reacţii alergice. In care din următoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează în scop de diagnostic: a) infiltraţia intradermică cu novocaină. 31.R. Prin injecţia intramusculară se administrează soluţii: a) izotone.R. Injecţia subcutanată se efectuează: a) zilnic în acelaşi loc. c) nu se face dezinfecţie. Administrarea soluţiilor injectabile uleioase se face: a) intramuscular. b) sublingual. 36 . 30. c) izotone. Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru injecţia: a) intravenoasă. uleioase. b) administrare intraarterială. absorbţia se face cel mai puţin: a) calea intravenoasă. c) regiunea deltoidiană. Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor.

ingestia de alcool. Înainte de administrarea fiecărei doze de digitală. cafeaua.33. ortostatismul prelungit. 37. 34. 41. Prin introducerea accidentală de aer într-un vas de sânge se produce: a) embolie gazoasă. 39. asistenta medicală va sfătui în primul rând bolnavul: a) să evite schimbările bruşte de poziţie. c) paralizie. Având în vedere efectele secundare ale hipotensoarelor. 36. 42. asistenta medicală: a) va măsura pulsul bolnavului. abdominale şi nu are diagnostic fixat următoarele: a) analgezice minore.. Medicul prescrie unei bolnave digitală. al cărui efect este definit ca: a) depresiv. 37 . c) cardiopatie ischemică..A. c) laxative. Care din următoarele debite este corect calculat dacă soluţia conţine 10 pic/ml: a) 22 pic/min b) 28 pic/min c) 32 pic/min d) 36 pic/min. d) stimulator respirator. b) Lanatozid. b) tonic cardiac. d) să ia medicamentele înainte de mese. b) să continue administrarea medicaţiei în aceiaşi doză până la scăderea tensiunii arteriale la 130/70 mmHg. Dintre următoarele medicamente. a) Nifedipin. La atingerea nervului sciatic. Betablocantele sunt medicamente indicate în următoarele afecţiuni. 35. unul este tonicardiac şi se foloseşte în tratamentul insuficienţei cardiace. b) instantaneu. c) se continuă injectarea. b) se alege alt loc de injectat. Resorbţia medicamentului administrat prin injecţie intramusculară începe: a) după 5-10 minute de la administrare. d) infarct miocardic necomplicat.T. b) nici un medicament antiacid. d) va controla dacă are determinat şi notat în foaia de observaţie un timp de sângerare. tradusă prin durere violentă se: a) se retrage aerul. 38. Unui pacient i s-a recomandat perfuzie continuă cu un ritm în care se vor administra 1000 ml fluid perfuzabil în 6 ore. c) coagulant. b) H. c) Furantril. b) va măsura frecvenţa respiratorie. c) imediat după injectare. Asistenta medicală trebuie să ştie că nu are voie să administreze unei persoane care suferă de dureri severe. 40. fumatul. c) va măsura tensiunea arterială. c) să-şi controleze repetat tensiunea arterială şi pulsul. b) hematom. în afară de: a) bradicardie mai mică decât 50 bătăi/minut.

A. 38 .T. 44. c) inhibă secreţia mucoasei bronşice. Care din următoarele medicamente nu se administrează unui bolnav astmatic care suferă de H.A. complicată cu E.: a) Miofilin. Corticoizii au toate acţiunile de mai jos cu excepţia uneia: a) antiinflamatorie cu scăderea edemului mucoasei bronşice.P.43. b) cresc vâscozitatea sputei. b) Diuretic. c) Morfină. d) cresc numărul de receptori beta-adrenergici.

a) H. 3. c) pacientul în vârstă de 76 ani cu fractură de femur. b) scăderea sodiului seric. c) vărsăturile. c) echilibrul instabil al proceselor biologice ale organismului. c) să administreze soluţia repede. Acumularea de lichid seros în ţesuturi se manifestă prin.CAPITOLUL VI Modificări hidroelectrolitice. în scop adaptativ. 10. 6. c) aproximativ 150 ml mai mică ingesta decât excreta.T. vărsături. b) K+. b) aproximativ 150 ml mai mare ingesta decât excreta. ţipăt. 8.T. Homeostazia este: a) un echilibru hemodinamic. O cauză frecventă a producerii alcalozei metabolice este: a) diareea. b) să prevină extravazarea soluţiei ce se administrează. b) confuzie.. Care din următorii pacienţi prezintă un risc mare de deshidratare: a) pacientul cu arsură extinsă. Sindromul de deshidratare acută este: a) o pierdere de lichide în cantităţi mici. b) o pierdere de lichide în cantitate mare şi în timp scurt. 5. halucinaţii. a) edem. piele uscată. violenţă. la ce trebuie să fie atentă asistenta medicală: a) să amestece soluţia cu o soluţie ce conţine calciu. c) Ca++. c) h. 7. 4. 39 . d) Mg++. 9.A.. d) dispneea. b) tahicardia. edeme. c) o perturbare a compoziţiei hidroelectrolitice a organismului într-un timp relativ scurt. c) deshidratare. febră. 1 Care este ingestia şi excreţia normală în 24 h a unei persoane fără probleme renale? a) nu mai mult de 50 ml diferenţa între ingestă şi excretă. b) valoarea normală a funcţiilor vitale. 2. Încercuiţi electrolitul care controlează distribuţia apei în organism: a) Na+.Care este semnul cel mai fidel în hipovolemia acută.A. oligurie. d) uscăciunea gurii.Semnele deshidratării sunt: a) sete marcată. Când se administrează pe cale intravenoasă soluţie de clorură de Potasiu unui pacient. b) diabetul. peste 60% din suprafaţa corpului. b) pacienta în vârstă de 80 de ani cu insuficienţă cardiacă. scădere ponderală. c) crize convulsive.

19. . b) acumulare de acizi nevolatili şi de acid carbonic. 13. Intr-o deshidratare mare. c) devierea reacţiei acido-bazice. b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale. b) concentraţia scăzută a ionilor de hidrogen. Ringer lactat.Dextroză 5% în apă. d) abolirea reflexului fotomotor la lumină şi distanţă. pacientul prezintă: a) edem cerebral. c) soluţii hipotone . Aciditatea este: a) concentraţia crescută a ionilor de hidrogen.45. Care este proporţia medie a apei conţinute în organism. b) 1000-1200 ml. Ritmul circadian reprezintă: a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism.NaCl 0. 18. . halucinaţii. b) soluţii izotone: . b) apa conţinută în alimente. 20. raportată la greutatea corporală: a) 20%. confuzii. Care este cota normală de apă care se pierde din organism în 24 h: a) 2000-2500 ml. . c) apa de oxidare.Normosol R.9 %o. 15. Acidoza respiratorie este: a) acumularea în sânge a unui acid volatil. Dintre fluidele ce pot fi administrate deosebim: a) soluţii hipertone . b) acumularea în sânge a unui acid nevolatil. b) 30%. c) exagerarea reflexelor cutanate şi tendinoase. c) 3000-3200 ml. c) pH în limite de 7. Alcaloza respiratorie este: a) scăderea în sânge a presiunii dioxidului de carbon. 40 . d) 90%.Glucoza 33%. 14. . c) acumulare de baze prin scăderea presiunii CO2. Dextroză 5% în soluţie salină. 12. .NaCl 0. c) scăderea în sânge a acidului carbonic. d) 4000-4500 ml.Aminoacizi. b) agitaţie.prin acumulare în sânge a bazelor tampon. d) acumularea în sânge a bazelor tampon. Acidozele pot fi: a) pierdere de acizi . Care din posibilităţile de mai jos nu reprezintă aportul exogen de apă: a) aport de apă ca atare. 16.Bicarbonat de Na.35-7. b) acumularea în sânge a acizilor nevolatili. 17. c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine.11.45%.Hidrocarbonaţi. c) 60%-70%.

21. Pentru a se evita hiperhidratarea, la care bolnavi ne vom spori atenţia: a) bolnavi vârstnici; b) tineri şi copii; c) hipertensivi, cardiaci. 22. In deficitul de Na+ bolnavul poate prezenta: a) H.T.A. şi venoasă; b) oboseală, apatie, tulburări vizuale; c) exagerarea reflexelor osteotendinoase, bradicardie; d) stări sincopale la trecerea din elino - în ortostatism, crampe musculare, convulsii, hTA. 23. Pierderea acută de K+ duce la: a) scăderea K+ seric; b) deficit de K+ celular; c) scăderea de K+ seric şi celular; d) menţinerea K+ celular. 24. În reechilibrarea hidrică care din criteriile de mai jos trebuiesc respectate: a) menţinerea unei corecte balanţe hidrice; b) administrarea lichidelor să fie realizată în funcţie de examenul clinic amănunţit, eventuală cântărire a bolnavului; c) cantitatea de lichide să nu depăşească în + (plus) sau (-) minus 1000 ml, limită până la care nu se dezechilibrează hemodinamica. 25. Care este ritmul în care trebuie administrată perfuzia: a) nu mai mare de 300—500 ml/h pentru soluţii izotonice; b) 300-400 ml/h pentru soluţii hipertonice; c) sub 200 ml/h pentru soluţii izotonice: d) sub 200 ml/h pentru soluţii hipertonice. 26. Ce soluţii se folosesc pentru hidratare: a) soluţia izotonică de CINa 9%o; b) soluţia C1K 10-20%; c) ser glucozat 5-10%, iar pentru aportul energetic mai mare soluţie 20%, tamponat cu insulina/1 u. insulina la 2 g glucoza; d) soluţie NaCl 10-20%; e) soluţii poliminerale Ringer sau Ringer lactat. 27. Cum se combate hiperhidratarea: a) prin administrarea de soluţii hipertonice; b) prin administrarea de tonicardiace, diuretice; c) efectuarea de toracocenteză şi paracenteză pentru golirea hidrotoraxului şi ascitei; d) prin aspiraţie gastrică, flebotomie în supraîncărcarea vasculară; e) resuscitare cardio-respiratorie. 28. Corectarea deficitului de Na+ se face în funcţie de: a) examenul clinic al bolnavului; b) valorile ionogramei serice şi urinare; c) lichidele pierdute. 29. Corectarea deficitului de Na+ se va face cu: a) ser fiziologic; b) ser glucozat; c) soluţie Ringer.
41

30. Corectarea acidozei metabolice se realizează prin: a) aspiraţie gastrică în cazul dilataţiei acute de stomac; b) tratamentul patogenic al diabetului sau şocului; c) administrarea în perfuzie de ser glucozat + clorură de K; n d) perfuzie cu soluţie de bicarbonat sau THAM. 31. Corectarea alcalozei metabolice se face prin: a) administrarea de clorură de K în pierderile prin vărsături; b) administrarea de ser glucozat 100 ml; c) hemodializă în cazul insuficienţei renale. 32. Metabolismul bazai şi activitatea fizică minimă (bolnav la pat) necesită ca aportul nutritiv-energetic se fie de: a) 100 cal/ Kgc/zi; b) 15 cal/Kgc/zi; c) 30 cal/Kgc/zi; d) 50 cal/Kgc/zi. 33. Administrarea intravenoasă în perfuzie a serului fiziologic se face pentru: a) corectarea alcalozei; b) favorizarea absorbţiei antibioticelor; c) refacerea volumului plasmatic.

42

CAPITOLUL VII

Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii.
1. Unde are loc schimbul de gaze în arborele respirator la nivelul: a) bronhiilor segmentare; b) la nivelul membranei alveolo-capilare; c) la nivelul canalelor aeriene. 2. Care din condiţiile de mai jos duc la apariţia dispneei acute: a) scăderea conţinutului de O2; b) creşterea consumului de O2 în efort; c) scăderea conţinutului de CO2 în sânge; d) îngroşarea membranei alveolo-capilare. 3. In care din următoarele boli, dispneea este simptom dominant: a) edem pulmonar acut; b) pleurezie; c) pneumotorax; d) nevroză.

4. Tusea umedă este caracteristică în următoarele afecţiuni:

a) pleurite; b) bronşiectazie; c) laringite.

5. Sputa din astmul bronşic prezintă următoarele elemente patognomonice este: a) vâscoasă, perlată; b) aerată, rozacee; c) striată, numulară. 6. Sângele provenit din arboarele bronşic se defineşte ca: a) hematemeză; b) melenă; c) hemoptizie. 7. Care poate fi cauza unei respiraţii paradoxale în prezenţa unui traumatism thoracic: a) suferinţa centrilor respiratori; b) paralizia muşchilor respiratori; c) voletul costal. 8. Indicaţi tehnica corectă a recoltării sputei pentru examinări bacteriologice şi antibiogramă: a) pacientul va respira adânc, va tuşi şi expectora într-un recipient steril, oferit; b) pacientul va tuşi şi expectora într-o tăviţă renală; c) în cursul zilei va bea lichide multe şi sputa va fi recoltată înainte de culcare. 9 Care este manevra corectă a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea O2: a) se introduce sonda prin cavitate bucală, se roteşte la 180° în timp ce se avansează; b) se alege o sondă potrivită şi se măsoară lungimea sondei pe obraz de la narină la tragus; c) se poziţionează pacientul şezând când se introduce sonda.

b) stop cardio-respirator reflex. sub terapia indicată de medic. diminuarea sau abolirea murmurului vezicular. d) trebuie izolat imediat. Care din următoarele categorii nu vor fi trataţi preventiv: a) membrii familiei. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate prin actul respiraţiei. d) anurie. c) cei cu reacţie pozitivă 3a IDR (la tuberculină) şi se află sub corticoterapie. c) criză de astm bronşic. c) metoda prin care se foloseşte aerul comprimat sau rarefiat în scop terapeutic. Aerosolii pot fi definiţi ca: a) o stare de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. 12. braţele pe coapse. c) este o tuberculoză activă. În cazul depistării unui caz de TBC se indică tratament preventiv la persoanele cu risc major. hipersonoritatea la percuţie. Un tânăr. dispnee. la pat. b) modalitatea prin care se inspiră în scop terapeutic diferite gaze. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate. d) izolat până când are 3 culturi negative din spută. b) nou-născuţii contacţi cu bolnavii. 11. semnifică pentru o persoană că: a) poate să fie sau nu un caz de TBC. c) şezând cu braţele pe lângă corp. Inhalaţia înseamnă: a) starea de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. d) persoane aflate în tratament pentru tuberculoză cu altă localizare. b) pneumotorax. Un pacient cu TBC diagnosticat. d) atelectazie pulmonară. după un efort fizic.10. în special copii. 16. 17. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este: a) şezând cu trunchiul semiflectat. 13. prezintă brusc o durere toracică violentă. necesitând teste de investigaţi suplimentare. c) pleurezie. . 15. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale: a) tromboflebită profundă a membrelor superioare. b) şezând cu braţul ridicat deasupra cefei până la urechea opusă de partea unde se practică puncţia. c) trimis la domiciliu cu medicaţia respectivă. fără alte semne în acest moment. este: a) izolat strict până ce examenul pulmonar arată localizarea leziuniib) izolat până când biopsia nu mai relevă prezenţa BK în fragmentele prelevate. b) o modalitate terapeutică ce foloseşte aerul rarefiat. Diagnosticul de probabilitate este: a) hemotorax. b) necesită un tratament imediat fiind expus bolii. IDR la tuberculină pozitivă. 14. c) metoda terapeutică care foloseşte gaze.

Criza de astm bronşic extrinsec poate fi declanşată de: 26. 19. c) îngroşarea pereţilor bronhiilor mici. b) la fumători. 22 Cianoza apărută la un bolnav. 21. c) administrarea de penicilină. c) transpiraţia abundentă. Fumatul produce: a) efecte cardiace negative. Semnele clasice ale astmului bronşic sunt: a) expectoraţie sanghinolentă. c) respiraţie şuerătoare. b) culoarea sputei. d) pneumotoraxului în tensiune. 27 Care din următoarele aprecieri vor oferi cele mai importante informaţii la un pacient cu pneumonie: a) valorile T° corporale. b) o atelectazie pulmonară. d) un pneumotorax. c) parenhimului pulmonar. 20.100% se datorează adesea: a) retenţiei de CO2. Cancerul bronhopulmonar apare mai frecvent: a) la indivizii în vârstă de 20-30 ani. tahicardiei. febrei. b) subfebrilitate constantă. b) creşterea numărului de hematii. d) bronhiilor şi alveolelor. b) bronşită cronică. c) la femei. 25. c) un abces subfrenic. Spasmul bronşiolar se manifestă prin: a) inspir normal şi expir scurt.18. Cea mai serioasă leziune la un pacient cu un trecut de astm bronşic este: a) dilataţia bronşică. . d) inflamaţia acută a bronhiolelor. c) scăderea nivelului imunoglobulinelor. 23. ca urmare a întreruperii administrării de O2. sugerează asistentei medicale: a) o embolie pulmonară. Pneumonia este definită ca infecţie a: a) alveolelor. b) bronhiile mai pline cu mucus şi puroi. b) pleurei. d) inspir scurt. expir prelungit greoi e) inspir şi expir reduse. expir prelungit greoi. ce poate fi corectată doar prin administrarea de O2 . c) hipovolemiei. c) inspir prelungit. b) colapsului pulmonar masiv. cianozei. a) sinuzită. d) scăderea frecvenţei respiratorii. b) inspir prelungit. 24. junghiului toracic. d) creşterea agregabilităţii plachetare. Apariţia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei.

fumător. este sfătuit de asistentă să-şi amelioreze respiraţia prin: a) expirări prelungite. are o boală respiratorie cronică de câţiva ani. b) pacientul nu va mânca cu cel puţin 8 ore înainte. cristalin în plămâni. Silicoza este una din cele mai frecvente pneumoconiaze. TC. 33. d) folosirea unei respiraţii de tip abdominal. c) reacţiile interstiţiale pulmonare sunt ireversibile. d) citologia sputei. d) un emfizem subcutanat. 31. b) igienei şi confortului. d) traheea. d) poziţiei corpului. c) produsele lactate. b) o pleurezie. 35. b) radiografie toraco-pulmonară. b) alveolele pulmonare. 29. Emfizemul pulmonar este o boală cronică care afectează în principal: a) bronhiile.28. b) picăturile din salivă răspândite prin tuse. pulmonară va primi intravenos o substanţă de contrast. 30. c) reducerea utilizării diafragmei în respiraţie. V. Primul examen la care va fi supus este Rx. pentru a fi examinat de un medic specialist. c) o fractură costală. pulmonară. b) creşterea frecvenţei respiratorii. c) determinarea grupei sanguine. Dl. b) se însoţeşte de păstrarea arhitecturii alveolare. 34. care din formulările de mai jos le consideraţi edificatoare pentru definirea ei: a) e datorată acumulărilor de SIO2 liber. c) pacientului i se va efectua o clismă în dimineaţa examinării. 32. Planul de îngrijire la un bolnav cu carcinom bronşic operat. va da prioritate în perioada postoperatorie imediată: a) tuşitului şi respiraţiilor profunde. c) pleura. ce explorări consideraţi utile şi imediate: a) radiografie baritată gastro-duodenală pentru excluderea unei cauze digestive. După ce aţi obiectivat hemoptizia. Trăieşte la ţară şi este convins de fiul său să meargă la spital. Asistenta informează o bolnavă cu TBC pulmonar că cel mai obişnuit mod de transmitere sunt: a) mâinile murdare contaminate. c) aportului alimentar. pentru o eventuală intervenţie chirurgicală. cu scleroemfizem pulmonar. torace în butoi. d) tacâmurile contaminate. . Ce sugerează prezenţa unor crepitaţii în zona antero-superioară a trunchiului: a) o pneumonie. d) înainte de Rx. TS. Un bolnav de 65 ani. Pentru această examinare: a) nu este necesară o pregătire specială.

cel mai important lucru pe care asistenta îl are în vedere este: a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi capabil să vorbească câteva zile. c) să încerce să elimine secreţiile printr-o tuse puternică şi explozivă. poate fi redusă. 42. Prin care din următoarele măsuri de nursing: A . c) disfonie. d) laringoscopie. d) perfuzii cu soluţii minerale şi vitamine. c) lichide în cantitate mai mare.poziţionarea bolnavului astfel încât plămânii să nu fie comprimaţi de alte organe interne. 40 Pacientului i se prescrie administrarea de O2. d) toate în afară de D. Scopul este să: a) crească aportul sanghin la plămâni. se efectuează o anestezie locală. Înainte de bronhoscopie. c) administrarea O2 ca şi a restului medicaţiei. refuză mâncarea după exerciţiile de respiraţie. Dl. b) bronhoscopie. Asistenta medicală îl programează pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza interiorul bronhiilor şi a traheei. Când au revenit la salon după examinare. D . B . 41. b) întărească musculatura respiratorie. b) să prevină formarea dependenţei faţă de O2. asistenta medicală că a observat la pacientul ce a efectuat bronhoscopia: a) o inflamare. 38. . c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea până când se va restabili reflexul de deglutiţie. c) îndepărteze lichidele din activitatea pleurală. b) edemul feţei şi gâtului. striaţii sanghinolente a orofaringelui. 39. c) A şi D. b) alimente preferate. Asistenta poate elimina anorexia dându-i: a) o doză dublă de vitamine în fiecare zi. Insuficienţa respiratorie a d-lui V. 43.restricţii de lichide. b) A şi C. Pacientul este instruit să respire adânc şi să tuşească eficace. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Care din următoarele nu vor fi incluse în instrucţiuni: a) să inspire adânc şi să expire suflând printre buzele întredeschise.36. Ce va trebui să raporteze. b) să-i efectueze spălaturi în gât în scopul prevenirii hemoragiei. c) cistoscopie.mese dese în cantităţi mici. aplecat uşor înainte. V. Prima responsabilitate a asistentei este: a) să explice pacientului de ce este necesar. d) să-şi apese pieptul şi musculatura abdominală cu o pernă sau pătură pliată. 37. Acest examen se numeşte: a) bronhografie. C . d) să observe atent reacţiile pacientului de O2 şi să adapteze debitul în funcţie de colorarea cianotică a acestuia. b) poziţia şezând. a) toate cu excepţia lui D. d) îndepărteze secreţiile acumulate în arborele respirator.prevenirea constipaţiei. prompt. d) uşor disconfort la înghiţit.

anxietate şi epuizare fizică. Din cauza oxigenării deficitare la pacient apare următoarea problemă: a) pierderea conştientei. C. D b) B. insomnie. b) creşterea diametrului antero-posterior al toracelui.. C. Înainte de examinare pacientului i se fac următoarele recomandări cu excepţia: A suprimarea fumatului şi a îmbolnăvirii cu alţi iritanţi.evitarea contactului cu persoanele care au infecţii respiratorii. c) va fi ridicat din pat de 3 ori pe zi pentru exerciţii de respiraţie. de 64 ani.R. d) delirul. In cadrul planului de îngrijire asistenta îl va învăţa pe pacient să aleagă în primul rând: a) evitarea mişcării. b) fortificarea. Suplimentar i se prescrie oxigenoterapie. S. E . Ce va aştepta asistenta să găsească în timpul evaluării îngrijirii pacientului: a) variaţii ale EKG. D . 49. b) se va aşeza bolnavul pe un scaun. sprijinit în pat. Care este prioritatea în planul de îngrijiri pentru bolnav: a) poziţionarea semişezând. b) a evita pericolele. . este fumător de la vârsta de 11 ani. d) a dormi. Dl.utilizarea tehnicilor de relaxare pentru a-şi reduce anxietatea. datorată deficienţelor de a înghiţi.să ia antiinflamatoare numai când respiraţia devine dificilă.44. 47. d) testul limitelor toleranţei. d) toate fără C. B . c) oboseala. secundar depresiei. Nu necesită terapie medicamentoasă. Pe fondul emfizemului pulmonar face o infecţie respiratorie şi se internează. 48. c) a comunica. d) greutatea şi înălţimea corporală care nu indică obezitate. 51. Dl. c) conservarea energiei. cu emfizem pulmonar este internat cu pneumonie. sacadată. 50. b) comportament potenţial destructiv. 45. Care este nevoia fundamentală urmărită prioritar: a) a respira.evitarea extremelor de temperatură şi a excesului de activitate fizică. se plânge de greutate în respiraţie. a) A. d) administrarea de O2 în funcţie de necesităţii. 46. c) respiraţie deficitară secundară bolii pulmonare cronice. B. Soţia pacientului afirmă faptul că soţul ei doarme pe două perne. a se odihni. c) toate fără E. c) respiraţie dureroasă. d) administrarea de O2 la cerere. Care din următoarele afirmaţii exprimă cel mai bine problema de îngrijire a pacientului: a) stare nutriţională precară. B. b) să aşeze bolnavul în poziţie Trendelenburg. b) deshidratarea. D. Care este cea mai bună măsură de care asistenta va ţine seama: a) să anticipeze nevoia pentru umidificare.

prezintă febră mare şi tuse persistentă. b) înlăturarea secreţiilor nazale şi a mucusului din bronhii. mucoasa nazală congestionată şi este roşie în gât. Care vor fi cele mai indicate alimente pentru masa de seară: a) o băutură dulce. d) benefică. Tusea la început este uscată şi seacă.A. c) teritoriu bronşic. d) reducerea inflamaţiei mucoasei gâtului prin îndepărtarea mucusului. 58. Această zonă inflamată este: a) sinusul. văzută de medicul de circă. 56. de 18 ani. tulburări de vedere. d) a ajuta la distrugerea bacteriilor din tractul respirator. Gargara ajută la ameliorarea simtomatologiei prin: a) distrugerea bacteriilor în tractul respirator. d) permite bolnavului somnul. 57. b) este iritantă. Tânăra fiind bolnavă. Simptomele precoce ale I. Tipul de sirop de tuse recomandat de medic este o mixtură pentru sedarea tusei.A. 52. d) dureri articulare. congestie nazală. include: a) febră mare şi tegumente eritematoase. pentru mucoasa bronşică.S. b) productivă. c) persistentă. c) reduce reflexul de tuse şi micşorează nevoia de a tuşi. Cere instalarea unui vaporizator în salon pentru: a) administrarea de O2. să bea lichide mai puţine şi să facă gimnastică. punând diagnosticul de bronşită acută. b) fluidificarea secreţiilor bronşice. b) orofaringele. b) cacao cu lapte şi miere. b) să i se administreze antibiotice. 53.C.c) planul de îngrijire să-i permită observarea frecventă a pacientului. a fost reţinută de la şcoală pentru diagnosticul I.c. c) ceai cu pâine prăjită. c) furnizarea de aer cald şi umed. b) strănut. 55. 59. Bolnava se plânge că are nasul înfundat. d) teritoriu bronşiolitic.n. Această medicaţie: a) produce o cantitate mare de spută.L.S.R. I. d) să iasă la aer curat. cel mai bine este: a) să i se reducă cantitatea de lichide în 24 h. în urmă cu o săptămână. fiind un depresiv al s. Părinţii s-au gândit că fiica lor are ceva mai mult decât un simplu guturai banal. durere moderată în gât. . Este denumită: a) iritativă. c) scăderea temperaturii.R. c) să se odihnească cât mai mult şi să bea lichide. c) febră şi dureri articulare. Medicul decide internarea unei bolnave în spital pentru tratament.C. cefalee. 54.

b) aritmie extrasistolică. Când se aspiră tubul de traheostomie este important să se: a) prevină contaminarea plăgii cu germenii patogeni. 62. c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu ser fiziologic. d) reţeaua lui Parkinje. Când este îngrijit un bolnav cu traheostomie recentă. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) debitul cardiac. 5. 60. e) o pancreatită acută. din ţesutul de conducere al inimii. 3. b) utilizeze o sondă foarte fină. d) scăderea tensiunii arteriale prin şoc. 61. b) pierderea conştientei datorită lipsei de oxigen. d) o radiculită. d) utilizeze o mică cantitate de glicerina pentru lubrefierea orificiului.d) cafea. b) fasciculul lui Hiss. b) glicemie. 2. Durerea toracică apărută în urma unui efort este caracteristică pentru: a) infarctul miocardic. asistenta medicală trebuie să fie permanent atentă la: a) apariţia hemoptiziei. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare. d) clătească cateterul cu ser fiziologic. b) o spondilartroză. Cărei tulburări de ritm cardiac îi aparţin contracţiile cardiace premature şi ectopice: a) fibrilaţie atrială. Iradierea durerii toracice în braţul stâng este caracteristică pentru: a) o afecţiune coronariană. . deţine comanda emiterii impulsurilor în ritm de 60-80/min: a) nodului atrio-ventricular. c) flutter atrial. 4. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus în tubul de traheostomie este important să se: a) umecteze aerul respirat de bolnav. b) pună câteva picături de apă distilată periodic în tub. 1 Care centru. c) un pneumotorax. b) pericardită. c) dificultăţile respiratorii datorită obstrucţiei tubului. c) clătească frecvent cateterul pentru îndepărtarea mucusului. c) angină pectorală. c) diureză. c) nodului sino-atrial.

HTA arterială malignă înseamnă: a) HTA complicată. ascita. c) 90%. 9. b) insuficienţă ventriculară dreaptă cronică. Purpurele vasculare se caracterizează prin peteşii care: a) dispar la presiune. Durerea din angina pectorală este cel mai frecvent declanşată de: a) pauză alimentară. 12. b) 75%. c) valori tensionale mai mari de 210/120 mmHg. Prioritatea intervenţiilor în cazul unui puseu acut de HTA este: a) regimul desodat. hidrotoraxul şi hidroperitoneul caracterizează: a) insuficienţa ventriculară stângă acută. Edemele cardiace. 10. Durerea precordială este o manifestare pentru: a) bronşite. Următoarele medicamente produc hTA posturală (ortostatică): a) clonidină. b) tromboflebitelor. Cardiopatia ischemică cronică devine simptomatică la o stenoză a arterelor coronare de peste: a) 50%. c) digoxinul. 15. 17. b) 100 mmHg. 11. 13. c) hipertrofia ventriculară dreaptă. 18. b) 5 gr/zi. c) insuficienţă cardiacă globală. c) 2 gr/zi. c) pneumotoraxul spontan. Sunt cardiopatii congenitale necianogene: a) coarctaţia de aortă. Absenţa pulsului arterial şi răcirea extremităţilor afectate sunt caracteristice: a) sindromului de ischemie periferică acută. 8. b) infarctul de miocard. Forma medie a HTA presupune valori ale TA diastolice peste: a) 95 mmHg. b) nifedipinul. 14. 19. b) betablocantele (Propranolol). Factorii de risc ce favorizează apariţia HTA. c) bolile digestive. c) boli varicoase. Trilogia şi tetralogia Fallot au în comun: a) stenoza arterei pulmonare. c) diureticele.6. b) obezitatea şi alimentaţia bogată în grăsimi. sunt: a) fumatul şi alcoolul. b) comunicarea interventriculară. 16. c) lipsa aportului vitaminei C. b) evoluţie accelerată spre alterarea rapidă a funcţiei renale. c) trilogia Fallot. b) persistenţa de canal arterial. c) 110 mmHg. sarea de bucătărie trebuie redusă la: a) 10 gr/zi. În tratamentul nefarmacologic al HTA. . 7. b) efortul fizic.

c) spălarea mâinilor şi folosirea mănuşilor sterile. c) diuretice.. 25. abordul venos periferic pentru perfuzie. mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant. depresor al SNC. c) 6-10 1/min. In cadrul tratamentului antihipertensiv. Care sunt efectele secundare ale acestui alcaloid. reprezintă: a) tratamentul de bază al durerii toracice. e) după prelevare. 27. 23. b) la ambele braţe stând în decubit dorsal. b) pregătirea materialului. agitaţie. d) la braţul drept stând culcat şi apoi la braţul stâng stând în picioare. apatie. Oxigenoterapia.8 Vmin. b) dispnee cu ortopnee. Intervenţiile pentru reducerea masei sângelui circulant se face prin: a) sângerarea albă. c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia în ortostatism. 21. 22. pacientului i se administrează rezerpină. tuse.. b) venei temporale. a) hiperkaliemie. la locul puncţiei. supravegherea bolnavului presupune în ordine: a) urmărirea locului puncţiei. In mod obişnuit pulsul se măsoară la nivelul: a) venei jugulare. ascită. c) tratamentul de urgenţă al nevralgiei intercostale. b) 3. hipoaciditate gastrică. hemoptizie. tahicardie. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este: a) la ambele braţe. c) venei poplitee. bradicardie. monitorizarea pulsului şi TA şi calmarea durerii. după ce bolnavul a stat în clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min. b) emisie de sânge. Care din următoarele manifestări sunt semnificative pentru o insuficienţă ventriculară stângă cu edem pulmonar: a) dispnee cu tahicardie şi raluri de stază. edeme ale membrelor inferioare. reorganizarea locului. anxietate. După efectuarea puncţiei. 26. 28. d) oligurie. b) atitudinea de luat în urgenţele cu durere toracică. c) hipotensiune ortostatică. 20. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este de: a) 6. . b) somnolenţă. c) hepatomegalie. d) poziţionarea bolnavului. b) compresie eficientă de minim 5 minute. d) diaree.b) nu dispar la presiune. Pentru determinarea grupelor sanguine asistenta medicală efectuează în ordine: a) pregătirea bolnavului. dilataţia jugularelor. 24. d) şanţului radial. cardiomegalie.6 1/min. insomnie.

c) studenţi. 36. Pentru prevenirea trombozei venoase şi a emboliei în perioada postoperatorie. Un bolnav suferind de tromboflebită a membrelor inferioare. cu excepţia: a) administrarea de anticoagulante şi salicilaţi. să schimbe zilnic ciorapii. b) asistenta medicală. Care din următorii factori nu sunt implicaţi în apariţia varicelor membrelor inferioare: a) defecte congenitale şi predispoziţie ereditară. b) repaus la pat cu membrele inferioare ridicate. se realizează de către: a) medic. 35. d) lipsei de alimentare a bolnavului în acel moment. b) obezitate şi orostatismul prelungit. asistenta medicală: a) aşează pacientul în decubit dorsal. 38. să-şi taie cu atenţie unghiile fără a se răni. . În care din următoarele afecţiuni. 32. va beneficia de următoarele îngrijiri. c) educă pacientul să efectueze cu atenţie mişcări active ale membrelor inferioare la pat. să poarte pantofi confortabili. asistenta învaţă pacientul să-şi spele cu atenţie picioarele. c) oxigenoterapie. c) fistulei arterio-venoase. d) medicaţie tonicardiacă. b) piciorul drept. arteroscleroza. 34. Contraindicaţiile abordului venos periferic sunt: a) celulitei. 33. c) mâna stânga. b) tromboflebitei. c) sarcini multiple şi tumori abdominale. Abordul venos periferic. să nu facă baie cu apă fierbinte sau prea rece: a) maladia Raynoud. c) gimnastică medicală cu masaj şi pedalare a piciorului. 31. c) piciorul drept. Electrodul negru pentru efectuarea unui EKG se aplică la: a) mâna dreaptă. 29.c) hrănirea imediată a bolnavului. b) trombangeita obliterantă Burger. d) elevi. c) constă doar din efectuarea unei clisme evacuatoare. b) mâna stângă. Pregătirea bolnavului pentru cateterism cardiac este asemănătoare cu: a) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale. b) nu are pregătire specială. electrodul roşu se aplică la: a) mâna dreaptă. d) înregistrarea pulsului la nivelul membrului inferior afectat din 4 în 4 h 37. d) hipercolesterolemia. b) repaus la pat. În cazul efectuării unui EKG. 30. Pregătirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmăreşte compensarea cordului prin: a) regim alimentar cu multe lichide. b) pune o pernă sau sul sub genunchii pacientului.

b) nu există în apropierea sa nimic metalic. 45.tromboflebită. c) senzaţia de moarte iminentă o au aceşti bolnavi cu atac cardiac. Atitudinea o nelinişteşte pe soţia sa. d) o ulcerare a unui vas sanguin oarecare. deci riscul este redus. d) arterita localizată la membrele inferioare. Este în colaps cu midriază şi apnee. b) ea nu va fi total imobilizată la pat. = 5. Asistenta va da cel mai bun răspuns: a) pacientul realizează că a avut un atac de cord şi că este foarte bolnav. valoarea TA. deoarece este fără respiraţie. 64 ani. valoarea TA şi a greutăţii corpului. internat pentru o afecţiune cardiacă. nu are respiraţie. 41.c. G. este foarte îngrijorat. d) atacul de cord a afectat raţionamentul prin lipsa de oxigenare la nivelul s.P. Care din următoarele afirmaţii este corectă privind probabilitatea ca pacienta să facă escare de decubit: a) riscul este uşor. Planul de îngrijire pentru pacientă prevede ca asistenta să o ajute în toate activităţile zilnice. de ce soţul ei are acest sentiment.n. valoarea pulsului. patul sau brancardul în timpul execuţiei manevrei. riscul fiind aproximativ. c) anoxia generalizată a ţesuturilor şi starea letargică constituie un risc crescut. d) cantitatea de urină eliminată. este cel mai posibil să ajute medicul în stabilirea diagnosticului: a) valoarea temperaturii corporale. dar nu paralizată sau cu incontinenţă. este letargică şi cu edeme ale gleznelor. . înainte de aplicarea unei manevre. d) nimeni nu va atinge pacientul. 43. Care din următoarele grupuri de observaţie nursing. ne asigurăm că: a) pacientul nu poartă obiecte metalice.4 g%. mişcarea membrelor. bolnavul trebuie încurajat pentru a reuşi să depăşească momentul. are fii.Fiind necesară o defibrilare. Z.G. Motivul pentru aceasta este: a) să prevină complicaţiile cardiace cauzate de depunerea efortului fizic. este adusă în secţia medicală. refuză să-şi schimbe poziţia sau să efectueze exerciţiile recomandate pentru menţinerea unei circulaţii adecvate a membrelor inferioare..Dl. c) gradul de paloare. determinarea valorii pulsului la carotidă nu se poate face. imobilizată la pat de câteva săptămâni.c) varicele hidrostatice cu tulburări trofice. 44. b) să urmărească şi să stabilească toleranţa la mişcare. D-na M.D-na N.Dl. care o întreabă pe asistentă. c) în apropiere nu se află nici o persoană străină. 39. obiceiurile alimentare. b) obţine obscuritate în cameră trăgând perdelele la geamuri. d) vârsta sa şi dezorientarea probabilă cu internarea sunt relative. b) culoarea scaunului. b) o inflamaţie venoasă posttraumatică. starea limbii. este adus la camera de gardă pentru durere acută de piept cu iradiere în braţul stâng. c) începe resuscitarea cardio-respiratorie şi strigă după ajutor. Care din următoarele constituie prioritate pentru asistentă: a) lasă pacientul cu familia şi merge după medicul de gardă. îi este teamă de moarte. lntr-o zi acuză dureri la nivelul gambei stângi şi i se pune diagnosticul medical . palidă.. analiza urinii şi valoarea ritmului respirator. 40. c) o dilatare a peretelui unei artere. 42. cu sclere uşor gălbui. în timp ce asistenta pregăteşte pacientul pentru examinare. b) multe alte persoane au presimţirea apropierii morţii. Aceasta este: a) o inflamaţie a venei pe fondul unei tromboze venoase.

