P. 1
Nivelurile Textului Poetic

Nivelurile Textului Poetic

|Views: 329|Likes:
Published by Leezuka

More info:

Published by: Leezuka on Mar 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/14/2015

pdf

text

original

NIVELURILE TEXTULUI POETIC NIVELUL FONETIC La acest nivel se descoperă şi comentează prezenţa următoarelor figuri :  AFEREZA – suprimarea unui

sunet sau a unui grup de sunete aflat în poziţie iniţială într-un cuvânt – vreme-nchisă  APOCOPA – idem, în poziţie finală – făr-de –veste  SINCOPA –idem, în interiorul cuvântului – alt’dată  ALITERAŢIA –repetiţie consonantică cu efect eufonic, onomatopeic sau simbolic – Prin vişini vântul în grădină / Cătând culcuş mai bate-abia – Coşbuc  ASONANŢA –repetiţia unei vocale accentuate în două sau mai multe cuvinte – Ale turnurilor umbre peste unde stau culate – Gr.Alexandrescu  CUVÂNTUL –VALIZĂ – fuzionare a două cuvinte care au un anumit număr de caracteristici formale comune. Aceste cuvinte se suprapun parţial, când au şi o asemănare fonetică. –a furgăsi – a fura+ a găsi, femartie – februarie+ martie  DIEREZA – fenomen invers sinerezei , constând în multiplicarea vocalelor – Oceanul de ninsoare , în loc de o-cea-nul  METATEZA – constă în schimbarea ordinii sunetelor într-un cuvânt . remuneraţie pentru remuneraţie  PALINDROMUL – cuvinte sau sintagme care se citesc la fel şi de la dreapta la stâna şi invers – capac, sus, Ana, rar  PARIGMENON – figură ce presupune repetarea, în acelaşi vers, a cuvintelor care fac parte din aceeaşi familie lexicală, repetiţia având efect eufonic – Singur fuse îndrăgitul, singur el îndrăgitorul – Eminescu  PARONOMAZA – joc de cuvinte, apropiate ca formă , uneori şi ca etimologie – La toată răscrucea-i o cruce –Arghezi, Toţi au murit de tot –Eminescu  POLIPTOTONUL – figură de sunet cu implicaţii semantice, care constă în repetarea aceluiaşi cuvânt, cu forme diferite – E stăpânul fără margini peste marginile lumii – Eminescu  SINEREZA – reprezintă unirea a două vocale într-un diftong sau monoftongarea – sară în loc de seară.  RIMA , fiind definită ca omofonia ultimelor vocale accentuate din versuri sucesive, este considerată o figură de sunet. NIVELUL LEXICAL Pentru analiza din acest punct de vedere, sunt relevante următoarele aspecte :  CATEGORIILE LEXICALE – arhaisme, regionalisme, cuvinte populare, neologisme, elemente de jargon, argou, termeni ştiinţifici  CLASE SEMANTICE – sinonime, antonime,omonime, paronime, pleonasm, tautologie  MIJLOACE DE FORMARE A CUVINTELOR – derivare, compunere, conversiune  CÂMPUL LEXICO- SEMANTIC – în text pot fi detectaţi termeni care se grupează în jurul aceleaşi noţiuni – plumb – la Bacovia

vorbă prihănită 6.  CHIASMUL SIMPLU – AŞEZAREA ÎN CRUCE – repetarea lexicală a cel puţin unuia din termenii simetriei – schema AB BA – Toate-s vechi şi nouă toate – Eminescu COMPLEX – sunt puse în paralel aceleaşi elemente lexicale. punând în evidenţă relaţia sintactică – Şi plouă şi ninge/ Şi ninge şi plouă. ornant – păsări negre 5. calcă totul în picioare – Eminescu  ZEUGMA – folosirea unui cuvânt ( predicat. atribut. generalizator – dulce plai 7. presupune tot o rupere în ordinea firească a unei sintagme.I. dublu 3. boarea pădurilor terestre. altădată. de obicei este generat de repetiţie – Şi dacă…. complement) într-o relaţie gramaticală cu mai multe cuvinte din propoziţie / frază – Mândrului geniu şi nalt / Al luminei – Eminescu NIVELUL STILISTIC Cuprinde figurile semantice. dar cu funcţiile gramaticale inversate – slova vorbelor tocită / Vorba slovei prihănită – Arghezi  ELIPSA –suprimarea unui constituent dintr-un enunţ – Şi bea din plin vârtejul stârnit în preajma ta / Cum. vine. în acelaşi vers sau în versuri succesive.Barbu  HIPALAGA. oximoronic – calde promoroace . – Alexandrescu  PARALELISMUL SINTACTIC – procedeu prin care se repetă.Eminescu  POLISINDETONUL – repetiţia mărcilor coordonării. sinestezic – aromate promoroace 10. evocativ. de gândire retorice ( acestea alcătuind sfera figurilor stilistice ) FIGURI SE4MANTICE  COMPARAŢIA  EPITETUL – 1. faţă de care nu se subordonează. prin plasarea unui determinant pe lângă un alt cuvânt. simplu 2. – Bacovia  REPETIŢIA – reluarea unui element cu aceeaşi valoare – Care vine. cromatic –păru-i galben 9. apreciativ – mândru soare 4. numită şi epitet imposibil. individualizator – melc nătâng 8. acelaşi tipar sintactic . Investigarea textului presupune identificarea şi comentarea figurilor de construcţie .NIVELUL MORFOSINTACTIC A. vine. creând ambiguitate – Lacul codrilor albastru – Eminescu în loc de lacul albastru al codrilor  HIPERBATUL – scoaterea în afara cadrului normal al frazei a unuia dintre constituenţii ei ficşi ( dislocare sintactică ) – Trandafiri aruncă roşii…/ Trandafiri aruncă tineri – Eminescu  INVERSIUNEA – schimbare în ordinea constituenţilor frazei – Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate.

