Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Extensia Sibiu Specializarea:Pedagogia învăţământului

primar şi preşcolar

Lucrare de Licenţă

Profesor coordonator: Prof. univ. doc. : Stan Cornelia Sibiu 2011

Student: Goagea (Tistu) Ecaterina

Universitatea „ Babeş-Bolyai” , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Extensia Sibiu Specializarea:Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

IMPLICAŢII FORMATIVE ALE COMBINĂRII METODELOR TRADIŢIONALE ŞI MODERNE ÎN EDUCAREA PREŞCOLARILOR

Profesor coordonator: Asist. univ. dr. Stan Cornelia

Student: Goagea (Tistu) Ecaterina

Sibiu 2011

Cuprins
Introducere Fundamente teoretice Capitolul I. Metode didactice specifice invaţământului preşcolar I.1.Metode tradiţionale I.2.Metode moderne Capitolul II.Metodele didactice în activităţile cu scop de educarea limbajului II.1.Metode specifice folosite în cadrul activităţilor liber-creative din grădiniţă II.2.Rolul metodelor didactice în dezvoltarea limbajului şi pregătirea pentru şcoală Capitolul III.Importanţa metodelor interactive de grup Metodologia cercetării Capitolul IV. Organizarea cercetării IV.1.Obiectivele şi ipoteza cercetării IV.2.Variabile independente şi dependente IV.3. Metode de cercetare utilizate IV.4.Eşantionul de subiecţi IV.5.Eşantionul de conţinut CapitolulV. Desfăşurarea experimentului V.1. Etapa constatativă (preexperimentală) V.2.Etapa experimentală V.3.Etapa de control(post-experimentală) Capitolul VI.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării VI.1Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obţinute VI.2.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Concluzii Bibliografie Anexe

al anului de studiu etc..” ( Ioan Cerghit. 36) Metodele de invăţământ (. ştiinta..”(Sorin Cristea. cu permanenta. student. în cadrul instruirii formale si nonformale. În acelaşi timp. de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul in facilităţi interioare. . 303). la acţiuni în grupuri mici.1998. Dezideratele de modernizare si de perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu pe direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ.Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoaştere propusă de profesor intr-o cale de învaţare realizată efectiv de preşcolar. deprinderile si capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii. spre) reprezintă căile folosite in şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa. omogene şi apoi la activităţi individuale) recla-mă in mod inevitabil o metodologie adecvată acestor forme organizatorice.Organizarea activităţii şcolare fie in formă frontală ori colectivă ( de muncă cu intregul colectiv al clasei. ca cea sugerată de experimentul team teaching ( bazată. pe o grupare flexibilă si mobilă a elevilor cu treceri de la activităţi cu grupuri mari.Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile. Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste.).Introducere . in aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ. in valorificarea noilor tehnologii instrucţionale ( e-learning).metha”= către. in suprapunerea problematizării pe fiecare metodă şi tehnică de învăţare. fie in echipe (microgrupuri) sau individuală. este de a asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă. metodele didactice sunt planuri de acţiune cu funcţie (auto)reglatorie (ansamblu de operaţii care se desfăşoară în vederea atingerii unui scop) şi modalităţi de acţiune deschideri spre educatia . ori combinatorie. natura. drum . lucrurile. p. între altele.. 1997. cu activităţile de cooperare. elev. lumea. octos”=cale. formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea. p. cum spune Jean Piaget. de învăţare în grup şi de muncă interdependentă.. reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului potenţial al elevului.

însuşirea şi / sau elaborarea de către elevi a unor structuri cognitive si operaţionale”. Ansamblul de metode asigură pentru cei care se instruiesc şi/sau autoinstruiesc. a unor tehnici şi operaţii de lucru). Utilizarea metodelor de invăţământ vizează o triplă finalitate: -atingerea unor scopuri de cunoaştere ( stăpânirea metodelor de gândire şi a unor strategii cognitive de procesare a informaţiilor). . cât şi în cadrul activităţilor liber creative. . metoda reprezintă o practică raţionalizată. se urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea educării preşcolarilor şi în pregătirea lor pentru şcoală.căi’’ de instruire. În prezenta lucrare m-am oprit asupra acestei teme.atingerea unor scopuri de instruire ( asimilarea unor cunoştinţe. întregul proces de învăţământ poate fi asimilat cu un ansamblu de metode.(strategii de acţiune prin intermediul cărora elevul dezvăluie esenţa fenomenelor. proceselor.. . Din perspectiva acestor finalităţi. culturii si civilizaţiei. o generalizare confirmată de experienţa didactică şi/sau de experimente psihopedagogice si care serveşte la transformarea şi ameliorarea naturii umane.atingerea unor scopuri formative ( formarea si modelarea trăsăturilor de personalitate). În sens mai larg. sub aspect metodologic. calea de acces spre cunoaşterea si transformarea realităţii inconjurătoare. orientate în special spre următorul obiectiv: -. priceperi. deoarece prin combinarea anumitor metode şi tehnici tradiţionale şi moderne aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate. spre însuşirea tehnicii. deprinderi. respectiv de .. evenimentelor).

acţiuni şi operaţii. amintim. aceasta cu atât mai mult cu cât in prezent. reclamat de următoarele elemente: . -reevaluarea metodelor tradiţionale. în continuare. structurate într-un grup de activităţi bine corelate. instruirea asistată de calculator ş. în funcţie de o serie de factori. .a. deschisă cercetării şi experimentării psihopedagogice.achiziţiile din domeniul ştiinţelor educaţiei.a. sociologia. teoria comunicării ş. de activizare şi mobilizare a elevilor. Diversificarea metodologiei didactice este impusă de necesitatea de a corela cerinţele teoriilor învăţării cu posibilităţile reale de care dispun elevii. informatica. O anumită metodă de învăţământ pune în corelaţie numai anumite variabile ale procesului didactic şi ascunde o ipoteză asupra mecanismului de învăţare al elevului. .a. algoritmizarea. cibernetica. psihologia. respectiv transformarea lor din mijloace de transmitere a cunoştinţelor gata-elaborate de către profesor şi memorate de elevi. problematizarea. câteva posibilităţi de modernizare a metodologiei didactice: .cerinţele care stau în faţa învăţământului. .achiziţiile din ştiinţe si din metodologiile specifice acestora. în permanenţă. ele fiind sprijinite de ştiinţe ca: epistemologia. . Didactica modernă înţelege metoda de învăţământ ca un sistem omogen de procedee.utilizarea în procesul instructiv-educativ a unor metode care şi-au dovedit eficienţa în diferite domenii ştiinţifice: descoperirea. Direcţia principală de restructurare a metodologiei didactice este accentuarea caracterului euristic. cercetările din domeniile ştiinţelor educaţiei sunt tot mai complexe. .se referă la faptul ca metodologia didactică trebuie să rămână.complexitatea crescândă a procesului instructiv-educativ.necesitatea de a apropia actul predării de cel al invăţării ş. .asigurarea caracterului dinamic deschis al metodologiei didactice .În acest sens. de activism şi de creativitate al metodelor de învăţământ. .necesitatea de a apropia activitatea didactică de activitatea de cercetare ştiinţifică.Fundamente teoretice Teoria si practica metodelor si procedeelor didactice se află într-un continuu proces de restructurare şi modernizare. analiza structurala. într-o modalitate de organizare şi îndrumare a activităţii cognitive. modelarea.

de a face transferuri între diferite categorii de cunoştiinţe sau de la teorie la practică şi invers. care devine prin metodele moderne principalul beneficiar al propriei activităţi de descoperire. inserându-se în cunoştinţele sale strategice şi procedurale. de integrare în societate. metodele joacă rolul unor preţioase instrumente de cunoaştere a realităţii. de activitate reală sau fictive. ci devine un instrument propriu de muncă intelectuală sau productive. în competenţele sale reale. care le vehiculează. de a le utiliza în situaţii noi. Ele nu privesc doar educatorul. priceperi. ci şi copilul. insuşindu-şi alături de cunoştinţe. Metoda astfel concepută nu mai este exterioară în raport cu cel educat. .Modernizarea metodologiei didactice reprezintă un element fundamental al reformei pedagogice deoarece. deprinderi şi calea de a ajunge la ele. în formarea copilului. de acţiune reală.

brainstorming-ul. experienţa dirijată. explicaţia. conversaţia. de verificare şi evaluare. studiul de caz. Printre acestea. intuitive.a. metode de simulare. conversaţia. de formare a priceperilor şi deprinderilor. Plecând de la o literatură în domeniu (Palmade. . verbale ş. descrierea.Capitolul I. într-o singură expresie. după natura activităţii pe care o solicită (metode activ-practice. -metode moderne: algoritmizarea. ci mai degrabă analiza modului lor de aplicare.a. metodele de stimulare a creativităţii personale si colective. Principalele metode care sunt supuse atenţiei pentru vârsta preşcolară sunt: naraţiunea. îi stimulează independenţa şi creativitatea.exerciţiul. instruirea programată. lucrările practice. lucrările practice. metodele activ-participative ( observaţia liberă. Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode şi procedee moderne vor duce la situarea preşcolarului pe treapta cea mai apropiată de şcoală. Metode specifice învăţământului preşcolar Pentru aplicarea în practică a cunoştinţelor tehnice acumulate de educatoare. Clasificarea metodelor se realizează după mai multe criterii: scopul urmărit.). experienţa dirijată. Insă nu tot ce este “vechi” este neapărat si demodat. exerciţiul.activitatea cu cartea. Cerghit. proiectul – tema de cercetare. după cum nu tot ceea ce este “nou” este şi modern. observaţia. evoluţia lor istorică ( tradiţionale-moderne). la activitate personală . exerciţiul. activitatea cu cartea. o importanţă deosebită o constituie cunoaşterea metodelor şi tehnicilor care le aplică sau utilizează pentru educarea copilului în realizarea procesului instructiv-educativ . de recapitulare şi sistematizare). modelarea. situând şcoala ca o continuitate a muncii din grădiniţă.). de consolidare. conversaţia euristică ş. un rol decisiv îl joacă cele care invită copilul la explorarea directă a realităţii. sarcina didactică prioritară (de dobândire a cunoştinţelor. demonstraţia. Cunoaşterea si aplicarea metodelor utilizate in grădiniţă nu impune o clasificare riguroasă. observaţia. Mucchielli) metodele didactice sunt împărţite din punct de vedere istoric în: -metode tradiţionale\ clasice: expunerea. demonstraţia. problematizarea.

ştiinţific sau fantastic. cât şi a discutării textului literar sub forma conversaţiei. etc. poveşti. a explicaţiei.Metode tradiţionale Astfel. la crearea premiselor însuşirii unor deprinderi tehnice de lucru şi a unor modalităţi de acţiune (de exemplu la activităţile de desen. în cadrul activităţilor frontale dirijate. sa fie accesibilă copilului. Povestirea trebuie. care sunt în concordanţă cu tema explicaţiei şi constituie punct de sprijin pentru noile cunoştinţe. ataşamentul copilului spre cele pozitive. Astfel. educaţie fizică. povestiri. lecturi după imagini. educaţie muzicală. În cadrul activităţilor de povestire. Reuşita acestor activităţi depinde de corectitudinea cu care a fost aplicată explicaţia. copiii finalizează cântecul prin repetarea numărului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. în care predomină argumentarea raţională. Povestirea ca metodă de expunere este aplicată în cadrul procesului instructiv-educativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist.). modelaj. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode.I. dar contribuie şi la cunoaşterea cauzelor obiectului în studiu. procedee. să-1 emoţioneze puternic. a dialogului. completând cu succes celelate metode de lucru. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunoştinţelor. lucruri diferite în funcţie de grupa căreia se adresează. activităţile matematice. diverse piese muzicale. În această situaţie. în cadrul activităţilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activităţilor frontale dirijate. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmează si va urma. explicaţia este metoda expunerii. Prin explicaţie educatoarea reuşeşte să concentreze atenţia copiilor spre aspectul dorit. ilustraţii. deoarece însoţeşte întreg procesul instructiv-educativ. versuri. Explicaţia contribuie. Explicaţia completează în mod automat demonstraţia şi îşi are ca teren direct de desfăşurare activităţile de observare. dar şi la motivaţia copilului pentru unele .Explicaţia ca metodă de lucru îşi găseşte larga sferă de aplicaţie în gradiniţă. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer". cât şi a celorlalte activităţi desfăşurate pe parcursul zilei. explicaţia înlesneşte însuşirea cunoştinţelor. Mai dificile par a fi explicaţiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv. tablouri. de asemenea. Caracterizarea personajelor face apel la acţiunea povestirii. confecţii. în primul rând. a nivelului copiilor. sa fie la obiect şi să nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. înţelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei.1. aplicaţii. educatoarea apelează la reprezentările formate anterior sau foloseşte anumite texte literare.

Exemplu: "Ursul păcălit de vulpe".Vulpea . De aceea. . sinteză. Demonstraţia educatoarei. Copilul trebuie să desprindă faptele bune de cele rele.credul. a dezvoltării formelor de analiză. Materialul demonstrativ trebuie să fie accesibil viziunii copilului. în final. Etapele demonstraţiei: -aprinderea focului în sobăprin folosirea unui chibrit. le verbalizează pe baza celor percepute: -culoarea flacării. caracterizându-le. pentru a contribui la stimularea curiozităţii şi a reuşitei unei activităţi. Exemplu: "Focul şi efectele lui". flacăra. dar şi la dezvoltarea limbajului. vulpea a fost judecată.hoată. Subiectul acestora poate fi observat şi din conţinutul unei poezii. Se poate urmări transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa şi transformările ei". contribuie la lărgirea orizontului cognitiv. contactului nemijlocit cu realitatea. însoţită de explicaţie. este necesar ca în procesul cunoaşterii să se acorde o importanţă deosebită treptei senzoriale. cu aspecte din viaţa cotidiană sau ştiinţifico-fantastică. ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunoştinţe despre un aspect concret al realităţii se va folosi metoda demonstraţiei îmbinată cu explicaţia. nu se pot realiza separat. să domine "binele" asupra "răului". etc.unde au venit alte animale şi.personaje. stabilirea însuşirilor. Demonstraţia este una din metodele de bază aplicate în gradiniţă. la acestea adaugându-se observaţia şi problematizarea. . estetic realizat şi prezentat in câmpul său vizual. Materialul trebuie să fie astfel prezentat ca să poată fi perceptat prin cât mai multe simţuri. povestioare posibile. Demonstraţia este mereu însoţită de explicaţie şi invers. Textele literare de actualitate. Exemplu: povestea creată de copii "Cum ar putea fi Zdreanţă?" sau "Cum să-1 ajutăm pe caţeluşul şchiop să poată umbla?". -aprinderea lumânării tot prin folosirea unui chibrit.Ursul . -perceperea focului. "Gheaţa". Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o altă poveste: "întâmplare din pădure" . din imaginaţie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. Copiii fac deducţii. şireată. . Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor să creeze noi întâmplări. a imginaţiei creatoare. lacomă. mincinoasă. Întrucât vârsta preşcolară este caracterizată printr-o gândire concretă. "Vaporii". pedepsită şi ursului i s-a dat peşte pe săturate.

