UNIVERSITATEA „DIMITRIE CANTEMIR” DIN TÎRGU MUREŞ

Departamentul de studii Masterale
Program de masterat : Psihologie Judiciară

Corelate psihosociale ale violenţei domestice

Îndrumător ştiinţific:

Autor:

Lect.univ.dr. Traian Moldovan
Tîrgu Mureş 2011

Truţa Vlad

Peste 90% dintre agresori sunt bărbaţi. chiar gravă. În S. sexual sau emoţional de ceilalţi. 1 din 2 fete vor fi victimele unei forme de abuz sexual înainte de a împlini 18 ani. la fiecare 6 minute o femeie este agresată sexual. 78% din cazurile de viol sunt achitate. integrităţii corporale sau psihologice sau libertăţii altui membru al acelei familii.A. Violenţa domestică e mult mai des întalnită decît violenţa pe stradă sau la locul de muncă..Violenţa domestică este o problemă foarte serioasă. 82% dintre abuzatori sunt cunoscuţi ai victimei. Doar 5% din atacurile violente asupra femeilor sunt raportate la Poliţie si mai puţin de 1% sunt pedepsite. dacă avem în vedere faptul că nimeni nu are dreptul să abuzeze fizic. Pe plan mondial violenţa domestică deţine 25% din totalul infracţiunilor violente. iar 1/3 la prima lor întalnire. şi vatămă în mod serios dezvoltarea personalităţii lui/ei”. 61% dintre violuri sunt comise în casa cuiva. . teamă sau abuz.U. 1 din 11 femei au fost violate. 70% dintre femei au fost harţuite sexual într-un anumit moment al vieţii lor . de regulă a victimei. iar în Canada la fiecare 4 minute. 1 din 7 femei sunt violate de către soţii lor. iar 19% sunt chiar rude. în timp ce fiecare are dreptul să-şi trăiască viaţa la adăpost de violenţă. Consiliul de Miniştri al Comisiei Europene defineşte violenţa în familie ca fiind „orice act sau omisiune comisă în interiorul familiei de către unul din membrii acesteia şi care aduce atingere vieţii. 85% dintre violatori sunt bărbaţi. cunoscuţi ai victimelor.

Pentru o intervenţie eficientă. apoi. Se urmăreşte aşadar un sistem unitar de protecţie a victimelor.propunerea legislativă prin care se doreşte asigurarea instrumentelor juridice de tragere la răspundere a agresorilor numiţi . • 21 martie 2002 şi 25 martie 2003. fapt care conduce la un plus de siguranţă individuală. procedura legislativă a presupus: • 28 noiembrie 2001 . 1 şi 2) violenţa în familie este definită ca fiind „orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru al familiei împotriva altui membru al aceleaşi familii. 2 (al. care dă posibilitatea poliţiei de a interveni prin scoaterea acestuia din mediul familial. pe o perioadă determinată. În România. sexuală sau un prejudiciu material”. •transformarea din contravenţie în infracţiune a faptei de alungare a victimei din locuinţă. se poate recurge la următoarele forme juridice de protecţie: •ordin de restricţionare a agresorului.. 217 /2003 – art. care provoacă o suferinţă fizică. violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita drepturile şi libertăţile fundamentale. • 8 martie 2002 . Senatul şi.consumatori de violenţă domestică". . •interdicţia revenirii agresorului în locuinţa familiei începând chiar din faza de început a urmăririi penale. •posibilitatea intrării prin forţă a organelor de ordine atunci cînd victima se află în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa. psihică. precum şi punerea la dispoziţia victimelor a unor instrumente juridice eficiente pentru protejarea lor. Camera Deputaţilor adoptă proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. conform Legii nr.Urmărind diminuarea actelor de violenţă domestică. Constituie de asemenea.propunerea legislativă privind protecţia victimelor violenţei în familie şi conştientizarea gradului ridicat de violenţă intrafamilială în societatea românească.