51. b) reducerea valorilor ritmului cardiac.D.F. c) durerea solicită administrarea de morfină pentru reducere. d) administrarea de antiaritmice.. fetiţei trebuie să i se efectueze un cateterism cardiac. atât de necesar pacientei în acest moment. A doua zi după internare soţul d-nei J. Ce va include asistenta pentru explicarea intervenţiei: a) o planşe demonstrativă a sistemului circulator. d) prezentarea unei radiografii efectuate în timpul intervenţiei. b) schimbarea frecventă a poziţiei pacientului pentru prevenirea stazei venoase. înaintea intervenţiei. se repetă după 5 minute administrarea. este internată în vederea unei intervenţii chirurgicale pentru diagnostic defect septal ventricular. c) medicamente sedative. b) durerea cedează la repaus şi la nitroglicerină. este internată la serviciul de T.c) să prevină tulburările psihologice şi depresive. interval. 49.. b) oxigen pe sondă nazală. 47. la 5 ani împliniţi în urmă cu 2 luni. cere externarea acesteia. în infarctul de miocard nu radiază deloc. Fetiţa J. c) arătarea cateterului ce va fi introdus în vasul sangvin. In următoarele ore după efectuarea cateterismului cardiac. care din masurile de nursing de mai jos este esenţială: a) menţinerea ingestiei adecvate de lichide. Dacă nu apare ameliorarea aşteptată se administrează: a) heparină 1 flacon intravenos . . c) dacă nu se obţine o ameliorare se practică un abord intravenos cu nitroglicerină în perfuzie.I. b) prezenţa obligatorie a părinţilor. b) monitorizarea ischemiei pe EKG. exacte soţului pacientei pentru a înţelege situaţia reală a soţiei sale. 50. 52. la 30 min. b) dacă nu se remite simptomatologia după 2 pufuri de nitroglicerină spray. demonstrând pacientei caracterele de angină astfel: a) durerea durează de obicei 3-5 minute. d) antibioterapie. c) oferirea de informaţii corecte. După reducerea cu succes a crizei se continuă activitatea cu: a) controlul pulsului şi TA. d) controlul permanent al pulsului la braţul cateterizat. d) să restabilească un mod normal de autoîngrijire.bolus. deoarece în cursul următoarei seri este de serviciu şi nu are cu cine lăsa copiii. pentru a rezolva favorabil problema ivită: a) rezolvarea anxietăţii asociată cu epuizarea fizică. 46. d) durerea radiază în braţul stâng. 48 Intervenţiile iniţiale în criza de angină pectorală stabilă sunt următoarele: a) repaus la pat obligatoriu. Nu ştie însă care este diferenţa dintre aceasta şi cea din infarctul de miocard. Asistenta răspunde. d) crearea mediului de siguranţă. Care este obiectivul asistentei propus în planul de îngrijire. şi declară asistentei convingerea că durerea pe care o simte în piept este de angină pectorală. c) recoltarea de sânge pentru determinarea enzimelor cardiace. D-na J.. c) menţinerea pacientului în clinostatism. d) medicamente hipotensoare.

b) să nu se gândească la oboseală. Planul de îngrijire pentru reducerea edemelor. pentru exteriorizarea sentimentelor legate de experienţa trăită: a) jocul cu cuburile pentru construcţii. d) chiar dacă vindecarea nu va fi totală. Are modificări respiratorii şi edeme periferice. c) arterei temporale. Se măsoară tensiunea arterială în clinostatism şi apoi în ortostatism.D-na Ana primeşte 0. I se explică bolnavului că acest test este necesar pentru determinarea unei: a) depresii a SNC. c) să mănânce cantităţi mai mari de alimente. 57. . prin compresiunea: a) arterei radiale. 58. d) reducerea administrării de fluide pe cale intravenoasă. trebuie să includă strategii de nursing pentru: a) stabilirea limitelor în activitate. care din următoarele activităţi vor fi recomandabile pentru fetiţă. c) copiii cu defecte cardiace sunt consideraţi întotdeauna handicapaţi. În perioada postoperatorie. este internată în spital cu diagnosticul medical insuficienţă cardiacă congestivă. b) decupaje de hârtie desenată. d) să doarmă cât mai mult posibil. c) identificarea unor scopuri de îngrijire personală. 54. Asistenta îngrijeşte un bolnav de 37 ani cu HTA. este încă la pat: a) să continue exerciţiile active cu membrele inferioare. b) HTA maligne. 55. 56. colorată înainte.53. Ana . fetiţa nu va fi considerată o handicapată. b) venei cubitale. mama fetiţei şi-a exprimat teama rămânerii copilului handicapat din cauza afecţiunii. b) copilul va trebui să evite activităţile care cresc mult frecvenţa cardiacă. d) bradicardie. Anterior intervenţiei.71 de ani. răspunsul corect al asistentei a fost: a) după vindecarea completă. c) hTA ortostatice. modificări vizuale. c) jocul cu păpuşile de-a „pacientul şi doctorul". b) favorizarea unei atmosfere relaxante. D-na A. b) mucoase uscate şi diaree. Pacienta se plânge că este mereu obosită.Pacienta va cunoaşte locul în care îşi va determina valoarea pulsului pentru un minut. c) păr şi unghii fragile. în general nu vor fi limitate activităţile fetiţei.25 mg Lanoxin/zi.A. Care dintre următoarele ar trebui să fie o sugestie dată de asistenta medicală atâta timp cât D-na A. 59. Ea doreşte să cunoască care sunt semnele unei intoxicaţii cu digitală dintre următoarele simptome: a) halucinaţii auditive şi bradicardie. friabile. Pentru îndepărtarea stării de anxietate a mamei. d) insuficienţe circulatorii.

57 ani. b) prin administrare de antispastice. 2. Gastrita acută este produsă de următoarele cauze cu excepţia: a) excesului de alcool. 62.60. b) morcovul. 4. 6. B.Asistenta medicală îi recomandă pacientului la externarea din spital. Cel mai bun indiciu că a învăţat în prealabil despre acest medicament este că: a) îşi controlează pulsul singur. c) evoluează frecvent spre perforaţie. c) aspiraţie prin sonda tip duodenală. 5. d) zahărul. b) dureri în epigastru. acuză stare de oboseală şi ameţeală. Gastrita atipică prezintă următoarele semne cu excepţia: a) hiperaciditate. d) opreşte administrarea medicamentului numai dacă apare o durere în piept. c) pliurile mucoasei gastrice şterse. In cancerul gastric durerea apare: a) la 30 minute postprandial. c) face o pauză de administrare a medicamentului când observă o stare de oboseală.N. Apreciaţi modalităţile clinice sub care poate evolua ulcerul gastro-duodenal: a) are o simptomatologie atipică. c) sosul picant. . 1. c) permanentă.Ca să faciliteze abilitatea D-lui B. Care din următoarele manifestări sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric? a) dureri nocturne şi înainte de mese. b) la o oră postprandial calmată de ingestia de lichide. Nelu . TA arată 170/92 mmHg. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive. Cum se combate staza în ocluzia intestinală? a) se suspendă orice alimentaţie peros şi reechilibrare volemică. Pacientul a luat propanolol (inderal) 80 mg în picături.. 61. asistenta medicală trebuie să-l înveţe pe pacient să evită în alimentaţie: a) brânza. greţuri şi vărsături postprandiale. este tratat în spital pentru HTA. condimentat. să respecte: a) controlul medical în ritmul stabilit de medic. b) determinarea zilnică a greutăţii corporale.Dl. b) localizare exclusivă pe mica curbură a stomacului. de a aduce valorile TA la un nivel normal. c) doza şi ritmul de administrare a fiecărui medicament prescris. b) substanţelor caustice. c) durere „în bară" în etajul abdominal superior. b) anaclorhidrie. d) sângerează dramatic cu ocazia unui episod de insuficienţă respiratorie. b) ştie ce este pulsul bradicardie. 3.

b) 2 1 lapte/zi. 16. c) supe cu cereale. b) pacientului A. asistenta medicală acordă atenţie deosebită: a) ambilor pacienţi. 11. Gastroscopia necesită pregătirea pacientului prin: a) evacuarea conţinutului stomacal. c) deshidratarea. c) pacientului B. d) carne slabă fiartă sau la grătar. c) inflamaţii cronice. b) borborismele. c) irigoscopie. c) constipaţia. 13. 10. se rezolvă de la sine. 14. Între manifestările enterocolitei acute se întâlnesc: a) durerile retrosternale. pacientul va respecta un regim alimentar format din: a) ouă fierte moi şi frişca. 9. În plină criză dureroasă de ulcer. c) nu intervine. ceai şi frişca. b) pungă cu gheaţă pe abdomen. . 7 Tratamentul hemoragiei gastrice presupune următoarele manevre cu excepţia: a) cateterizarea intravenoasă şi transfuzii de sânge izogrup. 12. 17. b) inhibă centrul respirator bulbar. In cazul unui pacient care prezintă meteorism abdominal asistenta intervine astfel: a) introduce o sondă pentru gaze. b) radioscopie gastro-intestinală. În care din următoarele investigaţii radiologice. b) hemoragia. d) paracetamolului. b) colică hepatică. 8 Regimul alimentar de cruţare în colite constă în următoarele. c) produc spasm al sfincterului Oddi. b) ouă moi. Compresele reci sunt indicate în: a) hemoragii digestive.c) aspirinei. 15. Având în supraveghere 2 pacienţi: A cu diaree şi B cu vărsături. Din ce motive este contraindicată administrarea de morfină sau codeină în pancreatita acută? a) pot determina dependenţă. perişoare dietetice din carne. d) sonda de aspiraţie nazogastrică. asistenta medicală colaborează direct? a) colecistografie. cu excepţia: a) alimente bogate în celuloză. c) brânzeturi proaspete. b) anunţă de urgenţă medicul. Pacientul cu aspiraţie gastrică continuă se va supraveghea atent pentru a se preveni: a) edemele membrelor inferioare. c) mobilizarea precoce a pacientului.

b) 2-5 u. c) tranzitul baritat.. 18. Valoarea normală a Tymohdui este cuprinsă între: a) 12-14 u. 22. 27. În pregătirea bolnavului pentru sondaj se include şi pregătirea: a) psihică a bolnavului. va fi: a) irigoscopia. mirosul. b) terapeutic. 26. Medicul recomandă pentru un pacient o colangiografie care implică un: a) test de evaluare a bilirubinei în sânge.i. b) delegat şi autonom. În efectuarea sondajului gastric rolul asistentei medicale este: a) autonom. Printre materialele necesare efectuării sondajelor gastro-duodenale se află: a) seringa Guyon. b) o evacuare completă a tubului digestiv. forma. b) urografia. c) leucocitelor la nivelul tractului digestiv.de unică folosinţă. 94 Sondaj înseamnă introducerea unei sonde într-o cavitate în scop: a) explorator. c) delegat. b) unei hemoragii microscopice în diagnosticul hemoragiei digestive.. Înaintea introducerii în stomac a sondei gastrice asistenta medicală: a) se va spăla pe mâini. Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substanţe de contrast impune în prealabil: a) nimic deosebit. 23. d) colecistografia. 19. b) psihică a nursei.i. 28. c) prezenţa produselor patologice — puroi. 21. . paraziţi. c) profilactic. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia: a) cantitatea. c) pensa hemostatică.b) clismă evacuatoare în seara precedentă examenului. b) test de laborator pentru evidenţierea canalelor biliare intrahepaticc. 20. sânge. c) nici o pregătire. b) prezenţa resturilor alimentare nedigerate. Un examen foarte util în suspiciunea de obstrucţie sau tumoră de colon. 25. d) unor hematii şi leucocite de tip special care pot apare în scaun în cancerul de colon. c) 10-12 u. Un test Addler determină prezenţa: a) unei ulceraţii a tractului digestiv. b) sonda gastrică şi duodenală sterilă . culoarea. c) psihică a anturajului bolnavului. c) un regim alimentar lacto-fainos. c) examen radiologic al colecistului cu substanţă de contrast. d) doar forma şi cantitatea.i.

c) şezând. b) înnoadă. b) suc pancreatic. 36. 35. Prezenţa sondei în duoden pentru efectuarea sondajului duodenal este confirmată de: a) gradaţia sondei la 45 în dreptul arcadelor dentare. c) nu există indicaţie expresă în acest sens. Pentru a capta bila veziculară este necesară introducerea pe sondă de: a) bicarbonat de sodiu 10% = 20-40 ml. 29. c) bila C. b) sulfat de magneziu 33% = 40 ml. In momentul trecerii sondei din faringe în esofag şi apoi din esofag în stomac. 39. c) umectată. b) bila B. c) va efectua igiena cavităţii bucale a bolnavului. i se cere bolnavului: a) să respire profund.. a) bila A. apoi în decubit lateral drept. 33. 38. b) îndepărtarea substanţelor depuse accidental pe mucoasa gastrică. c) novocaină 1% = 5-10 ml. . 31. Scopul spălăturii gastrice este: a) evacuarea conţinutului gastric. Spălătură gastrică se indică în: a) intoxicaţiile voluntare. b) încălzită. În urma sondajului duodenal se recoltează: a) suc duodenal. Sondajul duodenal se realizează cu: a) sonda Foley. 32. 34. In foaia de observaţie nursa va nota după efectuarea sondajului duodenal: a) data şi ora efectuării sondajului duodenal.b) va umezi gura bolnavului pentru alunecarea sondei. c) numele executantului. c) sonda Faucher. b) aspectul macroscopic al lichidului de spălătură. b) în decubit lateral stâng. 40. b) să-şi ţină respiraţia pentru a pătrunde sonda. c) introducerea de medicamente pe mucoasa gastrică. b) sonda Einhorn.. Poziţia bolnavului la sondajul duodenal este: a) în decubit dorsal. In momentul extragerii sondei gastrice. c) aspirarea unui lichid mucos cenuşiu. c) să înghită. c) bila. aceasta se: a) pensează. Bila recoltată de la nivelul coledocului este: 37. b) scurgerea bilei A. 30. Sondajul gastric se efectuează cu sonda: a) lubrefiată.

Pentru efectuarea spălăturii gastrice avem nevoie de: a) un scaun cu rotile. c) celiotomie. este internat cu diagnosticul ulcer duodenal. După efectuarea spălăturii gastrice lichidul de spălătura se păstrează: a) până a doua zi. c) pe perioada cât lichidul conţine substanţe toxice ingerate. 49. Care din următoarele manifestări de dependenţă sunt caracteristice pentru boală? a) durere chinuitoare epigastrică apărută la 2-3 ore după mese. este internat pentru examninarea tractului digestiv. va introduce încet circa 300 ml lichid. c) decubit ventral sau dorsal. Prima investigaţie care i se face este un examen radiologie al stomacului. limpede. b) un scaun cu spătar. cu excepţia: a) va încălzi apa pentru clismă (37. 46. d) va ridica irigatorul 30-40 cm deasupra patului şi dacă pacientul este copil. d) laparoscopie. b) va goli aerul din tubulatură şi canulă şi va pensa tubul. senzaţie de arsură în epigastru. c) pâlnie. b) şezând. c) numai cu acceptul pacientului în intoxicaţiile voluntare. c) tranzit baritat. 41. b) de stimulare a reflexului de deglutiţie. 45. esofagului şi intestinului subţire. b) soluţie de sulfat de magneziu 33%. 43. c) canula unsă cu vasilină se introduce 15-20 cm în canalul anal. denumit: a) gastroscopie. b) până la venirea medicului.I. b) irigografie. b) laparotomie. d) de efectuare a anesteziei pe cale rectală.b) intoxicaţiile involuntare. Ce rol are clisma efectuată în scop terapeutic: a) de administrare a medicamentelor. e) de realimentare a bolnavului în cazuri excepţionale. vărsături. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare.. 47. b) pe perioada cât lichidul conţine resturi alimentare. fumător. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominală: a) paracenteză. D-l V. b) seringă de 20 ml. c) soluţie Haycn. 44. după pusee repetate de indigestie. agent de asigurări. K. d)tubaj esogastroduodenal. D-l. 51. asistenta medicală va explica procedura bolnavului şi va face următoarele manevre. Introducerea de lichid de spălătura se face: a) până când lichidul devine clar. În spălătura gastrică la extremitatea liberă a sondei se ataşează o: a) seringă de 2 ml. Pentru efectuarea reacţiei Rivalta din lichidul de ascită se pregătesc următoarele materiale: a) soluţie de acid acetic glacial. 40. c) doar două ore. 50. c) un cărucior rulant. c) de golire a colonului.2° C) şi va aşeza bolnavul în decubit lateral. 42 Poziţia bolnavului în spălătura gastrică este: a) semişezând. în vârstă de 40 ani. . greţuri.

D. 58.S. Planul de îngrijire al acestuia. vedere neclară.b) durere severă în etajul superior abdominal imediat după masă. c) restricţie de sodiu. După aplicarea acesteia. 54.. de urgenţă. d) evaluează funcţiile vitale. b) potasiu în cantitate crescută. O sondă Blakemore se montează pentru a opri sângerarea. După un scurt interviu — culegere de date. zaţ de cafea. melenă). Pacientul sângerează. . Soţia îl aduce la camera de gardă. b) să-1 încurajeze să respire adânc. d) menţinerea pH gastric. pacientul va cunoaşte cum să se comporte pentru prelungirea perioadelor de acalmie. asistenta oferă medicului informaţii utile. sunt următoarele: a) abord venos cu lumen larg. c) decolorare albăstruie a ombilicului. constipaţie. Care din următoarele efecte secundare sunt cauzate de acest medicament? a) uscăciunea gurii. d) să informeze medicul. rolul prioritar îl va avea: a) excluderea alimentelor iritante şi a fumatului. ar trebui să includă. Sandu . c) sondă nazo-gastrică. a fost tratat cu un anticolingeric. 59. c) monitorizarea semnelor vitale. 52. a avut o importantă problemă timp de 15 ani cu abuzul de alcool. b) abdomen mărit de volum. 53. diaree. pacientul are dificultăţi în respiraţie. în vârstă de 46 ani se internează cu manifestări de H. primele intervenţii de îngrijire acordate pacientului. prima intervenţie pe care asistenta medicală ar trebui să o facă este: a) să desumfle balonaşul sondei esofagiene. Sandu ar releva toate manifestările următoare cu excepţia: a) ombilic proeminent. Diagnosticul medical este ciroză hepatică. 57. vărsături postprandial precoce. din cauza stării confuzionale crescânde şi a expectoraţiei sanguinolente. După instalarea în pat. Evaluarea D-lui T. D-l V. c) apreciază aspectul sângelui (proaspăt. D-l A. legate de boală şi anume: a) apreciază statusul mental.56 ani. Bazându-se pe această manifestare.I. b) apreciază cantitatea de sânge pierdută. b) distensie abdominală. c) HTA. hipopotasemie. La externarea din spital. c) urmarea unei cure balneare. b) utilizarea medicaţiei antiacide. 56. c) greţuri. Tratamentul dietetic major pentru prezenţa ascitei impune: a) proteine în cantitate crescută. 55. b) recoltarea de sânge pentru examenele de laborator.I. b) administrarea rapidă de sânge şi fluide. ca o prioritate: a) acomodarea cu plosca. T. c) să monitorizeze semnele vitale. Prezintă ascită şi varice esofagiene.

d) ritmul de cooperare şi de revenire. Înainte de gastrectomie. clisme repetate. Cazul se complică spre şoc hemoragie. urmată de o zi regim hidric şi clismă evacuatorie. d) prin tratament cu antibiotice cu 48 h înaintea intervenţiei (tetraciclină. c) pentru a opri peristaltismul şi ileusul paraclinic. în ordinea imediată: a) corectarea volemică. crescute.18 ani. c) este sigură că este o situaţie normală. b) aspiraţie gastrointestinală şi regim hidric 3 zile. b) reechilibrarea hidroelectrolitică. Avantajul major al acestui fapt este: a) încrederea deosebită în personalul de îngrijire. regim hidric 1-3 zile. cu o excepţie: a) reluarea mişcărilor peristaltice.I. cuprinde următoarele. d) va întrerupe drenajul pensând tubul. Pentru care din următoarele motive. b) intubaţie. b) pentru a reduce producerea de acid clorhidric. În prima zi postoperator după hemigastrectomie pentru ulcer duodenal. c) prin administrarea de purgative drastice (sulfat de Mg). privind îngrijirea postoperatorie. d) toate. clisme evacuatoare 4—5 zile preoparator plus antibioterapie. b) eliminarea grijilor şi a anxietăţii. înainte de intervenţia chirurgicală? a) dietă bogată în celuloză 3-4 zile. Evaluarea eficienţei intervenţiei nursing la un pacient operat de peritonită generalizată. 60. concomitent. c) măsuri generale de TI. 63. este internată cu diagnostic apendicită perforată şi este pregătită pentru intervenţie. clisme evacuatoare inclusiv în preziua operaţiei şi 5 ore înainte de operaţie. 61. d) dietă hidrică 3 zile. Care sunt deciziile urgente. d) pentru a preveni în caz de regurgitare a conţinutului stomacului. A. neomicină). plus antibioterapie. c) dietă fără regim 3-4 zile. aspiraţia în arborele traheobronşic. un pacient ar trebui să primească toate explicaţiile detaliate. . În ce constă modul corect de pregătire a colonului în cazul unui bolnav cu cancer colorectal. transfuzie. e) planificarea la examen endoscopic. sânge roşu. 66. la intervale de 30 de minute. stomacul trebuie să fie golit înainte de anestezia generală: a) pentru a reduce greaţa. Cum pregătim preoperator colonul: a) prin regim alimentar bogat în fibre celulozice. bolnavul sângerează prin tubul de aspiraţie gastrică. . b) prin regim sărac în reziduri. 64. Conduita asistentei medicale este: a) observă aspectul secreţiilor drenate. c) aprecierea progreselor în evoluţie. c) limitarea durerilor în etajul abdominal inferior. 65. b) anunţă imediat medicul.d) supravegherea sistemului circulator. 62.

c) efectuăm PEV cu hidrolizate de proteine şi aminoacizi. după rahianestezie. c) în dimineaţa următoare. 4. . 3. Ce reprezintă hematuria? a) o hemoragie internă. b) dureri la micţiune. d) după felul anesteziei. deci o cantitate de urină: a) sub 100 ml/24 h. c) emisiune nocturnă de urină. b) măsurarea densităţii urinare. are de 5 săptămâni ileostomie şi a început să utilizeze aparatul permanent de contenţie. c) utilizarea pungilor cu capăt deschis. b) la 4-5 zile. b) schimbarea imediată când există regurgitări de la pungă. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. 1. b) o hemoragie externă. Cum pregătim bolnavul hepatic pentru o intervenţie chirurgicală: a) oferim alimentaţie bogată în lipide. B. c) folosirea soluţiilor de manitol intravenos. e) la 48-78 ore. c) cantitate mare de urină eliminată în 24 h. c) 3500-4000 ml/24 h. 68. c) între 1200 şi 1500 ml/24 h. b) 1200-2500 ml/24 h. 6. b) o afecţiune a aparatului renal. 2. b) sub 1000 ml/24 h. Poliuria reprezintă: a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale.57 La cât timp după operaţie se reia tranzitul intestinal. Se plânge că tegumentele din jurul stomei s-au iritat. d) efectuăm transfuzii masive cu sânge. D-l D. Valoarea diurezei normale este cuprinsă între: a) 2500-3500 ml/24 h. Oliguria este o modificare a volumului diurezei. b) administrăm vitamina K şi C. c) o hemoragie internă exteriorizată. Hematuria semnifică: a) diabet zaharat. în intervenţiile făcute în afara tubului digestiv. Asistenta medicală recomandă: a) spălarea tegumentelor din jur cu apă călduţă şi săpun neutru. 69. 5. în mod obijnuit: a) la 7 zile.

b) anemiile hemolitice. b) laparoscopia şi sumarul de urină. Polakiuria este: a) cantitate mare de urină în 24 h. b) radiografierea căilor biliare. Cauza posibilă a retenţiei acute de urină este: a) durerea. În IRA se produce: a) alcaloză metabolică. c) colecistocolangiografia şi endoscopia. . b) incontinenţă urinară. b) infarctul miocardic acut. 17. 9 Una dintre afecţiunile următoare conduce la apariţia HTA secundare: a) ulcerul gastroduodenal. c) sondaj vezical sau puncţie vezicală. c) radiografierea rinichiului şi a vezicii urinare cu ajutorul unei substanţe de contrast administrată intravenos. 13. c) acidoză metabolică. 7.d) măsuri de prevenire a deshidratării şi a dezechilibrelor electrolitice. d) caracterizată prin disurie şi polakiurie. b) administrare de antispatice. 16 Urografia este contraindicată în următoarele afecţiuni: a) insuficienţă renală. Examinări pentru evidenţierea calculilor renali sunt: a) urografia şi echografia. c) mixedem. Urografia este metoda de: a) radiografiere a vezicii urinare umplută cu substanţă de contrast administrată pe cale orală. Substanţa de contrast folosită în urografie este: a) Odistonul. b) pH între 7.35 şi 7. b) sindrom reversibil de alterare a funcţiei renale. c) micţiuni dese cu cantitate mică de urină. c) oprirea diurezei. b) mai frecventă la bărbaţi. 8. prin umplerea cu substanţă de contrast administrată pe cale intravenoasă. 11. c) Razebilul. c) caracterizată prin frison şi febră mare. IRC este: a) sindrom ireversibil de alterare a funcţiei renale. Cistita este: a) boala cea mai frecventă a tractului urinar la femei. 14. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la: a) administrare de diuretice. inclusiv a colecistului. 10. c) deshidratarea. b) prezenţa calculilor.45. 12. 15. b) Pobilanul. c) insuficienţă renală acută.

1.18.6 .1. b) se vor prescrie alimente bogate în celuloză.3 mg%. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină: a) din 24-48 h. În seara precedentă zilei în care se efectuează examenul radiologic renal se va administra: a) ulei de ricin. în recipient special. 27. c) toaleta organelor genitale externe. 22.40 mg%. 23. c) 20 . Radiografia simplă renală poate evidenţia: a) conturul şi poziţia rinichiului. c) numai după administrarea a 2 l de ceai neîndulcit. Stabiliţi priorităţile în efectuarea sondajului vezical: a) îmbrăcarea mănuşilor sterile.5 mg%. Ce înţelegem prin sondă à démeure: a) sondă fixată. c) 20 . b) 0.5 mg%. b) 0. c) calculi vezicali radioopaci. Valoarea normală a ureei sanguine variază între: a) 3 . b) fructe bogate în celuloză. b) repetarea sondajelor vezicale. b) 2-3 1 de lichide acidulate. b) un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore. c) tavegyl.6 . c) radiografică. c) se vor oferi pacientului alimente bogate în hidrocarbonate concentrate. Valoarea normală a creatininei sanguine variază între: a) 3 . 21. c) ape gazoase.3 mg%.40 mg%. b) după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă.3 mg%. c) 20 . b) 0. 20. Cistografia este o metodă de investigaţie a vezicii urinare de natură: a) biochimică. b) hematologică. 19. . Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează: a) în condiţii sterile. Cu două trei zile înaintea efectuării unei radiografii renale trebuie evitată alimentaţia cu: a) carne. Valoarea normală a acidului uric sanguin variază între: a) 3 .5-2 1 de lichide. d) pregătirea materialelor necesare sondajului.1. 28. c) după ingestia a 1. b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj. lăsată timp îndelungat în vezica urinară. 25.5 mg%. b) prezenţa unor calculi renali cu diferită compoziţie. e) introducerea sondei.6 .' 24.40 mg%. 29. Cu două zile înaintea efectuării unei urografii: a) se va administra pacientului cărbune medicinal de 3 ori/zi. 26.

b) colectarea în condiţii sterile a unei mici cantităţi de urină. 32. c) să prevină întoarcerea bolnavului pe partea opusă. Pentru ridicarea moralului copilului aflat de câteva săptămâni în spital. b) o foaie de plastic. 30. Corectarea echilibrului hidric în caz de IRA se face: a) cu soluţii hipotone. c) se corectează numai după examenul de laborator. originea este uretrală sau prostatică. c) în toate trei paharele. mama o întreabă pe asistentă ce ar fi mai indicat să îi aducă copilului: a) jucării a căror utilizare presupune efort fizic. b) determinarea punctului crioscopic al plasmei. . b) asigurarea repausului la pat. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie. originea este renală. c) hipoproteinemia. la un bolnav renal: a) dezechilibrul hidroelectrolitic şi acidobazic. c) ataxie şi disurie. Pentru depistarea germenilor patogeni din urină cea mai indicată metodă este: a) colectarea întregii micţiuni după efectuarea toaletei organelor genitale externe. c) asigurarea unei diete hiperproteice. b) scădere ponderală şi apatie. de 9 ani.C. 34. preoperator. b) în ultimul pahar. A. 38. 39.. orar. b) hTA şi tulburările de ritm cardiac. c) colectarea a 2-3 probe (mostre) de urină în timp de 24 h. 35. HTA. Pentru filtrarea urinei şi depistarea calculilor se utilizează: a) o sită metalică. originea este vezicală. edemele. b) schimbarea pansamentului. d) tulburările digestive. Proba „celor trei pahare" pentru determinarea originii hematuriei arată dacă urina este hematurică: a) numai în primul pahar. Ce deficienţe urmează a fi corectate. Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acido-bazic se face prin: a) determinarea pH-ului sanguin.c) dilatarea uretrei stricrurate cu ajutorul sondelor. 36. asistenta va avea în vedere în principal următoarea activitate: a) măsurarea debitului urinar. 37. b) cu soluţii izotone. Care sunt manifestările de dependenţă caracteristice acestei boli? a) edeme ale extremităţilor şi ploapelor însoţite de urină tulbure. 33. 31. c) determinarea rezervei alcaline. c) o bucată de pânză albă subţire. este internat cu sindrom nefrotic. Scopul esenţial al îngrijirii pacientului este: a) menţinerea unei ingestii abundente de lichide. d) o bucată de tifon.

ouă.B. 47. Pacienta B. timp de 6 luni. In pielonefrite acute.000 germeni/ml.C. b) klepsiella. cu excepţia: a) febră. c) nu-i va da nici un fel de indicaţie. Asistenta medicală va recunoaşte următoarele manifestări de dependenţă. d) administrarea medicaţiei analgezice şi antiinfecţioase. cu o singură excepţie: a) asigurarea unui regim dietetic acidifiant (carne. frisoane. Prednison/zi. La externare se recomandă tratament cu 20 mg. 45. cel mai des germen incriminat în etiologie este: a) proteus. b) va lua prednisonul seara la culcare. Asistenta constată: a) absenţa urinei în vezica urinară. Intervenţiile acordate de asistenta medicală pacientului cu pielonefrită vor urmări următoarele îngrijiri. d) piocianic.. Unui pacient cu IRC i se efectuează hemodializă de trei ori pe săptămână. transpiraţie.. M. citit).. 44. b) dureri lombare surde. b) scăderea cantităţii de urină/24 ore. care este sensibilă la toate antibioticele testate de antibiogramă. b) reducerea lichidelor ingerate. Urocultura a ieşit pozitivă cu Escherichia coli. prezintă anurie.000-100.000 germeni/ml.F. 46. numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10. 48. 43. d) edeme albe.000 germeni/ml. apoi lunar. este adusă la spital cu febră.b) temele de şcoală pentru a nu rămâne în urmă. 40. c) golirea completă a vezicii urinare la fiecare micţiune. brânză). 25 ani. Ce este important . c) colibacil. c) scrisorile primite acasă de la prieteni şi colegii de şcoală. Pentru a considera urocultura pozitivă. Ce va trebui să evite copilul la întoarcerea acasă? a) alimentele ce conţin multe proteine. c) peste 100. b) repetarea săptămânală a uroculrurii după oprirea tratamentului timp de o lună. Asistenta va instrui mama în legătură cu acest tratament şi anume: a) va lua prednisonul atâta timp cât a recomandat medicul. b) locurile aglomerate şi contactul cu persoanele ce au diferite infecţii. c) eliminarea urinei cu dificultate. Se efectuează urocultura. moi. disurie. 42. Pacientul B. 41. nedureroase. este internat cu pielonefrită. Care dintre măsurile următoare este adecvată pentru îngrijirea pacientului? a) administrarea antibioticului recomandat de medic. b) între 10. în vârstă de 6 ani.. c) diferite activităţi (scris. c) polakiurie. c) efectuarea unei cistografii în următoarea săptămână după oprirea tratamentului.

în ultima vreme. 52. are de 15 ani. . d) 3-4 săptămâni. d) să fie informat medicul pentru a prescrie bolnavei un sedativ. Un răspuns corect ar fi că această perioadă de suferinţă va dura aproximativ: a) 1-2 zile. Simptomele de nefrită au apărut la câteva săptămâni. D-na E. d) aşteaptă până soseşte preotul spitalului la vizita săptămânală. Ea solicită un preot. va trebui: a) să fie legată la pat. de 50 de ani. are tulburări de vedere şi episoade de greţuri şi vărsături. reapariţia simptomelor de nefrită.este oligurică şi are proteinurie. după spălare cu săpun activ. c) cheamă preotul. Sanda face edem pulmonar acut în urma suferinţei renale. 51. de la o amigdalită tratată acasă. Boala D-nei E. se agravează. In ziua internării a prezentat contracturi musculare şi cefalee.să ştie pacientul? a) tratamentul şi implicaţiile sale. va alerta asistenta medicală. glomerulonefrită cronică. b) aplicarea loţiunilor calmante. 53. să se pună două perne lateral. măsurile de nursing sunt: a) spălarea tegumentelor cu alcool. b) anunţă familia că bolnava este muribundă şi solicită un preot. care: a) va controla frecvent starea neurologică a bolnavei. b) 3-7 zile. Diagnosticul medical este de: glomerulonefrită cronică în puseu acut. este internată cu diagnosticul de IRA . apare uremia prin insuficienţă renală. cu excepţia: a) administrarea de O2. ea devine foarte sujennda. c) să se ridice plasa (auxiliarele) patului. c) să fixeze bine tuburile de dren. Periodic a constatat. În îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medicală are ca prioritate în îngrijire: a) măsurarea debitului urinar. la capătul patului. 50. Pentru a calma pruritul şi disconfortul date de sărurile de uree depuse pe tegumente. orar. fără medic. cu 2 copii. Intervenţiile asistentei medicale ar trebui să includă următoarele. d) ungerea tegumentelor cu ulei mineral. nu răspunde bine la tratament. b) să fie izolată într-o cameră fără zgomote şi alţi stimuli care pot declanşa o convulsie. Pacienta o întreabă pe asistenta medicală cât va dura până la prima micţiune. asistenta ' medicală: a) consideră că bolnava delirează. relatează că. c) 1-2 săptămâni. pentru a preveni rănirea în timpul contracţiilor involuntare. b) autourmărirea în timpul dializei. b) prevenirea întoarcerii pacientului pe partea operată. La internarea actuală. c) va solicita medicului un medicament anticonvulsivant. edemele au crescut. 49. Contracţiile musculare apărute la D-na E. ulterior. D-na E. 54 B. c) compoziţia şi temperatura soluţiei de dializă. Maladia D-nei E. Având secuse musculare D-na E. d) va administra calciu intravenos. b) va creşte aportul de lichide. Sanda -17 ani. 55. In acest caz. să nu cadă. c) spălarea tegumentelor cu o soluţie slabă de acid acetic şi aplicarea unei loţiuni cu lanolină.

b) venă lărgită. c) aşezarea pacientei în poziţia semi . Reflexul Babinski reprezintă: a) un reflex osteo-tendinos. b) descrierea comportamentului în momentul reacţiei. 58. eficienţă. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice. Sanda B. c) roşeaţă. 3. Pentru evaluarea senzorială a pacientului se folosesc: a) modalităţi superficiale de testare. 5. b) independenţă în manevrarea şuntului. . b) nevralgia trigeminală. c) descrierea răspunsului verbal şi motor al pacientului. c) automonitorizarea în timpul dializei. c) modalităţi de testare numai a părţii afectate. c) un reflex cutanat. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt: a) simpaticul. b) un reflex vegetativ. în acest scop face hemodializă de 3 ori pe săptămână. Evaluarea alterării nivelului de conştientă se realizează prin: a) determinarea reacţiei pacientului prin stimuli. prezintă IRC ca rezultat al episodului de insuficienţă acută. Neuronul reprezintă: a) celula nervoasă propriu-zisă. La ce ar trebui să se aştepte Sanda să constate când va evalua fistula: a) suprafaţă cu echimoze. 6. 4. Lezarea nervului spinal produce: a) jena respiratorie. d) refacerea lichidelor pierdute. b) refularea lichidelor pe nas. d) hiponatremie. b) hipokalemie.scop. Apariţia undei U pe EKG ar trebui să alerteze asistenta medicală să controleze rezultatele laboratorului pentru: a) hiperkalemie. 1.b) încurajarea pacientei de a tuşi şi respira adânc. b) modalităţi de testare a sensibilităţii profunde. c) neuropatia diabetică.Fowler.. 2. La ce se vor referi cunoştinţele dobândite de pacientă atunci când este instalată pentru dializă: a) înţelegerea tratamentului şi a implicaţiilor lui . c) hipernatremie. 57. 56. b) parasimpaticul. c) paralizia muşchiului stemocleidomastoidian şi trapez. c) idiopaticul.

b) electroencefalografică. b) utilizează corect obiectele. Paraplegia reprezintă: a) paralizia unui singur membru. c) fasciculaţii involuntare. 12. b) mişcări involuntare bruşte care dispar în somn. Pacientul prezintă cecitate verbală când: a) nu înţelege scrisul. 17. b) nu înţelege ceea ce este scris. 10. b) diminuarea forţei musculare. b) mişcarea involuntară. c) nu înţelege cuvântul vorbit.7. b) înţelege cuvântul vorbit. 13. târşiţi. 9 Pacientul prezintă alexie când: a) nu înţelege ce i se spune. Hiperpneea reprezintă o metodă de activare: a) electrocardiografică. Mişcările coreice reprezintă: a) tremurătura involuntară. Hemiplegia reprezintă: a) absenţa forţei musculare. c) rigiditate vasculară. Acalculia reprezintă: a) incapacitatea de a scrie. c) paralizia celor patru membre. c) mers cu paşi mici. 15. c) pierderea vocii. 18. b) paralizia părţii inferioare a corpului. c) nu reproduce corect cuvintele. Hemibalismul reprezintă: a) mişcări ample. b) incapacitatea de a efectua calcule. 19. 14. Pareza reprezintă: a) contractura musculară. c) relaxarea musculară. . b) tulburări de formare a bolului alimentar. Mioclonia reprezintă: a) contracţia bruscă a unui muşchi. 11.„mers ebrios". b) paralizie generalizată. b) mişcări neaşteptate ale membrelor inferioare. c) contracţii musculare urmate de relaxare. 8. c) electromiografică. 16. c) tulburări de fonaţie. Pacientul prezintă surditate verbală când: a) execută corect gesturile. b) mers ca de beţiv . dezordonate numai la membrele de aceeaşi parte. Lezarea nervului hipoglos determină: a) amiotrofia limbii. c) aude dar nu înţelege. c) paralizia unei jumătăţi de corp. Convulsia reprezintă: a) pierderea conştientei.

c) scotom = pierderea parţială a câmpului vizual. 21. b) halucinaţii olfactive. Lezarea nervului vag produce: a) disfazie = tulburări de vorbire. Lezarea nervului acustico-vestibular produce: a) lipsa posibilităţii de a fluiera. b) tulburări de formare a bolului alimentar. 30. c) paralizie masticatorie. Afazia reprezintă: a) dificultatea în articularea cuvintelor. 25. c) anosmia = absenţa mirosului. voce nazonată. 23. Lezarea nervului trigemen produce: a) trismus = încleştarea maxilarelor. c) spasm facial. b) incapacitatea de a citi. 22. 27. c) halucinaţii vizuale. 24. c) diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris. Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de: a) febră. 31. Lezarea nervului facial produce: a) tulburări de gust. Tremurătura degetelor mâinii la un parkinsonian seamănă cu: . c) durere de cap (cefalee). Durerea spontană a extremităţilor cefalice reprezintă: a) migrena. b) incapacitatea de a-şi coordona mişcările. ştearsă. c) incapacitatea de a scrie selectiv. b) antecedente heredocolaterale. c) traumatisme. b) paralizie masticatorie. Lezarea nervului optic produce: a) amauroza = orbire. c) tulburări gustative.20. Începutul convulsiilor este precedat de: a) mişcări de supinaţie (întoarcerea palmei în sus). b) neperceperea culorilor. Lezarea nervului glosofaringian produce: a) incapacitatea pacientului de a umfla obrajii. b) tulburări de scris. b) tulburări de echilibru. Lezarea nervului olfactiv produce: a) cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplăcute. 28. c) căderea maxilarului. b) cefalee nevrotică. b) hiperosmia = exacerbarea mirosului. Agrafia reprezintă: a) capacitatea de a scrie. 26. c) prodrom şi aură. 32. 29. b) ambliopie = diminuarea acuităţii vizuale.

