P. 1
Www.referat.ro-mihai Eminescu Paralela Intre Epigonii Si Scrisoarea III.rtf45672

Www.referat.ro-mihai Eminescu Paralela Intre Epigonii Si Scrisoarea III.rtf45672

|Views: 51|Likes:
Published by Alexandru Andronic

More info:

Published by: Alexandru Andronic on Mar 27, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/19/2013

pdf

text

original

Paralelг оntre Epigonii єi Scrisoarea III.

Evidenюierea antitezei
Dependent, оntr-o mгsurг mai mare sau mai micг, de оnaintaєii sгi (Alecsandri, Bolintineanu, Heliade, Gr. Alexandrescu), la vвrsta de 20 de ani Eminescu devine dintr-o datг el оnsuєi, neaєteptat de nou єi original, prin Epigonii. Acest poem (apгrut pentru prima datг оn Convorbiri literare din luna august 1870) adunг, ca оntr-un focar, principalele direcюii de dezvoltare a literaturii moderne, de pвnг la cel mai mare poet al nostru. Compoziюional, Epigonii se sprijinг pe o antitezг, procedeu tipic romantic, оntre trecutul оnsufleюit de idealuri, epoca scriitorilor de la 1848, єi prezentul dominat de scepticism rece. Apropiat ideologiceєte de оnaintaєi, a cгror spusг era sвntг єi frumoasг, pentru cг era izvorвtг din inimi, poetul repudiazг scepticismul, оnsг constatг totodatг imposibilitatea de a i se sustrage, acesta fiind o trгsгturг inerentг epocii. Prima parte a poemului este o odг оnchinatг zilelor de aur cвnd au trгit poeюi ce-au scris o limbг ca un fagure de miere. Creєterea uєor retoricг a frazei poetice, ca єi unele epitete ca: visгri dulci єi senine, dulci єi mвndre primгveri, verzi dumbrгvi cu filomele, mai amintesc de Alecsandri єi Bolintineanu. Dar gestul scufundгrii оntr-o mare de vise, oceane de stele, zilele cu trei sori оn frunte, izvoarele oglindirii єi rвurile de cвntгri sunt imagini care aratг pe marele Eminescu. Cum s-a mai observat, оn partea a doua a poemului Eminescu e total original, purificat de orice urmг de convenюie єi retorism. Acum apare miєcarea abruptг, sacadatг a frazei satirice. Propoziюiile sunt scurte, interogative, juxtapuse, eliptice de predicat cele mai multe. Metafora, prin care abstracюiile devin materiale palpabile, se aflг aici, оn partea a doua a poeziei Epigonii, la locul ei mai mult ca oriunde: Epigonii sunt simюiri reci, harfe zdrobite; deєi sunt tineri, mici de zile, sunt mari de patimi єi cu inimi bгtrвne, urвte; оn timp ce оnaintaєii, deєi sunt bгtrвni, au inimi mari, tinere оncг. Contrastul tвnгr-bгtrвn, оnfгюiєat prin rгsturnare, izbeєte imaginaюia, imprimвndu-se cu o forюг expresivг imposibil de aflat altundeva decвt la Eminescu. Ultimele 3-4 strofe ale Epigonilor realizeazг prin pana lui Eminescu una dintre cele mai pгtrunzгtoare pagini lirice оn care e vorba de scepticism: Epigonii privesc reci la lumea asta, dispreюuiesc pe vizionari єi considerг cг totul e convenюie, de vreme ce s-a constatat cг un lucru care azi e drept, mвine poate deveni minciunг. Lupta оnaintaєilor a fost deєartг єi юinta lor nebunг. Scepticii formuleazг definiюii schopenhauerinene de felul: Moartea succede vieюii, viaюa succede la moarte. Lumea nu are — dupг dвnєii — alt sens. Cugetarea nu e decвt o combinare mгiestritг a unor lucruri care nu existг, o carte tristг єi-ncвlcitг, / Ce mai mult o оncifreazг cel ce vrea a descifra. Aєadar, poetul trгieєte o dramг, drama neputinюei ieєirii din contemporaneitate, condiюia de epigon sceptic fiind оn cele din urmг єi a lui, cu toate cг ideologic rгmвne un adept al оnaintaєilor de la 1848. De aici decurge vibraюia liricг intensг a poemului, care trebuie vгzut ca un manifest poetic ivit оntr-un moment de rгscruce al dezvoltгrii poeziei romвneєti. Scrisoarea III a apгrut la 1 mai 1881, оn Convorbiri literare. Simюindu-se atras de istorie, ca orice poet romantic, Eminescu transpune оn opera sa momente оncгrcate de glorie din viaюa poporului romвn. Оn evocarea istoriei atitudinea poetului are douг ipostaze: una eleigacг єi cealaltг satiricг. Viziunea elegiacг se manifestг cu pregnanюг оn poeziile оn care panorama civilizaюiei creeazг un sentiment al zгdгrniciei (Memento mori, Mureєanu, Оmpгrat єi proletar). Оn ce priveєte satira, aceasta vizeazг toate laturile existenюei sociale: lipsa de idealuri a tineretului (Junii corupюi), scepticismul, impostura, superficialitatea (Epigonii), condiюia geniului (Scrisoarea I, Scrisoarea II), snobismul (Ai noєtri tineri), profanarea iubirii (Scrisoarea IV, Scrisoarea V), precum єi lipsa unei concepюii superioare despre artг (Criticilor mei). Mihai Eminescu publicг оn Convorbiri literare o serie de poezii intitulare eufemistic Scrisori, care conюin puternice accente satirice, ce se remarca printr-o vizibilг unitate din punct de vedere al formulгrii єi al tematicii. Toate aceste poeme de facturг romanticг au оn centru motivul condiюiei geniului nevoit sг trгiascг оntr-o societate incapabilг sг-l оnюeleagг. Scrisoarea III, care iniюial urma sг facг parte alгturi de Оmpгrat єi proletar din vastul poem Memento mori, se opreєte la vremurile strгlucite din timpul domniei lui Mircea cel Bгtrвn. Aici geniul este omul politic, Cezarul єi conducгtorul. Poemul este o creaюie bazatг pe antiteza dintre trecutul оnгlюгtor єi prezentul decгzut. La nivelul compoziюional distingem douг pгrюi, prima avвnd patru tablouri єi o desfгєurare amplг, evocatoare єi epopeicг. Tabloul оntвi debuteazг cu o alegorie menitг sг sugereze puterea Imperiului Otoman. Povestea feericг оncepe prin evocarea unui tвnгr sultan care doarme sub fereastra iubitei – frumoasa Malcatun – єi care viseazг cг Luna (prefгcutг оn fecioarг) оl cheamг оntr-un straniu joc nupюial.

vine. existг un numгr mare de propoziюii interogative єi exclamative menite sг exprime revolta. / Veacul nostru ni-l umplurг saltimbancii єi irozii… Sгgeюile satirei Eminesciene vizeazг demagogia. Este evocat momentul de odihnг al оnvingгtorilor. ironia. sugerвndu-se astfel dimensiunile lor sufleteєti. totodatг. Оncг de la оnceput atmosfera tensionatг este sugeratг prin miєcгrile naturii. vizuale єi cele auditive. lipsa de idealuri a tineretului. prin evocarea lui Vlad Юepeє: Cum nu vii tu. El sugereazг. conюine idei sociale єi politice. cu multг diplomaюie. dupг port. perfid. Oєtirea romвnг iese din umbra deasг a codrului єi оl loveєte cu оnverєunare pe duєman. Scrisoarea III. de asemenea. / Care vine. Pentru depгєirea acestei realitгюi tragice. “Vвjвind ca vijelia єi ca plesnetul de ploaie”. оn care dialogul are o importanюг deosebitг. simplu dupг vorbг. val-vвrtej). Powered by http://www. iatг singura pornire. оn cea de-a doua politicienilor vremii le sunt atribuite epitete menite sг caracterizeze: urвciune. este evident. cu o curgere linг. ca o оntruchipare a calitгюilor morale ale acestuia. Sunt evocate cele douг personalitгюi istorice – Mircea єi Baiazid – a cгror miєcare este scenicг. Оn final. / Cum venirг se fгcurг toюi o apг єi-un pгmвnt. Urmeazг apoi tabloul al treilea оn care scena se transpune pe cвmpul de luptг. Aєadar. predominante sunt imaginile motorii. sг ne ierюi. armata otomanг fiind aruncatг ca pleava vвnturatг peste Dunгre. calcг totul оn picioare. оn partea a doua fraza este abruptг.Dupг dispariюia lunii. Aceastг parte echilibreazг construcюia episodului єi anunюг.referat. caii iau pe copite faюa negrului pгmвnt. care urlг ca єi leul оn turbare. Este o liniєte plinг de solemnitate ce contrasteazг cu tumultul bгtгliei. o vibrantг expresie a patriotismului eminescian. izbucnirea vehementг din episodul al doilea. Poetul constatг cu amгrгciune єi indignare: …cвєtigul fгrг muncг. Virulenюa este foarte bine scoasг оn evidenюг prin antiteza trecut-prezent. оnsг. care prin atitudinea sa оєi оncurajeazг oєtenii: Mircea оnsuєi mвnг-n lupta vijelia-ngrozitoare. concretizatг prin cartea pe care fiul domnitorului o trimite dragei sale. de la Argeє mai departe. Tabloul urmгtor constг оntr-un succint episod dramatic. Doamna mгrilor є-a nopюii varsг liniєte єi somn. el cautг soluюia tot оn trecut. nici cг voi sг te-spгimвnt. progeniturг. De data aceasta. lacomi. Domnitorul romвn se оnfгюiєeazг оncг de la оnceput ca un simbol al poporului nostru. vine. Poetul relevг vitejia lui Mircea. sarcasmul poetului: Voi sunteюi urmaєii Romei? Niєte rгi єi niєte fameni! / I-e ruєine omenirii sг vг zicг vouг oameni! Cuvintele de facturг popularг sunt оnlocuite cu neologismele: fameni. utilitatea evitгrii unui rгzboi. care scoate la ivealг оnюelepciunea popularг. / Virtutea? e o nerozie. Dacг оn prima parte a poeziei dominг epitetele ornante. … Dacг оn partea оntвi a Scrisorii III fraza este lungг. doamne.ro/ cel mai complet site cu referate . Contrastul dintre starea de spirit a domnului nostru єi aceea a cotropitorului. visul capгtг o altг semnificaюie: din inima sa creєte un copac uriaє sub care se adгposteєte оntreg Universul. Acum luna. priviri оmpгroєate. sгgeюile “se toarnг” “ca nouri de aramг єi ca ropotul de grindini”. eu оюi zic: Bine-ai venit! Mircea cel Bгtrвn dг dovadг de modestie: Єi nu voi ca sг mг laud. Оntr-un cadru оn care domneєte un calm desгvвrєit este introdusг o notг idilicг. falsul patriotism. retoricele suliюi sunt rostite din uєa cafenelei. iar culoarea localг este sugeratг printr-un limbaj uєor arhaizant (oaspe. Diferenюa izbitoare dintre veacul de aur єi vremurile contemporane poetului este relevatг de la оnceput: De-aєa vremi se-nvrednicirг cronicarii єi rapsozii. care єtie sг le facг o primire ospitalierг chiar єi duєmanilor: Cвt suntem оncг pe pace. Юepeє doamne. dar єi de demnitate: Despre partea оnchinгrii. Ca єi tabloul al treilea. оncleєtarea armatг se terminг cu victoria lui Mircea cel Bгtrвn. Discursurile. Eminescu оl evocг ca pe un bгtrвn оnюelept. cel de-al patrulea este descriptiv. Imaginile realizate sunt apocaliptice: оn fuga lor. ochi bulbucaюi. Geniul? o nefericire. cocoєaюi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->