unde s-a precizat că focul este folositor dacă-1 folosim util. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunoştinţelor şi imprimarea lor bine în memorie. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generală. să facă asociaţii între cunoştinţele anterioare. Metoda conversaţiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. copilul nu poate da un răspuns satisfăcător. direcţii în care se ridică fumul.-forma alungită la ambele capete. trăgând anumite concluzii sau să argumenteze cu exemple proprii subiectul abordat.s-au făcut demonstraţii şi pentru concretizarea în faţa copiilor a efectelor pozitive sau negative. clare. Această metodă presupune ca preşcolarul să posede un material perceptiv. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngălbenit frunza? -De ce are pete ruginii? . de a le preciza după ce ele au fost transmise. pagube) . -fire de bumbac. precise. Întrebuinţările focului (foloase. Conversaţia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebărilor şi răspunsurilor. dar la întrebări ca acestea. studiate şi se completează cu noi secvenţe. la obiect. mirosul. în special în cadrul sectorului ştiinţă. cât şi a demonstraţiei aplicate în cadrul activităţii didactice de dimineaţă. să-şi spună părerea şi să facă comparaţii. dacă nu obţinem pagube. copilul va răspunde uşor. Copiii au posibilitatea. -culoarea chibritului ars. Întrebările adresate de către educatoare trebuie să fie scurte. -caldura crescută de flacără. -arderea textilelor. -culoarea. pe baza căruia să se poată discuta. Copiilor li se formează deprinderea de a-şi exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. sub îndrumarea educatoarei. Obţinerea cenuşii: -arderea hârtiei. O importanţă deosebită am acordat şi demonstraţiei în cadrul tuturor activităţilor frontale dirijate. -efectele focului. -arderea chibritului. luminozitatea. de a expune acele cunoşţinte despre care este vorba la un moment dat. -transformările în cărbune.

astfel: . servitul mesei civilizat. ceea ce îl oboseşte foarte mult. La grupa mare pregătitoare. care trebuie să stea în atentia educatoarei. Exerciţiul îşi găseşte teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activităţilor. rupe creionul. Exemplu: "Linia" Linia frântă Vaporul. indiferent de natura lor. ca urmare a faptului că procesul de excitaţie se restrânge tot mai mult la celulele nervoase care dirijează direct activitatea muşchilor mâinii. . Coordonarea analizatorului vizual şi auditiv. Sub indrumarea educatoarei şi prin exerciţiu foarte mult. metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoasterea cât mai diversă. O importantă deosebită o are coordonarea corectă dintre ochi .Tema conversaţiei trebuie să ofere copilului sistematizarea cunoştinţelor dintr-o succesiune logică de întrebări şi răspunsuri bine gândite. În cadrul activităţilor de scriere. dar începe cu grupa mică sub forma dialogului. Aceasta înseamnă că miscările se diferentiază. apoi. să sistematizeze si să segmenteze toate deprinderile de muncă practică. la început copilul apasă tare. Metoda conversaţiei îşi găseşte aplicabilitate în special la grupele mari. practică. schimbă poziţia corpului. copilul îşi va elimina aceste neajunsuri.exerciţiul înseamnă chiar salutul la intrarea în grădinită. strânge puternic creionul în mână. pentru a nu-şi forma greşit pozitia scris-citit.pregătirea salii de grupă pentru activităţi. dar sub altă formă. devin mai precise.îmbrăcarea. în scopul consolidării diferitelor acţiuni ale copilului. fără exerciţiu copilul "uită" şi nu-şi consolidează deprinderile de muncă necesare. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate. obiectivă a lumii. .mână. eşalonate şi conduse de educatoare. în mod sistematic. În cadrul activităţilor frontale dirijate. . Constă de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuală. Acoperişul casuţei lui Zdreanţă. dar este şi o necesitate. Gard cu uluci. Exerciţiul: Această metodă vine să completeze. încă de la venirea copilului în gradiniţă şi până la plecarea lui la şcoală. Schimbările propuse de educatoare sporesc interesul copiilor pentru a efectua acelaşi exerciţiu. Pentru a aplica această metodă trebuie să ţinem seama de gradarea exerciţiilor de la: "simplu la complex" şi de la "uşor la greu". intelectuală. exerciţiul este nu numai o modalitate de observare. etc.

- Dinţii fierăstrăului. de fapt. serveşte ca mijloc de a studia indirect proprietăţile şi transformările posibile ale sistemului original. modelarea. elaborat ca un înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) şi care. prezentat copiilor spre observaţie. conduse de educatoare spre intuiţia copilului.). Prin model se inţelege un sistem mai simplu. între cunoştiinţele anterioare şi noile cunoştinţe. pentru a aprecia în special proporţia dintre obiecte. prin modelare se înţelege metoda de a cerceta obiecte şi fenomene din natură şi societate cu ajutorul modelelor. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. în mişcări. relaţii dintre obiectele si fenomenele realităţii. Modelul. pe baza analogiei lui cu sistemul original. Folosirea judicioasă în cadrul activităţilor a metodei exerciţiului contribuie la dezvoltarea gândirii. desen. prin soluţii pe care ei înşişi le . confecţionat. fiecare exersând mai mult în direcţia în care-i place. ilustrează obiectul original prin felul cum este conceput. Modelarea îşi are efectul în cadrul activităţilor de exercitii grafice. Palete de tenis. Modelarea în ştiinţă şi tehnică. În acelaşi timp. Bobiţe de struguri. I. Conturul balonului. însuşirea în mod conştient a tuturor exerciţiilor. Modelarea presupune. învăţarea prin descoperire şi tratarea diferenţiată. Problematizarea. a independenţei în actiune. confecţii etc. principala functie având-o cea demonstrativă şi cognitivă.această metodă presupune crearea unor situaţii problematice. Deci.2 Metode moderne Ca metode moderne se aplică în practică algoritmizarea. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esenţiale. pentru formarea şi consolidarea reprezentărilor matematice si aplicarea imediată în practica activităţilor din gradiniţăfamilie. folosirea modelelor în cadrul activităţilor de predare-învăţare. ca metodă de predare. Metoda exerciţiului se poate aplica cu succes în cadrul activităţilor matematice pentru O altă temă pentru exemplificare: "Ovalul". se stimulează activităţi creatoare şi se creează condiţii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. problematizarea. care antrenează şi oferă copiilor posibilitatea de a surprinde diferenţe. problemelor matematice.

dezvoltă perseverenta. Această metodă se aplică ţinând cont de nivelul dezvoltării psihofizice şi intelectuale ale copiilor. să elimine problemele stereotipe. analize. mecanice. aprecieri. creşterea lui cu toate etapele dezvoltării. după un anumit număr de operaţii. indiferent de categoria de activitate (activităti matematice. Educatoarea trebuie să aprecieze just folosirea algoritmilor. pâna la coacerea bobului de grâu şi apoi analiza acestuia pe baza observaţiei şi demonstraţiei. cunoaşterea mediului). În cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii. se va găsi în mod cert soluţia problemei. Este important ca în formarea algoritmilor să se respecte două momente esenţiale: fixarea lor şi aplicarea repetată. sau la confuzii. În cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului. trecerea de la analiză la sinteză. Învaţarea prin descoperire. altfel duce la eşec sau neaccesibilitate. creativitatea şi nu memorizarea. disciplinată şi cere un volum de observaţii. obiectivă. ci să aibă gândire critică. Această metodă oferă cunoştinţe durabile. Pentru ca în procesul de învăţământ copilul să devină cât mai activ şi munca să-şi imprime un caracter creator. când este pus în situaţia de a alege din cunoştinţele sale numai pe cele care-1 ajută să rezolve o problemă dată sau când există contradicţii între modul de rezolvare teoretică şi cel de rezolvare practică a unei probleme. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale.elaborează sub indrumarea educatoarei. modelează aptitudinile de investigaţie. copiii descoperă alte modalităti sau caracteristici ce i se pot atribui . Una din aceste metode eficiente si creative este " învăţarea prin descoperire ". care nu conduc la dezvoltarea gândirii. Educatoarea formulează intenţionat propoziţii cu nonsens. vointa. de formare de perechi. Ceea ce caracterizează problematizarea este crearea unor situaţii conflictuale. Aceste situaţii apar atunci când copilul observă un dezacord între anumite cunoştinţe şi problema care se cere a fî rezolvată. Dacă algoritmul este urmat corect. de la concret la abstract. exemplu: "Ghiceşte ce-am găsit". a creativităţii. educatoarea caută permanent noi metode si procedee care să vină în sprijinul său prin descoperirea noului. copiii pot descoperi prin experienţe efectuate împreună cu educatoarea: însămânţarea grâului. problematice în gândirea copilului. În cadrul activităţiilor de dezvoltare a vorbirii. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. Algoritmizarea este metoda care se bazează pe cuceririle psihologice privitoare la operativitatea gândirii. Un algoritm este un procedeu. de aranjare în şir crescător si descrescător a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pe care copiii i-au însuşit în mod conştient. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea şi sensul adecvat al cuvintelor în propoziţie. obligă copilul să nu se mulţumească cu ce i se spune. o regulă bine determinată de a rezolva o problemă tipică. Se pune întrebarea dacă putem transpune şi în învăţământul preşcolar această metodă. Exerciţiile de formare de grupe de obiecte după un anumit criteriu.

Lotus.este o modalitate interactivă de lucru în grup care oferă posibilitatea stabilirii de relaţii între noţiuni pe baza unei teme principale din care derivă alte opt teme. realizarea unei sarcini comune într-un timp dat. . idei ale unei teme date sau unui text literar. Este tehnica prin care se rezumă şi sintetizează cunoştinţe . într-o atmosferă relaxantă şi cooperantă.este o tehnică ce evaluează comportamentul preşcolarului în timpul unei activităţi de învăţare organizată in grup precum şi evaluarea comportamentului întregului grup. descoperiri realizate de ei şi conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. . Obiective urmărite: -să sintetizeze cunoştinţele şi informaţiile despre un subiect. informaţii. Obiectivul acestei metode este rezolvarea creativă a unei sarcini de învăţare şi evaluarea comportamentelor individuale şi de grup.sa exprime gânduri . Cvintetul este o poezie cu 5 versuri. jetoane. sentimente personale asupra subiectului prin intermediul cuvântului.unui personaj sau obiect în discuţie. Piramida şi diamantul au ca obiectiv dezvoltarea capacităţii de a “sintetiza” principalele probleme. sentimente si convingeri. Obiective: -identificarea caracteristicilor unei teme sub formă simbolică sau scrisă. idei. cuvinte sau propoziţii care prezintă sinteza unui aspect real. Printre metodele moderne aplicate copiilor amintesc: Metoda acvariului. Obiective: stimularea inteligenţelor multiple şi a potenţialului creativ în activităţi individuale şi de grup pe teme din domenii diferite. Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei scheme cu desene. Metode specifice folosite în cadrul activităţilor liber-creative din grădiniţă . informaţii. Cvintetul este o metodă de reflecţie ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei teme abordate. Capitolul II Metode didactice în activităţile cu scop de educarea limbajului II 1.

Obiectivele activităţii la alegere: Obiective generale.În lucrarea mea m-am oprit în principal la activităţile liber creative şi la unele aspecte privind dezvoltarea limbajului. Ca sectoare: Sector "ştiintă" Sector "Construcţii" Sector "Jocuri cu rol" Jocuri de masă Sector "Bibliotecă" Sector "Artă" Aceste sectoare constituie diferite tipuri de jocuri. . subteme în discuţie. principiul ierarhizării obiectivelor operaţionale. Organizarea si desfăşurarea jocurilor la libera alegere (activitatea didactică de dimineată) nu poate fi eficientă dacă nu se ţine seama de metodologia de lucru şi pregătirea lor pe baza unei scheme obiective concret abordate. exerciţiul. Programa activitaţii instructiv-educative în Grădiniţa de Copii propune realizarea acestora pe Pregătirea activităţii la alegere: . tinând seama de obiectivele specifîce fiecărui sector al centrului de interes (teme. cele mai utilizate sunt: explicaţia. puncte precise de reper în stabilirea obiectivelor spre realizare.Pregătirea cadrului specific la alegere. conversaţia. Dintre metodele prezentate în cadrul activitatilor liber-creative. cât şi în domeniul din care se inspiră acestea. în observaţie). Activitatea didactică de dimineată se desfasoară în funcţie de centrele de interes produse în cadrul activităţii" frontale dirijate " cu " tema " si " subtema " precizată la începutul fiecărei săptămâni. În organizarea si îndrumarea acestora se va ţine seama de necesitatea îndrumării activităţii la alegere: Principiul organizării şi îndrumării la alegere: principiul liberei opţiuni. principiul îndrumării sistematice. principiul activizării. Obiective speciale ( particulare).

Dezvoltarea capacităţiilor intelectuale. Referiri speciale ale obiectivelor şi conţinutul jocurilor la libera alegere Obiective generale Extinderea sferei de cuprindere a conţinutului activităţii la alegere pe baza reprezentărilor acumulate despre realitatea înconjurătoare. ocupaţii individuale şi cu grupuri mici de copii. b. Conţinutul activităţii la alegere: a. nemijlocit sau prin exercitarea sistematică şi continuă a influenţelor instructiv. jocuri hazlii. Jocuri distractive.educative. Practica susţinută a jocurilor simbolice prin abordarea creativă a unei tematici variate şi prin reproducerea simbolică a acţiunilor şi a relaţiilor sociale tot mai complexe. estetice şi fizice prin antrenarea copiilor la variate activităţi optionale sub forma jocului simbolic şi a jocului cu reguli şi în spiritul jocului prin creşterea ponderii ocupaţiilor ludice cu finalităţi practice. Organizarea si îndrumarea jocurilor evaluate: a. Jocuri cu subiecte din basme si poveşti (jocurile dramatizării). Stimularea aptitudinilor de colaborare originală a jocurilor simbolice cu subiecte din viaţa cotidiană şi cu subiecte din poveşti şi basme cunoscute şi de organizarea practică a acestora în sensul creării atmosferei de joc. Formarea capacităţilor copiilor de a practica în mod independent sau sub conducerea liderilor formali a jocurilor cu reguli ce pot fi introduse în repertoriul ludic cu uşurinţă. sinteză. b. joc cu reguli. prin contactul divers. . Dezvoltarea prin joc şi exerciţii a gândirii şi imaginaţiei creatoare. concretizare. c. al interpretării acestora cât mai veridic şi în sensul desfăşurării acţiunilor în toată complexitatea lor. al repartizării rolurilor. jocuri de atentie. a capacităţii de a efectua în acţiunea de joc operaţii simple de analiză. asimilate în procesul cunoaşterii. Jocuri simbolice. generalizare şi abstractizare. comparaţie. în perspectiva familiarizării copiilor cu activităţi de tip şcolar. jocuri de expresie afectivă. Jocuri de creatie cu subiecte din viata cotidiană. morale. Jocuri cu reguli (jocuri simple). d. Caracterul de largă deschidere a programei activitătii la alegere.- Obiective generale şi specifice. jocuri de perspicacitate. Conţinutul activitătii la alegere pe grupe de vârsta.