38. 34. c) tulburări de vorbire. b) rigiditate. b) endocrin. b) abuz de medicamente. 36. b) este tremurătura de repaus. Scăderea bruscă a valorilor TA la pacient cu ATS avansată conduce la: a) ameliorarea stării generale. 35. c) mers încet cu paşi mici. b) accidente vasculare cerebrale. c) mişcarea de balansare. Tremurătura parkinsoniană dispare: a) în timpul mişcărilor voluntare. c) mişcarea de întors ceasul. Tremurătura la un pacient cu parkinson: a) dispare în timpul somnului. Tulburările de mers. 39. c) somn cu durată peste limitele normale. c) aşteptăm să se termine criza. 43. Starea confuzională poate fi provocată de: a) întreruperea consumului de alcool cu abstinenţă prelungită. Tremurătura picioarelor la un parkinsonian imită: a) mişcarea de pedalare. In timpul crizei convulsive generalizată: a) imobilizăm forţat pacientul. au caracter: a) psihogen. . 37. isterice. c) renal. b) în timpul somnului. Tremurătura pacientului cu etilism cronic se ameliorează: a) după abstinenţa prelungită. b) somn superficial cu treziri dese. b) mişcarea de batere a măsurilor muzicale. b) după consumul de alcool. 42. c) dispare în timpul mişcărilor voluntare. 41. 40. c) dacă pacientul este destins şi liniştit. c) consum de narcotice. b) poziţionăm postural pacientul. b) mişcarea de numărare a banilor. b) tulburări oculare. Pacientul cu parkinson prezintă: a) tremurătura. 33. Pacientul cu miastenie prezintă: a) oboseală musculară exagerată. Narcolepsia reprezintă: a) nevoia bruscă de somn.a) mişcarea de pendulare. c) accidente coronariene. c) după consumul de droguri.

În A VC semnele de debut sunt: a) vertij. b) luminozitate scăzută. 56. La pacienţii cu AVC nu efectuăm: a) trecerea rapidă în ortostatism. c) deficit motor. Hipertensiunea intracraniană este prezentă în: a) tumori cerebrale. b) cefalee occipitală. b) anticoagulante. . Pacientului cu hemoragie cerebrală i se pot administra: a) vasodilatatoare. c) edem cerebral generalizat. c) izolare. b) mişcări bruşte necontrolate ale capului. b) obezitatea. Criza epileptică majoră se caracterizează prin: a) epistaxis. c) predispoziţia ereditară. Pacientului cu neuroinfecţii îi asigurăm: a) repaus obligatoriu la pat. b) risc de accidente. 54. c) valori tensionale crescute. c) este transportat cu căruciorul pentru investigaţii. b) prezintă repaus obligatoriu la pat. 47. Pentru AVC sunt factori de risc: a) hipertensiunea arterială. 50. 48. 53. Edemul cerebral reprezintă: a) creşterea de volum a creierului. c) alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale. c) hemostatice. 46. b) pătrunderea microbilor în substanţa cerebrală. b) dureri auriculare.44. b) criza convulsivă generalizată. Paralizia facială periferică este precedată de: a) deficit motor al membrelor superioare. b) acumulare în exces de LCR. Accesul epileptic major are ca manifestări: a) relaxare sfincteriană. c) tulburări motorii. b) tulburări vestibulare. 55. c) muşcarea limbii. c) redoare de ceafa. 51. 52. Pacientul cu hemoragie cerebrală: a) este poziţionat şezând în primele 24 h. În timpul crizei grand-mal pacientul prezintă: a) pierderea conştientei. 45. b) incontinenţă de fecale. c) evacuarea în exces de LCR. Pacientul cu scleroză multiplă prezintă: a) tulburări oculare. c) transport pe distanţe mari. 49.

b) testul de toleranţă a substanţei de contrast. b) transplancentar. Pentru angiografie cerebrală şi pneumoencefalografie: a) pacientul va fi nemâncat.. fără recidivă. 58. la nevoie. c) dezbrăcăm regiunea de examinat. c) vederea dublă. 69. 60. 65. c) criza de pierdere a conştientei. b) acuze dureroase ale capului după traumatisme.N. b) acută.C. 67. Neuroinfecţiile primitive reprezintă: a) proces infecţios la nivel circulator. b) tulburări psihice. 59. b) pacientul va fi sedat (medicaţie anxiolitică). Pacientului epileptic nu îi sunt recomandate: a) consumul de neurotoxice. Ptoza palpebrală din miastenie reprezintă: a) căderea ploapelor. Sindromul encefalitic se manifestă cu: a) tulburări neurologice. b) proces infecţios la nivel respirator. Pentru examinarea radiologică a pacientului: a) părul lung îl vom lega pe creştet. 63. 64. Pacientul parkinsonian are: a) mers cu supleţe şi paşi mari. Evoluţia sclerozei multiple este: a) cronică. b) contractura musculară. Neuroluesul este transmis: a) pe calea genitală.57. ciclică în puseuri. 68. b) mers fără supleţe cu paşi mici. b) privirea saşie. c) reducerea dozelor fără recomandare medicală. Sindromul meningitic are ca manifestări: a) tulburări sezitivo-senzoriale. Pentru examinările cu substanţă de contrast efectuăm: a) supravegherea funcţiilor vitale. Migrena reprezintă: a) durerea paroxistică a capului de obicei unilaterală. c) tulburări digestive. b) îndepărtăm obiectele radioopace. b) suprimarea tratamentului dacă nu mai face crize o lună de zile. c) la naştere. c) mers cu pasul şi trunchiul înclinat pe spate. b) pacientul trebuie să fie cu scalpul curat. c) pacientul va fi pregătit psihic. Pentru examinare EEG: a) pacientul va fi sedat. c) proces infecţios asupra S. 62. 61. . c) radem zona de examinat. c) alternantă cu remisie completă. c) tulburări senzitivo-senzoriale. 66.

Puncţia lombară se execută de către: a) asistenta medicală de salon. b) mănuşi sterile. 75. nesterile. b) nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h. 71. b) asistenta medicală de laborator. 77. Tratamentul anticoagulant este contraindicat: a) la apariţia gigivoragiilor. 74. 73. Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei: a) steril. 81. c) o compresă nesterilă. c) mănuşile nu sunt necesare. Asistenta medicală oferă medicului pentru efectuarea puncţiei: a) mănuşi de unică folosinţă. b) şezând. d) numai dacă pacientul acceptă. Asistenta medicală dezinfectează locul puncţiei cu: a) apă şi săpun. 80. După efectuarea puncţiei occipitale: a) se asigură 8 h repaus total pacientului. c) să fumeze şi să consume băuturi alcoolice. c) 10/10 cm din centru în afară. Asistenta medicală badijonează locul puncţiei pe suprafaţa de: a) 25/25 cm din afară spre centru. Asistenta medicală comprimă după efectuarea puncţiei locul de elecţie cu: a) o compresă sterilă. c) domiciliul pacienţilor. c) se asigură pacientului repaus fizic 60 minute.c) poziţia pacientului va fi în ortostatism. b) nesteril. c) copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale. c) medic. 76. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este: a) decubit lateral. numai în cazul HTA. b) nu. 79. c) alcool sanitar. 70. După puncţia lombară pacientul are voie: a) să se mobilizeze după 15 minute de repaus. Examinarea oftalmoscopică este necesară unui pacient cu afecţiune neurologică: a) da. c) îl depune în sacul colector. b) un tampon de vată. b) tinctură de iod. b) sala de operaţii. b) 5/5 cm indiferent de sens. c) da. 78. 72. Biopsia musculară se execută în: a) salon. b) pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute. . b) la apariţia episoadelor de epistaxis.

d) efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte. 83.. 86. 88. cu excepţia: a) conducător auto.. c) conducător metrou. i se interzic următoarele profesiuni. 90. asistenta îşi va fixa ca obiective: a) evitarea mobilizării pacientului fără aviz medical. d) apă bicarbonatată. c) începerea precoce a intervenţiilor de reeducare. după fiecare utilizare cu: a) heparină 10 u.. Monitorizarea şi combaterea vărsăturilor realizată de asistentă se referă la: a) respiraţii profunde ale bolnavului. c) apă distilată. Modul de administrare pentru Manitol 20% este de: a) 60-70 picături/min. . c) evaluarea volumului şi caracterului vărsăturilor. c) îmbrăcat-dezbrăcat. pe care asistenta îl curăţă zilnic. b) stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns. 84.c) când LCR-ul este sanguinolent. ce reduc greaţa. In planul de îngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebrală. 89. c) 70-80 picături/min. b) poziţionarea laterală. e) clătirea gurii după vărsături. Pentru păstrarea „venei deschise" folosim în cadrul fluturaşi lor sau a branulelor un căpăcel de conectare cu capacul acestora. b) poziţia şezând. Unui bolnav cu epilepsie. b) se folosesc tampoane de vată înmuiate în sol. d) poziţionarea semi-şezândă cu două perne. d) mobilizarea precoce activă. mai sus: a) se efectuează dimineaţa şi seara. b) macaragiu. c) mucoasele şi limba se badijonează cu glicerina boraxată de 3 ori pe zi. c) mers. f) hidratarea şi alimentarea adecvată. recomandată. b) o soluţie de clorură de Na normală. Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin: a) asigurarea colaborării familiei pacientului. Autonomia de deplasare este asigurată prin: a) menţinerea ortostatismului. b) activităţi manuale diverse. Îngrijirea cavităţii bucale a pacientului de. c) prevenirea complicaţiilor generale.i/ml. Capacitatea de autoservire generală constă în: a) igienă personală. b) supravegherea funcţiilor vitale. 82. de acid boric 1% sau ceai de muşeţel. 85. d) economist. e) repaus absolut la pat. aproximativ o săptămână. b) 40 picături/min. 87.

ce durează 10-20 sec. b) o aşezăm în decubit ventral pe podea şi solicităm urgent o sursă de ajutor. 95. c) nu contează momentul ales. b) în perioada acută. d) respiraţii rapide. 94. 99. c) evitarea mişcării. Pacientul începe să manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes. Care din următoarele arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie: a) tonic. însoţită de mama ei. mai bine. Pacientul cu deficit motor parţial se îmbracă: a) începând cu membrul sănătos. Este internată la spital. 98. acest tip de respiraţie este explicat astfel: a) respiraţie completă neregulată. Planul de îngrijire include poziţionarea prin ridicarea capului patului la 30°. b) începând cu membrul plegic. d) reduce intensitatea durerii. clonic. Asistenta recunoaşte că această îngrijire este eficientă pentru că: a) pacientul va respira mai uşor.91. inteligentă. singurul copil al unor părinţi de vârstă mijlocie. i s-a pus dg. în timpul orei de istorie are o criză de epilepsie. 93. Pentru mobilizarea pasivă a membrului superior poziţia pacientului în pat este: a) de decubit dorsal. c) creşte valoarea TA. capul va fi întors pe o parte pentru scurgerea secreţiilor şi rugăm celelalte persoane să părăsească încăperea. Care din următoarele ar corespunde strategiei privind gradul de mobilitate permis Ioanei în spital: a) să-i administrăm un sedativ prescris şi odihnă strictă la pat. dar să fim asiguraţi unde se află. comă. b) inspiraţii prelungite cu pauze inspiratorii şi/sau expiraţii. 12 ani. c) de decubit lateral. conştientă. 96. c) nu contează. regulate susţinute cu creşterea în amplitudine. b) să-i permitem să se aşeze liniştită pe marginea patului şi să meargă însoţită la WC. 97. de HT-intracraniană şi este internat în serviciul de neurologie. în timp ce urmăreşte un program la TV în holul secţiei: a) o poziţionăm postural pe podea. care este anxioasă şi dominatoare. 92. b) Trendeleburg. Refracţiile musculo-tendinoase pot fi evitate prin: a) menţinerea corectă a membrelor paralizate. cu amplitudine superficială şi adâncă. c) să-i permitem să se ridice. c) respiraţie cu amplitudini crescânde până la maxim şi apoi scăzând până la apnee. Ioana. b) menţinerea poziţiilor de flexie a genunchiului şi răsuciri ale trunchiului. Care din următoarele va fi acţiunea prioritară când Ioana va avea o altă criză. . b) promovează drenajul venos. sub observaţie. D-lui M. să se mişte. timp de 24 h. Reeducarea funcţională a membrului paralizat trebuie începută: a) după 30 de zile de la debut. automatism. îndepărtând obiectele traumatizante din apropiere. instruită. E. c) o aşezăm în decubit dorsal.

d) aplicarea de aţele la membrele afectate. asistenta medicală ar trebui . clonic. somn.O. este: a) poziţionarea. fără ajutor. voi merge. 107. b) să fie adus în starea de independenţă. M. D-l. c) colaborarea cu pacientul mai ales atunci când îşi planifică programul de activităţi. clonic. 100. d) aură. este reinternat în spital în vederea începerii unui program intensiv de recuperare. Cel mai important simptom al bolii care confirmă starea alterată. este: a) confuzia. 105. Este internat pentru că starea generală din ultimele zile s-a alterat. Care din următoarele afirmaţii ale D-lui I. în urmă cu 6 luni a suferit un traumatism . I. Prioritatea planului de îngrijire întocmit pacientului. d) să efectueze cât mai variate activităţi. 22 ani. c) curând. tonic. tonic. Cea mai potrivită îngrijire nursing. Ca să evalueze eficacitatea programului intestinal de evacuare.o lezare incompletă a vertebrei T4. D-l R. Ce activitate a pacientului demonstrează învăţarea corectă cu privire Ic îngrijirea tractului urinar: a) limitează lichidele ingerate la 1000 ml/24 h. b) scopul meu este să mă deplasez independent. c) clonic. 103. c) schimbarea poziţiei pacientului din 10 în 10 ore. Imobilizarea prelungită la pat a pacientului determină: a) complicaţii pulmonare. 101. c) spală din 2 în 2 ore vasul urinar. somn. c) paloarea tegumentelor. b) intenţia de tremurătură. c) tulburări trofice cutanate. pentru a alina suferinţa pacientului.b) aură. Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cât mai repede posibil după un AVC (pareză) cea mai importantă acţiune este: a) poziţionarea corectă a membrului respectiv. are de 10 ani Parkinson. 72 ani. 104. indică faptul că înţelege dificultatea leziunii sale: a) vreau să folosesc un scaun cu rotile. automatism. 102. b) agravarea tulburărilor cardio-vasculare. c) să se bazeze pe medicaţie pentru stabilizarea bolii. d) tremurătură. b) controlează frecvent umplerea vezicii urinare. include: a) monitorizarea orelor de somn. b) efectuarea de exerciţii fizice pasive ale membrului respectiv. Marin. somn. d) gândul de a fi supraprotejată de mama ei. tonic. b) evitarea alimentelor carbohidrante. clătinarea. 106. b) să se întoarcă la şcoală şi să-şi întâlnească colegii. Care din următoarele situaţii i se par iniţial Ioanei ca fiind cea mai dificilă: a) să spună rudelor sale despre boală. c) prevenirea aspiraţiei pulmonare. 108.

b) să nu accepte incontinenţa. . c) după 65 ani. c) să schimbe zilnic vasul pentru eliminare. Asistenta medicală va răspunde: a) vom scăpa de ei.să aştepte ca pacientul să fie capabil: a) să evite laxativcle şi scaunele moi. dând cu spray. b) ecolalie. Dieta bogată în proteine şi vitamine previne distrugerea unui organ care detoxifică alcoolul: a) pancreasul. contradictorii. Riscul de sinucidere este maxim în cazul: a) depresiei simple. 1. Ce observaţie apărută va reconsidera indicaţia: a) somnolenţa. b) se indică asocierea alcool/antidepresive triciclice pentru vindecarea rapidă a depresiei endogene. de tip nevrotic. pentru: a) formarea protrombinei. b) teama de murături. b) minte. b) scăderea apetitului. cu evenimente imaginare. c) balbism. b) nu văd nici un gândac. d) realizarea diurezei. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice. Vârsta de debut a schizofreniei este în majoritatea cazurilor: a) 18-35 ani. 109. 8. c) rinichiul. Pacientul cu delirium tremens te întreabă. lipsite de consecvenţă: a) confabulează. 3. 7. Care din răspunsurile următoare este fals: a) antidepresivele triciclice potenţează efectele alcoolului. Asistenta medicală îi administrează diazepam 100 mg. b) activitatea sistemului nervos. de lămâie. 5. dacă vezi gândacii care se urcă pe patul său. 9. Repetarea frazelor spuse de altă persoană. b) depresii endogene. 4. c) aceşti gândaci sunt o manifestare a bolii. se numeşte: a) autism. c) are halucinaţii. 6. Aerofobia este: a) teama de locuri înalte. b) ficatul. c) o circulaţie sanguină bună. c) spasmele musculare severe. speriat. 2. Vitamina B1 şi PP sunt indicate în tratamentul pacientului cu delirium tremens. Pacientul care umple „golurile sau spaţiile albe" din memorie. b) după 50 ani.

c) meprobamat. Care enunţ este fals: a) fenobarbitalul scade efectul corticoizilor.). c) tulburări psihosomatice. Oligrofrenia: a) se caracterizează prin factor QI > 90. integrată socio-pro-fesional. Cum procedăm corect faţă de un pacient hiper ac tiv aflat în stare de agitaţie maniacală şi care refuză hrana: a) va fi imobilizat în cămaşă de forţă. 20. Ce metodă contraceptivă ar fi utilă unei persoane tinere epileptice care urmează un tratament cu fenobarbital: a) contraceptive orale. b) se datorează unor factori endogeni ce intervin după vârsta de 3 ani. b) se poate resorbi şi administra sub formă de supozitoare. 21. . Indicaţi răspunsul corect: a) diazepamul se administrează intravenos lent (50 mg/min. 18. b) alcoolism. 19. b) fenobarbitalul este medicament de elecţie în tratamentul intoxicaţiei etanolice acute. b) demenţă senilă. c) nu poate avea o existenţă independentă. 12. b) fenobarbitalul se administrează intravenos lent. b) diazepam. b) agitaţia psihomotorie din demenţa senilă. Care medicament de mai jos are efect miorelaxant pe musculatura somatică: a) antideprin. Diazepamul este contraindicat în: a) starea de şoc. 14. c) nu determină fenomene de intoleranţă şi dependenţă. b) trenant. b) sterilet. Tulburările psihice postpartum evoluează: a) tranzitoriu şi au prognostic favorabil. când va fi înfometat va veni singur să primească hrana. Sindromul discordant este caracteristic pentru: a) schizofrenie. 15. cu tendinţă la transfer către psihoze. 17. b) se dau alimente pe care le poate mânca „din mers" (ca sendvişuri)c) nu se ia nici o măsură. 11. Indicaţi enunţurile false referitoare la barbiturice: a) se utilizează fără pericol de către gravidă sau lăuza ce alăptează. 13. Haloperidolul se contraindică pacienţilor cu: a) boală Parkinson. b) limbajul însuşit este minim. la nevoie se aplică pedeapsa corporală şi este forţat să mănânce. c) este rezultatul unor leziuni cerebrale cu caracter sechelar. 16. c) demenţă. c) boala Alzheimer.10. întârzierea mintală gravă: a) corespunde descrierii clasice de idioţie. d) clodelazin. c) vasectomie.

Psihopatiile apar la vârsta: a) copilăriei. c) gândire forţată. 27. Ce hipnotic se indică la un pacient cu fibrilaţie atrială. Psihopatiile sunt: a) boli psihice. b) halucinaţiile vestibulare. . Semnele de neuroglicopenie cerebrală sunt: a) transpiraţii. b) nitrazepam. b) anxietate. este: a) parţială sau focală. d) ambivalenţă afectivă. b) adolescenţei. 31. jovial. c) afecţiuni neurologice. tremurături. 24. Teama nejustificată de moarte se numeşte: a) nosofobie. dansează. embolii cerebrale repetate şi aflat sub tratament de întreţinere cu trombostop şi chinidină: a) fenobarbital. b) depresie majoră. b) anxietate. inert. b) imobil. d) halucinaţie. b) stări depresive. c) demenţă. 29. c) adultului. ■ 28. cântă. 26. pot fi: a) halucinaţiile auditive. b) schizofrenie. b) denumită şi „petit mal". Gândirea forţată face parte din delirul întâlnit în: a) paranoie. 30. c) în stare de comă de gradul IV. 75 Marcaţi răspunsul incorect = epilepsia cu crize convulsive generalizate. 32. pot surveni: a) deces. c) pierderea stării de conştientă. 23. c) halucinaţiile vizuale. 33. c) idei de infanticid şi tendinţă de suicid în doi. Pacientul cu sindrom catatonic este: a) euforic. c) tratată cu infiltraţii de apă distilată suprapubian. Tulburările psihice determinate de tumorile cerebrale temporale. b) dizarmonii în structura personalităţii. e) acvafobie. c) haloperidol. ' tonico-clonice. b) acte de agresivitate. fatigabilitate. cu flexibilitate ceroasă. În postpartumul precoce pot apare: a) stări confuzionale. c) dezinhibiţie sexuală. În cursul stării de agitaţie psihomotorie. c) thanatofobie.22. Schizofrenia se caracterizează prin: a) autism. cu tulburări confuzionale la vârstnici.

43 Îngrijirea pacientului cu demenţă implică din partea asistentei medicale: a) o atitudine umanitară. 41 Abuzul de halucinogene determină următoarele simptome ale drogării: a) midriază. c) majeptil. transpiraţii. c) da. 38. d) complicaţii banale. c) median. b) fenobarbital.nevrotic şi sub tratament cu propanolol: a) diazepam. In coma alcoolică. ce constituie o urgenţă. c) tulburări de gândire. b) anularea obiceiului de a da alcool copiilor. îşi va propune următoarele obiective: . dacă se asociază şi cu furosemid.34. b) halucinaţii vizuale. 36. depersonalizare. 42. d) realizarea unei diete echilibrate. Complicaţiile neonatale ale folosirii de droguri pot fi următoarele: a) prematuritate. d) înlăturarea ideilor false despre alcool. c) pot fi calitative. c) supravegherea diurezei. Injectarea accidentală a soluţiei de calciu bromatparavenos (la plică de flexie a cotului) determină paralizia nervului: a) radial. e) lipsă de comunicare prin izolarea pacientului. b) cubital. deşi pacientul este „beat mort" asistenta medicală va interveni prin: a) menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii. 40. c) neimplicarea familiei în asigurarea suportului emoţional. convulsii. Se indică asocierea de antideprin la un pacient deprimat şi cu HTA sub tratament cu clonidină: a) întotdeauna se asociază. 44. în planul de îngrijire întocmit pentru un bolnav oligofren. b) se evită asocierea. b) malformaţii congenitale. c) prevenirea comportamentului deviant la copii şi tineri. c) distrofii. b) pot fi cantitative. 39. b) reducerea efectelor secundare. Tulburările de memorie: a) se numesc dismnezii. Medicaţia antipsihotică este eficace în: a) controlul simptomelor. b) promovarea contactului cu realitatea. 37. fără importanţă pentru nou-născut. tahicardie. b) măsurarea TA şi pulsului. Ce hipnotic şi/sau tranchilizant se recomandă la un pacient hipertensiv. Combaterea tendinţelor de consum şi abuz de alcool la toate vârstele poate fi susţinută prin: a) modalităţi de educaţie sanitară la toate grupele de vârstă. 35. c) prevenirea debutului psihozei. Asistenta medicală.

b) antideprin. 49. c) amitriptilină.a) promovarea dezvoltării optime. c) diazepam. b) fenobarbital. Care din următoarele medicamente au efect tranchilizant: a) diazepam. 48. e) terapia familiei.cu scop sedativ. c) nu cere supraveghere deosebită. d) ergoterapia. 52. Care din următoarele medicamente sunt hipnotice: a) amital sodic. Sfatul genetic este foarte important în prevenirea demenţelor şi se realizează prin: a) dispensarizarea gravidei cu risc de sindrom Down. d) hidroxizin. . c) susţinerea familiei în asigurarea îngrijirilor la domiciliu. b) dispensarizarea deosebită a gravidei cu peste 35 ani. c) menţinerea pacientei în mediul unde a făcut criza. 51. b) tulburări de vedere şi reacţii extrapiramidale. 46. b) prevenirea complicaţiilor medicale. Faţă de bolnavii cu agresivitate şi agitaţie psiho-motorie asistenta medicală va lua o serie de măsuri utile până la venirea medicului. c) cum se transportă pacientul în timpul crizei. c) psihoterapia în grup sau individuală. c) acceptă ajutorul celorlalţi pacienţi. b) insulinoterapia. b) administrează neuroleptice sedative pe cale parenterală. a) imobilizează pacientul prin contenţie manuală şi mecanică. 47. Printre efectele secundare ale neurolepticelor (clorpromazin) se pot întâlni: a) hTA ortostatică (mai ales la copii şi vârstnici). Pentru că isteria se poate manifesta asemănător cu epilepsia. Printre intervenţiile asistentei medicale în prezenţa unei paciente în „criză de isterie" întâlnim următoarele: a) sustragerea atenţiei pacientei de la preocuparea asupra crizei. 45. d) nitrazepam. nu îl părăseşte şi anunţă medicul prin altă persoană. b) pe ce cale se administrează diazepamul. d) supraveghează continuu pacientul. d) constipaţie. În tratamentul schizofreniei apar mai multe variante. 50. b) administrarea de diazepam . asistenta medicală va cunoaşte în mod deosebit: a) diferenţierea crizei de epilepsie generalizată (grand mal) faţă de criza de isterie. care din următoarele au drept obiectiv readaptarea şi reintegrarea în mediul socio-familial: a) administrarea de neuroleptice. e) previne agitaţia în salon. c) uscăciunea mucoasei bucale.

În care din următoarele afecţiuni este contraindicat să administrăm antideprin? a) glaucom. familială. 55 Doamna R. d) înlesnirea vizitelor membrilor familiei. influenţa familiei poate fi utilă: a) în faza acută a bolii. b) ergoterapie. 56. . c) în perioada de reinserţie socială. capabilă „fofesional are sentimentul că. 59. b) depresiei. d) numai în perioada de convalescenţă. b) infarct de miocard acut. 57. Reacţii afective şi comportamentale imprevizibile prezintă un pacient cu: a) schizofrenie. In cursul terapiei prin somn (cămaşă de forţă chimică) aplicată unui pacient cu afecţiune psihică. d) odihnă. de câteva luni este criticată de colegi nentm indiscreţie şi că unii studenţi au fost puşi să o spioneze. Scopul iniţial al asistentei medicale v-a fi îndreptat spre: a) antrenarea pacientei în activitatea de grup. Faţă de pacientul cu tulburări psihice. c) isteriei. c) epilepsie. asistenta medicală va acorda atenţie: a) igienei generale. c) relaxare. c) prevenirii tulburărilor de decubit. d) apatiei. Pacientul cu psihastenie poate prezenta obsesii şi fobii cu conţinut: a) agresiv b) sexual. c) oligofrenie. Asistenta medicală ştie că aceste simptome sunt caracteristice: a) alcoolismului. insomnie şi a scăzut în greutate. o persoană fără prieteni. are anorexie. Tratamentul nevrozelor este întregit de: a) psihoterapie. 54. c) îndepărtarea altor pacienţi şi limitarea contactelor cu aceştia. 60. de 31 de ani. profesoară. b) schimbării lenjeriei. b) ajutarea bolnavei să dobândească încredere în cadrele medicale din secţie. 58. b) epilepsie.53. Doamna A. b) în convalescenţă.

Cifoscolioza este o boală: a) restrictivă. 8. b) toleranţa la efort. b) măsurarea pulsului. tensiunii arteriale. c) genu valgum. b) degete supra numeroase. cuprinde: a) spălatul şi pieptănatul. înainte de activitate. 5. 4. c) a membrelor inferioare. în afara tratamentului medicamentos prescris de medic. d) degete mari. . b) observarea apariţiei unor semne legate de limitarea mişcărilor. 9. după activitatea desfăşurată. Evaluarea toleranţei la efort impune: a) măsurarea pulsului. respiraţiei. Evaluarea gradului de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice. c) ameţeli. b) obstructivă. Bursita se manifestă prin: a) sindrom inflamator. c) să se odihnească cât mai mult. Ocupaţia poate favoriza şi influenţa apariţia unor afecţiuni ale aparatului locomotor. 1. asistenta îi recomandă: a) să efectueze zilnic mişcare (mers pe jos). b) vărsături. b) tenosinovita. Unei paciente cu osteoporoză. b) să doarmă pe un plan dur. 2. b) îmbrăcatul şi dezbrăcatul. ca: a) ruptura de menise. tensiunii arteriale. 6. Pentru evaluarea morfo-funcţională a aparatului locomotor al unei paciente asistenta va determina: a) poziţia corpului şi a membrelor. c) gradul de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice. Bradidactilia se caracterizează prin: a) degete mari şi subţiri. d) să-şi ofere o alimentaţie bogată în calciu şi vitamine. 7 Care din următoarele sunt malformaţii congenitale: a) piciorul strâmb. c) prelevarea de produse biologice şi patologice. Din planul de îngrijire a unui pacient cu bursită fac parte următoarele intervenţii: a) repausul regiunii. c) independenţa în comunicare.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii. d) lordoza. d) febră. 3. d) a membrelor superioare. c) luxaţia de şold. 10. c) degete scurte. e) limitarea mişcărilor. b) scolioza. respiraţiei.

c) perturbarea imaginii corporale. Care din următoarele afecţiuni perturbă metabolismul ţesutului conjunctiv şi articular: a) raa. 16. c) panariţii şi furunculi. e) poziţionarea corectă a corpului în mişcare. b) impotenţă funcţională. c) umăr globular. c) deformarea regiunii la distanţă. b) deformării şi rigidităţii articulare. d) masaj al regiunii. 11. CI b) existenţa posibilităţii de protezare. d) schimbării locului de muncă. b) aparat gipsat pelvi-podal. ca problemă. 14. Imobilizarea corectă a unei fracturi de gambă în urgenţă se face în: a) aparat gipsat gambiero-podal. d) necesitatea tracţiunii pentru vindecare. c) apariţiei complicaţiilor gastro-intestinale. Care din următoarele semne nu apar în luxaţia scapulo-humerală? a) umăr în epolet. Luxaţia coxo-femurală congenitală se întâlneşte mai frecvent la: a) persoana vârstnică. 19. c) existenţa fenomenului de „membru fantomă". 13. „Morbul lui Pott" sau: a) osteoporoza. 12. b) femeia la menopauză.c) captarea vărsăturilor pe 24 h. d) infecţii bacilare (bacii Koch). c) osteoartrita tuberculoasă coxofemurală. d) băieţi. cu excepţia: a) durere intensă apărută brusc. Care din următoarele probleme este prioritară în cazul unui pacient care a suferit o amputaţie: a) potenţial de complicaţii. d) echimoză. b) uşoară abducţie elastică a braţului. 18. c) fetiţe. Ruptura musculară se manifestă prin următoarele. b) anxietate. La ce se referă suportul psihic oferit de asistentă pacientului cu amputaţie: a) încurajarea să-şi privească bontul. b) osteoartrita tuberculoasă a coloanei vertebrale. Deficitul de autoîngrijire. d) atelă gipsată gambiero-podală. a unui pacient cu afecţiune locomotorie este consecinţa: a) imobilizării segmentelor corpului. 17. b) diabetul. . c) atelă gipsată femuro-podală. 15.

e) program de mobilizare la 8 ore. b) terapeutic. Pacientul cu aparat gipsat este învăţat să anunţe dacă acuză: a) furnicături. c) presiune la nivelul membrului afectat. b) biopsie osoasă. dorsal sau ventral. cu fractură de col femural operată. d) previne eventualele mişcări ale gambei. b) unei articulaţii. piciorului şi a degetelor. 26. . b) electromiograma. care din următoarele intervenţii vor fi aplicate de asistenta medicală? a) întoarce bolnava din 2 în 2 orc în decubit lateral sau stâng. În cazul unei bolnave de 70 de ani. b) se recuperează imediat segmentele. în cazul unui pacient cu extensie. În prezenţa unui aparat gipsat asistenta îşi propune următoarele cu excepţia: a) sesizarea oricărui miros degajat la nivelul aparatului gipsat. d) interzicerea vizitatorilor. c) întoarce bolnavul din 30 minute în 30 minute. d) se introduce într-un recipient cu gheaţă. c) ambele. b) cefalee. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poartă denumirea de: a) puncţie osoasă. b) urmărirea culorii şi temperaturii membrelor. c) observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat. c) scintigrafie osoasă. b) întoarce bolnava din 2 în 2 ore exceptând decubit lateral de pe partea operată şi-i va aşeza două perne între membrele inferioare. O fractură de antebraţ se imobilizează în urgenţă în: a) atelă gipsată brahio-palmară. b) aparat gipsat brahio-palmală. internat în secţia de ortopedie. c) se pansează cu comprese umede/soluţie cloramină. 22. 28. tracţiune. Artoscopia este examinarea endoscopică a: a) unui muşchi. 24. c) încurajarea pacientului. c) radiografia simplă. b) observarea schimbării culorii gipsului la nivelul plăgii. d) sprijinirea precoce pe membrul afectat. amorţeli. 21. ameţeli. asistenta îşi propune ca intervenţii: a) verificarea poziţiei membrelor în funcţie de tracţiune. Cum se va proceda în cazul unei părţi amputate: a) se alipesc cele două segmente. c) atelă gipsată antebrahio-palmară. Care din următoarele este o explorare funcţională a muşchiului: a) mielografia. 25.20. 23. Funcţia articulară poate avea drept scop: a) explorator. 27. 29.

