P. 1
Rotariu Silviu Gr 251, Piscicultura Anul 4

Rotariu Silviu Gr 251, Piscicultura Anul 4

|Views: 49|Likes:
Published by Rotariu Laura

More info:

Published by: Rotariu Laura on Mar 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/12/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD, IAŞI

CREŞTEREA ŞI ÎNTREŢINEREA PUILOR BROILER

ROTARIU SILVIU Piscicultură, anul IV

2012

Importanţa speciei
Creşterea păsărilor domestice reprezintă o sursă importantă de acoperire a cerinţelor omului în proteine animale cu o înaltă valoare biologică, în special aminoacizi. Carnea de pasăre şi-a căştigat o poziţie foarte importantă între alimentele de origine animală, datorită atât calităţilor ei nutritive, cât şi costurilor de producţie reduse cu care se realizează faţă de alte alimente de origine animală. Valoarea alimentară a cărnii de pasăre se datorează prezenţei în compoziţia ei chimică a principalelor grupe de substanţe necesare vieţii: proteinele cu rol plastic şi lipidele cu rol energetic. În plus oligoelementele şi vitaminele conţinute îi conferă remarcabile proprietăţi nutriţionale şi organoliptice. Spre deosebire de carnea de mamifere, carnea de pasăre este mai gustoasă şi în plus are sarcolema fibrelor musculare mai subţire, bobul mai fin şi o cantitate mai redusă de ţesuturi conjuctive; de asemenea carnea de pasăre este superioară cărnurilor provenite de la alte specii de animale domestice şi prin compoziţia ei chimică, conţinând mai multe proteine şi în unele cazuri (la palmipedele îngrăşate) chiar mai multe grăsimi de cea mai bună calitate. La grăsimile din carnea de pasăre se remarcă o participare mai mare a acidului oleic, ceea ce face ca punctul lor de topire să fie mai coborât (+33...+40ºC la găină, faţă de +41...+49ºC la taurine şi +44...+51ºC la ovine). De asemenea şi randamentul la sacrificare este superior celui

înregistrat la mamifere. niveluri spectaculoase atingând în ţări ca: SUA. prin creşterea păsărilor se mai obţin şi alte producţii. întrucât are o foarte mare digestibilitate a componentelor.(puful şi fulgii palmipedelor). cum ar fi: ouă. raţă şi gâscă. carnea de bibilică. Canada. Tocmai de aceea. determinând ca ouăle să fie alimente cu . Marea Britanie.a. struţii. Au o digestibilitate foarte mare a componentelor. Olanda. aşa cum sunt: bibilicile. În ţara noastră. prepeliţă sau porumbel face parte din categoria . În timp ce.. de peste 80%. Brazilia. pene. porumbeii şi mai recent. o cantitate mică de ţesuturi conjuctive şi o pondere ridicată a ţesutului muscular de cea mai bună calitate. Turcia. ficat gras. cât şi în celelalte ţări cu o avicultură avansată. cea mai însemnată cantitate de carne de pasăre se obţine pe seama creşterii hibrizilor comerciali de găină.5% la ovine. fazanii. Ouăle constituie pentru alimentaţia omului o sursă importantă de energie şi substanţe nutritive. fazan. China. curcă. ş. cojile de ouă şi dejecţiile. Mexic. producţia de carne de pasăre cunoaşte o creştere semnificativă.delicatese". specializaţi în această direcţie. care ajunge la 100% pentru gălbenuş şi 97% pentru albuş. În afară de producţia de carne. carnea provenită de la găină şi curcă este considerată a fi un produs dietetic. un conţinut optim de grăsimi. în special proteine cu înaltă valoare biliogică. dar în producerea de carne de pasăre prezintă interes şi alte specii de păsării domestice. prepeliţele. comparativ cu 55-70% la taurine sau cu 45-56.