Valorificarea tuturor activităţilor la alegere în scopul îmbogăţirii şi adâncirii cunoaşterii. Jocuri cu subiecte din povesti şi basme: Jocul dramatizării "De-a scufiţa roşie" "De-a capra cu trei iezi" "De-a punguţa cu doi bani" Dramatizări "Anotimpurile" "Sarea în bucate" "Iedul cu trei capre" "Greierele şi furnica etc. al însuşirii limbii materne. Jocuri simbolice: "De-a mămicile" "De-a familia" "De-a şantierul de construcţii"etc. comunicării şi autocomunicării. b. al intensificării. c. Exemplificări de jocuri de diferite tipuri: a. cât şi în scopul lărgirii relaţiilor de cooperare. 1. Jocuri de construcţie: "Casa bunicilor" "Grădiniţa noastră" "Cartierul nostru" "Satul nostru". Jocuri de mişcare "Lupul si vânătorul" "Rândunica îşi caută cuibul" "Gâştele si vulpea" "Broscuţele sar în lac" Jocuri sportive şi distractive "Mingea la căpitan" "Ocheşte ţinta" "De-a caii şi călăreţii" "Prindem fluturi" . ca premisă a realizării lor. 2.

"Atinge clopoţelul" "Ne dăm în leagăn" 3. Jocuri de stimulare a comunicării orale "Povesteşte ce-ai visat" "Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa" b. Jocuri de exersare a pronunţiei corecte "Spune la fel ca mine" "Să facem ca şarpele" "Se aude sirena" . Jocuri intelectuale a. treci pe verde" "De-a poliţiştii" 4. Jocuri de circulaţie rutieră "Atenţie la semafor" "Stop roşu. Jocuri senzoriale "Saculeţul fermecat" "Ghici ce formă are" "Spune cum este" "Ghici din ce este făcut" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilitaţii vizuale "Ghici ce culoare se potriveşte" "Aşează la culoarea potrivită" "Arată-mi culoarea pe care să ţi-o spun" "Cine are aceeaşi culoare" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii auditive "Deschide urechea bine" "Ghici cine te-a strigat?" "Ghici cine este la telefon" Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii gustativ-olfactive "Ghici ce-ai gustat?" "Ce a cumpărat mama de la piaţă?" "Ce floare am mirosit" "Spune ce gust are?" 5.

Jocuri pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară şi a autocontrolului "Jocul mut" "Sus-jos" "Zboară . Jocuri de atenţie şi de orientare spaţială "Ghici ce jucărie am ascuns" "Gaseşte locul potrivit" "Unde am aşezat păpuşa" "Aşează ursuleţul unde iţi spun" "Spune-mi vecinii tăi" d. Jocuri de realizare a abstractizării şi generalizării "Cum se numesc toate acestea la un loc" "Cine poate face mai multe grupe" "Ghici la ce cuvânt m-am gândit" "Alege imaginile" e. Jocuri pentru dezvoltarea perspicacităţii "Gaseşte drumul lui Grivei spre cuscă" "Care masină ajunge mai repede la tine?" "Este ceva greşit în tablou?" "Ce se potriveşte?" "Unde este mai multă apă?" f. Jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei "Spune mai departe" "Hai să facem o poveste" "Ce s-a întâmplat mai departe?" g."Cântecul greieraşului" "Cocoşul şi găina" "Bunica toarce" c.zboară" "De-a visul"etc. Jocuri logico-matematice "Aşeaza la casuţa potrivită" "Şantierul de construcţii" .

"Trenul cu o diferenţa" "Ce piesă lipseşte?" Jocuri de cunoaştere a mediului înconjurător "Când se întâmplă?" "Să facem un tablou de iarnă" "Dupa mine cine vine?" Jocuri de mişcare cu text şi cânt "Ursuleţuldoarme" "Lanţul" "Dansulrozelor" "Ţaranul e pe câmp" Jocuri pentru însuşirea de comportare morale "Să sărbătorim ziua colegilor" "La teatru" "Avem oaspeţi la masă" Deşi activităţile sunt liber-creative. copiii se manifestă liber. joc de masă.educative pe "centre de interes". Aceste arii de stimulare concentrează desfasurarea jocului la libera alegere.educativă. Prin reducerea numărului de activităti frontale dirijate în formarea ariilor de stimulare. de natura activităţilor şi de individualizarea acestora. în etapa consacrată jocului ca formă de activitate instructiv. jocurile copiilor nu trebuie sa fie privite ca o simplă joacă. Acestea sunt explicaţia. contribuie la modernizarea şi restructurarea întregii activităţi educaţionale. trebuie să se remarce sub aspectul conceperii prin rigurozitate stiintifico-metodică. deprinderi de muncă intelectuală. practică. judicios folosite şi la această vârstă. pe un subiect prestabilit. Jocurile propriu-zise. jocuri cu rol. La toate grupele. are drept arii de stimulare concentrate pe urmatoarele domenii: ştiintă. construcţie. Activitatea didactică de dimineaţă se desfaşoară pe sectoare. artă. educatoarea foloseşte o serie de metode specifice. demonstraţia. . conversaţia şi exerciţiul. Aplicarea noii programe. bibliotecă. ci ca o activitate gândită. se oferă copiilor largi posibilităţi de achiziţii de cunoştinţe. cât şi formarea abilităţilor şi a comportamentelor după posibilitatea de acţiune a fiecărui copil. cu comentarea întregii activităţi instructiv. îndrumată diferenţial în funcţie de obiectivele stabilite. totuşi. iar sub aspectul finalităţii practice prin maxima eficienţă formativă. tocmai prin varietatea de organizare şi desfăsurare a acestuia. ocupaţiile ludice si exerciţiile-joc. proiectată mental judicios. dar oferă largi posibilităţi de manifestare liberă a copilului.

formarea unor deprinderi de conduită ale copiilor în timpul jocului. de a-şi distribui şi asuma roluri astfel încât fiecare să aibă acces la interpretare. Desfăşurarea jocurilor pe arii de stimulare asigură o strânsă legatură între ceea ce se lucrează pe microgrupuri şi în comun. Ele asigură trecerea de la viaţa instructivă. precum şi lacunele acestora. O importanţă deosebită în desfăsurarea acestor activităţi. în cadrul ariilor de stimulare. egocentrică. zgomote de cooperare cu partenerii de joc. pentru a face legatura cu învăţarea de tip şcolar. . jucăriile trebuie să corespundă nu numai posibilităţilor de antrenare în diferite tipuri de joc. singuri jucăriile sau alte materiale şi de a le reaşeza în ordine la locul lor. grupe. dar şi a vârstelor şi nivelului de dezvoltare psihică a copiilor Prin manipularea jucăriilor. are organizarea sălii. arii de stimulare. pentru a oferi copilului o adaptare individuală şi socială. prin antrenarea tuturor copiilor unui grup. unor deprinderi de a-şi lua . în special pentru aria "bibliotecă" sau a "jocului de masă". Aceste structuri de activităţi promovează jocul ca activitate fundamentală şi asigură: accesul liber şi direct la jucării. iar copilul este mai activ şi învată din plăcerea de a se juca. fiecare copil va fi adus la nivelul de dezvoltare normală a unui copil de 5-7 ani. compară şi deosebeşte. materialul cu care copilul emite judecăţi. truse.Dacă sunt riguros organizate. învată să asculte şi să se concentreze. vor oferi fiecărui copil teren.formarea deprinderilor de comunicare în mod liber între ei. decizii. Îmbinarea activitaţilor pe microgrupuri cu activitatea comună oferă condiţii de realizare a obiectivelor pe care activitatea individualizată nu le poate realiza total. unelte. În organizarea ariilor de stimulare este necesar să se ţina seama de zona de desfăşurare. de a ştii uneori să uite de sine pentru a înţelege şi a se ajuta reciproc. cadru de manifestare larg. iar printr-o atenţie şi orientare cu tact educativ. pun in mişcare sensibilitatea şi activitatea copilului. Educatoarea va aprecia modul de desfăşurare liberă dirijată sau semidirijată. Educatoarei i se oferă ocazia de a constata priceperile şi deprinderile formate. care definite si bine echipate. fără să strige sau să se producă zgomote. având posibilitatea să se definească elementele specifice prin care trebuie să intervină în îndrumările individuale necesare. să se creeze spaţiu suficient. Prin folosirea. a spaţiului grupei pe centre de interes (arii de stimulare). se evită însuşirea mecanică de cunoştinţe. În folosirea materialului se porneste de la experienţa de viată şi limbaj a copiilor. materiale. a unui material variat şi adecvat. la deschiderea spre lumea socială. favorabil.

Aria ştiinţă. anotimpurilor. Acestea şi le va perfecţiona şi conştientiza odată cu regimul şcolar care utilizează funcţia metalingvistică şi prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentală abstractă. Din acest unghi. cunoştinţe. Fără limbaj nu este posibilă gândirea şi învăţarea. fie la cel al unităţii de comunicare. Grija pentru însuşirea şi folosirea corectă a limbii se corelează cu preocuparea pentru depistarea şi cercetarea tulburărilor de vorbire. Este cunoscut faptul că formarea capacităţilor operaţionale şi funcţionale reprezintă o problemă importantă în cadrul formării intelectuale. la vârsta când i se formează primele abilităţi de comunicare. devine vizibilă organizarea materialului de construcţie. consolidează şi verifică în acest mod educatia. Copilul se deprinde cu aceste caracteristici intuitive. Jean Piaget spusese autoritar: "Toate conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit. . tema. pentru formarea deprinderilor şi priceperilor. a folosirii unei game variate de materiale din natură sau confecţionate de copii. Desfăşurarea ariilor de stimulare cum ar fi: Aria jocului cu rol. CAP. Aria bibliotecă. Aria jocului de masă. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane. este firesc să fie aşa. pentru că o nouă achiziţie se clădeşte pe un sistem de cunoştinţe şi deprinderi sedimentat deja şi nu pe un teren gol. răspunzând tuturor centrelor şi conducând copilul spre o personalitate multilaterală. Învaţarea se întemeiază. deprinderi care se formează. plantelor. de aceea învăţarea limbajului şi a anumitor forme de raţionament sunt posibile numai atunci când aceste funcţii au atins un anumit grad de dezvoltare şi maturizare. fie la nivelul enunţului. fără a realiza o delimitare netă a acestor două faze. animalelor. deci. Funcţiile mintale apar şi se maturizează diferit. a descoperirii unor valenţe proprii a subiecţilor. dar nu se ştie unde se află frontiera dintre ele".II 2 Rolul metodelor didactice in dezvoltarea limbajului si pregătirea pentru şcoală Prin natura ei. pe achiziţiile spontane din anii preşcolarităţii. vârstelor. Toate acestea sunt ca o completare a cunoştinţelor acumulate în cadrul activităţii frontale dirijate. subtema care preocupă săptamânal educatoarea .Alegerea ariilor de stimulare se face în funcţie de obiectivele pe care dorim să le realizeze copilul (a centrului de interes.grupa) eşalonate pe cinci zile lucratoare a săptamânii. Însuşirea limbii materne reprezintă un element esenţial pentru asimilarea de cunoştinţe. conduce la formarea reprezentării copiilor sub aspectele esenţiale ale cunoaşterii obiectelor. la o analiză atentă.

La vârsta preşcolară. Cu ajutorul limbajului se formează şi se organizează sisteme în care sunt integrate cunoştinţele. ceea ce contribuie la sistematizarea şi la complicarea condiţiilor interioare de formare a personalităţii. a legăturilor cauzale dintre acestea. mijloc de cunoaştere. al expresivităţii vorbirii. să-şi organizeze activitatea psihică. copilul işi dezvoltă propria-i experienţă şi mai cu seamă învaţă din experienţele altora. pe baza experienţei cognitive căpătate. în perioada preşcolarităţii copilul învaţă limbajul prin care îşi exprimă dorinţele. Prin intermediul limbajului. Copilul vine în grădiniţă cu anume competentă lingvistică. nevoile. iar experienţa muncii didactice din grădiniţă confirmă. morfologice şi sintactice). se realizează. Acest lucru se realizează cu efîcienţă optimă în cadrul întregului program din gradiniţă. limbaj exterior. Limba de "neînlocuit cu alta" (George Sion) este un fagure de miere filtrat prin raze de suflet şi "curge prin veac pentru a ajunge în viers o nuantă de graiuri şi cuminţi" (Tudor Arghezi). să-si exprime ideile şi stările ulterioare. sub aspect lexical. Educatoarea realizează prin comunicarea cu copilul stimularea proceselor psihice. sinteză. prin intermediul limbajului se realizează transmiterea cunoştinţelor cu noi reprezentări. în procesul relaţiilor copil-copil şi copil-educatoare. are loc sub influenţa mediului şi a educaţiei. al comunicării orale. lexicale. cu cele două aspecte: limbaj interior. limbajul capătă noi valenţe şi permite copilului să realizeze relaţii complexe cu adulţii şi cu ceilalti copii. În procesul instructiv-educativ. Interactiunea cognitivă verbalizată a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativă. limbajul este mijloc de comunicare. numai dacă în . În procesul comunicării cu adultul. dar este original după felul cum gândeşte. că dezvoltarea vorbirii copiilor.).În gradiniţă. învaţarea orală a limbii constituie un instrument indispensabil pentru învăţarea cititului şi scrisului. în special. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor. în special prin cele de organizare a jocului. Funcţia esenţială a limbajului este comunicarea. dar şi să înţeleagă şi să acumuleze informaţii. Însusirea limbii materne se realizează prin respectarea unor reguli (fonetice. Cercetările psihologice au arătat. Respectând obiectivele sub aspect fonetic. a limbajului. intenţiile sale. sub aspect al structurii gramaticale. Intervenţia adultului asupra dezvoltării vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. copilul foloseşte acelaşi limbaj. gândirile. acestea se materializează. Prin intermediul limbajului. a gândirii cu procesele ei (analiză. garanţia integrării sociale şi condiţie a dobândirii performanţei lingvistice. comparatie etc. fie prin cele ocupaţionale. exersării sau executării unor sarcini. fenomenelor. şi totodată particularităţile psihologice ale limbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. emoţiile.

astfel că. în mare masură de modul în care educatoarea ştie să le selecţioneze. societate. joc cu obiective complexe şi bine determinate. educatoarea contribuie la educatia estetică dezvoltându-i frumosul din natură. Astfel. Sarcina didactică a acestui joc constă în recunoaşterea şi denumirea obiectelor ilustrate. Eficienţa acestor jocuri didactice depinde. ca formă specifică de învătare la vârsta prescolară. Exemplu: "Alege jetoanele". reuşeşte mai bine decât oricare alt gen de activitate să îmbine elementele instructive cu cele educative şi să antreneze intens copilul în stimularea si exersarea jocului. prin intermediul jocului didactic. mijloace şi metode eficiente care să contribuie la dezvoltarea vorbirii. "Răspunde repede şi bine". să se acţioneze şi prin intermediul jocului didactic eficient mijloc de formare şi educare a copilului. În acest sens. "Jocul cuvintelor". pentru integrarea cât mai eficientă în activitatea scolară. Această presupune o bună cunoastere a posibilităţilor fiecărui copil. în funcţie de aceste realităţi. ţinând seama de specificul jocului şi de particularităţile evoluţiei intelectuale a copiilor de vârstă preşcolară. jocurile didactice desfăsurate la începutul anului şcolar vizează exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propoziţii prin jocurile: "Ce cuvinte am spus?". să antreneze în joc toţi copiii grupei. însă.această relatie copilului îi va fi satisfăcută curiozitatea şi dacă va gasi răspuns la atâtea "necunoscute" ale realitătii cu care vine în contact. în raport cu situaţiile concrete existente în grupa pe care o conduce. În cadrul activităţilor frontale dirijate se vor selecta teme care să conducă familiarizarea copilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. În procesul comunicării copilul îşi formează şi dezvoltă viaţa afectivă. Pentru a rezolva sarcina principală. . precum şi defectelor de vorbire. viaţă. Se va continua cu jocuri de despărţire a cuvintelor în silabe şi sunete. La grupa mare. Jocul didactic. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la un stadiu aprofundat. cu ajutorul cuvântului. fără ca el să conştientizeze acest efort. astfel că aceştia depun acelaşi efort de gândire şi exprimare. se fixează si activează vocabularul copiilor şi contribuie la îmbunatătirea pronunţiei. a căror denumire este formată dintr-o silabă sau exersarea deprinderii de a forma propoziţii în care să existe cuvinte monosilabice şi bisilabice. se încearcă găsirea unor soluţii. la formarea unor noi noţiuni. de asemenea. aceea de a pregăti preşcolarul pentru integrarea activă în procesul instructiv din şcoală. mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii şi a vorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. Jocul didactic reuşeşte.

unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. Jocul presupune existenţa în faţa fiecărui copil a unei imagini reprezentând un animal. cea de a treia cerintă constând în alegerea de către fiecare grupă a cuvintelor preferate (3-4 cuvinte) şi despărtirea lor în silabe. formulând corect propoziţia. dezvoltarea atenţiei vizuale şi a capacităţii de analiză.ilustraţie. Acest joc asigură participarea activă şi individualizată a fiecarui copil în sarcinile date. A doua cerintă a jocului constă în taierea cu o linie a noţiunilor a căror denumire începe cu sunetul dat. Se numeşte din fiecare echipă câte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumit sunet. corectându-i doar atunci când greşesc. legume. Se urmăreşte. Sarcina didactică pentru jocul "A cui hrană este?" este de a formula un răspuns corespunzător întrebării şi de a recunoaşte hrana şi animalele care o folosesc. pentru înlăturarea acestor defecte se pot desfăşura jocuri didactice ca: "A cui hrană este?". animale. în complicarea jocului s-au folosit fişe pe care erau desenate diferite obiecte şi s-a cerut copiilor să deseneze în dreptul fiecărei imagini atâtea liniuţe câte silabe are cuvântul corespunzător. adică notiunile care se schimbă. cât şi întrebările corespunzătoare acestor cazuri. punându-i de fiecare dată pe copii în situaţia de a folosi corect desinenţele cauzale.Pe baza materialului concret prezentat. precizând câte silabe are cuvântul. "A cui îmbrăcăminte este?". copilul care are în faţă reprezentarea animalului respectiv trebuie să raspundă. verbul. un flanelograf . se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunoştinţelor: jocul "Cine ştie mai bine?". totodată. dar respectă aceste reguli de vorbire. La întrebarea "A cui hrană este?". Jocul se desfăsoară având câte un conducător. pe masura acumulării experienţei şi a perfecţionării operaţiilor gândirii. Jocul cuprinde trei cerinte. nu cunosc definiţii. deoarece atât prin joc cât şi prin modelul de vorbire corectă sunt antrenaţi să le cunoască. Întrucât la copii se observă deseori folosirea greşită a formelor de genitiv şi dativ (ei pun deseori întrebări de genul: "A lu cui sunt cărţile?" sau "A lu cine este umbrela?"). Se cere copiilor să intuiască imaginea dată de educatoare şi imaginile din faţa lor şi se explică regula. se îmbogăţesc şi se precizează treptat. atunci când copiii sunt familiarizaţi cu silaba şi sunetul şi stapânesc tehnica de separare a propoziţiei în cuvinte. îşi însuşesc semnificaţia cuvântului. nu stiu ce este substantivul. Preşcolarii nu învată regulile gramaticale. silabe şi sunete. declinarea. . imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pe masa educatoarei. pe care să le aşeze pe flanelograf. Pentru verificarea acestor cunoştinţe. copiii denumesc aceste obiecte şi despart cuvintele în silabe. Copiii care aleg corect şi integral jetoanele şi se încadrează în timp câstigă o bulină pentru echipa lor.

redarea unui fragment din povestea respectivă. . prin jocul didactic "Citeşte în cărticică" se urmăreşte formarea deprinderilor de a compune o scurtă povestire.Exemplu: "Morcovul este hrana iepuraşului". adaptată la diverse situaţii şi la diverşi parteneri. caracterizarea personajelor.exerciţii. de exemplu: "Andrei este un băiat harnic". Aceleaşi adjective însoţesc. au o contribuţie deosebită la vârsta prescolară. Acum. pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive. Pornind gradat. se mai pot desfăşura diverse jocuri didactice care stimulează creativitatea copiilor în exprimarea orală şi le îmbogăţeşte vocabularul activ. coerente. fluente. "Iarba este hrana vacii". Având în vedere că la dezvoltarea expresivităţii limbajului contribuie mai mulţi factori. intonaţia. menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi obiectelor programei. între subiect şi predicat). un substantiv la masculin. Acest joc contribuie şi la dezvoltarea intelectuală a preşcolarilor. Astfel de jocuri sunt: "Ce ştim despre eroul îndrăgit?" şi "Oglinda fermecată". de exemplu: "Maria este o fată harnică". Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. În partea a doua a acestui joc se foloseşte banda de magnetofon. Astfel. găsind însă antonimul adjectivului enunţat. de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. copilul numit de educatoare răspunde cu aceeaşi propoziţie. Paralel cu organizarea şi desfăsurarea jocurilor didactice. în continuare. "Andrei este un băiat lenes". se desfăşoară cu copiii jocuri care să-i pună în situaţia de a utiliza toţi aceşti factori. la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor. copiii capătă deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate părţile de vorbire. "Aluna este hrana veveriţei". Prin jocul didactic "Răspunde repede şi bine" se urmăreşte formarea deprinderilor de a realiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant şi determinat (între atribut şi substantiv. în grădiniţă un rol deosebit de important îl deţin jocurile . intensitatea vocii. În timp limitat. Pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză. ritmul expunerii. dezvoltarea expresivităţii limbajului presupune cultivarea capacităţii de comunicare prin exprimarea reprezentărilor din experienţa personală. Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: recunoaşterea personajului şi a poveştii. cum ar fi: mimica. precum şi precizarea şi activizarea vocabularului privind unele cuvinte cu sens contrar. număr şi caz ). Prin acest joc se urmareste exprimarea corectă a formelor de genitiv masculin şi feminin la numărul singular şi plural.

prin subiectele abordate. povestiri cu un început dat de educatoare şi continuat de copii. bucuria copiilor" "Toamna pe strada mea" "Au plecat păsările călătoare" "Baba iarna intră-n sat" "Vine primăvara" "Plecăm la şcoală"etc. Aceste convorbiri oferă dialogul larg deschis cu educatoarea. Ele contribuie la corectarea exprimării gresite. plastic. pentru copil.Importanţa jocurilor . de felul cum recită o poezie. la estetica tintei limbajului. cu copilul şi îi dau posibilitatea de a cunoaşte nivelul cunoştinţelor acumulate şi vocabularul activ al copiilor. prin specificul de organizare si desfăsurare. orienta şi contribui prin "viu grai".M. activitătile de dezvoltare a vorbirii. personaje cu care copilul comunică. prin relatia educatoare . personaje îndrăgite. fluturi. dar şi la formarea unui .exerciţiu desfăsurate în gradinită derivă din faptul că ele au o influentă mare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic. gramatical.E. plante. poveşti create de copii.formativ.fantastică" care propune subiecte foarte îndrăgite de copii.copil. expresiv. Activitătile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndrăgite. în măsura în care educatoarea este un model. a plasticitătii lui în exprimare. activităti comune a legăturii omului cu ceea ce îl înconjoară. prin vorbire dialogată despre toate câte sunt. Eminescu "Somnoroase păsărele" . de modul de a-1 face pe copil să. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc şi spontan. vin să completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii. Indiferent de forma de realizare. activitătile de povestire. înteleagă textele literare prezentate şi de a folosi intonaţia potrivită şi a da textului finalul adecvat. Pe lângă activitătile de joc didactic. stimulează copilul în mod creativ.M. memorizare. vor face copilul să dialogheze cu el însuşi si cu realitatea înconjurătoare. Exemple-memorizari la grupa mare: "Revedere" . lexical. Arghezi "Caţeluşul şchiop" . în special a celor cognitive de cunoaştere a mediului: "Gradiniţa noastră. Eminescu "Zdreanţă" . cât si expresivitătii vorbirii. Farago Convorbirile tematice.T. care le reprezintă şi . O contribuţie importantă în plan apropiat o are literatura "ştiinţifico.limbaj coerent.

modernă. prin analize. ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. a exersării acestuia în vederea pregătirii copilului pentru scoală. Copiii primesc prin diferite canale. de povestire a educatoarei. necunoscutul. iar fanteziile timpului nostru. „Când mai jucăm jocul cu steluţele?”. Acum ştim cu toţii că „oricine poate învăţa de oriunde”. de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere. flexibilă. accesibilă. în decursul timpului. Veţi smulge cu siguranţă exclamaţiile copiilor: „Ce activitate frumoasă!”. combina. Acţionaţi direct ! Propuneţi-vă un obiectiv: „Schimb. învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. REUŞESC!” Nevoile şi cerinţele copiilor „actori” pe scena educaţională pretind dascălilor o schimbarea radicală a modului de abordarea a activităţii didactice. organizarea şi aplicarea metodelor noi în activitatea instructiv-educativă care poate fi una cooperantă. Efortul copiilor trebuie sa fie unul intelectual. vă schimb. copiii îşi exersează capacitatea de a selecta. plăcută şi democratică. Importanţa metodelor interactive de grup Să pornim odată cu copiii la descifrarea. convorbirile contribuie în mare măsură la îmbogăţirea vocabularului.îmbogăţeşte fantezia. se simte responsabil şi mulţumit la finalul lecţiei. dezbateri. se constituie ca o „aventură a cunoaşterii”. Prin exemlificări concrete putem face copiii să înţeleagă că. mă schimb. activă. astăzi acestea sunt lucruri realizabile. „Ce joc interesant!”. situaţii complexe pentru mintea lui de copil dar în grup. pot deveni lucruri realizabile. căutarea de idei prin metodele interactive conferă activităţii „mister didactic”. Cap III. „Ce multe am invăţat!”. Prin metodele interactive de grup. în care copilul e participant activ pentru că el întâlneşte probleme. jocuri didactice. rezolvă sarcini de învăţare. prea multe informaţii pe care nu le reţin şi nici nu au capacitatea de selecţie a acestora. „Eu aş dori să fac un blazon al prietenului meu”. „Eu o bulă dublă pentru familia mea!”. Pentru a ajunge aici. „Eu o să-l învăţ pe X povestea Y” etc. prin dezvoltarea tehnicii şi a creaţiei. nu este foarte greu. Noul. a invenţiei umane. descoperă răspunsuri la toate întrebările. Activităţile de memorizare. de abordare a altor demersuri .

nu de concentrare. soluţiile grupului au încărcătură afectivă şi originalitate. dau sfaturi din care cu toţii învaţă. nerăbdător pentru fiecare găsind gestul. 6/6.) stimulează creativitatea. intergrup. în perechi.d. Ideile. Ei aduc argumente. aprecierea. comunicarea. Dintre obiectivele metodelor interactive enumerăm: . Situaţiile de învăţare. ş. reţinerea. cotidiene. Este însă importantă alegerea momentului din lecţie. se modifică. cu metode din aceeaşi categorie. prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv în care copiii îşi asumă responsabilitatea. activizarea tuturor copiilor şi formarea de capacităţi ca: spiritul critic constructiv. mimica. se modernizează.intelectuale interdisciplinare decât cele clasice. să ia decizii în grup şi să aplaneze conflictele. ideea. distractive. formulează şi verifică soluţii. metodele interactive învaţă copiii să rezolve probleme cu care se confruntă. se pot obţine performanţe pe care copiii le percep şi-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. fapta şi nu critică personajul din poveste sau copilul. să aibă răbdare cu ei exersându-şi toleranţa reciproc. personajul copil şi fapta lui. că un comportament întâlnit în viaţa de zi cu zi poate fi criticat pentru a învăţa cum sa-l evităm. dintr-o zi. deoarece ele reprezintă punctul cheie în reuşita aplicării metodei şi nu trebuie să afecteze copilul. iar metodele tradiţionale nu se elimină. Grupul înţelege prin exerciţiu să nu-şi marginalizeze partenerii de grup. îşi vor cultiva dorinţa de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. pesimist. După fiecare metodă aplicată. acaparator. găsesc soluţii. Fiind prezentate ca nişte jocuri de învăţare. comportamentul unui copil. independenţă în gândire şi acţiune. entuziasmul în concordanţă cu situaţia şi totul va fi ca la carte. sfatul. întrebarea. individual. rezolvate prin metode interactive de grup dezvoltă copiilor gândirea democratică deoarece ei exersează gândirea critică şi înţeleg că atunci când analizează un personaj. agresiv. deoarece trebuie sa-şi adapteze stilul didactic în funcţie de tipul de copil timid. Toate metodele interactive de grup (în special 6/3/5. Metodele implică mult tact din partea dascălilor.m. Tocmai acesta este punctul forte al metodelor care introduc în dezbatere comportamentele reale. de cooperare. brainstroming. Metodele învaţă copiii.a. lauda. Metodele interactive de grup se pot combina între ele sau cu cele tradiţionale. orientarea. se combină. elaborează sinteze în activităţi de grup. interjecţia. dar încurajaţi. un eveniment. Copiii înţeleg şi observă că implicarea lor este diferită. găsirea unor idei creative. adultul. îndrăzneţe de rezolvarea a sarcinilor de învăţare. atunci când se respectă principiul flexibilităţii. o faptă. se îmbunătăţesc şi se adaptează. o idee. ei critică comportamentul.

ideile. corectitudine cu cei din jur. se comportă cu toleranţă. . Încurajarea autonomiei copilului şi promovarea învăţământului prin cooperare. să negocieze soluţiile. cel mai repede). de a aplica cunoştinţele în diferite situaţii de viaţă. o poveste. abilităţi. cum realizează un desen. Dobândirea primelor elemente ale muncii intelectuale în vederea cunoaşterii realităţii şi a activităţii viitoare de învăţare şcolară. Comunicarea pe baza unei tehnologii informaţionale. de a critica. devin responsabili pentru ideile şi acţiunile lor: învaţă să privească critic mediul social în care trăieşte el. Implicarea activă şi creativă a copiilor pentru stimularea gândirii productive. îşi exersează capacitatea de autoevaluare şi de a evalua alternative şi a lua decizii. se comportă cu toleranţă. printr-un antrenament plăcut interactiv în grup. sensibilitate. moderne. să adreseze chiar întrebări neobişnuite.           În urma aplicării acestor metode. învaţă cum să înveţe. a şti să identifice probleme diferite. a gândirii divergente. afectivitate. de a lucra în echipă. libertatea de exprimare a cunoştinţelor. Focalizarea strategiilor pe promovarea diversităţii ideilor. Realizarea unor obiective interdisciplinare.. interactive. a şti să culeagă informaţii despre o temă dată . a şti să facă conexiuni. Formarea sau promovarea unor calităţi europene ce au la bază atitudini şi competenţe democratice. sensibilitate. copiii învaţă să-şi împărtăşească ideile. comportament de bază în învăţarea eficientă a unor abilităţi practice în condiţii de cooperare. să rezolve o sarcină alături şi împreună cu alţi copiii. a reflecta. a faptelor. a gândurilor. o construcţie etc. spontan. Formarea unui sistem de capacităţi. învaţă să înveţe creativ. Formarea deprinderii de a gândi critic. stabilirea unor relaţii interculturale care au al bază comunicare. corectitudine cu cei din jur. învaţă să argumenteze. afectivitate. Însuşirea unor cunoştinţe. să caute alternative. fiind parte integrantă a acestuia şi să se descurce în situaţii reale de viaţă. să-şi exprime gândurile creativ. de a conştientiza stilurile de învăţare pe care le preferă (adică cum învaţă o poezie. capătă încredere în ei. Formarea deprinderilor copiilor de a găsi singuri informaţii. a testa ipoteze. să facă afirmaţii neobişnuite.