31.30. Care sunt explorările ce urmează a se efectua.Care din următoarele sunt obiective ce vizează educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor locomotorii: a) poziţionarea corectă în timpul unei activităţi. a suferit un politraumatism prin accident de circulaţie. cu excepţia: a) prezenţa unei dureri vii la nivelul membrului inferior fracturat. ştiind că este vorba de TBC vertebrală secundară unei localizări pulmonare: a) explorări radiologice. are aparat gipsat la membrul inferior stâng. de 18 ani se internează pentru dureri la nivelul coloanei vertebrale care-l obligă să nu se aplece. d) 2 ore. c) respectarea unei alimentaţii echilibrate. inapetenţă. cu insomnie. b) deficit de autoîngrijire. de 38 ani. C. . Care dintre următoarele semne relevă apariţia unor complicaţii infecţioase sub aparatul gipsat? a) edemul. 32. c) efectuează 10 mişcări în 8 ore. 35 Bolnavul D. b) escare. b) mănâncă bine. c) anchiloze. Imobilizarea la pat. c) examene imunologice. b) explorări serologice.. 34. Asistenta întocmeşte. un orar de schimbare a poziţiei la: a) 6 ore. În timpul mobilizării active asistenta va urmări dacă pacientul: a) execută mişcările permise. d) evitarea sedentarismului. b) evitarea ortostatismului prelungit. D-na R. senzaţii de furnicături. predispune pacientul la următoarele complicaţii. în vârstă de 17 ani. Domnul B. impotenţa funcţională şi cianoza degetelor. b) este ajutat. 36 Care din următoarele probleme vor face parte din planul de îngrijire întocmit de asistentă unui pacient imobilizat la pat cu o afecţiune locomotorie: a) potenţial de complicaţii. răceală şi albirea degetelor. 38. c) dureri. d) durere. subfebril. c) 3 1/2 ore. este palid. c) culoarea degetelor de la piciorul afectat şi temperatura cutanată. are dispnee şi o plagă care sângerează la nivelul gambei drepte. se află internat cu un aparat gipsat pentru o fractură de femur. transpiraţii abundente. Următoarele observaţii sunt relevante pentru evoluţia cazului. A.. 33. împreună cu pacientul imobilizat la pat. d) punerea unui garou în 1/3 medie a coapsei drepte. d) impotenţa funcţională şi anestezia degetelor. cu excepţia: a) greţuri şi vărsături. 37. c) măsurarea pulsului şi TA. b) examinarea permeabilităţii căilor respiratorii superioare. c) disconfort. b) 8 ore. dimineaţa.M. Care este prima măsură luată de asistentă: a) hemostază provizorie prin pansament compresiv. b) senzaţia de fierbinţeală a anumitor zone sub gips şi miros neplăcut. d) examene bacteriologice.

c) un examen radioscopic pulmonar. 2. 4. c) imobilizare pe un plan tare. In toate bolile reumatice se examinează sângele prin determinarea de: a) V. 6. 5. Pentru evidenţierea procesului de osteoporoză pacientul va efectua: a) o artoscopie. d) guta. d) uneori fizioterapie. Goniometrul este folosit pentru: a) examenul mobilităţii articulare.Ce vertebre ale coloanei vertebrale sunt cel mai frecvent afectate în TBC: a) ultimele vertebre toracice. d) uree. b) vertebrele cervicale. Pregătirea pacientului pentru intervenţie chirurgicală ortopedică corectivă este o măsură de profilaxie: a) primară. 1. b) secundară.S. 3. c) terţiară. c) vizualizarea suprafeţelor articulare. b) fibrinogen. c) spondilita anchilozantă. c) coxartroza.H. b) gonartroza. b) poliartrita reumatoidă. d) nu există o lombozare predilectă. 40. Printre măsurile de profilaxie primară se află: a) depistarea purtătorilor de infecţii streptococice acute. Durerea articulară se accentuează la: . b) examenul lichidului sinovial.e) IDR.In cazul pacientului M. b) tratament cu tuberculostatice. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice. c) evitarea factorilor trumatici şi mecanici. 7. c) primele 2 vertebre lombare. b) depistarea purtătorilor sănătoşi de streptococ betahemolitic. Care din următoarele boli reumatismale au o evoluţie acută: a) reumatismul articular acut.. c) proteină C reactivă. intervenţiile. în ordinea priorităţilor. b) un examen radiologie osteoarticular. 8.. Care din următoarele boli reumatismale sunt degenerative: a) reumatismul articular acut. 39. sunt: a) regim igieno-dietetic complet.C.

c) hipertrofia extremităţilor osoase.a) mişcare. b) frig.Printre intervenţiile cuprinse în planul de îngrijire a unei paciente cu spondilită anchilozantă. Se ştie că în cazul unei paciente care are o spondilită anchilozantă exerciţiile de postură se execută încă din faza de debut.In timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare pacienta va primi: a) un regim alimentar hipercaloric.Tumefacţia articulară este: a) un semn obiectiv. 14. Printre problemele pacienţilor cu artroză întâlnim: a) dificultate în îmbrăcare. Redoarea articulară reprezintă: a) reducerea mobilităţii articulare. c) mişcări articulare limitate. b) anxietatea. b) un regim alimentar hiposodat. b) uzura cartilajului articular. asistenta medicală nu uită: a) asigurarea repausului pe un pat tare şi neted. 19. c) repaus.Susţinerea pacientului din punct de vedere psihic previne: a) stările depresive. 11. a unei paciente cu poliartrită reumatoidă.Activitatea profesională şi autoservirea sunt afectate de: a) impotenţa funcţională articulară. d) căldură. Caracterele acestor exerciţii vor fi: . T. asistenta medicală îşi fixează obiectivele următoare: a) scăderea în greutate. c) anchiloza articulară. e) reducerea capacităţii ventilatorii pulmonare. Artroza. b) impotenţa funcţională musculară. d) să o înveţe executarea de exerciţii posturale şi respiratorii. ameţeli. b) supravegherea pulsului. c) alimentaţia foarte bogată în proteine şi vitamine. c) cefalee. 10. 16. c) un regim alimentar bogat în vitamina B1. b) menţinerea unei măsuri de independenţă în autoservire. b) un semn subiectiv. d) modificarea schemei corporale. dezbrăcare. 17.în întocmirea unui plan de îngrijire. cea mai frecventă boală reumatică. b) episod inflamator. c) sprijinirea psihică pentru a se adapta la reducerea capacităţii sale funcţionale.A. 18. 13. c) migrarea durerii de la o articulaţie la alta. 15. este caracterizată prin: a) inflamaţia structurilor vertebrale. 9. b) durerea ce se accentuează dimineaţa la sculare. încălţare.. 12. b) risc de complicaţii oculare. T°. Manifestările de dependenţă pot fi: a) anchiloza articulaţiei. c) complicaţiile gastrice.

b) hormon de creştere. c) tomografie computerizată.factori reumatoizi. c) repetarea lor la 3 ore. b) boala Cushing. b) execuţia uşoară. c) va relua activitatea în mod gradat. Pacientul cu sciatică vertebrală îşi va preveni recidivele dacă: a) nu va efectua exerciţii zilnice pentru reeducarea musculară. mai prezintă febră. b) adenocorticotropul (ACHT) şi somatotropul (STH).V. de 45 ani se internează pentru dureri matinale la nivelul articulaţiilor metacarpiene. Somatotropul se mai numeşte şi: a) hormon antidiuretic. b) va evita mişcările bruşte care solicită coloana. b) boală Addison. c) hormon corticostimulant. b) numai pasivă. . 2. cu tumefiere. b) stimularea secreţiei de adrenalină. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine. alături de noduli subcutanaţi situaţi deasupra proeminenţelor osoase. 4. 22. Hiperfuncţia tiroidiană conduce la: a) mixedem. In artroze şi spondiloze. 23. c) boală Cushing. 3. b) parafină. c) stimularea resorbţiei de Ca intestinal sub influenţa vitaminei D. stare generală modificată. c) nu se efectuează exerciţii de mobilitate. recuperarea prin termoterapie se realizează cu: a) nămol cald. Reducerea funcţională a articulaţiilor periferice se realizează prin exerciţii de mobilitate: a) activă şi pasivă. Hormonii neurohipofizari sunt următorii: a) insulina şi glucagonul. c) ocitocina şi antidiureticul (ADH). 7.D-na N. b) gigantism.a) durata scurtă. 21. 6. Parathormonul are ca acţiune: a) stimularea glicogenezei. Care sunt investigaţiile recomandate în acest caz. c) exoftalmie. Hipofuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid. c) raze ultraviolete. Adrenalina este secretată de: a) medulosuprarenală.poliartrită reumatoidă: a) examene radiologice articulare. 20. 1. 5. c) boala Addison. ştiind că bolnava suferă de un sindrom reumatoid în cadrul bolii . b) examene serologice . Hiperfuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid.

b) încetarea drenajului. c) reflexogramei achiliene. D-l. scăderea ponderală. inapetenţă. d) infecţia ascendentă. b) iodului legat proteic. Care sunt intervenţiile de urgenţă ? a) aplicarea unei comprese reci pe frunte.76 ani. 10. 14. Hipofuncţia tiroidei conduce la: a) exoftalmic. b) testului THORN. c) senzaţia de vomă. Pacientul cu boala Addison prezintă ca manifestări de dependenţă: a) oboseală. Pentru determinarea 17-cetosteroizilor urinari se va recolta urină din: a) 24 ore. 8. pigmentarea tegumentelor. c) hiperfuncţia adenohipofizei. b) hipotensiune arterială. 11. b) atonia musculară a sfinterului vezical.b) sistemul nervos parasimpatic. Tratamentul hipofuncţiilor endocrine constă în: a) tratament simptomatic. 15. PS. c) insulina. c) hiperglicemiei provocate. Hormonul responsabil pentru apariţia diabetului zaharat este: a) glucagonul. 13. 12. A fost internat cu o săptămână în urmă şi are un cateter vezical. 16. c) 2 ore. Pentru care dintre ele cheamă urgent medicul? a) tahicardie. Glanda tiroidă este explorată funcţional pentru determinarea: a) metabolismului bazai. c) ambele. 9. va face o operaţie pentru adenom de prostată. c) regim alimentar. paloare. . 18. c) corticosuprarenală. b) administrarea unui preparat de calciu. b) ADH-ul hipofizar. Feocromocitomul este o afecţiune cauzată de: a) hiperfuncţia medulosuprarenalei. c) descheierea hainelor pentru asigurarea respiraţiei pacientului. c) durerea abdominală. Imediat după tireoidectomie asistenta medicală constată următoarele manifestări. 17. c) mixedem. La un bolnav cu hipocalcemie apare o criză de tetanie. b) 48 ore. . Explorarea funcţională a glandei tiroide se poate face prin determinarea: a) iodemiei. b) nanism. b) administrare de hormoni deficitari. hipotensiune arterială. Care din următoarele este complicaţia cea mai obişnuită după catetizare: a) strictura uretrală. b) hiperfuncţia corticosuprarenalei.

Alterarea confortului". b) îl ajută să înţeleagă că unele manifestări dispar după tratament. Pentru educaţia bolnavului asistenta medicală va realiza instruirea ce se referă la modificarea regimului alimentar. Culegerea de date prin interviu. In formularea următoarei probleme a pacientului . 20. c) dă explicaţii sumare pentru a nu-1 obosi. urmărind: a) scopul dietei. loţiuni pentru diminuarea pahidermiei. b) observarea aspectului tegumentelor. dacă vor fi fierte în apă cu sare. tulburări ale somnului. răspunde la întrebări. friabile. d) lasă medicul să determine bolnavul să-şi accepte imaginea. . Unul din obiectivele planului de îngrijire este „menţinerea igienei corporale ". Aspectul faciesului este o caracteristică specifică unor boli endocrine? a) da. 22. b) tulburări gastro-intestinale. Care sunt intervenţiile asistentei medicale pentru realizarea obiectivului propus: a) încurajarea igienei. c) folosirea de creme. printre care: a) labilitate afectivă. subţiri.19. b) hidratare parentrală (dacă este prescrisă). c) supravegherea şi înregistrarea diurezei. c) modul de preparare a alimentelor. c) datorată somnolenţei. d) cu aspect „pătrat". 27. tulburări cardio-respiratorii.. 26. 25. a lentoarei psihice. b) lentoarc în gândire. c) nu.sau hipertiroidie. b) uneori. b) datorată cefaleei din tumorile hipofizare. c) dificultate în vorbire. c) subţiri şi fisurate longitudinal. 23. d) nu este necesară o astfel de instruire. c) tulburări ale aparatului genital. Asistenta medicală asigură echilibrul hidric normal al bolnavului prin: a) hidratare orală (dacă tolerează). b) tipul şi cantitatea de alimente ce vor fi evitate. e) tulburări de memorie. Unghiile în boala Addison sunt: a) convexe. oboseală. care vor fi intervenţiile autonome ale asistentei medicale: a) îl ascultă cu răbdare. Care sunt cele mai frecvente: a) cefalee. În vederea îmbunătăţirii şi acceptării imaginii modificate ale bolnavului. furnizează informaţii nespecifice bolnavului cu afecţiune endocrinologică. transpiraţie. d) agitaţie marcată. dar cu valoare deosebită într-un contest dat. 24. 21. cu aspect „de linguriţă". b) lungi şi înguste. În afecţiunile endocrine întâlnim modificări ale stării mentale. adăugaţi sursa de dificultate: a) datorată tulburărilor de termoreglare în hipo.

D-na I. g) sedare.tul să demonstreze orientare temporo-spaţială. guşă şi TA crescută. 28. TA. c) dozare a T3T4. b) pacientul să-şi reia eliminarea normală.I. b) cu lipsă de iod. scintigrafie tiroidiană. e) administrarea de tireostatice. nestresant sunt intervenţii care susţin următorul obiectiv: a) pacientul să fie capabil să se autoîngrijească. sunt în ordine: a) monitorizarea P. b) o asigure cu privire la aparenţele ei generale. Explorările funcţionale în cazul pacientei pot fi: a) EKG. Ea este contactată de asistenta medicală din comunitate pentru a fi învăţată şi urmărită cu privire la deficienţele de nutriţie pe care le are. tulburări ale somnului. în vârstă de 45 de ani se internează cu tulburări de ritm cardiac (tahicardie sinusală).d) pudrarea tegumentelor. 31. c) stare psihotică acută. f) administrarea de blocanţi. Simptomele de mai sus caracterizează o: a) criză de hipertiroidie. 45 ani. prezintă cădere a părului. 33. TSH bazai. 30. R. b) intoxicaţie acută exogenă. . d) explorări specifice. D-na M. Ioana. în ciuda apetitului păstrat. asistenta medicală îşi propune ca prioritate în îngrijire să: a) o încurajeze să discute schimbările ei fizice. Cu ce deficienţă de nutriţie sunt probabil asociate.. d) cu lipsă de fier. c) pac. de cele mai multe ori şi problemele pacientei: a) cu lipsă de calorii. T°. Evaluarea nivelului de conştiinţă al pacientului prin determinarea permanentă a orientării în timp şi spaţiu şi menţinerea unui mediu sigur. d) determinarea probelor de disproteinemie. b) abord venos. c) substituire volemică cu glucoza sol. 5%. c) cu lipsă de sodiu. e) folosirea de colaci. c) o determine să se mobilizeze ziua. Intervenţiile aplicate D-nei IM. M. are guşă simplă. să crească motivaţia pentru unele activităţi. Acuză o scădere a greutăţii corporale. 32. Pentru a putea să cunoască nevoile D-nei M. 29. de tiroidă. nervozitate. b) Echo.

6. b) hiperglicemie şi glicozurie. 8. c) 3 stadii. b) polipnee. Diabetul zaharat prezintă următoarea triadă simptomatică: a) polifagie. Etiologia. Diabetul zaharat se caracterizează prin: a) afectarea metabolismului bazai. b) LCR. c) glicozuria din urina spontană. c) diabet zaharat numai de tip adult (între 22-30 ani). 7. 5. c) plasmă. b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate). din populaţie următorul procent. 4. Dintre complicaţiile diabetului cea mai importantă este: a) obezitatea. Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare: a) acută. Diabetul zaharat evoluează în: a) 2 stadii. b) de mediu. greu de stabilit. d) hormonali. b) diabet insulinodependent şi diabet insulinoindependent.50%. c) 8. poliurie. b) glicozuria din 8 h. c) angiopatia diabetică. Tipurile de diabet zaharat sunt: a) diabet esenţial şi neesenţial. Glicozuria se clasifică în 2 categorii: a) glicozuria de 24 h. 9. c) diabet major şi diabet minor. . c) mixtă. tahicardie. 2. c) polifagie. devenind o problemă de sănătate publică: a) 20%. c) creşterea lipidelor în sânge. 10. b) cronică. d) 5 stadii. hiperlipidemie. Glicozuria este cantitatea de zahăr prezentă în: a) urină. b) deshidratarea. c) numai a şi b. b) 4%. b) 4 stadii. Diabetul zaharat afectează. 11. polidipsie. 3.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie. Din punct de vedere clinic deosebim: a) diabet zaharat de tip juvenil (între 0-20 ani). 1. a diabetului include factori: a) ereditari. obezitate. poliurie. d) glicozuria din 48 h.

f) să insiste pe lapte. c) manifestări respiratorii grave. O definiţie uzitată a obezităţii este considerarea ca fiind o sporire a greutăţii corpului peste greutatea ideală cu: a) 10% şi sporirea masei ţesutului adipos. Insulina cristalină are acţiune: a) intermediară. b) numai ereditară. 14. 21. b) 15-20% şi sporirea masei ţesutului adipos. b) lente. c) 5 h. tară grăsimi. d) premixte. ou fiert. b) lentă. e) să reducă consumul de sare. Ce sfaturi putem da unei persoane care trebuie să slăbească. b) să insiste pe un regim echilibrat. c) de comportament. 19. c) intermediare. d) hiperuricemie. 20. c) stilul de viaţă al bolnavului cu diabet. c) atingerea şi menţinerea greutăţii ideale. 17. d) să bea ceaiuri bine îndulcite. b) mixtă. alături de medicaţie şi exerciţiu fizic. sucuri concentrate de fructe. 18. c) să reducă consumul de tutun sau să nu fumeze. cartofi. Preparatele insulinice pot fii în raport cu dinamica acţiunii lor insuline: a) cu acţiune rapidă (scurtă). b) asigură necesarul caloric şi nutriţional patologic. Regimul alimentar reprezintă. d) particulară. de cele mai multe ori. Insulinele lente. una din măsurile terapeutice. 15. 16. Guta se caracterizează prin: a) manifestări articulare specifice. c) rapidă. d) renunţarea la orice activitate fizică. În programul de educaţie pentru bolnav şi familie vom include: a) noţiuni legate de individualizarea dietei. b) adaptarea dietei la bugetul familiei. au o durată a efectului de: a) 10 h. cele care intră în acţiune în 90-120 minute. să piardă din greutate: a) să mănânce de mai multe ori pe zi.12. legume. . b) 24 h. c) secundară. b) leziuni viscerale (mai ales renale). Obezitatea este considerată o maladie: a) care acţionează prin bulimie.5% şi sporirea masei ţesutului adipos. Ce urmăreşte: a) menţinerea unui echilibru metabolic în limite normale. c) 12. Obezitatea se manifestă prin formă: a) primară. cereale cu lapte. 13.

c) artrita. . 31. c) aport crescut de fructoză. Factorii declanşatori ai gutei sunt următorii: a) frig. c) hiperproteică. 25. de alcool. 28. Denutriţia este definită prin ansamblul tulburărilor chimicobiologice cauzate de subalimentaţie: a) carenţa în principii nutritive. d) carnat. In tratamentul atacului acut de gută se vor aplica şi următoarele măsuri: a) repaus la pat. Tratamentul denutriţiei constă în: a) realimentare. c) semne carenţiale ale vitaminei B6. 29. umiditate. b) hipocalorică. b) voce lentă. Suportul major al denutriţiei este: a) menţinerea greutăţii la valori corespunzătoare vârstei. b) scăderea în greutate cu mai mult de 15% faţă de greutatea ideală. d) căldură umedă locală. 26. b) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare activităţii.V. 23. b) supa de zarzavat. c) hidrozaharat. Alimentaţia bolnavului de gută poate fi: a) hipercalorică. Regimul alimentar al acestor bolnavi trebuie să fie: a) numai lactat. b) abuz alimentar. b) flebita. b) scăderea în greutate. c) asigurarea unei diureze de 2 l/zi. c) sucurile de fructe. c) scăderea în greutate cu mai puţin de 12% faţă de greutatea ideală. 24. Excreţia uraţilor este favorizată de: a) lapte. Elementul clinic decisiv pentru diagnostic este: a) constipaţia. In denutriţie se mai întâlnesc următoarele manifestări: a) apatie şi indiferenţă faţă de mediu.E. c) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare cu vârsta şi talia. b) lacto-fructo-vegetarian. d) stresul psihic. b) tratament dietetic. 27. 30. d) realimentare numai prin P. vorbire monotonă. c) modificarea valorilor TA.22.

b) să prezinte mobilitate normală. b) manifestările de dependenţă. d) danturii individului. c) obiceiurilor şi gusturilor alimentare. 37. c) să aibă poziţie adecvată. 38. 36. per os " se va efectua progresiv după ce ne formăm o apreciere asupra: a) modului de alimentaţie în ultima perioadă. b) risc crescut faţă de tbc. b) depunerea de efort fizic crescut. ciclism). c) practicarea unor sporturi (înot. Care din următoarele pot fi probleme într-un posibil plan de îngrijire a unui pacient denutrit: a) tulburări circulatorii. 33.. c) anorexiei pasagere. d) să-şi reducă greutatea corporală în funcţie de sex şi vârstă în limite normale.32. de masticaţie. c) intoleranţă la efort fizic. Alimentaţia pe sondă este rezervată: a) denutriţiei uşoare. d) mers pe jos 60-90 min/zi. b) pierderea imaginii de sine. c) risc de modificare a metabolismului glucidic. Care din următoarele pot fi posibile probleme într-un plan de îngrijire a unei paciente cu obezitate: a) intoleranţă la activitatea fizică. c) prevenirea complicaţiilor. d) fazei de tranziţie de la alimentaţia pe sondă la alimentaţia solidă. In culegerea de date obţinută de la un pacient cu sindrom de slăbire(subponderal) circumstanţele de apariţie pot fi: a) aport alimentar scăzut din cauza sărăciei. e) toate enunţurile sunt corecte. 35. b) denutriţiei grave cu astenie şi anorexie intensă. Realimentarea . e) plăgi nevindecabile. 34. In stabilirea programului de activitate fizică a pacientului asistenta va include: a) efectuarea de exerciţii fizice moderate. Obiectivul principal în îngrijirea persoanei obeze este: a) să prevină complicaţiile. Susţinerea şi încurajarea pacientului obez cu probleme psihice se referă la: a) pierderea imaginii şi stimei de sine. d) uscăciunea tegumentelor. lipidic. . b) HTA. tenis. 39. d) tulburări psihice. b) duratei de subalimentaţie. c) tulburările de deglutiţie.

b) să cunoască şi să respecte alimentaţia prescrisă pentru a preveni accesele gutoase. b) asigurarea realimentării progresive. d) hipertensiune. 43. d) educarea pacientului pentru respectarea prescripţiilor medicale.? a) este predispus la infecţie şi are un nivel scăzut de glucoza în sânge. c) are un nivel ridicat al glucozei în sânge şi prezintă deshidratare. să recupereze deficitul ponderal. Care este îngrijirea prioritară în cazul lui la internare? a) înregistrarea observaţiilor făcute. este internat cu comă hiperglicemică în spital. 46. b) greţuri. Obiectivul principal al îngrijirilor este ca pacientul: a) să-şi recapete pofta de mâncare. următoarele sunt probleme de îngrijire: a) dureri articulare. b) semne de deshidratare. polifagie. Printre intervenţiile zilnice ale asistentei medicale cuprinse în planul de îngrijiri se găseşte: a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale. vărsături. .C. 48. Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina şi cu soluţii hidratante pentru pacientul S. se vor aplica local: a) comprese alcoolizate. In accesul gutos. b) menţinerea căilor respiratorii libere. c) asigurarea igienei corporale.40.. b) comprese calde. Care din următoarele semne nu caracterizează hipoglicemia cu cetoacidoză . e) toate sunt enunţuri corecte. Comei hiperglicemice îi sunt caracteristice următoarele elemente cu excepţia: a) hipotensiune arterială. 41. reci.C. Obiectivul prioritar al pacientului gutos este: a) să ştie să execute exerciţiile fizice indicate. 42. mioclonii. bradicardic. tremurături. b) să comunice verbal corespunzător.cea mai frecventă complicaţie a diabetului zaharat? a) polidipsie. 47 S. poliurie. c) să crească cantitatea de proteine în alimentaţie. d) halenă acetonică. 44. b) este inconştient şi prezintă acidoză. b) alterarea tegumentelor prin prezenţa tofilor gutoşi. c) mobilitate redusă. dureri abdominale. d) risc de invalidităţi. La un pacient bolnav de gută în stadiul cronic. c) să depună efort fizic deosebit. elev în vârstă de 16 ani. 45. c) convulsii. c) uscăciunea mucoaselor şi a pielii. c) recoltarea sângelui şi urinei pentru analize.

5. c) sensibilitatea termică. Se apreciază ca fiind o criză hipoglicemică.sulfamide şi dietă. c) pete vasculare congenitale. 2. pielea are nevoie de o condiţie principală. In cazul pacientului. c) mierea este un hidrat de carbon care ridică valoarea glicemiei din sânge. 40%. b) galbenă. c) glandele sebacee. S. aceasta este: a) sensibilitatea tactică. Care sunt posibilele greşeli pe care D-l S. b) administrarea de glucoza per os sau în perfuzie sol. 51. D-l. nelinişte. 50. Papulele sunt: a) vezicule cu lichid. Care din următoarele sunt anexe ale pielii: a) părul şi unghiile. 6. b) zgârietură. care sunt intervenţiile aplicate în ordine: a) determinarea glicemiei. Excoriaţia se mai numeşte şi: a) contuzie.49.I. b) integritatea ei. I. Domnul S. Eritemul are culoarea: a) roşie (sistem arterial afectat). . tremor. şi nu are voie să o folosească. La externare mama întreabă asistenta medicală dacă copilul său diabetic poate utiliza mierea în loc de zaharină. e) monitorizarea permanentă a funcţiilor vitale. a prezentat o stare de slăbiciune cu greaţă. c) ragadă. b) modificări ale hipodermului. c) stabilirea unei scheme de terapie şi dietă. b) mierea este un zahăr din plante care poate fi utilizat pentru îndulcire. b) congestia. 3. Coloraţia roşie violacee a extremităţilor degetelor este: a) onicoza. care a relatat că soţul ei este suferind de diabet zaharat de mai mulţi ani. b) glandele sudoripare. 4. glicozuriei. d) toate formulările sunt false. le-a făcut: a) administrarea incorectă a sulfamidelor. a fost adus la camera de gardă de către soţie. d) controlul glicemiei după 15 minute şi după 60 minute. Ce va răspunde asistenta? a) mierea conţine glucoza şi nu are valoare calorică foarte mare. transpiraţii. c) violacee (sistem venos afectat). c) cianoza. c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit. 1. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. b) reducerea ingestei de alimente. cu tratament oral . Pentru a-şi îndeplini rolul ei.I. astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea micului dejun.

10. nu este nevoie de prezenţa unor factori favorizanţi. 13. c) recolta produsele patologice. c) contactul cu alergeni. c) respectă regiunea abdominală liberă de elemente întotdeauna. d) imunofluorescenţa. b) examenul citologic. e) oricând. Afecţiunile dermatologice pot apare în următoarele circumstanţe: a) infecţii virale. Elementele urticariene: a) pot lua orice localizare. 15. c) hidratarea corespunzătoare. b) nu pot lua orice localizare. 16. 11. Educaţia sanitară pentru prevenirea afecţiunilor dermatologice se referă la: a) igiena tegumentelor şi mucoaselor.Veziculele pe fond eritematos.Bolile unghiilor sunt: a) pelada. c) tricofiţia. Rolul asistentei medicale în realizarea unor investigaţii şi examene de laborator este de a: a) pregăti materialele necesare. care după rupere lasă suprafaţa umedă şi prin uscare cruste galben-brune. b) pregăti psihic şi fizic pacientul. b) igiena anexelor pielii. 12. 14. b) examinarea histopatologică. b) onicoza. d) impetigo. c) endoscopia gastrică.Care din următoarele sunt investigaţii şi examene de laborator în afecţiuni dermatologice: a) examenul micologic. . 9. c) urticarie. d) numai în prezenţa umidităţii. sunt caracteristice în: a) scabie. c) testare prin scarificare.Biopsia cutanată constă în: a) recoltarea unui fragment de piele. c) prezintă prurit exacerbat nocturn. b) infecţii fungice. b) prezintă prurit localizat.Prevenirea intertrigoului se face prin: a) spălarea şi limpezirea zonelor predispuse. 8.Individul cu scabie: a) nu prezintă prurit. b) pitiriazis versicolor.7. b) aplicaţii locale de alcool 70°. c) presterilizare corectă.

20. 19.În afecţiunile dermatologice. c) disconfort. b) antipruriginoase. obiectivele cuprinse în planul de îngrijire vizează: a) ameliorarea durerii. d) educaţia pacientului privind necesitatea unei igiene riguroase. 21. mucoaselor şi anexelor. c) pungă cu apă foarte rece. . b) necesitatea păstrării unei igiene riguroase. c) reintegrarea socio-profesională. b) observarea apariţiei unor complicaţii. c) pregătirea pacienţilor pentru bronhoscopie. b) izolarea pacientului cu leziuni contagioase. d) cicatrizarea rapidă. b) modalităţile de îndepărtare a resturilor după aplicarea tratamentului local. c) antiinflamatoare. b) problemă a pacientului. c) nu sunt necesare măsuri deosebite de prevenire. Crioterapia utilizează: a) azot lichid sau zăpadă carbonică. c) hidratarea cutanată. b) alterarea integrităţii pielii. 25. In tratamentul local se aplică şi mixturi care au acţiuni: a) emoliente. d) reintegrarea socio-profesională. b) prevenirea complicaţiilor. 23. manifestată prin prurit: a) potenţial de suprainfectare a erupţiei. 26. c) pregătirea pentru un tratament chirurgical. 24. Printre intervenţiile asistentei medicale se află obligatoriu: a) aprecierea aspectului tegumentelor. Care din următoarele fac parte din intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni dermatologice: a) administrarea de calmante. d) absorbante. b) tinctură de iod. Băile ce se efectuează în unele afecţiuni dermatologice realizează: a) îndepărtarea crustelor.17. 18. b) fricţionarea cutanată. c) manifestări de dependenţă. Prevenirea extinderii leziunilor considerăm a fi: a) obiectiv de îngrijire. 22. Care este problema posibilă a pacientului cu scabie.Printre intervenţiile asistentei medicale atunci când îngrijeşte un pacient cu o afecţiune dermatologică se află şi: a) aplicarea tratamentului local.Educaţia pacientului cu afecţiuni dermatologice se referă la: a) măsuri de prevenire a transmiterii boli. c) prevenirea extinderii leziunilor.

leziuni cutanate. Elementele figurate reprezintă din volumul sanguin: a) 40 %. e) cunoştinţe despre boala dermatologică. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice. secreţie sudorală. d) numai a şi b. c) ambele. b) transportă CO2 la plămâni. b) măsuri de prevenire secundară. b) măduva osoasă. c) de elaborare a anticorpilor. d) modalităţi de alimentaţie. b) plasmă. c) alterarea imaginii corporale. b) 35 %. In realizarea hemostazei intervin o serie de factori: a) vasculari. c) ganglioni limfatici. d) de distrugere a hematiilor. b) plasmatici. 7. d) formaţiuni limfoide. c) rol de termoreglare. 1 Sângele este un ţesut lichid format din: a) elemente figurate. c) termici. 2. e) numai c. Educaţia pentru prevenirea bolilor hematologice se referă la: a) măsuri de prevenire primară. d) rol în apărarea organismului. mucoaselor şi anexelor se efectuează pe baza datelor despre: a) culoare.Aprecierea aspectului tegumentelor. 28. c) 45 %. d) trombocitari. b) modificarea funcţiei cardio-respiratorie.27. 5. 3. Limfocitele şi monocitele se formează în următoarele organe hematopoetice: a) splină. c) măsuri de prevenire terţiară. 4. d) insuficiente cunoştinţe despre rehidratare. Rolul splinei este: a) de rezervor al sângelui. b) de cimitir al eritrocitelor. b) turgor. Care din următoarele sunt funcţii ale sângelui: a) transportă O2 şi substanţele nutritive la ţesuturi. stare de hidratare. c) igiena personală. 6.Care din următoarele sunt probleme potenţiale ale pacientului cu boală dermatologică: a) alterarea integrităţii pielii. .

Tratamentul prescris de medic poate cuprinde: a) transfuzia de sânge integral. c) oligurie. cefalee. b) numărarea hematiilor. b) un sindrom hemoragie ereditar. dureri abdominale. d) stabilirea rezistenţei globulare. junghi toracic. peteşii. Care din următoarele semne va alerta asistenta medicală în cursul unui tratament cu anticoagulante: a) sângerări gingivale. dureri articulare. peteşii şi echimoze. 14. b) perna electrică. b) pacientul să fie ferit de traumatisme. Care din următoarele obiective se pot regăsi în planul de îngrijire a unui bolnav cu leucemie: a) stabilirea unui plan de mobilizare din 2 în 2 ore.hematoame. Hemofilia este: a) o afecţiune renală. de anturaj mai ales în perioadele terminale. Probleme posibile în anemia acută pot fi: a) ameţeli. a durerilor în membrele inferioare. b) apariţia edemelor.8. c) întâlnită la bărbaţi. Printre metodele de evaluare morfo-funcţională a sângelui şi a organelor hemato-formatoare se află: a) numărarea leucocitelor şi stabilirea formulei leucocitare. Care din următoarele manifestări se vor afla în tabloul semiologic al afecţiunilor hematologice: a) paliditate sau hipercoloraţie. 9. cefalee. c) comprese cu soluţie de rivanol 2%. hematurie. d) tahicardie. c) pacientul să fie susţinut de familie. d) dispnee. melena.T. d) scaune diareice.. b) pacientul să prezinte perioade de remisiune cât mai lungi. e) determinarea glucozei şi a ureei. d) transfuzia de concentrat de factor VIII. 11. zilnic. În cazul apariţiei hemartrozei se vor aplica pe articulaţii: a) comprese reci.A. c) determinarea bilanţului hidric. e) splenomegalie. 10. c) risc de şoc hemoragie. semne neurologice de focar. epistaxis. H. d) o afecţiune cu risc de complicaţii . c) transfuzia de plasmă antihcmofilică. c) stabilirea valorilor hemoglobinei. 16. 15. b) modificări ale respiraţiei. 13. 12. . hemoragii. Principalul obiectiv al planului de îngrijiri pentru un hemofilic este: a) pacientul să nu prezinte escare de decubit. b) transfuzia de masă eritrocitară. b) elemente purpurice. c) apariţia greţuri lor şi a hematemezei.

24. Un bolnav de leucemie este programat pentru puncţia medulară. c) leucemia cronică limfatică. b) cancer. echimoze. epuizare. extenuare fizică. inapetenţă. scădere ponderală. slăbiciune. paloare. 19. se poate întâlni în: a) anemia acută hemoragică. Osul cel mai obişnuit în care se execută puncţia este: a) sternul sau creasta iliacă. oboseală. b) administrarea de aspirină şi analgezic. c) proliferarea excesivă de elemente imature. 21. dureri articulare. b) sunt scăderi de hemoglobina şi de hematii în sânge. rece. 20. paloare. Paloarea marcată a pielii „ ca hârtia". Un copil de 10 ani are hemofilie A şi este internat cu diagnostic de hemartroză a genunchiului drept. b) vasculopatii şi trombocitopenii. Ca accidente imediate în cazul puncţiei sternale putem întălni: a) hemoragie. faringelui. c) ridicarea membrului inferior drept deasupra nivelului cordului. Următoarele pot fii măsuri de prevenire secundară în cadrul hemofiliei: a) educarea copilului hemofilic din copilărie. plămânului. d) poliadenopatii. 23. Splenomegalia domină tabloul clinic în: a) leucemia acută. 25. scădere ponderală. b) perforaţia inimii. c) pot fi şi cu evoluţie acută. Care din următoarele intervenţii ale asistentei medicale ar agrava starea generală ? a) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe genunchi. c) fenomene de insuficienţă cardiacă. b) acordarea de sfaturi genetice. b) leucemia cronică granulocitară. c) reorientarea profesională.17. d) alergii alimentare. pulmonare. c) icter. c) alergii medicamentoase. infecţii ale cavităţii bucale. Care din următoarele semne caracterizează leucemia mieloidă acută? a) febră. d) imobilizarea membrului inferior drept. c) splenomcgalie. b) femural sau tibie. c) colul numeral. Anemiile: a) semnifică scăderea cantităţii de sânge din artere. Leucemia acută este caracterizată de următoarele elemente cu excepţia: a) anemia este hipocromă şi regenerativă. d) au întotdeauna simptome evidente. In ce afecţiuni poate apare purpura: a) boli infectocontagioase. b) blocarea maturării liniei leucocitare. . slăbiciune. 22. b) oboseală. 18. 26.

b) bradipneea expiratorie. 33. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Simonin se utilizează: a) seruri standard. în urină. 34. Obiectivele ce pot fi incluse în planul de îngrijire a unui bolnav cu anemie sunt: a) pacientul să prezinte o respiraţie adecvată vârstei. raportul dintre picătura de sânge şi cea din serurile standard trebuie să fie de: a) 1/10. b) eritrocite standard. 28. b) alternarea respiraţiei şi circulaţiei. în abundenţă. Pentru a determina grupele sanguine prin metoda Beth Vincent.27. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă posibile în boli hematologice: a) astenia marcată. Sunt manifestări ale incompatibilităţii de grup sanguin: a) durerile lombare. c) 2/100. b) pacientul să se autoîngrijcască. c) dureri articulare şi musculare. . 30. b) 1/100. b) eritrocite standard. c) scintigramă hepatică şi splenică. b) modificarea coloraţiei pielii. c) a şi b. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Beth Vincent se utilizează: a) seruri standard. 32. Explorarea organelor hematoformatoare se poate realiza prin: a) puncţia osoasă. d) prezenţa de albumină. 31. c) inapetenţa. c) pacientul să prezinte o circulaţie corespunzătoare vârstei. c) splenomegalia. b) puncţie splenică. c) ambele afirmaţii sunt reale. 29 Alegeţi problemele posibile ale pacientului cu anemie acută: a) risc de şoc hemoragie.

b) o compresă sterilă şi o pensă. c) tracţiunea pavilionului urechii. locale. d) 10 m. b) aplicarea de comprese reci. b) difuză şi focalizată. d) DNF. Spălătura auriculară pentru dopul de cerumen se efectuează cu soluţie de: a) rivanol 1%. d) respiraţia profundă.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni O.Când se efectuează o instilaţie auriculară la un copil se va trage uşor pavilionul urechii: a) în sus şi înainte. 2. b) alcool 70°. b) masticaţie. Proteza auditivă este contraindicată în: a) otoscleroză. Care este distanţa la care se percepe vocea şoptită: a) 1m. Sindromul Meniere este: a) sindrom algic. 6. 8.L. b) diapazonul. 3. c) 5 m. c) bicarbonat de sodiu în glicerina 1/20. Pentru recoltarea de secreţie în cazul unei otoragii abundente folosim: a) o seringă cu un ac scurt. în prezenţa unui furuncul. este exacerbată de către: a) tuse. printre intervenţiile asistentei medicale se află: a) instilaţiile auriculare cu soluţie de boramid cald. 5. 7. cu pernă electrică sau săculeţ cu sare încălzită. 9. Otita medie acută poate fi: a) congestiva. c) audiometrul. 4. b) proces supuraţiv. c) supuraţie otică. 10. Otomicoza este: a) o afecţiune congenitală a urechii. catarală şi supurată. La un pacient cu otită medie congestiva. Audiograma se efectuează cu: a) vocea şoptită la diferite distanţe. 11. Durerea otică. b) hipoacuzie posttraumatică. . b) o dermită a conductului auditiv extern. c) în jos şi înapoi. 1. c) sindrom vertiginos.R. c) un porttampon într-o eprubetă sterilă. b) 3 m. c) dureroasă şi nedureroasă. c) aplicarea de căldură uscată local. c) o durere la nivelul urechii medii. b) în sus şi înapoi.

c) unele infecţii cutanate. d) streptococul hemolitic. agitaţie. paloare. hipotensoare. 20. c) 72 h.T. tahicardie. 16. 14. tuse lătrătoare. c) lipsa de paralelism a globilor oculari. 19. c) expistaxis repetat. pierderea echilibrului. La copii de 5-6 ani laringita acută se manifestă prin: a) criză de dispnee însoţită de tiraj şi cornaj. greaţă. betablocante. În cazul unui tamponament anterior (în epistaxis) meşa va fi menţinută pe loc: a) 24 h. b) H. Rinita acută alergică poate fi produsă de: a) alimente alterate. . d) 24 h. anticoagulante.. 13. dacă apare o creştere a T° corpului sau apar dureri sinusale. b) inflamaţia marginilor pleoapelor. somn liniştit. b) nasului. c) antimicotice. c) sinusurilor. f) cefalee. vărsături. c) papilomatoza şi papilomul cornos. b) corticoizi. d) secreţii mucopurulente abundente. 18. un copil prezintă: a) respiraţie pe gură mai ales noaptea. c) nistagmus. 21. voce voalată. d) cavităţii bucale. antipiretice. În prezenţa vegetaţiilor adenoide. hipnotice. c) cianoză.Surditatea brusc instalată se tratează cu: a) antibiotice. scăderea auzului. b) 48 h. e) voce nazanată. 15. b) cofoză. Tumorile la nivelul nasului cu caracter malign sunt: a) angiomul şi chistul dermoid. b) dispnee cu polipnee. b) erupţii tegumentare. apatie.12.A. b) pulberi vegetale inhalate. Lipsa totală a percepţiei sunetului se numeşte: a) surditate de transmisie. Dacriocistita este: a) obturarea canalului nazo-lacrimal. vasodilatatoare. c) surditate maximă. d) stare de şoc. 17. b) epiteliomul şi sarcomul. Sindromul Meniere se manifestă cu: a) ameţeli.Diafanoscopia este o metodă de examinare a: a) laringelui.