.valoare completă şi etalon pentru aprecierea valorii nutritive a celorlalte produse alimentare de origine animală.

reducând cantitatea de deşeuri rezultate. Avantajele tehnologice ale industrializării broilerului sunt atinse. acest interval de timp s-a scurtat la 35 de zile. în mare parte. Consumatorii pot influenţa soarta broilerilor dacă vor fi dispuşi să plătească mai mult pentru păsări care cresc mai încet. Materialul avicol necesar pentru înfiinţarea unei crescătorii de pui hibrid pentru carne broiler este asigurat. conform aprecierii economiştilor. de companiile de ameliorare româneşti care deţin în exploatare. înalta favorabilitate a conversiei furajelor în carnea broiler. Se estimează că greutatea corporală a broilerului se va dubla în următorii 50-60 de ani. în general. la mai puţin de 50% faţă de momentul actual. era nevoie de 63 de zile pentru ca un pui broiler să atingă o greutate de 2 kg. dar şi o scădere dramatică a preţurilor pe kilogram. În anul 1976. Factorul cel mai eficient în creşterea acestei rase este. dar sunt mai sănătoase. în anul 2001. cu reducerea consumului de hrană şi a timpului necesar de creştere. mai repede decât celelalte specii. selecţia genetică pentru producţii foarte mari duce atât la crearea de păsări cu numeroase afecţiuni. cât şi la pierderea variabilităţii genetice. pe principiul piramidei . Creşterea mai rapidă şi conversia mai eficientă a hranei au făcut ca păsările să valorifice mai bine hrana.Caracterizarea speciei Puii broiler sunt preferaţi de specialiştii din domeniu pentru creşterea rapidă şi pentru conversia eficientă a hranei. În acelaşi timp.

ameliorării. bunici şi părinţi care asigură hibrizi comerciali. . rezultând cantităţi suficiente de carne de găină. ferme de linii pure.

Hibridul de carne Cobb 500 a fost creat de aşa natură încât să obţină performanţe mai mari cu cheltuieli mici. acesta prezintă atât o sensibilitate accentuată cât şi faptul că la creşterea pe aşternut permanent. aceşti hibrizi au caracteristici productive şi necesităţi asemănătoare. întâlnim frecvent trei hibrizi de carne şi este vorba despre Cobb 500. în România. Cobb 500 este pretenţios. În principiu. astfel că din punct de vedere proteic. astfel că. discutând despre reţeta start (procentul de proteină din furaj influenţează în general preţul furajului finit). aşternutul trebuie menţinut în condiţii optime. În tabelul 1 prezentăm comparativ valorile necesarului de proteină şi energie metabolizabilă. Datorită faptului că are o viteză mare de creştere. pentru fiecare din cei trei hibrizi luaţi în discuţie. la care necesarul variază între 22-25% PB sau Hubbard Flex cu 21-22% PB.Date despre rasă La ora actuală. Ross 308 şi Hubbard Flex.5% PB (proteină brută). din . Prezintă o capacitate mare de ingerare a furajului. necesitând o atenţie deosebită pentru menţinerea parametrilor conform ghidului de exploatare. necesităţile acestui hibrid de carne sunt de 21%-22. Acesta este puţin pretenţios în privinţa cerinţelor nutritive. Cobb 500 Din punct de vedere al condiţiilor de microclimat. spre deosebire de Ross 308.

Se găseşte pe scară largă la noi în România datorită faptului că părinţii de hibrizi de carne Ross au un procent mai mare de ouat faţă de parinţii de Cobb 500 cât şi faptul că procentul de ecloziune este mai mare. Cobb 500 a fost creat în special pentru producţia de piept şi prezintă un randament ridicat la sacrificare. datorită vitezei mare de creştere. Ross 308 necesită un furaj foarte bine . specificăm apariţia sindromului morţii subite a puilor. Ca şi hibrid. Comparaţiv.punct de vedere al timpului de lumină. se pot aplica progame de lumină cu un timp mare de întuneric. Necesită un furaj mai scump pentru a obţine performanţe dar prezintă o rezistenţă mai bună la condiţiile de microclimat. fiind destul de bine proporţionat. Ca dezavantaj major al acestui hibrid de carne. Hubbard Flex Hibridul de carne Hubbard Flex este un hibrid care se adaptează foarte bine la condiţii de hrană şi microclimat empirice dar să nu ne aşteptăm la performanţe deosebite dacă nu li se asigură necesarul di punct de vedere tehnologic. Ross 308 Hibridul Ross 308 a fost creat pentru producţia de piept şi pulpe. Cobb 500 necesită un management tehnologic pretenţios dar cu o reţetă furajeră ieftină.