Organizarea cercetării Cercetarea de faţă se include în sfera studiilor calitative urmărind demersul ştiinţific şi metodologic al tezelor de specialitate din domeniul pedagogiei preşcolare.. Ipoteza cercetarii Presupun că: Implementarea unui program de activităţi în care se utilizează un set de metode şi tehnici tradiţionale şi moderne specifice învăţământului preşcolar determină îmbunătăţirea . 3. atractivă. 2. 4. Reliefarea importanţei achiziţionării unui vocabular adecvat vârstei. cât şi pentru copiii. utilizând metode didactice adecvate. Metodologia cercetării CAPITOLUL IV. particularităţilor şi nevoilor personale ale copiilor. Evidenţierea importanţei educaţiei timpurii în dezvoltarea comunicării verbale la copiii de vârstă preşcolară. Relevanţa utilizării metodelor şi procedeelor adecvate în vederea adaptării optime a preşcolarilor la activitatea şcolară. diferenţiată. eficientă.Ar fi frumos ca fiecare dascăl să fie pentru copiii lui „formator” pentru a simţi zilnic acea satisfacţie pe care ţi-o dă pregătirea pentru activitatea cu copiii şi mai ales plăcerea de a realiza o predare/învăţare/evaluare creativă diversă. În funcţie de obiectivele propuse urmăreşte să pună în evidenţă importanţa combinării metodelor tradiţionale cu cele moderne în educarea copiilor de vârstă preşcolară. Obiectivele cercetarii 1.1. atât pentru tine ca dascăl. IV. Identificarea gradului de influenţă al mediului needucativ asupra dezvoltării abilitaţilor de comunicare şi de achiziţionare a elementelor de limbaj la copilul de vârstă preşcolară.

Această metodă am folosit-o atât în faza preexperimentală cât şi în faza experimentală.Variabilele cercetării Variabile independente  Aplicarea unui program de achiziţii în care să se îmbine armonios metodele didactice tradiţionale şi moderne în activităţile de comunicare. starea lor de sănătate. proba psihologică. În cercetare am folosit atât metode de culegere a datelor cât şi metode de prelucrare a datelor pe care le voi prezenta succint în continuare:  Observatia a avut drept scop surprinderea unor elemente ale comunicării atât în activitatile liber alese în care copilul se manifesta spontan şi liber mai aproape de ceea ce este mai puţin controlat şi cenzurat.3. Variabile dependente   Nivelul de imbunătăţire a abilităţilor de comunicare.  Studiul documentelor personale a fost menit să completeze datele obţinute prin primele două metode şi să ofere o imagine mai completă asupra subiecţilor investigaţi. despre relaţiile care există în familie şi despre nivelul cultural al părinţilor. Datele obţinute au fost consemnate şi folosite mai ales în analiza de caz. rezultatele acesteia oferindu-mi posibilitatea de a . Pe baza studiului documentelor personale ale copiilor s-au obţinut date despre provenienţa socială ale acestora.  Testul. observaţia.2. starea de sănătate. în vederea adaptării optime la viaţa şcolară.sesizabilă a abilităţilor de comunicare contribuind la îmbogăţirea limbajului. studiul documentelor personale.Metode de cercetare utilizate În cadrul cercetării am insistat pe folosirea următoarelor metode: anamneza.  Anamneza a vizat culegerea de informaţii despre parinţi. cât şi în cadrul activităţilor comune desfăşurate cu întreaga grupă de copii sub îndrumarea directă a educatoarei. despre condiţiile materiale şi socio-culturale ale familiei. IV. metoda testelor. IV. despre calitatea influenţelor asupra copilului. evoluţia sarcinii. Gradul de manifestare a capacităţilor de adaptare la viaţa şcolară . experimentul.

etc. lecturi după imagini „ A sosit primăvara!”. IV. iar grupa de control tot un număr de 10 copii cu vârste între 5 şi 7 ani. jocuri de verificare şi consolidare:” Cine ştie .obţine informaţii obiective asupra dezvoltării psihice şi a pregătirii copilului pentru şcoală. Grupa experimentală a cuprins un număr de 10 copii cu vârste între 5 şi 7 ani. tehnica grupelor paralele (experimentală şi de control). e câştigător!”.Eşantionul de conţinut Activităţile liber alese cât şi cele de educarea limbajului au fost adaptate unităţilor de învăţare corespunzătoare temei săptămânii. dramatizări „Anotimpurile”. dintre care 5 fete şi 5 baieţi. jocuri pentru dezvoltarea imaginaţiei „Hai să facem o poveste”. „Greierele şi furnica”. având acelaşi nivel de cunoştinţe. de verificare a însuşirii conţinutului poveştii „Fata babei şi fata moşneagului”. pe care se experimentează. . din punct de vedere fizic. „Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa”. 4. Spre exemplu: jocul dramatizare „De-a punguţa cu doi bani”. „Ghici la ce cuvânt mam gândit”. dintre care 4 fete şi 6 băieţi.  Experimentul a constat în măsurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali – spre exemplu utilizarea metodelor specifice fiecărei grupe. Experimentul se desfăsoară folosind mai multe tehnici: tehnica grupului. afectiv.Eşantionul de subiecţi În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei specifice formulate. acelaşi număr de subiecţi şi fiind egale din punct de vedere al vârstei.5. jocuri de stimulare a comunicării orale: „Povesteşte ce ai visat”. „Descoperă unde am greşit”. jocuri de realizare a abstractizării şi generalizării: „Cum se numesc toate acestea la un loc”. am cuprins în cercetare un număr de 20 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani care au frecventat în anul şcolar 2010-2011 grădiniţa. jocuri de exersare a pronunţiei corecte: „Spune la fel ca mine”. Instrumente de cercetare utilizate    Test de evaluare iniţială Testul pentru cunoaşterea vârstei psihologice a limbajului dupa Alice Descoeudres Test de evaluare finală IV. psihic.

am formulat ipoteza şi am alcătuit eşantionul de subiecţi. Desfăşurarea experimentului V..” 2.Etapa constatativă (preexperimentală) În cadrul acestei etape am stabilit cadrul cercetării. sireata si da iama la poiata.CAPITOLUL V. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluari s-a putut face o analiza privind saltul înregistrat de copii pâna la data aplicarii probelor ce au stat la baza cercetarii noastre. Evaluarea initiala a constituit punctul de plecare în stabilirea strategiei didactice. 1 4 5 3. am aplicat testarea situaţiei experimentale şi a tehnicilor de cercetare. TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ (Evalueaza cunostintele de limbaj) TEMA: Traista cu povesti 1. 1p 1p Completeaza ce lipseste pentru a avea propozitia înteles „Este vicleana. Item de asociere 2p Uneste personajele apartinând aceleiasi povesti: .am înregistrat datele şi am stabilit strategia desfăşurării experimentului. Item cu raspuns scurt. Item cu alegere multipla Scrie atâtea liniute câte cuvinte are propozitia si încercuieste cifra corecta: CAPRA MERGE DUPĂ MÂNCARE. am ales metodele şi tehnicile de cercetare. 1.

...pentru a o închide acolo!...si se prefacu ca-i natânga si neîndemânatica.. „Alba ca Zapada a ajuns la casa piticilor”. si apoi ar fi mâncat-o! Numai ca.. „Scufita Rosie a manâncat lupul.. copil istet...............4..........” Item de completare 3p Spune ce este fals si ce este adevarat în propozitiile urmatoare: Recunoaste povestea si completeaza verbal ce lipseste: „Era limpede ca afurisita de cotoroanta încerca s-o pacalesca pe . Item cu alegere duala „Fata babei a îngrijit catelusa bolnava si a plecat mai departe”........ ar fi închis cuptorul si ar fi lasat-o pe biata micuta sa se................. îti dadu numaidecât seama ce gânduri cocea... sa se vâre în . 5... Caci de îndata ce ar fi fost acolo..” 3p ... ..........

1: Stabilirea asemănărilor (deosebirilor) dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte Material: 1. 8. 2. Precizez că am acţionat şi la nivelul grupului de control aplicând aceleaşi probe . denumirea unor culori. imaginea unui copil trist şi a unuia fericit. denumirea unor materiale din care sunt confecţionate unele obiecte. fotografia unui batrân şi a unui tânăr. Acest lucru s-a facut cu scopul de a compara ulterior între ele rezulatele şi scorurile obţinute de copiii cuprinşi în cele două grupe.dar fără a implementa programul de activităţi şi jocuri didactice propus în lucrarea de faţă. memorarea unor grupe de cifre. 7. o carte nouă şi una veche. am aplicat probe. Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului  adaptat dupa Alice Descouedres. imitarea unor acţiuni . completarea lacunelor dintr-un text. desenul unei case mari şi al unei case mici. . am făcut măsurători şi determinări.V. desenul unei linii drepte şi a uneia curbe. 6. probă ce se poate aplica copiilor de la 2 la 7 ani şi este alcatuită din şapte subprobe. Subproba nr.2 Etapa experimentală În cadrul acestei etape am introdus metode şi tehnici noi în activităţile susţinute la nivelul grupului experimental. 9. stabilirea unor contrarii fără imagini ale obiectelor. prin care am vizat următoarele aspecte ale dezvoltării gândirii şi limbajului copiilor: stabilirea asemănărilor/deosebirilor dintre diferite obiecte sau imagini ale unor obiecte. 4. 5. o minge tare şi o minge moale. desenul unui pom înalt şi al unui pom scund. o foaie de hârtie întinsă şi una mototolită. 3. o bucată de hârtie netedă şi una zgrunţuroasă.

iar hainele lor erau complet…(ude).10.(senin. când eu mă opresc şi nam să stiu ce să spun. cerul este …. Subproba nr. Se notează răspunsurile copilului. Jana şi Maria merg să se plimbe pe câmp. 2. Ele roagă pe cineva să le adăpostească în casă deoarece ploua puternic şi nu aveau la ele…(umbrele. se calculează numărul de răspunsuri corecte. se notează răspunsurile copilului. 3: Memorare de cifre şi reproducerea lor Material: am folosit următoarele serii de cifre: 1. se acoperă de … (nori) . această casă este mare. două bile de aceeaşi mărime şi culoare una grea şi una usoară care se pun în palmele copilului. Ele adună …. Se calculează numărul de răspunsuri corecte. tu va trebui să ghiceşti şi să spui ce trebuie să fie completat”. Jana şi Maria se sperie de zgomotul făcut de…(tunete) . haine de ploaie).(flori) . Subproba nr. 4.    Se va citi rar şi cu accentul necesar. Fetele se grăbesc să se întoarcă …(acasă) . Desfasurare: I se spune copilului: „Îti voi spune o povestire. în timp ce aceasta este…..(mica)    se continuă astfel cu toate celelalte grupe de contrarii. te rog să fii atent. Deodată cerul se întunecă. Desfasurare: Spunem copilului (pentru prima grupa de contrarii) „vezi. 2–4 5–6–3 4–7–3–2 8–4–6–5–9 6–9–2–3–4–8 Desfăşurare: . 3. soarele este foarte…. albastru). 5. Fetele sunt foarte mulţumite auzind cântecele frumoase ale micilor …(păsărele) . 2: Completarea de lacune într-un text Material: am folosit următorul text: „Este timp frumos.(strălucitor) .Cerul este spintecat de…(fulgere) .

indispus.(frig sau rece) . Subproba nr. 3. 2. Pentru prima serie primeşte coeficientul 2.(urât) .(ud sau umed) . pentru seria a IV-a primeşte coeficientul 5. 4. 2. Performanţa subiectului este egală cu ultima serie realizată corect. 4.…. 3. 5. Subproba nr. 6: Denumirea a 10 culori Material şi desfăşurare: . nefericit) neascultator .(ascultator sau cuminte) Se notează de la 0 la 8 în funcţie de numărul de răspunsuri exacte. 6.…(trist. Subproba nr. pentru seria a II-a primeşte coeficientul 3.(mic) . 8.….   Se prezintă fiecare serie în ritm de comandă de gimnastică. 7.….….Se spune copilului: „Fii atent! Îţi voi spune nişte cifre. pentru seria a III-a primeşte coeficientul 4. Din ce este facută cheia? Din ce este facută masa? Din ce este facută lingurita? Din ce sunt facuţi pantofii? Din ce sunt facute ferestrele? Din ce sunt facute casele? Se consemnează numărul de răspunsuri corecte. pentru seria a V-a primeşte coeficientul 6. cald uscat frumos curat mare uşor vesel . 4: Denumirea unor materiale Material de desfăşurare: am folosit următoarele întrebări: 1.….…. iar tu le vei repeta imediat ce eu le-am spus”.(greu) -. 6. 5.(murdar) . 5: Stabilirea unor contrarii fără obiecte sau imagini ale acestora Material şi desfăşurare: am folosit urmatoarele cupluri contrarii: 1. Se opreşte proba la seria pe care copilul nu reuşeşte să o reproducă deşi i s-a citit de trei ori.….

negru. Subproba nr. am stabilit diferenţele.3. 6. 4. a cânta. 6. a spăla. am prelucrat statistic datele şi am interpretat rezultatele. roz. dupa numărul exact de răspunsuri corecte. a respira. a se apleca. 3. 3. a scrie. V. 2. a se ridica. 7: Cunoaşterea sensului unor verbe Desfăşurare : a) Se mimeaza următoarele acţiuni şi se cere copilului să le denumească: 1. albastru Se cere copilului să le denumească şi se notează de la 0 la 10. maro.Se prezintă culorile: 1. gri. 4. 5. 10. 2. 7. galben. a împinge a tuşi. 6. grupa experimentală şi grupa de control. cerându-le copilului să le imite şi să le Se consemnează rezultatele care se notează de la 0 la 12 în funcţie de numărul de Evaluarea finala TEST DE EVALUARE FINALĂ . denumească: 1. verde. răspunsuri corecte. violet. 5. a fricţiona. a arunca. alb. 4. a se balansa. 3. Etapa de control (post.experimentală) Este etapa în care am înregistrat rezultatele obţinute de cele două eşantioane de subiecţi. 2. a sări. 5. b) se mimează următoarele 6 acţiuni. 9. 8. roşu.

