Management public

Conf.univ.dr.Armenia ANDRONICEANU Cuprinsul crii: PARTEA INTAI CAPITOLUL 1 FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC 1.1. Necesitatea cunoasterii managementului public 1.2. Definirea managementului public si principalele caracteristici 1.2.1. Caracteristici ale managementului public 1.2.2. Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania 1.3. Abordari majore ale managementului public 1.3.1. Abordarea politica 1.3.2. Abordarea legala 1.3.3. Abordarea manageriala 1.4. Principiile managementului public 1.5. Functiile managementului public 1.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei 1.7. Caracteristici ale domeniului managementului public 1.7.1. Interesul public 1.7.2. Serviciul public 1.7.3. Puterea publica PARTEA A DOUA CAPITOLUL 2 PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI ORGANIZATORIC AL MANAGEMENTULUI PUBLIC 2.1. Notiunea de organizare 2.2. Abordari fundamentale ale gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor publice din administratie 2.1.2. Abordarea lui Max Weber 2.2.2. Abordarea lui Frederick Taylor 2.2.3. Abordarea lui Henry Fayol 2.3. Notiunea de structura administrativa 2.4. Tipuri de structuri in administratia de stat 2.4.1. Structura ierarhic functionala 2.4.2. Structura teritoriala 2.5. Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ CAPITOLUL 3 PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI INFORMATIONAL AL MANAGEMENTULUI PUBLIC 3.1. Conceptul de sistem informational 3.2. Tipologia componentelor 3.3. Functiile sistemului informational 3.4. Principiile sistemului informational 3.5. Tendinte ale sistemului informational CAPITOLUL 4 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC

4.1. Fundamentarea deciziilor administrative 4.2. Tipuri de decizii administrative 4.3. Participantii la decizia administrativa 4.4. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative 4.5. Abordari majore privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative 4.5.1. Abordarea manageriala a procesului decizional 4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor administrative 4.5.3. Abordarea politica a procesului decizional 4.5.4. Abordarea legala a procesului decizional CAPITOLUL 5 METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN MANAGEMENTUL PUBLIC 5.1. Notiunea de metoda 5.2. Tipologia metodelor utilizate in managementul public 5.2.1. Metodele de executare 5.2.1.1. Metoda constrangerii 5.2.1.2. Metoda convingerii 5.2.1.3. Metoda cointeresarii 5.2.2. Metodele de organizare si functionare 5.2.2.1. Metoda organizarii rationale a activitatilor administrative 5.2.2.2. Metoda sedintei 5.2.2.3. Metoda conducerii eficiente 5.2.2.4. Metoda valorificarii experientei in munca 5.2.2.5. Metoda structurarii corespunzatoare a programului functionarilor publici 5.2.3. Metodele de cercetare CAPITOLUL 6 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC IN DOMENIUL RESURSELOR UMANE 6.1. Functionarul public, concept, tipologie 6.2. Pregatirea profesionala a functionarilor publici 6.2.1. Pregatirea medie 6.2.2. Pregatirea universitara 6.2.3. Pregatirea posuniversitara 6.3. Recrutarea functionarilor publici 6.4. Selectia functionarilor publici 6.4.1. Convorbirea cu candidatii recrutati-interviul 6.4.2. Cercetarea referintelor si calificativelor candidatilor 6.4.3. Satisfacerea unor criterii formale de catre candidati 6.5. Consideratii privind tehnicile de selectie 6.6. Numirea functionarilor publici 6.7. Motivarea functionarilor publici 6.8. Evaluarea activitatii functionarilor publici 6.9. Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici CAPITOLUL 7 ANALIZA COMPARATIVA IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI PUBLIC INTRE ROMANIA SI TARILE UNIUNII EUROPENE 7.1. Caracteristici generale 7.2. Structura colectivitatilor locale si regionale 7.3. Mutatii semnificative in managementul public pe plan mondial si in Romania 7.4. Reforma in administratia din Romania

PARTEA A TREIA CAPITOLUL 8 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC N SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN AUSTRIA 8.1. Statul 8.2. Structura autoritatii 8.2.1. Autoritatea juridica 8.2.2. Autoritatea legislativa 8.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 9 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC N SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN CANADA 9.1. Particularitati ale contextului canadian 9.1.1. Federalismul si globalizarea 9.1.2. Populatia aborigena si minoritatile 9.1.3. Posibilitatea separarii Quebec-ului de Canada 9.2. Structura autoritatii n administratia canadiana 9.2.1. Autoritatea juridica 9.2.2. Autoritatea legislativa 9.2.3. Autoritatea executiva 9.3. Procesul de luare a deciziilor administrative la nivelurile federal, provincial si local 9.4. Transferul de know-how n domeniul managementului public din Canada n Romania CAPITOLUL 10 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC N SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN GERMANIA 10.1. Statul 10.2. Structura autoritatii 10.2.1. Autoritatea juridica 10.2.2. Autoritatea legislativa 10.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 11 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC N SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN FRANTA 11.1. Statul 11.2. Structura autoritatii 11.2.1. Autoritatea juridica 11.2.2. Autoritatea legislativa 11.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 12 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC N SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN JAPONIA 12.1. Statul 12.2. Structura autoritatii 12.1.2. Autoritatea juridica 12.2.2. Autoritatea legislativa 12.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 13 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC N SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN SUEDIA 13.1. Statul 13.2. Reprezentarea autoritatii 13.2.1. Autoritatea juridica

13.2.2. Autoritatea legislativa 13.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 14 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC N SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN REGATUL UNIT AL MARII BRITANII 14.1. Statul 14.2. Reprezentarea autoritatii 14.2.1. Autoritatea juridica 14.2.2. Autoritatea legislativa 14.2.3. Autoritatea executiva CAPITOLUL 15 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC N SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN STATELE UNITE ALE AMERICII 15.1. Statul 15.2. Reprezentarea autoritatii 15.2.1. Autoritatea juridica 15.2.2. Autoritatea legislativa 15.2.3. Autoritatea executiva BIBLIOGRAFIE Cuprinsul studiilor de caz: Studii de caz Teme de cercetare Cuprinsul testelor: Teste

PARTEA INTAI
CAPITOLUL 1: FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC

MOD DE LUCRU CUPRINS 1.1. Necesitatea cunoasterii managementului public 1.2. Definirea managementului public si principalele caracteristici 1.2.1.Caracteristici ale managementului public 1.2.2.Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania 1.3. Abordari majore ale managementului public 1.3.1.Abordarea politica 1.3.2.Abordarea legala 1.3.3.Abordarea manageriala 1.4. Principiile managementului public 1.5. Functiile managementului public 1.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei 1.7. Caracteristici ale domeniului managementului public 1.7.1.Interesul public 1.7.2.Serviciul public 1.7.3.Puterea publica REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMANTARA INTREBARI RECAPITULATIVE

CONCEPTE Managementul public si caracteristicile sale Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania Abordari majore ale managementului public Principiile managementului public Functiile managementului public Interdependente cu alte domenii Caracteristici ale domeniului managementului public

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

(2) Rezumat si cuvinte -cheie

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare bibliografie suplimentara

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar Caiet de seminar 5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 1 FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC

0DQDJHPHQWXO SXEOLF VH GH]YROW FD GRPHQLX GLVWLQFW DO WLLQ HL SRUQLQG GH OD HOHPHQWHOH VDOH

IXQGDPHQWDOH Q FRQWLQXDUH VXQW SUH]HQWDWH FkWHYD FRQFHSWH WHRULL SULQFLSLL GH ED]  FDUH IDFLOLWHD] FXQRDWHUHD vQ HOHJHUHD L XWLOL]DUHD FRUHVSXQ] WRDUH D DERUG ULORU LQVWUXPHQWHORU PHWRGHORU L

tehnicilor dH PDQDJHPHQW SXEOLF FX FDUH RSHUHD]

IXQF LRQDULL GLQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH

 1HFHVLWDWHD FXQRDWHULL PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF

7UDQ]L LD VSUH HFRQRPLD GH SLD GHWHUPLQ SURIXQGH PXWD LL vQ WRDWH GRPHQLLOH YLH LL VRFLDOH VXSRUWXO WHRUHWLF L

HYLGHQW L vQ VHFWRUXO SXEOLF 3ULQ FRQ LQXWXO V X PDQDJHPHQWXO SXEOLF UHSUH]LQW SUDFWLF QHFHVDU LPSOHPHQW ULL VFKLPE ULORU vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH

Procesul de restructurare a sectorului public, in general, si a sistemului administrativ, in special, necesita inalt profesionalism, respectiv functionari publici cu o pregatire corespunzatoare de specialitate si in domeniul managementului public. Se contureaza din ce in ce mai mult tendinta de profesionalizare a functionarilor publici permanenti. Evident, aceasta mutatie semnificativa determina o foarte buna cunoastere a continutului managementului public. Figura nr. 1. Continutul managementului public MANAGEMENTUL PUBLIC studiaz
IRUPHD] 3URFHVH L UHOD LL GH PDQDJHPHQW

3ULQFLSLL L OHJLW

SHUIHF LRQHD]

2UJDQL]DUHD L IXQF LRQDUHD LQVWLWX LLORU

HVWH LQIOXHQ DW GH L LQIOXHQ HD] XUP UHWH

publice Valorile economice, politice, sociale, culturale Interesul public

1.2 'HILQLUHD PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF L SULQFLSDOHOH FDUDFWHULVWLFL

0DQDJHPHQWXO SXEOLF UHSUH]LQW DQVDPEOXO SURFHVHORU L UHOD LLORU GH PDQDJHPHQW ELQH

determinate, existente ntre componente ale sistemului administrativ, prin care, n regim de putere publLF  VH DGXF OD vQGHSOLQLUH OHJLOH LVDX VH SODQLILF  RUJDQL]HD]  FRRUGRQHD]  JHVWLRQHD] L FRQWUROHD] DFWLYLW LOH LPSOLFDWH vQ UHDOL]DUHD VHUYLFLLORU FDUH VDWLVIDF LQWHUHVXO SXEOLF.

caracteristici: - managementXO SXEOLF UHXQHWH XQ DQVDPEOX GH SURFHVH L UHOD LL GH management, care apar ntre componentele sistemului administrativ; - SURFHVHOH GHVI XUDWH vQ VHFWRUXO SXEOLF VXQW DWkW procese de management, FkW L GH H[HFX LH; 1.2.1. Caracteristici ale managementului public Multidimensionalitatea managementului public atrage, n mod evident, o serie de
FDUDFWHULVWLFL FDUH FRQWULEXLH OD R EXQ vQ HOHJHUH D FRQ LQXWXOXL DFHVWXLD YH]L ILJXUD QU 

'LQ GHILQL LH GHVSULQGHP XUP WRDUHOH

Caracteristici ale managementului public). Figura nr. 2. Caracteristici ale managementului public Caracteristici ale managementului public

CARACTER INTEGRATOR

CARACTER POLITIC

CARACTER DE DIVERSITATE

CARACTER COMPLEX

CARACTER DE SIN7(=

1.2.2. (YROX

LD PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF SH SODQ PRQGLDO L vQ 5RPkQLD

0DQDJHPHQWXO SXEOLF FD WLLQ

 V D FRQVWLWXLW vQ GHFXUVXO WLPSXOXL GDWRULW

SUHRFXS ULORU

FRQWLQXH DOH VSHFLDOLWLORU SHQWUX SHUIHF LRQDUHD DFWLYLW QFHSXWXULOH WLLQ HL DGPLQLVWUD LHL VH DIO

LL vQ GRPHQLXO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH

XQGHYD vQ VHFROXO DO ;9,,

WLLQ H D PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF DX DS UXW vQ *HUPDQLD L $XVWULD GH WLLQ H FDPHUDOH UHVSHFWLY vQWUHDJD DGPLQLVWUD LH GH VWDW

UL vQ FDUH DX IRVW RUJDQL]DWH

-lea. Germenii viitoarei cursuri

GH DGPLQLVWUDUHD ILQDQ HORU SXEOLFH 8OWHULRU FHUFHW ULOH DX FXSULQV

-lea, n Austro-Ungaria a fost creat un aparat administrativ ELQH RUJDQL]DW 'LQWUH FDPHUDOLWL V-au remarcat Lorenz von Stein, profesor la XQLYHUVLW LOH GLQ .LHY L 9LHQD -1845-1885 L L. Gumplovitz, profesor la Universitatea din Granz-1838-1909. 'XS 'XQVLUH  vQWU-R VRFLHWDWH GHPRFUDWLF FHW HQLL DX GUHSWXO V SDUWLFLSH OD
SODQLILFDUHD LPSOHPHQWDUHD HYDOXDUHD L UHIRUPD VHUYLFLLORU SXEOLFH 3ULQ XUPDUH DFHWLD SRW IL LPSOLFD L GLUHFW vQ SURFHVHOH GH PDQDJHPHQW L GH H[HFX LH GLQ VHFWRUXO SXEOLF 'HL vQ 5RPkQLD FRQFHSWXO GH PDQDJHPHQW SXEOLF D IRVW LQWURGXV GXS FH PDL HYLGHQW  GHYLQH GLQ FH vQ

'DWRULW

DFWLYLW

LL FDPHUDOLWLORU vQ VHFROXO DO ;,;

QHFHVLWDWHD GH]YROW ULL FHUFHW ULORU SHQWUX GHPRQVWUDUHD IDSWXOXL F

managementul

SXEOLF HVWH XQ GRPHQLX GLVWLQFW FDUH VH GHOLPLWHD] SXEOLF  GUHSW DGP

FODU GH DOWH GRPHQLL

, respectiv

DGPLQLVWUD LH

inistrativ.
UL DOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF
GH

 $ERUG
([LVW

WUHL DERUG UL FX SULYLUH OD PDQDJHPHQWXO SXEOLF FXQRVFXWH L vQ OLWHUDWXUD DPHULFDQ

specialitate.
3UREOHPDWLFD PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF HVWH DERUGDW GLQ WUHL SHUVSHFWLYH SROLWLF  OHJDO  PDQDJHULDO  3ULQ XUPDUH DX UH]XOWDW WUHL DERUG UL PDMRUH  $ERUGDUHD SROLWLF   $ERUGDUHD OHJDO   $ERUGDUHD PDQDJHULDO 

 $ERUGDUHD SROLWLF $ IRVW H[SOLFDW L VXV LQXW GH :DOODFH 6D\UH FDUH FRQVLGHUD F  3UREOHPD IXQGDPHQWDO PDQDJHPHQWXO SXEOLF HVWH vQ

ultLPXO UkQG R SUREOHP GH WHRULH SROLWLF responsabilitatea pentru un control total.

$ERUGDUHD SROLWLF

vQWU R GHPRFUD LH DILUPD HO HVWH

D PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF SXQH DFFHQW SH YDORUL FD 6H FRQVLGHU F

reprezentativitate,

sensibilitate, receptivitate.

DFHVWHD VXQW HVHQ LDOH SHQWUX PHQ LQHUHD GHPRFUD LHL

FRQVWLWX LRQDOH L SRW IL LQWHJUDWH vQ PDQDJHPHQWXO SXEOLF

Structura managementului public devine una politizata de diferite grupuri care cauta permanent reprezentare. Se intampla frecvent ca unele organizatii sa creasca in timp, in principal ca un raspuns la cererea politica de a satisface interesele de reprezentare. Dar, asa cum afirma Seidman, aceste dispute vor continua intrucat organizatiile administrative sunt frecvent abordate ca fiind dominate de probleme politice, accentuand astfel rolul valorilor politice in domeniul managementului public.
 $ERUGDUHD OHJDO

$FHDVW

DERUGDUH D IRVW XQHRUL PLQLPL]DW HVWH GHILQLW

FD LPSRUWDQ

 vQ VSHFLDO GH UHSUH]HQWDQ LL DERUG ULL

PDQDJHULDOH Q 68$ vQV

FD XQD GLQWUH FHOH PDL LPSRUWDQWH SHQWUX vQ HOHJHUHD L GHILQLUHD

managementului public. Abordarea legala a managementului public reuneste trei valori. Prima se refera la procedura folosita pentru a desfasura procesele administrative. Aceasta trebuie sa fie precis definita deoarece a fost recunoscuta mult timp ca valoare care nu poate fi limitata la un singur set de cerinte sau standarde. A doua valoare se refera la drepturile individuale reale ale fiecarui functionar public. Acestea sunt mentionate intr-o Carta a drepturilor si in alte amendamente. A treia valoare se refera la aspectele juridice care influenteaza rezultatele conflictelor aparute intre persoanele private si stat. Acestea definesc puterea de dispunere pe care o au curtile de a milita impotriva nedreptatilor, a abaterilor de la prevederile legii si a acorda protectie legala pentru toti cetatenii care au fost afectati de aplicarea unor decizii administrative. 1.3.3. Abordarea manageriala Intelegerea celei de a treia abordari, abordarea manageriala, este conditionata de cunoasterea teoriei managementului stiintific si a abordarii birocratice care vor fi prezentate in continuare (vezi figura nr.3. Abordari majore ale managementului aplicabile in managementul public).

Figura nr. 3. $ERUG WEBER

ABORDAREA BIROCRATICA

UL PDMRUH DOH PDQDJHPHQWXOXL DSOLFDELOH vQ PDQDJHPHQWXO SXEOLF

LEWIS
ABORDAREA MANAGEMENTULUI
7,,1 ,),&

GULICK/URWICK
ABORDAREA
5$ ,21$/

Compartimente
specializate Diviziune a muncii
,HUDUKLH ELQH GHWHUPLQDW

Rolul accentuat al
leadershipului Managerul public trebuie
V DLE FDOLW L DSWLWXGLQL FXQRWLQ H ,QVWLWX LD SXEOLF UHSUH]LQW XQ FDGUX vQ

Accentul se pune pe valori

FD HILFLHQ  HILFDFLWDWH DFRU $WHQ LD GHRVHELW GDW SURFHVXOXL G

&RQGXFHUHD DSDU LQH XQHL

persoane PURPRYDUHD DUH OD ED]

UH]XOWDWHOH RE LQXWH RUJDQL]D LLORU

FRRUGRQDUH L FRPXQLF ULL

Preocuparea pentru

Dimensiune mare a Caracterul formal al

VWUXFWXULL FRPXQLF ULL L

YDORULILFDUHD SRWHQ LDOXOXL

care sunt realizate obiectivele de grup

FUHDWLY DO DQJDMD LORU

Managementul este
realizat de un maestru

,QVWLWX LD SXEOLF

SRDWH

managementului Dezumanizarea managementului ca urmare a formalismului accentuat

5LJLGLWDWHD UHOD LLORU

determLQD VFKLPE UL vQ structura politicului

2UJDQL]D LD SXEOLF DVLJXU VWUXFWXUD SHQWUX

([LVWHQ D PDL PXOWRU WLSXUL GH RUJDQL]D LL SXEOLFH vQ IXQF LH GH DPSODVDPHQW L RELHFWLYHOH XUP ULWH

exercitarea puterii politice

$ERUGDUHD VLWXD LRQDO D

Evaluarea angaMD LORU

vQ

manager public subordonat Respectarea unor regulamente bine definite

VHFWRUXO SXEOLF vQ IXQF LH

leadershipului

de rezultatele muncii lor

1.4. Principiile managementului public

/D ED]D PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF VH DIO XQ DQVDPEOX GH SULQFLSLL IRUPXODWH vQ XUPD XQRU ULJXURDVH L DSURIXQGDWH FHUFHW UL D XQHL vQGHOXQJDWH H[SHULHQ H

Principiile managementului public au menirea de a asigura cadUXO

GHVI XUDUH D DFWLYLW

JHQHUDO SHQWUX R EXQ

LL DGPLQLVWUDWLYH YH]L ILJXUD QU  3ULQFLSLLOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF

Figura nr. 4. Principiile managementului public Principiul Conducerii Unitare

Principiul Conducerii Autonome PRINCIPIUL Principiul FlexibiliW

LL

3ULQFLSLXO 5HVWUXFWXU ULL

3ULQFLSLXO 3HUIHF LRQ ULL &RQWLQXH

3ULQFLSLXO OHJDOLW

LL

 )XQF LLOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF

Cunoasterea si exercitarea de catre functionarii publici a functiilor managementului public constituie un element esential pentru eficienta institutiilor administrative. In opinia noastra (vezi figura nr.5. Functiile managementului public) functiile managementului public sunt: previziune, organizare-coordonare, motivare, administrare, control-evaluare. Figura nr. 5. )XQF LLOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF

PREVIZIUNE

MOTIVAREA ORGANIZARECOORDONARE CONTROL EVALUARE

ADMINISTRARE

)81&

,,/(

MANAGEMENTULU PUBLIC

 )XQF LD GH SUHYL]LXQH FRQVW VH GHWHUPLQ SULQFLSDOHOH ULL ORU RELHFWLYH

vQ

ansamblul

SURFHVHORU GH PXQF  SULQ LQWHUPHGLXO F URUD SXEOLFH vQ JHQHUDO PLMORDFHOH L UHVXUVHOH

DOH

LQVWLWX LLORU

necesaUH UHDOL]
LQWHUPHGLXO

. -coordonare presupune un
LQVWLWX LRQDO DQVDPEOX GH SURFHVH GH PXQF UHDOL] ULL UD LRQDOH L SULQ D DVLJXU FDGUXO QHFHVDU HILFLHQWH

 )XQF LD GH RUJDQL]DUH F URUD VH

obiectivelor previzionate n domeniul managementului publiF SULQ DORFDUHD UD LRQDO

 )XQF LD GH PRWLYDUH UHXQHWH DQVDPEOXO SURFHVHORU GH PXQF SHUVRQDOXO LQVWLWX LHL SXEOLFH V OX ULL vQ FRQVLGHUDUH D IDFWRULORU FDUH vO PRWLYHD]  )XQF LD GH DGPLQLVWUDUH FRQVW DVLJXU R JHVWLRQDUH ULJXURDV D WXWXURU SHQWUX UHDOL]DUHD RELHFWLYHORU

D UHVXUVHORU

SULQ FDUH VH GHWHUPLQ

FRQWULEXLH OD LGHQWLILFDUHD L VDWLVIDFHUHD LQWHUHVXOXL SXEOLF SH ED]D

vQWU

-un

DQVDPEOX GH SURFHVH GH PXQF H[LVWHQWH L DWUDVH vQ

SULQ FDUH VH UHDOL] ULL

UHVXUVHORU

YHGHUHD

obiectivelor sistemului administrativ, respectiv satisfacerea intereselor publice generale.  )XQF LD GH FRQWURO-evaluare UHSUH]LQW XQ DQVDPEOX GH SURFHVH GH PXQF
FRPSDU UH]XOWDWHOH FX RELHFWLYHOH LQL LDOH VH YHULILF

SULQ FDUH VH

FRQIRUPLWDWHD DF LXQLORU LQVWLWX LLORU SXEOLFH FX

UHJOHPHQW ULOH MXULGLFH vQ YLJRDUH L FX PLVLXQHD DQJDMD LORU V L GH D VDWLVIDFH LQWHUHVXO JHQHUDO FX

UHVSHFWDUHD GUHSWXULORU L OLEHUW

LORU IXQGDPHQWDOH DOH SHUVRDQHORU L vQ ILQDO VH GHWHUPLQ

DEDWHULOH

GH OD VLWXD LLOH QRUPDOH vQ YHGHUHD HOLPLQ ULL ORU

Functionalitatea managementului public este determinata de modul in care functionarii publici permanenti si/sau alesi in functii publice inteleg sa exercite cu inalt profesionalism cele 5 functii prezentate. Eficacitatea managerilor publici este conditionata de abilitatile lor mangeriale manifestate in procesele de management cu ocazia exercitarii acestor functii.

1.6. ,QWHUGHSHQGHQ

HOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF FX DOWH

GRPHQLL DOH WLLQ HL

Multidimensionalitatea managementuluL SXEOLF UH]XOW GLQ QXPHURDVHOH domenii distincte. n continuare sunt abordate doar cteva dintre acestea.

FRQH[LXQL FX DOWH

Figura nr.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei

Management general Marketing social Informatica administrativa

Alte domenii

Stiinte politice

MANAGEMENT PUBLIC Ergonomie

Drept international

Sociologie Demografie Psihologie Stiinte economice

ntre
F

PDQDJHPHQWXO JHQHUDO L PDQDJHPHQWXO SXEOLF H[LVW GH SULQFLSLL L OHJLW

VWUkQVH LQWHUGHSHQGHQ H vQ VHQVXO

R VHULH vQWUHDJ

L DOH PDQDJHPHQWXOXL vL J VHVF DSOLFDELOLWDWH vQ LQVWLWX LLOH

-ntreg n care managementul public este un domeniu de aplicabilitate a teoriei generale a managementului, desigur n forme specifice determinate
GH SDUWLFXODULW LOH GRPHQLXOXL L RULHQWDUHD SH VDWLVIDFHUHD LQWHUHVXOXL SXEOLF H[LVWH R SHUPDQHQW FRODERUDUH vQWUH PDQDJHULL SXEOLFL Q FDGUXO RUJDQL] ULL VWDWDOH WUHEXLH V GLQ DGPLQLVWUD LH L LQVWLWX LLOH SROLWLFH vQWUXFkW DGPLQLVWUD LD FRQVWLWXLH XQXO GLQ LQVWUXPHQWHOH FHOH PDL LPSRUWDQWH XWLOL]DWH GH LQVWLWX LLOH SROLWLFH SHQWUX FRQGXFHUHD VRFLHW LL &RODERUDUHD

SXEOLFH /HJ WXUD vQWUH FHOH GRX

HVWH GH WLSXO SDUWH

ntre factorii

SROLWLFL L DGPLQLVWUD LD GH VWDW FRQVWLWXLH R JDUDQ LH D RE LQHULL XQRU UH]XOWDWH VXSHULRDUH vQ FRQGXFHUHD VRFLHW LL

$OWH LQWHUGHSHQGHQ H H[LVW vQWUH PDQDJHPHQWXO SXEOLF L GUHSWXO DGPLQLVWUDWLY. In cercetarea managementului public nu se poate face o separare intre aspectele juridice si cele manageriale, intrucat acestea nu pot fi tratate separat. $FHVWHL FHULQ H L-D U VSXQV PDQDJHPHQWXO SXEOLF GLQ PXOWLSOH SXQFWH GH YHGHUH I U D QHJOLMD vQV  DVSHFWXO MXULGLF GHRVHELW GH LPSRUWDnt. n cercetarea managementului public nu se SRDWH IDFH R VHSDUDUH vQWUH DVSHFWHOH MXULGLFH L FHOH QHMXULGLFH vQWUXFkW DFHVWHD QX SRW IL WUDWDWH

separat. Sistemul administrativ

QRUPH MXULGLFH 'H DFHHD WUHEXLH vQGUHSWDW

QX SRDWH IXQF LRQD vQ DIDUD UHJXOLORU MXULGLFH ,QWUHDJD RUJDQL]DUH L VXQW UHJOHPHQWDWH GH WLLQ D DGPLQLVWUD LHL

GHVI XUDUH D SURFHVHORU L UHOD LLORU GH PDQDJHPHQW GLQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF FHUFHWkQG PDQDJHPHQWXO SXEOLF DGPLQLVWUD LD

L VSUH FHUFHWDUHD UHJOHPHQW ULORU MXULGLFH I

cnd apel la rezultatele oferite de

vQWU

WLLQ D GUHSWXOXL DGPLQLVWUDWLY ,QWHUGHSHQGHQ H H[LVW 'HVLJXU F FDGUXO F UXLD VH L vQWUH PDQDJHPHQWXO SXEOLF L VRFLRORJLH

SURFHVXO L UHOD LLOH GH PDQDJHPHQW VH GHUXOHD] GHVI RDU DFWLYLW LOH VWDELOLWH SULQ QRUPH

-un mediu social organizat, n

'H DLFL UH]XOW QHFHVLWDWHD SURFHVHOH GH LQIOXHQ HD]

MXULGLFH FDUH

DFFHQWX ULL

SUHRFXS ULORU

SHQWUX

FHUFHWDUHD

SUREOHPHORU

VRFLDOH

management. n acest sens, putem exemplifica

FDUH VWXGLD] ([LVW L QX QXPDL HL DSHOHD]

LQWHUGHSHQGHQ HOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF FX WLLQ HOH HFRQRPLFH LL HFRQRPLFR

vQ GHWDOLX WRDWH DVSHFWHOH DFWLYLW

-financiare.
V LQWUH vQ VLVWHPXO FDSDFLWDWHD GH

R VHULH GH LQWHUGHSHQGHQ H vQWUH PDQDJHPHQWXO SXEOLF L SVLKRORJLH OD UH]XOWDWHOH FHUFHW ULORU SVL

. Managerii publici, hologice, la instrumentarul specific acestui

V HYLGHQ LH]H GH SLOG  L VLQWH]  FUHDWLYLWDWHD L LQYHQWLYLWDWHD

GRPHQLX SHQWUX DGPLQLVWUDWLY

D YHULILFD DSWLWXGLQLOH FDUDFWHUXO VXQW XWLOL]DWH WHVWH YDULDWH

HWF DO FHORU FDUH XUPHD] FDUH

$VWIHO

UD LRQDPHQW ORJLF DO XQHL SHUVRDQH FDSDFLWDWHD GH DQDOL] VWDUHD HPR LRQDO 8Q DOW HWF GLVWLQFW FX FDUH VH DIO vQ

GRPHQLX

VWUkQV

OHJ WXU

managementul public, este

ILH

ergonomia

&HUFHW ULOH vQ DFHVW GRPHQLX DX FD VFRS SULQFLSDO DGRSWDUHD GH P VXUL SULQ FDUH V

FUHDWH FRQGL LL GH PXQF

FRQIRUWDELOH SHQWUX RE LQHUHD XQHL HILFLHQ H PD[LPH )RORVLQG FRQFOX]LLOH

HUJRQRPLHL L FRQFOX]LLOH SURSULLORU LQYHVWLJD LL FHUFHW WRULL vQ GRPHQLXO PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF RIHU VROX LL SHQWUX FRQWLQXD SHUIHF LRQDUH D SURFHVHORU L UHOD LLORU GH PDQDJHPHQW DF LRQkQGX VFRS L DVXSUD FRQGL LLORU GH PXQF 0DQDJHPHQWXO SXEOLF VH GLQ DGPLQLVWUD LH DIO vQ LQWHUGHSHQGHQ L FX

-se, n acest
VWXGLD]

demografia

'HPRJUDILD

variate aspecte UHIHULWRDUH OD SRSXOD LH $FHVWHD LQWHUHVHD]

LQVWLWX LLOH SXEOLFH $VWIHO GHPRJUDILD FHUFHWHD] DPSODVDUHD SRSXOD LHL vQ GLIHULWHOH ]RQH DOH

vQWU R DQXPLW

P VXU

L IXQF LRQDULL GLQ

VWUXFWXUD SRSXOD LHL SH JUXSH GH YkUVW  SH VH[H

ULL vQ PHGLXO UXUDO VDX XUEDQ SUHFXP L WHQGLQ HOH LL L PRUWDOLW VXQW XWLOL]DWH LL vQ

DPSODV ULL GLIHULWH SUREOHPH VRFLRSURIHVLRQDOH SHUVSHFWLYHOH QDWDOLWD LL PRUELGLW QLYHOXO FXOWXUDO DO SRSXOD LHL HWF 'DWHOH RE LQXWH GLQ FHUFHW ULOH GHPRJUDILFH

managementul publiF vQ VFRSXO DGDSW ULL DGPLQLVWUD LHL OD FRQGL LLOH VSHFLILFH GH ORF L WLPS SHQWUX satisfacerea ntr-XQ JUDG WRW PDL ULGLFDW D FHULQ HORU VRFLDOH
'HVLJXU F H[LVW L DOWH GRPHQLL DOH WLLQ HL FDUH VH DIO vQ LQWHUGHSHQGHQ FX PDQDJHPHQWXO

public, noi DP VXSXV DWHQ LHL GRDU FkWHYD GLQWUH DFHVWHD

1.7. Caracteristici ale domeniului de aplicabilitate a managementului public

) U vQGRLDO  vQ HOHJHUHD SHUPLW DFHVWXL GRPHQLX GLVWLQFW SUHVXSXQH FXQRDWHUHD XQRU DVSHFWH SDUWLFXODUH PHQLWH V R SUH]HQWDUH D FDGUXOXL JHQHUDO vQ FDUH VH GHUXOHD] YH]L ILJXUD QU (OHPHQWH SURFHVHOH GH FDUDFWHULVWLFH

management din adPLQLVWUD LD SXEOLF GLQ 5RPkQLD domeniului de aplicabilitate al managementului public). 1.7.1. Interesul public

Astfel, scopuO PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF vQ LQVWLWX LLOH DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH satisfacerea interesului general, I U D VH DYHD vQ YHGHUH XQ SURILW vQ WLPS FH PDQDJHULL GLQ RUJDQL]D LLOH SDUWLFXODUH XUP UHVF vQ PRG FRQVWDQW XQ FvWLJ PDWHULDO. Este foarte important GH SUHFL]DW F RELHFWLYXO XQHL LQVWLWX LL SXEOLFH HVWH VHUYLUHD LQWHUHVXOXL SXEOLF ([LVW vQV FHULQ H SH FDUH LQL LDWLYD SDUWLFXODU QX OH-DU SXWHD VDWLVIDFH L FDUH VXQW HVHQ LDOH
SHQWUX VRFLHWDWH vQ JHQHUDO L SHQWUX ILHFDUH PHPEUX vQ SDUWH $VHPHQHD FHULQ H FDUH DOF WXLHVF LQWHUHVXO SXEOLF FRQVWLWXLH GRPHQLXO SURSULX DO PDQDJHPHQWXOXL vQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF  &RQ LQXWXO LQWHUHVXOXL SXEOLF YDULD] vQ UDSRUW GH SHULRDGHOH LVWRULFH DOH VRFLHW LL IRUPHOH

sociale, tehnicile folosite n fiecare peULRDG

'HL FRQ LQXWXO YDULD]  RELHFWLYXO PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF U PkQH DFHODVL

Figura nr.7. Elemente caracteristice domeniului managementului public

ELEMENTELE CARACTERISTICE MANAGEMENTULUI PUBLIC

INTERESUL PUBLIC

SERVICIUL PUBLIC

AUTORITATEA

1.7.2. Serviciul public

8Q DOW DVSHFW GLQ SUREOHPDWLFD PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF DVXSUD F UXLD LQVLVW P vQ FRQWLQXDUH HVWH QR LXQHD GH VHUYLFLX SXEOLF Q 5RPkQLD DFHDVW QR LXQH GH ED] HVWH IRORVLW DWkW vQ

PDQDJHPHQWXO SXEOLF FkW L vQ GUHSWXO DGPLQLVWUDWLY

GH DFWLYLW

Corelat strns cu conceptul prezentat anterior, serviciul public poate fi explicat ca un ansamblu L RUJDQL]DWH L DXWRUL]DWH GH DGPLQLVWUD LD SXEOLF SHQWUX D VDWLVIDFH Qevoi sociale n interes public.
7UHEXLH UH LQXW IDSWXO F DFHOH DFWLYLW QX RULFH DFWLYLWDWH GH LQWHUHV SXEOLF HVWH VHUYLFLX SXEOLF FL QXPDL L FDUH DD FXP DP PDL SUHFL]DW VXQW QHFHVDUH SHQWUX VDWLVIDFHUHD XQRU QHYRL VRFLDOH FD ILLQG GH LQWHUHV SXEOLF

apreciate de puterea politLF

Q DFHVW FRQWH[W HVWH LPSRUWDQW GH H[SOLFDW FRQFHSWXO GH SXWHUH SXEOLF  UHVSHFWLY vQ FH FRQVW SXWHUHD PDQDJHULORU L D DXWRULW  3XWHUHD SXEOLF LORU DGPLQLVWUDWLYH

3XWHUHD

SXEOLF

UHSUH]LQW

DQVDPEOXO

GUHSWXULORU L DS U

VSHFLDOH

SH

FDUH

OH

DUH

LQVWLWX LH

DGPLQLVWUDWLY  vQ VHQV GH DXWRULWDWH FH UHSUH]LQW WUHEXLH V VH LPSXQ

LQWHUHVXO SXEOLF FDUH vQ PRG REOLJDWRULX

FHOXL SDUWLFXODU DD FXP UH]XOW

GLQ &RQVWLWX LH L OHJLOH RUJDQLFH

CAPITOLUL 1: REZUMAT
I. Definitia managementului public: Managementul public este o disciplina specializata care are ca obiect cunoasterea proceselor si relatiilor de management din administratia publica in toata complexitatea lor in vederea formularii de principii si legitati pentru perfectionarea permanenta a organizarii si functionarii structurilor administrative, in functie de valorile puterii politice, de necesitatile economico-sociale, de gradul de inzestrare tehnica, de nivelul general, de cultura si civilizatie, cu scopul realizarii unor servicii publice eficiente, corespunzatoare nevoii sociale generale si satisfacerii interesului public. Caracteristicile managementului public sunt: caracter integrator, caracter politic, caracter de diversitate, caracter complex, caracter de sinteza. II. Abordari ale managementului public 1.Abordarea politica sustinuta de Wallace Sayre si Norton Long care pun accentul pe valori ca: reprezentativitate, sensibilitate, receptivitate Conform acestei abordari structura managementului public devine una politizata de diferite grupuri care cauta permanent reprezentare. 2.Abordarea legala sustinuta de Marschall Dimock si Kenneth Davis. Marschall Dimock scria ca, pentru administratorul publi, legea este ceva pozitiv si concret care precizeaza autoritatea acestuia. Kenneth Davis argumenteaza ca organizatiile publice sunt cel mai bine definite in termenii legii. 3.Abordarea manageriala premisele abordarii manageriale se afla in sec. al IX-lea cand realitatea a demonstrat ca dominatia politicului a condus la dezvoltarea la toate nivelurile a coruptiei, ineficientei si a permis formarea unei clase de politicieni incapabili, in fond sa conduca natiunea. In concluzie, rolul politicului trebuie diminuat pentru ca produce ineficienta. III. Principiile managementului public: principiul conducerii autonome, principiul conducerii unitare, principiul flexibilitatii, principiul restructurarii, principiul perfectionarii continue, principiul legalitatii. IV. Functiile managementului public: functia de previziune, functia de organizarecoordonare, functia de motivare, functia de administrare, functia de control-evaluare. V. Caracteristici ale domeniului managementului public: interesul public, puterea publica, autoritatea publica, serviciul public.

CUVINTE CHEIE

Autoritate publica Interes public Putere publica Sreviciu public Stabiliment public Stabiliment de utilitate publica Institutie publica

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Armenia Androniceanu- Management Public, Ed. Economica, Bucuresti, 1999. Alexandru I.-Structuri Mecanisme si Institutii Administrative, Ed. Sylvi, Bucuresti, 1996 Taylor F.-The principles of Scientific Management, New York 1917 Waldo D.-What is Public Administration, New York, 1978 Laufer R-Management Public, Dalloz, Reading, 1980 Garson D.-Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York, 1991 Farnham D. New Public Managers in Europe, ICSA, Publishing Cambridge, 1996 Herbert S.-Administrative Behavior, 3rd, Free Press, New York, 1976

INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Care sunt factorii care influenteaza continutul managementului public? 2. Enumerati caracteristicile managementului public 3. Ce interdependente exista intre managementul public si marketing? 4. Ce este interesul public? 5. Reprezentantii abordarii manageriale au contestat abordarea legala? Motivati raspunsul.

Capitolul 2 PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI ORGANIZATORIC AL MANAGEMENTULUI PUBLIC

,QVWLWX LLOH GLQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF FD VFRS VHUYLUHD PHPEULORU VRFLHW FRPSRQHQWH SUREOHPDWLF  D VLVWHPXOXL Q VH FRQVWLWXLH FD VXEVLVWHP DO VLVWHPXOXL VRFLDO JOREDO L DX RUJDQL]DUHD ILHF UHL OD DFHDVW SUH]HQW P QR LXQLOH GH ED] UHIHULWRDUH LL 3HQWUX D VHUYL VRFLHWDWHD HVWH QHFHVDU

FRQWLQXDUH

2.1. 1R

LXQHD GH RUJDQL]DUH
RUJDQLVHU L vQVHDPQ D DF LRQD PHWRGLF

7HUPHQXO D RUJDQL]D SURYLQH GLQ OLPED IUDQFH] SHQWUX DVLJXUDUHD GHVI XU ULL HILFLHQWH D XQRU DFWLYLW L

Figura nr. 8. CriterLL L IRUPH GH RUJDQL]DUH

Organizarea compartimentelor
2UJDQL]DUHD LQVWLWX LHL

NIVELUL Organizarea domeniului Organizarea sistemului Criterii de organizare

Organizarea structurii OBIECTUL Organizarea proceselor

Organizarea in managementul public reprezinta un ansamblu de procese prin care potrivit cadrului legislativ se delimiteaza elementele componente ale sistemului administrativ in ansamblu si ale fiecarei institutii publice in parte, se precizeaza atributiile, sarcinile si competentele care revin componentelor acestuia, precum si relatiile care se stabilesc intre ele in cadrul si in afara sistemului in vederea satisfacerii eficiente a interesului public.

2.2.
([LVW

$ERUG

UL

IXQGDPHQWDOH

DOH

JkQGLULL

IRUPDOLVWH

FX

SULYLUH

OD

RUJDQL]DUHD LQVWLWX LLORU SXEOLFH GLQ DGPLQLVWUD LH

WUHL DERUG UL IXQGDPHQWDOH DOH JkQGLULL IRUPDOLVWH FX SULYLUH OD RUJDQL]DUHD LQVWLWX LLORU

SXEOLFH GLQ DGPLQLVWUD LH

:HEHU FRQVLGHUD F 

2.2.1. Abordarea lui Max Weber (1864-1920) n general, procesele administrative

F

HYROXHD]

vQ SURJUHVLH JHRPHWULF vQ FRHUHQ L

VSUH UD LRQDOLVPXO WHKQRORJLF FHHD FH vQVHDPQ

SH P VXUD HYROX LHL LGHLOH FkWLJ

devin sistematice. Prin urmare, :HEHU VXV LQHD F

FRPSOH[ 

ELURFUD LD HVWH XQ HOHPHQW PDMRU vQ DFHDVW

HYROX LH

2.2.2. Abordarea Frederick Taylor (1856-1915) 7D\ORU L-D GHUXODW FHUFHW ULOH vQWU-R SHULRDG vQ FDUH LQHILFLHQ D LPRUDOLWDWHD SROLWLF L exploatarea resurselor naturale DOH $PHULFLL GHVFULDX R ID] SUHPHUJ WRDUH SUREOHPHL PDL ODUJL D
HILFLHQ HL QD LRQDOH

2.2.3. Abordarea lui Henry Fayol (1841-1925)

QDLQWH GH D IL XQ PDQDJHU GH VXFFHV L XQ VSHFLDOLVW GH VHDP DO PDQDJHPHQWXOXL )D\RO D IRVW

un bun inginer, care a reuLW V

$SOLFDELOLWDWHD LGHLORU

UHGXF OXL

ULVFXULOH GH LQFHQGLX vQ PLQHOH GH F UEXQL GLQ 68$ vQ PDQDJHPHQWXO SXEOLF VH ED]HD] SH FLQFL HOHPHQWH

)D\RO

planificare-SUHYL]LXQH RUJDQL]DUH FRPXQLFDUH FRRUGRQDUH L FRQWURO

2.3. 1R

LXQHD GH VWUXFWXU

DGPLQLVWUDWLY
FRQILJXUD LD LQWHUQ L UHOD LLOH FDUH VH VWDELOHVF

6WUXFWXUD DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH UHSUH]LQW

ntre componentele sistemului n procesul de realizare a obiectivelor sistemului administrativ.

2 EXQ DSDUDWXOXL VWUXFWXUDUH D DGPLQLVWUD LHL GH VWDW WUHEXLH V VLWXD LH FDUH JHQHUHD] DFWLYLW L DVLJXUH DWkW HYLWDUHD VXSUDGLPHQVLRQ ULL SDUDOHOH UH]ROY UL JUHRDLH L FKHOWXLHOL R DGPLQLVWUDWLY EXJHWDUH VXSOLPHQWDUH LQXWLOH L QHMXVWLILFDWH FkW L VXEGLPHQVLRQDUHD DSDUDWXOXL FDUH SURYRDF VXSUDDJORPHUDUH FX VDUFLQL L DWULEX LL 3ULQ XUPDUH DFHHDL LQVWLWX LH HVWH QHYRLW QXP U H[DJHUDW GH PDUH GH DFWLYLW SDU LDO V

GHVI RDUH XQ LVDX

L FHHD FH SRDWH DYHD FD UH]XOWDW R UH]ROYDUH VXSHUILFLDO LQVWLWX LD SXEOLF L VRFLHWDWHD vQ DQVDPEOXO HL

D SUREOHPHORU FX FDUH VH FRQIUXQW

2 7LSXUL GH VWUXFWXUL vQ DGPLQLVWUD

6WUXFWXUD DGPLQLVWUD LHL GH VWDW SRDWH IL DERUGDW

LD GH VWDW
VXE GRX  IRUPH IXQF LRQDO L

teritorial. (vezi

figura nr. 9 7LSXUL GH VWUXFWXUL vQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF FDGUXO 6WUXFWXUD LHUDUKLF VLVWHPXOXL L

8Q VLVWHP DGPLQLVWUDWLY VH SRDWH RUJDQL]D VXE IRUPD XUP WRDUHORU

-IXQF LRQDO
HVWH

DGPLQLVWUD LH

GHWHUPLQDW

DVLJXU  vQ SULQFLSDO XQLWDWHD GH GHFL]LH L DF LXQH vQ GH YDULHWDWHD GRPHQLLORU GH DFWLYLWDWH

tipuri de structuri:

reunite n

VLVWHPXOXL DGPLQLVWUDWLY vQ XQLW

6WUXFWXUD WHULWRULDO

HVWH GHWHUPLQDW

-teritoriale distincte; - Structura de tip mixt vPELQ WLSXULOH SUHFHGHQWH GH VWUXFWXUi. Figura nr. 9. 7LSXUL GH VWUXFWXUL vQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF Structura

L DGPLQLVWUDWLY

GH GLVSXQHUHD GLIHULWHORU FRPSRQHQWH DOH VWUXFWXULL

,HUDUKLF

)XQF LRQDO

Mixta

7HULWRULDO

2.4.1. 6WUXFWXUD LHUDUKLF -IXQF LRQDO

3UHVXSXQH RUJDQL]DUHD DGPLQLVWUD LHL GH VWDW IXQF LH GH

pe niveluri ierarhice SH FDWHJRULL GH LQVWLWX LL vQ

PDWHULDO JHQHUDO  FDUH vL GHVI RDU

domeniul vQ FDUH vL GHVI

RDU

DFWLYLWDWHD

$VWIHO DX IRVW FUHDWH LQVWLWX LL RUJDQH FX FRPSHWHQ

DFWLYLWDWHD SULQFLSLDO vQ WRDWH VIHUHOH YLH LL VRFLDOH 2 DVWIHO GH LQVWLWX LH HVWH JXYHUQXO 3ULQFLSLDO GHRDUHFH L vQWUH DFHVWH LQVWLWX LL H[LVW GLIHUHQ LHUL vQ FHHD FH SULYHWH YROXPXO L QDWXUD DWULEX LLORU vQ

UDSRUW FX UROXO LQVWLWX LHL UHVSHFWLYH vQ FDGUXO VLVWHPXOXL LQVWLWX LLORU DGPLQLVWUD LHL GH VWDW

2 6WUXFWXUD WHULWRULDO

6WUXFWXUD WHULWRULDO FDUH vL GHVI RDU GHVHPQHD] RUJDQL]DUHD

sistemului administrativ n raport cu teritoriul pe

WHULWRULDO OD XQLW LOH

DFWLYLWDWHD L vL H[HUFLW

FRPSHWHQ D LQVWLWX LD RUJDQXO DGPLQLVWUD LHL GH VWDW

Q FDGUXO VWUXFWXULL WHULWRULDOH DGPLQLVWUD LD GH VWDW FXSULQGH LQVWLWX LL FX FRPSHWHQ JHQHUDO  GHQXPLWH L LQVWLWX LL FHQWUDOH L RUJDQH FX FRPSHWHQ WHULWRULDO OLPLWDW

administrativ-WHULWRULDOH GHQXPLWH L LQVWLWX LL ORFDOH DOH DGPLQLVWUD LHL GH VWDW

2.5. Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ

presupune luarea n considerare a unor componente structurale, respectiv: nivelul ierarhic, ponderea ierarhica, compartimentul, postul, functia publica, relatiile administrative si relatiile organizatorice. NIVELUL IERARHIC VH GHILQHWH FD DQVDPEOXO FRPSRQHQWHORU VWUXFWXULL SODVDWH SH OLQLL
RUL]RQWDOH OD DFHHDL GLVWDQ 321'(5($ LHUDUKLF ID GH PDQDJHPHQWXO GH YkUI DO DGPLQLVWUD LHL GH VWDW QXP UXO SHUVRDQHORU FRQGuse nemijlocit de un publica de conducere si/sau de un reprezentant ales. COMPARTIMENTUL HVWH R FRPSRQHQW UH]XOWDW GLQ DJUHJDUHD XQRU SRVWXUL L IXQF LL SXEOLFH FX FRQ LQXW VLPLODU LVDX FRPSOHPHQWDU &RPSDUWLPHQWXO HVWH GHfinit prin ansamblul ,(5$5+,& IXQF LRQDU SXEOLF FX IXQF LH SHUVRDQHORU FDUH GHVI RDU DFWLYLW L UHODWLY RPRJHQH FDUH VROLFLW FXQRWLQ H VSHFLDOL]DWH GH XQ L UHSUH]LQW )XQF LRQDUHD VLVWHPXOXL DGPLQLVWUDWLY GLQ 5RPkQLD

DQXPLW WLS SUHFXP L XQ DQVDPEOX GH PHWRGH L WHKQLFL DGHFYDWH VLWXDWH vQWU-XQ DQXPLW VSD LX subordonate nemijlocit unui singur fuQF LRQDU SXEOLF FX IXQF LH publica de conducere. POSTUL HVWH DOF WXLW GLQ DQVDPEOXO RELHFWLYHORU VDUFLQLORU FRPSHWHQ HORU UHVSRQVDELOLW

LORU GHVHPQDWH SH DQXPLWH SHULRDGH GH WLPS XQRU IXQF LRQDUL SXEOLFL SHUPDQHQ L VLVDX

reprezentantilor numiti sau alesi. )81& ,$ PUBLICA FRQVWLWXLH

PLQLVWUX vL FRUHVSXQG vQ FDGUXO XQHL

IDFWRUXO GH JHQHUDOL]DUH DO XQRU SRVWXUL DVHP Q WRDUH GLQ LL L UHVSRQVDELOLW QXP U GH LL 'H H[HPSOX IXQF LHL GH SRVWXUL  vQ IXQF LH GH

SXQFWXO GH YHGHUH DO DULHL GH FXSULQGHUH D DXWRULW LQVWLWX L

i publice un

GLPHQVLXQLOH JXYHUQXOXL L GH YDULHWDWHD GRPHQLLORU $WkW vQ DGPLQLVWUD LD FHQWUDO  FkW L vQ FHD ORFDO H[LVW SRVWXULIXQF LL GH FRQGXFHUH L GH

H[HFX LH 2 SDUWH GLQWUH DFHVWHD VXQW RFXSDWH GH IXQF LRQDUL SXEOLFL SHUPDQHQ L DQJDMD L vQ VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY vQ WLPS FH DOW SDUWH HVWH RFXSDW GH

reprezentanti

QRL YHQL L vQ VLVWHP

alesi si/sau

numiti.

Relatiile administrative si relatiile organizatorice

Sistemul autoritatilor si institutiilor puterii executive intra, ca intreg si prin partile sale componente, in relatii cu alte autoritati sau institutii apartinand altor sisteme, precum si cu alte componente ale societatii civile. Aceste relatii sunt relatii administrative (vezi figura nr.10. Relatiile administrative stabilite intre componentele sistemului administrativ). Ele nu sunt uniforme, cunoscand diferentieri si avand particularitati in functie de componentele intre care se stabilesc. Consideram potrivita structurarea relatiilor administrative, dupa apartenenta lor in: relatii interne si relatii externe. Relatiile interne se stabilesc intre autoritati si in cadrul structurilor organizatorice ale institutiilor administrative. In ceea ce priveste relatiile autoritatii executive cu alte

autoritati ale statului, cele legislative sau judecatoresti, trebuie subliniat faptul ca acestea se bazeaza pe principiul separatiei puterilor, ceea ce exclude subordonarea. Relatiile interne intre institutii administrative reprezentative ale autoritatii: 1. Relatiile autoritatilor puterii legislative Reprezinta raporturile cu Parlamentul, in ansamblul sau, si/sau fie cu fiecare dintre cele doua camere, Senatul si Camera Deputatilor, luate separat. Aceste relatii dau expresia dreptului de control parlamentar asupra executivului si se materializeaza in atributiile constitutionale ale Parlamentului in legatura cu organizarea si functionarea autoritatilor executive. Totodata, Presedintele are anumite prerogative vizavi de Parlament, printre care dreptul ca in anumite conditii sa il dizolve. 2. Relatiile autoritatilor puterii judecatoresti sunt relatii de colaborare si au in vedere, pe de o parte, obligatiile executivului de a asigura conditiile functionarii justitiei, iar, pe de alta parte, au dreptul de a participa la constituirea autoritatilor puterii judecatoresti. 3. Relatiile autoritatilor puterii executive prin care se stabilesc si aplica prevederile proprii si ale celorlalte autoritati. In cadrul sistemului administrativ exista o serie de particularitati care se regasesc in urmatoarele categorii de relatii administrative, exemple: relatiile de autoritate stabilite in cadrul legislativ, relatiile functionale, relatiile de colaborare, relatiile de reprezentare-intre titularul de posturi si/sau functii de conducere care intra in legatura cu alte persoane din afara sau din interiorul propriului sistem administrativ, dar si din strainatate. Relatiile externe se stabilesc intre diferite componente ale structurii sistemului administrativ si alte categorii de organizatii publice sau private si/sau persoane fizice. Acestea pot fi: - relatii cu autoritatile autonome; - relatiile cu organizatiile neguvernamentale; - relatiile cu agentii economici; - relatiile cu persoanele fizice. In cadrul subsistemului organizatoric al managementului public exista relatiile organizatorice reprezentate de ansamblul legaturilor dintre componentele structurii lor organizatorice. Acestea reflecta complexitatea raporturilor care se stabilesc intre componentele primare posturi/functii publice de conducere si executie si autoritati, institutii, compartimente ale structurii lor organizatorice. Relatiile organizatorice din institutiile publice se pot divide in functie de continutul lor in: 1. Relatii de autoritate instituite prin intermediul unor acte normative, exercitarea lor fiind deci obligatorie. In aceasta categorie se includ urmatoarele trei tipuri: - Relatii ierarhice - Relatii functionale; - Relatiile de stat major. 2. Relatii de cooperare 3. Relatii de control 4. Relatii de reprezentare Relatiile nu sunt uniforme si cunosc diferentieri avand particularitati in functie de componentele intre care se stabilesc. Componentele prezentate mai sus pot fi influentate considerabil atat ca numar, cat si ca structura de catre noii functionari publici intrati in sistem. Ei au misiunea de a pune in aplicare programele administrative, economice si politice ale partidelor care i-au propulsat sau i-au numit in postul sau functia publica respectiva. Prin urmare, influenta politicului este considerabila daca se are in vedere faptul ca posturile si functiile cheie din sistemul administrativ sunt supuse unui proces continuu de schimbare, generat de mutatiile in viata politica a unei tari. Din pacate, astfel de situatii sunt

frecvente in tarile in curs de dezvoltare si slab dezvoltate si au consecinte negative asupra functionalitatii sistemului administrativ, economic si social.
Q FRQVHFLQ  GHYLQH GLQ FH vQ FH PDL HYLGHQW LQWURGXFHUHD XQRU FULWHULL QRL SHQWUX SURPRYDUHD L QXPLUHD IXQF LRQDULORU SXEOLFL vQ IXQF LLSRVWXUL SXEOLFH vQ IXQF LH GH FRPSHWHQ D ORU SURIHVLRQDO L PDQDJHULDO  'RPLQDUHD XQXL VLVWHP GH PDQDJHPHQW GH ODWXUD SROLWLF RULHQWDW

QHFRUHVSXQ] WRU DUH GHVLJXU FRQVHFLQ H GLQWUH FHOH PDL QHSO FXWH SH WHUPHQ OXQJ LDU SH WHUPHQ VFXUW vQVHDPQ VDWLVIDFHUHD XQRU LQWHUHVH P UXQWH GH JUXS VRFLDO VDX ILH FKLDU L GRDU GH SDUWLG SROLWLF

CAPITOLUL 2 REZUMAT

I. Definitie: Organizarea in managementul public reprezinta un ansamblu de procese prin care se delimiteaza elementele componente ale sistemului, se precizeaza sarcinile si competentele care revin componentelor acestuia, precum si relatiile care se stabilesc intre ele in cadrul si in afara sistemului. II. Abordari fundamentale ale gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor publice din administratie. Exista trei abordari: 1)Abordarea lui Max Weber Weber considera ca, procesele administrative evolueaza in progresie geometrica spre rationalismul tehnologic; ceea ce inseamna ca pe masura evolutiei, ideile castiga in coerenta si devin sistematice; sustine ca birocratia este un element major in aceasta evolutie complexa. 2)Abordarea lui Frederich Taylor Taylor si-a derulat cercetarile intr-o perioada in care ineficienta, imoralitatea politica si exploatarea resurselor naturale ale Americii descriau o faza premergatoare problemei mai largi a eficientei nationale. 3)Abordarea lui Henry Fayol Aplicabilitatea ideilor lui Fayol in managementul public se bazeaza pe 5 elemente: planificare-previziune, organizare, comunicare, coordonare si control. III. Structura administratiei publice reprezinta configuratia interna si relatiile care se stabilesc intre componentele sistemului in procesul de realizare a obiectivelor sistemului administrativ. Poate fi abordata sub doua forme: functional si teritorial. Un sistem administrativ se poate organiza sub forma urmatoarelor tipuri de structuri: structura ierarhic-functionala, structura teritoriala, structura de tip mixt. Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ: nivelul ierarhic, ponderea ierarhica, compartimentul, postul, functia publica. Relatiile administrative si relatiile organizatorice: Relatiile interne intre institutii administrative reprezentative ale autoritatii: 1. Relatiile autoritatilor puterii legislative; 2. Relatiile autoritatilor puterii judecatoresti; 3. Relatiile autoritatii executive prin care se stabilesc si aplica prevederile proprii si ale celorlalte autoritati. Relatiile externe, care pot fi: 1. Relatii de autoritate ierarhice, functionale, de stat major; 2. Relatii de cooperare; 3. Relatii de control; 4. Relatii de reprezentare.

CUVINTE CHEIE

Structura administrativa Nivel ierarhic Pondere ierarhica Compartiment Post Fuctie Relatii administrative Relatii organizatorice Autoritate Cooperare Control Reprezentare

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Management public- Armenia Androniceanu, ed. Economica, Bucuresti,1999. Burland A, Laufer R-Public Management, Dalloz, London, 1990. Braybrooke D.- A Strategy of Decision, Free Press, New York, 1980. Breton R- Multiculturalism and Canadian Nation-Buiding in Politics of Gender, Ethnicity and Language in Canada, sous la dir de Alan Cairns et Cynthia Williams, Toronto University Press, nr.34, 1986. Brock J.- Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984 Decretul nr.115/1938 Legea nr.1/1970 Legea nr.30/1990 Constitutia Romaniei/1991 Legea nr.10/1991 Legea nr.40/1991 Legea nr.69/1991 Legea nr.70/1991 H.G.nr.281/1992 Ordonanta nr.69/1994 Legea nr.83/1995

NTREB RI RECAPITULATIVE

1. Ce se intelege prin organizarea managementului public? 2. Care sunt criteriile de organizare ale managementului public? 3. Care sunt reprezentantii gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor publice din administratie? 4. Ce reprezinta structura administrativa? 5. Cate tipuri de structuri exista in administratia de stat? 6. Ce tipuri de relatii interne cunoasteti? 7. De cate feluri pot fi relatiile de autoritate?

CAPITOLUL 3 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI INFORMATIONAL AL MANAGEMENTLUI PUBLIC

MOD DE LUCRU CUPRINS 3.1.Conceptul de sistem informational 3.2.Tipologia componentelor 3.3.Functiile sistemului informational 3.4.Principiile sistemului informational 3.5.Tendinte ale sistemului informational REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA INTREBARI RECAPITULATIVE

CONCEPTE Sistem informational Tipologia informatiilor in managementul public Functiile sistemului informational Principiile sistemului informational Tendinte

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

(2) Rezumat si cuvinte -cheie

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare bibliografie suplimentara

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Caiet de seminar

Capitolul 3 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI ,1)250$ AL MANAGEMENTULUI PUBLIC

6LVWHPXO LQIRUPD LRQDO vQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF DUH R VHULH GH

,21$/

SDUWLFXODULW

L

FDUH

VXQW

determinate de specificul domeniului studiat.

3 &RQFHSWXO GH VLVWHP LQIRUPD

LRQDO

LQIRUPD LRQDOH VXQW LQIOXHQ DWH GH UHOD LLOH FDUH H[LVW DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH GDU VL LQ FDGUXO DFHVWRUD H[LVWHQ D ([HUFLWDUHD DXWRULW XQRU FLUFXLWH LQIRUPD LRQDOH FDUH

'DWHOH LQIRUPD LLOH PLMORDFHOH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU FD GH DOWIHO L FLUFXLWHOH L IOX[XULOH vQWUH LQVWLWX LLOH FRPSRQHQWH DOH VLV

temului

LL OHJLVODWLYH MXULGLFH L H[HFXWLYH GH F WUH SHUPLW YHKLFXODUHD

DQXPLWRU

institutiile abilitate determina FDWHJRULL GH LQIRUPD LL,

FRQ LQXWH vQ GRFXPHQWH

generale si/sau clasificate.