pleonastic. metaforă genitivală – Cuibul veşniciei – Blaga 5. in praesentia – Lună . metaforă verbală – Zilele albe.Eminescu  CLIMAXUL – gradaţia ascendentă – căci eu iubesc / şi flori . adverbial – plânge încet 16. dar a semnifica mai ult – El vine-aşa . / Toţi au murit de tot – Arghezi FIGURI RETORICE  INTEROGAŢIA RETORICĂ  INVOCAŢIA RETORICĂ NIVELUL IMAGINILOR ARTISTICE IMAGINEA ARTISTICĂ – forma concretă de redare a unei idei artistice.pulbere fină 12.VIZUALE – Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliţi – Eminescu  TACTILE – Şi parcă dorm pe scânduri ude – Bacovia  OLFACTIVE – Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet – Eminescu  GUSTATIVE – Cerul la gust –ajunge ca un blid/ Cu laptele amar şi agurid – Arghezi . asociind două cuvine cu sensuri contradictorii – dureros de dulce.  VIZUALE  AUDITIVE  AUDIO. metaforă adjectivală – ( epitetul metaforic ) – Limba scămoasă – Arghezi 7. şi ochi .11. / Când vine – Coşbuc – în subtext se înţelege că este vorba de un sentiment mult mai puternic decât cel care este afirmat  HIPERBOLA  OXIMORONUL – epitet imposibil . şi buze şi morminte – Blaga  ANTICLIMAXUL – gradaţie descendentă – Toţi au plecat. Tipuri de imagini . substantival – codrii de argint 14. metaforic – ciorapi de sticlă de mătase 13. luminoasa umbră . toţi au înnoptat. metaforă – apoziţie – Leoaică tânără – iubirea – Stănescu 4. ca tine . de când ai plecat/ Toţi s-au culcat . stăpâna mării – Eminescu 2. tu. de dragul lui . iată . in absentia – Sfertul lumii de apus / S-a urcat niţel mai sus – Arghezi 3. au început să plece – Arghezi 6. adjectival – floare-albastră 15. la Blaga – metaforă plasticizantă şi revelatorie  PERSONIFICAREA FIGURI DE GÂNDIRE  ANTITEZA  LITOTA – presupune a spune mai puţin . gerunzial – lebădă murindă  METAFORA 1.

specie. feminină ( silabele finale neaccentuate ) 2. MOTRICE ) – Pe copite iau în fugă faţa negrului pământ – Eminescu NIVELUL PROZODIC RIMA – potrivire sonoră în finalul versurilor Tipuri de rimă : a). specifice poeziei populare ) -versuri lungi ( peste 10 silabe ) RITMUL – succesiunea silabelor accentuate şi neaccentuate dintr-un vers -iambic – a doua accentuată -trohaic – prima accentuată -dactilic -o silabă accentuată + 2 neaccentuate -ambibrahic – prima neaccentuată+ accentuată+ neaccentuată -anapestic – 2 silabe neaccentuate + accentuată VERSUL ALB – vers lipsit de rimă VERSUL LIBER – vers lipsit de rimă şi de ritm. 7 NIVELUL PROZODIC Date despre autor şi operă Gen. masculină ( silabele finale accentuate ) 3. având măsură variabilă 1 8 Încadrare în lit. împerecheată – aa-bb 2. În funcţie de felul în care se repetă vocalele ce o compun : 1. bcb. monorimă 5. încrucişată – abab 3. îmbrăţişată – abba 4. Curent lit. hiperdactilică/ peonică ( cuvântul are accentul pe a patra silabă ) MĂSURA .O picătură parfumată cu vibrări de violet – Bacovia CROMATICE – S-a-nchis grădina serii cu porţi de abanos – Voiculescu STATICE – Iar pe-ntinderea pustie .    SINESTEZICE.naţională şi univ. Instanţele textului 2 NIVEL FONETIC NIVELUL IMAGINILOR ARTISTICE NIVEL 6 STILISTIC NIVEL LEXICAL NIVEL MORFOSIN TACTIC 4 3 5 . În funcţie de accent 1. fără drum – Alecsandri DINAMICE – ( CINETICE. fără urme . cdc b). înlănţuită aba.numărul silabelor ce compun un vers -versuri scurte ( 7-8 silabe. dactilică ( are accentul pe antepenultima silabă a cuvântului ) 4.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->