Însă majoritatea agresorilor intrafamiliali sunt oameni sănătoşi care nu necesită intervenţie psihiatrică. în care bărbatul era considerat proprietarul nu doar al casei. ca să le fie pe plac bărbaţilor. Realitate: Este o prejudecată “impusă”. femeile se ocupau de lucruri gospodăreşti. A existat un regim numit “domostroi”. Se recomandă: “să-ţi înveţi soţia prin bătăi. de asemenea.mă iubeşte". Închise în casă. În aşa mod. victimizate. El controla totul în casă. gingaşe. nemaivorbind de acele chinuri pe care le va îndura în apărarea drepturilor sale. cu toate că nu se ţine cont de faptul că nu toate femeile care suferă în urma violenţei dispun de asistenţă socială sau susţinere. adică ei pot să-şi orienteze agresivitatea asupra oricărui om. Mit: Numai femeile “slabe” pot fi supuse violenţei. Multe femei “puternice” sunt. rol-status social diferit. să n-o baţi cu pumnul. s-o compătimeşti şi să-i arăţi cât de tare o iubeşti”. Indirect. oricând poate evita violenţa din partea soţului. bătaia şi dragostea se recomandau aplicate laolaltă în scopul consolidării controlului asupra femeii.e mai dureros şi învăţătura se prinde mai bine. Mit: Violenţa domestică este specifică doar familiilor sărace şi familiilor dezavantajate. dacă vrea. Mit: Femeia. femeilor li se cultivă aceste trăsături ca mai apoi să li se ceară să fie puternice. practica denotă că pentru a raporta problema la centrul de criză. Găsim pe poliţele trecutului diferite “instrucţiuni despre educarea membrilor familiei şi a servitorilor în casă”. femeia trebuie să aibă voinţă şi tărie de caracter. Apoi s-o mângâi. Realitate: Societatea noastră cere femeii să demonstreze că este mai firavă ca bărbatul şi mai feminină. acest mesaj chema femeile la răbdare şi supunere. Iniţialmente. Femeia nu putea ieşi din casă fără însoţire sau fără voia lui. Pe de altă parte. timide. dar să n-o loveşti pe faţă. căci nu vei putea ieşi cu ea în lume. ci cu vergeaua .Mituri şi realitǎţi despre violenţa familialǎ Mit: "Dacă mă bate . persoane cu studii şi nivel intelectual diferit. Fetiţele sunt educate în aşa mod ca ele să fie plăcute. dar şi al membrilor familiei. Multe nu au posibilitatea de a-şi găsi locuinţă. . Realitate: Se spune că femeia este în stare să se apere pe sine însăşi. Realitate: O trăsătură caracteristică a persoanelor psihopate este că ei nu-şi pot controla agresivitatea proprie. Mit: Bărbaţii care supun membrii familiei violenţei sunt psihopaţi. Realitate: Violenţa domestică marchează grupurile sociale cu venituri diferite. deoarece sunt dependente din punct de vedere economic de soţi.

sinceritate Responsabilită-ţi împărţite echitatbil Respect pentru sexualitatea partenerei Creşterea şi educarea responsabilă a copiilor .valorizarea femeii Respectare a deciziilor femeii Încredere şi sprijin reciproc EGALITATE Parteneriat economic Onestitate.înţeleg ere. Asumarea resposnsabilităţii relaţiei Atitudine şi omportament paşnic Respect.Dinamica relaţiilor violente Modelul non-violent are la bază relaţii bazate pe egalitate şi respect între partenerii de cuplu.

în care victima este cea care pierde întodeauna. negarea abuzului Putere Şi Control Privilegii masculine Izolarea.Modelul violent se bazează pe o relaţie de tipul putere-control. urmărire. constrângeri Abuz economic Minimalizarea. limitarea relaţiilor ei Abuz emoţional Folosirea copiilor ca argument . Hărţuire. refuzul de a pleca Ameninţări.

. Ciclul violenţei domestice presupune mai multe etape : •Etapa 1 Etapa încordării crescânde.Ciclul violenţei Studiile psihologice au demonstrat că o relaţie violentă trece prin mai multe stadii alcătuind un aşa numit „ciclu al violenţei”. •Etapa 3 Etapa “iubirii şi căinţei” sau “luna de miere”. •Etapa 2 Etapa violenţei active.