6LVWHPXO LQIRUPD LRQDO FXSULQGH DQVDPEOXO GH GDWH LQIRUPD LL FLUFXLWH LQIRUPD LRQDOH IOX[XUL LQIRUPD LRQDOH L PLMORDFH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU LPSOLFDWH vQ

procesul de fundamentare a deciziilor administrative elaborate in institutii care fac parte din sistemul
DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH L FDUH FRQWULEXLH SULQ FRQ LQXWXO ORU OD VDWLVIDFHUHD QHFHVLW SRSXOD LHL )LHFDUH

(vezi figura nr. 10 6LVWHPXO LQIRUPD LRQDO GLQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH
FRPSRQHQW D VLVWHPXOXL DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH DWkW

LORU JHQHUDOH DOH FkW L XQ

beneficiar GH LQIRUPD LL FDUH GHVHUYHWH VLVWHPXO vQ DQVDPEOXO OXL Figura nr. 10. 6LVWHPXO LQIRUPD LRQDO GLQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH

XQ

HPL

WRU

DATE

FLUXURI INFORMA,21$/(

INFORMA,,

COMPONENTELE SISTEMULUI INFORMATIONAL

CIRCUITE INFORMA,21$/(

PROCEDURILE INFORMA,2NALE

MIJLOACE DE TRATARE A ,1)250$ ,,LOR

3.2. Tipologia componentelor

([LVW R FODVLILFDUH D LQIRUPD LLORU

(vezi figura nr. 11. Tipologia LQIRUPD LLORU FDUH FLUFXO

vQ

VIHUD DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH OXkQGX

-se n considerare mai multe criterii:

1. Modul de exprimare: - Orale, - Scrise, - Audiovizuale. 2. Gradul de prelucrare: - Primare, - Intermediare, - Finale.
 'LUHF LD YHKLFXO ULL

- Descendente, - Ascendente, - Orizontale.

 'HVWLQD LH

- Interne, - Externe. 5. Obligativitatea pentru beneficiar: - Imperative, - Nonimperative. 6. Natura proceselor reflectate: - Financiare, - Comerciale, - Culturale, - Turistice, - Sportive.
 0RGXO GH HYLGHQ D LQIRUPD LLORU

- (YLGHQ

FXUHQW

- Statistice.

Figura nr. 11. 7LSRORJLD LQIRUPD LLORU vQ PDQDJHPHQWXO SXEOLF

ORALE MODUL DE EXPRIMARE SCRISE AUDIOVIZUALE PRIMARE GRADUL DE PRELUCRARE INTERMEDIARE FINALE DESCENDENTE
',5(& ,$ 5,,

CRITERIUL

9(+,&8/

ASCENDENTE ORIZONTALE

TIPUL

'(67,1$

,(

INTERNE EXTERNE

OBLIGATIVITATEA PENTRU BENEFICIAR

IMPERATIVE NONIMPERATIVE FINANCIARE COMERCIALE

NATURA PROCESELOR REFLECTATE

CULTURALE TURISTICE SPORTIVE ALTELE

'( (9,'(1 &85(17

MODUL DE
(9,'(1

STATISTICE

8WLOL]DUHD LQIRUPD LHL vQ SURFHVXO GH HODERUDUH D DFWHORU QRUPDWLYH L WUDQVPLWHUHD DFHVWRUD GLQ XUP F WUH DXWRULW LOH DGPLQLVWUDWLYH ORFDOH VSUH H[HFX LH LPSOLF XQ FLUFXLW LVDX IOX[ LQIRUPD LRQDO

(vezi figura nr. 12 &DUDFWHULVWLFL DOH IOX[XOXL LQIRUPD LRQDO Figura nr. 12. &DUDFWHULVWLFL DOH IOX[XOXL L FLUFXLWXOXL LQIRUPD LRQDO

Fiabilitate

Vite]

GH GHSODVDUH

Cost
*UDG GH vQF UFDUH

Lungime

&,5&8,78/ ,1)250$

'H IDSW FLUFXLWXO LQIRUPD LRQDO GHVHPQHD] HPL WRU SkQ OD EHQHILFLDUXO GH LQIRUPD LH

la (vezi figura nr. 13. Tipologia circuitelor fluxurilor

WUDLHFWXO SH FDUH vO SDUFXUJH LQIRUPD LD GH

LQIRUPD LRQDOH

Figura nr. 13. Tipologia circuitelor/fluxurilor iQIRUPD LRQDOH

ORIZONTALE VERTICALE OBLICE OCAZIONALE PERIODICE

',5(&

,$

)5(&9(1

VEHICU/ 5,,

PRODUCERII

 
,21$/

   

8Q

DOW

FRPSRQHQW

DO

VLVWHPXOXL

LQIRUPD LRQDO

HVWH

IOX[XO

LQIRUPD LRQDO

, care

UHSUH]LQW

FDQWLWDWHD GH LQIRUPD LH YHKLFXODW

vQWUH HPL

WRU L EHQHILFLDUXO GH LQIRUPD LH GH GHSO

Acesta este caracterizat de OXQJLPH YLWH]

LQIRUPD LL

. asare, fiabilitate, cost etc.

GXS XUP WRDUHOH FULWHULL WRUXOXL L UHVSHFWLY DOH

7LSRORJLD FLUFXLWHORU LQIRUPD LRQDOH HVWH VWUXFWXUDW  'LUHF LD GH YHKLFXODUH FDUDFWHULVWLFLOH HPL

beneficiarului de

verticale, orizontale, oblice. 2. FrecYHQ D SURGXFHULL periodice, ocazionale.



3URFHGXULOH LQIRUPD LRQDOH GHVHPQHD]  vQ HVHQ VWDELOHVF PRGDOLW LOH GH FXOHJHUH vQUHJLVWUDUH

un ansamblu de elemente prin care se

L SUHOXFUDUH D XQHL FDWHJRULL GH

WUDQVPLWHUH

LQIRUPD LL FX SUHFL]DUHD RSHUD LLORU GH HIHFWXDW L VXFFHVLXQHD ORU D VXSRU LORU L PLMORDFHORU GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU 'RFXPHQWDUHD LPSRUWDQW vQ VLVWHPXO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH R DFWLYLWDWH FHO SX LQ OD IHO GH

FD L FHOHODOWH DFWLYLW

L GH vQUHJLVWUDUH WUDQVPLWHUH L SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORU FDUH

FRQVWLWXLH XQ VXSRUW SHQWUX HODERUDUHD GLIHULWHORU UDSRDUWH G UL GH VHDP  VWDWLVWLFL L QX vQ XOWLPXO

rnd, acte normative.

Q FDGUXO VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO DO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH H[LVW R VHULH GH mijloace de culegere D LQIRUPD LLORU de nregistrare a acestora, de transmitere L prelucrare a lor. Aceste PLMORDFH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU XWLOL]DWH L vQ VLVWHPXO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH VXQW de trei tipuri: - Manuale PDLQD GH VFULV PDLQL GH FDOFXO LQVWUXPHQWH Flasice; - Mecanizate: minicalculatoare; - Automatizate FRPSXWHUH WHUPLQDOH UH HOH GH FDOFXODWRDUH HWF

3 )XQF

LLOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO

LL D IXUQL] ULL GH VHUYLFLL SXEOLFH

Q YHGHUHD VDWLVIDFHULL QHYRLORU VRFLDOH DOH PHPEULORU VRFLHW

Q DQXPLWH FRQGL LL QX VXQW VXILFLHQWH GRDU UHVXUVHOH XPDQH PDWHULDOH L WHKQLFH HVWH QHFHVDU GH asemenea, un permanent contact cu realitatea GLQ PHGLXO VRFLDO SH FDUH vO VHUYHWH PDQDJHPHQWXO public. Prin urmare, VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO DO LQVWLWX LLORU SXEOLFH vQGHSOLQHWH XUP WRDUHOH IXQF LL (vezi figura nr. 14 )XQF LLOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO Figura nr. 14 )XQF LLOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO
23(5$ ,21$/

'(&,=,21$/

DE DOCUMENTARE

)81&

,,/( 6,67(08/8, ,1)250$

,21$/

 )XQFWLD GHFL]LRQDO LQIRUPD LRQDOH QHFHVDUH

FRQVW

vQ DFHHD F DFWHORU

VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO WUHEXLH V DGPLQLVWUDWLYH L WXWXURU

DVLJXUH HOH GH

mentele
GHFL]LL

IXQGDPHQW ULL

FDWHJRULLORU

administrative.
Q IRQG GHFL]LD DGPLQLVWUDWLY WUDQVPLWHUH SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORU HVWH UH]XOWDWXO XQXL SURFHV DPSOX GH FXOHJHUH vQUHJLVWUDUH ) U LQIRUPD LL PLMORDFH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU I U IOX[XULOH L FLUFXLWHOH LQIRUPD LRQDOH GHVFULVH GH FLUFXOD LD LQIRUPD LLORU vQ VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY QX VH SRDWH YRUEL GH FRQGL LL PLQLPH SHQWUX IXQGDPHQWDUHD XQRU GHFL]LL DGPLQLVWUDWLYH HILFLHQWH L D XQRU

DFWH QRUPDWLYH FDUH V DFWLYLW

FRQWULEXLH OD FUHDUHD XQXL FDGUX FRUHVSXQ] WRU DSOLF ULL GHFL]LLORU GHVI XU ULL

LL vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH L vQ VRFLHWDWHD URPkQHDVF  vQ JHQHUDO  )XQF LD RSHUD LRQDO HVWH FHD SULQ FDUH VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO DVLJXU RSHUD LRQDOL]DUHD

DFWHORU DGPLQLVWUDWLYH OHJL GHFUHWH KRW UkUL 3ULQ XUPDUH WRWDOLWDWHD GDWHORU

si a tuturor deciziilor administrative etc.

FDUH FLUFXO vQ VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO DO

LQIRUPD LLORU

DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH FLUFXLWHOH L IOX[XULOH LQIRUPD LRQDOH H[LVWHQWH FRQWULEXLH vQ PRG GHFLVLY DWkW OD vQ HOHJHUHD FRUHFW D FRQ LQXWXOXL XQXL DFW QRUPDWLY VDX DO XQHL GHFL]LL DGPLQLVWUDWLYH FkW PDL DOHV OD vQ PDUH P VXU

DSOLFDUHD DFHVWRUD 'LQ SXQFW GH YHGHUH SUDFWLF VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO LQIOXHQ HD] GHVI XUDUHD DFWLYLW

LORU LPSOLFDWH vQ H[HFXWDUHD VDUFLQLORU FX FDUH DX IRVW LQYHVWL L IXQF LRQDULL SXEOLFL

L vQ DSOLFDUHD XQRU DFWH QRUPDWLYH LVDX GHFL]LL DGPLQLVWUDWLYH  )XQF LD GH GRFXPHQWDUH D VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO H[SULP vQUHJLVWUD LQIRUPD LL QHFHVDUH SHUVRQDOXOXL P

enirea acestui sistem de a

vQ VLVWHP

DQJDMDW

SHQWUX D IXQGDPHQWD VLVWHPXO GH RELHFWLYH L LPSOLFLW GHFL]LLOH $VWIHO SXQFWXO

administrative derivate din acesta.

vQ GRPHQLX SRWULYLW F UXLD

GH YHGHUH VXV LQXW GH PDMRULWDWHD VSHFLDOLWLORU

VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO DO PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF VH UHGXFH OD DFWLYLWDWHD GH GRFXPHQWDUH UHSUH]LQW  vQ DFFHS LXQHD QRDVWU  XQD GLQ FHOH PDL LPSRUWDQWH IXQF LL D VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO

PDUWLFXODULW
([LVW

n siVWHPXO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH GLIHULWH criterii de clasificare a documentelor:

L DOH GRFXPHQW ULL D &RQ LQXW E )RUP  F 'DW 

d. Alfabet;
H /LPE HWF

Din punct de vedere pragmatic, GRFXPHQWHOH DGPLQLVWUDWLYH SRW IL JUXSDWH vQ GRX FDWHJRULL PriPD FDWHJRULH HVWH DOF WXLW GLQ GRFXPHQWHOH IRORVLWH H[FOXVLY GH IXQF LRQDULL SXEOLFL
LQWHUHVD L $ GRXD FDWHJRULH FXSULQGH DFHOH GRFXPHQWH IRORVLWH PDL UDU L FDUH U PkQ OD GLVSR]L LD

IXQF LRQDULORU GLQ FRPSDUWLPHQWXO GH GRFXPHQWDUH DO LQVWLWX LLORU SXE &D L DFWLYLWDWH SXEOLF  FDUH SHUPLWH H[HUFLWDUHD XQHLD GLQ

lice.
VLVWHPXOXL vQ LQIRUPD LRQDO QD LRQDO GLQ GH VLVWHPXO

IXQF LLOH LQWHJUDW

DGPLQLVWUD LD

GRFXPHQWDUHD

DGPLQLVWUDWLY

HVWH

documentare.
Q DFHVW VHQV vQ 5RPkQLD H[LVW HYLGHQ D RILFLDO XQ &RQVLOLX /HJLVO

ativ, care a preluat sarcina de a organiza

D OHJLVOD LHL L GH D SXEOLFD FROHF LL L UHSHUWRDUH OHJLVODWLYH SUHFXP L EXOHWLQH

SHULRGLFH GH LQIRUPDUH OHJLVODWLY  &RQVLOLXO /HJLVODWLY D LQWURGXV vQ VLVWHPXO GH HYLGHQ D OHJLVOD LHL

metode moderne de

vQUHJLVWUDUH L DSHODUH D LQIRUPD LLORU UHXQLWH vQWU R ED]

GH GDWH

6DUFLQL FRQFUHWH vQ DFHVW VHQV DUH 'LUHF LD GH 'RFXPHQWDUH L ,QIRUPDUH /HJLVODWLY  QWUH FHOH WUHL IXQF LL DOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO H[LVW VWUkQVH LQWHUGHSHQGHQ H %XQD

IXQF LRQDUH D DFHVWXLD HVWH GHWHUPLQDW

GH XWLOL]DUHD FX SURIHVLRQDOLVP GH F WUH PDQDJHULL SXEOLFL D

WXWXURU FRPSRQHQWHORU VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO L GH UHYDORULILFDUHD IXQF LLORU DFHVWXLD

3 3ULQFLSLLOH VLVWHPXOXL LQIRUPD

LRQDO
VH IXQGDPHQWHD] SH XQ DQVDPEOX GH

SistemuO LQIRUPD LRQDO vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH care permit reali]DUHD IXQF LLORU VDOH VSHFLILFH.

principii



3ULQFLSLXO

FRQFHSHULL

UHVWUXFWXU ULL

VLVWHPXOXL

LQIRUPD LRQDO

SRWULYLW

FHULQ HORU

PDQDJHPHQWXOXL XQHL LQVWLWX LL S

ublice

&RQFHSHUHD L UD LRQDOL]DUHD VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO VH IXQGDPHQWHD]  vQ PRG H[SUHV SH FHULQ HOH VSHFLILFH DOH PDQDJHPHQWXOXL XQHL LQVWLWX LL SXEOLFH FDUH VXQW VWUkQV FRUHODWH FX VLVWHPHOH GH QHYRL UHVSHFWLY GH LQWHUHVH DOH VRFLHW LL 5D LXQHD H[LVWHQ HL VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO R UHSUH]LQW DWkW D SURFHVHORU GH PDQDJHPHQW

DVLJXUDUHD ED]HL LQIRUPD LRQDOH QHFHVDUH SHQWUX GHUXODUHD HILFLHQW

FkW L GH H[HFX LH vQ FDGUXO XQHL LQVWLWX LL SXEOLFH VDX D VLVWHPXOXL DGPLQLVWUDWLY vQ DQVDPEOXO OXL

 3ULQFLSLXO FRUHO ULL VWUkQVH D VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO FX RUJDQL]DUHD VWUXFWXUDO VLVWHPXO GHFL]LRQDO GLQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH FDUH FRPSXQ VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY L QX QXPDL

L FX

Q SURLHFWDUHD VWUXFWXULORU RUJDQL]DWRULFH VSHFLILFH LQVWLWX LLORU SXEOLFH GLQ V VH LQ VHDPD GH IDSWXO F ILHFDUH FRPSRQHQW D VLVWHPXOXL UHSUH]LQW L XQ HPL

DUD QRDVWU  WUHEXLH WRU L XQ EHQHILFLDU

GH LQIRUPD LL F

WLSXULOH GH UHOD LL RUJDQL]DWRULFH FDUH DSDU vQWUH SRVWXUL vQWUH FRPSDUWLPHQWH vQWUH L DOH DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH GHVFULX FLUFXLWH LQIRUPD LRQDOH D VLVWHPXOXL GLVSXQH SHQWUX UHDOL]DUHD RELHFWLYHORU DWULEXLWH GH DQXPLWH IRORVHDVF DQXPLWH SURFHGXUL LQIRUPD LRQDOH

LQVWLWX LL LVDX DXWRULW

)LHFDUH FRPSRQHQW

PLMORDFH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU L WUHEXLH V

 3ULQFLSLXO XQLW

LL PHWRGRORJLFH D WUDW ULL LQIRUPD LLORU

YHGHUHD

DVLJXU ULL

FRPSDWLELOLW

LL

vQWUH

WRDWH

FRPSRQHQWHOH

VLVWHPXOXL

LQIRUPD LRQDO

DO

DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH QHFHVDU FD PRGXO GH FXOHJHUH L SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORU V

ILH XQLWDU GLQ

punct de vedere metodologic.

2 DVHPHQHD DERUGDUH DVLJXU IXQF LRQDOLWDWHD VD 7UDWDUHD XQLWDU D LQIRUPD LLORU SHUPLWH WUHFHUHD OD SUHOXFUDUHD DXWRPDW SULQFLSLX D GDWHORU VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO XQ SOXV GH ULJXUR]LWDWH L IDFLOLWHD]

$SOLFDUHD DFHVWXL

DWUDJH DSHODUHD OD IXQF LRQDULL SXEOLFL VSHFLDOL]D L vQ GRPHQLXO

informatic. Respectarea principiului FRQIHU

VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO XQ SOXV GH ULJXUR]LWDWH L IDFLOLWHD]

DWkW FRQWUROXO FRQGXFHULL DVXSUD IXQF LRQ ULL VDOH VFKLPE ULOH vQ VWUXFWXUD L IXQF LRQDUHD VD FkW L H[WLQGHUHD XWLOL] ULL VLVWHPHORU DXWRPDWH GH SUHOXFUDUH D GDWHORU vQ VLVWHPXO

administrativ.

 3ULQFLSLXO FRQFHQWU ULL DVXSUD LQIRUPD LLORU HVHQ LDOH

3RWULYLW DFHVWXL SULQFLSLX LQIRUPD LLOH WUHEXLH WUDQVPLVH RUL GH FkWH RUL HVWH SRVLELO VHOHFWLY vQWUXFkW DFHDVWD vQVHDPQ GHFL]LL LVDX HODERUDUHD HFRQRPLH GH WLPS UHVXUVH L LPSOLFLW RSHUDWLYLWDWH vQ XQRU GRFXPHQWH DGPLQLVWUDWLYH 0DL PXOW GHFkW

fundamentarea unor
SULQ WUDQVPLWHUHD

DWkW

LQIRUPD LLORU HVHQ LDOH VH DVLJXU DIHFWHD]

GHJUHYDUHD VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GH LQIRUPD LL QHUHOHYDQWH FDUH

FDOLWDWHD SURFHVHORU GH vQUHJLVWUDUH WUDQVPLWHUH L SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORU HVHQ LDOH

 3ULQFLSLXO DVLJXU ULL XQXL WLPS FRUHVSXQ] DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH

WRU GH UHDF LH FRPSRQHQWHORU VLVWHPXOXL

3RUQLQG GH OD SUHPLVD F SXEOLFH SUH]LQW FDUDFWHULVWLFL

GHVI XUDUHD GLYHUVHORU SURFHVH GH PXQF WHPSRUDOH HVWH QHFHVDU FD L YLWH]D GH

GLQ VLVWHPXO DGPLQLVWUD LHL UHDF LH D FRPSRQHQWHORU

VLVWHPXOXL V

ILH GLIHULW  3ULQ XUPDUH L WLPSLL GH FXOHJHUH YHKLFXODUH SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORU L GH

fundamentare a documentelor administUDWLYH WUHEXLH GLIHUHQ LD L

$FHDVWD VH UHDOL]HD]  vQ PRG H[SUHV SULQ XWLOL]DUHD XQRU SURFHGXUL L PLMORDFH YDULDWH SHQWUX WUDWDUHD LQIRUPD LLORU



3ULQFLSLXO

DVLJXU ULL

GH

PD[LPXP

GH

LQIRUPD LL

ILQDOH

GLQWU

-un fond limitat de

SH

LQIRUPD LL SULPDUH

(VWH FXQRVFXW IDSWXO F

FHOH PDL LPSRUWDQWH GRFXPHQWH DGPLQLVWUDWLYH VH IXQGDPHQWHD]

LQIRUPD LL ILQDOH 'H DFHHD VH LPSXQH R HILFLHQW

YDORULILFDUH L SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORU FDUH SURYLQ

GH OD QLYHOXULOH DGPLQLVWUD LHL ORFDOH L GLQ DOWH WHU H VXUV $FWHOH LQIRUPD LL QRUPDWLYH HPLVH GH LQVWLWX LLOH FDUH GLQ

e.
FHQWUDO SURFHV VH IXQGDPHQWHD] GH SH XQXL DPSOX GRFXPHQWDUH

DGPLQLVWUD LD

VLQWHWLFH

vQGHRVHEL

ILQDOH

VXQW

UH]XOWDWXO

DGPLQLVWUDWLY 

 3ULQFLSLXO IOH[LELOLW

LL

Presupune adaptarea cRQWLQX

DVHPHQHD HVWH SRVLELO

D SDUDPHWULORU VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GLQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF vQ DFHVW VHQV R DERUGDUH PRGXODU D VLVWHPXOXL

OD FDUDFWHULVWLFLOH PHGLXOXL H[WHUQ (VWH QHFHVDU

LQIRUPD LRQDO GLQ DGPLQLVWUD LH $FHVWD DU IDFLOLWD DFFHVXO UDSLG L VHOHFWLY OD LQIRUPD LLOH UHOHYDQWH 'H DFWXDOL]DUHD SHUPDQHQW D GDWHORU L LQIRUPD LLORU FDUH FRPSXQ VLVWHPXO OD XQ

moment dat.
3ULQFLSLXO IOH[LELOLW LL QHFHVLW R SHUPDQHQW ID UHDF LH D LQVWLWX LLORU GLQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF  vQ LL L DGRSWDUHD UDSLG D

special a celRU

GLQ DGPLQLVWUD LD ORFDO

GH RSLQLLOH PHPEULORU VRFLHW

GHFL]LLORU SH FDUH OH DWUDJH VLVWHPXO GH QHYRL LQWHUHVH L SUHIHULQ H DOH SRSXOD LHL (VWH HYLGHQW QHFHVLWDWHD DOLPHQW ULL VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GH OD QLYHOXO DGPLQLVWUD LHL

FHQWUDOH FX LQIRUPD LL DFWXDOL]DWH LVDX UH]XOWDWH GLQ DSOLFDUHD vQ WLPS D XQRU DFWH QRUPDWLYH $FWXDOL]DUHD LQIRUPD LLORU DUH I U vQGRLDO  UROXO GH D DWUDJH GHVHRUL FKLDU PRGLILFDUHD FRQ LQXWXOXL

unui act normativ sau al unei decizii administrative elaborate anterior.

3 7HQGLQ

H DOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO

vQ FDGUXO VLVWHPXOXL

3UH]HQW P vQ FRQWLQXDUH FkWHYD WHQGLQ H LPSRUWDQWH FDUH VH PDQLIHVW LQIRUPD LRQDO DO PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF  8WLOL]DUHD FRPSXWHUHORU vQ UH HD

, care s

SHUPLW

DFFHVXO FRQFRPLWHQW DO PDL PXOWRU

XWLOL]DWRUL GLQ GLYHUVH FRPSRQHQWH DOH DGPLQLVWUD LHL OD FDWHJRULLOH GH LQIRUPD LL GRULWH L QHFHVDUH

2. Informatizarea integrata a activitatilor din institutiile publice MHQ LRQ P DSDUL LD GRPHQLXOXL QRX DO informaticii administrative,
GHRVHELW L MXVWLILF WHQGLQ D HQXQ DW  ,QIRUPDWLFD SRDWH L WUHEXLH V GHRDUHFH VH FRQFUHWL]HD] vQ VLVWHPH GH WUDQVPLVLH UDSLG  GH

FDUH DUH XWLOLWDWH SUDFWLF

FRQWULEXLH OD FUHWHUHD HILFLHQ HL VFKLPEXOXL GH LQIRUPD LL FRGLILFDUH L GHFRGLILFDUH D

LQIRUPD LLORU SURJUDPH GH GHSLVWDUH DXWRPDW

D HURULORU OLPEDMH VLPEROLFH WUDQVODWRDUH DXWRPDWH

etc. 3. AFFHQWXDUHD
DGPLQLVWUD LD SXEOLF  PRGHUQH GH HYLGHQ FDUDFWHUXOXL SUHYL]LRQDO DQWLFLSDWLY DO VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GLQ

Sistemul inIRUPD LRQDO

7HQGLQ D LQIOXHQ HD]

SULQ

IRQGXO

GH

LQIRUPD LL

GH

FDUH

GLVSXQH

FX

DMXWRUXO

WHKQLFLL

 SUHOXFUDUH L WUDQVPLWHUH D GDWHORU L LQIRUPD LLORU WUHEXLH V LL OD V

DVLJXUH XQ WLPS

PLQLP QHFHVDU GH U VSXQV OD QHYRLOH YLLWRDUH DOH PHPEULORU VRFLHW FDOLWDWHD GHFL]LLORU

atisfacerea interesului public.

SHUPLWH R PDL EXQ D IL XQGH XUPHD] D L GH UHDOL]DUH SXEOLFH RELHFWLYXOXL VDWLVIDFHUHD

DGPLQLVWUDWLYH

DGRSWDWH

FRUHODUH D FRQ LQXWXOXL DSOLFDWH DFFHOHUHD]

ORU FX UHDOLWDWHD GLQ XQLWDWHD DGPLQLVWUDWLY WHULWRULDO

SURFHVXO

GH

H[HFXWDUH

DFHVWRUD FDOLW

L LL

LPSOLFLW

fundamental al managementului public-FUHWHUHD interesului public general.

VHUYLFLLORU

CAPITOLUL 3 REZUMAT

I.Definitie: Sistemul informational cuprinde ansamblul de date, informatii continute in documente, circuite informationale, fluxuri informationale si mijloace de tratare a informatiilor, implicate in procesul de fundamentare a deciziilor elaborate de organele care fac parte din sistemul administratiei publice si care contribuie, prin continutul lor, la satisfacerea necesitatilor generale ale populatiei. Circuitul informational reprezinta traiectul pe care il parcurge informatia de la emitator pana la beneficiarul de informatii. Fluxul informational reprezinta cantitatea de informatie vehiculata intre emitator si beneficiarul de informatie. Caracteristicile fluxului informational sunt: -lungime -viteza de deplasare -fiabilitate -cost Proceduri informationale reprezinta un ansamblu de elemente prin care se stabilesc modalitatile de culegere, inregistrare, transmitere si prelucrare a unei categorii de informatii cu precizarea operatiilor de efectuat si succesiunea lor, a suportilor si mijloacelor de tratare a informatiilor. II. Functiile sistemului informational Sistemul informational indeplineste trei functii: 1)Functia decizionala-consta in faptul ca sistemul informational trebuie sa asigure elementele informationale necesare fundamentarii actelor administrative la nivelul Parlamentului, Guvernului si tuturor categoriilor de decizii administrative. 2)Functia operationala este cea prin care sistemul informational asigura operationaliarea actelor administrative: legi, decrete, hotarari, decizii administrative etc 3)Functia de documentare a sistemului informational asigura informatiile necesare personalului angajat in sistemul public pentru a fundamenta sistemul de obiective si decizii. III. Principiile sistemului informational: Principiul conceperii si restructurarii sistemului informational potrivit cerintelor managementului unei institutii publice Principiul corelarii stranse a sistemului informational cu organizarea structurala si cu sistemul decizional din institutiile publice care compun sistemul administrativ si nu numai. Principiul unitatii metodologice a tratarii informatiilor Principiul flexibilitatii Principiul concentrarii asupra informatiilor esentiale Principiul asigurarii unui timp corespunzator de reactie a componentelor sistemului administratiei publice

CUVINTE CHEIE

Circuit informational Flux informational Emitator Beneficiar Mijloace de tratare a informatiilor Functia decizionala Functia operationala Functia de documentare

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Management Public- Armenia Androniceanu, Ed. Economica, Bucuresti, 1999. Burack E.- Organizational Analysis, The Dryden Press, Hinsdale, 1985 Burkhead J. Governmental Budgeting, John Willy & Sons, New York, 1987 Cameron D.- Canadian Studies in the Nineties, Association for Canadian Studies, Montreal, 1996 Churchill S.- Nouvelles Perspectives Canadiennes, Studes Cannadiennes, Ottawa, 1998 Crane D- The Public Manager Contemporary Challenge and Responsabilities, Georgia State University Press, Chicago, 1991 Douglas F. Origins, Canadian History to Confederation, Harwest House, Toronto, 1988. Flynn N.-Maniging Public Services, Martins Press, New York, 1990 Fremont L.- Public Budgeting, Longman, New York, 1983

INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Ce este circuitul informational? Dar fluxul informational? 2. Ce sunt procedurile informationale? 3. Care sunt mijloacele de tratare a informatiilor in administratia publica? 4. Ce functii indeplineste sistemul informational? 5. Care sunt criteriile de clasificare a documentelor? 6. In ce consta principiul unitatii metodologice a tratarii informatiilor? 7. Care sunt tendintele sistemului informational?

CAPITOLUL 4 : PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL AL MANAGEMENTULUI PUBLIC

MOD DE LUCRU CUPRINS 4.1. Fundamentarea deciziilor administrative 4.2. Tipuri de decizii administrative 4.3. Participantii la decizia administrativa 4.4. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative 4.5. Abordari majore privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative 4.5.1. Abordarea manageriala a procesului decizional 4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor administrative 4.5.3. Abordarea politica a procesului decizional 4.5.4. Abordarea legala a procesului decizional REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA INTREBARI RECAPITULATIVE

CONCEPTE Decizii administrative Tipologia deciziilor Procesul de fundamentare a deciziilor Abordari ale procesului decizional Participantii la decizia administrativa

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

(2) Rezumat si cuvinte -cheie

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare bibliografie suplimentara (4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar Caiet de seminar

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 4 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL AL MANAGEMENTULUI PUBLIC

Adaptarea institutiilor publice la sistemul de nevoi se realizeaza prin intermediul activitatii managerilor publici si este rezultatul fundamentarii aplicarii deciziilor administrative.

4.1. Fundamentarea deciziilor administrative

Orice activitate umana, presupune in mod prealabil fundamentarea, in luarea unei decizii. Fiecare actiune serveste la realizarea unui scop bine determinat. Pentru atingerea scopului exista mai multe modalitati de actiune, care descriu diferite variante decizionale. In managementul public, deciziile administrative sunt adoptate atat de catre reprezentanti numiti si/sau alesi din institutiile administratiei de stat, cat si de catre functionari publici de conducere si/sau executie din institutiile publice. Decizia administrativa poate fi definita ca un proces complex de alegere a unei variante decizionale din mai multe posibile, in vederea realizarii unui obiectiv al administratiei publice si/sau institutiilor publice care influenteaza activitatea a cel putin unei alte persoane fizice sau juridice din sistem, a sistemului administrativ in ansamblul lui sau a societatii, in general. Decizia administrativa poate fi definita si ca o manifestare de vointa a conducerii unei institutii a administratiei de stat, constand intr-o optiune, in vederea realizarii unui scop. Particularitati ale deciziei administrative : - Este determinata de obiectivele managementului public si de cadrul normativ ; - Este rezultatul colaborarii intre functionari publici de conducere si executie reprezentanti alesi si/sau numiti din institutiile publice si cetateni ; - Implica un volum mare de munca ; - Presupune derularea unui proces decizional care cuprinde mai multe etape ; - Este avizata de una sau mai multe persoane fizice si/sau juridice ; - Este rezultatul colaborarii mai multor persoane (titulari de posturi/functii publice de conducere/executie, reprezentanti numiti si/sau alesi si cetateni) ; - Implica responsabilitatea uneia si/sau mai multor persoane titulare ale unor posturi/functii publice in administratie ; a reprezentantilor alesi si/sau numiti si a cetatenilor. Orice decizie administrativa trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte : 1. Sa fie fundamentata stiintific In procesul decizional din cadrul institutiei publice, pentru a asigura integrarea eficienta a activitatilor, este necesara luarea in considerare a intereselor cetatenilor si influenta celorlalte categorii de factori, pe baza studierii modalitatilor concret-istorice de manifestare in perioada actuala si in viitor. 2. Sa fie fundamentata din punct de vedere legislativ O decizie administrativa este determinata si determina cadrul legislativ. 3. Sa aiba caracter realist Aceasta presupune rezolvarea unor situatii prin fundamentarea unei decizii administrative care implica in prealabil o evaluare cat mai completa a situatiei de fapt, respectiv a contextului national si/sau a particularitatilor inregistrate in unitatea administrativ-teritoriala unde urmeaza a fi aplicata. In acest sens, se recomanda luarea in considerare a problemelor specifice zonei si prin urmare a intereselor sociale generale locale.

4. Sa intervina in timp util Pentru fiecare decizie administrativa exista o anumita perioada determinata in care decizia trebuie fundamentata si aplicata pentru a putea fi satisfacute anumite interese sociale, generale si/sau specifice. Pentru ca deciziile sa poata fi adoptate in perioada optima de timp, este necesara o previzionare a schimbarilor sociale, a mutatiilor care pot interveni in timp in sistemul nevoilor sociale dar si in mediul international. 5. Sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior Presupune luarea in considerare de catre decidenti a continutului deciziilor deja adoptate pentru a nu interveni suprapuneri sau, dimpotriva, contradictii. 6. Sa fie oportuna Pentru ca o decizie administrativa sa contribuie pe deplin la realizarea scopului pentru care a fost emisa este necesar ca managerul public si/sau reprezentantul ales/numit sa cunoasca situatia, respectiv conjunctura care a declansat procesul decizional si perioada propice pentru fundamentarea si executarea acesteia. Aceasta conditie de baza a oportunitatii deciziei administrative ridica o problema de cea mai mare insemnatate, anume, cine este cel mai competent sa sesizeze momentul potrivit pentru adoptarea deciziei administrative. In ceea ce priveste competenta pentru adoptarea unei decizii administrative, dupa parerea noastra, este recomandabil ca problemele diferitelor colectivitati sa fie rezolvate de catre organele administratiei locale prin adoptarea deciziilor administrative corespunzatoare, iar cadrul general, format din acte normative generale si specifice, sa fie fundamentat la nivelul administratiei centrale, in urma consultarilor directe cu reprezentantii de la nivel local. 7. Sa fie finalizata Implica trecerea imediata la executarea deciziei administrative si urmarirea aplicarii acesteia.

4.2. Tipuri de decizii administrative

Exista o tipologie a deciziilor, determinata de specificul acestui domeniu distinct pe care il reprezinta managementul public din administratie. 1. Dupa situatia concreta la care se refera : a) Decizii normative, care se fundamenteaza in situatiile cu caracter de generalitate si se regasesc in continutul diferitelor acte normative, integrate in cadrul general al managementului public ; de obicei aceste decizii sunt rezultatul efortului comun al mai multor functionari publici si reprezentanti alesi si apar sub forma actelor normative ; b) Decizii specifice, care se fundamenteaza in situatii concrete particulare de catre functionari publici si/sau reprezentanti care au competente decizionale si responsabilitati in acest sens. 2. Dupa nivelul ierarhic pe care se afla decidentul : a) Decizii de nivel superior, b) Decizii de nivel mediu, c) Decizii de nivel inferior,

Figura nr. 15. Tipologia deciziilor administrative

DECIZII NORMATIVE DECIZII SPECIFICE DECIZII PE TERMEN NELIMITAT ORIZONTUL DE TIMP DECIZII PE TERMEN LUNG DECIZII PE TERMEN MEDIU DECIZII CURENTE DECIZII PERIODICE DECIZII ALEATOARE DECIZII UNICE CRITERIUL
TIPUL DEC. ADMINISTRATIVE

6,78$

,$ &21&5(7

/$

&$5( 6( 5()(5

)5(&9(1

$ $'237

5,,

AMPLOAREA SFEREI DECIZIONALE A DECIDENTULUI

180 58/

DECIZII INTEGRATE DECIZII AVIZATE DECIZII INDIVIDUALE DECIZII DE GRUP DECIZII GENERALE DECIZII NOMINALE DECIZII DETERMINATE DE CEREREA DE SERVICII

PERSOANELOR PARTICIPANTE LA FUNDAMENTARE

&21

,1878/8,

DECIZII DETERMINATE DE
6&+,0% 5, 1 6758&785

&203(7(1

(,

DECIZII EXECUTORII DECIZII DE ADMINISTRARE DECIZII DE NIVEL SUPERIOR

DECIDENTULUI

NIVELUL IERARHIC

DECIZII DE NIVEL MEDIU DECIZII DE NIVEL INFERIOR

3. Dupa orizontul de timp la care se refera : a) Decizii administrative pe termen nelimitat si in aceasta categorie sunt incluse deciziile fundamentate la nivel de parlament si guvern care imbraca forma legilor, hotararilor de guvern, ordonantelor de urgenta etc. b) Decizii pe termen lung, fundamentate la nivel administratiei centrale si locale. c) Decizii pe termen mediu, fundamentate la nivel de guvern, dar si la nivelul administratiei locale. d) Decizii curente, fundamentate la toate nivelurile sistemului administrativ si care vizeaza orizonturi scurte de timp. e) Decizii administrative pe termen scurt. 4. Dupa frecventa adoptarii : a) Decizii periodice, b) Decizii aleatorii, c) Decizii unice, Aceste decizii se fundamenteaza atat la nivel central, cat si la cel local al administratiei. 5. Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului : a) Decizii integrale, b) Decizii avizate. 6. Dupa numarul persoanelor participante la procesul de fundamentare : a) Decizii de grup b) Decizii individuale 7. Din punct de vedere al continutului si al modificarilor pe care le aduc in ordinea juridica se disting : a) Decizii generale, b) Decizii nominale, c) Decizii determinate de cererea de servicii publice, d) Decizii determinate de schimbarile in structura unei institutii publice. 8. Din punct de vedere al competentei decidentului : a) Decizii executorii, b) Decizii de administrare

4.3. Participantii la decizia administrativa

Figura nr. 16. 3DUWLFLSDQ LL OD SURFHVXO GHFL]LRQDO vQ DGPLQLVWUD LH DE DECIZIE
'(&,'(1 ,

)81& 3$57,&,3$1 , /$

,21$5,

PUBLICI

EXECUTAREA DECIZIILOR
3$57,&,3$1 , /$

PREG 7,5($ DECIZIILOR Abordarea procesului decizional in sistemul administrativ, asa cum am aratat mai sus, presupune luarea in considerare a particularitatilor derivate din specificul domeniului de activitate al institutiilor publice.

Prin urmare, este posibila delimitarea a 2 categorii de participanti la fundamentarea si adoptarea deciziilor administrative, in functie de : 1. Modul de implicare ; 2. Nivelul administrativ-pozitia in structura organizatorica. 1. Dupa modul de implicare in procesul decizional sunt : a. Functionari publici implicati direct (functionari publici cu functii publice de conducere si executie) ; b. Functionari publici implicati indirect (functionari publici de executie); c. Cetatenii consultati si/sau specialisti implicati direct si/sau indirect. De la inceput trebuie facuta distinctia intre functionarii publici care decid si cei care sunt doar consultati atunci cand se adopta o decizie administrativa. Chiar daca nu au participat in mod direct la adoptarea deciziei administrative, persoanele consultate nu sunt exceptate de la raspundere, prin urmare nu sunt exonerate de responsabilitate in ceea ce priveste decizia administrativa respectiva. Raspunderea revine tuturor persoanelor care, intr-un fel sau altul, au luat parte la adoptarea unei decizii administrative. Evident, gradul de raspundere este diferit, de la caz la caz, in functie de contributia fiecarei persoane la forma finala avizata ulterior. 2. In functie de nivelul administrativ pe care se situeaza in structura, functionarii publici din sistemul administrativ implicati in fundamentarea deciziilor administrative pot fi grupati in doua catergorii : - Functionari publici din administratia centrala si reprezentanti alesi/numiti ; - Functionari publici din administratia locala si reprezentanti alesi/numiti. Este evidenta, astfel, marea raspundere care revine persoanelor fara drept de decizie situate pe nivelurile inferioare, adica acelora care analizeaza in mod concret problemele aparute si propun solutii pentru rezolvarea lor. Dintre acestea, ulterior se contureaza variantele decizionale. In mod similar, persoanele cu drept de decizie, si detinatoare ale unor functii publice la nivelul mediu al administratiei, cat si cele fara drept de decizie trebuie sa aiba, de asemenea, cunostinte corespunzatoare de specialitate si o buna pregatire profesionala, o temeinica si exacta imagine asupra realitatilor sociale, a necesitatilor ce urmeaza a fi satisfacute, precum si a posibilitatilor materiale de satisfacere a acestora. Totodata, se recomanda a avea mult realism si un dezvoltat spirit de discernamant, obiectivitate si corectitudine in alegerea modalitatilor de rezolvare a problemelor cu care sunt confruntate organele administratiei de stat si/sau societatea romaneasca. Se poate afirma ca intr-o mare masura performantele obtinute in administratie depind de competenta manageriala si profesionala din aparatul administrativ, dar si de calitatea pregatirii tuturor functionarilor publici antrenati in procesul decizional pentru documentare, analiza, elaborarea variantelor decizionale si/sau pentru fundamentarea deciziilor administrative Cetatenii pot participa la adoptarea deciziilor administrative, atat prin prezenta lor in organele de conducere colective ale administratiei de stat, cat si prin sugestiile si propunerile pe care le inainteaza organelor administratiei de stat in vederea adoptarii unor decizii pentru imbunatatirea celor in curs de adoptare sau executate deja. Participarea cetatenilor la adoptarea deciziilor administrative, fie in mod individual, fie intrun cadru institutionalizat, organizat, constituie o dovada reala a dezvoltarii continue a unui stat democratic, orientat spre cunoasterea si rezolvarea problemelor de stat si sociale, politice si economice ale societatii.

4.4. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative

Procesul de fundamentare a deciziei administrative este diferentiat in functie de tipul deciziilor in care sunt implicate mai multe persoane. De exemplu pentru fundamentarea deciziilor normative, pe termen nelimitat, mediu, lung, periodice, de grup, generale, determinate de cererea de servicii etc procesul decizional cuprinde mai multe etape. Figura nr. 17. Etapele procesului decizional n managementul public

INITIEREA DECIZIEI 1 DEFINIREA OBIECTIVULUI DECIZIONAL

, $ 0,-/2$&(/25 '( 5($/,=$5(

2 3

DOCUMENTAREA
6(/(&7$5($ , $1$/,=$

4 5 ETAPELE PROCESULUI DECIZIONAL 7 6

,1)250$

,,/25

&21785$5($ , $1$/,=$

ALTERNATIVELOR DECIZIONALE ADOPTAREA DECIZIEI

850

5,5($ $3/,&

5,, ,

5(63(&7

5,, '(&,=,(,

FORMULAREA CONCLUZIILOR
5(=8/7$7( '83 $3/,&$5($

DECIZIEI 1. Initierea deciziei administrative Aceasta etapa consta in crearea unui cadru care sa determine formularea unei decizii. Cadrul este constituit din initiativele decizionale. 2. Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare a acestuia Mai intai este necesar sa se stabileasca in mod precis, nevoia sociala care trebuie satisfacuta, modalitatile si mijloacele necesare pentru satisfacerea acesteia. Prin urmare, este evidenta determinarea obiectivului de infaptuit, a scopului, a modalitatilor si mijloacelor corespunzatoare. Pe parcursul procesului se va avea in vedere gradul de prioritate, adica urgenta satisfacerii unei anumite nevoi sociale. 3. Documentarea in vederea formularii deciziei administrative Adoptarea unei decizii administrative presupune un proces complex de culegere a unui volum mare de informatii realiste. Cu cat acest proces este mai riguros si mai detaliat cu atat va creste si calitatea deciziei.

4. Selectarea si analiza informatiilor culese Dupa ce s-a incheiat procesul de culegere a informatiilor urmeaza doua activitati la fel de importante : selectarea doar a informatiilorstrict corelate cu obiectivul decizional si analiza acestora. 5. Conturarea si analiza alternativelor decizionale Esentiala in aceasta etapa este conturarea unor solutii, variante clare bine fundamentate pentru problema analizata. Aceste alternative trebuie sa fie orientate asupra obiectivelor la realizarea carora participa. De asemenea, se precizeaza resursele umane, materiale, financiare, informationale atrase in aplicarea fiecarei alternative decizionale, daca decizia implica elemente de cost. 6. Adoptarea deciziei Cunoscut fiind obiectivul decizional, in continuare se trece la alegerea variantei care corespunde cel mai bine acestuia. Procesul este deosebit de complex si presupune transmiterea propunerilor formulate-alternativelor decizionale-in timp util decidentilor pentru ca acestia sa le poata analiza si sa formuleze, fie alte variante, fie puncte de vedere pentru completarea materialelor rezultate in urma sedintelor de dezbatere atunci cand acestea sunt discutate. Pentru ca decizia sa aiba eficienta dorita, este necesar ca la adoptarea ei sa se ia in considerare un numar cat mai mare de variabile implicate in situatia-problema care trebuie rezolvata. 7. Urmarirea aplicarii si respectarii deciziei administrative Aceasta se face de catre persoane specializate sau de reprezentantii institutiilor publice, care exercita functia de control in cadrul sistemului administratiei de stat la nivel central si local. Ele urmaresc in mod expres modul in care se deruleaza procesele de aplicare a continutului deciziei adoptate. 8. Formularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei administrative In procesul executarii deciziilor administrative, este posibil sa se constate ca o decizie nu reuseste sa ofere cea mai buna rezolvare a nevoilor sociale sau obiectivelor institutiilor care au initiat-o. Astfel, organul administratiei de stat poate modifica sau chiar anula decizia printr-o alta decizie care sa corespunda noilor conditii. Situatiile de acest fel atrag insa costuri suplimentare, pe care societatea le suporta foarte greu. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative este deosebit de complex si de durata, necesitand o permanenta legatura cu realitatea sociala, cu obiectivele economice, sociale si politice ale societatii in perioade distincte de timp.

4.5. Abordari administrative

privind

procesul

de

fundamentare

deciziilor

In literatura americana de specialitate exista o serie de lucrari in care se afirma ca procesul de fundamentare a deciziilor administrative este complex, in primul rand pentru faptul ca ia in considerare trei perspective : manageriale, politica si legala.

4.5.1. Abordarea manageriala a procesului decizional Abordarea manageriala a procesului decizional din administratia publica accentueaza necesitatea permanentei rationalizari a acestuia si ofera posibilitatea managerilor publici de a fundamenta decizii rationale luand in considerare aspectele de eficienta si eficacitate (vezi figura nr.18. Abordarea manageriala a procesului decizional).

Figura nr. 18. Abordarea mDQDJHULDO CARACTERISTICI

D SURFHVXOXL GHFL]LRQDO

Accentuarea necHVLW

LL SHUPDQHQWHL UD LRQDOL] UL L HILFDFLWDWH

&RQVLGHUDUHD XQRU DVSHFWH GH HILFLHQ

3URLHFWDUHD XQXL VLVWHP FRHUHQW GH FRUHOD LL vQWUH HOHPHQWH FDUH V RIHUH DGPLQLVWUDWRULORU SXEOLFL

posibilitatea alegerii alternativei decizionale optime; Reducerea QXP UXOXL GH DOWHUQDWLYH GHFL]LRQDOH
*UDGXO ULGLFDW GH LQIRUPDUH D IXQF LRQDULORU SXEOLFL

Luarea n considerare a ierarhiei; Gradul ridicat de formalizare n procesul de fundamentare a deciziilor;

$WUDJHUHD vQ SURFHVXO GHFL]LRQDO D XQRU IXQF LRQDUL

publLFL FX DQXPLWH FDOLW L FXQRWLQ H DSWLWXGLQL L deprinderi de management;

6WLPXODUHD IRUP ULL XQHL FXOWXUL D RUJDQL]D LHL

publice;
$XWRULWDWHD PDQDJHULDO LQIOXHQ HD] KRW UkWRU

derularea procesului decizional.

Prin urmare, abordarea prezentata accentueaza rolul managementului, al structurii de conducere in procesul de fundamentare a deciziilor administrative.

4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor administrative

In stransa legatura cu cele prezentate mai sus despre abordarea manageriala, in literatura de specialitate americana a fost conceput un model de fundamentare a rationalitati maxime intr-o institutie publica (vezi figura nr.19. Modelul rational-comprehensiv al procesului decizional).

Figura nr. 19. 0RGHOXO UD LRQDO-comprehensiv al procesului decizional

CARACTERISTICI

Derularea procesului decizional n trei etape distincte: Determinarea obiectivelor; Formularea alternativelor decizionale; Alegerea celei mai bune alternative;
$FFHQWXO SXV SH PD[LPL]DUHD HILFLHQ HL L HILFDFLW LL (ODERUDUHD XQXL SURJUDP FX FDUDFWHU SUDFWLF vQ IXQF LH GH WUHL

cULWHULL HILFLHQ

 HILFDFLWDWH L UD LRQDOLWDWH D IXQF LRQDULORU SXEOLFL LPSOLFD L

6SHFLDOL]DUHD DFFHQWXDW

Luarea n considerare a costului total;

3UHFL]DUHD FODU D RELHFWLYHORU GHFL]LRQDOH FDUH WUHEXLH V ILH FRQFLVH L QHFRQWUDGLFWRULL HWF

Acest model este cunoscut sub denumirea de modelul rational-comprehensiv. Principalele caracteristici ale modelului rational comprehensiv sunt urmatoarele : - Este cuprinzator ; - Ofera posibilitatea identificarii modalitatilor potentiale de realizare a obiectivelor ; - Determina functionarul public sa gandeasca asupra unei situatii problema si sa foloseasca experienta sa ; - Faciliteaza procesul de identificare a variantei decizionale optime. Dincolo de aceste avantaje, modelul rational-comprehensiv prezinta si o serie de limite. -Nu este intotdeauna compatibil cu politica guvernamentala de fundamentare a deciziilor administrative, deoarece obiectivele politicii guvernamentale nu sunt suficient de clare ; - Presupune consum de timp mare pentru identificarea celor mai potrivite modalitati de realizare a obiectivelor tinand seama de criteriile : eficienta, rationalitate si eficacitate ; - Atrage costuri ridicate ; - Presupune specializarea functionarilor publici, care devine in cele din urma o obligatie pentru personalul institutiilor publice. 4.5.3. Abordarea politica a procesului decizional Exista o serie de critici la adresa abordarii precedente, ceea ce a condus la conturarea unui alt model, care influenteaza procesul fundamentarii deciziilor administrative. Astfel a fost conceput modelul cresterii sau modelul dezvoltarii aplicabil cu succes in institutiile in care dintre decidenti fac parte si politicieni. Modelul cresterii sau dezvoltarii ia in considerare influenta politicului asupra procesului decizional din institutiile administratiei de stat, motiv pentru care in literatura de specialitate este cunoscut ca abordarea politica (vezi figura nr.20. Abordarea politica a procesului decizional).

Figura nr. 20. $ERUGDUHD SROLWLF

D SURFHVXOXL GHFL]LRQDO

CARACTERISTICI

Luarea n considerare a sistemului de obiective ale politicii

)RUPDUHD XQHL FRDOL LL SROLWLFH

Derularea n trei etape distincte: 5HGHILQLUHD RELHFWLYHORU L PRGDOLW LOH GH UHDOL]DUH 2E LQHUHD FRQVHQVXOXL Fundamentarea unei decizii acceptabile Constituirea unor pachete de probleme Luarea n considerare a elementelor de cost
QFXUDMDUHD IXQGDPHQW ULL XQRU SURJUDPH FX URO VLPEROLF

4.5.4. Abordarea legala a procesului decizional

Abordarea legala a procesului de fundamentare a deciziilor administrative presupune o procedura distincta de adjudecare. Adjudecarea este o forma de decizie constand in elaborarea unor reguli si proceduri formalizate pentru a identifica : Factorii situationali, interesele partidelor din opozitie si corelarea intereselor politice cu legislatia, pentru a servi interesul public. Exista doua tipuri de adjudecare : 1. Prospectiva

-implica activitati din cadrul companiilor de transport, radio, televiziune si propune

modificari in serviciile oferite de acestea. 2. Retrospectiva -apare in situatiile de erori produse la nivelul organizatiilor administrative. Aceasta se manifesta atunci cand au loc abateri de la regulile si legile care guverneaza activitatea organizatiilor administrative. Forma sub care apare, de regula, acest tip de adjudecare este plangerea sau reclamatia impotriva unui individ, a unei companii sau a unui partid. Abordarea legala privind fundamentarea deciziilor administrative presupune luarea in considerare a interesului public pe termen lung si urmareste crearea unui pachet de legi care sa permita cunoasterea si satisfacerea interesului public.

Figura nr. 21. $ERUGDUHD OHJDO

D SURFHVXOXL GHFL]LRQDO

CARACTERISTICI

Implicarea unei proceduri speciale de adjudecare

([LVWHQ D D GRX UHWURVSHFWLY ,GHQWLILFDUHD IDFWRULORU VLWXD LRQDOL WLSXUL GH DGMXGHFDUH SURVSHFWLY

Luarea n considerare a intereselor partidelor din

RSR]L LH &RUHODUHD LQWHUHVHORU SROLWLFH FX OHJLVOD LD 2ULHQWDUHD F WUH VDWLVIDFHUHD LQWHUHVXOXL SROLWLF

Considerarea interesului public pe termen lung Orientarea pentru crearea unor pachete de legi
$GDSWDUHD SHUPDQHQW D FRQ LQXWXOXL SDFKHWHORU GH OHJL

la nevoile sociale generale n schimbare

Abordarile prezentate completeaza imaginea procesului de fundamentare a deciziilor administrative. Fiecare abordare poate fi aplicata partial in anumite conditii obiective si in anumite tipuri de institutii publice.

CAPITOLUL 4: REZUMAT

I.Definitiile deciziei administrative Decizia administrativa este un proces complex de alegere a unei variante decizionale din mai multe posibile, in vederea unui obiectiv al administratiei publice si care influenteaza activitatea a cel putin unei alte persoane din sistem, a sistemului administrativ in ansamblul lui sau a societatii, in general. II.Particularitatile deciziei administrative a) este rezultatul colaborarii intre diferite persoane din compartimentele structurii administrative b) presupune derularea unui proces in mai multe etape c) este rezultatul activitatii mai multor persoane d) este avizata de una sau mai multe persoane e) volum mare de munca III.Cerintele deciziei administrative Decizia administrativa trebuie : sa fie fundamentata stiintific, sa aiba caracter realist, sa intervina in timp util, sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative, sa fie oportuna. IV.Tipologia deciziilor administrative *Dupa situatia concreta la care se refera : decizii normative, decizii individuale ; *In functie de orizontul de timp : decizii pe termen nelimitat, decizii pe termen lung, decizii pe termen mediu, decizii pe termen surt, decizii curente ; *Dupa frecventa adoptarii : decizii periodice, decizii aleatoare ; *Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului : decizii integrate, decizii avizate ; *Dupa numarul persoanelor participante la fundamentare : decizii individuale, decizii de grup ; *In functie de continut : decizii determinate de cererea de servicii, decizii determinate de schimbari in structura, decizii generale, decizii specifice ; *Dupa gragul competentei decidentului : decizii executorii, decizii de administrare ; *Dupa nivelul ierarhic : decizii de nivel superior, de nivel mediu, de nivel inferior ; V.Participantii al decizia administrativa sunt : participanti la executarea deciziilor, functionari publici de decizie, reprezentanti ai cetatenilor, participanti la pregatirea deciziilor. VI.Procesul de fundamentare a deciziilor administrative Este un proces complex ce presupune derularea a opt etape : 1) Initierea deciziei 2) Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare 3) Documentarea 4) Selectarea si analiza informatiilor 5) Conturarea si analiza alternativelor decizionale 6) Adoptarea deciziei 7) Urmarirea aplicarii si respectarii deciziei 8) Formularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei VII.Abordari privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative Exista intr-o serie de lucrari din literatura americana trei perspective ale procesului de fundamentare a deciziilor administrative : abordarea manageriala, politica, legala.

CUVINTE CHEIE

Decizie administrativa Participant la decizia administrativa Alternativa decizionala Obiectiv decizional Abordare manageriala a procesului decizional Abordare politica a procesului decizonal Organizatie nestatala

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Management Public, Armenia Androniceanu, Ed. Economica, Bucuresti, 1999. Gauthrop L.- Public Sector Management, System and Ethics, Bloomington, University of Indiana Press, 1984 Gilles P.- New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa,1994 Goodnow F.- The Principles of the Administrative Law of United States, New York, G.P.Putnams Sons, 1995 Gulick L.- Papers on the Science of administration, Institute of Public Administration, New York, 1987 Iorgovan A.- Drept Administrativ, Tratat Elementar, vol 3, Bucuresti, 1993 Irving P.- Decision Making : A Psychological Analysis of Conflict, Choice and Commitment, Free Press, New York, 1987 Johnonson A.- What is Public Management ? An Autobiographical View, Broadview Press, Toronto, 1993 Knowles R.- Effective Management in Local Government, ICSA, Publishing Cambridge, 1988 Lang P.- The Basis of Management on Public Organizations, Peter Laag, Publishing, New York, 1994

INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Ce se intelege prin decizie administrativa ? 2. Care sunt factorii care influenteaza eficienta si valoarea deciziei administrative ? 3. Caror cerinte trebuie sa raspunda orice decizie administrativa ? 4. Cum pot fi clasificate deciziile dupa criteriul amplorii sferei decizionale a decidentului ? 5. Care sunt participantii la decizia administrativa ? 6. Care sunt etapele procesului de fundamentare a deciziilor administrative ? 7. Cate abordari exista in legatura cu procesul de fundamentare a deciziilor administrative ?

&$3,72/8/ 

3DUWLFXODULW

L DOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF LQ VLVWHPXO

administrativ din Canada

MOD DE LUCRU CUPRINS: 9.1. Particularitati ale contextului canadian 9.1.1.Federalismul si globalizarea 9.1.2.Populatia aborigena si minoritatile 9.1.3.Posibilitatea separarii Quebec-ului de Canada 9.2. Structura autoritatii in administratia canadiana 9.2.1.Autoritatea juridica 9.2.2.Autoritatea legislativa 9.2.3.autoritatea executiva 9.3. Procesul de luare a deciziilor administrative la nivelurile federal, provincial si local 9.4. Transferul de know- how in domeniul managementului public din Canada in Romania

REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE: Influenta politicului in dezvoltarea Canadei Liberalismul de piata Expansionismul defensiv Liberalism compensatoriu Federalism si globalizare Populatia aborigena si minoritatile Separarea Quebec-ului de Canada Flexibilitatea procesului decizional Dualitate politica

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite (2) Rezumat si cuvinte -cheie

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

2.

Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare bibliografie suplimentara

3.

4.

Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari 5. (5) Teste de autoevaluare 6. (6) Studii de caz , exercitii 7. (7) Seminar Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Caiet de seminar

Capitolul 9
3DUWLFXODULW L DOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF LQ VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY GLQ &DQDGD

9.1. Particularit i ale contextului canadian

Aceast prim parte con ine o prezentare general , identificarea influen ei politicului n dezvoltarea Canadei i cteva dintre problemele actuale ale societ ii canadiene, ale administra iei implicate n solu ionarea lor. &DQDGD DUH R SRSXOD ie de aproximativ 26 milioane locuitori.
$SUR[LPDWLY  GLQ SRSXOD LH HVWH YRUELWRDUH GH OLPE HQJOH] L GRDU  YRUEHWH

franceza. Acest aspect bilingv este unul din principalii factori care
FX R VWUXFWXU SROLWLF

LQIOXHQ HD]

PDQDJHPHQWXO

RUJDQL]DUHD L IXQF LRQDUHD VLVWHPXOXL SROLWLF DGPLQLVWUDWLY L OHJLVODWLY GLQ &DQDGD ED]DW SH XQ

Canada este o

PRQDUKLH FRQVWLWX LRQDO

sistem federal

IRUPDW OD QLYHO FHQWUDO GLQ *XYHUQXO )HGHUDO ]HFH SURYLQFLL FDUH DX SURSULXO JXYHUQ L XQ VLVWHP

distinct dH VHUYLFLL SXEOLFH /D DFHVWHD VH DGDXJ Q FHHD FH SULYHWH RUJDQL]DUHD SROLWLF

VXYHUDQ 

 WHULWRULL FDQDGLHQH  vQ &DQDGD

Regina Elizabeth a II-D

GH LQH SXWHUHD

Cateva dintre problemele actuale ale societatii canadiene sunt prezentate in continuare: 9.1.1. Federalismul i globalizarea
3UREOHPD IHGHUDOLVPXOXL D DS UXW FD XUPDUH D XQHL UHDOLW L FODUH PHQ LRQDWH vQ FRQ LQXWXO IHGHUD LH D FRORQLLORU QF GH DWXQFL V D YRUELW L V

Actului de constituire din 1867.

FRQVWLWXLW

-a scris despre o

SH ED]D XQXL DFRUG DO IHGHUD LHL FDUH XOWHULRU D GHYHQLW XQ GRFXPHQW FX FDUDFWHU HFRQRPLF U LWH vQWUH FRORQLL L QRXO *XYHUQ L HUDX IRORVLWH SHQWUX GH]YROWDUHD

Prin acesta, veniturile erau PS industriale.

) U JOREDOL] U

RUDHORU 1RYD 6FR LD L 1HZ %UXQVZLFN FD SRUWXUL L SURYLQFLLOH FDQDGLHQH FD FHQWUH ILQDQFLDUH L D LQWUD vQ GHWDOLL vQ SUREOHPD IHGHUDOLVPXOXL FDUH HVWH IRDUWH PXOW GLVFXWDW DFHVW FRQFHSW VH GH]YROW DVW ]L vQWU L DQDOL]DW GH

VSHFLDOLWLL FDQDGLHQL UHPDUF P IDSWXO F

-un context nou, cel al

ii.
DVXSUD SURFHVXOXL GHFL]LRQDO OD LPSRUWDQWH PXWD LL

&D XUPDUH D DFHVWXL IHQRPHQ DSDU DOWH HOHPHQWH FX LQIOXHQ

nivelul Guvernului Federal.

*OREDOL]DUHD GHWHUPLQ

n statul canadian, astfel:

'H]YROWDUHD WHKQRORJLHL LQIRUPD LRQDOH ([WLQGHUHD UH HOHORU GH WUDQVSRUW L FRPXQLFD LL $SDUL LD GH QRL FHQWUH ILQDQFLDUH QW ULUHD DOLDQ HORU VWUDWHJLFH vQWUH UL 'H]YROWDUHD UHOD LLORU GLQWUH ILUPHOH SULYDWH L vQWUH FHOH GLQ VHFWRUXO SXEOLF L SULYDW

9.1.2. Popula ia aborigen Canada estH

SHQWUX F L XQ VWDW

i minorit ile
vQ FDUH VXQW UHFXQRVFXWH SULQ &RQVWLWX LH GUHSWXULOH

PXOWLQD LRQDO

IXQGDPHQWDOH DOH SRSXOD LHL DERULJHQH L PLQRULWDUH 1X HVWH GHORF vQWkPSO WRDUH DFHDVW vQ &DQDGD H[LVW XQXL QXP U DQDORJLH vQWUH IHGHUDO L PXOWLQD LRQDO

n primul rnd (ex: n

UHJLXQL SURYLQFLL FX SRSXOD LH PDMRULWDU UHSUH]HQWDWLY GH LQVWLWX LL

IUDQFRIRQ  FHHD FH D FRQGXV OD QD LRQDOH VSHFLILFH

vQILLQ DUHD

DGPLQLVWUDWLYH

4XHEHF 8QHOH WHULWRULL DX SRSXOD LH PDMRULWDU DERULJHQ SURYLQFLLOH vQ FDUH HVWH PDMRULWDU FHQWUDO  $SDUH DVWIHO GLQ FH vQ FH PDL HYLGHQW FH SULYHWH GHUXODUHD DFWLYLW

DQJORIRQ

H[2QWDULR DOWHOH DX SRSXOD LH PDMRULWDU LOH 3ULQ XUPDUH vQ IRUPDWH GLQ L GHFL JXYHUQHOH ORFDOH VXQW

L R SDUWH GLQ WHULWRULL DX SRSXOD LH PL[W  SUHGRPLQDQWH ILLQG PLQRULW SRSXOD LD DERULJHQ

UHSUH]HQWDQ L DL DFHVWRUD D DS UXW GLQ FH vQ FH PDL HYLGHQW

SUREOHPD UHSUH]HQW ULL ORU vQ DGPLQLVWUD LD

QHFHVLWDWHD HIHFWX ULL XQRU PXWD LL VHPQLILFDWLYH vQ FHHD

LL GH F WUH LQVWLWX LLOH SXEOLFH DGPLQLVWUDWLYH FDQDGLHQH (VWH FHUW IDSWXO F

vQ SHULRDGD XUP WRDUH 3DUODPHQWXO L *XYHUQXO )HGHUDO VH YRU RULHQWD WRW PDL PXOW SH XQRU SDUWHQHULDWH L FKLDU D XQRU LQVWLWX LL SXEOLFH FDUH V IXQF LRQH]H SH ED]

dezvoltarea

GH SDUWHQHULDW

9.1.3. Posibilitatea separ rii Quebec-ului de Canada

3ULQ UHIHUHQGXPXO GLQ  D IRVW FRQFHQWUDW DWHQ LD FDQDGLHQLORU DVXSUD XQHL SUREOHPH IRDUWH V VH vQ HOHDJ IDSWXO F vQ YLLWRU DU IL SRVLELO GHOLFDWH DFHHD D VHSDU ULL 4XHEHF XOXL GH )HGHUD LH UHVSHFWLY &DQDGD 5H]XOWDWXO FDUH D IRVW IRDUWH

DSURDSH GH FRQILUPDUHD HIHFWLY

D DFHVWHL GLYL]LXQL ODV

RUJDQL]DUHD XQXL DOW UHIHUHQGXP SH DFHHDL SUREOHP 

 6WUXFWXUD DXWRULW

LL vQ DGPLQLVWUD

ia canadian

n continuare sunt prezentate principalele componente structurale la nivel federal, provincial i local implicate n procesul decizional potrivit structurii specifice a autorit ii. Q &DQDGD FD vQ WRDWH ULOH GHPRFUDWLFH GH]YROWDWH H[LVW R VHSDUDUH D DXWRULW LL vQ FHOH WUHL
UDPXUL GLVWLQFWH DXWRULWDWHD MXULGLF  DXWRULWDWHD OHJLVODWLY L H[HFXWLY YH]L ILJXUD QU  6WUXFWXUD

autoritatii in administratia canadiana). Q FRQWLQXDUH SUH]HQW P ILHFDUH GLQ FHOH WUHL UDPLILFD LL VXUSULQ]kQG DVSHFWHOH SDUWLFXODUH SHQWUX D vQ HOHJH PDL ELQH FRPSHWHQ HOH SH FDUH OH DX LQVWLWX LLle administrative canadiene n procesul de fundamentare a deciziilor administrative. 9.2.1. Autoritatea juridic Q &DQDGD H[LVW
GRX VLVWHPH GH OHJL UHVSHFWLY OHJHD SHQDO L OHJHD FLYLO  3RWULYLW &RQVWLWX LHL &DQDGHL DPEHOH QLYHOXUL DOH *XYHUQXOXL UHVSHFWLY IHGHUDO L SURYLQFLDO VXQW UHVSRQVDELOH SHQWUX DGPLQLVWUDUHD FXU LORU 'H UH LQXW HVWH L IDSWXO F H[FOXVLY SURYLQFLLOH GH LQ SXWHUHD DVXSUD DGPLQLVWU ULL MXVWL LHL vQ WHULWRULXO FDUH OH DSDU LQH L GH DVHPHQHD DX FRPSHWHQ D WRUHWL L FXU L GH DSHO UHVSHFWDUH D OHJLORU

de a nfiiQ D LQVWDQ H MXGHF

L R PDL EXQ

3DUODPHQWXO )HGHUDO HVWH UHVSRQVDELO SHQWUX RUJDQL]DUHD &XU LL *HQHUDOH GH $SHO D &DQDGHL L GH DVHPHQHD SRDWH FUHD DOWH GLIHULWH FXU L FX VFRSXO GH D DVLJXUD R PDL EXQ IXQF LRQDUH D VLVWHPXOXL DGPLQLVWUDWLY GLQ &DQDGD FXUWH HVWH &XUWHD 6XSUHP D &DQDGHL &HD PDL vQDOW

. Aceasta este, n general, o curte de apel

SHQWUX FD]XUL SXEOLFH DGPLQLVWUDWLYH L FLYLOH IRUPDW

GLQ  MXGHF WRUL QXPL L GH *XYHUQXO )HGHUDO

9.2.2. Autoritatea legislativ

)XQGDPHQWDUHD OHJLORU vQ &DQDGD U PkQH vQ FRQWLQXDUH vQ FRPSHWHQ D *XYHUQXOXL VSHFLDO SHQWUX OHJLOH FDUH VH UHIHU GRPHQLL DUH FRPSHWHQ H QXPDL

, n

OD SUREOHPH ILVFDOH L FKHOWXLHOL SXEOLFH 'H DOWIHO SHQWUX DFHVWH IRUPDW vQV GLQ

Corpul Legislativ HVWH Canadei vQ FDUH DX DXWRULWDWH OHJLVODWLY WUHL FRPSRQHQWH - Regina UHSUH]HQWDW SULQ Guvernatorul General; - Senatul Canadei; - Camera Comunelor.

*XYHUQXO

Parlamentul

3URLHFWHOH GH OHJL SRW IL LQL LDWH GH 6HQDW VDX GH &DPHUD &RPXQHORU H[FHS LH IDF SURLHFWHOH GH OHJL FX FRQ LQXW ILQDQFLDU VDX ILVFDO FDUH WUHEXLH LQL LDWH vQ &DPHUD &RPXQHORU

3URLHFWHOH GH OHJL WUHEXLH V

WUHDF

SULQ DPEHOH &DPHUH L V

SULPHDVF

VHPQ WXUD UHJDO

(respectiv cea a Guvernatorului General) nainte de a intra n vigoare. Senatul Canadei

DUH GRX IXQF LL LPSRUWDQWH 3ULPD VH UHIHU OD H[DPLQDUHD FRQ LQXWXOXL

proiectelor de legi, iar cea de a doua la

SUREOHPH GH LQWHUHV VRFLDO L HFRQRPLF

LQL LHUHD GLVFX LLORU SXEOLFH L GHUXODUHD FHUFHW ULL vQ

Senatul
GDF

HVWH IRUPDW GLQ  VHQDWRUL GDU 5HJLQD SRDWH P UL DFHVW QXP U FX  VDX  SHUVRDQH

DUH DYL]XO 3ULPXOXL 0LQLVWUX 6HQDWRULL VXQW QXPL L GH *XYHUQDWRUXO *HQHUDO FX DYL]XO 3ULPXOXL

Ministru. Q &DQDGD H[LVW

L FkWHYD

componente administrative asociate LPSOLFDWH GH UHJXO

FDUH VWXGLD]

 vQ ID]HOH

de dezbatere a proiectelor de legi. Astfel, se constituie comitetele

SURLHFWHORU GH OHJL L IRUPXOHD]

ILHFDUH VHF LXQH D

UHFRPDQG UL vQDLQWH GH GH]EDWHUHD ORU ILQDO

vQ &DPHUD &RPXQHORU

SUH]HQW H[LVW

vQ

&

anada aproximativ 30 de comitete parlamentare. Rolul principal al

FRPLWHWHORU HVWH DFHOD GH D UHGXFH WLPSXO GH GH]EDWHUH GLQ SOHQ vQWUXFkW vQ DFHVWH JUXSXUL VXQW LPSOLFD L WR L PHPEULL 3DUODPHQWXOXL

9.2.3. Autoritatea executiv Q &DQDGD H[LVW trei niveluri OD FDUH VH H[HUFLW

DXWRULWDWHD H[HFXWLY 

Nivelul superior-GH F

WUH *XYHUQXO )HGHUDO FHQWUDO

1LYHOXO PHGLXSURYLQFLDO GH F WUH *XYHUQXO 3URYLQFLLORU FDQDGLHQH 1LYHOXO LQIHULRU ORFDO GH F WUH JXYHUQHOH ORFDOH

Guvernul Federal al Canadei este format din: - eful Guvernului; - Biroul efului Guvernului; - Cabinetul Primului Ministru; - Biroul Consultativ; - 'HSDUWDPHQWHOH GH FRQGXFHUH FHQWUDO - Ministerele/Departamentele; - $OWH LQVWLWX LL SXEOLFH - Departamentele de Reprezentare la niveO FHQWUDO D QLYHOXULORU SURYLQFLDO L ORFDO
3HQWUX D FXQRDWH JUDGXO GH LPSOLFDUH D ILHF UHL FRPSRQHQWH D *XYHUQXOXL )HGHUDO vQ SURFHVXO 

decizional sunt prezentate n continuare cteva caracteristici importante referitoare la FRPSHWHQ HOH L responsabilit
LOH

departamentelor executivului canadian.

)LJXUD QU  6WUXFWXUD DXWRULW

LL vQ DGPLQLVWUD LD FDQDGLDQ

COROANA BRITANICA GUVERNATORUL GENERAL

$XWRULWDWHD OHJLVODWLY

$XWRULWDWHD

H[HFXWLY

$XWRULWDWHD MXULGLF

Senatul

Camera Comunelor

Primul Ministru Biroul Primului Ministru Cabinetul

&XUWHD 6XSUHP

Canadei
&XUWHD 6XSUHP D

7HULWRULXOXL <XNRQ L D

Teritoriilor de Nord-Vest
&XUWHD )HGHUDO D

Consiliul
&RQVXOWDWLY L %LURXO GH 5HOD LL

Canadei Trezoneria

Federal Provincial

Ministerele/ Departamentele

eful Guvernului
HVWH DD FXP DP PHQ LRQDW PDL VXV

Primul Ministru canadian conduce Guvernul Federal. EO

1RPLQDOL]DUHD OXL HVWH FRQILUPDW H[FHS LRQDO

OLGHUXO SDUWLGXOXL SROLWLF FDUH GH LQH PDMRULWDWHD vQ &DPHUD &RPXQHORU RUL DO XQHL FRDOL LL PDMRULWDUH RILFLDO GH *XYHUQDWRUXO *HQHUDO 3ULPXO 0LQLVWUX DUH DXWRULWDWH L HVWH IRUPDW GLQ  SHQWUX D DOHJH L D PRGLILFD SURSULXO &DELQHW DO F UXL HI HVWH

Cabinetul Primului Ministru include toate ministerele Guvernului Comunelor

SHQWUX SROLWLFD L LQL LDWLYHOH *XYHUQXOXL $FHDVW DOH VLVWHPXOXL FDQDGLDQ GH JXYHUQDUH

PHPEUL FHO PDL PDUH QXP U GLQ LVWRULD &DQDGHL 0LQLVWHUHOH VXQW UHVSRQVDELOH vQ ID D &DPHUHL UHVSRQVDELOLWDWH FROHFWLY HVWH XQXO GLQ XQHRUL 3ULPXO

SULQFLSLLOH GH ED]

0LQLWULL VXQW vQ JHQHUDO DOHL GLQWUH PHPEULL &DPHUHL &RPXQHORU FX WRDWH F

Ministru aleJH
'XS

GLQ 6HQDW PLQLWULL &DELQHWXOXL )LHFDUH PLQLVWUX GH RELFHL HVWH UHVSRQVDELO SHQWUX XQ XQ PLQLVWUX SRDWH GH LQH PDL PXOW GH XQ SRUWRIROLX vQ DFHODL WLPS SULQFLSLLOH GH ED] SHQWUX ILHFDUH SURSXQHUH OHJLVODWLY  vQ GHWDOLX L WUHEXLH V OH LPSOHPHQWH]H

GHSDUWDPHQW FX WRDWH F

&DELQHWXO LD vQ GH]EDWHUH L DSURE FD DFHVWD V

FH XQ SURLHFW GH OHJH HVWH VFKL DW &DELQHWXO

O H[DPLQHD]

-l aprobe nainte

ILH WULPLV 3DUODPHQWXOXL 'H DVHPHQHD &DELQHWXO IXQGDPHQWHD]

UHJXOLOH GH VXSOLPHQWDUH

D OHJLVOD LHL DSUREDWH vQ SUHDODELO GH 3DUODPHQW L DUH FRPSHWHQ D V

Ministerele / Departamentele Cele mai multe departamente sunt responsabile pentru planificarea, coordonarea L livrarea serviciilor publice F WUH SRSXOD LH $OWHOH XUP UHVF GHVI XUDUHD DFWLYLW LL vQ GLIHULWH FRPSRQHQWH DOH sistemului administrativ. Exemplu: 'HSDUWDPHQWXO -XVWL LHL RIHU VHUYLFLL WXWXURU GHSDUWDPHQWHORU
*XYHUQXOXL L QX GLUHFW F WUH SRSXOD LH 'HSDUWDPHQWHOH DGPLQLVWUDWLY D XQXL JXYHUQDPHQWDOH PLQLVWUX DGMXQFW VH DIO vQ VXERUGLQHD SHQWUX PLQLVWHUHORU L VXE vQ DXWRULWDWHD &DPHUHL UHVSRQVDELO SURSULXO GHSDUWDPHQW ID D

Comunelor.
&RPSOH[LWDWHD SUREOHPHORU FX FDUH VH FRQIUXQW IHGHUDOH L D GLYHUVLW LL UHJLXQLORU FDQDGLHQH IDF IRDUW *XYHUQXO &DQDGHL FD XUPDUH D VWUXFWXULL VDOH

e dificil managementul public printr-un singur

L F WUH GLIHULWH SURYLQFLL FDQDGLHQH 7UHEXLH DGPLQLVWUDWLYH OD QLYHO ORFDO 6WUXFWXULOH OLPLWDW

RUJDQLVP OD QLYHO QD LRQDO *XYHUQXO )HGHUDO 'H DFHHD *XYHUQXO )HGHUDO D GHVFHQWUDOL]DW VLVWHPXO GHOHJkQG DQXPLWH DWULEX LL FRPSHWHQ H L UHVSRQVDELOLW GHVFHQWUDOL]DUHD HVWH UHDOL]DW OD QLYHO FHQWUDO L FX PDL PXOW GLQ SXQFW GH YHGHUH DGPLQLVWUDWLY FX R OD FRQWH[WXO ORFDO QX DX vQV

men ionat ns c
SROLWLF SODQLILFDW

SURJUDPH

descentralizate au un anumit grad de libertate pentru a adapta politLFLOH

SHQWUX DF LXQLOH ORU

FRPSHWHQ D GH D IXQGDPHQWD SURSULLOH ORU SROLWLFL L SURJUDPH GDU DX UHVSRQVDELOLWDWH SXEOLF

Guvernele provinciilor canadiene

6WUXFWXUD DGPLQLVWUDWLY DXWRULW )LHFDUH UHSUH]LQW SURYLQFLH DUH L UHVSRQVDELOLW R VWUXFWXU LOH SURYLQFLLORU FDQDGLHQH UHIOHFW FRPSDUDELO IRUPDW  &DE GLYL]DUHD SXWHULL LL vQWUH *XYHUQXO )HGHUDO L 3URYLQFLLOH &DQDGLHQH SROLWLF GLQWU-un Guvernator inetul Guvernului Federal) ce

locotenent QXPLW GH *XYHUQDWRUXO *HQHUDO vQ &RQVLOLX vQ SUDFWLF

5HJLQD vQ SURYLQFLH L DF LRQHD]

FX DFRUGXO DYL]XO L DVLVWHQ D SURSULXOXL &RQVLOLX H[HFXWLY ]L PDL PXOW VLPEROLFH

&DELQHWXO *XYHUQXOXL 3URYLQFLDO FDUH HVWH UHVSRQVDELO SHQWUX ED]D OHJLVODWLY  7RDWH FRPSHWHQ HOH

Guvernatorului locoWHQHQW FD L DOH *XYHUQDWRUXOXL *HQHUDO VXQW DVW

ILHF 0HPEULL DFHVWHL DGXQ UL VXQW DOHL SULQ YRW XQLYHUVDO RELFHL GXS  DQL )LHFDUH 3ULP 0LQLVWUX JXYHUQHD] DQL 2ULFXP DOHJHULOH OD QLYHOXO SURYLQFLLORU VH GHVI RDU

UHL SURYLQFLL HVWH IRUPDW GLQ *XYHUQDWRUXO ORFRWHQHQW L R VLQJXU

Legislativul . SHQWUX XQ WHUPHn determinat, regulamentar de 5

&DPHU  $GXQDUHD /HJLVODWLY vQDLQWH GH vQFKHLHUHD DFHVWXL LQWHUYDO GH SURYLQFLD

PSUHXQ

FX  PHPEULL GLQ FHOH PDL

dens populate provincLL L FX XQ QXP Guvernele locale

U PDL PLF vQ FHOHODOWH

'HL &RQVWLWX LD &DQDGHL PHQ LRQHD] L XQ

GRDU GRX

QLYHOXUL GH JXYHUQDUH vQ &DQDGD WRWXL H[LVW

al treilea nivel, local, respectiv DO PXQLFLSDOLW LORU 'H UH LQXW vQV  HVWH IDSWXO F institu LLOH PXQLFLSDOLW LL LQWU VXE MXULVGLF LD provinciilor. 'DWRULW GH]YROW ULL GHPRJUDILFH HFRQRPLFH L SROLWLFH municipaOLW LOH VXQW DERUGDWH FD XQ DGHY UDW JXYHUQ ORFDO. $FHDVWD vQVHDPQ F vQ &DQDGD IXQF ioneaz 10 sisteme municipale diferite. PractLF L
WHRUHWLF H[LVW VXILFLHQWH HOHPHQWH GH VLPLODULWDWH vQWUH HOH 0XQLFLSDOLW LOH FDQDGLHQH RIHU vQ JHQHUDO LORU DX IRVW PDL PXOWH VHUYLFLL F WUH SRSXOD LH DS UDUH FLYLO  WUDQVSRUW LJLHQ  V Q WDWH SODQLILFDUH GLYHUWLVPHQW L VHUYLFLL SHQWUX FRPXQLW OH LPSOLF  'LPHQVLXQHD VWUXFWXULL GHSLQGH vQ JHQHUDO GH QXP UXO FHW HQLORU din localitate. Membrii guvernelor provinciilor sunt preocupa L SHQWUX UHXQLUHD PXQLFLSDOLW LORU SHQWUX D UHGXFH QXP UXO ORU L pentru a fluidiza procesul de management din institu iile administrative. 3ULPDULL L FRQVLOLHULL VXQW DOHL SULQ YRW XQLYHUVDl. L 8QHOH VHUYLFLL FDUH DX IRVW FkQGYD GH FRPSHWHQ D PXQLFLSDOLW LVDX VXQW WUDQVIHUDWH JUDGXDO F WUH *XYHUQHOH SURYLQFLLORU vQ SULPXO UkQG GLQ FDX]D FRVWXULORU SH FDUH

9.3. Procesul de luare a deciziilor administrative la nivelurile federal, provincial i local

6WUXFWXUD IHGHUDO GHFL]LLORU DVWIHO F D VWDWXOXL FDQDGLDQ

SXQH SXWHUQLF DPSUHQWD DVXSUD SURFHVXOXL GH OXDUH D DWkW OD

GHFL]LLOH VH IXQGDPHQWHD]

nivelul federal, n primul rnd de Primul

0LQLVWUX L GH &DELQHWXO V X OD FDUH VH DGDXJ

DOWH GHSDUWDPHQWH GLQ DGPLQLVWUD LD FHQWUDO  FkW L OD

nivelul provinciilor GRDU SHQWUX DQXPLWH FDWHJRULL GH SUREOHPH 'HVLJXU OD DFHVWHD VH DGDXJ deciziile guvernelor locale, ale PXQLFLSDOLW LORU IXQGDPHQWDWH FX RFD]LD IXUQL] ULL VHUYLFLLORU GLUHFWH F WUH
SRSXOD LH vQ VSHFLDO GH DS UDUH FLYLO  WUDQVSRUW V Q WDWH SODQLILFDUH GLYHUWLVPHQW L VHUYLFLL SHQWUX

comunitate.

Procesul de luare a deciziilor la nivelul provinciilor i municipalit ilor

Guvernele provinciilor iau decizii care au caracter de lege XQHRUL L legi referitoare la sistemele de taxe introduse n provincie. De asemenea, LQVWLWX LLOH PXQLFLSDOH DX FRPSHWHQ H decizionale pentru a administra domeniul public, proprietatea L D YHJKHD DVXSUD UHVSHFW ULL
GUHSWXULORU FLYLOH SHQWUX D YLQGH VDX vQFKLULD VXSUDIH H GH WHUHQ FDUH OH DSDU LQ 0XQLFLSDOLW LOH

sunt organizate, IXQF

LRQHD]

L IXQGDPHQWHD]

GHFL]LL GRDU VXE MXULVGLF LD

provinciilor.
&D L SURvinciile, PXQLFLSDOLW LOH au SURSULD ORU VWUXFWXU SROLWLF L DGPLQLVWUDWLY L ac ioneaz FD XQ DGHY UDW JXYHUQ ORFDO Principalele domenii vQ FDUH DFHVWHD DX FRPSHWHQ H GHFL]LRQDOH VXQW DS UDUH FLYLO , transport, V Q WDWH, planificare, GLYHUWLVPHQW L VHUYLFLL SHQWUX FRPXQLW L. Prin urmare, etapele procesului decizional OD QLYHOXO SURYLQFLLORU L ORFDO SRWULYLW DERUG ULL DFHOXLDL DXWRU VXQW XUP WRDUHOH

Identificarea problemei;
&XQRDWHUHD IDFWRULORU FDUH DX OHJ WXU FX SUREOHPDVLWXD LD DQDOL]DW 

Formularea alternativelor decizionale;

$QDOL]D L WHVWDUHD DOWHUQDWLYHORU

Selectarea unei alternative decizionale; Implementarea alternativei selectate.

9.4. Transferul de know-how n domeniul managementului public din Canada n Romnia

'HL H[LVW IR

arte multe deosebiri

vQWUH VLVWHPHOH GH PDQDJHPHQW DOH FHORU GRX

VWDWH XQHOH

GLQWUH DFHVWHD IXQGDPHQWDOH WLSXO GH VWDW RUJDQL]DUHD DGPLQLVWUDWLY  WRWXL

este posibil un transfer de know-how din domeniul managementului public canadian n managementul public romnesc.
([SHULHQ D GHPRFUDWLF DGPLQLVWUD LHL FDQDGLHQH GREkQGLW vQ DSURDSH  GH DQL GH JXYHUQDUH

SXQH SXWHUQLF DPSUHQWD DVXSUD FDOLW

LL SURFHVHORU GH PDQDJHPHQW L GH H[HFX LH FDUH

explicQG

SHUIRUPDQ HOH RE LQXWH GH VRFLHWDWHD FDQDGLDQ

este pe locul 1 n lume n ceea ce

SULYHWH VLVWHPXO GH V Q WDWH L HGXFD LH ILLQG FRQVLGHUDW

QD LXQHD FX FHO PDL ULGLFDW QLYHO PHGLX GH

WUDL DO SRSXOD LHL UH]XOWDWHOH XQXL VWXGLX LQWHUQD LRQDO SXEOLFDW vQ &DQDGD vQ VHSWHPEULH  FRQILUP DFHDVW UHDO

itate).

Q FRQWLQXDUH VXQW SUH]HQWDWH L DQDOL]DWH cteva elemente de succes n managementul public canadian care ar putea fi DGDSWDWH L aplicate n forme specifice n managementul public din Romnia:

1. Strategia Fundamentarea unor strategii globale, clare, coerente, realiste, complete GH PDQDJHPHQW L a unor strategii derivate SH GRPHQLLOH GLVWLQFWH FDUH V FXSULQG WRDWH QLYHOXULOH VLVWHPXOXL administrativ. n aplicarea strategiilor pot fi create centre strategice SHQWUX IXQGDPHQWDUHD XUP ULUHD DQDliza
L LPSOHPHQWDUHD VWUDWHJLLORU SDU LDOH GHVSULQVH GLQ VWUDWHJLD JHQHUDO 

2. Descentralizarea Descentralizarea sistemului administrativ

$FHDVWD vQVHDPQ XQ WUDQVIHU GH VDUFLQL FRPSHWHQ H L UHVSRQVDELOLW L vQ OHJ WXU FX

planificarea, managementul L UHVXUVHOH XPDQH GH OD QLYHOXO FHQWUDO F 3. Privatizarea Privatizarea serviciilor publice
'HVLJXU DFHDVWD HVWH R FDUDFWHULVWLF ORFDO GHRDUHFH UHSUH]HQWDQ LL ORU FRQGXF V VXQW SULYDWL]DWH 'H FH" 'DWRULW

WUH QLYHOXULOH ORFDOH

PDL PXOW D JXYHUQHORU FDQDGLHQH GH OD QLYHO SURYLQFLDO L HQL FkW L SHQWUX DGPLQLVWUD LH

erviciile publice. Cele mai multe servicii publice n Canada

PXOWLSOHORU DYDQWDMH DWkW SHQWUX FHW

Privatizarea serviciilor publice are efecte pozitive concretizate n: &UHWHUHD FDOLW LL serviciilor; Reducerea cheltuielilor administrative;
0DMRUDUHD YHQLWXULORU JXYHUQHORU SURYLQFLDO L ORFDO 'LPLQXDUHD GHSHQGHQ HL DGPLQLVWUDWLYH L GHFL]LRQDOH FRQWLQXH vQWU

Rentabilizarea serviciilor publice etc. n Romnia a nceput privatizarea unor servicii publicH GDU SURFHVXO WUHEXLH V ritm mai rapid. 4. Parteneriatul Dezvoltarea de parteneriate ntre sectorul public
L SULYDW L FUHDUHD XQHL VLQHUJLL vQWUH DFHVWHD 3DUWHQHULDWXO DUH ORF OD GRX QLYHOXUL vQ &DQDGD 3H GH R SDUWH

-un

ntre guvernele provinciilor L

Guvernul Federal L SH GH DOWD vQWUH SULPHOH L guvernele locale. Q 5RPkQLD vQ VSHFLDO OD QLYHOXO DGPLQLVWUD LHL ORFDOH V-ar putea dezvolta cu succes astfel de parteneriate cu avantaje GH DPEHOH S U L Cteva dintre acestea sunt mHQ LRQDWH vQ FRQWLQXDUH
&UHWHUHD FDOLW LL VHUYLFLLORU SXEOLFH D SDWULPRQLXOXL SXEOLF D SDWULPRQLXOXL SXEOLF HWF ,QWHJUDUHD VHFWRUXOXL SULYDW vQ SROLWLFD DGPLQLVWUDWLY  *HVWLRQDUHD HILFLHQW &RQVHUYDUHD PDL EXQ

Rentabilizarea serviciilor publice;

5. Restructurarea Restructurarea sistemului administrativ Foarte multe VFKLPE

SURYLQFLDO L ORFDO 'HVLJXU F WRDWH DFHVWH VFKLPE UL GHPRQVWUHD] IOH[LELOLWDWHD PDUH D DGPLQLVWUDW UL VH vQUHJLVWUHD] L vQ DGPLQLVWUD LD FDQDGLDQ

, n special la nivelurile ivului canadian

L FDSDFLWDWHD OLGHULORU SROLWLFL GH D OXD GHFL]LL SHQWUX D FUHD XQ VLVWHP RULHQWDW VSUH VDWLVIDFHUHD XQRU

interese sociale locale.

5HSUH]HQWDQ LL DGPLQLVWUD LHL FDQDGLHQH DX vQ HOHV L DX DFFHSWDW IDSWXO F

VFKLPEDUHD HVWH XQ

proces continXX FDUH QHFHVLW 6. Pia a

vQV

DELOLWDWH PDQDJHULDO

GDU L SROLWLF 

$ERUGDUHD SLH HL FD SDUWH LQWULQVHF GLQ DGPLQLVWUD LH

D SURFHVXOXL GH PDQDJHPHQW

Canada este un stat cu un sistem economic foarte bine dezvoltat. De-a lungul timpului, func ionarii publici L SROLWLFLHQLL FDQDGLHQL DX vQY DW F SLD D UHSUH]LQW WRWGHDXQD SXQFWXO F WUH FDUH WUHEXLH V SULYHDVF DWXQFL FkQG LDX GHFL]LL DGPLQLVWUDWLYH. Mai mult dect att, liderii politici care conduc administrativul canadian L-DX vQVXLW R UHJXO HOHPHQWDU L HVHQ LDO  DFHHD GH D DERUGD VRFLHWDWHD FDQDGLDQ FX WRDWH
SUREOHPHOH GH DOWIHO GHORF SX LQH FD SH R SLD PDUH SH FDUH VH FRQIUXQW SHUPDQHQW FHUHUHD L VH FD R

oferta de servicii publice.

'HVLJXU HVWH QRUPDO SLD DUH PXOWLSOH R DVWIHO GH DERUGDUH FDUH GLQ S FDWH vQ 5RPkQLD DELD vQFHSH V LL URPkQHWL SHUFHSXW FRQWXUH]H 2ULHQWDUHD PDL PDUH D DGPLQLVWUD LHL GLQ 5RPkQLD DVXSUD VRFLHW DFHVWHD VXQW PHQ LR FHULQ HOH SLH HL ORFDO  'H]YROWDUHD SLH HL VHUYLFLL 6DWLVIDFHUHD PDL EXQ D LQWHUHVHORU VRFLDOH JHQHUDOH GDU L VSHLFLILFH SHQWUX DGPLQLVWUD LD

avantaje, att SHQWUX FHW nate n continuare:

D UHDOLW

HQL

, politicieni, FkW L SHQWUX DGPLQLVWUD LH. Cteva dintre

&XQRDWHUHD PDL EXQ

LL VRFLDOH L RULHQWDUHD SURFHVXOXL GHFL]LRQDO IXQF LH GH

lor n Romnia;

6WLPXODUHD FUH ULL GH SDUWHQHULDWH FX VHFWRUXO SULYDW HWF

7. Managementul antreprenorial
7UHFHUHD GH OD FRQGXFHUHD DGPLQLVWUDWLY OD FHD DQWUHSUHQRULDO XQGHYD OD L DGPLQLVWUD LD FDQDGLDQ  vQ VSHFLDO GH OD QLYHOXULOH SURYLQFLLORU L ORFDOH VH DIO vQFHSXWXO DFHVWXL SURFHV (VHQ LDO FDQDGLHQL D QHFHVLW

HVWH vQ HOHJHUHD GH F WUH OLGHULL SROLWLFL L IXQF LRQDULL SXEOLFL

LL XQHL DVWIHO GH VFKLPE UL

. Liderii politici,
DERUGHD]

vQ VSHFLDO L IXQF LRQDULL SXEOLFL

FX IXQF LL GH FRQGXFHUH GLQ DGPLQLVWUD LD FDQDGLDQ

SRVWXULOH L IXQF LLOH SXEOLFH SH FDUH

OH GH LQ FD SRVWXUL L IXQF LL GH PDQDJHPHQW iar rolul lor n acest sistem nu este unul pur birocratic, administrativ sau politic, ci unul de vQWUHSULQ] WRUL L antreprenori cu capacitate FUHDWLY , spirit inovativ, flexibilitate vQ JkQGLUH L DF LXQH. 'HVLJXU R VFKLPEDUH WUHEXLH I FXW IXQF LRQDULORU vQ VHQVXO GH]YROW ULL L vQ 5RPkQLD vQ PHQWDOLWDWHD UHSUH]HQWDQ LORU SROLWLFL L D XPDQH D SURFHVXOXL GH PDQDJHPHQW GLQ

GLPHQVLXQLL

administrD

LH

CAPITOLUL 9 : REZUMAT

I. Statul Canada este o monarhie constitutionala cu o structura politica bazata pe un sistem federal. - puterea suverana in Canada este detinuta de Regina Elizabeth a II-a - sistemul politic de tip federal este format din:a) guvernul federal b)10 guverne ale provinciilor - fiecare guvern( federal, provincial, local) este condus de un priministru si un cabinet - Parlamentul este: a) bicameral la nivel federal b) unicameral la nivel provincial si local II. Structura autoritatii 1) Autoritatea juridica - in Canada exista doua sisteme de legi: -legea penala -legea civila - Guvernul federal si provincial sunt responsabile pentru administrarea Curtilor - Provinciile detin puterea exclusiva asupra administrarii justitiei in teritoriul care le apartine - Guvernul federal desemneaza si plateste judecatorii curtilor superioare din provincii - Cea mai inalta curte este Curtea Suprema a Canadei 2) Autoritatea legislativa - fundamentarea legilor ramane in competenta Guvernului - Corpul Legislativ este format din Parlamentul Canadei, in care au autoritate legislativa trei componente: a) regina b) Senatul Canadei c) Camera Comunelor - in Canada exista aproximativ 30 de comitete parlamentare care au rolul de a reduce timpul de dezbatere din plen 3) Autoritatea executiva - in Canada exista trei niveluri la care se exercita autoritatea executiva: a) nivel superior de catre Guvernul federal (central) b) nivel mediu(provincial) de catre Guvernul provinciilor canadiene c) nivel inferior(local) de catre guvernele locale

CUVINTE CHEIE

Monarhie constitutionala Guvern federal Curtea Suprema a Canadei Camera Comunelor Comitete parlamentare Birou de consilieri Guvernator locotenent Municipalitate Centre strategice Leadership

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

$UPHQLD $QGURQLFHDQX 0DQDJHPHQW SXEOLF LQWHUQD LRQDO (G (FRQRPLFD 

Bourn C., Public Sector Management, vol. 1, 2, Dartmonth, Brookfield, 1995. Burland A., Laufer R., Public Management, Dalloz, Londra, 1990. Braybrooke D., A Strategy of Decision, Free press, New York, 1980 Meyer P., Systemic Aspect of Public Administration, G.E.C. Gad Publishers, Copenhagen, 1973 Mosher F., American Public Administration: Past, Present and Future, Alabama University Press, 1984.
1LFROHVFX 2 D 0DQDJHPHQW (G (FRQRPLF  %XFXUHWL 

Oliver D., Public Administration: Cpncepts, readings, Printice Hall, Chicago, 1982. Garson D., Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York, 1991. Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington, University of Indiana Press, 1984.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Ce fel de stat este Canada? 2) Cine detine puterea suverana in Canada? 3) De cine este condus Guvernul federal? Dar cel local? 4) Ce fel de Parlament exista la nivel federal? Dar la nivel provincial si local? 5) La ce niveluri se exercita autoritatea executiva in Canada? 6) Care este structura politica a fiecarei provincii din Canada? 7) Care sunt etapele procesului decizional la nivelul provinciilor si la nivel local? 8) Care este structura guvernelor provinciilor din Canada?

CAPITOLUL 5 : METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN MANAGEMENTUL PUBLIC

MOD DE LUCRU CUPRINS

5.1. Notiunea de metoda 5.2. Tipologia metodelor utilizate in managementul public 5.2.1. Metodele de executare 5.2.1.1. Metoda constrangerii 5.2.1.2. Metoda convingerii 5.2.1.3. Metoda cointeresarii 5.2.2. Metodele de organizare si functionare 5.2.2.1. Metoda organizarii rationale a activitatilor administrative 5.2.2.2. Metoda sedintei 5.2.2.3. Metoda conducerii eficiente 5.2.2.4. Metoda valorificarii experientei in munca 5.2.2.5. Metoda structurarii corespunzatoare a programului functionarilor publici 5.2.3. Metodele de cercetare

REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA INTREBARI RECAPITULATIVE

CONCEPTE
Notiunea de metoda Tipologia metodelor

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

(2) Rezumat si cuvinte -cheie

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare bibliografie suplimentara (4) Intrebari

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

(5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Caiet de seminar

Capitolul 5 METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN MANAGEMENTUL PUBLIC

Desfasurarea activitatii in institutiile publice presupune utilizarea unui ansamblu de metode si tehnici, care sa permita realizarea obiectivelor stabilite la toate nivelurile administratiei. In procesul de exercitare a functiilor managementului public, functionarii publici cu functii de conducere si reprezentantii alesi sau numiti se confrunta cu o larga varietate de nevoi sociale generale si/sau specifice pentru satisfacerea carora este necesara folosirea unor metode si tehnici de management public generale si specifice.

5.1. Notiunea de metoda

Metoda administrativa reprezinta o modalitate sau un ansamblu de modalitati care faciliteaza realizarea unor obiective ale institutiilor din administratia publica. De asemenea, metoda administrativa reprezinta un instrument utilizat de functionarii publici, pentru a realiza sistemul de obiective al institutiei in care isi desfasoara activitatea. In managementul public se aplica o serie de metode si tehnici specifice alaturi de cele care se regasesc si in alte domenii ale stiintei. Metoda administrativa presupune un mod organizat de gandire si actiune in vederea obtinerii unor rezultate maxime cu eforturi minime.

5.2. Tipologia metodelor utilizate in managementul public

In functie de obiectivele urmarite, metodele aplicate in administratia de stat sunt grupate in 3 categorii in acceptiunea lui Dumitru Brezoianu (vezi figura nr.22. Principalele metode utilizate in managementul public): Figura nr. 22. Principalele metode utilizate n managementul public METODE

EXECUTARE

ORGANIZA

CONSTRNGEREA

ORGANIZAREA
,),& $

CONVINGEREA COINTERESAREA

7,,1

z (',1 z

CONDUCEREA VALORIFICAREA
(, 1

(),&,(17 z

(;3(5,(1 081& z

STRUCTURAREA
72$5( $

&25(6381=

    
z
z

CERCETARE

ANALIZA DIAGNOSTIC
SIMULAREA

DIAGRAMA &$8= -EFECT

z

ALTELE

1 Metode de executare; 2 Metode de organizare si functionare; 3 Metode de cercetare. Consultarea mai multor materiale de specialitate ne indreptateste sa facem inca de la inceput o precizare referitoare la aceste metode. Desi in cele mai multe lucrari de specialitate din domeniu aceste metode sunt prezentate ca instrumente la indemana celor care isi desfasoara activitatea in sistemul administratiei publice, totusi, dupa parerea noastra, ele reprezinta in mare parte cateva modalitati practice, adesea activitati chiar determinate de anumite situatii aparute in realizarea obiectivelor administrative. 5.2.1. Metodele de executare In acceptiunea noastra metodele din aceasta categorie sunt de fapt diverse forme de exercitare a functiei de motivare a managementului public, se face distinctie intre metodele aplicate in sistemul administratiei publice din diferite tipuri de state. In categoria metodelor de executare sunt cuprinse: - Metoda constrangerii; - Metoda convingerii; - Metoda cointeresarii. 5.2.1.1. Metoda constrangerii Se aplica in mod expres in statele totalitare, care au fost transformate in instrumente de dominare de catre o minoritate sociala privilegiata asupra majoritatii societatii, lipsita de drepturi si asuprita. In statele nedemocratice, metoda constrangerii este principala metoda de asigurare a executarii deciziilor administrative, a actelor organelor statului, in general. 5.2.1.2. Metoda convingerii In tarile democratice in care organele de stat apara si promoveaza interesele cetatenilor si actioneaza cu consecventa pentru cresterea bunastarii materiale si spirituale a membrilor societatii este folosita metoda convingerii. In statele in care se foloseste cu precadere metoda convingerii, deciziile administrative, actele organelor statului sunt respectate si executate de bunavoie de catre functionarii publici si de membrii societatii, constienti fiind ca prin aceasta actioneaza in propriul lor interes. Consecinta fireasca a unei astfel de situatii o constituie faptul ca, in statele democratice, principala si cea mai frecvent folosita metoda de executare a actelor organelor de stat este metoda convingerii. 5.2.1.3. Metoda cointeresarii Statul poate sa utilizeze si alte metode pentru a determina functionarii publici si cetatenii sasi indeplineasca obligatiile ce le revin, iar personalul implicat in sistemul administratiei sa fie eficace. Astfel, se pot acorda recompense materiale pentru realizari deosebite in propria activitate. Stimulentele folosite amplifica gradul de cointeresare a functionarilor publici, in special. Metoda cointeresarii presupune elaborarea unor sisteme de indicatori pentru sensibilizarea angajatilor institutiilor publice fata de realizarea intereselor publice generale.

5.2.2. Metodele de organizare si functionare Din aceasta categorie fac parte cinci metode cunoscute in literatura de specialitate ca instrumente folosite in procesul de organizare a activitatii desfasurate in cadrul institutiilor administratiei publice. Prin metodele de organizare si functionare folosite in administratia de stat prezentam in continuare: Metoda organizarii rationale a activitatilor administrative; Metoda sedintei; Metoda conducerii eficiente; Metoda valorificarii experientei in munca; Metoda structurarii corespunzatoare a programului functionarilor publici.

Consideram oportuna o precizare referitoare la metodele din aceasta categorie. Cu exceptia metodei sedintei, care, dupa parerea noastra, constituie principala metoda folosita in sistemul administratiei publice de catre functionarii publici situati pe diferite niveluri ierarhice, toate celelalte descriu de fapt cateva proceduri si activitati prin care obiectivele administratiei publice pot fi realizate. 5.2.2.1. Metoda organizarii rationale a activitatilor administrative Aceasta metoda descrie, de fapt, modul in care activitatile administrative trebuie sa se desfasoare pentru a servi realizarii obiectivelor managementului public. Metoda presupune conceperea unui plan de activitate, care sa fie orientat, pe de o parte, catre realizarea obiectivelor sociale si pe de alta parte, sa detalieze, la nivelul institutiilor administrative, o serie de activitati menite sa sustina indeplinirea misiunii sociale a managementului public. Metoda organizarii rationale a activitatii administrative presupune conceperea unor planuri de activitate pe ansamblul sistemului administrativ si a unor planuri de detaliu pentru fiecare institutie publica. 5.2.2.2. Metoda sedintei Intrucat cea mai mare parte a deciziilor administrative sunt adoptate in cadrul grupului, respectiv prin consultarea managerilor publici in comisii si/sau plenuri, o deosebita importanta prezinta metoda sedintei. In esenta, utilizarea sedintei in institutiile publice consta in reunirea mai multor persoane din sistemul administrativ, pentru un interval de timp, in vederea solutionarii, in comun, a unor probleme cu caracter decizional, informational, de analiza si cercetare. Sedinta constituie modalitatea principala de transmitere a informatiilor si de culegere a feedback-ului de la un numar mare de componenti ai sistemului administratiei publice. Pot fi identificate cateva precizari referitoare la numarul de sedinte si tipul acestora in administratia publica. Dupa cum stim, parlamentul si guvernul isi desfasoara, in cea mai mare parte, activitatea in cadrul unor sedinte, care sunt de informare, de analiza sau decizionale. In consecinta, ori de cate ori este necesar, Primul Ministru, Presedintele Camerei Deputatilor si/sau Presedintele Senatului reunesc ministrii, respectiv parlamentarii, pentru o sedinta in plen. De asemenea, sunt frecvente situatiile in care activitatea Parlamentului se desfasoara pe Comisii si in cadrul acestora se organizeaza sedinte cu un numar restrans de parlamentari care fac parte din comisiile de resort.

Desigur, metoda sedintei se foloseste si la nivelul administratiei locale de catre functionarii publici si reprezentanti alesi si numiti in institutiile publice din administratia locala. Aceste sedinte au loc ori de cate ori functionarii publici si reprezentantii alesi sau numiti cu functii de conducere considera necesar. In institutiile publice, utilizarea metodei sedintei, are o serie de particularitati, determinate de specificul domeniului. Astfel, durata unei sedinte poate varia de la 15 minute la 2-4 ore, in functie de tipul sedintei si/sau de nivelul administrativ pe care se utilizeaza. Numarul participantilor la sedinta variaza, de asemenea, in functie de nivelul pe care se utilizeaza metoda si de tipul deciziilor administrative care urmeaza a fi adoptate. In utilizarea acestei metode se constata o serie de abateri de la regulile generale si universale cu influente atat asupra calitatii deciziilor administrative, a functionalitatii sistemului administrativ si a eficacitatii managementului public. 5.2.2.3. Metoda conducerii eficiente Metoda consta intr-un ansamblu de modalitati orientate spre desfasurarea unor activitati eficiente de catre managerii publici implicati in procesele de management si de executie din institutiile publice. Pentru aceasta, ei trebuie sa posede cunostinte in domeniul in care isi desfasoara efectiv activitatea, in domeniul administrativ juridic, calitati morale, dar si calitati si cunostinte in domeniul economic, al managementului, sociologiei si psihologiei. Pentru o conducere eficienta este necesara o foarte buna cunoastere a realitatii sociale, a intereselor sociale care stau la baza stabilirii obiectivelor din cadrul sistemului administrativ. De asemenea, metoda conducerii eficiente presupune stabilirea unor raporturi de munca eficiente intre functionarii publici cu functii de conducere in sistem si ceilalti colaboratori si subordonati. 5.2.2.4. Metoda valorificarii experientei de munca O influenta considerabila asupra calitatii proceselor de management si de executie din sistemul administrativ si asupra rezultatelor activitatii functionarilor publici are experienta in munca care provine din derularea intr-un timp indelungat a acelorasi operatii sau a unora foarte apropiate in ceea ce priveste particularitatile lor. Experienta imprima functionarului public o foarte buna abilitate, ceea ce conduce la realizarea rapida si eficienta a sarcinilor. Efectuarea permanenta a acelorasi operatii poate avea insa si efecte negative in momentul in care intervine rutina, comoditatea, lucrarile fiind executate in mod mecanic fara nici un fel de efort intelectual. Rutina poate atrage pasivitatea, elimina nu numai dorinta imbunatatirii muncii, introducerii de modalitati noi, superioare de indeplinire a sarcinilor, ci genereaza chiar o atitudine refractara fata de inovatii, tendinta de limita orice fel de schimbare in activitatea desfasurata. Prin folosirea metodei valorificarii experientei in munca, personalul din sistemul administratiei publice este incurajat sa-si valorifice potentialul profesional dobandit in timp, dar si capacitatea creativa pentru gasirea unor solutii eficiente la ineditele probleme sociale care apar in diferite perioade.

5.2.2.5. Metoda structurarii corespunzatoare a programului functionarilor publici Aceasta metoda constituie o importanta modalitate de sporire a eficacitatii muncii tuturor functionarilor publici. In structura programului de activitate al functionarilor publici cu functii de conducere apar o serie de particularitati, date de specificul activitatii de administratie, comparativ cu alte activitati. Aceasta metoda a aparut ca urmare a multiplelor situatii de prelungire exagerata a duratei zilei de munca, in special a functionarilor publici cu functii de conducere si de utilizarea necorespunzatoare a timpului de catre functionarii publici implicati atat in procesele de management, cat si de executie. Principalele cerinte care sa permita desfasurarea corespunzatoare a programului functionarilor publici sunt: - Confort; - Climat organizational deschis, stimulativ; - Dotare tehnica adecvata etc. Este cunoscut faptul ca orice activitate desfasurata fara intrerupere un interval mai mare de timp, in conditii de concentrare nervoasa, are drept consecinta o puternica stare de oboseala, ceea ce conduce in mod direct la scaderea capacitatii de munca, deci a eficacitatii functionarului public. Programarea corespunzatoare a timpului de lucru al functionarilor publici presupune si stabilirea unui raport optim intre consumul efectiv de energie si perioada de odihna necesara. Pentru a se putea preintampina aparitia oboselii exagerate si premature a personalului din administratie este necesar, in primul rand, sa fie cunoscute cauzele care o provoaca, pentru ca, in functie de ele, sa se adopte masurile corespunzatoare de eliminare sau, daca nu este posibil, cel putin pentru diminuarea intensitatii acestora. Utilizarea metodei structurarii programului de lucru al functionarilor publici implica si cunoasterea influentei factorilor de solicitare fizica si nervoasa ai mediului ambiant care au un impact direct asupra calitatii si productivitatii muncii angajatilor din sistemul administrativ. Intre factorii de solicitare fizica amintim factorii de microclimat, temperatura, umiditatea, circulatia aerului, radiatiile, iluminatul si nu in ultimul rand, zgomotul. Crearea unei ambiante placute necesita imbinarea influentei acestor factori mai ales intre culoare si lumina, in sensul utilizarii unor combinatii de culori care, dincolo de gust, trebuie sa satisfaca si alte cerinte, sa se coreleze cu gradul de iluminare a incaperii etc. Acestora li se adauga unii factori psihosociali, cu influenta hotaratoare asupra stilului de management, a calitatii procesului de conducere din administratia publica. Desi in sistemul administrativ din Romania asemenea factori sunt putin luati in considerare in actiunile de rationalizare a activitatii functionarilor publici cu functii de conducere, totusi ele prezinta utilitate practica deoarece influenteaza in mod considerabil eficacitatea managementului.

5.2.3. Metodele de cercetare

Asa cum am precizat la inceputul acestui capitol, in cadrul tipologiei metodelor utilizate in sistemul administratiei de stat am prezentat o a treia categorie, cea a metodelor de cercetare. Desi in literatura romana de specialitate, Alexandru Negoita mentioneaza doua metode, respectiv: metoda analitica si metoda critica. In opinia noastra, cele doua asa-zis metode reprezinta doua etape ale procesului complex de cercetare, care se deruleaza in sistemul administratiei publice. In consecinta, in opinia noastra, din a treia categorie face parte metoda analizei diagnostic. Aceasta presupune parcurgerea mai multor etape, dupa cum urmeaza: 1. Documentarea sau investigarea domeniului care urmeaza a fi abordat; 2. Identificarea simptomelor pozitive si negative; 3. Analiza cauzala detaliata a disfunctionalitatilor si aspectelor pozitive; 4. Formularea propunerilor de perfectionare.

Imbunatatirea, perfectionarea continua a organizarii si functionarii sistemului administrativ impune o continua observare si investigare a proceselor de management si de executie. Schimbarile rapide din cadrul societatii contemporane impun ca fiecare institutie din sistemul administratiei publice sa se adapteze noilor conditii pentru a servi in mod corespunzator cerintelor prezente si de viitor ale societatii. Simularea permite experimentarea unor idei, noi sisteme, metode, tehnici si proceduri noi, pentru a se identifica impactul social si gradul in care noul contribuie mai rapid si mai eficient la realizarea obiectivelor managementului public, respectiv la satisfacerea nevoilor sociale generale si specifice ale cetatenilor. Diagrama cauza-efect faciliteaza extinderea procesului de analiza a mediului intern al administratiei si fiecarei institutii publice dar si a celui extern, international care influenteaza semnificativ continutul proceselor de management si de executie din sectorul public in perioade diferite. Metodele administrative prezentate constituie cateva dintre cele mai potrivite mijloace care stau la dispozitia functionarilor publici cu functii de conducere, si nu numai, pentru a-si imbunatati propria activitate si pentru a participa eficient la satisfacerea interesului public al cetatenilor unei tari.

CAPITOLUL 5: REZUMAT

I. Definitii: Metoda administrativa reprezinta o modalitate sau un ansamblu de modalitati care faciliteaza realizarea unor obiective ale institutiilor din administratia publica. Metoda administrativa mai poate fi definita si ca un instrument utilizat de functionariipublici pentru a realiza sistemul de obiective al institutiei in care isi desfasoara activitatea. Metoda administrativa presupune un mod organizat de gandire si actiune in vederea obtinerii unor rezultate maxime cu eforturi minime. II. Tipologia metodelor utilizate in managementul public In functie de obiectivele urmarite, metodele aplicabile in administratia de stat se pot grupa in trei categorii: 1) Metode de executare care sunt: a) constrangerea b) convingerea c) cointeresarea 2) Metode de organizare si functionare: a) organizarea stiintifica b) sedinta c) conducerea eficienta d) valorificarea experientei in munca e) structurarea eficienta a programului 3) Metode de cercetare, cum sunt: a) analiza diagnostic b) simularea c) diagrama cauza-efect d) altele Toate aceste metode reprezinta cateva dintre cele mai potrivite mijloace care stau la dispozitia functionarilor publici cu functii de conducere, si nu numai, pentru a-si imbunatati propria activitate si pentru a participa eficient la satisfacerea interesului public al cetatenilor unei tari.

CUVINTE CHEIE

Metoda administrativa Metode de executare Metode de organizare si functionare Metode de cercetare Conducere eficienta Eficacitatea muncii Valorificarea experientei in munca Diagnostic Diagrama cauza-efect Simulare

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Management Public- Armenia Androniceanu, Ed. Economica, Bucuresti, 1999. Lawton A.- Publishing Sector Management, Theory Critique and Practice, St. Martin Press,

New York, 1994

Malcomson P.- The Canadian Regim, Broadview Press, Montreal, 1996. Martinez M.- The Management of Change, ICSA Publishing, London, 1990. Maurice D.- Readings in Public Administration, Chapman & Hall, London, 1986. Mosher F.- American Public Administration: Past, Present and Future, Alabama University

Press, 1984.

Nicolescu O. s.a.- Management, Economica, Bucuresti, 1997. Oliver D.- Public Administration: Concepts, Readings, Printice Hall, Chicago, 1982. Owen Hughes- Public Mangement & Administration, St. Martin Press, New York, 1994. Painter I.- Management in The Public Sector, Chapman & Hall, Maxwell, 1989. Pal L.- How Ottawa Spends 1998-1999, Oxford University Press, Ottawa, 1998. Pollit, Ch.- Management Techniques for The Public Sector: Pulpit and practice International

Journal Press, Montreal, 1995.

Ranson S.- Management for the Public Domain, St. Martin Press, New York, 1994. Raw R.- The New Public Management, Special Edition of Public Administration, vol.69, nr.1

1993.

Legea nr.189/1998 Legea nr.191/1998 H.G. nr.775/1998 Normele Ministerului Muncii si Protectiei Sociale nr.3242/26.10.1995.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Ce reprezinta metoda administrativa? Ce presupune aceasta? 2. Care sunt principalele metode utilizate in managementul public? 3. Cele trei metode de executare sunt? 4. Care sunt metodele de organizare si functionare? 5. Care sunt metodele de cercetare? 6. Metoda constrangerii se aplica exclusiv in statele totalitare? 7. Caror tari le este specifica metoda de convingere? 8. Care sunt etapele analizei diagnostic?

CAPITOLUL 6: PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC IN DOMENIUL RESURSELOR UMANE

MOD DE LUCRU CUPRINS

6.1. Functionarul public, concept, tipologie 6.2. Pregatirea profesionala a functionarilor publici 6.2.1. Pregatirea medie 6.2.2. Pregatirea universitara 6.2.3. Pregatirea posuniversitara 6.3. Recrutarea functionarilor publici 6.4. Selectia functionarilor publici 6.5. Consideratii privind tehnicile de selectie 6.6. Numirea functionarilor publici 6.7. Motivarea functionarilor publici 6.8. Evaluarea activitatii functionarilor publici 6.9. Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici

REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA INTREBARI RECAPITULATIVE

CONCEPTE
Functionarul public Pregatirea profesionala a functionarilor publici Procesul de recrutare Selectia functionarilor publici Numirea functionarilor publici Motivarea functionarilor publici Evaluarea activitatii functionarilor Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici

MOD DE LUCRU

(1) Manual , notite 1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs. (2) Rezumat si cuvinte -cheie

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare bibliografie suplimentara

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar 5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Caiet de seminar

Capitolul 6

PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC IN DOMENIUL RESURSELOR UMANE 6.1. Functionarul public, concept, tipologie
In general, in administratia de stat persoanele care detin functii publice poarta denumirea generica de functionari publici. Functionarul public este o persoana care, in conformitate cu dispozitiile actelor normative, este numita de autoritatea publica competenta sau aleasa potrivit normelor legii si investita in mod legal cu atributiile functiei sale, prestand in mod permanent o activitate, cu scopul de a asigura functionarea continua a unui serviciu public. Din punctul de vedere al competentei decizionale, stabilita de lege, functionarii publici pot fi grupati astfel (vezi figura nr. 23. Tipuri de functionari publici): - Functionari de decizie; - Functionari care participa la pregatirea deciziilor; - Functionari care participa la executarea deciziilor. Figura nr. 23. 7LSXUL GH IXQF LRQDUL SXEOLFL

3DUWLFLSDQ L OD SUHJ WLUHD

De decizie

3DUWLFLSDQ L OD

executarea

)81&

,21$5,,

PUBLICI

Functionarii de decizie sunt aceia care detin functii publice de conducere in sistemul administratiei publice centrale de specialitate, in administratia publica locala sau in unele compartimente organizatorice ale acestora, cum ar fi: directiile generale, directiile, serviciile etc. La acestia se adauga reprezentantii alesi sau numiti care detin functii de conducere: ministrii, prefectul, primarul in localitati, precum si unii conducatori ai compartimentelor organizatorice ale administratiei publice centrale si locale care au anumite atributii, competente decizionale si responsabilitati. Functionarii care participa la pregatirea deciziilor sunt, de asemenea, stabiliti de lege si isi desfasoara activitatea in diferite compartimente organizatorice precum acelea de studii si documentare administrativa. O categorie distincta o formeaza reprezentantii alesi.

Functionarii care participa la executarea deciziilor administrative sunt titulari de posturi, functii publice de executie din institutiile publice. Principala sarcina a acestora este de a aplica si/sau de a urmari executarea deciziilor administrative, astfel incat interesul general si nevoile persoanelor fizice si juridice sa fie satisfacute.

6.2. Pregatirea profesionala a functionarilor publici

Fara indoiala ca personalul care isi desfasoara activitatea in sistemul administratiei de stat trebuie sa aiba o anumita pregatire, deoarece eficienta serviciilor publice este determinata si de nivelul de pregatire a functionarilor publici implicati in desfasurarea proceselor de management si de executie. Este evidenta necesitatea efectuarii unor schimbari majore in statutul functionarului public. Astfel, functionarul public cu functie publica de conducere trebuie sa devina un manager public cu urmatoarele categorii de competente: -Competenta profesionala; -Competenta manageriala; -Competenta politica; -Competenta etica. Competenta este capacitatea unei persoane de a realiza, in mod corespunzator si cu eficienta maxima, sarcinile care ii revin. Competenta este cea care genereaza performanta, respectiv productivitatea si eficacitatea. De altfel, performanta unui manager public se reflecta in performanta institutiei publice pe care o conduce. De altfel, competenta profesionala se imbina in mod armonios cu competenta manageriala, respectiv capacitatea unui functionar de a conduce un grup de persoane, un domeniu distinct, o institutie publica sau un sistem format din mai multe institutii specializate. Pentru functionarii publici cu functii de conducere, care trebuie sa actioneze ca manageri publici, sunt necesare cateva calitati esentiale indiferent de profesia lor de baza, nivelul ierarhic pe care se situeaza, respectiv specificul activitatii. Specialistii englezi si americani considera ca definitorii pentru un manager public de succes sunt: - Tripla profesionalizare: economica-manageriala, juridica si psihosociologica; - Competenta manageriala; - Competenta politica. De altfel, punctul de pornire al acestei abordari asupra managementului public il reprezinta experienta britanica reflectata in trei lucrari importante apartinand lui Metcalfe si Richards (1990), Pollitt (1993), si Flynn (1997). Fara indoiala, se contureaza din ce in ce mai mult o noua abordare a problematicii functionarului public, in care performanta este criteriul cel mai important pentru aprecierea eficacitatii unui manager public. Devine evident faptul ca o cunoastere a obiectivelor de realizat si a mijloacelor folosite pentru realizare nu mai sunt suficiente. Prin urmare, sunt necesare abilitati, care inseamna indemanare, capacitatea de a conduce, talent, capacitatea de a comunica, capacitatea de inovare, capacitatea de rationament logic. Astfel, este necesara o pregatire medie, de baza, pe care trebuie sa o aiba orice functionar public, indiferent de postul si/sau functia publica pe care le ocupa. La acestea se adauga pregatirea de specialitate, intr-un domeniu distinct si nu numai pentru functionarii publici cu functii de conducere, iar corolarul este reprezentat de pregatirea in domeniile managementului si psihosociologiei. Este necesara o abordare detaliata a acestor aspecte, deoarece majoritatea specialistilor ignora elemente importante, indispensabile pentru profilul viitorilor functionari publici. Astfel, unii

specialisti considera pregatirea in domeniul dreptului ca fiind cel mai important aspect pentru profilul unui functionar public. Altii considera ca este suficienta o pregatire de baza intr-o institutie publica sau pe langa o institutie publica din sistemul administrativ. Dincolo de aceste abordari limitate se poate considera ca procesul de pregatire a functionarilor publici este complex si continuu. Complexitatea rezulta din succesiunea treptelor de invatamant pe care un functionar public trebuie sa le parcurga incepand cu scoala elementara si terminand cu acele cursuri postuniversitare, de specializare si perfectionare a pregatirii. Continuitatea este o alta latura importanta a procesului de pregatire si marcheaza de fapt preocuparea pentru perfectionarea continua a pregatirii functionarilor publici. De altfel, aceasta reprezinta o obligatie legala pentru toti functionarii publici. Raspunderea pentru organizarea perfectionarii pregatirii profesionale a functionarilor publici revine ministerelor de resort si celorlalte organe ale administratiei publice centrale si locale si institutiilor publice, in general. Se considera ca un sistem administrativ functioneaza bine daca este condus bine, prin urmare, cel mai important este nivelul performantelor obtinute. Acestea trebuie sa reprezinte fundamentul pentru determinarea veniturilor functionarilor publici, in general, si a celor cu functii publice de conducere, in special, renuntandu-se astfel la abordarile limitative care promoveaza recompensarea in functie de pregatire, vechime, experienta, fler, pozitia in ierarhie si/sau orientarea politica a unor functionari.

6.3. Recrutarea functionarilor publici

Prin recrutarea functionarilor publici se intelege identificarea si atragerea personalului calificat pentru ocuparea posturilor si/sau functiilor publice vacante. In acest sens, managementul public urmareste sa realizeze mai mult decat simpla ocupare a unor posturi/functii vacante. Recrutarea functionarilor permanenti constituie o activitate importanta a compartimentelor de personal, care contribuie la alcatuirea unui aparat administrativ pregatit profesional si eficient. Activitatea de recrutare a functionarilor publici cuprinde: 1. Analiza cerintelor postului vacant; 2. Intocmirea specificatiilor aferente activitatii in postul liber; 3. Cercetarea posibilitatilor privind locurile unde pot fi gasiti posibilii candidati; 4. Atragerea candidatilor pentru posturile care urmeaza a fi ocupate. Desfasurarea corespunzatoare a acestor activitati implica elaborarea unui program de recrutare a functionarilor publici cuprinzand 4 etape (vezi figura nr.24. Etapele procesului de recrutare a functionarilor publici):

Figura nr. 24. (WDSHOH SURFHVXOXL GH UHFUXWDUH D IXQF LRQDULORU SXEOLFL E T A P E L E

$1$/,=$ &(5,1

(/25

POSTULUI VACANT

172&0,5($ 63(&,),&$ $)(5(17( $&7,9,7

,,/25

,, 1 $&(/

POST R E C R U T R I I

CERCETAREA POSIBILIT ,/25 35,9,1' LOCURILE UNDE POT FI

* 6, , 326,%,/,, , &$1','$

$75$*(5($ &$1','$

,/25

PENTRU POSTURILE LIBERE

6.4. Selectia functionarilor publici

Selectia consta intr-un ansamblu de procese de identificare si analiza a calitatilor si a pregatirii profesionale a candidatilor, in scopul numirii pe posturi si/sau functii publice a functionarilor publici. Cateva metode si tehnici folosite pentru selectia functionarilor publici permanenti sunt prezentate in figura nr. 25.

Figura nr. 25. 0HWRGH L WHKQLFL

IRORVLWH SHQWUX VHOHF LD IXQF LRQDULORU SXEOLFL SHUPDQHQ L

Convorbiri cu
FDQGLGD LL

&HUFHWDUHD UHIHULQ HORU

Testele
METODE
,

L FDOLILFDWLYHORU FDQGLGD LORU

TEHNCI

Probele de verificare a
FXQRWLQ HORU

Satisfacerea unor criterii formale

GH FDQGLGD L

Uneori acestea sunt consacrate prin acte normative si devin obligatorii, alteori in lipsa unor norme juridice aceste metode se utilizeaza ca procedee cutumiare. 6.4.1. Convorbirea cu candidatii recrutati-interviul Datele personale ale candidatului cuprinse in formularele pe care le-a completat in vederea inscrierii sale sunt analizate de conducatorul institutiei sau de reprezentantul sau, cu scopul de a se verifica daca persoana corespunde sau nu cerintelor postului/functiei publice vacante. Desi concluziile rezultate in urma interviului sunt subiective, totusi in unele tari democratice aceasta constituie o metoda importanta de selectie a personalului in sistemul administratiei publice si in celelalte organizatii din sectorul public. Printr-o astfel de comunicare se pot obtine precizari privind datele cuprinse in formularele completate de candidat. Scopul discutiei consta in identificarea elementelor caracteristice privind comportamentul solicitantului. Desfasurarea libera a discutiilor constituie una din metodele cele mai eficiente de selectie a candidatilor. Aplicand-o, se asigura de obicei stimularea candidatului de a relata despre experienta in domeniu, opiniile si obiectivele sale. 6.4.2. Cercetarea referintelor si calificativelor candidatilor Investigarea referintelor poate fi edificatoare in ceea ce priveste selectia candidatilor. Din cercetarea referintelor, un evaluator cu experienta poate obtine informatii suplimentare despre activitatea candidatului, unele detalii ale comportamentului acestuia, domeniile in care a intampinat dificultati, relatiile cu colegii si superiorii sai si, in general, despre eficienta realizarilor sale.

Astfel de informatii urmeaza a fi confruntate si interpretate in functie de datele inscrise in formularele completate de candidat. Se pot obtine referinte utile de la alte persoane, cum ar fi fostii colegi sau sefi ai candidatului. 6.4.3. Satisfacerea unor criterii formale de catre candidati
Q DFFHS LXQHD QRDVWU DFHDVWD UHSUH]LQW GRDU R HWDS SRVLELO GH SDUFXUV FDUH FRQVW vQ VWDELOLUHD XQRU FULWHULL IRUPDOH FH XUPHD] 'H H[HPSOX DEVROYLUHD XQHL D IL vQGHSOLQLWH GH FDQGLGDW LQVWLWX LL GH vQY PkQW SDUWLFLSDUHD OD DQXPLWH

DQXPLWH

proJUDPH GH SUHJ

WLUH VSHFLDOL]DUH HWF SH XQ FULWHULX RELHFWLY GDU VH UHGXFH OD XQ SURFHGHX PHFDQLF PRWLY SHQWUX DSOLFDELOLWDWH vQ SURFHVHOH GH UHFUXWDUH D IXQF LRQDULORU SXEOLFL IRUP GH VHOHF LH D IXQF LRQDULORU SXEOLFL HVWH XWLOL]DW OD QXPLUHD vQ IXQF LL

7HKQLFD VH ED]HD] FDUH QX vL J VHWH R ODUJ )UHFYHQW DFHDVW

SHQWUX FDUH SUHJ WLUHD GH VSHFLDOLWDWH DUH R vQVHPQ WDWH GHFLVLY  GLSORPD GH DEVROYLUH D LQVWLWX LHL GH vQY PkQW VXSHULRU RIHULQG JDUDQ LD F IRUP IXQF LRQDUXO DUH FRPSHWHQ D SURIHVLRQDO QHJOLMHD] QHFHVDU vQGHSOLQLULL

VDUFLQLORU 'LQ S FDWH DFHDVW

DVSHFWH HVHQ LDOH GH OXDW vQ FRQVLGHUDUH GH F WUH VHFWRUXO

LQVWLWX LLOH SXEOLFH LQWHUHVDWH vQ VHOHF LD XQRU IXQF LRQDUL SXEOLFL 5HDOLWDWHD D GHPRQVWUDW F

public are nevoie de speFLDOLWL

VLWXHD] SHQWUX IDSWXO F

UHVSHFWLY GH SHUVRQDO FX SUHJ WLUH VSHFLILF

vQ GRPHQLLOH vQ FDUH VH

SRVWXULOH LVDX IXQF LLOH SXEOLFH YDFDQWH 3ULQ XUPDUH DFFHSWDUHD XQXL FDQGLGDW vQ VLVWHP GRDU vQGHSOLQHWH XQXO VDX PDL PXOWH FULWHULL IRUPDOH HVWH R DERUGDUH LQFRPSDWLELO GHPRFUDWLF RULHQWDW VSUH HILFLHQ FX

obiectivele politicii de personal ntr-XQ VWDW

FRQVLGHU P F

L HILFDFLWDWH 'H DFHHD

VDWLVIDFHUHD XQRU FULWHULL IRUPDOH vQ SURFHVXO GH UHFUXWDUH D IXQF LRQDULORU SXEOLFL HVWH XQ

aspect necesar, dar nu suficient.

6.5. Consideratii privind probele de selectie

Fata de tehnicile prezentate, probele de verificare a cunostintelor sunt metode stiintifice de selectie a functionarilor publici si constau in participarea candidatilor la un examen sau concurs. Comisia de examinare a candidatilor pentru posturile si/sau functiile publice selecteaza din numarul candidatilor pe aceia care corespund intr-o masura mai mare cerintelor postului vacant.

6.6. Numirea functionarilor publici

Un candidat reusit la concurs nu are dreptul la numirea in functia publica, daca autoritatea administrativa renunta sa-si ocupe toate posturile vacante sau o parte din aceste posturi. In astfel de situatie cel interesat nu poate protesta. Daca autoritatea administrativa procedeaza la numiri, ea trebuie sa le faca in ordinea rezultatului. Cu exceptia reprezentantilor alesi si/sau numiti majoritatea functionarilor sunt investiti in functie printr-un act administrativ de numire, unilateral. Odata cu numirea, functionarul public este investit cu atributiile corespunzatoare postului/functiei publice pentru care a candidat. Atributiile, sarcinile, competentele si responsabilitatile generale ale functionarilor publici si reprezentantilor alesi se desprind din cadrul legislativ. Prin lege, toate persoanele care indeplinesc conditiile legii pot sa aspire la ocuparea postului si/sau functia publica declarata vacanta. Trebuie facuta distinctia intre functia publica si functia manageriala in administratia publica. Prin functie publica administrativa se intelege ansamblul atributiilor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor cu care sunt investite persoanele titulare desemnate sau nu de un grup electoral si cele numite pentru a realiza obiectivele compartimentului si/sau institutiei si sistemului adminstrativ in ansamblu.

Functia manageriala si cea de executie in managementul public se explica prin ansamblul sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor care revin persoanelor din sistemul administrativ (de obicei functionari publici de cariera) pentru a realiza obiectivele precis definite ale compartimentului si/sau institutiei publice. Titularii functiilor publice si manageriale, de regula, sunt functionari publici de cariera care, provin din randul profesionistilor, recrutati in special, din cadrul sistemului administrativ existent si/sau din afara acestuia. Exista si a treia categorie de functii publice cu caracter politic ocupate de reprezentanti alesi si/sau numiti. Numirea intr-o functie publica constituie o procedura de drept public infaptuita prin acte administrative. Astfel, functionarul public este investit cu un statut legal in care sunt prevazute atributiile, drepturile si obligatiile acestuia. Se poate afirma ca situatia juridica a functionarului public este statutara. Functionarii publici numiti prin procedura de drept public exercita puterea publica avand dreptul de a-si indeplini functia in cadrul competentei stabilite de lege. O persoana este considerata ca a dobandit calitatea de functionar public o data cu actul de numire si trebuie sa se prezinte la post dupa comunicarea numirii. In caz contrar, se revoca numirea in conditiile legii. Daca legea stabileste obligatia depunerii juramantului de credinta, aceasta activitate reprezinta si o conditie esentiala pentru ca un functionar sa fie investit in mod legal, cu atributiile functiei. Investirea sau dobandirea atributiilor functiei este astfel conditionata prin lege de aceasta manifestare solemna de vointa, pe care o face functionarul depunand juramantul de credinta. Inainte de depunerea juramantului, functionarul nu este investit legal iar actele pe care le-ar efectua un asemenea functionar sunt nule si nu pot produce efecte juridice. Conform principiului general in materia functiei publice, numirea functionarului se face cu respectarea conditiilor si procedurii stabilite in actele normative. Prin urmare, numirea functionarilor publici este o activitate intrinseca procesului de management si de executie din administratie si marcheaza de fapt inceputul perioadei de execitare a sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor de catre fiecare persoana integrata in structura.

6.7. Motivarea functionarilor publici

Una dintre cele mai controversate probleme ale managementului public este motivarea functionarilor publici. Adesea, multi functionari publici exprima nemultumirea lor pentru faptul ca reprezentantii sistemului administrativ din Romania iau in considerare mai putin priblema motivarii. Cercetarile efectuate in diferite institutii publice demonstreaza ca una din principalele cauze, pentru disfunctionalitatile sistemului administrativ din Romania, o reprezinta precaritatea politicilor de personal care nu stimuleaza functionarii publici sa se implice in realizarea obiectivelor generale si specifice. Astfel, ei sunt preocupati in primul rand de realizarea la un nivel uneori acceptabil a propriilor sarcini si nu inteleg sau nu sunt stimulati/constransi sa inteleaga rolul lor in cadrul sistemului administrativ. Devine evidenta necesitatea efectuarii unor schimbari in sistemul de motivare a functionarilor publici.Cateva sunt formele de motivare a functionarilor publici din sistemul administrativ din Romania: 1. Acordarea unui salariu mai mare; 2. Avansarea pe un post sau functie; 3. Promovarea pe baza criteriului competentei profesionale si manageriale si a indicatorilor de performanta. La avansarea unui functionar public trebuie a se tine seama, in mod cumulativ atat de eficienta activitatii lui, cat si de evaluarea facuta de sefii directi, privind posibilitatile acestuia de a

face fata exigentelor unei functii superioare. Desi aceste evaluari au un accentuat caracter subiectiv, fiind determinate in principal de relatia angajatului cu seful, totusi reprezinta un reper important de luat in considerare in acest proces. Promovarea unui sistem de indicatori de performanta reprezinta un pas recent in politica de personal a sistemului administrativ in Romania. Prin urmare, a fost definit un instrument care sa stimuleze implicarea functionarilor publici in realizarea scopurilor sistemului si sa permita identificarea obiectiva a efortului fiecaruia. Astfel, sistemul indicatorilor de performanta are un dublu rol: 1. Stimuleaza functionarii publici sa obtina cele mai bune rezultate; 2. Permite o evaluare a contributiei fiecaruia la rezultatul final.

6.8. Evaluarea activitatii functionarilor publici

Aspectele privind promovarea, precum si cele referitoare la aprecierea anuala a functionarilor, deoarece produc uneori efecte juridice asupra situatiei acestora sunt reglementate obiectiv in Statutul functionarilor publici. De regula, pentru evaluarea activitatii functionarilor publici presupune luarea in considerare a urmatoarelor aspecte: 1. Precizarea evaluatorilor care vor analiza activitatea functionarilor publici; 2. Determinarea limitelor intre care trebuie facuta cunoscuta activitatea de evaluare; 3. Precizarea modului in care se va derula activitatea de control si cea de evaluare; 4. Identificarea eficientei activitatii de evaluare a contributiei functionarilor publici la obiectivul final.

6.9. Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici

In functie de cauzele care determina incetarea din functie a functionarilor publici pot fi delimitate, potrivit legii, mai multe modalitati. Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici: 1. Demisia; 2. Inaptitudinea fizica; 3. Incompetenta profesionala; 4. Revocarea disciplinara. Figura nr. 26. 0RGDOLW L GH vQFHWDUH GLQ IXQF LH D IXQF LRQDULORU SXEOLFL

MODALITATEA

ndeplinirea limitei
GH YkUVW

$&&,'(17$/

DEMISIA
INAPTITUDINEA
),=,& ,1&203(7(1 352)(6,21$/

REVOCAREA
',6&,3/,1$5

ALTELE

1) Demisia Un functionar public are dreptul sa demisioneze. Aceasta este o situatie statutara care nu ii permite incetarea din functie doar prin manifestarea acordului propriu de vointa. 2) Inaptitudinea fizica Este posibil ca in urma unui accident sau boli functionarul sa devina inapt pentru a indeplini functia. 3) Incompetenta profesionala Incetarea din functie poate interveni daca functionarul nu corespunde din punct de vedere profesional pentru a realiza sarcinile de serviciu, masura care nu trebuie confundata cu revocarea disciplinara sau inaptitudinea fizica. 4) Revocarea disciplinara Aceasta forma de incetare din functie a functionarului public pentru o ratiune personala, subiectiva este frecventa si consta in comiterea de catre functionarul public a unei abateri grave. Stabilitatea unui sistem si eficacitatea managementului acestuia sunt in mod direct influentate de existenta unui cadru legislativ corespunzator, actualizat, in care rolul functionarului public sa fie clar definit. In fond, functionarul public este cel care dinamizeaza un sistem administrativ si prin acesta un macrosistem.

CAPITOLUL 7: REZUMAT

I.Definitii: Functionarul public este o persoana care este numita de autoritatea publica competenta sau aleasa potrivit normelor legii si investita in mod legal cu atributiile functiei sale, prestand in mod permanent o activitate, cu scopul de a asigura functionarea continua a unui serviciu public. Putere publica este ansamblul atributiilor, stabilite de lege, care permit organelor din administratia publica satisfacerea intereselor generale. II.Caracteristicile functionarului public sunt: - este o persoana care actioneaza in institutiile administrative - ocupa posturi si detine functii publice - este numit de autoritatea competenta potrivit normelor legii - este investit in mod legal cu atributiile functiei sale - presteaza in mod permanent o activitate cu scopul de a asigura functionarea continua a unui serviciu public - isi desfasoara activitatea pe toate nivelurile ierarhice ale structurii sistemului administrativ III.Tipuri de functionari publici exista trei tipuri de functionari publici: functionari de decizie, functionari care participa la pregatirea deciziilor, functionari care participa la executarea deciziilor. IV.Recrutarea functionarilor publici Recrutarea functionarilor publici reprezinta atragerea si descoperirea unui personal calificat pentru ocuparea posturilor vacante Etapele recrutarii sunt: 1) Analiza cerintelor postului vacant 2) Intocmirea specificatiilor aferente activitatii in postul liber 3) Cercetarea posibilitatilor privind locurile unde pot fi gasiti posibilii candidati 4) Atragerea candidatilor pentru posturile care urmeaza a fi ocupate V.Selectia functionarilor publici Pentru selectia functionarilor publici pot fi folosite urmatoarele metode si tehnici: interviul, testele, probele de verificare a cunostintelor, cercetarea referintelor si calificativelor candidatilor, satisfacerea unor criterii formale de catre candidati. VI.Numirea functionarilor publici Actele de numire a functionarilor publici sunt: Ordin al Presedintelui, Decret al Presedintelui, Ordin al ministerului, Dispozitia primarului. VII.Motivarea functionarilor publici Formele de motivare a functionarilor publici pot fi: Acordarea unui salariu mai mare; Avansarea pe post sau functie; Promovarea unui sistem de indicatori de performanta. VIII.Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici: demisia, inaptitudinea fizica, incompetenta profesionala, revocarea disciplinara.

CUVINTE CHEIE

Functionar public Functie publica Putere publica Politica de personal Competenta profesionala Functie manageriala Act administrativ unilateral Indicatori de performanta Motivarea functionarilor publici

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Rideaux J.- Letre Administratif, Lyons Press, Paris, 1982. Rosenbloom D.- Public Administration: Understantind Management Politics And Law in
The Public Sector, St. Marin Press, New York, 1986.

Settle K.- American Public Administration, Concepts and Cases, Prentice Hall, Enflewood,
New Jersey, 1985.

Shan M.- Managing without Managers, Beverly Hills, Free Press,1993. Sharkansky I.- Public Administration: Policy Making in Government Agencies, St. Martin
Press, New York, 1994.

Starosciak J.- Elementele Stiintei Administratiei, Editura Politica, Bucuresti, 1967. Weiss C.- Evaluation Research Englewood Cliff, Prentice Hall, London, New York, 1992. Wholey J.- Evaluation and Effective Public Management, Little Brown, Boston, 1993.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Ce este un functionar public? Dar o functie publica? 2. Care sunt principalele caracteristici ale functionarului public? 3. Cate tipuri de functionari publici exista? 4. Ce reprezinta recrutarea functionarilor publici? 5. Care sunt etapele recrutarii? 6. Ce este selectia functionarilor publici? 7. Care sunt metodele si tehnicile folosite pentru selectia functionarilor publici? 8. Care sunt actele de numire a acestora? 9. Ce forme de motivare exista? 10. Ce aspecte trebuie avute in vedere la evaluarea activitatii functionarilor publici? 11. Care sunt modalitatile de incetare din functie a functionarilor publici?

CAPITOLUL 7 : ANALIZA COMPARATIVA IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI PUBLIC INTRE ROMANIA SI TARILE UNIUNII EUROPENE

MOD DE LUCRU CUPRINS

7.1. Caracteristici generale 7.2. Structura colectivitatilor locale si regionale 7.3. Mutatii semnificative in managementul public pe plan mondial si in Romania 7.4. Reforma in administratia din Romania

REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA INTREBARI RECAPITULATIVE

CONCEPTE
Structura colectivitatilor locale si regionale Mutatii semnificative in managementul public Reforma in administratia din Romania

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

(2) Rezumat si cuvinte -cheie

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare bibliografie suplimentara

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Caiet de seminar

Capitolul 7
$1$/,= &203$5$7,9 1 '20(1,8/ 0$1$*(0(178/8, 38%/,&

175( 5201,$ ,

5,/( 81,81,, (8523(1(

'XS

FXP VH FXQRDWH OD  IHEUXDULH  D LQWUDW vQ YLJRDUH DFRUGXO HXURSHDQ SULQ FDUH &RPXQLW SULPXO LORU (XURSHQH L 6WDWHORU PHPEUH GHFODQDUHD L XQXL

5RPkQLD D GHYHQLW DVRFLDW HYHQLPHQW LQVWLWX LLOH VHPQLILF  VWDWXOXL GH vQ

UkQG

ale Uniunii Europene. Acest proces de schimbare vQ FDUH OHJLVOD LD

SLD YRU GHYHQL FRPSDWLELOH FX FHOH

GUHSW

HFRQRPLD

PHFDQLVPHOH

GH

comunitare.

7.1. Caracteristici generale

Q PDUHD PDMRULWDWH D ULORU FRPXQLWDUH DGPLQLVWUD LD ORFDO L UHJLRQDO HVWH IXQGDPHQWDW SULQ GLVSR]L LLOH QRUPHORU FRQVWLWX LRQDOH ([FHS LD R FRQVWLWXLH 5HJDWXO 8QLW DO 0DULL %ULWDQLL L ,UODQGHL GH 1RUG FDUH DD FXP DP SUH]HQWDW QX DUH FRQVWLWX LH VFULV L GHFL QX H[LVW QRUPH

IXQGDPHQWDOH SULYLWRDUH OD DGPLQLVWUD LD ORFDO  3RWULYLW QRUPHORU IXQGDPHQWDOH DWkW vQ VWDWHOH IHGHUDOH FkW L vQ FHOH XQLWDUH

principiile

DXWRQRPLHL ORFDOH L DOH GHVFHQWUDOL] ULL VH UHJ

VHVF FD SULQFLSLL GH ED]

DOH RUJDQL] ULL L IXQF LRQ ULL

VLVWHPHORU DGPLQLVWUD LLORU ORFDOH L UHJLRQDOH DOH VWDWHORU FRPXQLWDUH Q FHHD FH SULYHWH VWDWHOH IHGHUDOH $XVWULD L *HUPDQLD SRWULYLW FRQVWLWX LLORU SURSULL DFHVWH SULQFLSLL VXQW SUHOXDWH GH FRQVWLWX LLOH ORFDOH

PUHYHGHULOH DUWDOLQ L autonomiei locale, subliniindu-VH F

PXQLFLSDOLWDWHD YD WUHEXL V DLE

DOH

OHJLL

IXQGDPHQWDOH

*HUPDQLHL L FHW

FRQVDFU

SULQFLSLXO DLE

 vQ ODQGXUL GLVWULFWH L PXQLFLSDOLW

HQLL WUHEXLH V

UHSUH]HQWDQ L DOHL SULQ VXIUDJLX JHQHUDO GLUHFW HJDO L VHFUHW FRQVILQ LQGX VH QRUPD SRWULYLW F UHLD

JDUDQ LD H[HUFL LXOXL GUHSWXOXL GH D VROX LRQD WRDWH SUREOHPHOH

locale potrivit legii. Dintre normele fundamentale ale celorlalte state comunitare se pot enumera: - &RQVWLWX LD %HOJLHL FDUH FRQ LQH XQ QXP U vQVHPQDW GH QRUPH SULQ FDUH VH FUHHD]
FUHDUHD SULQ OHJH D DXWRULW LORU DGPLQLVWUD LHL ORFDOH FRPXQLWDUH L UHJLRQDOH IXQGDPHQWDO  vQ %HOJLD HVWH FRQVILQ LW OLPE H[LVWHQ D D

L VH GLVSXQH 3ULQ OHJHD VD

patru regiuni lingvistice

IUDQFH]  FHD

L DQXPHUHJLXQHD GH

IUDQFH]  RODQGH]  UHJLXQHD FDSLWDOHL %UX[HOOHV L UHJLXQHD GH OLPE

JHUPDQ 3RWULYLW DFHOHLDL IODPDQG L FHD JHUPDQ 

prevederi, Belgia cuprinde WUHL FRPXQLW LFRPXQLWDWHD reprezentate printr-un FRQVLOLX L Xn executiv regional. sunt FRPXQHOH GHSDUWDPHQWHOH WHULWRULLOH GH SHVWH P
GH OHJH $FHVWH FROHFWLYLW 3ULQ OHJH VH GHWHUPLQ L VH DGPLQLVWUHD] SULQFLSLLOH IXQGDPHQWDOH

&RQVWLWX LD )UDQ HL FRQ LQH GLVSR]L LL SRWULYLW F URUD FROHFWLYLW UL 2ULFH DOW

LOH WHULWRULDOH DOH 5HSXEOLFLL HVWH FUHDW

FROHFWLYLWDWH WHULWRULDO

OLEHU SULQ FRQVLOLL DOHVH L vQ FRQGL LLOH SUHY ]XWH GH OHJH DOH DGPLQLVWU ULL OLEHUH D FROHFWLYLW LORU ORFDOH

FRPSHWHQ HOH L

utilizarea resurselor.
LOH ORFDOH vQ DUW GLQ FDSLWROXO 9 GLQ DQXO  FRQ LQH GLVSR]L LL VSHFLDOH DWkW SHQWUX QLYHOXO UHJLRQDO

&RQVWLWX LD ,WDOLHL FRQ LQH LQIRUPD LL UHOHYDQWH SHQWUX DXWRULW

5HJLXQHD DUH XQ VWDWXW VSHFLDO FDUH HVWH UHJOHPHQWDW SULQ OHJL FRQVWLWX LRQDOH &RQVWLWX LD VSDQLRO

FkW L SHQWUX FHO ORFDO L vQ FHOHODOWH VWDWH FRPXQLWDUH 6XHGLD 2ODQGD 'DQHPDUFD *UHFLD ,UODQGD L /X[HPEXUJ SULQ QRUPHOH ORU IXQGDPHQWDOH FRPXQHOH VH GHWHUPLQ UHJLPXO DGPLQLVWUD LHL FROHFWLYLW ORFDOH L

SULQFLSLLOH FDUH VWDX OD ED]D DFHVWHLD

ILLQG FHOH FDUH IRUPHD]

LOH DXWRQRPH 

FX

SHUVRQDOLWDWHD MXULGLF  FDUH JLUHD]

SULQ RUJDQHOH ORU SDWULPRQLXO L SURSULLOH ORU LQWHUHVH VXE

controlul puterii centrale".

Q WRDWH VWDWHOH 8QLXQLL (XURSHQH H[LVW OHJL FDUH UHJOHPHQWHD] DGPLQLVWUD LD SXEOLF ORFDO L

regLRQDO  DVWIHO - 3ULQFLSDOHOH GLVSR]L LL OHJLVODWLYH UHIHULWRDUH OD RUJDQL]DUHD FROHFWLYLW LORU ORFDOH vQ $QJOLD L DUD *DOLORU VXQW HQXQ DWH vQ OHJLOH SULYLQG FROHFWLYLW LOH ORFDOH-/RFDO *RYHUQPHQW SHQWUX 6FR LD OHJLOH FROHFWLYLW LL ORFDOH VFR LHQH-/RFDO *RYHUQPHQW GLQ  L  7UDGL LRQDO VLVWHPXO EULWDQLF GLQ VHFROXO DO ;,;-OHD XOWHULRU DXWRULW LOH DO DGPLQLVWUD LHL ORFDOH D IRVW UHFXQRVFXW GH OHJH vQF L JUDGXO GH GHVFHQWUDlizare al ORFDOH DX VWDELOLW VWUXFWXUD DX GHILQLW DXWRULWDWHD MXULGLF managementului (self-government). - n Austria, este elaborat un text legislativ federal, care a servit drept "model" legilor votate la
QLYHOXO FHORU QRX ODQGXUL SHQWUX RUJDQL]DUHD FROHFWLYLW LORU ORFDOH GLVWULFWHORU SH ED]D

principiilor"aXWRDGPLQLVWU ULL  - Q *HUPDQLD ILHFDUH

PXQLFLSDOLW

ODQG

DUH

VWDELOLW

&RQVWLWX LD

ORFDO 

VXE

IRUPD

XQXL

VWDWXW

DO

LL RUL D GLVWULFWXOXL UXUDO

- Q )UDQ D GLVSR]L LLOH OHJLVODWLYH SULYLQG FRPXQHOH VXQW FRGLILFDWH vQWU-un cod al comunelor, care reunHWH OHJLOH DS UXWH vQFHSkQG GLQ  - Q ,WDOLD SULQFLSDOHOH WH[WH OHJLVODWLYH VXQW SHQWUX UHJLXQL /HJHD QU FDUH VH UHIHU
OD FRQVWLWXLUHD L IXQF LRQDUHD RUJDQHORU UHJLRQDOH /HJHD QU SULYLQG DOHJHUHD FRQVLOLLORU UHJLRQDOH L 'HFUHWXO 3UHHGLQWHOXL 5HSXEOLFLL QU  L  SULYLQG WUDQVIHUDUHD IXQF LLORU

DGPLQLVWUDWLYH DOH VWDWXOXL F WUH UHJLXQH3HQWUX SURYLQFLL L FRPXQH /HJHD  SULYLQG UHJLPXO OHJLVODWLY DO FROHFWLYLW LORU ORFDOH/HJHD QU SULYLQG QRUPHOH SHQWUX DOHJHUHD GLUHFW D

SULPDUXOXL SUHHGLQWHOXL SURYLQFLHL FRQVLOLXOXL PXQLFLSDO L FRQVLOLXOXL SURYLQFLDO

FRPXQLW FRPXQLW

Q 6SDQLD SHQWUX DGPLQLVWUD LD UHJLRQDO LORU DXWRQRPH L OHJLOH RUJDQLFH GLQ

H[LVW 

/HJHD RUJDQLF

QU SULYLQG ILQDQ DUHD

-1983 adoptate pentru fiecare dintre cele 17

HVWH UHJOHPHQWDW ORFDO GLQ XQLW SULQ /HJHD QU  LOH DGPLQLVWUDWLY

L DXWRQRPH SULQ FDUH VH DSURE

VWDWXWXO GH DXWRQRPLH ORFDO

Q FH SULYHWH 5RPkQLD DGPLQLVWUD LD SXEOLF Q FRQ LQXWXO OHJLL VH PHQ LRQHD] VH vQWHPHLD] F

DGPLQLVWUD LD SXEOLF

-teritoriale
L

SH SULQFLSLXO DXWRQRPLHL ORFDOH L SH FHO DO GHVFHQWUDOL] ULL VHUYLFLLORU SXEOLFH 'H LOH DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH SULQ FDUH VH UHDOL]HD] FD DXWRULW

DVHPHQHD VH UHJ VHVF LQIRUPD LL UHIHULWRDUH OD DXWRULW DXWRQRPLD ORFDO

vQ FRPXQH L RUDH &RQVLOLLOH ORFDOH DOHVH L SULPDULL DOHL IXQF LRQHD] OD VDWLVIDFHUHD QHYRLORU SXEOLFH GLQ FRPXQH L RUDH

DGPLQLVWUDWLYH DXWRQRPH L SDUWLFLS $XWRULWDWHD MXGH HDQ SHQWUX FRRUGRQDUHD DFWLYLW

HVWH GHILQLW LL FRQVLOLLORU

SULQ &RQVLOLXO MXGH HDQ DXWRULWDWH D DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH

FRPXQDOH

RU HQHWL

vQ

YHGHUHD

UHDOL] ULL

VHUYLFLLORU

SXEOLFH GH LQWHUHV MXGH HDQ 3ULQ DFHVWH QRUPH IXQGDPHQWDOH DGPLQLVWUD LD ORFDO FHQWUDO D VWDWXOXL L UHSUH]LQW R VWUXFWXU DGPLQLVWUDWLY QX PDL HVWH vQFRUSRUDW vQ DGPLQLVWUD LD LOH ORFDOH vL LL GH F WUH

DXWRQRP  SULQ FDUH FROHFWLYLW VXE FRQWUROXO OHJDOLW

VROX LRQHD] DXWRULW

SUREOHPHOH ORFDOH SULQ DXWRULW

LOH SURSULL DOHVH vQV

L VWDWDOH

Prin Legea nr. SULYLQG LPSR]LWHOH L WD[HOH ORFDOH V-au creat surse de venituri destinate
SHQWUX EXJHWHOH ORFDOH L MXGH HQH

7 6WUXFWXUD FROHFWLYLW

LORU ORFDOH L UHJLRQDOH

Statele Uniunii Europene sunt grupate, din punct de vedere al structurii statale, n trei categorii: State federale$XVWULD L *HUPDQLD State regionale%HOJLD,WDOLD L 6SDQLD State unitare)UDQ D 0DUHD %ULWDQLH ,UODQGD 3RUWXJDOLD 2ODQGD 'DQHPDUFD 6XHGLD *UHFLD
)LQODQGD L /X[HPEXUJ

Q FHHD FH SULYHWH FROHFWLYLW

LOH ORFDOH

ca obiect al

GHVFHQWUDOL] ULL vQ XQHOH FROHFWLYLW

L DOH

VWDWHORU IHGHUDOH VH SRW GLVWLQJH XUP WRDUHOH FDUDFWHULVWLFL ([LVWHQ D D

trei niveluri

DOH FROHFWLYLW

LL ORFDOH UHJLXQHDVDX FRPXQLWDWHD SURYLQFLD GDU L vQ $XVWULD %HOJLD *HUPDQLD )UDQ D

FRPLWDWXO GHSDUWDPHQWXO GLVWULFWXO L FRPXQD XUEDQ  UXUDO ,WDOLD L 6SDQLD

([LVWHQ D XQHL SXWHUL OHJLVODWLYH OD QLYHOXO ODQGXULORU UHJLXQLORU L FRPXQLW

LORU vQ

statele

federale L vQ FHOH UHJLRQDOH n statele unitare FD L vQ FHOH federale, nivelul local - comunal sau al municipiilor - dispune de
ODUJL FRPSHWHQ H FHO SURYLQFLDO ILLQG FHO PDL DGHVHD IRORVLW SHQWUX H[HUFLWDUHD FRQWUROXOXL FRRUGRQDUH

ori chiar de planificare a diferitelor programe intercomunale. /RFXO UH]HUYDW FROHFWLYLW LORU ORFale n cadrul statului federal este bine definit. Astfel, n
P VXUD vQ FDUH HQWLW LOH IHGHUDOH VXQW FRQVLGHUDWH DGHY UDWH VWDWH &RQVWLWX LD IHGHUDO LORU GHVFHQWUDOL]DWH D LQVWLWXLW GRDU QRUPH GH SULQFLSLX SULYLQG H[LVWHQ D FROHFWLYLW VXQW GH DOWIHO VWDWHOH XQGH UHFXQRDWHUHD GHVFHQWUDOL] ULL D DQWUHQDW H[LVWHQ D

Statele federale
XQRU FROHFWLYLW

L ORFDOH SXWHUQLFH

Q VWDWHOH UHJLRQDOH WHQVLXQHD vQWUH FHQWUDOL]DUH L GHVFHQWUDOL]DUH VH PHQ LQH Q XQHOH VWDWH

unitare aceasta s-a atenuat prin introducerea unui nivel suplimentar

ORFDOH$FHVWH VWDWH DX IRVW LQL LDO PDUFDWH GH LQFHUWLWXGLQHD VXV LQXW VWDW L FRPXQ

vQWUH

VWDW

FROHFWLYLW

LOH

GH YHFKLXO QLYHO LQWHUPHGLDU GLQWUH

L GH ULVFXO XQXL FHQWUDOLVP UHJLRQDO FDUH VH SXWHD VXEVWLWXL FHQWUDOLVPXOXL

etatic.

'HVFHQWUDOL]DUHD D U PDV R SUHRFXSDUH HVHQ LDO

D VWDWHORU FRPXQLWDUH PHQ LRQDWH FDUH GXS

reformele din 1970- D GXV OD R PDL PDUH VWDELOLWDWH LQVWLWX LRQDO  vQ *HUPDQLD L 6SDQLD H[LVWkQG DVW ]L XQ VWDWX TXR LQVWLWX LRQDO. Italia, din contr UHFXQRDWH DXWRQRPLD UHJLRQDO  GDU GH R PDQLHU
OLPLWDW 

Belgia constituie un stat aparte, scopul actualelor reforme fiind transformarea ntr-un "stat
IHGHUDO  FRPSXV GLQ FRPXQLWDWH L UHJLXQL Q VFKLPE UHJLRQDOL]DUHD HIHFWLY D )UDQ HL HVWH JUHX GH

imaginat, n sensul trecerii peste

SUDJXO GHVFHQWUDOL] ULL vQWUXFkW DFHDVWD DUH FDOLWDWHD GH VWDW XQLWDU XQDQLP UHFXQRVFXW 5HJLRQDOL]DUHD QX H[LVW vQ SUH]HQW vQ 'DQHPDUFD 2ODQGD L /X[HPEXUJ LDU SRVLELOLWDWHD

UHDOL] ULL DFHVWHLD vQ YLLWRU HVWH GHVWXO GH PLF  5HJDWXO 8QLW VH DIO ILH SRVLELO vQF VXE LQIOXHQ D XQRU FXUHQWH SROLWLFH IDYRUDELOH DXWRQRPLHL UHJLRQDOH I U D SUREOHPHL LOH ORFDOH GLQ ULOH FRPXQLWDUH FX VWUXFWXU XQLWDU  VH UHPDUF V

SXQHUHD IRUPDO

Q FHHD FH SULYHWH FROHFWLYLW

fDSWXO F

RUJDQL]DUHD ORU DUH OD ED]

patru modele L DQXPH

vQ SURYLQFLL /X[HPEXUJ I U

Modelul napoleonian QLYHO LQWHUPHGLDU L *UHFLD

)UDQ D GHSDUWDPHQWDO  2ODQGD GLYL]DW

Modelul britanic-comitatele - 5HJDWXO 8QLW L ,UODQGD Modelul scandinav - Danemarca, Suedia, Finlanda, care au mprumutat de la modelul englez
GRX QLYHOXUL GH FROHFWLYLW L L GH OD FHO IUDQFH] VLVWHPXO GH UHOD LL FX DGPLQLVWUD LD FHQWUDO  QLYHO GH OHJ WXU vQWUH UH HDXD FRPXQDO L FHD

Modelul german, caracterizat printr-XQ

FROHFWLYLW LORU PDL PDUL GHQXPLW

.UHLVH XQ DO GRLOHD QLYHO GH FRRSHUDUH L FRRUGRQDUH D VDUFLQLORU GH

la nivel districtual.
Q JHQHUDO OD ED]D VLVWHPXOXL ORFDO DO 8QLXQLL VH DIO SHUFHSXW FD R FROHFWLYLWDWH XPDQ GH ED] ([)UDQ D FRPXQD UXUDO VDX XUEDQ  FDUH SRDWH IL

-comuna; Portugalia-paroisse; Marea BritanieFDW

parohiile.
/RFDOLW OHJH OL VH LOH UXUDOH L XUEDQH VXQW VXSXVH GH UHJXO  vQ JHQHUDO DFHOXLDL UHJLP ORFDO VDX SULQ DSOLFDELOH vQ PRG GLIHUHQ LDW SHQWUX FHOH GRX VWDELOHVF QRUPH

egorii (Ex: Austria,

*HUPDQLD ,WDOLD )UDQ D HWF &RPXQHOH XUEDQH RUDHOH VDX PXQLFLSDOLW LOH VXQW L HOH vPS U LWH vQ RUDH PDUL PHWURSROH L

capitale.'H UHJXO  SHQWUX PDULOH Spania, Italia, Germania etc.).

DJORPHU UL XUEDQH HVWH VWDELOLW XQ UHJLP GH GLVWULFW ([ )UDQ D

QWUH FRPXQH UHVSHFWLY RUDH H[LVW GLVSXVH SH XQXO VDX GRX

FROHFWLYLW

LOH LQWHUPHGLDUH

, care, la rndul lor, pot fi

QLYHOXUL DVHPHQHD

QLYHOXUL8QHOH UHSUH]LQW

FROHFWLYLW

L ORFDOH YDOLGDWH LVWRULF SH FkQG DOWHOH

sunt create artificial prin lege

FROHFWLYLW L SRDUW

Q FD]XO RUJDQL] ULL DGPLQLVWUD LHL ORFDOH SH GRX DU 

GLIHULWH GHQXPLUL vQ IXQF LH GH

FRPLWDWXO vQ 0DUHD %ULWDQLH ,UODQGD 6XHGLD L 'DQHPDUFD GLVWULFW vQ $XVWULD L *HUPDQLD GHSDUWDPHQWXO vQ )UDQ D pURYLQFLD vQ %HOJLD L ,WDOLD Q FD]XO FROHFWLYLW LORU ORFDOH GLVWULEXLWH SH WUHL QLYHOXUL
GLVWLQJHP FRPXQLW LOH UHJLXQLOH VDX DVRFLD LLOH SH FDUH OH vQWkOQLP vQ ,WDOLD )UDQ D %HOJLD L 6SDQLD &HOH PDL PXOWH GLQ LQIRUPD LLOH SUH]HQWDWH PDL VXV VXQ

t integrate ntr-un Nomenclator de

LL

8QLW

Teritoriale Statistice HODERUDW GH 2ILFLXO 6WDWLVWLF DO &RPXQLW

WHULWRULXOXL PHQ LRQkQGX VH F

Q 5RPkQLD SRWULYLW SUHYHGHULORU FRQVWLWX LRQDOH VH SUHFL]HD]

RUJDQL]DUHD DGPLQLVWUDWLY

WHULWRULXO HVWH V

tructurat sub aspect administrativ n

OD QLYHOXO ILHF UHL XQLW

FRPXQH RUDH L L DGPLQLVWUDWLY

MXGH H LDU DXWRULW

LOH DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH IXQF LRQHD]

teritoriale.
3RUQLQG GH OD FRRUGRQDWHOH QRUPHORU IXQGDPHQWDOH DGPLQLVWUD LD SXEOLF HVWH vPS U LW 

conform art.115- vQ DGPLQLVWUD LH FHQWUDO

L DGPLQLVWUD LD ORFDO $FHVWHD GRX F DGPLQLVWUD LD ULL H VWUXFWXUDW GLQ XUP vQ DXWRULW WHULWRULDOH L DXWRULW UHDOL]HD]

L DGPLQLVWUD LH WHULWRULDO VXQW GRX

L vQ DGPLQLVWUD LD VWDWXOXL

FDWHJRULL FRPSOHPHQWDUH vQ VWDW vQ VHQVXO GH VWDW L VWUXFWXULOH VDOH I U D IL VWDWDOH

i statale- DGPLQLVWUD LD FHQWUDO

ORFDO  DFHVWHD GLQ XUP

L ORFDOH DGPLQLVWUD LD SXEOLF

DGPLQLVWUDUHD LQWHUHVHORU SXEOLFH DOH FROHFWLYLW

LORU ORFDOH FKLDU L vQ FD]XO vQ

care unele

GLQWUH DFHVWHD vQGHSOLQHVF L DWULEX LL VWDWDOH /D ED]D VLVWHPXOXL QRVWUX GH DGPLQLVWUD LH ORFDO FDUH UHSUH]LQW FRPXQLWDWHD QDWXUDO D VH DIO FROHFWLYLWDWHD ORFDO VWDW

-FRPXQD RUDXO
FROHFWLYLWDWHD

SRSXOD LHL LDU vQWUH DFHVWHD L

VH DIO

iQWHUPHGLDU -MXGH XO FDUH UHSUH]LQW

R FROHFWLYLWDWH YDOLGDW

LVWRULF L GHWHUPLQDW

SULQ OHJH

7.3. 0XWD
(VWH

LL VHPQLILFDWLYH vQ PDQDJHPHQWXO SXEOLF SH SODQ PRQGLDO L vQ 5RPkQLD

HYLGHQW

IDSWXO

SHQWUX

HILFLHQWL]D VHUYLFLLOH PDQDJHPHQW

SXEOLFH

VLVWHPXO SH

general, este nevoie n primul rnd de un

VFKLPE ULL HVWH FRPSOH[ GH GXUDW

SXEOLF

ED]DW

administrativ, n SHUIRUPDQ . Procesul

L FXSULQGH FkWHYD PXWD LL LPSRUWDQWH

1. Privatizarea serviciilor publice

Q DFHVW VHQV L vQ 5RPkQLD VH SRDWH GH]YROWD XQ SDUWHQHULDW UHVSHFWLY vQWUH RUJDQL]D LL SXEOLFH L FHOH SULYDWH FDUH GHVI RDU DFWLYLW L GH LQWHUHV VRFLDO $VWIHO YD vQFHSH V VH IRUPH]H SLD D

serviciilor publice FDUH DWUDJH FRPSHWL LD FRQFXUHQ D vQWUH RIHUWDQ LL GH VHUYLFLL (VWH QHFHVDU vQ DFHVW sens R IOH[LELOL]DUH D OHJLVOD LHL FDUH V VWLPXOH]H IRUPDUHD XQXL PHGLX FRQFXUHQ LDO SHQWUX VHUYLFLLOH publice. n acest context se poate opta pentru mai multe forme de parteneriat: - 6XEFRQWUDFWDUHD GH OXFU UL SXEOLFH - Concesionarea de WHUHQXUL L LQIUDVWUXFWXUL SHQWUX H[HFX LD VHUYLFLLORU SXEOLFH - Dezvoltarea de franchising - ntreprinderile mixte 2. 7UDQVIRUPDUHD IXQF LXQLL GH SHUVRQDO vQWU-R FRPSRQHQW D VWUDWHJLHL LQVWLWX LHL SXEOLFH L DGPLQLVWUDWLYH VSHFLILFH Q DFHVW FRQWH[W HVWH QHFHVDU flexibilizarea practicilor de angajare a personalului n structurile administrative. 3. Schimbarea stilului de management al managerilor publici acesta devenind mai mult UD LRQDOLVW RULHQWDW F WUH obiective, dect paternalist. 4. 6FKLPEDUHD UROXOXL IXQF LRQDUXOXL SXEOLF GH OD FHO WUDGL LRQDO FODVLF GH WLS PHFDQLFLVW OD cel nou n care accentul se pune pe FDSDFLWDWHD FUHDWLY D IXQF LRQDUXOXL public, pe flexibilitatea lui n JkQGLUH L DF LXQH.
vQ JHQHUDO L QX vQWU R UHXQLXQH GH DFWLYLW

5. 2ULHQWDUHD RUJDQL]D LLORU SXEOLFH FRQGXVH GH PDQDJHUL SXEOLFL F WUH FOLHQ L. 6. $FFHQWXDUHD SUHRFXS ULL IXQF LRQDULORU SXEOLFL SHQWUX XQ PDQDJHPHQW SXEOLF GH WLS UD LRQDOLVW RULHQWDW SH VFKLPEDUHD FRQWLQX QX SH PHQ LQHUHD XQHL VWDELOLW L WHPSRUDUH D Xnui sistem. 7. 'H]YROWDUHD vQ FDGUXO LQVWLWX LLORU SXEOLFH D XQHL QRL DERUG UL DFHHD D RUJDQL]D LHL FDUH vQYD . 8. Transformarea serviciilor publice n afaceri publice orientate exclusiv F WUH SLD serviciilor XQGH DF LRQHD] WR L IDFWRULL HFRQRPLFL SULQ XUPDUH IXQF LRQDUXO SXEOLF VH WUDQVIRUP GLQ angajat al statului n om de afaceri preocupat permanent de nevoile clientului, de calitatea serviciilor
SH FDUH OH RIHU L GH HILFLHQ D RUJDQL]D LRQDO 

9.

,QWURGXFHUHD PDQDJHULORU SURIHVLRQLWL

n instLWX LLOH

VWDWXOXL DFHVWD ILLQG FHO PDL EXQ

PRG GH D DVLJXUD HILFLHQ D L HILFDFLWDWHD L QX vQ XOWLPXO UkQG FDOLWDWHD VHUYLFLLORU SXEOLFH

10. ,QIRUPDWL]DUHD LQVWLWX LLORU SXEOLFH SHUPLWH IOXLGL]DUHD SURFHVXOXL GH FRPXQLFDUH L diminuare a gradului de biURFUDWL]DUH DO XQHL LQVWLWX LL SXEOLFH LVDX DO PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF GLQWU-o
DU 

11. Flexibilizarea structurilor

FRPSDUWLPHQWH GLVWLQFWH SHQWUX FDUH V

LQVWLWX LLORU SXEOLFH ,QVWLWX LD SXEOLF ILH GHILQLWH FODU DWULEX LLOH GHWHU

WUHEXLH V

GLVSXQ

GH

minate de sistemul nevoilor

DXWRFRRUGRQ ULL

sociale. 12.

)XQF LRQDUHD

LQVWLWX LLORU

DGPLQLVWUDWLYH

pe

SULQFLSLXO

ceea ce
L

SUHVXSXQH R GHVFHQWUDOL]DUH D VLVWHPXOXL UHVSHFWLY R GHOHJDUH GH VDUFLQL FRPSHWHQ H L UHVSRQVDELOLW F WUH QLYHOXULOH LQIHULRDUH

ale structurii sistemului. 13. Accentuarea laturii creative a managementului public.

$GDSWDUHD LQVWLWX LLORU SXEOLFH OD HFRQRPLD GH SLD SUHVXSXQH SURIXQGH VFKLPE UL OD QLYHOXO QRXO vQ P

PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF1HFHVLWDWHD XUJHQW QLYHOXO ILHF SHQWUX

anagement presupune la UHL LQVWLWX LL SXEOLFH DGRSWDUHD XQRU strategii inovatoare orientate spre promovarea noului
HILFLHQ HL vQ FHL FDGUXO FX VLVWHPXOXL8QXO GH GLQ vQ SULQFLSDOHOH VLVWHP RELHFWLYH DOH V ILH IXQF LRQDULORU L IXQF LL FRQGXFHUH WUHEXLH GHVFRSHULUHD

GH D LQRYD GH D FUHD

UHDOL]DUHD

publici, n special pentru propunerilor de schimbare.

$FHDVWD vQVHDPQ

DVLPLODUHD HOHPHQWHORU QRL vQ WRDWH GRPHQLLOH GH DFWLYLWDWH L DERUGDUHD vQWU

-un spirit deschis a

I U

vQGRLDO

nalt profesionalism din parteD DD-QXPL LORU PDQDJHUL SXEOLFL

pentru D LGHQWLILFD D vQ HOHJH L D UHFXQRDWH QHYRLD GH VFKLPEDUH SH GH R SDUWH LDU SH GH DOW SDUWH de D DF LRQD vQ VHQVXO LPSOHPHQW ULL DFHVWHLD 0DQDJHULL SXEOLFL WUHEXLH V JkQGHDVF vQ WHUPHQLL structurilor viitoare de management. 14. 2ULHQWDUHD VLVWHPXOXL VSUH DWUDJHUHD PDQDJHULORU SXEOLFL JHQHUDOLWL, pornind de la
LGHHD H[SULPDW vQ UHSHWDWH UkQGXUL GH 3HWHU 'UXFNHU F R GHILQL LH ORJLF D XQXL JHQHUDOLVW HVWH VSHFLDOLVWXO FDUH SRDWH IDFH OHJ WXUD vQWUH GRPHQLXO OXL UHVWUkQV L FHOHODOWH 7UDQVIRUPDUHD XQRU IXQF LRQDUL SXEOLFL vQ FRODERUDWRUL

, UHVSHFWLY DVLVWHQ L SHQWUX si SHQWUX UHSUH]HQWDQ Li SROLWLFXOXL (VWH QHFHVDU FD UHOD LD vQWUH PDQDJHULL SXEOLFL L VXERUGRQD L V VH ED]H]H SH vQFUHGHUH FDUH V JHQHUH]H XQ climat de colaborare, orientat pe VWLPXODUHD LQL LDWLYHL SH H[SULPDUHD OLEHU D RSLQLLORU. 16. (ILFLHQWL]DUHD DFWLYLW LL GLQ sectorul public. 3ULQ DSOLFDUHD SULQFLSLXOXL HILFLHQ HL L DO RSWLPL] ULL VH UHDOL]HD] finalitatea conducerii DD FXP HVWH FRQFHSXW vQ PDQDJHPHQWXO SXEOLFndeplinirea obiectivelor sociale n timpul cel mai scurt posibil cu eforturi minime. /D DFHVW QLYHO FULWHULXO GH DSUHFLHUH D RULF UHL FRQGXFHUL FRQVW vQ VSRULUHD HILFLHQ HL /LSVXULOH FRQVWDWDWH vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH QX DX vQWRWGHDXQD cauze obiective, ci cauze 15.
IXQF LRQDULL SXEOLFL GHFLGHQ L VXELHFWLYH UHVSHFWLY VODE H[LVWHQWH 6H FRQWXUHD] SUHRFXSDUH D IXQF LRQDULORU SXEOLFL GH D VROX LRQD SUREOHPHOH GH RUJDQL]DUH HOHPHQWXO FRVW FRQVWLWX vQ DGPLQLVWUD LD PRGHUQ WRW PDL PXOW WHQGLQ D F

ie un factor HVHQ

LDO SHQWUX

DSUHFLHUHD HILFLHQ HL $DGDU FHHD FH FRQWHD]

HVWH RSWLPL]DUHD HILFLHQ HL

HFRQRPLFH L VRFLDOH FDUH WUHEXLH V

VWHD vQ DWHQ LD PDQDJHULORU SXEOLFL 2E LQHUHD HILFLHQ HL VRFLDOH LL PDQDJHULORU SXEOLFL SXEOLF SH SODQ PRQGLDO GHVFULX vQ F IRQG SURIXQGHOH

devine criteriul princiSDO GH HYDOXDUH D DFWLYLW

$FHVWH WHQGLQ H DOH PDQDJHPHQWXOXL

VFKLPE UL QHFHVDUH vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH GLQ 5RPkQLD 5HDOLWDWHD GHPRQVWUHD]

R FRQWLQXDUH D

GHVI XU ULL SURFHVHORU GH PDQDJHPHQW L GH H[HFX LH GLQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH SRWULYLW YHFKLORU WLSDUH DERUG ULORU WUDGL LRQDOH QX IDFH GHFkW V DJORPHUH]H VLVWHPXO L V vQWkU]LH UHDOL]DUHD QRLORU RELHFWLYH

ale managementului public din Romnia.

7.4. Reforma n adminisWUD

Q WRDWH LPSRUWDQW DXWRULW P VXU D DFWLYLW

LD SXEOLF

GLQ 5RPkQLD
H[FHS LH vQ vQWUHDJD OXPH R SDUWH LORU ORFDOH *UDGXO GH LPSOLFDUH DO DU OD DU L GHSLQGH vQ PDUH

ULOH GLQ (XURSD 2FFLGHQWDO LORU HFRQRPLFH VH GHVI RDU L SRDWH V

L DSURDSH I U

OD QLYHOXO DXWRULW

LORU ORFDOH vQ DFHVWH DFWLYLW

GLIHUH GHVLJXU PXOW GH OD

- DU  Procesul de transformare a Romniei ntr-un stat democratic de drept, bazDW SH SOXULSDUWLWLVP L

SH OLEHUD LQL LDWLY L VSLULW FRQFXUHQ LDO D GHWHUPLQDW R SULQ /HJHD FUHDUHD GH FRQFHS LH 7UHFHUHD GH OD WRWDOLWDULVP OD GHPRFUD LH D IRVW PDUFDW QU L SULQ DUW  L /HJHD GLQ &RQVWLWX LH $FHDVWD D vQVHPQDW

GH FRQGL LLOH LVWRULFH GH VSHFLILFXO FXOWXUDO L GH FRQWH[WXO VRFLDO L SROLWLF GLQWU R

VHSDUD LD SXWHULORU FX R HFRQRPLH vQWHPHLDW VFKLPEDUH UDGLFDO QU

cadrului necesar pentru a transfera o parte LPSRUWDQW D DXWRULW LL DGPLQLVWUDWLYH GH OD QLYHOXO Guvernului central SHQWUX JHVWLRQDUHD LQWHUHVHORU VSHFLILFH DOH FROHFWLYLW LORU ORFDOH Prin urmare, apare evident faptul c UHIRUPD vQ JHQHUDO DU WUHEXL V vQFHDS FX UHIRUPD vQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF  accentundu-VH LGHHD F VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY WUHEXLH SXV vQ VOXMED
FHW HDQXOXL L QX LQYHUV SROLWLF L FHD GH

Procesul reformei presupune GHILQLUHD FODU D UHOD LHL vQWUH GHFL]LD management vQW ULUHD DXWRQRPLHL L GHVFHQWUDOL]DUHD VLVWHPXOXL DGPLQLVWUDWLY
5HIRUPD VLVWHPXOXL DGPLQLVWUDWLY QX vQVHDPQ FHOH FRQ LQXWH vQ XQHOH DFWH V QRUPDWLYH DVLJXUH R FL L XQ FRPSOH[ UHDO  GH UHJOHPHQW UL L

QXPDL VWDWXDUHD XQRU SULQFLSLL GH ED]  SUHFXP LQVWLWX LL D L SkUJKLL LORU

economico-ILQDQFLDUH
'HL DGPLQLVWUD LHL SDUH V

FDUH

DXWRQRPLH

HIHFWLY

HILFLHQW

DXWRULW

DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH ORFDOH DOHVH vQ WHULWRULX FRQVWLWXLH XQ FDSLWRO GLQ VWUDWHJLD SURJUDPXOXL GH UHIRUP D JXYHUQXOXL UHIRUPD

QX ILH vQ DFHVW PRPHQW R SULRULWDWH Q 5RPkQLD FRH[LVW

LQVWLWX LLOH GHPRFUDWLFH

locale cu structurile de tip centralizat, DSDU LQkQG YHFKLXOXL VLVWHP $FHVWHD VXQW QHYRLWH V IXQF LRQH]H vQWU-un cadru OHJLVODWLY RUJDQL]DW L HFRQRPLF LQFRPSDWLELO $FHDVW VLWXD LH KLEULG FUHHD]
QXPHURDVH GLVIXQF LRQDOLW FODVD SROLWLF L L JHQHUHD] WHQGLQ H FDUH U PkQ LPSOLFLWH vQ FD]XO vQ FDUH *XYHUQXO L ILH XUP ULW DSRL FX FRQVHFYHQ  QX IDF R RS LXQH FODU D F UHL UHDOL]DUH V

5HIRUPD vQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF n Romnia SUHVXSXQH OXDUHD vQ FRQVLGHUDUH D XUP WRDUHORU aspecte: - Asigurarea unor servicii publice corespunzatoare SHQWUX SRSXOD LH Prin urmare, GHPDUDUHD UDSLG D VFKLPE ULORU solicitate de reform GHYLQH R necesitate FDUH QX PDL SRDWH VXSRUWD R DOW DD vQFHS V DPkQDUH 2ULFH vQWkU]LHUH vQVHDPQ DPSOLILFDUHD GHUHJO ULORU FDUH L

VH DFFHQWXH]H GLQ FH vQ FH PDL PXOW vQ VRFLHWDWHD URPkQHDVF  SXEOLF RIHU LQVWUXPHQWHOH QHFHVDUH UHIDFHULL GH]HFKLOLEUHORU L FRQWLQX ULL

0DQDJHPHQWXO

treptate dar ntr-XQ ULWP DFFHOHUDW D SURFHVXOXL UHIRUPHL vQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF

GLQ 5RPkQLD

CAPITOLUL 8: REZUMAT

I.Caracteristici generale - atat in statele federale, cat si in cele unitare, principiile autonomiei locale si cele ale descentralizarii se regasesc ca principii de baza ale organizarii si functionarii sistemelor administratiilor locale si regionale ale statelor comunitare. - normele fundamentale ale statelor comuniatre sunt: 1) Constitutia Belgiei contine un numar insemnat de norme prin care se creeaza si se dispune crearea prin lege a autoritatilor administratiei locale, comunitare si regionale. 2) Constitutia Frantei contine dispozitii potrivit carora colectivitatile teritoriale ale Republicii sunt: comunele, departamentele, teritoriile de peste mari. 3) Constitutia Spaniei din anul 1978 contine dispozitii speciale, atat pentru nivelul regional, cat si pentru cel local. 4) In Romania, administratia publica locala se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice. Consiliile locale alese functioneaza ca autoritati administrative autonome si participa la satisfacerea nevoilor publice din comune si orase. Autoritatea judeteana este definita prin Consiliul judetean care coordoneaza activitatea consiliilor comunale si orasenesti pentru realizarea serviciilor publice de interes judetean. II.Structura colectivitatilor locale si regionale Statele Uniunii Europene sunt grupate din punct de vedere al structurii statale, in trei categorii: 1) State federale: Austria si Germania 2) State regionale: Belgia, Italia, Spania 3) State unitare: Franta, Anglia, Irlanda, Portugalia, Olanda, Danemarca, Suedia, Grecia, Luxemburg, Finlanda. III.Mutatii semnificative in managementul public pe plan mondial si in Romania - incepand cu perioada 1980-1990 in managementul public s-au conturat cateva mutatii importante, dintre acestea enumeram: 1) Privatizarea serviciilor publice; 2) Transformarea functiunii de personal intr-o componenta a strategiei institutiei publice; 3) Schimbarea stilului de management; 4) Schimbarea rolului functionarului public; 5) Accentuarea preocuparii functionarilor publici pentru un management public de tip rationalist; 6) Transformarea serviciilor publice in afaceri publice; 7) Introducerea managerilor profesionisti; 8) Informatizarea institutiilor publice; 9) Flexibilizarea structurilor institutiilor publice; 10) Accentuarea laturii creative a managementului public; 11) Eficientizarea activitatii din sectorul public; 12) Altele.

IV.Reforma in administratia publica din Romania - reforma, in general, ar trebui sa inceapa cu reforma in administratia publica, a) b) c) d) e) accentuandu-se ideea ca sistemul administrativ trebuie pus in slujba cetateanului si nu invers. presupune luarea in considerare a urmatoarelor aspecte: Asigurarea unor servicii pentru populatie; Orientarea predilecta a activitatii functionarilor publici pe ideea ca se afla in slujba cetatenilor; Angajarea functionarilor publici pe criterii de competenta; Accentuarea autonomiei financiare locale, controlului prin buget, planuri de actiune si Curtea de Conturi; Dezvoltarea relatiilor publice intre functionarii publici, ca reprezentanti ai institutiilor publice si cetateni.

CUVINTE CHEIE

Autonomie locala Descentralizare Stat federal Stat regional Stat unitar Colectivitati locale Colectivitati regionale Servicii publice Manager public Eficientizare Reforma

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Gawthrop L.- Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington, University of Indiana Press, 1984.

Gilles P.- New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa, 1994. Goodnow F.- The Principles of the Administrative Law of the United States, New York, G.P. Putnams Sons, 1995.

Gulick L.- Papers on the Science of Administration, Institute of Public Administration, New York, 1987.

Lang P.- The Basis of Management on Public Organizations, Peter Lang, Publishing, New York, 1994.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Ce mutatii semnificative in managementul public din Romania au avut loc in perioada 19801990? 2) In ce consta transformarea unor functionari publici in colaboratori? 3) Ce presupune reforma in administratia publica din Romania? 4) Care sunt cauzele pentru care autoritatile locale din Romania nu au o influenta semnificativa in promovarea dezvoltarii socioeconomice?

&$3,72/8/ 

3DUWLFXODULW

L DOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF vQ VLVWHPXO

administrativ din Austria

MOD DE LUCRU CUPRINS: 8.1. Statul 8.2. Structura autoritatii 8.2.1. Autoritatea juridica 8.2.2. Autoritatea legislativa 8.2.3. Autoritatea executiva REZUMAT CUVINTE-CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE: Administratie federala indirecta Sistem administrativ descentralizat Sistem de transfer interguvernamental Parlament federal Comisii parlamentare Guvern federal Administrarea resurselor financiare Sistem informational Departamente/ Ministere Guverne regionale ale landurilor Avocatul poporului si partidele reprezentative

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite (2) Rezumat si cuvinte -cheie

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare bibliografie suplimentara

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris (4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz, exercitii 5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

(7) Seminar

Caiet de seminar

Capitolul 8
Particularit
L DOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF vQ VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY GLQ $XVWULD

$XVWULD HVWH R UHSXEOLF 5HVSRQVDELOLW vQ FRQFRUGDQ

IHGHUDO  IRUPDW

GLQ QRX

ODQGXUL

)LHFDUH ODQG DUH SURSULD VD FRQVWLWX LH SDUODPHQW L JXYHUQ SURSULX LOH OHJLVODWLYH L DGPLQLVWUDWLYH VXQW vPS U LWH vQWUH )HGHUD LH %XQG L ODQGXUL FX SUHYHGHULOH &RQVWLWX LHL )HGHUDOH 'H IDSW SULQFLSDOD DWULEX LH D )HGHUD LHL HVWH

elaborarea legilor.
Q FkWHYD GRPHQLL FXP DU IL RFXSDUHD IRU HL GH PXQF  VLVWHPXO GH WD[H L FHO GH DS UD )HGHUD LD DUH SURSULXO V X DSDUDW DGPLQLVWUDWLY 3ULQ XUPDUH FHD PDL PDUH SDUWH D

re,

DWULEX LLORU

LQGLUHFW

administrative revine landurilor deci n acest caz se poate vorbi despre o DGPLQLVWUD LH IHGHUDO L XQ sistem administrativ descentralizat. FiecDUH ODQG DUH UHVSRQVDELOLWDWH SURSULH SHQWUX UHDOL]DUHD SURSULLORU VDUFLQL DGPLQLVWUDWLYH L
GH LQVWUXF LXQLOH *XYHUQXOXL )HGHUDO FDUH XUP UHWH vQWUHDJD DFWLYLWDWH GHVI XUDW )LHFDUH QLYHO JXYHUQDPHQWDO HVWH vPSXWHUQLFLW V VWDELOHDVF FX LQVWLWX LL VLWXDWH SH DOWH QLYHOXUL GDU vQWUH FDUH H[LVW GH DFHVWHD SURSULXO VLVWHP GH WD[H GDU L WD[H UHOD LL SRWULYLW &RQVWLWX LHL

SHQWUX VDUFLQLOH GHOHJDWH GH UHSUH]HQWDQ LL DGPLQLVWUD LHL IHGHUDOH 3UDFWLF DXWRULWDWHD ODQGXULORU HVWH OLPLWDW

FRPXQH vPSUHXQ

&D UH]XOWDW DO DFHVWRU UHOD LL D IRVW FRQFHSXW XQ

sistem de transfer interguvernamental, care

SHUPLWH DFRSHULUHD FRVWXULORU LPSOLFDWH GH IXQF LRQDUHD VLVWHPXOXL DGPLQLVWUDWLY OD QLYHOXO ODQGXULORU L

derularea proiectelor sociale. n managementul public GLQ $XVWULD VH IDFH R GLVWLQF LH FODU vQWUH IXQF LRQDULL SXEOLFL SHUVRDQH civile angajate pe termen lung printr-XQ FRQWUDFW (UQHQQXQJ L SHUVRQDOXO DQJDMDW SH ED] GH FRQWUDFW individual bilateral.

8.1. Statul
n 1918 Austria a trecut de la monarhiD FRQVWLWX LRQDO
)HGHUD LH 6WDWXO IHGHUDO HVWH FRPSXV DD FXP GH DOWIHO DP SUHFL]DW PDL VXV GLQ SURYLQFLL DXWRQRPH OD UHSXEOLF  &RQVWLWX LD GLQ  D vQFKHLDW SHULRDGD GH WUDQ]L LH L D SHUPLV RUJDQL]DUHD VWDWXOXL FD R

denumite landuri. Acestea sunt: Vorarlberg, Tyrol, Salzburg, Styria, Carinthia, Upper, Austria, Lower Austria,
%XUJHQODQG L 9LHQD &RQVWLWX LD )HGHUDO GLQ  7UDWDWXO GH OD 9LHQD L /HJHD 1HXWUDOLW LL 3HUPDQHQWH DX

FRQVWLWXLW ED]D SHQWUX D GRXD UHSXEOLF  FDUH HVWH vQFHSkQG

din 1955, Austria.

Fig.nr.1 6WUXFWXUD DXWRULW

LL DGPLQLVWUDWLYH vQ $XVWULD

REPUBLICA AUSTRIA

Budesrat

Nationalrat Legislativ

3UHHGLQWHOH

federal
QXPHWH

aleg prin vot

Parlamentele Landurilor Guvernele la nivel de land

aleg prin vot

aleg prin vot

Cancelarul federal

aleg prin vot aleg prin vot

Ministerele federale Guvernul federal

&(7$

(1,,

 6WUXFWXUD DXWRULW

LL
SH FHOH WUHL UDPXUL MXULGLF  OHJLVODWLY L

&D vQ RULFH VWDW GHPRFUDWLF DXWRULWDWHD VH VWUXFWXUHD] H[HFXWLY YH]L ILJXUD QU  6WUXFWXUD DXWRULW

LL DGPLQLVWUDWLYH vQ $XVWULD

8.2.1. AutoULWDWHD MXULGLF

6WUXFWXUD &XU LL )HGHUDOH 7RDWH FXU LOH vQ $XVWULD VXQW &XU L )HGHUDOH Q OHJLOH FLYLOH L OHJLOH SHQDOH FDUH UHSUH]LQW MXVWL LHL R FDWHJRULH GLVWLQFW  H[LVW

trei niveluri ale

Q IXQF LH GH QDWXUD OLWLJLXOXL vQ FD]XO OHJLORU FLYLOH GH JUDYLWDWHD FULPHL vQ OHJLOH SHQDOH L vQ FHOHODOWH VLWXD LL MXULGLFH FDUH H[LVW  vQ $XVWULD VH GLVWLQJ XUP WRDUHOH VXEGLYL]LXQL

- &XU LOH OD QLYHO GH GLVWULFW - &XU LOH OD QLYHO GH ODQG - &XU LOH GH MXUD L
,QVWDQ D VXSHULRDU LQVWDQ HVWH &XUWHD 6XSUHP HVWH &XUWHD 6XSHULRDU GLQ 9LHQD OD QLYHO GH GLVWULFW VDX ODQG LDU FHD PDL vQDOW  GDF SUREOHPHOH UHVSHFWLYH VXQW

. Controlul administrativ este realizat de &XUWHD &RQVWLWX LRQDO GH QDWXU FRQVWLWX LRQDO VDX GH F WUH Inalta Curte AdPLQLVWUDWLY Independente 8QDEKDQJLJH 9HUZDOWXQJVVHQDWH vQ ILHFDUH ODQG GDF
 $XWRULWDWHD OHJLVODWLY

L GH

Birourile Administrative
QDWXU 

SUREOHPHOH VXQW GH DOW

Parlamentul Federal HVWH IRUPDW GLQ GRX &DPHUH Nationalrat L Bundesrat. Landurile iau parte la procesele legislative ale Parlamentului Federal prin Bundesrat. Nationalrat-XO HVWH IRUPDW GLQ  GH UHSUH]HQWDQ L DOHL GLUHFW SULQ YRW XQLYHUVDO
SHULRDG GH SDWUX DQL

SHQWUX R

Membrii Bundesrat-XOXL
SRSXOD LHL GLQ  $PEHOH

FXQRVFX L

FD

GHSXWD L

VXQW

DOHL

GH

SDUODPHQWHOH

ODQGXULORU

/DQGWDJ 1XP UXO GH GHSXWD L SHQWUX ILHFDUH ODQG HVWH GLUHFW SURSRU LRQDO FX QXP UXO SRSXOD LHL LDU QXP UXO WRWDO DO UHSUH]HQWDQ LORU vQ %XQGHVUDW D IRVW VWDELOLW OD  SH ED]D UH]XOWDWHORU HYLGHQ HORU

981.
&DPHUH VXQW vPSXWHUQLFLWH V H[DPLQH]H DFWLYLWDWHD *XYHUQXOXL )HGHUDO V VROLFLWH WRDWH LQIRUPD LLOH UHOHYDQWH GHVSUH PRGXO vQ FDUH HVWH

LQWHUYLHYH]H PHPEULL *XYHUQXOXL L V H[HUFLWDW

DXWRULWDWHD UHVSHFWLY SXWHUHD H[HFXWLY 

Fiecare membrX DO FHORU GRX &DPHUH SRDWH DGUHVD vQWUHE UL GLUHFWH PHPEULORU *XYHUQXOXL Federal n timpul sesiunilor Nationalrat-XOXL L vPSUHXQ FX FHO SX LQ SDWUX PHPEUL DL 3DUODPHQWXOXL
SRDWH IRUPXOD vQ VFULV GHFL LQGLUHFW DOWH vQWUHE UL

Fiecare land are propriuO V

X SDUODPHQW DOHV FDUH U VSXQGH SHQWUX GRPHQLXO OHJLVODWLY

Membrii

3DUODPHQWXOXL OD QLYHO GH ODQG VXQW DOHL GLUHFW SHQWUX XQ LQWHUYDO GH WLPS FDUH YDULD] FRQVWLWX LRQDOH DOH ILHF UXL ODQG GH RELFHL DFHDVWD HVWH GH FLQFL DQL

FX SUHYHGHULOH

Structurile asociate
7RDWH SURSXQHULOH DYL]DWH GH 3DUODPHQWXO )HGHUDO L FHO DO ODQGXOXL VXQW VWXGLDWH GH F WUH

Comisiile Parlamentare ([LVW comisii permanente, care corespund ca profil de activitate cu cele din VWUXFWXUD PLQLVWHUHORU L comisii ad-hoc, care au anumite termene de raportare definite de Nationalrat.
6WUXFWXUD DPEHORU FRPLVLL UHIOHFW SXWHUHD UHODWLY SH FDUH SDUWLGHOH SROLWLFH R DX vQ 3DUODPHQW SDUWLFLS /D QLYHO IHGHUDO FRPLVLLOH SDUODPHQWDUH SRW LQYLWD PLQLVWUXO WLWXODU GH UHVRUW V GLVFX LL GLUHFWH RUL SULQ UHSUH]HQWDQ L &RQVWLWX LD GH DVHPHQHD SHUPLWH FD 1DWLRQDOUDW XO

e la

VWDELOHDVF

comisiile de informare.

&XU LOH L WRDWH FHOHODOWH DXWRULW

L VXQW REOLJDWH V

IXUQL]H]H GDWH GDF

VXQW VROLFLWDWH GH F WUH FRPLVLLOH

de informare.
'RX FRPLVLL DX IRVW FUHDWH SHQWUX D FRQWUROD VLVWHPXO DGPLQLVWUD LHL$FHVWHD VXQW FDUH V XUP UHDVF

Contabilitate pentru Controlul Financiar L &RPLVLD %XJHWDU cheltuielilor.

Comisia de bugetul L reducerea

 $XWRULWDWHD H[HFXWLY

n $XVWULD IXQF LRQHD] XQ sistem cu "administrare IHGHUDO LQGLUHFW (mittelbar Bundesverwaltung),n care ministerele federale sunt responsabile doar pentru planificare, coordonare, HODERUDUHD RUGLQHORU L FRQWUROXO DGPLQLVWUDWLY UHVSHFWDUHD OHJLL VL RUGinii.

Guvernul federal (central)

3RWULYLW &RQVWLWX LHL &DQFHODUXO )HGHUDO 9LFH FDQFHODUXO L PLQLVWHUHOH IHGHUDOH VXQW LPSOLFDWH

vQ FHOH PDL LPSRUWDQWH DFWLYLW

L DGPLQLVWUDWLYH DOH )HGHUD LHL

$FHVWHD VH FRQVWLWXLH FD L

Corp al Guvernului Federal

FRQGXV GH XQ HI DO &DQFHODULHL

Federale.
&DQFHODUXO )HGHUDO HVWH QXPLW GH F WUH 3UHHGLQWHOH )HGHUDO (O HVWH GH UHJXO  XQ OLGHU DO PDMRULW LL SDUWLGHORU GLQ 3DUODPHQW &RQVWLWX LD QX SUHFL]HD] XQ FDGUX DO UHVSRQVDELOLW LORU DFHVWXLD

dar, n fapt, HO DUH R IXQF LH IRDUWH LPSRUWDQW

VDX GHPLWHUHD PLQLWULORU

 DFHHD GH FRRUGRQDUH D DFWLYLW

LORU LPSOLFDWH GH UHDOL]DUHD

vQWUHJLL SROLWLFL JXYHUQDPHQWDOH L DUH GUHSWXO FRQVWLWX LRQDO GH D SURSXQH 3UHHGLQWHOXL )HGHUDO QXPLUHD

Cancelarul Federal este considerat "PRIMUS INTER PARES". Vice-FDQFHODUXO HVWH vPSXWHUQLFLW V DF LRQH]H FD UHSUH]HQWDQW SHQWUX &DQFHODUXO )HGHUDO vQ cadrul propriei sfere de responsabilitate. Q FD]XULOH XQRU FRDOL LL JXYHUQDPHQWDOH 9LFH-cancelarul provine din rndurile celui de al
GRLOHD SDUWLG FDUH IRUPHD] FRDOL LD

Departamentele/Ministerele
0LQLVWHUHOH VXQW UHVSRQVDELOH SHQWUX FRQFHSHUHD SROLWLFLL vQ GRPHQLLOH SURSULL 1XP UXO PLQLVWHUHORU L UHVSRQVDELOLW LOH ORU VXQW GHWHUPLQDWH SULQ DFWH QRUPDWLYH XOWLPXO vQ D

cest sens este

Decretul Ministerelor Federale din 1987.

&X FkWHYD H[FHS LL PLQLVWHUHOH VXQW RUJDQL]DWH vQ LQVWLWX LL Q SOXV OD DFHDVW PLQLVWHULDOH JUXSXULOH GH VWUXFWXU HODERUDUH OLQLDU D SULQFLSDO GH SROLWLFLL

departamente
HWF

L XQ QXP U GH DJHQ LL L VXV LQHUHD SURFHVXOXL GH

VH DGDXJ FHUFHWDUH

JUXSXUL VSHFLDOH FXP DU IL FDELQHWHOH SHQWUX

definitivare a politicii.
0LQLVWHUHOH SRW IL DVLVWDWH GH VHFUHWDULDWHOH GH VWDW VDX GH UHSUH]HQWDQ LL PLQLVWHUHORU FDUH VXQW vPSXWHUQLFL L V DF LRQH]H SRWULYLW LQVWUXF LXQLORU HODERUDWH OD QLYHO GH PLQLVWHU SROLWLF  7RDWH FHOHODOWH $O GRLOHD QLYHO DO ELURXULORU IHGHUDOH DUH GH DVHPHQHD R FRORUDWXU

SR]L LL GLQ VWUXFWXUD PLQLVWHUHORU VXQW RFXSDWH GH SHUVRDQH FLYLOH DQJDMDWH SH WHUPHQ OXQJ

n geneUDO DGPLQLVWUD LD FHQWUDO FXSULQGH  - &DQFHODULD )HGHUDO - Ministerele Federale - 6HFUHWDULDWHOH GH 6WDW VDX UHSUH]HQWDQ LL PLQLVWHUHORU Q FDGUXO DFHVWRUD H[LVW
IXQF LRQDUL SXEOLFL FX FRPSHWHQ H GHFL]LRQDOH VSHFLILFH FDUH SDUWLFLS OD HODERUDUHD

politicii sistemului administrativ. $FHWLD VXQW HIXO GH 'HSDUWDPHQW 6HFWLRQ HIXO GH &RPLVLH HIXO GH 'LYL]LH HIXO GH 6XEGLYL]LH

Membrii Diviziilor sau Subdiviziilor.

Guvernele regionale ale landurilor Guvernul landului este format dintr-un grup de persoane, conduse de un Guvernator (landeshauptmann).
$WkW *XYHUQDWRUXO FkW L *XYHUQXO ODQGXOXL VXQW DOHL GH F WUH 3DUODPHQWXO ODQGXOXL *XYHUQXO ODQGXOXL H[HUFLW IHGHUDO SXWHUHD H[HFXWLY vQ GRPHQLL GLVWLQFWH vQWUH DQX

mite limite. De
DXWRULWDWH

DVHPHQHD FRQGXFHUHD )HGHUD LHL LQWHUYLQH DWXQFL FkQG vQWU XQ DQXPLW GRPHQLX QX H[LVW

OD QLYHOXO ODQGXOXL UHVSHFWLY *XYHUQXO ODQGXOXL HVWH LQGHSHQGHQW L OLEHU V

-L VWDELOHDVF

SURSULLOH VDOH DWULEXWLL GDU vQ FD]XO LQVWUXF LXQLOH H[LVW PLQLVWHUXOXL L OD

DWULEXWLLORU

DGPLQLVWUD LHL

IHGHUDOH

LQGLUHFWH

*XYHUQDWRUXO

XUPHD]

U VSXQGH vQ ID D DFHVWXLD $GPLQLVWUD LLOH ODQGXULORU VXQW GLYL]DWH vQ GLVWULFWH %H]LUNH 'DF DXWRULWDWH VSHFLDO

nivel de land, Guvernul landXOXL GHOHDJ

/D QLYHO GH GLVWULFW DFWLYLW FRQGXV GH DD

FHOH PDL PXOWH GLQ VDUFLQLOH VDOH DGPLQLVWUDWLYH F WUH GLVWULFWH

LOH DGPLQLVWUDWLYH VXQW UHDOL]DWH GH XQ *XYHUQ RILFLDO VSHFLDO UHXQLW LOH GH OD QLYHOXO GLVWULFWXOXL

-numitul comisionar al districtului L ELURXO DFHVWXLD PentrX WRDWH SUREOHPHOH FDUH WUHEXLH UH]ROYDWH GH DXWRULW

FRPLVLRQDUXO GLVWULFWXOXL HVWH UHVSRQVDELO vQ ID D *XYHUQDWRUXOXL

Guvernul local
&RPXQLW DXWRULWDWHD ORFDO  &RPXQLW LOH VH EXFXU GH XQ FRQVLGHUDELO JUDG GH LQGHSHQGHQ vQ VROX LRQDUHD SUREOHPHORU  SHQWUX IXQF LRQDUHD LOH ORFDOH VXQW FRQGXVH GH XQ FRQVLOLX ORFDO DOHV SULQ YRW GLUHFW L GH F W

re Primar

%XUJHUPHLVWHU FDUH HVWH DOHV GH FRQVLOLXO ORFDO Q FRPXQLW

LOH PDL PDUL SULPDUXO HVWH DVLVWDW GH

locale L DX UHVSRQVDELOLWDWH SHQWUX GUXPXULOH ORFDOH DVLJXUDUHD QHFHVDUXOXL GH DS

JU GLQL HOH L VSLWDOHOH &HOH PDL PDUL FRPXQLW DFWLYLW L VRFLDOH GH DVLVWHQ VDQLWDU L FXOWXUDOH LOH H[HFXW Q DIDUD VDUFLQLORU SURSULL FRPXQLW L RIHU

FROLORU SULPDUH SURLHFWDUHD OXFU ULORU GH FRQVWUXF LH ]RQDOH Q PXOWH FD]XUL DFHVWHD DGPLQLVWUHD] R PDUH GLYHUVLWDWH GH V

ervicii care includ

DQXPLWH VDUFLQL vQ FRODERUDUH FX )HGHUD LD FXP HQLH GLQ UHVXUVH GLQ ORFDOH vQ SURSRU LH SH GH 

DU IL DOHJHULOH VDX FX ODQGXULOH FXP DU IL DFRUGDUHD GH FHW

Serviciile cRPXQLWDUH

VXQW

vQ

JHQHUDO

ILQDQ DWH LL

SURFHQWH L GLQ WUDQVIHUDUHD XQRU VXPH DSUR[LPDWLY  SURFHQWH GH OD *XYHUQXO )HGHUDO L 

procente de la nivelul landului.

5HVXUVHOH

FRPXQLW

SURYLQ

FUHWHUHD

WD[HORU

S PkQW

SURSULHWDWH E XWXUL HWF L GLQ SUHVWDUHD VHUYLFLLORU RIHULWH

CAPITOLUL 8: REZUMAT

I. STATUL Austria este o republica federala, formata din 9 landuri. - fiecare land are propria sa constitutie, parlament si guvern propriu - in 1918 Austria a trecut de la monahie constitutionala la republica - puterea executiva si legislativa sunt impartite intre Federatie(Bund) si landuri - conducerea Republicii Austria apartine unui Presedinte Federal(bundesprasident), ales in mod direct de catre cetateni pentru 6 ani II. STRUCTURA AUTORITATII 1)Autoritatea juridica - legile penale si civile se bazeaza pe Codurile penal si civil - in legile civile si penale exista 3 niveluri ale justitiei - in Austria se disting urmatoarele subdiviziuni: a) Curtile la nivel de district b) Curtile la nivel de land c) Curtile de jurati - cea mai inalta instanta este Curtea Suprema din Viena 2)Autoritatea legislativa - Parlamentul Federal este format din 2 camere: a) Nationalrat b) Bundesrat - Initiativa legislativa au: -Parlmentul - Guvernul - fiecare land are propriul sau parlament ales, care raspunde pentru domeniul legislativ 2)Autoritatea executiva - puterea executiva si legislativa sunt impartite in mod independent potrivit Constitutiei intre Federatie si guvernele landurilor - Corpul Guvernului Federal este format din: a) cancelarul federal b) vicecancelarul c) ministerele federale acest corp federal e condus de un Sef al Cancelariei Federale cancelarul federal este numit de presedintele federal considerat Primus inter pares.

CUVINTE- CHEIE

Republica federala Landuri Curti federale Parlament federal Guvern federal Cancelarie federala Comisii parlamentare Comisii permanente Comisii ad-hoc Grup de consultanta(Beirate)

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Armenia Androniceanu , Management public international,Ed. Economica,2000

$OH[DQGUX , 6WUXFWXUL 0HFDQLVPH L ,QVWLWX LL $GPLQLVWUDWLYH YRO  L  1RWH GH FXUV 6\OYL %XFXUHWL 

Andrews K., Toward Professionalism in Business Management, London, 1990. Bourn C., Public Sector Management, vol. 1, 2, Dartmonth, Brookfield, 1995. Burland A., Laufer R., Public Management, Dalloz, Londra, 1990. Braybrooke D., A Strategy of Decision, Free press, New York, 1980. Douglas F., Origins, Canadian History to Vonfederation, Harwest House, Toronto, 1988. Farmer R., McGoun, Advances in International Comparative Management, JAI Press, Greenwich, Connecticut, vol. I, 1984, vol. II, 1986, vol. III, 1988.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Ce fel de stat este Austria? 2) Din ce este format statul federal Austria? 3) Cui apartine conducerea republicii Austria? 4) Pentru cati ani este ales presedintele Austriei? 5) Din cate Camere este format Parlamentul federal? 6) Pentru ce perioada sunt alesi membrii Nationalrat-ului?

CAPITOLUL 10: 3$57,&8/$5,7 , $/( 0$1$*(0(178/8, PUBLIC IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN GERMANIA

MOD DE LUCRU CUPRINS: 10.1. Statul 102. Structura autoritatii 10.2.1. Autoritatea juridica 10.2.2. Autoritatea legislativa 10.2.3. Autoritatea executiva

REZUMAT CUVINTE CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE: Structura administrativa policentrica Servicii publice permanente Sistem de distributie Functie de reprezentare Principiul clauzei universale Structura curtilor Democratie a cancelarului Principiul ministerial Vot constructiv de neincredere Fundamentare deciziilor Grupuri consultative Resursele umane ale managementului Resursele financiare ale managementului Sistem informational Cooperare interministeriala Principiul subsidiaritatii

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite (2) Rezumat si cuvinte -cheie

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare bibliografie suplimentara

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar 5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Caiet de seminar

Capitolul 10 Particularit
L DOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF LQ VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY GLQ

Germania

*HUPDQLD

HVWH

UHSXEOLF

IHGHUDO

FDUDFWHUL]DW

GH

VWUXFWXU

DGPLQLVWUDWLY

SROLFHQWULF  XQ VLVWHP GH FRRSHUDUH OD QLYHO IHGHUDO L R SXWHUQLF

SR]L LH D &DQFHODUXOXL

Federal.

10.1. Statul
Germania este o UHSXEOLF
/DQGXULOH HIXO GLIHU &RQVWLWX LH 3DUODPHQW L *XYHUQ VWDWXOXL JHUPDQ XQ %XQGHVYHUVDPPOXQJ IHGHUDO FD  IRUPDW P ULPH GLQ  VWDWH VDX ODQGXUL L VWUXFWXU SROLWLF  VHPQLILFDWLY HVWH

Fiecare land are

)HGHUDO PHPEULL GHSXWD LL

propriu.
3UHHGLQWHOH )HGHUDO GLQ

, ales de
IDF SDUWH

&RQYHQ LD

JUXS

FRQVWLWX LRQDO

FDUH

Bundestag-XOXL L XQ QXP U HJDO GH PHPEULL DOHL GH DGXQ ULOH JHQHUDOH DOH ODQGXULORU n general, IXQF LLOH 3UHHGLQWHOXL )HGHUDO VXQW GRDU GH reprezentare.
 6WUXFWXUD DXWRULW LL
LL VH UHJ VHVF L vQ DGPLQLVWUD LD GLQ *HUPDQLD

&HOH WUHL UDPXUL GLVWLQFWH DOH DXWRULW

 $XWRULWDWHD MXULGLF /HJLOH *HUPDQLHL vQ PDUH SDUWH VXQW OHJL VFULVH LDU vQ SUH]HQW H[LVW PDL PXOW GH 

dH OHJL L RUGRQDQ H FX SXWHUH GH OHJH Aproape 75 procente din acestea sunt legi federale.
$SDUDWXO DGPLQLVWUDWLY HVWH VXV LQXW GH XQ VLVWHP GH OHJL RUGRQDQ H L UHJXODPHQWH

administrative. Principiul clauzei universale a fost generalizat, ceea ce nseaPQ

6LVWHPXO FXU LORU vQ *HUPDQLD FRQ LQH FLQFL UDPLILFD LL

vQ WRDWH GRPHQLLOH

OHJLORU SXEOLFH GHFL]LLOH DGPLQLVWUDWLYH SRW IL FRQWHVWDWH OD &XU LOH $GPLQLVWUDWLYH

&XU LOH DFWLYLW

RUGLQDUH

care sunt responsabile pentru rezolvarea problemelor penale, civile,

L GRPHQLXO MXULVGLF LRQDO OLEHU YROXQWDU FDUH LQFOXGH

H[FHSWkQG OHJLOH UHIHULWRDUH OD PXQF

L QRWDULDOH PRWHQLUL L SUREOHPH GH SD]D SHQWUX 0XQF

&XU LOH

cuprind

&XUWHD

/RFDO

GH

0XQF

5HJLRQDO GH 0XQF (LaQGHVDUEHLWVJHULFKW L Curtea )HGHUDO 3. &XU LOH $GPLQLVWUDWLYH 4. &XU LOH 6RFLDOH cuprind &XU LOH 6RFLDOH /RFDOH (Sozialgericht), QDOWD &XUWH 6RFLDO /DQGHVVR]LDOJHULFKW L &XUWHD )HGHUDO 6RFLDO (Bundessozialgericht). 5. &XU LOH )LVFale cuprind &XUWHD )LQDQFLDU )LQDQ]JHULFKW L &XUWHD )LVFDO )HGHUDO (Bundesfinanzhof) 6HSDUDW &RQVWLWX LRQDO GH DFHVWH FLQFL UDPLILFD LL H[LVW &XUWHD )HGHUDO %XQGHVYHUIDVVXQJHULFKW FDUH HVWH QX QXPDL FHD PDL vQDOW &XUWH GLQ *HUPDQLD FL L XQ

(Arbeitsgericht), Curtea GH 0XQF .

&RQVWLWX LRQDO

Grup

 $XWRULWDWHD OHJLVODWLY

Grupurile legislative Parlamentul Federal este format din GRX &DPHUH: Bundestag L Bundesrat. Bundestag-XO IRUPDW GLQ  GH PHPEUL FDUH DSDU LQ OHJLVODWLYXOXL DOHJH &DQFHODUXO
)HGHUDO L FRQWUROHD] DFWLYLWDWHD *XYHUQXOXL &RQVLOLXO )HGHUDO HVWH LQVWLWX LD FDUH UHXQHWH UHSUH]HQWDQ LL SULQ FDUH D )HGHUD LHL DOHL GLUHFW

Bundesrat-XO
ODQGXULOH SDUWLFLS

OD DFWLYLWDWHD OHJLVODWLY

Spre deosebire de Bundestag, Bundesrat-ul nu este format din membrii

DFHWLD VXQW PHPEUL DL JXYHUQHORU ODQGXULORU VDX GHOHJD L DL DFHVWRUD )LHFDUH ODQG DUH SURSULXO V X 3DUODPHQW DOHV L XQ *XYHUQ /RFDO 3ULQFLSLXO VXYHUDQLW LL ODQGXULORU FRQILUP IDSWXO F 3DUODPHQWXO GHFLG 

)HGHUDO

QX

SRDWH

obiecta la legile avDQVDWH GH SDUODPHQWHOH ODQGXULORU 'DF

FRQVWLWX LRQDOLWDWHD OHJLORU HVWH SXV

VXE VHPQXO vQWUHE ULL &XU LOH &RQVWLWX LRQDOH DOH ODQGXOXL WUHEXLH V

3URSXQHULOH VXSXVH DSURE ULL 3DUODPHQWXOXL )HGHUDO VXQW VWXGLDWH vQ GHWDOLX GH F WUH

Comitetele/Comisiile Parlamentare. De asemenea, se pot constitui comisii ad-hoc mixte formate din membri ai BundestagXOXL L %XQGHVUDW-ului, care, la cererea Bundesrat-XOXL VWXGLD] SURSXQHULOH FDUH WUHEXLH V vQWUXQHDVF FRQVHQVXO vQ %XQGHVUDW SHQWUX D IL SURPXOJDte ca legi.
 $XWRULWDWHD H[HFXWLY

Germania este un stat federal cu WUHL QLYHOXUL DOH DGPLQLVWUD LHL IHGHUDO ODQG L ORFDO
$FHDVW VWUXFWXU SROLFHQWULF DUH SXWHUQLFH FRQRWD LL LVWRULFH L SROLWLFH )LHFDUH QLYHO DO DGPLQLVWUD LHL DUH UHDOL]DUHD SUHYHGHULORU FRQVWLWX LRQDOH

auWRQRPLH OHJDO

L HVWH vQ SULQFLSLX

independent n

L OHJLVODWLYH

n general, principala IXQF LH D *XYHUQXOXL )HGHUDO HVWH V SUHJ WHDVF deciziile politice , n timp ce UHVSRQVDELOLW LOH DGPLQLVWUDWLYH VXQW GHOHJDWH F WUH ODQGXUL.
$SURDSH WUHL VIHUWXUL GLQ OHJLVOD LD IHGHUDO VH DGUHVHD] GLUHFW JXYHUQHORU ODQGXULORU GH DFHVWHD

L FHORU ORFDOH L WUHEXLH LPSOHPHQWDW

Guvernul federal central Sistemul de guvernare din Germania este adesea cunoscut ca o cancelarului" FDUH UHIOHFW SXWHUQLFD SR]L LH D &DQFHODUXOXL )HGHUDO YH]L ILJ Guvernuliui Federal)
&DQFHODUXO )HGHUDO QRPLQDOL]HD] &DQFHODUXO )HGHUDO FRQGXFH SROLWLFLL FDUH XUPHD] D IL XUPDW XQ PHPEULL *XYHUQXOXL DFWLYLWDWHD *XYHUQXOXL L GHWHUPLQ GH F WUH PLQLVWHUH (O GHWHUPLQ

GHPRFUD LH

QU  6WUXFWXUD

coordonatele
JUDGXO GH

L SUHFL]HD]

UHVSRQVDELOLWDWH FDUH UHYLQH ILHF UXL PLQLVWHU Q *HUPDQLD H[LVW

principiu ministerial vQF

vQ YLJRDUH 3RWULYLW DFHVWXLD ILHFDUH

minister opWHD]  vQ PRG ministerului respectiv.

DXWRULW EXFXU

DXWRQRP SHQWUX SROLWLFD VD L DUH UHVSRQVDELOLWDWH SURSULH vQ FDGUXO SULQWU R DEVHQ UHODWLY D FRQVWLWX LRQDOLW LL

6LVWHPXO SROLWLF JHUPDQ VH FDUDFWHUL]HD] HIXO LHUDUKLF HVWH OLEHU V DOHDJ

LL LHUDUKLFH D HIXOXL *XYHUQXOXL DVXSUD PLQLVW GH XQ vQDOW JUDG GH LQGHSHQGHQ

erelor.

PHPEULL PLQLVWHUHORU FDUH R GDW

LQVWDOD L vQ IXQF LL VH

LQkQG VHDPD GRDU GH SULQFLSLLOH SROLWLFH GH ED]

Fundamentarea deciziilor Coordonarea Fundamentarea politicii are loc la nivelul ministerelor.

HGLQ HOH HIXOXL *XYHUQXOXL )HGHUDOH )HGHUDO L VH GHVI RDU GH FX SDUWLFLSDUHD DO PLQLVWHUHORU GH IHGHUDOH SH OkQJ &DQFHODULHL 6HFUHWDULDWXOXL 6WDW 3DUODPHQWXOXL

Cancelarul Federal. Guvernul Federal fundamenteaz GHFL]LL DWXQFL FkQG H[LVW PDMRULWDWH GH YRWXUL Guvernul Federal are de asemenea o Comisie de Cabinet DO F UHL URO HVWH V
SUREOHPHOH VSHFLDOH L V FRRUGRQH]H SROLWLFD DFHVWXLD

GLVFXWH

Pentru coordonarea politicii interguvernamentale au fost create Consiliile de Nivel nalt.

DOW

&RPLVLH

LPSRUWDQW

IRUPDW

GLQ

UHSUH]HQWDQ L

DL

DXWRULW

LORU

IHGHUDOH

DOH

ODQGXULORU L PXQLFLSDOLW &X WRDWH F

LL HVWH &RQVLOLXO GH 3ROLWLF

(FRQRPLF

FDUH VH DIO

vQ VXERUGLQHD

Ministerului Economic Federal.

DFHVWH &RQVLOLL QX DX SXWHUH GHFL]LRQDO IRUPDO  UHFRPDQG ULOH ORU VXQW

luate n considerare n fundamentarea politicii ministerelor.

*UXSXULOH FRQVXOWDWLYH H[LVW OD WRDWH QLYHOXULOH DGPLQLVWUD LHL 

Comisiile ad-hoc pot fi

vQ VHQVXO F

stabilite de comun acord cu unul sau mai multe ministere.

6LVWHPXO JHUPDQ DO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH puternic descentralizat fiecare ministru are responsabilitatea de a conduce activitatea propriului minister.

Fig. nr. 2 Structura Guvernului Federal al Germaniei

Constitutia

Autoritatea legislativa

Autoritatea executiva

Autoritatea juridica

Cancelarul Federal

Cancelaria Federala

Cabinetul

Comitetele/ Comisiile

Ministerele(18)

Comisiile de urmarire

Autoritatideadministrare directa

Autoritati de administrare indirecta

ntreprinderi publice

nalte Autoritati Federale subordonate Ministerelor Federale

Autoritati Federale Intermediare(la nivel mediu)

Autoritati Federale de Baza(la nivel inferior)

Ministerele - Departamentele Ministerele au

DQDOL]HD] SULPDU DXWRULWDWH IHGHUDO VXSUHP  LGHQWLILF SUREOHPHOH FHUFHWHD]  OHJLVOD LD YDULDQWH GHFL]LRQDOH SHQWUX D J VL FHOH PDL EXQH VROX LL L IXQGDPHQWHD]

L VHFXQGDU YH]L ILJ QU  &RRSHUDUHD LQWHUPLQLVWHULDO

este un element deosebit de important pentru buna

VDX VHFXQGDU F WUH VDX FKLDU L QX FDUH

FRRUGRQDUH vQ SROLWLF  )LHFDUH PLQLVWHU FDUH D HODERUDW OHJLVOD LH SULPDU SURSXQHUL WUHEXLH V 2ULFH GH]DFRUG H[SULPDW HVWH OXDW vQ FRQVLGHUDUH GH

mai

LD OHJ WXUD FX JUXSXULOH DGPLQLVWUDWLYH SHQWUX D FXQRDWH UHDF LLOH DFHVWRUD PLQLWUL IRUPXOHD]

DPHQGDPHQWH FX VFRSXO FRUHFW ULL S U LORU vQ FDX] 

Ministerele sunt conduse de un ministru asistat de un Birou de personal format din persoane civile. n mod normal, acesta cuprinde un asistent/consilier personal, un reprezentant
DO SUHVHL XQ DVLVWHQW SDUODPHQWDU L VHFUHWDUL

n directa subordonare a ministerului se afO Parlamentare IRUPDWH GLQ PHPEUL DL 3DUODPHQWXOXL proprii.

XQXO

VDX

GRX

L XQXO VDX GRX

Secretariate de Stat Secretariate de Stat

directori generali. Cateva componente ale administratiei de stat indirecte in Germania sunt : &RUSRUD LLOH ,QVWLWX LL FX SHUVRQDOLWDWH MXULGLF ,QVWLWX LL I U )XQGD LLOH SHUVRQDOLWDWH MXULGLF

3H QLYHOXO LHUDUKLF LPHGLDW LQIHULRU 6HFUHWDUXOXL GH 6WDW H[LVW

Fk LYD

Fig nr. 3 Minister

Ierarhia tipica pentru un minister Federal

Secretariat de Stat Comitetul Director *

(1-3 persoane in fiecare) aproximativ 4-7 persoane fiecare minister, cu toate ca Ministerul Federal de Interne reuneste frecvent 11directori) (

Comitetul Subdirector Conducerea Diviziei

* Numiti pe criterii politice

Guvernele regionale (landurile)

&RQIRUP OHJLORU GH ED]  RUJDQL]DUHD DGPLQLVWUDWLY D ILHF UXL ODQG HVWH O VDW OD GLVSR]L LD DFHVWXLD 'LIHUHQ HOH vQWUH QHYRLOH VSHFLILFH DOH ODQGXULORU L GH DVHPHQHD WUHFXWXO LVWRULF DO DFHVWRUD DX FRQGXV OD GLIHUHQ H vQ VWUXFWXULOH ORU DGPLQLVWUDWLYH HVWH GHWHUPLQDW GH HIXO GH

La QLYHO IHGHUDO SROLWLFD JHQHUDO SHQWUu fiecare land Guvern 3ULPXO 0LQLVWUX DO ODQGXOXL L birourile sale.

/DQGXULOH IXQGDPHQWHD] SURSULD U VSXQGHUH

SURSULD OHJLVOD LH L HODERUHD] Q DFHDVW

DSUR[LPDWLY  SURFHQWH GLQ LQGHSHQGHQW L SH

propunerile pentru legile federale

D GRXD FDOLWDWH HOH DF LRQHD]

Guvernul local
$XWRJXYHUQDUHD ORFDO 'UHSWXO ([LVW ILHF UHL HVWH R YHFKH WUDGL LH vQ *HUPDQLD L GH D L FRPXQLW FRRUGRQD DFWLYLWDWHD ORFDO L GH D DYHD L

UHVSRQVDELOLWDWH SURSULH HVWH JDUDQWDW GRX QLYHOXUL DOH

GH OHJHD GH ED] DXWRJXYHUQ ULL

L GH WRDWH OHJLOH FRQVWLWX LRQDOH ORFDOH 0XQLFLSDOLWDWHD *HPHLQGH

Comitatele VDX 'LVWULFWHOH .UHLVH FDUH VXQW XQ JUXS UHJLRQDO DO PXQLFLSDOLW LL $FHVWH GRX QLYHOXUL ORFDOH IXQF LRQHD] GXS principiuO VXEVLGLDULW
PXQLFLSDOLWDWHD QX SRDWH V vQGHSOLQHDVF

LL

, astfel cnd

DQXPLWH VDUFLQL FDUH VXQW SUHOXDWH GH F WUH FRPLWDW LQGHSHQGHQW FD LL ORFDOH

sau district.
0DULOH RUDH FDUH DX PDL PXOW GH  GH ORFXLWRUL IXQF LRQHD] GLVWULFWH VDX FRPLWDWH RUDH GLVWULFW OLEHU L FRPELQ JXYHUQDPHQWDOH ORFDOH QX HVWH XQLIRUP FHOH GRX QLYHOXUL DOH DXWRULW

Toate consiliile locale sunt alese prin vot direct. Organizarea administra LHL
vQ *HUPDQLD Q FHD PDL PDUH SDUWH D *HUPDQLHL

primarul este n acelDL WLPS HIXO &RQVLOLXOXL /RFDO L HIXO %LURXOXL ([HFXWLY
(O HVWH DOHV GH SRSXOD LH VDX GH &RQVLOLXO /RFDO

n Renania de Nord-:HVWIDOLD L 6D[RQLD ,QIHULRDU D IRVW LQWURGXV sistemul englez de cosiliu local, cu un primar L XQ HI H[HFXWLY FD L condXF WRU DO FRPXQLW LL ORFDOH. Biroul
HIXOXL ([HFXWLY DO GLVWULFWXOXL SRDWH IL DOHV GH SRSXOD LD ORFDO $XWRULW VDX GH FRQVLOLXO ORFDO .UHLWDJ LOH ORFDOH VXQW SULPHOH UHVSRQVDELOH SHQWUX UH]ROYDUHD SUREOHPHORU ORFDOH

cum ar fi serviciul social local, ED]H VSRUWLYH GH DJUHPHQW WHDWUH L PX]HH DSD L UH HDXD GH
JD] 8Q PDUH QXP U GH VSLWDOH L JU GLQL H VXQW vQILLQ DWH GH JXYHUQHOH ORFDOH &HD PDL PDUH SDUWH D WUDQVSRUWXOXL SXEOLF ORFDO HVWH VXV LQXW F IRUPHOH OHJDOH SULQ FDUH DFHVWHD vL GHVI RDU 'LQFROR GH VDUFLQLOH SURSULL DFWLYLWDWHD YDULD]  L SHQWUX GH JXYHUQXO ORFDO FX WRDWH

JXYHUQHOH ORFDOH DX LPSRUWDQWH UHVSRQVDELOLW

LPSOHPHQWDUHD OHJLVOD LHL IHGHUDOH L D ODQGXOXL

CAPITOLUL 10

REZUMAT

I. Statul - Germania este o republica federala cu o structura administrativa policentrica, formata din 16 state sau landuri - fiecare land are: Constitutie, parlament, si guvern propriu - seful statului german este Presedintele Federal, ales de Conventia federala - in general, functiile Presedintelui sunt doar de reprezentare II. Structura autoritatii 1) Autoritatea juridica legile Germaniei sunt in mare parte legi scrise Aparatul administrativ este sustinut de un sistem de legi, ordonante si regulamente administrative Autoritatea juridica in Germania este autonoma 2) Autoritatea legislativa - Parlamentul federal este format din doua camere: a) Bundestag b) Bundesrat - fiecare land are cel putin trei reprezentanti , cele mai cunoscute landuri avand dreptul chiar la 6 persoane - fiecare land are propriul sau Parlament ales si un Guvern local 3) Autoritatea executiva Germania este un stat federal cu 3 niveluri ale administratiei: a) federal b) land c) local sistemul de guvernare din Germania este adesea cunoscut ca o democratie a cancelarului, care reflecta puternica pozitie a cancelarului federal cancelarul federal nominalizeaza membrii Guvernului sistemul politic german se caracterizeaza printr-o absenta relativa a constitutionalitatii autoritatii ierarhice a Sefului Guvernului asupra ministerelor.

CUVINTE CHEIE

Structura administrativa policentrica Republica federala Conventie federala Bundestag Bundesrat Comisie de mediere Comisii ad hoc mixte Consilii de nivel inalt Birouri permanente Comisar de district Landuri Districte(comitate)

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Armenia Androniceanu, Management public international, Ed. Economica, Breton R., Multiculturalism and Canadian Nation-Building in Politics of

2000 Gender,

Ethnicity and Language in Canada, sous la dir de Alan Cairns et Cynthia Williams, Toronto University Press, nr. 34, 1996. Brock J., Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984. Gilles P., New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa, 1994. Goodnow F., The Principles of the Administrative Law of the United States, New York, G. P. Putnams Sons, 1905. Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The Dorssey Press, 1988. Johnonson A., What is Public Management? An Autobiographical Viw, Broadview Press, Toronto, 1993. Knowles R., Effective Management in Local Government, ICSA, Publishing Cambridge, 1988.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Ce fel de structura administrativa are Germania? 2) Cate niveluri are aparatul administrativ german? 3) Care este deosebirea intre cele doua camere ale Parlamentului federal? 4) Care este principala functie a Guvernului federal? 5) Cui i revine sarcina de a studia in detaliu propunerile supuse aprobarii Parlamentului? 6) La ce nivel are loc fundamentarea politicii germane?

CAPITOLUL



3$57,&8/$5,7

, $/( 0$1$*(0(178/8, $

38%/,& ,1 6,67(08/ $'0,1,675$7,9 ',1 )5$1

MOD DE LUCRU CUPRINS: 11.1. Statul 11.2. Structura autoritatii 11.2.1. Autoritatea juridica 11.2.2. Autoritatea legislativa 11.2.3. Autoritatea executiva

REZUMAT CUVINTE-CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE: Corp de elita Sistem de invatamant mixt Principiul reprezentarii proportionale Fundamentarea deciziilor Grupuri consultative Resursele financiare ale managementului Sistem informational Ministere Grup de consultanta Autoritati regionale Autoritati departamentale Birourile de control si oficiile de revizie

contabila

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite (2) Rezumat si cuvinte -cheie

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare bibliografie suplimentara

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar 5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Caiet de seminar

Capitolul 11 Particularit
L DOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF LQ VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY GLQ )UDQ D

11.1. Statul
)UDQ D HVWH R UHSXEOLF &RQVWLWX LH 2UJDQL]DUHD L IXQF LRQDUHD *XYHUQXOXL GHULY GLQ &RQVWLWX LD GLQ  FDUH UHFXQRDWH SULQFLSLLOH 'HFODUD LHL 'UHSWXULORU 2PXOXL L &RQVWLWX LD GLQ  &RQVWLWX LD GLQ  RFWRPEULH  DSUREDW SHQWUX FHW UHIRUPD FRQVWLWX LRQDO GLQ  SRWULYLW HQLL IUDQFH]L SULQ YRW GLUHFW XQLYHUVDO HIXO 6WDWXOXL HVWH 3UHHGLQWHOH 5HSXEOLFLL DOHV SHQWUX DSWH DQL SULQ YRW XQLYHUVDO L SRDWH IL UHDOHV GH XQ QXP U LQILQLW GH RUL 3RWULYLW VLVWHPXOXL IUDQFH] 3UHHGLQWHOH 5HSXEO (O GHVHPQHD] SRDWH V vQ FDGUXO VLVWHPXOXL SDUODPHQWDU L GH DVHPHQHD HVWH FHO FDUH GL]ROYH $GXQDUHD *HQHUDO SULQ UHIHUHQGXP D FRQVWLWXLW SXQFWXO GH SRUQLUH F UHLD 3UHHGLQWHOH 5HSXEOLFLL HVWH DOHV GH WR L LQGLYL]LELO  ODLF  GHPRFUDWLF L VRFLDO VH PHQ LRQHD] vQ DUW GLQ

icii DUH UHVSRQVDELOLW L IRUPDOH conduce executivul.

FD HI GH 6WDW

3ULPXO 0LQLVWUX L DO L PHPEUL DL *XYHUQXOXL FRQGXFH &RQVLOLXO 0LQLWULORU L SRWULYLW DUWLFROXOXL  GLQ &RQVWLWX LH HVWH QHFHVDU V VROLFLWH R IRDUWH UDU F SRW IL OXDWH P VXUL H[FHS LRQDOH SHQWUX D DVLJXUD VHFXULWDWHD XQ URO LPSRUWDQW vQ UHOD LLOH H[WHUQH vQWUXFkW DFHVWD UHSUH]LQW LL GH F WUH XQ

$UH GUHSW GH SURPXOJDUH D OHJLORU YRWDWH GH 3DUODPHQW L SRDWH GDF UHYL]XLUH D OHJLORU OXFUX FDUH VH vQWkPSO LQYRFH DUW GLQ &RQVWLWX LH FDUH DUDW QD LRQDO )UDQ D (O HVWH DVLVWDW vQ GHVI XUDUHD DFWLYLW L FRQWLQXLWDWHD DFWLYLW 'H DVHPHQHD 3UHHGLQWHOH MRDF

3UHHGLQWHOH 5HSXEOLFLL HVWH FRPDQGDQWXO IRU HORU DUPDWH Q VLWXD LLOH GH H[FHS LH HO SRDWH V LL *XYHUQXOXL

Secretariat General al
F

3UHHGLQ LHL

UHVSRQVDELO SHQWUX LQIRUPDUH L FRRUGRQDUH L GH XQ ELURX SHUVRQDO GLQ FDUH IDF SDUWH FRQVXOWDQ LL

politici, care infRUPHD] 3UHHGLQWHOH vO DVLVW sunt respectate ntocmai.

 6WUXFWXUD DXWRULW
&HOH WUHL UDPXUL DOH DXWRULW

vQ IXQGDPHQWDUHD GHFL]LLORU L vO DVLJXU

RUGLQHOH VDOH

LL
LL VXQW ELQH UHSUH]HQWDWH L vQ DGPLQLVWUD LD IUDQFH] 

11.2.1. Autoritatea jXULGLF

&XU LOH IUDQFH]H VXQW GH GRX &XU LOH -XULGLFH VH DIO FRPSHWHQ D V DQXOH]H WLSXUL FXU L -XULGLFH L FXU L $GPLQLVWUDWLYH

.
XQ URO HVHQ LDO vQ

VXE DXWRULWDWHD VXSUHP &XU LORU LL GH SH

D &XU LL GH $SHO &RXU GH &DVVDWLRQ FDUH DUH LQIHULRDUH L MRDF

GHFL]LLOH

QLYHOXULOH

GHVI XUDUHD FRUHVSXQ] WRDUH D DFWLYLW

&XU LOH -XULGLFH LQFOXG PXOWH FXU L VSHFLDOH: &XUWHD &RPHUFLDO (Tribunaux de Commerce), Biroul de Conciliere (Conseils de Prudhommes), patru cabinete de UHOD LL etc. &XU LOH $GPLQLVWUative VH DIO vQ VXERUGRQDUHD &RQVLOLXOXL GH 6WDW $FHVWHD LQFOXG FXU LOH FXU LOH Administrative de apel L FXU LOH DGPLQLVWUDWLYH VLPSOH L SRWULYLW UHFHQWHL UHIRUPH H[LVW specializate FX SUHF GHUH vQ VHFWRUXO ILQDQFLDU Curtea de Conturi (Cour des CompWHV L Curtea 5HJLRQDO GH &RQWXUL. De asemenea, QDOWD &XUWH GH -XVWL LH IRUPDW GLQ SDUODPHQWDUL HVWH UHVSRQVDELO SHQWUX FD]XULOH SHQDOH vQ FDUH VXQW LPSOLFD L 3UHHGLQWHOH 5HSXEOLFLL VDX PHPEULL *XYHUQXOXL

 $XWRULWDWHD OHJLVODWLY

n mRG QRUPDO OHJLVOD LD HVWH YRWDW GH 3DUODPHQW Parlamentul este bicameral$GXQDUHD 1D LRQDO L 6HQDWXO

$GXQDUHD 1D LRQDO

HVWH DOHDV SULQ YRW

SHQWUX FLQFL DQL SULQ YRW GLUHFW XQLYHUVDO LQGLUHFW GH F WUH JUXSXO HOHFWRUDO

Senatul electeurs".

HVWH

DOHV

XQLYHUVDO

al"grands

8Q PDQGDW GH VHQDWRU HVWH DFRUGDW SHQWUX QRX

DQL

6HQDWXO QX SRDWH IL GL]ROYDW VSUH GHRVHELUH GH $GXQDUHD 1D LRQDO 

n toate deciziile importante $GXQDUHD 1D LRQDO

OD R FDPHU GH]E WXWH

DUH SXWHUH GHFL]LRQDO

ILQDO  GH ILH

: - Comitetul de Aprobare vQ VSHFLDO SHQWUX GRPHQLXO OHJLVODWLY L DO ILQDQ HORU FDUH YDULD]
OD DOWD L FDUH HVWH JUXSXO SULQFLSDO GH DFFHSWDUH D WH[WHORU vQDLQWH FD DFHVWHD V

6WUXFWXULOH DVRFLDWH $GXQ ULL 1D LRQDOH L 6HQDWXOXL VXQW XUP WRDUHOH FRPLWHWH

public; - &RPLWHWXO GH 6HOHF LH poate fi constituit la cererea membrilor parlamentului pentru a examina propunerile particulare ale parlamentarilor; - &RPLWHWHOH GH $QFKHW L &RQWURO SRW IL FRQVWLWXLWH SHQWUX SUREOHPH SDUWLFXODUH L DX R putere de investigare foarte mare.
 $XWRULWDWHD H[HFXWLY (VWH GLYL]DW vQWUH 3UHHGLQWHOH 5HSXEOLFLL L

Primul Ministru.

1RPLQDOL] ULOH SHQWUX SRVWXULOH GLQ DFWLYLW DO VWDWXOXL VXQW GH FRPSHWHQ D 3UHHGLQWH

LOH FLYLOH L PLOLWDUH GH OD FHO PDL vQDOW QLYHO

lui Republicii.

1RPLQDOL]DUHD SHQWUX SRVWXULOH GH FRQVLOLHUL GH VWDW SUHIHFW L GLUHFWRU DO DGPLQLVWUD LHL VXQW I FXWH GH F WUH &RQVLOLXO GH 0LQLWUL

Guvernul Central
HIXO *XYHUQXOXL HVWH 3ULPXO 0LQLVWUX  YH]L ILJXUD QU 

Guvernul este formaW GLQ 3ULPXO 0LQLVWUX XQ QXP

L DX XQ URO LPSRUWDQW vQ HFKLSD JXYHUQDPHQWDO  $FHWLD SRW IL VHFRQGD L GH DO L PLQLWUL

U GH PLQLVWHUH L VHFUHWDULDWH GH VWDW

6WUXFWXUD *XYHUQXOXL SRDWH YDULD 8QLL PLQLWUL VXQW GHQXPL L PLQLWUL

secretari de stat

Nici un membru al guvernului nu poate fi

PLQLVWHULDOH FX VWUXFWXUL DGPLQLVWUDWLYH UHVSRQVDELO

membru al Parlamentului.
([LVW DSUR[LPDWLY  GH GHSDUWDPHQWH FYDVLSHUPDQHQWH 0LQLWULL L VHFUHWDULL GH VWDW DX SURSULLOH ORU ELURXUL FRQGXVH GH F WUH DVLVWHQ L

Primul MinistUX
$FHVWD RUJDQL]HD]

FDUH HVWH QXPLW GH F WUH

3UHHGLQWHOH 5HSXEOLFLL HVWH

SHQWUX DF LXQLOH *XYHUQXOXL SRWULYLW DUW GLQ &RQVWLWX LH DFWLYLWDWHD *XYHUQXOXL L HVWH DMXWDW GH DVLVWHQ L L GH 6HFUHWDULDWXO

General al Guvernului. Secretariatul General al Guvernului are rolul central n derularea multor proceduri
DGPLQLVWUDWLYH FDUH LPSOLF DFWLYLWDWHD *XYHUQXOXL *XYHUQXO U VSXQGH vQ ID D $GXQ ULL 1D LRQDOH OD WRDWH LQWHUSHO ULOH VFULVH VDX RUDOH DOH

membrilor parlamentului.
Q ILHFDUH V SW PkQ  R VHVLXQH HVWH UH]HUYDW )RUPHOH GH GHVI XUDUH D DFWLYLW XQRU DVWIHO GH LQWHUSHO UL 8Q PLQLVWUX HVWH UHVSRQVDELO vQ PRG H[SUHV SHQWUX UHOD LD FX 3DUODPHQWXO LL *XYHUQXOXL VXQW GH 0LQLWUL

QHFHVDU L

HGLQ HOH GH

&RQVLOLXOXL VWDW

n principiu sunt
GH OXFUX

V SW

PkQDOH GH

SUH]LGDWH GH 3UHHGLQWHOH 5HSXEOLFLL L UHXQHVF 3ULPXO 0LQLVWUX PLQLWULL L GDF VHFUHWDULL FRUHVSXQ] WRUL $JHQGD SUHJ WLW 6HFUHWDULDWXO *HQHUDO DO *XYHUQXOXL HVWH DFFHSWDW

HVWH F WUH

GH F WUH 3UHHGLQWHOH 5HSXEOLFLL FD

re

FRQGXFH GH]EDWHULOH 'HOLEHU ULOH &RQVLOLXOXL GH 0LQLWULL FRQVWLWXLH GH RELFHL SXQFWXO

final n procesul decizional al Guvernului; - HGLQ HOH &RQVLOLLORU

3UHHGLQWHOXL 5HSXEOLFLL FDUH OH SUREOHPHOH SDUWLFXODUH L GDF

,QWHUPLQLVWHULDOH 3ULPXO

UHXQHVF PLQLWUL

OD

LQYLWD LD vQ

SUH]LGHD] 

0LQLVWUX

LPSOLFD L

HVWH QHFHVDU L SHUVRQDOXO FLYLO GH QLYHO VXSHULRU

- HGLQ HOH &RPLWHWHORU ,QWHUPLQLVWHULDOH OD Guvernului sunt prezidate de Primul Ministru.

FDUH

SDUWLFLS

PHPEULL

Figura nr. 6. &DELQHWXO 3ULPXOXL 0LQLVWUX GLQ )UDQ D12)

Primul Ministru

Secretariatul de Stat pentru Planificare

Secretariatul de Stat pentru Mediu

L 3UHYHQLUHD 5LVFXULORU

Tehnologice Secretariat de 6WDW I portofoliu)

$F LXQL 8PDQLWDUH L 1DWXUDOH U

Secretariatul de Stat pentru

Biroul Special

Secretariatul General al Guvernului Comisia

*HQHUDO

'HOHJD LD ,QWHUPLQLVWHULDO L

'LUHF LD

de Planificare Biroul de
-XUQDOLVWLF

Biblioteca
)UDQFH] GH

Comisia
,QWHUPLQLVWHULDO

Serviciilor Administrat
LYH L

Documente

Federale

Serviciul de Secretariatul General al ,QIRUPDUH i Comisiei Transmitere Interministeri ale GH 5HOD LL n Domeniul Economic

Secretariatul General pentru

$S UDUH 1D LRQDO

'LUHF LD *HQHUDO

pentru
$GPLQLVWUD LH L 6HUYLFLL

5HVSRQVDELO vQ ID D

Ministerului de Stat, Ministerului pentru

5HIRUP vQ 6HUYLFLLOH

13)

2S FLWDW  SJ 

Publice

Grupurile consultative
$GPLQLVWUD LD IUDQFH] QXP U GH JUXSXUL GH FRQVXOWDQ DUH R H[SHULHQ UHPDUFDELO vQ FHHD FH SULYHWH H[LVWHQ D XQXL PDUH OD DPEHOH QLYHOXUL FHQWUDO L ORFDO $FHVWHD SRW IL JUXSDWH SH

categorii

reprezentative: - &RQVLOLLOH 6XSHULRDUH UHVSRQVDELOH SHQWUX WRDWH DFWLYLW LOH ministeriale; - *UXSXULOH 7HKQLFH GH &RQVXOWDQ JHRORJLH PLQH VLVWHPDWL]DUH UXUDO - *UXSXO GH &RQVXOWDQ vQ 3UREOHPH GH 3HUVRQDO - Grupurile de Investigare a Opiniei Publice despre Nevoile Sociale; - $OWH $JHQ LL VDX DXWRULW L WHULWRULDOH
7UHEXLH I FXW IXQF LD MXULGLF R GLVWLQF LH FODU GH DFHVWD SHUVRQDO SODQLILFDUH L FRRUGRQDUH vQWUH IXQF LD GH FRQVXOWDQ H[HUFLWDW GHSDUWDPHQWHORU 

D &RQVLOLXOXL GH 6WDW L

Conducerea de la nivel central n problemele de

$FHDVW

UHVSRQVDELOLWDWHD DSDU LQH 'LUHF LHL *HQHUDOH SHQWUX $GPLQLVWUD LH L 6HUYLFLL 3XEOLFH GLUHF LH HVWH GH RELFHL OD GLVSR]L LD PLQLVWUXOXL UHVSRQVDELO SHQWUX VHUYLFLLOH 6HFUHWDULDWXOXL FLYLOH GDU FX WRDWH DFHVWHD U PkQH GLQ SXQFW GH YHGHUH DGPLQLVWUDWLY DWDDW

General al Guvernului. Ministerele - Departamentele pot fi create sau dizolvate prin decret. Responsabilitatea SHQWUX ILHFDUH PLQLVWHU HVWH SUHFL]DW SULQ RUGLQHOH &RQVLOLXOXL GH 0LQLWUL GXS FRQVXOWDUea Consiliului de Stat. )LHFDUH PLQLVWHU VH DIO VXE conducerea propriului ministru, care poate fi asistat de PLQLWUL, GHOHJD L VDX VHFUHWDUL GH VWDW Ministrul poate da ordine SHQWUX DSOLFDUHD FRQ LQXWXOXL OHJLORU GDU L LQVWUXF LXQL VSHFLDOH birourilor L SHUVRQDOXOXL GLQ DGPLQLVWUD LH 0LQLVWUXO FRQFHSH L LPSOHPHQWHD] SURSULXO buget care apare n fiecare an exprimat ntr-un decret. Biroul Personal al Ministrului este un JUXS GH FRQVXOWDQ FDUH FXSULQGH PHPEUL DOHL
GH F WUH PLQLVWUX

Departamentele externe care au sarcini la nivelul ministerelor sunt dublu subordonate, PLQLVWHUXOXL GH UHVRUW L prefectului FDUH FRRUGRQHD] DFWLYLWDWHD DJHQ LLORU JXYHUQDPHQWDOH OD
QLYHO ORFDO L UHJLRQDO

Alte grupuri
Q DIDUD DGPLQLVWUD LHL FHQWUDOH DJHQ LLORU JXYHUQDPHQWDOH H[WHUQH L DXWRULW VHUYLFLLOH SXEOLFH SRW IL RIHULWH L GH DOWH LQVWLWX LL LORU ORFDOH

:
SXEOLF  vQ FDUH OXFUHD] vQ JHQHUDO

- ,QVWLWX LL GH DGPLQLVWUD LH SXEOLF FRQGXVH GXS OHJHD personal civil, controlori financiari-contabili - ,QVWLWX LL SXEOLFH vQ GRPHQLXO LQGXVWULHL L FRPHU XOXL
- ,QVWLWX LL SXEOLFH vQ GRPHQLXO WLLQ HL L WHKQRORJLHL
$XWRULW LOH UHJLRQDOH 3HQWUX SDUWHD PHWURSROLWDQ

sau regiunile sunt teritorii libere administrate de Consilii alese.

SDWUX vQ VWU LQ WDWH L $GXQ UL 'HOLEHUDWLYH ULL DX IRVW FRQVWLWXLWH

D )UDQ HL DFHVWHD VXQW vQ QXP U GH  OD FDUH VH DGDXJ

GLVWULFWHGHSDUWDPHQWH FDUH VH DIO Q DFHVWH FRPXQLW

6LVWHPXO JXYHUQDPHQWDO DSOLFDW vQ &RUVLFD DUH FkWHYD SDUWLFXODULW L GLQ DIDUD JUDQL HORU

Consilii Regionale DL F
&RQVLOLXO YRWHD]

URU PHPEUL VXQW DOHL SULQ YRW XQLYHUVDO SHQWUX DVH DQL EXJHWXO UHJLRQDO

Executivul este supervizat de 3UHHGLQWHOH &RQVLOLXOXL 5HJLRQDO. Fiecare regiune are de asemenea un JUXS GH FRQVXOWDQ HFRQRPLF L FRPLWHWH VRciale IRUPDWH GLQ SHUVRQDOLW L vQ
GRPHQLLOH VRFLDO DO PXQFLL L HFRQRPLF

Prefectul regiunii

UHSUH]LQW

VWDWXO L

HVWH

vPSXWHUQLFLW V

GHVI RDUH

DF LXQL OHJDOH

SHQWUX D SURWHMD LQWHUHVHOH DFHVWXLD GLQ XUP 

CAPITOLUL 11

REZUMAT

I. Statul -

Franta este o republica indivizibila, laica, democratica si sociala Seful statului este Presedintele Republicii, ales pentru 7 ani prin vot universal, putand fi reales de un numar infinit de ori

II. Structura autoritatii 1) Autoritatea juridica - Curtile franceze sunt de 2 tipuri : a) Curti juridice b) Curti administrative

2) Autoritatea legislativa - legislatia este votata de catre Parlament - Parlamentul este bicameral : - Adunarea Nationala - Senat - Adunarea Nationala este aleasa pentru 5 ani prin vot direct universal - Senatul este ales prin vot universal indirect de catre grupul electoral al grands electeurs - Un mandat de senator este acordat pentru 9 ani - Senatul nu poate fi dizolvat, spre deosebire de Adunarea Nationala - Puterea decizionala finala in toate deciziile importante o are Adunarea Nationala 3) Autoritatea executiva - este divizata intre:a) Presedintele Republicii b) Primul Ministru - seful Guvernului este Primul Ministru - Guvernul este format din: a) Primul ministru b) un numar de ministere c) secretariate de stat - Primul ministru, care este numit de catre Presedintele Republicii, este responsabil pentru actiunile Guvernului

CUVINTE - CHEIE

Republica democratica si sociala Curti juridice Curti administrative Curti de corectie Curti de politie Grupuri de consultanta Mediator national Delegat general

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Armenia Androniceanu 0DQDJHPHQW SXEOLF LQWHUQD LRQDO (G (FRQRPLFD  Cameron D., Canadian Studies in the Nineties, Association for Canadian Studies, Montreal, 1996.

Churchill S., Nouvelles Perspectives Canadiennes, Studes Canadiennes, Ottawa, 1998.

Crane D., The Public Manager Contemporary Challenges and Responsabilities, Georgia State University Press, Chicago, 1991.

Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington, University of Indiana Press, 1984.

Gilles P., New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa, 1994. Flynn N., Managing Public Services, Martins Press, New York, 1990. Fremont L., Public Budgeting, New York, 1983 Breton R., Multiculturalism and Canadian Nation-Building in Politics of Gender, Ethnicity and Language in Canada, sous la dir de Alan Cairns et Cynthia Williams, Toronto University Press, nr. 34, 1996.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Pentru cati ani este ales seful statului? De cate ori poate fi reales? 2) Care sunt principiile sistemului legislativ francez? 3) Sub ce autoritate se afla Curtile Juridice? Dar cele administrative? 4) Cui i revine sarcina de a rezolva situatiile problema care pot sa apara in activitatea celor doua Curti? 5) Ce fel de Parlament are Franta? 6) Care este deosebirea dintre cele doua camere ale Parlamentului? 7) Cui apartine puterea executiva in Franta?

CAPITOLUL 12 3$57,&8/$5,7 , $/( 0$1$*(0(178/8, 38%/,& IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN JAPONIA

MOD DE LUCRU CUPRINS: 12.1. Statul 12.2. Structura autoritatii 12.2.1. Autoritatea juridica 12.2.2. Autoritatea legislativa 12.2.3. Autoritatea executiva

REZUMAT CUVINTE-CHEIE BIBLIOGRFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE: Sistem parlamentar Tron imperial dinastic Dieta Fundamentarea deciziilor Grupuri consultative Conducerea centrala Resursele financiare Resursele umane ale managementului Sistemul informational Ministere/ Departamente Guverne locale Guverne la nivel de prefecturi Birouri de revizie contabila

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite (2) Rezumat si cuvinte -cheie

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare bibliografie suplimentara

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Caiet de seminar

Capitolul 12

Particularit

L DOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF LQ VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY GLQ -DSRQLD

Japonia are un VLVWHP GH DGPLQLVWUD LH SXEOLF

H[LVW DJHQ LL L FRUSRUD LL

UHVWUkQV vQ FDUH DO WXUL GH FRPSRQHQWHOH FODVLFH

12.1. Statul
Japonia este un stat unitar condus n PRG VLPEROLF GH XQ vPS UDW L JXYHUQDW GHPRFUDWLF GH XQ sistem parlamentar FDUDFWHUL]DW SULQ VHSDUDUHD FODU D SXWHULORU vQ VWDW vQ WUHL PDUL GLUHF LL OHJLVODWLY 
H[HFXWLY L MXULGLF  vQ  L FRQ LQH LQIRUPD LL vQ OHJ WXU GUHSWXULOH L REOLJD LLOH RDPHQLORU FX VWDWXWXO IXQF LLOH -DSRQLHL HOLPLQDUHD U ]ERLXOXL &RQVWLWX LD -DSRQLHL D IRVW SURPXOJDW PS UDWXOXL

'LHWHL3DUODPHQWXOXL &DELQHWXOXL L -XVWL LHL DOWH SUHYHGHUL UHIHULWRDUH OD ILQDQ H DXWRJXYHUQDUH L VXSUHPD LD OHJLL $D FXP DP SUHcizat mai sus, HIXO VWDWXOXL HVWH PS UDWXO 7HQQR vQ OLPED MDSRQH]  XQ IHO GH simbol al Statului L DO XQLW LL SRSRUXOXL. (O QX HVWH LPSOLFDW vQ SROLWLF L QX DUH SXWHUH ID GH Guvern. Tronul imperial este dinastic. $YL]DUHD L DSUREDUHD &DELQHWXOXL VXQW QHFHVDUH SHQWUX WRDWH DF LXQLOH SH FDUH OH vQWUHSULQGH PS UDWXO vQ SUREOHPHOH 6WDWXOXL (O QXPHWH 3ULPXO 0LQLVWUX SURSXV GH 'LHW SH OkQJ &XUWHD 6XSUHP  FDUH D IRVW GHVHPQDW GH &DELQHW L HIXO -XVWL LHL GH

 6WUXFWXUD DXWRULW

LL
vQ FHOH WUHL UDPXUL GH ED] YH]L ILJXUD QU 

JapoQLD FD RULFH VWDW GH GUHSW DUH DXWRULWDWHD GLYL]DW Structura Guvernului Japoniei). 12.2.1. $XWRULWDWHD MXULGLF
'XS

FHO GH DO GRLOHD U ]ERL PRQGLDO PXOWH HOHPHQWH DSDU LQkQG VSHFLILFXOXL DGPLQLVWUD L

ei

DPHULFDQH DX IRVW LQWURGXVH vQ -DSRQLD ([FHS LH VXQW VLVWHPXO MXULGLF L DXWRULWDWHD H[HFXWLY  Q -DSRQLD SURFHVHOH VH GHVI RDU OD

trei niveluri
L v

5HFODPDQ LL H[SXQ FD]XULOH ORU OD  GDF

Curtea

Districtului GXS
D IRVW UH]ROYDW

FDUH SRW V

DSHOH]H OD &XUWHD QDOW

n final, la &XUWHD 6XSUHP

SUREOHPD QX

OD QLYHOXULOH LQIHULRDUH

Figura nr. 7. Structura Guvernului Japoniei14) Guvernul Japoniei Autoritatea LegislatiY

$XWRULWDWHD ([HFXWLY

Secretariatul Cabinetului
Secretariatul Cabinetului BiroulLegislativ al Cabinetului Consiliul de Securitate al Japoniei
$XWRULWDWHD 1D LRQDO

$XWRULWDWHD -XULGLF &85 ,/(

DIETA CABINETUL INTREBARI RECAPITULATIVE

&DPHUD5HSUH]HQWDQ L

lor

Biroul de Control Biroul Primului Ministru

0LQLVWUXO -XVWL LHL

&XUWHD 6XSUHP

(8)

Camera Consilierilor
-XGHF WRULL &XU LL

nalta Curte
&XU LOH 'LVWULFWXDOH

(50)

de Acuzare Comisisa de judecata a

$FX]D LORU

Ministrul Afacerilor Externe

0LQLVWHUXO GH )LQDQ H

de Personal
&RPLVLD GH &RPHU

&XU LOH )DPLOLDOH

(50) (453) (201)

Liber
&RPLVLD1D LRQDO GH

&XU LOH *HQHUDOH

BibliotecD 1D LRQDO a Dietei

0LQLVWHUXO (GXFD LHL

Protejare a Mediului * Comisia de Coordonare a Problemelor de Mediu $JHQ LD Familiei Imperiale

$JHQ LD GH 0DQDJH

Comisiile
GH 8UP ULUH

Ministerul 6

Q W

LL L

3HUVRDQHORU vQ 9kUVW

MinisterulAgriculturii,
3 GXULORU L 3HVFXLWXOXL

Ministerul Industriei
L &RPHU XOXL ,QWHUQD L

PHQW L &RRUGRQDUH $JHQ LDGH'H]YROWDUH

onal

Ministerul de Transport Ministerul 3RWHL L

7HOHFRPXQLFD LLORU

Hokkaido
$JHQ LD GH $S UDUH

$JHQ LDGH3ODQLILFDUH (FRQRPLF $JHQ LD

Ministerul Muncii
0LQLVWHUXO &RQVWUXF LLORU

de WLLQ

L 7HKQRORJLH $JHQ

Ministerul de Interne

ia de Mediu *

$JHQ LDGH'H]YROWDUH

Okinawa
ale Biroului Primul
14)

B # 4 ' %  ) A'")@)9$64( 3( % 4 6 86( 4 @ 4 @  (  !  7 ) %  "  )3$!1'#$! #$ !)( ' % $"    45 4 2 0   & #!  
0HQ LRQ P F vQ -DSRQLD QX H[LVW

$JHQ LD 1D LRQDO

pentru Teritorii

F V UF S D P HF W 6)TER ) PQ I9GDEC
&XUWH $GPLQLVWUDWLY  1XP UXO GH &XU L SHQWUX ILHFDUH QLYHO HVWH XUP WRUXO

- nalteOH &XU L sunt opt n fiecare regiune - &XU LOH 'LVWULFWXDOH VXQW FLQFL]HFL vQ ILHFDUH SUHIHFWXU - &XU LOH )DPLOLDOH sunt cincizeci - Cur ile Generale VXQW vQ QXP U GH SDWUX VXWH FLQFL]HFL L WUHL

 $XWRULWDWHD OHJLVODWLY

Parlamentul sau 'LHWD 1D LRQDO este cel mai nalt organ prin care VWDWXO vL H[HUFLW SXWHUHD L singurul organ legiuitor. Acesta/aceasta este compus din GRX FDPHUH: &DPHUD 5HSUH]HQWDQ LORU FDUH DUH  PHPEUL L Camera Consilierilor care are 252 membri. n cazul unor GLIHUHQGH vQWUH FHOH GRX &DPHUH vQ OHJ WXU FX GHVHPQDUHD 3ULPXOXL 0LQLVWUX sau n negocierile referitoare la buget, propunerile legislative, &DPHUD 5HSUH]HQWDQ LORU DUH SULRULWDWH
vQ ID D &DPHUHL &RQVLOLHULORU

Comisiile speciale VXQW RUJDQL]DWH L vL GHI

&DPHUH )LHFDUH &DPHU VHOHFWHD]

RDU

DFWLYLWDWHD FD JUXSXUL GH OXFUX SHQWUX DPEHOH

PHPEULL SHQWUX ILHFDUH FRPLVLH vQ PRG SURSRU LRQDO FX QXP UXO DSDU LQ FHO SX LQ XQHL

GH ORFXUL GH LQXWH GH SDUWLGH vQ &DPHU )LHFDUH PHPEUX DO &DPHUHL WUHEXLH V

comisii. Propunerile legislative SRW IL LQL LDWH GH Cabinet, o comisie sau un grup de membri. )LHFDUH &DPHU DUH XQ Secretariat L XQ Birou Legislativ.

 $XWRULWDWHD H[HFXWLY $GPLQLVWUD LD SXEOLF vQ -DSRQLD GLIHU VHPQLILFDWLY GH D FHORUODOWH  UL GH]YROWDWH Q DQXO 

UHXQHD SHVWH  GH SHUVRDQH GLQ FDUH  DGLF IRU HORU GH DXWRDS UDUH 3ULPXO 0LQLVWUX HVWH GHVHPQDW GH 'LHW

 HUDX DQJDMD L OD QLYHOXO FHQWUDO LDU

 SHUVRDQH OXFUDX vQ RUJDQL]D LL JXYHUQDPHQWDOH vQ WLPS FH DO L  HUDX LQWHJUD L vQ DUPDWD GLQWUH PHPEULL DFHVWHLD L HVWH QXPLW DSRL GH PS UDW PDMRULWDWHD vQ 'LHW H[HUFLW L QXPHWH PLQLWULL GH VWDW FRQWUROXO L

De obicei, HIXO SDUWLGXOXL SROLWLF care DVLJXU Cabinetului. El este nvestit cu SXWHUHD H[HFXWLY
3ULPXO 0LQLVWUX UHSUH]LQW VHJPHQWH DOH DGPLQLVWUD LHL

devine Prim Ministru .

VXSUDYHJKHD]

L HI DO GLIHULWHOH

&DELQHWXO

%LURXO 3ULPXOXL 0LQLVWUX GH LQH DFHODL UDQJ FX PLQLWULL L WRDWH DFHVWHD VXQW vQ VXERUGLQHD L

sub controlul Cabinetului. Biroul reunea 571 de persoane n 1991. ([LVW vQ SOXV trei comisii L QRX DJHQ LL FDUH IXQF LRQHD] SH OkQJ %LURXO 3ULPXOXL 0LQLVWUX Acestea sunt cunoscute ca organisme externe ale Biroului Primului Ministru. Cele mai multe sunt conduse GH PLQLWUL GH VWDW FDUH VXQW PHPEUL DL &DELQHWXOXL(L VXQW UHVSRQVDELOL vPSUHXQ FX 3ULPXO
0LQLVWUX SHQWUX SROLWLFD GH SODQLILFDUH L FRRUGRQDUH FDUH LPSOLF 6HFUHWDULDWXO %LURXOXL 3ULPXOXL 0LQLVWUX FRRUGRQHD] L DJHQ LLORU SUHFXP L UHOD LLOH SXEOLFH 2UJDQHOH PLQLVWHUHOH L DJHQ LLOH LOH DGPL FDUH DFWLYLW

nistrative ale ministerelor

FRODERUHD] GLUHFW FX

DGPLQLVWUDWLYH

Biroul Primului Ministru sunt: - &RPLVLD GH &RPHU /LEHU - &RPLVLD 1D LRQDO SHQWUX 6LJXUDQ 3XEOLF  - &RPLVLD GH &RRUGRQDUH L Dezbatere pe Probleme de Mediu; - $JHQ LD 1D LRQDO SHQWUX QJULMLUHD )DPLOLHL - $JHQ LD GH 0DQDJHPHQW L &RRUGRQDUH - $JHQ LD GH 'H]YROWDUH +RNNDLGR - $JHQ LD GH $S UDUH - $JHQ LD GH 3ODQLILFDUH (FRQRPLF  - $JHQ LD SHQWUX WLLQ L 7HKnologie; - $JHQ LD SHQWUX 0HGLX - $JHQ LD GH 'H]YROWDUH 2NLQDZD - $JHQ LD 1D LRQDO SHQWUX 7HULWRULX

Fundamentarea deciziilor - Coordonarea Cabinetul constituit de Primul Ministru, care l conduce, nu are mai mult de  GH PLQLWUL GH stat. TR L UHSUH]LQW SXWHUHD H[HFXWLY L VH DIO VXE DXWRULWDWHD HIXOXL &DELQHWXOXL, care de altfel este
L UHVSRQVDELO GH JUXS vQ ID D 'LHWHL

Secretariatul Cabinetului DUH Cabinet, pentru derulareD GH VWXGLL L

DWULEX LL

SHQWUX

SUHJ WLUHD

DJHQGHL

GH

OXFUX

HGLQ HORU

GH

FHUFHW UL SHQWUX PHQ LQHUHD XQLW

LL SROLWLFH SHQWUX DQDOL]H vQ

GRPHQLXO SROLWLF &HL PDL PXO L PHPEUL DL 6HFUHWDULDWXOXL  VXQW VHFRQGD L GH PLQLWUL L DJHQ L 5HFHQW SHQWUX D vQW UL IXQF LD ORU GH FRRUGRQDUH QXP UXO GH SHUVRQDO D

crescut la recomandarea
vQ FDGUXO &RQIHULQ HL

Consiliului Provizoriu pentru Promovarea Reformei Administrative.

6FKL HOH GH SURJUDPH SULYLQG RULHQWDUHD SROLWLF DX ORF QHJRFLHUL FX DOWH PLQLVWHUH VDX DJHQ LL GXS VXQW FRQWXUDWH vQ PLQLVWHU VDX DJHQ LH LDU DSRL FDUH VXQW GH]E WXWH HGLQ D GH &DELQHW XQGH GH]EDWHULOH $GPLQLVWUDWLYH D 9LFHPLQLWULORU vQDLQWH GH D VH vQGUHSWD F WUH FRQWLQX  Q FDGUXO ILHF UXL PLQLVWHU VDX DJHQ LH H[LVW vQWUH GRX L GRX ]HFL

de consilii consultative.

Consilierii sunt adHVHD partide.

&RQGXFHUHD FHQWUDO  SULQ FRODERUDUHD $FHDVWD IXQF LRQHD]

H[SHU L SURIHVRUL XQLYHUVLWDUL MXUQDOLWL L UHSUH]HQWDQ L DL GLIHULWHORU

HVWH UHDOL]DW

GH F WUH $JHQ LD GH 0DQDJHPHQW L &RRUGRQDUH FUHDW GH 0DQDJHPHQW L %LUR 3ULPXOXL 0LQLVWUX FX

vQ

GLQWUH $JHQ LD $GPLQLVWUDWLY FD RUJDQ H[WHUQ DO %LURXOXL

ul Primului Ministru.
vQ FRRUGRQDUHD L

URO

managementul Guvernului Central.

$JHQ LD HVWH FRQGXV GH F WUH XQ PLQLVWUX GH VWDW L HVWH IRUPDW GLQ

cinci birouri responsabile

pentru manDJHPHQWXO UHVXUVHORU XPDQH FRQGXFHUHD DGPLQLVWUDWLY

VWDWLVWLFL L ELURXULOH UHVSRQVDELOH SHQWUX FRRUGRQDUHD JHQHUDO

 LQVSHF LD DGPLQLVWUDWLY  SURWRFRO

D SROLWLFLL GH VHFXULWDWH DFWLYLWDWH SHQWUX

tineret etc. Biroul Administrativ de Management este responsabil pentru promovarea reformei administrative n cadrul sistemului administrativ.

Ministerele - Departamentele
$O WXUL GH %LURXO 3ULPXOXL 0LQLVWUX VH DIO FRUSRUD LLOH SXEOLFH L GLIHULWHOH WLSXUL GH 2 VLQJXU GRX VSUH]HFH PLQLVWHUH

Alte componente administrative sunt: comisiile DJHQ LLOH organe DWDDWH SH OkQJ PLQLVWHUH
H[FHS LH HVWH $JHQ LD $GPLQLVWUDWLY

. vntreprinderile guvernamentale,
L DJHQ LL SH OkQJ

&RPLVLLOH L DJHQ LLOH VXQW FRQVLGHUDWH FD RUJDQH H[WHUQH DOH PLQLVWHUXOXL VDX %LURXOXL 3ULPXOXL

Ministru.

FX 3UREOHPH GH $S UDUH DWDDW

$JHQ LD GH $S UDUH &RPLVLLOH L DJHQ LLOH VH EXFXU 2 FRPLVLH SRDWH IL VWDELOLW GH DFHODL VWDWXW FX PLQLVWHUHOH FX XQHOH H[FHS LL DWXQFL FkQG VH FRQVLGHU QHFHVDU LQWHQVLILFDUHD FRQWUROXOXL L LL

XUP ULULL GH F WUH PLQLVWHU D JUDGXOXL GH UHDOL]DUH D RELHFWLYHORU L D PRGXOXL GH GHVI XUDUH D DFWLYLW

([LVW trei comisii VWDELOLWH SH OkQJ %LURXO 3ULPXOXL 0LQLVWUX L patru n cadrul ministerelor. Ca organe semiindependente, comisiile sunW FRQWURODWH L VXSUDYHJKHDWH GH F WUH &DELQHW ([LVW QRX DJHQ LL constituite ca organe externe ale Biroului Primului Ministru, alteori ca RUJDQH DOH PLQLVWHUXOXL &HOH PDL PXOWH GLQWUH HOH VXQW FRQGXVH GH PLQLWULL GH VWDW LDU VWUXFWXULOH ORU

interne sunt aproape la fel cu cele ale ministerelor.

QWUHSULQGHULOH JXYHUQDPHQWDOH VXQW vQ QXP U GH 3 GXULORU %LURXO GH 7LS ULWXUL L 0RQHW ULD 1X H[LVW UHJXOL IL[H SHUPDQHQWH GHVSUH PRGXO FXP VXQW RUJDQL]DWH

patru

6HUYLFLXO 3RWDO 6HUYLFLXO 1D LRQDO DO

ntreprinderile

guvernamentale.
&RUSRUD LLOH SXEOLFH VXQW FRQVWLWXLWH GH *XYHUQXO 1D LRQDO SRWULYLW XQRU OHJL VSHFLILFH L VXQW R IRUP GH RUJDQL]DUH SHQWUX GHVI XUDUHD DFWLYLW LL GH F WUH VWDW

Ele sunt constituite cnd se

FRQVLGHU

PDQDJHPHQWXO DU IL PDL SHUIRUPDQW GDF

DFWLYLW

LOH V DU GHVI XUD VXE IRUPD XQRU

DVWIHO GH RUJDQL]D LL WLS FRUSRUD LL

La 1 ianuarie 1992 existau n total  GH FRUSRUD LL SXEOLFH vQ -DSRQLD GXS FXP XUPHD] - &RUSRUD LL SHQWUX 'LYHUVH 8WLOLW L .RGkQ  FD QXP U L UHXQHDX  SHUVRDQH - &RUSRUD LLOH SHQWUX 3URLHFWH -LJ\RGDQ HUDX  L UHXQHDX  SHUVRDQH - &RUSRUD LLOH GH )LQDQ H .RNR  FX  DQJDMD L - % QFLOH 6SHFLDOH 7RNXVKXJLQNR L .LQNR  L UHXQHDX  SHUVRDQH - Autoritatea de Afaceri (Eiden), 1 cu 10849 persoane; - Companiile Speciale 7RNXVKXJDLVKD  FD QXP U vQ FDUH OXFUDX  SHUVRDQH - $OWH &RUSRUD LL vQ QXP U GH  FX XQ WRWDO GH SHUVRQDO GH  Din sistemul conducerii centrale fac parte:
 $JHQ LD GH 0DQDJHPHQW L &RRUGRQDUH  0LQLVWHUXO -XVWL LHL  0LQLVWHUXO )LQDQ HORU  0LQLVWHUXO $JULFXOWXULL 3 GXULORU L 3LVFLFXOWXULL  0LQLVWHUXO 3RWHORU L 7HOHFRPXQLFD LLORU

Guvernele locale
*XYHUQHOH ORFDOH VXQW RUJDQL]DWH SRWULYLW &RQVWLWX LHL

Legii Autonomiei Locale, care

stipulea] vQ PRG H[SUHV SULQFLSLXO DXWRJXYHUQ Fiecare Guvern local are SURSULXO V X
&HOH GRX UDPXUL H[HFXWLY L OHJLVODWLY

ULL ORFDOH

.
SH SULQFLSLXO VLVWHPXOXL SUH]LGHQ LDO

FRUS OHJLVODWLY L H[HFXWLY $FHWL PHPEUL VXQW GLUHFW

DOHL GH F WUH ORFXLWRUL LDU UHOD LLOH FX HIXO H[HFXWLY IXQF LRQHD] FRODERUHD]

XQD FX FHDODOW 

Guvernele locale au GRX WLSXUL GH IXQF LL vQ -DSRQLD: - )XQF LL SURSULL - )XQF LL GHOHJDWH Guvernele locale sunt mputernicite (mandatDWH GH proiecteze planuri pentru propria activitate.
)XQF LLOH GHOHJDWH VH H[HUFLW DSOLFDUH D XQRU LQVWUXF LXQL FDUH VXQW WUDQVPLVH GH

PLQLVWHUHOH

*XYHUQXOXL

1D LRQDO

L SULQ RUJDQL]D LLOH SXEOLFH GH WLS PLQLVWHUHOH UHVS

DJHQ LH  FHHD FH vQVHDPQ

onsabile

HIXO

H[HFXWLY

VDX

RUJDQXO H[HFXWLY vQ DFHDVW

VLWXD LH HVWH R DJHQ LH D *XYHUQXOXL 1D LRQDO

Guvernele la nivel de prefecturi VXQW vQ QXP U GH  L VXQW IRUPDWH GLQ - "To", pentru Guvernul Metropolitan din Tokio; - "Do", pentru prefecturile din insulele Hokkaido; - 'RX )X  SHQWUX SUHIHFWXULOH GLQ 2VDND L .\RWR -3DWUX]HFL L WUHL .HQ SHQWUX SUHIHFWXULOH SHUPDQHQWH UHJXODWH 3RSXOD LD GLQ DFHVWH UHJLXQL YDULD] ntre 11 milioane locuitori n Tokio la 600000 locuitori n Tottori.

6DUFLQLOH JXYHUQHORU ORFDOH VH GHVSULQG GLQ QHYRLOH ]LOQLFH DOH SRSXOD LHL ORFDOH L VH UHIHU  vQ SULQFLSDO OD VLVWHPXO GH vQY VDQLWDUH L FXU OkQJ PkQW SULPDU JLPQD]LDO L OLFHDO DVLJXUDUHD FHUHULL GH DS  VHUYLFLL L JULMD SHQWUX SHUVRDQHOH YkUVWQLFH L SHQWUX WLQHUL HQLH VHUYLFLL GH VHFXULWDWH ORFDO

*XYHUQHOH PXQLFLSDOH SULPHVF DYL]H UHFRPDQG UL L GLUHF LL GH DF LXQH GH OD JXYHUQHOH GH SH SUHIHFWXUL SHQWUX D L vPEXQ W

L VLVWHPHOH ORU GH PDQDJHPHQW

CAPITOLUL 12

REZUMAT

I. Statul - Japonia este un stat unitar condus de un imparat si guvernat democratic de un sistem parlamentar - imparatul nu este implicat in politica si nu are putere fata de Guvern - tronul imperial este dinastic si are deci o descendenta din tata in fiu II. Structura autoritatii 1) Autoritatea juridica - in Japonia procesele se desfasoara la 3 niveluri - reclamantii expun cazurile lor la Curtea Districtului, dupa care pot sa apeleze la Curtea Inalta si, in final, la Curtea Suprema, daca problema nu a fost rezolvata la nivelurile inferioare - in Japonia nu exista Curte Administrativa - seful Justitiei, respectiv al Curtii Supreme este numit de imparat, dupa ce a fost desemnat de catre Cabinet 2) Autoritatea legislativa - singurul organ legiuitor prin care statul isi exercita puterea este Parlamentul sau Dieta Nationala - Parlamentul este compus din doua camere :a) Camera Reprezentantilor b) Camera Consilierilor - in cazul unor diferende intre cele doua camere, Camera Reprezentantilor are prioritate in fata Camerei Consilierilor - Dieta isi desfasoara activitatea in sesiuni ordinare - fiecare Camera are un Secretariat si un Birou Legislativ 3) Autoritatea executiva - Primul ministru este desemnat de Dieta dintre membrii acesteia si este numit apoi de Imparat - devine prim-ministru si Sef al Cabinetului seful partidului politic care asigura majoritatea in Dieta - primul-ministru:- reprezinta Cabinetul - exercita controlul -supravegheaza diferitele segmente ale administratiei - Cabinetul constituit de primul ministru , care il conduce, nu re mai mult de 20 de ministri de stat care reprezinta puterea executiva, aflandu-se sub autoritatea Sefului Cabinetului care este responsabil si in fata Dietei.

CUVINTE-CHEIE

Dieta nationala Camera Reprezentantilor Camera Consilierilor Curtea Districtului Curti Familiale Centrul Interdepartamental pentru computere Kodan(Corporatii pentru diverse utilitati) Koko(Corporatii de Finante) Eiden(Autoritatea de Afaceri)

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

$UPHQLD $QGURQLFHDQX 0DQDJHPHQW SXEOLF LQWHUQD LRQDO (G (FRQRPLF  

Gilles P., New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa, 1994. Goodnow F., The Principles of the Administrative Law of the United States, New York, G. P. Putnams Sons, 1905.

Gulick L., Papers on the Science of Administration, Institute of Public Administration, New York, 1987.

,RUJRYDQ $ 'UHSW $GPLQLVWUDWLY WUDWDW (OHPHQWDU YRO  +HUFXOHV %XFXUHWL 

993.

Irving J., Decision Making: Psychological Analysis of Conflict, Choice and Commitment, Fre Press, New York, 1987.

Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The Dorssey Press, 1988.

Johnonson A., What is Public Management? An Autobiographical Viw, Broadview Press, Toronto, 1993.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Ce tip de stat este Japonia? 2) Cine are prioritate dintre cele doua Camere ale Parlamentului atunci cand apar diferende in legatura cu desemnarea Primului-ministru? 3) Care este procedura de alegere a primului-ministru? 4) Care sunt principalele atributii ale Dietei? 5) Ce fel de functii au guvernele locale din Japonia? 6) Care sunt atributiile guvernelor locale?

CAPITOLUL 13 3$57,&8/$5,7 , $/( 0$1$*(0(178/8, PUBLIC IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN SUEDIA

MOD DE LUCRU CUPRINS: 13.1. Statul 13.2. Reprezentarea autoritatii 13.2.1. Autoritatea juridica 13.2.2. Autoritatea legislativa 13.2.3. Autoritatea executiva

REZUMAT CUVINTE-CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE: Structura administrativa duala Descentralizare Sistemul de distributie Principiul suveranitatii nationale Principiul democratiei reprezentative Structuri asociate Fundamentarea deciziilor Grupuri consultative Ministere

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite (2) Rezumat si cuvinte -cheie

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare bibliografie suplimentara

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar 5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Caiet de seminar

Capitolul 13

3DUWLFXODULW

L DOH PDQDJHPHQWXOXL SXEO

ic in sistemul administrativ din Suedia

GH FHOHODOWH SULQ XUP WRDUHOH FDUDFWHULVWLFL SH SROLWLFD PLQLVWHUHORU L QXPHURDVH

$SDUDWXO DGPLQLVWUDWLY DO 6XHGLHL VH GLIHUHQ LD]

1.

6WUXFWXU

DGPLQLVWUDWLY

GXDO 

RULHQWDW

DJHQ LL H[HFXWLYH LQGHSHQGHQWH

2. 'HVFHQWUDOL]DUH SXWHUQLF

FX UHVSRQVDELOLW

L PDUL OD QLYHOXULOH UHJLRQDO L ORFDO

13.1. Statul
Suedia este o
VXHGH] VH ED]HD] PRQDUKLH FRQVWLWX LRQDO SH

cu o

IRUP

SDUODPHQWDU vQ 

GH

guvernare

&RQVWLWX LD

trei legi fundamentale:

LOH GH JXYHUQDUH HODERUDW

1. Legea referitoaUH OD PRGDOLW

2. Legea pentru succesiune, datnd din anul 1810; 3. /HJHD OLEHUW

Q  D LL SUHVHL HODERUDW LQWURGXV vQ 

IRVW

SDWUD

OHJH

IXQGDPHQWDO 

aceea referitoare la libertatea de

L I U GUHSW GH H[HUFLWDUH D SXWHULL

exprimare. n Suedia HIXO 6WDWXOXL HVWH 5HJHOH politice. Regele are doar IXQF LL RQRULILFH 
L QX DUH GUHSW GH VHPQ WXU LQIRUPD LH HVWH SUHOXDW

QHLPSOLFDW vQ SROLWLF

HIXO 6WDWXOXL GHVFKLGH VHVLXQHD DQXDO

D 3DUODPHQWXOXL 5LNVGDJ GDU QX SDUWLFLS

OD GH]EDWHUL LDU DFHDVW

SHQWUX QLFL XQD GLQ GHFL]LLOH JXYHUQDPHQWDOH

'H FXUkQG UROXO HIXOXL 6WDWXOXL HVWH L DFHOD GH D

propune noul Prim Ministru

XOWHULRU GH F WUH 3XUW WRUXO GH &XYkQW DO 3DUODPHQWXOXL

13.2. Reprezentarea autoriW

&HOH WUHL VHJPHQWH DOH DXWRULW

LL

LL VXQW UHSUH]HQWDWH L vQ 6XHGLD GDU vQWU

-un mod specific .(vezi

figura 8. Structura sectorului public in Suedia). 13.2.1. $XWRULWDWHD MXULGLF

&RQVWLWX LD VH ED]HD] SH XQ VLVWHP GH QRUPH SHQWUX ILHFDUH QLYHO LHU

arhic.
SRDWH IL GHFUHWDW DLE GRDU ORF XQ SURFHV GH SDUFXUJHUHD XQHL

/D YkUIXO LHUDUKLHL VH DIO GXS FH DX IRVW HODERUDWH GRX DOHJHUH /HJHD IXQGDPHQWDO

legile fundamentale.
QX SRDWH IL DPHQGDW

2 OHJH IXQGDPHQWDO DFHHD WUHEXLH V VDX DEURJDW

YDULDQWH GHFL]LRQDOH'XS

GHFkW GXS

proceduri specifice.

Figura nr. 8. Structura sectorului public n Suedia

Parlamentul

Cabinet
$JHQ LL $JHQ LL

Ministere

pentru
8WLOLW L

Nivelul Central

Publice
ntreprinderi Proprietate de Stat
$JHQ LL

Consiliul
$JHQ LL 1D LRQDO

Alte
2UJDQL]D LL

Administrat ive
1D LRQDOH

Comitete/Consilii Executive Consiliul

1D LRQDO DO

Regionale

Nivelul Regional

Statale,
)XQGD LL

ntreprinderilor
GH 6WDW L

Organi]D LL Statale
$JHQ LL

0XQLFLSDOLW

LOH  vQ 

locale de
DQJDM UL

Consiliu Municipal
$JHQ LL

Comisii Executive e
2UJDQL]D LL 0XQLFLSDOH L

Locale (Ex, Spitalele)

alte
2UJDQL]D LL

Statale

Alegeri parlamentare

Alegeri regionale

Alegeri Municipale

8UP WRUXO QLYHO vQ FDGUXO LHUDUKLHL HVWH RFXSDW GH VLQJXU GHFL]LH D 5LQNVGDJ XOXL2 OHJH RUGLQDU

legile ordinare SHQWUX FDUH HVWH FHUXW

RUL DEURJDW

GRDU R

QX SRDWH IL DPHQGDW

GHFkW GH R DOW

OHJH RUGLQDU  &XU LOH GLVWULFWHORU FRQVWLWXLH SULPD LQVWDQ IL VLVWHPHOH GH WD[H EXQ VWDUHD VRFLDO HVWH LQVWDQ D ILQDO  HVWH &XUWHD 6XSUHP GH $VLJXUDUH 6RFLDO vQ MXVWL LD VXHGH]  &XU LL GH $SHO L vQ ILQDO vQ FDGUXO &XU LL 6XSUHPH&XU LOH GLVWULFWHORU DQDOL]HD] L DFWLYLWDWHD PXQLFLSDOLW

Deciziile pot fi testate n cadrul SUREOHPH Fum ar

&XUWHD 6XSUHP

LL&XU LOH $GPLQLVWUDWLYH GH $SHO

sunt tribunale importante pentru discutarea problemelor din aceste domenii, iar
$GPLQLVWUDWLY

Cea de a doua &XUWH 6XSUHP

 $XWRULWDWHD OHJLVODWLY

Din 1971, Parlamentul (Riksdag) a fost constituit cu

FDUH  UHSUH]HQWDQ L DL GLVWULFWHORU HOHFWRUDOH SURSRU LRQDO FX UH]XOWDWHOH RE LQXWH vQ DOHJHUL

R VLQJXU LDU

FDPHU  VXQW

H[LVWHQWH

cu 349 de locuri, din UH]ervate partidelor,

Parlamentul are un Prezidiu format dintr-un 3XUW

3XUW WRUL GH &XYkQW DL 'HSXWD LORU 3XUW WRUXO GH

WRU GH &XYkQW &XYkQW FD

propriu (7DOPDQ L DO L trei

L FRRUGRQDWRU DO DFWLYLW LL

Parlamentului, provine din rndurile membrilor Partidelor Politice.

3URSXQHULOH SHQWUX GLVFX LD vQ 3DUODPHQW SRW IL LQWURGXVH GH F WUH *XYHUQ VDX GH F WUH PHPEULL

parlamentului. Toate propunerile sunt transmise la Comisiile sau Comitetele Parlamentare, unde sunt discutate
vQ SUHDODELO,PHGLDW FH &RPLWHWXO VDX &RPLVLD D vQFKHLDW DFHDVW HVWH GLVFXWDW vQ SOHQ vQ HGLQ  V VXV LQ SURSXQHULOH ORU vQ GLVFX LLOH LQ SOHQ0LQLWULL vQ PRG DFWLYLWDWH GH DQDOL] SURSXQHUHD

0HPEULL &DELQHWXOXL VH DWHDSW

normal, nu iau parte la dezbaterile care au loc pe marginea propunerilor formulate de unul sau altul dintre membrii.
3HQWUX D vPEXQ W L H[HUFLWDUHD IXQF LHL GH FRQWURO FDUH HVWH IRDUWH LPSRUWDQW  3DUODPHQWXO FHHD FH FRQGXFH OD R UHGLVFXWDUH L UHDYL]DUH D SURSXQHULORU SRDWH LQWURGXFH YRWXO GH FHQ]XU

ODQVDWH GH PLQLWUL VDX GH F WUH *XYHUQ vQ DQVDPEOXO V X /D ILHFDUH LQWHUYDO GH WUHL DQL FHO SX LQ

15 Comisii/Comitete (utskott) sunt

QXPLWH GH F WUH

fiecare Parlament ales.

5ROXO FRPLVLLORU HVWH L DFHOD GH D SUHJ WL R SURSXQHUH FDUH XUPHD] vQ SOHQ $FWLYLWDWHD ORU VH vQFKHLH FX SOHQDU  'RFXPHQWXO  FRQ LQH R DQDOL] GHWDOLDW D IL GLVFXWDW vQ VHVLXQHD WUDQVPLWHUHD XQXL UDSRUW F WUH SOHQ SHQWUX D IDFWRULORU FDUH LQIOXHQ HD] VHVLXQHD SURSXQHUHD

respectiv

Q 6XHGLD H[LVW 5HVSRQVDELOLW L

 $XWRULWDWHD H[HFXWLY R GLYL]DUH FODU D UHVSRVDELOLW DWULEXLWH LL FHQWUDOH

ntre

&DELQHWXO 0LQLWULORU L L

$JHQ LL VDX %LURXUL 

LPSRUWDQWH

VXQW

guvernelor locale, respectiv

0XQLFLSDOLW

LL

consiliilor de la nivel de district.

3XUW WRUXO GH &XYkQW DO 3DUODPHQWXOXL FRQVXOW 3DUODPHQWXO YRWHD] DSRL DFHDVW

Guvernul Central

OLGHULL SDUWLGHORU SDUODPHQWDUH SXUW WRULL GH GDF PDMRULWDWHD HVWH SHQWUX

cuvnt ai acestora si seful statului nainte de a face propunerea pentru numirea Primului Ministru.
SURSXQHUH 3URSXQHUHD HVWH DSUREDW

Primul Ministru QXPHWH DSRL PLQLWULL &DELQHWXOXL. Biroul Primului Ministru (Statradsberedningen) este format din aproximativ 55 de persoane L
HVWH GLYL]DW vQ GRX 

WRDWH SURFHGXULOH FRQVWLWX LRQDOH L OHJDOH SUHFXP L vQ GHUXODUHD HGLQ HORU &DELQHWX

'HSDUWDPHQWXO GH /HJLVOD LH HVWH IRUPDW GLQ SHUVRDQH I

- UnitDWHD GH ,QIRUPDUH 3ROLWLF - 'HSDUWDPHQWXO GH /HJLVOD LH

L &RQVXOWDQ L VH LPSOLF vQ

RULHQWDUH SROLWLF

lui.

Cabinetul n prezent este format din  PLQLWUL I U 3ULPXO 0LQLVWUX Membrii Cabinetului sunt de obicei membri ai Parlamentului.
Q WLPSXO GHUXO ULL DFWLYLW QFHSkQG GLQ

LL ORU vQ FDGUXO ELURXULORU PLQLVWHULDOH SDUODPHQWDULL vL PHQ LQ 0LQLVWHUXO )LQDQ HORU DUH UHVSRQVDELOLW L GHSOLQH SHQWUX

locurile lor n ParlameQW VDX VXQW UHSUH]HQWD L GH SHUVRDQH GHVHPQDWH

DGPLQLVWUD LD SXEOLF  $JHQ LLOH GHFHPEULH 

public OD QLYHOXO $JHQ LLORU - 'RX $JHQ LL DX UHVSRQVDELOLW L SHQWUX PDQDJHPHQWXO UHVXUVHORU XPDQH L - $JHQ LLOH 6XHGH]H GH 6WDWLVWLF  0LQLVWHUXO )LQDQ HORU are un rol important n problema resurselor umane. $JHQ LD 1D LRQDO SHQWUX $QJDMD LL *XYHUQDPHQWDOL (SAV) din subordinea Ministerului )LQDQ HORU HVWH UHVSRQVDELO SHQWUX contractele colective L pentru implementarea noii politici de personal vQ VHFWRUXO SXEOLF$JHQ LD D IRVW UHRUJDQL]DW vQ   ,QVWLWXWXO 1D LRQDO SHQWUX 3UHJ WLUH L 'H]YROWDUH vQ 'RPHQLXO 6HUYLFLLORU &LYLOH, din VXERUGLQHD 0LQLVWHUXOXL )LQDQ HORU SURPRYHD] HILFLHQ D FRPSHWHQ D L FDOLWDWHD vQ sectorul
SXEOLF Q  SH GDWD GH  LXOLH DFHVW ,QVWLWXW D IRVW GL]ROYDW L DVWIHO ILHFDUH $JHQ LH D GHYHQLW SHQWUX WRDWH SUREOHPHOH FDUH DSDU vQ GRPHQLXO V X GH DFWLYLWDWH SHQWUX FRRUGRQDUHD UHVSRQVDELO Q 6XHGLD 0LQLVWHUXO )LQDQ HORU HVWH RUJDQXO FX UHVSRQVDELOLWDWH FHQWUDO SURFHVXOXL GH GH]YROWDUH D WHKQLFLL LQIRUPD LRQDOH vQ VHFWRUXO SXEOLF

&HOH

din subordinea acestui minister sunt: - $JHQ LD SHQWUX 'H]YROWDUH $GPLQLVWUDWLY L - %LURXO 1D LRQDO GH 5HYL]LH &RQWDELO  GRX DX DWULEX LL SHQWUX implementarea reformelor n toate domeniile managementulul

0LQLVWHUHOH VXQW GH UHJXO  GH GLPHQVLXQL PLFL XQHOH QX GHS HVF  GH SHUVRDQH SROLWLFLL *XYHUQXOXL 0LQLWULL LDX GHFL]LL L SUHJ WHVF SURSXQHULOH FDUH XUPHD] 6DUFLQD ORU SULQFLSDO HVWH FD SULQ PLQLWULL V SDUWLFLSH OD SURFHVXO GH

Ministerele - Departamentele

IXQGDPHQWDUH D D IL WUDQVPLVH

SHQWUX GLVFX LH vQ 3DUODPHQW

Alte decizii sunt luate de DJHQ LLOH LQGHSHQGHQWH GLQ VXERUGLQH L GH grupurile constituite la nivelul districtelor. Un alt motiv pentru care ministerele sunt mici ca dimensiune este rolul important jucat de
QXPHURDVH FRPLVLL L FRPLWHWH FDUH RSHUHD] Q SUH]HQW H[LVW DO WXUL GH HOH ([LVW vQ SUH]HQW DSURDSH  GH DVWIHO  DQJDMD LI U 0LQLVWHUXO GH FRPLWHWH L FRPLVLL FDUH DX DFWLYLWDWH SHUPDQHQW   PLQLVWHUH FX XQ QXP U DSUR[LPDWLY GH

$IDFHULORU ([WHUQH FDUH UHXQHWH DSUR[LPDWLY  SHUVRDQH

&RQGXFHUHD FHQWUDO

L ORFDO

Guvernul Central este reprezentat la nivel regional prin Birourile Administrative de District ODQVVW\UHOVH FRQGXVH ILHFDUH GH F WUH XQ Guvernator QXPLW GH *XYHUQ SH DVH DQL
&HLODO L PHPEUL DL %LURXULORU $GPLQLVWUDWLYH GH 'LVWULFW VXQW QXPL L GH &RQVLOLHULL GLVWULFWXOXL 6DUFLQD SULQFLSDO D DFHVWRUD HVWH V SODQLILFDUH UHJLRQDO  GH FRRUGRQDUH L GH DGPLQLVWUDUH OD QLYHO GH GLVWULFW FRQGXVH GH F WU LPSRUWDQW vQ UHSUH]LQWH *XYHUQXO FHQWUDO vQ VSHFLDO vQ SUREOHPHOH GH

n plus, cteva $JHQ LL &HQWUDOH au birouri regionale, adesea chiar la nivel de district, care sunt e Guvernatorul Districtului.
&RQVLOLHULL GLVWULFWXOXL ODQGVWLQJ L PXQLFLSDOLW VHFWRUXO SXEOLF vQ VHFWRUXO SXEOLF /D DFHVW QLYHO vL GHVI RDU LOH VDX FRPXQHOH NRPPXQ MRDF DFWLYLWDWHD DSUR[LPDWLY  GLQ

XQ URO

SHUVRQDOXO FDUH OXFUHD] ([LVW

&RQGXFHUHD OD DFHVW QLYHO UHXQHWH DSURDSH  GH UHSUH]HQWDQ L SROLWLFL  GH FRQVLOLHUL GH GLVWULFW ILHFDUH ILLQG R SHUVRDQ LL GH SUHJ WLUH D FHW  GH HQLORU vQ FROL PXQLFLSDOH

RFXS

L FX RUJDQL]DUHD DFWLYLW ([LVW  GH

FX DSOLFDUHD WD[HORU SH YHQLW FX SHUIHF LRQDUHD VLVWHPXOXL GH vQJULMLUH D V Q W DVHPHQHD GLVWULFWH FRQGXVH GH F WUH XQ

FX R SRSXODULWDWH GHRVHELW

LL SRSXOD LHL DOHV

FDUH VH

5HSUH]HQWDQ LL DFHVWRUD DX GUHSWXO GH D SHUFHSH WD[H SH YHQLW L D RIHUL GLYHUVH V

&RQVLOLX

ervicii.

CAPITOLUL 13

REZUMAT

I. Statul - Suedia este o monarhie constitutionala cu o forma parlamentara de guvernare - Parlamentul este ales de populatie si ocupa cea mai importanta pozitie in aripa guvernamentala - Parlamentul poate propune o lege pentru care se organizeaza un referendum consultativ - seful statului este Regele, neimplicat in politica si fara drept de exercitare a puterii politice - Regele are doar functii onorifice, cum ar fi aceea de reprezentant oficial al statului - seful statului il propune pe primul-ministru - tot Regele deschide sesiunea anuala a Parlamentului(Riksdag),fara a participa la dezbateri si nevand drept de semnatura pentru nici una din deciziile guvernamentale. II.Structura autoritatii 1) Autoritatea juridica - Constitutia se bazeaza pe un sistem de norme pentru fiecare nivel ierarhic - la varful ierarhiei se afla legile fundamentale, urmatorul nivel fiind ocupat de legile ordinare - prima instanta in justitia suedeza o reprezinta Curtile Districtelor - cea de-a doua Curte Suprema este Curtea Suprema de Asigurare Sociala 2) Autoritatea legislativa - din 1971, Parlamentul a fost constituit cu o singura camera - Parlamentul are un Prezidiu format din: - Un purtator de cuvant propriu (Talman) - 3 purtatori de cuvant ai deputatilor - propunerile pentru discutia in Parlament pot fi introduse de catre Guvern sau de catre membrii Parlamentului - membrii Parlamentului sunt alesi direct pentru o perioada de 3 ani, potrivit sistemului de reprezentare proportionala 3) Autoritatea executiva - in Suedia exista o divizare clara intre: - Cabinetul Ministrilor - Agentii(birouri) -responsabilitati importante sunt atribuite si: - guvernelor locale - Municipalitatii - Consillilor de la nivel de district - biroul primului- ministru este format din aproximativ 55 de persoane si este divizat in doua: a) Unitatea de informare politica si consultanta b) Departamentul de Legislatie - in prezent Cabinetul Primului-ministru este format din 13 ministri, fara primul-ministru - membri ai Cabinetului sunt de obicei membri ai Parlamentului

CUVINTE-CHEIE

o Monarhie constitutionala o Consiliu legislativ o Curtile districtelor o Curti de Apel o Curtea Suprema Administrativa o Curtea Suprema de Asigurare Sociala o Prezidiu o Comitete publice o Revizor general

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

$UPHQLD $QGURQLFHDQX 0DQDJHPHQW SXEOLF LQWHUQD LRQDO (G (FRQRPLFD 

o Brock J., Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984. o Burack E., Organizational Analysis, The Dryden Press, Hinsdale, 1985. o Burkhead J., Governmental Budgeting, John Willy & Sons, New York, 1987. o Cameron D., Canadian Studies in the Nineties, Association for Canadian Studies, Montreal, 1996. o Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The Dorssey Press, 1988. o Johnonson A., What is Public Management? An Autobiographical Viw, Broadview Press, Toronto, 1993. o Knowles R., Effective Management in Local Government, ICSA, Publishing Cambridge, 1988. o Garson D., Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York, 1991. o Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington, University of Indiana Press, 1984.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Pe ce legi se bazeaza Constitutia suedeza? 2) Ce fel de functii indeplineste Seful statului? 3) Ce tip de Parlament are Suedia? Din ce este acesta format? 4) Pentru ce perioada de timp sunt alesi membrii Parlamentului? 5) Care este structura Biroului Primului-ministru? 6) Care este sarcina principala a Birourilor administrative de District? 7) Care este principala institutie de control contabil si care este rolul acesteia?

CAPITOLUL 14 3$57,&8/$5,7 , $/( 0$1$*(0(178/8, PUBLIC IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN REGATUL UNIT AL MARII BRITANII

MOD DE LUCRU CUPRINS: 14.1. Statul 14.2. Reprezentarea autoritatii 14.2.1. Autoritatea juridica 14.2.2. Autoritatea legislativa 14.2.3. Autoritatea executiva

REZUMAT CUVINTE-CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE: Sistem legislativ bicameral Sistemul first- past- the- post Statute constitutionale Structuri asociate Sistemul electoral Sistemul informational Coordonarea Responsabilitate formala Prerogative regale Ministere/ Departamente Districte nemetropolitane

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite (2) Rezumat si cuvinte -cheie

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare bibliografie suplimentara

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar 5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Caiet de seminar

Capitolul 14 Particularit
L DOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF LQ VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY GLQ 5HJDWXO

Unit al Marii Britanii 14.1. Statul

Regatul Unit al Marii Britanii este format din: Marea Britanie, care, la rndul ei, se compune DUD *DOLORU L ,UODQGD GH 1ord. Statul este unitar dar are cteva caracteristici principale, cum ar fi: LQH[LVWHQ D XQXL VLVWHP XQLWDU GH OHJL L &XU L a unui VLVWHP XQLWDU GH SROL LH L JXYHUQDUH ORFDO  FD L GLIHUHQ H VHPQLILFDWLYH vQ FHHD FH SULYHWH H[HUFLWDUHD IXQF LLORU DGPLQLVWUD LHL FHQWUDOH. Regatul Unit este condus de o PRQDUKLH FRQVWLWX LRQDO L GLQ  HVWH JXYHUQDW GH F WUH un singur Parlament, cel din Londra. Politica, n mod formal, este H[HUFLWDW GH F WUH 5HJLQ  iar SUDFWLF DFHDVWD HVWH UHDOL]DW GH
GLQ $QJOLD 6FR LD F WUH PHPEULL 3DUODPHQWXOXL L &DPHUD /HJLVODWLY  Q PRG WUDGL LRQDO SXWHULOH &RURDQHL VXQW ELQH

definite.
&RQVWLWX LD QX DSDUH UHXQLW vQWU

-un singur document.

&DGUXO FRQVWLWX LRQDO VH IRUPHD]  SH GH R SDUWH GLQ FRQ LQXWXO XQRU VWDWXWH GLQ FRQ LQXWXO

unor OHJL SDU LDO GLQ FRQYHQ LL L HVWH FRPSOHWDW SHUPDQHQW

&kWHYD GLQ HOHPHQWHOH FRQVWLWX LRQDOH VXQW GHULYDWH GLQ UHJXODPHQWHOH GH IXQF LRQDUH DOH LQVWLWX LLORU DGPLQLVWUDWLYH HQJOH]H FDUH DX H[LVWDW vQDLQWH GH XQLUHD $QJOLHL FX 6FR LD ([LVW  GH DVHPHQHD XQ QXP U FRQVLGHUDELO GH VWDWXWH FRQVWLWX LRQDOH DSWHVSUH]HFHOHD FDUH VH UHIHU OD GUHSWXULOH FHW HQLORU SXWHUHD FHORU GRX 5HJDWXOXL 8QLW D 0DULL %ULWDQLL vQ &RPXQLWDWHD (XURSHDQ 

, datnd din secolul al

&DPHUH L OD LQWUDUHD

Din punct de vedere fRUPDO

SXWHULL H[HFXWLYH SRW IL

XQHOH SUREOHPH FRQVWLWX LRQDOH FXP DU IL GH H[HPSOX FUHWHUHD VLPSOX SULQ VFKLPEDUHD SULQ XQHL FRQYHQ LL VDX SULQ GHFUHW DO

VROX LRQDWH

Parlamentului.
'HL SXWHUHD IRUPDO vQF D PRQDUKLHL H[SULPDW 3UHURJDWLYHOH 5HJDOH QX D IRVW PRGLILFDW GLQ VHFROXO DO -lea, n prezent SUHURJDWLYHOH PRQDUKLHL vQ VHQVXO H[HUFLW ULL OLEHUH D SXWHULL sunt foarte mici, iar cele mai multe DWULEX LL DOH PRQDUKLHL VXQW PDL PXOW IRUPDOH, manifestate n cadrul unor ceremonii, sau pentru acordarea avizului legislativului de discutare a unor legi. Q SUDFWLF  DFHDVWD vQVHDPQ F Primul Ministru L &DELQHWXO H[HUFLW SXWHUHD SRWULYLW prerogativelor regale3DUODPHQWXO QX WUHEXLH V DXWRUL]H]H H[HUFLWDUHD DFHVWRU SXWHUL GDU SRDWH V restrkQJ GUHSWXULOH SUHURJDWLYH RUL V GHILQHVF L V FODULILFH PRGXO vQ FDUH WUHEXLH V ILH H[HUFLWDW puterea monarhiei. Oricum PRQDUKLD DUH GUHSWXO V ILH LQIRUPDW UHJXODW L FRQVXOWDW vQ PRG FRQILGHQ LDO de F WUH 3ULPXO 0LQLVWUX FX SULYLUH OD DFWLYLWDWHD *XYHUQXOXL LDU vQ VLWXD LLOH H[FHS LRQDOH monarhia poate interveni, de exemplu n ntrevederile Primului Ministru.

 5HSUH]HQWDUHD DXWRULW

LL

n Regatul Unit al Marii Britanii au fost create structuri distincte pentru reprezentarea autorit
LL

 $XWRULWDWHD MXULGLF

5HJDWXO 8QLW QX DUH R &XUWH &RQVWLWX LRQDO  QX DUH XQ VLVWHP XQLWDU GH &XU L L QX DUH R VHSDUDUH FODU D OHJLORU SULYDWH L SXEOLFH DD FXP GH DOWIHO H[LVW vQ PDMRULWDWHD ULORU HXURSHQH

Astfel, managementul publLF potrivit GHFL]LLORU &XU LL &RPXQLW

GDU L vQWUH S U LOH FRPSRQHQWH DOH &RQGXFHUHD VH UHDOL]HD]

VH GHUXOHD]

SRWULYLW XQRU OHJL DGPLQLVWUDWLYH FD GH DOWIHO L FX GLIHUHQ H QX GRDU vQWUH OHJLOH FLYLOH L SHQDOH

LL (XURSHQH

(E.C.).

6WUXFWXUD &XU LL vQ 8. HVWH IRDUWH FRPSOH[

Regatului Unit.
SH ED] GH VWDWXW

$1*/,$ L
&XU L 3HQDOH

$5$ *$/,/25

: - &XUWHD 0DJLVWUD LORU FDUH HVWH IRUPDW GLQ  GH PDJLVWUD L - &XUWHD &RURDQHL FX XQ SUH]LGLX IRUPDW GLQ  MXGHF WRUL HVWH DSHODW

GH &XUWHD

MagLVWUD LORU - 'LYL]LD &XU LL GH $SHO FRQGXV GH /RUGXO HI DO -XVWL LHL -$SHOXO )LQDO VH IDFH F WUH &DPHUD /RU]LORU
&XU LOH &LYLOH

: - &XUWHD 0DJLVWUD LORU FX SXWHUH MXULGLF OLPLWDW OD SUREOHPHOH IDPLOLDOH - &XUWHD &RQ LORU RUJDQL]DW SHQWUX RULFH IHO GH DF LXQL FLYLOH FDUH FD YDORDUH D SUHMXGLFLXOXL nalta Curte IRUPDW GLQ - 'LYL]LD $GPLQLVWUDWLY  - 'LYL]LD )DPLOLDO  - 'LYL]LD &LYLO FRQGXV GH F
&XUWHD 0DJLVWUD LORU DSHOHD]

QX GHS HVF  GH OLUH VWHUOLQH

WUH XQ 0DHVWUX

OD QDOWD &XUWH VDX OD &XUWHD &RQ LORU L GXS

DFHHD OD &XUWHD GH

Apel.

$SHOXO ILQDO VH IDFH F WUH &DPHUD /RU]LORU

6&2

,$

&XU LOH 3HQDOH

$SHOXO ILQDO VH IDFH F WUH &XUWHD GH $SHO D QDOWHL &XU L 1X H[LVW

: - Curtea Districtului; - &XUWHD HILORU - QDOWD &XUWH GH -XVWL LH

DSHO OD &DPHUD /RU]LORU

&XU LOH &LYLOH

$SHOXO ILQDO VH IDFH F WUH &DPHUD /RU]LORU

: - &XUWHD HILORU - &XUWHD HGLQ HORU  GLYL]DW vQ  - &XUWHD ,QWHUQ - &XUWHD ([WHUQ

IRLANDA DE NORD
&XU LOH 3HQDOH

$SHOXO ILQDO VH IDFH F WUH &XUWHD GH $SHO D ,UODQGHL GH 1RUG VDX F WUH &DPHUD /RU]LORU

Exceptnd cazurile de WHURULVP SUREOHPHOH VXQW VROX LRQDWH GH - &XU LOH 0DJLVWUD LORU - &XUWHD &RQ LORU - QDOWD &XUWH GH -XVWL LH

&XU LOH&LYLOH

Alte cteva caracteristici distincte DOH &XU LORU GLQ Regatul Unit:

DS UDUH

([LVWHQ D XQHL WUDGL LL vQ GHUXODUHD XQRU SURFHVH GH FRQIUXQWDUH GLUHFW L DFX]DUH vQ FHOH PDL PXOWH &XU L VSUH GHRVHELUH GH FHOHODOWH &XU L

DGYHUVLDOH

vQWUH vL

(XURSHQH FDUH

VROX LRQHD]

SUREOHPHOH SULQ GHUXODUHD XQRU SURFHVH WLS DQFKHW 

7UDGL LD GH D

analiza problemele n cadrul unui juriu IRUPDW GLQ PDL PXO L MXGHF
FLYLO VDX SHQDO  vQ MXVWL LH VXQW UHFUXWDWH GLQ UkQGXO DYRFD LORU

WRUL SHQWUX

VLWXD LLOH FRPSOH[H GH QDWXU

3HUVRDQHOH FDUH OXFUHD]

care au practicat

PHVHULD XQ QXP U DSUHFLDELO GH DQL

- 0DMRULWDWHD SUREOHPHORU GH FULPLQDOLWDWH 

 VXQW VROX LRQDWH GH F WUH &XU LOH 0DJLVWUD LORU

FHHD FH UHGXFH LQWHUYDOXO GH WLPS SHQWUX VROX LRQDUHD ORU

 $XWRULWDWHD OHJLVODWLY

Regatul Unit alege 81 de membri care fac parte din Parlamentul European. n cadrul Regatului, FRQGXFHUHD DGPLQLVWUDWLY HVWH H[HUFLWDW GH F WUH 3DUODPHQWXO compus din Camera Lorzilor FRQVWLWXLW SRWULYLW DOWRU SULQFLSLL GHFkW FHOH HOHFWRUDOH L Camera Comunelor.
3DUODPHQWXO HVWH DXWRULWDWHD OHJLVODWLY VXSUHP YH]L ILJXUD QU  3DUODPHQWXO L RUJDQL]DUHD

sectorului public n UK). Figura nr.11. Structura organizatorica a Parlamentului U.K COROANA (REGINA) PRIMUL MINISTRU SI CABINETUL

PARLAMENTUL

CAMERA LORZILOR(1190 persoane) Regatul Unit are o GRFWULQ

F QLPHQL QX DUH YRLH V Q 8. H[LVW WUDGL LRQDO

CAMERA COMUNELOR(651 membri alesi) , aceea a VXYHUDQLW

LL 3DUODPHQWXOXL FHHD FH vQVHDPQ

DPHQGH]H OHJLOH DSUREDWH GH 3DUODPHQW UHJXO D H[HUFLW ULL FRQGXFHULL DGPLQLVWUDWLYH FXP DU IL

L H[FHS LL GH OD DFHDVW

GH H[HPSOX vQ UHOD LD FX VHUYLFLLOH GH VHFXULWDWH L SROL LD vQWHUQD LRQDO  3DUODPHQWXO HVWH GRDU LQIRUPDW GHVSUH WRDWH LQL LDWLYHOH L DFRUGXULOH vQFKHLDWH VXE SUHURJDWLYHOH SXWHULL UHJDOH GHRDUHFH DFHVWHD QX FRQVWLWXLH SUREOHPH FDUH V ILH VROX LRQDWH L DSUREDWH GH 3DUODPHQW 

Figura nr. 4. 3DUODPHQWXO L RUJDQL]DUHD VHFWRUXOXL SXEOLF n Regatul Unit al Marii Britanii17) Parlament

Ministere

Departamentele Guvernamentale NonMinisteriale

Departamentele Ministeriale Guvernamentale

$JHQ LL

ale Executivului

$OWH ,QVWLWX LL

Publice inclusiv
$XWRULW L /RFDOH

/HJHQG

5HOD LL GLUHFW

5HOD LL LQGLUHFWH

Camera Comunelor HVWH IRUPDW

&DPHUD DOHL(VWH IRUPDW /RU]LORU G HVWH FHD GH D

GLQ  GH SROLWLFLHQL DOHL GRXD &DPHU D

.
DL F UHL PHPEUL QX VXQW

3DUODPHQWXOXL

in aproximativ 1200 membri.

3ULPXO 0LQLVWUX IDFH UHFRPDQG ULOH QFHSkQG

/RU]LL DX IRVW LQVWLWXL L GH PRQDUKLH vQ SUDFWLF GDU XQHRUL VXQW L

GLQ  QXP UXO ORU]LORU D FUHVFXW HL VXQW vQ JHQHUDO SHUVRDQH vQ YkUVW  DIODWH OD VIkULWXO FDULHUHL ORU

persoane mai tinere investite cu acest titlu.

GH

3XWHUHD &DPHUHL /RU]LORU HVWH OLPLWDW  'UHSWXO DEVROXW GH YHWR DVXSUD OHJLVOD LHL HOLEHUDW

Camera Comunelor a fost abolit n 1911. $WULEX LLOH Camerei Lorzilor sunt n principiu acelea de revizuire a propunerilor legislative care au fost primite de la Camera Comunelor, DOHJHUHD GHOHJD LORU SHQWUX FHD GH D GRXD OHJLVODWXU 
SURFHV FDUH HVWH UHDOL]DW GH F WUH XQ FRPLWHW PL[W IRUPDW GLQ UHSUH]HQWDQ L DL FHORU GRX &DPHUH 'H

asemenea, un rol important pentrX IXQF LRQDOLWDWHD VLVWHPXOXL DGPLQLVWUDWLY OHJLVOD LHL &RPXQLW LL (XURSHQH, prin intermediul unui comitet special constituit. 14.2.3. $XWRULWDWHD H[HFXWLY
HIXO *XYHUQXOXL HVWH 3ULPXO 0LQLVWUX

DUH

cercetarea

, unul din liderii politici ai partidului

FRDOL LHL FDUH D

FkWLJDW DOHJHULOH L HVWH QRPLQDOL]DW GH 5HJLQ  3ULQ FRQYHQ LH 5HJLQD LQYLW

OLGHULL SDUWLGHORU SROLWLFH

care conduc majoritatea n Camera Comunelor pentru a-L FRQVXOWD vQ YHGHUHD IRUP ULL XQXL *XYHUQ Primul Ministru FRQGXFH HGLQ Hle Cabinetului, VHOHFWHD] PLQLWULL L DUH DXWRULWDWHD V -i
GHPLW  (O LQWHUYLQH vQ RULFH SUREOHPH SROLWLFH DS UXWH OD QLYHO GH GHSDUWDPHQW L U VSXQGH WLPS GH  PLQXWH GH GRX DFRSHU RUL SH V SW PkQ OD vQWUHE ULOH PHPEULORU &DPHUHL &RPXQHORU vQWUHE UL FDUH GH UHJXO SXQFWH PDUH SDUWH GLQ DFWLYLWDWHD JXYHUQDPHQWDO  3ULPXO 0LQLVWUX LD FXYkQWXO OD PDMRULWDWHD GH]EDWHULORU L GLQ FkQG vQ FkQG IRUPXOHD]

de vedere referitoare la SROLWLFD H[WHUQ L OD DOWH LQL LDWLYH SROLWLFH. 3ULPXO 0LQLVWUX HVWH L 0inistrul pentru Servicii Civile Q DFHVW VLVWHP vL GHVI RDU DFWLYLWDWHD peste 200 persoane civile care sunt numite cu aprobarea Primului Ministru, iar distribuirea sarcinilor n FDGUXO GHSDUWDPHQWHORU VH IDFH vQ IXQF LH GH SULRULW LOH SROLWLFH L DGPLnistrative.
3ULPXO 0LQLVWUX DUH GH DVHPHQHD UHVSRQVDELOLWDWH IRUPDO SHQWUX VHUYLFLLOH GH VHFXULWDWH &DELQHWXO HVWH IRUPDW GLQ PLQLWUL LDU vQ DQVDPEOXO V X DFHVWD DUH PDL PXOWH DWULEX LL

- Fundamentarea politicilor; - Controlul suprem asupra Guvernului; - &RRUGRQDUHD DFWLYLWD LL GHSDUWDPHQWHORU JXYHUQDPHQWDOH
&RH]LXQHD &DELQHWXOXL HVWH VXV LQXW GH SULQFLSLXO UHVSRQVDELOLW LL FROHFWLYH Q SURFHVXO FRPSOH[ GH GHVI XUDUH D DFWLYLW LL GH F WUH &DELQHW VXQW DWUDVH R VHULH GH

Comisii
GHFL]LLOH

permaneQWH

FDUH IRUPHD]

R SDUWH LPSRUWDQW

GLQ VWUXFWXUD GH PDQDJHPHQW SHQWUX F

IXQGDPHQWDWH vQ FRPLVLL DX DFHHDL VHPQLILFD LH L DFHHDL SXWHUH FX FHOH OXDWH GH PHPEULL FDELQHWXOXL 'H IDSW DFHVW VLVWHP DO FRPLVLLORU YDULD] DFWLYLW GH OD XQ *XYHUQ OD DOWXO L GH UHJXO  GHVI RDU

L vQ GRPHQLXO OHJLVODWLY HFRQRPLF SROLWLF L DO DS U ULL Q SOXV VH FRQVWLWXLH L

Comisiile "ad-

hoc"

GH F WUH 3ULPXO 0LQLVWUX SHQWUX D H[DPLQD SUREOHPHOH VSHFLDOH0HPEULL DFHVWRU FRPLVLL VXQW

QXPL L GH 3ULPXO 0LQL

stru.
GH F WUH XQ

QWUHDJD DFWLYLWDWH D &DELQHWXOXL L D FRPLVLLORU DVRFLDWH HVWH GHVHUYLW

Secretariat al

Cabinetului FRQGXV GH F 200 de persoane.

)XQF LLOH

WUH XQ

Secretar de Cabinet&D QXP

DO

U GH SHUVRQDO DFHVWD UHXQHWH DSUR[LPDWLY

sunt de coordonare a politicii GHSDUWDPHQWHORU DYL]DUHD QXPLULORU vQ IXQF LLOH SXEOLFH L RUJDQL]DUHD L FRQGXFHUHD DFWLYLW LORU care
VH GHVI RDU vQ VHUYLFLLOH FLYLOH

HVHQ LDOH

FKHLH

HIXOXL

GH

&DELQHW

Un rol important n exercitarea conducerii centrale n UK l au 0LQLVWHUXO GH )LQDQ H L vQ cadrul Cabinetului, Biroul Serviciilor Publice. 0LQLVWHUXO GH )LQDQ H HVWH UHVSRQVDELO SHQWUX elaborarea strategiei economice, politicii fiscale L EXJHWXOXL DQXDO 'H DVHPHQHD PHPEULL DFHVWXLD SDUWLFLS OD GH]EDWHULOH SHQWru estimarea

FKHOWXLHOLORU RUJDQL]HD]

SH

FDUH

OH

LPSOLF

DFWLYLW

LOH

GH

SODQLILFDUH

FRQWURO

%LURXO

6HUYLFLLORU

3XEOLFH

L FRRUGRQHD] HQLORU

DFWLYLWDWHD LQVWLWX LLORU SXEOLFH DIODWH vQ UH HDXD GH VHUYLUH D VLVWHPXOXL

DGPLQLVWUDWLY L D FHW

Ministerele - Departamentele
6XQW SULQFLSDOHOH FRPSRQHQWH SULQ FDUH *XYHUQXO vL IXQGDPHQWHD] L H[HUFLW SROLWLFD L

proprie.
0DMRULWDWHD PLQLVWHUHORU VXQW FRQGXVH GH F WUH XQ PHPEUX vQ MXQLRUL

Cabinetul Primului Ministru

L vQ GRPHQLXO

de un JUXS GH departamentului.

PLQLWUL

(junior

PLQLVWHUV

FDUH

DX

UHVSRQVDELOLW

SROLWLFLL

$FHVWH PLQLVWHUH VXQW vQ JHQHUDO FUHDWH L IXQF LRQHD] ([LVW  GH DVHPHQHD L

VXE SUHURJDWLYHOH SXWHULL UHJDOH

departamente nonministeriale FDUH QX DSDU LQ PLQLVWHUXOXL GDr acestea VXQW FRQGXVH GH F WUH XQ Birou VDX GH F WUH XQ Director General, exemplu %LURXO GH 7HOHFRPXQLFD LL &RPSRQHQWHOH 5HJDWXOXL 8QLW VH GLIHUHQ LD] GLQ SXQFWXO GH YHGHUH DO structurii departamentale.
6FR LD DUH DVLVWHQ &HD PDL SURSULD VD SDUWH VWUXFWXU GLQ DGPLQLVWUDWLY SH FDUH OH SHQWUX H[HUFLW DJULFXOWXU  PHGLX SHVFXLW V Q WDWH ELQH GHILQLW  GHSDUWDPHQWH VXQW PHPEULL DFHVWRU VRFLDO  FRQGXFHUH ORFDO  MXVWL LH L R SROLWLF PDUH IXQF LLOH GH GH]YROWDUH HFRQRPLF

GHVSULQVH GLQ DWULEX LLO

e %LURXOXL 6FR LDQ FDUH D IRVW FRQVWLWXLW vQF

GLQ  L HVWH FRQGXV GH F WUH XQ

Ministru de Cabinet. Lordul Avocat este principalul UHSUH]HQWDQW DO /HJLL L &RURDQHL vQ 6FR LD (O HVWH UHVSRQVDELO
SHQWUX LQIRUPDUHD *XYHUQXOXL L SHQWUX IXQGDPHQWDUHD OHJLVOD LHL VFR LHQH DUD *DOLORU QX DUH XQ SDFKHW GLVWLQFW GH OHJL vQ FRQVHFLQ PXOWH GLQWUH HOH VXQW FRPXQH FX

cele din Anglia.

&X WRDWH DFHVWHD QXPLW %LURXO DUD *DOLORU DUH R VWUXFWXU DGPLQLVWUDWLY SURSULH

cu un departament de stat,
L SURSULL Q

ULL *DOLORU FRQVWLWXLW vQF

GLQ  FDUH HVWH FRQGXV GH F WUH 6HFUHWDUXO GH 6WDW SHQWUX

DUD *DOLORU vQ SHUVRDQD XQXL 0LQLVWUX GH &DELQHW Q FDGUXO DFHVWXL GHSDUWDPHQW vL GHVI RDU DFWLYLWDWHD FkWHYD JUXSXUL IXQF LRQDOH GLQ FDUH IDF SDUWH PLQLWULL MXQLRUL FX UHVSRQVDELOLW GH OD /RQGUD GDU SURSXQHUHD D IRVW UHVSLQV GH F WUH SRSXOD LD

perioada 1974-1979 Guvernul Laburist a propus un plan pentru descentralizarea puterii Parlamentului
ULL *DOLORU SULQ UHIHUHQGXP vQ DQXO

1979. Irlanda de Nord, deL

HVWH R FRPXQLWDWH GRPLQDW F GH YLROHQ H SROLWLFH SURIXQGH GLVHQVLXQL DFHVW VWDWXW HVWH WHPSRUDU DUH WRWXL SURSULXO V X *XYHUQ L 3DUODPHQW 6H DSUHFLD] $FWXDOXO *XYHUQ DO ,UODQGHL GH 1RUG VH GLYL]HD] PLQLWUL DOHL GH HOHFWRUDWXO QRUG vQ GRX 

Biroul Irlandei de Nord este conGXV -irlandez.

GH PLQLWUL FDUH VXQW DL 5HJDWXOXL 8QLW QX GH F WUH

,UODQGD GH 1RUG DUH SURSULLOH VDOH SDUWLGH SROLWLFH L SDUWLGH DOH 5HJDWXOXL 8QLW

ncepnd din 1985 are propria sa VWUXFWXU DGPLQLVWUDWLY VWDELOLW pe baza unui Acord NordIrlandez 3RWULYLW DFHVWXL DFRUG VH GHVI RDU UHJXODW &RQIHULQ D ,QWHUJXYHUQDPHQWDO D 5HSXEOLFLL Irlanda de Nord SHQWUX GLVFXWDUHD SUREOHPHORU SURSULL GH SROLWLF vQ GRPHQLXO SXEOLF Acordul a dat Guvernului Irlandez posibilitateD FRQVWLWXLUL XQXL FDGUX GH GLVFX LH SHQWUX
GHVFRSHULUHD PRGDOLW LORU GH LQIOXHQ DUH D DGPLQLVWUD LHL EULWDQLFH VH vQWkOQHVF SHULRGLF vQ FDGUXO XQRU FRQIHULQ H VDX GH IXQGDPHQWDUH GH GHFL]LL L XQHRUL VH %LURXULOH GLQ ,UODQGD GH 1RUG L GLQ 5HSXEOLF &RQIHULQ D QX GHVI RDU FRQVLGHU FKLDU F HVWH FRQGXV R DFWLYLWDWH H[HFXWLY SHQWUX D GLVFXWD SROLWLFD GH VHFXULWDWH L vPSRWULYD GLVFULPLQ ULL GH]YROW ULOH DX XQ SXWHUQLF FDUDFWHU FRQWURYHUVDW

Anglia
([LVW vQV

de un Guvern

DOH F UXL DWULEX LL VXQW ELQH VWUXFWX

rate. De exemplu, n

$QJOLD GHSDUWDPHQWXO 6 Q W

LL GHVHUYHWH GRDU $QJOLD DOWHOH GHVHUYHVF L DOWH S U L DOH 5HJDWXOXL LDU

unele deservesc ntregul Regat.

WRWXL FkWHYD GLIHUHQ LHUL UHJLRQDOH FXP DU IL GH H[HPSOX vQWUH /RQGUD SDUWHD GH VXG L UHVWXO $QJOLHL/D DFHVW QLYHO vL GHVI RDU

-est DFWLYLWDWHD XQ VLVWHP GH consilieri ai districtului respectiv,

SXWHULOH ORU VXQW OLPLWDWH L QX VH SRW FRPSDUD FX VWDWHOH DPHULFDQH L QLFL FX ODQGXULOH JHUPDQH

CAPITOLUL 14

REZUMAT

I. Statul - Regatul Unit al Marii Britanii este format din Marea Britanie , care la randul sau este formata din : a) Anglia b) Scotia c)Tara Galilor d) Irlanda de nord - Regatul Unit este condus de o monarhie constitutionala - politica: - este exercitata formal de catre Regina - este realizata practic de catre membrii Parlamentului si de catre Camera Legislativa - Primul ministru si Cabinetul exercita puterea potrivit prerogativelor regale

II. Structura autoritatii 1)Autoritatea juridica - Regatul Unit nu are: a) o Curte Constitutionala b) un sistem unitar de Curti c)o separare clara a legilor private si publice - managementul public se desfasoara potrivit unor legi administrative si a deciziilor Curtii Comunitatii Europene (E.C.) - in Regatul Unit nu exista un ministru al Justitiei, ca in celelalte tari europene - legile de baza difera considerabil de la o tara la alta din cadrul Regatului ( de exemplu in Anglia si Tara Galilor nu exista un Cod Civil ca in celelalte tari europene) 2) Autoritatea legislativa - Parlamentul este autoritatea legislativa suprema - Parlamentul este format din : a) Camera Lorzilor b) Camera Comunelor - Parlamentul exercita conducerea administrativa 3) Autoritatea executiva - seful Guvernului este Primul ministru , unul din liderii politici ai partidului(coalitiei) care a castigat alegerile, fiind nominalizat de regina

CUVINTE-CHEIE

Monarhie constitutionala Regina Camera Legislativa Statute constitutionale Camera Comunelor Camera Lorzilor Comisia pentru Legislatie Comisii ad-hoc Lordul Avocat Unitati de Control

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

$UPHQLD $QGURQLFHDQX 0DQDJHPHQW SXEOLF LQWHUQD LRQDO (G (FRQRPLFD

Barnes C., Painter S., Management in the Public Sector, Chapman & Hall, New York, Basarab-6LQF 'UHSW DGPLQLVWUDWLY 3DUWHD 6SHFLDO
 0HWURSRO %XFXUHWL 

1993.

Bonnet F., Management de ladministration, Ed. Lyon, Paris, 1993. Bourn C., Public Sector Management, vol. 1, 2, Dartmonth, Brookfield, 1995. Burland

A., Laufer R., Public Management, Dalloz, Londra, 1990. Braybrooke D., A Strategy of Decision, Free press, New York, 1980. Herbert S., Administrative Behavior, 3rd, Free Press, New York, 1976. Herman Prichett, The American Constitutional System, McGraw-Hill Book Company, Iorgovan A., Drept Administrativ, tratat Elementar, vol. 3, HerFXOHV %XFXUHWL  Irving J., Decision Making: Psychological Analysis of Conflict, Choice and

New York, 1976.

Commitment, Fre Press, New York, 1987. Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The

Dorssey Press, 1988.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Care sunt caracteristicile principale ale Regatului Unit? 2) De cine este exercitata puterea politica in Regatul Unit? 3) Care este trasatura specifica autoritatii juridice a Regatului Unit, care o diferentiaza de celelalte state prezentate anterior? 4) Care sunt atributiile Primului ministru? 5) Care sunt functiile Sefului de Cabinet?

CAPITOLUL 15 3$57,&8/$5,7 , $/( 0$1$*(0(178/8, PUBLIC IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN STATELE UNITE ALE AMERICII

MOD DE LUCRU CUPRINS: 15.1. Statul 15.2. Reprezentarea autoritatii 15.2.1. Autoritatea juridica 15.2.2. Autoritatea legislativa 15.2.3. Autoritatea executiva

REZUMAT CUVINTE-CHEIE BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE: Diversitate de structuri guvernamentale paralele Principiul constitutionalitatii Structuri asociate Sistem electoral Fundamentarea deciziilor Grupuri consultative Conducerea centrala Sistem informational Guverne regionale Partide reprezentative

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite (2) Rezumat si cuvinte -cheie

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele cheie. 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare bibliografie suplimentara

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari (5) Teste de autoevaluare (6) Studii de caz , exercitii (7) Seminar 5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare. 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in caietul de lucrari pentru seminar. 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Caiet de seminar

Capitolul 15 Particularit
L DOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF LQ VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY GLQ 6WDWHOH

Unite ale Americii

Q 68$ H[LVW R PDUH

diversitate de structuri guvernamentale paralele.

DXWRULWDWHD MXULGLF  OHJLVODWLY L H[HFXWLY vQ 68$ DVWIHO vQFk

Guvernul
vQWUH FHOH WUHL V

1D LRQDO H[HUFLW

H[LVWH XQ HFKLOLEUX SHUPDQHQW DOWH

$O WXUL GH DFHVWD IXQF LRQHD] FRQVLGHUDELO UHVSRQVDELOLW

50 sisteme politico-administrative, state cu o autonomie

LL MXULGLFH OHJLVODWLYH L H[HFXWLYH D SURSULH

vQ FHHD FH SULYHWH RUJDQL]DUHD L H[HUFLWDUHD DXWRULW LORU FDUH OH UHYLQ vQ XQLWDWHD DGPLQLVWUDWLY

*XYHUQHOH ORFDOH VXQW SHVWH  FD QXP U L DX SURSULLOH ORU RELHFWLYH JHQHUDOH L VSHFLILFH 5HPDUF P IDSWXO F VH DIO *XYHUQXO )HGHUDO QX HVWH SUH]HQW vQ WRDWH VWDWHOH H[LVW FkWHYD WHU

itorii care

VXE FRQWUROXO &RQJUHVXOXL $PHULFDQ 'LVWULFWXO &ROXPELD L FkWHYD

WHULWRULL vQ &DUDLEH L

Oceanul Pacific.
&RQVWLWX LD 68$ IDFH R VHSDUDUH FODU 2 VHSDUDUH DVHP Q WRDUH H[LVW L OHJLVODWLY OD D FHORU WUHL GLUHF LL DOH DFWLYLW LL *XYHUQXOXL )HGHUDO L vQ FDGUXO JXYHUQHORU FHORUODOWH VWDWH 6HSDUDUHD SXWHULORU H[HFXWLY XQHRUL GH GRULW Q JHQHUDO JXYHUQHOH ORFDOH DX

QLYHOXO JXYHUQHORU ORFDOH ODV

UHVWULF LL vQ FHHD FH SULYHWH SXWHULOH MXULGLFH &RQVWLWX LD 68$ OLPLWHD] SXWHULOH *uvernului Federal, rezervnd guvernelor locale din cele 50 de state ale Uniunii posibilitatea de exercitare a puterilor n stat. 6WDWHOH 8QLXQLL DX SURSULD ORU &RQVWLWX LH'H IDSW QD LRQDO VDX *XYHUQ 1D LRQDO L IHGHUDO VDX *XYHUQ IHGHUDO vQVHDPQ

nu un sistem dual de guvernare.

3UHHGLQWHOH HVWH

&RQGXF WRU DO *XYHUQXOXL )HGHUDO HIXO %LURXOXL ([HFXWLY L $GPLQLVWUDWLY DO *XYHUQXOXL )HGHUDO &RPDQGDQW DO )RU HORU $UPDWH HIXO 6WDWXOXL

15.1. Statul
LQL LDO GH  VWDWH VH RULHQWHD]

Statele Unite ale Americii sunt o repubOLF

vQ WUHL GLUHF LL MXULGLF  OHJLVODWLY

IHGHUDO

IRUPDW

SH ED]D &RQVWLWX LHL DGRSWDW LL

*XYHUQXO HVWH RUJDQL]DW L IXQF LRQHD] &RQVWLWX LD 68$ D IRVW DSUREDW

SH SULQFLSLLOH FRQVWLWX LRQDOLW L H[HFXWLY 

, iar activitatea acestuia

 UHSUH]HQWDQ L GLQ FHOH  VWDWH LQL LDOH

OD  VHSWHPEULH  SULQWU R vQ HOHJHUH OD FDUH DX SDUWLFLSDW

DGRSWDWH vQ XOWLPLL DQL 2 SDUWH GLQ FHOH  DPHQGDPHQWH H[SOLF GHVI XUDUH D DOHJHULORU $OWH DPHQGDPHQWH DEROHVF VFODYLD L DXWRUL]HD] 8Q DPHQGDPHQW DO &RQVWLWX LHL SRDWH IL VXV LQXW GH GRX

Guvernul Federal, primele 1

&RQVWLWX LD FRQ LQH DSWH DUWLFROH FDUH GHILQHVF SXWHULOH vQ VWDW OLPLWHOH vQWUH FDUH DF LRQHD]

DPHQGDPHQWH FDUH DX IRVW UDWLILFDWH vQ  L DOWH  DPHQGDPHQWH WD[HOH SH YHQL

GUHSWXO OD YRW L PRGXO GH

DOH &RQJUHVXOXL $PHULFDQ L SRDWH IL UDWLILFDW GH WUHL VIHUWXUL GLQWUH DFHWLD HIXO VWDWXOXL HVWH 3UHHGLQWHOH DOHV vQ PRG LQGLUHFW GH F WUH FHW

WUHLPL GLQ PHPEULL FHORU GRX HQL SUL

turi.

&DPHUH

)LHFDUH GLQ FHOH  GH VWDWH DUH UHSUH]HQWDQ L SURSULL vQ &RQJUHV SH ED]D YRWXULORU H[SULPDWH GH

ntr-un scrutin electoral.

electorat.

statului respectiv peQWUX DOHJHULOH FDUH VH GHVI

&DQGLGD LL FDUH vQWUXQHVF R PDMRULWDWH GH YRWXUL OD QLYHO GH VWDW GH RELFHL SULPHVF WRDWH YRWXULOH RDU OD QLYHO IHGHUDO

3RWULYLW &RQVWLWX LHL PHPEULL &DPHUHL 5HSUH]HQWDQ LORU YRWHD] LDU 6HQDWXO YRWHD]

SHQWUX DOHJHUHD 3UHHGLQWHOXL FX VXFFHVLXQHD OD

SHQWUX 9LFHSUHHGLQWH 'H DVHPHQHD VH IDF SUHFL] UL vQ OHJ WXU

IXQF LD GH 3UHHGLQWH UHVSHFWLY 9LFH SUHHGLQWH DWXQFL FkQG DSDU VLWXD LL VSHFLDOH

&DQGLGD LL OD 3UHHGLQ LH L OD 9LFHSUHHGLQ LH VXQW DOHL GLQ UkQGXULOH SULQFLSDOHORU SDUWLGH

politice.
*XYHUQXO 1D LRQDO DUH FkWHYD UHJXOL GXS FDUH vL VHOHFWHD] FDQGLGD LL 3XWHUHD L UHVSRQVDELOLWDWHD 3UHHGLQWHOXL VXQW SUHFL]DWH vQ $UW GLQ &RQVWLWX LH $FHVWD DUH DO WXUL GH IXQF LD GH HI DO 6WDWXOXL L SH FHD GH HI DO ([HFXWLYXOXL 3UHHGLQWHOH GH DVHPHQHD DUH L IXQF LD GH &RPDQGDQW DO )RU HORU $UPDWH L FX GRX WUHLPL GLQ 6HQDW

permisiunea a
MXGHF WRUL

poate ncheia tratate cu alte state, poate desemna ambasadori,

federali L membrii n Birourile Statelor Unite.

3UHHGLQWHOH SRDWH VHPQD VDX GLPSRWULYD

poate exercita dreptul de veto pentru legile care au

9LFHSUHHGLQWHOH 6WDWHORU 8QLWH HVWH L 3UHHGLQWHOH IXQF LH OD FDUH VH DGDXJ L FHOH

fost discutate n Congres.

Q &RQVWLWX LH VH PHQ LRQHD] IDSWXO F 6HQDWXOXL $PHULFDQ L SULQ XUPDUH DUH VDUFLQL GHULYDWH GLQ DFHDVW SULPLWH GH OD 3UHHGLQWH

15.2. 5HSUH]HQWDUHD DXWRULW

LL

ntr-XQ VWDW GHPRFUDWLF GH GUHSW H[LVW

R VHSDUDUH FODU

D FHORU WUHL UDPXUL GLVWLQFWH DOH DXWRULW

LL

(vezi figura nr.9. Organigrama administratiei S.U.A.).

 $XWRULWDWHD MXULGLF

Sistemul legislativ al SUA se fundamentHD] timp, a fost conceput un Cod de legi.

SH &RQVWLWX LH L SH

principiile legii engleze. n

&HD PDL PDUH SDUWH GLQ MXGHF WRULL IHGHUDOL VXQW QXPL L GH 3UHHGLQWH FX DFRUGXO 6HQDWXOXL &HD PDL vQDOW MXULGLF &XUWH GLQ 68$ HVWH &XUWHD 6XSUHP D 6WDWHORU

Unite ale Americii

vQYHVWLW

FX SXWHUH

SRWULYLW &RQVWLWX LHL

Figura nr. 9. Organigrama administratiei S.U.A.

&RQVWLWX LD 68$

$JHQ LLOH &RQJUHVXOXL

Biroul de Contabilitate GeQHUDO

Energie

sociale

Interne

Transporturi

Trezorerie

Biroul de Management al Documentelor Umane

Conducerea Micilor Afaceri

$JHQ LD GH 3URWHF LD 0HGLXOXL

$GPLQLVWUD LD 1D LRQDO 6SD LDO

2UJDQL]D LD SHQWUX

L $HURQDXWLF

Servicii Generale

$FHDVWD GH LQH DXWRULWDWHD VXSUHP

DVXSUD WXWXURU SUREOHPHORU FRQVWLWX LRQDOH L LPSOLFLW VWDWDOH MXGHF WRUL QXPL L GH 3UHHGLQWH L FRQILUPD L GH 6HQDW

n care SUA sunt implicate.

&XUWHD 6XSUHP ([LVW vQV

HVWH IRUPDW

GLQ QRX

WUHL WLSXUL GH &XU L vQ VLVWHPXO IHGHUDO GH OD QLYHO GH DOH 6WDWHORU 8

)HGHUDO H[LVW

&XU LOH GH -XGHFDW &XU LOH GH -XGHFDW

district; nite;

*XYHUQDWRU VDX DOHL Q FD]XO XQRU GHFL]LL DOH &XU LL GH 6WDW FDUH DX LPSOLFD LL vQ &RQVWLWX LD -XGHF WRULL ORFDOL DX SXWHUH MXULGLF $XWRULWDWHD MXULGLF IHGHUDO VDX vQ FHOHODOWH OHJL SRW IL VHVL]DWH &XU LOH GH $SHO DOH 6WDWXOXL L FKLDU &XUWHD 6XSUHP  OLPLWDW  LDU vQ FDGUXO VLVWHPXOXL MXULGLF GH OD QLYHO ORFDO QX SULQ LQWHUPHGLXO D

&XU LOH GLQ VWDW DX R VWUXFWXU

&XU LOH GH $SHO DOH 68$

ELQH GHILQLW  Q ILHFDUH VWDW MXGHF WRULL SRW IL QXPL L GH

R LHUDUKLH FODU GHILQLW  VH H[HUFLW

89 Districte Federale sau &XU L

-XGHFDW  )LHFDUH VWDW DUH FHO SX LQ R DVWIHO GH &XUWH FX Fk LYD MXGHF WRUL FDUH VXQW GHVHPQD L SHQWUX D VROX LRQD FD]XULOH FLYLOH L SHQDOH 'XS vQ QXP U GH  L &XUWHD 6XSUHP ([LVW GLVFXWDUHD FD]XULORU OD DFHVW QLYHO VH SRW V

esiza &XU LOH GH $SHO

L &XU L )HGHUDOH 6SHFLDOH

care deservesc anumite domenii de activitate: - &XUWHD GH 5HFODPD LL D 68$ - &XUWHD GH &RPHU ,QWHUQD LRQDO D 68$

V P R CP 7 DC A 9 0I2U TSQ0I H GFEBB@ 2 78

pt.Veterani

GH

$  Yc (

$$ $"  66'    3 5 $4

1  $& ba $  Y() `

$$  ()' 1 1 # $ "  d $

"  $ #!    

" X

$ $  5 W

$( f  $  1 5 eS'e   $G& 
Congresul

$XWRULWDWHD ([HFXWLY

$XWRULWDWHD -XULGLF

3UHHGLQWH 9LFHSUHHGLQWH

Biroul de Conducere
L %XJHW

&XUWHD 6XSUHP

&XU LOH GH $SHO

&XU LOH 'LVWULFWXDOH

Departamentele Cabinetului
Amenajarea Teritoriu-

 &'%

1 $(  20" !)

- Curtea de Apel a Armatei S.U.A.; - Curtea de Taxe a S.U.A.; - &XU LOH FDUH DQDOL]HD] VLWXD LLOH GH IDOLPHQW FDUH DSDU vQ 6WDWHOH 8QLWH
 $XWRULWDWHD OHJLVODWLY 7RDWH SXWHULOH OHJLVODWLYH vQ 68$ VXQW SUHFL]DWH GH &RQVWLWX LH vQ $UW L VXQW H[HUFLWDWH GH FHOH GRX PDUL JU

upuri din Congresul Statelor Unite: 6HQDWXO L &DPHUD 5HSUH]HQWDQ LORU.

GH GLQ  GH PHPEUL UHSDUWL]D L SURSRU

6HQDWXO HVWH IRUPDW GLQ FkWH GRL PHPEUL DL ILHF UXL VWDW L FDUH VXQW DOHL SHQWUX R SHULRDG DVH DQL &DPHUD 5HSUH]HQWDQ LORU HVWH IRUPDW

ional ntre State

HWH FRQ LQXWXO

potrivit alegerilor care au loc la fiecare doi ani. Congresul American ia decizii n SUREOHPHOH GH OHJLVOD LH LQL LD]
FHORU H[LVWHQWH L DQDOL]HD] SURSXQHULOH FDUH YLQ GLQ SDUWHD 3UHHGLQWHOXL

OHJL

, vPERJ

Congresul

DUH GH DVHPHQHD FRPSHWHQ D GH D SHUFHSH WD[H L D DSURED XQHOH VHUYLFLL GH D OD QLYHOXO H[HFXWLYXOXL vQ FDGUXO XQRU L

DFRUGD vPSUXPXWXUL VDX GH D VXV LQH ILQDQFLDU DF LXQLOH FDUH VH GHVI RDU 3UHJ WLUHD FRQ LQXWXOXL OHJLORU VH GHVI RDU OkQJ ILHFDUH &DPHU $FHVWH ([LVW FRPLVLL

comisii, sau comitete organizate pe

FDUH VWXGLD]  DQDOL]HD] L IDF

SURSXQHUL SHQWUX FDGUXO OHJLVODWLY L SHQWUX SROLWLFLOH vQ GLIHULWH GRPHQLL

VXQW

IRUPDWH

GLQ

VHQDWRUL

UHSUH]HQWDQ L

7RDWH DFHVWH FRPLVLL DX OD UkQGXO ORU DOWH VXEFRPLVLL FDUH VH RFXS

 DVWIHO GH FRPLVLL vQ 6HQDW L  vQ &DPHUD 5HSUH]HQWDQ LORU

FX SUREOHPH VSHFLILFH FH

'H DVHPHQHD ILHFDUH GLQ FHOH GRX &DPHUH SRDWH VWDELOL L comisii ad-hoc sau comisii de investigare, daU GH UHJXO DFHVWHD DX R GXUDW OLPLWDW GH IXQF LRQDUH L QX SRW SURSXQH WH[WH GH OHJH n prezent ILHFDUH &DPHU are cte cinci Comisii speciale L XQ Comitet mixt DO FHORU GRX &DPHUH FDUH VH RFXS ([LVW vQ FX GLVFXWDUHD SUREOHPHORU FRPXQH DFHVWRUD

apar n domeniul respectiv.

QXP U GH SHUVRDQH SO WLWH SHQWUX PXQFD ORU $VWIHO VHQDWRULL FRODERUHD] IXQF LH GH QXP UXO SRSXOD LHL SH FDUH R UHSUH]LQW 

)LHFDUH PHPEUX DO &RQJUHVXOXL HVWH VSULMLQLW vQ GHVI XUDUHD DFWLYLW FX

prezent patru tipuri de Comitete: Comitetul Economic.; Comitetul Bibliotecilor;

&RPLWHWXO SHQWUX 7LS ULWXUL

Comitetul pentru Aplicarea de Taxe.



LL VDOH GH F WUH XQ

- 60 persoane, n

Q  QXP UXO SHUVRDQHORU FDUH I FHDX SDUWH GLQ FRPLVLL D IRVW OD QLYHOXO &RQJUHVXOXL GH

aproximativ 18000. 15.2.3. AXWRULWDWHD H[HFXWLY

3UHHGLQWHOH HVWH HIXO 6WDWXOXL L DO *XYHUQXOXL L vPSUHXQ &RQVWLWX LD QX GHWDOLD] VHQV (OH VH UHIHU UHVSRQVDELOLW FX XQ 9LFHSUHHGLQWH VXQW DOHL LOH 3UHHGLQWHOXL &kWHYD SUHFL] UL VXQW I FXWH vQ DFHVW

OD H[HUFLWDUHD IXQF LLORU vQ GRPHQLXO PLOLWDU FRQVWLWXLUHD GLIHULWHORU ELURXUL QXPLUHD

XQRU MXGHF WRUL DPEDVDGRUL L PLQLWUL SUHFXP L vQWUH LQHUHD XQHL UHOD LL SHUPDQHQWH FX &RQJUHVXO 3UHHGLQWHOH SUH]LQW SULQFLSDOHOH SULRULW 3UHHGLQWHOH vQ ILHFDUH DQ XQ 0HVDM F WUH 6WDWHOH 8QLXQLL GLUHFW VDX LQGLUHFW SULQ FRQVXOWDQ L HIL

n care face cunoscute

GH GHSDUWDPHQWH VDX

L DOH SROLWLFLL SUH]LGHQ LDOH DF LRQHD]

PDQDJHUL GH QLYHO VXSHULRU GLQ FDGUXO VHUYLFLLORU FLYLOH IHGHUDOH SHQWUX SUHJ WLUHD L WUDQVPLWHUHD F WUH &RQJUHV D EXJHWXOXL IHGHUDO DQXDO SUHJ WLUHD SURSXQHULORU OHJLVODWLYH FDUH XUPHD] D IL VXSXVH GLVFX LHL vQ &RQJUHV L LPSOHPHQWDUHD SROLWLFLORU L SURJUDPHORU GH DSOLFDUH D FRQ LQXWXOXL OHJLORU

federale.

%LURXO HIXOXL GH *XYHUQ

%LURXO 3UHHGLQWHOXL, cunoscut sub numele de &DVD $OE , este format din aproximativ 400 persoane . $FWLYLWDWHD GLQ FDGUXO &DVHL $OEH HVWH FRRUGRQDW GH F WUH XQ HI GH 3HUVRQDO $OWH ELURXUL VXQW FRQGXVH GH F WUH &RQVXOWDQWXO 3UHHGLQWHOXL pentru probleme de securitate QD LRQDO  1X H[LVW R FRQILJXUD LH VWDQGDUG SHQWUX &DVD $OE  ILHFDUH 3UHHGLQWH DUH SRVLELOLWDWHD GH D DD FXP FRQVLGHU  LOH 3UHHGLQWHOXL vQ FDOLWDWHD VD GH HI DO 6WDWXOXL &RPDQGDQW DO OD &DVD $OE vQGHSOLQHWH L R VHULH GH VDUFLQL vQ GRPHQLXO LL PRGLILFD VWUXFWXUD H[LVWHQW DF LXQLOH FDUH LPSOLF 'H DVHPHQHD

7R L PHPEULL &DVHL $OEH VXQW QXPL L GH 3UHHGLQWH L DX PLVLXQHD GH D SDUWLFLSD OD WRDWH UHVSRQVDELOLW $UPDWHL L HI DO *XYHUQXOXL SHUVRQDOXO GH

HFRQRPLF GH VHFXULWDWH QD LRQDO  GH SROLWLF

H[WHUQ  UHOD LL FX PDVV PHGLD FRRUGRQDUH D DFWLYLW

Cabinetului, de stabilire a agendei de lucru etc.

9LFHSUHHGLQWHOH DUH vQ VXERUGLQH XQ QXP U UHGXV GH SHUVRDQH FX VDUFLQL VLPLODUH

cuprinde: - Secretariatul Cabinetului; - 'HSDUWDPHQWXO GH 3ROLWLF ,QWHUQ  - 'HSDUWDPHQWXO GH &RQVXOWDQ vQ 'RPHQLXO /HJLVODWLY - 'HSDUWDPHQWXO GH $FWLYLWDWH /HJLVODWLY  - 'HSDUWDPHQWXO GH &RQGXFHUH L $GPLQLVWUDUH - 'HSDUWDPHQWXO 1D LRQDO GH 6HFXULWDWH - 'HSDUWDPHQWXO 1D LRQDl de Servicii; - 'HSDUWDPHQWXO GH $FWLYLWDWH 3ROLWLF  - 'HSDUWDPHQWXO GH 3HUVRQDO DO 3UHHGLQ LHL - 6HFUHWDULDWXO SHQWUX 5HOD LD FX 3UHVD - 'HSDUWDPHQWXO SHQWUX 5HOD LL 3XEOLFH L $FWLYLWDWH ,QWHUJXYHUQDPHQWDO  - Secretariatul de Personal. Deciziile sunt fundamentate la nivelul Cabinetului n cadrul celor 14 departamente ale acestuia. &DELQHWXO VH UHXQHWH VXE FRQGXFHUHD 3UHHGLQWHOXL L XQHRUL SHQWUX SUREOHPHOH SDUWLFXODUH VH IRUPHD] PLFL JUXSXUL GH DQDOL] . &RQVLOLXO 1D LRQDO GH 6HFXULtate UHSUH]LQW JUXSXO SHUPDQHQW GH FRQVXOWDQ DO 3UHHGLQWHOXL vQ
SUREOHPHOH GH SROLWLF PLOLWDU LQWHUQ L H[WHUQ  $FHVW &RQVLOLX 1D LRQDO D IRVW FRQVWLWXLW SULQ OHJH vQ DQXO  L HVWH IRUPDW GLQ 3UHHGLQWH 9LFHSUHHGLQWH L 6HFUHWDULL GH 6WDW L GH $S UDUH 'LUHFWRUXO $JHQ LHL &HQWUDOH SHQWUX &HUFHWDUH vQ 'RPHQLLOH GH 9kUI HVWH XQXO GLQ FRQVXOWDQ LL &RQVLOLXOXL $O WXUL GH SHUVRQDOXO FDUH IDFH SDUWH GLQ &DELQHWXO GH OD &DVD $OE H[LVW XQ QXP U GH ELURXULDJHQ LL FDUH IDF GH DVHPHQHD SDUWH GLQ %LURXO ([HFXWLY DO 3UHHGLQWHOXL

%LURXO GH OD &DVD $OE

- Consiliul Economic; - Consiliul pentru calitatea Mediului; - &RQVLOLXO 1D LRQDO GH 6HFXULWDWH - Biroul Administrativ; - %LURXO GH &RQGXFHUH L GH )XQGDPHQWDUH D %XJHWXOXL - %LURXO 1D LRQDO SHQWUX &RQWUROul Drogurilor - %LURXO SHQWUX 6WLLQ L 7HKQRORJLH - %LURXO SHQWUX 5HSUH]HQWDQ &RPHUFLDO D 68$ Ministerele - Departamentele
0LQLVWHUHOH VXQW LQWHJUDWH vQ VWUXFWXU ([LVW FD GHSDUWDPHQWH

14 departamente, conduse de un HI care este membru Q &DELQHWXO 3UHHGLQWHOXL. Acestea sunt: - Departamentul de Stat - Departamentul Financiar

- 'HSDUWDPHQWXO GH $S UDUH - 'HSDUWDPHQWXO GH -XVWL LH - Departamentul de Interne - 'HSDUWDPHQWXO GH $JULFXOWXU - 'HSDUWDPHQWXO GH &RPHU - DepartaPHQWXO GH 0XQF - 'HSDUWDPHQWXO GH 6 Q WDWH - Departamentul pentru Servicii Sociale - 'HSDUWDPHQWXO SHQWUX &RQVWUXF LL GH /RFXLQ H L 'H]YROWDUH 8UEDQ - 'HSDUWDPHQWXO GH 7UDQVSRUW L (QHUJLH - 'HSDUWDPHQWXO GH QY PkQW - Departamentul pentru Veterani Ierarhia in cadrul unui departament/ minister se prezinta in figura 10 Figura nr. 10. Ierarhia n cadrul unui minister/departament
GLQ DGPLQLVWUD LD DPHULFDQ GLQ DGPLQLVWUD LD DPHULFDQ

Secretar General Secretar Adjunct Subsecretari

6HFUHWDUL $VLVWHQ L

 SHUVRDQ  SHUVRDQ

1-3 persoane

6-10 persoane

6HFUHWDUL $VLVWHQ L $GMXQF L

mai multe persoane Biroul Directorilor de departamente

HILL GH UDPXUL

mai multe persoane

Guvernele Regionale
([LVW GLIHUHQ H vQWUH FHOH  GH VWDWH DPHULFDQH vQ SULPXO UkQG GDWRULW VXSUDIH HL SH FDUH VH vQWLQG GDU L QXP UXOXL SRSXOD LHL $FHVWHD DX XQ SXWHUQLF LPSDFW DVXSUD DVSHFWHORU VWUXFWXUDOH ILQDQFLDUH L H[HFXWLYH FDUH VH GHVI RDU JHQHUDO OD QLYHO GH VWDW SRVLELOLWDWHD XQHL DXWRFRQGXFHUL vQ FDGUXO VWDWHORU VXQW PXOW PDL GHWDOLDWH GHFkW GH DGPLQLVWUD LD IHGHUDO  &RQVWLWX LLOH )LHFDUH VWDW DUH SURSULD VD &RQVWLWX LH FDUH RIHU DVLJXUDW 'DF &RQVWLWX LD )HGHUDO

H[FHS LH IDFH &RQVWLWX LD VWDWXOXL 9HUPRQW PRGHOXO *XYHUQXOXL L vQ FHOH WUHL GRPHQLL OHJLVODWLY MXULGLF L H[HFXWLY

QH UHIHULP OD RUJDQL]DUH L PRG GH DF LXQH ILHFDUH VWDW XUPHD] XUkQG DFWLYLW

FeGHUDO GHVI

$FWLYLW LOH H[HFXWLYH VXQW FRQGXVH GH F WUH XQ Guvernator DOHV SHQWUX R SHULRDG de patru ani. Biroul Guvernatorului este format dintr-XQ QXP U UHODWLY PLF GH SHUVRDQH 3XWHUHD *XYHUQDWRUXOXL YDULD] vPSXWHUQLFLW V GH OD XQ VWDW OD DOWXO GDU vQ FHOH PDL PXOWH VWDWH DFHVWD HVWH DEURJH OHJL V SURSXQ SURJUDPH OHJLVODWLYH HODERUH]H EXJHWXO VWDWXOXL V

0DMRULWDWHD UHSUH]HQWDQ LORU FDUH IDF SDUWH GLQ FRUSXO OHJLVODWLY SRW DSDU LQH DOWRU SDUWLGH GHFkW

celui din care face parte Guvernatorul.

n toate statele *XYHUQDWRUXO FD HI DO ([HFXWLYXOXL QXPHWH VHFUHWDULL sau comisionarii care FRQGXF DJHQ LLOH prin care se aplica strategiile si politicile guvernului statului respectiv.
$FHVWH DJHQ LL VXQW FRQVWLWXLWH vQ SULQFLSDO vQ XUP WRDUHOH GRPHQLL DGPLQLVWUD LH L SUREOHPH GH SHUVRQDO DJULFXOWXU  FRPHU  ILQDQ H V Q WDWH vQY PkQW SURWHF LD PHGLXOXL DVLVWHQ VRFLDO 

transport etc.
$JHQ LLOH VWDWXOXL VXQW LQGHS UHXQHWH 1D LRQDO DSUR[LPDWLY  GH

endente.
VXE QXPHOH GH *DUGD 1D LRQDO  FDUH FRRUGRQDUH D *XYHUQDWRUXOXL*DUGD DIODWH VXE GLUHFWD

)LHFDUH VWDW DUH SURSULD VD RUJDQL]DUH PLOLWDU  FXQRVFXW SHUVRDQH HVWH IRORVLW  vQ JHQHUDO SHQWUX UH]ROYDUHD SU

oblemelor de dezastre naturale, sau pentru

DS UDUHD RUGLQLL SXEOLFH Q GRPHQLXO OHJLVODWLY WRDWH VWDWHOH PDL SX LQ 1HEUDVND DX SURSULXO ORU FRUS OHJLVODWLY IRUPDW GLQ GRX &DPHUH 6HQDWXO L &DPHUD 5HSUH]HQWDQ LORU L

n Statele Unite ale Americii exist

*XYHUQXOXL 1D LRQDO *XYHUQHOH ORFDOH VXQW RUJDQL]DWH L

guverne locale, create pentru a exercita puterea

OD QLYHOXO PXQLFLSDOLW LORU RUDHOH

IXQF LRQHD]

districtelor. Din punct de vedere geografic, statele sunt divizate n districte sau comitate.Aceste comitate VDX GLVWULFWH DX SXWHUH OHJLVODWLY GHVWXO GH PLF  GDU VXQW UHVSRQVDELOH vQ SULQFLSDO SHQWUX aplicarea OHJLORU FLUFXOD LD GRFXPHQWHORU L QLYHOXO GH WUDL DO SRSXOD LHL GLQ XQLWDWHD DGPLQLVWUDWLY-WHULWRULDO  Comitatele sunt conduse GH F WUH XQ %LURX GH 8UP ULUH VDX GH F WUH XQ Comisionar, care
SRDWH IL DOHV %LURXO GH 8UP ULUH HVWH IRUPDW GLQ VXSHUYL]RUL DL RUDXOXL UHVSHFWLY $OWH RILFLDOLW FXP DU IL HULILL SURFXURULL IXQF LRQDULL L FRQWDELOXO FRPLWDWXOXL VXQW DOHL SULQ YRW Q RUDHOH PLFL VH IRUPHD] &RQVLOLX GHVHPQHD] XQ 0DQDJHU VXSHUYL]HD] DFWLYLWDWHD VD XQ DO L

Consiliu de Conducere
2UDXOXL FDUH

DL F UXL PHPEUL VXQW DOHL $FHVW RUDXO vQ WLPS FH &RQVLOLXO

DGPLQLVWUHD]

Q PDMRULWDWHD RUDHORU HIXO ([HFXWLY HVWH DOHV vQ SHUVRDQD 3ULPDUXOXL VDX D XQXL HI GH

departament.

CAPITOLUL 15

REZUMAT

I. Statul - S.U.A. este o republica federala - Guvernul este organizat si functioneaza pe principiile constitutionalitatii - seful statului este Presedintele, ales in mod indirect de catre cetateni printr-un scrutin electoral - seful Statului mai are si functia de Sef al Executivului si de Comandant al Fortelor Armate

II. Structura autoritatii 1)Autoritatea juridica - sistemul legislativ al S.U.A. se fundamenteaza pe Constitutie si pe principiile legii engleze, in timp fiind conceput un Cod de legi - cea mai mare parte din judecatorii federali sunt numiti de Presedinte, cu acordul Senatului - cea mai inalta Curte din S.U.A. este Curtea Suprema a S.U.A. formata din 9 judecatori, numiti de Presedinte si confirmati de Senat 2) Autoritatea legislativa - toate puterile legislative in S.U.A. sunt exercitate de: 1) Senat 2)Camera Reprezentantilor - Senatul este format din cate 2 membri ai fiecarui stat care sunt alesi pentru o perioada de 6 ani - fiecare Camera are cate: 5 Comisii speciale si 1 Comitet mixt al celor 2 Camere care se ocupa cu discutarea problemelor comune acestora 3) Autoritatea executiva - seful Statului si al Guvernului este Presedintele - Presedintele si vicepresedintele sunt alesi - Presedintele prezinta in fiecare an un Mesaj catre Statele Unite in care face cunoscute princialele prioritati ale politicii prezidentiale

CUVINTE-CHEIE

Republica federala Principiul constitutionalitatii Curtea Suprema a S.U.A. Districte federale Curti federale speciale Camera Reprezentantilor Comisii de investigare Comitet mixt Casa Alba Comisia de Consultanta in Probleme Interguvernamentale

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

$UPHQLD $QGURQLFHDQX 0DQDJHPHQW SXEOLF LQWHUQD LRQDO (G (FRQRPLFD 

Herman Prichett, The American Constitutional System, McGraw-Hill Book Company, New York, 1976. Iorgovan A., Drept Administrativ, tratat EOHPHQWDU YRO  +HUFXOHV %XFXUHWL  Irving J., Decision Making: Psychological Analysis of Conflict, Choice and Commitment, Fre Press, New York, 1987. Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The Dorssey Press, 1988. Farmer R., McGoun, Advances in International Comparative Management, JAI Press, Greenwich, Connecticut, vol. I, 1984, vol. II, 1986, vol. III, 1988. Farnham D., New Public managers in Europe, ICSA, Publishing Cambrisge, 1996. Flynn N., Managing Public Services, Martins Press, New York, 1990. Fremont L., Public Budgeting, New York, 1983. Garson D., Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York, 1991. Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington, University of Indiana Press, 1984.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Ce functii indeplineste Presedintele S.U.A.? 2) Pe ce se fundamenteaza sistemul legislativ al S.U.A.? 3) Cine exercita puterea legislativa a S.U.A.? 4) Cum se numeste Biroul Presedintelui S.U.A. si din cati membri este format? 5) Ce sarcini indeplinesc membrii Casei Albe? 6) Cine este mana dreapta a Presedintelui S.U.A.? 7) De cine sunt conduse cele mai multe orase din S.U.A.?

STUDIU DE CAZ
81 &216,/,8 -8'( ($1 6( 35(=,17 &RQVLOLXO -XGH HDQ &- HVWH R DXWRULWDWH D DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH FRQVWLWXLW IXQF LRQHD] vQ MXGH  FDUH

SH ED]D SULQFLSLLORU DXWRQRPLHL ORFDOH L GHVFHQWUDOL] ULL VHUYLFLLORU SXEOLFH LL FRQVLOLLORU ORFDOH RU HQHWL L PXQLFLSDOH DFWLYLWDWHD

Are un rol determLQDQW vQ FRRUGRQDUHD DFWLYLW pe baza Legii 69/ UHSXEOLFDW

GHPRFUDWLF GXS GHFHPEULH 

vQ YHGHUHD UHDOL] ULL VHUYLFLLORU SXEOLFH GH OD QLYHO MXGH HDQ &- D IRVW GHFODUDW OHJDO FRQVWLWXLW vQ HGLQ D GLQ  DSULOLH  L vL GHVI RDU vQ  SULQ /HJHD  L SH ED]D 2UGRQDQ HL QU 

FDUH D O UJLW DXWRQRPLD FRQVLOLLORU MXGH HQH $VWIHO FHL  FRQVLOLHUL DOHL OD GDWD GH  DSULOLH  DX IRVW YDOLGD L L DX GHSXV MXU PkQWXO GHYHQLQG DVWIHO SULPLL FRQVLOLHUL MXGH HQL DOHL vQ PRG $VWIHO vQ HGLQ D GH FRQVWLWXLUH DX IRVW DOHL

3UHHGLQWHOH &RQVLOLXOXL -XGH HDQ 9LFHSUHHGLQ LL &RQVLOLXOXL -XGH HDQ 0HPEULL 'HOHJD LHL 3HUPDQHQWH

- 2 persoane - 6 persoane $X IRVW DOF WXLWH  &omisii de specialitate ale Consiliului: 1. Comisia de studii, prognoze economico-VRFLDOH ILQDQ H
SXEOLF L SULYDW

L DGPLQLVWUDUHD GRPHQL

ului

2. 3. 4. 5. 6.

&RPLVLD GH RUJDQL]DUH L GH]YROWDUH XUEDQLVWLF  UHDOL]DUHD OXFU ULORU SXEOLFH SURWHF LD PHGLXOXL vQFRQMXU WRU FRQVHUYDUHD PRQXPHQWHORU LVWRULFH L GH DUKLWHFWXU &RPLVLD SHQWUX VHUYLFLL SXEOLFH L FRPHU &RPLVLD &RPLVLD SHQWUX GH DFWLYLW L WLLQ LILFH SXEOLF  HQHWL L VLOYLFXOWXU  vQY PkQW V Q WDWH FXOW

uU

SURWHF LH

VRFLDO 

VSRUW L DJUHPHQW DGPLQLVWUDUH LORU FHW MXULGLF  DS UDUHD RUGLQL

i publice, respectarea

GUHSWXULORU L OLEHUW

&RPLVLD SHQWUX DJULFXOWXU  LQGXVWULH DOLPHQWDU

&RQVLOLXO MXGH HDQ VH vQWUXQHWH FX RFD]LD HGLQ HORU RUGLQDUH WULPHVWULDOH L vQ HGLQ H

extraordinare ori de cte ori este neYRLH

&RQVLOLXO MXGH HDQ DGRSW 'HOHJD LD 3HUPDQHQW FRQGXFHUHD RSHUDWLY H[HFXWRULL GXS

OD FHUHUHD 3UHHGLQWHOXL &RQVLOLXOXL D FHO SX LQ  GLQ

QXP UXO PHPEULORU FRQVLOLXOXL VDX OD LQL LDWLYD 'HOHJD LHL 3HUPDQHQWH KRW UkUL SRWULYLW DWULEX LLORU VDOH GHILQLWH GH /HJHD 

D FRQVLOLXOXL MXGH HDQ SULQ H[HUFLWDUHD DWULEX LLORU VDOH UHDOL]HD]

D DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH MXGH

eQH

'HOHJD LD 3HUPDQHQW

LD GHFL]LL FDUH GHYLQ

FH DX IRVW DGXVH OD FXQRWLQ 3HUPDQHQW VH

SHUVRDQHORU LQWHUHVDWH GLQ 3UHHGLQWH 9LFHSUHHGLQ LL &RQVLOLXOXL L 

'HOHJD LD

FRPSXQH

consilieri. C. J. are : - patrimoniu propriu - SHUVRQDOLWDWH MXULGLF - DXWRQRPLH ILQDQFLDU - DXWRQRPLH GHFL]LRQDO
$FWLYLWDWHD DFHVWXLD HVWH VXSUDYHJKHDW GH 0LQLVWHUXO /XFU ULORU 3XEOLFH L $PHQDM ULL

Teritoriului.
9HQLWXULOH &- VXQW GHSR]LWDWH vQ FRQWXULOH 7UH]RUHULHL PXQLFLSLXOXL L SURYLQ GLQ

bugetul local; cote defalcate de la bugetul statului; transferuri de la bugetul statului; venituri proprii; taxe; impozite pe profit de la regiile autonome de sub autoritatea consiOLXOXL MXGH HDQ

Y UV PLQWH GLQ SURILWXO QHW DO UHJLLORU DXWRQRPH GH VXE DXWRULWDWHD FRQVLOLXOXL MXG UHVWLWXLUHD GH IRQGXUL GLQ ILQDQ DUHD EXJHWDU  WD[H SHQWUX HOLEHUDUHD FHUWLILFDWHORU DYL]HORU L DXWRUL]D LLORU vQFDV UL GLQ DOWH

e HDQ

surse.

$VWIHO vQ  VWUXFWXUD YHQLWXULORU vQ PLL OHL D IRVW XUP WRDUHD

Venituri totale A. Venituri proprii B. Sume din impozite C. Transfer de la bugetul de stat

Programat 7.851.545 566.372 6.990.173 295.000

Realizat 7.739.788 592.346 6.871.390 276.052

6WUXFWXUD FKHOWXLHOLORU vQ PLL OHL vQ DQXO  D IRVW XUP WRDUHD

Programat Realizat Cheltuieli totale 7.851.545 7.516.788 A. Cheltuieli curente 6.957.245 6.715.514 - cheltuieli de personal 720.839 655.632 - cheltuieli materiale 557.404 413.812 - VXEYHQ LL 295.739 262.807 - transferuri 5.383.263 5.383.263 B. Cheltuieli de capital 894.300 801.274 n anul  VWUXFWXUD YHQLWXULORU vQ PLL OHL SURJUDPDWH L UHDOL]DWH D IRVW XUP Programat Realizat I. Venituri totale 13.043.666 13.084.53 A. Venituri proprii 604.977 646.000 B. Sume din impozit 11.478.689 11.478.68 C. Transfer din bugetul de stat 960.000 959.83 II. Cheltuieli totale A. Cheltuieli curente Cheltuieli de personal Cheltuieli materiale
6XEYHQ LL

WRDUHD

Transferuri B. Cheltuieli de capital

13.043.666 11.363.121 824.800 1.836.150 552.888 8.149.283 1.680.545

12.829.69 11.190.18 753.55 1.799.53 487.81 8.149.28 1.639.51

3UH]HQWDUHD VWUXFWXULL RUJDQL]DWRULFH D &RQVLOLXOXL MXGH HDQ

ncadrarea cu personal a structurii se prH]LQW

vQ WDEHOXO QU 

Tabelul nr. 1
Gruparea personalului pe Compartiment 0
, 'LUHF LD DGPLQLVWUD LH ORFDO 3UHJ WLUHD SHUVRQDOXOXL

Total personal 1 28

)XQF LL GH

)XQF LL GH H[HFX LH 7HKQLF

6XSHULRDU

De Altele 6 9 3 Medie 7 2 0
ED]

conducere 2 6 1

3 22 5

4 2 0

EconomiF 5 10 3

8 5 0

1. Serviciul juridic contencios 6

 6HUYLFLXO FRRUGRQDUHD DFWLYLW LL

consiliilor locale 3. Serviciul de stare ciYLO 4. Serviciul secretariat, protocol, mass-PHGLD L DUKLY
 %LURXO VRFLDO SHQWUX SURWHF LD L DXWRULWDWH WXWHODU ,, 'LUHF LD FRQWURO

6 6

1 1

5 5

2 0

1 3

1 2

0 1

2 0

6 3 27 6

1 1 5 1

5 2 22 5

0 0 4 0

2 1 17 6

1 2 1 0

1 0 1 0

2 0 4 0

1. Serviciul control financiar de gestiune 2. Corpul de control comercial,

OLEHU XQLW LQL LDWLY L FODVLILFDUHD LORU GH DOLPHQWD LH SXEOLF

6 6 3

1 1 1

5 5 2

3 1 0

1 3 1

0 0 1

0 0 1

2 2 0

 6HUYLFLXO UHOD LL FX S

ublicul 4. Biroul pentru coordonarea

DFWLYLW MXGH H LL VHUYLFLLORU SXEOLFH

ne 5. Serviciul organizare, resurse XPDQH L VDODUL]are

,,, 'LUHF LD SURJUDPH SURJQR]H

6 23 6 3
L

1 6 1 1 1

5 17 5 2 5

0 5 0 0 5

6 13 5 2 0

0 2 0 0 2

0 2 1 1 0

0 1 0 0 1

buget-contabilitate 1. Serviciul buget 2. Biroul tarife-SUH XUL

 6HUYLFLXO SURJUDPH SURJQR] LQIRUPDWLF

4. Serviciul contabilitate
,9 'LUHF LD XUEDQLVP DPHQDMDUHD WHULWRULXOXL L OXFU UL SXEOLFH

21
 6HUYLFLXO XUEDQLVP L

4 1

17 6

11 3

4 0

1 0

2 1

3 3

amenajarea teritoriului
 6HUYLFLXO DGPLQLVWUDUHD L H[SORDWDUHD GUXPXULORU MXGH HQH L

comunale
 6HUYLFLXO SHQWUX DGPLQLVWUD LD GRPHQLXOXL SXEOLF L SULYDW JHVWLXQHD GDWHORU LQYHVWL LL L

repaUD LL

),$ 32678/8,

1. Postul: inspector de specialitate  3R]L LD vQ VWDWXO GH IXQF LXQL: 83 3. Serviciul ,QYHVWL LL L DGPLQLVWUDUHD GUXPXULORU MXGH HQH  &RQGL LL: studii superioare  5HOD LL: a. ierarhice: - VXERUGRQDUH QHPLMORFLW
E IXQF LRQDOH GLUHFWRUXOXL GLUHFWRUXOXL DGMXQFW HIXOXL GH VHUYLFLX

cu serviciile din cadrul DUATLP

GLQ MXGH  VRFLHW LOH FRPHUFLDOH L UHJLLOH DXWRQRPH VXERUGRQDWH GLQ FDGUXO &RQVLOLXOXL MXGH HDQ UL SXEOLFH GU

c. de colaborare: - FX FRQVLOLLOH ORFDOH

&RQVLOLXOXL MXGH HDQ FX FHOHODOWH VHUYLFLL

d. de reprezentare: - UHSUH]LQW VHUYLFLXO GH LQYHVWL LL SURLHFWDUH UHSDUD LL FDSLWDOH OXFU

 $WULEX LL FRPSHWHQ H OLPLWH

umuri

YHULILF

L FRQWUDVHPQHD]

VLWXD LLOH GH OXFU UL OD LQYHVWL LLOH &RQVLOLXOXL MXGH HDQ L DOH

consiliilor locale repartizate;

vQWRFPHWH QRWH GH IXQGDPHQWDUH SULYLQG QHFHVLWDWHD L RSRUWXQLWDWHD LQYHVWL LLORU VH RFXS GH vQWRFPLUHD GRFXPHQWD LLORU GH LQYHVWL LL LQkQG vQ SHUPDQHQ OHJ WXUD FX

proiectanWXO L FRQVLOLXO ORFDO

XUP UHWH vQFDGUDUHD OXFU ULORU UHSDUWL]DWH vQ WHUPHQHOH GLQ GRFXPHQWD LLOH WHKQLFR

HFRQRPLFH FDUH DX SULPLW DSURE ULOH OHJDOH HODERUHD] QHFHVLW L UHDOL]DUHD SURJUDPXOXL SHQWUX FRQVWUXLUHD SHULRGLF vQ YHGHUHD RE LQHULL DYL]HORU QHFHVDUH vQWUH LQ UHD SURLHFWH WHKQLFH SHQWUX H[HFXWDUHD XQRU OXFU UL GH UHSDUD LL DPHQDM UL L GLQ GRPHQLXO SXEOLF L SULYDW DO MXGH XOXL vQ IXQF LH GH

extinderi pentru iPRELOHOH

XUP UHWH

PRGHUQL]DUHD

GUXPXULORU GH LQWHUHV MXGH HDQ L UDSRUWHD] VH RFXS GH vQWRFPLUHD GRFXPHQWD LLORU

SURPRY ULL LQYHVWL LLORU FRQIRUP OHJLL vQWRFPHWH QRWH LQIRUPDWLYH VFULVH DGUHVDWH HIXOXL GH VHUYLFLX UHIHULWRU OD DFWLYLW GHVI XUDW  FHUFHWHD] L UH]ROY VHVL] UL DOH FHW HQLORU FDUH VXQW UHSDUWL]DWH

atea

contrDVHPQHD]

U VSXQVXULOH OD VFULVRUL L VLWXD LLOH vQWRFPLWH

GXFH OD vQGHSOLQLUH KRW UkULOH &RQVLOLXOXL MXGH HDQ GHFL]LLOH L GLVSR]L LLOH SUHHGLQWHOXL QRWHOH LQWHUQH DOH YLFHSUHHGLQ LORU L VDUFLQLOH GDWH GH FRQGXFHUHD GLUHF LHL U VSXQGH GLVFLSOLQDU L PDWHULDO vQ DGPLQLVWUDWLY H[HUFLWDUHD L SHQDO GXS FH L FD] UHYLQ GH UHVSHFWDUHD L GH

UHJXODPHQWXOXL

OHJLVOD LHL

VDUFLQLORU

SUHFXP

H[DFWLWDWHD OHJDOLWDWHD L VLQFHU WDWHD GRFXPHQWHORU L GDWHORU UDSRUWDWH

UHVSHFW

QRUPHOH GH FRQGXLW

SUHY ]XWH vQ VWDWXWXO IXQF LRQDUXOXL SXEOLF

vQGHSOLQHWH L DOWH VDUFLQL UHSDUWL]DWH VSUH UH]ROYDUH

),$ 32678/8,

1. Postul: director
 3R]L LD vQ VWDWXO GH IXQF LXQL: 32 3. Compartimentul 'LUHF LD &RQWURO  &HULQ H

a. Studii superioare economice b. Vechime

F 5HOD LL

c.1. Ierarhice: - HVWH VXERUGRQDW 3UHHGLQWHOXL &RQVLOLXOXL MXGH HDQ - DUH vQ VXERUGLQH HILL VHUYLFLLORU - Control financiar de gestiune - &RQWURO FRPHUFLDO L OLEHUD LQL LDWLY - Protocol mas-PHGLD UHOD LL FX SXEOLFXO VHFUHWDULDW DUKLY
F )XQF LRQDOH

FX

SHUVRQDOXO

GLQ

GLUHF LH

GLQ

FHOHODOWH

GLUHF LL

GLQ

DSDUDWXO

SURSULX

DO

FRQVLOLLORU ORFDOH GLQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH L UHJLLOH DXWRQRPH VXERUGRQDWH FX DJHQ LL HFRQRPLFL

c.3. De reprezentare: - UHSUH]LQW &RQVLOLXO

FRQVLOLLOH ORFDOH

MXGH HDQ vQ UHOD LLOH GH VSHFLDOLWDWH FX DJHQ LL HFRQRPLFL SXEOLFH L UHJLLOH DXWRQRPH VXERUGRQDWH FX

LQVWLWX LLOH

PLQLVWHUHOH DOWH RUJDQH FHQWUDOH DOH DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH L VHUY

iciile publice

descentralizate ale acestora

 $WULEX LL

organi]HD]  vQGUXP L FRRUGRQHD] vQWUHDJD DFWLYLWDWH D GLUHc LHL RUJDQL]HD] DFWLYLWDWHD GH FRQWURO ILQDQFLDU GH JHVWLXQH OD LQVWLWX LLOH 7. SUHFXP L OD FRQVLOLLOH ORFDOH FRODERUHD] SUH]LQW JHVWLXQH L XUP UHWH UHDOL]DUHD DFHVWRUD SUHHGLQWHOXL &RQVLOLXOXL MXGH HDQ FRQFOX]LLOH FRQWURDOHORU

VXERUGRQDWH

OD vQWRFPLUHD SURJUDPHORU GH OXFUX DOH VHUYLFLXOXL FRQWURO ILQD

nciar de
L

HIHFWXDWH

P VXULOH FDUH VH LPSXQ SHQWUX vPEXQ W

iUHD DFWLYLW
OHJDOH GLQ

LL ILQDQFLDU FRQWDELOH L WUDJHUHD OD

U VSXQGHUH D F ORU FDUH DX V YkULW QHUHJXOL

XUP UHWH XUP UHWH

UHVSHFWDUHD DSOLFDUHD DFWLYLW LL

UHJOHPHQW ULORU

SULYLQG GH OLEHU DFWHOH

HOLEHUDUHD LQL LDWLY  QRUPDWLYH

DXWRUL]D LLORU F UH

SHQWUX

RUJDQL]DUHD L GHVI XUDUHD GH DFWLYLW GLVSR]L LLORU GH FRPHU L

L SH ED]

OHJDOH

UHJOHPHQWHD] WR L DJHQ LL

cRQWUROXO
XUP UHWH SUH]LQW

SUHVW UL

VHUY FLL

GHVI XUDWH

GH

F WUH

HFRQRPLFL LQGLIHUHQW GH IRUPD GH RUJDQL]DUH L FDUDFWHUXO SURSULHW FRODERUHD]

LL

OD vQWRFPLUHD SURJUDPHORU V SW PkQDOH DOH VHUYLFLXOXL FRQWURO FRPH FLDO L

realizarea acestora;
3UHHGLQWHOXL &RQVLOLXOXL MXGH HDQ R LQIRUPDUH SULYLQG FRQWURDOHOH LORU GH

OXQDU

FRPHUFLDOH HIHFWXDWH L P VXULOH OXDWH XUP UHWH UHVSHFWDUHD QRUPHORU GH FODVLILFDUH L vQFDGUDUH vQ FDWHJRULL D XQLW DOLPHQWD LH SXEOLF  XUP UHWH GHVI XUDUHD vQ EXQH FRQGL LL D DFWLYLW SXEOLFXO VHFUHWDULDW DUKLY  GXFH OD vQGHSOLQLUH KRW UkULOH &RQVLOLXOXL MXGH HDQ L GLVSR]L LLOH 3UHHGLQWHOXL LL GH SURWRFRO PDV PHGLD UHOD LL FX

ConsiOLXOXL MXGH HDQ

vQGHSOLQHWH L DOWH DWULEX LL vQFUHGLQ DWH GH &RQVLOLXO MXGH HDQ /LPLWH GH FRPSHWHQ SkQ  OD QLYHOXO IXQF LHL vQGHSOLQLWH

 5HVSRQVDELOLW

L

U VSXQGH GLVFLSOLQDU PDWHULDO VDX SHQDO SHQWUX H[DFWLWDWHD VLQFHULWDWHD L OHJDOLWDWHD GRFXPHQWHORU vQWRFPLWH L D GDWHORU UDSRUWDWH UHVSHFW VWDWXWXO IXQF LRQDUXOXL SXEOLF

),$ 32678/8,

1. Consilier Juridic gr. II

 3R]L LD vQ VWDWXO GH IXQF LXQL 7 3. Serviciul: Juridic - Contencios  &RQGL LL studii superioare juridice  5HOD LL

- ierarhice: - HVWH VXERUGRQDW HIXOXL VHUYLFLXOXL - func LRQDOH - FX VHUYLFLLOH GLQ FDGUXO '8$7/3 'LUHF LD 8UEDQLVWLF GH $GPLQLVWUDUH D 7HULWRULXOXL L /XFU ULORU 3XEOice) - de colaborare: - FX VDODULD LL GLQ FDGUXO FRQVLOLLORU ORFDOH D VHUYLFLLORU SXEOLFH ORFDOH SULPDUL L
YLFHSULPDUL GLQ ORFDOLW LOH MXGH XOXL

 $WULEX LL VDUFLQL OXFU

- de reprezentare: - D 3UHHGLQWHOXL &RQVLOLXOXL MXGH HDQ

UL &RQVLOLXO MXGH HDQ vQ ID D LQVWDQ HORU MXGHF WRUHWL L D QRWDULDWHORU vQ YDODELOLWDWHD DFWHORU HOLEHUDWH GH IXQF LRQDULL SXEOLFL MXGH HQL L OH DYL]HD] JUDWXLW

UHSUH]LQW YHULILF

YHGHUHD vQVFULHULL DFHVWRUD vQ FDUQHWHOH GH PXQF  vQWRFPHWH GRFXPHQWD LLOH SHQWUX VLWXD LLOH vQ FDUH VH GDX vQ IRORVLQ OLPLWDW LPRELOHOH GLQ SDWULPRQLXO MXGH XOXL VRFLHW LORU GH SH WHUPHQ XWLOLWDUpublice recunoscute ca persoane juridice, n vederea supunerii Consiliului juGH HDQ VSUH aprobare; DYL]HD] SURLHFWHOH GH GLVSR]L LL DOH 3UHHGLQWHOXL &RQVLOLXOXL MXGH HDQ D DOWRU DFWH LORU DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH ORFDOH vL UHYLQ vQ H[HUFLWDUHD DWULEX LLORU &RQVLOLXOXL RULFH DOWH VDUFLQL FDUH ELQHIDFHUH VDX

HPLVH vQ H[HUFLWDUHD DWULEX LLORU DXWRULW

ndepOLQHWH
'LUHF LHL UHVSHFW

MXGH HDQ L D VHUYLFLLORU SXEOLFH MXGH HQH GH F WUH FRQGXFHUHD &RQVLOLXOXL MXGH HDQ L D QRUPHOH GH FRQGXLW L VH FRQIRUPHD] SUHYHGHULORU 5HJXODPHQWXOXL

de

RUJDQL]DUH L IXQF LRQDUH DO &RQVLOLXOXL MXGH HDQ  /LPLWH GH FRPSHWHQ 

SkQ

OD QLYHOXO IXQF LHL vQGHSOLQLWH L PDWHULDO SHQDO SHQWUX H[DFWLWDWHD VDUFLQLORU VLQFHULWDWHD L GLVFLSOLQDU

 5HVSRQVDELOLW U VSXQGH UHVSHFW YHULILF

legalitatea documentelor ntocmitH L GDWHORU Uaportate;

VWDWXWXO IXQF LRQDUXOXL SXEOLF L LQIRUPHD] DVXSUD vQGHSOLQLULL +RW UkULORU &RQVLOLXOXL MXGH HDQ L

Dispozi LLORU 3UHHGLQWHOXL &RQVLOLXOXL MXGH HDQ

Director,

HI VHUYLFLX MXULGLF

5(*8/$0(178/ '( 25*$1,=$5( , )81& &XSULQGH XUP WRDUHOH SR]L LL LPSRUWDQWH  &RQVWLWXLUHD &RQVLOLXOXL MXGH HDQ  $WULEX LLOH &RQVLOLXOXL MXGH HDQ  )XQF LRQDUHD &RQVLOLXOXL MXGH HDQ FX XUP WRDUHOH S U L

,21$5(

- $ 5HJOHPHQW UL JHQHUDOH - 'HVI XUDUHD HGLQ HORU - 3URFHGXUD LQL LHULL SURLHFWHORU GH KRW UkUH - Procedura de vot. - B. Exercitarea mandatului de consilier: - Norme privind exercitarea mandatului de consilier; - $EVHQ H L GHPLVLD - 6DQF LXQL - QWUHE UL L ,QWHUSHO UL ,QIRUPDUHD FRQVLOLHULORU 3HWL LL - & 3UHHGLQWH 9LFHSUHHGLQWH 'HOHJD LD SHUPDQHQW - AtriEX LL - ' )XQF LRQDUHD &RPLVLLORU SH GRPHQLL GH VSHFLDOLWDWH
$&7,9,7 ,/( '(6) 85$7( 1 &$'58/ ',5(& &216,/,8/8, -8'( ($1 ,,/25 , 6(

RVICIILOR

 ',5(&

,$ $'0,1,675$

,( 38%/,&

/2&$/

1. Serviciul Juridic - Contencios - UHSUH]LQW &RQVLOLXO MXGH HDQ vQ ID D LQVWDQ HORU MXGHF WRUHWL L QRWDULDOH - YHULILF YDODELOLWDWHD DFWHORU L DYL]HORU vQ YHGHUHD vQVFULHULL ORU vQ FDUQHWHOH GH PXnF  - vQWRFPHWH GRFXPHQWD LLOH SHQWUX VLWXD LLOH vQ FDUH VH GDX vQ IRORVLQ JUDWXLW SH WHUPHQ
OLPLWDW SXEOLF  LPRELOHOH GLQ SDWULPRQLXO FD SHUVRDQH MXGH XOXL MXULGLFH VRFLHW vQ LORU GH ELQHIDFHUH VDX XWLOLWDWH DSUREDUH UHFXQRVFXWH YHGHUHD VXSXQHULL VSUH

&RQVLOLXOXL MXGH HDQ

DYL]HD]

SURLHFWH GH GHFL]LL DOH GHOHJD LLORU 3UHHGLQWHOXL &RQVLOLXOXL MXGH HDQ D DOWRU

DFWH HPLVH vQ H[HUFLWDUHD DWULEX LLORU DXWRU W

LL DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH MXGH HQH FRQIRUP OHJLL SULQ GHOHJDUH GH F WUH

DFRUG

DVLVWHQ

MXULGLF

FRQVLOLLORU

ORFDOH

preHGLQWHOH &RQVLOLXOXL MXGH HDQ 2. Serviciul Coordonare Activitatea Consiliilor Locale - DFRUG DVLVWHQ FRQVLOLLORU ORFDOH vQ GRPHQLLOH - RUJDQL]DUHD HGLQ HORU FRQVLOLLORU ORFDOH - OXFU UL GH VHFUHWDULDW - OHJDOLWDWHD SURLHFWHORU GH KRW UkUL L D GLVSR]L LLORU - ntocmirea actelor notariale; - HODERUDUHD SURJUDPHORU GH FRRUGRQDUH D DFWLYLW LL FRQVLOLLORU ORFDOH vQ YHGHUHD UHDOL] ULL VHUYLFLLORU SXEOLFH GH LQWHUHV MXGe HDQ - DFRUG DVLVWHQ GH VSHFLDOLWDWH OD HODERUDUHD GH QRUPH RULHQWDWLYH SHQWUX UHJLLOH autonome sau pentru VRFLHW LOH FRPHUFLDOH - DFRUG DVLVWHQ GH VSHFLDOLWDWH OD HODERUDUHD GRFXPHQWD LLORU QHFHVDUH vQILLQ ULL GH LQVWLWX LL VRFLDO-FXOWXUDOH L VDQLWDUH

 6HUYLFLXO GH 6WDUH &LYLO

DVLJXU FLYLO  DVLJXU vQVFULH DVLJXU RSHUHD]

FRQWUROXO FX SULYLUH OD vQUHJLVWUDUHD JHVWLRQDUHD L HOLEHUDUH FRSLHUHD GXS SH DFWHOH GH GH H[HPSODUXO  D UHJLVWUHORU GH VWDUH FLYLO VWDUH FLYLO L GLQ UHJLVWUH D SH H[HPSODUXO GH VWDUH 

a actelor de stare use,

OD OH

SLHUGXWH VDX GLVWU

WRWDO VDX SDU LDO PHQ LXQLOH LQH UHIHULWRDUH ORU L VFKLPE ULOH LQWHUYHQLWH vQ VWDUHD FLYLO QHFHVDUXO UHJLVWUH

rsoanei;
FLYLO  HYLGHQ D HQLHL

FHUWLILFDWH

distribuie consiliilor locale;

FRPXQLF ULOH SULPLWH SULYLQG UHWUDJHUHD UHQXQ DUHD VDX GREkQGLUHD FHW URPkQH H[SHGLLQG FRPXQLF ULOH FR vQ FDX] 

nVLOLLORU

ORFDOH FDUH GH LQ UHJLVWUHOH H[HPSODUXOXL 

4. Serviciul Secretariat, Protocol, Mass-0HGLD L $UKLY SUHJ WHWH OXFU ULOH HGLQ HL 'HOHJD LHL 3HUPDQHQWH L &RQVLOL WUDQVPLWH 3UHIHFWXULL MXGH XOXL vQ WHUPHQ GH  ]LOH GRF LQH HYLGHQ D KRW UkULORU GHFL]LLORU L GLVSR]L LLORU DVLJXU LQIRUPDUHD FHW DUKLYD HQLORU vQ OHJ WXU SXEOLFH L FX KRW UkULOH DGRSWDWH L DSUREDWH SUHGDUHD PDWHULDOHORU OD $UKLYHOH vQUHJLVWUHD]  GLVWULEXLH L H[SHGLD] S VWUHD] VHUYLFLLORU FRUHVSRQGHQ D DVLJXU

uOXL -XGH HDQ umentele emise de Consiliul

MXGH HDQ L 'HOHJD LD 3HUPDQHQW  FX H[FHS LD FHORU GH JHVWLXQH FXUHQW 

Statului;
DVLJXU IDFH DUKLYDUHD DQXDO SULYLQG D GRFXPHQWHORU GH OD 6HUYLFLXO 3XEOLF DO &RQVLOLXOXL MXG GHSR]LWDUHD S VWUDUHD L FRQVHUYDUHD PDWHULDOHORU

e HDQ

SURSXQHUL

&RQVLOLXOXL

MXGH HDQ FRSLL GXS RUJDQL]HD] DU RUJDQL]HD] L VWU LQ WDWH

GRFXPHQWHOH VROLFLWDWH LORU RILFLDOH GLQ

SULPLUHD GH F WUH SUHHGLQWH L YLFHSUHHGLQ L D SHUVRQDOLW FRQIHULQ HOH GH SUHV DOH SUHHGLQWHOXL L YLFHSUHHGLQ LORU

vQWRFPHWH QRPHQFODWRUXO GRVDUHORU LQH HYLGHQ D VLJLOLLORU L WDPSLOHORU

5. %LURXO 6RFLDO SHQWUX 3URWHF LD &RSLOXOXL L $XWRULWDWHD 7uWHODU DVLJXU FRRUGRQDUHD DFWLYLW LL GH DXWRULWDWH WXWHODU  DVLVWHQ VRFLDO vQ YHGHUHD

respHFW ULL DFWHORU QRUPDWLYH vQ OXDUHD P minori sau alte persoane aflate n nevoie; FHW

VXULORU GH RFURWLUH SHQWUX XQHOH FDWHJRULL GH

vQWRFPHWH DQFKHWH VRFLDOH SHQWUX vQFXYLLQ DUHD DGRS LHL I FXWH GH XQ VWU LQ VDX GH XQ HDQ URPkQ FX GRPLFLOLXO RUL UH GLQ D vQ VWU LQ WDWH

,, ',5(&

,$ '( &21752/

1. Serviciul Control Financiar de Gestiune DVLJXU YHULILF H[HUFLWDUHD FRQWUROXOXL ILQDQFLDU GH JHVWLXQH SURSULX UHVSHFWDUHD GLVSR]L LLORU OHJDOH SULYLWRDUHD  OD JHVWLXQHD L JRVSRG ULUHD

PLMORDFHORU PDWHULDOH L E QHWL SH ED]D GRFXPHQWHORU vQUHJLVWUDWH vQ FRQWDELOLWDWH L D GRFXPHQWHORU GLQ HYLGHQ D WH

hnico-RSHUDWLY

DVLJXU DVLJXU DVLJXU

S VWUDUHD L SD]D EXQXULORU L YDORULORU GH RULFH IHO YDORULOH PDWHULDOH GH RULFH IHO LORU LQFOXVLY D VDODULLORU L UH LQHULORU GLQ DFH HIHFWXDUHD vQFDV ULORU L SO

XWLOL]HD]

vQWRFPLUHD L FLUFXOD LD GRFXPHQWHORU SULPDUH WHKQLFR

stea; -operative, contabile;

vQWRFPHWH L VXSXQH DSURE ULL FRQGXFHULL &RQVLOLXOXL MXGH HDQ SURJUDPXO FX VDUFLQLOH

anuale de control, gestiune, pODQXULOH

XQLW

GH FRQWURO WULPHVWULDOH L OXQDUH FkW L OLVWHOH

LORU FDUH VH SURSXQ D IL YHULILFDWH OD SHULRDGH PDL PDUL GH  DQ

DQDOL]HD] SURSXQHUL XQLW

GRVDUHOH L QRWHOH vQWRFPLWH FX SULOHMXO YHULILF ULORU JHVWLRQDUH L SUH]LQW L P VXUL FX FDUDFWHU HFRQ

omico-ILQDQFLDU

SHQWUX

vPEXQ W

LUHD

DFWLYLW

LL

LORU FRQWURO

ate; nciar;
D DFWHORU vQ FRQGL LLOH VWDELOLWH GH

LD P VXUL SHQWUX UH]ROYDUHD SRWULYLW GLVSR]L LLORU OHJDOH D VHVL] ULORU L UHFODPD LLORU FDUH LQWU vQ FRPSHWHQ D FRQWUROXOXL ILQD vQWRFPHWH L SURSXQH vQDLQWDUHD OD RUJDQHOH GH FHUFHWDUH L XUP ULUH SHQDO vQFKHLDWH vQ FD]XO FRQVWDW ULL GH IDSWH SUHY ]XWH GH OHJHD SHQDO

lege. 2. &RUSXO GH &RQWURO &RPHUFLDO /LEHUD ,QL LDWLY L &ODVLILFDUHD 8QLW LORU GH $OLPHQWD LH 3XEOLF H[HFXW FRQWUROXO DVXSUD DFWLYLW SURYHQLHQ D GH SURGXVH LL FRPHUFLDOH DVLJXUkQG DSOLFDUHD GLVSR]L LLORU OHJDOH DFHVW GRPHQLX GLQ UH HDXD FRPHUFLDO L vQ YHGHUHD HYLW ULL L UHYkQ]DUH H[LVWHQ D OHJDOLWDWHD DFWHORU

din actele normative care reglementea]

FRQWUROHD] FXPS U ULL FRQWUROHD] FRQVWDW OHJH DFWLYLW SURGXVHORU vQ VFRS GH

GRFXPHQWHORU vQUHJLVWUDUHD P UIXU ORU SUHFXP L HYLGHQ D FRQWDELO 

GHSR]LWDUHD SURGXVHORU GH F WUH DJHQ LL HFRQRPLFL SHQWUX D VH HYLWD VWRFDUHD

GH P UIXUL vQ VFRSXO FUH ULL XQXL GHI FLW SH SLD

L UHYkQ]DUHD FX SUH XUL PDL PDUL YkQ]DUHD FLUFXOD LD L WUDQVSRUWXO

FRQWUDYHQ LL L DSOLF UHVSHFWDUHD

VDQF LXQL FRQWUDYHQ LRQDOH GDWH vQ FRPSHWHQ D ORU SULQ GH FRPHU 

SHQWUX

UHJXOLORU

SURGXVHORU DOLPHQWDUH D RULF URU EXQXUL L SURGXVH FDUH vQ FRQGL LL L GH FRPHU  vQGUXPDUHD WHKQLF UHIHUDWH GH L PHWRGRORJLF DVLJXU

le legii constituie

GH VSHFLDOLWDWH D FRQWURORULORU FRPHUFLDOL L FHQWUDOL]DWRDUH L SURLH

D HILORU GH FRQWURO FRPHUFLDO GH OD FRPLV vQWRFPHWH SUH]HQWDUH

iile locale; cte de decizie

ERUGHURXUL

privind eliberarea, modificarea sau retrageUHD DXWRUL]D LLORU

 6HUYLFLXO 5HOD LL FX 3XEOLFXO

RUJDQL]HD]

GHVI XUDUHD DFWLYLW

LL FX SXEOLFXO LL 6HUYLFLLORU 3XEOLFH -XG HQH

 %LURXO SHQWUX &RRUGRQDUHD L &RQWUROXO $FWLYLW

coordoneaz

L FRQWUROHD]

DFWLYLWDWHD VHUYLFLLORU SXEOLFH MXG

e HQH

 6HUYLFLXO 2UJDQL]DUH 5HVXUVH 8PDQH L 6DODUL]DUH

vQWRFPHWH

SURLHFWXO

VWDWXWXOXL

IXQF LRQDUXOXL

SXEOLF

SURLHFWXO

UHJXODPHQWXOXL

GH

RUJDQL]DUH L IXQF LRQDUH D VHUYLFLLORU SXEOLFH MXGH HQH

QWRFPHWH vQ FRQGL LLOH OHJLL RUJDQLJUDPD L GHWHUPLQ

QXP UXO GH SHUVRQDO GLQ FDGUXO

VHUYLFLLORU SXEOLFH DOH &RQVLOLXOXL MXGH HDQ SH FDUH OH VXSXQH DSURE ULL DFHVW

uia;

SURSXQH IXQF LLOH vQ FDGUXO VHUYLFLXOXL SXEOLF JUDGXO WUHDSWD SURIHVLRQDO  JUDGD LD L VDODULXO GH ED]  LQGHPQL]D LLOH GH FRQGXFHUH L VDODULXO GH PHULW SHQWUX ILHFDUH GLQ DFHVWHD L OH VXSXQH DSURE ULL SUHHGLQWHOXL &RQVLOLXOXL MXGH HDQ SULPHWH GH OD FRQVLOLLOH FRPXQDOH RU HQHWL L PXQLFLSDOH UDSRDUWH VWDWLVWLFH OXQDUH L

trimestrLDOH SULYLQG QXP JHVWLRQHD] MXGH HDQ L FRQGXFHULL

UXO VDODULD LORU L IRQGXO GH VDODULL SH FDUH OH FHQWUDOL]HD] DOH VDODULD LORU GLQ FDGUXO VHUYLF

L OH

WUDQVPLWH 'LUHF LHL -XGH HQH GH 6WDWLVWLF  F U LOH GH PXQF

iului public al Consiliului

III. DI5(&

,$ 352*5$0( 352*12=(

%8*(7 , &217$%

ILITATE

1. Serviciul Buget: RUJDQL]HD]  vQGUXP ORFDOH DOH XQLW HODERUHD] SULYLQG L FRRUGRQHD] DF LXQHD GH HODERUDUH D OXFU ULORU SULYLQG EXJHWHOH LORU DGPLQLVWUDWLY WHULWRULDOH &RQVLOLXOXL MXGH HDQ EXJHWHOH ORFDOH L DOH LQVWLWX LLORU SXEO

L VXSXQH VSUH DSUREDUH SURJUDPXO FDOHQGDULVWLF GH GHVI XUDUH D OXFU ULORU

EXJHWXO

ice de

LQWHUHV MXGH HDQ

VWDELOHWH vPSUHXQ

FX 'LUHF LD *HQHUDO

D )LQDQ HORU 3XEOLFH L &RQWUROXO )LQDQFLDU GH

Stat, dimensionarea chHOWXLHOLORU L YHQLWXULORU QHFHVDUH DFRSHULULL FKHOWXLHOLORU SH FDWHJRULL GH EXJHWH ORFDOH SUHFXP L WUDQVIHUXO GLQ EXJHWXO GH VWDW DYkQG vQ YHGHUH SURSXQerile XQLW LORU DGPLQLVWUDWLY-teritoriale; UHSDUWL]HD] DVLJXU EXJHWXO DSUREDW SH WULPHVWUH SH WLWOXUL SH FDSLWROH L VXEFDSLWROH vQWRFPLUHD FRQWXOXL GH vQFKHLHUHD H[HUFL LXOXL EXJHWDU OD WHUPHQHOH SUHY

zute

de actele normative n vigoare;

 6HUYLFLXO 3URJUDPH 3URJQR]H ,QIRUPDWLF 

vQWRFPHWH L WUDQVPLWH vQ WHULWRULX SURJUDPH SHQWUX SURGXVH GH HODERUHD]

ficitare;
GH LQWHUHV M

SURJUDPH L SURJQR]H GH GH]YROWDUH HFRQRPLFR VRFLDO

uGH HDQ

XUP UHWH OXQDU WULPHVWULDO L DQXDO LQGLFDWRULL HFRQRPLFL DL VRFLHW UHJLLORU DXWRQRPH GH LQWHUHV MXGH HDQ HODERUHD] VRFLHW L IXQGDPHQWHD]

LORU FRPHUFLDOH L

SURJUDPH GH LQYHVWL LL DQXDOH L GH SHUVSHFWLY

SHQWUX

L FRPHUFLDOH UHJLL DXWRQRPH L XQ W

L VRFLDO FXOWXUDOH GH LQWHUHV MXGH HDQ VDX

local; OLVWHD] L LPSOHPHQWHD] SURJUDPH LQIRUPD LRQDOH OD QLYHOXO FRPSDUWLPHQWHORU vQ YHGHUHD vQUHJLVWU ULL SH FDO DQDOL]HD]

culator;

SURSXQHULOH I FXWH GH FRQVLOLLOH ORFDOH vQ YHGHUHD HODERU ULL GH SURJUDPH L

prognoze economice; 3. Serviciul Contabilitate - RUJDQL]HD] L FRQGXFH HYLGHQ D FRQWDELO D VXPHORU SULPLWH GLQ EXJHWXO ORFDO GUHSW alimentare cu resurse financiare pentru executarea cheltuielilor proprii ale Consiliului
MXGH HDQ

vQWRFPHWH

GRFXPHQWHOH

GH

SODW

F WUH

RUJDQHOH

EDQFDUH

FHOH

FRQWDELOH

vQ

FRQIRUPLWDWH FX UHJOHPHQW ULOH vQ YLJRDUH L XUP UHWH SULPLUHD OD WLPS D H[WUDVHORU GH FRQW L YHULILFDUHD DFHVWRUD FX GRFXPHQWHOH ORU vQVR LWRDUH DVLJXUkQG vQFDGUDUHD FRUHFW SH VXEGLYL]LXQL D FODVLILF ULL EXJHWDUH D FKHOWXLHOLORU DSDUDWXOXL SURSULX

HIHFWXHD] FRQVWDW

FRQWUROXO SHULRGLF DO JHVWLXQLORU LQIRUPkQG FRQGXFHUHD vQ FD]XULOH vQ FDUH VH DEDWHUL GH OD GLVFLSOLQD ILQDQFLDU L LD P VXULOH FRUHVSXQ] WRDUH SHQWUX

recuperarea pagubelor; RUJDQL]HD] HIHFWXDUHD RSHUD LXQLORU GH LQYHQWDULHUHD YDORULORU PDWHULDOH L E QHWL vQWRFPHWH OD WHUPHQHOH SUHY ]XWH GH OHJH FRQWXO GH vQFKHLHUH D H[HUFL LXOXL EXJ vQ FRQWLQXDUH vQ ILJXUD QU 

etar.

2UJDQLJUDPD &RQVLOLXOXL MXGH HDQ VH SUH]LQW

Figura nr. 1

SUBIECTE PENTRU DEZBATERE: 1. 2. 3. 4. 5. 6.

3UH]HQWD L FRPSRQHQWHOH VWUXFWXUDOH DOH &RQVLOLXOXL MXGH HDQ ,GHQWLILFD L SULQFLSDOHOH GHILFLHQ H DOH VWUXFWXULL RUJDQL]DWRULFH L DOH GRFXPH

ntelor de

formalizare a acesteia n Consiliul jude HDQ

0HQ LRQD L FDX]HOH FDUH DX JHQHUDW GHILFLHQ HOH FRQVWDWDWH )RUPXOD L SURSXQHUL GH vPEXQ W LUH D vQFDGU ULL FX SHUVRQDO D &RQVLOLXOXL MXG LUHD FRQ LQXWXOXL G

)RUPXOD L SURSXQHUL SHQWUX vPEXQ W

e HDQ ocumentelor de formalizare a i

structurii;
([SOLFD L H[HUFLWDUHD IXQF LLORU PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF vQ FDGUXO &RQV OLXOXL MXGH HDQ

TEME DE CERCETARE

FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC

1. 2. 3.
$ERUGDUHD FRPSDUDWLY D PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF SH SODQ PRQGLDO L vQ 5RPkQLD (YROX LD WLLQ HL PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF ,QWHUGHSHQGHQ HOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF FX GLYHUVH GRPHQLL DOH WLLQ HL

ORGANIZ$5($ $'0,1,675$
1. 2. 3.
3DUWLFXODULW ,QIOXHQ HOH 7LSXUL GH VWUXFWXUL vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH VWUXFWXULL RUJDQL]DWRULFH DVXSUD

,(, 38%/,&(

L DOH VLVWHPXOXL RUJDQL]DWRULF vQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF  FHORUODOWH FRPSRQHQWH DOH VLVWHPXOXL

managementului public.

SISTEM8/ ,1)250$
1. 2. 3.
0RGDOLW ,QIRUPDWLFD DGPLQLVWUDWLY

,21$/ $/ 0$1$*(0(178/8, 38%/,&

7HQGLQ H DOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO L LPSOLFD LLOH DFHVWRUD DVXSUD PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF L GH SHUIHF LRQDUH D VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH GLQ 5RPkQLD L PRGDOLW LOH GH LPSOHPHQWDUH L H[WLQGHUH vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH

din Romnia.

SISTEMUL DECIZIONAL AL MANAGEMENTULUI PUBLIC

1. 2. 3.
$ERUG UL PDMRUH DOH VLVWHPXOXL GHFL]LRQDO vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH 'HFL]LD DGPLQLVWUDWLY  HVHQ D PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF 0RGDOLW L GH vPEXQ W LUH D FDOLW LL GHFL]LHL DGPLQLVWUDWLYH

0(72'( , 7(+1,&, 87,/,=$7( 1 0$1$*(0(178/ 38%/,&

1. 2. 3.

0RGDOLW 1RL

L GH SHUIHF LRQDUH D LQVWUXPHQWDUXOXL PDQDJHULDO vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH L WHKQLFL GH PDQDJHPHQW SXEOLF XWLOL]DWH vQ SURFHVHOH GH PDQDJHPHQW L

PHWRGH

H[HFX LH GLQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH $QDOL]D L SHUIHF LRQDUHD PHWRGHORU L WHKQLFLORU XWLOL]DWH vQ RUJDQL]D LLOH GLQ VHFWRUXO SXEOLF

RESURSELE UMANE N MANAGEMENTUL PUBLIC

1. 2. 3.
0RGDOLW L GH SHUIHF LRQDUH D DFWLYLW LL GH HYDOXDUH D IXQF LRQDULORU SXEOLFL  0RWLYDUHD IXQF LRQDULORU SXEOLFL SH ED]D LQGLFDWRULORU GH SHUIRUPDQ 3URPRYDUHD L VDODUL]DUHD IXQF LRQDULORU SXEOLFL vQ IXQF LH GH QLYHOXO SHUIRUPDQ HL

$1$/,=
0RGDOLW

&203$5$7,9

N DOMENIUL MANAGEMENTULUI PUBLIC

5,/( 81,81,, (8523(1(
ULOH GH]YROWDWH vQ

175( 5201,$ ,

1. 2. 3.

L GH WUDQVIHU NQRZ KRZ vQ GRPHQLXO PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF GLQ

Romnia.
$VHP Q UL L GHRVHELUL HVHQ LDOH vQWUH VLVWHPHOH GH PDQDJHPHQW SXEOLF GH]YROWDWH L FHO GLQ

Romnia.
,QIOXHQ D FXOWXULL QD LRQDOH DVXSUD PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF vQ GLIHULWH UL

TESTE Management Public

 &DOLWDWHD SURFHVXOXL GH PDQDJHPHQW L GH H[HFX LH GLQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH HVWH LQIOXHQ DW vQ PRG GLUHFW GH DU L PDQDJHULDO DO IXQF LRQDULORU SXEOLFL

a. platforma partidului politic aflat la conducerea sistemului administrativ ntr-R

E QLYHOXO GH SUHJ WLUH JHQHUDO F FRQ LQXWXO FDGUXOXL OHJLVODWLY G RULHQWDUHD ELURFUDWLF SH FDUH R DUH VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY S H YHFKLPHD WDOHQWXO L H[SHULHQ D IXQF LRQDULORU SXEOLFL

 Q DFFHS LXQHD VSHFLDOLWLORU +\GH L 6KDIULW] PDQDJHPHQWXO SXEOLF VWXGLD] 

a. b. c. d. e.

SURFHVH L UHOD LL GH PDQDJHPHQW GLQ LQVWLWX LLOH DSDU LQkQG VHFWRUXOXL SXEOLF PRGXO GH GHVI XUDUH D DFWLYLW LL vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH FDSDFLWDWHD LQVWLWX LLORU SXEOLFH GH D U VSXQGH QHYRLORU JHQHUDOH L VSHFLIL

ce

identificate ntr-R DQXPLW

SHULRDG vQ VLVWHPXO GH

SUREOHPDWLFD LQWHJUDW  vQ VHQV ODUJ vQ GRPHQLXO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH PRGXO vQ FDUH YDORULOH UHSUH]HQWDQ LORU SROLWLFXOXL VH LQWHJUHD]

management din sectorul public 3. ,GHQWLILFD L FDUH GLQ XUP

PDQDJHPHQWXO SXEOLF VH GLIHUHQ LD]

2p
DUJXPHQWH SULQ FDUH vQ DFFHS LXQHD OXL

WRDUHOH HOHPHQWH QX UHSUH]LQW

GH DGPLQLVWUD LD SXEOLF

Overmann : a. WUDWHD] SUREOHPDWLFD H[HUFLW ULL IXQF LLORU PDQDJHPHQWXOXL DGDSWDWH OD VHFWRUXO public b. XUP UHWH RULHQWDUHD DFWLYLW LL GHVI XUDWH vQ VHFWRUXO SXEOLF SH FULWHULL GH
HILFLHQ

c. d. e.

DERUGHD]

WRDWH QLYHOXULOH VWUXFWXULL VLVWHPXOXL DGPLQLVWUDWLY D PDQDJHPHQWXOXL vQ VHFWRUXO L FX DOWH

DUH WHQGLQ D GH D JHQHUDOL]D SUREOHPDWLFD DPSO

public
VH DIO vQ OHJ WXU VWUkQV FX PDQDJHPHQWXO WUDGL LRQDO FD WLLQ S vQ L VSHFLILF UHXQLWH vQ GRPHQLL GLVWLQFWH WLLQ D SROLWLF  VRFLRORJLD  &DUDFWHUXO LQWHJUDWRU DO PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF FRQVW

a. b. c.

H[LVWHQ D XQRU LQVWLWX LL FX FRPSHWHQ

PDWHULDO

JHQHUDO

structura sistemului administrativ

PXOWLWXGLQHD GRPHQLLORU vQ FDUH PDQDJHPHQWXO SXEOLF VH DSOLF SUHRFXSDUHD IXQF LRQDULORU SXEOLFL GH D SXQH FkW PDL ELQH vQ DSOLFDUH FRQ LQXWXO

cadrului legislativ existent d. studierea modului de conducerH D LQVWLWX LLORU SXEOLFH SULQ FRQVLGHUDUHD
HOHPHQWHORU GLQ WRDWH GRPHQLLOH YLH LL VRFLDOH vQ SURFHVHOH GH PDQDJHPHQW L GH H[HFX LH

e. integrarea tuturor elementelor de specificitate dintr-o unitate administrativ WHULWRULDO 2p

 &DUDFWHUXO FRPSOH[ DO PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF GHULY

GLQ

a. b. c. d.

QHFHVLWDWHD DGDSW ULL FXQRWLQ HORU GLQ GLIHULWH GRPHQLL DOH WLLQ HL OD VHFWRUXO

public
QXP UXO PDUH GH WLSXUL GH LQVWLWX LL SXEOLFH FDUH VH LQWHJUHD] vQ VLVWHPXO

administrativ dintr-R

DU

SUHRFXSDUHD GH D SUHOXD HOHPHQWH VSHFLILFH DOWRU GRPHQLL L D OH LQWHJUD vQ

domeniul managementului public

LQIOXHQ D SH FDUH IDFWRUXO SROLWLF R DUH DVXSUD PRGXOXL GH GHVI XUDUHD D DFWLYLW LL GLQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH SULQFLSLLOH L OHJLW LOH JHQHUDOH DOH

e. diversitDWHD GRPHQLLORU vQ FDUH VH DSOLF managementului public a.

2p
vQ SHUVRQDOXO LQVWLWX LHL SXEOLFH V SHQWUX UHDOL]DUHD RELHFWLYHORU

 )XQF LD GH PRWLYDUH D PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF FRQVW DQVDPEOXO SURFHVHORU SULQ FDUH VH GHWHUPLQ FRQVLGHUHDUH D HOHPHQWHORU FDUH vO PRWLYHD]

FRQWULEXLH OD LGHQWLILFDUHD L VDWLVIDFHUHD LQWHUHVXOXL SXEOLF SH ED]D OX ULL vQ DQVDPEOXO SURFHVHORU SULQ FDUH VH DVLJXU FDGUXO LQVWLWX LRQDO QHFHVDU UHDOL] UL

b.

UD LRQDOH L HILFLHQWH D RELHFWLYHORU SUHYL]LRQDWH vQ GRPHQLXO PDQDJHPHQWXOXL

public c. d. e.
DQVDPEOXO SURFHVHOH SULQ FDUH VH XUP UHWH UHDOL]DUHD RELHFWLYHORU SUHYL]LRQDWH DQVDPEOXO SURFHVHORU SULQ FDUH VH DVLJXU JHVWLRQDUHD UHVXUVHORU GH FDUH L DSUHFLD] S FDOLWDWHD DFWLYLW LL

dispune sistemul administrativ dintr-R

DU

WRWDOLWDWHD SURFHVHORU SULQ FDUH VH HYDOXHD]

IXQF LRQDULORU SXEOLFL GLQ VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY

 &DUH GLQ XUP WRDUHOH HQXQ XUL UHXQHWH FULWHULLOH GH GHOLPLWDUH D RUJDQL] ULL v DGPLQLVWUD LD SXEOLF  QLYHOXO L RELHFWXO FRQ LQXWXO L IRUPD GH SUH]HQWDUH WLSXO L VWUXFWXUD SROLWLF QDWXUD SUHJ WLULL IXQF LRQDULORU SXEOLFL L PRGXO GH UHSDUWL]DUH SH QLYHOXUL WLSXO GH LQVWLWX LH SXEOLF L QXP UXO QLYHOXULORU LHUDUKLFH

a. b. c. d. e.

2p

8. 6WUXFWXUD WHULWRULDO vQ DGPLQLVWUD LD GH VWDW HVWH GHWHUPLQDW GH a. dispunerea diferitelor componente ale structurii sistemului administrativ n
GLIHULWH XQLW L DGPLQLVWUDWLY WHULWRULDOH

b. repartizarea diferitelor componente structurale pe niveluri ierarhice distincte c. QXP UXO GH IXQF LRQDUL SXEOLFL FDUH GHVI RDU DFWLYLWDWH vQ DGPLQLVWUD LH d. SUHJ WLUHD IXQF LRQDULORU SXEOLFL FX IXQF LL GH FRQGXFHUH GLQ DGPLQLVWUD LH e. GLPHQVLXQHD LQVWLWX LHL SXEOLFH 2p 9. n cadrul structurii teritoriale, subsistemul organizatoric al managementului public cuprinde: a. LQVWLWX LL SXEOLFH GH WRDWH WLSXULOH b. LQVWLWX LL FX FRPSHWHQ WHULWRULDO JHQHUDO L OLPLWDW c. LQVWLWX LL FDUH GHVI RDU DFWLYLW L VSHFLILFH XQXL domeniu distinct

d. e. a. b. c.

LQVWLWX LL FDUH GHVI RDU LQVWLWX LL FDUH GHVI RDU

DFWLYLW DFWLYLW

L vQ GRPHQLL GLVWLQFWH L vQ GRPHQLL FRQH[H S

 &DUH GLQ XUP WRDUHOH DILUPD LL HVWH DGHY UDW  LQWHUHVHOH GH JUXS VXQW FHOH FDUH GHWHUPLQ VWUXFWXUD RUJDQL]DWRULF vQWU

-un

sistem administrativ
IDFWRUXO SROLWLF LQIOXHQ HD] VHPQLILFDWLY VWUXFWXUD RUJDQL]DWRULF D VLVWHPXOXL

de management public
LQWHUHVHOH VRFLDOH ]RQDOH GHWHUPLQ FRQ LQXWXO VWUXFWXULL RUJDQL]DWRULFH

teritoriale d. cadrul legislativ infOXHQ HD] QHVHPQLILFDWLY FRQ LQXWXO VWUXFWXULL RUJDQL]DWRULFH a managementului public e. SDUWLFXODULW LOH FXOWXUDOH VXQW FHOH FDUH LQIOXHQ HD] VHPQLILFDWLY FRQ LQXWXO structurii organizatorice n sistemul de management public 2p
 &DUH GLQ XUP WRDUHOH HQXQ XUL SUH]HQWDWH vQ FRQWLQXDUH QX UHXQHWH GRDU DXWRULW L L LQVWLWX LL DOH VWUXFWXULL RUJDQL]DWRULFH GLQ DGPLQLVWUD LD FHQWUDO vQ

Romnia: a. LQVWLWX LL FDUH IXQF LRQHD] n structura guvernului b. LQVWLWX LL FDUH IXQF LRQHD] vQ VWUXFWXUD DGPLQLVWUD LHL SUH]LGHQ LDOH c. LQVWLWX LL FHQWUDOH FDUH GHVI RDU DFWLYLWDWHD vQ VXERUGLQHD XQXL PLQLVWHU d. LQVWLWX LL ORFDOH FDUH GHVI RDU DFWLYLWDWHD vQ VXERUGLQHD XQXL PLQLVWHU e. LQVWLWX LL FDUH RIHU GLUHFW VHUYLFLL SXEOLFH FHW HQLORU S
&DUH GLQ XUP WRDUHOH WLSXUL GH FRPLVLL SUH]HQWDWH vQ FRQWLQXDUH QX OH LGHQWLILF P vQ RUJDQL]DUHD L GHVI XUDUHD DFWLYLW LL 3DUODPHQWXOXL 5RPkQLHL

a. comisii permanente b. FRPLVLL GH DQFKHW c. comisii comune d. comisii speciale e. FRPLVLL GH DQDOL]
vQGHSOLQHWH VL UROXO GH 

S

 &RQVLOLXO 6XSHULRU DO 0DJLVWUDWXULL DUH FRPSHWHQ H VSHFLDOH L FD XUPDUH

a. FRQVLOLX GH GLVFLSOLQ b. consiliu consultativ c. FRQVLOLX GH DQDOL] d. consiliu de previziune e. consiliu de organizare
 'LQ VWUXFWXUD RUJDQL]DWRULF 3UH]LGHQ LDOH GLQ 5RPkQLHL QX

2p
D 6HFUHWDULDWXOXL *HQHUDO DO $GPLQLVWUD LHL

face parte:

a. b. c. d. e.

GLUHF LD GH UHOD LL FX SXEOLFXO GLUHF LD HFRQRPLF JUXSXO GH DQDOL] L DGPLQLVWUDWLY LQYHVWL LL S

GLUHF LD GH GRFXPHQWDUH L LQIRUPDUH GLUHF LD DFWH SUH]LGHQ LDOH

15. Elaborarea deciziilor administrative este un proces: a. DPSOX FRPSOH[ GH GXUDW b. VLPSOLILFDW FRPSOH[ GH GXUDW c. amplu, simplificat, determinat de nevoi d. GH GXUDW  DPSOX GHWHUPLQDW GH RELHFWLYH e. FRPSOH[ GLIHUHQ LDW GH GXUDW
 9DORDUHD XQHL GHFL]LL DGPLQLVWUDWLYH QX HVWH GHWHUPLQDW GH

2p

a. FRPSHWHQ D SURIHVLRQDO D GHFLGHQWXOXL b. FRPSHWHQ D PDQDJHULDO D GHFLGHQWXOXL c. RULHQWDUHD SROLWLF D GHFLGHQWXOXL d. cadrul legislativ existent e. PRGXO GH GHVI XUDUH D DFWLYLW LL vQWU-R LQVWLWX LL SXEOLFH a. b. c. d. e.
VHOHFWDUHD GRDU D LQIRUPD LLORU VWULFW FRUHODWH FX QHYRLOH VRFLDOH DQDOL]D LQIRUPD LLORU VHOHFWDWH

S vQ

 'RFXPHQWDUHD vQ YHGHUHD IRUPXO ULL GHFL]LHL DGPLQLVWUDWLYH FRQVW

LGHQWLILFDUHD L FXOHJHUHD XQXL YROXP FkW PDL PDUH GH LQIRUPD LL UHDOLVWH IRUPXODUHD XQRU YDULDQWH GH DQDOL] D GDWHORU L LQIRUPD LLORU DOHJHUHD XQRU VHWXUL GH GDWH L LQIRUPD LL UHOHYDQWH SHQWUX SHQWUX SURFHVXO

decizional
D IXQF LRQDULORU SXEOLFL SHUPDQHQ L

2p

 &DUH GLQ XUP WRDUHOH PHWRGH L WHKQLFL QX VXQW XWLOL]DWH vQ SURFHVXO GH VHOHF LH

a. FRQYRUELULOH FX FDQGLGD LL b. analiza postului c. testele d. SUREHOH GH YHULILFDUH D FXQRWLQ HORU e. interviul
 )XQF LD PDQDJHULDO VDX GH H[HFX LH vQWU R LQVWLWX LH SXEOLF

2p FRQVW vQ LORU FDUH UHYLQ

a.

DQVDPEOXO VDUFLQLORU FRPSHWHQ HORU L UHVSRQVDELOLW SXEOLFH LVDX FRPSDUWLPHQWXOXL

persoanelor din sistemul adminisWUDWLY SHQWUX D UHDOL]D RELHFWLYHOH LQVWLWX LHL b. c. d. e.

DQVDPEOXO FDUDFWHULVWLFLORU QHFHVDUH L VXILFLHQWH SHQWUX XQ IXQF LRQDU SXEOLF SHQWUX D GHVI XUD DFWLYLWDWH vQ LQWHUHVXO FRPXQLW DQVDPEOXO DWULEX LLORU SUHY ]XWH H[FOXVLY LL

de cadrul legislativ
LORU FDUH UHYLQ S

DQVDPEOXO SUHYHGHULORU OHJLL UHIHULWRDUH OD IXQF LRQDULL SXEOLFL WRWDOLWDWHD DWULEX LLORU FRPSHWHQ HORU L UHVSRQVDELOLW IXQF LRQDULORU SXEOLFL GLQWU R LQVWLWX LH SXEOLF

20. Rolul sistemului indicatorLORU GH SHUIRUPDQ HVWH a. VWLPXODUHD IXQF LRQDULORU SXEOLFL SHQWUX D RE LQH UH]XOWDWH FkW PDL EXQH vQ
DFWLYLWDWHD GHVI XUDW

b. c.

XUP ULUHD PRGXOXL GH GHVI XUDUHD D DFWLYLW

LL vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH

H[HUFLWDUHD XQXL FRQWURO FkW PDL EXQ vQ DGPLQLVWUD LH

d. e.

VWDELOLUHD XQRU VWDQGDUGH GH FDOLWDWH vQ FHHD FH SULYHWH VHUYLFLLOH SXEOLFH

prestate
PHQ LQHUHD vQ FDGUXO LQVWLWX LLORU SXEOLFH D XQRU IXQF LRQDUL SXEOLFL HILFLHQ L

2p 21. Q DOWH VWDWH SHQWUX HYDOXDUHD L DSUHFLHUHD IXQF LRQDULORU SXEOLFL VH XWLOL]HD] a. testul b. interviul c. criteriile formale de apreciere d. chestionarele e. FHUFHWDUHD UHIHULQ HORU S 22.Care din urP WRDUHOH IRUPH SUH]HQWDWH vQ FRQWLQXDUH QX SRDWH IL DVRFLDW parteneriatul n sfera serviciilor publice n Romnia : a. VXEFRQWUDFWDUHD GH OXFU UL b. concesionarea de terenuri c. dezvoltarea de franchising d. RUJDQL]D LL PL[WH e. GHVI XUDUHD GH DFWLYLW L vQ SDUWLFLSD LXQH S
1X UHSUH]LQW FX 

R PRGDOLWDWH GH DF LXQH SHQWUX FRQVWLWXLUHD RUJDQL]D LLORU PL[WH

n sectorul public: a. YkQ]DUHD XQHL S U L GLQ FDSLWDOXO LQVWLWX LHL SXEOLFH b. UHVWUXFWXUDUHD RUJDQL]D LHL c. asocierea n partiFLSD LXQH d. SULYDWL]DUHD SDU LDO D SURGXF LHL GH VHUYLFLL e. SULYDWL]DUHD WRWDO D SURGXF LHL GH VHUYLFLL public: a. flexibil, receptiv, comunicativ, creativ b. experimentat, talentat, autoritar, creativ c. profesionist, inteligent, creativ, flexibil d. generalist, inovativ, comunicativ, flexibil e. birocrat, experimentat, talentat, autoritar

S

&DUH GLQ XUP WRDUHOH HQXQ XUL GHVFULH FHO PDL ELQH SURILOXO QRXOXL PDQDJHU

2p

25. EficientizarHD DFWLYLW LL GLQ VHFWRUXO SXEOLF FRQVW vQ  a. UHDOL]DUHD RELHFWLYHORU vQ VHFWRUXO SXEOLF vQ WLPSXO FHO PDL VFXUW L FX HIRUWXUL minime b. FDOLWDWHD VXSHULRDU D VHUYLFLLORU SXEOLFH RIHULWH c. SHUIHF LRQDUHD SUHJ WLULL IXQF LRQDULORU SXEOLFL d. DFKL]L LRQDUHD de echipamente moderne e. reproiectarea sistemului de management public 2p
 Q &DQDGD H[LVW  GRX VLVWHPH GH OHJL

a.

b. un sistem de legi c. un pachet de legi d. un grup de acte normative e. XQ FRG FDUH UHXQHWH PDL PXOWH OHJL
 ,QVWLWX LD FX FHOH PDL vQDOWH FRPSHWHQ H GLQ VLVWHPXO DXWRULW

2p
LL MXULGLFH vQ

Canada este : a. FXUWHD GH MXVWL LH b. FXUWHD VXSUHP c. nalta curte d. FXUWHD VXSHULRDU e. curtea cu cel mai nalt rang
 8QD GLQ IXQF LLOH LPSRUWDQWH DOH 6HQDWXOXL &DQDGHL HVWH

2p

a. elaborarea legilor b. aprobarea legilor c. XUP ULUHD DSOLF ULL OHJLORU d. H[DPLQDUHD FRQ LQXWXOXL SURLHFWHORU GH OHJL e. LQL LHUHD GH]EDWHULORU FX *XYHUQXO
 Q &DQDGD H[LVW QXP UXO DFHVWRUD

2p

FRPLWHWHOH SDUODPHQWDUH 3UHFL]D L FDUH HVWH vQ SUH]HQW

a. b. c. d. e.

3 comitete 1 comitet 5 comitete 36 comitete 30 comitete

LQIRUPDUHD vQ OHJ WXU LQWHUQD LRQDO FX GH]YROWDUHD VRFLHW

2p
LL FDQDGLHQH L FRPXQLWDWHD

 %LURXO 6HIXOXL *XYHUQXOXL &DQDGHL DVLJXU 

a.

b. comunicarea ntre membrii guvernului c. comunicarea cu parlamentul d. XUP ULUHD DSOLF ULL deciziilor administrative fundamentate la acest nivel e. IXQF LRQDOLWDWHD VLVWHPXOXL DGPLQLVWUDWLY OD QLYHO FHQWUDO S
 &DUH GLQ XUP WRDUHOH HQXQ XUL GHVFULH IRUPD vQ FDUH IXQF LRQHD] &RPLVLD

pentru Servicii Publice: a. FRPSRQHQW VWUXFWXUDO GLVWLQFW b. FRPSDUWLPHQW vQ DGPLQLVWUD LD FHQWUDO c. DJHQ LH LQGHSHQGHQW VXERUGRQDW GLUHFW SDUODPHQWXOXL d. DXWRULWDWH DGPLQLVWUDWLY VSHFLDOL]DW e. DJHQ LH QD LRQDO VSHFLDOL]DW

S

&DUH GLQ XUP WRDUHOH LQVWLWX LL SXEOLFH QX DX XQ URO GHWHUPLQDQW vQ SURPRYDUHD

firmelor din sectorul privat n Canada: a. EDQFD IHGHUDO GH GH]YROWDUH D DIDFHULORU b. FRUSRUD LD GH GH]YROWDUH D H[SRUWXOXL c. RUJDQL]D LD SHQWUX VSULMLQLUHD LQYHVWL LLORU VWU d. consiliul de cHUFHWDUH HFRQRPLF e. EDQFD UHJLRQDO GH GH]YROWDUH D DIDFHULORU

LQH vQ &DQDGD S vQ &DQDGD

 3UHFL]D L FkWH VLVWHPH PXQLFLSDOH IXQF LRQHD]

a. un sistem municipal b. GRX VLVWHPH PXQLFLSDOH c. QRX VLVWHPH PXQLFLSDOH d. zece sisteme municipale e. mai mult de zece
 &DUH GLQ XUP WRDUHOH QX UHSUH]LQW

2p
FDUDFWHULVWLFL DOH VLVWHPXOXL GHFL]LRQDO DO

managementului public n Canada: a. derularea n mai multe faze a procesului decizional b. dinamism c. WUDQVSDUHQ d. caracter accentuat informal al procesului decizional e. formalism n procesul de fundamentare a deciziilor administrative 2p  &DUH GLQ XUP WRDUele principii a fost generalizat n managementul public din
*HUPDQLD GXS 

a. SULQFLSLXO VXEVLGLDULW LL b. principiul autonomiei c. principiul clauzei universale d. SULQFLSLXO VXERUGRQ ULL GLUHFWH e. SULQFLSLXO IOH[LELOLW LL
 &DUH HVWH WLSXO GH VWUXFWXU RUJDQL]DWRULF

2p
VSHFLILF SHQWUX DXWRULWDWHD H[HFXWLY

n Germania: a. SROLFHQWULF b. HWQRFHQWULF c. PL[W d. ierarhic-IXQF LRQDO e. WHULWRULDO

2p

Raspunsuri : 1/b;2/d;3/c;4/d;5/e;6/a;7/a;8/a;9/b;10/c;11/e;12/e;13/a;14/d;15/a;16/e;17/c; 18/b; 19/a; 20/a; 21/d; 22/e; 23/b; 24/c; 25/a; 26/a; 27/b; 28/d; 29/e; 30/a; 31/c; 32/e; 33/d; 34/e; 35/c; 36/a.