22.9 ani. d) reflex de înghiţire crescut (accentuat). d) pacientului să-i fie interzisă ingestia de lichide şi alimente până la revenirea reflexului de deglutiţie. Ce se contraindică bolnavului amigdalectomizat recent: a) alimentele calde. c) să vorbească. i se efectuează o biopsie de laringe sub anestezie locală. . b) gargară cu ceai fierbinte. b) să efectueze aspiraţie laringiană timp de 24 h. c) nu are importanţă ce şi cum. cel mai important lucru pe care-l va observa asistenta este ca: a) pacientul să nu vorbească câteva zile. 23. c) pacientul să facă frecvent gargară. NA . c) tahicardie. îi dăm să bea şi să mănânce: a) lichide mici şi alimente semi-lichide. Bolnavului amigdalectomizat recent. 24. b) ceai cu lămâie multă pe care-1 bea cu paiul. b) nelinişte. Pacientului V. La întoarcerea în salon. 25. Care din următoarele manifestări vor apare dacă un pacient a sângerat după amigdalectomie: a) paloare.R.

b) opacifierea cristalinului. Conjunctivita acută se manifestă cu: a) hiperemie a vaselor conjunctive. b) este rezultatul unei contuzii sau plăgi a cristalinului. 8. În care din următoarele vicii de refracţie imaginea se formează înaintea retinei: a) hipermetropia. c) o inflamaţie. c) viciu de refracţie în care imaginea se formează înapoia retinei. 1. c) este bilaterală şi afectează mai ales persoanele trecute de 60-65 ani. c) imposibilitatea de acomodare la întuneric. afecţiune a ploapei. 10. 5. Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia: a) lentile biconvexe. 11. Orfeletul. b) miopia. 3.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. b) o tumoară malignă. Cataracta este: a) vedere dublă prin paralizia muşchiului globului ocular. este: a) o tumoară benignă. 6. 7. c) imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumină puternică. b) secreţie conjunctivală.convergente. c) astigmatismul. Ce este emetropia? a) viciu de refracţie în care imaginea se formează înaintea retinei. b) lentile biconcave. c) paralizia nervului oculomotor. c) obstruarea canalului nazo-lacrimal. c) astigmatismul. Chalazionul este: a) inflamaţia folicolului pilos şi a glandei sebacee situată pe marginea ploapelor. 9. b) un ulcer cornean. Hemeralopia este: a) dispariţia vederii. d) presbiţia. . 2. b) viciu de refracţie. 4. care fac ca razele luminoase orizontale şi verticale să nu conveargă în acelaşi focar: a) hipermetropia. b) presbiţia. Care este viciul de refracţie datorat unor deficienţe în convexitatea corneei sau a cristalinului. Care caracteristică a cataractei senile nu este corectă: a) este cea mai frecventă formă clinică. b) intoleranţa la lumină. Keratita este: a) inflamafia corneei. c) lentile cilindrice . b) situaţia normală a refracţiei în care imaginea se formează la nivelul maculei lutea. c) senzaţie de arsură şi usturime locală.

hipermetropia. Glaucomul este: a) o tumoare la nivelul umorii apoase. c) hipertensiune intraoculară. c) formarea unei membrane în corpul vitros anterior. c) extragerea pe cale chirurgicală a cristalinului. Care suni seninele caracteristice pe care le va aprecia asistenta referitor la situaţia bolnavului: a) pierderea vederii periferice. la copilul şcolar. b) combaterea aterosclerozei.. se efectuează cu: a) optotipul. 13. Care din următoarele sunt considerate vicii de refracţie: a) miopia. d) pierderea vederii nocturne. b) hipermetropia. A fost internat pentru tratament. c) inflamatia irisului şi a corpului ciliar.12. b) infecţia folicului pilos şi a glandei sebacee. b) creşterea tensiunii intraoculare. iridociclita dacriocistita. 19. recent. 16. Tratamentul cataractei senile este: a) regim alimentar şi tratament medicamentos. Glaucomul este o boală cauzată de: a) blocarea circulaţiei umorii apoase. 22. c) oscilometrul. Iridociclita este: a) viciu de refracţie. 17. 14. b) oftalmoscopul. 20. b) modificările chimice ale proteinelor. c) pierderea vederii centrale. 15. 21. c) inflamatia camerei posterioare a globului ocular. d) purtarea de ochelari după intervenţia chirurgicală. b) blefarita. b) pierderea bruscă a vederii. a fost diagnosticat cu glaucom cronic. Viciile de refracţie ale ochiului sunt: a) keratita. Determinarea abaterilor de la normal a acuităţii vizuale. c) dispariţia vederii. Dl. în spatele cristalului. b) imposibilitatea de acomodare la întuneric. Blefarita este: a) inflamatia marginii libere a ploapei. c) scăderea tensiunii intraoculare. c) strabismul. conjunctivita. . orjeletul. V. b) viciu de acomodare. d) cataracta. 18.A. b) inflamatia camerei anterioare a globului ocular. c) miopia. Cecitatea vizuală este: a) intoleranţa la lumină. Glaucomul se manifestă prin: a) creşterea T. astigmatismul.

Primul ajutor într-o arsură chimică a ochiului constă din: a) efectuarea unor spălaturi imediate şi prelungite cu apă. .A. Care din următoarele constituie măsuri de prevenire primară a bolilor oculare: a) igiena vederii. c) dispensarizarea pacienţilor cu defecte de vedere. 28. Spasmele de acomodare în hipermitropie. b) educaţia populaţiei pentru îngrijirea ochiului. c) stare de nelinişte. d) diplopia. 26. astigmatism. c) scăderea acuităţii vizuale.T. 24. h. c) să se aplice instilaţii în sacul conjunctival. ce obiective apar în planul de îngrijire: a) să se prevină apariţia complicaţiilor. b) cefalee localizată frontal după citit. 27. Prin oftalmoscopie se examinează: a) fundul de ochi. b) acuitatea vizuală să se păstreze intactă. b) fotofobia. tahicardie. b) acoperirea ochiului cu un pansament curat. c) aplicarea unui unguent oftalmic.23. durerea. se pot însoţi de: a) paloare. tulburări psihice. c) şi se determină câmpul vizual. In cazul unui pacient care prezintă o afecţiune inflamatoare a ochiului. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă prezentate de pacienţii cu afecţiuni oculare: a) reacţia pupilară. b) capacitatea de a distinge culorile. 25.

Mijloacele nespecifice şi specifice prin care se apără organismul sunt: a) bariera anatomică. c) artificială. Sindromul eruptiv întâlnit în unele boli infecţioase se manifestă cu: a) exantem. 1. 11. b) gazda receptivă. ca factori epidemiologici secundari. herpes labial. d) sursa de infecţie. d) rozătoarele. d) epidemia. 2. Calea de transmitere în bolile infecţioase poate fi: a) directă. b) tulburările de tranzit intestinal. 10. b) mixtă. d) dinamica erupţiei. 3. Care sunt cele 3 elemente care trebuie să fie prezente pentru producerea unei infecţii: a) calea de transmitere. c) de laborator. 5. În cadrul sindromului febril apar şi alte manifestări de dependenţă: a) astenie. 6. b) prin vectori. c) indirectă. Imunitatea dobândită poate fi: a) congenitală. c) complement. b) enantem. c) hTA şi hipotermia. Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice sunt: a) hidrice. c) condiţiile de muncă. La erupţia cutanată se observă: a) modul de distribuţie. b) chimice. 8. b) naturală. 9. b) cefalee. c) temperatura adecvată. pot fi: a) casnici. Rezistenţa specifică a organismului este realizată de: a) imunoglobuline. c) sporiciditatea. 4. b) sistemul imun. . 7 Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infecţioase se vor obţine o serie de date: a) epidemiologice. inapetenţă. tahicardie.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. c) fagocitele. Factorii naturali. c) deshidratare. b) piele. b) geografici.

c) scaunele diareice. b) consumul redus de lichide. Punerea în evidenţă a agentului cauzal se realizează prin: a) examen biochimic. b) examen hematologic. b) reacţii de fixare a complementului. d) parotidită epidemică. d) pudra de talc cu mentol. 15. 19. Care din următoarele examene serologice (reacţii de imunitate) sunt metode imunoenzimatice: a) reacţii de aglutinare . 18. c) să ţinem cont de acceptul bolnavului. Culegerea de date. c) scarlatinei. . 17. b) Zona zoster. b) identificarea agentului patogen. 22. 21. c) rujeola. este în legătură cu: a) hipertermia. c) alcoolul mentolat.12. care utilizează tuberculina purificată PPD. d) reducerea anxietăţii. c) materii fecale.Când recoltăm produsele biologice şi patologice trebuie: a) să respectăm măsurile de asepsie. ca problemă a pacientului cu scarlatină. 16. Varicela are acelaşi agent etiologic cu: a) rubeolă. c) prin mâinile murdare. în cazul îmbolnăvirii de varicela. c) datele epidemiologice. 13. b) difteriei. Pentru ameliorarea pruritului. 20. Transmiterea infecţiilor se face pe calea aerului şi se produce: a) prin apă. b) să respectăm măsurile de autoprotecţie. Riscul de deshidratare. se va folosi: a) ceaiul de muşeţel. b) receptivitatea organismului.IDR Mantaux.Widal. b) prin picăturile lui Pflugge. b) alcoolul iodat. c) testul Elisa. Insămânţări pe mediul de cultură se pot face cu: a) sânge. c) examen bacteriologic. ajută la punerea diagnosticului: a) tuberculozei. b) urină. obiectivele de îngrijire vizează: a) limitarea propagării infecţiei. multiple. 14. va face referiri la: a) cele 14 nevoi fundamentale. la afecţiunile transmise pe cale respiratorie. În afecţiunile respiratorii. c) supravegherea funcţiilor vitale.

28. b) prin proceduri medicale şi nemedicale. c) diminua obstrucţia căilor respiratorii. b) bacteriile saprofite din organism. c) bacilul coli. 26. tuşea. c) nerespectarea regimului alimentar impus. d) educarea bolnavului. b) efectuarea de exerciţii pasive ale membrelor inferioare. d) decelarea antigenului hepatic A din materiile fecale. c) izolarea bolnavului. b) combaterea febrei. b) înghiţituri mici-fracţionate. pe frunte. . c) aplicaţii calde în regiunea occipitală şi a spatelui.se pot transmite: a) prin tatuaje. care se efectuează sunt deosebit de importante. Când îngrijim un pacient cu meningită. 24. în afară de: a) TGP. d) pâine proaspătă. 27. Hepatitele virale: B. d) de la mamă la fat. după dorinţă. nazal şi traheobronşic .este caracteristic în îmbolnăvirile cu: a) varicelă. În cazul pacienţilor cu toxiinfecţii alimentare o problemă prioritară este formulată astfel: a) deshidratare cu dereglări hidroelectrolitice din cauza vărsăturilor. b) sângele contaminat. Raa şi glomerulonefritei acute este de regulă: a) streptococul (3 hemolitic. b) se administrează medicaţia antitermică. polipneea. c) se aplică comprese hipotcrmizante de 2-3 ori pe zi. examenele de laborator. Modificarea aerului din cameră: a) previne deshidratarea pacientului. c) prin contact sexual. b) previne infecţia tegumentelor. diareei. moale. b) scarlatină.23. Dieta hidrică este asigurată de: a) lichide reci. b) durere la înghiţit alimentele solide. 25. C. endocorditei bacteriene. SIDA se poate transmite prin: a) picăturile lui Flugge. 33. Ce considerăm ca primă intervenţie în îngrijirea bolnavului cu HAV: a) observarea funcţiilor vitale. b) electro. de mai jos. c) brânză de vaci şi morcovi raşi. 31. c) rujeolă.şi inumoelectroforeza. cu lumină puţină. c) salivă. Agentul etiologic al scarlatinei. torace şi la nivelul membrelor. 29. c) uree şi acid uric. câte 15 minute. Hepatita virală A poate debuta uneori atipic. 30.nursing este: a) asigurarea unui mediu liniştit. Pentru diminuarea şi reducerea febrei: a) se aeriseşte camera de 3-4 ori pe zi. TGO. D . Triplul cater — ocular. 32. cea mai potrivită intervenţie de îngrijire .

ceaiurile. 35. b) pe durata a 3 săptămâni. 37. Dispensarizarea unui fost bolnav de hepatită acută se efectuează la: a) 1 lună şi 3 luni de la data îmbolnăvirii. La externarea din spital a unui pacient internat pentru hepatită acută. . pentru perioada de covalescenţă. c) după forma bolii (A. gamaglobulină contacţilor de următoarea boală: a) poliomielită. ce se referă la: a) respectarea regimului alimentar. 42. e) varicelă. B. d) când pielea este curată. 38. c) când toate elementele de pe piele au cruste. Metionina.34. Educarea pacientului cu HAV se efectuează pentru: a) cruţarea ficatului. d) reluarea efortului fizic în raport cu toleranţa organismului. d) 1 lună şi 9 luni. Se administrează. b) evitarea consumului alimentelor interzise. b) 1 lună şi 6 luni. 41. c) hidratarea corespunzătoare evitând siropurile. b) bronşită acută. b) ritmul controlului. d) prin examen clinic de laborator. b) vaccinarea contacţilor. d) dezinfecţia WC-urilor. silimarina şi aspatofortul sunt medicamente cu efect: a) lipotrop (hepatotrop). asistenta oferă informaţii utile. c) 1 lună. c) o dispensarizare corectă. dacă medicul consideră necesar. etc). 12 luni şi 18 luni. intactă şi au căzut toate crustele. Anca -10 ani. d) parotidită epidemică. a dispensarizării. In care din următoarele boli contagioase izolarea bolnavului la spital este obligatorie: a) scarlatină. Care este prima măsură într-un focar de boală infecto-contagioasă: a) izolarea bolnavului.6°C. 39. 6 luni. b) rubeolă. c) hepatită acută. c) diuretic. b) analgezic. Supravegherea contacţilor într-un focar de hepatită acută se face: a) pe întreaga perioadă a incubaţiei maxime. După ce a fost izolată la domiciliu pentru varicelă. 3 luni. poate intra în colectivitate şcoală: a) după ce febra a scăzut la 37. c) recoltarea de sânge sau urină. 40. d) reluarea cât mai repede a efortului fizic şi intelectual. 36. b) după ce a terminat tratamentul cu antibiotice. c) hepatită acută.

în planul de îngrijire. E) BCG. c) asigurarea tegumentelor curate. a) tetanos. 46. C) AP.43. Supravegherea contacţilor într-un focar de scarlatină se efectuează prin: a) control clinic zilnic pe întreaga perioadă de incubaţie. . 44. c) controlul tegumentelor.5°C şi transpiră din abundenţă. . este internat pentru rujeolă. cum se vor prezenta ei mâine dimineaţă: a) fără să fi mâncat. băut sau fumat. are febră de 39.T. d) să fi făcut gargară cu apă bicarbonatată. c) nu se cer îngrijiri speciale. 45. asistenta nu va uita să fixeze următoarele obiective: a) hidratarea corespunzătoare a copilului. culoarea lor. F) v. c) scarlatină. e) rujeolă. b) controlul temperaturii şi aspectul fundului de gât. uscate. A. Realizaţi relaţia posibilă între următoarele vaccinări şi afecţiuni: A) DiTe.HB. b) vaccin DiTe toată viaţa. 47. b) difterie. B) DiTePer. c) nu are importanţă. b) fără să se fi spălat pe dinţi. b) menţinerea T° corporale în limite fiziologice. f) parotidită epidemică.11 ani. Asistenta recomandă contactilor de scarlatină dintr-o clasă recoltarea unui exudat faringian pentru depistarea SH. d) tuse convulsivă. d) asigurarea lenjeriei curate. d) controlul sclerelor. Profilaxia antitetanica a unui individ este realizată prin administrarea de: a) vaccin DiTePer până la vârsta de 3 ani. D) AR.

D.I. d) îi dă o pătură să se încălzească. b) masează gravida pe spate în timpul contracţiilor.F. c) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară stângă. ameninţare de avort. d) mişcările fetale. c) micţiunile frecvente. internată în Secţia de obstetrică patologică: a) intervenţii. c) schimbarea poziţiei gravidei în pat. pe linia mediană. în travaliu.C. de 25 de ani. c) obiective d) culegerea datelor. se află la sfârşitul lunii a patra de sarcină. b) 12 cm deasupra simfizei pubiene. 5. în ce constă ajutorul asistentei medicale: a) aşteaptă expulzia fătului. cu sarcină la termen. de 28 de ani. prezintă sarcină de 32 săptămâni.. trebuie să i se asculte B. b) analiza. Pacienta Z. b) administrarea de oxigen prin sonda endonazală.D. ca intervenţie salutară se practică: a) plimbarea gravidei prin cameră. Gravida L.Z. 2.S.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale. măsurată. modificate... prezentaţia este O.A. 1 Stabiliţi data probabilă a naşterii ştiind că prima zi a ultimei menstruaţii a d-nei G. b) prezenţa B. D-na G. dau certitudinea de sarcină: a) senzaţia de greaţă matinală şi gust pervertit.. .. c) o hidratează între contracţii cu sucuri sau ceai. d) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară dreaptă. e) stabilirea priorităţilor problemelor. de 26 de am.F. 8. f) evaluare. b) 25 martie 2001. prezintă B. 3. când sunt bradicardice. cu sarcină luna a patra. a fost 15 martie 2000: a) 5 noiembrie 2000. normal este: a) 8 cm deasupra simfizei pubiene. c) 24 cm deasupra simfizei pubiene..C. Care din următoarele criterii ne ajută să precizăm diagnosticul adevărat al sarcinii: a) amenoreea.F.F. 4. c) B. Fixaţi ordinea etapelor de întocmire a planului de îngrijire în cazul gravidei G. dur lemnos.C.. b) în jurul ombilicului.. c) 15 aprilie 2000.. d) creşterea în volum a uterului.D. d) 18 cm deasupra simfizei pubiene. 7. stetoscopul obstetrical se pune: a) deasupra ombilicului. este în travaliu. d) 25 decembrie 2000.C. înălţimea fundului uterin.D.. b) mişcările fetale. Care din următoarele semne constatate la gravida D. D-na G. d) însoţirea la sala de naştere. când sunt tahicardice. 6.N.T.

9. Care din următoarele expresii sunt false: a) pelvimetria internă a bazinului se măsoară cu pelvimetrul; b) ascultarea B.C.F. se face cu stetoscopul biauricular; c) mişcările fetale se percep la 4 Vi luni de sarcină; d) vergeturile dispar după sarcină. 10. Care este pericolul cel mai mare în cazul pacientei C.Z., operată cu cezariană prin intubatie orotraheală în perioada de trezire: a) hipotensiune arterială; b) sângerare prin vagin; c) căderea limbii în orofaringe; d) agitaţie din cauza durerii. 11. Alimentaţia gravidei G.P., aflată în ultimul trimestru de sarcină, va fi bogată în: a) lipide, protide, sare de bucătărie; b) vitamine, glucide, proteine; c) săruri minerale, apă; d) nu se recomandă decât restricţie de sare. 12. În care din situaţiile de mai jos poate apare incompatibilitatea de grup sau Rh: a) mama Rh pozitiv - făt Rh negativ; b) fat Rh pozitiv - mamă Rh negativ; c) mamă, OI - făt, AII; d) mamă, AII - fat, OI 13. În cazul unei incompatibilităţi materno-fetale de grup sau Rh, pericolul poate fi: a) naşterea copilului malformat; b) boala hemolitică a nou-născutului; c) creşterea titrului de anticorpi materni; d) scăderea mare în greutate a nou-născutului. 14. Nu constituie semn de infecţie urinară pentru gravida N.M. de 28 de ani, cu sarcină luna a VIII-a: a) temperatura de 37°C seara; b) prezenţa corpilor cetonici în urină; c) reducerea capacităţii de concentrare a urinei; d) urocultura cu peste 1.000.000 g germeni. 15. Gravida T.N. de 32 de ani, sarcină luna a Vil-a, prezintă la mai multe examene TA 150/80 mmHg; cu rol autonom îi recomanzi: a) regim alimentar hiposodat; b) repaus la pat; c) regim alimentar hipersodat; d) reducerea efortului fizic. 16. Sursele generatoare de placentă praevia pot fi: a) uterul cicatricial; b) avorturile anterioare; c) multiparitatea; d) hidramniosul. 17. Ruptura uterină se poate produce în caz de : a) prezentaţie transversă; b) uter cicatricial; c) prezentaţie pelvină; d) hidramnios.

18. Mecanismele fiziologice ale eclampsiei şi preeclampsiei pot fi: a) vasospasmul generalizat; b) reducerea volemiei; c) scăderea filtrării glomerulare; d) modificarea stării de conştientă. 19. Care dintre manifestările de dependenţă expuse mai jos sunt specifice placentei praevia: a) sângerare vaginală, cu sânge negru; b) tonus uterin normal; c) sângerare în repaus; d) sângerare vaginală cu sânge roşu. 20. Pentru evaluarea stării de sănătate a gravidei C.N. de 20 de ani, căreia i se prescriu analize de laborator, asistenta îi face anumite recomandări în vederea recoltărilor. a) să consume o cafea în dimineaţa analizelor; b) să nu mănânce şi să nu bea nimic în dimineaţa respectivă; c) să facă duş; d) să se spele parţial. 21. În cursul sarcinii, la pacienta Z.D., au apărut valori de hipertensiune arterială; care sunt riscurile materne ce pot surveni, dacă nu se impune un regim de viaţă corespunzător: a) accidentul vascular cerebral; b) apoplexia utero-placentară; c) icterul mecanic; d) moartea maternă. 22. În cazul dezlipirii premature de placentă inserată, ca manifestare de dependenţă prioritar apare: a) durere abdominală violentă; b) hemoragie abundentă de sânge cu cheaguri; c) stare de şoc; d) tonus uterin crescut; e) ascensiunea fundului uterin. 23. Ce obiective pe termen scurt fixezi în cazul gravidei N.P. de 32 de ani, cu sarcină în luna a IX-a şi stare de preeclampsie: a) să scadă tensiunea arterială; b) să poată naşte pe căi naturale; c) să nu se instaleze insuficienţa renală; d) să reducă consumul de lichide. 24. Care sunt factorii care pot favoriza infectarea gravidei cu virusul hepatitei tip B: a) vârsta sarcinii, multiparitatea; b) alcoolismul, alimentaţia hipersodată; c) administrarea transfuziei de sânge izogrup - izoRh; d) asistarea naşterii în condiţii necorespunzătoare. 25. Ruptura de uter pe o sarcină la termen, poate avea următoarele surse: a) contracţii subintrante pe prezentaţie transversă; b) prezentaţie facială; c) travaliu prelungit pe uter cicatricial; d) prezentaţie pelvină.

26. Gravida Z.C., de 30 de ani, cu sarcină în luna a VIII-a, prezintă retinopatie hipertensivă. Pentru precizarea diagnosticului clinic, asistenta are rolul să pregătească gravida pentru: a) examinarea câmpului vizual; b) examinarea fundului de ochi; c) acumetria fonică; d) proba Romberg. 27. Care din următoarele enunţuri sunt false în recomandările alimentare făcutei gravidei T.B., de 32 de ani, cu sarcină în luna a VII-a: a) igiena alimentaţiei previne bolile digestive; b) alimentele preparate prin fierbere aduc aport de vitamine; c) alimentaţia este aceeaşi pe tot parcursul sarcinii; d) gravida trebuie să mănânce cât doi. 28. Gravida acuză somn neodihnitor. Ce sfaturi i se vor da: a) să evite înainte de culcare băuturile stimulente; b) să reducă lichidele ingerate seara; c) să doarmă doar pe o singură pernă; d) să evite plimbarea înainte de culcare. 29. Unde se metabolizează, în proporţie mai mare, medicamentele administrate pe cale bucală, la gravida T.R., cu sarcină luna a VII-a: a) în gură; b) în stomac; c) în intestinul subţire; d) în intestinul gros. 30. Pacienta C, cu sarcină în luna a VIII-a, când s-a trezit dimineaţa a observat că pierde sânge roşu, curat pe căi genitale. Poate fi vorba de: a) dezlipire prematură a placentei; b) placenta praevia; c) sarcină extrauterină ruptă; d) ameninţarea de sarcină prematură. 31. În cursul sarcinii, o gravidă poate prezenta epistaxis. Asistenta îi recomandă: a) să micşoreze cantitatea de lichide ingerate, să-şi sufle nasul pentru evacuarea sângelui; b) să pună punga de gheaţă pe nas, să nu sufle puternic nasul; c) să pună picături în nas cât mai des cu putinţă; d) să stea în repaus la pat, în poziţie Trendelenburg.

8. Se spune că „uterul plânge" din cauza săngerărilor mici fără cheaguri. d) supozitoare. 6. de 32 de ani. prurit. c) herpes genital. Avortul reprezintă: a) întreruperea sarcinii în primele 2 luni. b) condiloma late. benignă. durata 3-4 zile. cancerigenă. Sterilitatea fiziologică se produce prin: a) folosirea anticoncepţionalelor. ar putea fi vorba de. în caz de afecţiune ginecologică. b) ovule vaginale. Când aveţi de administrat medicamente pe mai multe căi la o ginecopată. Tratamentul local. 4. c) menstră. b) hipermenoree. a) condiloma acuminatum. . Pacienta T. stare de disconfort. d) aplicarea de ovule. c) întreruperea sarcinii după 7 luni. c) placenta praevia. 3. b) întreruperea sarcinii în primele 6 luni. b) sarcină extrauterină. pierde. d) fibrom uterin. poate fi: a) irigaţia vaginală. b) aplicarea de tampoane. b) alăptare sau menopauza.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice. prin organele genitale. 1. c) utilizarea prezervativelor. periodic. c) tablete pe cale bucală. prezintă la nivelul labiilor vezicule cu lichid. poate fi vorba de: a) menoragie. alergică. d) trichomonas vaginalis. c) injecţia. sânge în cantitate moderată. 2. Metastazele pot fi de origine: a) b) c) d) septică. d) metroragie. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin: a) salpingografie. 7.. d) schimbarea partenerului. usturime. b) colposcopie. edem. care va fi ordinea administrării: a) injecţii. d) naşterea fătului înainte de termen. d) puncţia fundului de sac Douglas. în caz de: a) avort spontan. 5. 9. c) gastroscopie. Pacienta M.

în afară de: a) modificarea ciclului menstrual. 16. d) cu glucoza pe care o are prescrisă pe cale i. 14. ca soluţie se poate folosi: a) sulfatul de magneziu. d) mărirea de volum a uterului. c) sângerarea vaginală abundentă.D. poate fi vorba de: a) dismenoree. sunt următoarele. c) scoaterea firelor de sutură de la piele. în cazul unei sarcini extrauterine rupte.10. Care din explorările de mai jos sunt efectuate pacientei din cazul cuplului steril: a) irigoscopia. pentru a diminua durerea. c) Simonin. b) clorura de calciu. penicilină la 6 ore. în vederea pregătirii pentru histerectomie subtotală. d) colposcopia. cu excepţia: a) infecţiilor acute febrile. d) traumatismelor abdominale repetate. 11.v. Pacientei Z. de 23 de ani. Care din următoarele indicaţii sunt false în cazul pacientei Z. b) intoxicaţiilor endogene. c) menoragie.i. b) histerosalpingografia. are de efectuat 800. conform vârstei sarcinii. 12.Următoarele cauze de ordin general joacă rol important în producerea avortului spontan. durata de 6 zile. în urma unei hemoragii metroragice. de 32 de ani. cu sângerare abundentă. b) hidratare cu ceai îndulcit. .000 u. trebuie să i se administreze sânge. Pacienta Z. c) diabetului zaharat. d) plimbare fără însoţitor. b) multimenoree. 13. c) K.D-na C. dizolvi antibioticul: a) cu vitamina C. modificarea pulsului. d) metroragie. 15. medicamentul ce-l are de efectuat. c) pielografia. d) Oehlecker. Semnele clinice caracteristice. 18. Care vitamină este numită vitamina antihemoragică: a) B6 b) B12.Ginecopatei C. aflată în a doua zi după histerectomie subtotală: a) alimentaţie cu supă de vită. d) 1 lingură sare la 1 litru de apă. i se prescrie clisma. c) cu novocaină. c) glicerina. are ciclul menstrual la 18 zile.. 17. b) Jeanbrau. b) cu ser fiziologic sau apă distilată. b) prăbuşirea TA. care sunt probele obligatorii care se fac: a) Beth-Vincent. pentru a nu apare incompatibilitatea. d) A.

W.. 25. b) infecţie cu gonococ. c) ureea sanguină. 24. semnele şi examenul clinic prezintă: a) b) c) d) prurit. 22.B. b) să bea mai înainte iaurtul şi după 1/2 oră. Pacienta C. d) problemele se vor rezolva de la sine. pentru a preveni distrugerea florei saprofite îi recomanzi să consume iaurt. dintre care unele sunt biochimice. c) să consume iaurtul după 1/2 oră de la administrarea tetraciclinei. de 27 de ani.. În vulvovaginitele fetiţelor. constipaţie. i se prescrie o serie de analize ale sângelui. tegumente iritate. este posibilă o: a) infecţie cu haemofilus. b) avorturile anterioare. Prin observare. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune în evidenţă trichomonas vaginalis: a) frotiu. d) tumorile benigne de ovar.. d) creatinina. în general. c) îngrijorarea este nefondată.19. Soţul d-nei H. b) evoluţia este imprevizibilă în următoarea perioadă. să ia tetraciclină. Pacienta G. b) sângerarea uterului. 23. cum ar fi: a) hemoleucograma. c) folosirea anticoncepţionalelor. ştiind că îi diminuează absorbţia medicamentului îi atragi atenţia: a) să asocieze tetraciclină cu iaurtul. ai constatat că pacienta T. d) nu are importanţă. de 42 de ani. e) bilirubina. c) R. prurit. 26. d) parazitare cu candida albicans. micţiuni dureroase. . b) leucograma. 21. c) parazitare cu trichomonas. d) instalarea menopauzei. prezintă leucoree galben-verzuie. 20. se teme că soţia va rămâne cu sechele psihice postmastectomie: care informaţie dată de asistentă influenţează în bine pacienta: a) pacienta va rămâne cu leziuni definitive. de 20 de ani. c) tulburări de micţiue. Care din elementele de mai jos pot constitui surse ale cancerului de ovar: a) multiparitatea. prezintă fibrom uterin. leucoree. Pacienta M. b) grupul sanguin. trebuie să fie pregătită pentru operaţie. efectuează tratamentul cu tetraciclină. care din următoarele complicaţii sunt posibile: a) mărirea rapidă de volum a uterului.

Doamna T. b) prolactină. ocitocină. d) nimic deosebit. Care este factorul psihologic cel mai important la externarea d-nei T. la orice vârstă.27. este internată şi pregătită pentru mastectomie. 28. b) să fie în stare să-şi poarte propria-i îmbrăcăminte peste proteză. c) alimentaţie bogată în vitamine. postmastectomie: a) să citească cât mai multe cărţi documentare despre boală. 29. d) ocitocină. c) extrogeni. b) respectarea măsurilor de igienă locală. ocitocină. se prezintă la medicul curant după ce a simţit la palpare o umflătură la sânul stâng. Prevenirea afecţiunilor inflamatorii din regiunea genitală. c) să-şi păstreze imaginea de sine. din spital. c) prin secreţia unui exudat de către tumoară. d) printr-o infecţie în sistemul hepatic. se realizează prin: a) control genital la 6 luni. progesteron. plimbări şi excursii. . d) să facă vizite. progesteron. b) prin ruperea unor părţi de tumoară şi deplasarea lor în alte zone.. Cum trece cancerul de sân în metastază: a) prin transmiterea celulelor în alte părţi ale corpului vehiculate de sânge şi limfa. datorită diagnosticului de carcinom la sân. 30. care din următorii hormoni sunt responsabili pentru creşterea glandei mamare la pubertate: a) extrogeni..

5. c) măsurarea lungimii copilului..A. este în a IH-a zi după naştere. Pacienta Z. respiraţia. e) alăptarea la sân. 8. d) spălarea mâinilor şi a sânilor.. D-na Z. b) să spele mameloanele cu apă şi săpun înainte de alăptare. pentru îngrijirea plăgii foloseşti: a) alcool de 70°. c) apă oxigenată.P. b) proba fiecărui supt. . b) roşii. care din următoarele acţiuni (manevre) îi recomandaţi să le facă: a) cântărirea zilnică a copilului. c) să aplice preventiv a soluţie de nitrat de Hg.P. c) pregătirea mediului de siguranţă pentru alăptare. Ca să prevină lezarea mameloanelor în timpul alăptării. 2. b) asigurarea condiţiilor de odihnă şi somn. de aspect maroniu. diureza). 6 Lăuza T. mama va fi învăţată: a) să aplice pe mameloane înainte de alăptat un unguent. c) aplicarea pungii cu gheaţă pe abdomen. d) eliminările (scaun. moderate. la ora 12.. b) greutatea femeii. 7 Fixaţi ordinea priorităţilor de îngrijire în cazul lăuzei T. are impresia că nu se alimentează suficient. c) cantitate mică. d) să şteargă mameloanele după alăptare cu ceai de muşeţel.: a) creşterea în greutate a noului născut. d) alcool iodat. c) pulsul. Care intervenţii sunt prioritare după delivrenţa naturală de placentă în cazul pacientei C. d) supravegherea diurezei. f) reorganizarea locului de muncă. g) supravegherea alăptării. merge să-şi alăpteze copilul. aspectul lohiilor. 3. temperatura.G.F. prezintă perineorafie. 1. Care din următoarele elemente indică lactaţia suficientă a d-nei Z.Îngrijiri ale lăuzelor. aflată pe masa ginecologică: a) masarea abdomenului. 4. este în a treia zi de lăuzie. c) nou-născutul adoarme în timpul alăptării. d) stoarcerea sânului.C. d) nou-născutul plânge după alăptare. urmăreşti zilnic: a) involuţia uterină. A doua zi după naştere asistenta apreciază lohiile ca fiind normale: a) roşii cu cheaguri. ca asistentă pe sector. d) diluate şi albe.00: a) asigurarea eliminărilor. b) soluţia de permanganat de potasiu l%o. b) umezirea cămăşii în dreptul mameloanelor. b) administrarea tratamentului medicamentos.

Involuţia uterină se face cu: a) 0.9. . d) malformaţia nou-născutului. b) eliminările. c) nepalpabil. b) valorile funcţiilor vitale. b) starea pansamentului.L.. c) dorinţa de a urina.G. naşte un băieţel cu „buza de iepure" sub anestezie generală. 14.. c) 1 cm/zi.G. e) reorganizarea locului de muncă. b) mama are o reacţie de respingere exagerată. Lăuza D. 13. d) involuţia uterină. c) mama se teme să nu lezeze copilul. c) greutatea corporală.5 cm/zi. care ar putea fi cauza: a) lohiometria. d) scăderea în greutate. care acţiune de mirsing va fi inclusă în planul de îngrijire. 12. b) 0. d) montarea unei sonde vezicale şi măsurarea diurezei.M. este după operaţie cezariană. Pentru satisfacerea nevoii de hidratare şi alimentare a pacientei T. D-na F. c) furia laptelui. c) starea perineului. c) scop. ea a născut în urmă cu 3 ore. d) modul de executare. D-na B. 10.. 15. asistenta medicală o va informa despre: a) naşterea unui băieţel. D-na B. la palpare. 11. b) pregătirea materialului. uterul trebuie să fie: a) globulos şi tonic. respiraţiei şi reflexelor. d) aspectul tegumentelor. d) mama consideră copilul urât. prin incizie pe linia mediană. este în a 3-a zi după naştere. După naştere. trebuie să urmăreşti: a) senzaţia de foame şi sete. b) involuţia rapidă a uterului. prezintă perturbată „nevoia de a avea temperatura corpului normală (febră) ". 16. pregătirea psihică. b) încurajarea parturicntei. nu doreşte să-şi ţină copilul în braţe.O. are o severă preeclampsie. aflată în a 4-a zi de lăuzie. pe perioada spitalizării asistenta urmăreşte: a) lohiile. în perioada postnatală: a) continuarea monitorizării TA. Lăuza R. b) globulos şi flasc. Fixaţi ordinea manevrelor de intervenţii în executarea irigaţiei vaginale: a) pregătirea fizică. această reacţie se datoreşte faptului că: a) nou-născuţii cu malformaţii nu sunt acceptaţi uşor. c) montarea deschizătorului de gură.2 cm/zi.G. 17.