SUNETE I1 : Spune mai departe (proba orală) „Ana are ……………” I2 : Reprezintă grafic propoziţia în casetă I3 : Încercuieşte cifra care corespunde numărului de cuvinte din propoziţie „Copiii merg la gradinită” 5 4 I4 : Încercuieşte cuvântul alcătuit din mai multe silabe şi reprezintă silabele în căsuţe COPIL I5 Colorează imaginile în a caror denumire se află sunetul „ r ” GRĂDINIŢĂ 3 1p 1p 1p 1p 1p . SILABE.(evaluează cunoştinţele dobândite în urma intervenţiei) Cuprinde: I1 item de completare (proba orală) – propoziţii simple şi dezvoltate I2 item subiectiv I3 item obiectiv cu alegere multiplă I4 item obiectiv cu alegere duală I5 item de asociere (tip pereche) – asociere sonoră Punctaj maxim 5 puncte TEST CUVINTE.

turnirul întrebărilor. experimentul. de control G. Strategia de verificare şi evaluare a rezultatelor obţinute Modalitatea de verificare si evaluare a rezultatelor obtinute s-a realizat prin introducerea scorurilor în tabele si compararea acestora cu valorile standard ale testelor aplicate. braistormingul. pe langă probele administrate (Testul de stabilire a vârstei psihologice a limbajului) în vederea ameliorării dificultăţilor de comunicare şi achiziţionării de noi abilităţi. VI.VI. am desfăşurat o serie de activităţi şi jocuri didactice (vezi eşantionul de conţinut. experimental G. în cadrul programului de intervenţie. de control G. cvintetul. metoda Blazonului. de control G. Între evaluarea initială şi cea finală. piramida şi diamantul.1. S-au analizat pe rând rezultatele (sub forma de punctaje) si s-au interpretat prin analiza comparativa a procentelor obtinute de copiii din cele doua grupuri: experimental si de control. învăţarea în cerc. Lotus. experimental G. utilizând în cadrul lor metode şi procedee specifice nivelului de dezvoltare al copiilor (vezi metode utilizate. comunicarea rotativă. cu o frecvenţă de o activitate pe săptămână timp de 10 săptămâni.2. S-au susţinut un număr de 10 activităţi specifice în care s-au folosit următoarele metode: conversaţia. metoda Acvariului. demonstraţia. de control G. experimental G. capIV). Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Rezultate obţinute la testul iniţial: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. capII). examinarea povestirii. jocuri didactice pe arii de stimulare a abilităţilor de comunicare. experimental G. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării Pe parcursul programului de intervenţie am folosit în cadrul activităţilor de educarea limbajului. VI. (Anexe) Programul s-a implementat pe durata semestrului II al anului scolar 2010-2011. explicaţia. exerciţiul. experimental G. de control Punctaj 10p 6p 9p 5p 16p 8p 21p 9p 24p 12p Procent 100% 60% 90% 50% 80% 40% 70% 30% 80% 40% . conversaţie şi îmbogătire a vocabularului.

Aceste aspecte de diferenţiere se datorează faptului că cele două grupe sunt diferit constituite. jocuri didactice cu caracter stimulativ şi de dezvoltare a limbajului. se pot observa diferenţe semnificative a procentelor calculate în urma punctajelor obţinute. PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR . se face media acestor vârste şi se obtine vârsta psihologică a limbajului copilului care poate sau nu corespunde vârstei cronologice.Interpretarea rezultatelor: Observând tabelul de mai sus putem concluziona asupra următoarelor aspecte. Datorită faptului că asupra grupului experimental s-a acţionat prin aplicarea de metode şi procedee specifice şi s-au realizat activităti. grupa de control cuprinzând mai mulţi copii proviniţi din medii sociale defavorizate. Rezultate ale testului de stabilire a vârstei psihologice a limbajului Punctajul obţinut la fiecare probă corespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi tabelul următor). la care rata frecventării gradiniţei este scăzută şi asupra cărora nu s-a intervenit prin activităţile care au fost realizate la grupul experimental.

) Acest test a fost aplicat celor 20 de copii preşcolari cu vârste cuprinse între 3 ani şi 7 ani pentru a se stabili vârsta psihologică a limbajului.C. Materii 3 4 5 6 6 V. Contrarii (fara obiecte si imagini) 4 5 6 7 8 VI.) se poate dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mare decât vârsta cronologică (V. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute de cele două loturi mi-a permis să relev diferenţa nivelului de dezvoltare a comunicării şi limbajului copiilor din cele două loturi care nu au beneficiat de aceleaşi condiţii de mediu socio-cultural şi educaţional.>V.L.C. memorarea unor serii de numere.3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani I Contrarii (cu obiecte si imagini) 4 5 6 8 12 II. denumirea unor culori şi nuante.L.C. Testul a cuprins 7 subprobe – contrarii pe baza de imagini şi obiecte. numirea şi imitarea unor acţiuni.c Nu me Cro no Coe V Co e V âr Co e V âr Co e V âr Co e Vâ r- Co efi ficie âr .=V. vorbi de o dezvoltare normală a copilului. Cifre 3 3 4 5 5 IV. Verbe 4 6 8 9 11 TOTAL 22 29 37 47 58 Prin raportarea vârstei de dezvoltare a limbajului la vârsta cronologică se poate constata că:    dacă vârsta psihologică a limbajului este egală cu vârsta cronologică (V.. Vâr sta Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V âr st a Nr . se poate vorbi de o dezvoltare deficitară a copilului.L.) se dacă vârsta psihologică a limbajului este mai mică decât vârsta cronologică (V. Lacune 2 3 4 6 8 III.>V. poate vorbi de o dezvoltare superioară a copilului. denumirea unor materiale din care sunt făcute diverse obiecte. Culori 2 3 4 6 8 VII. completarea lacunelor într-un text.

6 6 7 5 6 5. 5 8 10 7 8 12 7 6 7 6 6 8. C. A. E. 4 6 6 4 5 4 5 4 5 4 7 5 4 5 5. A. 5. Cele mai slabe rezultate s-au obtinut la proba nr.4 la care media vârstei limbajului este cu 1.2 mai mică decât media vârstei cronologice. 7. G. B.1Rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului de grupa A (grupul de control) În tabelul nr. 5 5. 5 4.0 4. 5 fi cie nt 4 5 st a fi cie nt 6 st a fi cie nt 8 sta ci ent 7 6. 6 6 6 6 6 5 5 5 4 5 3 4 5 6 4 5 4 5 3 4 4 5 4 4 5 5 4. 8. T. I.5 4 4 5 6 3 4 3 4. D. E. C. 5 5 6. 1 0. 2 5 6. P.9 4. 8 5. 4. 1.5 5.3 5 5. T. Vâr Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 V . 5 5.2 9 6 6.5 la care media vârstei limbajului este cu 1. Descoeudres) de grupa A (grupul de control) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani care sunt în primul an de frecventare a grădiniţei. G.8 TABEL Nr. 5 8 9 7 6 8 6 4 6 5 4 7 5 4 9 5 5. 3. logi ca 7 7 nt st a fi cie nt 7 st a 6.7 6 M.1 sunt cuprinse rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice a limbajului (dupa A.9 6 6. P. V. P. 2.3 mai mică decât media vârstei cronologice şi la proba nr.2 6 8 5 6. 5 5 5.r t.5 7 4. Media vârstei cronologice este 6 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 5.4 4.1 4 5.5 4. 5 5.2 ani. 5 6 6 6 5 7 5 5 5 5 4 5 4 5 5 5 6 7 6 3 4 3 4 5 4 4 4 4 4.9 5 5 4.1 9 6 12 7 8 6 6 5 8 6 6 5 8 6 5 4 5 4 6 7. 5 5. P. 6.C 7 . 9.

9 7 7 7 7 6. 1 7 7 7 6. 6 5.A . 9 8 6 6 6 6 6 5 6 3 5 5.. 1 5. 5 6. 5 7 7 5. 5 5 3 6 6. M. 2 M. 1 8 8 8 8 8 8 4 7 6 7 7.7 7 7 6 7 7 7 5 7 3 5 6. 5 7 7 6.9 . 8 6. 5 M. crt. 5 6 5 3 5 5.A . 0 5. V. C. 1 5 5 5 5 5 4 3 4 5 4 4. 6 5. N.5 7 7 7 7 6 5 4 5 6 5 5. 6 C. 5 7 7 7 7 7 7 7 6. 8 6. 5 6 6 7 7.2 8 7 7 8 10 10 8 10 10 10 8. 6 F. 6 V.8 7 6. 6 7 7 7 6.T . L.L . 9 8 8 8 7 9 8 7 6 4 6 7. 5 5. V. Nu me Cro no logi ca Coe nt V st a C oe fi ci en t V âr st a Co e fi cie nt V âr st a Co e fi cie nt V âr st a Co e fi cie nt Vâr sta Co efi ci ent V â r s ta Co efi ci ent V âr st a âr sta Ps i ho lo gi ca a li m ba Ju lui ficie âr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 S. 7 12 12 7 12 7 11 10 9 6 4 6 7 8.sta Nr . 5 G. V. 9 11 10 11 10 12 12 10 9 9 12 10..2 7 7 7 7 7 7 3 6 5 6 6. 7 6. 9 6. 9 6. 5 Media 5.A . 4 7 6. 5 T.

experimental G. de control G. experimental G.TABEL Nr.9 ani iar media vârstei psihologice a limbajului este 6.1) s-a înregistrat aceeaşi medie a vârstei psihologice a limbajului ca şi media vârstei cronologice. Prin parcurgerea activităţilor instructiv-educative la grupa pregătitoare (cele două grupuri studiate) s-a ajuns la obţinerea unor rezultate bune (la grupa de control) şi foarte bune (la grupa experimentală) în ce priveşte nivelul dezvoltării psihice pe toate planurile.2 ani. experimental G. de control Punctaj 5p 5p 5p 4p 5p 5p 4p 4p 5p 3p Procent 100% 100% 100% 80% 100% 100% 80% 80% 100% 60% . experimental G. Din aceste rezultate se constată că media vârstei psihologice a limbajului a grupei B este superioară vârstei cronologice cu o diferenţă de 1 an faţă de grupa A.2Rezultatele obţinute la testul de cunoaştere a vârstei psihologice de grupa B (grupul experimental) În tabelul nr. Rezultate obtinute la testul final: Item 1 2 3 4 5 Grupe G. de control G.2 sunt redate rezultatele obţinute de grupa B (grupul experimental) format din 10 copii cu vârste cuprinse între 5-7 ani dar care sunt în al doilea an de frecventare a grădiniţei. Acest lucru ne demonstrează că mediul educativ oferit de grădiniţă copiilor contribuie la dezvoltarea comunicării şi limbajului copiilor. de control G. Media vârstei cronologice este 5. La o singură probă (nr. de control G. experimental G.

În cadrul grupei experimentale. dacă educatoarea a insistat pe activităţi de educarea alimbajului chiar dacă nu a avut un program de intervenţie bine stabilit şi copiii au frecventat în mare parte grădiniţa. prin procesul de învăţământ. comparativ cu cele înregistrate la testul inţial. la grupa de control procentele sunt destul de bune. la copii care au frecventat grădiniţa în mod regulat dar mai scăzute la cei care au frecventat sporadic..Interpretarea rezultatelor: Proba de evaluare finală a avut 5 itemi a câte un punct fiecare. la 4 itemi s-au obţinut procente de 100 % ceea ce înseamnă un nivel ridicat de cunoştinţe şi abilităţi de comunicare acumulate. Acest lucru denotă faptul că. şi condiţiile socio-culturale de . se înregistrează un progres vizibil atât la grupa experimentală cât şi la grupa de control chiar dacă intervenţia nu a fost aceeaşi provenienţă a copiilor diferite. se poate înregistra un mic progres şi în cazul copiilor care provin din medii socio-culturale defavorizate sau care sunt în primul an la gradinită .Tabelul de mai sus ne conduce la concluzia că actionându-se asupra subiecţilor în mod frecvent şi organizat.

Cunoscându-se că dezvoltarea limbajului preşcolarului are la bază experienţa cognitivă a acestuia în relaţiile cu cei din jur li s-a oferit copiilor posibilităţi optime de exprimare liberă, acest lucru realizându-se în orice moment al zilei, de la venirea lui în grădiniţă şi pâna la plecare. Atât în activităţile comune organizate cu grupa de copii, cât şi în cele individuale, accentul s-a pus pe exprimarea copiilor pentru ca limbajul să fie viu, colorat, intonaţia să fie expresivă, astfel încât preşcolarii să-şi însuşească raporturile gramaticale ale limbii, sub aspect morfologic şi sintactic, fonetic şi lexical. Materialul necesar desfăşurării normale a gândirii şi limbajului a fost furnizat de realitate, de povestirile educatoarei, de experienţa de viaţă a copilului, de relaţiile sale cu ceilalţi copii. Ţinând seama că trecerea de la intuitiv la verbal-abstract depinde de bogăţia experienţei intuitiv-actionale, de gradul de elaborare a tipurilor superioare de activitate, de modul în care se asigură achiziţionarea de informaţii, în activităţile desfăşurate cu copiii s-a urmărit cultivarea procesele psihice de cunoaştere: gândirea, limbajul, memoria, imaginaţia, atenţia voluntară etc. Organizarea judicioasă a activităţii de instruire a avut ca urmare dezvoltarea spiritului de observaţie, stimularea permanentă a inteligenţei şi creativităţii copiilor, a independenţei în gândire şi acţiune. De asemenea s-a pus accent pe formarea la copii a deprinderilor de exprimare corectă, stimularea vorbirii coerente şi expresive, prevenirea şi corectarea unor defecte de vorbire, de pronunţie a sunetelor.

