P. 1
Almanah Tehnium 1982

Almanah Tehnium 1982

|Views: 108|Likes:
Published by iifoarte
ALMANAH TEHNIUM - (1982-1990)
ALMANAH TEHNIUM - (1982-1990)

More info:

Published by: iifoarte on Mar 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/15/2012

pdf

text

original

..

tori
Întotdeauna, sau aproape întotdeauna, o ă
ţ ă ş cîteva ă ş fie
atunci cînd o ă ş pentru prima ă la un ş
de ziare sau În ă fie ă ce ai parcurs deja
o parte sau Întregul cuprins al ă
Prima ş cea mai ă Întrebare pe care ţ
pui dumneata, stimate cititor, sint convins ă s-ar
putea formula, În ţ ă prin ă cuvinte:
Era necesar acest Almanah «Tehnium»? Ei bine,
da! Era necesar, cu atît mai mult cu cît nevoia lui
era ă de mai ă vreme.
ă fim ă mai ţ Nu este o noutate pentru
cel ce citeste aceste rînduri ă În tara ă cu
deosebire irJ ultimii 16 se ă o ă
ş ă ă de edificare a ă ţ socialiste
multilateral dezvoltate. Acest proces conduce ă
la ţ ca tineretul, ă de la o ă ă
În ţ de zi cu zi, ă ă În contact cu tehnica, cu o
ă ă ţ ă pe care se ă
duie ă o ţ ă ş ă o ă Mai tîrziu,
ş ş cum este ea ă strîns ă de
ă ţ economiei noastre ţ 11 instru-
ş pe ă În cadru! triadei ă ţ ă
ţ În ş fel Încît el ă ă ă cît mai bine
tehnologiile necesare ă profesiei alese.
Ş mai tîrziu, ţ ş dinamica ei ă ă precedent
îl pun pe ă În ţ ţ de a conduce mijloace
de ţ de o din ce În ce mai ă complexitate,
ceea ce ă În ţ ă ţ prafe-
ă ş acomodare la noi tehnologii de ţ
In ţ dar ş cu imense ţ ţ ă de acest
proces complex de formare ă se
ă o serie de pasiuni ce trebuie cultivate cu
ţ ă Vom ă ş cum este firesc,
asupra pasiunilor legate de ţ ă ă ă ă
ă aspectul lor deconectant, distractîv sau
latura lor ă ă ă asupra ţ
ş ţ profesionale ale pasiunilor tehnice.
Nu e cazul ă construim teorii sofisticate, e mai
de ţ prin cîteva ă Este
neindOIOS faptul ă un pasionat al electronicii va
rezolva probleme leoate de ă În viitoarea
lui profesie mult mai"'usor si cu mai multe satisfactii
decît un altul. Un radioamator pasionat sau un pasio-
3
consfrucforii amatori
nat al kartingului va deveni un electronist sau un
ş de ă dar, de ce ă nu o ş
ş ţ lor ar putea fi ţ ş În cadrul
ă ţ de ă pentru ă patriei.
Un navomodelist sau un aeromodelist talentat cu
ţ ă ă poate deveni un ă constructor
de nave sau de avioane. ă ar putea
continua. ţ este ă ă de timpuriu,
pasiunile tehnice îl pe copil spre ţ
ş ţ ă ş teh ă de care ţ ă are atîta
nevoie. Nu este ş de important ă el, copilul, a
început prin a arde un tranzistor sau prin a ă
covorul cu un «revelator» foto, ci ă prin procedeele
ş ţ ă vîrstei, ă cu pasiunea
pentru a construi, a face cu mîna lui, copilul sau
ă ă tainele naturii, realmente ş
insuseste o serie de cunostinte extrem de folosi-
toare mai tîrziu. . ,
Ş ă ă am clarificatîn li nii mari ă nsul
la ă Întrebare, ă trecem la a doua, care pre-
supunem ă ar suna cam ş De ce apare acest
Almanah «Termium» acum? Din mai multe mo-
tive, dar ă ne ă ă ă doar cîteva.
In primul rînd, pentru ă el ă prin anul
ă de ţ -- 1982 -- aniversarea a 60 de ani de
la ă Uniunii Tineretului Comunist, eveniment
deosebit În ţ tinerei ţ a patriei noastre.
Este În ş ţ ţ ţ a
tineretului ă ă ă ă marile evenimente din
patria ă inclusiv din propria sa activitate, prin
intensificarea ţ prin ă ş pentru ă
a tineretului, prin ţ care ă ă efortul
tinerei ţ la am piui proces de eqificare socia-
ă ă a patriei noastre. In ansamblul
acestei ă ţ revistele Ş ţ ă ş ă .
«Tehnium» ş aduc o ţ ă la stim
tarea ă stiintifica si tehnice a tineretul
ţ În acest mo
ă ă vine ă completeze mijloacele de cu
vare a pasiunii pentru ă de orientare profesio-
ă a tineretului, Îndeosebi a elevului, devenind
astfel un instrument ţ de lucru, util În munca
organelor U.T.C. ă ş de ce În prima parte a Alma-
nahului ă o serie de ţ ş regula-
mente Jolosite În activitatea cercurilor de creatie
ă de pe ă casele de ă ale
In al doilea rînd, apare acum pentru ă În Întreaga
activitate, În spiritul docu mentelor elaborate de
cele ă congrese - al agriculturii ş al consiliilor
oamenilor muncii -, ni se cere o ă calitate, supe-
ă Or, aceasta nu se poate Închipui ă ă pasiune
si ă instruire ă În cazul nostru, al
ţ ş ţ si pasiunea pentru a isco-
di, pentru ş ş ă a unor ţ ori-
ginale este minunat ă de ş «hobby»
tehnic. ă Îndeletnicire presupune În ş
timp ă ă ă ă ş ă
ţ ă ş spirit ă dar ş ţ
ă ş ă instruire ă Toate
acestea contribuie la formarea viitorului cadru ş
ţ ş tehnic ş În special la adîncirea ă ţ sale
ţ - fantezie ş rigoare.
In al treilea rînd, dar nu În cel din ă apare pen-
tru a confirma amploarea ă pe care a luat-o
ş de ţ ă din ţ ă Nu
este un secret pentru nimeni ă revista «Tehnium»,
chiar În ţ În care În acest an, prin eforturile
C.C. al U.T.C. ş ale Editurii «Scînteia», ş dublat
tirajul, se ă În cîteva ore de la ţ
Desigur, setea de ş a tineretului, mai ales
În domeniul ă ş ţ ş tehnicii, este
ă ş ă ă este clar ă pe fondul
efortului intens de industrializare, a crescut mult
pasiunea tinerei ţ pentru ţ ă
s-au ţ la ţ explozive ă cercu-
rilor tehnico-cDJhcative Ş ă de timp liber
În domeniul ţ tehnice. Almanahui «Tehnium»
ă ă ă in sprijinul acestui fenomen de ă
cu efecte benefice În ţ ă a ţ ă
Probabil ă stimate cititor, 'itl momentul cînd ai
parcurs deja sumarul Almanahului. Înainte de a-I
cu ă ţ vei pune Întrebarea: Cui ii esie d esti nat
acest Almanah?
În general, tuturor celor ţ de nou ş În
special celor ţ de ţ tehnice.
ţ ne-a ă ă În primul rînd tineretul este
interesat ş preocupat de ţ tehnice, dar
asta nu ă ă nu ă destui oameni maturi
ţ de ă ă Almanahul «Teh-
nium» este conceput În ş fel Încît ă ă
ă pe cei ce sînt la primii ş În acest do-
meniu, descifrÎnd {{legile» scrise sau nescrise ale
acestei ă dar ş pe cei care au acumulat
deja o ă ţ ă fiind ţ ({vete-
rani» si ă constanti cititori ai revistei «Teh-
nium»: ă ţ ă a fost aceea de a-i mul-
ţ În primul rînd pe ţ electronicii - repe-
ă aici faptul ă ă opinia ă electronica
se constituie ă ca un domeniu fundamental
pentru ă ş cum este matematica sau fizica
pentru ş ş ţ ă -,dar ş pe cei pre-
ţ de modelism, tehnica ă automo-
bilism, ţ mecanice, chimie etc. etc. Ca ă
ă orice ţ ă recunoastem de la
bun început ă nu credem ă fi ş În totalitate ă
îi ţ pe ţ ă ă ă ţ ine-
rente ă începui. ă ca viitoarele almana-
huri ă repare eventualele neajunsuri ale acestui
debut. ă ă de faptul ă am atins ă
ă ca ă ă ă ă
cititorilor ş de a ne trimite aprecierile ş obser-
ţ lor la adresa pcestui prim ă al Almana-
hului «Tehnium». ş pe noi, ă ţ ţ
prin munca pe care o ducem ă apreciem În mod
4
deosebit utilul, ne ă în primul rînd propu-
nerile concrete, constructive, la obiect ş mai ales
cele publicabile!
Vorbind despre ţ acestui Almanah) nu
trebuie ă ă ă el este consacrat folosirii În
mod ă dar ş util a timpului liber al cititorului.
ţ lui, ş constituie o necesitate În con-
ţ În care, prin ă destinate ă
ţ de timp liber, ă reducerii duratei
ă ă de lucru, ă o disponibilitate supli-
ă ce trebuie ă cu folos. Cu folos
atît În ceea ce ş statut, dar ş În ceea
ce ş societatea. La prima vedere, ă
legate de utilizarea timpului liber ar ă exclusiv
destinate ţ purtînd pecetea facilului, a
ă Sînt ă o serie de ă desti-
nate timpului liber - ş nu excludem de aici nici
jocul, atunci cînd el cuprinde elemente instructiv-
formative, inclusiv de dezvoltare a logicii ş stra-
tegiei decizionale - care se ă mijlocit,
dar cu ă ţ ă În activitatea ă in
exercitarea meseriei. ş cum, dealtfel, spuneam
mai Înainte, pasiunea pentru ţ tehnice
are o ÎnrÎurire ă pentru alegerea viitoarei
profesiuni sau pentru exercitarea ă ţ profesio-
nale de zi cu zi.
ţ este greu de definit În termeni cantitativi,
dar important este ă ea ă Nu este, dealtfel,
de mirare ă ţ ă cum ar fi U.R.S.S., S.U.A., R.F.G.,
Japonia, ţ ă cu o ă dezvoltare ă
cu ă ţ industriale», au dezvoltat
extraordinar de mult stimularea - prin intermediul
presei specializate, dar ş prin ţ materiale ş
organizatorice asigurate - a pasiunilor ş preocu-
ă lor pentru creativitatea teh n ă
Este o modalitate ă de orientare profesio-
ă ă Într··o ă foarte ă de la
ţ ă la ţ ă dar cu un singur scop: stimularea aten-
ţ ă de la vîrste foarte mici, În moduri foarte
variate, dar pe baza unei riguroase ş psi-
hologice a comportamentului În ă ă
de formare oarecum ă spre ă ş ţ
fice ş tehnologice, mai exact, spre formarea unor
deprinderi ce se ă uneori ţ pentru viitoa-
rele profesiuni tehnice sau de cercetare ş ţ ă
În ţ ă cu un rol minor, aceste eforturi au
ţ uneori imprevizibile, ş ă
rate pasiuni pentru ţ ş ţ ă pentru
ţ practice, pentru crearea spiritului re-
ţ În ş ă pentru ş ţ
de a te lupta pentru aplicarea noului, a progresului.
Poate. ă stimate cititor, ţ pus in-
trebarea: Cine a contribuit la ă ă
ţ a Almanahului «Tehnium»? Ca ş la
orice lucrare ă acest Almanah este rodul
mai multor factori ă considerînd ă ă
opinia tuturor cititorilor revistei «Tehnium», se
cuvine ă le aducem ţ Este vorba de cel ce a
luat ţ acestei ţ - editorul nostru,
C.C. al U.T.C., de cel ce a ă ş administrat
ţ - Editura «Scînteia», de cel ce, ă un
efort suplimentar peste sarcinile de plan, a ă
Almanahul-- Combinatul poligrafic «Casa Scînteii»,
si nu În ultimul rînd, de cei ce, oarecum În anonimat,
au Încercat ă ă ă ă ş ă lor
ă ţ revistei «Tehnium».
Cu ţ ă ă acest efort nu a fost În zadar,
te ă pe tine, cititorule, ă parcurgi ă
ă ţ a Almanahului «Tehnium».
Ing. IOAN EREMIA ALBESCU
1-

u
in
li.
1-
"ii
ei Pentru a veni in sprijinul cercurilor tehnico-aplicative, ă ă citeva din ă
i- tehnice elaborate de ţ de ă a tineretului pentru ă patriei ş spori din cadrul
18 C.c. al U.T.C. privind organizarea ş ă ş concursurilor la spoRurile tehnico-aplicative
ta din cadrul Cupei «U.T.C.» pentru modelism, karting ş ş
e
iv
a
i-
:i
f-
I-
t,
n
n
e

)-
i,
1,
.,
i,
It
11
;i
1-
1. ORGANIZARE
Ş ş
Concursul se ă pe ur-
ă grupe de ă 14-16
ani; 11-18 ani; 19-20 de ani.
1. Etapa I se ă ş ă la nivelul
cercurilor tehnico-aplicative.
2. Etapa a II-a la nivel ţ
Iau parte ş ă de la etapa 1.
3. Etapa a mGa, finala pe ţ ă
la ă ă fiecare ţ
este reprezentat de cîte un sportiv
pentru fiecare categorie de ă
ă ă dintre care la cate-
goriile 11-18 ani ş 19-20 de ani
unul poate fi posesor de ţ ă A
sau R
Pentru etapa de ă ş cea pe
ţ concursul se ă
separat pentru fete ş separat pen-
tru ă ţ iar sportivii posesori de
ţ vor concura separat de cei
ă ă clasificare ă sau nelegi-
timati.
În 'cazul În care ă de fete
Înscrise la o categorie de ă
nu ă necesarul pentru o serie
de start, comisia de organizare
poate ă cumuleze ă sau toate
trei categorii de ă În ş
serie.
II. INDICATII TEHNICE
1. Stabilirea lungimii traseului ş
a celorlalte probleme de ordin teh-
nic se face de ă comisiile de
organizare în raport de ţ
locale - pentru etapa de ă ş
cea Ade ţ
2. Inainte cu o zi de concurs sau
În ţ zilei (atunci CÎnd con-
cursul are loc ă con-
ţ au dreptul ă efectueze,
pe traseul stabilit de comisia de
organizare, ă ş de antre-
IIRTIIG
care una in ţ
oficialilor.
3. Concursul de karting se des-
ă ş ă in ă ş pentru
intocmirea clasamentului se vor
aduna timpii ţ de ţ
in ambele ş
4. Ordinea de plecare in concurs,
pentru prima ş ă se ş
prin tragere la ţ iar in ş a
doua ţ vor pleca in or-
dinea ă ă În prima man-
ş ă
III. APRECIEREA
REIUl TATElOR
1. Pentru toate trei etapele este
declarat ş ă concurentul care
are cel mai bun timp, rezultat din
adunarea timpilor ţ in am-
bele ş
2. În caz de egalitate, departaja-
rea ş ă se face astfel:
- la etapele I ş a II-a este decla-
rat ş ă concurentul cel mai
ă
- la finala pe ţ ă este declarat
ş ă concurentul care a reali-
zat cel mai bun timp În ş a
doua; in caz de egalitate ş in
ă ţ este declarat ş
ă concurentul mai ă
5
IV. ALTE PRECIZARI
La concursurile de karting con-
ţ vor avea asupra lor echipa-
ment de concurs (obligatoriu ă
ş ş ă de ţ precum
ş asigurare ADAS pe perioada
concursului.
Vodi luate ă pentru respec-
tarea normelor tehnice ă
de F.R.A.K. referitoare la karturile
de 50 cm
3
, in special cele cu privire
la:
- sistemul de frinare ş ţ
- modul de fixare a scaunului
si rezervorului;
. ţ tehnice de gabarit.
Karturile care ă În concurs
vor fi echipate cu ă numere «În
negru», pe care se vor Înscrie nu-
merele de concurs. Sportivi; pose-
sori de licente vor avea Înscrise
numerele oficiale date de ţ
ţ sînt ţ În
ă ţ
- cînd nu ă regulile de
securitate ş ordine stabilite de or-
ganizatori;
- cînd kartul nu corespunde
normelor tehnice;
- cind nu ă traseul mar-
cat;
- cînd primesc ajutor În timpul
cursei. '
la etapa ă pe ţ ă concuren-
ţ vor veni cu karturile lor, pe care
le vor transporta cu trenul.
1. ORGANIZARE
Concursul de modelism se or-
ă pentru tinerii ş
În activitatea de ă a tinere-
tului pentru ă patriei, În
cercurile tehnico-aplicative de mo-
delism, constructori ai modelelor
prezentate În concurs, care nu au
participat la campionatele republi-
cane sau ţ ţ
de modelism.
1. Etapa ., la nivelul cercului
tehnico-aplicativ. ă ţ ti-
nerii care ă În cadrul cercu-
lui cu modelele ai ă construc-
tori sint.
2. Etapa a Uma, la nivelul ţ
lui. ă minimum 5 (cinci)
ţ pentru fiecare categorie.
3. Etapa a m$a, finala pe ţ ă
ă echipele reprezentative
ale ţ formate din ş ă
Concursurile de
lansare din
ia punct fix se numai
!a proba pentru tinerii
ă ţ ş fete) ţ la activi-
tatea de ă Ci tineretului pen-
tru ă patriei (categoria de
ă 16-20 de ani).
Concursurile de ş se
ă ş ă in ă etape:
1. Etapa la nivelul
rilol!'. ă tinerii care se instru-
iesc in cadrul aerocluburilor exis-
tente în ţ
2. Finala pe ţ ă ă ti-
nerii ă ţ În taberele centrale
de ă a tineretului pentru
I
torii etapei ţ la ă
clase:
- aeromodele de zbor liber pla-
nor A-2;
- rachetomode!e, obligatoriu cu
cele 3 tipuri: rachetoplan 2,5 Ns;
rachetomodele cu stramer-pangli-
ă 2,5 Ns; ă ă ă
toare 2,5 Ns;
- automodele ă cu
motor electric;
- navomodele propulsate clasa
a X-a.
II. Ţ TEHN!CE
Toate echipele vor prezenta in
concurs modelele in stare de func-
ţ echipate complet. Nu se
admit decit modele construite de
ţ care ă dimen-
siunile categoriilor respective.
III. APRECIEREA
RElUL T ATELOR
la proba ă la fiecare
categorie În parte ş pe echipe (cel
:;,,,,,,r,,,r,,, ... patriei pe profil de para-
IL PRiOBiELE CONCURSULUI
Concursul se va ă ş la o
ă ă Precizia ă la
punct fix. Proba va consta dintr-o
lansare ă de la ă ţ
de 800 m, cu ş ă
ş pilotarea ş la punct fix.
Fiecare concurent va executa
5 ă
III. MODUL DE APRECIERE
Precizia ă se ă ă
pe o ţ ă de ă ia 20 m de la
punctul zero; acordarea punctelor
se face prin ă ă cu ruleta
6
ţ 3 categorii), clasamentul va fi
realizat prin ţ punctelor
ţ
Pentru clasamentul pe echipe,
punctajul de echivalare intre cate-
gorii este ă
locul I -100 de puncte;
locul II - 90 de puncte;
locul 111- 85 de puncte:
locul IV - 80 de puncte ş
ă la locul 20.
ţ care nu s-au prezen-
tat la start În timpul stabiiit, elimi-
ţ sau ş din concurs, nu
primesc puncte ş nu vor intra În
calcularea clasamentului pe echi-
pe.
Tn cazul in care doi sau mai multi
ţ vor fi la egalitate de
puncte, pe primul loc se va clasa
con curentul cel mai ă
(aceasta avînd precizia de 1 cm).
ă În afara limitei maxime
vor fi, din oficiu, cotate cu puncta-
jul maxim: 20 m.
Clasamentul se va întocmi prin
ţ punctelor ţ la
fiecare lansare în parte ş realizarea
apoi a mediei aritmetice a tuturor
celor 5 lan ă
In cazul În care doi sau mai ţ
ţ vor fi la egalitate dE
puncte, ş ă va fi declarai
concurentul cel mai ă
IV. Ă
În caz de timp nefavorabil, 1"
ă conducerii concursului
cu aprobarea C.C. al U.T.C. Ş
A.C.R., ţ se poate ter-
mina ş cu ă lan ă de fiecare
concurent.
-Inainte de intrarea În concurs
fiecare participant va executa ce
ţ 2 ă cu ş
- ă se vor executa el
respectarea ă a tuturor reguli-
lor ş ţ ă În regu-
lamentul Federatiei Aeronautice
Române. .
'a fi

ipe,
ite-
n.d.,
en-
mi-
nu
I În

ţ
de
asa
:m).
ime
cta-
prin
3 la
:!rea
uror
ţ
de
arat
, la
Jiu;,
. ş
ter-
:;are
urs,
cel
cu
Juli-

tice
ă pentru ş
radioului ş folosirea acestuia sînt
consemnate În România În perioa-
da primelor ă decenii ale seco-
lului XX. in anii 1915-1916, membrii
Cohortei de ş de la Liceul
ţ ă Asan» din Caracal ă ţ
transmiterea ş ţ sem-
nalelor Morse. in perioada 1922-
1925 apar primele ş cu refe-
rire la ţ radio militare, iar În
anul 1925 apar primele reviste: «Ra-
dio Român» ş «Radiofonia», care
informau publicul despre ceea ce
este radioul; În ş timp, la
ş iau ţ ă primele 2-3
magazine cu aparate ş piese radio.
In anul 1926, la Institutul Electro-
tehnic Universitar din ş
se ă prima ţ de radio-
emisie ce avea ă ă ş
programe muzicale - auzibile ş
la Giurgiu! -, iar În anul 1929, În
afara ş se ă
ţ «Radio ş avînd stu-
dioul pe actuala ă a Nuferilor.
Cu ă ă istorie se
poate vedea ă ă de la începutul
acestui secol, În tara ă au
existat ş tehnicieni care au
pus radiofoniei. Pe ă
ş ş au existat ă
ş ţ ţ dornici nu
secretar al ţ Române
de RsdioarT'ilstorism
numai ă ă radioul, dar
chiar ă ă la ei ă
Pentru a-i desemna mai exact pe
ş din ă ă folosim
expresia larg ă de «radio-
amatori». Interesul pentru ă
activitate - ş cum ă ş
mai sus - este marcat în ţ
ă de ţ În anul 1926 a
primului radioclub la Craiova. Ra-
dioclubul reunea pe ţ cei inte-
ţ ă ş cît mai multe, ă În-
ţ semnalele Morse, ă ş con-
ă aparate proprii atit de
ţ cît ş de emisie. În timp
ce ţ ş folosirea radio-
receptoarelor erau, pentru acel timp,
mai simple, utilizarea ţ ă
toarelor era ă ă ă
la data de 30 martie 1938, cînd a
ă prima Lege a amatorilor
de emisie. Tn ă ă pe-
ă de pionierat, În ţ ă
au activat, chiar În emisie, radio-
amatori ca dr. Alexandru Sevopol
- organizatorul primului radioclub
de la Craiova, profesorul Gelep,
It. Ion ă Ion A Popescu,
subit. Cezar ă ing. Nicolae
ş ţ Titus ş Mihail Kon-
teschweler, ing. Paul ă
ă ş ş ţ ă pasiunii ş
ţ acestora, În anul 1936
7
ia ă Asociatia Amatorilor Ro-
mâni de Unde Scurte (A.A.R.U.S.),
iar în anul 1948 activitatea se reia
ă În cadrul AV.S.A.P.
Dezvoltarea ă sprijinul mo-
ral ş material acordat de partid
ş de stat ă o ş im-
ă a ă ţ iar cadrul
organizatoric cel mai potrivit a fost
stabilit În cadrul Consiliului Na-
ţ pentru ţ ă ş
Sport, respectiv prin organizarea
ţ Române de Radioama-
torism. In acest cadru sînt ti tu
rizate peste 300 de radioclu b
iar cca 9 800 de radioamatori
ă ş ă o ă ş ă
vitate În numeroase domenii.
mii de amatori ă În
cercurilor existente În cas
pionieri ş ş ai patriei,
întreprinderi ş ţ ă ţ
litare etc., radioamatorismul impli-
cîndu-se În tot mai multe domenii
ale vietii sociale.
Inainte de a informa cititorul
despre modul cum poate deveni
radioamator, se impune ce trebuie
ă ţ ă de fapt, prin ce este
un «radioamator». ă de la Înce-
putul ă ţ lor, radioamatorii
ş subliniat caracterul de «ama-
tor» al ă ţ În sensul ă orice
ş ă În cadrul
ă ţ lor, sub orice ă nu
trebuie ă le ă venituri mate-
riale. Acest aspect de principiu,
lipsa interesului comercial, este
Înscris la loc de cinste În toate
actele normative care ă
ă activitate ş care trebuie
respectate Întocmai. Plecînd de la
aceasta, trebuie ă se ă clar
ideea ă radioamatorul face nu-
meroase ţ ă expe-
ă numai pentru a realiza
În final ă radio (pe care tre-
buie ă le confirme cu un QSL,
care ş acesta ă bani).
Cît ş domeniile de acti-
vitate ale radioamatorilor, acum
acestea sÎnt mult mai complexe
decît cele de acum 00 de ani. Din
ţ ă firesc, dome-
niul undelor scurte ş mai recent,
cel al undelor ultrascurte. Pentru
a lucra În aceste domenii, se pre-
supune, În primul rînd, insusirea
unor ş ţ de specialitate ne-
cesare ţ aparaturii de
ţ antenelor, condi-
ţ de propagare a undelor elec-
tromagnetice, alfabetului Morse, a
regulilor de trafic radio, a codu-
lui Q.
Legea de ă care reglementea-
ă În general, activitatea de radio-
amator este Regulamentul de ra-
ţ privind activita-
tea de radioamator În R.S. Ro-
mânia, elaborat de ă Ministe-
rul Transporturilor ş Telecomu-
ţ (M.T.Tc.). Avînd la dis-
ţ aparatura ă acti-
vitatea radioamatorilor se mani-
ă prin realizarea a cît mai multe
ă (QSQ-uri), la distan-
ţ cît mai mari ş cu toate continen-
tele (DX), folosind În acest scop
benzile de ţ alocate prin
regulament. ş sînt
acum mai ţ ei beneficiind
ş de retranslatarea ă prin
intermediul unor sateliti de teleco-
ţ ţ sau folosind
reflexiile unor straturi ionizate, ur-
me de ţ etc. Calitatea apa-
raturii, indeminarea in traficul radio
ş ă loc de etalare ş apre-
ciere În numeroasele concursuri
ţ concursuri in ca-
drul ă organizatorii ă
premii, trofee ş diplome.
Dar tot radioamatori numim si
pe cei excelent ţ În
ţ ş transmiterii semnalelor
Morse În ţ de ă acolo
unde s-a ajuns la recordul de a
ţ peste 400 de semnale
telegrafice Într-un minut! Acestora
li se ă ă ş ş
- În general copii ş tineri care,
ă ce ş construiesc receptoare
portabile dintre cele mai perfec-
ţ ş cu antene tot mai sofisti-
cate, se intrec În a descoperi În
timpul cel mal scurt un ă de
ţ ă (denumite simbo-
lic «vulpi») amplasate În diverse
locuri, ă sau chiar În case.
ă toate cele prezentate, citi-
torul ş va putea pune întrebarea:
dar cum pot deveni ş eu radio-
amator?
Pentru a putea lucra într-unul
din domeniile radioamatorismului,
ş În special in domen iul emisiei
ş al ţ În primul rînd este
necesar ş obligatoriu ca cel dornic
de aceasta ă fie ţ ă unei
ţ ă docu-
ment oficial eliberat numai de ă
M.T.Tc. Pentru obtinerea autori-
ţ solicitantul trebuie ă Înde-
ă ă ţ
- ă fie ă ţ român;
- ă ă calitatea de membru
al unui radioclub ţ F.R.
Radioamatorism;
- ă ţ ă certificatul de radio-
amator, care se ă tot de
ă organele M. T. Te., respectiv
ţ de radio ş televiziune teri-
toriale ş ş Cluj ş Ti-
ş certificatul atestind cu-
ş ţ de specialitate În acest
domeniu.
Pentru a ţ calitatea de mem-
bru al unui radioclub ţ
este necesar ă se completeze o
cerere tip, ă se . achite ţ
ă ş ă se efectueze o anume
activitate ş ă În cadrul radio-
clubului.
Cît ş ă ţ certi-
ficatului de radioamator ă
(sint ş de ă avansat), este ne-
ă ţ unui examen În
ţ comisiei desemnate de ă
M.T.Tc., examen la care se dau
probe scrise ş orate la ă
rele materii:
a. ă ş radioteh-
ă (elemente de circuit, circuite
oscilante, unde radioelectrice, pro-
pagarea undelor radioelectrice, dis-
pozitive semiconductoare, amplifi-
carea, ţ ţ detec-
ţ redresarea, ţ ă recep-
toare, ă electrice ş electro-
nice);
b. regulamente (Regulamentul
de ţ privind activi-
tatea de radioamator În RS. Româ-
nia - anumite capitole);
c. norme de ţ muncii
la ţ de radioamatorj
d. transmiterea ş ţ sem·
nalelor Morse (numai pentru cei
ce doresc ă activeze În undele
scurte);
e. transmiterea ş ţ me-
sajelor radiotelefonice (proce-
duri de trafic, folosirea codurilor,
8
alfabetul fonetic ş sistemele de
raportare a ţ înregistrarea
traficului).
ş acestor ş ţ se
poate face studiind individual ă
ţ ş ş existente ce se ă
sesc la radiocluburi ş la ţ radio-
amatorii ţ sau, ceea ce
este mai recomandabil, urmînd
cursurile de formare a noilor radio-
amatori organizate de ă fiecare
radioclub ţ sau alte radio-
cluburi din diferitele ă din
ţ ă Aceste cursuri, cu o ă
de cca 220 de ore teoretice ş prac-
tice, sînt organizate anual, ă
ş ă În ă
zile ă ă a cîte 4 ore ş ş
Încep activitatea, În general, ă
cu deschiderea anului scolar de
ă ţ ă Taxa de participare la
cursuri este ă si se ă
la Înscriere, elevii si studentii be-
neficiind de reducer'i. UrmÎnd'aces-
te cursuri, ă avantajul de a
avea un contact nemijlocit cu radio-
clubul, cu membrii ă prilej cu
care se cunosc multe alte «secrete»
ale radioamatorismului. ă
avînd În vedere ă ţ sînt pre-
zentate de radioamatori cu o ă
ţ ă pe tot timpul ş
noilor ş ţ se poate trece
concomitent ş la primele construc-
ţ proprii, de exemplu a unui re-
ceptor de radioamator.
ş ş ţ elemen-
tare de radioamatorism se poate
face ş cu un stagiu de «ucenicie»,
acela de radioamator receptor. Pen-
tru aceasta, ţ se poate
ţ numai pe baza ă
scrise date de doi radioamatori
ţ de ţ care
au, desigur, ţ ă de a
verifica unele ş ţ regula-
mentare, de trafic ş de comple-
tare a ă ţ QSL
Avînd in vedere ă În prezent
sint radioamatori ţ in ă
de la 10 ă la peste 10 de ani,
este imposibil ca cineva ă ă
ă cerinjele enumerate sînt de ne-
trecut. In ce ş calificarea
ă a radioamatorilor, este
bine de ş ă nici 10% nu sînt
ş de profesie, majorita-
tea lor avînd cele mai diferite preo-
ă muncitori, ingineri, actori,
ţ medici, tehnicieni, pro-
fesori, elevi, ţ gospodine,
ţ etc., etc.
In ţ ă tinere cititor, radio-
amatorismul ă un sport, un
sport al pasiunii ş ţ al pri-
ceperii si cinstei, care nu cunoas-
te ţ anotimpuri sau vîrste,
un sport ce ă ă Între
oameni din diverse ă si conti-
nente, un sport al 'prieteniei ş
ă
Solicitantul trebuie ă înainteze
ministerului o cerere care va cu-
prinde ă date: numele ş
prenumele solicitantului; adresa;
scopul în care se ă autori-
ţ
ă ţ este de ţ
ă se vor indica frec-
ţ ă de lucru a ţ ă
torului, puterea, precum ş marca,
tipul ş ă de ţ al
ţ
În cazul unei constructii de ama-
tor, se va anexa, În dublu exem-
plar, schema de principiu a ţ
care trebuie ă ă ur-
ă conditii:
- ţ ă trebuie ă fie pilo-
tat cu un oscilator cu cristal de
ţ pe una din ă frec-
ş constructori amatori ne-au solicitat ţ privind moda-
litatea de eliberare a ţ pentru ţ de ă pentru
aero, navo sau micromodele. Pentru a veni în sprijinul celor ce doresc
ă ş ă ş ă utilizeze asemenea ţ ne-am adresat ţ
generale a ş ş ţ din Ministerul Transporturilor ş
ţ care ne-a oferit ă ţ in ă ă
cu eliberarea ţ
ţ 26,995 MHz; 27,045 MHz;
27,095 MHz; 27,145 MHz; 27,195
MHz; 27,255 MHz.
- ă de ă ă nu
ă ş ă 10 kHz.
- Puterea ă ă de
etajul final ă fie de 1 W.
- Receptorul ă fie de tipul
ă sau, în cazul folo-
sirii unui receptor ţ
acesta va trebui, in mod obliga-
toriu, ă fie ă cu un etaj
amplificator de ţ ă
montat intre circuitul de ă ş
etajul detector, în vederea ă
ţ etajului detector cu su-
ţ
Taxa de autorizare este de 25 de
lei, iar taxa ă de ă
este tot de 25 de lei. .
9
Aceste taxe vor fi achitate la una
din ţ de radio ş televiziune,
care ă va aduce la ş ţ ă
aprobarea de principiu a ţ
generale a ş ş telecomuni-
ţ din cadrul Ministerului
Transporturilor ş
fiilor.
În cazul radiotelefoanelor, cei ce
doresc ă ă asemenea
instalatii trebuie ă solicite avizul
Ministerului Transporturilor ş Tele-
ţ Înainte de procura-
rea acestora.
Construirea un.or astfel de insta-
ţ de ă persoane particulare
este ă Taxa de ţ ă
a unei perechi de radiotelefoane
pe timp de 1 an este de 1 000 de lei.
gol minim
12000;
Motorul. pentru
Usme$te d.stinat si echi-
peze ş
le de • ţ
ReQimuf normal... de
ţ este de scurti
ă 8 minute functio-
nare,15 minute· .
Motorul e$te destinat
ă ţ . fa" para-
moetriinormaJi· in ă
ţ de mediu:
....... altitudinea: maxim
1000m
- umiditatea ă a
aerului: 65+15% la200C
-"temperatura mediu-
lui ambiant:" 5°C-40°C.
Sensul· de ţ este
antiorar<privitdin partea
ă
Dimensiuni de gabarit:
-lungimea
ă 75 mm
- diametru'
carcasei: 43 mm
....... diametrul
axului: 4mm
--greutatea: ·130 9
Testarea "motorului e-
lectric. pentru . modelism
a fO$t ă ă i
ll
lal;)orate>
rul de •. specialitate al 11'1-
treprinderii«Electroapa-
ş
Sarcina ă este o
elice" cu ă paie tip
Graupner ; = 62 mm.
ll!III
I
ţ ă ş normele pentru
reglementarea ă ţ
sint ă În Decretul 443/1972
ş H.C.M. nr. 40/1973, care se pot
consulta la ă ă din porturi,
ă cum ă
a) pentru ţ limitrofe
cursului ă ş litoralului
ă Negre, la ă ă portu
a
rilor din apropierea domiciliu-
lui solicitatorului;
b) pentru ţ din ă
tatea lacurilor ş la
ă ă lacului ă ă ş
ă lacului Snagov;
c) pentru ţ apropiate
lacului SOi-caz, la ă ă lacu-
lui Bicaz;
d) pentru celelalte judete din
interior, care sint apropiate de
ş ş la ă ă
portului ş "
rn spiritul Decretului nr. 443/1972
ş H.C.M. nr. 40/1973, navele cu
propulsie cu o putere a motorului
mai mare de 45 CP, velierele con-
struite pentru ă ă de ă
ă ş navele cu sau ă ă pro-
pulsie cu o capacitate de ă
de peste 10 tone metrice sînt nave
de categoria 1.
Toate celelalte nave mai mici
sint de categoria a II-a ş se Înscriu
În registrul de ţ ă al ă ă
ilor pe baza unei cereri la care se
ă actele de dobîndire a
10
ti
li
navei, inclusiv actul de radiere a
Înscrierilor anterioare ă este
cazul), actul de constatare a ă
tehnice a navei, cu caracteristicile
ei, iar la cele cu motor ş fotografiile
navei. Detalii asupra acestor acte,
precum ş a taxelor ce trebuie
depuse la ă ţ de stat se
ţ de la ă ă de porturi.
ă motor, ă cu rame,
cu ve le Ş de sport din categoria
a II-a vor avea un «carnet de am-
ţ care este eliberat de
ă ă de port.
Navele de categoria a II-a care au
echipaj ambarcat vor avea ş rol de
echipaj, eliberat de ă ă
Carnetul de ţ cuprinde
ă de înscriere, descrierea
navei ş a motorului, ţ privind
ă de proprietari ş con-
ductori ş vizele anuale obligatorii.
Se ţ ă ă nu se admite
plecarea navelor din porturi ă ă
actele emise de ă ă
Nerespectarea prevederilor De-
cretului nr. 443/1972 ş H.C.M. nr.
40/1973 sînt ţ ş infrac-
ţ care se pedepsesc ă gra-
vitate cu pedepse privative de liber-
tate ş amenzi, fapte care trebuie
cunoscute de sportivii ş ş
nautici.
Ing. IULIU Ă
arbitru ţ
I
I
Explozia ă a ţ ş ţ ş tehnice pe plan mondial impune
ritmuri din ce În ce mai accelerate În stocarea, cercetarea ş valorificarea celor mai im-
portante ă În diverse domenii. ţ permanent cu problema ă celor
mai noi ţ tehnice, cu materializarea ideilor novatoare, tinerii ş membrii
comisiilor ş ţ tinerii din întreprinderi, din institute de cercetare ş
proiectare sînt, paradoxal, nu de ţ ori, mai ţ ţ cu complexa «biogra-
fie» a unei ţ De aceea, În aceste pagini, realizate cu sprijinul Oficiului de Stat
pentru ţ ş ă ă vom pune la ţ ţ cititori, cîteva elemente indis-
pensabile ă ţ ă ă tuturor cel ţ realizarea unui brevet.
ţ deosebit de ă ş pe ă cale conducerii O.S.I.M" ă ş
inginer Ion fllarinescu, director adjunct al O.S.I.M., care ne-a facilitat documentarea,
oferindu-ne un ţ sprijin, ş ă ş inginer Vasile Cobre, cu care am colaborat
direct În realizarea paginilor ce ă
I
I
,
mentarea din brevete
a ă ţ socialiste
lor din economia "' ... ·ti"' .... ."I'"
-- ă
ă de ă
serviciu, În scopul ă lor.
ţ de brevetabilitate
puse de Legea nr. 62/1974 deri
din definitia inventiei ă
Oficiul de Stat pentru Inventii si
ă (O.S.I.M.) are ă
ţ principale:
dere al îndeplinirii, de ă aces-
tea, a ţ de brevetabilitate
impuse de Legea nr. 62/1974 privind
ţ ş ţ ş ă
brevetele de inventie si certificatele
fel: ' ,
«Constituie ţ in
lesul prezentei ţ
::- ă ţ ţ
Ş ţ ş tehnice originale pro-
vemte de la solicitantii români si
ă depuse sub ă de ce-
reri de brevete de inventie'
- ă cererile de bre-
vete de ţ din punct de ve-
de inventator; , .
- ă ş ă ş valo-
rificarea ţ ş În
ţ ă ş În alte ţ ă
- ă informarea ş (docu-
11
ă sau care
noutate ş progres
diul cunoscui al telln1Cn mon-
diale, care nu a mai fost brev&-
ă sau ă ă public in ţ ă
sau ă ă o so-
ţ ă ş fi ă
r
r
pifl'ttnr rezolvarea unor proble-
me din economie, ş ţ ă ocro-
tirea ă ă ă ţ ă ţ
ă sau În orice alt domeniu
al ţ economice sau sociale.»
Pentru asigurarea ţ prin
brevet de ţ a ţ ş
ş tehnice originale, solici-
trebuie ă ă la O.S.I.M.
ţ ă de breve-
ă ţ ă o cerere prin
ă acordarea unui
de ţ descrierea in-
ei; desene explicative ă
cazul); rezumatul ţ
ţ realizate În cadrul
f::olntrac1tului de ă sau cu aju-
torul material al unei ă ţ socia-
liste, cererea de brevet de ţ
se ş de ă unitatea so-
ă care are ţ de a
indica ş autorii ţ
La celelalte ţ autorii pot
ceda drepturile cu privire la folo-
sirea inventiei unei ă socia-
liste, întocmind, În acest' sens, o
ţ de cesiune.
Descrierea inventiei se intocmes-
te În conformitate cu anumite nor-
me de redactare menite ă ă
În ţ ă elementele noi ş ori-
ginale ale ţ tehnice.
Capitolele unei descrieri de in-
ventie sînt ă titlul in-
ţ prezentarea stadiului cu-
noscut al tehnicii, În problema
care face obiectul ţ cu
ţ dezavantajelor solu-
ţ cunoscute; prezentarea, pe
scurt, a figurilor explicative ă
este cazul); prezentarea unuia sau
a mai multor exemple de realizare
a ţ prezentarea avantaje-
lor scontate a fi ţ prin apli-
carea inventiei; ă de
noutate. Descrierea se intocmeste
În limba ă ş se dactilogra-
ă Desenele explicative se În-
tocmesc pe calc, În format A 4.
.. Titlul ţ ş ţ in-
ventiei.
.. Titlul ţ anumite denu-
miri comerciale.
.. La stadiul cunoscut al teh-
nicii se ă numai dezavanta-
jele ţ cunoscute ş nu solu-
ţ ş
.. La prezentarea exemplelor de
aplicare: reperele nu sînt introduse
În text in ordine ă se
ă valori si dimensiuni in uni-
ă ţ de ă ă nestandardizate sau
piese ş materiale prin denumiri
comerciale, se ă figuri
in textul descrierii.
• La ă sînt ţ
numai avantaje ş nu ţ teh-
ă ă
• ă de ă sau
procedeu nu sînt separate de cele
referitoare la ţ aparat etc.
• Figurile ţ linii sau ş
divers colorate.
• La figuri numerotarea repe-
relor se reia de fiecare ă de la
1,2 ... n.
ă cu depunerea documen-
ţ de brevetare ţ ă mai
sus sau in termen de 3 luni, se de-
pune ş dovada de ă a taxei
de inregistrate ş examinare (650 +
1 300 de lei).
ţ de brevetare se
transmite la O.S.I.M. prin compar-
timentul spe.cial (8.D.S.) al uni-
ă ţ socialiste solicitante sau con-
siliului popular de domiciliu al au-
torului. .
... se face de ă Oficiul de
Stat pentru ţ ş ă pen-
tru ţ ş ţ ş tehnice la
care, ca urmare a ă cere-
rii din punct de vedere al indepli-
nirii ţ pentru ţ
unei inventii brevetabile in confor-
mitate cu ţ În vigoare, se
ă ă satisfac ţ de-
rivate din ţ ţ
cordarea brevetului de inventie
ă titularului de brevet (u-
nitate ă autor indivi-
dual sau colectiv de autori) drep-
tul de folosire ă a inven-
ţ pe teritoriul RS. România.
Se ă brevet de inventie
pentru: a) ţ care au ca' o-
biect diverse materiale sau produ-
se utilizabile direct sau care ă
în ţ altor produse, pro-
cedee de ţ a tuturor produ-
selor ş materialelor, diverse utila-
je care se folosesc În procesul de
ţ (unelte, scule, dispozi-
tive, aparate ş elemente de apara-
te, ş ş elemente de ş
agregate, ţ mecanisme, sis ..
teme, precum ş metodele de ă
ă reglare, de verificare ş de
control, de determinare ş ă
b) inventii care au ca obiect sub-
ţ ţ prin metode nucle-
are, ş chimiei care cores-
pund unei formule structurale bine
definite, precum ş produse medi-
camentoase, produse alimentare ş
condimente experimentate ş omo-
logate oficial de foruri competente
de specialitate, cu ţ ţ
lor culinare, a ţ lor produselor
12
alimentare, precum Ş a sortimen-
telor alimentare; c) ţ care
au ca obiect metode de diagnosti-
care ş tratament medical experi-
mentate ş omologate de forurile
competente de specialitate; d) in-
ventii care au ca obiect soiuri noi
de plante ş rase de animale, supe-
rioare ca productivitate ţ ă de
cele existente, experimentate ş 0-
mologate de forurile competente
de specialitate, e) ţ care au
ca obiect tulpini de bacterii expe-
rimentate ş omologate oficial de
foruri competente de specialitate.
Nu se ă brevet de inven-
ţ pentru: a) ţ care contra-
vin legilor juridice sau ale naturii;
b) ţ care nu ă solu-
ţ tehnice ă organizatorice,
de planificare, sisteme urbanis-
tice), ă de ă economico-
ă metode sau formule de
calcul, programe pentru ş e-
lectronice de calcul, ţ chi-
mice, metode cultural-educative;
c) descoperirile ş ţ geogra-
fice, geologice ş de ă ă
Produsele, procedeele tehnolo-
gice si miiloacele aplicative create
pentru a fi folosite in ţ
problemelor ţ sînt bre-
vetabile ă satisfac conditiile
pentru ţ unei ţ bre-
vetabile.
ă inregistrare la O.S.I.M.,
cererile de brevetare a ţ
sint supuse la trei ă pri-
vind:
- indeplinirea ţ legale
pentru constituirea depozitului na-
ţ reglementar;
-brevetabilitatea ş legalitatea
ţ solicitate pentru obiectul
ţ
- indeplinirea ţ pentru
ţ unei ţ brevetabile
ţ ă sau ş ţ ă so-
ţ ă noutate sau progres
ţ ă de stadiul cunoscut al tehnicii
mondiale, aplicabilitate În orice do-
meniu al economiei nationale sau al
ă ţ social-cu Iturale).
Acest tip de examinare, denumit
«examinare de fond», ă din
mai multe etape, ş anume:
- documentarea În colectiile de
brevete de ţ pentru a se sta-
bili stadiul tehnicii în tema inven-
ţ
- analiza ă a ţ
inventiei ă de solutiile cunoscu-
te pe' plan' mondial' pentru a se
stabili elementele noi brevetabile;
- luarea ă cu privire la
acordarea, sau nu, a brevetului
de inventie solicitat.
ă ă descrierii de in-
ţ se ă de ă
O.S.I.M. un brevet de ţ ti-
tu larului si certificat de inventator
ă 'dintre autorii ţ
Oficiu! de Stat pentru ţ ş
ă ţ cel mai important
tezaur tehnologic, reprezentat prin
descrierile tehnice ale celor mai
noi ţ brevetate pe plan mon-
dial. Aproximativ 9 milioane de
brevete din peste 20 de ţ ă În ma-
joritate cele mai industrializate, or-
donate sistematic, sînt puse la dis-
ţ ă ţ ş ş
din economia ă ă din
care O.S.I.M. ă bn3vete sînt
ă
- România
ţ
-S.U.A.
- R.F.G.
- Anglia
- U.RS.S.
- Elvetia
RP.P.
RP.U.
- RS.F.1.
- Suedia
- Austria
- Belgia
-Olanda
- Norvegia
-Italia
RD.G.
- RS.C.
- RP.B.
Anual, acest fond ţ de
brevete creste cu 350-400 mii noi
descrieri de ţ reprezentind
tehnica ă la zi.
Prin consultarea ă a breve-
te lor din colectia ă ţ
ş pot ă ă la
problemele ce-i ă des-
crierile de ţ avînd avantajul
ă ă solutii bine conturate, u-
neori mergind la mici detalii teh-
nologice, ceea ce ş ă mult
13
atit ţ ă a lor,
cît ş posibilitatea unei reprodu-
ceri mai lesnicioase.
Pentru cei care nu pot con-
sulta direct ţ ţ ă
de brevete, O.S.I.M. poate e-
fectua, la cerere, ă do-
cumentare selective, care ă
celor ţ un bogat ă
nunchi de ţ ce au ca scop
rezolvarea unei anumite teme.
ă O.S.I.M. poate asi.
gura ă de xerocopii din
brevetele existente În colectia
ţ ă In acest mod, ă
ţ beneficiare ş pot realiza
biblioteci de specialitate (bre-
vetoteci), un autentic instru-
ment de informare asupra solu-
ţ tehnice avansate În diver-
se domenii ale ş ţ ş tehni-
cii. Constituirea brevetotecilor
ă un important mijloc de
transformare a brevetului de in-
ventie În instrumente de infor-
mare ş documentare tehnico-
ş ţ
Prima ţ ă pri-
vind ţ ţ lor a ă
În anul 1906.
Brevetul nr. 1 s-a acordat pen-
tru ţ ă ă româneas
ă Ş ia», autor fiind cpt. Ion
Constantinescu.
Chiar din primii ani, figuri proe-
minente ale ş ţ ş tehnicii româ-
ş au brevetat o serie de ţ
importante, ţ prioritate pen-
tru idei le lor.
Astfel, in anul 1906, inginerul
Gogu Constantinescu ţ bre-
vete pentru un monoTai echilibrat
ş un rezervor de ciment armat pen-
tru ă ă ă pentru ca mai
tîrziu, În anul 1911, ă breveteze un
procedeu ş un aparat pentru car-
ţ aerului. Aurel Vlaicu.
in anul 1910, ţ brevete pentru
o ş ă de zburat cu corp În for-
ă de lSi:I!JtJcHa.
unui din fon-
ş ş
ţ brevete pentru
procedee tehnologice de prelucra-
re a ţ ţ
Numele lui Hami ă este,
de asemenea, legat de o serie de
descoperiri ş ţ tehnice bre-
vetate ce i-au adus un renume mon-
dial.
ă 23 August 1944, ă ce
mijloacele de ţ au devenit
bun al intregului popor, ritmul de
ş al ş ă de ţ in
tara ă a atins cote valorice
foarte ridicate.
miscarea de in-
ţ În perioada 1950-1980, se
ă ă ă anul 1965 creati-
vitatea ă a cunoscut o
dezvoltare ă ă precedent demon-
ă prin faptul ă ă din
ţ brevetate În cei 75 de
ani de la ţ primei legi privind
ţ ţ În România
s-au depus În ultimii 15 ani, con-
ţ ă ă a faptului ă ş ţ
Ş tehnica se ă de conditii
excelente de afirmare. .
Rolul ţ lor aplicate În eco-
nomie a crescut an de an (60 de
ţ aplicate În anii 1950-1955,
iar În ultimii ani peste 6000), În
ultimele trei decenii ă aces-
tora cresCÎnd de peste 100 de ori.
Avantajele de ordin economic
ţ prin aplicarea ţ
În perioada 1950-1980 se ă la
peste 25 miliarde de lei, din care
peste 22 miliarde ţ În ulti-
mii 15 ani. Crearea de inventii din
ce În ce mai eficiente a ă ca
valoarea medie a efectului econo-
mic anual pe ţ ă ă
ă de la 230 mii de lei În 1965
la 400 mii de lei În 1980.
In ultimii 15 ani, inventiile româ-
ş au participat, ă de in-
ţ din celelalte ţ ă În majori-
tate industrializate, la o serie de
saloane ş ţ (Bruxelles, Ge-
neva, Nurenberg, Brno etc.), impu-
nÎndu-se prin originalitatea solu-
ţ ş a modului de rezolvare, a
scopului pentru care au fost con-
cepute.
Cele peste 100 de medalii de
aur ş cu aceste prilejuri
ă rn fapt, sti ma de care se
ă inventatorii români pe alte
meridiane.
CÎTEVA ADRESE UTILE
Biblioteca Academiei
blicii Socialiste
Calea Victoriei nr. 125, sec-
tor 1, 71102 ş tel.
503043
Biblioteca ă de Stat
a Republicii Socialiste Româ
nia
Str. Ion Ghica nr. 4, sector 4,
70018 ş tel. 141357,
161260
Biblioteca ă
ă
Str. Zalomit Ion nr. 12, sec-
tor 7, 70714 ş tel.
134521
Biblioteca
ă
Str. Onesti nr.
70'119 .
1, sector 1,
tel. 162875
Str.