19. d) tegumente cianotice. 1. b) se aplică local un unguent bactericid. b) laptele care se scurge la sânul opus în timpul alăptării. . Colostrul este: a) un lichid gălbui cu conţinut bogat în glucide. b) puls = 70/minut. e) sebum la nivelul plicelor. b) un lichid gălbui cu conţinut bogat în proteine. 22. 21. Lohiile în primele 4-6 zile sunt: a) seroase. c) 30 de zile de la naştere. 23. Care din elementele de mai jos sunt normale pentru nou-născutul C. Lohiile în primele 6-10 zile sunt: a) seroase. c) sanghinolente. b) serosanghinolente. Enumeraţi 5 condiţii pe care trebuie să le îndeplinească lenjeria nou-născutului: a) ________________ b) ________________ c) ________________ d) ________________ 3. Îngrijiri ale nou-născutului. b) 7 zile. c) ambele răspunsuri sunt bune. Colostrul are în compoziţie: a) antigeni. b) anticorpi. c) respiraţii = 35/minut. merge să alăpteze nou-născutul. la 1 oră de la naştere: a) temperatură = 37°C. Lohiile în primele 2-3 zile sunt: a) seroase. care dintre următoarele criterii indică că mama are lapte suficient: a) creşterea de prolactină. 2. c) un lichid gălbui cu conţinut bogat în săruri minerale. c) se vor efectua local 2-3 şedinţe cu ultrascurte. b) serosanghinolente. D-na S.L.18. d) sugarul adoarme în timpul alăptării. Cât durează perioada de nou-născut: a) 24 de ore după naştere. 4. La formarea ragadelor pe mameloane: a) nu este obligatorie întreruperea suptului la mamelonul afectat. c) creşterea progresivă în greutate a copilului. b) serosanghinolente. cât stă copilul la maternitate. c) sanghinolente. c) sanghinolente. 20.

b) frecvenţa respiratorie de 70/minut.500 grame. După căderea bontului ombilical pot apărea complicaţii. Nou-născutul G. b) la 3 zile după detaşarea bontului ombilical. Prematuritatea se defineşte prin următoarele. c) malformaţii vizibile. 6..900-2. 12.120/minut.500 grame. b) 8. d) scăderea în greutate a nou-născutului. b) bătăile cordului în limite normale. d) plânset viguros. născuţi la termen se numesc: a) normoponderali. c) 9. acesta va fi: a) poziţionat cinci minute în decubit lateral stâng. b) naşterea prematură a nou-născutului. c) hematomului. b) granulomului. 10. Copiii cu greutatea de 2.5. Prezenţa icterului fiziologic poate avea ca sursă: a) mama care a avut în antecedente hepatită (în urmă cu 5 ani). c) imediat după naştere. cu excepţia: a) greutate sub 2. s-a născut la ora 12. 13. b) ridicat în braţe şi bătut pe spate. d) onfalitei. c) valoarea bilirubinei în creştere în a 3-a zi. b) subponderali. . d) sângerarea ombilicului. d) 10. tegumentele membrelor superioare şi inferioare sunt uşor cianotice.00. 11. Născut cu asfixie albă. cu excepţia: a) gangrenei umede. mişcă extremităţile. 8. c) culoarea galbenă a pielii. Care din următoarele semne din primele 24 de ore ale nou-născutului G nu indică a fi elemente patologice: a) eliminarea meconiului în primele 24 de ore. scorul APGAR este notat: a) 7. c) liniştit cu comprese umede alcoolizate pe abdomen. nou-născutul prezintă: a) mişcări respiratorii normale. el prezintă pulsul . plânge viguros. c) prematuri. Pentru evitarea regurgitaţiei nou-născutului după alăptare. b) talie sub 47 cm. d) depinde de starea generală a nou-născutului. 9. d) cianoza extremităţilor. d) macrosomi. c) aspect de păpuşă de ceară. 7 Prima baie generală după naşterea nou-născutului se face: a) la 3 zile după naştere.

b) dezobstruarea căilor respiratorii. 15. Cărui tip de asfixie aparţin elementele următoare: puls tahicardie peste 120/minut. tonus păstrat: a) apnee tranzitorie. Care din următoarele elemente sunt fiziologice la nou-născut în primele 24 de ore: a) temperatura 37°-37. ce se acordă nou-născutului este: a) tăierea cordonului ombilical. c) înlocuieşte perfect laptele de mamă. Constituie contraindicaţie pentru alimentaţia naturală: a) colicele abdominale ale nou-născutului. cianoza generalizată. 19. b) tinctură de iod. imediat după naştere. . c) asfixie albă. 18. c) boala cardiacă preexistentă sarcinii şi naşterii.14. c) urini ce pătează scutecele. c) rivanol. b) unguent oftalmic cu Kanamicină. d) e preferabil laptelui de vacă. b) se prepară în apă nefiartă. d) înfăşarea nou-născutului. Ce se înţelege prin criza genitală: a) creşterea în greutate. 17. Care afirmaţii nu sunt adevărate privind calităţile necesare preparatului de lapte praf pentru sugari: a) este bogat în vitamina C. c) sol. b) bacilul bifidus. nitrat de Hg 1%. d) protargol. c) stropirea cu apă rece. 22. b) coloraţia icterică a tegumentelor. Bontul ombilical secţionat se acoperă cu comprese sterile îmbibate în: a) alcool de 70°. 20. c) salmonella. Prima manevră de îngrijire. 21. d) descuamaţia fiziologică. c) scurgerea sanguinolentă la nivelul organelor genitale. b) mameloanele ombilicale. d) refuzul nou-născutului de a primi sânul.5°C. In cazul alimentaţiei naturale a nou-născutului care din microbii saprofiţi se dezvoltă în intestin: a) bacilul coli. b) tumefierea mameloanelor. d) scaun galben auriu. b) asfixie albastră. Profilaxia oftalmiei gonococice se face cu: a) proculin. 16.

. La ce categorie de nou-născuţi sunt mai frecvente crizele de apnee şi cianoză: a) la eutrofici. reflexul suptului.%. b) între 10-12 zile. b) fototerapia. oxigen 40 vol%. 30. Naşterea prematură poate avea ca sursă: a) uterul cicatrical. c) a naşterii premature. cu tegumente icterice. b) temperatura de 40°C. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. d) vârsta mamei. b) somnul. d) a hidratării suficiente. 29. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. Care din următorii parametri îndeplinesc condiţiile incubatorului: a) temperatura 37°C. scaunul. umiditate 70-80%. 27. Intervenţiile asistentei medicale în cazul nou-născutului cu apnee tranzitorie sunt. sistem de alarmă. Nou-născutului de 4 zile. 28. d) baia generală. oxigen 40 vol. c) la dismaturi. temperatura. reflexul suptului.23. c) funcţiile vitale. asistenta are datoria să înregistreze zilnic: a) aspectul tegumentelor. d) să se încheie pe umeri cu şireturi. b) multiparitatea. c) incompatibilitatea de grup sau Rh. d) la macrosomi.500 grame. d) funcţiile vitale. a) masarea blândă a toracelui. în mod fiziologic se face după naştere: a) între 7-10 zile. c) dezobstruarea căilor respiratorii. b) respiraţie artificială manuală sau cu aparat portabil. sistem de alarmă. Pentru supravegherea nou-născutului.7 zile. c) temperatura 36°C. greutatea. care sunt acestea: a) vaccinarea BCG. în greutate de 2. Muguetul (mărgăritărelul) la sugar apare ca urmare: a) a nerespectării orelor de masă. c) să aibă cusătură pe mijloc. 24. 25. Detaşarea bontului ombilical ligaturat. c) între 5. d) gavaj. 26. urina. d) după 14 zile. b) a nerespectării regulilor de igienă. c) alimentaţia la sân. umiditate 50%. respiraţia. b) să se poată fierbe. b) la prematuri. oxigen 20 vol%. trebuie să i se efectueze unele intervenţii. 31. umiditate constantă. Care din elementele de mai jos nu sunt compatibile cu lenjeria nou-născutului: a) să fie din nylon.

32. Asistenta medicală recunoaşte icterul fiziologic al nou-născutului după următoarele caracteristici: a) stare generală alterată; b) se instalează după 2-3 ore de la naştere; c) scaunul, urina sunt normal colorate; d) apare în a 3-a zi după naştere; e) starea generală este bună. 33. Faceţi asocieri între următoarele elemente: a) sugar 1 lună; 1) lapte praf 12,5%; b) sugar 3 luni; 2) stă în şezut; c) sugar 6 luni. 3) nevoi calorice 110 cal/24 ore; 4) lapte praf 8%; 5) degete flectate în palmă; 6) brânză de vacă; 7) pronunţă silabe.

Îngrijiri ale copilului de diferite vârste.
1. Copilul M., de 8 luni, are febră şi diaree, este propus pentru vaccinare antipolio: a) i se face tratament şi reprogramare; b) i se face reprogramare pentru anul viitor; c) i se face vaccinare conform programării; d) nu va fi vaccinat deloc. 2. Pentru interpretarea IDR la tuberculină în cazul tânărului V., de 15 ani, asistenta îl cheamă la cabinet: a) după 24-72 ore; b) după 2-4-6 ore; c) urmăreşte reacţia imediat; d) nu are rost să fie chemat la control. 3. Copilul L., de 12 ani, nu are poftă de mâncare, prezintă stare de disconfort şi prurit anal; prioritar, în intervenţiile medicale, este: a) baia generală, baia pe porţiuni; b) recoltarea probelor de scaun pentru examenul coproparazitologic; c) alimentarea la timp a copilului; d) scoaterea la aer a copilului. 4. La 7 luni, L. V. are o dezvoltare normală psihomotorie; ultima realizare, probabil, este: a) întoarcerea de pe o parte pe alta; b) să stea în şezut fără sprijin; c) să stea în picioare, susţinut; d) să apuce obiecte cu mâinile. 5. In care din următoarele faze ale procesului de îngrijire stabiliţi ca pacientul L. V., de 7 luni, are o dezvoltare psiho-motorie corespunzătoare vârstei: a) evaluare; b) planificare; c) implementare; d) diagnostic de nursing. 6. B.F., în vârstă de 6 ani, este adus la spital cu febră şi disurie; i se efectuează urocultura care este pozitivă; numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10.000 germeni/ml; b) între 10.000-100.000 germeni/ml; c) peste 100.000 germeni/ml. 7. Unui copil de 5 ani i se prescriu pe priză 1 gr. soluţie medicamentoasă la un interval de 6 ore; câte prize sunt în 24 ore şi câte picături, folosindu-se pipeta pentru administrare: a) 4 prize x 20 pic. pe priză; b) 6 prize x 10 pic. pe priză; c) 2 prize x 40 pic. pe priză; d) nu se administrează medicamente cu pipeta. 8. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi între: a) 120-140/min.; b) 80-100/min.; c) 60- 80/min.; d) 90-100/min.

9. Ce greutate va avea un sugar de 7 luni, născut cu o greutate de 3.000 grame: a) 7,500 kg; b) 6,500 kg; c) 10.000 grame; d) 5.700 grame. 10. Ce se înţelege prin enurezis: a) inversarea emisiilor de urină cu predominanţă noaptea; b) pierderea de urină în cursul nopţii; c) pierderea involuntară de urină noaptea la copii peste vârsta de 3 ani. 11. Nu se administrează tablete şi drajeuri nepisate copilului: a) sub 6 luni; b) sub 2 ani; c) sub 6 ani; d) sub 1 an. 12. Condiţiile recoltării scaunului pentru examenul parazitologic sunt: a) 3 zile consecutiv; b) de sub unghii; c) din anus; d) din scaunul spontan. 13. Alimentaţia sugarului de 6 luni poate fi: a) naturală; b) diversificată; c) mixtă; d) artificială.

14. Pentru pregătirea copiilor în vederea explorării radiologice a colonului se efectuează: a) clismă evacuatoare; b) pauză alimentară de 12 ore; c) administrare de purgativ; d) nu se efectuează decât clismă baritată. 15. La copiii 0-3 ani, cauza cea mai frecventă a convulsiilor este: a) epilepsia; b) febra; c) temperamentul agitat; d) glicozuria. 16. Noţiunea de „copil febril" este echivalent temperaturii măsurate rectal a cărei valoare poate fi: a) 37,5°C; b) 38°C; c) 39^K)°C; d) 36,5-37°C. 17. Cantitatea de lichide pe kg/corp administrată unui sugar de 5 luni va fi: a) 100-120 ml; b) 130-160 ml; c) 150-180 ml; d) 500 ml. 18. CRI., de 12 luni, este spitalizat cu angină difterică; i se administrează O2; care este cea mai adecvată manevră: a) utilizarea sondei endonazale; b) umedifierea O2; c) utilizarea cortului de O2; d) injecţia subcutanată de O2.

este intoxicat cu ciuperci. este internată la secţia de pediatrie.. d) recoltarea materiilor fecale pentru examenul bacteriologic.. greutatea adecvată. Care din complicaţiile de mai jos pot apărea în cazul pacientului C. 20. Intoxicaţia acută cu substanţe pesticide şi organofosforice se manifestă prin mirosul de: a) usturoi. 22. asistenta. în cadrul evaluării. d) decubit ventral. greutatea normală. d) septicemia. b) menţinerea căilor respiratorii libere. c) nu se practică provocarea vărsăturii. b) acetonă. este suspectat de giardia şi lamblia. b) hidrocefalia. b) crescută. de 16 ani. are 12 luni şi are 72 cm lungime şi 13 kg.R. consideră înălţimea: a) normală. greutatea normală. c) decubit lateral. . V. Copilul D. 26. c) spălarea mâinilor după orice manevră tehnică de lucru. Copilul A. Pacientul C. 21. provocarea vărsăturilor se va face: a) după 6 ore de la ingestie. poziţia copilului va fi: a) decubit dorsal fără pernă sub cap. b) examenul coproparazitologic. c) recoltarea analizelor de laborator. c) mică. care este ordinea priorităţilor de îngrijire: a) urmărirea pulsului. dacă nu se acordă îngrijirile corespunzătoare: a) encefalita. după puncţie. este internată cu otită medie acută bilaterală. 24. d) identificarea problemelor de nursing. medicul recomandă recoltarea de LCR pentru depistarea eventualilor agenţi patologici. C. de 7 luni. CI. de 2 ani. d) rubajul duodenal pentru recoltarea bilei B.19. care examene de laborator pot pune în evidenţă prezenţa paraziţilor sau a chisturilor: a) analiza sângelui. b) decubit dorsal cu pernă. ce modalitate folosim pentru a împiedica răspândirea infecţiei: a) folosirea sacilor din pânză albă pentru transportarea lenjeriei murdare. greutatea normală. d) normală. după o gastroenterită acută. în comă hiperglicemică. L.. de 14 ani. b) folosirea de saci din cauciuc pânzat pentru transportarea lenjeriei murdare. cu meningită. 25. 23. b) în primele 4 ore de la ingestie. este internat în secţia de pediatrie. c) retardarea mintală. d) se practică mai întâi spălătura gastrică. febră 39°C şi contracţii tonicoclonice.. c) migdale. cu semne de deshidratare moderată. d) mere coapte. c) examenul sucului gastric.

27. Care din intervenţiile de mai jos nu sunt valabile în profilaxia rahitismului: a) aerisirea încăperii; b) introducerea Slinosului în primele 5 luni de viaţă; c) administrarea de vitamina D2 la ieşirea nou-născutului din maternitate; d) administrarea de calciu şi vitamina D2 în luna a Vlll-a de sarcină. 28. Care din următoarele manifestări de dependenţă nu fac parte din semnele BDA: a) tegumente curate integre; b) pliu cutanat persistent; c) scaune frecvente modificate; d) buna dispoziţie. 29. Medicamentele pe cale bucală la copiii internaţi în spital sunt administrate: a) de mamele însoţitoare; b) de asistentele medicale; c) de infirmiere; d) se lasă pe noptieră pentru a fi luate de copil conform prescripţiilor. 30. Ce avitaminoză produce hemeralopia: a) vitamina PP; b) vitamina C; c) vitamina A; d) vitamina B6.

31. Pacientului G., de 10 ani, i se recomandă examenul coproparăzitologic; pentru recoltare foloseşti: a) un borcan curat; b) o cutie de chibrituri; c) coprocultor direct; d) coprocultor steril cu apă distilată. 32. Notaţi răspunsul corect: a) nu apare sindromul digestiv; b) poate apare colapsul periferic; c) apare prăbuşirea TA; d) nu apare febra. 33. Pentru dezinfecţia pavimentului, în secţia pediatrie, îi atragi atenţia îngrijitoarei să aibă în dotare, pentru executarea corectă a manevrelor: a) o găleată; b) două găleţi; c) cel puţin trei găleţi; d) nu are nevoie de nici un vas. 34. Pacientul V., de 5 ani, are nevoie de toaleta cavităţii bucale; fixaţi ordinea manevrelor de executare corectă a tehnicii: a) spălarea cavităţii bucale; b) pregătirea materialelor; c) pregătirea bolnavului; d) spălarea mâinilor; e) îndepărtarea materialelor utilizate; f) crearea microclimatului. 35. Deprinderile igienice individuale sunt valabile pentru: a) persoanele care fac tratament cu antibiotice; b) persoanele care fac tratament cu cortizon; c) copiii mici; d) toţi indivizii.

36. Antibiograma este metoda de laborator care: a) determină prezenţa microbilor; b) arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv; c) nu arată decât creşterea germenilor. 37. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril ştergi: a) orofaringele; b) mucoasa nazală; c) valul palatin; d) amigdalele. 38. Pacientul Z, de 14 ani, este suspect de hepatită serică (TIP B); se recoltează sânge; care rezultat al analizei precizează diagnosticul clinic: a) prezenţa proteinei C; b) prezenţa antigenului Australia; c) prezenţa trichinelei spiralis; d) prezenţa bacilului Tific. 39. Limbajul activ devine problemă pentru un copil: a) până la vârsta de 1 an; b) până la vârsta de 2 ani; c) până la vârsta de 3 ani; d) după vârsta de 3 ani. 40. Conturarea personalităţii copilului se manifestă prin: a) reducerea somnului; b) exprimarea preferinţelor şi repulsiilor; c) căpătarea îndemânării; d) memorarea a cât mai multe poezii. 41. În caz de convulsii, la un sugar de 8 luni cu temperatură de 39,9°C, se vor aplica următoarele intervenţii: a) administrarea de diazepam 1-2 zile; b) administrarea de analeptice cardiovasculare; c) administrarea de antibiotice; d) comprese călduţe pe frunte; e) administrarea de fenobarbital 1/2 fiolă.

Îngrijiri ale persoanei vârstnice.
1. Pentru a se putea iniţia demersurile terapeutice şi corective necesare practicii în geriatrie se impune: a) diferenţierea patologicului de normal; b) cunoaşterea cu precădere a activităţilor; c) delimitarea stării de boală de cea de sănătate. 2. Care din următoarele sisteme şi aparate ale organismului uman suferă importante modificări de îmbătrânire: a) aparatul renal; b) sistemul cardio-vascular; c) sistemul respirator; d) sistemul locomotor. 3. Unele modificări, legate de înaintare în vârstă sunt considerate între anumite limite, ca aparţinând unei îmbătrâniri normale. Care sunt acestea: a) modificări ale pielii şi fanerelor; b) presbiopia; c) scăderea secreţiei lacrimale; d) presbiacuzia; e) fenoastenia; f) toate enunţurile sunt adevărate. 4. Îmbătrânirea psihologică este rezultanta modificărilor induse de vârstă în planul biostructurilor; la baza acestor modificări stau: a) factori ereditari, uzura sistemului vieţii psihice; b) factori ecologici; c) factori socio-culturali. 5. In abordarea unui pacient vârstnic, se vor evalua următoarele funcţiuni psihice: a) capacitatea de orientare; b) starea afectivă; c) memoria; d) gradul tulburărilor de integrare. 6 Numiţi cele trei aspecte generale ale psihologiei senescenţei: a) .......................... ; b) ......................... ; c) ............................ 7. O asistentă medicală care se consacră nursingului geriatrie va cunoaşte şi va respecta cu siguranţă: a) cadrul manierelor elegante; b) drepturile persoanelor vârstnice; c) legislaţia generală; d) măsuri protective specifice. 8. Factorii de risc ai abuzului contra persoanei vârstnice, includ şi: a) vârsta peste 75 ani; b) incapacitatea de autoîngrijire; c) starea biologică. 9. Câte categorii de abuzuri sunt descrise caftind implicate în majoritatea cazurilor: a) patru; b) opt; c) zece.

Căderile persoanei vârstnice sunt considerate: a) aspecte ale senescenţei posturii. 18. 11. b) să facă un duş rece. c) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor imediate. individualizat. c) căderile repetate. Ce fel de căderi fac îndeosebi obiectul sindromului de cădere: a) căderile unice. pentru a favoriza un somn odihnitor: a) să facă o baie caldă. b) vârsta înaintată. b) o infirmitate umilitoare. 13. b) complexitatea consecinţelor. în sensul inversării. Tratamentul preventiv al sindromului de imobilizare este esenţial. c) o infirmitate demoralizantă.10. . c) bolile cronice. Importanţa căderilor în îngrijirea vârstnicului ţine seama în special de: a) amploarea consecinţelor. 19. Dissomnia reală a vârstnicului. b) autonomia. In cazul unui vârstnic care a suferit o cădere asistenta medicală intervine: a) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor tardive. 14. 20. o mare şi gravă problemă a asistenţei geriatrice este pentru vârstnic: a) o afecţiune temporară. de regulă hipersomnia. 15. d) relaţiile sociale şi familiale. întâmplătoare. Cel mai important factor de risc al căderilor este considerat a fi: a) sexul. Un important factor ce perturbă somnul nocturn la vârstnic (bărbat) îl constituie: a) trezirile repetate. c) măsurile de prim ajutor calificat. 12. 16. c) kineziterapie şi ergoterapie de susţinere. include: a) tulburări cantitative. b) hipertrofia de prostată care determină nicturie. b) accidente banale. b) căderile alternative. b) terapie recuperativă. Incontinenţa anală. c) tulburări cantitative. d) în relaţia cu familia pentru reintegrarea socială. de regulă hiposomnia. insuficient cantitativ. c) somnul diurn. 17. el se va aplica cu răbdare şi sistemic evitând invalidităţile prin: a) cunoaşterea şi anticiparea riscului. ce se cere diferenţiată de falsa insomnie. d) greu de suportat. b) tulburări ale ritmului normal. Consecinţele căderilor vârstnicului sunt importante şi afectează: a) starea fizică şi psihică. c) aspecte ale senescenţei echilibrului. b) întocmind un plan de îngrijire. c) posibilitatea de a bea şi mânca. c) să bea o cană cu ceai de tei. Ce recomandă asistenta medicală unui vârstnic.

b) consumarea de alimente semisolide. care urmăreşte: a) creşterea spaţiului de timp dintre micţiuni. Cum va determina asistenta medicală împrejurările apariţiei dispneei: a) la ce grad de efort apare. c) dependenţă. 22. . asistenta medicală va cunoaşte: a) dificultăţile legate de bolile cronice. 24. b) creşterea capacităţii vezicale. e) efectuarea de clisme evacuatoare. Care din următoarele intervenţii preventive sunt menite să acţioneze asupra unor factori ce pot satisface nevoia de a mânca şi a bea: a) periajul corect al dinţilor. fructe şi legume moi. 23. b) ingerarea suficientă de lichide. În cazul unei disfuncţii de eliminare intestinală diagnosticul de nursing . d) semnele unui deficit nutriţional. d) consumarea de ciorbe sau supe calde care stimulează apetitul. d) factorii de risc şi bolile cronice. c) se modifică în raport cu poziţia. c) afecţiunile locomotorii şi neurologice. c) incontinenţa urinară de stres sau de efort. 26. c) reinstaurarea reflexului de micţiune. b) pierderea controlului. d) folosirea de laxative. Contextul unei incontinenţe urinare include adesea şi următoarele: a) anorexie. b) în ce moment al zilei.actuală şi potenţială".Care din următoarele sunt exerciţiile de tehnică respiratorie pe care asistenta medicală i le prezintă pentru învăţare vârstnicului afectat de dispnee: a) respiraţia diafragmatică.21. 25. c) urmărirea efectelor secundare ale medicamentelor. Pentru a menţine independenţa nevoii de a mânca şi a bea. acţiunile planificate de asistenta medicală vor avea următoarele scopuri: a) menţinerea unui orar de eliminare conform obiceiurilor. b) abordarea unei posturi care favorizează respiraţia. Care din următoarele tipuri de incontinenţă urinară nu ţine de factorii legaţi de fiziologia micţiunii: a) incontinenţa urinară definitivă sau stabilă.îngrijiri va cuprinde formularea „alterare a funcţiei intestinale . Metoda de elecţie în tratamentul incontinenţei urinare este reeducarea. Dispneea este un simptom comun mai multor boli pulmonare şi cardiace. c) respiraţia cu buzele strânse. 29. c) mesele rare şi bogat-cantitative. b) absenţa diareei. b) incontinenţa urinară indusă. b) factorii de risc. tranzitorie şi reversibilă. Eficacitatea intervenţiilor va fi evoluată în raport cu: a) frecvenţa şi aspectul scaunelor. 28. 27. constituind una din acuzele cele mai frecvente ale vârstnicilor.

Modificările fiziologice din cadrul procesului de îmbătrânire se cer cunoscute întrucât joacă un rol important în satisfacerea nevoii de a se mişca. alcool). b) concomitent cu o alimentaţie completă şi complexă. Acestea pot fi: a) atrofia lenta a musculaturii. 34. 30. b) tulburări de deglutiţie. afecţiunile cronice de care suferă acesta şi care produc disconfort. vis-ă-vis de nevoia de a se mişca. In cadrul procesului de nursing. ceai. c) scăderea tonusului şi forţei musculare. c) hipertrofia de prostată. c) menţinerea mobilităţii articulare. ordonaţi după importanţă problemele şi bolile des întâlnite: a) probleme gastrice. b) menţinerea forţei şi rezistenţei musculare. d) menţinerea valorilor TA. 32. b) probleme respiratorii. c) folosirea de dispozitive ajutătoare. c) menţinerea rezistenţei musculare. e) reducerea cantităţii de proteine din alimentaţie 35.c) tipul de dispnee. Perturbarea somnului la persoana vârstnică are drept cauză principală. d) prezenţa durerii şi identificarea cauzei determinante. orarul lor. c) diabetul. c) în concordanţă cu starea de nutriţie. Exerciţiile de amplitudine au drept scop: a) menţinerea mobilităţii articulaţiilor. b) recomandarea de a urina la prima senzaţie de micţiune şi până la completa golire a vezicii. care din următoarele pot fi considerate intervenţii curative: a) efectuarea de exerciţii pentru tonificarea musculaturii sfincteriene. depresie. 36. 33. durere. b) felul eliminărilor. Care din următoarele boli pot afecta mobilitatea la persoana vârstnică: a) artroza. 31. d) respectarea regimului alimentar. vor fi orientate către: a) motivaţia vârstnicului. b) HTA. e) poliartroza. cuprinse în planul de îngrijire a unui vârstnic. e) afecţiuni neuro-psihice. d) osteoporoza. În cazul incontinenţei urinare reversibile. d) afecţiuni cardiace. Intervenţiile preventive. c) evitarea ingestiei de băuturi diuretice (cafea. . Menţinerea forţei şi rezistenţei musculare la un vârstnic se va realiza: a) numai apelând la exerciţii izotonice şi izometrice. d) stabilirea unui orar de folosire a toaletei. culegerea de date se va referi cu precădere la: a) capacitatea şi toleranţa la efort. etc. b) menţinerea valorilor TA în limite normale. 37.

din următoarele categorii de diagnostice de îngrijiri-nursing: a) tulburări de somn legate de oboseală. în general. b) deficit de autoîngrijire. c) a se folosi săpunuri grase. care va urmări următoarele: a) evitarea excitantelor. Intervenţiile curative care se vor iniţia ţinând cont de sursa de dificultate şi făcând distincţia între problemele medicale şi modificările fiziologice.38. d) condiţiile de mediu. c) alterare a integrităţii tegumentelor. . Îmbrăcatul şi dezbrăcatul presupun o serie de abilităţi care sunt afectate in cadrul procesului de îmbătrânire. asistenta medicală recomandă următoarele. b) deformările coloanei vertebrale. Care sunt acestea: a) dexteritatea. de a se conforma unui regim de viaţă. d) a nu se face abuz de pudră de talc. cu corectarea ritmului veghe-somn. d) alterarea alimentaţiei legată de somnolenţă. b) maladia Parkinson. d) activităţi reduse în cursul zilei pentru a nu acumula oboseală. diureză. c) aerisirea camerei de dormit. d) forţa musculară. d) cină uşoară. Pentru prevenirea uscării pielii. 40. c) coordonarea. b) asigurarea de confort fizic prin poziţionare şi calmarea durerii. Intervenţiile preventive constau în sfătuirea vârstnicului. în afară de: a) a nu se face baie generală zilnic. c) ascultarea de muzică ritmată. Care din următoarele modificări fac problematică alegerea şi ajustarea îmbrăcăminţii: a) deformările osoase. 43. c) semne de nedormit. pot fi următoarele. e) alterarea potenţială a integrităţii mucoaselor. intacte. 42. 45. eventual un pahar cu lapte. R. 39. d) gută. b) valorile TA. d) tulburările de auz. veselă. c) hemiplegiile. c) lipsa anturajului favorabil. e) depunerile de grăsime. fac parte. mai ales după ora 18. Observaţiile asistentei medicale vor urmări: a) orarul zilnic de somn. Care din următoarele sunt afecţiuni neurologice ce afectează major nevoia de a se îmbrăca a vârstnicului: a) diabetul insipid. f) toate enunţurile sunt adevărate. b) respectarea tratamentului cu somnifere. c) mobilitatea articulară. în afară de: a) instituirea unui orar zilnic. P. b) a se folosi după zvântarea pielii unele loţiuni alcoolizante. 44. 41. b) echilibrul. e) a se asigura o hidratare corespunzătoare. Problemele de dependenţă la nivelul nevoii de a fi curat şi a avea tegumente îngrijite.

c) va apela la tehnici diverse de relaxare. 52. b) persoanele cu afecţiuni digestive cronice. 53. d) purtarea în cursul nopţii a unor ciorapi. c) uşor de determinat. asistenta medicală va lua măsuri pentru diminuarea sau îndepărtarea ei. 50. 54. b) asigurarea unei poziţii confortabile. c) 35. c) persoanele cu boli cardio-vasculare. b) deshidratarea. c) mişcarea şi schimbarea poziţiei conform orarului stabilit. Care persoane sunt cele mai vulnerabile în faţa hipertermiei: a) persoanele obeze. Nevoia de sucuritate este strâns legată de numeroase aspecte privind mediul înconjurător. decizie. Proteza dentară va fi îngrijită în felul următor: a) se spală pe toate feţele folosind o periuţă aspră. 49. Cel mai frecvent factor legat de accidentele hipotermice este: a) hipotensiunea ortostatică. b) în coexistenţă cu boala somatică. c) consumarea de lichide cât mai calde.4°C. Depresia este una dintre cele mai frecvente afecţiuni întâlnite la vârstnici. e) se clăteşte cu apă rece înainte de a o monta. . c) oboseala. După ce durerea a fost evaluată. d) se păstrează noaptea într-o soluţie slabă de oţet. b) 37. c) se îndepărtează resturile alimentare de pe ea. Acţiuni desfăşurate de asistenta medicală pentru menţinerea temperaturii corporale a vârstnicului în limite normale sunt şi: a) asigurarea temperaturii ambiante de 20-21°C.1°C. b) se clăteşte cu apă caldă după ce a fost spălată cu detergent/săpun pentru copii. regimul alimentar al persoanei vârstnice va fi orientat către: a) o alimentaţie bogată în hidraţi de carbon. 48. d) consumarea de lichide reci. d) prezentă la femei. Pentru prevenirea hipertermiei.46. Este cel mai adesea: a) atipică. Odată cu vârsta. b) se va retrage în securitatea unei lumi interioare. eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminua. In jurul cărei valori se situează temperatura normală la o persoană vârstnică: a) 36°C. utilizând următoarele strategii: a) manipularea vârstnicului cu rapiditate. b) determinarea vârstnicului să folosească băuturi alcoolice ca mijloc de „a se încălzi". c) practicarea de activităţi fizice uşoare (plimbări). 47. brusc. e) manifestată prin ipohondrie. b) o reducere a grăsimilor. Persoana vârstnică când se simte în pericol: a) îşi va înrăutăţi starea de sănătate. 51.

c) alterare a comunicării verbale legată de afazie. b) va da dovadă de empatie. c) să nu împiedice comunicarea prin reacţiile sale emoţionale. d) evaluarea funcţiilor senzoriale.55. Procesul de îmbătrânire afectează nevoia de comunicare diminuând-o datorită prezenţei: a) hipoacuziei. d) tulburărilor tactile. asistenta medicală va proceda în felul următor: a) nu va folosi metode non-verbale de comunicare. 56. e) toate enunţurile sunt adevărate. c) surplusului ponderal. . ca primă etapă a procesului de îngrijire. 58. 57. Din punct de vedere al scopului comunicarea asistentei medicale poate fi: a) informaţională. Pentru îmbunătăţirea comunicării cu vârstnicul. b) să aibă o viaţă socială. c) pedagogică. 59. b) acuităţii vizuale scăzute. c) trecutul patologic. va avea în vedere elemente legate de: a) personalitatea vârstnicului. individul trebuie: a) să aibă integre organele senzoriale. clar. b) evaluarea funcţiilor cognitive. 60. c) va vorbi lent. b) terapeutică. Pentru a fi independent. Culegerea de date. cu faţa la partenerul de dialog. Problemele care apar cel mai frecvent sunt: a) alterare a comunicării verbale legată de un deficit auditiv sau vizual. b) comunicare ineficace din cauza valorilor mari ale tensiunii arteriale. în nevoia de a comunica.

d) pe masa de operaţie. c) respectarea disciplinei spitaliceşti. Ce obiective urmăreşte pregătirea psihică a bolnavului chirurgical internat: a) acomodarea cu condiţiile. b) regim hidric. c) dimineaţa şi la prânz regim obişnuit. b) în seara premergătoare. b) să ducă probele la laborator. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de laborator necesare unei intervenţii chirurgicale: a) să recolteze corect probele prescrise.şi postoperatorie. b) convingerea că intervenţia chirurgicală este benefică. Cum se testează eventuala alergie la novocaină: a) prin injecţie intradermică. d) diazepam. a operaţiei pentru sedarea şi liniştirea bolnavului: a) fenobarbital. e) să coreleze rezultatele cu starea clinică a bolnavului. . înlăturarea fricii de spital. b) mialgin. 5. f) crearea siguranţei că operaţia şi starea postoperatorie vor fi favorabile. Care din următoarele metode contribuie la buna pregătire psihică a bolnavului: a) înlăturarea factorilor nocivi. b) înlesnirea vizitei familiei. b) cunoaşterea bolnavului şi a bolii.CAPITOLUL VIII Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre. 1. 6. 7. Ce regim alimentar oferim bolnavului în preajma operaţiei: a) regim alimentar obişnuit. c) prin injecţie intravenoasă. b) prin injecţie intramusculară. e) combaterea manifestărilor ce provoacă disconfort. 3. înainte de începerea anesteziei. Ce medicamente se administrează cu 30 min. c) fortral. 2. seara hidric. c) să aducă rezultatele de la laborator. c) grija pentru odihnă. 8. d) combaterea durerii. d) nu se dau alimente grele cu 24 h înaintea operaţiei. d) respectarea relaţiilor cu bolnavii ceilalţi. d) câştigarea încrederii bolnavului în echipa de îngrijire. deci. Care sunt regulile în îngrijirea preoperatorie a bolnavului: a) crearea condiţiilor care să împiedice traumele psihice. d) să interpreteze rezultatele. somn liniştit. Cu cît timp înaintea operaţiei trebuie să depilăm regiunile păroase: a) cu 48 h. şi. 4. c) respectarea prescripţiilor medicale şi efectuarea explorărilor. c) cu 1-2 h.

10. 11. fentanilul. c) 8%. b) mialgin. b) 2-A%. au regim de substanţe stupefiante (opiance) a) fortralul. d) protecţia antiinfecţioasă. b) tahicardie. Care din următoarele obiective sunt urmărite prin efectuarea anesteziei generale: a) hipnoza. 16. c) uşor inflamabil. c) cefalee persistentă. c) albastră. d) romergan. c) relaxarea musculară. beralginul. In care din următoarele faze ale procesului de nursing stabilim dacă îngrijirea postoperatorie a fost eficientă: a) evaluare. Ce complicaţie deosebită este de temut după rahianestezie: a) greţuri.9. fortralul. . 17. volatil. algocalminul. b) mialginul. 13. d) portocalie. b) planificare. d) intoleranţă la medicamente. b) hTA. Cu ce culoare sunt vopsite buteliile cu protroxid de azot: a) albă. b) analgezia. d) nu are importanţă concentraţia soluţiei. b) lichid incolor. d) agitaţia bolnavului din cauza durerii mari. morfina. 14. Pentru evitarea confuziilor. c) căderea limbii. administrăm: a) fenobarbital. 12 Care din analgezicele de mai jos.5-1%. vărsături. d) insolubil în grăsimi. seara dinaintea operaţiei. 15. c) paracetamol. buteliile de gaz sunt colorate standard. c) implementare. Care este pericolul cel mai mare în perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin intubaţia orotraheală: a) sângerarea plăgii. c) piafenul. b) neagră. astuparea glotei şi asfixierea bolnavului. Ce soluţie de xilină se foloseşte în rahianestezie: a) 0. d) diagnostic de nursing. dispnee. Eterul este: a) gaz cu miros caracteristic. Pentru a avea un somn liniştit.

ţinem seama de: a) natura operaţiei. asistenta va efectua următoarele activităţi în afară de: a) schimbarea poziţiei după un plan bine stabilit. c) protejarea zonelor de presiune.18. 22. în perioada postoperatorie. 20. d) în decubit dorsal. c) starea generală a bolnavului. d) epistaxis şi lipotimie. Care din îngrijirile postoperatorii sunt pentru bolnavii trimişi în salon cât şi pentru cei din STI: a) aşezarea corespunzătoare în pat. 24. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aşezat în următoarea poziţie pe pat: a) în decubit dorsal cu două perne sub cap. c) tulburări circulatorii periferice. c) stimulează peristaltismul. 19. b) decubit lateral. c) în poziţie laterală stângă sau dreaptă. nu va ridica capul. b) combaterea tulburărilor hidro-electrolitice. d) administrarea unor medicamente specifice. b) în poziţie Trendclenburg. 25. d) combaterea atelectazei pulmonare. fără pernă. Pentru îngrijirea unui bolnav. cu capul flectat spre dreapta. d) decubit dorsal cu capul pe pernă. c) monitorizarea cardio-vasculară. b) mobilizarea bolnavului. d) complicaţiile care apar. d) urmărirea evoluţiei febrei. b) menţinerea tegumentelor uscate şi curate. c) prevenirea stazei venoase şi producerea bolii tromboembolice. . cu o tăviţă renală alături. Bolnavii operaţi cu anestezie locală. b) escară de decubit. 23. putând lua orice poziţie doreşte. Care din următoarele se consideră complicaţii apărute la un bolnav imobilizat timp îndelungat la pat: a) artrită acută. e) monitorizarea funcţiei renale. Care din următoarele. Mobilizarea precoce a bolnavului urmăreşte: a) combaterea durerii. 21. b) încurajează mobilizarea. este efectul secundar al unui analgezic (Fortral) administrat postoperator: a) reduce greaţa. b) felul anesteziei. c) decubit ventral. Pentru prevenirea complicaţiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizaţi. vor fi aşezaţi în pat în următoarele poziţii: a) decubit dorsal cu pernă sub picioare.

d) efectuarea de baie parţială zilnică.000-3. 34. este nevoie ca aportul caloric să fie de: a) 2. c) 1. Aportul proteic postoperator este necesar pentru: a) corectarea hipoproteinemiei. putându-şi schimba în anumite limite poziţia. b) în decubit dorsal fără pernă timp de 24 h. b) cu peritonite operate. c) cu rahianestezie. c) cu afecţiuni esofagiene operate.000 cal/zi. Bolnavul operat cu anestezie locală va fi aşezat: a) în decubit dorsal cu capul pe pernă. d) 3. b) membre inferioare. Poziţia Fowler (semişezândă) este favorabilă bolnavilor cu operaţii pe: a) torace. cu o operaţie medie. .500 cal/zi. Pentru un bolnav. c) operaţii la nivelul membrelor inferioare. 30. În poziţie de decubit ventral vor fi aşezaţi bolnavii operaţi: a) pe coloana vertebrală. d) compensarea proceselor catabolice ce au loc postoperator. 28.000-1.000 cal/zi. 29. In poziţie Trendelenburg vor fi aşezaţi bolnavii cu: a) peritonite generalizate. 31.000-4. c) la fumători. 27 La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicaţii pulmonare: a) la bolnavii vârstnici. insuficient tratate. c) prevenirea insomniei şi a anxietăţii. b) furnizarea terapiei diversionale şi a fizioterapiei. b) de afecţiuni pleuropulmonare sau esofagiene. 32. Care din următoarele sunt aspecte esenţiale ale planului de nursing postoperator: a) promovarea mobilizării şi încurajarea ingestiei de lichide. d) la cei cu leziuni pulmonare preexistente. b) la copii. b) irigare cerebrală deficitară. In poziţie de decubit lateral vor fi aşezaţi bolnavii: a) operaţi pentru afecţiuni pleuropulmonare. b) cicatrizarea plăgilor. c) în poziţie Trendelenburg.26. c) coloana vertebrală. c) creşterea dezechilibrelor hidro-electrolitice.000 cal/zi. după dorinţă. 33. b) 800-1. d) în poziţie Fowler.

scoasă. c) pentru a împiedica sângcrarea şi infecţia. în funcţie de evoluţie. b) simptomatic. d) modificarea conduitei. De ce se fixează canula de traheotomie la piele: a) pentru a nu se astupa cu corpi străini. 37. d) din care rezultă modificări structurale şi funcţionale ale plămânilor (EPA). b) creem o atmosferă cât mai puţin septică. Ce facem pentru a nu se forma crustă la o traheotomie: a) spălăm cu ser fiziologic şi îndepărtăm mecanic secreţiile formate. Care sunt avantajele traheotomiei: a) reduce spaţiul mort cu aproximativ 10%. d) lipide. putem folosi următoarele căi: a) gastrostomia. Aportul energetic va fi dat de: a) glucide. b) separă calea aeriană de cea digestivă prin canule speciale. c) de urgenţă. Când calea naturală eficientă în administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru bolnavul chirurgical. 44. 41. 43. La administrarea oxigenului din bombă. b) vitamine. c) ce produce insuficienţă hepato-renală. b) supravegherea aspectului pansamentului. 39. c) urmărirea eficacităţii tratamentului aplicat. c) prevenirea vărsăturilor şi a aspiraţiei. 38. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la STI permite: a) urmărirea evoluţiei bolnavilor. de un bolnav agitat. d) permite aspiraţia secreţiilor traheobronşice şi reduce mişcările paradoxale în voletul costal. 42. b) calea intravenoasă. c) apă şi electroliţi. d) mobilizarea la marginea patului. avem nevoie pentru reducerea presiunii şi umidificare de: a) mască. b) pentru a nu aluneca. obiectivele planului de îngrijire sunt următoarele. Oxigenul pur administrat timp îndelungat are efect: a) benefic pentru organism. 40. c) provocăm tuse artificială. c) sonda nazogastrică sau nazojejunală. cel puţin în primele zile postoperator. cu excepţia: a) monitorizarea funcţiilor vitale din 15 în 15 minute. d) pentru a nu putea fi mobilizată. b) toxic pentru organism. Oxigenoterapia este un act terapeutic: a) etiologic. c) barbotor.35. b) prevenirea apariţiei unor complicaţii. c) evită obstacolul glotic şi reduce spaţiul mort cu aproximativ 65%. 36. În prima oră după anestezia generală. b) reductor. .

b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare. salvatorul trebuie: a) să oprească motorul.CAPITOLUL IX Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirurgicale. 1. b) tahicardia. b) 100-200 mg. . c) febra mare şi mucoasele uscate. 9. Care este atitudinea corectă la locul accidentului în cazul unui traumatism abdominal închis: a) administrare de calmante. 3. Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este: a) executarea unui baraj de securitate. b) să controleze respiraţia. şocul anafilatic. La ce valoare a alcoolemiei apare coma la alcoolici: a) 150-175 mg. In cazul în care o persoană este găsită căzută într-un garaj închis. d) 300-400 mg. Hemostaza provizorie se poate realiza prin: a) ligatura vaselor lezate. b) pansament compresiv. 5. c) 150-250 mg. c) hemostază locală. d) dilataţia pupilară. c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor. b) transport de urgenţă la spital. c) imobilizarea fracturilor osoase. b) evaluarea rapidă a situaţiei. 4. c) sunt egale. Care din următoarele sunt semne şi simptome de intoxicaţie atropinică: a) delirul. cu un motor de maşină funcţionând. b) de ieşire. c) compresiune la distanţă. d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc de locomoţie. Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai întâi: a) să eliberăm căile respiratorii. 6. c) să scoată persoana afară din garaj. Într-o plagă „în seton" orificiul mai mare este: a) de intrare. d) aplicarea garoului. În cazul unui pacient politraumatizat prioritatea în acordarea primului ajutor constă în: a) oprirea hemoragiei externe. 7. b) să o punem în poziţia de siguranţă. 8. 2. e) administrarea medicaţiei hemostatice. c) să-i controlăm respiraţia.

17. a) eritem. 12. b) aplicarea garoului deasupra leziunii. b) tamponament local. Primul ajutor în caz de arsură constă în: a) administrarea de antialgice. . Care din următoarele manevre se practică în cazul muşcăturilor de şarpe veninos: a) incizia şi excizia ţesutului cutanat în zona lezată. c) imobilitatea prelungită. c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot. b) frigul uscat. c) instalaţii auriculare cu glicerina boraxată. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel: a) cu stare de şoc hipovolemic. 15. c) administrarea de antiinflamatoare steroide. 19. 20. Degeraturile de gradul I se caracterizează prin. b) se îndepărtează sursa de curent şi apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie. c) aspiraţie locală şi administrare de ser antiveninos. c) de gradul IV. In cazul electrocutării la locul de intrare şi ieşire a curentului electric se produc arsuri: a) de gradul II. c) gangrena. 11. c) se transportă victima la spital. hemostaza provizorie pentru artera temporală superficială. Primul ajutor în cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă în: a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei. În cazul otoragiilor posttraumatice conduita de urgenţă este efectuarea de: a) spălaturi auriculare cu ser fiziologic sau apă distilată. b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot. se face prin compresiune directă pe: a) regiunea preauriculară. 16. 18. În accidentele maxilofaciale.10. 14. b) administrarea de antialergice. c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte. b) de gradul III. Pentru acordarea primului ajutor în cazul electrocutării: a) se efectuează resuscitarea cardiorespiratorie ca primă măsură. b) marginea inferioară a mandibulei. c) cu stare de şoc toxicoseptic. 13. d) încălţămintea lejeră.În cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar: a) acordul pacientului. b) fără complicaţii. Care sunt factorii care favorizează degeraturile: a) frigul umed. b) flictene. c) să cunoşti natura substanţei ingerate. b) să câştigi încrederea pacientului.

c) mobilitate anormală. Obiectivul principal în acordarea primului ajutor în cazul unei fracturi la locul accidentului este: a) reducerea fracturii. d) hemostază provizorie. c) foloseşte o atelă Kramer. Semnele de certitudine într-o fractură a membrelor sunt: a) mobilitate anormală. b) netransmisibilitatea mişcărilor distal de fractură. b) aplicarea imediată a unui tampon din tifon introdus compresiv în fosa nazală. impotenţă funcţională.paralizii. 26. 22. Hematemeza este o hemoragie internă exteriorizată manifestată prin: a) vărsătură de sânge roşu aerat. In cazul unei fracturi închise la un membru inferior. c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării. b) prevenirea complicaţiilor . crepitaţie osoasă. deformarea regiunii. c) elasticitatea cutiei toracice. b) nu este nevoie de imobilizare. Ce manifestări sunt tipice pentru o hemoragie internă: a) tegumente palide şi reci. b) vărsătură de sânge ca zaţul de cafea. Pentru imobilizarea provizorie a membrului inferior stâng fracturat asistenta medicală procedează în felul următor: a) imobilizează membrul inferior stâng fracturat folosind drept atelă celălalt membru inferior. Severitatea unei fracturi costale depinde de: a) numărul fracturilor. corectă a fracturii. 25. la locul accidentului. d) comprimarea fosei nazale cu policele pe septul nazal. asistenta medicală aplică: a) reducerea precoce. Epistaxisul se tratează de urgenţă prin: a) aşezarea bolnavului în decubit dorsal. 24. d) indiferenţă. 28. 29. b) accentuarea durerilor. crepitaţie osoasă. 27. b) sediul fracturilor. hemoragii. c) calmarea durerii. In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evită flectarea capului pe tor ace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce: a) şoc hemoragie. 23. c) sete accentuată. . b) stare de agitaţie.21. c) vărsătură de sânge negru lucios ca păcura. c) schimbarea tamponului din oră în oră. c) imobilizarea provizorie. întreruperea continuităţii osului. b) imobilizarea cu mijloace improvizate a articulaţiilor deasupra şi dedesubtul fracturii. cu resturi alimentare (eventual).

cu capul mai ridicat decât restul corpului. accidentatul putând fi încă resuscitat: a) midriază fixă. Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică. . b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii. c) recolorarea tegumentelor. Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas. cu capul mai jos decât restul corpului.. In cazul unui singur reanimator în resuscitarea cardiorespiratorie raportul dintre insuflaţii şi masajul cardiac extern este de: a) 1 la 8. 32. concomitent cu respiraţia gură la gură se instituie masajul cardiac extern. c) insuflaţia aerului gură la gură. 34. b) medicaţie tonică cardiacă. pe un plan dur. b) hipotonie musculară şi pete cianotice. accidentatul se va afla în următoarea poziţie: a) decubit lateral drept. b) în orice poziţie. b) clinostatism. c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG. stare de inconştienţă. stare de inconştienţă. paloare midriază. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de: a) 60. Care este timpul limită de acţiune în reanimarea cardio-respiratorie? a) 3. b) respiraţie profundă. b) până la apariţia bătăilor inimii. b) 2 la 15. c) 20 minute. 39 În edemul pulmonar acut pacientul se aşează în: a) clinostatism. cu picioarele atârnând la marginea parului. Eficienţa măsurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciază prin: a) apariţia pulsului la nivelul arterelor mari şi sincron cu compresiunile sternale. b) 8-10 minute.80/min. 40. c) trusa pentru traheostomie. c) respiraţie oprită. 35. 36. c) poziţie şezând.60/min. Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă: a) respiraţie superficială. puls tahicardie. 31. c) decubit dorsal.30.4 minute. cu capul în hiperextensie. puls absent. 33. Pentru intervenţiile de urgenţă în edemul pulmonar acut asistenta medicală pregăteşte: a) instrumente pentru sângerare şi oxigenoterapie. b) dispariţia midriazei.. c) 1 la 2. hipotensiune arterială conştientă pierdută. relaxare sfincteriană. 37. b) 40. puls filiform. c) până la reluarea respiraţiei spontane şi apariţia bătăilor inimii. c) 100-120/min. În resuscitarea respiratorie prima manevră este: a) administrarea oxigenului. Cât timp se va păstra ritmul 2 la 15: a) până la reluarea respiraţiei spontane. In stopul cordiorespirator. 38.

redoare de ceafa. b) hemoragii cerebrale.. . c) poziţia semişezândă. Care dintre următoarele cauze pot determina apariţia comei diabetice: a) postul prelungit. b) hemiplegie. are o durată între 3-15 min. Cărui grad de comă îi este caracteristică păstrarea reflexelor osteo-tendinoase şi cutanate: a) comă profundă grad III. d) uremie. cu tegumente palide şi reci. 46. somnolent. Pacientul inconştient. În starea de şoc indiferent de cauza sa se produce: a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor metabqlice la nivelul ţesuturilor. 47. poate fi transportat în poziţie: a) decubit dorsal tară pernă. debutul se instalează lent: a) diabet. 50. emoţii. c) pacient somnolent. c) tulburări respiratorii. c) absenţa mişcărilor toracice în timpul respiraţiei. 44. Durerea coronariană ce survine la efort. c) stenoză mitrală. 51. d) comă ireversibilă grad IV. b) decubit lateral sau semi-ventral. In care poziţie trebuie transportat un comatos cerebral: a) poziţia decubit dorsal. c) Trendelenburg. 48. transpirat. b) 15 min. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană: a) cefalee. şi care cedează la nitroglicerină este caracteristică în: a) angina pectorală. frig. hipertensiv. b) poziţia decubit ventral. comatos. 43.. puls filiform. b) pacient agitat. c) 30 min. b) infarct miocardic acut. d) poziţia decubit lateral (de siguranţă). b) sistarea tratamentului hipoglicemiant. In care dintre come. b) tulburări renale.41. tahicardie. Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă: a) pacient inert. afazie. b) comă vigilă grad I. c) comă propriu-zisă grad II. fotofobie. b) durere toracică surdă. Unul din semnele pneumotoraxului este: a) spută cu sânge. c) intoxicaţii cu cianuri. 49. 45. 42. hipotensiune. Criza de angină pectorală durează în general sub: a) 5 min. c) administrarea de atropină.

c) spălătură cu seringa Guyon . Existenţa hemiplegiei în cadrul comelor semnifică: a) o leziune meningeană. sete de aer. Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este: a) redoarea de ceafă. 52. c) hipertensiunea arterială. b) extracţia corpului cu pensa. 55. b) hemiplegia.apă distilată.c) agitaţie psiho-motorie. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini esofagieni este: a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin. c) o leziune medulară. b) o leziune cerebrală. c) extragerea sau împingerea corpului străin prin procedee oarbe. 54. 53. b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini vii auriculari este: a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon. .

Pentru îngrijirea femeii gravide la domiciliu vom cunoaşte: a) modalităţile de estimare a vârstei sarcinii. T°. b) responsabilitate şi corectitudine. pe parcursul vizitelor. c) câştigul sau pierderea în greutate. Care din următoarele se regăsesc în modalităţile de efectuare a educaţiei gravidei: a) prezentarea semnelor naşterii la termen. notăm: a) aspectul general şi nivelul de cultură. 3. c) la sfârşitul sem. c) în ultimele 4 luni de sarcină. I de sarcină. II de sarcină. . elevii îşi vor însuşii următoarele abilităţi şi deprinderi practice: a) determină indicatorii de dezvoltare fizică. c) modalităţi de administrare a O2. La terminarea stagiului practic în comunitate. pentru stabilirea relaţiei cu femeia gravidă. c) prezentarea cauzelor ce declanşează travaliul. 1. Notăm în fişa medicală a gravidei: a) evenimentele petrecute de la ultimul control periodic. b) istoricul ciclului menstrual şi activitatea sexuală. b) continuu. c) sarcinile trecute. Alterarea comportamentului sexual datorită disconfortului este o posibilă problemă a gravidei specifică: a) trimestrului III de sarcină. c) respect al regulamentului de funcţionare. 4. R. evoluţia lor. se stabilesc: a) în raport cu numărul sarcinilor. a controalelor periodice ale gravidei. b) tehnica puncţiei venoase. b) la sfârşitul scm. d) determinarea valorilor TA. b) prezentarea semnelor unei naşterii premature. 2. b) pe parcursul celor 9 luni de sarcină. 7.CAPITOLUL X Îngrijiri comunitare. a controlului periodic. 8. d) tehnici de monitorizare a elementelor particulare ale sarcinii. c) recoltează sânge pentru glicemie şi urce. La primul interviu. Activitatea de educaţie a gravidei se realizează: a) în primele 2 luni de sarcină. P. c) doar în trimestrul II de sarcină. 5. 9. b) supraveghează procesele de boli infecto-contagioase. 6. d) în trimestrul I de sarcină. d) numai înainte de a rămâne însărcinată. Ritmul vizitelor. b) vaccinările efectuate. d) aplică sub supraveghere intervenţii de urgenţă. Printre atitudinile şi capacităţile afective ale elevilor se găsesc: a) dorinţa de comunicare.

cu asistenta medicală. c) desfacă curelele sau elasticele prea ferme. urmează evaluarea. Deficitul de cunoştinţe al femeii gravide depistat la vizita iniţială prenatală se referă la: a) diagnosticul de sarcină.10.speciali. 14. sincer. d) bea apă minerală cu o felie de lămâie. La senzaţia stării de leşin gravida este sfătuită să: a) ia poziţie şezând sau în decubit lângă o sursă de aer curat. cu toc jos. b) cunoaşterea modalităţilor de păstrare a unei poziţii corecte. Durerile dorsale pot fi reduse dacă gravida: a) va purta încălţăminte adecvată. d) purtarea de ciorapi elastici . 13. b) îngrijirea copilului de vârstă preşcolară. femeia gravidă: a) se va plimba în aer liber. c) evitarea poziţiei nemişcate a picioarelor. 17. 15. nepoluat. Pentru evitarea cefaleei. După aplicarea diferitelor modalităţi ce se referă la educarea femeii gravide. d) depistarea factorilor de risc. b) evitarea obezităţii. c) înţelegerea producerii în sarcina normală a HTA. . b) va efectua exerciţii de relaxare a spatelui. a migrenei. c) să-şi mărească greutatea corpului prin ingestie de alimente în surplus. c) unde să se prezinte în caz de urgenţă. 16. ce va sublinia: a) faptul că femeia gravidă a înţeles şi poate demonstra înţelegerea informaţiilor oferite. d) atitudinea permanentă de anxietate. După evaluarea cauzelor varicelor membrelor inferioare se recomandă: a) evitarea ingestiei de fructe acide. curat. 11. b) bea lapte rece aproximativ 100 ml. b) va lua preventiv 1 tabletă aspirină. c) va avea suport psihic-emoţional din partea familiei. b) să-şi exprime neliniştea sau frica în legătură cu orice problemă pe care o consideră diferită. cu îndoirea genunchilor şi rămânerea spatelui drept. b) cum să discute direct. 12. Femeia gravidă pregătită pentru naştere va cunoaşte: a) ce sunt şi cum se produc BCF. c) datele când se va prezenta la controalele de specialitate. Care din următoarele pot fi obiective în îngrijirea la dotniciliu a unei gravide: a) gravida să cunoască schimbările fizice ce se produc în timpul sarcinii. c) va folosi corect spatele pentru a ridica un obiect.

d) sângerarea gingiilor. La vizitele din trimestrul II de sarcină. Oboseala ce este acuzată de gravidă. b) dacă apare şi durere. c) tulburări de vedere. c) răul de dimineaţă. b) numai în trimestrul I de sarcină. să se prezinte la medic. c) evita mesele abundente. c) nevoia de somn prelungit în timpul nopţii. 21. b) dormi fără pernă şi cu picioarele pe un sul (pătură). 23. d) hemoragiile vaginale. Pentru a instrui femeia gravidă în legătură cu semnele de pericol ce pot apare în trimestrul II de sarcină. d) înregistra rezultatele examenelor de urină. b) monitoriza câştigul în greutate. c) să nu bea decât ceai de tei cu lămâie. evaluarea îngrijirilor referitoare la deficitul de cunoştinţe va sublinia: a) valorile respiraţiei şi prezenţa edemelor gambiere. 20. usturimi. asistenta medicală va lua în discuţie următoarele semne: a) absenţa mişcărilor fetale. Un anumit grad de edem este normal. care nu prezintă un motiv de îngrijorare: a) glezne uşor umflate la sfârşitul zilei şi mai ales în zi caldă. gravida va: a) bea lapte cald seara. pentru a determina starea generală a sănătăţii gravidei. În prezenţa arsurilor gastrice — a gastralgiilor. Manifestările prezentate sunt: a) stare de istovire cu dorinţă de a adormi în cursul zilei. 24. 22. Ce recomandaţi femeii gravide care simte nevoia de a urina cât mai des (apare mai ales în trimestrul III): a) să bea cât mai puţine lichide seara. 25. ' d) lua urgent bicarbonat de sodiu. asistenta medicală va: a) administra vaccin antihepatitic A şi B. comune celor 3 trimestre de sarcină. pot fi reclamate de femeia gravidă: a) respiraţia dificilă.18. c) măsura fundul sacului uterin. condimentele şi prăjelile. Care din următoarele acuze. . d) să bea lapte în amestec cu ceai de plante. b) înţelegerea de către gravidă a explicaţiilor. b) sunt foarte dureroase. În planul de îngrijire ce s-a întocmit gravidei la vizita iniţială. c) punerea de către gravidă a unor întrebări semnificative. d) de natură infecţioasă. Cum se manifestă aceste edeme. deoarece corpul reţine apa în exces în timpul sarcinii. b) constipaţia şi somnul dificil. 19. inelele nu se mai potrivesc. este determinată de solicitările crescute ale sarcinii şi uneori de starea de nelinişte. b) numai c şi d. c) dimineaţa pe degetele umflate şi amorţite.

c) toleranţă alimentară bună. b) în fişa de sănătate a copilului. b) reflexele tonice. e) icterul fiziologic. 31. Aprecierea unei bune stări de nutriţie se realizează după următoarele criterii: a) curba ponderală prezentă. tonusul muscular. Asistenta medicală va aprecia dezvoltarea motorie a nou-născutului. orificiilor auditive şi nazale. b) eliminarea de urină şi materii fecale. Ce cuprinde această evaluare: a) poziţia. 32. Supa de zarzavat şi brânza de vacă sunt preparate ce se introduc în alimentaţia: a) naturală. d) aspectul şi evoluţia bontului ombilical. .26. d) dezvoltarea psihomotorie corespunzătoare vârstei. b) scăderea fiziologică în greutate. d) doar b şi c. c) artificială. Pentru a îngriji un copil nou-născut sau sugar la domiciliu asistenta medicală va cunoaşte şi aprecia următoarele: a) particularităţile anatomofiziologice ale copilului. Care din următoarele fac parte din manifestările specifice copilului nou-născut: a) aspectul unghiilor. c) îngrijirea ochilor. 33. Se vor evalua şi înregistra caracterele morfologice următoare în afară de: a) valoarea greutăţii corporale. c) perimetrele cranian şi toracic. 34. c) sensibilitatea dureroasă. 27. d) criza hormonală. ascendentă. c) în caietul sugarului aflat la mamă. b) modalităţile de adaptare la noile condiţii. b) dezvoltarea ţesutului subcutanat adipos. Asistenta medicală demonstrează şi efectuează în prezenţa mamei sau a bunicii o serie de activităţi referitoare la: a) igiena corporală. 28. Unde sunt înregistrate datele obţinute la vizitele copilului: a) nu este necesară o înregistrare specială. 30. b) diversificată. mobilitatea. b) aspectul şi culoarea tegumentelor. e) aspectul fontanelelor şi suturilor craniene. d) obiectivele şi intervenţiile specifice necesare îngrijirii. c) modalităţile de creştere şi dezvoltare. c) aspectul testiculilor. Alimentaţia nou-născutului şi sugarului poate fi: a) naturală. 29. c) diversificată. b) artificială.

asistenta medicală va realiza: a) motivarea vaccinărilor. b) prezenţa leziunilor de intertrigo. mama este sjătuită să evite: a) aglomeraţiile. . observaţii despre acesta. 36. de sinceritate. c) necorelarea programului de viaţă cu starea de sănătate a sugarului. Mama sau bunica. b) administrarea incorectă a O2. b) o relaţie specială de încredere cu familia. După ce sugarul este alăptat. 42. Pentru a preveni îmbolnăvirea nou-născutului şi sugarului. c) refuzul de a vaccina copilul. c) a ţine seama de starea de sănătate a copilului. b) colici abdominale. 38. 39. b) un program zilnic conceput de mamă. e) îngrijire necorespunzătoare a pielii şi mucoaselor. Regimul de viaţă al sugarului înseamnă: a) un program zilnic individualizat. Care din următoarele nu sunt greşeli de îngrijire prin neglijenta mamei: a) supraîncălzirea copilului. după dorinţă.35. d) când a apărut primul dinte. d) numai b şi c. b) toate răspunsurile sunt neadevărate. c) alimentaţia necorespunzătoare. va nota în caietul sugarului. e) câte ori a schimbat scutecele. d) modalităţile de ridicare şi ţinere în braţe. d) mobilitatea redusă. în afară de: a) când sugarul a plâns cu lacrimi. b) condiţiile de supraveghere. 41. Pentru ca familia să accepte şi să respecte data planificată a unor vaccinări. c) vârsta şi starea generală. c) crampe abdominale. părinţii sunt obligaţi să accepte vaccinarea copiilor. la sugar. c) nu este nevoie de o activitate specială. 40. d) persoanele bolnave. b) când sugarul a ţinut capul. se manifestă prin: a) prezenţa eritemului fesier. d) administrarea unor medicamente din proprie dorinţă. c) când sugarul a stat în şezut. 37. În realizarea călirii organismului unui sugar se vor lua în consideraţie: a) condiţiile meteorologice. poate prezenta: a) regurgitări. Deficitul de îngrijire a tegumentelor. f) câte ore a dormit în cursul zilei.

temperatura în cameră şi a apei va fi în jur de: a) 20° şi 23. d) securitate. După baia generală. d) toate cele de mai sus. b) plicile şi cutele pielii. b) numai a. b) nevoile emoţionale. c) să supravegheze orarul şi caracterul tusei. 49. mama va şti: a) să facă bilanţul alimentelor primite faţă de cele indicate. la domiciliu pot fi: a) nutriţia. Între tehnicile specifice care se aplică se găseşte şi: a) măsurarea perimetrului cranian. c) ulei (fiert). Nevoile de îngrijire ale copilului mic. 50. Care din următoarele pot fi considerate motive pentru care un bebeluş ar putea plânge: a) boala. b) să observe elementele anormale apărute pe tegumente. b) talc (în strat subţire). tamponarea şi uscarea pielii se efectuează cu atenţie în zonele următoare: a) pielea capului. Pentru a evalua modul cum sugarul primeşte alimentaţia prescrisă de medic. Pentru combaterea febrei mama va şti să folosească una din metodele următoare: a) administrarea de lichide (ceai).43. b) 20° şi 22°. . 46. b) prezenţa eritemului fesier. 48. b) determinarea greutăţii. 51. d) aplicarea de comprese calde-alcoolice pe abdomen. c) regiunea interdigitală.5°. 47. d) 18° şi 22°. c) aprecierea stării de nutriţie. . Baia generală contribuie la călirea organismului sugarului dar este şi: a) prilej de curăţenie. d) determinarea taliei. 44. 45. c) aplicarea de supozitoare antitermice pentru sugari. c) prilej de intimitate cu implicaţii psihice favorabile mamei şi sugarului. în vârstă de 1-3 ani. În timpul băii. c) colicele. Protejarea zonelor predispuse la leziuni ale pielii se face cu: a) alcool camforat. c) nevoile sociale. b) aplicarea de comprese-împachetări. d) să noteze modificările în programul de somn şi veghe. c) 18° şi 20°. c) aprecierea dezvoltării fizice. ştergerea.

52. Dezvoltarea comportamentală şi socială. 54. alergatul. se va evalua referindu-ne la următoarele. d) controlul voluntar al intestinului şi vezicii urinare. d) prin dans simplu (mişcări ritmate). în afară de: a) mânuirea cănii. Deprinderi care se învaţă în această perioadă şi se perfecţionează sunt: a) relaţia faţă de mediu. a lingurei. c) cântând. pe înţeles despre: a) modalităţile de izolare a copilului bolnav la domiciliu. La apariţia unui semn de boală contagioasă la domiciliu. d) atitudinea faţă de bolnav şi faţă de contacţi. b) părţi din jucării descompuse. . b) asistenta de igienă din teritoriu . Examenul de bilanţ se efectuează de către medic şi asistenta medicală: a) din 3 în 3 luni. c) din 6 în 6 ani. săritul. d) tabelele cu indicatorii medii de dezvoltare fizică. d) comportamentul adaptiv. făcând referire la momentele de nesupraveghere a copilului. b) sex. e) comportamentul personal-social. 56. c) aruncarea mingii. e) comportamentul pcrsonal-social. la jocul cu: a) obiecte mici. b) mersul singur. c) scrisul cu creionul.comunitate. c) medicamente (tablete. 55. Jocul la această grupă de vârstă se realizează: a) cu obiecte ce pot fi trase sau împinse. b) semnele bolilor respiratorii. drageuri). b) perfecţionarea limbajului ca metodă de comunicare. 59. b) cu nisip. apă. c) abaterile de la normal ale coloanei vertebrale. asistenta medicală va fi în permanentă legătură cu: a) asistenta medicală de la camera de gardă. 57. b) o dată la 12 luni. c) semnele bolilor transmisibile. ţinând cont de: a) vârstă. 53. Familia este informată corespunzător. Indicatorii de dezvoltare fizică se obţin prin prelucrarea valorilor de greutate şi înălţime. Asistenta medicală instruieşte părinţii. c) cu mama sau persoana care acordă îngrijirile la domiciliu. 58.

e) indicatorii de dezvoltare fizică. a) IDR la PPD. pentru rezolvare. In realizarea unei comunicări eficace. oferind informaţiile necesare. 65. Evaluarea modalităţilor de îngrijire a copilului preşcolar la domiciliu include a) normele de igienă personală şi deprinderea copilului cu ele. a unui dialog cu copilul. copilul va efectua următoarele investigaţii de laborator:. 64. b) capacitatea de cunoaştere. 62. . c) lupta cu instinctul sexual. d) verbal. c) asistenta şefa a spitalului teritorial de copii. atitudinea şi limbajul necesar. c) MICRO. b) alimentaţia corespunzătoare vârstei. b) motor. evaluarea stării de sănătate se realizează: a) periodic. Pentru cazurile de copii care necesită. e) capacitatea de gândire. b) prin examene medicale de bilanţ obligatorii. d) dezvoltarea mentală . 67.60. internarea acestora într-o instituţie de protecţie.limbajul. c) tulburările de poziţie. asistenta medicală va colabora. 61. b) examen coproparazitologic. La copilul în vârstă preşcolară (3-7 ani). asistenta medicală va găsi: a) tonul şi atitudinea. în mod individual. Pentru înscrierea la grădiniţă. c) mixt. d) exudat faringian pentru SH şi bacii difteric. 63. d) capacitatea de comunicare. Asistenta medicală evaluează în cadrul examenului psihologic şi: a) acuitatea vizuală. c) acuitatea auditivă. Asistenta medicală participă la examenul psihologic al copilului pentru a determina. c) la vârsta de 5 şi 7 ani. cu: a) asistenta de gardă. d) doar la vârsta de 5 ani. e) social afectiv. 66. b) aprobarea colegilor. c) tonul. Asistenta medicală cunoaşte şi recunoaşte următoarele nevoi ale adolescentului: a) identitatea şi independenţa. b) limbajul. conform planului stabilit. b) asistenta socială. comportamentul: a) cognitiv.