. Trădare … •din partea lui Dumnezeu •din partea Statului •din partea soţului •din partea familiei. însă nu poate plânge. chiar faţă de cei care nu au “trădat-o”. Dezorientare… •nu-şi găseşte locul •încurcă zilele •slab memorizează.Consultarea literaturii ştiinţifice ce abordează fenomenul violenţei domestice şi efectele ei asupra femeilor a permis identificarea unor reacţii generale conturate în comportamentul femeilor victimizate: Frica … •de a rămâne singură •că va fi găsită şi pedepsită de cel ce a abuzat-o •că se va afla ce s-a întâmplat cu ea •de propria-i furie. Neîncredere … •în sine •în propriile capacităţi de a aprecia oamenii şi evenimentele faţă de oameni. • Neputinţă … •se gândeşte “că niciodată nu va fi mai bine” •că nu-şi poate dirija propria viaţă •că a fi femeie înseamnă a fi în permanenţă abuzată. Furie… •faţă de sine pentru faptul că a “permis să se întâmple” •faţă de alţii care nu au ocrotit-o •faţă de societate •faţă de soţ. Vinovăţie … •că a greşit •că a încălcat normele religioase şi culturale. Îndoială … •“oare într-adevăr aceasta s-a întâmplat?” •“de ce aceasta s-a întâmplat cu mine?” Şoc… •a rămas frapată. Ruşine … •se simte că este "murdară" •consideră că alţii pot afla ce s-a întâmplat doar numai uitându-se la ea.

lipsă de încredere. izolare. Alţi indicatori: • impulsivitate. egocentrism. . gelozie. Astfel. comportament abuziv manifestat faţă de soţie şi copii. ameninţări cu suicidul şi crima. temperament coleric. • opinii rigide asupra relaţiei dintre bărbaţi-femei şi asupra rolului acestora.Bărbatul – agresor: profilul psihosocial Specialiştii care îşi dedică studiile fenomenului de violenţă domestică aspiră la identificarea profilului psihosocial al agresorilor. rigiditate cognitivă. serviciile corecţionale ne oferă caracteristicile tipice ale agresorilor împotriva partenerilor de cuplu: • Din punct de vedere demografic: şomeri. folosirea unor definiţii rigide cu privire la rolurile femeii şi ale bărbatului (“bărbatul este. • Din punct de vedere psihologic: manifestarea unor sentimente de furie şi ostilitate. superior femeii”). deprimare. dificultăţi în exprimarea emoţiilor. • existenţa unor episoade suicidare sau a tentativelor de suicid. • Din punct de vedre atitudinal: blamarea victimei. în vârstă de circa 30 de ani sau mai tineri. intimiditate. necesitatea imperativă de a controla şi a domina. • abuz de alcool sau de droguri. furie exercitată abuziv asupra lor. imaturitate emoţională. de autopreţuire. cu un slab nivel de cultură şi educaţie. experienţe de victimizare în cursul copilăriei. întotdeauna. tratarea victimei ca un obiect. lipsă de sensibilitate emoţională în legătură cu aceşti membri ai familiei. minimalizarea frecvenţei şi a gradului de severitate a agresiunii. • Din punct de vedere comportamental: folosirea alcoolului şi a drogurilor. lipsă de interes pentru schimbarea personală şi pentru scopuri educaţionale. dependenţă excesivă de soţie. • criticism accentuat la adresa partenerei şi a copiilor. pasivitate. teama de a fi abandonat de cei apropiaţi.

respectiv femei şi copiii acestora. •Centrul pentru Adăpostirea Victimelor Violenţei în Familie. IEESR are în componenţa sa Centrul de Prevenire. consiliere juridică si asistenţă socială. •Centrul de Asistenţă Destinat Agresorilor Familiali oferă consiliere psihologică. cu locaţie secretă. o organizaţie non-profit înfiinţată în anul 1996 şi a cărei misiune este aceea de a desfăşura activităţi în domeniile promovării sănătăţii. . cercetării şi instruirii medicale. oferă servicii de asistenţă specializată şi gazduire pe o perioadă determinată. Monitorizare şi Combatere a Violenţei în Familie (CPMCVF). asistenţei medicale şi asistenţei sociale. asistenţă socială agresorilor familiali. oferă servicii de asistenţă specializată de consiliere psihologică. care îşi desfăşoară activitatea din 2003. consiliere juridică. educaţiei şi ştiinţei.Cercetarea ştiinţifică Cercetarea s-a desfăşurat la Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii (IEESR) din Tîrgu Mureş. dezvoltându-şi serviciile pe parcursul anilor. acordând sprijin cazurilor de violenţă în familie prin înfiinţarea mai multor centre de prestări servicii sociale: •Centrul de Informare şi Consiliere a Victimelor Violenţei în Familie. evaluări psihiatrice. victimelor violnţei în familie.