În tabelul 2 vă prezentăm comparativ greutăţile corporale ale fiecărui hibrid cât şi consumul de furaj pentru un kg de carne în viu. Hubbard Flex este un hibrid care nu ridică pretenţii nici din punct de vedere al managementului tehnologic şi nici din punct de vedere al furajării. .echilibrat şi mai scump dar din punct de vedere al managementului nu ridică probleme deosebite.

cu distanţa de 50 m între rânduri şi 7 m între adăposturi. în vederea aplicării principiului populării şi depopulării totale. Fluxul tehnologic se desfăşoară pe perioade de câte 49-56-63 de zile. uscării pufului şi sortării în cutii speciale din carton sau din material plastic. se încălzeşte adăpostul şi se asigură furajele şi apa. în fermele de producţie ale complexelor avicole integrate. În general. Puii de o zi vor fi transportaţi de la staţia de incubaţie imediat după terminarea ecloziunii. cu suprafaţa utilă de 1600 mp. în principal. în care se aşează tăviţele de furaje şi adăpătorile manuale.4 lăţime. ritmicitatea fiind asigurată de peridiocitatea lunară a populării şi depopulării halelor pentru tineret şi a halelor pentru adulte din fermele de reproducţie. Complexele sunt organizate pe formaţiuni de hale. . După instalarea aşternutului se formează ţarcurile. Prin respectarea vidului sanitar se reuşeşte ruperea ciclului evolutiv al germenilor patogeni şi repopularea în spaţii practice neinfectate de effective din seria anterioară. Cu 24 de ore înainte de populare se verifică funcţionalitatea instalaţiilor. având dimensiunile de 100 m lungime şi 18. se amplasează în formaţiuni de două rânduri.Tehnologia de creştere a puilor broiler pe aşternut permanent Tehnologia creşterii puilor de carne pe aşternut permanent este preponderată şi se desfăşoară. Adăposturile sunt reprezentate prin hale fără ferestre.

23-24 şi 48-50 de zile. Vaccinarea antipseudopestă se deruleză pe perioadele 8-10. după o verificare prealabilă a condiţiilor de microclimat. .Transportul se face cu mijloace speciale.000 de pui. pentru a fi proaspăt. revenind o densitate de 12-13 pui pe mp. Regimul de lumină este de 23 de ore pe întreaga perioadă de creştere. Demarajul puilor pentru carne se face în spaţii reduse. O hală este populată cu circa 216. iar în mediul ambiant la 25-26 grade Celsius. echipate cu eleveuze şi utilaj pentru hrănire şi adăpare. conjunctival). trebuie să aibă o formă circulară şi se montează la o distanţă cuprinsă între 0. cu vaccin din tulpina La Sota (apă. confecţionat din PFL. Ultima vaccinare se intervine antistresant cu Stresol 10g + 2 ml colină la 10 litri apă. temperature sub eleveuze va trebui să ajungă la 34-35 grade Celsius. În primele 3 zile se instituie tratamentul antistres. aerosoli. Ţarcul.6-1 m de la marginea eleveuzei. Furajul se administrează o dată cu introducerea puilor. Apa va fi pusă cu 2-3 ore înaintea sosirii puilor. La introducerea puilor.

la nivel optim vitaminele ( A. în ţara noastră nivelul energetic este de cca 3000 kcal/kg de furaj pe întreaga perioadă de creştere. în general. De aceea normele de consum nu sunt date pe zi. complexul ) și săruri minerale (Ca. reţetele sunt mai ieftine. D. E. unde puii de carne primesc reţete cu nivel energetic ridicat (3300-3400 kcal/kg de furaj). Co ). K. I. deoarece puii îşi schimbă în permanenţă vârsta. lucru nedorit nici de crescători. Mn. la tineretul avicol nu se pot fixa cerinţe zilnice energetice. O rețetă cu nivel energetic mare.2% PB în perioada 4-8 săptămâni. nici de consumatori. K. ci în corelare cu nivelul proteic al reţetelor. Zn. Mg. greutatea corporală şi cerinţele zilnice.Hrănirea puilor pentru carne La puii pentru carne şi. O modalitate de utilizare eficientă a proteinei e reprezintă granjularea nutrețurilor combinate. . În ceea ce privește proteina brută. P. Na. Cl. Cu. În această situaţie. În plus. Se. dar neechilibrată sub raport proteic.8% PB și 22. iar în ţara noastră este important importul de făinuri proteice. În rețetele furajere trebuie asigurate. Fe. întrucât preţul grăsimilor este mai ridicat. va antrena depuneri de grăsime pe carcasă și viscere. un nivel energetic mare pretinde şi un nivel proteic ridicat. precum și creșterea separată pe sexe a puilor pentru carne. Spre deosebire de alte ţări. în țara noastră normele prevăd în perioada de 0-4 săptămâni 22.

În creșterea puilor pentru carne se folosesc. șrot de floarea soarelui cernut 10-20%. deoarece imprimă cărnii gust și miros specific. uruieli de mazăre 10-15%. de obicei două rețete de nutreț combinat: . făina de pește trebuie suprimată din rație. . cel puțin cu 15 zile înaintea sacrificării.grăsimile animale până la 3.făinurile animale și. O parte din porumb poate fi înlocuită cu ovăz decorticat dar cu adaos enzimatic și grăsimi.o rețetă de continuare și finisare Sub raportul realizării nivelului energetic al rețetelor puilor pentru carne. .5% din amestec favorizează utilizarea componenților rației și imprimă frăgezime cărnii. Pentru întregirea valorii biologice a rețetelor de finisare se ține seama de următoarele: .o rețetă de creștere . neplăcut.laptele degresat și deshidratat și drojdia furajeră imprimă cărnii o culoare alb-sidefie. .porumbul imprimă suculența cărnii și are gust mai plăcut față de celelalte cereale. Pentru asigurarea nivelului proteic. drojdii furajere 2-10%. în special. se utilizează șrot de soia 15-30%. în proporție de 55-65% din amestec. cel mai potrivit nutreț îl reprezintă porumbul. .5% și uleiul 1.

după tăiere apar ca leziuni pe carcasă și depreciază carnea. pentru a nu-și provoca traumatisme. în unele cazuri. Temperatura apei de băut trebuie să fie de 18-20 grade Celsius în perioada de start și 12-15 în faza de creștere. în condiții de temperatură normală. Granulele au dimensiuni sub 2 mm la start și 4-5 mm în continuare.80°C. cu excepţia făinii de peşte care se dă doar în primele 3 săptămâni. Important este că toate furajele pentru puii de carne sunt sterilizate şi granulate la temperaturi de 75 . Frontul de adăpare trebuie să fie de 1-2 cm pentru pui. antibioticele – pentru stimularea creşterii păsărilor. cerealele sau alte materii prime furajere modificate genetic România produce în totalitate cerealele furajere şi materiile prime • • proteice. Ele se așează la o înălțime mai mare. Furajele combinate care se administrează puilor de carne se realizează în fabrici de nutreţuri combinate care. suficient pentru distrugerea germenilor patogeni. În România nu sunt permise în furajare: • făinurile proteice de origine animală. care. utilajele de hrănire. cu excepţia unei părţi din soia şi făina de peşte pe care le importă. astfel încât puii să circule fără a se lovi de ele. La creșterea pe așternut permanent. sunt hrănitorile cilindrice sau tronconice suspendate de tavan. Adăparea puilor se face cu apă potabilă în cantitate dublă de consumul de furaje.Furajarea puilor pentru carne se face la discreție cu nutreț granulat. Acolo unde nu există posibilitatea granulării furajelor se sterilizează prin adăugare de aditivi care au rolul de a distruge eventualii . aparţin crescătorilor.

fumaric sau o combinaţie de acizi organici). Toate fabricile de nutreţuri combinate sunt obligate să păstreze o contraprobă pentru analize cel puţin 30 de zile. . Acidul propionic.germeni patogeni (ex. Pentru fiecare şarjă de materii prime furajere sau furaje finite se fac analize de laborator atât fizico – chimice cât şi microbiologice.

oricare ar fi materialele folosite. Izolația este una din cele mai sensibile aspecte la realizarea unui adăpost corect. în cazul cand nu I se acordă importanță cuvenită. specifică fiecărei regiuni. granulitul. de cele mai multe ori I s-a dat o atenție redusă. în timp ce lemnul nu va fi folosit. pèreții de granulit își vor găsi la noi. De . Foile de aluminiu. o utilizare din ce in ce mai mare. În unele țări lemnul este destul de mult folosit la construcția de hale. Important este ca. dându-i-se utilizări mai economice. asociate cu cărămida își găsesc o largă utilizare. foile de tablă ondulată. sau trebuie cheltuite noi sume de bani pentru remedieri. Amplasarea halei cu ferestrele spre sud sau amplasate cu ferestrele orientate spre est și vest nu mai constituie o regulă. poate produce multe neplăceri. O dată cu dezvoltarea industriei materialelor izolante. să se amplaseze hala cu unghiul laturii mici pe această directie. Acestei probleme. in funcție de resursele existente și de costul lor.Adăpostul Amplasarea unei hale este prima problemă care trebuie rezolvată și oricât ar părea de simplă. plăcile de materiale plastice. in funcție de direcția vântului dominant. În țara noastră s-au folosit pèreții de cărămidă. Materialele de construcții diferă de la o țară la alta. îmbunătățirea izolației etc. deși I se recunoaște importanță. împotriva căruia trebuie luate măsuri speciale de izolare. pentru a oferi o suprafață cât mai mică acțiunii nefavorabile a vântului. plăcile ondulate de azbociment. Pentru o hală amplasată greșit se suportă consecințe atât timp cât ea durează.

Cu cât sistemul de izolație va fi mai bine rezolvat. Cu cât această valoare este mai mică. acestea sunt deci locurile importante pe unde se pierde căldura în timpul iernii și pe unde pătrunde in timpul verii. Pentru a reduce cantitatea de căldură care intră în timpul verii prin acoperiș se recomandă ca acesta sa fie impregnat cu un amestec format dintr-o soluție de 200 kg clorura ce Ca. Precizarea balanței termice a unui adăpost necesită în primul rând cunoașterea indicilor de termicitate ai materialelor folosite la construcție. Materialele de construcție au valori diferite de izolație. 300 g de Cu.aici survin multe din neplăcerile care se înregistrează în timpul perioadei de creștere și de producție. 2 l melasa pentru 1000 m². asigurându-se în felul acesta o suprafață care refractă razele solare.5 kg clorura de Na. Schimburile de aer făcându-se la nivelul pereților. fără a neglija însă detaliile care condiționează calitatea adapostului. Un bun material izolator îl formează vata de sticlă sau minerală. ferestrelor si acoperișului. La construirea adăposturilor. . 11. cu atât puterea de izolație a materialului resprectiv este mai mare. polistirenul espandat. cu foarte bune rezultate se folosește astăzi. ceea ce scade temperatura în interiorul halei cu cca 5-6 °C. valoarea "K". se vor căuta desigur soluțiile cele mai economice. pe scară tot mai mare. care se datoresc uneori unui spirit de economie rău înteles. cu atât vor fi mai reduse cheltuielile necesitate de sistemul de încălzire a adăpostului (iarna) și de răcire a lui (vara).

Un perete cu un bun coeficient de izolare poate fi format. -vată de sticlă (6.75 calorii pe oră și kilocorp. cu o greutate de 2 kg. din următoarele elemente: -folie de aluminiu ondulat. cantitatea de 2. cu o bună valoare izolatoare. plafonul va fi protejat printr-un strat de vopsea sau alt material. este egal cu caloriile degajate de o pasăre. În interior. cu o grosime de 0.25cm grosime). Măsurarea căldurii degajate de așternutul permanent nu cunoaște până în prezent valori precise. iar în cazul folosirii așternutului permanent. În general se admite ca 1 m² de așternut.5cm). -asbociment semicomprimat (6. ca valoarea medie.75 mm. . de la exterior spre interior. Izolația plafonului va fi mai exigentă. în stabilirea balanței termice trebuie analizate urmatoarele elemente: limitele extreme de temperatură ale locului unde se amplasează adăpostul. cu o grosime de 30 cm. mai ales atunci când se construiesc hale fără pod. -un strat de aer egal cu grosimea barelor care sustin foliile de aluminiu (cca1. în general se admite. -polistiren espandat (2.35 cm).Pe lângă valoarea "K". în funcție de grosimea lui.5 cm). În ceea ce privește degajarea de căldura animală. numărul de păsări ce vor fi adăpostite în hala respectivă. degajările de căldură ale animalelor.

la lățimi mai mari de 8 m amplasarea ferestrelor se face pe ambele laturi.Peretele astfel format are grosimea de 17. care astăzi se construiesc din ce in ce mai mult. obligatoriu în întreprinderile avicole de tip industrial. Programul de iluminat în raport cu vârsta și cu destinația puilor. în plus sau în minus. cu vârsta și cu procentul de ouat al găinilor.35 cm. în functțe de destinația efectivelor din hale. la halele fără ferestre. coeficientul de lumină poate fi de 1:20-1:25 și chiar 1:40. de multe ori contradictorii. deci la care iluminarea se face numai cu ajutorul luminii artificiale. este de asemenea destul de diferit. sau invers. se opune dirijării procesului de creștere și de producție. pe lângă dezavantajul unei suprafețe prin care se realizează un schimb necontrolat și nedorit de căldură. La halele cu ferestre. Indicele de lumină la halele prevăzute cu ferestre reprezintă relația dintre suprafața ocupată de ferestre și suprafața pardoselei. în funcție de lățimea adăpostului. ferestrele pot fi amplasate pe o singură latură. din interior spre exterior. reprezintă intensitatea luminii raportată la unitatea de suprafață. în ambele cazuri în detrimentul temperaturii necesare. În această privință literatura de specialitate prezintă multe recomandări și multe păreri. . pentru a asigura o luminozitate uniformă în tot adăpostul. Amplasarea ferestrelor se poate face pe una sau pe ambele laturi mari ale halei. La o lățime de 6-7 m. Prezența ferestrelor.

violentă. totuși. putând provoca în unele cazuri accidente. între lumina ultimelor becuri și întunericul complet este o diferență care deranjează păsările. Menținerea luminii aprinse toată noaptea nu este recomandabilă. nefiind economică și nici urmată de o sporire a producției. timp de 20-30 secunde. deoarece atunci când se sting becurile. Aprinderea becurilor dimineața nu provoacă nici un neajuns. păsările se retrag pe stinghii. Iluminarea bruscă constă în expunerea păsărilor la o lumină de mare intensitate. care se aprind de 3-4 ori pe noapte. Lumina de dimineață are avantajul de a nu produce tulburări printre păsări. aceasta pentru că păsările au nevoie de odihnă. de care nu se pot bucura atunci când lumina este aprinsă tot timpul. iar seara pe măsură ce lumina scade. prin utilizatea unor lămpi de 10001500W.Adăposturile prevăzute cu ferestre folosesc diferite sisteme de iluminat artificial. . pentru asigurarea duratei normale de activitate. prin aglomerări și sufocări. oricât de treptat s-ar face această stingere. pe perioade foarte scurte. -iluminarea bruscă. simple sau combinate: -aprinderea becurilor dimineața. ca cea de seara. -iluminarea adăpostului tot timpul nopții. -realizarea acestui lucru prin iluminatul de seară.

s-a adoptat soluția care constă în vopsirea tuturor geamurilor. ajunge și la 14-15 ore pe zi. în exterior. pentru a nu permite razelor solare să pătrundă în interior. care irită păsările si face imposibilă dirijarea programului de lumină la diferitele categorii de vârstă și de producție. între cele două rânduri de geamuri se așează vata de sticlă.În fermele avicole industriale din gospodăriile agricole de stat s-au construit adăposturi prevăzute cu ferestre. vara. vată minerală sau alt material izolant. în timp ce lumina naturală. program care în anumite perioade trebuie să asigure numai 6 ore pe zi. verificându-se efectul negativ al luminii prea puternice. O dată cu câștigarea experienței. pentru mărirea indicelui de izolație. . cu vopsea de culoare neagră. peste care se aplică un strat de culoare albă.

prin producerea de aer proaspăt. în special. La adăposturile cu lățimi de peste 5 m ventilația pe cale naturală se face din ce în ce mai dificil. unii crescători nu consideră o fi o greșeală ca în halele de găini. pe scurt.Ventilaț ia Condiționează în măsură hotărâtoare posibilitatea creșterii păsărilor în spații închise. în cele două sensuri. aer care in condițiile țării noastre trebuie să fie încălzit iarna și răcit vara. fără o dirijare din partea omului. Astfel. Este desigur o soluție fortuită. Curenții de aer pot provoca neajunsuri. Aceasta concepție se deosebește fundamental de ventilația care înseamnă numai un schimb de aer. realizarea unui "aer curat" în hală. mai mari sau mai mici. La adăposturile cu o lățime de 4-5m este suficient să se creeze anumite orificii în pereți sau să se deschidă. o parte din ferestre. oricât de mare. în legătură cu intenția de a rezolva cu cheltuieli mai reduse. în funcție de vârsta păsărilor. sau a altor nocivități. să fie curent. În ceea ce privește tineretul de peste 3 luni și mai ales găinile. fără a provoca curenți. problema ventilației halei. De fapt . pentru a se realiza schimbul necesar de aer și purificarea atmosferei din interior. și evacuarea bioxidului de carbon. ventilația înseamnă. În concepția modernă a creșterii păsărilor. iar la cele a căror lățime depășeste 10 m n se poate concepe o ventilație corectă fără ajutorul electroventilatoarelor. produse în mod accidental în hala respectivă. părerile asupra efectului negativ al curenților de aer sunt diferite. produs normal al arderilor metabolice. la temperatura și umiditatea mediului exterior. la nevoie.

însă curenții de aer sunt vătămatori pentru orice vârstă.2-0. Acesta este criteriul care stabilește în mod științific necesarul de aer curat. favorizând afecțiuni respiratorii. în funcție de temperaturile înregistrate. faptul că totuși ele sunt folosite destul de rar se explică prin următoarele două considerente: . Unii specialiști recomandă ca schimburile de aer în hale să se facă de cca 6 ori pe ora iarnă și de cca 20-30 ori pe oră vara. 1m/sec cel mult. Literatura de specialitate citează că sunt necesare asemenea instalații de condiționare a aerului. deoarece lasă impresia că nevoile respratorii ale păsărilor sunt diferite. Acest lucru constituie o greșeală. Necesarul de aer al păsărilor este infuențat numai într-o mică măsură de acest lucru. cu atât sistemul de ventilație care trebuie adoptat va fi mai pretențios și mai costisitor.3m/sec. În general. deci cu greutatea corporală. pentru a putea realiza parametrii normali. cu deosebire că la vârsta mai tânără efectul negativ se observă mai ușor. -la nivelul orificiilor de admisie și evacuare. de oxigen. Cu cât temperatura și umiditatea mediului înconjurător indică valori mai depărtate de limitele impuse de cerințele fiziologice. al păsărilor dintr-o hală. prin pierderile înregistrate. pe când la adulte au o acțiune indirectă. sunt acceptate următoarele limite în ceea ce privește viteza de circulație a aerului în interiorul halelor: -la nivelul păsărilor 0. el este însă în strânsă legătură cu vârsta.

Aceasta problemă trebuie analizată și înțeleasă. practicată astăzi cu o eficiență minimă. Țara noastra însă. iarna și vara. aplicarea ei cat mai corecta si mai economica va permite realizarea unei densități maxime în hale. condițiile de climă sunt mai favorabile decât cele din țara noastră. Adăpostul care nu mai depinde de temperature și umiditatea exterioară permite ca diferența de schimburi de aer. . fără nici un risc pentru viata și productia efectivelor.-în multe țări cu avicultură dezvoltată. neexistând acele diferente mari de temperatură și umiditate. de temperatură și umiditatea atmosferei ambiente. realizându-se în tot timpul anului același număr de schimburi de aer. se va putea situa printre primele țări cu producții medii situate intre 260-290 ouă pe an. prin adoptarea sistemului de condiționare a aerului in adăposturile de păsări. în funcție de volumul adăpostului. pe efective de milioane de găini. -în fermele particulare investirea unor sume mari se poate face cu mare greutate. de greutatea totală a păsărilor din hală. sa nu mai existe. crescătorul mulțumindu-se cu producții mai mici.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->