« 1\$1i hai €
ă nr. 4, IS-6600
tel. .
Str. CI micilor nr.
Cluj-Napoca, tel.

Biblioteca ă
Bd. V. Pârvan nr. 9, TM-1900,
BililUIl1:p',ca ă
Str. A. 1. Cuza nr. 13, DJ --
Craiova
tSilbllOîE}Ca ă ţ
DV.
Bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 3,
BV-2200,
Biblioteca
tehnic «Gheorghe
ghiuaDej»
Calea ţ nr. 132, sector
8, 78122 ş tel. 502792
Biblioteca Institutului
tehnic «Traian Vuia»
Str. Piatra Craiului nr. 8, TM-
tehnic
Timisoara
lillStitutului
Institutului
Str. Emil Isac nr. 5, CJ-3400,
Cluj-Napoca
Biblioteca ă
Bd. Republicii GL-
Galati
. institutului de
nr. 1, PH-2000,
Institutului agwa
nomic «1'1. ă
Bd. ă ă ş nr. 59, sector 1,
71331 ş tel. 182230,
17 7200
14
, ,
I li Il
I.N.LD. sau Institutul national de
informare ş documentare este prin-
cipalul ş difuzor al infor-
ţ ş ţ ş tehnice În ţ
ă ţ periodice sau
neperiodice, serviciile de infor-
mare ă ă bi-
bliografice, sintezele documentare,
sistemul informtraducerii sint doar
citeva din instrumentele de lucru
indispensabile tinerilor ş
ă ingineri, ş etc.
pe care I.N.I.D. le pune la ţ
În vederea ă eficiente a infor-
ţ existente pe plan mondial
ş ţ
Din ă nu rareori aceste
servicii sînt ţ cunoscute si
utilizate frecvent În activitatea de zi
... În lume apar anual:
50000 de reviste stiintifice
ş tehnice cu peste '2000000
de articole?
fii 200 000 de ă ţ ş ţ
ş tehnice?
• 450000 de brevete de in-
ventie?
300 000 de rapoarte de cer-
cetare?
500 000 de cataloage ş
prospecte comerciale?
100000 de filme documen-
tare?
. .. În timp ce ţ un singur
articol, În lume sînt publicate
alte cinci pe ş ă
... În fondul O.S.I.M. ă a-
nual cea 450000 de brevete de
inventie din care doar 1 000 sînt
protejate juridic pe teritoriul
ţ ă noastre, celelalte consti-
tuind surse de idei ce pot fi
aplicate direct În activitatea
ă ă ă ca din aceasta ă
rezulte ţ materiale sau
morale.
-
v zi În mari întreprinderi,
(;d
U
ercetare ş proiectare, ţ
e c , t
de ă ţ ă c. u
De aceea, stimati CltttOrl, va
rim sintetic o prezentare a prmc!-
alelor servicii ale J.N.I.D., consl-
ă numai c:lor
noi sisteme ţ

In orice
domeniu de actlvlt?t: va poate a-
duce succesul dorit In munca dv.
I.N.I.D. ă servi.cii de infor-
mare ă pnn
rea la zi a articolelor de revista,
ă ţ rapoartelor
ă lor la manifestarile Ş
intifice tezelor de doctorat etc.,
În ă ă ş
În fondurile institutuluI, traducen-
lor efectuate sau În curs de efec-
tuare În ţ ă precum. ş a
rilor bibliografice realizate de insti-
tut. De asemenea, I.N.I.D. difuzea-
ă prin servicii specifice ş in-
formatii tehnico-economlce, selec-
tate din literatura ă ă
cerintelor specifice ale benefiCia-
rilor. 'La cerere, I.N.I.D. ă
sinteze documentare ş ă
ă bibliografice pe teme for-
mulate de beneficiarLI.N.I.D. ă
beneficiarilor xerocopii ş tra-
duceri ă articole originale aflate
În fondul ţ centralizate.
Biblioteca ă este Înzes-
ă cu bogate fonduri documen-
I E E
I.N.I,D. pune la ţ spe-
cialistilor serviciul de semnalare
ă a materialelor documen-
tare pe teme stabilite În prealabil.
Institutul propune 310 teme, bene-
ficiarii putînd solicita informarea
ş pentru alte profiluri, potrivit pre-
ă lor, pentru care fondul
documentar al I,N.I.D. dispune de
material documentar.
La fiecare ă beneficiarul pri-
ş În tot cursul anului, ş bi-
bliografice PRODOC, care cuprind
- datele bibliografice complete
ale materialului respectiv; ă
rul de inventar (cota), În biblioteca
I.N.I,D., al originalului la care se
ă ş elementele de descrie-
re ă a continutului. Codul
PRODOC ă te'ma ă de
beneficiar; C.Z.u. (clasificarea ze-
ă ă ă te-
matic materialul În sistemul gene-
tare din cele mai importante do-
menii ş ramuri ale ş ş teh-
nicii" Biblioteca dispune de cata-
loage sistematice ş de. <? ă de
ă ce ă ţ optime
pentru consultarea materialelor do-
cumentare.
Asigurarea unei ă efi-
ciente, complete ş pertinente În
toate domeniile economiei ş ţ
sociale ă ş unor cu-
ş ţ teoretice ş practice În
domeniul ă documentare.
Pentru realizarea acestui obiec-
tiv, I.N.I.D. ă ă cu
caracter neperiodic pentru ş
rea ş ţ ă pro-
fesionale a personalului ce lucrea-
ă În sistemul national de infor-
mare si documentare, precum ş a
beneficiarilor acestei ă ţ -
ş din cercetare, dezvol-
tare ă ă ă ş pro-
ţ La cerere, I.N.I.D. organi-
ă cursuri de informare docu-
ă cu tematica ă de
beneficiari, cu o ă de 2-4 zile,
În ş ş În provincie.
De asemenea, I.N.I.D. ă
Îndrumarea ă a activi-
ă ţ de informare ş
prin deplasarea unor ş la
unitatea ă ş prin furniza-
rea, la cerere, a unor materiale de
I F
rai al ş ţ descriptorii-
ă subiectul materia-
lului prin ţ utilizate
În textul acestuia.
Ordonate ă oricare din ele-
mentele de descriere ă a
ţ ş PRODOC pot
constitui baza ă unui ş
bibliografic propriu pentru rezol-
varea ţ ţ ale
beneficiarului. Efectuînd, pe acest
ş propriile sale ă bi-
bliografice ş identificînd matenale
documentare utile, beneficiarul
poate ţ de la I,N.I.D. origina:
lele acestor materiale sub forma
de xerocopie sau traducere.
Sistemul SELECTDATA asigu-
ă difuzarea ă pe teme, a
unor ţ ş ţ tehnice
ş economice privind d0ll!e-
niile ş ramurile economiei ţ
15
recomandare privind organizarea
ă ţ prelucrarea,
înmagazinarea, ă ş difuza-
rea ţ organizarea pro-
pagandei ş ţ prin fo-
losirea materialului documentar.
I.N.I.D. pune la ţ bene-
ficiarilor ă ţ ş ş din fondu-
rile documentare proprii prin Îm-
prumuturi pe termen limitat (15 zile
pentru ş 30 de zile pentru
provincie), În ă În care mate-
rialul solicitat este disponibil.
Fondurile de documentare o-
ă spre consultare ă
3000 titluri de reviste tehnice de
specialitate (81 000 de ţ anu-
ale);
-130000 de ă ţ tratate, manu-
ale, ghiduri, ş etc. ă
În perioada 1949-1981 În ţ ă ş
ă ă
Mijloacele tehnice aflate În do-
tarea I.N.I.D. permit executarea, la
cererea celor ţ ă mate-
Fiale ţ institutului, a ur-
ă ă
- xerocopii ă materiale ori-
ginale ş ă microfilme;
- microfilme;
- fotocopii;
- ă
- traduceri din literatura ş ţ
ă ă ş ă din pu-
blicatii semnalate in ă ela-
borate de specialistii I.N.I.D.
ţ sînt selectate ş
prelucrate din literatura de specia-
litate ă În institut ş cuprind:
date statistice ş de ă in-
dicatori tehnico-economici; pre-
ă de firme, ţ metode
de calcul ş proiectare; ă
de noi produse, materii prime ş
materiale; descrieri de noi utilaje
ş tehnologii; date privind ţ ă ş
grupe de ţ ă ş
Aceste ţ sînt ţ
de grafice, diagrame,
grafii, formule, tabele etc. Ş
difuzate pe foi volante, permltmd
astfel beneficiarilor ă ş creeze
ă proprii de ţ faptice,
pe tematica ă ă .
Pentru a veni În sprijinul benefi-
ciarilor, sistemul SELECTDATA
se ă la teme care cuprind În-
treaga ă a economiei
nationale. Beneficiarii pot solicita
de tip SELECTDATA ş
pentru alte teme specifice În afara
celor oferite de I,N.I.D.
"prol. ing.O.lIOIIIA"
Ing. NICOLAE DIACONESCU,
directorul Muzeului tehnic
"Praf. Ing. Dimitrie Leonide"
Muzeele au fost socotite ă
vreme ea elemente statice, «ca
locuri unde nu se ă nim
mic». Nimic mai fals, ş chiar ş
cadrele didactice de specialitate
ă in mare parte, ă ţ
ce le ă pentru ţ
catie-cercetare un muzeu tehnic.
Nu este un secret pentru cei ce
se ă cu istoria muzeografiei
ă Dimitrie leonida considera
muzeul ce-i ă numele ă de
la ţ «ca o ş ă a ş
lor», iar Nicolae Iorga vedea În
muzeu «un ă ţ ă un mare
ş folositor ă ţ ă
ă mai mult ea ă ă
muzeele ş in special muzeele teh-
nice au rol deosebit în formarea
tinerei ţ
ş cum În prezent nu se mai
concep ţ ţ cultu-
ra ă ă universitate, institut poli-
tehnic, la fel nu se pot concepe
ţ ţ ă ă ă
o ţ ă de mu-
zee. Muzeografia ă constitu-
ie pe plan mondial unul din aspec-
tele remarcabile ale culturii. Ci-
teva cifre sint concludente in acest
sens.
Muzeul de isft>rie ş tehnologie
din Washington a primit, de exem-
plu, in 1976, 8 milioane de vizita-
tori, ceea ce constituie de cea 3
ori ţ din ă zona ă
a Washingtonului. Alte muzee teh-
nice din lume, cum ar fi cele din
Praga, Moscova, Muzeul descope-
ririlor ş ţ din Paris, Muzeul
de ş ţ ă din Londra etc., au vizi-
tatori de la cca 30 OOO/an ă la
3-5 milioane.
În special ă 1960, muzeele
tehnice au cunoscut o ă dez-
voltare, acestea fiind socotite ca
centre ş ţ ş tehnice. De
fapt scopul lor este de a servi pu-
blicul larg pentru a ţ ş ţ
de a ameliora comunicarea între
ţ ş marele public, În vederea
ţ optime a problemelor
lumii moderne, cum ar fi energia,
mediul ă ţ
etc.
In aceste ţ rolul muzeelor
tehnice pentru ţ a crescut
ş În ţ ă
1. Printre numeroasele exponate ce ă
istoria cuceririi cosmosului de ă om, machete
la scara 1:1 sau ţ fidele ale celor mai im-
portante vehicule ţ se ă ă ş ţ
ă VENUS-4.
pe parcursul zborului terminat la 18 octombrie
1967.
ţ ă ă pfaneta Ve-
nus la 12 iunie 1967, VENUS-4acontribuit la de-
terminarea principalelor caracteristici ale atmos-
ferei planetei ş a realizat ă ă ş ţ
16
2. Deasemenea,printre cele mai spectaculoase
eveJlÎmentealeanului 1981 este lansarea navetei
ţ americane. primul vehicul interplanetar
ce poate fi reutilizat.
Macheta, ă În incinta Muzeului tehnic,
poate constitui un excelent punct de plecare pen-
tru o ţ privind cucerirea cosmosului.
I I
Sînt bine cunoscute contributiile oamenilor de
ă români ia progresele aviatiei. Sînt, de a-
semenea, tuturor familiare numele lui ă
Vuia, Vlaicu, autentici pionieri ai ţ moder-
ne.
Mai ţ cunoscute sînt elementele industriei
aeronautice ş ce a inregistrat insemnate
succese ă din deceniile 3-4 ale acestui secol,
ilustrate la Muzeul tehnic de motorul 1. A. R., cu
care au fost echipate avioane de ţ româ-
ă în anii 1935-1940.
I I
o ş ă ă tip Boston, ţ ă în
tipografiile ş sec. XIX, la care s-au ă
rit, probabil, «Convorbiri literare» sau «Contem-
poranul», este un ă argument pentru a
demonstra impactul «Galaxiei Gutenberg».
HI-FI
Nu, nu este o ţ ă ş poate
fi ă o ă ad-hoc. Un aparat de
radio Baltic «Super 10», «cea mai ă super-
ă cum o spun reclamele epocii, cu
un sunet «clar, puternic, natural, incomparabih>,
cu un gramofon al ă design stil retro poate
inspira pe creatorii ş contemporani de apa-
rate High-Fidelity.
17
ALM. TEHNIUM COALA 2
Muzeul tehnic din ş s-a
-rh'"Fegrat În sistemul educativ cla-
sic. Astfel, in cadrul Muzeului teh-
hic «Prof. ing. Dimitrie Leonida»
se fac ă pentru public,
În special pentru elevi, ce ă
analiza proceselor de descoperire
ş ţ ă Se ş ă televi-
ziunea ş presa de nespecialitate
uneori, În prezentarea unor des-
coperiri, fenomene fizice etc., de-
ă tocmai aspectul concep-
tual al fenomenelor. Pentru a-I
rezenta obiectiv, muzeul nostru
la ţ celor ţ
ni, aparataj divers, În mare
ţ precum ş posi-
unor ă practice.
cîteva din elementele pro-
ului nostru instructiv-educa-
pus la ţ tinerilor: con-
ţ de specialitate, pe teme de
mare interes; ţ temporare
ă trimestrial); filme ş
ţ in colaborare cu I.A.T.C.;
ă ţ ş brevete În cadrul bibliote-
cii; vizite organizate cu ghizi mu-
zeografi; mese rotunde. Un rol
deosebit În ţ exponatelor,
legilor ş fenomenelor fizice pre-
zentate În muzeu îl au vizitele orga-
nitate cu ghizi muzeografi sau cu
profesori de specialitate. În ca-
drul acestor vizite se ă un
exponat În ţ sau ţ
În vederea ă unei ţ
sau se ă un ă de ş
c
r elefonul, ce
ţ
ă Un telefon tip
Ericson, unicat în
Muzeul tehnic,
ă poate spune
multe despre con-
vorbirile bunici-
lor ş
În ţ lor ţ ă structu-
ă ă in acest cal
realizarea unei ţ de ă sau
ă Se pot prezenta atît
aspectul ţ al exponatelor,
descoperirea legilor, teoremelor ş
ţ acestora, cît ş Îm-
ă particulare care au gene-
rat ţ aparatului, modul
INRE ISTRAREA
SUNETULUI
ă la· primele
ă au exis·
tat ş cilindri
acoperiti cu cea-
ă pe care fono-
graful lui Edison
îi transforma În
sunete. Iar ă la
ă ma-
rilor case de
discuri Philips,
Electrecord, Pa-
the; Supraphoo,
Eterna etc. ă ne
amintim, nu ă ă
nostalgie, de un
gramofon fabri-
cat la inceputul
secolului nostru,
a ă pîlnie a
difuzat, probabil,
ş celebrele a-
corduri ale «Va-
lurilor ă
18
I TII
cum a ă În ţ ă
Se ă astfel importante
aspecte de ă ă
precum ş originalitatea gindirii teh-
nice creatoare a poporului nostru.
Exemplele sînt numeroase in fie-
care sector al muzeului.
În programele de ă ţ ă ale
ş cît ş ale ă ţ lip-
sesc cu ă ş cursurile de
istoria ş ţ ş tehnicii. Evident
ă ă ă mai devreme sau
mai tirziu se impune a fi ă
prin includerea În programele de
ă ţ ă a unor astfel de cursuri
ş cum dealtfel ă in alte
ţ ă
ă atunci, ă ă poate
fi foarte bine ă stabilin-
du-se o relatie mai ă intre
ş ă ş Muzeul tehnic, invitind
elevii ta simpozioane, la sesiuni
ş ţ unde se ă comu-
ă legate de ă ţ ale
istoriei ş ţ ş tehnicii sau de
ţ ă a unui exponat sau
ale unei grupe de exponate. Ast-
fel, muzeul contribuie la formarea
elevilor ş ă ţ de cerce-
tare.
Prin faptul ă Muzeul tehnic pre-
ă tot ce s-a realizat mai im-
portant Într-un anumit domeniu,
iar prezentarea nu are un caracter
închis, ţ muzeului sînt ge-
neratoare de sugestii ş idei noi.
Periodizarea ţ atit În con-
ţ ă cît ş În cea teh-
ă permite aprecierea pen-
tru viitor a ţ pentru ac-
tualele ş utilaje, mecanisme,
ţ etc.
ţ muzeului fiind depozi-
tarul gîndirii tehnologice de secole,
ideile se ă ţ se ă
În ţ Cei ce ă ş În
ţ ă ţ le
lor Într-o ă sau alta, ce tre-
buie ă În continuare pentru a
fi ă ă ţ Nu ă În
Muzeul tehnic, ţ elevi ş stu-
ţ În vizite 'individuale ă
cu interes unele exponate sau gru-
pe de exponate, fie pentru a-i ajuta
În proiectele lor de ă fie
pentru documentare ă
Cîteva din sectoarele muzeului
ă ă ţ speciale pentru
ă ş unor ţ ş În
conformitate cu programele ş
lare în vigoare.
ă ă a da un inventar al capitole-
lor sau al ţ ce se pot ă
ş În cadrul Muzeului tehnic În
ţ optime, ţ cu un pro-
n untat caracter formativ, vom pre-
zenta ş citeva grupe de expo-
nate din mai multe domenii.
In ţ ă sînt pre-
zentate ş simple ş ţ
lor, aparate demonstrative pentru
legea Arhimede, pentru studiul
ş ă al ciocnirilor, al ţ
sistemul geocentric Ptolemeu si
sistemul heliocentric Copernic etc.
Sectorul de electricitate ş
magnetism cuprinde exponate
vind începuturile ş ţ de
electricitate, ă pentru ex-
ţ de electrostatici;l, ş
electrostatice. aparate oentru de-
mon,strarea legilor fundamentale
ale ă ţ ă pentru
studiul ţ alternativi ş apli-
ţ acestora.
TEORI S
Teoria sonia
ă ţ Cunoscu-
ta teorie a sonici-
ă ţ avut drept
ă un cele-
bru om de ş ă
român - Gogu
Constantinescu
(1881-:'1965). Pen-
tru ilustrarea unei
teorii ce a revolu-
ţ ş
rea, Muzeul teh-
nic ă un
:omplex aparat
ce poate fi utili-
zat ca material di-
intr -o pa-
ă lectie de
ă .
E I
ş as-
ă puternicele
ş ă
toare, strunguri-
ie cu o capacitate
de 16 sau chiar
20 m, cu sute de
comenzi, electri-
ce, mecanice, e-
lectronice. ă
ţ ă ă la
strungul inven-
tat de un nume
celebru al poeziei
ş picturii, Leo-
nardo da Vinci!
ă cu contururi
concrete ă la
proba contrarie)
ş elicop-
terul, teoria ondu-
latorie a luminii.
Dincolo de far-
mecul inedit al u-
nui ă ş al
progresului ac-
tual ă forta
ţ tehnice
creatoare a celui
care a imaginat
pentru prima oa-
Sectorul ă ă in gaze
ţ diferite tuburi ş aparate pen-
tru studiul ă ă În gaze
rarefiate ş ă pentru curenti
de ă ţ ă .
Sectorul de ă ă În-
ă ă demonstra-
ă pentru studiul ţ apa-
NICITA II
19
ă de ţ ă ă
electronice de particule, ă
pentru studiul nucleului ş al par-
ticulelor elementare, acceleratoare
de particule etc.
În sectorul ă ă ş ş
termice sînt prezentate aparate ş
machete pentru studiul ă si
legilor termodinamicii. .
In sectorul telecomunicatii se
pot studia procedee primitive de
ţ la ţ ă (acustice ş
optice) etc, Muzeul dispune În total
de 20 de sectoare.
Avînd În vedere ă ă multe
aspecte comune Între activitatea
profesorului care ă la ă
ş muzeograful ghid, ne ă
ă ă functia de muzeu-
ş ă a ţ noastre.
Intrudt Muzeul tehnic dispune
de o ă ă mult mai boga-
ă se pot ă ş ş ţ reca-
pitu ICitive, de ă astfel ÎnCÎt
fixarea ş ţ ă se reali-
zeze direct, prin observarea apara-
telor, ă fenomenelor etc.
Muzeul tehnic ş deschide larg
ţ invitînd cadrele didactice
la o ă colaborare în vederea
ă temeinice a elevilor, sti-
mularea ţ tehnice, pentru
dezvoltarea ş ţ ş tehnicii româ-
ş
FANTE-
este ţ
de pe kit-urile cu avioane ce tre-
buie asamblate, reglate ş mai ales
«zburate» de copii, ţ ce
vine ă materializeze o ă
ă ă la noi În ţ ă aceea de a
pune la ţ copiilor ş a
tinerilor un mijloc de a ocupa tim-
pul liber cu ă ţ ă cea mai ă
aceea a ă practice, a ş
tigului de ş ţ ă ş ţ ă a
ă ş ţ de ă a
unor sofisticate ecuatii de mate-
ă ă ş ţ ă
ţ a ţ ş ă lor
mai tirziu. ţ a mizat pe acel
minunat dar al ţ care
se ş paSiunea zborului, a
plutirii sau necunoscutului; oricum
i-am spune, cum i-am spus ş o ă
j se mai nu putem decit ă
ne ş ă ţ
tuturor factorilor ce au contribuit
la o asemenea realizare. Le multu-
mim noi, ş le ţ ş
ă ţ ş de la mare sau de la
munte ce ă ă ă de ia
ă pentru ă ş lansat aero-
Ing.
modelul cu
departe a-I le
ţ ţ cei ce ţ impor-
ţ ţ tehnice a tineretu-
lui la nivelul maselor ş au În
ţ ă nu o ţ sau o de
ă a unei comisii ţ ci o
realizare de ă ă
care va economiei nationale
infinit mai mult decit beneficiile
aduse ţ prin ţ
a 12 lei aeromodelul cu ă
lor.
Dar ă fim mai ţ ţ
de «invadare» (pentru foarte scurt
timp) a ă ş magazinelor
pentru copii a fost ă ş
ă În ani de ă prin munca
maestrului emerit al sportului, Otio
Hints, creatorul ş ş
de micromodele, ce a dat r::lfnnÎinnÎ
mondiali, a lui Francisc
ladislau PArcilah ş Dorel
ţ cu sprijinul unui director de
ţ inginerul lucian Oltea-
I.P.L-Tîrgu ş
prezent, prin ţ de recu-
a ş lor întreprinderii
ă se ă 15 tipuri de
20
aeromodele, fiind contractate pen-
tru acest an produse in valoare de
4 milioane lei, cu ă ţ de ex-
port in ţ ă cu veche ţ indus-
ă ş ă
Un program de ţ bine
gindit, ă pe baza vîrstei ş
ş ţ acumulate de cei ă
rora li se ă ă succe-
sul ţ Mii de scrisori din toa-
ă ţ adresate direct fabricii vin
ă confirme acest lucru. ă mo-
dele pentru ş ş mici
ş pion ieri, fiind În ă mode-
lele AI planor ă de concurs a
ţ Aeronautice ţ
nale- F.A.I.) ş 81 popular, cu fire
de cauciuc.
Se ă introducerea În
ţ a unui planor telecoman-
dat, ce va satisface atit cerintele
ţ cît ş pe cele specifice con-
cursurilor de aeromodele.
Un aeromodel telecomandat cu
ă delta, de fapt un
rian, ce lansa o minge de
fost publicat În
«T,ehllÎum» nr. 7/1981 (planurile ş
fotografia).
Succesul a generat ţ de
ţ ş completare a ga-
mei produselor, fiind oferite spre
contractare in acest an ş navo-
modele, rod al muncii proiectantu-
lui Petre din cadrul a-
ş colectiv tineri ş
ce ă ţ de serie a
modelelor, serii nu tocmai mici (de
exemplu «Vulturul» cu 110 repere
a fost comercializat in 10000 de
exemplare).
ţ membrii colectivului erau
la data ă in ţ proas-
ă ţ ş au ţ ă aniver-
seze un an de la lansarea primelor
aeromodele printr-un concurs, de
la care ă imagini foto, con-
curs «open» pentru cei mari ş
mici, pentru cei ce ă ţ ă ă
zboare Înainte ă ă si
pentru cei ce le-au dat aripi, pentru
ă nu se ş care dintre ei va fi
miine un cosmonaut, la fel de mare
ca micul aeromodelist de ieri, Du-
mitru Prunariu, ş le va povesti cum
primul om ce a debarcat pe ă
face ă aeromodele.
ă ă ş ă le ţ
tuturor acelora care prin ă
sau ţ au creat climatul ş
ţ necesare unei asemenea
ă acelor inimosi care au
muncit ani ă ă a tine' seama de
obstacole ş ă ţ pentru ca ă
le ă copiilor aripi, ă din
balsa sau carton., ă
tmdu-i pentru cele din ă de
ă duraluminiu ş titan.
21
Capitala patriei noastre a fost
În pragul acestei toamne gazda
unei prestigioase reuniuni ş ţ
fice, cel de-al XVI-lea Congres
ţ de istorie a ş ţ
ă ş sub Înaltul patronaj al
ă ş academician doctor ingi-
ner ELENA Ş mem-
bru al Comitetului Politic Executiv
al C.C. al P.C.R., prim-viceprimmi-
nistru al Guvernului Republicii So-
cialiste România, ş Con.)
siliului ţ pentru Ş ţ ă ş
ţ
Tema Congresului, Ş ţ ă ş
tehnologie, umanism ş pro-
gres}), a avut ţ unei au-
tentice devize sub care cei peste
1 200 oameni de ă din 50 de
ţ ă ale lumii ţ ia ş
au ă ca ă ă se consti-
tuie Într-un moment deosebit de
important de informare ş dezba-
tere a problemelor ş ţ ş teh-
nicii, a ţ dintre progresul
ş ţ ş cel social, a celor le-
gate de utilizarea cuceririlor ş
ţ exclusiv În. scopuri ş
pentru afirmarea ţ spiritu-
lui uman În slujba popoarelor ş
ţ
Cu ocazia ă ş ă ă
congresului au fost reafirmate con-
ţ deosebit de valoroase pe
care poporul român le-a pus În
slujba progresului ş ţ ş teh-
nicii, a ţ mondiale. Un
impresionant ă de obiecte,
unelte, ţ ş tehnologii sînt
originare din România, ele consti-
tuind un pasionant capitol al crea-
ţ populare anonime. ă de
cele peste 400 de asemenea «in-
ţ datorate geniului poporu-
lui român) stau la locuri de cinste
În istoria ă ţ descoperirile
unor mari ă ţ ale ş ţ
ş tehnicii ş care, prin
ţ creatoare a gîndirii lor, prin
ţ ţ au deschis
noi orizontu ri cu ş
România se Înscrie printre pu-
ţ ţ ă mijlocii ale lumii care au
dat omenirii atîtea importante va-
lori creatoare. Este suficient ă
amintim aici ă oameni ai ă
tului românesc au imaginat ş rea-
lizat rachetele cu mai multe trepte
de aprindere, cea dintîi ă
de petrol, primul automobil aero-
dinamic, primul dinam de tensiune
ă primul avion care s-a ridi-
cat prin ţ motorului ă de la
sol, cel dintîi avion cu ţ cel
dintîi sistem de telefonie ă
primul pod metalic din otel acid
etc. etc. Oameni de ă români
au descoperit un nou' chi-
mic -- telurul, magnetonul ato-
mic (cuanta de magnetism), radio-
activitatea ă a plumbului,
cel mai precis echivalent mecanic
al caloriei, insulina, derivata areo-
ă
Importante zone ale cunoasterii
umane au fost fundamentate stiin-
ţ de savanti si ă ro-
mâni În diverse domenii, cum ar
fi sonicitatea, cibernetica, biospeo-
log ia, lingvistica ă hi-
drogazodinamica mediilor poroa-
se, mecanica ă antibio-
terapia, citologia. De asemenea,
mari capitole ale ş ţ contem-
porane -- fizica, matematica, chi-
mia, medicina, lingvistica, energe-
tica - ă ă printre principalii
animatori ai progresului ţ
români.
În cartea de aur a evolutiei uma-
ă ţ ş istoria ş ţ a fost
flU de ţ ori ă ţ ă de
ă ţ ş se ă as-
ă Înscrise la loc de cinste nu-
mele lui Traian Vuia, Amel Vlai-
cu, Anghel Saligny, Hemi Coan·
ă Gogu Constantinescu, Ş
fanProcopiu, Ş Odobleja,
Anastase Dragomir, Nicolae
Paulescu. Hermann Oberth,
George Emil Palade, Matyla
Ghica, Elie Carafoli.
În cadrul ă celui de-al
XVI-lea Congres ţ de
istorie a ş ţ ş români
au prezentat numeroase comuni-
22
CALIN
ă men ite ă ofere o reflectare
ă a autenticelor ţ ce
le-au avut contributiile românesti
la tezaurul mondial de gîndire teh-
ă precum ş o imagine
ă ş ă asupra valori-
ă superioare a ă ţ teh-
ş ţ în societatea noas-
ă ă a politicii de
Încurajare a folosirii ă În
domeniul practicii productive.
Cadru fertil al schimbului univer-
sal de idei, Congresul ţ
de istorie a ş ţ a marcat, În
ş timp, ă ş unor
deosebit de interesante ş ţ
tematice ş simpozioane, cum ar fi:
«Rolul ă standard În
1:oria ş ţ ş tehnicii», Ş
ţ tehnologia ş problemele dez.
ă sociale - ţ
ş perspective istorice», «Creati-
vitatea ş ţ ă ş problemele
progresului», ţ În bio-
logia secolului XX», «Probleme
ale ţ ş ţ na-
turii, tehnice ş sociale», «Pro-
movarea ă ş ţ ş
ă ţ ă in istoria ş ţ
ş tehnicii».
Prin ansamblul temelor discu-
tate, menite ă contribuie la relie-
farea ţ laturii prospecti-
ve a istoriei ş filozofiei ş ţ
prin realismul propunerilor Înre-
gistrate cu prilejul ă pri-
vind necesitatea unirii tuturor efor-
turilor pentru evitarea pericolelor
unui conflict, pentru salvarea civi-
ţ umane, cel de-al XVI-lea
Congres ţ de istorie a
ş ţ ă ş la ş
a constituit o ă ş ă
manifestare ş ţ ă cu o ă
participare ce a stimulat conlucra-
rea Între ţ Între foruri ş
ţ de profil În scopul solu-
ţ ă problemelor complexe ale
ă ţ În spiritul ă
cii ş ă ţ ă in-
tereselor ş ţ tuturor na-
ţ
;-
e
1-
Î-
Î ,
i-
r-
)r
Î-