70. . 74. b) aplicării corecte a programului de viaţă stabilit pentru fiecare grupă de copii. are spirit de echipă. c) asigurarea condiţiilor de odihnă de natură fizică şi psihică. b) evitarea suprasolicitării prin eforturi exagerate. încredere. Pentru satisfacerea nevoilor emoţionale şi sociale ale copilului în vârstă de 7-18 ani. d) activitatea fizică prezentă. Evaluarea stării de sănătate a adolescentului interesează şi: a) prezenţa caracterelor sexuale secundare la fete şi băieţi. c) activităţii părinţilor care se ocupă de copil.68. În activitatea zilnică în creşe. d) activitatea fizică şi de relaxare cât mai redusă cu putinţă. b) este bine pregătită profesional. 69. 73. Care din următoarele sunt cauzele apariţiei abaterii în starea de sănătate a copilului: a) starea constituţională. următoarele: a) monitorizarea modului de desfăşurare a procesului instructiv-educativ. c) este organizată. b) oferirea de afecţiune. b) starea neurovegetativă şi endocrină. vor fi incluse pentru atenuarea stării de oboseală. c) încurajarea participării la activităţi de grup. c) săptămânal pentru creşa cu program săptămânal. d activităţii infirmierelor din subordine.chestionare. 72. c) metode obiective . dragoste. AA. asistenta medicală va include în planul său de lucru şi supravegherea: a) respectării tuturor circuitelor funcţionale. Asistenta medicală ce-şi desfăşoară activitatea într-o creşă prezintă următoarele atitudini şi capacităţi afective: a) ştie să prelucreze datele pe care le obţine. e) alimentaţia să cuprindă puţine vitamine. Triajul epidemiologie al copilului din creşe se efectuează: a) numai la plecarea acasă. În planul de îngrijire a unui şcolar cu surmenaj. d) alimentaţia necorespunzătoare. b) zilnic pentru creşa cu orar de zi. 75. 71. c) depistarea abaterilor de la normal a AV. Una din posibilele probleme ale şcolarului este „oboseala excesivă surmenajul". b) numai prin discuţii cu familia. Evaluarea oboselii excesive se poate realiza prin: a) metode subiective . d) colaborează bine cu mama. e) inspiră încredere şi siguranţă. asistenta medicală va sugera familiei: a) un control de specialitate la stomatolog.sondarea directă. c) insuficienta somnului. b) antecedentele vaccinate.

b) copilul să fie pregătit pentru clasa I. c) acţiuni de protecţie sanitaro-antiepidemică. 78. d) starea de sănătate a personalului. organizarea şi funcţionalitatea unei şcoli. Activitatea de supraveghere şi control a asistentei medicale din grădiniţă se referă la: a) procurarea medicamentelor de urgenţă. 83. b) tehnici de evaluare a stării de sănătate a şcolarului. b) asistenta medicală. c) diapozitivul. b) existenţa frigiderului cu probe alimentare. 81. Prin activitatea sa zilnică. 77. c) odihnă după masă şi somn. programul de activitate şi odihnă. sunt desfăşurate folosindu-se: a) jocul. d) problemele specifice ale preşcolarului. 80. b) activitatea liberă şi cea obligatorie. d) să-şi aşeze ordonat şi la locul lor jucăriile. individualizat de vârstă. Acţiunile de educaţie sanitară adaptate nivelului de înţelegere a copiilor. e) activitatea din blocul alimentar. Obiectivul principal a regimului instructiv-educativ din grădiniţă este: a) copilul să se joace cât mai mult singur. b) folosirea corectă a instalaţiilor sanitare. Între cunoştinţele şi deprinderile teoretice ale asistentei medicale ce asigură asistenţa medicală într-o unitate şcolară se află: a) amplasarea. b) filmul. . colaborând cu educatoarea. Asistenta medicală întocmeşte. suntem obligaţi să verificăm: a) valabilitatea „Autorizaţiei de funcţionare". d) psiholog. Dacă în unitate funcţionează un punct de desfacere a produselor alimentare. c) starea de igienă a localului. asistenta medicală participă la consolidarea deprinderilor de igienă a copiilor. c) organizarea şi funcţionarea bufetelor sau punctelor de desfacere. e) toate enunţurile sunt adevărate. care sunt următoarele: a) spălatul singur pe corp şi dinţi. Activitatea profesională în grădiniţă se desfăşoară în echipa compusă din: a) educatoare. Acesta va cuprinde următoarele în afară de: a) triajul epidemiologie şi activitatea în focar. d) efectuarea de vaccinări conform catagrafiilor întocmite. 79. c) copilul să scrie şi să citească foarte bine. c) să se îmbrace şi să se dezbrace singur. c) medic. 82. b) condiţiile de mediu.76.

d) VIII. . Asistenta medicală participă la examenul medical de bilanţ al stării de sănătate cu efectuarea de măsurători: a) somatometrice. e) frigider pentru vaccin. d) pe 4 luni. e) termen mediu. c) I şi II. f) frigider pentru probe alimentare. d) RBW şi vaccinare DiTe. e) examen neuro-psihic. administrativ şi de îngrijire sunt: a) numai examen clinic. în afară de: a) cântar de bucătărie şi pediometru. c) T° corpului.F.. d) supraveghere a contacţilor direcţi pe toată perioada de incubaţie a bolii. Investigaţiile fiziometrice elementare efectuate unui şcolar pot fi: a) aprecierea AV şi AA. d) optotip cu cifre.F.S. 85. b) cântar de persoane şi taliometru. c) vaccinare a tuturor contacţilor.84. c) aparat pentru măsurarea TA. Activitatea într-un focar de boală transmisibilă în şcoală conform instrucţiunilor se desfăşoară prin următoarele acţiuni de: a) întocmire a fişei de focar (supraveghere). Cabinetul medical va fi dotat cu următoarele. Controalele medicale periodice. c) comandarea numărului de doze de vaccin necesar.S. b) TA şi P. pe care trebuie să le efectueze personalul didactic. b) MRF şi RBW. în conformitate cu ordinele M. c) termen scurt. Pregătirea unei campanii de vaccinare. cuprinsă în planul anual al M. 86. d) determinarea perimetrului toracic. b) procurarea de ace şi seringi de unică folosinţă. 90. c) aprecierea TA şi P. b) determinarea greutăţii corporale. Planul de activitate (stabilit în echipă) va fi întocmit pe: a) termen lung. 87. 88. b) XII. cuprinde: a) catagrafierea grupelor de elevi ce vor fi vaccinate. c) examen clinic. d) verificarea funcţionalităţii frigiderului. b) intensificarea măsurilor de igienă şi dezinfecţie. 89. e) VIII şi IX. 91. b) pe 2 luni. e) educaţie pentru sănătate. Examenul medical de bilanţ al stării de sănătate la elevi se efectuează la următoarele clase: a) I şi IV.

c) contraindicaţiile temporare şi definitive. 98. Probele alimentare din ziua respectivă. Materialele folosite pentru documentare şi exemplificare sunt: a) afişe. d) timp de 48 h. b) respectarea normelor de igienă în cantină. b) diapozitive. Pentru a putea acţiona în situaţii neprevăzute. . b) fumatul şi alcoolul. c) igiena personală. vor fi prezente în frigider: a) timp de 36 ore. b) în colaborare cu conducerea şcolii. La elevii claselor I-IV se recomandă teme de genul: a) igiena intimă. b) locul de elecţie şi doza. sexul întâmplător şi neprotejat" se va prezenta şi dezbate în colectivele de elevi: a) din clasele V şi VIII. d) materiale pentru pansat plăgi. d) filme. 97. hemostază. c) respectând priorităţile vârstei şcolarului. asistenta medicală va avea pregătite la orice oră în cabinetul medical următoarele: a) trusa de mică chirurgie sterilă. b) IX-XII.92. Planul de educaţie sanitară se întocmeşte: a) doar pentru clasele I-IV. „Relaţia dintre sexe. f) sondă Nelaton pentru sondaj vezical. c) închise şi etichetate. 96. La administrarea vaccinului vom respecta: a) conservarea vaccinului în condiţii corespunzătoare. broşuri. c) casete video. b) eprubete şi soluţii anticoagulante pentru recoltarea de sânge. b) în recipiente corespunzătoare. 94. 95. c) desfăşurarea şi respectarea circuitelor funcţionale în bucătărie şi anexe. se vor supraveghea obligatoriu şi controla: a) respectarea normelor de alimentaţie raţională. 93. c) numai din clasele IX. 99. La o şcoală cu bloc alimentar — cantină. pliante. e) numai 6 ore. h) anatoxină tetanică (la frigider). d) modul de prelucrare a alimentelor. d) măsurile de aseptie şi antisepsie. e) numai contraindicaţiile definitive. e) materiale pentru diferite imobilizări. g) medicamente de urgenţă conform baremului. c) soluţii dezinfectante.

c) recunoaştem nevoile şi capacităţile funcţionale ale vârstnicului. b) prevenirea complicităţilor. d) toate enunţurile sunt adevărate. 102 Diversitatea vârstei a 3-a este susţinută de 5 dimensiuni ale normalităţii în afară de: a) autoresponsabilitate .100. c) starea fizică. b) conştientizarea nutriţiei. b) prevenirea crizelor. . d) cunoaştem numai problemele persoanei adulte. f) handicapul. aproximativ 65% din totalul lor. c) încercarea de normalizare a stilului de viaţă şi a interacţiunilor. va fi: a) dinamic.Pentru a acorda îngrijiri unei persoane vârstnice la domiciliu trebuie să: a) cunoaştem procesele de îmbătrânire. complet. sunt ocrotiţi în România în regim rezidenţial. Asistenta medicală din comunitate ştie să: a) evalueze cronicitatea şi efectele acesteia. 105. ce reprezintă cadrul de bază pentru asigurarea unei îngrijiri de calitate. 106. e) secţii de SIDA. ţinem seama de următoarele: a) funcţia ameliorării. 103. d) desfăşoare un interviu corect. b) unic şi ferm. dacă este cazul. de educaţie şi sanitare. In întocmirea planului de îngrijire. c) comunice cu persoana vârstnică şi familia. în cazul unei boli cronice: a) prevenirea izolării sociale. c) interpersonal. d) licee teoretice. 101. b) cunoaştem problemele de îmbătrânire. f) centre de educaţie specială şi recuperare. c) întârzierea apariţiei invalidităţii. în instituţii de ocrotire.îngrijire. e) comportarea la stress. 104. b) grădiniţă specială. b) evalueze capacitatea şi limitele familiei pentru sprijinirea vârstnicului. g) stabilitatea la mediu.Copii cu nevoi speciale — cu dificultăţi de integrare. c) şcoală postliceală. d) afecţiunea cronică. Care din următoarele nu fac parte dintre aceste instituţii: a) cămin-spital. Care din următoarele fac parte din cele 7 repere principale după care ne orientăm. Planul de îngrijire întocmit pentru vârstnic. d) menţinerea unei stări stabile.

c) cadrul. b) respectarea orarului. e) încălţămintea cu talpă antiderapantă. 111. c) efectuată doar 2 h pe zi. Surmenajul fizic şi psihic va fi evitat: a) printr-un somn odihnitor. zilnic. 112. b) succesive. Informaţiile se referă printre altele la: a) nivelul socio-cultural al vârstnicului. d) exerciţii de tonifiere a musculaturii sfincteriene. c) cu reaşezarea unor intervenţii. e) efectuarea de clismă evacuatoare la fiecare 5 zile. e) condiţiile materiale ale familiei. Evaluările vor fi: a) finale. 113. dependenţa. 110. metodă de lucru atunci când ne aflăm în faţa unui „diagnostic social" se realizează şi pe baza datelor oferite de asistenta medicală din comunitate. . c) înlăturarea disconfortului. b) individualizată. O atenţie deosebită în viaţa vârstnicului este îndreptată cu scopul prevenirii accidentelor de acasă sau de pe stradă. pensionarea. pregătind astfel vârstnicul.107. Întocmirea anchetei medico-sociale. b) prin condiţii de mediu ambiant corespunzător. 109. d) stimulată. Vârstnicul trebuie să-şi menţină cât mai mult timp independenţa în eliminarea renală şi intestinală prin: a) folosirea de laxative. c) raportul cu activitatea. b) bastonul. Activitatea fizică şi intelectuală se continuă şi va fi: a) adaptată posibilităţilor. b) aprecierea capacităţii de autoservire. De aceea vârstnicul va folosi. produse mai ales prin cădere. c) prin neurmărirea programelor TV după ora 20. d) cârja. d) caracterul recuperabil sau nerecuperabil al bilanţului morbid. familia sau persoana care ajută la îngrijirile de acasă. d) prin adaptarea activităţii zilnice la posibilităţile organismului. la nevoie: a) sprijinul altei persoane. 108. Prin cunoştinţele sale profesionale asistenta medicală participă la demonstraţii a unor forme de recuperare a vârstnicului. e) desfăşurată doar o zi pe săptămână. Obiectivele planului de îngrijire pot fi următoarele în afară de: a) încetinirea declinului. c) hidratare corespunzătoare. b) controlul funcţiilor vitale şi vegetative.

c) sunt în raport cu sexul şi greutatea. pentru prevenirea şi combaterea acestei gerodisfuncţii. c) creşterea capacităţii vezicale. c) îndemnarea să respecte un regim alimentar hiperglucidic. b) creşterea spaţiului de timp între micţiuni. Planul de îngrijiri paleative va răspunde nevoilor personale ale vârstnicului. Evaluarea nutriţională a persoanei vârstnice se realizează prin obţinerea de informaţii despre următoarele în afară de: a) prezenţa unor boli cronice sau deficienţe. d) garantarea unui grad de autonomie cât mai mare posibil. d) ţin seama de toleranţa psihică. d) consumarea zilnic numai de lichide acidulate. e) se evaluează periodic. b) numărul zilnic de mese şi regularitatea lor. 117. e) respingerea şi abandonul persoanei. aproximativ 800 ml. b) evitarea pasivităţii. Realizarea unei relaţii umane şi individualizate cu persoana aflată în iminenţa unei stări terminale înseamnă: a) izolarea persoanei de cei dragi. c) comunicarea. b) menţinerea ambianţei obişnuite. solidaritate. c) asigurarea permanenţei umane în îngrijire. d) asigurarea consideraţiei şi a respectului ca persoană. b) controlul durerii. b) prezenţa umană. c) prezenţa unor modificări de eliminare. asistenta i se adresează prin intervenţiile autonome următoare: a) stimularea autonomiei. obiectivele propuse vor fii şi: a) montarea unei sonde vezicale cu pungă colectoare. d) reinstaurarea reflexului de micţiune. 120. . Acţiunile desfăşurate în cadrul planului de recuperare a persoanei vârstnice: a) se individualizează. c) apărarea demnităţii. b) ţin seama de toleranţa fizică. 115. 118. 119. Îngrijirile paleative fac parte din planul de îngrijire la domiciliu şi au obiective simple: a) controlul la 2 zile a greutăţii corporale. d) activitate fizică. f) îndemnarea şi sprijinirea pentru efectuarea gesturilor cotidiene. În incontinenţa de urină. securitate. d) crearea unui sentiment de linişte. mobilizare. în afară de: a) hrană şi eliminare. Vârstnicului cu impotenţă funcţională a membrelor inferioare şi durere. 116. e) starea dentiţiei.114. e) ergoterapie de funcţie.

persoana vârstnică va: a) consuma alimente cu conţinut adecvat de amidon şi fibră.121. 122. zahărul şi alcoolul. Pentru prevenirea constipaţiei. de pâine integrală. b) mării consumul de produse cerealiere. b) va face mai multă mişcare fizică. persoana vârstnică: a) va reduce din alimentaţie grăsimile. . c) consuma carne de organe şi gălbenuş de ou prăjite. c) nu va mânca carne deloc. d) nu va consuma lapte şi produse lactate. Pentru menţinerea greutăţii ideale.

b 72.c b a.b. 37. a.b a.b.b. 44. 154. c 87.d 130.b. b 2. a 24. a.b 94. a.b. b 19.c a. c 105.b b. a 97. 43.d 75. b 104.c 111. 53.b. b 29. a 106. a 27. a.b.b. a 33.c a. a. 165. 39.d 116.b b a. a. b 23. 141. 57. a. 52. 65.c. a. b. c 9. c 11.b. a.c 133.c. 62. 149.b 98. a 118. a.c 89. 64.b 124. c 15. c 4. c 11.c 126. a 76.b c a c a a. c 14. 66. b 103. b 18. a. a. a.b.d a b d b.d 86. 3c. c 34. 138. c. b 32. c 7. e 128. b. 51. 67. f 90. c a d b a a.b 4.c 99. 140.b a a b b c a.d 137. a 70. b.b.c a.c 100. a. c 31. d 3. 164.b. a. c 6.b a. 54. 156.b. exces 26. 41. 59. a 8.b a. a 13.b.c 121.b. b 132. 63.d CAPITOLUL II PROCESUL DE ÎNGRIJIRE 1. 1c. c 78. a. 142. a.d. 60. =2a. a 84.b.b a. 160. c 71. 147.c 115. 163.c 107.b c a. a. a 8. b.c.b. b.c. 47. 50. a 15. a. a. 2a. b 27. 48.b. b 135. c 74.b a. e 95.c. c 14. c 120. a. 61. 153. c.b a. 148. 146.b. b 2.b a.3b.c. 143.c a b a. d 13.b.c 108. 139. c 21. a.b. c 23. 58.b 136.c.b. 36.b.b.c b a. a 91. a 10. a. 38. 162.b 3.c 101. b 119.d 113. 150. a. 45.c 129. b 25.b 77.c.d 20. a 7. a. b 114.b. 46.e 19. c 12. b 24.c. a. 151.d 93.c. a. b.d 117.d a. c 79.e c a. CAPITOLUL I NEVOILE FUNDAMENTALE UMANE. 55.b 69. a. c 109.b. 40. 159.1b. a 10. b 16. 1.5d. 161. 155. 144. a 80. 42.c. b 16. b 20. 68.c 131. a. c 5. b 122. a 31. b 30. securitate dragoste.c 28.c. c 92.c 85.e c a.c 22. c 17.b. 145. b 123.c 102.b.c. c 127.4d 29. 158. b 32 b 33.d 82.d a.4e 25. b.d a. c 134. a 5. c 9. c 21.Grila cu răspunsuri corecte. c 17. 152. b 26. 157. a 12.c 112. a 125.c 96.c 83.c b a b a.c. a . b 6. b 81. b 18. a. a 110.c a.b.c 30. c 22. a 73. a. a. 56.c 35.c 88.c b a b a a.e b a. b. 49.

c a.c a.b c a.b. 27. 11.c c b 174 . 58. 20.b c a. 28. 54. 14. b 11. 23. 4.d a.c. 31. a 3. 25. 6. 24.c 14. 15. 20.b. 24.c a.c a b. 31.d a. c a. a 10. 5. 18. 39.b a. 13. 77.d 19. 50.b a. 26. 27. 53.b a b 37. 35. 18. 36.b a. a.c b 65. 34.d a. 1.d c c a. 10.b c c a. 34.b a. 69.b. a b b b a a b.b. 40. b a b b.b. c 9.c a.c a. 46. 27.b c a. 26. a a b a.b 8. 42.c 8. 4.e a 49. 12.d 16. 8.c 2. 40. 37.b.b b b.c a a b 33.d 15. 45. 41. 33. 23. 70.c b. b. 20.c c 10. 31.c b a b a b.c b b c b. 44. 67. 42. b a. 1.b b. 29. 3. b.CAPITOLUL III METODE DE PREVENIRE A INFECŢIEI.c b.b. 25.c a. a.c a.b. 24. a b. 73.b. 66.b.b a a. 57. a. 12. 38. 35.b. 25. 39.c. 41. 21. 51.b c b b a. 32.c a.b.c c a a.c 15.b a a a. 13. 48. 34.c a. 19.b. 32.c a. 43. 78. 68. b 5. a. 52. 74.c b b.c a.b d 28. 75. 22. 30. b b. 2.b a.c 22.c 13. 56. 63. 76. 30.b 7. 21. 19. 16. 2. 64. 60. 47. 44.b a.c. 61. 72.c. a. 62. a.b. 26.b. a.b. 9. 9.c b. b a a.b.d.d b. 11. a. 30.b. 6. 55.b.b a b.c a.c.c.c c c a. 23. a. c 12.b a. 22.e c. 14.d a.b. 36. 33. 71. 17. 29. 32.f CAPITOLUL IV NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ 1.b. 59.c.b. 28.d a.d a. 7. 16. a a c b a. 17. 38.c a.c.b.d.d a. b a. 7. 3. 21. a b c b b c a.c a c a.b a. 18.c a. 5.e b. 43.c d 29.b.c.d 17. a. b 6.b 4.c b b CAPITOLUL V ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR.

43.d a. b 8. 41. b 12.d 3. 60. a.c 29. 9. b b c c a b a. 25.d a. 1. b 7. 32. 47.b.b. 26. 11. a c c d c b a. 41. 54. 50. 17. 13. 30. a. 31. c 2. a 6. b a.c. 55. 12. 51. 59.d a. 40. 30. 24. 48. a 9. 23. 3b. a a. b 13. 52. 28. 19. 56. 17. a.b c a. 7. b d b b a.d b c c c c c 27. 45. 1a. 29.c. 3. a 34. 25. a 14. 38. 15.c b 52. b 11. 1. 42. 61. c 5.c b. d 39. 24. a. 5e 28. a 4. 39. b 33. 21.d a. 5. c 37.e b.b 29. 28. a c a a a b c 8. 23.c. c 7. c 14.b. 4. c b d c a c b c a a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare. 16. 21.b.c a. 22. 44. 35. 47. 50. b 9. a 6. 46. a 32. 2.b a. 62. c 12. 27. 59. 17. a 13. 18. 58. 55. 23.b 30. 6. 16.d b. 19. 10. b 11. 2c. 46. 31. 18. 34.c c CAPITOLUL VII ÎNGRIJIREI ALE PACIENŢILOR CU DIFERITE AFECŢIUNI.b c. 45. 14. b. 26. 60. 20. 61. b. b 10. 57. c 8. b 5. a 4. 18. 20. 22. 20. 1. c d c b c a c a c b c c b 53. b 2. 49. 49. b 10.CAPITOLUL VI MODIFICĂRI HIDROELECTROLITICE. 48. 25. d a c c a a d a a.d a.c a b c b b d a b b a a.d 35. 33. 16. c 36. a d d b b d a. 43. 37.c b.c. 53. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii. 44. 15.b a. 24. 57. 26. 54. 58.c 31. 21. 62. 42.c 27. b 3. a. 56.c b a d a b c b a 40. 4d.c 22.c 175 . d 38.d c a a a a 15. 51. 19. 36.b. 32.

c 26. d 36. c 34. d b c d c d b. a a.c a.b. 51. b 11.c a. 23. 43. 21. 59.b. a.b a. a.c a. 44. a. 16. a 13.c.d a.c c a b d c b c a.b. 44.c a. c 11. 20. 18.b. c 5. 58.c a.c a a.c. 49. 16. 42.b. 17.d c a a a c c c 57.d e b. 76.c. a 9. c 3. a 13. 61. 45. 66. 21. c 6.c a. 64. 24.b. b 11.c a b.b.b. 45.b.c a b c a b b a. 50. 28.b. 33. 48. 29. 53. 56. 31. 63. 72. b 10. c 8. 30. 63.b. b.b b b 43. d 7.c 7. 56.c a. 39. 42. 53.c a b a a c a. 25. 41. 20.b. 80.b.c a. b 18.c b b 73. 55.b. a. 84. b 16. 77.c a. a a. c 15. 70. c 17. 43. 35. a. a a b. c 5.c d a.b. 42.c a. c 12.b. c 12. 58. b 6. 32.b.b. b 2. 44. 38. 23. 88. 46. 66. 37. 54. 41. 40.c 33. 36.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive. c a a b c b b a a.b a a a b. e 60.b. 38.b. c a b a a c a. a 30. 50.b. 54. c 8.c a.b. 22.b.e a. 68. c 4. 75. 2b. 45.c a. 34.c a. b 28.b. 79. 74. 90.c 176 55. c 9.b a. a. 34. 67. 65. 19.c . 64. 46.b.b.c a. 22.b. 18. 65. a 19. a 35. c 10. 26. 48. 67. 1. a 5. 5e 29.c.b a b b. 51. 24. 53.c b b a.c. 40. 86. b 4. 3c.c b a. 60. 51. 1d. 31.b.b. 52. 26.b 4.c a. 23. 82. a 27. 35.b. b 14. 46. 57. 62.b. 33. a.d. b c c a. 83. 54. 20. 85. 17. 41. 32.b b a 37. 52.c b a. 69. 56. 25. a 12. 38.b.c a c c c d b a b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice.d 7. 69. b 32. 49. c 15. 47. 52.b. 58. 24.c 2. 19.c.b.d c a.c a b a. 61. a 13. 89. b 31.c a b c a c a. c 6. b 10. a. 40. 27. 27.b. 71. 50. 57.b.b 3. 1. d 3.c 8. 36. 1.b a 48. 68. 14. a. 22. 87.c a 29. a. 49. c c a b c b c a b a a. 37.d a c a.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale.b.c a c b a 25. a 14. 30. 21. 15. 81.c c b.c a. 78.b. 39. 47. b 9.c a. 47.c a.c a.d a. 28. 39. 59. b 2. 4a. 55. 62.c b c a.b.b.

c c 29. 1c. a. a 11.d a. 19.b. c 10.c b. 97. 4. 1. 15.b 107. 92. 11.b. a 32. a b b a 95.b.b a. a. 23.b 105.b a.c. 44.c 106. 25.d a.c a. 26. b 12. 26. 50.b.d a.c b c b c a. 17.b.b.c a. 13.b.b 102. 17.b. b 8. 29.b a.b c a a.b 9. 47. 23. a.d a. 4. 5f. 24. a 11.c 103.b a a. b 9. 56.b. 16.e 10. a 31. b 11. 6e.b a 21. 28.b a a. 3. 9. d 100. 57. 43. 34.c a. 31. 17. 22. a 8.d b b 25. a. 1.a.b. 20.d a. 18. 55.b.b 109.c a.b a. a 10. 1.b. 6.c b a.d.c.b c 19. 27. 42. 36.c. 52. 59. 3. 13. 4. b b a a.c 61. 34. a. 12. b. a. 8. 1a.c c b b b a b a 37. a 2.c b b a. 21. b 30. 54. 33.b a c.b a. 23.d 16. b. 6.b a. c 9.d a. 14. 38. 7. 2. a 13.c.c a. a c a a 99. 4c. 21. 51.b. 7g 177 . b 10. 22.c a.c a. 32.d 104. 60. d a a.d 37. c b b a d a b b a. 31. 19. 24.b. c a. 17. 5. 15. b.c. 21.c 14. 3d. 29. 24.c a. 2.e 22. a. 5. 27.91.b. 39. 18. 96. 53.c 22. 13. 7. b 7. b 5. 39. a 12. 18. 20. 19. 20. a. a 4. 36. 48.d a. 26. 93. 12.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice.b a. c 15.c a a.b. 30.b.b. 35.c a. 25.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine. 14.b 23.d.c.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii. 14.b 101. 40.b. 2b.b. 45. 94.d. 35.b.b. 98.c a. 32. c c b b c b a 8.c a. 40. 2.b. 33.c b a a a. 16. a b. c 6.c. 15.b.d a.d a.b.c c a 6. 1. 38. 58.b.b.d a.c a.e 49. 4d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice. 20.b. b 3. 46.b. 27.c a.b.b a.c.c 33. a 7. 30. 5.d d c b 28.c b.e a.b. b. 28.b.c 3a. a. c c d a. 3. 2b.b.c a.c c a.c b.b c a.c a. 18. 41. a a.b 108.b. a. 16.

b. 20. 7. b b c b a a.c b a. b 8.b. 21. a. 26. b a a b a a. 29. 39. 26. 4. 12. c b b. 24.b 25.b b a.c a.c. 26.c a. a. 23.c. 1.c a.b a. 28. c 4.b a. a. 3. 23. 18.c. c 8.c 8.d c b a.c a. 30. 17. c 50.b. 24. 17. 4c. 5e Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. c 10. a.c a. 3. a.c 29. 4. 14. c b b a a.c. a.b. 28.c.b a. 27.d 13. 3. b 11.d a b a b. a a. 30.d a. a 10. 20. 2b.b b. 24. b.b a 178 .c c a a. b. a. 33.c. 38.c a. 22.d a. 19. 17.d c d. d 12. 33. 27. 6. 43. 1a. 28.d b a.c. b 2.c.c a a.b b a 21.b.d 23.b.b. 16.c 9. a 15. c 9. 35. 20. 21. 14. 18.b c a b a.d a. 25.b.d a a. 16. 3. 15.b. a 11. 25.c 51. b 11. a. c 12.b.d 3. 44. 28. 15. 1.b.b.e 10. 20.c a b 22. c c a.b a.c. 41. c 47.b. a.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie.c a.b. 2. 20.c c b a.c.e a. 24.c 12.c. 36. 26. 1. c 7. b 13. 1. b 6. 1.c a.b.d a. 4. 32.b.d 13. 31.b. b 5.d e b a 45.b. b 7. 13. 27. 5.b.b.b. c c b. a.c 7. 37. 6. 24.d a.e 16.b. 32. a.d a. 16. b 48.c.b. 5. 14. a b c a a c 19.b 10. d 46. 2.c d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. a. a. c 49. 6. 16.c.c a b a a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL.b. 15. 22. a 9.b. 2.b. 25.b. 34. c a. 19.c.d 34.d 9. b 8. b. 3d. 17.c 11. 22. 21. 40.c 12. 5. 13.c 11. a.b. 17.c e b. 42. a.c 8.c.c b 7.d a. 21.c a. 18.b. c. 15.d a. 18. 22. 23. 27.b. 2. b 14. c 9. 31. 14. 23. 19.c a. 5. 4.c a a.c a. 18. a.c c a 19.c d a.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice.b.b 25.d a 6. d a. a.b.b. c 10.b.

26. a. 15. 17. 34. a.d 14. b 10.c 24.c. a 11. a. b 12.b. 2a. 6f 9.d a.c Îngrijiri ale lăuzelor.d 11.c.c.c 12. să se poată fierbe 3. a. c . a. 5e.3. a 30.d 42.d c.d a. b.b. b 23. 1a.1. 2.b c b b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice.d c a.e 33. 1.b 46. 1.c. 3e. 179 31. a. 16. c. b . 19.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. 22. albă.b 11. a. 16. 6. a. 3b. 16.c b 28. c 9. a. 7. b. 23. c 9.c a a. 4d 5. 1d.b. 17. 25. 26.c 8. 19. 25.d c a a.b. 2.e a. 18. 19.c c a. 20.2. 3c.c. 35.c 28. b 6.d 5. a. b 27. 13.c a. a.b 4. 40. 4d.c b. 24. 29.c a. 30.d. c 13. b 8.c.b.d c.d b.c c a a. 4.b 21. b 11. 21. 38. 22. 5a. 7f. 18.b. B-a.c b a a. 31. b c c c c a b a a a. a.d c.c b.d 10. c 10. 3b.c 3.c. a 15.c b. 23. b.c 2.b. 6. 1.b a c 7. 1.b.c b 27. 23. 36.c 13. a. 21.d 9.b.d 7. b.c b.d a. c 29.b 31. b 29. d 43. c 32. c 12.c 9. 17.d a. 47.b a.b. din bumbac. a.e 21. 21. 14.c 6. a. b 2. a 25.b. 28.c c d b.d 44.b. moale. 1c. 22. 15.c. a. 19.b.c. 37.b.d c b c c. a c c b a b.d a.d c.c 10.d c 41. a.c b.b.b.c.d a.b.b 14. c 8. E-.b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale.c a. 12. c.b b a. 24. 20. A -a. 17.d 6.b. b. d b.b. a 7. 27. 20. 18. 2b. a 16.b 10. C-.c 45.c b 8. 5e 13. b 7.b. 28. 4.d b b. 4d.e Îngrijiri ale nou-născutului. 2a. a. c. c 23.4. c 22. a. 27. a. 30. 4c. 19. . D-e. b. 25. b 30. b. 39. 6g 8. 14. F-.7. fără cusături pe mijloc. a . a. b.d d b a 22.c a.6.c 4. 18. c 11. 2b. 1c. 15. c 2. c 5.d. a. a. 16.d a. 20.b. a.5. 3. c 26. b 1. 29. 18. b 3. 5.c b a d a. 26. b.d 20. b 4.b. 13. 32. 15. a. 3. 14. b 12. 24. 5. 33.b. 17. c.

b 5. 23. 37.d c a. 1.d 3. a.c a.d a b b.b 19. 31.b. c b a. a 37. c-caracterul relativ al deficienţelor.c b a.c 19.b. 31. a-caracterul diferenţial.b. a 22. 37. 35. a.d e a. 4b. 26.b. 5. 24.d a. 20. b. f 42.d.d 25. b. b 46. c 15. a 27.d b.b.d b. b 23. 5a. a. 57. a. 1b.b b c b a.b. 59.c a. 18.c a. 1d. b 16.e 47. b. 32.c a. b 17.d 15. 43.c 12.b.d 29.c b a a a. c.c. a 48.c a.d b d b.d a.b. b.c CAPITOLUL VIII ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR ÎN PERIOADA PRE ŞI POSTOPERATORIE. 23.b.c 2.d 39. b. 58.d a. 28.c. 4d 24. 35.c.Îngrijiri ale copilului de diferite vârste.c. 29. 26. a. 4.d d d c.b.c a. a. 7. b. d. f 4. 50.d b.c e Îngrijiri ale persoanei vârstnice.c 13.c a. c 7. a. 54. a. 39. 3. 29.d. 2c. 2.b a. a.e 43.c 3.b. 40. 53.d a. 52.c 5. b.b.d 8. 32. 40.b.b.b.c d a. 7.d 6.b. a 6. a a.c.b.c 33.b. b 26.e 45. 3d. 5e 38. 17. 56. a.d a.d a a a.e a.b. 25. 14. b-polideterminarea.c a. a. 38. 6e. b 13. c 17.c.c b. 11. 60. 30.c 21. a. 16.d b.e. b 8. a 20. 39. 55.c. a. 24. 38.c 14.c.c 11. 34. a. 27.c 20.c.c a. 21. 12. 41.d a. a.c 180 .b. 51.c a.b 18. 34.c. c 31. 22. c 14.d 36.c 44.b. 3a. 49.d a.d 41.c.b b. b 12.c.c 36.d 40. a a b b a c a b b 10. d a.e a. 41. 30. 22.d 10.c 35.b.c.b. a.c. c 16. 15. a.d b. 36. 25. a.d 32. a. b. 9. 4c. c. 2c. a.b. 42. c 34. 1f d b a. 2b. 1. b 28. 6.c. b.b 11.f 2. a. b 30. 33.c. a.c 27.d 4. 33.b. a.d a. a 18. 19. c.b. b 10. 44.d 21. c 9. 28. 1. 8. a. 13.c 9. 3a. a.

c a. 19.b b.d b c a. b 77.c. 24. 96. 53.c 5. 67. a.b. e 50. 85.b.d 52.c 15.b. a. 28.d a. 92. d 6.b a.b.c.d 4.b.b. 93.d a.c 19. 49.b b.c. 28. 29.f a.b.c 4.c. a.b.c.d 5.b.d 20. a 117.c. c a.c.c.b. 43. 55. 27. 42. a.d. 75.b. 53.b. a.d a. a.b. a 10.c a c b a a.b.c 102. 57.h 98.b.c b. c. a. b. 78. a. 65.c a. b. 54.d 99.CAPITOLUL IX ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR CU URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE. 14.b.c a. 56. 51. b 13.b. 72. a 9.c a. 70. d.e 113. a c c b.d 22. a. 21.d 10.f 120. a. c b b b.b.c a.d b.c 16. 89.d 27. 32. 83.c b.b.c.d 109.d 110.b. 55.b b.b. a. 87.c.c a.c.c.d a.c. a.b. a.b. 44. b 9. 47. 1.d 2. b 11.c 14.b.c.c a.c b a.c.c b a. 30. a.c a. 95.c 100.c b 23. 25. 36.d b.b. 44. a. 16. a.c. d.c. a. 39. d a.d a. b 7. 48.d b. 84.e a. 38.b.b. 42. 47.b.d a. 29.b. b.d 11. b. 20. 38.b 181 . 37. 40. b.b 17. c 2.d 121. a.d 101.d c a. a.b.d a. a.c 24. 39.d 116.e. 35. a.c a.c.d.d 21. a. 91.b.d b. 60. 86.c. 1. 35. 68.b.b.c a.d b. 79.c. 80. b. a. 31. 81.c 7. d.b. 17.c. 52. 40.d a.b. 18.c.b. a. a. 61. b. a. 64. d 6. 90.c.c a. 69.d a c b c a.b. a.c b e. b 8.b.c b.e a. 46.b.c c c b a c 34.b.c b a.c a. 34.d 107. a.c 25. 30. 63. 32. 36.f a. 59. 46. 66. d.e 76.c 26.c a. a b c c a. e.b. 31. 88. 41. 45. 54.c. 62.e 115.c.d 118.c a.d a. a.c 3.d b. 15. 58.b 122. 33. 82.c e a.b. b.d.d.b.b. 71.c a a.c. 97. 26.e a. 41. a.c c a.c a. 51.d a. a.b a.b.d a b a a b CAPITOLUL X ÎNGRIJIRI COMUNITARE.d. a.c a b a 45. 49.e 112. d 106. a.e b. 37.b.b a.b. d 119.g.c.c.d 104. a. 13.c 18.f 103.e a. 74.c b a.c 12. 94.c 114. a.c a.b.c 105.d a. a.d. 22. b. 43.b.c. b. c 3. b 108.b. a.c. 73.d 111. 48.c 8.c. a 12. 50. 33.b 23.

Ed. E. 1994. L. ANGHELESCU.Manual de medicină internă. Bucureşti. Bucureşti. MOLDOVAN . M. 1998.Ghid practic de neurologie. Z. 1996. 1999. Ştiinţă şi Tehnică. PÂRLOG . BOGDAN. .Boli infecţioase şi epidemiologie. Bucureşti. 1993. MINCU şi colaboratorii . Specialităţi înrudite. Ed. C.Medicină internă. Sub redacţia C. Ed. Bucureşti. Ed. Nursing în chirurgie. TITIRICĂ . VUZITAS . Ş. Bucureşti. CONSTANTINESCU . Ed. O. MARCEAN.Urgenţe medico-chirurgicale. Viaţa medicală românească. Bucureşti. Medicală. BORUNDEL . Zecasin. R. D. Bucureşti. Ed. Ed.Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos. Ed. Bucureşti. 1994. M.Fundamente în nursing. Bucureşti.Chirurgie. CHIŢIMIA şi colaboratorii . Cison. Ed.Obstetrică. Ed. Ştiinţă şi Tehnică. Ed. FL. E. Ştiinţă şi Tehnică.Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali. 182 . Bucureşti. A. Ed. 1998. GH. GEORMĂNEANU. CRIŞĂN.Bazele teoretice şi practice ale îngrijirii omului sănătos şi bolnav. Bucureşti. Ştiinţă şi Tehnică. Universul. Cison. 2002. TITIRICĂ .Puericultura şi pediatrie. L.Puericultura şi pediatrie. CHIRU şi colaboratorii . Bucureşti. All. Carol Davila. Ed. STOIANOVICI .Ginecologie. RĂŞCANU . Athena. Bucureşti. 1995. Bucureşti. M. 2001. Ed. POPESCU . Universul. Ed. specialităţi înrudite şi îngrijiri paliative. 1998. N. 1999.Psihologie medicală şi asistenţă socială. L. NANU . Bucureşti. Ştiinţă şi Tehnică. 1998.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ C.Ghid de nursing geriatrie. CHIRU . Ed. FL. Ed. BUCUR. M. NANU . Fiat Lux. C. 1996. Bucureşti. 1997. 1995.Educaţia pentru sănătate în şcoală. Bucureşti. MORARIU şi colab. 2000.Neurologie şi psihiatrie. Bucureşti. Info Team. Info Team. Ed. D. 1996. BOCÂRNEA .

Pârlog Maria.51 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive.................124 Îngrijiri ale lăuzelor.......130 Îngrijiri ale copilului de diferite vârste................................................ ...................................................102 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice.................... Spătaru Ruxandra..................................... Morariu Letiţia .............. Spătaru Ruxandra..... 19 Capitolul III........... Puiu Victoria ...................... .............. 2 Capitolul II..................................................................................................128 Îngrijiri ale nou-născutului....... 23 Capitolul IV.......................................... 39 Capitolul VIL                       Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni: Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii................. Spătaru Ruxandra ............................................ Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirur-gicale........ Spătaru Ruxandra .................. Ştefănescu Florica.. Morariu Letiţia ...................................................... Spătaru Ruxandra....105 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL.... 152 Capitolul X... .............................. Îngrijiri comunitare......... Puiu Victoria ...............112 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase.. Spătaru Ruxandra ................... Morariu Letiţia................. Puiu Victoria ......................şi post operatorie........................ Spătaru Ruxandra............ Modificări hidroelectrolitice..............................................140 Capitolul VIII........................................... .............. Administrarea medicamentelor.......................................... Puiu Victoria ................ Pârlog Măria.......................................................... Spătaru Ruxandra...... Morariu Letiţia ...................................120 Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice................................................ Ştefănescu Florica........................................................................... Spătaru Ruxandra .................... Morariu Letiţia.................................................... Morariu Letiţia .... Chiru Florian......................................................................... ........................65 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice.......................... ...............................184 ... Morariu Letiţia ................. Spătaru Ruxandra................43 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare........................ Spătaru Ruxandra............... Spătarii Ruxandra........71 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice........ Morariu Letiţia................91 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine..................................... Puiu Victoria .........135 Îngrijiri ale persoanei vârstnice.................................... Nevoile fundamentale umane................................. Morariu Letiţia .................... Morariu Letiţia .......................93 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie................. Morariu Letiţia...174 Bibliografie selectivă............................................................CUPRINS Capitolul I... ................ ....... 34 Capitolul VI................ Nutriţie şi dietetică.... Metode de prevenire a infecţiei. Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre......115 Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale............... Spătaru Ruxandra........ Morariu Letiţia ................................. Morariu Letiţia........................ Tofan Ruxandra ............ Spătaru Ruxandra.........87 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice....................58 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale....................109 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice................... ..................... Spătaru Ruxandra.......................................... Procesul de îngrijire......................................................... Ştefănescu Florica.................158 Grila cu răspunsuri corecte................97 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice... 27 Capitolul V....... Morariu Letiţia.....................................183 Cuprins ..................................81 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii........................................146 Capitolul IX..................................... Morariu Letiţia...... Spătaru Ruxandra........................................... Morariu Letiţia ......................................

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->