S-a urmărit, cum era firesc la această vârstă, dezvoltarea aparatului fono-articular, insistându-se asupra mişcărilor de articulare corectă a sunetelor (fricative, vibrante, velare), precum şi a diftongilor ai, ei, ea, au, corectându-se, în acelaşi timp, tulburările din vorbire a unor copii. Paralel cu această activitate, accentul s-a pus pe dezvoltarea, îmbogăţirea fondului principal de cuvinte care denumesc obiecte utilizate de copil în activitatea cotidiană, acţiuni, calităţi ale obiectelor, noţiuni referitoare la culori, aşezare în spaţiu şi timp. Limbajul a fost abordat într-o viziune integrată, urmărindu-se atât latura receptivă cât şi cea expresivă. De aceea i s-au pus copilului la dispoziţie materiale specifice, care să se constituie într-un mediu educativ şi cultural activ, stimulativ: cărti, caiete şi unelte de scris, ziare, reviste, imagini şi jocuri cu imagini , discuri, dischete, video, computer etc. În toate activităţile comune şi la alegere, copiii au fost antrenaţi în actul verbalizării. Ei au avut permanent ca model conduita verbală a educatoarei, iar acasă, a parinţilor şi a adulţilor din preajmă. Înţelegerea cuvintelor noi şi a expresiilor însuşite în cadrul diverselor activităţi s-a fixat prin activizarea acestora, cerându-se copiilor să le utilizeze în contexte noi. Adeziunea preşcolarilor la o vorbire corectă, din punct de vedere gramatical, a fost privită în relaţie cu formarea deprinderilor de a-şi exprima gândurile într-o comunicare coerentă şi corectă. Astfel s-a avut în vedere, gradat, formarea deprinderilor de vorbire dialogată, exprimarea în propoziţii simple, apoi în propoziţii dezvoltate, a gândurilor, ideilor, sentimentelor, formarea corectă a pluralului, acordul predicatului cu subiectul şi al adjectivului cu substantivul; folosirea corectă a flexiunii verbale şi a celei nominale, cunoaşterea şi folosirea în comunicare a pronumelui de politeţe. Expresivitatea exprimării preşcolarilor a constituit de asemenea, un principal obiectiv al activităţilor de educare a limbajului, deprindere dobândită prin activităţi de povestire, prin lecturi după imagini, prin memorizări sau jocuri didactice. Activităţile libere ale preşcolarilor au creat un climat afectiv de comunicare verbală liberă şi civilizată între copii, au consolidat actul comunicării în formele ei cele mai variate, generate de diversitatea jocurilor, a cântecelor, a exerciţiilor ritmice.

Concluziile cercetării Datorită imbinării armonioase a metodelor tradiţionale cu cele moderne in activităţile de comunicare, am constatat faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotarâtor în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului, în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu adulţii, de a interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi de a-l stapâni prin explorări, încercări, exerciţii, experimente, în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea deprinderilor de a învăţa, a fost necesară tratarea interdisciplinară a problemelor. Acest lucru favorizează identificarea unicităţii copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative. Corelarea dintre discipline a contribuit şi la stimularea interesului copilului pentru cunoaştere. De acest mediu educaţional au beneficiat copiii din eşantionul al doilea (grupa experimentală) care, sub îndrumarea competentă a educatoarei a completat sau înlocuit în multe

3 provin din familii aparent organizate în care relatiile sunt tensionate si 2 provin dintr-un mediu familial monoparental. ci sunt datorate. manifestările preşcolarilor atât în relaţiile cu adulţii cât şi în relaţiile cu copiii de vârsta lor. ci din partea unor părinţi care au studii superioare. Acest lucru are un efect aproape distructiv asupra dezvoltării psihice şi intelectuale a copilului. copii care întâmpină mari dificultăţi în comunicarea cu persoanele adulte tocmai din cauza mediului familial în care comunicarea este lăsată pe ultimul plan. în relaţionare şi în dezvoltarea psihomotorie. fiind privat de atenţia. Deficientele constatate în exprimarea şi în pronunţia copiilor nu se datorează unor disfuncţionalităţi somatice. deoarece. cel care este în primul an de gradinită şi la care efectul negativ al mediului familial . lipsei de preocupare a parinţilor de a relaţiona cu copilul. Aşa cum am mai amintit. Este cu atât mai alarmantă situaţia cu cât am constatat ca această delasare şi atitudine de indiferentă faţă de nevoile copilul nu vine din partea unor părinţi cu un nivel intelectual scăzut. de afecţiunea şi de interesul adulţilor din preajma sa copilul îşi creează o lume imaginară în care se retrage şi din care va ieşi din ce în ce mai greu.cazuri mediul familial care nu întotdeauna oferă un mediu propice unei dezvoltări normale a personalităţii copilului şi se reflectă îndeosebi în dezvoltarea comunicării şi limbajului. Copiii petrec foarte mult timp în faţa calculatorului şi a televizorului ceea ce îi fac pe parinţi să fie „multumiţi” de interesul pe care îl manifestă copilul şi de faptul că acesta este „cuminte”. Aceste relaţii din interiorul familiilor copiilor influentează într-o masură foarte mare comportamentul. Unii părinţi consideră că dacă îi oferă copilului mijloace materiale în exces pot substitui lipsa de comunicare şi de afecţiune de care este înconjurat acesta. Rezultatele mai slabe ale copiilor din grupa A au o justificare şi în faptul că din cei 10 copii numai 5 provin din familii organizate. Am constatat că în ultimii ani vin în grădiniţă copii care prezintă deficienţe mari în comunicare. Rezultatele superioare ale copiilor din grupa B (grupa experimentală) sunt justificate şi din analiza mediilor socio-culturale din care provin copiii. de înţelegere şi de atenţie din partea celor mari. În goana lor după câştiguri materiale uită sau neglijează faptul că acest pui de om are nevoie de caldură. din cei 10 copii. Aspectele prezentate mai sus au reieşit din rezultatele slabe obţinute de copiii din primul eşantion. în mare măsură. Este preferat acest gen de activităţi pentru că este comod pentru adulţi ştiindu-i pe copii în siguranţă în locul activităţilor active în care copilul să se dezvolte din punct de vedere psihomotor. toţi provin din familii organizate în care relaţiile sunt armonioase. În grupa A (grup de control) întâlnim copii cu o dezvoltare a limbajului precară. de a comunica eficient cu el.

Metode de învătământ. O altă constatare pe care am facut-o pe baza experienţei acumulate în activitatea desfăşurată cu copilul preşcolar a fost aceea ca acei copii care provin din familii cu mai mulţi copii şi ai căror fraţi au vârste mai mari decât ei au deprinderi şi cunoştinţe mai bogate. Educaţia intelectuală a copilului preşcolar.M.E. Presa Universitară 4.Editura Arves 3. (2006).G. Preşcolarul si literatura. Bucuresti 2.Fulga. Editura Polirom 6. Ghid metodic. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactica si Pedagogica..Bradu. Gongea. (1997)..Culegere metodică (1978).este mai pregnant.S.Metode interactive de grup. I. copilului căruia i se acordă atenţie şi sprijin de către adulţii şi fraţii lui are rezultate foarte bune iar cel care îşi petrece cea mai mare parte a timpului singur în faţa televizorului şi a calculatorului prezintă mari lacune în dezvoltarea limbajului şi al comunicarii. Editura Didactică si Pedagogică. B.Breben. De asemenea. Bucureşti Clujeană .Bocoş. diminuând în mare masură dezinteresul manifestat de parinţi. (2006). Didactica disciplinelor pedagogice. C. M.Culegere metodică (1975).Cerghit. Ruiu. (2005). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. Bucureşti 7. BIBLIOGRAFIE 1. (2007). Integrarea copilului în activitatea şcolară. Acest fapt se datorează tocmai relaţiilor care există între aceşti copii şi fraţii lor cu un efect benefic atât pe plan cognitiv cât şi pe plan psihomotor şi afectiv.Cucoş. Editura Polirom 5.

I. Tribuna şcolii. Bucureşti . (1993). 11.. Pedagogie Preşcolară. M. –xxx. Copii de 5-6 ani. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: -să precizeze lunile anotimpului primăvara.Ionescu. e caştigător!” MIJLOCUL DE REALIZARE: Joc didactic TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare. L. Taiban. Editura Didactică şi Pedagogică.Ionescu. Bucureşti.didactic. 19.M. nr.Montessori. şcoli Normale.(1993). Bucureşti 14. Editura Dacia. Psihologia vârstelor. Programa activităţilor instructiv.. Nr.Editura Presa Universitară Clujeană 12.ro www. Descoperirea copilului.Păişi.consolidare SCOPUL ACTIVITATII: Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor referitoare la caracteristicile anotimpului primăvara şi cunoştinţelor despre sarbătoarea Paştelui.(2000).Napoca 13. (1972). 1-2/2009. Cluj. Didactica modernă.Revista Învăţtământului Preşcolar. E. (2001) Laborator preşcolar. Cercetarea psihopedagogică. (1982).8. Bucureşti. Psihologia copilului de la naştere la adolescenţă. M. Editura didactica. Bucureşti 9. – xxx. U.(1991). Editura Didactică şi Pedagogică. E. Editura didactica. M. . 17. Bucureşti 15. (1970).Nicola. (1970).Culegere metodică (1978).edu. E. Editura Didactică şi Pedagogică.Popescu. I. – xxx.Demersuri creative în predare şi învăţtare.Adrese de internet www. Psihologia copilului prescolar – manual pentru clasa a IX-a . M. Şchiopu. Editura Didactică şi Pedagogică.. Bucuresti 10. Bucuresti 21.educative în grădiniţă 20. Editura Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi Pedagogică.ro www. (2001). Radu. Bucureşti 18. Editura V&I Integral. 16.Debesse.ro ANEXE Proiecte didactice PROIECT DIDACTIC GRUPA: mare pregătitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII: „ Cine ştie. Tribuna şcolii.referate. 3-4/2008.Gheorghian. Metodica jocului şi a altor activităţi cu Preşcolarii.

-să selecteze jetoane cu păsări călătoare. Metode interactive de grup. GEORGETA RUIU. 3 suporturi.1999. conversaţia. -sa recite o poezie in concordanta cu mesajul transmis. să confecţioneze. ghicitori.Editura Tehno-Art. 2006 . stimulente. ouă încondeiate. să aranjeze în tablou elementele cerute de text. Ghid metodic . Jocuri didactice pentru educarea limbajului.-să deseneze flori specifice primăverii. blazoane. MIHAELA FULGA. jocul didactic. ELENA MATEI.2001. metoda Blazonului. coş cu ouă vopsite. machetă (cu . GEORGETA RUIU. ghicitorile. -să rezolve probleme de adunare cu 1-2 unităţi. explicaţia. ELENA GONGEA. -să numere corect în limitele 1-10. -să cânte cu plăcere un cântec de primăvară învăţat anterior. ELENA GONGEA. metoda Lotus. -să găsească conţinuturi|idei| cunoştinţe legate de sărbătoarea Paştelui STRATEGII DIDACTICE: a) b) Metode şi procedee:. tabloul „Primavara”.găină. bagheta lui Rilă Iepurilă. 3 coşuleţe.Editura Arves. Editura Radical.puişori). 8 flori de nufăr. creioane colorate. BIBLIOGRAFIE: SILVIA BREBAN. indrumător metodic. Cunoaşterea mediului inconjurător-Ghid pentru invătământul preşcolar. -să raspundă repede şi bine la întrebările concursului. SILVIA BREBEN. iepuraş de pluş. imagini de Paşti şi de Craciun. ouă . AURELIA ANA . -să construiască. metoda Acvariului flori de primăvară confecţionate din hârtie. biletele cu intrebări (vezi Anexa). ghirlandă cu narcise numerotate de la 1 la 7. SMARANDA CIOFLICA. lipici. beţisoare. Mijloace de învăţământ: imagini de primăvară.

/Vreau să-mi spuneţi negreşit:/Ce anotimp a sosit? (primăvara) „Astăzi vreau să-mi arătaţi/Dacă ştiţi să recitaţi. Pregătirea climatului psihoafectiv necesar desfăsurării activitătii. Cand zăpada se topeşte. cu mult spor/Să-ncepem concursul:”CINE ŞTIE E CÂŞTIGĂTOR!” . alături de ouă incondeiate.ndrăgită:/Primăvara mult dorită. dar si multe surprize.Educatoarea aranjează materialul pe 2 măsute in fata copiilor.” -conversatia Materiale: -iepuras de plus -cos -oua incondeiate -plic cu scrisoare 3) ENUNTAREA OBIECTIVELOR 4)ANUNTAREA TEMEI “Tema noastră-i mult iubită./Puteţi să ne povestiti./ Iar pâraiele umflate/Curg la vale inspumate. Scăunelele sunt dispuse in semicerc. 2)CAPTAREA ATENTIEI Iepurasul Rilă are in cosuletul său./De toti copiii e./ Ghiocelul se iveşte.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC CONTINUT 2 STIINTIFIC STRATEGII DIDACTICE 3 ./Fii la noi binevenită!/Hai cu totii./Bine toti să vă gânditi./Vreau chiar să ne desenati./Unii chiar să ne cântati. şi o scrisoare pentru copii./Poate ştiţi să socotiţi./Să ne spuneţi tot ce ştiţi/Despre mândra primăvară/Care a sosit in ţară.

/Să răspundeti toti corect. il lipeste pe suprafaţa tabloului şi îi construieşte razele din betişoare. -lipici./Primavara-i anotimp. iar ei vor indeplini sarcina cerută. b) Jocul de probă: -expunerea -ghirlanda cu narcise numerotate de la 1-7. hartie glasata galbena. concursul să-l pornim. educatoarea va citi continutul acestuia. ce culoare Are pe cer mandrul soare?” Materiale: -tablou de primavara. “Hai.” (soare) Copilul decupează după contur. Spune câte raze are? Si ce formă./Primavara-i mândră floare-/Câte luni aceasta are?/Hai spune-le frătioare!” c)Jocul propriu-zis “Sus pe bolta cea senină Cine oare se iveşte Pe tabloul pregătit? Tu un ……….. -foarfeca./Să vă prind buline-n piept” narcise numerotate de la 1 la 7 câte un biletel.5) DIRIJAREA INVĂŢĂRII a)Explicarea jocului: să ne simtim./Toţi bine -Materiale: Copiii vor extrage de pe ghirlanda cu -biletele Bagheta magică alege un copil care va Materiale: extrage din prima narcisă de pe ghirlandă prima probă a concursului: “Primavara e cuvant. pe care este conturat un soare’ -ghicitoare -ghicitoare -bagheta magica .-ai construit. “ Uită-te atent la soare.

zambile. Tu le desenează!” (ghiocei. “Care flori de primavară Infloresc la noi in tară? Pe tablou. -lipici care trebuie să deseneze cât mai multe -blazoane. Infrunzeste. dupa cum sunt impartiti in grupuri de cate 4-5. lalele.Soarele are 10 raze. După confruntare.” Copiii. un copil ales le va desena si pe tablou. primesc câte un blazon pe care ei trebuie să aseze cât METODA BLAZONULUI Materiale: -jetoane reprezentand pasari METODA BLAZONULUI Materiale: -copaci de hartie. mai multe jetoane reprezentând păsări salbatice (calatoare sau nu) . forma rotundă si -betisoare culoarea galbenă. narcise) Copiii sunt impărtiti in grupuri de cate 4-5 si primesc cate un blazon pe flori de primăvară. unde doresti. Ce-n toamnă l-au părăsit? Căutati si-n tablou le-aranjati. “Cine oare-nmugureste Cand vremea se incălzeste. infloreste Si miresme răspândeste? Caută-l si-l aranjează Si pe tablou ii asează!” (Pomii) “Care oaspeti iar sosesc Si pe boltă se rotesc Căutând cuibu-ndrăgit. -creioane colorate.

un copil ales le va desena şi pe tablou. rând pe rând. 6) OBŢINEREA PERFORMANŢEI Fiecare echipă trebuie să găsească 8 elemente care au legătură cu Paştele( tema principală in cazul METODA LOTUS Materiale: -3 cosulete. -fluturi Acum. pelicanii . câte un copil de la fiecare echipă. ales de către Iepurasul Rilă.el ce surpriză ne-a mai pregătit? Vă veti impărti in trei echipe: mieluseii.) “Numără câti fluturasi Zboară pe câmpie! Pune trei mai drăgălasi Unde-ti place tie… Spune câti fluturaşi sunt in total?” d) Varianta(complicarea) jocului -blazoane. Pentru fiecare răspuns corect. berzele. -oua incondeiate. echipa va primi un ouşor.cocorii. să vedem. extrage câte un biletel ascuns si indeplineste sarcina cerută.imagini Materiale: -macheta. cucul. veţi descoperi surprizele ascunse in iarbă: “Ascultati şi vă gândiţi Şi răspundeţi tot ce stiti!” Pe rând . . -cos. După confruntare. după ce ne-am jucat JOCUL şi i-am pregătit iepuraşului acest minunat tablou de primăvară. -bagheta .călătoare. ratele şi gâstele sălbatice. (Randunica. copii.puisorii şi iepuraşii şi.

v-aţi consultat Şi răspunsuri bune-aţi dat.in cel din interior se vor afla “ peştii” si in cel din exterior “pescarii”. 8)INCHEIEREA ACTIVITATII V-aţi gândit. . specifice Craciunului si Pastelui. roşioare.florile de nufar Metoda Acvariul presupune ca toti METODA ACVARIULUI 7)EVALUARE copiii să se aseze in două cercuri.metodei abordate. Hai să-ntindem hora mare!” Se interpretează hora florilor. Să rostim cu voce tare Echipa câştigătoare!” “Iar acum la terminare. Dar timpul s-a terminat. Anexe 1 Cine ştie o poezie Despre ouă rosii. Cate ousoare-aţi câştigat? Hai să numărăm in cor Si să stabilim un scor. metoda Lotus). . Despre iepuraşi. Fiecare “ peşte” trebuie să alcătuiască o propoziţie despre un element specific primăverii( la alegere). 2)Numără câte ouşoare Se află in coşul iepuraşului Mai pune două. iar pescarul din spatele său va trbui să mărească propozitia cu 2-3 cuvinte.

3)Ce sărbătorim de Paşti? Şi spune acum: în total câte are? 4)Ce semnifică culoarea roşie a ouălor vopsite? 5)Cum se pregătesc oamenii de Paşti? 6)Ce înseamnă mielul tăiat de Paşti? PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TIPUL ACTIVITĂŢII: Joc didactic .Despre Învierea lui Hristos Să o spună acum frumos.

explicatia. O2: să formeze propozitii cu un cuvânt dat. Mijloace de învatamânt: imagini reprezentând obiecte. b. demonstratia. panou. Bucuresti . Editura Ion Creanga . coerentă. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul si la sfârsitul activitătii copiii vor fi capabili: O1: să completeze propozitia începută de educatoare cu cuvântul sau cuvintele potrivite .TEMA: "Gaseste cuvântul potrivit" SCOPUL: Exersarea gândirii si vorbirii copiilor prin completarea unei propozitii cu 1. jetoane BIBLIOGRAFIE: Aurelia. 2 sau 3 cuvinte care întregesc sensul. exercitiul. O4: sa pronunte corect sunetele si cuvintele.1978. actiuni ale oamenilor si copiilor. STRATEGII DIDACTICE: a. Popa: "Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii". O3: să-si însusească treptat formele gramaticale ale limbii române printr-o vorbire corectă. fiinte. Metode si procedee: conversatia. clară. fise individuale.

Copiii formuleaza propozitii scurte dupa imaginile de pe jetoane si dupa un cuvânt dat. vocalele: "a". "i". pe durata unei singure respiratii. Se vor prezenta copiilor câteva fenomene. "e". fiinte si a caror imagini se afla pe -Ce am format cu ajutorul cuvintelor? -Noi am pronuntat . -se vor pronunta legat. reprezentând obiecte. "u". "o". expirare pe gură si invers. Se va cere copiilor să citească imaginile care reprezinta actiuni ale copiilor. cuvinte.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC 2)CAPTAREA sI ORIENTAREA ATENŢIEI CONŢINUTUL LUCRĂRII ACTIVITATEA EDUCATOAREI 2 Asigurarea climatului de ordine si conditii a activitătii Introducerea în activitate se va face prin exersarea aparatului particular: -inspirare pe nas. jetoane. -Cu ajutorul cuvintelor am format propozitii. -Ce am pronuntat noi? -Astazi vom juca jocul didactic "Gaseste cuvântul potrivit"! ACTIVITATEA COPIILOR 3 Intrarea ordonata a disciplină necesare desfăsurării în bune copiilor în sala de grupa Copiii executa exercitiile 3)ENUNŢAREA SCOPULUI sI A OBIECTELOR OPERAŢIONALE Copiii pronunta cuvintele jetoane. -pronuntarea sunetelor "p" si "b" prin suflarea puternică si exploziva a jetului de aer. animalelor.oamenilor.

..... Exemple: Scolarul.4)PREZENTAREA ŞI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII 1... .. să fie corectă... NOULUI CONŢINUT Prin acest joc trebuie să completati o .... lacoma).. Va raspunde copilul numit.... Copilul se joacă cu... ... -Vulpea este sireata (vicleana... Vulpea este... Explicarea jocului propozitie cu cuvântul care se potriveste. -mingea....... Trebuie să aveti grijă ca propozitia să aibă înteles..... Copiii raspund: -scolarul învata (citeste.. scrie).... ..

Toti piticii au hotarât să..... 3.. Copiii se iau la întrecere în propozitiile cu alte cuvinte care să le dea formularea înteles.. 5)EVALUARE Piticii când . îsi.... propozitiilor. coase o rochita. copiii.. ciripeste... Copiii vor respecta OO OOO OOOO Copiii vor completa spatiile libere cu cuvintele potrivite "Deseneaza atâtea cerculete câte cuvinte sarcinile date. 2. ochelarii. . bunicul..... în pădure. a făcut..... acasă s-au. Cornel se joacă afară. Jocul propriu-zis Se va cere copiilor să continue 3 Mama . Copiii deseneaza.. Afară nu mai. Pasarica . pune. copilul. 3.. 6)ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII Aprecieri generale si individuale. Complicarea iocului Se va propune copiilor să îl ajute pe piticul Barba-Cot să-si completeze cu cuvintele potrivite scurta lui povestioară: "Astazi este o zi frumoasă de .. Copiii vor primi fise individuale: au propozitiile".... 2. Mingea este rotundă.. 1.. În lipsa lor a venit. Ea le-a pregătit mâncare. copiilor. .. Se vor da cuvintele: copil... Exemplu: Copiii sunt curajosi. Se vor da cuvintele.1 2 ……..

Cum?. . . C. editata de revista Invatamantul Prescolar. conversatia. de a se exprima liber. Metode :. portretul lui Ion Creanga. De ce ?. MAGDALENA. Cine?. O2:sa adreseze intrebari legate de continutul povestii si sa raspunda la acestea. Mijloace de învatamânt: planse. I. O5:sa alcatuiasca propozitii cu cuvintele noi din text. Educarea limbajului in invatamantul prescolar. O8:sa dea exemple de alte povesti scrise de Ion Creanga. povestiri. O6:sa numeasca trasaturile caracteristice ale personajelor principale pe baza faptelor acestora. palete cu intrebari( Ce?. P). verificarea insusirii continutului povestii „Fata babei si fata mosneagului”. Ghid metodic. O3. Editura Compania. Anca Buldoaca). „vitrega”. 1999. macheta si piramida si diamantul. P). cvintetul. Bucuresti. Bucuresti. Metode . Din ce cauza?). Cand?.2006. explicatia.PROIECT DIDACTIC GRUPA: pregatitoare DENUMIREA ACTIVITĂŢII: Educarea limbajului TEMA ACTIVITATII:”Fata babei si fata mosneagului”. O4:sa explice cuvintele din text:” sluta”. Povesti. MINAELA FULGA. creativ.de Ion Creanga . sa desprinda invatatura povestii pe baza intrebarilor.BIBLIOGRAFIE: DUMITRANA. GEORGETA RUIU. coronite de lider( avand inscriptionate literele R. predarea-invatarea reciproca.C. siluete reprezentand personajele povestii. OBIECTIVE OPERAŢIONALE O1: sa reproduca in rezumat continutul povestii.povestirea.antologie pentru prescolari( coord.I . interactive de grup. SILVIA BREBEN.basme si legende. o piramida.carte cu povestea data. 1999. STRATEGII DIDACTICE: a. cartonase pentru masa (avand inscriptionate literele R. „horopsita”. b. Editura Arves. de Ion Creanga MIJLOCUL DE REALIZARE:Repovestirea copiilor TIPUL ACTIVITĂŢII: Verificare-consolidare SCOPUL ACTIVITATII:Dezvoltarea capacitatii copilului de a reproduce continutul unui text narativ. O7:sa stie cine este Ion Creanga. ELENA GONGEA.

pe intelesul copiilor. activitatii. carte de povesti 3)ANUNTAREA TEMEI SI ENUNTAREA OBIECTIVELOR 4)REACTUALIZAREA Se vor comunica obiectivele CUNOSTINTELOR ASIMILATE ANTERIOR 5) DIRIJAREA INVATARII . iar copiii vor fi solicitati sa recunoasca carei povesti le apartin. Un copil va alege din biblioteca cartea de povesti” Fata babei si fata mosneagului”. Se va descoperii macheta povestii. de Ion Creanga.Cine este Ion Creanga? -Ce alte povesti si povestiri a mai scris acesta? Educatoarea va povesti pe scurt “Fata babei si fata mosneagului”. Se vor comunica copiilor titlul si autorul povestii”Fata babei si fata mosneagului”. STRATEGII DIDACTICE 3 2)CAPTAREA ATENTIEI asigurarea ordinii si disciplinei.EVENIMENT DIDACTIC 1 1)MOMENT ORGANIZATORIC CONTINUT STIINTIFIC 2 Asigurarea conditiilor optime necesare desfasurarii activitatii:aerisirea salii de grupa. Povestirea Materiale: -portretul lui Ion Creanga. siluete. Se vor stimula curiozitatea si dorinta de a povesti si de a arata cele invatate. Conversatia Materiale: -macheta. scaunelele dispuse in semicerc. Conversatia cu siluetele personajelor principale. pregatirea materialului didactic. -carti cu povesti scrise de acesta .

“vitrega”.sunt copiii care vor expune rezumatul povestii. dupa cum urmeaza: -rezumatorii. -intrebatorii.sunt copiii care vor explica cuvintele noi din text “sluta”.prezicatorii.Copiii vor fi impartiti in patru grupuri. cuptorul.sunt copiii care vor desprinde invatatura povestii pe baza celor expuse de catre colegii lor.clarificatorii. De asemenea. ei vor prezice consecintele PREDAREA-INVATAREA RECIPROCA . . fantana nu o lasa pe fata babei sa guste din darurile lor? Din ce cauza baba si cu fata ei sunt mancate de balauri? . “horopsita” si vor alcatui propozitii cu acestea pentru o mai buna intelegere a lor.sunt cei care vor adresa intrebari legate de continutul povestii: -Cine era baba din poveste? Cine muncea cel mai mult in casa? Cine o alunga pe fata mosneagului? Cine ii cere ajutorul fetei mosneagului? -Ce ii spunea baba mosneagului despre fata lui? Ce rasplata primeste fata mosneagului pentru binele facut? -Cum este pedepsita fata babei pentru rautatea ei? -Cand se intoarce fata mosneagului acasa? -De ce este alungata fata mosneagului de acasa? De ce nu se sperie fata mosneagului de “copiii” Sfintei? -Din ce cauza parul.

mosneagul si fata lui).faptelor personajelor principale (baba si fata sa. Copiii 6) OBTINEREA PERFORMANTEI trebuie sa compuna o “poezie” cu 5 versuri fara rima astfel: . iar educatoarea explica regulile.al treilea vers.al cincilea vers.format din 3 cuvinte care exprima actiuni (verbe la gerunziu) (Ce face?). . . . . .cu un singur cuvant ce denumeste subiectul (Cine este?).un cuvant care arata -siluetele personajelor: . Copiii se impart in 2 grupuri.al doilea vers-2 cuvinte (2 adjective) care definesc caracteristicile subiectului (Ce stii despre mine?).al patrulea vers-format din 4 cuvinte care exprima starea copilului fata de subiect (Ce simti pentru?). insusirea esentiala a subiectului(Descrie-ma printr-un cuvant!) Educatoarea repeta regula pentru CVINTETUL PIRAMIDA SI DIAMANTUL Materiale: -darurile oferite.primul vers.

pahare de argint. 8)INCHEIEREA ACTIVITATII Se apreciaza modul de lucru si cooperare pe echipe. citindu-le apoi pe rand. Copiii trebuie sa asculte intrebarile 7) EVALUARE adresate de catre educatoare si apoi . Educatoarea va nota toate “poeziile” compuse . in functie de raspuns. Subiectul poeziei este fata mosneagului. fantana. pere . salba de galbeni).fiecare vers compus. parul. Intrebarile sunt urmatoarele: 1) Cine este eroina povestii? ( fata mosneagului) 2) Care sunt personajele negative? (baba si fata ei) 3)Care sunt celelalte personaje care in poveste au darul vorbirii? ( catelusa. placinte. Rezumat lucrare licenţă . cuptorul) 5) Ce daruri a primit fata mosneagului pentru faptele sale bune? (o lada. Se impart stimulentele dupa merit. sa aleaga siluetele corespunzatoare si sa completeze piramida.

deoarece prin combinarea anumitor metode şi tehnici tradiţionale şi moderne aplicate atât în cadrul activităţilor dirijate. În cadrul etapei „metodologia cercetării” am stabilit cadrul cercetării.. am ales metodele şi tehnicile de cercetare. În capitolul trei am descris importanta utilizării metodelor interactive de grup în educarea preşcolarilor. atat metodele tradiţionale cât şi cele moderne. de a interacţiona cu mediul. în îmbogăţirea capacităţii acestuia de a intra în relaţie cu ceilalti copii şi cu adulţii. am înregistrat datele şi am stabilit strategia desfăşurării experimentului. cât şi în cadrul activităţilor liber creative. se urmăreşte atât însuşirea de noi cunoştinţe cât mai ales consolidarea cunoştinţelor transmise în vederea educării preşcolarilor şi în pregătirea lor pentru şcoală. încercări. În capitolul doi m-am oprit asupra metodelor specifice folosite în cadrul activitătilor liber-creative cât şi în cele de dezvoltarea limbajului. exerciţii. de a-l cunoaşte şi de a-l stapâni prin explorări. .Am ales lucrarea de licenţă cu titlul “Implicaţii formative ale combinării metodelor tradiţionale şi moderne în educarea preşcolarilor”. experimente. am constatat faptul că rolul limbajului şi al comunicării este hotarâtor în formarea şi dezvoltarea personalităţii copilului. am aplicat testarea situaţiei experimentale şi a tehnicilor de cercetare. am formulat obiectivele şi ipoteza. În final am ajuns la concluzia ca datorită imbinării armonioase a metodelor tradiţionale cu cele moderne în activităţile de comunicare. M-am oprit asupra acestei teme. în descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi în dobândirea deprinderilor de a învăţa.am alcătuit eşantionul de subiecţi şi esantionul de conţinut. În primul capitol am descris metodele specifice folosite în educarea preşcolarilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful