.................................... Lucrarea nr. 4 Data......................... Anul.........grupa.......... CIRCUITE FILIFORME LINIARE DE CURENT CONTINUU 1.

Scopul lucrării constă în verificarea experimentală a teoremei generatorului echivalent de tensiune (a lui Thévenin) şi a teoremei generatorului echivalent de curent (a lui Norton). 2. Considera ii teoretice În unele cazuri se cere determinarea doar a unui anumit curent dintr-o latură de re ea sau a tensiunii dintre două puncte ale re elei. În aceste cazuri, pentru a evita calculul întregii re ele, este avantajos de utilizat teorema generatorului echivalent de tensiune şi, respectiv, teorema generatorului echivalent de curent. În cazul circuitelor electrice liniare, datorită existen ei unor rela ii de propor ionalitate între curen i şi tensiuni, putem înlocui re eaua activă având o structură oarecare, fie printr-un generator echivalent de tensiune ue şi rezisten ă interioară ri, fie printr-un generator echivalent de curent isc şi conductan ă interioară gi, în func ie de ceea ce se doreşte să se determine . Conform generatorului echivalent de tensiune, curentul într-o latură este (fig.1):

i=

u0 R + Ri

în care: u0 reprezintă tensiunea în gol între bornele a şi b (fig.1b)); R reprezintă rezisten a laturii; Ri reprezintă rezisten a echivalentă fa ă de bornele a şi b a restului de circuit pasivizat (fig.1d)).

Fig.1

Conform teoremei generatorului echivalent de curent, tensiunea la bornele unei laturi pasive de circuit u, este (fig.1): isc G + Gi unde: isc reprezintă curentul între bornele a şi b scurtcircuitate (fig1.c); G reprezintă conductan a laturii; u=

1

3. ca pe baza lor să rezulte aceiaşi curen i şi aceleaşi tensiuni la borne. între bornele a şi b se conectează un voltmetru.2 în care rezisten ele R1. R3. alegând o valoare de lucru pentru tensiunea Ue. R4 şi tensiunea Ue au valorile din tabelul 1. a cărei indica ie va arăta tensiunea u. 3. 3. u0. R2. 3. R2.7 Măsurarea tensiunii u0 în lipsa laturii de re ea formată din rezisten a R4 se face înlocuind această latură cu un voltmetru. acest lucru rezultând din condi ia.2 3. Ri. 3. Valoarea citită pe ampermetru se trece în tabelul 2.4 Pentru măsurarea curentului i se înseriază cu rezisten a R4 un ampermetru. Indica ia ampermetrului va reprezenta curentul de scurtcircuit. Astfel rezultă următoarele condi ii de echivalen ă: u u0 1 1 Gi = = isc = e = Ri ( Rab ) p Ri ( Rab ) p unde: (Rab)p reprezintă rezisten a echivalentă fa ă de bornele a şi b a restului de circuit pasivizat. R3. Indica ia voltmetrului u0 se trece în tabelul 2. 3. care au fost stabilite prin calcul. Gi ).2 Folosind teorema generatorului echivalent de tensiune şi teorema generatorului echivalent de curent se vor determina prin calcule. 3. Valoarea ob inută pentru Ri şi cea calculată pentru Gi se trec în tabelul 2. se compară cu cele corespunzătoare din tabelul 1.Gi reprezintă conductan a echivalentă fa ă de a şi b a restului de circuit pasivizat (Gi=1/Ri). 3.9 Valorile curentului i şi a tensiunii u din tabelul 2.5 În schema din fig. Determinări experimentale 3. valoare care se trece în tabelul 2.2 se măsoară cu puntea sau cu un instrument digital. isc.1 Rezisten ele R1. R4 din circuitul din fig. cu deconectarea sursei Ue şi scurtcircuitarea bornelor acesteia. determinate experimental. mărimile ce intervin în aceste rela ii (i.3 Se realizează montajul din fig.8 Determinarea experimentală a rezisten ei restului de circuit pasivizat (Ri) se realizează folosind puntea de la 3. 2 .6 Măsurarea curentului de scurtcircuit între bornele a şi b (isc) se face înlocuind latura de re ea formată din rezisten a R4 cu un ampermetru. Cele două scheme sunt echivalente. Rezultatul se trece în tabelul 2. Rezultatele se trec în tabelul 1.2. u. Fig.1.

Ue [V] R1 [Ω ] R2 [Ω ] R3 [Ω ] R4 [Ω ] u0 [V] Ri [Ω ] i [A] Gi [S] G4 [S] Tabelul 1 isc u [A] [V] Tabelul 2 u0 [V] Ri [Ω ] i [A] Gi [S] isc [A] u [V] 3 .