a
ti,
ă
ă
:}-
ş
.1-
le

1-
:}-
Spori ce a cunoscut nu nu-
mai o ă dezvoltare a
disciplinelor saBe, ci ş o popu=
lari1:ate din ce in ce mai mare-
modelismul este ă ă
ci de mii de tineri din ţ
ă
meroasele ţ jude
R
regionale ş ţ cam-
i concursuri cu carac=
publican reunesc anual la
start elevi ş ţ muncim
ş tehnicieni, tineri specia-
care ş ales pentru
trecerea ă ă ş ă a
pului liber un hobby coml:,le:lC.
c fumle valente educafilVA
ctive. .
ismul, in toate varian-
presupune astfel nu nUn
ă ţ ş aptitudini necesa-
construirea de aero,
nave, auto sau rachetemedele-
1101', ci ş temeinice ş ţ
din variate domenii ale ş
terii umane -- ă ă
ă chimie, matematic
ă istorie etc.
ţ ş ţ con-
ţ prezente in finalele
campionatelor republicane, nu-
23
meroasele titluri
mondiale obtinute
români ă cu ă e-
ţ unei autentice na-
ţ cu un pr4?<sf:igiiu
solida!
mode-
lismul trebuie mai ales sustinut
in ş generale, in Uiceeie de
specialitate, acolo unde cei ce
ă sportul microcon-
ţ aviatice sau maritime
se pot bucura de sprijinul cali-
ficat al de special
taie. a veni in sprij
tinerilor din cercurile teh
apRicative de modelism,
ă pagini ale AI
lui «Tehnium» ă
interesante modele ce
veni, prin ţ ş ta
celor ce le vor construi, ad
rate candidate la titluri republi=
cane.
ş de la cititorii ş
tri noi propuneri pentru viitoare
articole În ă sau in ă
toarea ţ a almanahului,
rim tuturor consfructorilor mult
succes! (C.S.)
Pref. N. HOMESCU,
Cugir
În octombrie 1910, marele Palat
de ţ din Paris a ă al
doilea Salon ţ de aero-
ă la care au fost prezentate
ultimele ţ din acest domeniu.
Printre exponate se afla un aparat
cu totul deosebit, de culoare ş
închis, ă îi lipsea elicea ş
ă prezenta multe ţ
constructive, total diferite de ceea
ce se cu ş ă atunci În
În acest domeniu.
Principalele caracteristici pre-
zentate pe placa din ţ erau:
anvergura - 10,30 m; lungimea-
12,50 m; ţ ă
32,70 mp; profunzimea aripii -
1,75 m; greutatea În linie de zbor-
420 kg; ţ motorului la
punct fix- 220 kgf, iar constructo-
rul ă era inginerul român Hemi
ă
Aeroplanul turbopropulsat al lui
Hemi ă era un biplan de
tipul sesquiplanului, monoloc, echi-
pat cu un motor aeroreactiv ş
inovatiile constructive erau ă
toarel'e:
Longeroanele principale ale ari-
pilor pentru prima ă erau fabri-
cate din ţ aliat cu nichel. Longe-
ronul anterior era situat În imediata
apropiere a bordului de atac, iar
cel posterior ţ În spatele ftcen-
trului de presiune al aripii. Intre
longeroane, profilul aripii avea o
ă ţ ă care se ame-
liora treptat spre bordul de ă ş
se termina În linie ă Tre-
buie remarcat elementul revolu-
al aripii: voletul cu ă de
care permitea ă sub-
ţ ă a ţ
Ri,.,irlit",·t<>J;1 celulei biplan era asi-
prin ă perechi de mon-
din tuburi de ţ aliat, ampla-
longeroane ş
24
care ţ ş fU,zelaju,1. A<:esta
avea o ţ tnunghlulara cu
ţ ţ Pla·
nurile ş fuzelajul er,au cu
placaj ţ VOPSit Ş lacUit cu
în9rijire, ,-
In partea superioara, sub fuze-
laj si În ţ ampenajului, era mon-
tat un plan sustentator auxiliar, de
ă ă Tot pe fuzelaj, În
ă le laterale erau montate ra-
diatoarele de ă a motorului,
ă ce se ă cu ă ,
Ampenajul era compus din pa-
tru planuri fixe, de ă triun-
ă prelungite pr,in pla-
nuri mobile de ş forma. Pla-
nurile erau astfel dispuse Încit for-
mau un sistem cruciform, diagonal.
Lungimea ampenajului era de apro-
ximativ 2(f1o din lungimea ă a
aparatului. Organele de ă
erau ţ de ă volane si-
tuate de o parte ş de alta a carlingii.
Trenul de aterizare, foarte scund,
se compunea din ă ţ În ţ ă
care puteau fi ţ camuflate În
grosimea aripii inferioare. Aceasta
constituie prima Încercare de folo-
sire a trenului de aterizare esca-
motabil. Rotile erau montate cla-
sic, pe arcuri plate de ţ Între ele
era ă ş o ă La partea
dinapoi a fuzelajului era ă o
ă ă mai ă cu rol de
hechie.
Rezervoarele de combustibil erau
instalate (pentru prima ă în
aripa ă contribuind la
25
ş ţ la Înain-
tare.
Motorul aeroreactiv se compu-
nea dintr-un motor cu piston cu
patru cilindri, ă cu ă marca
«CLERGET», de 50 CP la 1 000 rotI
min, care antrena, prin intermediul
unui multiplicator de ţ un
compresor, imprimîndu-i o ţ
de 40000 rot Imin. De aici, aerul
era refu lat În camerele de ardere,
de ţ ă amplasate de o
parte ş de alta a fuzelajului. Aici
se injecta combustibilul care, În
contact cu gazele de ardere ale
motorului ş aerul împins de com-
presor, ardea, iar gazele produse
ş prin ajutaje, creÎnd ţ de
ţ ă propulsiei mo-
torului.
ă Închiderea ţ apa-
ratul a fost transportat pe terenul
de la Issy-Ies-Moulineaux pentru
ă de zbor. În ziua de 16 de-
cembrie 1910, În ă a luat loc
ă constructor. ă ce a rulat
mai multe zeci de metri, aparatul a
decolat aproape de la sine, spre
surprinderea pilotului, care pierdu
controlul comenzilor, iar aparatul,
pierzînd viteza, se ă ă de ă
mînt ş ă foc, pilotul ă
ă ă Încercare consti-
tuie primul zbor din lume al unui
aeroplan propulsat de un motor
aeroreactiv ş aceasta cu trei de-
cenii Înainte ca Heinkel, Campini
si Whittle ă fi construit avioa-
nele lor.
MIG-21, unul dintre cele mai cu-
noscute avioane de ţ din
lume, ţ a birourilor de pro-
iectare conduse de colonel gene-
ral Anem Ivanovici Mikoian ş
matematicianul Mihail losifovici
Gurievici, ş anul acesta
25 de ani. EI ă una din cele
mai valoroase ă in dome-
niu, dovedind de-a lungul anilor
ă ţ deosebite, aparatul fiind
modernizat În decursul ă
rii. Du ă o istorie ce nu poate fi
ă aparatul incepe ă fie
retras de pe pistele de zbor, locul
lui fiind luat de alte aparate MIG,
moderne, care corespund actua-
lelor ţ pentru ţ de in-
ţ
MIG-21 f. Primul avion din seria
MIG-21 poate fi considerat apara-
tul E-2A (E -4), care a efectuat
primul zbor la 16 iunie 1956. E-2A
este realizat pe baza unui nou mo-
tor de tip Tumanski RO-ll de
peste 50 kN, cu ţ aproape de
ă ori mai puternic decît motoa-
rele utilizate la aparatele anterioare
(MIG-19 - RG-9B de 31 kN). La
celelalte serii MIG au fost utilizate
motoare RG-2Q de 7,85 kN pentru
MIG-9; RD-21 de 9,81 kN pentru
MIG-9FR; RD-45 F de 22,27 kN
pentru MIG-15; WK-1 de 26,49 kN
pentru MIG-15 bis ş MIG-17; WK-1 F
de 33,16 kN pentru MIG-17 F/PF.
I
Arh. MiHAI
E-2A prezenta o linre ă
seriilor anterioare, ă ă aripa
În ă ă -51'. Viteza ă de
E-2A este de 1 900 km/h, iar pla-
fonul maxim de 18000 m; plafonul
de 10000 m era atins În 1,3 minute.
Avionul a fost realizat Într-o va-
ă cu ă suplimen-
tar, SRO-S-155, pe ă motorul
principal, un RD-9J de 37,26 kN;
astfel echipat, numit E-50 A, apa-
ratul atinge viteza ă de 24W
km/h (2,3 Mach) ş plafonul maxim
de 25600 m.
U. În anul 1963 este rea-
ă prima ă bloc, direct
ă din MIG-21 F, cu ă
locuri În tandem; aparatul este des-
tinat ş de ţ pentru MIG-
21. Aparatele din seria F sint ca-
pabile de viteze maxime 1,5-1,9
Mach ş 1 100 km/h la ă alti-
tudine (110 m). Armamentul cu-
prinde un tun de 30 mm înglobat in
fuzelaj ş ă rachete aer-aer
cu autoghidare in ş sau
ă lansatoare de proiectile reac-
tive nedirijate. Rezerva ă de
combustibil, de 2340 1, poate fi
ă cu un rezervor extern
de 490 1, largabil În zbor.
MIGe21 PF se ş de
MIG-21 F prin priza de aer cu dia-
metrul de 91 cm, ţ ă de 69 cm;
conul de reglare al ţ de
admisiune, mai mare; tubul Pitot
este mutat de SU!J axa fuzelajului,
deasupra axei; modul de carenare
al coloanei dorsale, forma ampe-
najului vertical ă capacitatea
rezervoarelor interne este ă ă
la 2850 1; motorul: un R-11 de 58,4
kN; tunul de 30 mm este Înlocuit
cu un tun extern de 23 mm cu
ă ţ ş În planul axial
al fuzelajului.
MIG.;21 PFM, ă ă
cu PF. Se ă modul de des-
chidere al cabinei, forma ş ă
mea coloanei dorsale; diverse a-
ă ale trenului de aterizare,
echipamente.
MIG-21 STOt.. În iulie 1967, la
Domodedovo este prezentat un
prototip STOL, direct derivat din
MIG-21 PFM, aparatul, fiind echi-
pat cu un motor suplimentar de
ţ este mai lung cu 1,22 m.
Ae144 este varianta ă care
a efectuat zboruri simultane cu
supersonicul de pasageri TU-144.
Realizat pe baza unei celule de
MIG-21 PF, cu aripa ă gigan-
tului de pasageri, aparatul este lip-
sit de ampenaje orizontale, ţ
ile acestora fiind preluate de sec-
ţ mobile ale bordului de ă
Denumirea de A-144 are la origine
ANALOG-144.
MIGa21 M/MF exterior similar cu
MIG-21 PFM; echipat cu motor
R-13-3oo de 50-64,73 kN; patru
puncte de ş armament sub
planuri în loc de ă puncte la
celelalte variante.
MIGe21 UM ă biloc, deri-
ă din MIG-21 MF, cu motor
R-13.
R/RF, ă de re-
ş ă ă pe se-
riile PFM, respectiv MF.
La mitingui aviatic din 1967,
U.R.S.S. ă ă trei prototi-
puri MIG: un MIG cu geometrie
ă monomotor, monoloc; un
MIG STOL cu ă delta, mono-
motor cu prize laterale pentru ad-
misie aer; trei aparate de tip E-266.
Simplitatea formei acestor tipuri
de avioane poate fi ă cu
ş ţ ă de constructorii amatori
pentru realizarea unor interesante
modele.
re al ă
ă la 12 000 m
ă ă
ă ă
ă ă aterizare
ă ă
plafon practiC
Altitudine 10000 m
ţ ă ă zbor la 11 000 m
ă ă de zbor
MiG-21MF
320.43 kg/m
2
2 125,00 km/h
2,05 Mach
930,00 km/h
350,00 km/h
215,00 km/h
140,00 rn/s
19500,Oem
3,2 min
1670,00 km
2,03 ore
27
417.00kg/m
z
2 230,00 km/h
1,1 Mach
970.00krn/h
380,OOkm/h
230,00 km/h
150,OOm/s
20000,00 m
3,8 mi ...
1700,00 km
1,5-2,0 ore
A.M.
Din lista cuprinzînd «Vasele ţ Flu-
viala Române», În anul 1904, ă ă
caracteristici ale acestei nave de pasageri:
Lungimea . . . . . 20 m.
ă ţ . . . . . . . 3,5 m.
Pescajul .. . . . . . 1,1 m.
Tonajul net 30 t.
Puterea masinii 40 CP
Anul constructiei . 1877.
ţ cumparat de la Societatea Petcut
Co.
În acel an, comandantul vasului era ă ş
Dumihu- ă secund clasa a II-a, iar ajutor
Vasiliu Gheorghe - mecanic clasa a III-a.
A participat ca transportor de trupe la primul
ă mondial, fiind ă prin lovituri de
artilerie În 1916.
ă cum putem observa de la prima vedere,
este o ă deosebit de ă ce a ajuns
la acest aspect exterior În urma unor ă
Ing. CRISTIAN
maestru al SII::llDrt:ullui
ş ţ succesive, prin ă ă ş moderni-
ă de cabine.
Reconstituirea este ă ă albumul
omagiat publicat de Societatea ă de stat
pentru ţ pe ă N.F.R., cu ocazia
ă a 25 de ani de la ţ 1881--1922,
ă la care ă societate era a doua ca
ă la ă
ă ţ acestui model la
clasele de machete C
2
, C
4
sau autopropulsate
EH pentru pion ieri.
Coloratura este ă negru - opera
ă ş ş cazanul, ş - opera vie,
colacii de salvare, lumini de ţ alb - cabi-
nele, dungile ornamentale de pe corp, galben-
ramele ferestrelor, catargul, bastonul de pavilion;
ţ erau din lemn la întreaga ă fiind prote-
jate cu ă ă ă verde În dreptul caza-·
nelor.
2 4
9
Casa de ă a ş ţ ş teh-
nicii pentru tineret ş este o in-
ţ cu caracter politico-educa-
tiv ş ş ţ ă
Comitetului ţ ş al
U.T.C.
In cei ş ani de activitate,
ţ ş orientat ă
rile În ţ ă amplei ş
ă de ă Ş ţ ă ă
ţ ă de Uniunea Tine-
retului Comunist În cadrul Festiva-
lului national «Cîntarea României».
Casa de ă a ş ţ ş teh-
nicii pentru tineret din ş cu-
prinde În acest moment peste 8 900
de tineri ţ ţ la
ă ţ cu caracter permanent
atît În sediul propriu, cît ş În filialele
ş grupele de lucru organizate În
Întreprinderi ş ş din ş ş
ă ţ mai importante ale ju-
ţ ă ă ş Victoria, ă ş
ş Codlea, ă iar anual
peste 23000 de tineri ă la
ă ţ de ă tehnico-
ş ţ ă
Un domeniu important al activi-
ă ţ noastre ÎI constituie ă
ş ţ ă Aceasta cu-
prinde ţ menite a dezvolta
la tineri ă ţ ă de execu-
tarea la timp ş de ă calitate a
sarcinilor ce le revin În cadrul uni-
ă ţ economice, ţ de cali-
ficare ş ţ ă
prin intermediul Politehnicii munci-
ş pentru tineret.
Cursurile organizate pe domenii
ă ă asigure prin policali-
ficarea tinerilor ă de ă spe-
ă pentru locurile de ă
deficitare din acest punct de vede-
re din economia ţ Astfel,
se ă permanent: cursuri
de ţ calificare, specializare;
cursuri ale ă ţ populare
tehnice (cicluri de lectorate de spe-
cialitate); cursuri de informare ş
completare a ş ţ ş ţ
fice ş tehnice de specialitate;
cursuri de initiere În tehnica docu-
ă ş ţ ş tehnice, În
metodologia ă ţ de cerce-
tare ş ţ
O preocupare ă o con-
stituie depistarea tinerilor cu reali-
ă valoroase În domeniul creatiei
tehn ş ţ '
Sesiunea Tehnologii actuale
ş de ă - ţ
tehnice ş umane sau simpozio-
nul Tineretul ş energia sint ac-
ţ intrate in ţ ş la care
sute de tineri din intreaga ţ ă rea-
ă eficiente schimburi de opi-
nii sub indrumarea unor remarca-
bile ă ţ ale ţ ş ţ
ce si tehnice românesti.
Tn ultimul an au fost ă 11
propuneri de ţ brevetate. u-
nele din ă fiind preluate În
ţ de serie sau fiind În curs
de lansare.
Dintre acestea ţ ă In
a
ţ de tratamente termice a
30
ă sudate, În varianta
ă În anul 1980/1981, insu-
mÎnd 7 propuneri de ţ bre-
vetate.
De asemenea, de larg interes
sînt ă Instalatie de ă
cu energie ă in cimp
electric ş ţ ă cu
suprapunerea unei componente
de ă tensiune ş ţ ă
Tradudorul de ţ ă ă con-
tacte sau Motor rotaiiv În doi
timpi ş
Popularizarea rezultatelor deo-
sebite ţ de tineri in activi-
tatea de ţ ă este asi-
ă de buletinele de informare
ş ţ ă ş culegerile de
referate editate periodic de insti-
ţ ă
Formarea deprinderi lor practice
la tineri, ţ prin ă ş
pentru ă sînt asigurate de
ă ţ din cadrul cercurilor teh-
nico-aplicative, care ă ţ
de materializare a ideilor tinerilor,
de ţ a unor prototipuri
ş de experimentare a acestora.
Peste 150 de ş colabo-
ratori ă ţ ă ă în-
ă ă ţ teoretice ş prac-
tice, iar fondul de ă ă
al bibliotecii ă largi ă ţ
de informare si documentare.
S-au realizat importante ă
de autodotare ş amenajare a labo-
ratoarelor ş atelierelor proprii, din
sediu ş din filialele existente În di-
ferite ă ţ ale ţ
Printre ă realizate În pro-
ţ de serie pentru clu-
b rilor ş caselor de ale
fU aretul
ui
din ţ ă se ă ş
cu motor, kartul de ţ
orga de lumini! etc.
Grupuri de realizeaza stu-
dii ş proiecte ongmale pentru te-
mele preluate, elevi ş e-
fectuînd În fiecare an practica de
proiectare În atelierele ş labora-
toarele Casei de ă a ş ţ
ş tehnicii tineret
In ş timp, acordam sprijin
cercurilor tehnico-aplicative din ju-
det ş din ţ ă caselor de ă
ş . cluburilor pentru tineret, prin
realizarea ş livrarea ă acestea
a unor materiale sportive ş de
ă ă
ţ ă pentru spor-
turi tehnico-aplicative a Casei de
ă a ş ş tehnicii pentru
tineret ş ş ş
tineri cu rezultate deosebite În acti-
vitatea de proiectare, ă
ş ţ ă mai ţ ş
tri ai sportului, record meni ţ
nali, campioni ş vicecampioni na-
tionali.
. Un exemplu semnificativ îl con-
stituie ş faptul ă primul cosmo-
naut român, inginerul Dumitru Pru-
nariu, membru al Casei de ă
a ş ţ ş tehnicii pentru tineret
din ş a activat în cercul de
ţ aero ş navo ş În pe-
fioada ă ă
pentru zborul cosmic.
ţ organizate În Bra-
ş ca ş participarea la ţ
ţ de su-
ă cu energie in-
ă in cimp,
cu suprapunerea u-
nei componente de
ă tensiune ş
ă ţ ă o
ă realizare
a tinerilor ş
Traductorul de ţ ă ă contacte ă
unul dintre brevetele de ţ dobindite de tinerii
de la Casa de ă a ş ţ ş tehnicii pentru
tineret din ş
ţ ş campionate na- de valoroase recorduri nationale.
ţ sint un prilej de verificare Casa de ă a ş ţ
a ţ constructive ş a ş tehnicii pentru tineret din'
tehnicii de pilotaj dobindite. ş ţ ă pe pri
De un larg interes se ă cipiul ţ ă realizînd
ţ ţ ă deveni- nual, la cca ă milioane de
ă ţ ă «Cupa ş pen- venituri, beneficii de peste 600
tru aeromodele radiocomandate. de lei, fonduri ce sînt utilizate
Echipele noastre reprezentative tru dezvoltare ş autodotare.
sint campioane ş vicecampioane gramul de ţ care
ţ la diferite categorii de ă posibilitatea ţ ă
ă mai ţ ani consecutiv, ţ cuprinde realizarea de
iar ţ lor sînt ă ă pe ă de ă ă
31
• În anul precedent, peste 13000 de tineri au
devenit autori de inventii si ţ care au con-
tribuit În mod decisiv ia sporirea ă ţ
muncii În ă ţ industriale, agricole. de ă
ţ ă cercetare ş proiectare .
.. În 1980, circa 1 400 de tineri au primit bre-
vete de ţ pentru ă deosebite În
optimizarea tehnologiilor industriale.
., ă În anul 1977 au fost rezolvate direct
de ă tineri ş ţ U.T.C. circa
14000 de teme de cercetare, În anul 1980 ă
rul acestora a crescut la peste 23000.
• În 1980, circa 346000 de tineri muncitori,
tehnicieni, ş elevi ş ţ au parti-
cipat la concursuri de ţ ş ţ ă
pentru tineret.
• ţ ă de anul 1977, cînd existau 12632 de
cercuri de ţ ş ţ ă ş tehnico-aplicative
În ă ţ de ţ ş ă ţ case de
ă În prezent ă acestora trece de
17000.
• ă tinerilor din cercurile de creatie
ş ţ ă ş tehnico-aplicative a crescut de 'Ia
349185 În 1977 la circa 500000 În 1980.
• ă comisiilor ş ţ
ale U.T.C. a crescut de la 1 666 În <1977 la 2010 În
1980, acestea activind În ă ţ de ţ de
cercetare ş proiectare, în ş ş ă ţ
cum ar fi ă de cercetare si
proiectare, studii, ă de
totipuri, ţ ş dispozitive e-
lectronice, programe pentru ma-
ş de facturat ş contabilizat, pen-
tru ş FC-64 ş FC-128, ma-
chete la ă pentru studii ş cer-
ă macro ş microfotografii,
filme documentare, karturi, ambar-
ţ orgi de lumini, amplificatoare,
ă din fier forjat, metaloplastie
ş conform profiluri lor laboratoa-
relor si atelierelor.
economice si de ă ă
Timpul petrecut la Casa de cul-
ă a ş ţ ş tehnicii pentru
tineret ş În mod ă ş util
ă tinerilor, prin ţ for-
mativ tehnice, etice ş estetice ale
ă ţ prin ş cantita-
ă ş ă a ş ţ do-
bîndite, posibilitatea de a ă
cu ţ ă ă obiectivelor
majore ale ţ ş
ţ din patria ă
ă ţ Casei de ă a
ş ţ ş tehnicii pentru tineret
ş au, de asemenea, În vedere
ă orizontului de ă
ă a tineretului, ş
celor mai valoroase opere din crea-
ţ ţ ă ş ă forma-
rea ă critic al tine-
rilor În aprecierea fenomenului ar-
tistic contemporan.
Activitatea clubului de anticipa-
ţ ş ţ ă «NOVA» deschide
largi orizonturi de ş mem-
brilor ă ş tuturor tinerilor partici-
ţ
Casa de ă a ş ţ ş
tehnicii pentru tineret ă
ă ţ cultural-educative ş po-
Iitico-ideologice în ţ
U.T.C., la cluburile din ă ţ
Cercurile tehnico-apii-
cative din cadrul Casei de
ă a ş ţ ş tehnicii
pentru tineret ş asi-
ă ţ de materiali-
zare a ideilor tinerilor, con.,
ţ prototipurilor ş
experimentarea acestora.
in ţ de cul-
ă a ş ţ ş tehnicii
pentru tineret ş ă ş
ă activitatea o ţ
ă pentru sporturi
lehnico-aplicaiive (kar-
ling, modelism, deliapla-
nism).
Ing. ALEXANDRU POPA
scurte
fi ţ
fice nemodulate
ă ă ă Ia limita
SeJmrta!iul provenit din
prin condensatoruI
ă 7 - 8 a
se ă confOlID dese-
nului. re
ă 1
culiseze pe
acestuia este de 45 mm.
înÎasu-
trebuie' ă
Lungimea
4 - 5 se ă un alt manson
re poate culisa 3':"- 6.
Toate
fir din
Postul dorit este selectat de ă
circuitul acordat
6. Prin cuplaj semnalul
ajunge în ă ş 4 - 5. De aici
se ă amplificatorului de radio-
ţ ă realizat cu tranzistorul TI'
în colectorul acestuia apare semnalul
amplificat. O ţ din acesta
ajunge În ă ş 1 Ş apo!
ă la intrarea tranzistorului.
Gradul de se
intermediul condlemiatlondui
eul de ţ ă
Semnalul de nj,1H'lÎn'l'\!pnt!>
plificat tot
difuzor,
790 K), cît ş pentru
reflex.
Mai Întîi se ă sursa de ten-
siune (nu se ă alimentarea
etajelor Cu ajutorul
unui de curent continuu
se ă ă tensiunea în punctul A
ţ ă de ă este de cca + 15 V cc.
In punctul B trebuie ă existe o ten-
siune de 12 V, iar în C o tensiune de
aproximativ 11,4 V.
Se ă alimentarea etaju-
lui final. Potentiometrul P se
cu cursorul ă ă
C
6
(punctul D).
se ă un
ce fur-
ţ modulat la borna de
se ă o valoare din
Se
a
a fost
ă calitate,
fi mai ă de
5 jlV, a semnalului
în difuzor de ţ 50 la un
semnal/zgomot de 10
cazul în care nu se
aparate de ă ă ş control aU'-'-'''llC,.
face o testare ă
cum ă Se ă
atentie ă nu ă vreo
ă de' cablare. Condensatorul
ă yaloarea
I
Cu un tranzistor cu efect de
cîmp cu ă ţ se poate realiza
un mixer autooscilator, oscilatorul
fiind pilotat cu cristal (f=10,245
MHz). Pe poarta 1 se ă sem-
!,1alul cu ţ de 10,7 MHz.
In circuitul drenei sînt conectate,
În serie, ă transformatoare de
ţ ă ă unul se va
acorda pe ţ de ţ ă
a cristalului, iar ă pe frec-
venta de 455 kHz. Deoarece a fost
ă o ă gata ă ă de la
receptorul «Mamaia», care rezo-
ă pe 10,7 MHz, a fost ă
conectarea în paralel a unui con-
densator de 10 pF.
Oscilatorul se ă prin
ţ ă între circuitul de
1·2 =
3 .. 6 =20opire.
4 5
- ').. Cv.Em \ZIOA·5rnn->
• -,J 'Op1re .
7· [3 = 4spire
ă (secundarul de la TR-2) ş
poarta a 2-8. ţ ă
a montajului, deci ş ţ unui
coeficient de conversie maxim, se
34
I
Se ă montajul. Cu o ş
ţ ă ă în ă se atinge punc-
tul D. In difuzor trebuie ă se ă
un brum puternic. Se ă antena
ş se ă ţ unui post
în banda de 49 m (este bine ca testarea
ă se ă seara, cînd propagarea în
ă ă este mai ă Prin
reglarea ă a valorii conden-
satorului C
V2
ş a ţ ă ş ă
4 - 5, se va ţ un punct optim de
sensibilitate ş selectivitate a apara-
tului.
Ing. ANCRIAN NICOLAE
Ing. GEORGE PiNTILIE
face ţ ţ se-
mireglabil de 100 kD.. Consumul
este de ordinul a 4-5 mA.
.-------t-__ ş
455k14z
ţ ă prezentat se înscrie pe
linia montajelor de me-
die si lucrul banda de
40 m MHz); semnalul emis este
ă ă ă iar o ă late-
ă s-a eliminat prin metoda ă
modulare ş defazare RLC. Atenua-
rea ă Între 40
60
de ă etc. Atenuarea
benzii laterale nedorite ă Între
30 45 Maximul de atenuare
de cea
M.)n1tajlJI ţ un osci-
ă mixere,
defazare (AF RF),
(0-3000 un
filtru {7,0-7,1 un
preamplificator de microfon, un pre-
amplificator de ţ ă un
amplificator final ş o ă de ali-
mentare.
Semnalul furnizat de microfon
ajunge la intrarea tranzistorului T 3'
Amplificat în etajul preamplificator
(T 3' T 4)1 semnalul este cules din co-
lectorul tranzistorului T 4 prin inter-
mediul condensatorului CII ş tri-
mis la intrarea filtrului trece-jos. ă
filtrare (L
4
, C
12
, C
I3
), semnalul ajun-
ge, prin intermediul ţ de defa-
zare, la intrarea etajului de mixare.
Aici ş ş semnalul de radio-
ţ ă defazat de ţ P j-C
6
.
Mixerele echilibrate ă ă
torul, iar ă ă apare
numai o ă ă ă fiind
Oscilatoful, de tipul Vackar-
Tesla, s-a realizat cu un tranzistor
(T 1) BC 107. Pentru a avea o sta-
bilitate ă ş o ţ ă
ă condensatorul variabil Cv se
ă Într-o cutie ă Con-
densatoarele C
2
ş C
3
vor fi alese
astfel încît ă o ă COIDnen-
sare ă Frecventa se stabili-
ă ă cea 5-10 minute, în con-
tinuare alunecarea fiil).d ă
Bobina LI se ă pe un miez
folosit în etaje le FI ale receptoarelor
tip «Electronica», «Tehnoton». În-
ă ş ţ 7 spire din CuEm
+ ă 0,25). Sj ţ 30 spire
din CuEm <fi 0,2. mrn, bobinate pe
o ţ ă de 0,5 W/l MQ.
Separatoml ţ tranzistorul
T 2' Bobinele L
2
ş L3 se copstruiesc
un miez similar cu LI' ă ş ă
nle 1-2 ş 3-4 sînt identice ş ţ
CÎte 20 de spire din CuEm 1/> 0,12-
0,15 mm.
ţ de defazare RF este de
ă cu 30-45 dB, în functie de
reglajul efectuat din P l' P 3' P 5'
P
6
ş P
7
• Sarcina mixerului este for-
ă din filtrul ă (7,0-
7,1 MHz).
ă filtrarea ă semnalul
ajunge în preamplificatorul de radio-
frecven ţ ă (T 5' T 6' T 7)' Sarcina aces-
tuia este ă din circuitul acor-
dat LII C
26
· Semnalul obtinut are
un ţ neglijabil de
De aici semnalul este aplicat la in-
trarea etajului final.
tipul RC ş ţ po1l'tl\lumetrul
semireglabil P
I
ş LlI C
6
.
Preamplificatoful de microfon
este realizat cu ă tranzistoare
(T 3' T 4) tip BC 107. Cele ă tran-
zistoare ă un montaj com-
pus. Stabilizarea punctului static de
ţ se face printr-o ţ
serie-serie (R
s
) ş una paralel-paralel
(R
s
, R
6
). Din ţ semÎ-
reglabil P 2 se ă amplificarea
etajului.
Filtrul trece-jos (FTJ) este for-
mat din bobina L
4
ş condensatoa-
rele C 12 ş C i3' Caracteristica de
atenuare a acestuia se ă în figura 2.
Bobina trebuie ă ă o ă
de cca loo;mH. ă de
depinde de· ţ ă a
miezului (nH/sp2). Pentru o induc-
ţ ă ă de 400 nH/ Sp2, nu-
ă de spire este: 1-2= 200 de spire
ş 2-3= 300 de spire din CuEm (1)
0,12 mm.
ţ de defazare AF este de
35
tipul RLC. De la
semnalul audio
Fiecare
defazoare în
Ls se
cu cel al Lj,
Bobina L
7
ţ 2+2 spin;;
o 0,12 mrn. Cele ă sec-
ţ ale ă ş ă se ă cu
dublu fir. Începutul uneia din cele
ă ă ş ă se ă cu ş
celeilalte, ţ priZLl media-
ă Bobina Ls face parte din FTR
Ş le S2 S3 sînt similare cu SI'
Filtrul (7,0-7,1
MHz) ă o separare a semna-
lului util ţ ă de âlte produse de
mÎxare. Bobina Ls ă cu ca-
pacitatea C
19
ă pe 7,07-
7,08 MHz. Circuitul format din con-
densatorul C
21
ş bobina L9 rezo-
ă pe cea 7,03 MHz. ă
de ă depinde de valoarea con-
densatorului C
20
. Cele ă miezuri
sînt de tipul celor folosite la oscila-
tor ş separator. Bobina Ls ţ
7 spire din CuEm 0,12 mm. Bobi-
na 1.
9
ţ tot 7 spire, iar L
10
3 spire.
PreamplificatoruI de radio-
ţ ă este realizat cu trei tran-
zistoare (T
5
, T
6
= Be 107, T
7
=
BC 177). Structura amplificatorului
(cu cuplaj prin emitor) permite ţ
nerea unei ă ă ă a
exista pericolul unei ţ
Tranzistorul T
6
ă în monta;
cu baza ă (Be). Sarcina, în RF,
o constituie circuitul acordat LI 1
C
26
· Condensatorul C
27
ă
la ă ţ Bobina LlI
ţ 7 spire din CuEm () 0,25 mm.
Bobina L
I2
are 4 spire cu ă la
mijloc. Bobinarea lui L
12
se face
fir dublu. Începutul unei ţ se
ă cu ş celeilalte, ţ
du-se priza ă Miezul folosit
este de acelasi tin cu cele folosite
în FTB. .•
Amplificatorul final. Semnalul
de radio ţ ă furnizat de pre-
amplificator se culege de pe o ş
ă ş se ă unui amplifi-
cator în contratimp. Tranzistoarele
folosite sînt de tipul BD 135-137-139.
montate pe radiatoare de 40 cm
2
.
Sarcina etajului este un circuit deri-
Aparate necesare:
nerator de semnal ş
digital; A VO-metru.
întîi se ă sursa de ali-
mentare. Cu voltmetrului se
ă ă ă din
secundarul transformatorului de re-
de alimentare
iar tranzisto-
rul nu ă Se conec-
ă tensiunea ă la intra-
pun ţ redresoare. Cu ajutorul
voltmetrului se ă ă în
tul de
27-28 punctul voltmetrul
ă indice o tensiune ă cu
cea a diodei Se ă
tranzistorul T
j
1)' Tensiu·
este cu
Vcc.
se ă de la retea
mediul unui ('AnOn",,,
ce poate furniza o tensiune
la un curent de minimum 0,7
Etajul final ă ten-
siune ă Pentru celelalte
s-a ă un stabilizator
cu un Polarizarea
tranzistoarelor face de la
tensiune de 5,6 V.
Cu ă ocazie se eta-
scala.
dcfazorului de
se ă
oscila torului;
darea circuitelor filtrului ă
Pentru aceasta, N se co-
ă
dinl
ă (sub
valoarea
ÎnCÎt ă
ficat. Se CIrcUI-
telor oscilante. ă banda este prea
ă sau neliniaritatea mai mare de
2-3 dB, se face un reglaj fin din C
20
ş miezurile circuitelor acordate.
în continuare se ă
neratoml din punctul N ş se
ă oscilatorul cu tensiune
(condensatoarele C
7
ş Ca nu sînt
montate).
Frecventmetrele trebuie ă ă
soare ţ începînd de la ţ
va hertzi (practic de la 1 Hz) ă
la zeci sau chiar sute de mega-
hertzi. Deoarece semnalele ă
rate pot avea diverse forme ş am-
plitudini, la intrarea ţ
lor se ă amplifi.catoare
formatoare de semnale TTL. In.sche-
ma din fig ura 1 este prezentat un
amplificator de curent continuu (cu
cuplaj galvanic), care poate ă
semnale cu ţ de la subuni-
ă ţ de Hz ă la 10 kHz. Se poate
folosi orice tip de tranzistor cu sili-
ciu npn, Cele ă diode 1 N 4148
au rolul de a proteja baza tran-
zistorului cînd valoarea semna-
lului la intrare ă ş ş 500 mV.
Figura 2 ă un amplificator
pentru ţ cuprinse În limi-
tele 50 Hz-10 MHz. Pentru func-
tionare ă este nevoie ca la
intrare ă ă un semnal cu
amplitudinea ă de mV ..
Fiecare din cele doua montaje
prezentate au la_ ş cîte un «Trig-
ger-Schmidt». Intr-o ă CDB
413 se ă montate ă asemenea
triggere.
ţ Pa se ă în
ă ă
ecranul osciloscopului
ă ă nici un fel de
caz contrar, ă cuplaje
parazite ş sînt necesare ă de
ecranare a montajului. ă termi-
narea acestei se ă
în montaj C
7
ş C
8

osciloscop (punctul P sau R) va
un semnal cu o ă am-
plitu<line. Condensatorul Cv se re-
ca la VFO-ului ă ă
tre,:;ven ta de MHz. Echilibrarea
se ă din
ţ P
6
ş P
7
,
ţ unei ă maxime a
ă
Reglarea filtrului trece-jos ş a de-
fazomlui de ă se face
cu montajul nealimentat. 'Se scoate
din montaj Cu' în punctul J se co-
ă generatorul de audiofrec-
ţ ă iar în K osciloscopu1. Amplitu-
dinea semnalului furnizat de genera-
t.or se alege între 1 ş 3 Vvv. Baza
de timp a osciloscopului se ă
pe 1-5 msjdiv., iar atenuatorul pe
0,2 V -0,5 V jdiv. Se ă frec-
ţ Între 0,3 ş 10 kHz. Pe osci-
loscop apare semnalul audio cu am-
plitudinea ă în ţ de ca-
racteristica filtrului trece-jos. O co-
ţ a benzii se poate face din mie-
zul bobinei L
4
. în continuare se trece
generatorul în punctul K. Oscilo-
38
se etalonea7A ca în cazul re-
defazorului de
aceea se ă intrarea
si Y în M sau invers.
. generatorului se reglea-
Din P
4
ş P
s
se
pma de pe
osciloscop ă ă forma unui cerc.
aceea se ă ă de-
ă aproape constant în
audio (300-3400 Hz). Opera-
tia ă ă în testarea an-
filtru
VFO -separator
plificator de ţ ă ali-
ă cu tensiune etaje1e enume-
rate. Amplitudinea semnalului furni-
zat de generator se ă o va-
loare ă între 0,1 ş 1 (vîrf
la vîrf) ş se ă în punctul 1 Osci-
loscopul se ă în punctul P
sau R. Se ă ţ audio
între 0,3 ş 10 kHz. Pe osciloscop
apare un semnal de ţ ă
cu amplitudinea ă în ţ
de caracteristica filtrului trece-jos.
La deconectarea generatorului de
ă ţ ă dispare ş semnalul
de ă ţ ă
Preamplificatorul de microfon
ă cu condensatorul
tat în montaj ş microfonul oe(:onec-
tat de la intrare. De asemenea se ali-
ă montajul cu tensiune. în
punctul H se ă generatorul
fixat pe o ţ ă de 1 000 Hz ş
Y03 AVE
de 10 m V ef. În punc-
tul se ă oscîloscopu1 fixat
oe o ă de timp de 1 ms, iar ate-
;1Uatorul pe 0,05 Vjdiv. ţ
metrul P 2 se ă în ţ co-
ă valorii zero. In acest
caz, este ă Se
ă nu ă distorsiuni.
în cazul unei ă superioare sau
inferioare, se sau se ş
ă dispare
ă Din P 2 se re-
amplificarea astfel încît sem-
nalul din J ă fie de cca
0,2 Vvv. trece osciloscopu1 în
sau R. Cu P
8
se ă amplitudi-
nea semnalului la cea 3 Vvv. ă
nu se poate, se ă ş amplificarea
din ţ P 2'
înainte de testarea etajului final,
se fac ă ţ
se ă o ă ă
de 75 Q;
se ă ţ de
500 Q;
Tranzistoare pnp
cu germaniu V
Af 109 R 20
Af 306 25
AF 367 20
Af 379 20
Tranzistoare npn
cu siliciu
BF 115 50
Bf 180 30
Bf 181
BF 182 25
BF 183
BF 198 40
BF 199
BF 200 30
-
BF 240 40
Bf 241
BF 362 30
Bf 363
Bf 480 20
Bf494 30
BF 495
BFS17 25
L...
-- se ă tranzistoarele T 8
ş T
9
;
p s se ă
Într-o
se cu tensiune
(+ 27 V ş + 5,6 V);
osciloscopill se ă la
boma de ă
Aplicind un semnal audio de la
generator, ca Ia ă (în
pct. unui
Se ă
ă la
maxim ă po-
ţ P
s
în ţ corespun-
ă ă maxime, osci-
loscopul trebuie ă indice o amplitu-
dine de cea 50 Vvv. ă nu, se ve-
ă acordul circuitului L
13
C
29
. Prin
ă sau apropierea spirelor
bobinei L13 se ă acordul în
mijlocul benzii. În cazul L.'1 care ope-
ţ nu ş ş se ă valoa-
. rea condensatorului C
29

V mA
I
mW MHz
15 10 60
500
18 15 60 500
15 10 60 800
13 20 100 1250
30 30 145 230
20 20 150 675
600
20 15 150 650
800
30 25 500 400
25 550
20 20 150 650
40 25 250 380
350
20 20 120 800
600-820
15 30 140 1600
20 30 300 260
200
15 50 200 1300
39
din
fiind ă de
inventatorul dis-
care a inlocuit ci-
.. , prima ţ cu un
aparat de televiziune a avut
loc la 26 ianuarie 1926 si a
fost ă ă de scotianul
John Baird? .
..... oficial de
transmis
la 2 noiembrie 1936 de la
Alexander Palace-Londra,
ă la care În Marea Brita-
nie existau 100 de recep-
toare TV?
." cea mai ă transmi-
siune de televiziune durat
163 de ore ş 18 minute,
reprezentînd misiunea luna-
ă fiind
la nt!o"'"\r," ..
de la "19 la 26 iulie 1969?
... unul din primele brevete
de pentru un sistem
de ro-
mânului Sergiu
el a fost acordat În anul
... unul din pionierii te/enle
canicii În România,
rul Mihail
Her) a obtinut ă din 1914
fotografii aeriene cu
rul unui aparat
un zmeu?
... savantul român
Cristescu a
lucrare de
1928, În care
nou sistem de
un inventa-
tor român,
ţ trei brevete
un dictafon sau, elim
numea autorul, o ă
de scris vorbele pronu;lia
te»?
a bobinci ; acest semnal
din diferenta a ă
semnalului ţ de
30,735 generat de tranzistorul
mixerul
a cristalului
a semnalului

obtinerea
fac cu 3
mixerului 3 este un
în limitele 24,7-
ă ă de
care selectat de
format din
acest semnal este
cu dublu sens de
6; în regim de
1 ranzistorul 6),
filtrul
formator de
la
Sen1nalul
la iesirea mixerului
este aplicat unui
cator format din tranzistoarele
T
12
• De la tranzist orul T 12 semrlalele
5FO
MixER 1
C5LD.)
AFI i
10,7 MHz
. FiLTRU
D.lU
AJF
AJ.F
MÎCROFON
RA.A..
AJ. f
FiNAL ,b,RF1 Rx ;\R!=2Rx
BfXep BF2CXJ
Ţ
la amplificatorul de ascultare
care nu este figurat pe sche-
ş la amplificatorul de
automat al ă (T 15) cu
constanta mare de ţ spe-
cific lucrului cu BLU. Pentru ascuI-
poate folosi orice tip de am-
care ă ă permite au-
fie în ă ş fie în difuzor, ă
ţ ă
La acordul în ă al oscilatoru-
lui «VFO» a fost ă o sectiune
de la un condensator variabil
/lMrfÎNAL ARF3 Tx
5CY-94 6Dî39
în receptorul «Albatros», care s-a
ă o ă cu
raportul 1 : 20. seama ş de
demultiplicarea ă a con-
densatorului variabil, s-a la o
demultiplicare ă de 1 : 50,
care permite un acord foarte comod
al semnalelor cu
B. REGIMUL DE
Semnalul de la microfon este am-
plificat de tranzistoarele T
este aplicat mixerului
\VIiXER ARF<..\JFO)
2..
1 Tx MixER ose.
BF214 3 ;:O,7::)5Î'1Hz
ARF? Tx
VFO
Ol= 214
cu semnalt'l
ă ă Li -
La IeSirea acestui mixer se obtine
un cu ă
(cu ă ă ă
Filtrul cu cristale
ă una din
nalul cu BLU este
toruJui cu ţ
ş traversînd filtrul trece-h:-llnrlii
LI 1)' ajunge la mixerul 3, unde,
ă cu semnalul cu ţ
ă de 24,7- 25,2 MHz, ă
radierea de
(arme)lll,:::e ale
ş
ale ţ ă este de ă
de vîrf de mC)c1l!la1,le).
A fost un alimentator ca cel
5. Pentru a evita nedo-
Între diferite
în multe cazuri au
cutarea circuitelor rezonante toruri
din fcril[l. In acc:-.t caL nu Ci mai fost
ă ccranarca acestora.
c.
Un element important în ţ
unor multumitoare este
cu cristale de semnal
cu BLU Acesta a fost realizat in
felul ă s-a ă ţ
de ă a cristalelor folosind
montajul figura 6. Au fost selec-
tate ă perechi de cristale ă
ă criteriu: de
ţ ă a cristalelor
ă difere cu maximum 50 iar
diferenta de ă dintre cristalele
din diferite· ă fie de ordinul
a (, kHz. ă ţ este
de I,S kHz, filtru cu
banda de trecere 6
de ordinul a
se ă modul
talelor: Qs Q6
forma fron-
turilor benzii de trecere, au fost co-
cristale1e rejectoare ş
pentru frontul anterior,
cel posterior. Pentru
forma benzii de tre-
cu cristale ecranul
OS<CU'OS<:OIJ, a fost mon-
de la
mia semnalul este aplicat la
(baleiaj pe ă a unui
43
osciloscop. Se poate folosi orice osci-
la care ă din exterior
DDF pentru intrarea H.
acest mod, montajul din figura
ă cu osciloscopul folosit re-
osci-
UIl trafo
Fi de 10,7 de la
«Mamaia», cod 6006. A fost
numai ă ş ă care este
ă ă cu mediana. Se conec-
ă cele rezistoare de adap-
6800.
&171
&,251
CuEm
tp ă
CuEm '"
Cu vinilin
Ij) 0,4 .
Tor
ă
44
D = 12
d 6
L = 4,5
ţ asupra
P z, se suprimarea
toarei ă ă se face la
filtrului), care trebuie ă fie de cel
ţ 200 de ori (46 dB). ă apli-
ă la borna microfon un semnal
de ă ţ ă de ordinul a 5 mV
cu ţ de 1 000 - 2000 Hz, la
ş filtrului se ţ semnalul
cu BLU.
ţ de ţ ale oscila-
torului BFO se aleg astfel încît aces-
tea ă ă punctelor A
tru ţ benzii su-
perioare) din figura 9 ş respectiv, B
pentru cea ă
Cînd se ă blocul oscilato-
rului cu frecventa ă VFO
(se ă în' ă ă de
restul trebuie ă în
vedere o ţ
din
T
celor de 12 V. În locul
re1eului
6 contacte cu
mai multe relee care
de ă
schema din figura 2 au fost f010-
• Atunci cînd ciocanul dv.
de lipit nu mai vrea În nici un
ă ă cositorul, nu
ă ă ă
se face prin pilirea'
cupru, ă de o ş cu
hîrtie ă sau (mai bine)
cu ş fin. aceea se
ă ş letconul tempera-
tura de regim, se ă vîr-
ful În ă ă (<<Flux»)
ş apoi se ş cu vîrful o
ă de fludoL Cu o ă
(sau chiar o hîrtie) ă se
«Întinde» cositorul pe corpul
de insistînd cînd
ă (Ia
«Flux»).
sute de ore
ă
a letconului nu mai avea
probleme de gen.
f
kHz
Înmuierea
de conductor în ă
apoi din nou
cu lectonului cu
cositor); ţ se ă ă
la cedarea ă a emailului
pe lungimea ă
Numeroase montaje elec-
tronice experimentate baterii
amplificatoare, ra-
convertizoare
autorul
de «ali-
fie stEH80SCOPlc:a
satlei luminii,
tru
ă a imaglm !mprimate
pe un film unic?
cele mai insolite muzee
din ă ă Muzeui
talonilor din Londra, Muzeul
totilor din Gottwaldov
""UVC"AAIo Muzeul taoietEHor
tensiune .
de ă
nu ţ ă o ţ Înlocu-
cu una ă de tip.
de a demonta bo-
binele, este bine ă ă ţ
ţ ă de cont
de ă de marcat
(Ia unele tipuri) printr-un punct
colorat.
o ţ ă
electronice alimen-
de Ja baterii o constituie
oxidarea contactelor fixe pe ca-
re lamelele ţ
acestea
fiuare
10 m . .::lCIHHi:U \.li
rului ă
trece prin contactul
de
contactul d
în conti-
în banda de
ă
de tipul comutator
inversor cu transformator ţ
Diodele D
1
ş D
3
, ă cu
46
stabilitate foarte
s-a ales solutia ă a
nale, dintre unUl
un oscilator cu
ă un cristal
cuituI
colectorul
acordat
1
1
bine ca înaintea ă interventii
cu letconul ă se ă
tarea. ă semnalul ă o li-
mitare ă se ă ă
montajul a fost corect realizat. ă
totul ţ ă bine, se ş
ă amplitudinea semnalului furni-
zatde generator la 0,5 mV (poten-
tiometrul P 6 se mentine în
de amplificare ă În
trebuie ă se ă un semnal neîne-
cat în putere de cel
microfon.
P
6
ă cînd
semnalului (pe
cea 3 Vvv. Se
se micso-
R33' ă
ă toate fi-
si cele
m'are de
la iesirea
vor fi cît' mai
intrare.
«d» trec
Se ş
care se ă
trece-jos (FTJ). Se revine
pe ţ Generatorul se conec-
ă în punctul 1. Semnalul furni-
zat acesta trebuie ă fie de 10 m V.
Se frecventa între O si 10 kHz
(continuu).
în punctul H trebuie ă se
urmînd caracteristica filtrului (fig.
Se trece generatorul în punctul F, iar
osciloscopul în punctul 1. Se ă
pe emisie ă ţ În-
tre O Pe osciloscop se va
ă (de la
v Se, trece pe
se deco-
se ă 0,2-0,5 Jls/div., iar ate-
nuatorul pe V Idiv. În paralel cu
osciloscopul se ă ţ
metrul numeric pe ţ MHz. Pe
ecran trebuie ă ă un semnal si-
nusoidal. ă nu ă se ă
valoarea condensatorului C
34
.
cazul unei ă superioare sau
inferioare a semnalului, se ă
valoarea rezistentei În vederea
ţ unei ă ă
aceea se valoarea con-
densatorului la ţ
ă ă semna-
lului este ă se valoa-
rea condensatorului si se ă
reste valoarea
Se' ă ă
cea ă
rul de acc)penre
Lg se
semnal.
trebuie ă indice
Se ă din nou
iar frecventmetrul si osci-
loscopul se trec în punctul P. Baza
de timp ă pe 0,1 Punc-
tulO
se ă pe rînd la generator. Se re-
ă atenuatorul osciloscopului (Y)
ă cînd se ţ ş ţ
pe ă ş pe ă Prin
conectarea ă a celor ă
ă ale osciloscopului la
tor trebuie ă ă o
ă la 45°. .
tr-o retea ă
în transceiver. ă
efectuat intrarea
ă în iar în S (sau invers).
Se valoarea ţ
lui astfel încît ecranul osci-
loscopului ă se o ă în
ă de cerc.
Reglarea mjYlf'rnlul
ţ
nea de
între O
nalului
în
alimelltarea cu ten-
Se ă lent
si 31 MHz. Caracteristica ă
ca în 1. ă ă ne·
ă se ă alterna-
tiv L
J
ş ă
CÎnd se ţ o ă cît apro-
ă de cea ă
borna de cu-
ă ă ali-
ă tranzistoarele cu
+ 5,6 V. GeneratoruJ se ţ
toarele ă nu ă Se citeste
valoarea curentului trecînd com'u-
tatorul II. Se ă
Pg astfel ă nu ă
ş se ă
ă ă se
în ţ
AA 114
ă o ă ă Gene-
ratorul se ă în punctul F
ţ se la kH/.
iar amplitudinea
care
prea puter-
nic, se ă o ţ ă
ă acesta.
OA 65
51
cu bur-
ş puse la
un ş trecut
ă vor scuti ă
a-
ă ş
un montaj. De
ţ nici tLJ-
de la minele
din:
ă ş ă
9 seu sau un-
pma ce se ă
Se ă Într-o
se ă ă se ă
Prin ă se for-
ă o ă ă cu
care se ung schiuri le.
I

Marcarea condensatoarelor se
face În clar sau cod ificat
benzi sau puncte
carea este reg ă
mandarea Comisiei Ele!ctlroteh.nic::p.
ţ ţ «C.E.1.
- 62». La marcare se Înscriu:
a) OBLIGATORIU:
- valoarea ă ă
În clar sau codificat;
- unitatea de ă ă ă
În clar sau codificat;
- ţ valorii nominale, ex-
ă în clar (în procente sau
In pF, pentru condensatoarele ce-
ramice cu valoare mai ă de
10 pF) sau codificat. Pentru marca-
rea ă pe ă ov,,,ri'r':,...,,,ro,;;,
În codul culorilor, se ă
cod ificarea ă a
În tabelul 1 sînt
literele
lor, atît
cît ş din alfabetul rusesc.
un condensator avînd ă va-
loarea de 470 iar sub valoare ş
unitatea de ă ă litera
iar la un
de
prin
sînt utilizate
condensatoarele ale'''Tlrnlitir'p,
hîrtie.
b) Ă CAZ:
- polaritatea bornelor (Ia con-
densatoarele electroiitice), În clar;
- terminalul legat la ă
ă În clar (Ia condensa-
toarele electrolitice ş cu hîrtie);
tensiunea de lucru (Ia con-
densatoarele electrolitice, cu hîrtie
ş stiroflex), În clar sau codifjcat;
- coeficientul ă (Ia
condensatoarele ceramice), care
reprezi ă o ă sau
ă a ă unei
variatii a de lucru.
Coeficientul de ex-
ă codificat În codul culorilor.
c)
clar
ă o ş
codul de fabricatie al conden-
satorului, specific ă firme
ă
- norma de ţ ă În clar;
- ţ ă (Ia con-
densatoarele fixe pentru curent al-
ternativ), În clar;
- tipul de dielectric (Ia conden-
satoarele ceramice) se ă
codificat literal. Litera de cod ă
de la o ă la alta pentru dielec-
trice similare;
- categoria ă (Ia con-
densatoarele cu hîrtie), ă
conform normelor ţ
specificîndu-se plaja temperaturii
de lucru;
- lichidul de impregnare (Ia con-
densatoarele cu hîrtie ă
se ă codificat, specific fie-
ă firme ă
clasa condensatorului,
În clar sau
cat de ă
deriva valorii nominale a ţ
ă ă
ă de tip (Ia con-
cu ă ş ceramice).
Literele din ă au ă
le
a de ă
b - prima ă ă
c - a doua ă ă
d factorul de multiplicare;
e
f
ţ
tensiunea de lucru;
Ne vom ocupa În cois ce urmea-
ă de aplicarea codului culorilor la
marcarea condensatoarelor.
lu! nr.4 detaliat codul culorilor
utilizat consta,·
h
j
k
m
ă
temperaturilor lucru
condensatoarele
clasa condensatorului
ă pentru fiecare
ă este ţ ă o clasifi-
care ă a condensatoarelor
fixe ă cele ă criterii de
ă anume ă natura dielec-
tricului (criteriul ă ş
ă ţ ă În montaj
(criteriul beneficiarului). Din punc-
tul de vedere al constructorului a-
mator, ţ pe care ă ă
o ă În montaj con-
densatorul este ă Cum
prC)CedeiE!Za atunci amatorul pentru
aie'oerea tipului constructiv adec-
primul rînd, el va trebui ă
ă În vedere caracteristicile ge-
nerale (eventual ş unele speciale)
ale condensatoarelor:
capacitatea (valoarea nomi-
ă respectiv ţ la o
ţ ă ă
- toleranta (abaterea ă de
la valoarea ă
comportarea ă (limi-
tele de ă admise, coefi-
cientul de cu temperatura
valorii ă ţ ii)
la ora ă in lume in
miliarde ă ţ anual, C(linClerISelltoar't!Be ă
tiv 25-30% din comJ)o(lerateile Alsu·trlrnniitee
«vizibil»
maxim ă nu ă
de ă ă la
cînd numai
in ă în vom avea
de a alege Între mai
existente,
atunci cînd ă
co'n(j!:::m;ati::lr nu avem
sibilitatea ă la ţ
cului listele cu caracteristicile mai
obiectul
produse, În ă
ş ele foarte rare (mai trist
putem nici ă verifica
este ă sau ă
ELEMENT DE FILTRAJ

;r:;
:3 2

Ţ

FIX

Hi
IJ
I'§
ro
TIP r
ţ
LI
CERAMIC
TrPII
1
I I
,IPili
HÎRTIE Ă
HÎRTiE METALlZATÂ
HÎRTIE FILK
POLlCSTER
BOBINAT

Ptll
ar:
METALIZAT
POLI STI REN
Ă
Ă
TEFLON
CU AL COLOI DAl
CU AL SOLID
CU TANTAL NESOLID
ELECTROL.ITIC CU ANOD FRITAT
cu TANTAL
CU FOLI Ă
CU TANTAL SOLID
I
Ă .fiF'
HF
ALTE
Ă

HF
TIPURI
Ţ
I
LAC ţ /\LlZAT
REZERVOR DE ,ELEMi

Il!:



OUi



ţ
:c

UJ
'i"
u-1
!I
o:
llJ

I
'1
:::îi7i
lU] «

o




"-
€X
-w
:::l
t:J"-


E
o

::J1.l.!
8 f,G
v
--
::1:::0 « <l '.,)
I
1
I
I
!
!

I
I i I
Ce ne ă de ă este ă În-
ă ă ă de la ă ă
car tipul condensatorului ă na-
tura dielectricului) ş ţ cont
de destinatia ă ă arun-
ă o privire la ă din
tabelul nr. 2.

III
u.. u..
u..
<J;)
;:'
<J;)
ci
U1
u..
u..
n.
u..
a
:-:
--
a f"-
a
" ci
I I

o
c:J c:J
o o
I I I I
o o a o

> >


o
<J;)
5'5
In fine, cu titlu informativ (sub
rezerva ă datele ă de la o
ă ă la alta, fiind În
ş timp obiectul unor conti-
nue ă ca urmare a per-
ţ ă rapide a tehnologiilor
de ţ ă În tabelul
58
H


,,.;

os>

A
(")

AI AI 1\1
o
ci
N
o
I
o
o
ci
I
6" 6"
6"1
ro M
o o
(f.
âE:
f;l
o +1
6"
o
u..
'"
eL
,,-
;:'
ci
nr. 3 caracter.isticile ţ ale
condensatoarelor (valori ă o-
rientative), În ţ de tipul de
ţ
Bibliografie: «Toute I'Electro-
nique», nr. 457, octombrie 1980.
Realizînd indicat în fi-
gura 1, se ă ţ
atît la nepolanzate
(cu dielectric ă hirtie, polistiren
etc.), cît la condensatoarele e]ectro-
litice. se ă în
curent alternativ, ă prin introdu-
cerea diodei D
1
se ţ o redresare
ţ ă a tensiunii de 120 V
de la secundarul transformatorului de
ţ ă se face la ţ
ţ Tensiunea de ă ă în gol
este de cca 10 V. Cu ă tensiune
ă de la divizoarele de tensiune
R
1
'- R2' respectiv R3 se ali-
ă circuitul de al in-
strumentului format din CI -RS-Pl
ş puntea de diode (D
2
-D
3
-
Capacitatea de ă C
x
ş
ă ţ Rz, respectiv R
4
. Dato-
ă ţ capacitive se ă
astfel raportul divizorului de ten-
siune. Cu cît capacitatea este mai mare.
tensiunea, respectiv ţ instru-
Schema ă în figura 2 este
un adaptor la un multimetru (de cel
ţ 10 kQ/V).
Acest adaptor simplu permite ă
surarea condensatoarelor e1ectroliti-
mentului, va fi permite
comutarea în
A = 0,1-5 MF; 1-50 MF
Etalonarea se ă usor. ă
sînd bornele C
x
în gol; se ..
încît acul
ce avînd valori cuprinse Între 5 ş
1 000 MF. Etalonarea dispozitivului
se ă în felul ă
a) Multimetrul se ă în do-
meniul de 10 V.
59
ia cap de ă Se ă folo-
sirea unui instrument electronic., va-
lorile indicate fiind mai precise, da-
ă mari a acestuld.
circuitul.
f1 R5 P1
b) Cu ajutorul lui P
2
se aduce acul
instrumentului la indicatia ă
c) Se ă la bo'rnele
condensator de 1 000
rificat pe o punte de ă
ă ţ
d) Cu ajutorul ţ
se aduce acul indicator la o valoare
de 5% (0,5 V).
e) Folosind valori intermediare cu-
noscute se ă o ă (din plexi-
glas) care se suprapune pe geamul
instrumentuluÎ la ă capaci-
ă ţ ori se poate executa o ă
sau un tabel de corelare a ţ lor
instrumentului cu valoarea ă a
ă ţ ă
Valorile intermediare se ţ prin
interpol are.
Principiul folosit în schema
3 este folosirea condensatoru-
ă ă cu
tente valori Curentul
din' ţ ă este direct
linear cu valoarea
matorului este ă cu o
de 3 V întrucît curentul care
ar fi exagerat de mare.
vor avea valoare cît
mai ă Puterea de (wa-
trebuie ă cu
conform indicatiilor din
ă Comutatorul K
2
co-
mutarea ţ pentru cele opt
domenii de ă ă
1) 20-250
1 nF-lO
100 nF-1
10 MF -100
De remarcat ă valorile rezistente-
lor de domeniu sînt calculate în dsa
fel încît acul instrumentului la
de ă ă valoarea ă
domeniului, iar valoarea este
ă la
din
intrare tranzistorului are o valoare
ă de de domeniu,
se
loarea
de unitate.
mai mici de
în locul tranzistorului TI
un tranzistor va-
ă ă se apropie
Transformatorul TI'. 1 trebuie su··
pentru evitarea ă
de tensiune în ă
ă ş ă de 10 V, respectiv 15
se ă pentru un consum de
200 mA, iar cea de 3 V la 3 A. La o
scurtcircuitare ă de ă
ă transformatorul nu se arde.
Nu trebuie ă ă ă În domeniul
ll[ .. 8 scurtcircuitarea borneloL are
ca efect arderea rezistentei bobinatc
8, ă unui de 6
acest
ă de cupru ar introduce erori
considerabile: ă inl1uentci tem-
peraturii mediului ambiant. .
cîteva ă ţ
cedente. Se mic
al valorii minime ă domeniul
de ă ă al fiind
între 3 pF 1 000
folosi la ă
rarea condensatoarelor,
diodelor ş a diodelor Zener
folosite ca varicap.
Tensiunea ă ă în
circuitul de ă ă are o ţ ă
de 455 kHz, ă de oscilatorul
format din tranzistorul TI cu
aferente. Stabilitatea
ă pentru precizia ă
ă se foloseste în acest
ţ un filtru
Pr lru'n"lJl I 1 de ă ă al
toarelor ă ă cu cel folosit la
schema figura 3. Tranzistoarele
într-un montaj voltmetru
ele:ctJ"ornc, ă ă ă
de tensiune de dome-
care ă
în de ă ă
Comutatorul ă selecta-
rea domeniului de ă ă
0-30
2.0-
3.0-300
4.0-1
Pozitia nr. ă in-
trarea pentru
verificarea de zero.
ă
curba de capaci-
tatea diodelor diferite ten-
siuni de polarizare. Tensiunile
ă în trepte. Se modifica
sau extinde domeniul terlsnmllor apli-
cate folosind ţ de limitare
ă
ă ă alimentarea în curent
tensiune
Transformatorul se ă
pentru un consum de 200 mA.
Pentru etalonarea aparatului
ă astfel:
1. Se ţ
«Cal.» ş se ă Pz ă ce acul
acest
etalonate.
exact 80.
de clasa re2:1steni:elc)r
cuitu! de
ă ţ apara-
respectiv SUIJarlsamtllwrile. tre-
ecranate confonn ţ
date în ă
Constructorii amatori care nu
procura cristalul de 455 kHz
ă se ţ ă cu< o precizie
mal ă construind un oscilator
VFO. In acest scop, se ă
un montaj cu ă tranzistoare, com-
pus din oscilator pilot ş un etaj
tampon. Etalonarea frecventei tre-
buie ă ă cu un ţ sau
cu un generator etalonat, folosind
metoda ă ă de heterodinare (Zero
beat). La nevoie, se mai poate utiliza
un se ş în acest scop
un radIOreceptor portabil care are
ţ ă de 455 kHz.
Constructorilor amatori care ex-
ă montaje comandate
cu ă ă le ă
varianta ă ă de preamplifica-
tor.
Traductorul optoelectric îl re-
ă o ă FD (orice tip),
iar amplificatorul propriu-zis este
un circuit integratj-'A741 Y1A741).
'-,chema ă ă ă o
sÎbilitate de a ţ o ă
tensiune ă folosindu-se un
transformator de retea cu Înrasurare
ă ă .
Prima ă este ă
redresarea ă în a
tensiunii alternative' din secundar
(D
I
, D3' D
4
\ ă de o filtrare
prin ales în functie
de curentul maxim (respectiv
de nivelul maxim al ondulatiilor
impus). ă ă cu
ş În tensiune al preamplifica-
torului, G
y
=R2 IRI' poate fi reglat
prin ajustarea valorii lui R2•
Intrarea ş ş se fac prin
cablu ecranat, iar alimentarea dife-
ţ ă a integratului poate fi ă
ă de la ă baterii ă
de 9 y legate În serie, cu pol ul
comun la ă
(din Rz)
ECRANAT
LA AMPLIFiCATOR
62
ă eficace din secundarul
ş cu ă
ue tenSiUne In dIrect din
punte - D
4
ţ

A
tr-un redresor cu dublare
(D
5
, C
l
, C
3
), astfel ă
cu ea valorile C
l
suficient de mari pentru
ă este ă
sursei duble
cititorul o
ţ ă în cu comun
inversînd polaritatea la toate diodele
ş la toate condensatoarele.
. valori ale ţ absor-
ţ de la cele ă surse sub 0,2 A
se lua: =C
z
=C
3
=1000-
l ş D
1
= lN4002, F207
F307 .
D.5
"
I
ARGINTAREA Ă
OA 72
73
74
OA 79
OA 80
OA
OA
OA. 85
OA. 85 C
OA 86
OA. 86
OA 87
OA 90
OA 91
OA 92
OA 95
OA 96
OA 100
OA 127
OA 128
OA 129
OA 130
OA150
OA 159
OA100
OA 161
OA 172
OA 173
OA 174
OA 179
OA 180
OA 182
OA 182 D
OA184
OA 186
OA 199
108
1 f,J 541
108
108
109
108
EfD 108
EfO 103
EFD 103
EFD 108
EFD 103
AA117
EFD 108
EFD 108
1 N 4148
AA117
1 N 4009
1 N 914
1 N 914
1 N 4002
AA117
1 N 541
AA. 131
AA117
1 N 541
1 N 541
AA117
1 N 541
1 N 4002
1 N 914
1 N 4148
1 ta 4148
1 N 4148
1 ta 541
Experimentat în întregime cu piese
ş (exceptînd tubul), oscilo-
scopul din figura 1 ă un bun
compromis Între simplitate ş perfor-
ţ tehnice, ţ pe care le ur-
ă orice constructor amator.
la intrare este mai
ă de 5 m V jdiv., cu o ţ ă
de 1 Mnj30 pF, în gama 30 Hz-
2,5 MHz. Tensiunea maximi': ă
este 300 V, iar reglajul ă ţ
se face în ă trepte ş continuu.
Baza de timp ţ ă în do-
meniul 15 Hz - 80 kHz, ă în
9 trepte aflate În rapoarte succesive
1 j 3 ş continuu.
Intrarea pentru axa X are o sensi-
bilitate de 10 m V jdiv., pe o ţ ă
ă de 220 kn. Domeniul de
ţ ă 20 Hz- 500 kHz; tensiu-
nea ă 300 V. Intrarea X ser-
ş la ţ ş (compa-
rarea ţ ş fazelor, cuplarea
unor adaptoare pentru utilizarea ca
vobuloscop sau caracterograf), dar
ş pentru sincronizare ă ă
i se ă impulsuri triunghiulare cu
amplitudine mai mare de 0,2 V.
Amplificatorul Y cuprinde un re-
petor pe emitor cu T l' ă etaje de
amplificare (T 2'3)' un alt repetor (T
4
)
ş etajul final ţ cu T 5'6' de
unde se face ş pe ă de de-
12V
În ă se ţ adeseori rezultate bune ş
foarte bune cu scheme simple. Venit ă exemplifice
ă constatare ă montajul ă per-
mite obtinerea unei tensiuni stabilizate ş bine fil-
trate de'9 V, la un curent maxim de cca 500 mA, ple-
cînd de la o ă de 12 V (de exemplu, de la acumu-
latoarele auto). In plus, montajul este autoprotejat la
scurtcircuit, pragul de ş a ţ (între
200 ş 500 mA) fiind ajustabil prin alegerea conve-
ă a valorii lui R
2

TZ

(80231)
63
flexie ale tubului. Kl în ţ
ă ă intrarea ă
1n cea de jos introduce o atenuare de
150 de ore. Trimerele se ă
ă redarea ă ă distorsiuni pc
ecran a unor impulsuri drept unghiu-
Iare ce provin de la un generator
cuplat la intrare. Reglajul continuu al
ă ţ se face cu P 1; semiregla-
bilul P 2 ă excursia de ten-
siune la ş (se ă la punerea
în ţ iar P
3
ş ţ
pe ă a spotului.
Baza de timp cuprinde un circuit
basculant (T 8'91 comandat prin in-
termediul lui T 10> ş un generator de
curent constant (T 7)' ţ
ă cu K
2
ş continuu din
Nivelul de sincronizare poate fi
tat din P 5' Condensatoarele C
1
7
vor fi de ă calitate, cu mylar sau
policarbonat. Baza de timp trebuie
ă asigure în colectorul lui T 7 un
semnal de ş de 4 V vV'
Amplificatorul X cuprinde ă
ă ţ Prima este ă din etajele
ce ţ T 11' P 4 este reglajul de
sensibilitate pe Se poate ţ
la ţ acestei ă ţ ă nu
sînt dorite ţ ţ mai
sus pentru intrarea X, ci doar uti-
lizarea cu baza de timp ă
Partea a doua cuprinde repetorul cu
e2
500flF
o . pe
6,5 are ă
rele dale: primar 1 550 spirT CuEm
()CUS secundar 1 -- 49 \i 0,6;
sp.
\i 0,1. Printr-un
divizor se alimcntcaz,:i din tenswnea
elcctrozi tubului;
luminozitatea, Pl0 --
iar cu se face. la pune-
rea îrl ţ ţ astigmatis-
mului.
Toate tranzistoarcie sînt tip N
930-25, cu lui
178
scot
comutatoarele ş ţ
pot fac·.; etalonarea si
. ţ jurul butoei-
ă ă ţ ş
ce ă magnet ie prin
introducerea Intr-o ă fier,
cu peretele de circa 3 mm, ă
El se ă cît mai
transformator. Pe ecranul
ă o folie de
verde,
Pe ea se ă cu
65
1) se realiza cu cîteva
in orice magazin
de tensiune este ă la 3-
ă alimentarea la 6 . montajul ş
tensiune ă de circa V. Cu comuta-
torul Si in a (ca în se ă tranzis-
toarele b tranZJlstciaH:!e
ă fie cu un
(avînd ă rînduri a CÎte
fie cu un comutator cu buton pe mijloc,
a CÎte ă contacte.
curentului injectat în
comutatorului
curentul
între O si 100
, curentul din ba:rA se'
tensiune ă (50
în diferite moduri cele 5
1 la ă 1n U:>\AllRl'-,VlY
cum se ă în
ă osciloscopului este în
tabel ş este ă practic ca figura 2 pe un bloc
de comutatoare solidare (de blocul de la tele-
vizorul «Sport»).
Curba din figura 3 A ne ă de fapt, factorul de
amplificare f3
de
se
tranzistorului, se
de curentul de
sti ut fiind ă
, Curba din
Curba din
intrare
(între
Zencr, se poate citi
. Cu cît dreapta este mai ă
Pentru realizarea ă a mE:mtajubJi
mari
ţ
condensatoarele de
ţ din baza ş
toml tranzistorului care se ă
fie de
tranzÎs-
ă aer» sau pe o car-
ă de carton cu diametrul
de 45 mrn; ea ţ cea
70 de spire CuEm 0,3 mm.
Randamentul montajului poa-
le fi ă ă ţ prin punerea
la ă a polului de ă ş
prin ş unei antene ex-
terioare.
68
voie, se poate man valoarea
lui R
2
(un trimer de 1 MQ
în serie cu 20 - 30
Oricîte scheme de ali
s-ar publica, tot nu ar fi prea m
pentru constructorii amatori, de-
oarece fiecare ş alege varianta pe
care o ă ă din punctul
ă de vedere, ţ cont de nece-
ă ţ practice, de piesele de care
dispune, de ţ monta-
jului raportate la gradul de com-
plexitate al schemei.
Cartea de ă a stabilizatorului
prezentat ă este ă
-- tensiune ă ă
(continuu) În intervalul 12 V-24 V;
- curent maxim debitat de cca
2,5 A:
- ţ ă la scurt-
circuit cu prag fix de ş
(Ia cca 2,5 A) ş cu revenire auto-
ă
- nivel foarte ă al ondulati-
ilor În tensiunea de iesire; .
- ţ ă de ş relativ mi-
ă (cca 0,05 ..Q).
nu a fost
ator+re-
acesta nu rid ă
probleme. ransformatorul tre-
buie ă debiteze În secundar 26-
28 V ...... , la un cu rent de 3 A, ă ă
ă sau ă ă
de tensjune. Puntea redresoare
ţ patru diode de putere cu
siliciu (6Si 1 -6Si 10, 10Si 1 - 10
Si 10, RA 120, RA 220 etc.) montate
pe radiatoare.
Filtrarea se face cu un condensa-
tor de minimum 5000 .J--t-F/50 V (e-
ventual mai multe În paralel, cu
capacitatea ă mai mare de
69
ş toate cu tensiunea de
50 V sau mai mare). Ten-
siunea continua ţ ă fil-
trare va avea valoarea de V.
Schema stabilizatorului se COrfl-
din circuitul Darlington
care T} este regulatorul
de eroare
În ă ă bru-
Zener, iar C
l
(ales experimental intre zeci de
nanofarazi ş 0,5
J
;.F) ă ş viteza
de ă ş ă ă
intrarea În ţ a am pi ifi-
catorul ui de eroare. C
3
ă un
filtraj suplimentar al tensiunii de
ş
Grupul divizor Rs -P-R(, furni-
ă amplificatorului de eroare
-o fractiune din tensiunea de iesire
a fi ă cu tensiunea
de ţ ă Din ţ P
se ş valoarea ă a ten-
siunii de ş iar prin ajustarea
ă a lui R, ş R6 se
ă limitele extreme ale dome-
niului de reglaj (12 V, respectiv
24V).
Protectia la scurtcircuit este asi-
ă de tranzistorul T, , coman-
dat de ă de tensiu'ne la bor-
nele traductorului de curent R
4
.
Cum tranzistorul este cu siliciu, el
ă in ţ pentru UBEJ:-
0,6-0,65 V; prin urmare putem
calcula ţ de ţ R+
În ţ de curentul maxim dorit,
'max' cu ajutorul ţ R, (..0.)=
=0,6-0,65(V)jl (A). În cazul,
max
nostru, I
max
= 2,5 A, deci R.
"""0,25.0.; R 4 se ţ ă
din constantan 1> 1-1,5 mm prin
bobinare În aer ă ă ă su-
port, cu spirele ă
Tranzistorul T
1
(2N3055, TIP3055,
MJ E3055) va fi montat pe un radia-
tor cît mai mare (sute de cm
2
),
iar T
z
(BD137, BD139, B0237, BDY
71 etc.) pe un radiator mic În ă
de U (cea 8 cm
2
). Tranzistoarele
T
1
ş T
4
(2N2218A, 2N2219A, 2N
3053, 2N1711 etc.) nu ă ra-
diator. Pentru T4- se poate folosi
ş un model de putere mai ă
de pi ă 2N2222A.
M. ALEXANDRU
ă ă
unui stabilizator cu tensiunea
de 6 V ş curentul maxim de 300 mA,
fi utilizat rezultate
pentru alimentarea de la
ra,jio!fec:ep,to;:trelor «Albatros».
1) este
ă Transformatorul ţ Tr.,
are secundarul dimensionat
mA. Puntea
ă (la
ă din
1 N 4007.
egale (în tre 22
cu ajutorul
unui ciocan electric de lipit, de
eSIJUnzi:i.toare pieselor de
parte.
Dioda
de ţ
retele frontai cuhei ce va
alimentatorul. ţ R
1
se
astfel încît ă limiteze la valoarea
ă ă curentul
De exemplu,
20 de ten-
70
prinse în ş
o mai ă
3 ă o ţ de cablare
ş con-
c
3
) in varianta
ă unor COJlde:ns,'ttoare C
4
-C
s
cu terminalele de ş parte.
tura de liche'fiere cea mai ă ă
eutec-
rapor-
utilizate este
În acest de 63% cositor ş
plumb.
remarcat ă prin ă
ş ă
scurt.
nu trece brusc
stare
figura 2 ă
lor la aliajul ă ă
temperatura de este mai
ă iar domeniul de
stare este de 51 Folo-
sirea acestui aliaj este contra-
ă În ă tot ş
folosirea aliaj ului 30/70.
Aliajul utilizat În ă se
ă de obicei, În ă de sîr-
ă avînd un miez de 1'10('::111'\::1';;
colofoniu.
În iimbajul se ş flu-
dor; Constructorii amatori care nu
pot procura fludor vor folosi aliajul
60/40 ş ca decapant colofoniu dizol-
vat În spirt. ă ă ţ meca-
ă ă a metalelor de lipit,
ţ se ung cu ţ de
decapare ţ ă
Realizarea unei lipituri bune cere
60-40
--
188
18::'
o
o ă ţ ă ş Îndemînare.
ş curente care trebuie evi-
tate sînt:
1. Folosirea unui ciocan de lipit
neadecvat (prea mic sau prea ma-
prea scurt de aplicare a
de lipit (lipituri
lung de ă
componentele, se ex-
ă circuitul imprimat).
4. Prea aliaj pe ţ
de lipit ă ă
ă
o
aliaju! trece prin starea ă
date.
defecta componentele).
terminale murdare, oxi-
7. Vîrful ciocan ului de lipit mur-
dar.
8. Aliaj neadecvat.
9. Decapant neadecvat.
Se ă ca f"OJ"",trwi, ă
se anheneze întîi prin
capete de ă de cupru sau ă
ă lipituri fictive circuite impri-
mate De asemenea
se folosirea unui cio-
can electric de ă
ă ă unui
to!» de lipIT ă ă se
numai la ă opera-
ă TOitoseSte
Imbinare ă ă
sîrmei de conexiune la ,,,,<nil"""'"
cupla ş clame, Se
ă de conexiune care
un motor
adecvat.
foarte, pe un
unei scule speciale.
-face man ual sau cu
ă cu
pneumatic
NICOLAE GAL .. '!\MBOS
de ă ale Ş
linii de' ă ă de
calcule la executate
din ă ă se folosesc formu-
lele R 1,27 1; I = 0,785 Rd
2
p
(R) este în ohmL
metri., diametru! sîrmei
", milimetri. la rezistenta
(fi) se introduce cifra
metal ului utilizat.
Rezistoarele de nu au voie
ă se ă ă folosirii
vederea ă valorii
Sîrma ă ă la aceste re-
zistoare este dintr-un aliaj
numitmanganin. Pe m/,,,,,,,rp'p
cestei sirme, fabricantul trece dia-
metru! sîrmei ş ţ pe metru.
fviai rar se ş sîrma ă
de obicei sirma este cu o
de sau email
tehnologia de-
la 10-100 sau cel mult 1 000 n. Am
redat cu titlu informativ acest tip de
mosor; care nu fi realizat cu
mijloace dar poate ă
inspire pe amatori pentru ă
originale. Tipul de mosor redat în
figura 2 poate fi realizat de con-
structorii amatori. Se ă Ia
strung din material izolant: textolit,
pertinax, lemn etc. La nevoie se
realiza si din subansambluri
din tuburi si foi
carton, ş etc. O ţ ă
ă o are montarea termina-
'lelor A-A' ş B-B'. La varianta din
2 aceste terminale sînt din
de cupru cu diametru! de 1 mm.
montare, eapetele pot fi even-
aplatJlzare cu un
cu cositor
u",,/,,,.u ... u ă
Bobinarea se face bifilar.
acest sistem, rezistorul este
72
antiinductiv ş ă
ă face ş cu
ţ
toarele:
1. ă ă lungimea
ce sare. Lungimea fi
mativ 10 cm mai
sarul din calcul.
lui.
S.
tate, ă o ţ
nare, iar detensionarea
ras, se
un tratament termic.
ţ combinate,
face scufundind
lac siliconic (în lipsa aces-
Se scurge ş se ă ă
de 4-5 în mediul
unde trebUIe llpitc
aproxim:lliv
cu cositor cele
ă sîrme de intre ele,
rezistiv
întrucît cape-
se conec-
terrmmtlele A-A',
Reamintim ă în
ă
tele
scurtcircuitarea
ă dublu se ă din lun-
gimea ă Acest lucru se face cu
ă ţ ă Se ă ţ ă se ă
ceste si se cositoreste la o ă
de' aproximativ 1 mai spre ă
ţ ă de punctul ă prin scurtcircui-
tarca de testare cu lama de ras. Se
ă se ă ă timp de CÎteva
minute lipitura, Se ă ă apoi ,
loarea la punte. ă valoarea este
mai mare, se cositoresc i'n continuare
ele cele ă scunînd
astfel lungimea ă ă ă ş
- ă ă din nou,
lac siiiconic
prealabil, taie ă de
ă neutilizat. ă uscare se
:roduce Între cele ă sîrme ă
ă din se ă ş ă
apoi în (partea bo-
Un cu o ,mn",,/"i:::"'L
ţ ă de intrare mare de
peste 1 MS2 'se poate construi
cu tranzistoare sau cu circuit
Schemele prezentate
ă În banda semnalelor
'de 000
73
din
I
Nivelul la intrare nu trebuie
ă 50 mV,

ă ă metale, sau detec-
toarele de metaie cum se mai numesc,
de ă
lor
200 ş
de cîteva sute de
mai frecvent utilizate.
etajul ă ă sînt fo-
losite tranzistoarele ambele
de 317 sau
oscilator cu ţ ă sta-
ă oscilatorul de ţ ă are
sa tranzistorul
bobina
74
teren se ă astfel: se re-
condensatorul variabil de la
în ă nu se aude semnalul
un j>emnal de foarte ă frec-
celor ă frec-
bobina de
În ă va fi sesi-
ţ ş a intensi-
Între oscilatoare se face
de cablu coaxial folosit
ş antenele de televiziune (75 Q).
În momentul ă
la manuale
neautomate per-
mit fotografului ă imprime un
specific personal ş de
expunere.
-- Cu aparatele simple
li
carcasa
2
ra 2. Aparatele sînt ş ă
la 41 cm ţ ă Între axele optice.
La ţ ,centimetri În ţ obiecti-
velor se ă dispozitivul descris.
În ţ din 2a, el nu ă
trunde În calea fasciculului apara-
tului A, care ă ţ
dar ă complet pe B (Ia
care se poate schimba diapozitivul
În. acest timp). Cînd dorim ă pro-
ă imaginea ă împin-
gem filtrul spre stînga (fig. 2b).
In fasciculul lui A ă pe rînd
- Obiectivele scumpe, cu
straturi antireflectante multiple,
au un mare succes la copii,
care pun mîna cu ă ă
pe lentile.
- Dintre toate butoanele,
primul care este ţ din
ş ă de ă prietenii ig-
noranti În fotografiere este de-
c!ansatorul.
--' ă procurati un aparat
cu ă la ş ţ
uita piedica ă totdeauna
cînd ţ dori ă fotografiati
evenimente rapide ş irepeta-
bile.
- ă ţ ş ţ totul
cu cea mai mare ţ Înainte
de a ă pe ş ori-
cum, Între timp subiectul· va
deveni total neinteresant.
filtru
9 Hsant
placa metal
Vedere ă ă
zonele cu ţ ă din ce
În ce mai mare (25, 50, 75 ş 100%),
iar fasciculul lui B ş treptat În
intensitate, el treCÎnd prin zonele
cu 75, 50, 25 ş 0% ţ În
cele aproximativ 2 secunde cît du-
ă translatarea filtru lui, imagi-
nea ă de A este ă gradat
cu cea a lui B. Cînd glisiera a ajuns
la ă cursei, fasciculul lui A
este complet obturat' ş se poate
treca la schimbarea diapozitivului
fn acest proiector; apoi ciclul se
- Aparatele automate ne fac
ă ă rapid ţ ele-
mentare de expunere ş ă nu
ne mai ă cu nici un
aparat simplu.
- Filetul din obiectiv are e-
xact atîtea Începuturi cîte sînt
necesare pentru ca, la remon-
tare, ă ţ ţ co-
ă
- Filtrul pentru ultraviolet re-
ţ perfect ş ploaia; ul-
travioletele sînt oricum absor-
bite de sticla lentilelor.
- ă ţ ă ş 100 de
cadre pe un film, s-ar putea ca
totusi fabricantul ă nu se fi
ş În ţ lungimii, ci
aparatul ă fie defect
-- Dotarea cu ă foto
se face Încet, de-a lungul ani-
76
hÎrt ie
ă
st i c ă
25 %
ilme)
st ici ă
ă În mod ă ă
Carcasa se ă din
textolit sau placaj, co'nform dese-
nului din figura 3. Asamblarea ei se
face cu ş mici pentru lemn,
ă filtrului. Fixa-
rea pe postamentul de lemn este
ă prin lipirea cu prenadez
a unei ă ţ de ă pe ă
lungimea, ca În figura 1. Dimensiu-
nile postamentului se vor alege În
ţ de ă ţ aparatelor, ast-
fel Încît filtrul ă se ş exact În
lor; cînd ţ poseda un sorti-
ment complet, va ă ă
entuziasmul necesar.
- Oricîte accesorii ţ lua
cu ă În deplasare
pe teren, ă va trebui unul din
cele ă ă
-- ă zilelor cu timp
frumos Într-o excursie este in-
vers ţ cu cantitatea
de ă foto pe care o
ă ţ
- Subiectele cele mai inte-
resante apar abia ă termi-
narea filmelor din provizia foto-
amatorului.
- ă ţ toate precau-
ţ pentru a face o ă ex-
ă ţ ş infima ş ă
de a ş acest lucru din În-
tîmplare.
ţ obiectivelor. Piesa ă ce
contine filtrele este ă
În t'igura 4. Între ă geamuri
2 x 60 x 500 mm se ă ş filtre
cu ţ 25%, ă ă ţ de
hîrtie ă ţ 100%) ş o
ă de ă asamblarea lor ă
-- ă din mina, un apa-
ratfoto cade totdeauna cu len-
tila pe obiectele cele mai dure.
-- ă CÎnd fotograful nu
atinge culmea ă copi-
lul-subiect nu ă o ă
ă ă de ş
, -- Ori 'de cîte ori ă ţ
fotog raful p rofesion ist de la o-
caziile nerepetabile ţ ani-
ă excursii), un accident
tehnic va compromite ireme-
diabil propriile ă
fotografii.
CÎndu-se ca in desen prin lipire cu
Prin suprapunerea a
trei filtre ă zonele cu
50 ş 75%.
face ii u mai în
a pe unde nu trece
gri de 25% se confectio-
ă din film negativ
cu ă de 6 cm. Se
filmul de pe mosor, se expune inte-
gral ia ă se develo-
ă ă in
revelator diluat cu ă
de 1/2, ă ce se
- Fotografiile ş sînt re-
zultatul ă reciproce
a unui ă par de ş
- Orice ă director În-
scris pe blitz este mai mare
decît" În realitate ş conduce la
subexpuneri; este ă co-
rectarea ă a acestui
lucru, ţ În care ţ
de ă supraexpuneri.
- Blitzurile automate dozea-
ă corect lumina doar pe planu-
rile ţ ale imaginii.
-- Sincronizarea cea mai si-
77
re ă Se întrerupe de-
elop'area, se ă ă ş usu-
ă uzual. Se poate ă ab-
sorbtia cu un exponometru: ş
zat În ţ celulei, filtrul de 25,%
trebuie ă ă ş in-
dicatiei instrumentului cu 1/2 indice.
În p'realabil, se fac cîteva probe
pe ă ţ mici, apoi se developea.:
ă întreg filmul, din care se pot
confectiona toate filtrele (72 cm) .
. Piesa de ă din ă ser-
veste la antrenarea acesteia prin
intermediul unui mîner de plastic
lipit pe limba care iese ă din
ă (fig. 5). ă ă
ă ş limitarea cursei gli-
sierei.
ă Între ă fulger este
prin cablu; În plus, se ă
si sincronizarea ă lor cînd
ne ă de fir.
-- Cînd ţ ă fotogra-
ţ animale, ţ la dumnea-'
ă ceva d in hrana lor pre-
ă s-ar putea ă o consu-
ţ cu ă ş În
zadar ţ prielnice declan-
ş ă
(CONTINUARE iN PAG. 81)
Folosirea unei
trice este
este cea
din figura 'i, ă care ă
ansamblul ă electro-
ă
Pentru ţ ă con-
ă ă
a
ă contur. ă
va fi ă ă de
ă ă defecte de ă
ulterior. Densitatea ă
reiativ ca p
de ă minimale,
ş timp, ă exercite o
integratoare asupra .Iuminii
mise,
Elementul
Ua
UNiTA.TE
El't:CTRONiCA
Ui
de
a\imen\-nre U:ii.P01EMPORÎ7AIOR
se ă Cu
conic 26 se
ă se ă ă jocul
edorit la sensului de-
ă (vezi detaliu! A-A).
Pentru întregii su-
ţ de este ă
si deplasarea ă a el&·
mentului fotoreceptor. Acest lucru
se face tijei 9 pe alte
ă respectiv, 21,
se face cu
de 4 role cu
12,
fixat De axul rolei 11 cu 2-3 stiHuri
13, se ă ă
fotoreceptorului pe cele di-
ţ longitudinal prin rotire (ac-
prin fir), transversal prin
O ă ă 14 poate
ţ firu-
casetei se
partea ă a
prin depl81sarea
torului, care
permanent ţ ţ ă
trebuie ă
modului conexiune ă
Firui de conexiune (bifilar) se for-
ă in mod ă ă unui arc
elicoida!. EI se prinde de blatul 1
Într-,un ţ (stînga sus) ş de re-
perul 6 la ă ă cu ajutorul
unei monturi mecanice sau cu ă
ş ă ă Firul va fi suficient
de moale pentru a nu eXt'rCita c
actiune de tractiune asuora siste-
mobil.' .
Se ă lipsa desenelor de
executie si a cotelor de ansamblu.
Acest'lue'ru se ă ă
relor cauze:
--- nu s-a mers pe ideeaimpu-
nerii unui anumit modei de ă
de ă
-- dimensiunile elementelor din
sistem nu sînt critice ş fi de-
terminate constructiv.
iijele de ghidare vor avea
metalic (de la
aparatelor de radio)
sau din nailon (de genul
celor folosite de pescari)
grosime 0,1--1 mm;
11 ş 15 -- ţ
12 dural, ţ
14 - ă sau mase pias-
17 si 21 -- otel sau dural;
18' texto/it', mase pl;:Jsti(U
19 - ţ ă
20 - ţ
22 - ă ţ grosime 1-
1,5 mm;
24 - ţ dural.
O ţ ă trebuie acor-
ă ţ ş montajului, care
se vor face cu un mare grad de
ţ Principalele aspecte ca-
re trebuie luate În considerare sînt:
_ precizia ţ reperelor 18;
_ precizia ţ ă axelor 19,
astfel Încît ţ Între role (18)
ă fie pentru ambele "'perechi În
limitele unei ţ de ±0,1 mm;
_ ţ tijelor 17 ş 21
trebuie ă ă foarte îngrijit, astfel
încît distanta ă ă se În-
cadreze În plan orizontal Într-o to-
ţ ă de +0,25 mm. ţ ţ ă
de blatul 1 va fi de asemenea limi-
ă Într-o ă de aceeasi
valoare. . ,
O ă ă ş 7 se
ă numai În reperul 6, În
reperul 8 existînd doar o ă de
trecere,
Ş le folosite fiind normali-
zate, se ă valoarea file-
tului M 4-M 6. Reperul 19 va avea
filetul de M 3.
IIRM4RF DIN PAG. 77)
--;- Faceti totdeauna ă e-
xemplare 'din fotografiile cele
mai ş unul se poate pier-
de, iar ă se distruge acci-
dental.
--:- Prelucrînd În laboratorul
propriu fotografiile, ţ
cresc enorm. În scurt timp ţ
ţ chiar la fotografiat, pre-
lucrînd doar ş altora.
- Toate ţ de
moment din laborator ă de-
finitive.
- Un ş ă ă nu-I ţ
ă decît atunci cînd nu mai
aveti nevoie de el.
Oricît de bine ţ so-
ţ de pe o copie, ultima ă
ă cade tot în baia ă
- Un film ud ă pe jos
cade Întotdeauna cu emulsia
pe p.odea.
ALM, TEHNIUM COALA 6
C !' ţ cSînffotografi,a,uten:H6î p'oep;;4
seafirl}ia. n i f!lagi nih .', "priit, ş
ă ş ţ ţ
"au . pun. ă ş ă fa':
> •. ,' .• ,,:. , '
ţ [jn . copil" o. ă
ă ţ ,Fo., ţ ă ţ
ă rapidJil ţ ţ ·vite·· a,rtlse '.
.. pil;- .", ţ colit
,c'envinge' ','mai pL':fin<de,gito,chJulcelui,
ş ă ,text be 7 Ţ ă
o' ţ
ă ţ ş
ă ş ă in stantaneefe.', .',' ,: F,";,"
este . ş ă
ş ţ ă al ,;delE\
ş ş ,al' ţ
fot6g{"aHa' Ţ ţ ş ş
ţ ă ă ţ ă 'aÎ:,ima,;, "

ă ă ă
ă . ă .(,leconedan{
ş ţ anL11)': ,..., ..
tre,l5ar,.ea . ş ă Ş ţ crmori, ă ţ ·gar ...
ă ă ă eurs'cu ţ <ie pritl::
ă 9acâ Jot()g rafia'Cipii ?>."Îfl ţ ă
ă ă ţ Pentru·a
ş ife: ., grafi.am<!tori '. ă ţ ş 0
ă ţ € ţ ă .
una ă . ,
- Inelele lui Newton se for-
ă pe geamurile aparatului
de ă mai bine decît În orice
ţ ă ă special con-
ă pentru ace'asta; În plus,
ele nu dispar prin nici un pro-
cedeu.
- Un proiector automat se
ă numai În ţ unui
ă mare de spectatori; dia-
pozitivele blocate În el pot fi
scoase ă ş ă demon-
tarea ă a aparatului.
- ă ă de a lu-
cra fotografii alb-negru se ca-
ă ă doar ă ce ţ Încercat
prelucrarea color.
-- ă din întîmplare ţ
ţ o copie color aproape co-
ă de la prima Încercare,
orice ă .de a o ă
ă ţ duce la rezultate contrare.
81
.- Folosind filtrajul de ă
indicat pe pachetul de hÎrtÎe co-
lor sînt necesare mai multe
probe decît atunci cînd nu ti-
nem seama de el. '
-- ă o noapte În care ţ
ă copii pe hîrtie color, re-
ţ ă ă cîteva mi-
nute, Înainte de a privi fotogra-
fiile la lumina zilei ş a remarca
o ă ă ă
- O fotografie color ă
este, prin ţ aceea care
mai ă doar cîteva mici
ţ
- ş mai scumpe, mate-
rialele foto cu developare ă
conduc totusi la economii: foto-
amatorul se 'convinge mult mai,
repede ă nu are talent ori În-
. demÎnare ş ţ ă la ă
Îndeletn ici re.
Mai rar ţ în ă reve-
latorii-fixatori au avantajul ă
rii considerabile a timpului de de-
velopare. Ei se ă cu bune
rezultate pentru ă de se-
rie unde productivitatea este impor-
ă ă lor este ă
din ă cauze:
-- ţ ă ş temperatu-
ra trebuie ă fie perfect puse În
ţ ă cu tipul de material
fotosensibil developat;
- sensibilitatea filmului nu este
ă În întregime; pentru com-
pensare se impune o supraexpu-
nere de 1/2-1 ă de expunere;
-- voalul imaginii developate
este mai mare decît În cazul pro-
ceselor normale si creste cu sen-
sibilitatea, astfel fncît developarea
cu revelatori-fixatori a filmelor mai
sensibile, de 16--17 DIN, nu este
principial ă
-- nu se ţ un negru intens
din cauza ş pragului de
voal.
Utilizarea revelator-i/or fixatori
este ă În general, la develo-
parea materialelor de sensibilitate
ă ă de tip document
(ORWO DK 5, DK 51) sau pozitive.
(ORWO PF 2). De asemenea, chiar
filme de sensibilitate medie, ca de
exemplu ORWO NP 15, pot fi de-
velopate cu revelatori-fixalori. Fii ..
mele de tip DK sînt folosite curent
În tehnica fotoreproducerilor, iar
filmele de tip PF pentru ţ
de imagini pozitive (inclusiv gen
diapozitiv) ă originale negative ..
Procesul de revelare ş cel de
fixare sînt concomitente. Un bun
reilelator-fixator se ă
prin durata ă a celor ă
procese. Se poate admite o fixare
mai ă (imagini cu mai ţ
detalii) decît una mai ă deoa-
rece În ă ă ţ fil-
mul se ă ă tratament.
Iil
Sigur ă ă ţ ă se
ă ţ tonurilor ex-
treme (negru ş alb), o parte din
granulele de argint aflate În stare
ă fiind dizolvate înainte de
a avea loc procesul de reducere
specific ă
Ca agent de fixare se ş
tiosulfatul de sodiu. Tiosulfatul de
amoniu nu poate fi folosit, În solu-
ţ ar ă amoniac cu formarea
unui voal puternic.
Firma ORWO ă revelato-
rul-fixator F 199 potrivit filmelor
de tip DK ş PF 2. Tratamentul
complet, inclusiv ă se re-
duce la circa 7 minute (de la 21
minute). Developarea se face la
25°C. De asemenea se poate pre-
lucra În F 199 ş pelicula ORWO
NP 15. Realizarea ă a unui
revelator-fixator se poate face ple-
cînd de la O' ţ ă de revelator ra-
pid. Se ia Într-o ă ţ
ca timp de lucru cel dat de ţ ă
Ideea ă în a completa revela-
toru! cu tiosulfat de sodiu, astfel
ÎnCÎt ă se ţ ă ,un timp egal pen-
tru fixare. Se fac probe ă ă
torul sistem. Se introduce o ă
de film În ţ pe durata cunos-
ă pentru revelare. Filmul, ă
lat scurt În ă ă se
introduce Într-un revelator ener-
gic; ă se ş ă
ă fixarea nu a fost ă
ă ă se face ă
ţ de tiosulfat ş even-
tual, modificînd ş timpul de deve-
lopare. ă filmul devine trans-
parent ş nu se mai ş
prin revelare ă ă
ă s-a ă ţ ă
ţ În cazul unei ţ
mari de tiosulfat, revelarea devine
ă Se poate verifica acest lu-
cru ş durata probei (cu 1
minut, de exemplu); ă la reve-
Iare nu apare înnegrirea, ă
82
1- I
ă fixarea este prea ă
ţ ă se va ş co
tratia de tiosulfat de sodiu.
de tratament este de ordinul
minute, ă unui
lator rapid. Cantitatea de tio
de sodiu poate fi Între 30 si 120
Cu cît ţ va cuprinde
mult tiosulfat, revela rea va
un caracter mai dur. T
sensibilitatea filmului va fi
ă În mai mare ă ă Pe pr
film developat se vor face s
expuneri cu 1/2, 1 (1 1/2)
de expunere pentru a se d"'t"',rmi ... .,.;
expunerea ă ă
se ă a se lucra cu o so
ţ care scade sensibilitatea fii
lui cu mai mult de 3 DIN
La determinarea concentratiei de
tiosulfat se va avea În v,edere ă o
prelungire a timpului de developa-
re ţ ă de timpul ă
revelatorului de ă este ă
ă noua ă satisface condi-
ţ de egalitate Între revelare ş
fixare ă ă a se micsora sensibili-
tatea ă a peiiculei cu mai
mult de 3 DIN.
O ţ ă ă ă
este ORWO A 71. Cantitatea de
tiosulf&1t de sodiu estEl de circa
50 9 (cristalizat); desigur, proba o"
va confirma.
cunos·-
dâlu, un
cu 3POO
pentru
Un revelator-fixator cunoscut
este ce! pus la punct de H.S, Kee-
Printre primele institute de În-
ă ţ ă din lu me se nu-
ă ă din
ă În În Maroc.
Europa, cea mai veche universitate
83
din
anul '1224,
reccrdurile U3i:::T!IOara-
felor se ă ă ş cei
cu 216 cuvinte
si
un 6
, Butcu leseu
aducîndu-i la 39 de
minute cu un
teza ă de
TOLERANT
, .. ,
ÎN EXPUNERE
Se poate întîmpla uneori ca, În
ciuda unui mod de lucru corect, ă
ţ fotograme inexact expu-
se, ă ă ă putem ă ţ
lucrurile ă de obicei, neclari-
ficate, cu atît mai mult cu cît ă
toarea ş ă este ş ă
la baza multor fotograme ne-
ă ă stau abaterile efec-
tive de la valorile nominale ale
parametrilor ce intervin în p,rocesul
de elaborare.
Înainte de a face o ă deta-
ă ă util ă ă
cîteva ţ de principiu. Valorile
cu care ă uzual pentru timpul
de expunere, ă sensibili-
tate sînt valori teoretic necesare
ş . avînd ţ de valoare
ă Real, ele au valori apro-
piate, valori efective, care sînt dis-
ţ de valorile nominale prin
ă numite abateri efective.A-
baterile efective pot fi m?iÎmari
sau mai mici pe domeniul de lucru,
de ă lor depinzînd precizia
ă de lucru. limitarea acestor
abateri se impune ş ţ
lucru fiind normalizat prin standar.,
de specifice pentru ţ
raturii ş materialelor
'Cîmpul valoric În
efective se pot încadra ă
ţ admisibile. ă în
ă se poate ÎntÎmplqpa va-
lorile abaterilor ă ă
ş ă cîmpul de ţ ă
In acest caz, ţ
ă un nivel calitativ al
inferior celui cu care a ..•
tat.
' ....•...•..
Sensibilitatea
Încadra (conform standqrduluîDIN
4512) într-o valoare ă de
±2°DIN ă de cea ă A-
cest lucru este echivalent cu ±2/3
ă de ă
• • • • • •
Timpul de expunere dat de
obturatorul aparatului fotografic
poate fi diferit ţ ă de valoarea
ă cu ă la ±50% (echi-
valent 1/2 ă de ă
pentru tim"i mai ă ţ de 1/125 s
ş cu ±3001o (echivalent 1/3 ă
de ă pentru timpi mai
lungi de 1/125 s. Un aparat de ă
calitate trebuie ă ă timpii de
expunere În cadrul unei ţ
de ±20%.
• • • • • •
Diafragma poate avea abateri
efective (conform DIN 4522) de
±1/3 ă pentru valorile mari,
de ±1/2,5 pentru valorile medii ş
de±1/2 pentru valorile mici,
Un apar9t de ă calitate, res-
pectiV I.Inobiectiv de ă calitate,
se ă prin tolerante de
humaî±SOA H120 ă
• ••• • •
Exponometrulpoate ş \con"',
f9J:o:1 DIN 1
90
10) cu c ± ă
ă ă
ă Ja,±t ă pentru,
mlHte eXPP.i\ometre de ş
•. :. -...
BUbui, 'mijlocl.llnostru deilumi-
ă mai comod,func-
ţ ş el fneadrul,unor tole-
rante ,. ă la. ± 1/2
ţ ă . de ă (manevrare
ă ş ă stabili-
zareaind.lcatiei·· cu neoo).
.... '.; .•
Beculnltraphof. . Ca ş ul
. direptoral unui
bec fotograficesRt'doar o ... val,oare
ă ă ă ă
ă exponome-
trul, erorile pot ajunge/a ± 1
ă ă
• • • •• •
84
Efecte datorate subi
ă director al unei
artificiale de 'iluminare cores
unei imagini obiect cu
tiei medii. Un subiect cu
mare sau cu zone prepon
(alb sau negru) poate cere
ă ale expunerii În inte
-1) trepte de ă
nea subiecte pot ţ
catia celui mai bun expono
deoarece acesta ă ilu
nafea de ansamblu.
Citind cele ă s-ar ă
ă realizarea, unei expuneri co
este doar o chestiune de Ş
lucrurile nu stau ă ş deoa·
rece cumularea erorilor efective
se face ,doar În rare ţ strict
algebric (suma ajunge la 3-4 va-
lori de ă ţ tutu-
ror erorilor se ă proba..
bilistic.I
n
98% din cazuri expune-
rea se ă În valoarea admi-
ă de ±1/2 ă de ă
(fimitaerorii admise pentru mate-
rialele fotosensibile reversibile), În
1,SOIo din cazuri se ă ş ş va-
loarea ţ ă ş doar În 0,05%
din cazuri se întîlnesc erori cumu-
late extreme de ordinul 2-4 trepte
de ă Strict intuitiv, lucru-
rile se ă prin faptul ă erorile
. cu ptusale unor parametri se com-
ă erorile cu minus ale
altor parametri. ţ efecte-
lor datorate subiectului poate fi
ă la minimum pe baza expe-
ţ fotografului.
Valorile ţ corespund
normelor germane DIN, care sînt
ţ de ţ europeni
de.aparate ş materiale fotografice.
Afte norme pot fi mai severe, cum
(sînt.cele japoneze, de exemplu,
"dar pe ansamblu lucrurile nu se
ă
tabelele ă sînt cuprin-
orile ă ale cîmpurilor de
pentru timpii de expune-
ă ă
aparate de ă calitate.
Ţ cont de ţ ă
ţ de developare, tre-
ţ faptul ă se pot
ne rezu Itate perfecte ş cu apa-
de calitate mai ă ă
ă acel regim de deve-
care poate compensa ero-
le datorate filmului ş aparaturii.
ţ este ca, pe baza expe-
ţ ă ne ş aparatura,
Încît ă ă erorile
mari ale acesteia. Acest lucru se
ă relativ ş În cursul
practicii. Cel ţ pentru valorile
cele mai frecvente ale timpilor de
expunere (1/30-1/125) ş diafrag-
mei (2,8--16).
ţ fotoamatori se ă de ce În laboratorul fotografic,
În cadrul proceselor pozitive, se ş ă verde ş
nu, ş
In spatele ă se ascunde imaginea veche, ă ţ
ă care ă laboratorului fotografic numai lumina de
cu Ioa
ă ă
ţ
700 nm).
Intr ţ ă este
ă de sensibilitate, ca de altminteri ş În punctul de minim
din zona verde. Sensibilitatea ochiului ă
punctelor mI ş m
z
' respectiv S, ş S2' are ă niveluri diferite.
Sensibilitatea ă zonei verde este mai ă
decît cea ă zonei ş respectiv S2 este mai mare
decît S1'
În aceste conditii este ă concluiia. Ochiul vede mai
bine În ă verde ş ca atare aceasta va fi ă Practic,
ă vedere mai ă se ă prin sesizarea celor
mai multe detalii ale pozitivului aflat În tucru, prin formarea
unei impresii asupra înnegririi imaginii mult mai apropiate
de realitate decît În cazul luminii de laborator ş
Lumina ă În procesul pozitiv (filtre ORWO 113 O sau
1, de exemplu) poate fi ă ş pentru control În timpul
ă peliculelor alb-negru ă se ş un reve-
lator cu desensibilizator sau se ă filmul Înain-
tea ă propriu-zise.
Cele de mai sus se ă la procedeele alb-negru. În foto-
grafia color se folosesc tot filtre verzi pentru lampa de labo-
rator, dar de ţ ă ă ş densitate mai mare.
85
I
o
o
1:""
o
00
10
I
O

o o O O
U) t1l ţ
\.O ...::r ...::t' ..:r
I I
• ":"" u. wu:".'n ":/",,
_./_ _ _ _ _\ ht'fti« foto
. ,. \. /
: ,,.. .. , ,.. ţ
51 - -- - :i I \ I • "
.": I \:,'-" '.
•• - 1/ ',1 •••
.. i,.' "\4/
i:L!
excesiv, ceea
rarea lor ă
În caz extrem,
nei.
Pericolele ă vor fi
minime ş ă va fi mai ă
pe ă ă ce volumul de aer al
iuminoase
cu
este mai proas-
ă ă se face ă film
-îngust sau cînd negativul este dens.
86
... " ••. •..
cu care sînt
moderne de
"w,,,,c;7,,·fA cu 3 fiitre interferen-
Înlocuiesc cu o
sistemul clasic
fi Itre în trepte. Din
optice este necesar
bine ţ
utilizarea ă
ă
ţ se În ă
mult, utilizarea lor impii-
ire ă
ile 1---3 ă puterii
te o necesitate, iar 'in
un lucru obligatoriu,
realizarea
a aerului pen-
ă
- .. "-'''4 aDar'atEllor moder·,
sînt, cre-
a dovedi
ractrl fortate a
aparatului de ă Pentru acei
fotoamatori care sînt ş deseori
într-una din 1-3 descrise
anterior, În continuare
modul În care unui aparat de ă
ş i se poate ş un sistem
pentru ă ă Acest sis-
tem permite folosirea 1n mod cu-
, rent a unui bec de 250 W Într-un
aparat de tip KROKUS 3(4) sau a
unui bec de 500 W pentru cazuri
speciale. Utilizarea ă a ba-
eului de 500 W nu este reeomanda-
deoarece:
- ă prin ţ ă
este ş prea mare; ,
--- pentru majoritatea ă
este nepotrivit, timpii de expunere
ar deveni prea ţ
- becurile de 500 W sînt de tip
supravoltat, ceea ce ă via-
ţ ă ă
-- ă mult ş atrage cheltuieli
mari nejustificate.
Ca motoventilator se va utiliza
un ă de ă (cu ţ
ă ă sau un aspirator
de praf (pe refulare) pentru puteri
ale sursei de ă mai mari de
250 W.
ă cu aparatul de ă
se face cu un tub flexibil din mate-
rial plastic, de tipul celor folosite
la aspiratoare. Tubul va Înconjura
coloana aparatului de ă for-
mînd o ă eventual ă ă
torul sau aspiratorul tiind ş la
o ă ţ ă pentru ca
deplasarea cutiei de ă pe
ă ă nu fie ă
ă ă figura 5, În care sînt
87
detaliate unele elemente construc-
tive.
1: --- cutia de ă
2. -- sertarul pentru filtrele de
ţ
3. - bec;
4. - ajutaj;
5. -- ş ă de rc.",=>1'"r"'·
6. -- tub flexibil;
7 --- ventilator ă sau aspI-
rator).
reperel .
cote. exacte d e 4, 5 nu se d
lor nu 'd' eoarece ' au
cial" fi Ica nici o proiectarea ,.
, .. a. Trebuie s" ă s
IntII tub r' f a se p pe-
c u lexibil d rocure m '
u accesori' . e la un m
trocasnic I pentru apar t agazln
boratorul e: ţ de s a e, elec-
sar un tubUll s-ar putea ă ţ la-
t
' ung C' le nec
nu din d " ' are poat f' e-
cu a' oua mai s e I obti-
Se lutorul. unei te/
urte
, cuplate
f ă I Intermedi
ţ d ţ A (fi
ale Ş \
corelare cu' , B se deter Ţ
(fig. 7) C dImensiunii ă În
d . otele L H e ajutajul .
e ţ " M sînt f
cutia d avut la d' uncile
d e ă P ISpozitie ·ln
ucere a a . unctul d "
deasu erului se aie Intro-
primul
Pra
sertarului 2 p ge Imediat
ă
orpul aj' t ' e de subt' u ajului se f ţ
,Ire sau d' ace din t bl
Bucsa ' . In materi I a ă
cota' N eaJutaJulUi va fj a plas,tic.
cu de ordinul ă
ea va f a ă Ş mm'
ă iX,a ajutajul pe (M4)
. • SI cutia d ă Î t
Intercala I e . n re
cau.... a montaj a se va
Ţ ă de
ă ţ de 5-:-
10
mm),
ă ia ă fi Interstitiu
, r cutia t ş e d '
mai mic d :s e ă regP-
ajutaj eClt ,p As' YJ B va fi
ment d
s
-
ar
putea .folo ,egal. Ca ţ
. e aspira ( SI SI un I IL
ă afl t ,re e .e- .... .. >",-...,.....;_.L r
normale al a, In setul de cu micI
e ă as . accesorii
plrator. Prin-
88
tubului elastic la ă se
face direct sau prin interme-
piese de ă ă cu ă
un desen de principiu este
figura 8. ţ de forma ş
siunile ă construc-
va determina singur solu-
conectare a tubului flexibil.
sa se prinde' de corpul cu-
cu '6 ş cu ţ de tip
lizarea unui ă de ă
upune nici o ă ă deo-
În ceea ce ş ţ
Folosirea' unui aspirator de
ă ă problema ă
riului motor. De aceea, sacri-
o parte din putere, seva
cu motorul o ă adi-
(fir de tip ţ ă de re-
ă experimental, ast-
cît temperatura aerului trimis
aparatul de ă ă nu fie
mult mai mare de 10-15°C ţ ă
temperatura mediului. Deter-
minarea se face ă ce asp-ira-
rul a fost ă ă ţ
de minute. Se va folosi o
ă suficient de g ă pentru
ţ ţ ă astfel Încît
ă nu se ă ă ş ă ă
fi ă direct de cablul electric
de conectare la ţ ţ la
modul de izolare!
Costul instalatiei' este redus, ti-
nÎnd cont de faptul ă se poate
folosi aspiratorul existent În gos-
ă iar ţ unui ă de
ă este de circa 200 de lei. Succes!
6 Ă <1>4.5
ECHIDISTANTE
[§J
20
3-5
11
SURsi OI CURIIT
COISTAIT
Numeroase- montaje electro-
nice mai complexe (instrumen-
te tie ă ă dispozitive de,
temporizare sau automatizare
etc.) folosesc, ca ă ţ
nente, ş surse de
curent constant. Este vorba, de
fapt, despre ş circuite elec-
tronice care ă o rezis-
ţ ă ă foarte mare; atunci
cind sînt plasate În serie cu o
ă ă de tensfune ş
cu o ţ ă «de ă
ele ă (prin ţ in-
ă foarte mare) valoarea cu-
rentului prin circuit, care, astfel,
nu va mai depinde decît În foarte
ă ă ă de rezistenta de
ă Un exemplu tipi'c de
utilizare îl constituie ă
condensatoarelor cu curenti
ţ În vederea unor tem'-
ă de precizie.
ă ă o astfel
de ă de curent constant I
(1 stab ::::: 4 mA) de tip dipol (se
ă În serie cu sursa de
tensiune ş cu sarcina). Pentru
o ţ ă tensiunea
89
ă Între A ş B trebuie ă
fie ă În intervalul 15--
50 V.

PL5V6Z
D1
1N4002
A +
D2
1N4002
DZ2
PLSVSZ
Expunerea se ă prin com-
binarea ţ diafragmei ş a
. obturatorului.
Diafragma ă modificarea
fluxului de ă ce trece prin
obiectiv prin schimbarea deschi-
derii efective a acestuia.
Obturatorul ă ţ
ă fluxului de ă ce a
trecut prin obiectiv un timp deter-
minat.
Notarea diferitelor valori ale dia-
fragmei ş timpilor de expunere se
fac, conform unei ă in-
ţ astfel ÎnCÎt trecerea
de la o valoare la alta ă corespun-
ă unei ă sau ă ă ţ a
fluxului luminos prin ă
respectiv ă sau ă ă ţ
ale timpului de expunere. Indife-
rent ă se ţ ă prin inter-
mediul ă sau al ă
rii, trecerea de la o valoare la cea
ă conduce la ă ă ţ
rea sau dublarea ă ţ de lumi-
ă ţ ă de materialul foto-
sensibil. ă modificare este
ă ca ă de expunere.
Se ă cu treapta de ex-
punere ş dublarea sau ă ă ţ
rea ă ţ materialuluifoto-
grafic.
Valorilor de diafragmare ş tim-
pilor de expunere li se ă
cîte un sir de numere caracteris-
tice, numite indici de expunere
(tabelele 1 ş 2) ţ Modul În
care se ajunge la aceste valori a
fost expus cititorilor ş În nu-
ă 8/1974 al revistei «Tehnium».
Prin adunarea indicilor de expu-
nere ţ ă indicele de
expunere care ă În fond,
o cantitate de ă
Se ă ă acelasi indice de
expunere poate fi ţ prin com-
binarea a ţ indici de expunere
ţ 'ceea ce corespunde reali-
ă ţ fizice, respectiv ş canti-
ă
II
tate de ă poate fi ţ ă
diferite valori ale diafragmei
timpului de expunere, alese, [l!,!l'U.<' •
gur, corelat.
Din considerente practice se lu-
ă ş cu indici de expunere ne-
gativi, semnul indicînd sensul de
ă a ă ţ de ă Ast ...
fel, coeficientul de prelungire, a
expunerii În cazul filtrelor se expri-.
ă prin indici negativi (tabelul 3).
ă de sensibilitate pot
fi de asemenea redate prin schim-
barea unui indice de expunere
(tabelul 4). În acest caz, se ia În
considerare o valoElre de sensibili __.
tate ca ă In tabelul 4 s-a
considerat de' ţ ă sensibili-
tatea de 21°DIN. Pentru ă
valoare, În tabelul 5 sînt redate
ţ ă de ex-
punere. Utilizarea unui material fo-
tosensibil cu ă sensibilitate pre-
supune adunarea sau ă
unui indice ţ conform tabe-
lului 4 (+1 - unitate pentru dubla-
rea ă ţ -1 - pentru În-
ă ă ţ rea ă ţ
In tabelul 5 s-a folosit o ţ
unanim ă
I x - ţ din ă
x" - secunde;
x' - minute;
(x - o valoare oarecare).
Pentru timpii de expunere mai
lungi de 1 s se va avea În vedere
efectul Schwarzschild.
Utilizarea indicilor de expunere
pare, la prima vedere, un lucru
complicat. În realitate, ă ce ne
deprindem ă asociem diferitelor
cazuri de iluminare indicii de ex-
punere ă unei sen-
ă ţ de ţ ă vom constata
ă orice modificare a diafragmei
ş timpului de expunere devine
foarte ă avînd ă ca suma
ind!cilor ţ ă fie ă
91
Culorile pot fi calde -
caiiu, galben - sau reci
bastru, violet. Ele dau senzatia
de sau ă tem-
Din ă ă se
ă utilizarea culori!or
verde, albastru pentru locuri
de m li nca cu exces de
ă ă si portocaliu, ocru, gal-
ben-verzui pentru locuri de rnun-
111111111111 IfIHI ...
11I1111111111111
I
+
!
92
Pagini realizate de
, ing. VASILE C Ă L I N E S C U
z:
posesia multor fotoamatori se ă aparate
rafice vechi, cu burduf, destinate unor formate
azi nu mai sînt În practica ă 6x9 cm
Im sau planfilm), 9x12 cm (pe planfilm), 10x
(pe planfilm). ele sînt ă cu obiective
focala de ordinul 80-150 mm. .
domeniu al ţ focale corespunde
tivelor cu ă ă (relativ impropriu denu-
ş teleobiective, denumire care pentru concizia
o vom ă pentru formatul cel mai ă
i.24X36 m'm.
De la ă ă ş ă la ideea de a utiliza
vechile obiective ca teleobiective pentru formatele
pe ă ă nu mai este un pas, pas
ce ă În ă monturii mecan.ice adecvate.
în articolul de ţ ă ă cititorilor modalit?ltea
de utilizare ă a vechilor obiective, inclusiv
realizarea ă ţ mecanice necesare.
Mai întîi este nevoie ă facem o ă apreciere
de ordin calitativ. Obiectivele vechi sînt rareori
tratate, au pierderi mari prin transmisie ş reflexie,
sînt ţ luminoase, ţ distorsiunilor geo-
metrice ş cromatice sînt inferioare În ţ
cu un obiectiv roodern cu ş ă au putere
de ţ mai ă decît cea ă
formatului de 24 x 36 mm, În plus, sînt ă cu
obturator central. S-ar ă ă lipsurile calitative
ar anula ţ ă
Lucrurile nu stau ă riguros chiar ş ă
obiective de ă ş foarte ă calitate (Ia nivelul
anului de fabricatie), care pot furniza imagini bune
ş pe filmul de 35 mm. În acest sens amintim
seriile constructive de tip COMPUR, ZEISS, VOIGT-
LÂNDER, serii În care ă modele cu luminozitate
perfect ă (1:3,5; 1:4; 1:5,6) ş cu ă co-
ţ a distorsiuni lor. Pierderile de ă se pot
compensa prin deschiderea ă cu 1/2:-
1 ă a diafragmei. Contrastul mai ă al
imaginii date de obiectiv se ă ă este
nevoie, prin developare sau În procesul de ă
Obturatorul central nu este un impediment. Toate
ţ de obturatoare vechi dispun de ţ
«T», ă Îi corespunde ţ În ţ ă
a lamelelor obturatoare În starea «deschis».
Mai mult chiar, apare un avantaj prin posibilitatea
de a efectua expuneri multiple folosirid obturatorul
central al teleobiectivului. Obturatorul focal al
ratului fotografic se ă la ţ «B» cu
ajutorul unui cablu ş ă cu ş
de blocare.
În ceea ce ş puterea de ţ sînt ă
aspecte de ţ Din Întreg cîmpul imagine
se ş doar Jona ă În care puterea de
ţ este ă ceea ce este un avantaj.
Ca dezavantaj ă valoarea ă ă a
puterii de ţ care nu poate fi ă ş ă
Ţ cont de toate cele ă ă aici, se
poate trage concluzia ă utilizarea unor teleobiective
din obiective vechi este perfect ă Rezultatele
sînt ţ de ţ de ansamblu a fotoama-
torului, În primul rînd, ş ţ de calitatea obiec-
tivului, În al doilea rînd. ă genuri pentru care
un astfel de obiectiv este chiar indicat, furnizînd
imagini excelente, În tehnica portretului, În tehnica
peisaj'ului (detalii), În unele cazuri de macrofotogra-
fiere, În fotografia ă
93
Oetaliul M
Un astfel de teleobiectiv va fi repede ă de
fotograf ţ artist, dar are, În ş tim
ş ş de a fi desconsiderat de fotograful teh-
nician, admirator exclusiv al ultimelor ă
nice. ş ţ ă multe fotografii ţ
au fost realizate de fotografi ţ cu mijloace
tehnice modeste, uneori chiar rudimentare.
ă trecem la partea ă ă Utiliza-
rea acestor teleobfective se face pe aparate fotogra-
fice de tip reflex, pentru a avea un control perfect al
imaginii. Prin marcarea ă a ţ se poate
folosi teleobiectivul ş cu un aparat nereflex cu obtu-
rator focal, dar apar probleme de vizare, care se cer
rezolvate prin utilizarea unui vizor suplimentar co-
ă focalei.
Reglarea ţ se ă la vechile obiective
fie prin rotirea ă ţ frontale (un prim grup optic),
fie prin modificarea ţ Întregului obiectiv ţ
sistemului constructiv cu burduf. ă
celor ă cazuri, vor exista ă ţ posi-
bile de monturi, figurile 1 A ş 1 B.
În primul caz, montura este ă ea jucînd rolul
unui tub prelungitor. Pentru corecta stabilire a dis-
ţ obiectivului ţ ă de planul filmtJlui, este pre-
ă un sistem de reglare pe o ă ă de ţ
milimetri.
În cel de-al doilea caz ă posibilitatea depla-
ă longitudinale a obiectivului prin rotirea unui
inel randalinat. ă ă figura 1 A: obiectivul
«1/) este montat În tubul care are posibilitatea
ă se asigu-
filetului obiectivului sa fie
mic decît valoarea diametrului
desen ţ ă
cazuri. Cota
ă acest va fi necesar,
lh<'""-,,,.,,+iilo ă sint valabile atît pentru cazul din
cît ş pentru cazul din figura 1 B.
94
li figura 5 sînt date ţ de ţ pentru
de-al doilea caz, iar figura 6 re ă ş
Piesele (cu ţ ş se fac din dura!
se ă negru mat sau se vopsesc negru mat
ţ ă ţ interioare).
etul de este cei standardizat ţ
M 42 x 1. in mod ţ se mai Întilnesc
mai vechi, in special de ţ ă
filet M 39x1. În acest caz ă utilizarea
ui inel suplimentar de trecere, ă cu un filet
or de M 39 x 1 la un ă ş cu un fiiet interior
42 x 1 la ă ă
Din analiza desenelor se ă ţ unor
cote tolerate ş a unor ţ speciale de concentrÎ-
te. Valorile date sînt inferioare celor utilizate in
Industria ă (pentru a putea fi realizate În con-
ditiile ă pe un strung de medie calitate).
Secretul bunei ş ă În respectarea unor
ţ tehnologice. Astfel se vor executa dintr-o
ă prindere filetul ş diametrul lis exterior, ele-
mente legate prin ţ de concentricitate. Cotele
tolerate,. care ă pereche Între ă piese,
se pot executa succesiv, '1'una ţ de valoarea
ă a celeilalte.
ţ va fi ă unei ă ţ
1,6---3,2 (strunjire ă se va face cu ă ţ
pentru a evita ovalizarea ţ care sînt relativ
subtiri.
În' figura 1 B ă ş reperul «10», care este un
inel de ă cu rol de ţ ş care se ă
cu frecare pe tubul «5i>, astfel Încît ţ piesei «6)
ă nu-I ă
Filetul care ă deplasarea pe cursa «C,) este
tot un filet cu pas 1. În tehnica ă se folo-
sesc filete multiple (cu mai multe începuturi), astfel
incît ă se ţ ă intreaga deplasare «C,) pentru o
ă (sau mai ţ de o ă a inelului de tip «6».
In ţ ă s-a evitat un astfel de filet multi-
plu pentru a simplifica ţ Practic acest lucru
nu dezavantaj, deoarece controlul imaginii
se face prin vizare ă Desigur, manevrarea este
mai ă
ţ constructive date nu sînt exclusive. De
asemenea se poate folosi orice alt obiectiv cu ă
ă de exemplu obiectivul de 110 mm
de la aparatul de ă Ca o ă ţ ă
posibilitatea ă monturii mecanice pentru o
ă ă urmînd a se folosi obiective cu foca-
le mai mari, ţ cîte un inel intermediar
adaptor.
.. '
II +11 I
I lDl . / u5

95
IPIRIIEIE fOTOIIRAflCE
De aproximativ onan În magazi.-
nele de specialitate se ă ş o
ă de noi aparate fotografice
care reiau, ă cu denumirea,
seria aparatelor fotografice româ-
nesti. '
Gama cuprinde 6 variante avînd
o ă ţ de ă Apa-
ratele sînt realizate ă o ţ ă
Regula (R.F.G.). În ordinea ş
terii ă ţ aparatele din
ă sînt:
1. ORIZONT AMATOR
2. ORIZONT AMATOR D
3. ORIZONT EXPO
4. ORIZONT EXPO D
5. ORIZONT OPTIM
6. ORIZONT OPTIM A
1. Dimensiuni: 106x75xp6 mm;
prindere pe trepied pe filet
can.
2. Greutate: 210-240 g ţ
de ă
3. Materiale: ă din mate.-
rial plastic de culoare ă ş
ă de aluminiu ă
4. Formatul imaginii: 24x
36 ă ă de 35 mm,
în casete normale de 36 fotograme).
5. Obiectivul: triplet 1 :2,8; f=
40 mm; tratament antireflex. Re.-
zolutia este de minimum 40 de linii
În centru si de minimum 20 de linii
la baza formatulul pentru d=5,6-'-8.
-- ţ se regleaza prin de.-
plasarea lentilei frontale, intervalul
de punere la punct este intre 1 m
la infinit.
Obturatorul este de tip cen-
tral, lamelele obturatoare, în ă
de 4, fiind ş cu. ale diafrag-
mei. Timpul de expunere se ţ
variin'd ă deschiderii (dia-
fragma) ş viteza de deplasare a
lamelelor.
6. Gama timpilor de expunere:
1/30; 1/60; '1/125; 1/250; 1/500; B.
Timpul 1/500 apare numai la varian:-
ta Optim A. Timpul B. se poate
ţ doar cu ajutorul cablului
ş montat într-un, ş
distinct ţ ă de cel dinbutonul,de
ş ţ timpului" de
expunere se ă Într-o ă
de ±30%' din va,loarea ă
Sincronul de blitz este de tip
contact În patina de prindere a
ă fulger. ă 2 contacte
distincte, pentru fulger electronic,
respectiv chimic. Diafragmele, in
cazul folosirii blitzului, sînt notate
În partea ă a obiectivului.
Vizare: vizor de tip Newton
cu ţ de ă prin cadre
de vizare.
8. Transportul peliculei: cu
pîrghie ă ă de 130°, ă ă
amortizor de revenire.
..,...... ă ă de cadre cu reve-'
nire ă ,Ia «zero» prin des-
chiderea capacului;
- ţ împotriva dublei ex-
puneri;
-- rebobinare cu ajutor-ulunei
manivele.
1. Amator --- Este aparatul de
ă
2. Amator 0--- Aparatu(în for-
ma de ă avînd ă autodeclan-
ş cu durata de ş de
7-11) s. ",
3. Expo Este ă cu un
exponometru încorporat avînd un
fotoelementcu siliciu. ţ mi-
croampermetrului se ş prih
sistemul de vizare pe o ă de
la 1 la 9.
4. Expo D - Este ă În
plus cu un mecanism autodeclan-
sator.
. 5. Optim --;- Aparatul ă
În regimsemiautomat, fiind pre-
ă c,u un exponometru încorpo-
rat, identic cu cel de la tipul Expo.
Dispune de ş Lu-
ă În plaja de sensibilitate 15-
27° DIN.
6. Optim A-- Aparatul ă
În regim automat sau manual, pe
baza ă ă efectuate de expo-
nometrul încorporat. Nu are auto-
ş ă În plaja, de
sensibilitate 15-=-24°DIN. '
Noile aparate Orizont
re, au o bu ă maneVra
pentru cadrajpe onzolnta.lC\
pe ă transportul fii
arma rea putînd fi efectuate
comod.
Obiectivul, ă
ă calitate În ă d
ă ţ sale sînt mai ,s
În cazul fotografierii În
ă Sistemul. expon
zultate bune În gen
cazurilor cînd iluminarea
te ă cazuri În care se
registra supraexpuneri de 1-2
fragme.
ţ temperaturii este;
plaja 4-40°C, practic negI'
Sistemul unic obturator-CIIalTI
ă are avantajuL unei
ă ţ ,dar nu
o ţ ă pentru
cu functionare exclusiv
deoarece este improprIu u
glaj precis pe baza ţ
exponometru independent.
relativ dezavantaj nu este
ficativ În marea majoritate a
grafierilQr pe filme negative,
tea avînd o ,latitudine de expu
În general mare.
ă Ori
În special În variantele, cu fu
nare ă si ă
turor fotoamatorilor care doresc
lucreze cu un mininium de
tuturor celor care ă T0toOl
c
a;::;
fia în mod ocazional. ş nu po
ş ţ fotografice ample.
ă ă a
lui într-o ă ă
ă tot timpul cît nu este foi
pentru asigurarea unei bune
ţ atît mai mult cu cît o
tivul J ş fereastra exponometrului
nu au capace.
Celor ce au un aparat Orizont ş
celor ce ş vor achiziona le dorini
mult SUCces ş fotografii frumoase!
su-
este la înregls-
iar nivelul ţ lor joase
iminuat redare
Îtudinea tensiunHor ie-
magnetic ş cu
ţ cu dB ă ş
ă din eli un
etic este un traductor
viteze. Acest fenomen
o ă la ţ
ort
99
NIVEL DISTORSIUNE
P2 = 100 K
I __ lin,
Efectul muzical de Fuzz ă
o prelungire a sunetului de ă
completînd în armonici superioare
ale fundamentalei.
Montajul propus ş un cir-
cuit integrat ţ de tip 741,
care ă ca amplificator inver-
sor. Diodele introduse în ă limi-
ă ş ş ă ţ
armonicelol"' care ţ ă funda-
mentala ă de instrument. Mon-
tajul se introduce între ă ş am-
plificator sau se poate monta ă
primul preamplificator al instrumen-
tului, ţ semireglabilul Pl' Ni-
velul de Fuzz se ă din P
l
, iar
ş din P 3' Nivelul de zgomot al
amplificatorului va ş prin intr 0-
II
)
ducerea, Fuzz-ului, dar aceasta se
poate ă ă ţ prin introducerea
unei pedale care ă ş ţ
Efectul de Vibrato se ţ prin
modularea în amplitudine a semna-
lului de intrare cu un oscilator de
ă ţ ă VI,
Schema de principiu ş o
ă dintr-un circuit ţ
nal dublu de tip LM 324, mergînd
pe ideea ă ă ă va fi
ă pentru efectul Fuzz. Se poate
folosi ş un 741. Circuitul integrat
ă ca oscilator cu ţ
ă în limitele 5· .. 15 Hz din
ţ P l'
Nivelul ţ se ă din
p 2' ă care sînt atacate ă
diode cu siliciu care ă ca
atenuator controlat în tensiune.
Semnalul de intrare audio nu tre-
buie ă ă ş ă 600 m V, ceea ce
se ă cu P y
1
100
VOLUM
P3= 100K log'
l-::o OUT

metrul P 3 ş a unui comutator care
ă preia semnalul direct din ă
Alimentarea în limitele 9"·15 V.
1M
220 K
PROFUNZIME
1K
AUDIO
2x 1 N 400 1 Ţ
lK Y
II 1/1
Acest efect este folosit de instru-
mentele cu ă El se reali-
ă în variante mecanice prin an-
trenarea unei mase de aer din co-
loana difuzorului cu ajutorul unor
palete, ceea ce produce o antifazare
a semnalelor acustice ş în ţ ă
ţ efectului de «Leslie» sau
«phasing». Montajul are la ă
6 tranzistoare cu efect de cîmp
canal P folosite drept comuta-
toare analogice. ă ş varianta
ă a 4 din aceste tranzistoare
I
I
în ş CIP: AM 9709 CN.
Principiul de ţ ă
de la modularea în ă a sem-
nalului de intrare ş apo( mixarea
semnalului modulat cu semnalul de
intrare. Modulatia se face cu frec-
ţ ă foarte ă 0,1 Hz"'l0 Hz
cu ajutorul oscilatorului realizat cu
IC 9 tip 741. Circuitul de deplasare
cuprinde 6 celule de defazare iden-
tice, realizate prin IC 3···IC 8, res-
pectiv T 1'" T 6' Defazajul ă de
la O la 180°, ţ de ţ
3
555
2 6
7
A
ă la intrare. ţ F, pen-
tru care defazajul este 90°, depinde
de valoarea grupului RC de la În-
trarea ă circuit integrat. Mo-
dularea ţ tranzistoarelor în punc-
tul A cu o tensiune provenind de la
oscilatorul IC 9 ă o modu-
ţ de ă a semnqlului de
în P 1" IC 1 ă rolul de etaj
pon, la fel ca ş IC 2. Defazajul
nut în acest mod poate atinge 1
semnalul defazat se culege .
ş se trimite la mixer lC 2,
ă cu semnalul de intrare
trimite semnalul complex ă
ă frecventa de lucru a
sing-ului, iar P 1 'nivelul. Alimenta-
rea de la 2 baterii de 9 V sau de la
o ă ă + 9 V - 9V.
OUT AMPLI
8 .... ----------,/illlllHn + 12 V
Acest generator produce semnale
rectangulare foarte regulate, care pot
mentine o ă ă Actua-
lele 'montaje un circuit in- 1 o· ,1 fA F
tegrat temporizator de tip 555, mon-
tat în regim de oscilator ş ă L---1 .. -4 ....
cu ţ ajustabile pentru regla- I
rea ţ ş a succesiunii de
pauze. Circuitul 555 are un mare
grad de stabilitate ş se produce ş
de ă
100 K.n.
101
R=5Mlin
Brut
P=1Mlln
FIN
lui IC 3
tampon IC 4
ş ă cele 5
ţ în exterior pentru
rea efectelor dorite.
102
I
J
P1=500K
P2=100K
lin
pl,,=100K lin
P5=500K
-OUT 1
1
final ă
sis-
tem electrosensibil poate
773 de cuvinte
În de secunde (Lawrence
Radiation Laboratory, Liver-
mai
din
«Aeroflot)}
ă la 9
Circa 100 mi-
lioane de pasageri benefi-
ă anual de serviciile a-
cestei companii, care dis-
pune de peste 1 300 de
rate într-o retea de
800000 km. .
• Cea mai veche linie a-
ă ă este KLM
ă În anul
Cea mai veche ă
de bere a fost ă În
anul 1040
ă Munchen,
(Germania).
Cel mai mare excavator
din lume se Ma-
din
din lume este o ă
ă de 12 cm, cu
avînd un diametru de si
10-cm ă ia Anna-
ă o ă
putea transporta 8 persoane.
Cea mai ă ă fe··
ă ă în
km altitudine.
mai lung traseu
parcurs de un tren În minia-
ă a fost de 112 km pe un
ecartament de cm, ceea
ce cu circa
1 818 ,km pe un traseu nor-
mal.
Primul zbor
nie a fost
tombrie 1947
Yeager la baza ă
California, cu un
avion BeII YS-1
morous Glennis), cu o
de 1 ,015 Mach (1 078
la o altitudine de 12
Printre cele mai miCI
avioane din lume se ă ă
biplanul Stits»
construit În o lungi-
me de 3 m, o deschidere de
103
o greutate de
cu un motor
C85de CP,
ă o ă de
recordurile de
altitudine realizate de
se ă ă cel al lui
S.U.A.,
colat de ia baza ă
Ec1wards California ;n
noiembrie 1963.
Fie ă e vorba de un magnetofon
de ţ mai veche, cu tuburi
electronice, care se fie
de o ă ţ de m,tgrleU)W'n
sau casetGfon, în ă
sau ă schema din
1 este ş de realizat cu piese
curent, montajul oferind
tate comparative ale ă a-
de ţ ă În
de sînt reduse
totul realizat dhl
proiectare; mai mult, rezul-
chiar la ale
cu mari ţ de
condensatoarelor
cum e conCiepllt
este echipat cu etaj
în difuzor, el
ş categorie de aaapw::tre
netofon sau
denumite ş
nici o dificultate ca, ă montajul
la ă i se adauge un
104
ţ
Analiza ă a montajului
ne în ă ă
. intrarea pentru
dl JIu -- la
este de tip
fîe modificat cu ajutorul resort
pentru reîntoarcere la ţ redare,
pentru ă
se ă
al rnagnetofonului ş
blocare, pentru ca
o ş a benzii
Transformatorul de re-
unul
105
colertor T3
::.ln,,,y,,,t., ,rii elec-
ÎIl mod
vorbi de un «auz rela-
tiv» se pot ş inter-
vale muzicale si de un ({auz abso-
lut» dnd se disting note izolate.
Auzul relativ este indispensabil
În practica ă ş poate fi
Se p]a-
de volum la
ă cursei si se vorbeste la un
microfon bransat ia borna intrare.
La redare, ' ă se
ă
ă clar. de re-
glaj constau în reglarea curentului de
educatie. Auzul
rar
si un al muzicie-
ă calitate ă
ă În principiu, În a fi capabil
de ş ş identificarea
unui pur.
Se 'spune deci ă 'inalta
un ansamblu
ale tehnicie-
a operelor muzicale, În
zilele noastre, se face cu atîta
ţ ÎnCÎt s-ar putea vorbi
de_ o ţ În opera ă
In crearea aparaturii ş
trebuie ă ţ ă cont ă urechea
Reg!ajele de precizie
cu ajutorul ap.antta.lulUl
borator. Dar cum a
montajul prezentat
oneroase, totul
ţ de la
în lipsa aparatelor
cizie.
Etaj redare in
ă ă schema
a unui etaj final de circa 3 W,
ca adaptoruI-amplificator ă
ă fi utilizat ca inte-
Se folosesc T 7 --
ş tip cu primele tran-
zistoare si
maniu
106
ă În general, ă
de în
electronice
Tinerii ă foarte
sunetul emis de ele
linii din te
pe cind pe
sîntinsensibile la
element de
urechea la 20 de ani, s-a c
ă la 30 de ani nivelul de
pere a sunetelor de 17 kHz
cu 10 dB, la 40 de ani frec
ă ă este de 10 kHz
cu o atenuare de 20 _ dB, iar
60 de ani cu greu se disting 9
ă ă ş sensibi
ă cu 35 dB.
ă
mm.
ă de
cu ă ă
ă ş de acord.
de
Dozele ceramice se ă tot-
deauna la amplificatoare cu im-
ă de intrare mare, a se
benzi
ă ţ ă
se impune, În special, la reprodu-
ceri HI-FL
Elementele din ă asigur",
transmiterea unei benzi de frec-
ţ ă între 40 ş 20 000 Hz.
Tranzistoarele (pot fi ş se 109) se
ţ ă pentru zgomot mic.
intrarea neinversoare.
semnalului a-
de termistorul de 600!1
1 kn.
Alimentarea se
tensiune ă
AF
107
face cu
4 ş
Amplificatorul este conceput pen-
tru picupurile ă cu doze cu
cristal; puterea amplificatorului este
de 2 W, folosindu-se un difuzor de
8 il. Pentru ţ puterii maxime
este ă aplicarea unui semnal
la intrare de 350 mVef
Schema amplificatorului ă
unele ă ţ ţ ă de schemele
amplificatoarelor audio ş
Astfel, la intrare s-a folosit un am-
plificator ţ iar tonul este
reglabil ă unei ţ negative
selective, separat pentru înalte ş
joase.
De remarcat, de asemenea, ă
rul relativ redus de piese incluse în
ă inclusiv cuplajele directe în-
tre etaje ă ă transformator.
Prin ă ă ira ă
realizarea unui montaj economic a-
decvat ţ HI-FI, cu o putere
care satisface ţ într-o ă
. de locuit.
Amplificatorul ţ de la in-
trare este format din tranzistoarele
Te T 2· Semnalul este cules de pe po-
ţ P
1
(volum) ş aplicat pe
baza lui T 1 prin CI -R
3
· ţ R3
este ă în circuit pentru a pre-
veni o ă amplificare a unui
semnal perturbator de radiofrecven-
ţ ă Baza lui TI este ă de re-
ţ R
1
-R
2
.
În loc de o ă ţ ă s-au
pus ă în serie pentru a crea posi-
bilitatea ullui artificiu. Semnalul cu-
les de pe emitorul lui T
l
se ă
prin condensatorul C
J
pe. ţ
intre cele ă ţ (R
1
- R
2
).
Se ţ astfel o ţ ă
de curent (bootstrapping). ă
faptului ă semnalul cules de pe emi-
tor are ş ş aproxi-
mativ ş amplitudine cu semna-
luI aplicat pe ă la capetele rezis-
ţ R
2
ţ semnalului va
fi aproape identic. In acest fel se re-
duce foarte mult curentul semnalului
prin ţ ă ş implicit, ş con-
siderabil ţ de intrare a mon-
tajului.
108
Semnalul care apare pe cOllectoflll>'.
, lui T
2
este aplicat pe baza lui T
3
,
Într-un montaj de rep<:;,tor pe emitor
este folosit pentru adaptarea impe-
dantei relativ mari a colectorului de
la T
2
la ţ de
intrare ă a tranzistoarelor T 5-T
o

180JV
la etajul final. Pe tranzistorul T
4
cade o tensiune aproape ă
astfel ţ R6 poate fi conside-
ă ţ ă de ă pe emitorul
tranzistorului T 3'
ă de tensiune pe tranzisto-
T
4
(montat cu ă ă o
'U:nSJ'lUIllC ă de polarizare ă pen-
tru evitarea distorsiunilor de inter-
modulare. De asemenea, acest tran-
ă ş stabilizarea ă
a curentului de repaus al tranzistoa-
relor de la etajul final. Tranzistoarele
complementare T 5-T 6 sînt Într-un
montaj clasic în contratimp clasa B.
Curentul de repaus al etajului final
se ă la 5-10 mA, în raport de
calitatea tranzistoarelor.
Consumul amplificatorului ă ă
sep1nal este de 18-20 mA ş cîteva
t
sute de miliamperi (în raport de vo-
lum) în timpul ţ
Reglarea tonului în ă ă
se ă pe o ţ ă selec-
ă ţ R12. care ă
tensiunea de polarizare a bazei tran-
zistorului T
2
(intrarea inversoare), in-
troduce ş o ţ ă ă
ţ pentru reglarea to-
nului (P2 pentru înalte ş P
3
pentru
joase) sînt aproximativ în ţ de
mijloc, ţ ă este ă
pentru toate ţ Schimbînd
ă ţ acestor ţ o
parte a gamei de ţ va fi ş
. ă la ă prin condensatorul C
s
.
ACeste ţ lipsesc din semnalul
;;are se introduce pe baza lui T 2' În
acest fel frecventele selectate nu vor
mai fi atenuate de bucla ţ ne-
150
109
gative, ele accentuindu-se
celelalte, care sînt atenuante.
ă posibilitatea ă tonului
ă ţ Într-un domeniu foarte
larg, ă ă ţ ă ca-
litatea ă
Se ă ca sursa de alimen-
tare ă fie ă într-o cutie sepa-
ă pentru evitarea introducerii bru-
mului provocat de cîmpul de disper-
sie al transformatorului de retea.
Sursa nu are tensiune ă prin
ă luate (TI supradimensionat,
R13 de valoare ă C
U
-C
12
de
valoare mare)) tensiunea ţ ă a-
vînd o stabilitate care ă cerin-
ţ montajului.
Dispunerea pieselor în montaj este
ă în fig. 3.
sporite de
ţ al ă
mondial este .ridicat, au pe
planul de ă ţ ex-
ă
ă
prin multe tipuri de .. "'t;
din care unele ă
diverse faze de 1"'0:'"0+'''''''
mai atractive c:llJlillvClt",
tul lor de utilizare ă
ţ simple ş ieftine, sint dis-
pozitivele care pot realiza direct
"''''1''''''''''''1;''' ă a ţ so-
111
'se folosesc, t:::::"i::IIlIClt.
fectul de ă ş ",,,,,,,f,,, .. oo
a solare.
de ă se poate rea-
ă ă sau ă de ă
peste care se ă apoi folia de
aluminiu.
În cea de-a patra ţ ă ă se
fac ă orificii, cu diametrul de
circa 15 mm, prin care vor trece ca-
petele tubului de cupru, care se va
monta În interiorul cutiei captato-
rului. Centrul ă orificiu se va
afla la 15 ... 25 mm de la marginea
ţ laterale (marginea fiind cea
care corespunde ş ţ celor-
lalte ţ fig. 2 a).
Pe partea din spate, ş anume
ă cele patru ţ ş in mijloc,
se vor fixa cu cuie 5 ţ din
lemn (cuburi cu muchia de circa
20 mm, fig. 2 b). Ele vor servi la sus-
ţ ş ţ ă a ă
cii metalice (placa ă sau
receptorul) pe care va fi ă ser-
pentina de cupru.
Placa ă va fi, preferabil,
din ă de ţ ă cu
dimensiunile de 550x 550 mm. Se
poate folosi ş o ă de cupru, dar
este mai costisitoare.
Tubul de cupru, din care se va
face serpentina captatorului, va a-
vea diametrul de 8 ... 10 mm ş o
lungime de 480 ... 500 cm. ă ce
tubul a fost îndreptat, se ş ă un
ă al acestuia pe placa de metal,
ă o lungime ă care ă
ă prin orificiul din ţ ă
Ţ cont de acest ă de ra-
cord (se face un semn pe tub), tu-
bul se Îndoaie În ă de U, ca În
figura 3. Îndoirea se face încet pen-
tru a nu turti tubul în ă ţ curbate.
La Îndoire se va avea ă ca ser-
pentina ă nu ă ş ă margi-
nile ă La ultima Îndoire se po-
ş cel de-al doilea ă de
racord la orificiul din fata ă
Se ă ş ca ă se
ş complet pe placa ă
pentru ă numai un contact fbarte
bun va asigura un transfer termic
maxim.
Apoi serpentina se ş cu
cositor pe ă În puncte distan-
ţ cu cîte 15 cm. Ansamblul ă
ă ă se va vop-
si cu negru-mat (se vor da ă
straturi de vopsea), iar ă uscare
se va monta în cutie, fixînd placa
de ţ cu ajutorul cuielor.
Locurile În care au fost ă c
iele se vor vopsi, de asemenea, c
negru-mat.
Pentru a ă un geam care ă
ă În ş ţ cutiei,
vor face mai Întîi dimensionarea
proba cu ajutorul unei ă ţ
carton gros. Geamul se va i
ce prin glisare În ş ă du
care se ă cu holzsurubud si
cea de-a patra ţ ă ă (avînd
ă ă fie scoase prin orificii ca-
petele de racord ale serpentinei
'''Cîe''eu pr u).
Pentru stocarea apei calde se
poate folosi un rezervor metalic
ş ă etc.) de circa 20 I
(fig. 4). Pentru aceasta, la rezervor
se lipesc ă tuburi de racord
(din cel folosit la ă potri-
vit figurii, prin care se ă
circuitul de ă a apei cu aju-
torul captatorului. la rezervor, se
mai lipesc ă racorduri: În par-
tea ă cu ş tub de
cupru, se ş un racord de circa
60 cm, Îndoit ă de U, prin
care se scoate apa ă iar În
partea de jos se ş un racord
din tub de cupru cu diametrul de
mm (in partea ă celor ă
rduri care fac ă cu cap-
ul), pentru introducerea apei
reci de la robinet. Racordul de ă
rece trebuie ă ă un robinet
tat pentru a putea face ă cu
-un tub de cauciuc legat la o ă
de ă rece, cu un robinet, de ase-
menea, filetat.
ă ce s-au ă ă de
ş ale racordurilor, capta-
torul se ă cu ţ spre sud,
la o Înclinare de 55 ... 60°, iar rezer-
vorul, ş la un nivel superior
captatorului, este racordat la ex-
ă ţ serpentinei prin inter-
mediul unor tuburi de cauciuc sau
plastic (fig. 5). ă ce s-au com-
pletat ş celelalte racorduri cu tu-
buri de cauciuc sau plastic, se um-
ple rezervorul cu ă umplindu-se
astfel ş circuitul 'Captatorului. Tn
felul acesta, instalatia este gata de
. functionare. Tntr-o' zi ă in
scurt timp, apa din' rezervor va a-
junge la circa 60°C ş va putea fi
ă
Pentru o ţ ţ ă di-
mensiunile elementelor pot fi ă
rite. iar rezervoTul cu ă ă poa-
te fi izolat cu ă de ă pentru a
ă apa ă un timp .mai in-
delungat.
ţ solare pentru
ă aerului au la baza con-
ţ lor elementul Trombe. Tn-
tr-un astfel de element, printr-o or-
ganizare ă a ă absor-
bante, ţ aerului este asigu-
ă prin termosifon, atunci cînd
114
este expus ţ s
Iare. ă aerului În elem
Trombe, se ţ prin 1'Y<lOl"OYO",
peste o ţ ă ă
poate fi din orice material inn
(plastic expandat, placaj,
beton sau ă ă ă etc.).
a avea unraridament ri
dinspre soare a ă ....
trebuie. ă ă o ţ ă rug
sau chiar cu mici obstacole
asemenea, innegrite). Aceste
stacole pot fi ă ţ din cutii g
de conserve, ş de aluminiu,
ă ţ de ă etc.
Pe baza elementului Trombe
fi realizate captatoare solare z
in peretele casei, captatoare
ferestre. captatoareexterioare.
rete captator cu stocare ă
minisere etc.
Captatorul zidit in peretele casei
este o ţ ă care
se ş ă sub fereastra dinspre sud
(fig. 6). Aerul rece trece prin ţ
ă absorbante (metal, lemn sau
plastic, înnegrite) ş ă
se ă termosifon În . ă
Locul·· ă este ocupat de alt aer
rece ş se ş un circuli
de ă a ă Dezavanta-
jul ţ este acela ă trebuie
ă ă ale zidului casei,
ă nu a fost ă din pro.iect.
Expus ţ solare, captatorul
ă pe perioada ă iar
În timpul ţ circuitul aerului se
ş singur (aerul rece se ş ă
totdeauna in partea de jos a ele-
mentului ş nu mai permite circu-
ţ ia aerului).
Captatoarele pentru ferestrele o-
rientate spre sud se pot ţ
na din plastic expandat sau din
placaj ş vor fi innegrite pe partea
ă soarelui (fig. 7). ă va fi
nevoie ş de ă panoul se va
face par1jal, cu Închideri pe ă
laterale. In partea de jos panourile
vor avea fante cu dimensiunile de
40x80 mm, la ţ de 5-8 cm
de extremitate, ş vor fi ă
cu «supape» ţ (din
folie de plastic, dimensionate cu
ţ peste. fante, fixate numai În
partea de sus), montate pe partea
ă Acestea vor permite tre-
cerea aerului rece numai dinspre
ă spre geam. Tn partea de sus,
panoul va fi. mai scurt decît tocul
ferestrei cu 8 ... 10 cm. Pentru fe-
restre relativ mici, captatoarele pot
fi demontabile.
O ţ mult ă pentru
ă ă a unei în-
ă care are un perete spre sud
o constituie captatorul exterior. EI
este un element Trombe ş în-
clinat (preferabil la 55°), montat sub
ă ă ă unde s-a
practicat o deschidere. dreptun-
ă ă captatorului (fig.
8). ş dimensiunile captatorului
sint arbitrare, pentru a suplimenta
50% din nevoile termice ale unei
case, ţ ă a acestuia
trebuie ă fie intre 25 ... 50010 din aria
podelei camerei. ţ cap-
ului se face ă ă celei
a captatorului cu ă adaptînd di-
mensiunile ă ă serpentina de ă
ş montarea. ă absorbante po-
trivit figurii.
Peretele captator cu stocare ter-
ă este un element de ă în
ş «case solare pasive»,
orientate spre sud. Din figura 9 se
poate ş ţ aeru-
lui prin ţ zidului, care, fiind Înne-
grit in partea dinspre vitraj, ă
rolul ă absorbante, ridicînd
temperatura masei de aer care tre-
ce peste ă ţ sale. Cum be-
tonul ă ă sau piatra de mun-
te), ă ă a avea ă ţ de acumu-
lare ă a apei (au circa 25%
din ă ă a apei), este
ş bun acumulator termic, zidul
ă În timpul zilei insorite pu-
tînd ceda ă ă ş ă încetarea
insoririi.
Minisera ă o ţ
ă relativ ă cerre poate
servi atît la suplimentarea ă
unei ă ă ei, cit ş
unei culturi vegetale de ornament
sau utilitare. Dimensiunile se de-
ă in ţ de ţ lo-
cale, ţ fiind faptul ca orien-
tarea miniserei ă fie spre sud, cu
o ţ care poate merge ă
la +35°,
Cadrul miniserei se face din lemn,
iar vitrajul poate fi din panouri de
. ă sau din folie ă de
ă (fig. 10). in peretele ca-
merei ă miniserei se prac-
ă fantele pentru ţ aeru-
lui: În partea ă pentru in-
troducerea aerului cald În ă
iar in partea ă pentru fn-
troducerea aerului rece in ă
Fantele pot fi ă cu clapete

Pentru ă temperaturii
constante ş pe timpul ţ În
ă se pot monta acumulatoare
termice. Masa de acumulare termi-
ă ă ă este de
10 ... 20 I ă pentru fiecare metru
ă de vitraj, care poate ţ
temperatura din interiorul serei cu
16 ... 17°C În plus peste temperatu-
ra ă pe timpul ţ dintre
ă zile Însorite. Pe timpul iernii,
minisera poate asigura o ă
de vegetaleproaspete ş ă
suplimentarea cu circa 50% a În-
ă camerei ă
O ă ă a minise-
rei, doar pentru a ă suplimen-
tar o ă cu peretele spre sud,
o ă montarea pe acest pe-
rete, În exterior, a unei rame cu vÎ-
traj, la ţ de 20 ... 30 cm de
perete. Marginile ramei sînt unite
ş cu peretele. Tn perete, care
se va vopsi În exterior cu negru-
mat, vor fi practicate fantele pentru
circulatia aeruloi ca în cazul pre-
cedent: ă de asemenea,
cu clape de închidere, potrivit fi-
gurii 11,
Instalatiile descrise mai sus, con-
siderate it fi printre cele mai simple
ş mai ieftine ţ ale. ă
energiei solare, pot fi adaptate ş
ă ă ţ de constructorii ama-
tori, folosind principiile de ă
care au fost prezentate.
115
'l5'tttf'6'i ă etectronilor
ţ ş al celor care revin pe
ţ
ş ă
ă o ă ă de amor"
sare, care ă o ă ă
ţ Ţ ţ
ilTQfsare,;este; c:u:::ae.a
ă În figura 1. Bobina L (dro-
sel), filarnentele tubului ş starte-
rul sînt conectate În serie cu sursa
de alimentare. Starterul are doi e-
lectrozi (cel ţ unul din bimetal),
ţ într-un tub_de ă umplut
cu un gaz inert. In repaus, elec-
trozii sînt ă ţ deci contac-
tele starterului slnt deschise. (A
nu se confunda: starterul nu este
IJn mic tub cu neon, ci un comu-
tator cu bimetal, avînd contactele
prin atmosfera de 'gaz
inert) Un condensator montat În
paralel pe electrozi ă
producerea de ţ În jur la
actionarea contactelor.
Atunci' cînd ă tu bul de
la ţ tensiunea ă ă
ş ş pragul starterului, Între elec-
trozi se produce o scînteie, iar
ă ă astfel ă
bimetalul, ducînd la închiderea con-
tactelor. Curentul de scurtcircuit
ă bobina L ş filamentele
tubului; acestea din ă se ă
zesc ş emit electroni. Între timp,
bimetalulse ă ş ş revine În
ţ ă deschizînd din nou
contactele. ă întrerupere
ă a curentului ă apa-
ţ unei tensiuni mari (de auto-
ţ la bornele bobinei L, deci
ş Între capetele tubului. ă io-
'5'G.
R,j*
150.0..
2A
1W RQ
@
+0
1On./1W
1Q.V
-1

100.0.
1W
nizarea ă a coloanei ga-
zoase (cît timp au fost ă
este ă aceas-
ă ş ă duce la amor-
sareafubului;<de ă ă sînt
necesare mai multe Închideri ş
contactelor starte-
rulujpentr.pamorsare (traduse prin
pîlpîiri ă ă ale tubului).
Atunci cînd tubul ţ ă
tensiunea la bornele sale este in-
ă valorii de prag a starte-
rului, astfel ă fenomenul nu se
mai poate repeta decil: ă o În-
trerupere a ă
Pe parcursul stabilirii regimului
normal de ţ ţ
coloanei gaz oase din tub scade
treptat ă gradul de io-
nizare). Ea ar putea duce la ş
terea ă a curentu'lui, dar
acestui lucru i se opune ţ
bobinei L, care ă curentul
la acceptabile.
ă la ora ă ş tuburi cu
amorsare instantanee, dar nu ne
vom ocupa de acestea, deoarece
montajul propus mai jos ă
oricum, amorsarea instantanee.
Principiul schemei (fig. 2) este
1
3
-
116
clasic. Plecînd de la tensiunea de
12 V, cu ajutorul unui oscilator se
produce tensiunea ă cu
ţ de cca 20 kHz" care, prin
transformare ă este adu-
ă la un nivel de ordinul sutei de
volti.
Ă ă tuburilor
cu tensiune ă de ţ ă
ă sînt: amorsare mai ă
lumina ă mai ă gabarit
redus al transformatorului ă
tor de tensiune.
ţ tranzistorul utilizat
În oscilator trebuie ă ă astfel
de timpi ş de ţ (un
2 N 3055, cu
Ţ
MHz «merge»
foarte bine).
Schema mai are avantajul de a
permite ţ la alimentarea
filamentelor, tubul conectîndu-se
la cîte un singur terminal de fiecare
parte (fig. 3). Nici ţ droselu-
lui nu constituie un pericol, limi-
tarea curentului absorbit de tub
ă prin polarizarea adec-
ă a tranzistorului.
La punerea montajului sub ten-
siune, tubul nu este ionizat, deci
convertizorul nu are ă În
TUB
ţ ă la prima blocare a tran-
zistorului, tensiunea ş foarte
mult În ă ş ă (Np),
putînd ă tranzistorul. De
aceea, este obligatorie folosirea
unui tranzistor cu tensiunea direc-
ă ă ă de cel ţ 60 V.
Pentru un raport de ridicare Nsl
Np=10, tensiunea ă poa-
te atinge (Ia conectarea ă
500-600 V, valoare ă pen-
tru amorsarea instantanee a tubu-
rilor de ă putere.
Ţ
9nraâtator ţ . 1.-
mÎl m1 OOcmÂ.1f uminareano ă
a tubului se ş prin ajusta-
ă a valorii .luiRl'
li ă ş timp, ·un
consum minim de curent (se face
un compromis). Cu datele din sche-
ă s-a ă un consum de cca
1,2 A (Ia 12 V) pentru un tub fluo-
rescent de 14 W. Desigur, valorile
Principalele reguli de formare ş
scriere a ă SI sînt:
ă de ă ă
se scriu cu litere (exemple:
metru, newton, amper, ă cu
ţ cazurilor în care propozi-
ţ sau frazele încep cu aceste de-
numiri;
simbolurile ă ţ de ă
ă se scriu cu litere romane drepte,
mici, cu ţ celor a ă de-
numire ă din nume proprii ş
se scriu cu litere mari (exemple:
simbolul metrului este 111, iar simbo-
lul amperului este A):
- simbolurile ă ţ de ă
ă nu sînt urmate de punct decît
în cazul în care acesta face parte din
ţ textului;
denumirile ă ţ de ă
ă ă sub forma unui produs
de ă ţ se scriu cu ţ ă dc unire
între ă ţ respective (exemple:
newton-metru, kiloohm-metru, lu-
ă ;
-- simbolurile ă de ă
ă ă sub unui produs
de ă ţ se pot scrie sub una din
formele ă ab, a b, a.b sau
a·b, a ş b fiind simbolurile ă ţ
de ă ă cu ajutorul ă se for-
ă noile ă ţ de ă ă (de
exemplu, simbolul ă ţ newton-
Rl' R
2
ş R3 pot fi ş experi-
mental, În ţ de ţ
tranzistorului. Toate rezistoarele
vor avea ă puterea de cel ţ
1W.
Am ă la ă partea cea mai
ă ă anume realizarea trans-
formatorului (fig. 4). Acesta folo-
ş ca miez o ă de ă 1> 10,
ă de cca 6 cm ă ă dintr-o
ă de ă de la radiorecep-
toare). ă ş ă Np ş
cea de ă Nb se ă în
ş ă ş se-
cUI1 • }n·sens contrar. Cape-
tele bobinelor trebuie imobilizate
foarte bine pentru a nu «fugi» În
Umpul ă sau ă (de e-
xemplli,se strfngcu ţ ă Între în-
ă ă ca si între straturile bobi-
nei Ns, se pune cîte un strat izola-
tor (hîrtie ă de transformator
sau chiar scoci). De asemenea,
peste bara de ă se pune în
metru se poate scrie astfel: Nrn,
N m, N.m sau N·m). În cazul în
care simbolul unei ă de ă
ă coincide cu simbolul u'nui prefix,
se alege forma de scriere prin care
se ă o ă confuzie (simbo-
lul ă ţ submultiplu milinewton-
metru se scrie, spre exemplu, sub
forma mN.m ş nu sub forma mNm);
denumirile ă ţ de ă
ă ă sub forma unui ra-
port de ă ţ se scriu cu prepozi-
ţ «pe» între ă ţ de la ă
ă ş ă ţ de la numitor
(exemple: > metru pe ă la ă
trat, milivolt pe metru, unu pe ohm);
simbolurile ă ţ de ă
ă ă sub forma unui raport
de ă ţ se scriu cu linie ă
sau ă între simbolurile uni-
ă ţ de la ă ă ş simbolu-
rile ă ţ de la numitor sau sub
forma unor produse cu factori la
puteri pozitive ş negative (exemple:
m/s sau m.s -1, N/m
2
sau N.m - 2,
1/ fl sau i: L - 1). În cazul în care uni-
ă de ă ă ă sub forma
raport de ă ţ scris cu linie
ă au numitorul constituit din-
tr-un produs de ă ţ se ş
una din ă forme de scrie-
re: ori produsul simbolurilor de la
numitor se scrie între paranteze, ori
117
prealabil un strat izolafor, care nu
va permite spirelor ă alunece.
Este posibil ca la unele tipuri de
tuburi (cu puterea ă la 14 W)
ă de spire din secundar ă
nu reprezinte ţ ă De
aceea se ă realizarea
bobinei Ns de 500-600 de spire,
cu priza intermediare la 300, 400
ş 500 de spire, alegînd varianta
care ă rezultatele cele mai bune.
Capetele firelor vor fi bine izolate
ă ş din ă (cu tub
ş
. ă nu ă ţ de ă
mare de spire din ă ş se-
ă bobina nu iese deloc mare
ş întregul montaj încape într-o cu-
tie de dimensiunile unei lanterne,
cu pe una din ţ se
ţ contacte bune ş cît
mai multe ă de aerisire pentru
ă prin ţ
simbolurile ă ţ care ă
raportul se scriu sub forma unui
produs de simboluri cu factori la
puteri pozitive ş negative [exemple:
J/(kg.K) sau J.kg-1.K-l; W/(m.K)
sau W.m-1.K-
1
];
pluralul denumirilor ă ţ
de ă ă se ă ă regu-
lile de formare a plural ulUi substan-
tivelor în limba ă în cazul
ă ţ ă sub forma unui
produs sau raport de ă ţ aceste
reguli aplicîndu-se primei ă ţ a
respectiv primei ă ţ
de la ă ă raportului (exem-
ple: ă secunde, hertz
hertzi, voIt ţ megawatt
mega ţ newton-metru newtoni-
metru, joule pe kilogram-kelvin
jouli pe kilogram-kelvin, lux ş
simbolul ă de ă ă
nu ia ă ă 'la plural (exem-
ple: 1 m 2 m; 1 A -- 20 A; 1 K
1200 K; 1 lm 2500 lm);
calculele cu ă ţ de ă ă
se fac, de ă numai cu ajutorul
ă ţ fundamentale, suplimenta-
re si derivate ale Sistemului Interna-
ţ nu ş cu al multiplilor ş sub-
multiplilor zecimali ai acestora
(exemplu: se scrie U = R.I = 5.10
3
iL.
4.10-
3
A ş nu U = 5 kfL4 mA).
Utilizarea în calcule în ş timp
a multiplilor ş sub multipli lor ă
ţ SI ş a ă ţ SI poate pro-
voca erori;
valorile ă fizice se ex-
ă în general, în ă ţ de
ă ă ale ă valori numerice
sînt cuprinse între 0,1 ş 1000 (exem-
ple: 0,12 m; 1,3 N; 3,2 A; 125,7°C;
890 cd/m
2
).
În vederea aprecierii corecte a pu-
terii unei ă pentru o micro-
ă trebuie ă pu-
terea ă ă la acea
amenajare. Pe baza acesteia se aleg
agregatul ş generatorul electric. Tre-
buie ţ cont ă puterea ă
ă o ă parte din pu-
terea ă ă (cea 50-
ţ de randamentul insta-
ţ
ă ă mai jos o ă
ă la îndemîna oricui, pentru
determinan;a puterii. hidraulice
ponibile.
Amintim, mai jos, ţ de calcul
pentru puterea ă
P = Y'g'Q'H = 981 . Q'H'(kWi
h 102 ' ..,
unde
Ph puterea ă în kW;
p = masa ă a apei În
kg/m
3
;
g =c ţ ţ
(9,81 m/s
2
);
Q = debitul în
H = ă în m.
Se ă din ţ ă trebuie
9
a apei jos
(aval)
\
ă cunoastem cele ă ă de-
bitul ş ă '
Ă DEBITULUI
Cel mai simplu mijloc pentru apre-
cierea debitului este deversorul cu
perete ţ prezentat în figura 1.
Pe o ă ă ă la un
metru în amonte de deversor, se ă
ă ă ţ «h» a apei ţ ă de
rigla ă de ţ ă
Se ă de asemenea, ă
mile ş «H», unde: «L» este ă
ţ deversorului ş «H» este &s-
ţ ă la nivelul liniei zero
a' deversorului.
În tabelul 1 se dau debitele cores-
ă diferitelor adîncimi ale
apei (H-h) pentru un deversor cu ă
ţ L=l m.
EXEMPLU DE CALCUL:
L= 15 m; H-h=0,14 m
Pentru H-h=0,14 m ă
q =93 l/s.
Debitul: Q = Lxq = 1,5 x 93 =
=139,5 l/s=0,1395 m
3
/s.
Ă Ă
o ă ă pentru determi-
narea ă unei viitoare micro-
ă este ă în
ţ din figura 2.
Sînt necesare pentru aceasta o n-
cu
118
Ing. TBTUS NEDA
ă de cea 3 m lungime, o ă gra-
ă de 1,5-2 m, un ă oarecare
de ţ ă ş ş o ă cu ă Ţ ă ş
de lemn se bat în ă la un in-
terval de 3 m între ei, ă care se
ă ă ţ de nivel h
l
, h
2
... h
q

ă se încep ă ă de la
oglinda de sus a apei, atunci o dife-
ţ ă de nivel «h» este ă ă
pasul ă este mai jos, va fi ne-
ă ă ă pas e mai sus
ţ ă de cel precedent.
Se ă algebric aceste ă si
ă ă «H». '
EXEMPLU DE CALCUL:
Pentru schema din figura 2 au re-
zultat valorile:
pozitive: x h
2
+ h
3
+ h.j. + h
s
+
+ h
6
+ h
7
+ h
8
= 1,25 + 1,65 + 1,28+
+ 1,14+0,84+0,68+0,88 7,72 m;
negative: y = hj + h
9
::= 0,59 + 0,71 =
=1,3 m;
ă H=x-y "6,42 m.
în final, înlocuinc, în formula ă
debitul ş ă determinate de noi,
ţ puterea ă dispo-
ă
ă cele ă exemple de mai
sus se ă la ş amenajare, ar
rezulta:
Pil=9,81' 0,1395' 6,42=8,78 kW.
VALORU.EDESITULUI 'PRIN
249
263
277
291
306
321
336
351
367
383
399
415
432
Ri ă
ă
ă
ă
1'-
I ---i ,J
---
I J!Îi; ------...<.--
- /
dever sor
119
Lamd
ă
CU
q
m I/s',
448
455
482
500
517
535
553
571
589
6(}8
626
664
703
H-h
m

0,58
0,60
0,62
0,64
0,66
0.68
0,10
0,72
0,74]
0,76
0,18
0,80
DE 1 NI
Cercul din care lip:c
ş un ă repre-
ă un rezultat aritme-
tic. ă ţ ă care
ş ş modul de de,.
plasare al celorlalte.
cercuri.
In vederea ă unor echi-
pamente adecvate pentru acestea,
la Centrul de cercetare ş ţ ă
ş inginerie ă pentru e-
chipamente hidroenergetice
ş ţ
120
(C.C.S.I.T.E.H.) ş ţ s-a con-
ceput ş realizat un microhidro-
agregat de ă
zat M.L.U. 0,25, pe care-I ă
cititorilor. Acesta face parte din
gama ă de 11 microhidro-
ag!egate ă la ş ţ
In figura 1 se ă o ţ
prin microhidroagregat, evidenti-
ind principalele subansambluri Ş
ţ constructive. Acestea sînt:
1) camera ă cu ţ
ă de forma unui melc, se
ă de conducta de ţ
la ă (diametrui
300 mm) prin intermediul unei va ne,
iar ţ ă un moment
cinetic curentului de ă inaintea
rotorului;
2) aparatul director cilindric cu
12 palete, ţ manual, are
menirea ă preia curentul de ă
de la camera ă ş ă dirijeze
spre paletele rotorului;
3) rotorul avind 4 pale-
te, ă energia ă a
apei În energie ă la arbore;
4) tubul de ţ drept sau
9
B
7
6
5
[.
3
curbat, are rolul de a conduce apa
de la rotor În canalul aval al micro-
hidrocentralei;
5) generatorul, de fapt un motor
electric asi ncron, antren at de tur-
ă la ţ ă ce
ă energia ă pe re-
tea'
, 6) cuplaj cu ţ care poate
fi ş volant, pentru antrenarea di-
[.
6 7 8 9 10 H[m]
121
ă a generatorului de ă tur-O
ă
Microhidroagregatul a fost exe-
cutat În atelierul de ţ
al C.C.S.I.T.E.H., incercat in labo-
rator ş montat În microhidrocen-
trala Globu-2 din ţ ş
Severin.
Figura 2 ă ţ ansam-
blului ce ă centrala,
unde ă de microhidroagregat
se ă vana de ţ ş ta-
bloul electric, ă cu apara-
ă de ă ă ă ş control.
Microhidroagregatul ţ
ă cuplat la ţ ţ ă ş in
functie de ă ă ş
debit, ă puteri electrice la
bornele generatorului conform ca-
racteristicilor prezentate in figura 3.
Pentru functionarea acestuia -În re-
tea ă ă echipa-
rea cu un regulator de ţ
tere, la realizarea ă se lucrea-
ă În prezent ş care va permite ex-
tinderea ă sale in noiie con-
ţ
În întreaga lume a crescut intere-
sul ţ ă de valorificarea energiei
eoliene. Au fost construite motoa-
re eoliene ş chiar centrale eoliene.
ă În continuare o instala-
ţ ă deosebit de ă
ş ă Cînd vintul este slab si
eleci ă de turatii ar trebui ă
ă arcurile ş de palete
le Întorc pe acestea cu întreaga su-
ţ ă spre vînt (desen 1/ A). ă
cu intensificarea vintului, ă
de ţ ş dar În acest caz,
paletele, sub actiunea fortei centri-
fuge, se string . (se ă ă
scade ţ de contact cu cu-
rentul de aer (desen 1/B-C). În ca-
zul unui vînt puternic, roata se in-
1
vÎrte foarte repede, iar palatele se
Închid complet (fig. 1/D), ceea ce
duce la reducerea ă a supra-
ţ eficiente ş automat ş la in-
cetinirea ă motorului.
ă ă ă
este aceea ă ă ţ
mari ş unei forme potrivite a pale-
telor, el ă bine ş un vînt
mai slab. Vîntul care atinge nemij-
locit paletele ş curentii de aer for-
mati Între ele ă În toate ca-
zurile o mare presiune ă
(fig. 2) ş în acest fel, intre cii in drul
ţ de vint ş dinam poate fi in-
ă o transmisie.
ţ trebuie ă cu
elementul cel mai important, cu
2
(DupA "EZERMESTERlr)
ă paletelor turbinei. Cele
patru palete ă ă un
cilindru inalt de 1 000 mm ş Cli
diametrul de 960 mm (fig. 3). În
total deci avem nevoie de o ă
ă de 1 000 mm ă si
960x3;14=3014 mm lungime. În-
trucît paletele sînt supuse intem-
periilor, cel mai potrivit material
ar fi o ă de aluminiu (dural)
ă de 1,5-2 mm. Paletele, ă
croite, trebuie fixate jos, sus ş la
mijloc, cu ş ă ţ circulare de
lemn sau alt materiai (fig. 4, 5). Mai
bun este un lemn tare, dar se poate
utiliza ş scindura de brad. Fixarea
se face cu cuie de lemn de 3x25.
Paletele pot fi ferite de coroziune
d
prin dar ele trebuie ă
cît ş în punctele de
ă ă se fac orificii pentru fixa-
rea cilindrului de rotire, a arcului
de reglaj ş a ţ lui de cond ucere
(fig. 6), urmînd ă ă apoi
®
suportul (fig. 7). Sînt necesare 2
ă ţ dar ă paletele sînt foarte
rigide, este bine ă fie ş un al
treilea pentru mijlocul paletelor.
Crucea suportului de sus ş de la
mijloc se ţ ă din ă
123
•• Printre' cele mai
mai complicate
me se ă ă cel
ă ş Copenhag.€l;,):

14000 de piese, acest orol
ă ş ş
truun ţ
ă de 25753
cizia:5 . zecimi '. de ă
300 de ani. . .. . .... '. ..•
. .. Cel mai vechi ş ţ
zunar a fost construitde


ş
1504. . 'j .,.«
• Cu o precizie mai n'lare·
o ă la fiecare J 700
de ani ă ă timpUl O.in.§
ţ ş ă din doi'n1C\s
gemeni cu hidrogenatomic4 / '
de ţ 80x5 mm; crucile se prind
prin sudare. Suportul de jos este
ă ă cu celelalte ă dar
pentru ă pe acesta se ă
paletele, eL trebuie ă (fig. 8).
ă apoi ţ dis-
pozitivului de sincronizare. A
se ă pe crucea de suport
jos sau de mijloc ş el are rolu!
a ţ unghiul dintre pa
constant. Paletele se pot ş
mai În ş timp. Crucea de
ă de 5 mm este bine ă
ţ ă dintr-o ă
ă celelalte pot fi sudate di
ă ţ În mijloc este bine ă fie
ă o ă care ă reziste la
frecare.
Tot din ă de ţ de 5 mm
grosime se ş ş crucea ă
de suport (fig. 9).
Postamentul se ş op-
tim din elemente glisante; dimen-
siunile postamentului mic se ă
În 1ig ura 10. Pe vîrful ş pe ă
tura de la mijloc ş ă cite o
ă ţ ă de ţ ă de 5 mm ş
pe acestea ă ă ş sferice.
Turbina ă Învîrte, prin in-
termediul unei curele, un dinam
de 12 V, În tampon cu un acumula-
tor ş un releu regulator de la
autoturismul «Skoda»-1 000 sau se
poate monta un alternator.
În cazul vîntului de 30 ă se
Dot ţ 700 W.
F
--.:b:::.:
.:..-.--- I
!
r
--,,1
71
, J,-.---+J'
, ',' lPdLWh
ter
Ma.IO
UMOR
INVE"TII

Ş IMPOSIBILE
124
U l
• Pentru a avea ă ă În apar-
tament nu ţ ă de
gaze din ă ă Procedeul im-
ă o folosire ţ ă a com- '
bustibilului, iar arderea ă
a gazelor este ă ă prin
producerea În ă ţ mari a ga-
zelor toxice .
• Un ă ţ timp în-
delungat În stare ă
toare poate duce la ă ran-
damentului termic ă la 25% .
Ranclamente ă se produc ş
la sobele care au ă ă
si cahlele deteriorate.
, • Pentru evitarea pierderilor de
ă ă la aragaz este recomandat
ca ă ă nu ă ş ă vasul
pus pe foc. Un foc prea mare pro-
duce un consum excesiv, precum
ş afumarea ţ oalelor, ceai-
nicelor etc. De asemenea, nu se
ă utilizarea separatoa-
relor sau suporturilor de ă În-
tre foc si vasul ce trebuie ă
• Pentru a optimiza ţ
rea frigiderului pe timp ă ş
pentru a realiza o economie de
energie, ţ În spatele aces-
tuia un mic ve[ltilator ce poate fi
ţ de un motor de picup.
Ventilarea radiatorului ş
randamentul agregatului frigorific.
MIHAI IFLORESCU
Motorul eolian, În actuala ă
ă revine ca o ţ e-
ă cu largi ă ţ de
aplicare.
În cele ce ă ă ă
un sistem de pompare pentru ă
c-are are avantajul de a nu fi in-
ţ prea mult de ţ
vîntului. Motorul are la ă rotorul
lui Savonnius. Rotorul este pre- '
zentat în figura 1. Acest rotor, cu
montare ă nu depinde de
ţ vîntului; se ă in fi-
gura 3 cele ă moduri În care
vîntul ă rotirea; direct prin
presiune ş indirect prin ţ in-
ă in cea de-a doua ă a
rotorului. ţ ă ă
rotoare identice cuplate, permite o
ţ ă ş ă Ro-
toarele se ă la 90°.
În figura 2 este ă sche-
matic ţ de pompare com-
ă Se pot deosebi cele ă
sectoare ale rotorului (1 ş 2), axul
rotorului (3), ă în general, din
ţ ă suporturile de prindere (5,
6, 7), realizate cu ţ axiali-
radiali, precum ş mecanismul de
ă (9). Ca elemente ă
ţ ă ancorele (11) din cablu
de Ol torsadat, axul inferior (4),
inelul de ţ ă (10), care ă
cablul de transmisie (12) elin ţ
elastic cu manivela. ă putem
ţ ţ de ă calitate,
manivela se poate
minarea axului inferior ş inlocuirea
sistemului din ă cu un ele-
ment de pedalier
veche (pedala cu pinîon). ,Defaime
de ţ sint, in general, li-
bere, noi recomandind aici numai
faptul ă rotorul se poate face atît
din ă ţ cu cadrul din ţ ă
de Ol sau lemn, cit ş din ă
tare, in care caz sînt necesare pen-
tru ţ formei unele sîrme
pe profilul rotorului de care se
coase pinza. ă ţ are
avantajul reducerii ă ţ ş a
costului, dar ă vopsirea in
ulei a pînzei pentru a impiedica pu-
trezirea. Dealtfel, intreg motorul
eolian trebuie vopsit cu ţ ţ
nind cont de faptul ă ă in
aer liber.
ş de ţ a rotorului se
ă Într-o miscare de trans-
ţ pe ă ă pentru
ţ pompei, printr-un me-
3
I

I
F IGURA3
125
canism numit «ca adi
cu!
permite ca ş
ă ceea ce face ca rn",,,rUIT::>_
ş ş
ă ă ă fi' ă ă
riale inferioare (de exemplu cu sÎr:.
ă de Ol zincat de 4 mm).
Mecanismul canadian este for-
mat din ă sectoare de cerc, a-
proximativ de ş diametru, so-
lidare intre ele (13 ş 14), care se
ă pe un cadru propriu (15).
Cablul de transmisie, prelungit cu
ă tare, ă În ţ (16).
Ancorele se ă de un butuc
(17).
Detaliile constructive mai im-
portante sînt descrise de figurile
4-9. În figura 5 este ă sistemul
de ţ cu rulment a piesei
intermediare pentru legarea cablu-
iui de ă Piesa se ţ prin
sudarea rulmentului (22) cu un co-
lier (23) de piesa suport (24). Axul
manivelei (21) trebuie ă fie potrivit
6
20

FIGURA 2
I
FIGURA 5
rulmentul (22) pentru a nu avea
joc. Cablul (12) se ă cu aju-
torul unui inel ţ ă (25),care
se ţ prin matisarea. inelului
format de cablu la trecerea prin ori-
ficiu. Fixarea ă de cablu
(formarea buclei) se face prin tor-
sadare ş stringere cu coliere cu
ş de tipul celor utilizate la ca-
blurile electrice aeriene.
1n figura 6 este prezentat modul
de ţ a sectorului pentru
«canadian». Pentru simplitate, el
se face din lemn, in trei sau mai
multe straturi. Segmentele de lemn
(14 sau 13) se ă prin lipire
ş ş ă ce, prin practi-
carea unei ă ă
re, am Îngropat inelul terminal al
cablu lui (28, fig. 7). Pentru fixare,
prin inel ş ă se trece un ş
de diametru mare. Diametrul sec-
torului (/)1 . va fi de circa 400 mm.
Unghiul sectorului se ă
cu ţ
fi (radiani) = 1::. I
nd
unde I este lungimea cursei pisto-
nului. Este evident ă acelasi dia-
metru va fi necesar ş pentru ma-
nivela motoare (9).
1n figura 8 este ă modul de
ţ abutucului de ă
Corpul din lemn impregnat (31) este
ă ă de un ş cu ureche
ă din fier beton de 10 mm(30).
Acesta se ă ·cu o ş ă (32)
ş o ţ ă ă filetu-
lui ce îl putem ţ
FIGURA 6

.32
31 33
li
30
31
FIGURA 9
126
Mai ă ţ vom
pentru ţ pompei, care
are unele ă ţ Construc_
ţ cu ă ă a fost alea-
ă pentru ă ţ superioare pe
care)e are ţ ă de pompa cu absorb_
ţ In plus, sistemul submers are
ş un randament superior.
ă ă în figura 9 piesele
principale ce ă pompa. In
ă nu au fost prezentate detalii
complete de ţ ele depin-
zind de materialele ce se pot ţ
ş de dotarea ă in atelier.
Pistonul pompei (35) are un dia-
metru util de 80-100 mm. La ă
superior are un ochi pentru legarea
cu transmisia (34). ă detaliul
din figura S, se vede ă partea
ă a pistonului are un diame-
tru cu ţ inferior diametrului
ţ pompei (39), fiind acoperit de
o ă din cauciuc tip microporos
(43). În placa ă se fac cîteva
orificii de 10mm diametru, la circa
10 mm de margine, dar nu mai apro-
piate Între ele de 20 mm. Grosimea
ă (44) este de circa 10-15 mm.
Se mai folosesc ă ş de
stringere (42 ş 45) ş o ţ ă
ă de stringere (46). Este evi-
dent ă prin acest sistem pistonul
include ş supapa de admisie. Cînd
pistonul ă apa ă mar-
ginile piesei de cauciuc ş ă
În ţ de deasupra pistonului.
Cînd acesta ă placa de cauciuc
ă orificiile, ţ pompa:-
rea. O ţ ă ş
pentru supapa de ş (figura C). '
Aici numerotarea este: 40) placa
ă cu orificii; '37 ş 49) ă
de strîngere, care au orificiul inte-
rior mai mare cu 10 mm În diametru
ţ ă de tija pistonului; 38) placa de
cauciuc. Pentru fixare se folosesc
mai multe suruburi M4 situate cir-
cular. ă de stringere se fac cu
un diametru care ă ă jocul
ă de cauciuc sub ţ apei.
Se mai pot detalia ă
ă ţ componente ale pompei: 38)
capac superior al pompeij 41) re-
sort de se alege cu o
ă ş ă astfel Încît ă
nu se sprijine pe placa de cauciuc
a pistonului; 47) capac inferior al
pompei; 48) sorb; 36) ţ de ş
re. Aceste detalii sînt libere dimen-
sional ş constructiv, ă cum am
maL ă Evident, se impune con-
ditia de etansare ă a siste-
mului. Teava 'de iesire va avea un
diametru cît mai mic posibil, pentru
a usura efortul necesar ă co-
loanei de ă Pentru sistemul de
ş spre rezervor avem o struc-
ă ca în figura 10. Camera des-
ă de colectare (51), ă de
ţ (36), se ă cu ţ de
FiG'URA 10
evacuare (52),
Pentru cazul În care apa trebuie
ă la o ă mai mare decît
nivelul solului, intercala între
mecanismul canadian ş ă un
scripete, care permite lungirea ă
ţ de la ţ solului a ţ de
ş la ă ţ ă
Cîteva date despre acest sistem:
- Puterea medie la un vînt de
40-75 km/h este Între 0,1 ş 0,6 kW
pentru ţ ce compun roto-
rul de circa 1 m
2
,
- În ţ de mai sus, debi-
tul mediu zilnic la o ă ă
de pompare de 4 m este de circa
2,3 m
J
,
Pentru a ă puterea, este su-
ficient ă ă ţ roto-
rului. Cu cît ă este mai ma-
re, cu atît debitul se va reduce.
De aceea, pentru aceste cazuri,
este ă ă puterii.
Este evident ă intreaga con-
ţ este ă de modi-
ă ş ă ă ţ cu atît mai
mult cu cît unii dintre cititori au di-
ferite ţ eoliene realizate ş
deci o ţ ă ce poate fi Îm-
ă ă ş ă prin intermediul revistei
«Tehnium», tuturor celor ţ
Instalarea unor becuri electrice în
locuri de trecere ă
pasaje, tuneluri etc.) impune folosi-
rea unor circuite speciale, care ă per-
ă ţ sistemului din ă
ă ţ cu ş efect: aprindere-stin-
gere.
Ca elemente principale. se folosesc
ă comutatoare electrice ş un nu-
ă anumit de fire.
ă becurilor instalate nu con-
ă dar curentul absorbit de acestea
:lU trebuie ă ă ş ă curentul
maxim admisibil ce poate trece prin
(ontactele comutatoarelor.
TIP
TI< 2
TK 4
TK 6
TK 8
TK 10
TK 12
TK 110
TK120
TK 130
TK 140
TK 150
TK160
TK 170
TK 180
TK100
TK 1100
TK 1110
TK 1120
TT 210
TT 220
TT 240
TT260
TT 280
TT 2100
TT 2120
TT 310
TT 320
TT 340
TT 360
TT 380
TT 3100
TT '3120
2 N 1595
2 N 1596
2 N 1597
127
TIP I.P.R.S.
2 N 1598
2 N 1599
T 52 2 N 3884
T 54 2 N 3885
T 56 2 N 3886
T 58 2 N 3887
T 510 2 N 3888
T 512 2 N 3889
T 51 2 N 3890
T 52 2 N 3891
T 53 2 N 3892
T 54 2 N 3893
T 55 2 N 3894
T 56 2 N 3895
T 57 10 T 4
T 58 11 T 4
T 59 12 T 4
T 510 14 T 4
T 511 16 T 4
T 512 17 T 4
T 201 30 TS 10
T 202 30 TS 20
T204 30 TS 30
T 206 30 TS 40
T 208 30 TS 50
T 210 30 TS 60
T 212 36 RA 60
T 201 36 RA 70
T 202 36 RA 80
T 204 36 RA 90
T 206 36 RA 100
T 208 36 RA 110
T 210 36 RA 120
T 212 36 Re 5 A
T 08 N 60 36 Re 10 A
T 08 N 100 36 Re 20 A
T 08 N 200
36 Re 30 A
08 N 300
08 N 400
201
T 201
T 202
T 203
T 204
T 205
T 206
T 207
T 208
T 209
T 2'i0
T 212
T 08 N 60
T 08 N 60
T 08 N 100
T 08 N 200
T 08 N 300
T 08 N 400
T 51
T 52
T 53
T 54
T 55
T 56
T 56
T 57
T 58
T 59
T 510
T 511
T 512
T 51
T 51
T 52
T 53
---
ă ne reamintim structura inter-
ă 'a frigiderului cu ţ pre-
zentat În figura 1 (vedere din spate).
În dulapul frigiderului (1) se ă o
sumedenie de ţ ş radiatoare,
1
FIGU
care pot diferi de la un model la
altul. ă ţ principale sint:
2) Podeaua frigiderului (care
poate fi ă cu o ă În-
ă ă
128
3} Condensatorul, care are as-
pectul unei ţ cu aripioare.
4) Racordurile evaporatorului
ţ spre interiorul frigi-
derului).
5) Serpentina de ţ
6) ă de ă ă
7) Rezervorul de amoniac.
8) ă
Nu vom insista decît asupra fier-
ă deoarece nu avem de
ă ă asupra altor ă ţ
ţ Acesta poate avea
cele mai diverse forme si dimen-
siuni, ţ de ţ
ă are in interior un tub
metalic (9), În care se introduce o
ţ ă ă de ă (10).
Aceasta se ă cu o ă de
prindere ă (11) ş se racor-
ă electric cu ă sau trei
conductoare, izolate cu ă de-
ţ (12).
Pentru Început vom scoate' re-
ţ din ă ş ei,similar cu
ţ de schimbare a ei. Vom
izola apoi cu ţ circuitele de
alimentare ale ţ ă in
Circuit numai becul din interior cu
ă de ş ă
ă tobul ţ este pre-
ă cu un capac in partea supe-
ă a ă lui, acesta trebuie
scos cu ţ pentru a se evita
fisurarea ă in CCj.re caz,
frigiderul este distrus prin elimi-
narea amoniacului din ţ
ă ce a fost degajat la ambele
capete tubul ţ vom trece
la ă necesare ţ ă
cu biogaz.
Pentru aceasta ne vom procura
din ţ un bec de gaz (Ia maga-
zinele cu instrumente medicale ş
de laborator). Restul pieselor ne-
cesare ni le ţ ă singuri,
ă ă prea multe ă ţ
ă privim În ţ din fi-
gura 2, vom remarca montarea be-
cului de gaz (20) În compartimentul
spate (14) al frigiderului sub fier-
ă (9). Pentru a ghida ă
vom monta În orificiul de intrare a
tubului o pîlnie din ă de la cu-
tiile de conserve, ă prin
ilituire (16). Nu se poate utiliza o
ţ ă ă tem pe-
raturii destul de ridicate ce se dez-
ă În apropierea ă ă (19). În
partea ă a tubului se
ă un sistem de evacuare a
gazelor arse (spre exteriorul ca-
merei sau spre ş de fum, 18).
În principiu se face o ţ ă potri-
ă la tubul ă care va
avea forma ş lungimea necesare.
Nu se va pune În ţ frigi-
derul ă ă ă ţ ă de ş
ln cazul În care frigiderul ţ
ă in ă ă ţ poa-
te fi ă la circa 30-40 cm dea-
supra, ă cu o ă ă
toare de ă ă ca la ş
de fum.
ă ţ ă evacuarea
ă reziduale, pentru a nu În-
ă inutil compartimentul interior
(15), ă ş ă (13) ş
condensatorul (3).
Punerea in ţ ă În
racordarea la conducta de biogaz
(22), aprinderea ă ă ş reglarea
ei din robinetul de gaz (23) ş rozeta
de aer (21). ă trebuie ă ă
ş ă ă fum. Nu se va genera
o ă ă prea ă care nu
poate face ă ţ agrega-
tul frigorific. Se ă ca su-
portul ă (17) ă fie din
azbest.
ă frigiderul nu ţ ă
corect, se poate intimpla ca ă fie
strîns amoniacul În instalatie În
mod ă Pentru re-
medierea ţ se va culca fri-
giderul timp de 25-30 de minute pe
partea ă ă din ţ ă ş
20-25 de minute pe partea ă
Prin aceasta gazul se va distribui
corect În ţ ă frigiderul
3
a fost depozitat Îndelung, se reco-
ă ca ţ aceasta ă se
ă preventiv.
La instalare vom avea ă ca În
partea din spate frigiderul ă fie
ţ de orice obiecte care pot
arae, tiind ă ş dispu-
nerea unei ă de azbest pe su-
ţ din spatele frigiderului. În
nici un caz frigiderul nu va fi lipit
de perete sau de un alt obiect, dis-
ţ ă fiind de 15 cm.
rezonanta circuitului va fi În acest
de aproximativ 18 kHz.
fig ura· 2 ă un generator
de ton pentru. 5 kHz care permite
semnalului acustic de
acordat din figura 1 ş
de ă ă
late ş acordate exact.
de 600n. ă În
utiliza un trans-
se conec-
În acest
unele mici mo-
T
2

ă de la
condensator 5jtF
ş se introduce intr-un amplificator
audio de semnalul de co-
ă va ş poate
fi utilizat !a mai mare. De-
tectarea sunetelor la
1 s-a cu
unui folosit ca mi-
Transformatorul de
plificator microfon < cu
ă K se Închi-
de numai consumul
microfonului cu fiind des-
tui de mare. Transformatorul Tr.
În caz de nevoie, fi
cu un de
losit la de radio
extrern, cu un transformator
de sonerie). Tensiunea alimen-
tare microfon ului fi ă cu
un transformator utilizat, nu
se vor folosi tensiuni excesive,
zare a
plexe.
de ale mi-
microfo-
Pentru amatorii care vor ă in-
cerce telecomenzi cu ultrasunete
ţ ă ă o 1"""rC,l'it'\y;a de difu-
zoare (3 W), care se
ţ
În
folosire.a· unui
metru electronic la
de
sunetele generate nu mai
sînt ă ş
ma-
131

Un ă destul de mare de citi-
tori ne ă ă sînt în posesia
unor ceasuri electrice antrenate de
electromotoare sincron, foarte fru-
moase, precizia lor ă ă mult de
dorit. Ceasurile ă în ă cu 8
ă la 25 de minute în 24 de ore.
Venim în întîmpinarea ă ţ
cititorilor publicînd în cele ce ur-
ă schema unui generator de
50 Hz, care se ă la alimen-
tarea electromotoarelor sincron cu
care sînt ă ceasurile elec-
trice din categoria ă
ţ ă ă lipsa de precizie a
ceasurilor cu motoare sincron se da-
ă faptului ă alimentarea lor se
face din ţ ă iar cea mai
ă deviere a ţ se traduce
în schimbarea ţ res-
pectiv ă exactitatea ceasului.
ă ă acele ceasuri electrice
care sînt ţ pentru a fi
folosite în S.u.A. dau ţ foarte
mari ă faptului ă ţ
retelei locale este de 60 Hz. Cu mici
ă montajul prezentat se poa-
te adapta pentru a fi folosit la ă
categorie de ceasuri, generînd 60 Hz
în loc de 50 Hz.
Atragem ţ ă generatorul de-
scns nu poate 11 construit de ă
tori. Constructorul amator trebuie ă
fie înzestrat cu un bagaj de ş ţ
cel ţ la un nivel mediu, avînd
ă ă în ă cu com-
ponentele din ă circuite inte-
grate, tiristoare, tranzistoare etc.
Schema generatorului este re ă
în figura 1, iar alimentarea acestuia
în figura 2.
Analizînd schema din figura 1, se
poate vedea ă generatorul se com-
pune dintr-un oscilator (O 1), un
etaj tampon de ă (T 1-T 2) ş
un etaj final în contratimp, realizat
cu tiristoarele Fiecare etaj
are componente pasive aferente.
Circuitul integrat 747 (CI 1) se com-
pune, de fapt, din ă amplifica-
toare ţ 741, introduse în-
tr-o ă ă Se pot folosi cu
succes ş ă circuite integrate 741
separate. Prima ă a circuitu-
lui integrat este ă ca filtru ac-
tiv selectiv, în bucla de reactie fiind
conectate elementele unui fiÎtru du-
blu T, care ă frecventa. Frec-
ţ se poate calcula folosind for-
mula'
f = 1
21rCJRa'Rb
FIG.1
132
În cazul schemei noastre, C = CI==:
=C
2
=330 nF; Rb=R
2
=220 ko, iar
Ra este rezultanta complexului de re-
ţ serie-paralel, a rezistoarelor
R
3
-R
4
ş ţ semire-
glabil P. Valoarea ă este
de 400 n. Reglajul brut al frecventei
se ă cu R3' iar reglajul fin
ţ P.
A doua ă a circuitului in-
tegrat CI 1 este tot un amplificator
ţ care are rolul de forma-
tor în vederea ţ unor sem-
nale dreptunghiulare. ţ de
ă Între prima ă ş a doua
ă a circuitului integrat ă
ţ iar amplificatorul ţ
nal ş necesar ş generarea unui
semnal dreptunghiular de 50 Hz.
Semnalul trece apoi în tranzistorul
Ti' care ă tiristorul Th
1
, ş
în tranzistorul T 2, care ă ti-
ristorul Th
2
.
Schema este ă în ş fel
încît tiristoarele Th 1 - Th
2
ă con-
ă în contratimp. ă ţ
este ă întrucît, ă ali-
ă duble, semnalul dreptun-
ghiular generat de CI 1 are al.er-
ţ pozitive ş negative. La alter-
ţ pozitive TI conduce, iar T
2
nu conduce. La ţ negative
TInu conduce, în schimb, conduce
T 2' în acest fel, se ă ţ
narea în contratimp a tiristoarelor.
Motorul sincron este conectat În-
tre anozii celor ă tiristoare.
În vederea ţ unui semnal
sinusoidal din semnal dreptunghiu-
lar, trebuie ă o capacitate
în paralel pe ţ motorului
(condensatorul C
3
de 150 nF) pentru
realizarea unui circuit rezonant pe
50 Hz.
ţ ă ă rezistoarele R
12
-R
13
ş condensatorul C
3
sînt date în sche-
ă cu valori informative; valorile
20)JF
350V
2><
T1N4
(
220V 1')
L_Tr.
FIG.2
finale trebuie corelate cu motorul
sincron folosit. ă ţ se
face cel mai ş conectînd un oscilo-
scop la bornele motorului. Ajustînd
valoarea lui C
3
, se ă forma
semnalului, iar cu R12-R13 tensiunea
ă motorului ş se ă
Pentru depistarea ţ umi-
ă ţ se poate folosi dispozitivul
prezentat În cele ce ă A-
cesta ţ un oscilator,cu cris-
tal, se este scos din ţ În
momentul cînd Între cele ă ar-
ă ă de aluminiu sau cu-
pru) apare o scurgere de curent.
R14
330_Q
(6
+8V
1 W _ 100!JF
°7
16V
DZ
8/2V

08
DZ
-8V
ă curentul maxim suportat
de tiristoare.
Reglajul se poate realiza ş ă ă
osciloscop, ţ este ă mult
mai ă
Alimentarea montajului trebuie a-
ă dintr-o ă ă con-
Cele ă ă pot fi fixate În locul
În care dorim ă ă ţ
umezelii ă ţ unui copil, În ca-
lea unui jet de ă etc.). Oscilatorul
este realizat cu un tranzistor de
tipul BC 108. Prin intermediul con-
densatorului C
3
semnalul trece În
etajul ă unde se ă
rezistent la
ehonita se ă
În acid acetic
la 70--80°C. La intro::>h'l!irlt"",o.
133
form figurii 2. ă se face ra-
cordarea la ţ conform ţ
din cele ă scheme. Se ă
folosirea unui filtru pentru evitarea
introducerii în ţ a ţ ge-
nerati de tiristoare.
sincron ă si
la o tensiune mai ă cea
ă avînd ţ ă ă pentru
antrenarea mecanismului de ceas. Re-
glajul final se ă cu ceasul
conectat la generator. Rotind axul
ţ p, se ă frec-
ţ ă respectiv reglajul final
de precizie al ceasului. Cu un frec-
ţ ă ţ se face
într-un timp foarte scurt. Prin ta-
ă reglajul ă cîteva zile,
corectîndu-se ţ de timp în
decurs de 24 de ore.
Folosind generatorul descris, eroa-
rea ceasului, la o ţ ă a tempe-
raturÎÎ ambiante de ± 6°C, va fi cel
mult de 30 secunde în 24 de ore.
ţ ş ţ unui releu R
de 12 V. Prin contactul acestuia
(normal Închis) se ă o
sonerie de la un transformator de
ţ te poate furniza 8 V-o De
la acelasi transformator se obtine
ş ă ă
montajului electronic. Prin inter-
mediul unui contact K se realizea-
ă trecerea «retea-baterie». În mod
normal, oscila'torul ţ ă
Releul R este ţ ş contactul
deschis. La ţ ă ţ 08-
cilatorul iese din ţ ş de-
ă alimentarea releu lui.
Contactul acestuia se Închide ş
ă soneria.
Prezentul montaj este compus
din ă circuite integrate logice,
ambele de fabricatie ă
COS 490 E- ă ă zecimal ş
CDS 404 E- inversor
re poate fi inlocuit cu COS
inversor cu colector În
zecimai CDS
a fost ă ă numere numai
k
LE D
MIHAI VORNICU
la 6 prin conectarea pînilor 12
8 la ă de RESET (adueerea
starea ţ ă 6 ş 7. În acest
caz, ă pe ă de RESET
avem I logic, ă ă este adus
fa starea ă unde reîncepe
ciclul celor ş ă ă
de la 1 la
hexuplu CDS 404
134
(sau COS 405 E) ş func-
ţ de oscilator prin inversoarele
la pinii 10-11 Si 12-13 Si re-
ţ ş con-
de
dioda
M",r-",riH';,..", .. ",,,, ă
con-
pentru a afi-
ş un dorit de puncte; în
acest caz, ş devine un proces
aleator.
ă ă prin ă
sare ş revine singur la ţ de
repaus CÎnd este ă liber. ă
zarul se ţ ă cu ă
identice, ă tre-
buie separat fiecare
montaj, va trebui ă ă patru
borne (2 x 2). In acest conden-
satoarele CI vor trebui ă va-
lori apropiate, dar nu identice (de
exemplu, unu! cu valoarea
iar ă a
procesul ş va-
lorilor duble.
În ceea ce
LED-uri lor, atragem asupra
01,02,03
1N 914
sau
1N 4148
A.NICOLAE
Aparatul prezentat În continuare
permite testarea ă a tranzis-
toarelor. Cu ajutorul lui sînt depis-
tatf' defectele curente: ţ
scurtcircuitate, ţ întrerup-
te . amplificaJe ă etc.
Principiul se ă pe compa-
rarea a ă semnale furnizate de
un generator de ă ţ ă
. Un semnal este aplicat direct la
intrarea comparatorului realizat cu
ţ logice (NAND) din capsula
CDS 400 E, iar ă este trans-
mis prin tranzistorul testat. ă
tranzistorul este bun, tensiunea În
colectorul acestuia se va modifica
În ritmul ţ date de genera-
tor. ă ă stare se
traduce prin aprinderea ă
a diodei luminescente.
Generatoru! de ţ ă foarte
este realizat cu ă circuite
ba:sclJlal1te monostabile de tip CDB
4121. ş primului monostabil
este ă la intrarea celui de-al
doilea ş invers. Durata ţ
este ă prin ă circuite RC.
S-au folosit ă B ale capsu-
lelor. Se dispune de trei semnale:
un semnal de ţ ă {pUnctul
A), cu amplitudinea între 0,5 ş
3,5 V ţ ă de ă un semnal in-
versat (punctul B), cu amplitudinea
mai mare (între 0,5 ş 4,5. V); un
semnal (În punctul E) care are ace-
ş amplitudine cu cel din A, dar
inversat.
Pentru a analiza ţ
comparatorului se vor considera
cazurile intilnite În testarea tran-
zistoarelor. ă tranzistorul tes-
tat (Tx) este bun, semnalul din C
va fi egal cu cel din A (din punct
de vedere logic). Semnalul din
punctul C este inversat prin inter-
mediul ţ P1' SelTlnalul din D
este egal cu cel din E. In acest caz,
poarta P
2
se ă ca un in-
versor, deoarece semnalul din A
este egal cu cel din C. In punctul
G apare un semnal egal cu cel din
E ş cel din B. Punctul F va fi carac-
terizat printr-un semnal egal cu cel
din A ş din C. Deci F ş G vor fi
totdeauna diferite ca stare ă
Punctul H va avea totdeauna starea
ă I ş dioda va lumina in mod
continuu.
ă tranzistorul testat este de-
fect, punctul C va avea ş po-
ţ va ă ţ
din punctul B. In acest caz, punctul
F sau G va fi la ş ţ În
timp ce ă ş va schimba sta-
rea În ritmul semnalului dat de ge-
nerator.
Alimentarea montajului se face
de la o baterie de 9 V. In serie cu
sursa se va monta un buton cu con-
tact cu revenire pentru a ă
consumul inutil de curent.
... vin r05jnJ, ţ ă se
introduc:e înfr:'unvas cu lap.,
te ă
iar apOi se ă cu ă
... creionchimic, ţ ă
se ă cu o ă ă
cu de I ă iar apoi
se ă
. .. ţ ă ă ă
se ă ă
ţ se ă cu ă
ă In cazul in care ă
tura . este . ă .. intr-un
cbij sein ă ă lice-
ă
... ă verde, ţ ă se
ă .Întii bine CU ă iai
apoi locul ă se ă cu
o ţ foarte ă de
acid sulfuric(10-15 ă
de acidsulfuricla un pahar
CU ă Apoi locul frecat
se ă cu ă ă
•• ţ ţ ă ă ă
ă cu o ţ ă
de diosulfat de. sodiu ă
ce .. pata dispare. Apoi se
ă ş cu ă ă
Ş Lugoj
Propun constructorilor amatori
un montaj simplu, cu un ă re-
dus de piese, cu ajutorul ă se
ţ efectul numit ă dina-
ă Montajul poate fi folosit cu
succes la pomul de ă
Schema ă este ă În
figura 1. ţ montajului
se ă pe recircularea unui
«1» logic (+5 V) de ă registrul
de deplasare CDS 495 E. Prin tre-
cerea lui «1» logic de la fiecare ş
a registrului de deplasare, fiecare
tiristor este adus pe rînd În con-
ţ În acest fel comandindu-se
aprinderea a becurilor,
dînd impresia de a luminii.
Din diagramele În figu-
ra 2 se poate mai bine
ţ Viteza de
a luminii se din
Becurile
vor lega
9 becuri in la anodu! ă
Tiristoarele sînt de
V). "'dr,""<!nTolt:>
220VN
î
1
A
____ ____
c
o
3
fi foÎo-
site În tele-
ă ă siste-
me de avertizare sau În
electronice de divertisment.
ă schema din
ă ă la aplicarea
de alimentare tranzistorul T) con-
duce ă bazei prin
emi··
ă
linia de alimentare de
ă Din acest tranzistorul
nu conduce. Trecerea în ă
stare se face brusc, cu o ă
extrem de mare. Prin ţ
Rz-R3 se ă baza lui T
2
,
este
losirii
unui
la intrarea un conden-
sator electrolitic de valoare mare.
valoare de 47 !l, de
obicei, problema saltului
de curent care ar putea
tranzistorul T
2
• Se ă
losirea unui tranzistor cu o pl1tere
sarcinii, iar rezÎs-
tenta limitare se va calcula '111
de natura sarcinii. La
unei sarcini pur rezistive se
poate omite ţ la limitare.
Comanda ă prin butonul K
t
• se auto ţ ş ă Încetarea
butonului Întrucît dioda D
1
ă În ţ iar da-
ă Închiderii circuitului colector
- baza T
1
montajul ă în
ă
Pentru îndeplinirea de
functionare a circuitului auto-
blocare, dioda trebuie ă fie cu
germaniu, iar cu siliciu.
Revenirea în stare de re-
paus se ţ ţ K2' care
prin ă întrerupe circuitul de
auto ţ Tranzistorul Ti va
138
fi din nou polarizat În ţ
Ciclul se poate repeta prin ă
sarea ,butoanelor ă
re. Condensatorul C
1
are rolu! de
asigurare a ă de repaus a mon-
tajului la cuplarea ă ă
se omite acest condensator, la cu-
plarea ă uneori, poate in-
tra În ţ tranzistorul 1
2
• res-
pectiv se ă ş ă ă
ă de pornire. In majorita-
tea cazuriioracest aspect nu este
dorit.
locul butonului
efectua alol'"trr.n,t'
baza lui
vedea
aferente ă
de multivibrator mono-
stabil, iar T
2
ş T
3
un circuit de
ă cu auto ţ Se re-
ă refolosirea lui 1
2
pentru
ambele ţ Pentru a comanda
ţ dispozitivului, baza
lui T) se introduce un
tiv. Revenirea În
se ţ prin
de revenire
Starea de conductie a tranzistoa-
relor În repaus se ă astfel:
T
1
nu conduce, T
z
conduce 13 nu
conduce. Condensatorul se În-
ă aproximativ la tensiunea li-
niei de alimentare de 4,5 V. Ten-
siunea va fi ceva mai ă ă
ă de tensiune pe ţ
B-E a lui T
2
• ( ,
ă introduce un
zitiv lui , acesta
colectorul lui T,
negativ, iar baza lui T
2
prin
ă Din ă
conduce, iar T
3
ă În ţ
ă celor ă la
ţ ă schemei din
ă tranzistorul T
2
nu
FIG.1
01
EFO 108
pe colectorul lui apare o tensiune
de polaritate ă care, prin
ţ R2' ă pozitiv
za lui T
1
, accelerînd intrarea aces-
tuia În ţ
Acest aspect, numit amplificare
ă ă caracteris-
tica multivibratoarelor monostabile
de sensibilitate ş trecerea extrem
de ă din starea de repaus În
starea de ţ Condensato-
rul începe ă se descarce prin
R3' se omite de au-
ţ Între lui T
3
prin la baza lui T
2
, atunci dispo-
zitivul ar reveni singur În starea de
repaus ă o temporizare cu o
ă ă de constanta de timp
CI valorii -R
3
, ă faptului ă
ă interval tranzistorul T
z
ă din nou În ţ
introducîndu-se circuitul de au-
ţ dispozitivul ă În-
tr-o stare ă de ţ ă
la ă butonului de revenire
K
1
• Timpul de revenire la ă
butonului K
1
nu mai este ş de
brusc cum s-a mentionat la anali-
zarea schemei din figura 1, dato-
ă timpului necesar de ă
a condensatorului C
1
, C;U valorile
date. ă temporizare va fi de
FIG,2
JL
aproximativ o ă ă
scade valoarea lui C
1
, timpul se
ă ă se IU"\4"";"'"
De remarcat ă se poate
duce o Întîrziere la
zistentei de aparatul
care se ă ca ă are
În circuitul de alimentare un con-
densator de valoare mare.
S-a omis condensatorul de 10 nF
din circuitul de colector al lui T
2

Întrucît, la conectarea ă
montajului din figura va intra
totdeauna În ţ repaus,
chiar ă la început, uneori pentru
un interval foarte scurt, trece În
ţ de ţ
Sursa de alimentare de 4,5 V s-a
introdus pentru nu ă ş ten-
siunea ă ă ă pen-
tru ţ B-I; a tranzistorului
T
2
(6 V la SC 107), cînd T, conduce,
iar baza lui T
2
ş o 'tensiune
ă de la condensatorul C1•
Tranzistoarele T,-T
2
pot fi ali-
mentate si cu 5 V. În acest caz,
dispozitiv'ul va fi compatibil cu cir-
cuitele logice realizate cu circuite
integrate. ţ ă ă analiza
ă a fost ă ă În scopul a-
ă schemelor la ţ con-
structorilor amatori.
139
Alimentatorul prezentat furnizea-
ă o tensiune ă ce poate
fi ă la alimentarea grilelor
ecran ale tuburi lor din amplifica-
toarele liniare ale ţ ă
SSB, a oscilatoarelor cu tuburi, a
amplificatoarelor de deflexie pe o-
ă sau pe ă din osci-
loscoape etc.
Tensiunea poate fi ă
continuu Între 50 ş 250 V. Reglajul
se ă din ţ P
de 1 M.Q.. Tranzistorul T
1
poate di-
De multe ori, pentru alimentarea
unui montaj avem nevoie de mai
multe tensiuni ş nu dispunem de-
CÎt de o ă ş la transformato-
rul de ţ ă ă se
ă cu ajutorul montajului ă
turat. Plecînd de la o tensiune
se ţ (prin intermediul unei
ţ redresoare) o tensiune de
ă U
lI
iar prin dublare ă ten-
siuni. Una este ă ţ ă de cea
de ă (2 U
1
), iar ă este
ă dar de semn contrar (-U
t
).
În acest "mod. de la o ă ş
ă a transformatorului de re-
ţ se pot alimenta amplificatoare
de putere (U
1
), amplificatoare ope-
ţ (tU
t
) etc.
Cînd trebuie ă ă ă mai mult
timp un bec aprins, putem avea
ca, la un moment ă
intuneric din cauza
acestuia.
Dispozitivul
trecerea
ă În
arde. lucru îl ă
leul care ă un contact
mai ce
curent de 0,2 ...
becul L
1
ă un curent,
este ţ ş contactul «r» des-
sipa o putere de cca 6 W, ă
este montat pe un radiator cu o
ţ ă de 30-70 cm
2

Curentul maxim furnizat depinde
de tensiunea de ş (puterea di-
ă de tranzistorul Ti nu trebuie
ă ă ş ă valoarea de 6 W).
:eteal UN
220Vrv
,.; __ 1
O!-----......,
140
Pentru o tensiune-de ş de 50 V
curentul maxim debitat este de
25 mA, iar pentru 250 V de 120 mA.
Pre.ci.zia ă e.ste. de 0,5%,
suficienta pentru ţ amin-
tite mai sus.
chiS. ă becul L
t
se arde, se În-
trerupe alimentarea releu!ui R
t
ş
contactul «r,» revine În starea de
«normal Închis». Becul L
2
ş
alimentare, preluind ţ becu-
lui
r
., Cunoscutul fizician Fermi era
un om tipicar ş toate problemele,
chiar ş cele mai ă le rezol-
va pe baza unei ă se-
rioase. Astfel) ă ce s-a mutat În
Statele Unite, Într-o localitate unde
iarna de obicei era mai frig, i s-a
propus ca Înainte de anotimpul
ă ă cumpere al doilea rînd
de geamuri pe care ă le monteze
cînd va veni iarna. «Bine - a zis
el ă in prealabil vreau ă
ă ă este ne-
voie de ă un rind de gea-
muri.» Ş el a' DfOCedal: la calcule
îndelungate: a intrOdus In tormule
valoarea temperaturii de ă (s-a
interesat la serviciul meteorologic
si a ă o medie a temperaturilor
pe ultimii 10 ani), a aceleia din ca-
ă ş ă ă ă a ajuns
la concluzia ă nu este nevoie de
geamuri duble, deoarece cantita-
tea de ă ă care se pier'de este
prea ă ş nu ă ă chel-
ă ş ă ă ă de cap cu
montarea lor. ş a ă Apoi
a venit iarna. s-a frigul, iar În
Circuitul integrat TDA 2020 este
amplificator de ţ ă au-
toprotejat la scurtcircuit, capabil
ă debiteze o putere ă de
20 W pe o ă de 4 Q, Distor-
siunile nu În banda
de ţ Ten-
siunea de aiimentare ă ad-
ă este de V, de
44 V În cazul nesime-
trice.
Circuitul de asemenea, au-
rlnl'rlt,,,i:::.t ă exce-
lim,it:::'FA:::' ă a pu-
la intrare este de
puterea ă
ă schema reco-
ă a amplificatorului AF cu
TDA 2020.
casa lui Fermi ţ dîrdîÎau. De
J
geaba s-a mai ă foc, vîntul in-
tra fluierînd pe ă ramele gea-
murilor simple. ă ă ce
ă casa a suferit în urma ă
rîrii «documentate», luate de FerB
mi, et a ă din nou calculele.
Spre surpriza sa, a constatat o
ş ă virgula ă nu a fost
ă la locul ei.
• Omul cel mai multilateral din
istoria ş ţ este ă ă doar ş
poate.fi,zibanul Thomas Young.
EI a început ă ă la vîrsta de
doi ani, la ş ani studia geome-
tria, la opt efectua ă de geo-
dezie. A cunoscut un ă
de limbi ă printre care multe
antice, s-a ocupat de descifrarea
hieroglifelor egiptene, ţ suc-
cese ş în acest domeniu. Young
afirma ă orice om poate ă ă
ă vrea, tot ceea ce pot ă ă
ţ Pentru a demonstra acest lu-
cru, el a ă ţ ă cînte la toate
instrumentele muzicale existente
în acele vremuri, a devenit un mare
ă al artei, s-a ocupat de
141
ă ă astronomie, me-
ă ţ materialelor, con-
ţ navale, ă fiziologie,
zoologie, filologie, filozofie ş altele.
Ş În ă de toate acestea, ma-
rele om de ş ţ ă a participat la
programe de circ În calitate de
echilibrist ş jongler, uimind pe
spectatori cu talentul ă
• Tntr-o societate, unde era pre-
zent ş marele scriitor Mark Twain,
se discuta despre somnambulism.
Unul dintre cei de ţ ă care suferea
de ă ă spunea ă a În-
cercat diferite mijloace de a ă
de ea, dar n-a izbutit.
«Eu cunosc o ă mimJe
ă care ă pe orice luna
e
tic» - spunea scriitorul.
ă
ţ ă somI1alnb,uljisJin», i-a
ă interlocutorul.
«Este simplu, ă ţ o cU
e
tie de de a
ţ
Una din cele mai importante pro-
bleme ă in ţ construc-
torilor automobile este aceea
de a ameliora ţ mo-
toarelor cu combustie ă a-
ă de a reduce În principal con-
sumul de combustibil si cantitatea
de În ă
ă mijlocul
ameliorarea
acestor 11 ă re-
alizarea unui control electronic al
carburatiei motorului. Acest con-
trol se ă cu ajutorul unui
minicalculator (microprocesor), ca-
ş ţ asupra ă
rii» ţ a motorului ş În
ţ de aceasta, ă cele
mai bune ţ carbura-
tia si ă proce-
selor de ardere ă din motor.
Progresul tehnic ş
ă a electronicii
rea, ţ contactelor mecanice,
reducerea ţ elementelor
componente, ameliorarea ă
ţ ş a duratei de ţ ă dezvoltarea
microprocesoarelor, su-
ţ de utilizare) au
trarea ei
constructiei
ă avan'tajelor
unor aparate sau diferite directii
ţ controlul av;:msulu
prinderii, alternatoarele,
rea ă ă contact, ţ de
ă controlul controlul
blocajului ţ de
tensi u ne. ă contro-
lul ţ ceasurile de
bord, consumului total si
instantaneu de combustibil, data,
ţ asupra de cir-
ţ pe traseul ales vre-
mii, zonele de ţ etc,).
În revista
americani au ă
valoarea
de folosite
au, o
ă restul de
. cu sisteme de
care sînt deosebit
ă de un re-
glaj ţ (static, de
loc În continuare o a
«avansului la aprindere», În ţ
de ş sarcina ă
«Avansul centrifugal»
se ă cu ajutorul unui dis-
pozitiv al ruptor-distribuitorului
re ă ş avansul la ş
scînteii, ă cu ş ţ
motorului, iar «avansul prin depre-
siune» vacuumatic cu un dispozi-
tiv format dintr-o ă ţ
ă pe una din de depresiu-
nea din galeria a moto-
rului.
Aceste ă dispozitive de re-
ă avansul la declansa-
punct un
determinînd astfel va-
pentru toate ramu-
motoruiui au··
rare cu firma
care a
autoturisme anul 1978.
ă ţ
ţ - ă
noroi -, o
ţ C!€lOS,elJllta o au fenome-
",Iorhiro secundare care
perturba ţ si
ă electronice.
La ora tot mai multe fir-
me au început ă pe
autoturisme echipate cu "' .... inn,ri!;,I·'"
ă ă
În se ă
un breve-
tat de firmele si
Motorola ş folosit ă indus-
ă În autoturisme
de serie si Visa ă
din anul 1979, În care s-a notat cu
1-bateria de 2-
contact; ă de
4--volant motor;
toare de tu ţ
presiune; 8-calculator ""C,f'tl,,, .... ;r·
9-bujii. Calculatorul are ă
principale: una care a-
vansul (A), iar alta «energia» sis-
modul de lucru al
aprindere. A vînd
calculare
calculatorul con-
ţ mo-
ă ă a avea vreo ă ă
de turatie
ambreiajului ct'e-
tec;te1:!.za trecerea plotului metalic
fixat pe volant ş transmit la fiecare
ţ la calculator, a
ă este astfel direct
motorului.
un de depre-
siune ă calculatorul a-
supra sarcinii motorului. Galcula-
143
sistem de a-
prindere:
- ameliorarea ţ
ă ă curbei de avans
ă pe ă durata de utili-
zare a motorului. Aceasta are drept
ţ ă reducerea consumului
de combustibil cu 3-&>/o prin elimi-
narea dispersiei ciclice din motor
ş diminuarea ă ă ar-
derii optime a combustibilului În
cilindrii motorului;
pornirea ş ă a motorului
În ţ anormale, tensiune re-
ă în circuitul de aprindere (6 V),
ţ ă a motorului (10 rot!
min ţ ă de 100 rot/min) ş pe timp
de ă
- posibilitatea de a asigura a-
prinderea ă a unor amestecuri
ă particularitate ă
În ceea ce ş ţ dintre
reducerea ă mediului ş a
consumului de combustibil;
- ş duratei de ţ ă a
bujiilor, care pot ţ corect,
chiar la distante între electrozi mai
mari de cele ă
uzurilor si exclu-
derea ă a ă ţ de
a
lilghiulde
kV t Tensiune ă
32
30
20
10
O
Sisre
I I :t
[fi 0Pi"1 ndere eledroniea
"
i:l ă
,
'ro
j
V
---

r-......
V
Sistem mecanic
"-
./ I
1000 2000 3000 4fJJJ S<m 6COO 7CIJJ
...
Turatia
rat Imin
dereglare, protejînd ă ş bo-
bina de ţ
sistem au ă ca el ă fie folosit-
introducerea în legea de a-
vans a unor parametri ţ de
ţ ş sarcina motorului, cum ar
fi temperatura lichidului din siste-
mul de ă Ia motoarele ă
cu ă .
Avantajele deosebite ale acestui
În ă de ş Moto-
rola - ş de ă firme pentru
a echipa diferite tipuri de
risme: Hitachi (Audi-Quattro),
Marelli (Ferrari Mondial 8) etc.
Bilblioaralfie: Thompson,
tomBa,
... primele ă de utilizare a unui motor pe o ă au avut
loc În anul 1775 pe Sena?
,,, prima linie de ţ În care s-au folosit vase dotate cu
motoare cu aburi s-a inaugurat la 17 august 1807 pe parcursul
New York-Albany cu o ă ă de celebrul Robert
Fultori?
, .. unuI OIntre cele mai mari petroliere din lume, Globtik
WE31J18SiarSi- 483664 t, lungime- 384 m), este condus de un
numai 38 de persoane?
... primul vehicul cu propuisie ă destinat ă agri-
cole a fost un tractor construit de Nicolas Cugnot la Paris in
1770?
automobil alimentat cu ă a fost experimentat
ş a În ţ În anul 1885 În Germania? Autorul ă era
un ă inginer din Karlsruhe, Karl
automobil nrf"n •• I""",t cu ajutorul unui motor cu com-
ă fost de Jean Joseph Lenoir
in anii 1862--18631
ă din lume fost ă in noiembrie
1886 ă
de ă pe ţ
la octombrie
km/h? Automobilul
Bujia, acest mic organ cu apa-
ţ ă ă ş pe neElrept
neglijat uneori, se ş a avea
o ÎnrÎurire foarte mare asupra co-
rectei ţ ă a motorului, ca
ş asupra ţ sale de
putere. Este neîndoios demonstrat
ă reaua comportare numai a u-
neia din bujiile unui motor cu
cilindri poate ă de
ă cu ă la 30% Uneori În-
ă chiar ă bujia este ă
tehnic vorbind, ea ş poate ă
se arate ă ă ă
proastei sale alegeri, fiind nepotri-
ă pentru motorul respectiv 'din
punct de vedere al cifrei termice
sau calorice.
Dar ce este, de fapt, ă
mult ă ă ă ş ce
ţ ă ă ă ea?
Pentru a ă la ă
întrebare, ă ă interiorul
unei bujii, ă În ţ În
1 a.
cea mai ă ă
termice este ţ ă
ă din izolatorul ceramic.
Spre deosebire de corpul metalic,
care ă ă ă de la
1
MIHAI
gazele ţ din cilindru ă
chiu ă prin izolatorul
central nu ă decît
prin micul inel de ş dispus
Între el corpul metalic. De aceea,
parte a bujiei se ă
ternpercrrulra ei de
de
cu
este
bujia se va ă mai
repede,. va fi mai ă ş invers.
Modelînd lungimea izolatorului, se
pot ţ prin urmare, bujii cu
diferite temperaturi de regim. Dar
care trebuie ă fie temperatura de
regim a ă ţ centrale a unei bujii?
ţ au dovedit ă
tru o ă ţ
ţ inferioare a
central trebuie ă fie ă
400 ş 800°C. La temperaturi
mici, pe ă ţ interioare
se depun reziduurile provenite
ardere, ă ceea ce se
ş ş
din uleiul În camera de
dere (mai la motoarele
ă ă Cînd grosimea
stratului calaminos
trozi
lichide, deoozlt,sie
ă olt:,,,t."ÎrÎ.t::>.l'o
circuitind
ci prin ţ ă
InflalT'area ă ames-
tecului carburant, de obicei cu un
mareoavans, are efecte dintre
mai ă ă atît pentru
moior, cît ş pentru bujie.
ă cum s-a ţ canti-
tatea de ă ă ţ ă de
una ş ş hujie depinde de
temperatura gazelor din cilindru.
ă ă ă es-
te ă de ţ ş de ra-
portul de comprimare ale motoru-
lui. Cu cît ele au valori mai mari. cu
atît ă a gazelor
va .fi ă iar hujia va primi
o cantitate de ă ă ă Pen-
tru ca temperatura bujiei ă se
ţ ă între limitele indicate, este
deci necesar ca la motoarele cu
ţ ş rapoarte de comprimare
ridicate ă se adopte bujii cu su pra-
ţ ă a izolatorului ă ă
bujii reci, ş la motoarele
lente si cu ... ",,,,,·,,,,ri"a

calde, ia
nu coboare
Aceasta
ă
ric,
• bujiiior peste nor-
ma de fabricant poate
duce la un consum exagerat de
ă
• ţ electrodului central
ş deteriorarea electrozilor repre-
ă cele mai evidente semne ă
bujia ă nu mai poate asi-
gura intensitatea ă curen-
tului electric pentru o aprindere
ă a amestecului carburant.
• ţ ă Între electrozi
este de 0,6-0,7 mm.
146
ă fie ă
este , ca bujiile ă
atent examinate ă demont
lor de pe motor. De ce? Pentr
area
mai mult decît oricare parte f> U ă
J. "b" , ... rn&.
lor,U UI ujla CO,nstltuie un veritabil
ghid dlagnosticarea ă
motorulUi Ş a modului În care
fost exploatat. . Ci
ă o succesiune de imagini d'
2
'1'" In
care ! ă afirmati
sus. ,a
ă o
. o a
rac/re, de un avans
"''''!"Inrl''''"il sau de folosirea
cu ă ă
ă celei necesare, fie
sirea unui amestec carburant prea
Cind pe depozite
de culoare (fig. 2 b), ele
constituie indiciul unor deranja-
mente de ţ care au deter-
minat cu amestecuri
b81nzine: astfel de depo-
forma ş 1n cazul
motorului
• Sujia care are materialul
lant defect trebuie ă '
.. ă fiecare 5 000 km ş
nu ţ ă ţ ţ Între
electrbzi . pentru motoarele 10 4
timpi .
.. ţ bujiilor ă 6000 km
ş cu· motoarele indoi. timp!
ă cu aer, 8000km ş
pentru motoarele In· doi timpi ă
cite cu lichid. 10000 km pentru
motoarele În 4 timpi ă cu aer
ş 15000 km ş pentru mo-
toarele În 4 timpi ă cu lichid.
în ţ motoarelor inter-
vine de foarte multe ori un fenomen
trecut cu vederea cînd intensitatea
sa este ă dar care ă
pe ă cînd devine vio-
lent. sub denumirea oa-
recum de «rateuri», ex-
ploziile arderea ă
a amestecului carburant În afara
cilindrului pe
traseu! de aer-
carbu rato r -co lector
pe cel de evacuare sau În
motorului.
ă prin risipa de carbu-
rant, astfel de arderi anormale pot
deveni de-a
cînd
pot
ele
bordul
din carter
unei ă ţ
suprastructura motorului.
Care sint cauzele care ă
astfel de incidente? De .
ploziile În carburator se
atunci cînd cilindrii sînt ţ
cu un amestec prea ă Se ş
ă viteza de ardere este direct in-
ţ ă de raportul ă
care ă amestecul car-
b.urant. ă cum se vede În ă
viteza de ardere este ă pen-
tru o valoare a amintit
de cca 1 :
acestuia
arderea se
numai pe timpul IlHSHnnAril
chiar la finele ă în
ambele supape sînt
acest timp, in-
ă pe su-
de admisiune, În res-
aprinzînd aflat
ă cu cel din carburator,
sub forma unei ţ explozive,
violente.
Efectele? Filtrul de aer poate fi
smuls de la locul ă uneori
147
se pot produce chiar incendii. Evi-
tarea acestor ţ se poate face
prin eliminarea premiselor ce con-
duc la ă ă amestecului, si
anume jicloare blocate cu impu-
ă ţ sau gumele pe care le for-
ă benzinele, ă În ă
sita ă a carburatorului În-
ă pompa de ă defec-
ă ă de aer aditional
fals) de la unele ă ne-
(pe la ş carburatorul
sau pe ă garnitura galeriei
admisiune).
Uneori, exploziile În carbu
pot avea o ă mult mai nepl
ă ă garniturii de c
ă Între doi cilindri. În acest
ă dintr-un cilindru
ă În cilindrul vecin cînd
ă cursa de ţ cu
ţ previzibile.
Exploziile În carburator mai
fi mijlocite de folosirea
a clapetei de aer ş mai ales
timp rece. Deschiderea prea
timpurie a acesteia, cînd motorul
nu este ă bine ă are etce-
ş efect cu lipsa benzinei din
amestec (motivul: benzina nu se
ă ci ă În stare Ii-
ă pe ţ galeriei de admi-
sil;!ne ş ai cilindrului).
In ş ş ş ă a fi-
ş de bujii poate produce arderi
foarte violente în carburator, deoa-
rece scînteia ă În loc ă fie
ă la sfîrsitul cursei de
comprimare, are loc la ş e-
ă cînd supapa deadmisiune
se deschide.
Exploziile pe traseul de evacuare
sînt produse de amestecurile foar-
te bogate, dar cel mai adesea prin-
cipala lor ă trebuie ă ă
într-o defectiune a sistemului de
aprindere, c'are ş apari-
ţ unei scîntei foarte slabe: joc
incorect al contactelor ruptorului
<rlatine); contacte oxidate; con-
densator, ă de ţ sau
bujii defecte.
Cînd producerea arderilor În car-
burator are un caracter de
tate ş cînd ă convingerea ă
sistemul de aprindere ţ
eReglajul corect al carburatoru-
lui la mersul Încet (ralanti), ca tu-
ţ ş dozaj, poate evita risipirea
combustibilului În ţ de pes-
te 30%. La «Dacia»-1300 ş
turatiei În ralanti la 1 100 rot/min
conduce la ş consumului
orar În acest regim cu 28%.
Nivelul combustibilului În ca-
mera de nivel constant se ă
foarte ş neglijarea ă
sale ă substantial consumul
ă nivet"ul este mai inalt decît cel
nominal. Cauze: plutitor spart, ac
ş pîrghii de re-
ă corect, mai mult decît sigur
cauza trebuie ă ă la una din
supapeie de evacuare, care nu În-
chide ş Amestecul carburant
care ă pe ă ă ă
se ă În teava de ş
ment, aprinzîndu-se, ţ ă
ce arderea s-a ş În cilin-
dru, de la ă ă prin ne-
etanseitate.
Dar cele mai spectaculoase, ş
cele mai ă ă sînt
exploziile al ă sediu este car-
terul. Ele se produc, de ă la
Încercarea de a pune. În ţ
un motor ă o ă oprire ş
sînt determinate de acumularea.
vapori lor de ă În carter.
Dar cum ajunge l:1enzina aici?
O ă de ă prost ă
sau cu membrana ş ă
un reglaj excesiv de bogat al car-
ţ nivel prea mare În camera
de nivel constant, acul de închidere
(poantou) ş rulaj cu clapeta
de aer ş ă obturarea
tubului de retur de la ă (Ia
vehiculele ă cu acest tub,
cum este «Dacia» 1 300), ă
infruG::tuoase ş exagerat de mult
repetate de a porni motorul (în
e Un carburator, ă sau fil-
tru de ă murdare, îmbÎcsite
prilejuiesc consumul exagerat de
carburant prin modificarea debi-
tutui de ă ş prin ş
ă ţ de producere a por-
nirilor infructuoase repetate.
., Nu este bine ă ţ c1apeta
de aer ş ă ţ
rea cu amestec bogat ă ş
mult consumul carburant.
., ţ periodic eventualele
scurgeri de ă prin neetan-
ş ă ţ Începînd cu rezervoml ş
racordurile sale si terminînd cu
toate conductele de
organele sistemuloi
ş conexiuin
cu ":'fri'nn,.ort,:< c.api:lClIIUI
rulu;
.,
sale.
desfiinfclti conducta de re-
din carter si ve-
liberul ei traseu.
ţ vapori de combus-
tibil nears ţ care
fel sînt În ă ă
rind
e sistemul ale
carUI foarte fine conduc la
ş importante ale consumului.
De aceea, ţ acest sistem
148
ă benzina ă În
Clllndn se scurge necontenit În
carter), conducta de ventilatie
.. ă motor 'uzai
ă principalele cauze care mijl
cesc benzinei În
de uleI.
, timpul ru.laiulu,i, ă ben
zina se v.apC?nzeaza; ă oprire'
motorulul, din cauza ă ş
ş ă În acest fel a volumului
zelor din carter, aici ă aer
La Încercarea de a repune moto:
rul În ţ ă se poate
strecura printre pistoane ş cilindri
aprinzînd amestecul carburant
carter.
Rezultatul? ş de alimen-
tare cu ulei ş joja sînt aruncate cu
ţ ă la fel ca ş tubul de aeri-
sire.
ă cum am mai ţ
incidentul se produce mai frecvent
la motoarele mai uzate, ia care jo-
cul dintre piston ş cilindru este
ă dar el poate fi evitat ă
cauze care ă ă
trunderea benzinei În carter sînt
ă opsrativ.
periodic ş cu ă ş proce-
duri adecvate.
• ă efectuate la Bosch
au relevat ă utilizarea acelorasi
bujii pe un parcurs de mai mult de
12000-15000 krn produce majo-
rarea consumului de ă cu
cea 20% .
., O bujie ă poate provoca
o ş cu peste 25% a consu-
mului.
e Nu ţ ă ă termostat, mai
ales iarna. ţ la o tempe-
ă de reaim ă celei nor-
male, se ă În sistemul de
ă o cantitate de ă ă spo-
ă ă inutil consumul. De
exemplu, la 50 km/h, rulajul cu tem-
peratura motorului de 6O°C În loc
de 80°C ă consumul cu
În plus, ş timpul de
a motorului ă pornire, cu ace-
efect ă
ţ ia timp uleiul, În
ţ de Un ulei
vîscos
nergetice prin frecare ş ",m,nll'tlC';'\
consumul.
Este ă
torul la timp. Un calcul
te ă ă cheltuielile
ş consumului la Uii motor
uzat ă ş În trei ani de zile
costul ă sale capitale.
" Un filtru de'aer îmbîesit ă
ş depresiunea din carburator
ş produce ş debitului de
ă majorÎnd inutil consumul
cU 3-5%. Deci ă ţ ţ sau ţ
operativ elementul filtrant.
• Rateurile În carburator sau În
ă sînt surse de ă ele sînt
provocate fie de starea defectu-
ă a sistemului de aprindere, fie
de 'reglajul incorect al ţ
fie de ţ unor supape care
nu Închid corect.
e Tobele de ş ancra-
sate sau Înfundate produc ş
rea ţ a de car-
burant, ca urmare a ă contra-
presiunii. Nu le ţ deci.
• Frînele defecte, care ţ pot
provoca ş extraordinare ale
consumului de carburant. De ace-
ea, este bine ca la ş curselor
sau În pauze ă ţ starea
ă a rotilor.
(1 ş nu pare, modificarea geo-
metriei ţ are ţ di-
recte asupra consumului, prin ş
terea ă dintre pneuri ş sol.
• Nerespectarea presiunii nor-
male În ţ În sensul reducerii a-
cesteia nu numai ă ă ma-
jorarea consumului, dar produce
ş scoaterea ă din func-
ţ a pneului. De exemplu, la
60 km/h, ă presiunii În pneu
cu 0,8 bar (-0,8 kg/cm
2
) ă ş
consumul cu 5 I la suta de kilo-
metri.
BUJII ECHIVALENTE
EROM BOSCH CHAMPION lODGE
12,5 M14-240
W45T1
W95T1
W145T1
W175T1
W175T1
W225T1
W240T1 l$81;
l05
280T13S 1..2G
19 M14·l·145 W95T2
W125T2
19 MU·l·n5 W145T2
W160T2
19 !VIU 1..195 A W200T27 N·8Y
·225 W175T2 N-84; N·5
1'+;1-4
Constructorii de automobile au ă În
ţ ă la autovehiculele produse de ei ca
acestea ă prezinte ţ ă În exploatare, con-
ţ ergonomice pentru ă ş pasageri
ş un randament global cît mai mare, respectiv
un consum minim de carburant.
ă ă aproximativ un secol de
automobilului, motorul ă suferit mr,nn'!f'I'Ir!
modeste, În ţ caroseria sa a fost total
ă ca aspect ş ă
ă modificare a fost ă nu de cri-
terii estetice sau din ţ ă ci de legi
progresiv descoperite ş verificate În ă
Sigur, culoarea ş luciul vopselei sînt atribute
secundare ale unui automobil, cu toate ă ş
acestea ă in zilele noastre un rol aparte În
de În special femei.
pentru pentru ă ă
actual, cu un nivel de t"111"11'l,o::tll,tt:>
caro seriei, pe ă
ă un rol important.
Primele caro serii imitau aor08oe fidei aspectul
ă de ă cum ă dealtfel Orice
robot este prezentat cu aspectul imprumutat de
la om.
ş vitezei de pentru a,utomo"
bii a insemnat În ă formei caro-
seriei, ă a se o ă ă
care ă ă aerodinamicii.
O concretizare a ă ă a dat-o ing.
Persu, care În anul 1923 ă la ş o
caroserie sub forma unei ă de ă Auto-
mobilul realizat de ing. Persu ă ca o ă
a geniului creator al român ş poate fi
ă la Muzeul ş Se pare
ă automobilul lui Persu CI constituit punctul de
ş ţ pentru constructorii actuali
În care forma ă se
",nn,...,n",'''' calitate ă fotogra-
edificatoare În acest sens.
8reak stÎrsitul secolului XIX
150
A.utomobilul cu
d i n a m i c ă
151
Pentru ă ţ moto-
rului unui automobil, a unui motor
În general, se folosesc diverse me-
tode, fiecare cu avantajele ş dez-
avantajele respective. Metoda ex-
ă În continuare are avantajul ă
nu ă un mecanic sau
galvanic pentru tura-
ţ Singura ă ă În
cuplarea unei piese (vezi figura) pe
Printre cele mai lungi ş
particulare din lume se ă ă un
model Bugatti, «Sup
În 1941 În
constructor
Automobilul amin-
cilindri ş o lungime de
transporta
N.ANCRIAN
axul motorulUi sau pe un ax oare-
care ce ă o ţ ţ
ă cu cea a axului principal.
Principiul ă ă ţ con-
ă În întreruperea ţ ă unui
oscilator cu o ţ ă direct pro-
ţ ă cu tura"tia motorului. A-
cest principiu este unul dintre cele
mai sigure, fiind folosit curent În
industrie.
Montajul prezentat are În compu-
nerea sa un osci/ator realizat cu
tranzistorul T1, un redresor ş un
amplificator-integrator. Oscilatorul
ţ ă bobine, L1 ş L2, cu-
curs 234,1 km cu 3,78 I ae ă
pe un circuit Închis de 22,65 km.
Cei mai puternic tractor din
lume, Ks205 de
ă putere de
ş fost construit In
Texas.
., Primul vehicul ţ cu
dale a fost inventat în
din
mal mare uniciclu condus
de un om ă 9,7 m. EI a fost
condus În 1969 de un ă student,
care cu un an
inainte stabilise un record de de-
cu un unicic!u Înalt de 4 m
Vegas, în
plate inductiv astfel Încît ă ă
la ţ ţ În momentul
a .rot!i printre cele
doua mlezun, ţ trebuie ă
Înceteze. Bobinele se ă pe
miezuri de ferocart cu diametrul de
6--10 mm. Roata se ă din
aluminiu de 1-1,5 mrn. Diametrul
poate fi de circa 40 mm.
Redresarea impulsuri lor se reali-
ă cu ă tip EFD 110. Ur-
ă un integrator realizat cu ce-
lula R5C5. Timpul de integrare se
ă pentru ca acul instrumen_
tu lui ă nu vibreze la ţ cea
mai ă Tranzistorul T2 ampli.
12
r o+12V
L::f=:C

SC 177
ă semnalul cules de la integra-
tor. Instrumentul poate fi de orice
tip, cu ţ ă se etaloneze asa
Încît la ă de ă ă indice
10000 rot/min. Reglajul se reali-
ă din ţ semire-
glabil R6.
., Scriitorul
Boyd din Atlanta,
curs cu un automobil
un milion de mile timp
ani
de auto-
km Între Miami
San Francisco. EI fi ă
În 81 de ore de minute
cu o ă medie 63,71 ă
Printre cele mai mari pneuri
din lume ă ă cele construi-
firma cu un
diametru 3,6 m ş o greutate de
t.
Se ş ă pasiune
pe care o au copiii pentru automo-
bilele cu pedale, Nu avem decît
ă ă cînd se ă la volan
pentru a ţ succesul pe care
ÎI au aceste ă care ă
ţ tehnic ş reflexele copilului.
ă ă aici o ţ
care va avea un succes, ă
mai mare decît un simplu automo-
1
M.FLORESCU
bil cu pedale. ă ş
ă este ă copiilor de la 6
la 12 ani ş ş ru ă ş se
ş cu simplitate, ca un auto-
mobil ă fiind, În ş
timp, ă de zgomot. Este evi-
dent ă Încercat ă reducem
constructia la un minim care ă o
ă usor ă si la un cost
accesibil. Constructia'este prezen-
cu ţ ţ explicative în fi-
gura 1.
Este vorba de un vehicul cu un
loc, În ş rigid, cu patru ţ
ţ cu pivot central ş cu un
ansamblu motor ă dintr-un de-
maror auto vechi si o baterie de
acumulator auto. .
Majoritatea materialelor au fost
alese ca ă fie accesibile unui mare
ă de constructori. Pentru o
mai mare ţ a ţ
nu sînt indicate dimensiunile, func-
ţ de vîrsta copilului ş de materia-
lele disponibile constructorul ama-
tor urmînd ă ş ă ă
necesare. Cadrul dreptunghiular
este ă din ă longeroane de
lemn, rigidizate cu patru traverse,
ă traverse terminale ş ă
traverse În lJunctele de solicitare,
respectiv sub scaun ş sub ghiga-
jul volanului). Caroseria se face din
placaj ţ ă ă
3
sau chiar carton tare. Citeva
din lemn, dispuse convenabil,
de forma ă servi
caroserie!. Pentru o
(Continuare În pag,
Ce
inimile din
Asa
gul unuia
ă
866.
de conducere
experimentat om
aceasta. este viteza de
pe care
Antagonismul
responsabilitate, Între
ă ă ş agresivitatea
la volan ă deseori În habita-
elul unei ş Uneori înving cal-
mul, ţ atitudinea circum-
ă Alteori, stilului corect, pru-
dent, În ş timp ş sigur, îi sînt
preferate agresivitatea, indiscipli-
na, care pe ş ă fapte,
ale unor tragice
ă În
ţ a ă ca În mo-
ei maxim ă Încununeze
ţ celor ce au ă cu bro-
boane reci de sudoare.
S-a pe traseul Bucu-
în COITHma
10-B-866 era
ă cu pasageri la Cal)ac:itatea
sa ma xi ă La volan
În ă pe un sector de drum
aflat În ă Cînd masina s-a
apropiat de vîrful rampei,"a încer-
cat o ă ă ... ă ş
re ... , din sens opus se apropia un
alt autovehicul. ă ocupan-
ţ era aproape de ţ
pe ţ lor au ă broboane
sudoare. ş cu înfrigura-
re ă G.C., Într-o ulti-
155
ă ţ ă ă o
ă pentru
coliziunea ă cu auto-
vehiculul care se
se ă ş
ă s-a din
Momentul critic
ş ă au respirat
era nevoie de un asemenea
ment tensional.
Numai ă 'înf5fi",,,,,ro<>
antecedentele
îi scot În ",,,/Irl"'int.<l
60 de zile.
Ş Ţ
ă autoturismului 1-
BC-6570, Ionel Munteanu, la una
din i ntersediile «fierbinti» ale ă
ilei, nu ă semn'ificatia in-
dicatorului ă trecerea».
trunde cu ă În ţ toc-
mai în momentul În care a ă
ş autobuzul 31-BR-4453, coliziunea
1
FIGURA 5
se încheie cu accidentarea ă
a lui Ionel Munteanu ş a pasageru-
lui din dreapta, Victor Covrig. Cursa
ă litoral a lui lone! Munteanu
s-a Încheiat înainte de vreme, Îna-
inte de a se ajunge la Cap Aurora,
acolo unde ş programase ă ş
ă ţ Originea acci-
dentului se ă si Într-o ă ă
nejudicios ă Automobi-
listul a plecat din ă la ora 3,30
dimineata, ă la care În alte zile
se Întîmplarea mai are o
ţ ă Este mai ţ probabil ca
un automobilist din ă ă cu-
ă integral ă ţ cir-
culatiei din ă Prudenta trebuie
ă ă aceste lacune.
MAMA
un dicton care tre-
aplicat în special În ţ
Dar, ca În ţ ă
mai sînt destui automobilisti
mal ţ ţ ţ Despre o
menea ţ putem discu-
ta evoCÎnd faptele lui Iosif Cos ma.
Pe traseul Alba Iulia-Deva, În co-
muna Vintu de Jos, autoturismul
1
dixUl si se inlocuieste cu o tulie de
tipul celei de la at'ternator. ă
tura se face În mod rigid. Se va
alege o fulie cît mai ă Drept
organ intermediar de transmisie se
ş o ă ă ale ă
capete ies În afara compartimen-
tului motor. ă ă se face
din ţ ă ca ş axul volanului. Pe
axul intermediar se vor fixa: fulia
frinei, ă din material masiv
metalic sau te xtolit, fuiia interme-
ă I ş ă fu/ii intermediare li
identice. Existenta a ă trans-
misii distincte la ţ permite o alu-
necare oarecum ă existentei
unui ţ ă meca-
ă se face cu curele trapezoidale
de tip auto, alese convenabil. Pen-
tru a permite Întinderea curelelor,
bara ţ spate se face cu un jqc
pilotat de dînsul circula cu 102k'm/h.
ă facem o ă ş ţ ă cu
Iosif Cosma. In 1979 i se ş
ă permisul de conducere pentru
106 km, În 1900 pentru 91 km la ă
ţ din fire, mai are ş o
suspendare a permisului pentru
conducere sub ţ ă
alcoolice ş una pentru neacorda-
rea ă ţ pietonilor.
AmatO'rului nostru de ţ
care În orice moment poate pericli-
ta ţ ţ celor din
jur, nu-i va strica o examinare psi-
ă În afara testului de la
circu ţ
Pe bulevardul Aurel Vlaicu din
Cons1tanta se deplasa cu autoturis-
mul ă Nicolae, În
ă de 43 ani. la un moment dat,
autoturismul condus de dinsul ă
ă ş ţ de mers printr-un
viraj la stînga ş ş autoca-
mionul nr. 21-CT-410. ă "li-
156
4
longitudinal, ca În figura 4. Pe
ţ spate - pot fi de la o bici-
ă pentru copii -, se ă fulii
de ţ ă care ă se
ă fixa direct pe ţ Pentru
aceasta se face la stru ng o ă
ă ă ă cu un canal
pentru curea. Se ă urmele
ţ pe partea ă canalului
ş se ă ş ă astfel
ca ă putem fixa fulia de ţ
Fixarea se face cu o ă de Ol,
care se trece printre ă ă
Între ă Este evident ă orice
alt sistem se poate utiliza În ace-
ş scop. ţ transmisiei este:
ă D este diametrul fuliei motor,
fulia ă I va avea 20,
fulia ă " va avea 0, iar
fuliile de pe ţ motoare vor a-
vea Între 2 D ş 3 O - evident, iden-
colae ă o ă transfor-
ă Într-un traumatism cranioce-
rebra!. Acest accident s-a produs
pe fondul unei boli reumatice, ma-
ă prin anchilozarea coloa-
nei vertebrale si a membrelor.
Indicatiile me'dicilor de a ţ
la pilotarea unei ş pentru o
ă ă nu au fost recep-
tionate. putem discuta În acest caz
ş de o perdea ă Medicii În
asemenea ţ ă reco-
ă concrete privind folosirea
masinii În situatia utlOr boli cafe
ă starea ă a per-
soanei cu permis de conducere.
Un motiv În plus pentru a se re-
curge la vizitele medicale. Ele se
cer a fi efectuate la timp. Profesio-
nistii din an În an, amatorii care au
ă la vîrsta de 45 de ani din 5 În
5 ani, ă la 60 de ani din 3 în 3
ani, iar ă ă ă anual.
47
2

---- ------ ---c===
...... -"""""'--- - -- - - -- - -- ----
tice pentru cele ă roti. Detaliile
de ţ a fuliilor sînt pre-
zentate În figura 3.
Bateria trebuie, de asemenea, ă
fie bine ă pe ş pentru a nu
se ă Contactul se face din
ă lame elastice de ă sau
bronz, de la un comutator de tir
vechi, Între care ă ţ un
cutit din cupru. Cablurile trebuie
SCHE A
Ă
alese convenabil cu curentul din
circuit (circa 5 mm
2
). Contactul va
fi comandat pe pedala din dreapta.
Utilizarea unui reostat ar ă mai
ă dar nu este necesar ş
nici nu poate fi construit În bune
conditii de un amator. FrÎna a fost,
de ă foarte
mult. Un sabot cu un strat de cau-
ciuc (pneu auto) ă pe supra-
In marea familie a automobilisti-
lor ă o categorie aparte, cate-
gorie care ş ş un binemeri-
tat prestigiu prin atitudinea de În-
trajutorare ş de ă ă
În participarea la traficul rutier,
ă sub denumirea de «tra-
bantisti»,
ă o utilizare cît mai ratio-
ă a modestllilli autovehicul. tra-
fata unei fulii masive fixate de axul
intermediar al transmisiei. Existen-
ta unui asemenea sistem cu ax in-
termediar face ca transmisia ş
frÎnarea ă fie suficient de elastice.
Evident ă ţ de fantezia
ă dintre dv., ş poate
fi ă ă cu anexe diverse, far,
claxon etc.
ş sînt ş foarte ţ me-
canici auto ş pot rezolva pro-
blemele de Întretinere ă si
depanare ă ţ ş
ţ tehnice ce le ă ş pe
care ă a ş le: ă ţ
continuu. .
Avînd la ţ schema in-
ţ electrice, depanarea unui
«Trabant» devine o ţ ă
Iru'",'""""'?'" tace ca
a acestui ă unt
ă se ă considerabil,
din ă explclatian::!a
cu pneuri
triva tuturor ă duce
la accidente cu
Ş ş
<:<\,.,'",.oJt'0'\:'\ trebuie cel
ă folosind, de
un manometru
cu ţ pentru a avea
ţ sale. Nu ă
'n,...·rtlfiofi În aparatele altora ş nici
chiar În cele ale ţ de umflare,
care se pot detalona ă ă a fi repuse
in ordine operativ. Presiunea tre-
buie ă fie ă ă CÎnd pneul
este rece. Un cauciuc cald ă
cu cîteva zecimi de ă mai
mult ş aceasta ne poate induce În
eroare, determinÎndu-ne ă elimi-
ă o parte din aer pentru a resta-
158
Îna-
pne-
uri. vehiculul va fi scos ă si
ă 30 de minute. Este bin'e
care la 20°C
bar, la nu mai ă
bar, iar la ă pre-
este dezumflat.
cu
ne aÎndim numai la
riie radiale, umflate corect, ă
deformate ca un cauciuc conven-
ţ (diagonal) cu presiune insu-
ă Tendinta de
nea ÎI1 acest caz' ar fi
radial este chiar construit
pentru a accepta În rulaj ă
importante ă ă vreun pericol.
ă nu ă un pneu insuficient
umflat se ă rapid
laterale ale ă de rulare a)
ş se distruge repede din cauza În-
ă sale În timpul ru-
lajuluî; temperaturii in-
terioare a pneu lui face ca ş ă
tura dintre ă ş stratul
tector ă ă ă ducînd la
teriorarea cauciuculuL Un pneu
suficient umflat va ă Întrea-
ga a ă sale rulare
(fig. uniform ş a-
vînd o de nor-
ă Un pneu care
la presiunea ă no-
minale ă numai pe centrul
ă de rulare (fig. 1 c), uzindu-se
caro-
cazul În
care uzura a devenit vi-
ă nici o de salvare a
lui nu mai este ă deoarece
ă
puncte
construi
de ă
ă de ru Iare.
totul este În
zone de ă
se ş sursa acestei
ş se ă ă defectul. Este ă
rat ă procedeul cere ţ timp ş
ă dar el constituie cea mai
ă cale de prelungire a ţ
pneuluL
roti fII Iri-
care se <'el ITI ă
ţ Dar mai
"",,'oc<'Iri'\ ă ă ă
la care multi
negativ. Expe-
ă ţ directoare se
ă mai mult lateral, pe flancu-
riie ă de rulare, din cauza viraje-
lor, În timp ce ţ din se
ă mai mult pe de
ă parte, ţ motoare se ă
mai mult decît celelalte ca urmare
mrnv®=

inerente ce intervin
pneu ş sol. Rotirea ţ a-
ă sine un efect favorabil
de uniformizare a uzurii tuturor ro-
ţ vehiculului, ceea ce, evident,
conduce la ă duratei totale
de exploatare a acestora.
În ă ă cu aceasta este bine
ă ţ ă rotirea ţ se face
diferit, În ţ de tipul anvelopei
ş de ă de ţ utilizate în
acest proces. Pneurile radiale se
rotesc din ţ ă spre spate pe ace-
ş parte (fig. 7 a ş c), iar cele
ţ (diagonale) În cruce
(fig. 7 b ş d). ş ă pre-
ă schemele de rotire CÎnd se
folosesc patru ş respectiv, cinci
ţ Constructorii de anvelopa sus-
ţ ă ă ă ţ se
ă periodic. Ia intervale de
8000 km de rulaj, durata de exploa-
tare a pneurilor ş cu 20%. Cu
prilejul controalelor ă generale
se poate constata ţ unor um-
ă laterale sau pe ă Un
astfel de pneu trebuie aruncat sau
În cel mai bun caz ă ca re-
ă el nu mai ă ţ ă
deoarece carcasa sa s-a desprins
de stratul protector. Un astfel de
pneu poate exploda oricînd. Tot
PNEURI
RADIALE
Ă
STINGA
I a
Ă
DRr:APTA
PNEURI CONVENTIONALE
( DIAGONALE)
Ă Ă
STÎNGA DRE'APTA
m
t
jt
'SPATE
STfNGA DREAPTA
I
S)PAlf: ;/5PATE
DREAPTA
R\::lER\IÂ
cu ă ocaZIe, ţ ex-
ă a pneu lui trebuie ă ţ ă
de pietricele sau alte obiecte dure
incorporate În profilul ă ă
se ă fisuri, se ă
profunzimea lor cu o ş ţ ă
sau cu dispozitivul prezentat in fi-
gura 5. În cazul În care se ă
ă ă a ă ă la pin-
zele de cord, ă ţ o ă ă ă
ţ de un astfel de pneu.
Ş În ş ceva despre ţ
Uneori se ă ă la viteze de
cca 80-90 km/h, În structura ş
apar puternice ţ care se
simt În coloana volanului sau la
podea cînd se ă pe o ş
5
Ă
I
t
1
cu o acoperire foarte ă Nu nEr
ţ acest fenomen, chiar ă el
dispare la viteze inferioare sau mai
ridicate. EI nu este normal ş con"
stituie indiciul ţ unei de-
fectiuni care trebuie ă ă ina:.
inta ca pneurile ă fie ruinate.
Poate fi vorba de o ă neechili-
ă sau de un defect În ansamblul
ţ Pot exista ş cazuri cind
ţ volanului, podelei ş ban-:-
chetelor apar la viteze mici de
30-40 km/h; cauza, de ă ă
este o neregularitate ă
pe ţ unei ţ Pentru
a depista roata ă se ă
ş presiunea in toate pneurile
ă la limita ă ă de
fabricant (de ă 4-5 bar), prEr
siune la care ţ dispare. Se
ă apoi un rulaj scurt ş
ă ţ nu a ă ş
cauza trebuie ă ă În ă parte.
ă ţ a ă se aduc
apoi succesiv pneurile la presiunea
ă rulînd un timp pe un tra-
seu ă ă ă 1n momentul
În care se ă ţ vi-
ţ 'se conchide ă pneul În
care a fost ă presiunea ul-
tima ă are o ţ de geo-
metrie trebuie ă
rec:on1arlClatre: nu folo-
vehicul decît pneuri
radial
tate
1,5
În
Consumul pentru o
0,8 W este de aoroJ(lma1t1v
177
in
sorbit
tru
ă ·0
US ă ă
Difuzorul
mic de 2,5 VA
181
auzit de multe
ori, uneori ă ş
formularea
nefavorabil
ă A-
lucru ă În-
ă ă
ă
din ţ
În figura 6
are cel mai tav'orclbil
unghi pentru
f
Anglia.
ţ ă + ş ă Hl
3) lJnitate de
I
ă
disPWlen:la numerelor {pagina 119).
5,
..... :
-,--te.
:'Y!


\
j
J
!
,
qm>t,ltate lncadrul •• Festivalufl.li«Cîntarea României» Almanahtd
tel1niUm (p.3). ţ U.T.C. (p. 5). Radioamatori ş (p.7)
4fAero ş navomodeUsm(p. 9) • ă privind navigatia ă
pentru ă Înventator (p. 11). Ce ş ţ despre
t.NJ.D.? (p.14) • Muzeul tehnic ;<Prof. ing. D. Leonida» -centru deedu-
ş ţ ă tineretului (p. 1tlr. Forumul ţ lumii pentru uma·
ş 20) • . Cercuriletehnico-aplicative (p .. 23-29). Un posibil model:
de ş ţ ă .. ş ă pentru tineret din ş (p •. 30). Radioama-
torism 33-51): Receptor reflex în gama 1.6-5 MHz; Mixer autooscilator;
ţ ă ssa in 40 m; Formatoare de semnale TTL; Transceiver pentru
balJda de 14 MHz; Transceiver SSB in 10 ro • Laborator (p. 52-74): Marcarea
c:ondensatoarelor; Clasificarea ş Capacimetre; ă ă
Preamplificator; Osciloscop; Stabilizator; Vizualizarea caracteristicilortran-
zistoarelor; Receptor; Stabilizator autoprotejat; Montarea componentelor
electronice; Tehnologia ă rezistoarelor; Etaj de intrare; ă ă ele
metale. Cine-Foto (p. 75-96): Dispozitiv· pentru ţ ă expono-
ă Revelatori-fixatori; ţ in expunere; ă ţ ă a apa-
ratului de ă ă de curent constant; Utilizarea indicilor de .expunere;
Din obiective vechi . .,teleobiective noi • Hi .. Fi (p. 97-110): Corectiii.Înampli-
ficatoarele. de ţ ă Generatoare de efecte sonore; Amplificator
universal pentru magnetofon; Amplificator 2 W; •
Noi surse de energie (p.111-129): ţ solare pasive;.lEst;mareaputerii
hidrauJice; Microagregatul M.LU. 0,25; Motor eolian vertical; ă de
ă cu motor eolian; Frigider cu ... biogaz • ă (p .. 130,..141):
ă ă ţ de 50 Hz pentru ceasuri electrice; ă
pentru umiditate; Zar electronic; Tester; Dispozitiv de ă cu auto-
ţ Diode-diode; Stabilizator pentru ă tensiune; Redresor; Tre-
cerea ă pe ă Auto-Moto (p. 142-160): electro-
ă ă Ce ş despre bujii?; Explozii necontrolate; Impotriva
risipei; Turometru inductiv; Microautomobilelectronic; Dialog cu ... condu-
ă auto; Un ă important - pneul • Atelier (p. 161-167): Colo-
rarea ă a metalelor; Preamplificator; VU-metru; Aparat pentru
ă ţ pentru amatori; Voltmetru electronic; Suport pentru
tablouri. ă În ţ ă Tehnium-Service (p. 173-183) • Di-
vertisment (p. 184-192): «Cine este mai iute»; ă Tir electronic;
Bumerang; Jocuri matematice; Cuvinte ş Umor; Teste.
Almanah realizat de revista «TEHNIUM», ă de C.C. al U.T.C.
ş ing. IOAN EREMIA AlBESCU
Secretar responsabil de ţ ing. IUE Ă
Redactorul almanahului: Ă ST Ă
Prezentarea ă ă ADRIAN MATEESCU
Corectura: VICTORIA STAN, UA DECE.
Tiparul executat la Combinatul poligrafic «Casa Scînteii» - ş

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->