5% din municipiul Tg Mureş.6% dintre cazuri. care sunt martori sau victime ale agresiunilor din familie. De menţionat faptul că în peste 80. Bistriţa-Năsăud şi Neamţ.Date statistice: În anul 2003 CVD a asistat un număr de 126 de persoane care au fost supuse unei forme de violenţă domestică.2%) şi rude (12%). În cele mai multe cazuri relaţia dinte victimă şi agresor este căsătoria (66%). divorţaţi (11. bună (26. Vârsta victimelor consiliate a fost cuprinsă între 16 şi 83 de ani. Majoritatea victimelor au fost femei (91%). Harghita.5%). bărbaţii prezentându-se într-un număr redus (11 cazuri). fără nici un venit (20%). Numărul de cazuri de violenţă domestică pe ani .4%). Din acest motiv pentru un număr de 25 de persoane a fost suportat financiar costul certificatului medico-legal. Femeile victime care au accesat serviciile CPMCVF provin din judeţele Mureş. concubinajul (7%). iar în proporţie de 60. victimele au copii dinte care 64% copii cu vârsta sub 10 ani. Starea materială a solicitanţilor a fost preponderent precară (48.

.02% • Violenţă psihologică: 96.88% • Violenţă economică: 24. Tipurile de violenţă identificate la cazurile nou înregistrate sunt următoarele: • Violenţă fizică: 74.75% • Violenţă sexuală: 7.8%) victima şi agresorul sunt rude.67% • Violenţă prin deprivare/neglijare: 5.3%) şi filiaţia (30 de cazuri.3%). reprezentând 54. reprezentând 18.84%. iar în 2 cazuri (1. Cei doi sunt divorţaţi sau în relaţie de uniune consensuală în 12.14% • Violenţă socială: 16.8% fiecare (adică 21 de cazuri fiecare).În cele mai multe cazuri relaţia dintre victimă şi agresor este căsătoria (89 de cazuri.

Numărul de cazuri de violenţă în funcţie de vârsta: .

cât şi asupra celui violent. bărbaţii. având drepturi depline de aplicare a sancţiunilor axate pe agresiune fizică. pentru ca familia sǎ fie respectatǎ. arată că violenţă familială este un fenomen cu răspândire în toate categoriile sociale. mai ales cei căsătoriţi. Din aceste statistici putem observa că violenţa în mediul urban este mult mai crescută faţă de cea din mediul rural.Concluzii Violenţa domestică este o problema globală . Numeroase studii efectuate în ţările cu experienţă îndelungată în servicii împotriva violenţei domestice şi de cercetare. cu care se confruntă toate ţările lumii. . Violenţa apare doar în familiile „cu probleme”. Cea mai sigurǎ armǎ împotriva violenţei în familie este educarea mentalitǎţilor pentru prevenirea ei. faţă de celelalte tipuri de relaţii. iar integritatea şi demnitatea membrilor ei sǎ fie protejatǎ. constelaţia de comportamente abuzive. În toate cazurile violenţa produce victime şi lasǎ urme greu de vindecat atât asupra lor. bine camuflată şi deghizată prin intermediul multor reprezentări greşite despre rolul tradiţional al bărbatului şi al femeii în familie şi în societate. Cazurile atât de numeroase de violenţǎ în familie şi consecinţele ei atât de grave obligǎ la luarea unor decizii serioase pentru a veni în sprijinul familiilor cu astfel de probleme şi a crea un climat social normal. Imaginea femeii în raport cu cea a bărbatului a fost în general defavorizată. Deşi fenomenul violenţei familiale nu este cunoscut în totalitate în special ca urmare a caracterului său de "uşi închise". statisticile arată o violenţă crescută în familiile legal constituite. Ceea ce este important de semnalat este faptul că cele mai multe victime ale violenţei domestice sunt femei cu vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani. statutul socio-profesional şi economic al unei familii/ cuplu poate influenţa cel mult modalităţile de manifestare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful