P. 1
Coruptia Si Conciliul Europei

Coruptia Si Conciliul Europei

|Views: 15|Likes:
Published by Popa Florin Marius

More info:

Published by: Popa Florin Marius on Mar 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/24/2014

pdf

text

original

Sections

  • Preambul
  • Capitolul I – M suri de întreprins la nivel na ional
  • Articolul 1 – Scopul
  • Articolul 2 – Defini ia corup iei
  • Articolul 3 – Indemniza ia pentru pagube
  • Articolul 4 – Responsabilitatea
  • Articolul 5 – Responsabilitatea statului
  • Articolul 6 – Neglijen a concurent
  • Articolul 7 – Termenele
  • Articolul 8 – Validitatea contractelor
  • Articolul 9 – Protec ia salaria ilor
  • Articolul 10 –Bilan ul contabil i auditul
  • Articolul 11 – Ob inerea de probe
  • Articolul 12 – M suri conservatoare
  • Capitolul II – Cooperarea interna ional i monitorizarea punerii în aplicare
  • Articolul 13 - Cooperarea interna ional
  • Articolul 14 – Monitorizarea
  • Capitolul III – Clauze finale
  • Articolul 15 – Semnarea i intrarea în vigoare
  • Articolul 16 – Aderarea la Conven ie
  • Articolul 17 – Rezerve
  • Articolul 18 – Aplicarea teritorial
  • Articolul 19 – Rela iile cu alte instrumente i acorduri
  • Articolul 20 – Amendamente
  • Articolul 21 – Rezolvarea diferendelor
  • Articolul 22 – Denun area
  • Articolul 23 – Notificarea
  • II. Comentarii referitoare la articolele Conven iei civile privind corup ia
  • Articolul 1 – Obiectivul
  • Articolul 2 – Defini ia
  • Articolul 9 – Protec ia angaja ilor
  • Articolul 10 – Bilan ul contabil i auditul
  • Articolul 11 – Ob inerea probelor
  • Articolul 13 – Cooperarea interna ional
  • III. Clauze finale
  • Raportul explicativ al Conven iei penale privind corup ia
  • III. Conven ia
  • IV. Comentarii
  • Capitolul I – Terminologie
  • Articolul 1 – Terminologie
  • Capitolul II – M surile de luat la nivel na ional
  • Articolul 11 – Corup ia judec torilor i agen ilor cur ilor interna ionale
  • Articolul 12 – Traficul de influen
  • Articolul 13 – Sp larea banilor rezulta i din delicte de corup ie
  • Articolul 14 – Infrac iunile contabile
  • Articolul 15 – Actele de participare
  • Articolul 16 – Imunitatea
  • Articolul 17 – Jurisdic ia
  • Articolul 18 – R spunderea persoanelor juridice
  • Articolul 19 – Sanc iuni i m suri
  • Articolul 21 – Cooperarea între autorit i
  • Articolul 22 – Protec ia colaboratorilor justi iei i a martorilor
  • Capitolul III – Monitorizarea aplic rii
  • Capitolul IV – Cooperarea interna ional
  • Articolul 26 – Asisten a reciproc
  • Articolul 27 – Extr darea
  • Articolul 28 – Informa iile spontane
  • Articolul 29 – Autoritatea central
  • Articolul 30 – Comunicarea direct
  • Articolul 31 – Informarea
  • Apel
  • Articolul 4 - Corup ia membrilor adun rilor publice na ionale
  • Articolul 6 - Corup ia membrilor adun rilor publice str ine
  • Articolul 7 - Corup ia activ în sectorul privat
  • Articolul 8 - Corup ia pasiv în sectorul privat
  • Articolul 9 - Corup ia func ionarilor interna ionali
  • Articolul 11 - Corup ia judec torilor i agen ilor cur ilor interna ionale
  • Articolul 12 - Traficul de influen
  • Articolul 13 - Sp larea banilor rezulta i din delictele de corup ie
  • Articolul 14 - Infrac iunile contabile
  • Articolul 15 - Actele de participare
  • Articolul 16 - Imunitatea
  • Articolul 18 - R spunderea persoanelor juridice
  • Articolul 19 - Sanc iuni i m suri
  • Articolul 20 - Autorit i specializate
  • Articolul 21 - Cooperarea între autorit ile na ionale
  • Articolul 22 - Protec ia colaboratorilor justi iei i a martorilor
  • Articolul 24 - Monitorizarea
  • Articolul 27 - Extr darea
  • Articolul 28 - Informa iile spontane
  • Articolul 30 - Comunicarea direct
  • Articolul 31 - Informarea
  • Articolul 33 - Aderarea la Conven ie
  • Articolul 34 - Aplicarea teritorial
  • Articolul 35 - Rela iile cu alte conven ii i acorduri
  • Articolul 36 - Declara ii
  • Articolul 37 - Rezerve
  • Articolul 38 - Validarea i examinarea declara iilor i rezervelor
  • Articolul 39 - Amendamente
  • Articolul 40 - Rezolvarea diferendelor
  • Articolul 41 - Denun area
  • Articolul 42 - Notificarea

Seria Tratatelor Europene nr.

174

CONVEN IA CIVIL PRIVIND CORUP IA i raportul explicativ

Conven ia civil privind corup ia
Preambul Statele membre ale Consiliului Europei, celelalte state semnatare ale prezentei Conven ii, i Comunitatea European ,

Considerând c scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai strâns între membrii s i; Con tiente de importan a înt ririi cooper rii interna ionale în lupta împotriva corup iei; Subliniind faptul c , corup ia reprezint o grav amenin are pentru suprema ia legii, democra ie i drepturile omului, echitate i dreptate social , împiedic dezvoltarea economic i pune în pericol func ionarea corect i cinstit a economiei de pia ; Recunoscând consecin ele negative ale corup iei asupra individului, întreprinderilor i statelor, precum i asupra institu iilor interna ionale; Convinse de importan a pentru dreptul civil de a contribui la lupta împotriva corup iei, în special permi ând persoanelor care au suferit un prejudiciu s ob in o repara ie echitabil ; Amintind concluziile i rezolu iile celei de a 19-a (Malta, 1994), a 21-a (Republica Ceh , 1997) i a 22-a (Moldova, 1999) Conferin a mini trilor europeni ai justi iei; inând seama de Programul de ac iune împotriva corup iei adoptat de Comitetul Mini trilor în noiembrie 1996; inând, de asemenea, seama de studiul de fezabilitate privind elaborarea unei conven ii asupra ac iunilor civile pentru compensarea prejudiciilor rezultând din fapte de corup ie, aprobat de Comitetul Mini trilor în februarie 1997; Având în vedere Rezolu ia (97) 24 privind cele 20 de principii directoare pentru lupta împotriva corup iei, adoptat de Comitetul Mini trilor în noiembrie 1997, la cea de a 101-a sesiune a sa, Rezolu ia (98) 7 referitoare la autoriza ia de a realiza Acordul par ial i extins care înfiin eaz “Grupul statelor împotriva corup iei – GRECO” adoptat de Comitetul Mini trilor în mai 1998, la cea de a 102-a sesiune a sa i Rezolu ia (99) 5 care instituie GRECO, adoptat la 1 mai 1999; Amintind Declara ia final i Planul de ac iune adoptate de efii de stat i de guvern ai Consiliului Europei cu prilejul celui de al 2-lea Summit de la Strasbourg, în octombrie 1997; Am convenit asupra celor ce urmeaz :

2

Capitolul I – M suri de întreprins la nivel na ional Articolul 1 – Scopul Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern recursuri eficiente în favoarea persoanelor care au suferit prejudicii rezultând dintr-un act de corup ie, pentru a le permite s - i apere drepturile i interesele, inclusiv posibilitatea de a ob ine desp gubiri. Articolul 2 – Defini ia corup iei Pentru scopul prezentei Conven ii, prin “corup ie” se în elege faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct sau indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit sau promisiunea unui asemenea avantaj necuvenit care afecteaz exercitarea normal a unei func ii sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau al avantajului necuvenit sau al promisiunii unui asemenea avantaj necuvenit. Articolul 3 – Indemniza ia pentru pagube 1 Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern ca persoanele care au suferit un prejudiciu rezultând dintr-un act de corup ie s aib dreptul s ini ieze o ac iune în vederea ob inerii repara iei integrale a acestui prejudiciu. 2 Aceast repara ie se poate referi la daunele patrimoniale deja suferite, nerealizarea profitului i prejudiciile extra-patrimoniale. Articolul 4 – Responsabilitatea 1 Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern ca urm toarele condi ii s fie întrunite pentru ca prejudiciul s poat fi compensat: i pârâtul a comis sau autorizat actul de corup ie sau a omis s ia m suri rezonabile pentru a preveni actul de corup ie; ii reclamantul a suferit un prejudiciu; i iii exist o rela ie de cauzalitate între actul de corup ie i prejudiciu. 2 Fiecare Parte va prevedea în legisla ia sa intern c dac mai mul i pârâ i sunt responsabili de prejudiciile rezultând din acela i act de corup ie, ei sunt responsabili de acestea în mod solidar i individual. Articolul 5 – Responsabilitatea statului Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern proceduri adecvate care s permit persoanelor care au suferit o daun rezultând dintr-un act de corup ie comis de unul din agen ii s i publici în exerci iul func iunilor sale s cear s fie compensa i de c tre stat sau, în cazul în care Partea nu este un stat, de autorit ile competente ale acestei P r i.

3

2 Dreptul P r ilor care guverneaz suspendarea sau întreruperea termenelor se aplic . Articolul 8 – Validitatea contractelor 1 Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern c orice contract sau orice clauz a unui contract al c rui obiect este un act de corup ie s fie nul i neavenit. dac reclamantul a contribuit. de bun credin i pe baza unor suspiciuni rezonabile. fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern ca persoanele îns rcinate cu controlul conturilor s se asigure c bilan urile anuale prezint o imagine fidel a situa iei financiare a firmei. Articolul 11 – Ob inerea de probe Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern proceduri eficace pentru dobândirea de probe în cadrul unei proceduri civile consecutive unui act de corup ie. începând de la data la care a fost comis actul de corup ie. denun fapte de corup ie persoanelor sau autorit ilor responsabile.Articolul 6 – Neglijen a concurent Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern c . la producerea prejudiciului sau la agravarea sa. aceast ac iune nu va mai putea fi ini iat dup expirarea unui termen de cel pu in zece ani.i prejudicia dreptul de a cere desp gubiri. 4 . compensa ia prejudiciului poate fi redus sau suprimat inând seama de împrejur ri. Totu i. 2 Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern c orice Parte la un contract al c rui consim mânt a fost viciat de un act de corup ie poate solicita tribunalului anularea acestui contract. Articolul 10 –Bilan ul contabil i auditul 1 Fiecare Parte va lua m surile necesare în dreptul s u intern pentru ca bilan urile anuale ale firmelor s fie stabilite cu claritate i s dea o imagine fidel a situa iei financiare a firmei. dac este cazul. 2 Pentru a preveni comiterea de acte de corup ie. Articolul 12 – M suri conservatoare Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern m surile judiciare conservatoare necesare prezerv rii drepturilor i intereselor P r ilor în timpul procedurilor civile consecutive unui act de corup ie. termenelor prescrise în paragraful 1. f r a. Articolul 9 – Protec ia salaria ilor Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern o protec ie adecvat împotriva oric rei sanc iuni nejustificate fa de salaria ii care. din vina sa. Articolul 7 – Termenele 1 Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern c ac iunea de repara ie a prejudiciului se prescrie la expirarea unui termen de minimum trei ani începând din ziua în care persoana care a suferit un prejudiciu avea cuno tin sau ar fi trebuit în mod rezonabil s aib cuno tin de prejudiciu sau de actul de corup ie i de identitatea persoanei responsabile.

statelor nemembre care au participat la elaborarea sa. recunoa terea i executarea deciziilor din str in tate i cheltuielile. aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data exprim rii consim mântului s u de a fi obligat prin Conven ie conform prevederilor paragrafului 2. accept rii sau aprob rii. va deveni membru în mod automat în ziua intr rii în vigoare a prezentei Conven ii în privin a sa. 5 Modalit ile deosebite de participare a Comunit ii Europene la Grupul de state împotriva corup iei (GRECO) vor fi determinate. accept rii sau aprob rii va deveni membru în mod automat în ziua intr rii în vigoare a prezentei Conven ii. Orice semnatar membru al Grupului de state împotriva corup iei (GRECO) în momentul ratific rii. Orice astfel de semnatar membru al Grupului de state împotriva corup iei (GRECO) în momentul ratific rii. Instrumentele de ratificare. conform prevederilor paragrafului 2. în m sura în care este necesar. Comitetul Mini trilor al Consiliului Europei va putea. Articolul 16 – Aderarea la Conven ie 1 Dup intrarea în vigoare a prezentei Conven ii. dup consultarea P r ilor la Conven ie.Capitolul II – Cooperarea interna ional Articolul 13 . accept rii sau aprob rii. 2 Prezenta Conven ie va fi supus ratific rii. 3 Prezenta Conven ie va intra în vigoare în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data la care patrusprezece semnatari i-au exprimat consim mântul de a se obliga prin Conven ie. precum i Comunit ii Europene. de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la Secretarul General al Consiliului Europei. precum i în conformitate cu prevederile legisla iei lor interne. conform prevederilor instrumentelor interna ionale pertinente privind cooperarea interna ional în probleme civile i comerciale la care ele sunt P r i. Capitolul III – Clauze finale Articolul 15 – Semnarea i intrarea în vigoare 1 Prezenta Conven ie este deschis spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei. competen a. s invite orice stat membru al 5 .Cooperarea interna ional i monitorizarea punerii în aplicare P r ile vor coopera în mod eficace în problemele referitoare la procedurile civile în materie de corup ie. în special în ceea ce prive te notificarea actelor. de comun acord cu Comunitatea European . ob inerea de probe în str in tate. Articolul 14 – Monitorizarea Grupul de state împotriva corup iei (GRECO) asigur monitorizarea punerii în aplicare a prezentei Conven ii de c tre P r i. 4 Pentru orice semnatar care î i va exprima ulterior consim mântul de a fi obligat prin Conven ie.

3 Orice declara ie f cut în virtutea celor dou paragrafe precedente va putea fi retras .Consiliului care nu a participat la elaborarea sa. s adere la prezenta Conven ie printr-o decizie luat cu majoritatea prev zut în articolul 20. dac nu este deja în momentul ader rii. s desemneze teritoriul sau teritoriile c rora li se va aplica prezenta Conven ie. Conven ia va intra în vigoare în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni dup data depunerii instrumentului de aderare la Secretarul General al Consiliului Europei. f r a prejudicia obiectivele i principiile prezentei Conven ii. în scopul complet rii sau înt ririi prevederilor acesteia sau pentru a facilita aplicarea principiilor pe care ea le consacr sau. 3 Atunci când dou sau mai multe P r i au încheiat un acord sau un tratat privind un subiect acoperit de prezenta Conven ie sau atunci când ele au stabilit într-un alt mod rela iile lor referitoare la acest subiect. al statutului Consiliului Europei i cu unanimitatea reprezentan ilor P r ilor ce fac parte din Comitet. în ziua intr rii în vigoare a prezentei Conven ii în privin a sa. în ceea ce prive te orice teritoriu desemnat în aceast declara ie. în momentul semn rii sau în momentul depunerii instrumentului de ratificare. 2 Pentru fiecare stat aderent. Articolul 17 – Rezerve Nici o rezerv la prevederile acestei Conven ii nu este admis . la orice dat ulterioar . 2 Orice Parte va putea. Articolul 19 – Rela iile cu alte instrumente i acorduri 1 Prezenta Conven ie nu aduce atingere drepturilor i obliga iilor decurgând din instrumente interna ionale multilaterale privind probleme deosebite. tratat sau aranjament în locul prezentei Conven ii.d. de aprobare sau de aderare. s se supun unor reglement ri în aceast problem în cadrul unui sistem special care este obligatoriu în momentul deschiderii spre semnare a prezentei Conven ii. Retragerea va intra în vigoare în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data primirii notific rii respective de c tre Secretarul General. Fiecare stat aderent va deveni în mod automat membru al GRECO. s extind aplicarea prezentei Conven ii la orice alt teritoriu desemnat în declara ie. prin notificare adresat Secretarului General. 2 P r ile la Conven ie vor putea încheia între ele acorduri bilaterale sau multilaterale referitoare la probleme reglementate prin prezenta Conven ie. printr-o declara ie adresat Secretarului General al Consiliului Europei. 6 . Articolul 18 – Aplicarea teritorial 1 Orice stat sau Comunitatea European va putea. de acceptare. Conven ia va intra în vigoare în privin a acestui teritoriu în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data primirii declara iei respective de c tre Secretarul General. ele pot aplica respectivul acord.

s denun e prezenta Conven ie. Comunit ii Europene. 5 Orice amendament adoptat conform paragrafului 3 al prezentului articol va intra în vigoare în cea de a treizecea zi dup ce toate P r ile îl vor fi informat pe Secretarul General c ele l-au acceptat. adresând o notificare Secretarului General al Consiliului Europei. în orice moment. Articolul 21 – Rezolvarea diferendelor 1 Comitetul european de cooperare juridic (CDCJ al Consiliului Europei va fi informat în privin a interpret rii i aplic rii prezentei Conven ii. 3 Comitetul Mini trilor examineaz amendamentul propus i avizul Comitetului european de cooperare juridic (CDCJ) i. 2 Denun area va deveni efectiv în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data primirii notific rii de c tre Secretarul General. de acceptare. 2 Orice amendament propus de o Parte este comunicat Comitetului european de cooperare juridic (CDCJ). 7 . statelor nemembre care au participat la elaborarea acestei Conven ii. Articolul 23 – Notificarea Secretarul General al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului i tuturor semnatarilor i P r ilor la prezenta Conven ie: a b orice semnare. depunerea oric rui instrument de ratificare. inclusiv prezentarea diferendului Comitetului european de cooperare juridic (CDCJ. care supune Comitetului Mini trilor avizul s u privind amendamentul propus. 4 Textul oric rui amendament adoptat de Comitetul Mini trilor conform paragrafului 3 al prezentului articol este transmis P r ilor pentru acceptare. Articolul 22 – Denun area 1 Fiecare Parte poate. precum i oric rui stat care a aderat sau care a fost invitat s adere la prezenta Conven ie. 2 În caz de diferend între P r i privind interpretarea sau aplicarea prezentei Conven ii.Articolul 20 – Amendamente 1 Amendamente la prezenta Conven ie pot fi propuse de fiecare Parte i orice propunere va fi comunicat de Secretarul General al Consiliului Europei statelor membre ale Consiliului Europei. dup consultarea P r ilor la aceast Conven ie care nu sunt membre ale Consiliului Europei. conform acordului comun între P r ile interesate. unui tribunal de arbitraj care va lua hot râri obligatorii pentru P r i sau Cur ii interna ionale de justi ie. conform prevederilor articolului 16. ele se vor str dui s ajung la o rezolvare a diferendului prin negociere sau orice alt mijloc pa nic la alegerea lor. poate adopta amendamentul. de aprobare sau de aderare.

c d orice dat de intrare în vigoare a prezentei Conven ii. Drept care subsemna ii. 8 . la 4 noiembrie 1999. statelor nemembre care au participat la elaborarea Conven iei. orice alt act. au semnat prezenta Conven ie. având depline puteri în acest scop. precum i oric rui stat invitat s adere la ea. Întocmit la Strasbourg. conform articolelor sale 15 i 16. cele dou texte fiind egal autentice. Secretarul General al Consiliului Europei va transmite copie certificat fiec rui stat membru al Consiliului Europei. notificare sau comunicare referitoare la prezenta Conven ie. în francez i englez . Comunit ii Europene. într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei.

5. Comitetul Mini trilor a îns rcinat GMC s aplice acest program înainte de sfâr itul anului 2000. 4. Totu i. 1 privind leg turile între corup ie i criminalitatea organizat . Grupul a fost mandatat s examineze m surile susceptibile de a fi în mod util incluse într-un program interna ional de ac iune împotriva corup iei. inut în 1994. inând seama în mod corespunz tor de activitatea altor organiza ii interna ionale i s examineze posibilitatea de a elabora legi-model sau coduri de conduit în domenii determinate. mini trii europeni ai justi iei au adoptat Rezolu ia nr. multidisciplinar i cuprinz toare a corup iei. Programul de ac iune împotriva corup iei (PAC). care va avea sarcina de a determina m surile ce ar putea fi incluse într-un program de ac iune la nivel interna ional i de a studia posibilitatea de a elabora legi-model sau coduri de conduit . democra ie. institu ie european a c rui rol primordial în materie de ap rare a acestor valori fundamentale trebuie s r spund acestei amenin ri. Cu prilejul celei de a 21-a Conferin e (Praga 1997). Introducere a. plasat sub responsabilitatea comun a Comitetului european pentru probleme criminale (CDPC) i a Comitetului european de cooperare juridic (CDCJ). precum i conven ii interna ionale în acest domeniu. stabilitatea institu iilor democratice. Mini trii au estimat c . În lumina acestor recomand ri. suprema ia legii i drepturile omului iar Consiliul Europei. Mai mult. Consiliul Europei particip activ la lupta interna ional împotriva corup iei datorit amenin rii evidente pe care aceasta o reprezint pentru principiile fundamentale pe care le ap r aceast institu ie. 6. 9 . corup ia constituie o amenin are major pentru statul de drept. La Conferin a de la Malta a mini trilor europeni ai justi iei. specificitatea Consiliului Europei rezid în abordarea multidisciplinar a fenomenului care const în tratarea corup iei din punctul de vedere al dreptului penal. drepturile omului i progresul economic i social. 3. Ei au subliniat c . A fost subliniat importan a stabilirii unui mecanism de urm rire a îndeplinirii angajamentelor con inute în aceste instrumente. i anume: suprema ia legii.Raportul explicativ al Conven iei civile privind corup ia I. care se str duie te s acopere toate aspectele luptei interna ionale împotriva acestui fenomen. Consiliului Europei a lansat ini iativa sa împotriva corup iei. corup ia este o problem care se preteaz bine la cooperarea interna ional : ea este comun majorit ii. civil i administrativ. elaborat de GMC în 1995 i adoptat de Comitetul Mini trilor la finele anului 1996 este un document ambi ios. Considerente generale 1. s înfiin eze Grupul multidisciplinar privind corup ia (GMC). 2. precum i o conven ie interna ional privind acest subiect i un mecanism de urm rire a aplic rii angajamentelor con inute în aceste instrumente. corup ia reprezint o grav amenin are pentru democra ie. GMC i-a început activitatea în martie 1995. Comitetul Mini trilor a convenit. El define te sectoarele în care sunt necesare ac iuni i prevede un anumit num r de m suri ce trebuie urm rite pentru a asigura o abordare global . în septembrie 1994. dac nu tuturor statelor membre i prezint adeseori aspecte transna ionale. Rezolu ia adoptat la aceast conferin se subscrie necesit ii unei abord ri multidisciplinare i a recomandat înfiin area unui Grup multidisciplinar privind corup ia (GMC). s fac propuneri privind priorit ile i structurile de lucru adecvate.

cu prilejul celei de a 101-a sesiuni inut la 6 noiembrie 1997 a adoptat Rezolu ia (97) 24 privind cele dou zeci de principii directoare pentru lupta împotriva corup iei.i împ rt i experien ele i de a întreprinde ac iuni comune. în conformitate cu Programul de ac iune împotriva corup iei al Consiliului Europei. Într-adev r.i uni eforturile. înfiin eaz “Grupul de state împotriva corup iei – GRECO”. mini trii europeni ai justi iei au adoptat Rezolu ia nr. La 15 februarie 1996. cu prilejul celei de a 558-a reuniuni a Delega ilor mini trilor.drepturile omului. împiedic dezvoltarea economic i pune în pericol stabilitatea institu iilor democratice i bazele morale ale societ ii. Pentru a c uta r spunsuri comune la provoc rile ridicate de corup ie la scara continentului i a încuraja cooperarea între statele membre ale Consiliului Europei în lupta împotriva corup iei. “dreptul civil este direct legat de dreptul penal i de dreptul administrativ. posibilitatea de a reac iona împotriva fenomenelor de corup ie prin m suri de drept civil este una din caracteristicile marcante ale abord rii de c tre Consiliul Europei a luptei împotriva corup iei. La 10 i 11 octombrie 1997. De asemenea. 7. 9. 11. între altele. În consecin . a. Comitetul Mini trilor. pot fi solicitate desp gubiri datorit actului criminal. ei sau declarat convin i c succesul unei strategii împotriva corup iei i crimei organizate necesit o angajare ferm a statelor în a. în special. 10. ca urmare a adopt rii Conven iei penale privind corup ia (Seria de tratate europene nr. Principiul 17 prevede în mod expres c statele trebuie ”s asigure c dreptul lor civil ine seama de necesitatea de a lupta împotriva corup iei i prevede. Când o infrac iune precum corup ia este interzis de dreptul penal. Comitetul Mini trilor. remedii efective pentru cei ale c ror drepturi i interese sunt afectate de aceasta”. Programul de ac iune împotriva corup iei arat c . În mod similar. Mini trii europeni ai justi iei au recomandat în mod expres s se accelereze îndeplinirea Programului de ac iune împotriva corup iei i s se continue activitatea privind elaborarea unui instrument interna ional în domeniul dreptului civil care s prevad . 3 privind lupta împotriva corup iei. la Strasbourg a avut loc cel de-al 2-lea Summit al efilor de stat i de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei. Consiliul Europei a elaborat un instrument juridic interna ional vizând lupta împotriva corup iei prin intermediul ac iunilor civile. 10 . 8.i salvgardeze interesele prin intermediul dreptului civil decât s fac uz de ac iune în dreptul penal. efii de stat i de guvern au îns rcinat. Cu prilejul celei de a 22-a Conferin e (Chi in u. Mandatul i studiul de fezabilitate 12. Victimele ar putea considera c este u or s . între altele. Comitetul Mini trilor s încheie rapid munca de elaborare a instrumentelor juridice interna ionale. o administra ie care nu. b. a hot rât s solicite GMC. echitate i justi ie social . respectiv. în care ei cer de urgen Comitetului Mini trilor s adopte proiectul de conven ie privind aspectele civile ale corup iei i deschiderea ei spre semnare înainte de finele anului 1999.i exercit suficient responsabilit ile sale de control s-ar putea g si în situa ia de a i se reclama desp gubiri”. 173) i a Rezolu iei (98) 7 i (99) 5. iunie 1999). care autorizeaz i. între altele. în lupta împotriva corup iei. “s ini ieze un studiu referitor la posibilitatea de a elabora o Conven ie privind ac iunile civile ca modalitate de compensare a prejudiciilor rezultând din fapte de corup ie”. repara ia prejudiciilor ce rezult din fapte de corup ie.

m surile conservatoare i cooperarea interna ional . problemele probelor i ale eviden ierii leg turii de cauzalitate între acte prejudicii. GMC a examinat acest proiect cu prilejul reuniunilor sale plenare – cea de a 15-a (decembrie 1998) i cea de a 16-a (februarie 1998). Conven ia civil privind corup ia 19. i 16. Studiul de fezabilitate se încheie cu un anumit num r de teme care ar trebui s fie examinate în cadrul elabor rii unui proiect de instrument interna ional relativ la aceast problem . Totu i. La cea de a 662-a reuniune a Delega ilor mini trilor (martie 1999). protec ia salaria ilor. precum compensa ia pentru prejudicii. GMC a solicitat avizul organiza iei Transparen a Interna ional (TI). De asemenea. neglijen a concurent . Proiectul de conven ie a fost apoi transmis Comitetului european de cooperare juridic (CDCJ) pentru avizare i Comitetului Mini trilor în scopul de a-i permite s consulte Adunarea Parlamentar . subliniind în special motivele pro sau contra elabor rii de instrumente interna ionale în domeniu. GMC a finalizat studiul. studiul subliniaz c în pofida diferen elor existente între legisla iile na ionale. validitatea contractelor. 17. rolul controlorilor de conturi. 15. care apoi a fost transmis GMC. aspectele fiscale ale pl ilor ilicite i leg turile lor cu distorsiunea concuren ei.13. protec ia salaria ilor. al Camerei Interna ionale de 11 . Comitetul Mini trilor a invitat Adunarea Parlamentar s formuleze o opinie asupra proiectului de conven ie civil privind corup ia. Dup ce a primit r spunsurile din partea majorit ii statelor membre ale Consiliului Europei. Grupul de lucru privind dreptul civil al GMC s-a întrunit de dou ori în 1997 i de dou ori în 1998 pentru a examina i a pune la punct proiectul de Conven ie civil privind corup ia. procedurile (inclusiv cheltuielile de procedur ) i cooperarea interna ional . care a fost supus Comitetului Mini trilor în martie 1997. La urma urmei. identificarea principalelor victime poten iale ale actelor de corup ie. 18. nici s se tolereze practicile de corup ie. stabilirea bilan urilor i verificarea conturilor. al Camerei Interna ionale de Comer (CCI). toate legile se bazeaz pe un singur numitor comun i anume c nu trebuie nici s se încurajeze. 14. Textul abordeaz . o abordare interna ional a c ilor oferite de dreptul civil în lupta împotriva corup iei este în acela i timp posibil i necesar . se poate g si o baz comun i ar p rea util s se analizeze i s se clarifice similitudinea i diferen ele. între altele. c. urm toarele aspecte: accesibilitatea i eficacitatea ac iunilor civile în general. Acest studiu vizeaz examinarea într-un mod cât mai exhaustiv posibil a c ilor oferite de dreptul civil în materie de lupt împotriva corup iei. Studiul relev c din analiza r spunsurilor la chestionar reiese c statele au legi diferite pentru sanc ionarea practicilor de corup ie. Studiul arat c este posibil s se conceap un anumit num r de cazuri în care recurgerea la dreptul civil s-ar putea dovedi util pentru lupta împotriva corup iei sub toate formele sale. În consecin . termenele pentru a ac iona. responsabilitatea (inclusiv responsabilitatea statului). ob inerea de probe. validitatea contractelor. Un chestionar privind corup ia a fost distribuit statelor spre a servi drept baz pentru realizarea acestui studiu.

în cadrul activit ii sale de monitorizare conform articolului 14 al Conven iei. În consecin . responsabilitate. cooperare interna ional i supraveghere. 213 (1999). La cea de a 678-a reuniune a delega ilor mini trilor. ob inerea de probe. pentru a le permite s î i apere drepturile i interesele. La începutul lucr rilor sale. cooperare interna ional i urm rirea aplic rii i clauze finale). statele P r i care respect deja prevederile Conven iei sau au prevederi mai favorabile nu trebuie s ia alte m suri. termene. anexa III]. inclusiv posibilitatea de a ob ine desp gubiri. validitatea contractelor. nu este aplicabil în mod direct. II. Grupul de state împotriva corup iei (GRECO) va avea sarcina. 24. având în vedere situa ia lor deosebit . 20. GMC a aprobat. neglijen a concurent . Dup ce a examinat. 21. Conven ia civil privind corup ia cere P r ilor s prevad în legisla ia lor intern repara ii efective în favoarea persoanelor care au suferit un prejudiciu rezultând dintr-un act de corup ie. la cea de a 17-a reuniune plenar a sa (iunie 1999). care este prima tentativ vizând s defineasc principii i reguli comune la nivel interna ional în domeniul dreptului civil i al corup iei. protec ia salaria ilor. comport o defini ie a corup iei i se ocup de compensarea prejudiciilor. În sensul acestei conven ii i al acestui raport explicativ. proiectul de conven ie civil privind corup ia i a hot rât s îl transmit Comitetului Mini trilor în vederea adopt rii sale. precum i pe cele supuse de Transparen a Interna ional (TI) i Camera Interna ional de Comer (CCI). 26. cât i la alte entit i ce exist în anumite sisteme juridice. m suri conservatoare. Aceast Conven ie. Comitetul Mini trilor a adoptat proiectul de conven ie.Justi ie (CIJ) i al Asocia iei Interna ionale a Barourilor (AIB). Conven ia. inclusiv posibilitatea de a ob ine desp gubiri. GMC a adoptat urm toarea defini ie corup iei: provizorie a 12 . Comentarii referitoare la articolele Conven iei civile privind corup ia Articolul 1 – Obiectivul 25. Articolul 1 define te obiectivul Conven iei. termenul de “persoane” se refer la persoanele fizice i juridice. de Adunarea Parlamentar (Aviz nr. de a veghea ca statele p r i s respecte angajamentele luate în termenii Conven iei civile.i apere drepturile i interesele lor. 23. avizele elaborate de CDCJ [CDCJ (99) 48. structurat în trei capitole (m suri de luat la nivel na ional. Articolul 2 – Defini ia 27. care au capacitatea de a ac iona în justi ie. la 24 iunie 1999. care con ine principii i reglement ri pe care P r ile trebuie s le transpun în dreptul lor intern pentru a permite persoanelor care au suferit un prejudiciu rezultând dintr-un act de corup ie s . stabilirea bilan ului i verificarea conturilor. Aceasta înseamn c statele P r i vor trebui s îi transpun principiile i reglement rile în dreptul lor intern. 22. a hot rât s deschid Conven ia spre semnare la cea de a 105-a sesiune a Comitetului Mini trilor i a autorizat publicarea prezentului raport explicativ.

dar ea avea avantajul de a nu cantona pe nedrept discu ia între limite prea strânse. 33. În consecin . În plus. Trebuie subliniat. Trebuie notat c . Aceasta nu înseamn c P r ile trebuie în mod necesar s adopte aceast defini ie a corup iei în cadrul dreptului lor intern. Scopul acestei defini ii consta în asigurarea ca nici o materie în care GMC ar fi putut deveni competent în viitor s nu fie exclus . înglobeaz comisioanele oculte i orice alte comportamente care implic persoane investite cu func ii publice sau private care au înc lcat obliga iile ce decurg din calitatea de func ionar public. Termenul “beneficiar” se refer la persoana al c rui comportament este afectat de actul de corup ie. Oricum. Acest paragraf cere fiec rei P r i s prevad în dreptul s u intern dreptul de a întreprinde o ac iune civil în afacerile de corup ie. de angajat privat. drepturile omului i progresul social i economic.“Corup ia. având la baz aceast Conven ie. a a cum este tratat în lucr rile GMC al Consiliului Europei. c una dintre principalele caracteristici ale conven iei este raza sa de ac iune relativ mare. de i pot s o fac dac o doresc. Evident. de fiecare dat când termenul de “corup ie” apare în Conven ia civil . Conven ia penal privind corup ia con ine mai multe defini ii opera ionale comune ale corup iei. un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit sau promisiunea unui anumit avantaj necuvenit care afecteaz exercitarea normal a unei func ii sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau avantajului necuvenit sau promisiunii unui asemenea avantaj necuvenit” 32. de agent independent sau din orice alt rela ie de acest gen în scopul ob inerii de avantaje ilicite de orice natur pentru ei sau altcineva”. desp gubirile nu trebuie limitate la o sum forfetar ci trebuie fixate în func ie de prejudiciul cauzat în situa ia respectiv . dar i pentru valorile democratice. 30. a oferi. Articolul 3 – Indemniza ia pentru pagube 34. indiferent dac comisionul ilicit sau avantajul necuvenit îi este destinat sau este destinat unui ter . 31. Conven ia civil urmeaz o manier tradi ional în ceea ce prive te problemele referitoare la defini ii i prezint o defini ie a corup iei care corespunde obiectivelor acestei Conven ii. statul de drept. chiar dac anumite modific ri a câtorva defini ii na ionale s-ar putea dovedi necesare. 28. în sensul acestei Conven ii. el semnific “faptul de a solicita. m rturie a manierei globale de lupt împotriva corup iei a Consiliului Europei. care reprezint o amenin are nu numai pentru întreprinderile interna ionale sau interesele financiare. principalul obiectiv al acestei defini ii este de a preciza semnifica ia termenului de “corup ie” în contextul acestei Conven ii i de a defini un cadru juridic adecvat celorlalte obliga ii care decurg din aceast Conven ie. a da sau de a accepta direct sau indirect. în ce prive te aceast defini ie. repara ia integral . 13 . În fiecare cauz r mâne la latitudinea judec torului s decid dac sunt întrunite condi iile care îi permit s acorde o indemniza ie. 29. exclude desp gubirile punitive. De fapt. susceptibile de a fi transpuse în drepturile interne. o astfel de defini ie nu corespundea în mod necesar defini iei legale a corup iei din marea majoritate a statelor membre i în particular nu corespundea nici celei din dreptul lor penal. Paragraful 1 al articolul 3 expune principalul obiectiv al Conven iei i anume dreptul de a fi desp gubit de prejudiciul rezultat dintr-un act de corup ie. 35.

trebuie indicate urm toarele: a. Paragraful 1 al articolului 4 descrie condi iile de solicitare a indemniza iei. “Pagubele patrimoniale deja produse (damnum emergens) reprezint degradarea efectiv a situa iei economice a persoanei lezate. Comportamentul ilicit i vinovat de partea pârâtului. 37. de exemplu. “Pierderea profiturilor” (lucrum cessans) reprezint beneficiul pe care ea ar fi putut în mod rezonabil s -l ob in dar care nu a fost ob inut ca urmare a actului de corup ie. în principiu. într-un fel sau altul. drepturile sau interesele sale s ob in o indemniza ie. De exemplu. “prejudiciile nepatrimoniale” reprezint pierderi care nu pot fi calculate imediat. nu este cazul de a permite oric rei persoane care ar pretinde c nu tiu ce act de corup ie afecteaz sau va afecta în viitor. solicitantul trebuie s dovedeasc c a suferit o pagub . r mâne la latitudinea P r ilor s determine în dreptul lor intern natura pagubelor extrapatrimoniale care vor fi acoperite cât i natura repara iei pe care o vor acorda fiec rui tip de pagub . 40. dac dreptul unei P r i prevede în cadrul indemniza iei pentru prejudicii nepatrimoniale repara ia pentru atingerea adus reputa iei. Este evident c repara ia prejudiciului ar putea avea un caracter diferit în func ie de natura pagubei. În sfâr it. Articolul 4 – Responsabilitatea Paragraful 1 39. Paragraful 2 determin m rimea indemniza iei pe care o poate acorda tribunalul. Cel mai frecvent caz de pierdere nepecuniar este atingerea adus reputa iei unui concurent care poate fi desp gubit financiar sau prin publicarea unei decizii judec tore ti pe cheltuiala pârâtului. prejudiciul patrimonial presupune. dar i cele care au incitat sau au contribuit la corup ie. Printre altele. Aceasta înseamn c angajatorii sunt responsabili pentru faptele de corup ie comise de angaja ii lor dac . În fine. mai ales. În ce prive te diferitele aspecte ale solicit rilor de indemniza ii. în timp ce prejudiciul extrapatrimonial ar putea fi reparat i prin alte mijloace. persoanele care au omis s ia m surile adecvate. Pentru a ob ine repara ia.P r ilor al c rui drept intern prevede desp gubirile punitive nu li se cere excluderea aplic rii lor complementar repara iei integrale. deoarece ele nu reprezint o pierdere economic tangibil sau material . c pârâtul a ac ionat în mod deliberat sau din neglijen i c exist o leg tur de cauzalitate între actul de corup ie i pagub . Esen ialmente. 36. de asemenea. ca urmare a responsabilit ilor ce le revin. b. aceast Parte ar trebui considerat ca îndeplinind obliga iile ce îi revin ca urmare a acestei dispozi ii. Într-adev r. Pagubele 14 . cum ar fi publicarea unei decizii judec tore ti în pres . trebuie. sunt responsabile de pagube persoanele care particip în mod direct i în cuno tin de cauz la corup ie i. pentru a împiedica corup ia. cele care dau i primesc comisionul ocult. au neglijat s organizeze întreprinderea în mod satisf c tor sau dac nu au exercitat un control adecvat asupra personalului lor. 41. trase la r spundere pentru pagub . 38. Astfel. o indemniza ie economic .

Conven ia las liber fiecare P r i s determine în dreptul s u intern condi iile de fond în care ea ar fi responsabil . de exemplu. Paguba susceptibil de a justifica solicitarea de indemniza ie trebuie. Trebuie s existe o leg tur de cauzalitate adecvat între actul de corup ie i pagub pentru ca paguba s fie desp gubit . poate depune o solicitare în scopul repar rii acestui prejudiciu. 48. autorit ilor competente ale acelei P r i. Dispozi iile articolului 5 nu împiedic P r ile s prevad în dreptul lor intern ca toate persoanele care au suferit o pagub rezultat dintr-un act de corup ie comis de un agent public 15 . Paragraful 2 al articolului 4 prevede responsabilitatea solidar a mai multor pârâ i. Totodat . În cadrul acestei Conven ii.ii al articolului 4 trebuie s îndeplineasc anumite condi ii pentru a se deschide dreptul la repara ie. condi iile i procedurile relative privind ac iunile împotriva statului pentru paguba cauzat de un act de corup ie comis de un agent public în exerci iul func iilor sale trebuie determinate de dreptul intern al P r ii în cauz . În schimb. 49. Paguba vizat în paragraful 1. indiferent c ace tia au cooperat voit sau c doar unul dintre ei este responsabil pentru neglijen a sa. c. Articolul 5 solicit fiec rei P r i s prevad în dreptul s u intern proceduri adecvate pentru a permite persoanelor care au suferit o pagub ca urmare a unui act de corup ie comis de un agent public în exerci iul func iilor sale s cear repara ii statului sau. Articolul 5 – Responsabilitatea statului 47. s fie suficient de caracterizat . “pierderea profiturilor” de c tre un competitor necâ tig tor care ar fi câ tigat contractul dac nu s-ar fi produs actul de corup ie este o consecin normal a corup iei i ar trebui în mod normal s fie desp gubit . nu exist o leg tur de cauzalitate adecvat în cazul în care. inând cont de faptul c în conven ie se fixeaz standarde minimale. în sup rarea i decep ia pierderii unei afaceri cade pe scar i î i rupe piciorul. Paguba trebuie s reprezinte o consecin normal a corup iei i nu o consecin extraordinar . în consecin .ii al articolului 4 nu împiedic P r ile s prevad c o persoan . În plus. Articolul 5 nu face cunoscute condi iile de fond privind responsabilitatea P r ii. Acest tip de procedur exist deja în mai multe ri europene. responsabilitatea solidar semnific faptul c persoanele care au suferit un prejudiciu ca urmare a unui act de corup ie de care mai mul i pârâ i sunt responsabili pot solicita plata totalit ii desp gubirilor c tre unul dintre ei sau c tre to i împreun . articolul 5 solicit P r ilor s prevad “proceduri adecvate” pentru a permite victimelor unui act de corup ie comis de un agent public s dispun de proceduri eficiente i de un timp rezonabil pentru a solicita repara ii statului (sau. 43. Paragraful 2 45. concurentul necâ tig tor. în cazul în care Partea nu este un stat. paragraful 1. alta decât cea care a suferit paguba. 46. În consecin . Astfel. autorit ilor competente ale acelei P r i). în special în ce prive te leg tura cu victima îns i. în cazul în care Partea nu reprezint un stat. ar trebui notat c P r ile sunt libere s aplice în dreptul i practica lor intern o no iune mai larg a leg turii de cauzalitate.42. Leg tura de cauzalitate 44.

când solicitantul nu este victima pagubei. Regulile variaz de la o ar la alta dar. în func ie de circumstan ele actului de corup ie. cheltuielile avocatului) dac acest agent este considerat ca responsabil. cât i posibilitatea pentru Partea în cauz s dea în judecat agentul public pentru rambursarea oric rei pierderi (incluzând. i cu negocierea anumitor contracte. Totodat trebuie observat c acest comportament trebuie s prezinte un caracter de culpabilitate i c un comportament neculpabil al victimei nu va afecta dreptul acesteia la repara ie. astfel încât reclaman ii. 57. Articolul 7 – Termenele 58. nu i se va acorda nici o repara ie acesteia. 54. angajatorul care a l sat întreaga responsabilitate de gestionare a unor sume importante unui angajat care era îns rcinat. ele impun reclaman ilor s angajeze procedura într-un timp determinat dup ce au cunoscut fie actul care a generat solicitarea. de exemplu. dup ce a descoperit c angajatul s u a dat deja comisioane ilicite. De altfel. poate fi acuzat de un comportament culpabil care a contribuit la pagub . fie paguba. R mâne la latitudinea judec torului s fixeze. de asemenea. propor ia cu care indemniza ia va trebui redus sau chiar s decid c . indiferent de data la care reclamantul a luat cuno tin de act. 55. Marea majoritate a rilor prescriu. Articolul 6 – Neglijen a concurent 50. judec torii vor trebui s evalueze comportamentul victimei pentru a determina dac acesta a constituit sau nu o purtare culpabil . Dac . 53. 51. solicitarea sa de indemniza ie poate fi redus sau chiar respins în func ie de contribu ia angajatorului la agravarea pagubei financiare suferite de companie. comportamentul acesteia din urm trebuie avut în vedere. în general. În consecin . 52. În consecin . de asemenea. În cea mai mare parte a jurisdic iilor se accept c posibilitatea de a angaja o procedur civil pentru repara ia pagubelor trebuie supus unor limite de timp. este vorba de o excep ie la principiul repara iei integrale a pagubei stabilit de articolul 3. angajatorul neglijeaz s ia m surile necesare pentru evitarea repet rii faptelor. s poat avea un anumit grad de certitudine în ce prive te ansele de succes ale unei proceduri. Articolul 6 al Conven iei prevede faptul c purtarea solicitantului poate avea consecin e asupra dreptului s u la repara ie.s poat ac iona împotriva lui. În plus. 56. gravitatea culpabilit ii victimei va trebui avut în vedere în ce prive te contribu ia victimei la pagub i la agravarea pagubei. 16 . marea majoritate a sistemelor juridice europene prev d deja aceast posibilitate. ca i pârâ ii. De exemplu. f r s exercite sau s determine exercitarea nici unui control asupra condi iilor de încheiere a contractelor i nici asupra competen ei întreprinderii c reia i-a fost alocat contractul. Bineîn eles. dac purtarea neglijent a victimei poate conduce la o reducere sau o eliminare a indemniza iei sale în conformitate cu dreptul intern. un timp mai lung dup a c rui expirare ac iunea nu mai poate fi început . având în vedere culpabilitatea victimei.

Este clar c nimic nu împiedic P r ile care doresc s mearg mai departe de con inutul acestei dispozi ii. Indiferent de formula aleas . Expresia “dac este cazul” vizeaz recunoa terea faptului c diferite state au reguli diferite în ce prive te limitele de timp. care prevede un recurs suplimentar pentru cei care au suferit un prejudiciu ca urmare a unui act de corup ie. P r ile nu sunt obligate s prevad un drept pentru ca ter ii la contract s solicite anularea contractului. în func ie de natura corup iei i de dificultatea detect rii ei i a investiga iilor necesare ob inerii informa iilor pentru fundamentarea solicit rii. persoanele care au un interes legitim pot. având în vedere toate circumstan ele afacerii. Aplicarea dreptului civil în lupta împotriva corup iei este înt rit prin paragraful 2. ceea ce confer o importan particular timpului de prescrip ie. de la o ar la alta i sunt în direct leg tur cu alte aspecte ale procedurilor na ionale din domeniul administra iei justi iei civile. care uneori variaz în func ie de caz. acestea fiind sau nu susceptibile de suspendare sau întrerupere. Nu este nici necesar nici de dorit solicitarea unei metode comune în cazurile de corup ie. este necesar s se dea reclamantului un timp de cel pu in 3 ani pentru antamarea unei ac iuni în justi ie. În ciuda dreptului de a da în judecat pentru compensarea pagubei. s prevad c limita de timp începe de la data la care victima a devenit con tient i de pagub i de actul de corup ie. pârâtul poate s nu aib acces la probe dup un num r mare de ani) conduc la concluzia c interdic ia absolut de a angaja o procedur nu trebuie s intervin în cei zece ani care urmeaz actului de corup ie. Aceast dispozi ie permite p r ilor s prevad în dreptul lor intern c limita de timp începe de la data cunoa terii fie a faptului de corup ie. în marea majoritate a rilor europene contractele a c ror cauz este ilicit sunt nule. ele pot continua s aplice contractul. Articolul 8 – Validitatea contractelor 62. s recunoasc i dreptul oric rei persoane interesate de a solicita anularea contractului. Paragraful 1 al acestui articol prevede c orice contract sau clauz a unui contract care este obiectul unui act de corup ie este atins de nulitate. Articolul 7 al Conven iei aplic aceste principii generale solicit rilor de repara ii consecutive pentru faptele de corup ie. Modalit ile de suspendare sau de întrerupere a limitelor de timp difer . Este indicat în mod clar c numai P r ile contractante pot solicita anularea unui contract. Când reclamantul a cunoscut sau ar fi trebuit în mod rezonabil s cunoasc paguba sau actul de corup ie i identitatea persoanei responsabile. Recunoscând c diferitele legisla ii fixeaz limite de timp diferite. 60. de asemenea. fie a pagubei cauzate de acel fapt. 64. În orice situa ie. de asemenea. 61. cunoa terea identit ii persoanei responsabile reprezint un imperativ în ce prive te ac iunea civil . Dispozi iile paragrafului 1 al articolului 7 sunt redactate în acest sens. iar paragraful 2 al articolului 7 dispune în acest sens. Chestiunile de echilibru i echitate (de exemplu. Într-adev r. 17 . trebuie notat c în cazul comiterii mai multor acte de corup ie statele sunt libere s determine pe cel de la care se stabilesc limitele de timp. 63. Statele pot. Trebuie notat c potrivit textului acestei dispozi ii. În plus. Dac P r ile în elate doresc. articolul nu prescrie un timp fix aplicabil afacerilor de corup ie. Este la latitudinea tribunalului s decid categoria contractului.59. pe baza altor dispozi ii ale acestei conven ii (de exemplu articolele 3 i 4) s antameze o ac iune pentru compensarea pagubei rezultate dintr-un act de corup ie. orice Parte care a fost în elat ca urmare a unui act de corup ie are dreptul la încheierea contractului s sesizeze tribunalul pentru a solicita anularea contractului.

concedierea sau retrogradarea. de exemplu. în numeroase cazuri persoanele care au informa ii privind activit ile de corup ie nu le comunic în special datorit fricii de eventuale consecin e negative. Articolul 10 se inspir din directiva a patra a Consiliului referitoare la conturile anuale ale anumitor forme de societ i (78/660/EEC. Altfel spus. afacerile de corup ie sunt dificil de detectat i investigat.Articolul 9 – Protec ia angaja ilor 65. articolul 2. te stabilirea combatere a descoperirea identificate. protec ia adecvat pe care P r ile sunt solicitate s o asigure trebuie s incite angaja ii de a raporta b nuielile lor persoanei sau autorit ii responsabile. raportarea actelor de corup ie nu va fi considerat în sine ca o violare a obliga iei de confiden ialitate. 71. În ce prive te m surile de protec ie ce trebuie luate în conformitate cu articolul 9. cum ar fi tranzac iile i angajamentele inadecvat contabilizarea cheltuielilor inexistente. 68. Articolul 10 recunoa te c legisla iile na ionale sunt în ce prive bilan urilor i auditul ni te instrumente importante de punere în eviden i corup iei. De aceea. 73. articolul 16. nu va fi justificat . iar angaja ii sau colegii (din sectorul public sau privat) persoanelor implicate sunt deseori primii care descoper sau suspecteaz ceva anormal. c un angajator poate fi condamnat la plata unor desp gubiri în favoarea angajatului s u care a fost victima unor sanc iuni nejustificate. în virtutea acestei Conven ii. paragraful 3). aceast protec ie nu se aplic decât persoanelor care ac ioneaz într-o manier sincer i nu celor care o fac din rea voin . ca i orice alt m sur care prejudiciaz evolu ia carierei angajatului. paragraful 3) i 18 . documentele false i conturile oculte. 67. din directiva a aptea a Consiliului referitoare la conturile consolidate (83/349/EEC. “Protec ia adecvat împotriva oric rei sanc iuni nejustificate” implic . De fapt. Aceste sanc iuni nejustificate pot include. 69. Într-adev r. Trebuie bine precizat c dac nimeni nu poate împiedica angajatorii s ia toate m surile necesare împotriva angaja ilor lor conform dispozi iilor relevante (de exemplu din domeniul dreptului muncii) aplicabile în aceste circumstan e. În schimb. de exemplu. 66. angajatorii nu trebuie s dea sanc iuni nejustificate angaja ilor numai sub pretextul c ace tia din urm au raportat b nuielile lor persoanei sau autorit ii responsabile. Reguli stricte în acest domeniu pot contribui la împiedicarea i neregulilor contabile. c orice sanc iune împotriva angaja ilor bazat pe faptul c ace tia au raportat persoanelor sau autorit ilor competente s primeasc informa iile referitoare la un asemenea act. Articolul 10 – Bilan ul contabil i auditul 72. Acest articol examineaz obliga ia fiec rei P r i de a lua toate m surile necesare pentru a proteja împotriva oric rei sanc iuni nejustificate salaria ii care de bun credin i pe baza unor b nuieli rezonabile denun actele i practicile de corup ie. dreptul P r ilor ar putea s prevad . 70. Protec ia prev zut acoper numai cazurile în care angaja ii au motive bune pentru a crede c b nuielile lor sunt fondate i le raporteaz cu bun credin .

77. Articolul 12 – M suri conservatoare 79. Articolul 11 – Ob inerea probelor 76. În particular. prin natura sa.a). conturile anuale trebuie s ofere o imagine fidel asupra tuturor aspectelor situa iei financiare a societ ilor. Este la latitudinea P r ilor s decid maniera de atingere a acestui obiectiv. 80. Acest articol vizeaz asigurarea unor proceduri eficiente f r s specifice regulile juridice. articolul solicit P r ilor s permit particularilor s sesizeze tribunalele pentru ca acestea s ia m surile necesare de conservare pentru p strarea drepturilor i intereselor (de exemplu conservarea sau custodia unei propriet i în timpul procedurii civile) fie ale reclamantului. Trebuie notat. Ele ar putea s prevad posibilitatea de a adopta m suri conservatoare înainte ca procedura s fie antamat în mod formal. conturile de profit i pierdere i anexele acestora.din directiva a opta a Consiliului referitoare la agrementarea persoanelor împuternicite cu controlul legal al documentelor contabile (84/253/EEC. În conturile anuale. 75. disimulat iar reclaman ii pot întâlni dificult i mari pentru a ob ine probele necesare sus inerii ac iunii lor. 19 . anumite sisteme juridice prev d sesizarea tribunalului pentru o procedur de ob inere a documentelor. De exemplu. bilan ul ofer lista elementelor activului i pasivului la o anumit dat . fie ale pârâtului. Aceast dispozi ie se aplic auditurilor externe cât i controalelor interne ale societ ilor. victimele corup iei ar putea fi într-o pozi ie mai bun pentru a proba c un act de corup ie a avut loc. Paragraful 2 subliniaz rolul central al comisarilor care verific conturile în lupta împotriva corup iei. De aceea. el nu con ine nici o obliga ie pentru P r i de a prevedea anularea dovezii de culpabilitate a probei în procedurile civile referitoare la afacerile de corup ie. reclaman ii au putut s . În marea majoritate a rilor europene (ca i neeuropene). Pentru ca lupta împotriva corup iei s fie mai eficient . Paragraful 1 se refer la conturile anuale ale societ ilor care cuprind bilan ul contabil i toate celelalte declara ii financiare. gra ie utiliz rii documentelor indicate în articolul 10. 74. de asemenea. Diferite mijloace pot fi utilizate pentru rezolvarea acestei dificult i. articolul 1. 78. în fine. c obiectivul procedurii vizate la articolul 11 al Conven iei trebuie s fie în principal achizi ia de probe scrise în cadrul unei ac iuni civile interesate de actele de corup ie.i dea seama c tentativa lor de a ob ine desp gubiri prin intermediul unei proceduri civile poate fi contracarat de debitori mai pu in scrupulo i care disimuleaz sau disperseaz activele lor înainte ca judecata s fi avut loc. pe când în altele judec torul poate desemna o persoan particular pentru ob inerea informa iilor necesare. Acest articol nu solicit P r ilor s adopte o procedur specific pentru ob inerea probelor. În particular. Aceast problem este deosebit de serioas atunci când procedurile au loc în alte ri. El vizeaz s încurajeze P r ile contractante care nu au proceduri eficiente pentru ob inerea probelor s adopte astfel de proceduri. combinând aceste posibilit i. Corup ia este. în special pentru afacerile de corup ie. Este vorba de p strarea situa iei P r ilor în a teptarea ca justi ia s se pronun e în afacerea în cauz . paragraful 1. la începutul sau în timpul derul rii procedurii sau.

este posibil ca o companie dintr-o ar A s constate c a pierdut un contract în favoarea unei companii dintr-o ar B pentru c un comision ocult a fost v rsat unei companii din ara C sau unui agent public din acea ar . când acest lucru este posibil. În principiile directoare privind lupta împotriva corup iei (principiul 20) figureaz angajamentul de a dezvolta cooperarea interna ional cât mai larg posibil în toate domeniile luptei împotriva corup iei. P r ile la aceast conven ie care nu sunt înc P r i la aceste instrumente interna ionale sunt invitate s ia în considerare posibilitatea de a 20 . de a men ine status quo-ul în a teptarea rezolu iei problemei în suspans. de incertitudinile legate de dreptul ce trebuie aplicat atunci când mai multe op iuni diferite sunt posibile. dificult ile ridicate de necesitatea ob inerii probelor. De fapt. Conven ia de la Haga din 1970 privind ob inerea de probe în str in tate în materie civil i comercial . articolul 13 solicit P r ilor s coopereze. De fapt. 88. Aceste conven ii ca i cele care se afl în curs de negociere în cadrul diferitelor foruri interna ionale (cum ar fi Conferin a de la Haga privind dreptul interna ional privat) constituie un corpus juris suficient de pertinent care ar putea i ar trebui s fie aplicabil i în cazurile de corup ie care comport aspecte interna ionale. de exemplu. de necesitatea de a transmite în str in tate acte judiciare i extrajudiciare. Conven ia nu trateaz în mod deliberat aceste chestiuni. de obliga ia companiei de a avansa o garan ie pentru cheltuielile juridice dac urm rirea este angajat la un tribunal din str in tate i de dificultatea ob inerii execut rii unei hot râri într-o ar str in . conform instrumentelor juridice interna ionale existente i aplicabile în aceste domenii. 82. în afacerile civile (inclusiv în afacerile de corup ie) este deseori necesar p strarea bunurilor care fac obiectul procedurii civile (sau a oric rui bun care apar ine pârâtului) atâta timp cât hot rârea judec toreasc final nu este pronun at . Atunci când este vorba de afaceri de corup ie care au un caracter interna ional se pot pune mai multe probleme. M surile vizate de articolul în chestiune au în mod special urm toarele obiective: a. cum ar fi: Conven ia de la Bruxelles i de la Lugano privind competen a judiciar i executarea hot rârilor judec tore ti în materie civil i comercial din anul 1968 i respectiv 1988. de a da dispozi iile preliminare care se impun pentru asigurarea p str rii activelor necesare execut rii hot rârii judec tore ti finale. 87. în special în ce prive te incertitudinile referitoare la dreptul aplicabil. cât i în ce prive te recunoa terea i executarea sentin elor din str in tate. compania din ara A va avea dificult i pentru a ob ine repara ia. 85. 83. 86.81. i b. aceste m suri sunt destinate asigur rii unui mijloc eficient care s vizeze evitarea e ecului obiectivelor sistemului de justi ie civil . În ambele cazuri. Totu i. Articolul 13 – Cooperarea interna ional 84. Corup ia a devenit o practic din ce în ce mai comun în special în tranzac iile comerciale interna ionale. Într-un asemenea caz. De exemplu. Aceste dificult i pot ine. de a determina jurisdic ia ce trebuie sesizat pentru a ob ine satisfac ie. Conven ia de la Haga din 1965 referitoare la semnifica ia i notificarea în str in tate a actelor judiciare i extrajudiciare în materie civil sau comercial . Conven iile de la Haga privind procedura civil din 1954 i 1980.

respectarea angajamentelor lor din acest domeniu (articolul 11 din statut). Statele membre i cele care nu sunt membre care au participat la elaborarea acordului au fost invitate s . 93. Lituania. Dac la ratificarea Conven iei o Parte nu este membr GRECO. compozi ia.i notifice inten ia lor de a participa la GRECO. Slovenia. monitorizarea efectuat de GRECO va fi mai ampl pentru a cuprinde implementarea prezentei Conven ii. cooperarea solicitat de articolul 13 al Conven iei trebuie s fie eficient . Slovacia. Finlanda.adera la acestea. GRECO. Obiectivul lui este ameliorarea capacit ii membrilor s i de a lupta împotriva corup iei urm rind. Totu i. Estonia. Articolul 14 – Monitorizarea 91. 90. 92. pentru a fi în m sur s se conformeze dispozi iilor articolului 13 al Conven iei. Germania. Spania i Suedia. de la început. Bulgaria. dispozi iile articolului 14 conjugate cu cele ale paragrafelor 3 i 4 ale articolului 15 sau ale paragrafului 2 al articolului 16 antreneaz participarea sa obligatorie i automat la GRECO. Irlanda. care va începe s func ioneze din prima zi a lunii urm toare datei la care a 14-a notificare a unui stat membru va fi primit de Secretarul General al Consiliului Europei. Aplicarea Conven iei va fi monitorizat de Grupul de state împotriva corup iei – GRECO. va r mâne la latitudinea GRECO de a urm ri realizarea adaptat i eficient de c tre P r i a acestei dispozi ii. Islanda. Luxemburg. printre altele. adoptat la cea de-a 102-a sesiune (5 mai 1998). 89. Stabilirea unui mecanism eficient i adaptat pentru a urm ri aplicarea instrumentelor juridice interna ionale împotriva corup iei a fost considerat. începând de la data la care Conven ia intr în vigoare în acel stat sau în Comunitatea European . Dac o Parte este deja membr GRECO la ratificarea conven iei. România. Mai mult. chiar dac aceasta din urm nu con ine obliga ii juridice în acest sens. Cipru. la 1 mai 1999 Belgia. în termenii unui acord par ial i l rgit ce deriv din Rezolu ia statutar (93) 28 (completat de Rezolu ia (96) 36). În cadrul Rezolu iei (98) 7. Comitetul Mini trilor a autorizat înfiin area unui organism de monitorizare. cei care au redactat Conven ia consider c P r ile la aceasta care nu au semnat i nici nu au ratificat conven iile privind subiectele vizate în aceast dispozi ie ar trebui s se str duiasc s î i acorde un nivel echivalent de asisten juridic mutual în domeniile acoperite de prezenta Conven ie. rezolu iile adoptate la cea de-a 19-a i 21-a Conferin a mini trilor europeni de justi ie. în cadrul unui proces dinamic de evaluare mutual i a presiunilor între egali. modul de func ionare i procedurile GRECO sunt definite în statutul s u. GRECO va urm ri realizarea acestei Conven ii conform statutului s u. Aceasta implic deci obliga ia accept rii de a fi controlat conform procedurilor detaliate prev zute în statutul GRECO. Programul de ac iune împotriva corup iei. De fapt. În consecin . Grecia. chiar dac cei care au redactat Conven ia nu au considerat necesar includerea dispozi iilor privind problemele specifice de cooperare interna ional în afacerile de corup ie. Func iile. ca indispensabil pentru eficien a i credibilitatea ini iativei Consiliului Europei în acest domeniu (a se vedea. Declara ia final i Planul de ac iune al celui de-al 2-lea Summit al efilor de stat i de guvern). anexat Rezolu iei (99) 5. Fran a. mandatul Grupului multidisciplinar împotriva corup iei. 21 . al turi de care s-a aflat Polonia din 19 mai 1999 au adoptat Rezolu ia (99) 5 care a înfiin at GRECO i a con inut statutul lui.

în februarie 1998. Canada. 97. A doua fraz a paragrafelor 3 i 4 ale articolului 15 cât i a paragrafului 2 al articolului 16 împreun cu articolul 14 antreneaz participarea automat i obligatorie la GRECO a P r ilor contractante care nu erau deja. acoperite în prezenta conven ie. num rul de ratific ri necesare pentru intrarea în vigoare a acestei Conven ii este acela i cu cel prev zut de alte instrumente împotriva corup iei ale Consiliului Europei. nu pot fi eficiente decât dac un num r important de state se angajeaz s întreprind simultan m surile necesare. 173). alte state care nu sunt membre vor putea fi invitate s adere la aceasta în virtutea dispozi iilor paragrafului 1 al articolului 16. 96. în special împotriva corup iei interna ionale. sau instrumente care trateaz subiecte care sunt. De aceea. nu va fi posibil de a deveni Parte la aceast conven ie f r a deveni în acela i timp membru al GRECO i a se supune procedurilor lui de control. Mexic i Vatican. Paragraful 2 al articolului 19 men ioneaz într-o manier pozitiv posibilitatea P r ilor de a 22 . Este vorba de un num r de ratific ri neobi nuit de mare pentru o conven ie de drept civil elaborat de Consiliul Europei. membre ale acestui organism de monitorizare. Articolul 16 a fost. articolul 19 vizeaz asigurarea coexisten ei Conven iei cu alte tratate multilaterale sau bilaterale. la momentul ratific rii. Aceast dispozi ie nu se aplic decât P r ilor care nu sunt membre i care nu au participat la elaborarea Conven iei. Japonia. odat cu intrarea în vigoare a Conven iei. dispozi iile con inute de aceast sec ie sunt. Acest lucru se explic prin faptul c m surile împotriva corup iei. bazate pe “Modelul de clauze finale pentru conven ii i acorduri încheiate în cadrul Consiliului Europei” aprobat de Comitetul Mini trilor al Consiliului Europei în cea de-a 315-a reuniune a delega ilor mini trilor. 95.i vor asuma obliga ii similare. Comitetul Mini trilor poate. Totodat . În plus. având în vedere natura special a Comunit ii Europene. Deci. în cea mai mare parte. 99. pentru evitarea cre rii unui handicap pentru întreprinderile unui mic num r de state p r i. prezenta conven ie dispune c un num r important de state trebuie s se angajeze s o aplice în acela i timp. modalit ile ei de participare în cadrul GRECO vor fi determinate de comun acord. de asemenea. cum ar fi: Acordul par ial i l rgit care stabile te “Grupul de state împotriva corup iei – GRECO” i Conven ia penal privind corup ia (STE nr. Aceste state sunt urm toarele: Belarus. Bosnia-Herzegovina. de asemenea. care prev d posibilitatea semn rii înainte de intrarea în vigoare a Conven iei. Paragraful 1 al articolului 15 a fost elaborat având la baz mai multe precedente care figureaz în alte conven ii elaborate în cadrul Consiliului Europei. Dac majoritatea acestor articole nu necesit nici un comentariu special. 98.III. nu numai de statele membre ale Consiliului Europei dar i de cele care nu sunt membre care au participat la elaborarea Conven iei. s invite orice stat care nu este membru s accead la Conven ie. Statele Unite ale Americii. Conform paragrafului 3 al acestui articol. punctele care urmeaz au nevoie de câteva explica ii. Cu câteva excep ii. Clauze finale 94. elaborat plecându-se de la mai multe precedente ce figureaz în alte conven ii elaborate în cadrul Consiliului Europei. din proprie ini iativ sau la solicitare i dup consultarea P r ilor. În paragraful 3 al articolului 15 este prev zut c sunt necesare 14 ratific ri pentru intrarea în vigoare a Conven iei. Câteva ri estimeaz c asumarea de angajamente interna ionale împotriva corup iei va penaliza societ ile lor dac alte ri nu. Conform Conven iei de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor. În general este admis c practicile de corup ie au un efect asupra comer ului interna ional c ci ele împiedic aplicarea regulilor concuren ei i afecteaz func ionarea normal a economiei de pia .

de exemplu în cadrul Comunit ii Europene sau în cadrul cooper rii rilor nordice. paragraful 5 al articolului 20 prevede c dup adoptarea acestei Conven ii nici un amendament nu va intra în vigoare decât dup ce toate P r ile îl vor fi informat pe Secretarul General asupra acceptului lor. Este permis. în acela i timp. Procedura de amendare a prezentei conven ii prevede o consultare a statelor care nu sunt membre. Procedura prev zut pentru amendamente în articolul 20 se refer la schimb ri minore de tip procedural. modific rile importante ale conven iei pot interveni prin intermediul protocoalelor adi ionale. 23 . Paragraful 3 al articolului 19 prevede continua aplicare a acordurilor. începând de la data ader rii lor la Uniunea European . redactarea textului arat în mod clar c P r ile nu pot încheia nici un acord care derog de la aceast Conven ie. care nu sunt reprezentate în Comitetul Mini trilor sau în CDCJ. Acest regim special se aplic în cazul Comunit ii Europene i statelor ei membre cât i viitoarelor state membre. Paragraful 1 al articolului 21 stipuleaz c CDCJ trebuie informat asupra interpret rii i aplic rii dispozi iilor Conven iei. tratatelor sau rela iilor deja stabilite privind un subiect prev zut de Conven ie. De altfel. Paragraful 2 al acestui articol impune P r ilor obliga ia de a c uta o solu ionare pa nic a oric rei dispute referitoare la interpretarea sau aplicarea Conven iei. f r nici un prejudiciu asupra obiectivelor sau principiilor acestei Conven ii. 101. P r ilor s se supun . De fapt. Asupra oric rei proceduri de rezolvare a disputelor trebuie s existe consim mântul tuturor P r ilor implicate.încheia acorduri bilaterale sau multilaterale sau orice alt instrument interna ional referitoare la problemele reglementate prin Conven ie. 100. Totodat . regulilor din aceast materie în cadrul unui sistem special care este obligatoriu din momentul adopt rii prezentei Conven ii.

trateaz urm toarele aspecte: indemniza ia de desp gubire pentru victimele corup iei.i apere drepturile i interesele. În sfâr it. Aceast Conven ie. m surile conservatoare pentru p strarea activelor necesare execut rii hot rârii judec tore ti finale i p strarea status quo-ului în a teptarea rezolv rii chestiunilor în suspans i cooperarea interna ional . 2001 24 . neglijen a concurent . Grupul de state împotriva corup iei (GRECO) va veghea ca P r ile s respecte angajamentele luate în termenii acestei Conven ii. care constituie primul i unicul text care vizeaz lupta împotriva corup iei din punct de vedere al dreptului civil. validitatea contractelor. ob inerea probelor.Conven ia civil asupra corup iei adoptat în cadrul realiz rii Programului de ac iune împotriva corup iei vizeaz recursuri eficiente în favoarea persoanelor care au suferit un prejudiciu rezultat dintr-un act de corup ie. responsabilitatea (inclusiv a statului în cazurile actelor de corup ie comise de agen ii publici). claritatea i fidelitatea în stabilirea bilan ului contabil i în cazul verific rii conturilor. inclusiv pentru a le oferi posibilitatea ob inerii desp gubirilor. pentru a le permite s . Editura Consiliului Europei Romanian Translation August. protec ia angaja ilor care denun fapte de corup ie.

D.be CANADA / CANADA Renouf Publishing Co. 58A. 131 boulevard Saint-Michel F-75005 Paris Fax : (33) 01 43 54 80 72 E-mail : lecarrer@msh-paris. CP 552 I-50125 FIRENZE Fax: (39) 0 55 64 12 57 E-mail : licosa@ftbcc. : (420) 2 242 21 1484 DENMARK / DANEMARCA Munksgaard 35 Norre Sogade DK-1005 KOBENHAVN K Fax.hu IRELAND / IRLANDA Government Stationery Office 4-5 Harcourt Road IRL-DUBLIN 2 Fax: (353) 14 75 27 60 ISRAEL / ISRAEL ROY International 41 Mishmar Hayarden Street PO Box 13056 IL-69865 TEL AVIV Fax: (972) 3 648 60 39 E-mail: royil@netvision.be Jean de Lannoy 202 Avenue du Roi B .Agen ii de vânzare a publica iilor Consiliului Europei AUSTRALIA / AUSTRALIA Hunter Publications. Jonnart B-1200 BRUXELLES 20 Fax.uno-verlag. : (49) 228 21 74 92 http://www.il ITALY / ITALIA Libreria Commissionaria Sansoni Via Duca di Calabria 1/1. Victoria Fax : (61) 33 9 419 7154 E-mail : Robd@mentis.de.de E-mail : unoverlag@aol.fr GERMANY / GERMANIA UNO Verlag Proppelsdorfer Allee 55 D-53115 BONN Fax. : (45) 77 33 33 77 E-mail : direct@munksgaarddirect.I. K1J 9J3 Fax. Graben 31 A-1011 WIEN 1 Fax : (43) 1512 47 31 29 E-mail : buch@gerold.it MALTA / MALTA L.com GREECE / GRECIA Librairie Kauffmann Mavrokordatou 9 GR-ATHINAI 106 78 Fax : (30) 13 23 03 20 HUNGARY / UNGARIA Euro Info Service/Magyaroràg Margitsziget (Europa Haz).nl 25 .com.130 00 PRAHA 3 Fax. Publications Service Havelkova 22 CZ . Ltd 5369 Chemin Canotek Road CDN-OTTAWA Ontario.. H .1060 BRUXELLES Fax: (32) 25 38 08 41 E-mail : jean. : (32) 27 35 08 60 E-mail : info@libeurop. Gipps Street AUS-3066 COLLINGWOOD.matav.net.fi FRANCE / FRAN A C. PO Box 36 VALLETTA CMR 01 Fax: (356) 233 621 NETHERLANDS / OLANDA De Lindeboom Internationale Publikaties PO Box 202 NL-7480 AE HAAKSBERGEN Fax : (31) 53 572 92 96 E-mail : lindeboo@worlonline.1138 BUDAPEST Fax.dk FINLAND / FINLANDA Akateeminen Kirjakauppa Keskukatu 1 PO Box 218 FIN-00381 HELSINKI Fax : (358) 9 121 44 50 E-mail : akatilaus@stockmann. Sapienza & Sons Ltd 26 Republic Street. : (361) 302 50 35 E-mail : euroinfo@mail. : (1) 613 745 76 60 CZECH REPUBLIC / REPUBLICA CEH USIS.au AUSTRIA / AUSTRIA Gerold und Co. Avenue A.at BELGIUM / BELGIA La Librairie européenne SA 50.lannoy@euronet.telecom.

NORWAY / NORVEGIA Akademika A/S Universitetsbokhandel PO Box 84 Blindern N-0314 OSLO Fax : (47) 23 12 24 10 POLAND / POLONIA Glowna Ksiegarnia Naukowa im. B. Prusa Krakowskie Przedmiescie 7 PL 00-068 WARSZAWA Fax : (48) 22 26 64 49 PORTUGAL / PORTUGALIA Livraria Portugal Rua do Carmo, 70 P-1200 LISBOA Fax. : (351) 13 47 02 64 SPAIN / SPANIA Mundi-Prensa Libros SA Castello 37 E-28001 MADRID Fax. : (34) 915 75 39 98 E-mail : libreria@mundiprensa.es SWITZERLAND / ELVE IA Buchhandlung Heinimann & Co. Kirchgasse 17 CH-8001 ZURICH Fax. : (41) 12 51 14 81 BERSY Route d’Uvrier 15 CH-1958 LIVRIER/SION Fax: (41) 27 203 73 32

UNITED KINGDOM / REGATUL UNI TSO (formerly HMSO) 51 Nine Elms Lane GB-LONDON SW8 5DR Fax. : (44) 171 873 82 00 E-mail : denise.perkins@theso.co.uk UNITED STATES AND CANADA / STATELE UNITE I CANADA Manhattan Publishing Company 468 Albany Post Road, PO Box 850 CROTON-ON-HUDSON, NY 10520, USA Fax. : (1) 914 271 58 56 E-mail : Info@manhattanpublishing.com STRASBOURG Librairie Kléber Palais de l’Europe F-67075 STARSBOURG Cedex Fax: +33 (0) 3 88 52 91 21

Council of Europe Publishing/Editura Consiliului Europei F-67075 Strasbourg Cedex Tel. +33 (0)3 88 41 25 81 – Fax +33 (0)3 88 41 39 10 – E-mail: publishing@coe.int Web site: http://book.coe.fr

26

Raportul explicativ al Conven iei penale privind corup ia

I.

Introducere

1. Înc din antichitate corup ia n-a încetat s existe, fiind unul din tipurile de comportament cel mai criticabil dar, în acela i timp, cel mai r spândit care împiedic buna gestiune a afacerilor publice. În mod cert, de-alungul timpului obiceiurile i circumstan ele istorice i geografice au schimbat în mod considerabil sensibilitatea publicului în ceea ce prive te o asemenea practic . Cet enii nu i-au acordat mereu aceea i importan i nici aceea i aten ie. Aceast varia ie a atitudinii publicului fa de corup ie se reflect în maniera în care aceasta a fost tratat în cadrul legilor i reglement rilor. În istorie au existat perioade în care anumite practici “corupte” au fost permise, pedepsele riscate fiind relativ lejere sau, cel mai adesea, ele nefiind aplicate. În Europa, Codul Napoleon din 1810 poate fi considerat ca un punct de reper de la care s-au instituit definitiv sanc iuni severe pentru a lupta împotriva corup iei din via a public , cuprinzând acte care erau sau nu contrare obliga iilor oficiale ale autorului lor. Astfel, odat cu emergen a, în secolul 19, a administra iei publice moderne, abuzurile comise de agen ii publici în exerci iul func iunilor lor erau considerate de natur a compromite grav încrederea cet enilor în probitatea i impar iabilitatea administra iei. 2. În pofida istoriei îndelungate a corup iei i a amplorii aparente a fenomenului în societatea de azi, au existat anumite dificult i în degajarea unei defini ii comune i s-a afirmat pertinent c o defini ie a corup iei, ori care ar fi ea, nu va g si niciodat acela i grad de acceptare în toate rile. Pe parcursul mai multor ani, un anumit num r de defini ii au fost examinate în cadrul diferitelor adun ri sau instan e dar comunitatea interna ional n-a reu it s fie de acord cu o defini ie care s

primeasc asentimentul general. În schimb, organismele interna ionale au preferat s - i concentreze aten ia asupra defini iei anumitor forme de corup ie, cum ar fi “pl ile ilicite” (ONU), “corup ia func ionarilor str ini în tranzac iile comerciale interna ionale” (OCDE), “corup ia care implic agen ii Comunit ii Europene sau a func ionarilor statelor membre ale Uniunii Europene” (UE). 3. Chiar dac nu a fost g sit o defini ie comun a comunit ii interna ionale care s descrie corup ia ca atare, se pare c exist un consens c anumite practici politice, sociale sau comerciale sunt “corupte”. Dar tendin a de a considera anumite practici “corupte” variaz de la o ar la alta i nu implic în mod necesar ca acestea s intre sub inciden a legisla iei penale. 4. Mai recent, preocuparea i interesul crescut manifestat mai peste tot pentru aceste probleme au suscitat reac ii na ionale i interna ionale. Pornind de la începutul anilor ’90, corup ia a constituit subiectul marilor articole ale ziarelor. De i ea a fost mereu prezentat în istoria umanit ii, ast zi ea invadeaz coloanele ziarelor i a publica iilor juridice ale numeroaselor state din toate col urile lumii, indiferent de regimul lor economic sau politic. rile Europei occidentale, centrale sau orientale au fost literalmente zguduite de scandaluri de corup ie pe scar mare i anumite ri dintre acestea consider c , corup ia reprezint una dintre amenin rile cele mai grave pentru stabilitatea institu iilor democratice i func ionarea economiei de pia . 5. Toate acestea demonstreaz necesitatea ca guvernele i parlamentele s ia corup ia în serios. Faptul c aceasta este abundent comentat în anumite state i de loc în altele nu înseamn c ea nu este prezent în statele din a doua grup . Întradev r, nici un sistem de guvern mânt i nici o administra ie nu este imun la corup ie. În rile în care nu se sufl un cuvânt despre corup ie exist dou
27

posibilit i: fie c aceasta nu exist (ceea ce pare improbabil în marea majoritate a cazurilor), fie c ea este atât de eficient organizat încât nu treze te nici o suspiciune. În anumite cazuri, lini tea care înconjoar activit ile atinse de corup ie este simplul rezultat al resemn rii cet enilor în fa a unui fenomen larg r spândit. În astfel de situa ii, corup ia înceteaz de a mai fi considerat un comportament criminal inacceptabil, pasibil de sanc iuni severe pentru a deveni o practic normal sau cel pu in un r u necesar sau tolerat. În cazurile extreme de corup ie endemic este în joc supravie uirea statului.

asemenea, de a studia posibilitatea de a elabora legi i coduri tip de conduit , inclusiv conven ii interna ionale privind aceast chestiune. Mini trii au subliniat importan a instituirii unui mecanism de control, care s supravegheze respectarea angajamentelor con inute în aceste instrumente. 7. În lumina acestor recomand ri, Comitetul Mini trilor a înfiin at în septembrie 1994 Grupul multidisciplinar privind corup ia (GMC) i l-a mandatat s examineze ce m suri s-ar putea include profitabil într-un program interna ional de ac iune împotriva corup iei. Printre altele, GMC a adresat Comitetului Mini trilor înainte de sfâr itul anului 1995 un anumit num r de propuneri privind priorit ile i structurile de lucru, inând cum se cuvine cont de activit ile altor organiza ii interna ionale. În acela i timp GMC a fost invitat s studieze posibilitatea de a elabora legi sau coduri tip de conduit în anumite domenii, inclusiv posibilitatea de elaborare a unei conven ii interna ionale în materie, cât i posibilitatea de a înfiin a un mecanism de control pentru a veghea la respectarea angajamentelor con inute în aceste instrumente. 8. GMC i-a început lucr rile în martie 1995 i a stabilit un program de ac iune împotriva corup iei. Acest document ambi ios acoper toate aspectele luptei interna ionale împotriva acestui fenomen. Proiectul de program a fost supus Comitetului Mini trilor care, dup ce a luat not de el în ianuarie 1996, a invitat Comitetul european pentru probleme criminale (CDPC) i Comitetul european de cooperare juridic (CDCJ) s - i dea avizul. În a teptarea acestui lucru, mini trii au autorizat GMC printr-un mandat interimar s întreprind anumite ac iuni vizate în programul în chestiune, cum ar fi preg tirea unui sau mai multor instrumente interna ionale. 9. În final, Comitetul Mini trilor a adoptat programul de ac iune în noiembrie 1996. El a îns rcinat GMC de a-l aplica
28

II.

Activitatea preg titoare

6. La cea de-a 19-a conferin , inut la La Valetta, în 1994, mini trii europeni ai justi iei au estimat c într-adev r corup ia reprezint o amenin are grav la adresa democra iei, statului de drept i a drepturilor omului. Consiliul Europei, care este principala institu ie european cu voca ia de ap rare a acestor valori fundamentale a fost invitat s reac ioneze la aceast amenin are. Mini trii s-au declarat convin i c lupta împotriva corup iei trebuie s aib un caracter multidisciplinar i c este necesar cât de curând posibil adoptarea unei legisla ii adecvate în domeniu. Ei i-au exprimat convingerea c o lupt eficient împotriva corup iei necesit o consolidare a cooper rii transfrontaliere între state dar i a cooper rii între state i institu iile interna ionale prin intermediul punerii în aplicare a m surilor coordonate la nivel european i extra-european implicând participarea statelor nemembre ale Consiliului Europei. Mini trii justi iei au recomandat Comitetului Mini trilor crearea unui grup multidisciplinar privind corup ia. Acest grup, care va intra în responsabilitatea Comitetului european pentru probleme criminale (CDPC) al Comitetului de cooperare juridic (CDCJ) va avea ca sarcin de a examina ce m suri s-ar putea include într-un program de ac iune la nivel interna ional i, de

în acest sens. sofisticat i transna ional al anumitor activit i criminale. cât i un mecanism de control care vizeaz s asigure respectarea angajamentelor con inute în aceste instrumente sau în orice alt instrument juridic existent în acest domeniu. inut la Strasbourg în 10 i 11 octombrie 1997. ea frâneaz i compromite dezvoltarea economic stabilitatea institu iilor democratice i fundamentul moral al societ ii. au recomandat Comitetului Mini trilor s asigure ca instrumentele interna ionale pertinente s prevad aplicarea unui mecanism de control deschis deopotriv statelor membre cât i statelor nemenbre ale Consiliului Europei. Mini trii participan i la cea de-a 21-a Conferin a mini trilor europeni ai justi iei. la nivel na ional i interna ional. Cu ocazia celui de-al 2-lea Summit. intensificarea eforturilor în scopul adopt rii cât mai rapide a unei conven ii penale. printre altele. care a avut loc la Praga. s organizeze sau s promoveze proiecte de cercetare.s elaboreze în mod prioritar una sau mai multe conven ii împotriva interna ionale corup iei.s elaboreze în mod prioritar un proiect de cod de conduit european pentru agen ii publici. . GMC are urm torul mandat: - interna ionale pentru a defini o metod coerent i coordonat . Comitetul Mini trilor a apreciat inten ia GMC de a elabora cu prioritate una sau mai multe conven ii interna ionale împotriva corup iei. în iunie 1997. .înainte de 31 decembrie 2001.s ia în considera ie activit ile altor organiza ii i instan e 11. mini tri au recomandat accelerarea punerii în aplicare a programului de ac iune împotriva corup iei i. Mandatul atribuit GMC-ului stipuleaz c CDPC i CDCJ trebuie consultate privind orice proiect de text juridic referitor la corup ie i c trebuie s se in cont de punctul de vedere al acestor organisme.dup consultarea comitetului(telor) director(oare) adecvat(te) s întreprind . . democra iei. . 12. . referitoare la cazuri concrete de corup ie i la mijloacele utilizate pentru a le combate. echit ii i justi iei sociale. i-au exprimat preocuparea fa de noile tendin e ale criminalit ii i în special fa de caracterul organizat. programe de preg tire cât i de schimburi.s aplice celelalte p r i ale programului de ac iune împotriva corup iei inând cont de priorit ile stabilite în cadrul lui. efii de stat i de guvern au adoptat un plan de ac iune care urm re te promovarea cooper rii în cadrul 29 . Ei i-au afirmat convingerea conform c reia lupta împotriva crimei organizate implic în mod necesar un r spuns adecvat împotriva corup iei. De asemenea. În consecin . “Sub responsabilitatea Comitetului european pentru probleme criminale (CDPC) i al Comitetului european de cooperare juridic (CDCJ). cât i un mecanism de control care s asigure respectarea angajamentelor con inute în aceste instrumente sau în orice alt instrument juridic în materie. 10. efii de stat i de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei au decis s caute r spunsuri comune dificilelor probleme ridicate de dezvoltarea corup iei i a crimei organizate. care s prevad incriminarea coordonat a infrac iunilor de corup ie i ameliorarea cooper rii pentru reprimarea acestor tipuri de infrac iuni. drepturilor omului. s consulte CDCJ i/sau CDPC referitor la orice proiect de text juridic privind corup ia i s in cont de punctul lui/lor de vedere”. Ei au subliniat faptul c aceasta reprezint o amenin are considerabil la adresa statului de drept.

GRECO a fost conceput ca un mecanism de urm rire suplu i eficient.luptei împotriva corup iei. 16. În cadrul acestui plan de ac iune. conform Programului de ac iune împotriva corup iei al Consiliului Europei i s stabileasc . Comitetul Mini trilor invit statele membre cât i statele nemembre care au participat la elaborarea acordului s notifice Secretarului General inten ia lor de a face parte din GRECO. ei au îns rcinat Comitetul Mini trilor. s favorizeze specializarea persoanelor sau organismelor care lupt împotriva corup iei i s le acorde mijloacele i preg tirea necesare exercit rii func iunilor lor (Principul 7). printre altele. Printre altele. Comitetul Mini trilor a fost invitat s încheie rapid lucr rile de elaborare a instrumentelor juridice interna ionale. aplicarea principiilor directoare pentru lupta împotriva corup iei i aplicarea instrumentelor juridice interna ionale care vor fi adoptate în cadrul Programului de ac iune împotriva corup iei. 17. mini trii au convenit. conform Programului de ac iune împotriva corup iei i s -i prezinte. Comitetul Mini trilor a adoptat Rezolu ia (98) 7 care autoriza crearea “Grupului de state împotriva corup iei . s asigure ca cei împuternici i cu preven ia. incluzând leg turile ei cu crima organizat i sp larea banilor. În virtutea acordului. un mecanism adecvat i eficient care s vegheze asupra respect rii principiilor directoare i aplic rii instrumentelor juridice men ionate. În cadrul celei de a 101-a sesiuni. prin intermediul unui proces dinamic de evaluare i de presiune reciproc . Acordul care instituia GRECO i con inea statutul s u a fost adoptat la 5 mai 1998. Comitetul Mini trilor a împuternicit GMC s încheie rapid elaborarea unui instrument juridic interna ional. urm rirea i sanc ionarea infrac iunilor de corup ie s beneficieze de independen a i autonomia necesare exercit rii func iilor lor.GRECO” sub forma unui acord par ial i l rgit. f r întârziere. s asigure o incriminare coordonat a corup iei na ionale i interna ionale (Principiul 2). pe de alt parte. s ia m surile adecvate în vederea sechestr rii i confisc rii produselor corup iei (Principiul 4). particip la GRECO în condi ii de egalitate statele membre de o parte i. s adopte principiile directoare ce vor fi aplicate în cadrul i practicilor dezvolt rii legisla iilor na ionale. Cu ocazia celei de a 102-a sesiuni (5 mai 1998). 30 . asigurarea protec iei persoanelor care ajut autorit ile s lupte împotriva corup iei i p strarea secretului investiga iilor (Principiul 3). 13. În aceast rezolu ie. la 6 noiembrie 1997. anchetarea. fiind în eles ca acordul care instituie GRECO s fie considerat adoptat la data la care patrusprezece state membre ale Consiliului Europei ar fi f cut aceast notificare. menit s contribuie la dezvoltarea unui proces dinamic de prevenire i combatere a corup iei. s preîntâmpine folosirea persoanelor juridice ca ecran pentru disimularea infrac iunilor de corup ie (Principiul 5). GRECO este un organism care urm re te. s dezvolte cât mai larg posibil cooperarea interna ional în toate domeniile luptei împotriva corup iei (Principiul 20). 15. s fie liberi de orice influen incompatibil cu statutul lor. Hot râ i s lupte împotriva corup iei prin eforturile comune ale rilor lor. s dispun de mijloacele adecvate pentru ob inerea probelor. Comitetul Mini trilor al Consiliului Europei a adoptat cele 20 de principii directoare pentru lupta împotriva corup iei. 14. f r întârziere. printre altele. De asemenea. un proiect de text care s propun înfiin area unui mecanism adecvat i eficient care s vegheze asupra respect rii principiilor directoare i aplic rii instrumentelor juridice interna ionale care vor fi adoptate. Calitatea de membru deplin al GRECO este rezervat statelor care particip în întregime la procesul de evaluare mutual i care accept s fie evaluate.

obstacolele procedurale i. ameliorarea cooper rii interna ionale. GMC a decis transmiterea c tre CDPC a textului celei de a doua versiuni provizorii. uneori. i a autorizat publicarea prezentului raport explicativ. în timp ce dispozi iile privind cooperarea interna ional vizeaz facilitarea comunic rii directe i rapide între autorit ile na ionale competente. în februarie 1996. 31 . alt dificultate ine de metodele de cooperare interna ional . Obiectivul principal al conven iei const în dezvoltarea normelor comune în ce prive te anumite infrac iuni ale corup iei. În noiembrie 1997 el a transmis textul c tre GMC pentru examinare. Mai mult. GMC a consultat CDPC asupra primei versiuni a proiectului conven iei. El a continuat aceast activitate în cadrul celei de-a 12-a (ianuarie 1998). La cea de-a 203-a sesiune la nivel ministerial (noiembrie 1998) Comitetul Mini trilor a adoptat conven ia. Experien a recent demonstreaz c aceast cooperare întâlne te dou tipuri de dificult i în reprimarea afacerilor de corup ie transna ionale i. CDPC i-a dat în mod oficial avizul privind proiectul de conven ie. Grupul de lucru al GMC a început. în septembrie 1998. Din punctul ei de vedere Adunarea Parlamentar a adoptat avizul acestuia în cea de-a treia parte a sesiunii din 1998.. a formulat un aviz asupra proiectului de text în martie 1998 (a se vedea anexa II. în mod deosebit. În februarie 1998. într-adev r. III. 19. În intervalul februarie 1996 i noiembrie 1997 GMCP a inut zece reuniuni i a realizat dou lecturi complete ale proiectului conven iei. o defini ie uniform a corup iei. totodat . în reprimarea infrac iunilor de corup ie (deseori exist divergen e în ce prive te definirea no iunii de “agent public” în legisla iile na ionale). elaborarea proiectului unei conven ii penale privind aspectele penale ale corup iei (GMCP). Biroul CDPC. politice întârzie sau împiedic urm rirea delicven ilor. 20. document CDPC-BU(98)3. 18. îns . ea trateaz chestiunile de fond i de form care sunt strâns legate de infrac iunile corup iei i vizeaz . GMC a inut cont de punctele de vedere exprimate de CDPC i cu aceast ocazie a finalizat textul celei de a doua versiuni provizorii. Cu ocazia celei de-a 47-a sesiuni plenare. GMC a examinat cele dou avize în cea de-a 14-a reuniune plenar . Cu aceast ocazie. Conform obiectivelor definite de i pe baza Programul de ac iune mandatului interimar descris în paragraful 8 de mai sus. dup ce a consultat în scris efii delega iilor la CDPC. În cadrul celei de a 13-a reuniuni (martie 1998). el a aprobat textul definitiv pe care l-a înaintat Comitetului Mini trilor. a decis s o deschid spre semnare la data de ……. f r a oferi. La cea de-a 11-a reuniune plenar (noiembrie 1997) GMC a început examinarea proiectului de text depus de GMC. GMC a transmis Comitetului Mini trilor textul celei de-a doua versiuni provizorii pentru a-i permite acestuia s aib acces la textul solicitat. Comitetul Mini trilor a decis consultarea Adun rii Parlamentare privind proiectul conven iei. La cea de-a 628-a reuniune a Delega ilor mini trilor (aprilie 98). El a împuternicit GMC s examineze avizul formulat de Adunare i de CDPC. Deoarece CDPC i-a exprimat dorin a de a fi consultat din nou asupra versiunii definitive. a 13-a (martie 1998) i a 14-a (septembrie 1998) reuniuni. Armonizând defini ia infrac iunilor de corup ie se va satisface exigen a dublei incrimin ri de c tre P r ile la Conven ie. în iunie 1998. Conven ia 21. Mai mult.statele nemembre care au participat la elaborarea acordului cât i alte state nemembre care au fost invitate s participe la acord. inând cont de solicitarea adresat la 11 februarie 1998 de pre edintele Adun rii Parlamentare pre edintelui în exerci iu al Delega ilor mini trilor. Conform mandatului s u.

de angaja i priva i. Numai trei expresii sunt definite în articolul 1. de agen i independen i sau de alt rela ie de acest gen pentru a ob ine avantaje ilicite indiferent de natura lor. a a cum este ea tratat de activitatea GMC a Consiliului Europei reprezint comisioanele oculte i orice alte uneltiri care implic persoane cu func ii publice sau private care i-au înc lcat obliga iile ce decurg din calitatea lor de func ionari publici.22. În ce prive te termenul de “lege na ional ”. se poate dovedi necesar modificarea anumitor legi na ionale. care sunt legate de corup ia i sunt în mod curent propriu-zis considerate ca forme specifice ale corup iei. pentru ca acest agent s ac ioneze sau s se ab in de a ac iona în exerci iul func iilor sale oficiale. de asemenea. corup ia amenin valorile democratice. ci define te. unui agent public str in. susceptibile de a fi transpuse în legisla iile na ionale chiar dac . care reflect abordarea global a Consiliului Europei. 25. în m sura posibilului. în folosul s u sau în folosul unui ter . contrar obliga iilor sale oficiale. promite sau acorda un avantaj necuvenit pecuniar sau altfel. toate categoriile de agen i publici pentru a evita lacunele din incriminarea corup iei din cadrul sectorului public. toate celelalte no iuni fiind tratate la locul potrivit în cadrul raportului explicativ. se poate sublinia c prezenta Conven ie nu con ine numai o defini ie consensual a corup iei. inten ia autorilor trebuie notat c Conven iei a urm rit s impun unele 32 .i modifice defini ia general de agent public. care serve te ca baz diverselor forme de incriminare. i alte forme de comportament corupt. Totu i. IV. de la efectuarea unui act conform datoriei sale sau unui act în exerci iul func iei sale” (articolul 3). atât pasive cât i active. cum ar fi corup ia din sectorul privat i traficul de influen . în unele cazuri. 27. aceasta nu înseamn în mod necesar c statele trebuie s . statul de drept. Cei care au elaborat prezenta Conven ie au dorit s acopere. În acest sens. Conven ia Uniunii Europene privind lupta împotriva corup iei care implic func ionarii Comunit ii Europene sau func ionarii statelor membre ale Uniunii Europene (actul Consiliului din 26 mai 1997) define te corup ia activ ca “faptul inten ionat al oricui de a promite sau de a oferi direct sau prin intermediul unui ter un avantaj de orice natur unui func ionar pentru el însu i sau pentru un ter . pentru ei în i i sau pentru altcineva”. Astfel. Pe m sur ce elaborarea textului actualei conven ii progresa. 24. Comentarii Capitolul I – Terminologie Articolul 1 – Terminologie 26. pentru ca el s efectueze sau s se ab in . Defini ia corup iei pasive urm re te aceea i orientare. 23. Scopul acestei defini ii era de a veghea ca nici o materie s nu fie exclus din activitatea GMC. una dintre principalele caracteristici ale Conven iei este câmpul s u larg de aplicare. direct sau prin intermediari. Conven ia OECD privind lupta împotriva corup iei agen ilor publici str ini în cadrul tranzac iilor comerciale interna ionale (adoptat de OECD la 17 decembrie 1997) define te corup ia activ ca “faptul inten ionat al oric rei persoane de a oferi. GMC i-a început activitatea pe baza urm toarei defini ii provizorii “Corup ia. pentru a ob ine sau p stra o pia de desfacere sau alt avantaj necuvenit în domeniul comer ului interna ional”. Dac o asemenea defini ie nu corespundea în mod necesar defini iei juridice a corup iei propuse de majoritatea statelor membre i în mod deosebit celei date în cadrul dreptului penal. drepturile omului i progresul social i economic. aceast defini ie general d dea na tere mai multor defini ii opera ionale comune ale corup iei. într-adev r. ea avea meritul de a nu cantona discu ia pe nedrept în limite prea strânse.

conform c ruia un stat poate decide c infrac iunile de corup ie care implic agen ii publici ai unui stat nu vizeaz decât agen ii al c rui statut este compatibil cu cel al agen ilor publici na ionali reglementa i de legisla ia statului care urm re te. 31. 29. Motivul este c responsabilit ile entit ilor 33 . referitor la infrac iunile de corup ie activ . ci face trimitere la legisla iile na ionale. indiferent c aceast defini ie se înscrie în dreptul companiilor sau în dreptul penal. În cazul în care o infrac iune din cadrul Conven iei prive te un agent public al unui alt stat. În cazul în care un agent public al statului care realizeaz urm rirea este implicat. defini ia con inut în Este clar c paragraful a al articolului 1 este considerat numai din punctul de vedere al prezentei Conven ii i necesit P r ilor Contractante ca ele s considere sau s trateze judec torii i procurorii ca agen i publici numai în scopul aplic rii prezentei Conven ii. a adar. Expresia “agent public” care este utilizat în articolele 2 i 3. defini ia dat de legisla ia acestui stat nu este în mod necesar determinant dac persoana în cauz nu are statutul de agent public conform legisla iei statului care urm re te. chiar dac în anumite state ei nu sunt considera i ca f când parte din “magistratur ”. Referin a expres f cut la aceste persoane în articolul 1. acolo unde este cazul. judec torii care sunt inclu i în paragraful 6 ca persoanele alese sau nealese care exercit func iuni judiciare. de asemenea. paragraful a vizeaz împiedicarea existen ei celei mai mici lacune care ar putea exclude din câmpul de aplicare al prezentei Conven ii persoanele publice de o asemenea importan . Este de la sine în eles c procurorii intr în aria acestei defini ii. În multe ri primarii i mini trii sunt asimila i agen ilor publici în cazul aplic rii infrac iunilor penale comise în exerci iul func iunilor lor. Aceasta decurge din paragraful c al articolului 1. cât i în articolul 5 face referin la aceste dispozi ii. Totu i. procurorii – constituie o autoritate independent i impar ial . Prioritatea este acordat . Membrii magistraturii – judec torii i. a unui primar. Totodat . Aceast referire la dreptul na ional al statului agentului public semnific faptul c se poate ine cont de situa iile na ionale specifice referitoare la statutul persoanelor care exercit func ii publice. Excep ia se refer la diferite niveluri de guvern mânt: statul. expresia “agent public” ar trebui s includ “primarii” i “mini trii”. a a cum este ea aplicat în dreptul na ional în cazul legisla iei penale a statului. se aplic defini ia na ional în vigoare în acest stat.obliga ii P r ilor Contractante în virtutea acestei Conven ii numai în m sura în care ele sunt compatibile cu constitu iile lor i cu principiile fundamentale ale sistemului lor juridic. Atunci când un agent public al unui alt stat este implicat. paragraful exclude în mod expres din câmpul defini iei statul sau alte entit i publice reprezentative ale puterii publice cum ar fi ministerele sau organele puterilor locale sau organiza iile interna ionale publice. în sensul Conven iei. Expresia “persoan juridic ” este utilizat în articolul 18 (responsabilitatea persoanelor juridice). Aceast no iune trebuie interpretat cât mai larg posibil: elementul decisiv aici nu este titlul oficial al persoanei ci caracterul judiciar al func iei pe care ea o exercit . cu principiile relative la federalism. Paragraful d al articolului 1 permite statelor utilizarea propriilor defini ii privind “persoanele juridice”. se aplic articolul 1 paragraf c. cum ar fi Consiliul Europei. ministru sau judec tor. Paragraful a al articolului 1 define te conceptul de “agent public” prin referire la defini ia unui func ionar sau a unui ofi er public. distinct de puterea executiv . entit ile regionale sau locale care exercit prerogativele puterii publice. în anumite ri. 28. 30. inclusiv. Expresia “agent public” înglobeaz . i acolo Conven ia nu d o defini ie automat . defini iei penale. Aceasta înseamn c defini ia na ional în vigoare din acel stat este aplicabil .

Elementele materiale ale infrac iunii sunt reprezentate de faptul de a promite. Corup torul poate fi oricine i poate ac iona în orice capacitate (om de afaceri. Articolul 2 define te elementele corup iei active a agen ilor publici na ionali. În mai multe rânduri Conven ia se refer la defini ia dat în articolul 2.publice sunt supuse unei reglement ri specifice în mod obi nuit încorporate în dreptul administrativ sau. i de alt parte . un avantaj necuvenit agentului însu i sau unui ter . 34.). dac corup torul ac ioneaz în contul sau în numele unei întreprinderi. oferi sau de a da. În aceast privin nu are nici o importan dac de avantajul necuvenit beneficiaz agentul însu i sau altcineva. în acorduri sau tratate. f r s uit m dubla referire din articolul 10. În acela i timp. Capitolul II – M surile de luat la nivel na ional Articolul 2 – Corup ia activ a agen ilor publici na ionali persoana care accept oferta. Totodat . cele dou fa ete ale aceluia i fenomen în care de o parte se afl persoana care ofer . 35. Este cazul articolelor 4. Totodat . în general. 6 i 9. Inten ia trebuie s se refere la un rezultat ulterior: un act pe care agentul public trebuie s -l efectueze sau s se ab in s -l efectueze. Excep ia de mai sus nu are ca scop excluderea responsabilit ii institu iilor publice. aceasta poate fi f cut . 36. totodat . care pot genera urm riri separate. Se pare c cele dou tipuri de corup ie sunt. agent public. considerate ca infrac iuni distincte. un stat contractant poate merge mai departe în ce prive te aplicarea sanc iunilor penale sau administrative relative la entit ile publice. Aceste dispozi ii nu reitereaz elementele de fond ci extind asupra unor noi categorii de persoane responsabilitatea penal a corup iei active. direct sau indirect. impar ial i în respectul interesului general. astfel ca aceasta s func ioneze de o manier transparent . în func ie de inten ia corup torului. în cazul organiza iilor publice interna ionale. Totu i. responsabil ca persoan juridic (articolul 18). de exemplu din cea con inut în protocolul la Conven ia Uniunii Europene privind protec ia intereselor financiare ale Comunit ilor Europene (articolul 3). Totodat . articolul are ca scop p strarea încrederii cet enilor în administra ia lor i protejarea func ionarilor în i i de posibilele manevre împotriva lor. 33. echitabil . El vizeaz s asigure în special buna func ionare a administra iei. Aceste trei acte ale corup torului sunt u or diferite unele fa 34 32. persoan privat etc. fiind necesar ca elementul de inten ie s acopere toate celelalte elemente constitutive de fond ale infrac iunii. infrac iunea de corup ie activ corespunde în mod necesar unui act inten ionat. în majoritatea cazurilor “coruptul” nu este acuzat de a fi complicele “corup torului” i nici corup torul al coruptului. Se subîn elege c aceast dispozi ie nu limiteaz în nici un fel responsabilitatea persoanelor angajate de diferite organe ale statului pentru infrac iunile de corup ie pasiv vizate în articolele de la 3 la 6 i de la 9 la 12 ale prezentei Conven ii. promisiunea sau dona ia. În teoria i practica dreptului penal actual cât i în spiritul autorilor Conven iei aceast infrac iune este pandantul corup iei pasive – dou acte care sunt. În termenii articolului 2. Defini ia corup iei active dat de articolul 2 se inspir din defini iile na ionale i interna ionale ale corup iei. responsabilitatea întreprinderii nu exclude urm ririle penale împotriva persoanei fizice (paragraful 3 al articolului 18). Persoana corupt trebuie s fie un agent public în sensul articolului 1 (a). Totodat . promite sau d avantajul. 5. de asemenea. nu are importan dac agentul public a ac ionat efectiv sau s-a ab inut s ac ioneze conform inten iei corup torului.

Pentru autorii Conven iei. ci de a ti dac i-a fost efectiv oferit. agentul public trebuie s fi avut cuno tin despre el la un moment dat. perspective mai bune în carier etc. Problema de a ti în ce const un avantaj “necuvenit” va avea o importan fundamental pentru încorporarea Conven iei în dreptul intern. un astfel de element suplimentar de “înc lcare a obliga iilor” nu a fost considerat necesar în sensul acestei Conven ii. cum ar fi un membru al familiei sale. Dispozi iile anumitor state membre ale Consiliului Europei în materie de corup ie stabilesc o distinc ie care ine seama dac agentul public a dep it sau nu îndatoririle sale. Totu i. faptul de “a da” poate corespunde unor situa ii în care avantajul necuvenit este transferat. chiar dac se admite c agentul ar fi trebuit s ac ioneze în aceea i manier f r mit . Aceste avantaje necuvenite sunt în general de ordin economic sau financiar dar ele pot avea în mod egal un caracter nematerial. care este în general pasibil de o pedeaps mai mare. avantajul în chestiune nu este în mod necesar dat direct agentului public: el poate fi dat. Aceste avantaje necuvenite pot consta în diverse forme: bani. Termenul de “necuvenit” trebuie interpretat. acest element este f r importan în sensul acestei dispozi ii. dat sau promis un comision ocult pentru a ob ine ceva din partea lui. i unui ter . dac un agent prime te un avantaj pentru a ac iona conform responsabilit ilor func iei sale. Autorii Conven iei au estimat c elementul decisiv al infrac iunii nu este de a ti dac agentul avea sau nu puterea de a ac iona conform dorin ei corup torului. Astfel. împrumuturi de bani. aceasta ar constitui deja o infrac iune penal . este posibil s fi ignorat de altfel. 39. De exemplu. Independent de faptul c persoana care a primit sau beneficiat de avantajul necuvenit este agent public sau un ter . cât i cadourile de mic valoare sau cadourile social acceptabile. Din punct de vedere al dreptului penal. 35 . dac agentul avea sau nu puterea de a face ceea ce îi cerea. promisiunea sau dona ia este adresat unui ter . 38. ca desemnând ceva ce beneficiarul nu este în mod legal abilitat s accepte sau s primeasc . adjectivul “necuvenit” vizeaz excluderea avantajelor care sunt admise de lege sau de reglement rile administrative. Dar dac este vorba de un dosar de care nu ar fi trebuit s se ocupe. accelerarea trat rii unui dosar. încredere care ar fi grav compromis de practici de corup ie. De altfel. de exemplu o rud ) î i vede pozi ia ameliorat în raport cu cea pe care o avusese înaintea infrac iunii i c este vorba despre o ameliorare care nu-i era cuvenit acestuia. 37.de altele. Dac înc lcând anumite agentul ac ioneaz reguli sau în mod arbitrar. în sensul Conven iei. de exemplu dac este vorba despre o autoriza ie care nu ar fi trebuit s fie dat . Important este c . lucr rile din cadrul GMC în vederea elabor rii unui Cod european modelat pentru agen ii publici care s precizeze îndatoririle profesionale i normele de conduit ale agen ilor publici în scopul prevenirii corup iei. Conven ia vizeaz p strarea încrederii cet enilor în echitatea administra iei. vacan e. “a promite” poate corespunde unor situa ii în care corup torul se angajeaz s furnizeze un avantaj necuvenit ulterior (în marea majoritate a cazurilor numai odat agentul public a efectuat actul solicitat) sau în care corup torul i coruptul s-au în eles ca avantajul necuvenit s fie furnizat ulterior de corup tor. tranzac ia poate implica unul sau mai mul i intermediari. de asemenea. partidului politic la care el a aderat. Este cazul s fie subliniate. mâncare i b uturi. unei organiza ii c reia agentul public îi apar ine. În cazul în care oferta. el va fi responsabil de o infrac iune mai grav . agentul este responsabil de a fi comis o form mai grav de corup ie. atunci când el comite actul pentru care a fost solicitat. În sfâr it. corup torul (sau un ter . Corup torul. Faptul de “a oferi “poate corespunde unor situa ii în care corup torul î i arat disponibilitatea de a furniza avantajul necuvenit în orice moment. în aceast privin .

explicit sau implicit. de exemplu. No iunea de “înc lcare a obliga iilor” adaug un element de ambiguitate care face mai dificil reprimarea acestei infrac iuni. s desemneze un act unilateral prin care agentul public d s în eleag unei persoane. de asemenea. În plus. întradev r. este esen ial ca actul agentului public sau absen a ac iunii acestuia s intervin dup solicitare sau încheierea pactului. solicit rii sau accept rii prealabile. i în acest caz.) “de a fi primit” efectiv avantajul în contul s u sau în contul altei persoane. indiferent dac au fost ale i sau numi i. fiind strâns legat de corup ia activ . Din contr . Aceast dispozi ie nu este aplicabil unui avantaj care nu a fost legat de un act ulterior i specific al agentului public în exerci iul func iilor sale. 43. Termenul de “a solicita” poate. Aceast categorie de persoane este. de asemenea. coleg. Termenul de “a primi” poate. termenul de “a primi” implic p strarea cel pu in pentru un timp cadoul sau avantajul în chestiune. vulnerabil la corup ie iar recentele scandaluri din acest domeniu uneori combinate cu o finan are ilegal a partidelor politice au ar tat c este important ca ea s fie. regional sau na ional. tras penal la r spundere în caz de corup ie. În virtutea acestui articol câmpul infrac iunilor de corup ie activ i pasiv definit de articolele 2 i 3 se extinde asupra membrilor adun rilor publice na ionale la nivel local. pentru agentul public sau pentru alt persoan (consort. dovedit.i exercite puterea în beneficiul corup torului. Astfel. Articolul 4 – Corup ia membrilor adun rilor publice na ionale 40. într-o asemenea situa ie momentul în care avantajul necuvenit este primit efectiv nu are nici o importan . în mod necesar trebuie pus în eviden caracterul delictuos al comportamentului agentului. nu are importan dac agentul public a solicitat avantajul necuvenit pentru el însu i sau pentru un ter . 42. intermediarii pot fi implica i. trebuie. statele care solicit în materie de corup ie un asemenea element suplimentar ar trebui s se asigure c pot aplica defini ia corup iei enun ate în articolul 2 al Conven iei f r s aduc atingere obiectivului ei. de exemplu. c ar trebui s i se pl teasc pentru a ob ine realizarea sau nerealizarea unui anume act oficial. Dac exist o cerere unilateral sau un pact de corup ie. s desemneze faptul.Într-un stat democratic func ionarii sunt în general remunera i din bugetele publice i nu direct de cet eni sau de societ i private. Aceast infrac iune se aplic aici în mod egal. ea constituie în sine corpul delict. În acela i timp. Autorul actului vizat în articolul 3 nu poate fi decât un agent public în sensul articolului 1a. organiza ie. Articolul 3 define te corup ia pasiv a agen ilor publici. De asemenea. Nu are importan dac solicitarea a avut sau nu un rezultat. anumite comentarii referindu-se la aceasta din urm . Elementele materiale ale actului s u include faptul de a solicita sau de a primi un avantaj necuvenit sau de a accepta oferta sau promisiunea f cute. dac acesta este cazul. În ce prive te corup ia activ . pentru un agent public faptul de a primi un avantaj a posteriori nu constituie în absen a ofertei. aria corup iei pasive este mai larg pentru c trebuie inclus o ac iune indirect din partea agentului. partid politic etc. agentul care returneaz imediat celui care i-a dat cadoul sau avantajul pe care nu l-a solicitat nu comite o infrac iune în baza articolului 3. independent de buna sau reaua credin a intermediarului. 44. de exemplu în ce prive te elementul moral i avantajul necuvenit. c se a teapta ca agentul public s ac ioneze împotriva datoriei sale sau s . Articolul 3 – Corup ia pasiv a agen ilor publici na ionali Cazul al doilea presupune cel pu in o anume form de acceptare din partea agentului public. 41. o infrac iune penal . În consecin . interesul legitim este acela i cu cel exprimat în 36 .

agen ilor publici str ini: corup ia Conven ia privind lupta împotriva care implic func ionarii corup iei Comunit ilor Europene sau ai statelor 37 . Societ ile multina ionale i investitorii interna ionali sunt ast zi actorii determinan i ai economiei i nu cunosc frontiere.articolul 2. c sus inerea financiar acordat partidelor politice cu respectarea normelor dreptului na ional se afl în afara aplic rii materiale a acestei dispozi ii. chiar dac nu au competen a de a adopta legile. propria lor defini ie a “membrilor adun rilor publice na ionale”. în calitatea lor de membri ai consiliilor locale. eliberarea autoriza iilor sau reglementarea. membrii adun rilor locale i regionale cât i membrii. Odat cu globalizarea structurilor economice i financiare i integrarea pie elor na ionale în pia a mondial . de exemplu pentru asigurarea respect rii regulilor concuren ei în tranzac iile comerciale interna ionale. Este clar. indiferent c sunt ale i sau numi i. De mult interna ional a urm rit instituirea unei infrac iuni penale care s vizeze în special corup ia agen ilor publici str ini. în anumite ri. atunci când ei se las corup i de întreprinderi care vor s ob in pie e de desfacere) s genereze grave distorsiuni ale concuren ei i s pun în pericol dezvoltarea economic . în calitatea lor de membri ai parlamentului. Este în interesul lor ca i în interesul economiei mondiale în general ca regulile concuren ei s fie p strate loiale i transparente. Diferen a dintre acest articol i articolele 2 i 3 ine numai de calitatea persoanelor (aici este vorba de membri adun rilor publice na ionale). Uniunea European a fost prima organiza ie european care a reu it s adopte un tratat interna ional incriminând. printre altele. totodat . Incriminarea unui comportament corupt care se manifest în exteriorul teritoriului na ional î i g se te justificarea în interesul comun al statelor de a proteja aceste interese. ai oric rei instan e publice “care exercit puteri legislative sau administrative” (articolul 4. Dar el este diferit în ce prive te corup ia pasiv i anume în cazul în care un membru al unei adun ri publice na ionale este corupt: aici. prin analogie. ne putem gândi c p r ile contractante vor utiliza. Dup cum o indic paragraful 21 de mai sus. Aceste adun ri publice. Corup ia nu compromite numai buna gestiune a afacerilor publice i distruge încrederea publicului în echitatea i impar ialitatea administra iei dar ea poate. deciziile privind mi carea capitalurilor sau investi iilor care sunt luate într-o anume ar pot avea efecte într-o alta. comunitatea 48. Expresia “puteri administrative” vizeaz includerea în sfera acestei dispozi ii a membrilor adun rilor publice care nu au atribu ii legislative. echitatea i impar ialitatea procesului de decizie a adun rilor publice na ionale i a membrilor lor în ce prive te manevrele de corup ie. paragraful 1). 45. primarii. Articolul 5 – Corup ia agen ilor publici str ini 47. de exemplu. Interesul legitim este dublu aici: transparen a i echitatea procesului de decizie a administra iilor publice str ine – tradi ional acest aspect a fost considerat ca apar inând afacerilor interne dar globalizarea a f cut ca acest punct de vedere s fie perimat – i protejarea unei concuren e loiale pentru întreprinderi. vreme. pot fi investite cu puteri considerabile. de exemplu în ce prive te planificarea i amenajarea. aceast dispozi ie protejeaz transparen a. de asemenea. 46. Deoarece defini ia “agentului public” conduce la defini ia na ional aplicabil . dar substan a acestei infrac iuni de corup ie este identic . dup caz. sau mini trii. membrii adun rilor regionale sau provinciale sau ai consiliilor locale. aceast no iune destul de larg ar putea include. În primul rând ar trebui s intre în aceast categorie de persoane parlamentarii (celor dou camere). în cazul în care este vorba despre func ionarii publici str ini (de exemplu.

se face referire la indica iile relative la articolul 1. dar substan a acestei infrac iuni de corup ie este identic celei definite în articolele 2 i 3. Dar includerea corup iei pasive a agen ilor publici str ini în articolul 5 încearc s demonstreze solidaritatea comunit ii statelor în fa a corup iei. Mai întâi. con inute în paragraful 30 de mai sus.membre ai Uniunii Europene (adoptat la 26 mai 1997). Dup mai mul i ani OECD a încheiat. de dreptul muncii sau de dispozi iile generale ale dreptului penal. incriminarea corup iei existente în sectorul privat era necesar pentru asigurarea respect rii unei concuren e loiale. Singura diferen în ce prive te articolele 2 i 3 se refer la categoria de persoane care se las corupte (de exemplu. De o manier general . Incriminarea corup iei private a ap rut ca un efort necesar i novator de a evita toate lacunele unei strategii globale de lupt împotriva corup iei. Acest articol incrimineaz corup ia activ i pasiv a membrilor adun rilor publice str ine. aceasta prive te. Prev zând o incriminare a corup iei agen ilor publici str ini din orice ar . În al treilea rând. No iunea de “membru al unei adun ri publice” trebuie interpretat în lumina legisla iei na ionale a statului str in. Aceste motive i interesele juridice protejate sunt identice cu cele enun ate în articolul 4. de asemenea. Articolul 7 – Corup ia activ în sectorul privat 51. dar ele se situeaz 52. Motive multiple militeaz în favoarea introducerii de sanc iuni penale pentru reprimarea corup iei în sectorul privat. Chiar i în absen a prejudiciului pecuniar specific victimei corup ia din domeniul privat prejudiciaz ansamblul societ ii. În al doilea rând. nu este vorba numai de protejarea liberei concuren e ci i de p strarea încrederii cet enilor în institu iile democratice i în statul de drept. 50. în cadrul dreptului privind concuren a). procesul de 38 . corup ia din sectorul privat aduce atingere valorilor ca încrederea sau loialitatea care sunt necesare pentru p strarea i dezvoltarea rela iilor sociale i economice. În al doilea rând. indiferent c au un caracter na ional sau str in. exist din ce în ce mai mult tendin a limit rii diferen elor dintre regulile aplicabile sectorului public i cele aplicabile sectorului privat. un acord privind incriminarea. adic faptul de a corupe un astfel de agent pentru a ob ine sau a conserva un avantaj necuvenit de natur comercial sau de alt natur . În primul rând. de asemenea. mai departe decât dispozi ia con inut în acordul OECD în dou moduri.“al oric rui alt stat”. membrii adun rilor publice str ine). a corup iei agen ilor publici str ini. susceptibil de a fi urm rit de toate p r ile contractante nu numai de statul al c rui resortisant este func ionarul corupt. 49. Acest articol extinde responsabilitatea penal privind corup ia asupra sectorului privat. Mesajul este clar: corup ia este o infrac iune penal grav . agen ii publici str ini) dar substan a acestei infrac iuni de corup ia este identic . în cursul ultimului secol. Aceast evolu ie implic o redefinire a regulilor care protejeaz interesele sectorului privat i care regizeaz rela iile acestui sector cu salaria ii s i i cu ansamblul popula iei. În mod cert partea pasiv este acoperit deja pentru p r ile contractante de articolul 3. Statele P r i la Conven ie se str duiesc împreun s asigure respectarea institu iilor democratice. de o manier coordonat . peste tot unde apare ea. în noiembrie 1997. Repetându-ne. În ce prive te defini ia expresiei “agent public str in”. Corup ia în sectorul privat a fost tratat . El merge. de asemenea. articolul 5 nu enun nici o restric ie în ce prive te contextul în care survine corup ia agentului str in. Articolul 6 – Corup ia membrilor adun rilor publice str ine în contextul unei ri str ine . Singura diferen în raport cu articolele 2 i 3 se refer la calitatea persoanelor care se las corupte (de exemplu. el are de a face atât cu partea activ cât i cu cea pasiv . acest articol merge mai departe de dispozi iile conven iei Uniunii Europene. de dreptul civil (de exemplu.

remarcile formulate cu privire la corup ia activ a agen ilor publici (articolul 2) se aplic mutatis mutandis prezentului articol. Este deci logic . agentul comercial. transporturi. o persoan fizic . În sens larg: “activitatea comercial ” înseamn orice tip de activitate de schimb. în schimb. 55. astfel. Acesta interzice coruperea oric rei persoane care “conduce sau lucreaz într-o entitate a sectorului privat”. 53. exist mai multe diferen e importante între dispozi iile privind corup ia în sectorul public i dispozi iile privind corup ia în sectorul privat. în special comer ul de bunuri i furnizarea de servicii. de exemplu de asocia ii sau alte ONG-uri. A treia diferen important se refer la comportamentul persoanei din sectorul privat care se las corupt . între avocat i clientul s u i altele în care nu exist contract de munc .i exercite atribu iile conform 39 . S-a dorit astfel s se pun accent pe sectorul cel mai vulnerabil i anume pe sectorul de afaceri i al întreprinderilor. Poate fi vorba de societ i dar i de entit i f r personalitate juridic . tiind c se a teapt în general de la agentul public s fac dovada transparen ei. de asemenea. În întreprinderile private aceast no iune trebuie s acopere nu numai salaria ii ci i direc iunea la toate nivelurile. Entit ile publice nu intr deci în aria acestei dispozi ii. aici este vizat o întreag gam de entit i. este necesar s existe o violare a datoriilor. agen ii comerciali etc. telecomunica ii etc. Ea include. s n tate. Expresia de “entit i ale sectorului privat” desemneaz societ ile. Bineîn eles aceast alegere poate da na tere unor lacune pe care guvernele vor dori s le remedieze: nimic nu va împiedica un stat semnatar de a aplica aceast dispozi ie interpretând de o manier nerestrictiv cuvintele “în cadrul unei activit i comerciale”. impar ialit ii i loialit ii. funda iile i alte entit i care sunt de inute integral sau într-o m sur determinant de particulari. elementul moral i corup tor. în acest context.). mai ales în ce prive te actele de corup ie realizate. Se a teapt ca salariatul. În cazul agen ilor publici are pu in importan dac a avut sau nu loc o violare a îndatoririlor. protejarea publicului fa de efectele distrug toare ale corup iei în întreprinderi.privatizare. Incriminarea corup iei în sectorul privat are ca scop protejarea încrederii i loialit ii f r de care rela iile private nu pot exista. Cu toate acestea. de asemenea. de exemplu rela ia între asocia i. de exemplu consultan ii. de asemenea. termenul de “entitate” trebuie în eles ca putând semnifica. Natural. articolul 7 limiteaz câmpul corup iei private la domeniul “activit ii comerciale”. Mai întâi. implic transferul de credite bugetare substan iale i de atribu ii de reglementare. ea acoper rela ia angajator – angajat dar i alte tipuri de rela ii. În general. Este vorba aici din nou de o no iune foarte larg care trebuie interpretat într-o manier general . avocatul s . persoanele care nu au statutul de angaja i sau care nu lucreaz permanent pentru întreprindere. De-a lungul anilor au fost privatizate importante func iuni publice (educa ie. dar care pot angaja responsabilitatea întreprinderii. întreprinderile. În sensul acestei dispozi ii. în ce prive te actorii din sectorul privat. inclusiv serviciile furnizate publicului (transporturi. inclusiv membrii consiliului de administra ie dar nu ac ionarii. în special entit ile care practic “activit i comerciale”. 54.) Transferul acestor func iuni publice în sectorul privat. Drepturile i obliga iile aferente acestor rela ii sunt guvernate de dreptul privat i sunt într-o mare m sur determinate prin contract. deseori legat de un proces de privatizare masiv . telecomunica ii etc. A doua diferen important se refer la identitatea destinatarilor eventuali ai avantajului a a cum este ea precizat în articolul 7. mai ales c puterile financiare i alte puteri care s-au concentrat în sectorul privat i care sunt necesare noului rol al întreprinderii au o mare importan social . excluzând astfel deliberat activit ile f r scop lucrativ conduse de persoane sau de organiza ii.

Comentariile referitoare la corup ia pasiv a agen ilor publici na ionali (articolul 3) se aplic . re ine aceast filozofie i solicit existen a unui element suplimentar. O astfel de obliga ie poate fi inclus . Esen a acestei infrac iuni este mai curând clandestinitatea avantajului decât avantajul însu i. corup ia pasiv a unui func ionar str in constituie deja o infrac iune conform dreptului intern al func ionarului în chestiune. Salariatul. în special aceia care sunt angaja i permanent în organiza iile interna ionale. C 313 din 23 octombrie 1996). Ini iative recente care au fost luate în cadrul Uniunii Europene au condus la adoptarea. a Conven iei Uniunii Europene privind protec ia intereselor financiare ale Comunit ilor Europene cât i a Conven iei referitoare la lupta împotriva corup iei care implic func ionari ai Comunit ilor Europene sau ai statelor membre ale Uniunii Europene (26 mai 1997) reprezint proba c protec ia legii penale împotriva corup iei agen ilor institu iilor interna ionale este necesar i trebuie s aib acelea i consecin e ca i cele ale agen ilor publici na ionali. anume de acceptarea avantajului în detrimentul angajatorului sau mandantului f r s se fi solicitat sau ob inut autorizarea sau aprobarea sa. cel al “înc lc rii obliga iilor” pentru a se putea erija corup ia din sectorul privat în infrac iune penal . Aceasta justific includerea corup iei în sectorul privat ca infrac iune. a Protocolului adi ional privind corup ia. dup cum s-a ar tat mai sus. Conceptul de “înc lcare a obliga iilor” poate fi. La fel se întâmpl cu comentariile privind corup ia activ în sectorul privat (articolul 7) în ceea ce prive te contextul specific. persoanele în cauz i condi ia suplimentar a actului realizat de “înc lcare a obliga iilor”. realizeaz activit i în numele sau în interesul statelor lor membre. în aplicarea mandatului lor. în timp ce legile privind corup ia nu acoper decât în mod excep ional actele comise în str in tate de al i na ionali. de asemenea. în articolul 7. la 27 septembrie 1996 (Jurnalul oficial al Comunit ilor Europene nr. aici în ce prive te actele de corup ie i elementul moral. Articolul 8 – Corup ia pasiv în sectorul privat oglind deja men ionat în leg tur cu corup ia agen ilor publici r mâne valabil i aici. în codurile de conduit pe care întreprinderile private le dezvolt din ce în ce mai des. Necesitatea de sanc ionare penal a corup iei este mai mare în cazul func ionarilor organiza iilor interna ionale publice decât în cel al agen ilor str ini c ci.contractului care va include explicit sau implicit o obliga ie general de loialitate fa de superiorul s u ierarhic sau mandantul acestuia. directorul care accept s fie corup i de o persoan care le solicit s ac ioneze sau s se ab in s ac ioneze într-o manier care este contrar intereselor superiorului lor tr deaz încrederea care i se acord i loialitatea datorat superiorului s u. Acest comportament clandestin amenin interesele entit ii private i îl face s fie periculos. Principiul de 57. Articolul 9 interna ionali – Corup ia func ionarilor 56. o obliga ie general de a nu ac iona în detrimentul intereselor acestuia. Câteva din aceste organiza ii gestioneaz cantit i mari de bunuri i servicii i le este convenabil s garanteze prin legea penal o concuren loial în cadrul procedurilor lor de atribuire a pie elor publice. Necesitatea de extindere a incrimin rii actelor de corup ie în sfera interna ional a fost deja subliniat în articolul 5 (corup ia agen ilor publici str ini). asociatul. legat de ideea de “secret”. Ceea ce se încearc astfel s se protejeze în plan juridic este transparen a i impar ialitatea procesului decizional al organiza iilor interna ionale care. de asemenea. 40 . Conven ia. Expresia de “înc lcare a obliga iilor sale” nu vizeaz numai asigurarea respect rii obliga iilor contractuale specifice ci mai ales garantarea c nu vor exista viol ri ale obliga iei generale de loialitate fa de afacerile sau interesele angajatorului sau mandantului. de exemplu.

Comentariile referitoare la corup ia membrilor adun rilor publice na ionale (articolul 4) se aplic . Articolul 10 – Corup ia membrilor adun rilor parlamentare interna ionale 62. indiferent c este deta at sau nu la o astfel de organiza ie. Similar. se aplic . în principiu. Aceast restric ie este necesar din mai multe motive. comentariile privind corup ia func ionarilor interna ionali (articolul 9) ar trebui extinse asupra acestei dispozi ii în ce prive te contextul interna ional i condi ia de apartenen la organiza ie. Printre aceste persoane figureaz nu numai “judec torii” cur ilor interna ionale (de exemplu. Tribunalele de arbitraj nu fac parte. comentariile referitoare la aceste articole se aplic în consecin . În al doilea rând. În virtutea articolului 9. Persoanele implicate în corup ia pasiv sunt. Este vorba de “orice persoan care are calitatea de func ionar sau agent contractual în sensul statutului agen ilor oric rei organiza ii publice interna ionale sau suprana ionale sau organ la care Partea este membr cât i de orice persoan .a. de asemenea. care exercit func iuni corespunzând celor îndeplinite de astfel de func ionari sau agen i”. diferite: “orice persoan care exercit func ii judiciare în cadrul unei cur i interna ionale”. Persoanele implicate sunt. În ce prive te contextul interna ional specific i restric ia de apartenen la organiza ie. ca articolele 7 i 8. Comentariile referitoare la corup ia agen ilor publici na ionali (articolele 2 i 3). oricum. aici în ce prive te actul de corup ie i elementul de inten ie. în special pentru a evita problemele de imunitate. Persoanele care beneficiaz de comisioane oculte sunt totu i diferite. Aceasta înseamn c organiza iile interna ionale neguvernamentale (ONG) nu intr sub inciden a acestei dispozi ii. în timp ce exist o singur organiza ie suprana ional . 61. func ionarii i alte persoane care în virtutea statutului de agent sunt angaja i cu titlu permanent sau temporar dar care. aici în ce prive te actele de corup ie i elementul moral. rile semnatare nu sunt restric ionate s incrimineze decât cazurile de corup ie care implic personalul organiza iilor interna ionale la care ele sunt membre. din “cur ile interna ionale” deoarece ei nu exercit func iuni judiciare 41 . totu i. 60. Aceste adun ri îndeplinesc func iuni legislative. regionale sau mondiale cum ar fi Consiliul Europei. tiind c acest articol se refer la articolele 2 i 3 pentru descrierea actelor de corup ie. comentariile referitoare la corup ia func ionarilor interna ionali (articolul 9). a c rei defini ie. include “judec torii” se aplic . Uniunea European . Curtea european a drepturilor omului) ci i al i agen i (de exemplu. conform articolului 1. administrative sau consultative pe baza statutului organiza iei interna ionale din care ele fac parte. Dou mari categorii de agen i sunt astfel implicate: în primul rând. este vorba de agen ii deta a i (pu i la dispozi ia organiza iei de c tre un guvern sau orice entitate public sau privat ) împuternici i s exercite func iuni echivalente celor ale func ionarilor sau agen ilor cu contract. diferite: membrii adun rilor parlamentare ale organiza iilor interna ionale (de exemplu Adunarea Parlamentar a Consiliul Europei) sau suprana ionale (Parlamentul European). 59.58. Articolul 11 – Corup ia judec torilor i agen ilor cur ilor interna ionale 63. Exist numeroase organiza ii interna ionale. de asemenea. procurorii tribunalului Na iunilor Unite pentru ex-Jugoslavia) sau membrii grefei. Articolul 9 se refer la organiza iile publice interna ionale sau suprana ionale i anume la institu iile create de guverne i nu de particulari sau organisme private. de i în anumite cazuri membri ai ONG pot fi acoperi i de alte dispozi ii. de asemenea. au obliga ii i responsabilit i identice guvernate de un contract. independent de durata angaj rii de c tre organiza ie.

Nu are importan dac influen a este sau nu exercitat sau dac influen a produce sau nu rezultatul scontat. membrilor adun rilor parlamentare interna ionale sau judec torilor i agen ilor cur ilor interna ionale (articolele de la 9 la 11). Deoarece scopul prezentei Conven ii consta în ameliorarea dispozitivului de m suri penale împotriva corup iei. Beneficiarul acestui avantaj necuvenit asist persoana care furnizeaz avantajul. membrilor adun rilor publice na ionale (articolul 4). care este relativ nou pentru unele state. Articolul 12 descrie cele dou forme ale acestei rela ii corupte: traficul de influen activ i pasiv. 5 i de la 9 la 11 negociaz aceast influen pentru un avantaj furnizat de cineva care dore te s profite de aceast influen . Aceast infrac iune difer pu in de alte infrac iuni legate de corup ie i definite de conven ie. Traficul de influen activ se aseam n mult corup iei active descrise la articolul 2. func ionarilor interna ionali. tind s ob in avantaje pe baza situa iei lor. c ar fi în m sur s exercite o influen asupra agen ilor publici na ionali sau str ini (articolele 2 i 5). Influen a “abuziv ” trebuie s con in o inten ie de corupere din partea traficantului de influen : formele cunoscute de lobby nu intr sub inciden a acestei no iuni. solicit . 42 . profitând de o influen real sau pretins asupra unei ter e p r i. Poate statele vor dori s fac distinc ia între cele dou tipuri de trafic de influen : activ i pasiv. dar abuzeaz de influen a lui real sau presupus asupra altor persoane. i aici. traficul de influen este cel care prime te avantajul necuvenit. pe baza situa iei sale profesionale sau a statutului social. exercitând sau propunând exercitarea unei influen e abuzive asupra unei ter e persoane care poate realiza (sau s se ab in de la realizarea) un (unui) anumit act. Este important de notat pozi ia de outsider a traficantului de influen care prime te avantajul necuvenit: el însu i nu poate lua deciziile. Incriminarea traficului de influen încearc s ating anturajul agentului sau partidul politic la care el ader i s sanc ioneze comportamentul persoanelor care. contribuind astfel la instaurarea unui climat de corup ie. prime te sau accept un avantaj necuvenit pentru a asista persoana care a furnizat avantajul necuvenit prin exercitarea unei influen e abuzive. fiind aproape de putere. care consider toate formele de corup ie o amenin are la adresa statului de drept i a stabilit ii institu iilor democratice. Un trafic de influen “activ” presupune c o persoan promite. 4. traficul de influen “pasiv” presupune c o persoan . R mâne la latitudinea P r ii Contractante s determine dac recunoa te sau nu competen a cur ii. 65. Aceasta permite P r ilor Contractante s atace a a zisa “corup ie ambiant ” care distruge încrederea cet enilor în onestitatea administra iei publice. ca în cazul func ionarului. Traficul de influen pasiv se aseam n corup iei pasive descrise în articolul 3 dar. d sau ofer un avantaj necuvenit cuiva care indic sau confirm c de ine o influen abuziv asupra unor ter e persoane. Articolul 12 – Traficul de influen 64.în numele statului. Aceast dispozi ie incrimineaz o rela ie trilateral în care o persoan cu influen real sau presupus asupra persoanelor la care se refer articolele 2. de i interesele juridice protejate sunt acelea i: transparen a i impar ialitatea în procesul decizional al administra iilor publice. cu anumite diferen e: o persoan d un avantaj necuvenit unei persoane (traficantul de influen ) care pretinde. Cum s-a explicat deja [a se vedea documentul GMC (95) 46]. Introducerea ei în prezenta Conven ie ilustreaz maniera global a programului de ac iune împotriva corup iei. nu agentul public. Aceast infrac iune difer de corup ie prin faptul c traficantului de influen nu i se cere “s ac ioneze sau s evite de a ac iona”. a fost indispensabil introducerea infrac iunii de trafic de influen . 66.

fie acte care mascheaz “corup ia” principal sau alte infrac iuni legate de corup ie. ascunde sau masca delicte de corup ie. restrângând astfel sfera sa de aplicabilitate la produsele infrac iunilor deosebite sau la categoriile de infrac iuni. eforturile luptei împotriva sp l rii s-au concentrat asupra stupefiantelor dar instrumente interna ionale recente. fie prin ac iune. 141) care este Conven ia privind sp larea. paragraful 1. Articolul 14 acoper ambele zone i în principiu. iar anumite condi ii de aplicare sunt enun ate la paragraful 2. Autorii acestei conven ii au considerat c . de asemenea. Acest articol prevede incriminarea sp l rii produselor ce rezult din delicte de corup ie definite în articolele de la 2 la 12. ele pot fi calificate i ca acte preg titoare. Comentariile referitoare la corup ia activ i pasiv se aplic . frauda. ea nu va fi constrâns s . Un alt motiv de a incrimina acest act se refer la faptul c statele care vor ratifica cele dou instrumente pot apar ine unor categorii diferite: unele state nemembre care au participat la elaborarea acestei conven ii nu vor putea ratifica Conven ia nr. capturarea i confiscarea produselor crimei (noiembrie 1990). toate delictele de corup ie definite în articolele de la 2 la 12. dat fiind faptul c principala caracteristic a sp l rii const în deghizarea originii fondurilor ilicite. De mult vreme. depistarea. fie prin omisiune. Mascarea sp l rii ar fi deci inutil . 69. Articolul 13 – Sp larea banilor rezulta i din delicte de corup ie 68.i modifice defini ia sp l rii. adic toate delictele de corup ie i traficul de influen . Mai mult. 72. deci. cu arme etc. 70. Sp larea are drept obiectiv deghizarea originii ilicite a produselor rezultând din comiterea unei infrac iuni principale. cu condi ia ca o Parte s nu fi emis rezerve fa de articolul 6. Acest articol face trimitere la o alt conven ie a Consiliului Europei (STE nr. 141 a Consiliului Europei. recunosc c în principiu orice infrac iune (de exemplu. traficul cu bunuri furate. 141 decât cu autorizarea Comitetului Mini trilor al Consiliului Europei. Infrac iunile contabile pot avea o dubl leg tur cu delictele de corup ie: infrac iunile sunt fie acte preg titoare ale acestora din urm . în virtutea articolului s u 32. Excep iile la acest principiu nu sunt admise decât în m sura în care Partea Contractant a emis o rezerv în privin a articolelor corespunz toare ale Conven iei. incluzând în primul rând men ionata conven ie nr. Dat fiind faptul c aceste acte au drept scop.) poate genera produse care vor trebui s fie sp late printr-o reciclare ulterioar în afaceri legale. În principiu. dar i cele patruzeci de recomand ri revizuite ale Grupului de ac iune financiar privind sp larea de capitaluri (GAFI).67. inclusiv corup ia. date fiind leg turile strânse ce s-au dovedit c exist între corup ie i sp larea banilor. Aceast prevedere stabile te principiul conform c ruia P r ile Contractante sunt obligate s considere infrac iunile de corup ie ca infrac iuni principale în cazul legisla iei anti – sp lare. în special în ce prive te actele de corup ie i elementul moral. în timp ce ele vor putea ratifica prezenta conven ie în mod automat. Infrac iunea de sp lare este definit în articolul 6. dac o ar consider c unele din aceste infrac iuni de corup ie nu sunt “grave” în virtutea legisla iei sale privind sp larea banilor. terorismul. aici împreun cu condi iile suplimentare enun ate. Aceste infrac iuni contabile nu se aplic sp l rii produsului corup iei (articolul 13). de a comite. Conven ia nr. Aceste acte sunt tratate în general ca infrac iuni 43 . paragraful 1 al Conven iei men ionate. 141 se aplic deja produselor oric rui fel de activitate criminal . este de importan capital ca aceast conven ie s includ ca infrac iune i sp larea produsului corup iei. Articolul 14 – Infrac iunile contabile 71.

Expresia “alte sanc iuni” reprezint “sanc iunile nepenale” impuse de tribunale. Conven ia recunoa te obliga ia fiec reia din institu iile interesate de a aplica prevederile care reglementeaz privilegiile i imunit ile. 74. Decurgând din acest articol. el poate lua dou forme diferite: aceea a unei ac iuni pozitive. conform regulilor specifice care se aplic fiec reia dintre categoriile de persoane mai sus men ionate. Mai mult. Articolul 16 prevede c dispozi iile Conven iei nu aduc atingere prevederilor con inute în tratate. Posibilitatea de alegere oferit ar putea facilita în mod cert aplicarea Conven iei în anumite ri. administrativ sau penal) s ocupe de aceast problem . asociat cu un element special manifest. Aceast prevedere poate s priveasc în special personalul organiza iilor publice interna ionale sau suprana ionale (articolul 9). deci. 44 . declara iile financiare i executarea contabilit ii i a controlului financiar. De i nu exist nici o precizare în acest sens. obliga ia de a stabili anumite acte ca infrac iuni trebuie s fie îndeplinit în cadrul legilor i reglement rilor privind inerea c r ilor i registrelor. Acceptarea dreptului interna ional cutumiar nu este exclus în acest domeniu. Ea stabile te responsabilitatea participan ilor la infrac iunile interna ionale definite de Conven ie. P r ile Contractante s aleag între sanc iunile penale i sanc iunile administrative. Articolul 16 – Imunitatea 77. care const în a produce sau utiliza facturi sau alte tipuri de documente contabile sau registre con inând informa ii false sau incomplete. Obiectivul acestei prevederi nu este de a stabili o infrac iune suplimentar . dar ea ar putea împiedica în acela i timp cooperarea interna ional în problema prezentei infrac iuni. membrii adun rilor parlamentare interna ionale (articolul 10). Aceasta înseamn c omisiunea devine un act sanc ionabil numai când persoanele în cauz (de exemplu contabilii unei întreprinderi) au obliga ia legal s înregistreze pl ile. ea nu este obligat s extind aplicarea acestei prevederi acelor delicte de corup ie. ci de a sanc iona actele de participare la infrac iunile definite de articolele de la 2 la 14. Aceast prevedere cere P r ilor Contractante s defineasc “infrac iunile pasibile de sanc iuni penale sau alte sanc iuni”. de exemplu neînregistrarea unei pl i. adic “ilegal”. prin urmare. Ridicarea imunit ii este. Aceast expresie se subîn elege c acoper i dreptul interna ional cutumiar care ar putea fi aplicabil în acest domeniu. întrucât infrac iunile contabile generale sunt pe deplin suficiente în acest domeniu. din principiile generale ale dreptului penal rezult c orice form de participare (ajutor sau complicitate) nu poate fi comis decât în mod inten ionat. Cealalt form const într-un act de omisiune. se 75. Acest comportament fraudulos vizeaz în mod clar în elarea unei persoane (de exemplu. Trebuie s se precizeze c articolul 14 nu necesit ca o anumit ramur a dreptului (fiscal. 73. Infrac iunile contabile nu pot fi comise decât în mod inten ionat. aceast prevedere nui propune s stabileasc infrac iuni contabile specifice legate de corup ie. Fiind vorba de elementul moral al infrac iunii. o condi ie prealabil exercit rii unei competen e. protocoale sau statute care reglementeaz ridicarea imunit ii. Articolul 14 autorizeaz . Atunci când o Parte a f cut o rezerv în privin a uneia dintre delictele de corup ie definite de articolele de la 2 la 12. un inspector de conturi) în ceea ce prive te autenticitatea i valabilitatea informa iei con inute în document. Articolul 15 – Actele de participare 76. precum i judec torii i oficialii tribunalelor interna ionale (articolul 11).administrative în anumite legisla ii na ionale. în vederea ascunderii unui delict de corup ie.

“extr deaz sau pedepse te”. totodat . pag 8 – 9). Jurisdic ia se bazeaz în mod tradi ional pe teritorialitate sau cet enie. El nu cere ca delictul de corup ie s fie comis în totalitate pe teritoriul unui stat pentru ca acesta s . resortisan ii unui stat au obliga ia de a respecta legisla ia intern a rii în care se afl . Paragraful 4 al 45 . în materie de corup ie. Paragraful 1. 82. dar nu în toate. Natural. În consecin .c se bazeaz . când resortisantul unui stat contractant a comis o infrac iune în str in tate. pe principiul dublei protec ii (a intereselor na ionale) a cet eniei. De asemenea.i extr deaz resortisan ii. 80. nu îi implic pe resortisan ii s i dar îi afecteaz interesele (de exemplu. rezult c exist obliga ia pentru P r ile Contractante de a. c jurisdic ia trebuie s fie stabilit nu numai dac resortisan ii comit una din infrac iunile definite de conven ie. Paragraful 1. Conform unei alte interpret ri a doctrinei ubicuit ii. acest loc este considerat în general ca locul infrac iunii.cit. op. acest stat este. 79. fie de un membru al unei institu ii publice na ionale a rii (deci. atunci când infrac iunea este comis în afara teritoriului unei P r i Contractante. de asemenea. aceste principii nu sunt întotdeauna suficiente pentru ca un stat s . În acest context. se poate nota c inten ia delicventului nu este luat în considera ie i nu afecteaz jurisdic ia bazat pe principiul teritorialit ii. dar i atunci când func ionarii i membrii adun rilor na ionale ale rii comit o infrac iune de acest gen.i poat stabili jurisdic ia. este vorba i de resortisan i (în anumite ri.i poat exercita jurisdic ia: de exemplu. se poate considera c o infrac iune a fost comis . Diferen a fa de paragraful precedent este c aici jurisdic ia se bazeaz pe statutul persoanei care s-a l sat corupt : este vorba fie de un func ionar. mai ales dac nu. Or. Totu i.i stabileasc jurisdic ia referitoare la infrac iunile penale definite de articolele de la 2 la 14 ale Conven iei. locul unde este comis actul este determinat în func ie de ceea ce se nume te doctrina ubicuit ii: aceasta înseamn c o infrac iune global poate fi considerat ca fiind comis acolo unde a fost comis o parte a acestei infrac iuni.b i c. s fie comis pe teritoriul s u: principiul teritorialit ii trebuie deci s fie interpretat în sens larg. Paragraful precizeaz . Doctrina efectelor este recunoscut în cele mai multe state membre ale Consiliului Europei (raportul Consiliului Europei privind competen a penal extrateritorial . 81. Teoria cet eniei se bazeaz de asemenea pe suveranitatea statului: conform acestei teorii. în principiu. de asemenea. Paragraful 2 permite statelor membre s fac o rezerv la regulile de competen prev zute în paragraful 1. În numeroase state membre. Aceasta înseamn c indiferent de locul unde un element constitutiv al unei infrac iuni este comis sau produce efecte. acolo unde se manifest consecin ele infrac iunii. de exemplu acceptarea sau oferirea de mit . indicat în paragraful 3. dar exist excep ii. în ultimele dou cazuri.a stabile te principiul teritorialit ii. 83.i stabili jurisdic ia în cazurile în care extr darea delicventului prezumtiv este refuzat pe baza cet eniei sale i delicventul se afl pe teritoriul lor. în acest caz din principiul “aut dedere aut indicare”. Este suficient ca numai o parte a infrac iunii. cet enia este o condi ie necesar pentru a ocupa acest tip de func ie).Articolul 17 – Jurisdic ia 78..b stabile te principiul cet eniei. securitatea na ional ). Paragraful 1. membru al unei adun ri parlamentare interna ionale sau judec tor sau func ionar al unui tribunal interna ional. nu necesarmente un resortisant) sau este vorba de un resortisant care este în acela i timp func ionar interna ional. cet enia corup torului sau a coruptului nu conteaz . cel mai adesea. Acest articol prevede o serie de criterii în virtutea c rora P r ile Contractante trebuie s . competent.

în fine. considerau c incriminarea întreprinderilor era imposibil . Paragraful 2 men ioneaz în mod expres obliga ia P r ilor de a extinde r spunderea persoanelor juridice la cazurile în care lipsa de control în cadrul persoanei juridice face posibil comiterea delictului de corup ie.administrative. precum Conven ia OCDE privind lupta împotriva corup iei func ionarilor publici 86. principiul universalit ii care ar permite statelor s . Este o realitate c persoanele juridice sunt adeseori implicate în delicte de corup ie. persoanele juridice de obicei scap de r spunderile lor. civile – sunt adecvate. 10. doar cu câ iva ani în urm . El vizeaz s fac responsabile persoanele juridice de absen a controlului din partea conduc torilor asupra actelor comise de subalterni în 46 . 85. Mai întâi. datorit caracterului colectiv al procesului lor decizional. cu toate c unele documente interna ionale fac referire la el. 6. a a cu precizeaz paragraful 2 al articolului 19. Prin urmare. 11. infrac iunea trebuie s se fi comis în interesul persoanei juridice i în numele s u. Astfel. str ini în tranzac iile interna ionale (articolul 2). aceast prevedere nu impune obliga ia de a stabili c persoanele juridice vor fi trase la r spundere din punct de vedere penal pentru infrac iunile men ionate acolo.acestui articol autorizeaz P r ile s stabileasc . în virtutea acestei prevederi. 87. este din ce în ce mai dificil de identificat o persoan fizic ce ar putea fi f cut responsabil (în sens penal) pentru un delict de corup ie. respectiv conform instrumentelor interna ionale de lupt împotriva corup iei. serve te la limitarea întinderii acestei forme de r spundere i cere implicarea “oric rei persoane care de ine o pozi ie de conducere”. dac ele amenin valorile universale i interesul umanit ii. în timp ce practica arat c este foarte dificil de urm rit persoanele fizice care ac ioneaz în numele acestor persoane juridice. Articolul 18 se ocup de responsabilitatea persoanelor juridice. 9. sanc iunile penale sau nepenale . Aceast pozi ie de conducere prezumat în cele trei situa ii descrise – o putere de reprezentare sau o autoritate pentru a lua decizii sau pentru a exercita un control – demonstraz c aceast persoan fizic este capabil din punct de vedere legal sau în practic s angajeze r spunderea persoanei juridice. comerciale Articolul 18 – R spunderea persoanelor juridice 84. În consecin . inând seama de dimensiunea întreprinderilor i de complexitatea structurilor lor. Articolul 18. Astfel. De exemplu. 4. acest principiu înc nu a dobândit o recunoa tere interna ional general . 12 i 13. trebuie s se precizeze clar c . în special în tranzac iile comerciale. Pe de alt parte. acest articol al Conven iei este conform tendin ei recente. trebuie s fie vorba de o corup ie activ . practicile de corup ie continu adeseori dup arestarea membrilor conducerii.i determine jurisdic ia pentru infrac iuni grave. Printre ele. Persoanele juridice vor fi f cute responsabile dac sunt întrunite trei condi ii. propor ionale i descurajante”. 7. cu condi ia ca ele s fie “efective. conform legisla iei lor na ionale i alte tipuri de jurisdic ie. chiar în ri care. r spundere care ar putea fi de natur penal . Tendin a interna ional pare a fi în prezent favorabil recunoa terii generale a r spunderii persoanelor juridice. 5. Cea de a treia condi ie. P r ile Contractante se angajeaz s stabileasc o form de r spundere a persoanelor juridice care practic corup ia. Apoi. independent de locul unde au fost ele comise i de identitatea autorilor. întrucât întreprinderea ca atare nu este atins de sanc iunile individuale. Pe de alt parte. Pân în prezent. administrativ sau civil . paragraful 1 nu stipuleaz tipul de r spundere pe care îl cere din partea persoanelor juridice. de un trafic de influen sau de sp lare de bani în sensul articolelor 2.

ea nu impune obliga ia de a stabili o r spundere penal în aceste cazuri. 90. r spunderea poate fi stabilit în acela i timp la mai multe niveluri. O prevedere similar exist . fie a dreptului administrativ. Paragraful 3 al articolului prevede obliga ia general pentru P r ile Contractante de a se dota cu instrumente juridice adecvate pentru a permite confiscarea sau alte forme juridice de priva iune (de exemplu. Paragraful 2 oblig P r ile Contractante s prevad posibilitatea de a aplica sanc iuni pecuniare de un anumit nivel persoanelor juridice vinovate de un delict de corup ie. De exemplu. Acest articol este strâns legat de articolele de la 2 la 14 care definesc diversele acte de corup ie pe care dreptul penal ar trebui s le sanc ioneze. Primul paragraf oblig în mod explicit P r ile Contractante s trag concluziile necesare din gravitatea acestor infrac iuni. propor ionale i descurajante”. 93. Acest paragraf trebuie s fie examinat inând seama de Conven ia Consiliului Europei privind sp larea. Dat fiind faptul c 47 . În aceast privin . depistarea. Aceasta nu înseamn c trebuie s se pronun e o pedeaps cu închisoarea pentru orice delict de corup ie stabilit în prezenta Conven ie. propor ionale i descurajante”. de natur penal . Ca i paragraful 1. capturarea i confiscarea produselor crimei (Strasbourg. Persoanele juridice. 92. în cel de al doilea Protocol adi ional la Conven ia Uniunii Europene privind protec ia intereselor financiare ale Comunit ilor Europene. Într-un caz concret. o pedeaps cu închisoarea de o anumit durat (“putând s dea na tere unei extr d ri”) va putea fi aplicat persoanelor fizice recunoscute vinovate de aceast infrac iune. ci c posibilitatea închisorii pe o anumit durat pentru aceste infrac iuni trebuie s fie prev zut în Codul Penal. articolul 19 neaplicându-se acestor infrac iuni decât dac ele au fost calificate ca infrac iuni penale. 91. confiscarea zis “civil ”) a mijloacelor i a produselor corup iei. a c ror r spundere trebuie s fie stabilit conform articolului 18. de asemenea. c 88. P r ile trebuie s aib deplina latitudine pentru a defini un sistem de infrac iuni i de sanc iuni penale care s fie coerent cu legisla ia lor intern . r spunderea unui organ separat de r spunderea persoanei juridice în ansamblu i de r spunderea individual care se poate combina cu oricare din aceste categorii. Paragraful 3 precizeaz r spunderea persoanelor juridice nu exclude r spunderea individual . 8 noiembrie 1990). Este sigur c aceast Conven ie nu poate avea ca obiectiv precizarea sanc iunilor penale de asociat diferitelor infrac iuni men ionate în articolele de la 2 la 14. expresie ce se reg se te i în articolul 5 al Conven iei Uniunii Europene din 26 mai 1997 i în articolul 3. o form de r spundere asupra c reia trebuie s hot rasc îns i Partea Contractant . paragraful 1 al Conven iei OCDE din 20 noiembrie 1997. Articolul 19 – Sanc iuni i m suri 89. Conform acestei prevederi. în func ie de gravitatea infrac iunilor men ionate în articolele de la 2 la 14. articolul las deschis posibilitatea altor sanc iuni care s reflecte gravitatea infrac iunilor. sunt de asemenea pasibile de sanc iuni “efective. Este evident c obliga ia de a sanc iona penal delictele de corup ie ar pierde mult din efectele sale dac ea nu ar fi suplimentat de obliga ia de a prevedea sanc iuni severe adecvate. Infrac iunile men ionate la articolul 14 trebuie sanc ionate fie în virtutea dreptului penal. Cu toate c prevede c pedepsele cu închisoarea i sanc iunile pecuniare pot fi impuse pentru infrac iunile respective. prev zând sanc iuni penale care s fie “efective. Aceast Conven ie se bazeaz pe ideea potrivit c reia confiscarea produselor crimei este un mijloc eficace de lupt împotriva criminalit ii. administrativ sau civil .contul persoanei juridice.

cât i independen a persoanelor sau unit ilor îns rcinate s lupte împotriva corup iei. Aceasta necesit în mod special s existe. tehnici contabile. sau pentru instan e sau unit i special îns rcinate cu diferite aspecte ale luptei împotriva corup iei. Este posibil s se confi te obiecte care constituie (direct) produsul infrac iunii sau alte bunuri apar inând delicven ilor care. Aceast prevedere r spunde. ar trebui mai întâi s se fac referire la concluziile i recomand rile primei Conferin e pentru agen i specializa i în materie de lupt împotriva corup iei. Amploarea competen elor unit ilor sau persoanelor specializate trebuie s fie relativ mare i s cuprind dreptul de acces la toate informa iile care pot prezenta interes pentru lupta împotriva corup iei”. de i nu sunt dobândite direct gra ie infrac iunii comise. în parte sau în totalitate. finan e. a adar. investigare i represiune trebuie abordate pe multiple planuri. se face referire la orice sanc iune sau m sur penal ordonat de un tribunal ca urmare a unei proceduri legate de o infrac iune penal care are drept rezultat privarea definitiv de bun. Prin “confiscare”. Cerin a unei specializ ri nu înseamn c trebuie s existe o specializare la toate nivelurile de aplicare a legii.). o unitate specializat sau un expert în infrac iunile de corup ie. a a numitele “bunuri de substitu ie”. necesitând conjugarea unor cuno tin e specifice în domenii multiple (drept. Specializarea poate avea diferite forme: se poate opta pentru specializarea unui anumit num r de poli i ti. La formularea acestui paragraf s-a inut seama de faptul c pot exista diferen e între legisla iile na ionale în ceea ce prive te tipul bunului ce poate fi confiscat ca urmare a unei infrac iuni.avantajul necuvenit promis. 94. dat. deja afirmat în numeroase documente ale Consiliului Europei. “produse” i “bunuri” utiliza i în acest articol. care a avut loc la Strasbourg în aprilie 1996. 96. la fiecare parchet sau la fiecare post de poli ie. confiscarea zis “civil ”. participan ii au recomand rile recunoscut. În lor. Poate fi vorba de orice “bun” conform interpret rii date acestui termen în continuare. document sau instrument juridic dovedind titlul de proprietate sau interesul în aceast proprietate. între altele. “Instrumentele” acoper toat gama de articole utilizate sau destinate s fie utilizate. În acest context. Trebuie notat c P r ile Contractante nu sunt obligate s prevad confiscarea penal a bunurilor de substitu ie întrucât cuvintele “sau privarea în alt mod” autorizeaz . “bunul” trebuie interpretat în acest context. “instrumente”. este clar c m surile ce au ca rezultat privarea de un bun legat de infrac iune sau rezultând din aceast infrac iune ar trebui s fie. Acest articol cere statelor contractante s adopte m surile necesare pentru a promova specializarea de persoane sau de unit i de lupt împotriva corup iei. inginerie civil etc. judec tori i administratori. ca orice bun material sau nematerial. economie. de asemenea. de exper i specializa i în lupta împotriva corup iei. Articolul 1 al Conven iei referitoare la sp lare define te termenii “confiscare”. c . Fiecare stat trebuie s dispun . trebuie s existe unit i îns rcinate s aplice legea sau personal care s aib o preg tire suficient . Articolul 20 – Autorit i specializate 95. pentru a comite infrac iunile penale definite în articolele de la 2 la 14. corespund valorii produsului dobândit în mod ilegal. 48 . mobil sau imobil. de asemenea. între altele. “corup ia este un fenomen a c rui prevenire. prev zute în acest domeniu. Ei trebuie s fie în num r suficient de mare i dota i cu mijloace materiale adecvate. aceast prevedere înseamn c acolo unde este necesar pentru a se lupta eficace împotriva corup iei. orice Termenul “produse” înseamn avantaj economic i orice economie ob inut datorit infrac iunii comise. În acela i timp. Deci. necesit ii de a îmbun t i atât specializarea. primit sau acceptat în majoritatea delictelor de corup ie are un caracter material.

Rezolu ia (97) 24 privind cele dou zeci de Principii directoare ale luptei împotriva corup iei enun a în Principiul s u nr. În al treilea rând. s fie integrate i coordonate cu cele conduse de poli ie. În al doilea rând. sunt cele îns rcinate s supravegheze i s controleze func ionarea diferitelor componente i servicii ale administra iei publice. administra ie sau parchet. care s-a desf urat la Tallin în octombrie 1997. activit ile lor ar trebui. trebuie s se noteze c în concluziile i recomand rile celei de a doua Conferin e europene a serviciilor specializate în lupta împotriva corup iei. Articolul autorit i 21 – Cooperarea între 101. Redactorii prezentei Conven ii au estimat c . 98. 99. Întradev r. aceste autorit i specializate ar putea fi. investigarea. colaborarea cu autorit ile îns rcinate cu investigarea i urm rirea infrac iunilor penale este un aspect important al unei ac iuni coerente i eficace împotriva autorilor infrac iunilor de corup ie definite în Conven ie. s fie libere de orice influen incompatibil cu statutul lor i s dispun de mijloace adecvate pentru ob inerea de probe. ele pot îngloba în special administra ia financiar . obiectivul acestei prevederi nu este de a garanta atingerea în toate cazurile a unui nivel de cooperare suficient. Aceste unit i ar trebui s aib cuno tin ele necesare i s dispun de mijloace juridice i materiale adecvate cel pu in pentru a primi i centraliza toate informa iile necesare prevenirii i demasc rii corup iei. Articolul 21 prevede obliga ia general de a asigura colaborarea tuturor autorit ilor publice cu autorit ile îns rcinate cu investigarea i urm rirea infrac iunilor penale. partenerii unit ilor str ine îns rcinate s lupte împotriva corup iei. Mai mult. s beneficieze de preg tire corespunz toare în lupta împotriva acestui tip de comportament criminal i s dispun de mijloace i resurse suficiente pentru realizarea acestui obiectiv”. Trebuie notat c independen a autorit ilor specializate în lupta împotriva corup iei nu ar trebui s fie absolut . În plus.97. ci de a impune P r ilor Contractante s adopte m suri vizând asigurarea unui nivel de colaborare adecvat între autorit ile na ionale. orice persoan care. Articolul 21 nu precizeaz care autorit i sunt îns rcinate s semnaleze infrac iunile de corup ie.i îndeplineasc în mod corect func iunile. Gradul de independen cerut pentru aceste servicii specializate este acela care le permite s . Organismele cele mai susceptibile de a de ine astfel de informa ii necesare autorit ilor de poli ie. în exercitarea func iunilor sale. figureaz recomandarea potrivit c reia “judec torii i procurorii trebuie s se bucure de independen i impar ialitate în exercitarea func iilor lor. Evident. sau unit i specializate constituite în cadrul organismelor existente. inspectorii financiari i inspectorii de munc : pe scurt. independent de rolul altor organisme na ionale care se ocup de cooperarea interna ional . Într-adev r. de asemenea. Rolul pe care îl pot avea administra iile financiare în materie a fost deja recunoscut în cele 20 de Principii directoare ale luptei împotriva corup iei (a se vedea Principiul 8). pe cât posibil. autorit ile administrative. 49 . urm rirea i sanc ionarea infrac iunilor de corup ie s beneficieze de independen a i autonomia necesare exercit rii func iilor lor. poate ob ine informa ii privind eventualele infrac iuni de corup ie. unit ile men ionate în articolul 20 pot fi servicii speciale create pentru nevoile luptei împotriva corup iei. s asigure protec ia persoanelor care ajut autorit ile s lupte împotriva corup iei i s p streze secretul investiga iilor”. dar ele ar trebui s fie definite într-un sens larg în legisla ia na ional . 3 c statele ar trebui “s asigure ca persoanele îns rcinate cu prevenirea. 100. Responsabilitatea luptei împotriva corup iei nu revine în mod exclusiv autorit ilor poli iene ti.

103. În acest context trebuie amintit c în concluziile i recomand rile celei de a 2 – a Conferin e europene a serviciilor specializate în lupta împotriva corup iei (Tallin. Gradul de probabilitate cerut ar trebui s fie identic cu cel care este necesar pentru deschiderea unei anchete de poli ie sau de a ini ia urm rirea. de exemplu. pentru agen ii publici. fie furnizându-le informa iile pe care acestea le solicit . legisla ia na ional poate prevedea excep ii la principiul general conform c ruia informa iile trebuie furnizate. Ceea ce se în elege prin “informa ii necesare” va trebui s fie determinat conform legisla iei na ionale. de existen a motivelor rezonabile de a considera c a fost comis o infrac iune. Expresia “motive rezonabile” înseamn c agentul este obligat s avertizeze poli ia îndat ce el consider probabil comiterea unei infrac iuni de corup ie. Conform articolului 22. o procedur de autorizare. P r ile Contractante vor fi abilitate s aleag între aceste dou solu ii. statele sunt obligate s ia m surile necesare pentru a asigura o protec ie efectiv i corespunz toare colaboratorilor justi iei i martorilor. problema protec iei 50 . de exemplu. Prima solu ie const în autorizarea sau chiar constrângerea agentului respectiv s avertizeze autorit ile poli iene ti atunci când afl c s-ar fi comis o infrac iune de corup ie. Alineatul b) 105. octombrie 1997). un agent public î i poate îndeplini obliga ia de a colabora cu autorit ile îns rcinate cu investigarea i urm rirea infrac iunilor penale fie informând aceste autorit i. Articolul 21 nu oblig . Alineatul a) 104. 106. Desigur. Totu i. P r ile Contractante s .i modifice sistemul juridic dac acesta nu prevede obliga ia general . adoptat de Comitetul Mini trilor al Consiliului Europei la 10 septembrie 1997. El prevede principiul fundamental conform c ruia autorit ile trebuie s furnizeze organelor îns rcinate cu investiga iile i urm rirea toate informa iile necesare. R(97)13 privind intimidarea martorilor i drepturile ap r rii. Prin urmare. din propria sa ini iativ . Articolul 22 – Protec ia colaboratorilor justi iei i a martorilor 107. nu numai adoptând norme juridice adecvate. participan ii au recunoscut c . dezv luie fapte sau împiedic comiterea infrac iunii. pentru a lupta în mod eficace împotriva corup iei “trebuie s se prevad un sistem corespunz tor de protec ie a martorilor i a persoanelor care coopereaz cu justi ia. Acest articol precizeaz c obliga ia general de a colabora cu autorit ile poli iene ti în cadrul investiga iilor i urm ririlor infrac iunilor de corup ie trebuie s se realizeze “în conformitate cu dreptul na ional”. “trebuie s se prevad acordarea de imunit i sau reducerea pedepselor pentru persoanele cercetate pentru infrac iuni de corup ie. Referirea la dreptul na ional înseamn c limitele obliga iei de a colabora cu poli ia trebuie s fie definit prin dispozi iile interne aplicabile agentului sau autorit ii interesate. 108. ci i prin prevederea de resurse bugetare necesare în acest scop”. atunci când acestea privesc secrete referitoare la protec ia intereselor na ionale sau a altor interese superioare. deci. 109. de a semnala infrac iunile sau de a adopta proceduri specifice în materie.102. Mai mult. dac ele faciliteaz anchete. cu respectarea garan iilor i procedurilor stabilite de dreptul na ional. Rolul dreptului na ional este confirmat de faptul c modurile de colaborare descrise în alineatele a) i b) sunt prezentate sub form de alternativ i nu necesarmente de o manier cumulativ . Acest alineat prive te obliga ia de a da informa ii la cerere. în Recomandarea nr.

În conformitate cu paragraful 1. se face referire la aceste tehnici de investiga ie speciale în instrumentele precedente. fie c este vorba de codul de procedur penal . precum schimbarea identit ii. nici una din ele nu are interesul de a revela existen a i modalit ile acordului necinstit încheiat între ele. a locului de munc i a domiciliului. în alte cazuri ei au nevoie de g rzi de corp. dar redactorii Conven iei se refereau în special la agen ii infiltra i. termenul “martor” desemneaz orice persoan care posed informa ii referitoare la un caz penal privind infrac iunile de corup ie definite în articolele de la 2 la 14 ale Conven iei i include informatorii. articolul 4) i cele patruzeci de recomand ri adoptate de Grupul de ac iune financiar privind sp larea de capitaluri (GAFI). în special prin furnizarea de informa ii privind infrac iunile de corup ie la care ea a participat. Majoritatea acestor tehnici impieteaz în mod considerabil asupra vie ii private i risc s dea na tere 51 . în acela i timp garantând ap r rii posibilitatea de a. capturarea i confiscarea produselor crimei (STE nr.i exercita drepturile în cursul procedurii penale. este suficient. inând seama de dificultatea de a strânge probe. au considerat c prin expresia “colaborator al justi iei” se în elege orice persoan care este ea îns i investigat sau care a fost condamnat pentru c a participat la infrac iunile de corup ie – definite în articolele de la 2 la 14 ale Conven iei . martori i informatori. s se p streze anonimatul lor în cursul procesului. Autorii Conven iei. statele p r i sunt obligate s adopte m suri care vor facilita strângerea de probe referitoare la una din infrac iunile definite în articolele de la 2 la 14. articolul 23 include obliga ia pentru P r i de a autoriza utilizarea de “tehnici de investiga ii speciale”. Aceast prevedere recunoa te dificult ile de strângere a probelor care ar putea conduce la urm rirea i condamnarea autorilor infrac iunilor de corup ie definite în Conven ie. de exemplu. 112. Recomandarea propune statelor membre o list de m suri ce pot contribui la asigurarea eficient a protec iei intereselor martorilor i a sistemului de justi ie penal . 141. În general. depistarea. 113. poate lua diferite forme dar ea vizeaz aproape întotdeauna eliminarea probelor împotriva pârâ ilor în vederea achit rii lor din lips de probe i. în mod excep ional. 111. El nu enumer aceste tehnici. pentru a le permite s procedeze la investiga ii i urm rire. De asemenea. la interceptarea telecomunica iilor i la accesul la sistemele informatice. la punerea sub ascultare a unei linii telefonice. Articolul 23 – M suri vizând facilitarea strângerii de probe i a confisc rii produselor 114. furnizarea de probe împotriva pârâ ilor în vederea condamn rii lor. Aproape toate infrac iunile de corup ie se bazeaz pe un “pact al t cerii” între persoana care efectueaz plata ilicit i cea care beneficiaz de ea. Aceast recomandare enun un ansamblu de principii care ar putea orienta legisla ia na ional referitoare la lupta împotriva intimid rii martorilor. direct sau indirect . precum Conven ia Na iunilor Unite din 1988. fie c este vorba de dispozi ii vizând protec ia martorilor în afara tribunalului.dar care accept s coopereze cu serviciile de urm rire penal . Conven ia Consiliului Europei privind sp larea. În anumite cazuri. iar în cazuri extreme pot fi necesare m suri de protec ie a martorilor de mai mare anvergur . 110. Expresia “protec ia efectiv i corespunz toare” utilizat în articolul 22 face referire la necesitatea de a adapta nivelul de protec ie acordat pentru riscurile ce exist pentru colaboratorii justi iei. Intimidarea martorilor.colaboratorilor justi iei i a martorilor a fost tratat de o manier global de c tre Organiza ie. inspira i în special de recomandarea mai sus men ionat . deja evocat . De altfel.

veghind la aplicarea angajamentelor pe care i le-au asumat în acest domeniu. Eficacitatea m surilor de confiscare depinde în practic de posibilit ile de a efectua investiga iile care s permit evaluarea câ tigurilor sau economiilor realizate i determinarea felului în care profiturile au fost depozitate (oficial sau nu). Comitetul Mini trilor a autorizat crearea unui organ de monitorizare. Dac un stat nu este membru al GRECO în momentul intr rii în vigoare sau. precum i ……. adoptarea de instrumente juridice care s autorizeze P r ile Contractante s ia m surile provizorii necesare.i notifice inten ia de a participa la GRECO. Declara ia final i Planul de ac iune al acelui de al Doilea Summit al efilor de stat i de guvern). În Rezolu ia (98)7 adoptat la cea de a 102 – a sesiune a sa (5 mai 1998). ca un element indispensabil pentru eficacitatea i credibilitatea ini iativei Consiliului Europei în acest domeniu (a se . Func iile. p r ile sunt libere s interzic . În consecin . Este necesar s se vegheze ca îns rcinate cu aceste autorit ile investiga ii s fie abilitate s înghe e bunurile materiale i nemateriale pe care le-au localizat. 117. De aceea. Crearea unui mecanism eficient i adecvat pentru monitorizarea aplic rii instrumentelor juridice interna ionale de lupt împotriva corup iei a fost considerat . printr-un proces dinamic de evaluare i de presiune reciproce (articolul 1 al statutului). rezolu iile adoptate la cea de a 19 – a i 21 – a Conferin a mini trilor europeni ai justi iei. Capitolul III – Monitorizarea aplic rii Articolul 24 – Monitorizarea vedea. …… [statele membre]. Cea de a doua parte a paragrafului 1 a articolului 23 este strâns legat de paragraful 3 al Articolului 19. modul de func ionare i procedurile GRECO sunt descrise de statutul s u. în momentul ratific rii prezentei Conven ii. Statele membre i statele nemembre care au participat la elaborarea Acordului au fost invitate s . GRECO are drept obiectiv îmbun t irea capacit ii membrilor s i de a lupta împotriva corup iei.unor dificult i de ordin constitu ional în ceea ce prive te compatibilitatea lor cu libert ile i drepturile fundamentale. 52 116. compozi ia. a teptând s se adopte dispozi iile care s conduc la confiscare. care ar fi început s func ioneze în prima zi a lunii ce urma datei la care cea de a 14 – a notificare emanând de la un stat membru ar fi parvenit Secretarului General al Consiliului Europei. de la început. în dreptul lor intern. [statele nemembre incluse în Rezolu ia constitutiv ] au adoptat Rezolu ia (98) ……. Ea cere. mandatul Grupului multidisciplinar privind corup ia. recurgerea la unele din aceste tehnici. GRECO va monitoriza aplicarea prezentei conven ii conform statutului s u anexat la Rezolu ia (98) ……. Programul de ac iune împotriva corup iei. ulterior ratific rii prezentei Conven ii. ulterior. 118. 115. sau.. Instituind GRECO i con inând statutul s u. Dac un stat este deja membru al GRECO în momentul intr rii în vigoare a acestei Conven ii. GRECO. Aplicarea Conven iei va fi monitorizat de “Grupul de state împotriva corup iei GRECO”. Mai mult. referirea la “legisla ia na ional ” în paragraful 1 ar trebui s permit p r ilor s înso easc utilizarea acestor tehnici de investiga ii speciale cu atâtea protec ii i garan ii câte sunt necesare pentru a proteja drepturile omului i libert ile fundamentale. în vederea aplic rii articolului 19. între altele. la …… 1998. atunci domeniul de aplicare a monitoriz rii asigurate de GRECO va fi extins spre a acoperi implementarea prezentei Conven ii. pentru a evita ca ele s dispar înainte ca o decizie privind confiscarea lor s fie luat sau executat (a se vedea articolele 3 i 4 ale Conven iei referitoare la sp lare). sub forma unui acord par ial i l rgit stabilit în virtutea Rezolu iei statutare (93) 28 (completat de Rezolu ia (96) 36).

aceast prevedere combinat cu articolul 32. cu necesitatea de a instaura un fundament juridic specific cooper rii prev zute în prezenta Conven ie. În absen a prevederilor conven ionale. P r ile se angajeaz s . Aceste deliber ri s-au concentrat mai ales asupra întreb rii: în ce m sur Conven ia trebuie s con in sau nu un capitol special. 86 i 98). a acordurilor încheiate pe baza legisla iilor uniforme sau reciproce i a legisla iei lor na ionale în scopul investiga iilor i a procedurilor legate de infrac iunile penale stabilite în conformitate cu prezenta Conven ie. important i destul de detaliat care s acopere mai multe teme din domeniul cooper rii interna ionale în materie penal sau dac ar trebui pur i simplu s se fac trimitere la tratatele multilaterale sau bilaterale existente în acest domeniu. între altele. Principiile directoare ale luptei împotriva corup iei (Principiul 20) con in angajamentul de a dezvolta cât mai mult posibil cooperarea interna ional în toate domeniile luptei împotriva corup iei.i acorde cooperarea cea mai larg posibil . Autorii Conven iei au acceptat în cele din urm s includ prezentul capitol. de “Apelul de la Geneva”. dispozi ii ce ar servi drept fundament juridic pentru cooperarea cerut de celelalte P r i Contractante. a adar. De asemenea. 24) i Protocoalele sale adi ionale (STE nr. Prezentul capitol IV. Referirea la instrumentele de cooperare interna ional în materie penal este formulat de o manier general . a f cut obiectul unor lungi i aprofundate discu ii în cadrul grupului care este autorul Conven iei. Ea vizeaz . bineîn eles. unele p r i membre ale Consiliului Europei ar întâmpina dificult i în cooperarea cu celelalte p r i. Utilitatea sa era justificat i de faptul c este vorba de o Conven ie deschis i unele P r i Contractante nu ar fi – în unele cazuri nu ar putea fi – p r i la tratatele Consiliului Europei referitoare la cooperarea interna ional în materie penal i nu ar fi p r i la tratatele bilaterale în acest domeniu cu majoritatea celorlalte P r i Contractante. Aceasta presupune. cooperarea ar fi facilitat dac prezenta Conven ie ar fi independent i ar con ine. Conven ia de întrajutorare juridic în probleme penale (STE nr. Unele argumente pledeaz în favoarea ultimei op iuni. Utilitatea includerii unui capitol ce ar putea servi drept fundament juridic pentru cooperarea în domeniul corup iei era justificat de dificult ile deosebite întâmpinate în ob inerea cooper rii necesare în urm rirea infrac iunilor în materie de corup ie – problem larg recunoscut i afirmat cu elocven . El are drept scop concilierea respect rii tratatelor sau acordurilor de cooperare interna ional în materie penal . 30) i Protocolul 53 . în ceea ce prive te cooperarea interna ional . multiplicând regulile de cooperare din conven iile privind infrac iunile specifice sau de a-i face mai pu in înclina i s consulte conven iile generale. statele membre susceptibile de a deveni P r i la prezenta Conven ie au subliniat c . 120. obliga ia de a accepta s fie supus monitoriz rii conform procedurilor precizate în statutul s u. Articolul 25 a fost deci conceput ca o prevedere servind de introducere la ansamblul Capitolului IV. În virtutea paragrafului 1. paragrafele 3 i 4 sau cu articolul 33. urm toarele conven ii ale Consiliului Europei: Conven ia privind extr darea (STE nr. paragraful 2 impune aderarea obligatorie i automat la GRECO. cu titlul de ansamblu de reguli subsidiare aplicabile în absen a tratatelor multilaterale sau bilaterale con inând prevederi mai favorabile. începând de la data la care Conven ia intr în vigoare în privin a statului respectiv. conform instrumentelor interna ionale existente. de exemplu riscul de a crea confuzie în rândul practicienilor. Capitolul IV interna ional – Cooperarea Articolul 25 – Principiile generale i m surile de cooperare interna ional 119. care se refer la m surile de întreprins la nivel interna ional.

facilita sau accelera acordarea cooper rii cerute. acte care trebuie s fie realizate în afara teritoriului statului unde se desf oar investiga ia necesit termene îndelungate. Paragraful 2 d posibilitatea de a refuza cererile de asisten judiciar formulate pe baza prezentei Conven ii. între altele. Expresia “interese fundamentale ale statului” poate fi interpretat ca dând posibilitatea p r ii solicitate de a refuza 54 . Conven ia pentru supravegherea persoanelor condamnate sau eliberate condi ionat (STE nr. capturarea i confiscarea produselor crimei (STE nr. 30. de asemenea. prin aplicarea lor. Evident. nu se face aici nici o referire la legisla ia na ional . 121. Expresia “mai favorabile” vizeaz cooperarea interna ional . paragraful 1. care figureaz în articolul 25. Articolul 26 – Asisten a reciproc 124. de sistemul de cooperare dezvoltat între rile nordice. prev zând c articolele de la 26 la 31 se aplic în absen a instrumentelor sau angajamentelor interna ionale vizate în paragraful precedent. Experien a arat c . Paragraful 3 consacr o derogare de la caracterul subsidiar al capitolului IV. în ciuda existen ei unor instrumente sau angajamente interna ionale în vigoare. restituirea produselor crimei sau transmiterea de dosare. Conven ia privind valoarea interna ional a sentin elor represive (STE nr. acordurile multilaterale încheiate în cadrul altor organiza ii na ionale sau interna ionale. paragraful 3) i de Conven ia european de asisten judiciar în probleme penale (STE nr. articolul 27. de asemenea. 24. 123. ele ar putea s se refere la alte aspecte. articolul 28. 99). întrucât P r ile pot întotdeauna s aplice propria lor legisla ie în absen a instrumentelor interna ionale. 125. 112). Cererile de asisten judiciar reciproc nu au nevoie de a fi limitate la colectarea probelor în afacerile de corup ie. Conform paragrafului 1. articolul 26. ceea ce constituie un obstacol pentru buna desf urare a investiga iei i chiar o pot compromite. Ea înseamn c aceste prevederi trebuie s se aplice dac . depistarea. Ea prive te. este posibil s se ofere o form de cooperare care altminteri nu ar fi fost posibil . 51). Bineîn eles. 70). Aceasta înseamn . Motivele de respingere a acestor cereri se pot baza pe atingerea suveranit ii statului. 141). Referirea la instrumentele interna ionale de cooperare interna ional în materie penal nu se limiteaz la instrumentele în vigoare în momentul intr rii în vigoare a prezentei Conven ii. foarte des. al prevederilor con inute în articolul 26. paragraful 4). care este recunoscut i de Conven ia european privind extr darea (STE nr. Conven ia relativ la sp larea. precum i acordurile bilaterale încheiate de p r i. Conven ia privind transferul persoanelor condamnate (STE nr. c aplicarea articolelor de la 26 la 31 va simplifica. a securit ii. prev zând ca. Scopul acestei prevederi este de a oferi P r ilor incapabile de a ac iona din cauza absen ei unui tratat interna ional un fundament juridic care s le permit acordarea cooper rii cerute. Este vorba. ci se refer i la instrumentele care ar putea fi adoptate în viitor. paragraful 3. ordinii publice i pe alte interese fundamentale ale p r ii solicitate. precum notific rile. 122. Aceast prevedere con ine o condi ie suplimentar : ca cererea s fie tratat “f r întârziere”. Aceast prevedere traduce în domeniul specific al asisten ei judiciare reciproce obliga ia de a coopera în cea mai larg m sur posibil . cooperarea poate fi acordat i în virtutea legisla iei na ionale a p r ilor.s u (STE nr. paragraful 1 i 3 sau articolul 28. de exemplu. Acesta ar fi cazul. articolele de la 26 la 31 s se aplice i atunci când sunt mai favorabile. cooperarea se poate baza i pe “aranjamente stabilite pe baza legisla iilor uniforme sau reciproce”. Cel de al doilea paragraf consacr caracterul subsidiar al capitolului IV.

Conform paragrafului 2. “a extr da sau a pedepsi”. Trebuie s se men ioneze în special c . paragrafele 1 i 3 prev d c infrac iunile în materie de corup ie ce cad sub inciden a prezentei Conven ii sunt considerate ca fiind infrac iuni ce pot da loc extr d rii. Aceasta nu înseamn c extr darea trebuie acordat de fiecare dat când este solicitat ci c trebuie mai degrab s aib posibilitatea de a acorda extr darea persoanelor care au comis una din infrac iunile stabilite în virtutea prezentei Conven ii. Textul acestei prevederi se inspir din cel al articolului 18. dac legisla ia sa intern prevede aceasta. 141). în general. fie pentru c ea nu are tratat de extr dare cu Partea solicitant . Conform paragrafului 3. poate considera îns i Conven ia ca baz care s îi permit predarea persoanei cerute. este obligatoriu s se includ infrac iunile de corup ie în lista celor care pot da loc la extr dare atât în tratatele de extr dare în vigoare. paragraful 7 al Conven iei privind sp larea. Se întâmpl din ce în ce mai des. s cear autoriza ia unei autorit i judiciare competente în probleme penale. O Parte care nu ar acorda extr darea. 126. Se g se te. conform c ruia aceste infrac iuni trebuie s atrag pentru autorul lor o sanc iune privativ de libertate ce poate da loc extr d rii. Conven ia poate servi drept baz legal pentru extr dare pentru P r ile care subordoneaz extr darea existen ei unui tratat. Conven ia nu priveaz P r ile Contractante de dreptul de a refuza extr darea dac infrac iunea pentru care este solicitat este considerat drept o infrac iune politic . Conform paragrafului 1. inând seama de caracterul transna ional al numeroaselor infrac iuni de corup ie. de asemenea. o prevedere analog în Conven ia OCDE privind lupta împotriva coruperii func ionarilor publici str ini (articolul 9. s o resping din motive permise de aceste tratate. p r ile care nu subordoneaz extr darea existen ei unui tratat trebuie s recunoasc faptul c aceste infrac iuni pot da loc extr d rii. ca o autoritate care ancheteaz o infrac iune de 55 . paragraful 1. Paragraful 3 respinge posibilitatea de a invoca secretul bancar ca motiv de refuz al asisten ei solicitate. El se inspir din articolul 6. Paragraful 5 con ine principiul “aut dedere aut judicare”. Partea c reia i s-a adresat cererea poate. 24). capturarea i confiscarea produselor crimei (STE nr. 128. când considerente referitoare la protec ia drepturilor omului trebuie s predomine i.asisten a judiciar în cazurile în care sunt în joc principii fundamentale ale sistemului s u judiciar. partea solicitant poate. fie pentru c tratatele în vigoare nu s-ar aplica unei solicit ri formulate pentru o infrac iune de corup ie stabilite în virtutea prezentei Conven ii. paragraful 2 al Conven iei europene privind extr darea (STE nr. Aceast prevedere are drept scop evitarea impunit ii autorilor infrac iunilor de corup ie. Tr gând toate consecin ele gravit ii lor. Partea care refuz extr darea este solicitat în mod expres s exercite urm riri penale împotriva delicventului i s informeze partea reclamant despre rezultatul acestei ac iuni. 130. de asemenea. O asemenea obliga ie decurge i din articolul 19. Articolul 28 – Informa iile spontane 131. Paragraful 4 prevede posibilitatea de a respinge o cerere de extr dare întrucât nu sunt întrunite condi iile stabilite de tratatele aplicabile. Articolul 27 – Extr darea 127. depistarea. atunci când partea solicitat are motive întemeiate pentru a considera c demersurile penale angajate de partea solicitant au fost denaturate sau deturnate în alte scopuri decât cele privind lupta împotriva corup iei. Înainte de a acorda asisten a solicitat care implic ridicarea secretului bancar. 129. cât i în cele ce se vor încheia în viitor. paragraful 3).

Este vorba de un mijloc care permite asigurarea corect i rapid a transmiterii acestor solicit ri. ele trebuie s transmit cererea autorit ii competente a statului la care se apeleaz . Urgen a trebuie s fie apreciat de judec torul sau procurorul care trimite solicitarea. din motive de eficacitate. atunci când autoritatea statului la care se apeleaz este în m sur s satisfac cererea f r a recurge la m suri coercitive. Referirea la posibilitatea de a desemna “mai multe autorit i centrale” vizeaz aceast problem deosebit . care se inspir din articolul 10 al Conven iei privind sp larea. autorit ile competente ale statelor. în virtutea paragrafului 4. Aceast prevedere nu oblig P r ile Contractante s desemneze o autoritate central specific scopurilor cooper rii interna ionale împotriva infrac iunilor stabilite în virtutea prezentei Conven ii. cererile de asisten judiciar pot fi trimise direct de judec torii i procurorii statului solicitant c tre judec torii i procurorii statului la care se face apel. Articolul 29 – Autoritatea central 132. 133. În al doilea rând. comunic rile directe trebuie s fie adresate autorit ii centrale. prin intermediul Secretarului General al Consiliului Europei c . Conform articolului 40. 141) elimin necesitatea unei cereri prealabile pentru transmiterea de informa ii care s poat ajuta Partea destinatar s efectueze o anchet sau s angajeze urm riri privind infrac iuni penale stabilite în virtutea prezentei Conven ii. ele pot fi transmise i direct – adic f r intermedierea autorit ilor centrale – chiar dac nu este vorba de urgen . Ele ar putea s desemneze autorit i deja existente i care au o competen general în materie de cooperare interna ional . Totu i. Secretarul General va pune aceste informa ii la dispozi ia celorlalte P r i Contractante. au. Articolul 30 – Comunicarea direct 134. Totu i. Autorit ile statului la care se apeleaz . ele trebuie s informeze autorit ile statului solicitant despre transmiterea ce a fost efectuat . s efectueze o anchet sau s angajeze urm riri privind faptele divulgate. Conform paragrafului 5. care primesc o cerere ce dep e te domeniul lor de competen . dac ea este competent . Paragraful 6 al prezentului articol d posibilitatea unei P r i de a informa celelalte P r i. capturarea i confiscarea produselor crimei (STE nr. depistarea. Fiecare parte este invitat s furnizeze Secretarului General al Consiliului Europei detalii pertinente privind autoritatea (autorit ile) central (centrale) desemnat (desemnate) în virtutea paragrafului 1. cererile pot fi transmise prin intermediul Interpolului. o dubl obliga ie. 56 . Aceast prevedere. în caz de urgen . În cazul statelor federale sau confederale. În primul rând. Autorit ile centrale desemnate conform articolului precedent comunic direct între ele.corup ie de pe teritoriul s u s descopere informa ii care s indice c o infrac iune a putut fi comis pe teritoriul altui stat. Instituirea de autorit i centrale îns rcinate cu trimiterea solicit rilor de a r spunde la cereri este o caracteristic comun a instrumentelor moderne de cooperare interna ional în materie penal . în unele ri comunicarea direct între autorit ile judiciare poate provoca întârzieri i dificult i sporite pentru realizarea cooper rii cerute. Judec torul sau procurorul care urmeaz aceast procedur trebuie s adreseze o copie a cererii c tre propria autoritate central în vederea transmiterii sale c tre autoritatea central a statului la care se apeleaz . Într-adev r. Conform paragrafului 3 al acestui articol. cantoanelor sau entit ilor care constituie federa ia se afl uneori într-o situa ie mai bun în ceea ce prive te tratarea rapid a cererilor de cooperare ce provin de la alte P r i. comunicarea spontan a unor asemenea informa ii nu împiedic Partea care le transmite.

s invite orice stat membru s adere la Conven ie. paragraful 1 se inspir din mai multe precedente stabilite în alte conven ii elaborate în cadrul Consiliului Europei. 137. Bosnia i Her egovina. Conform Conven iei de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor. în general. întrucât ea impiedic aplicarea regulilor concuren ei i modific buna func ionare a economiei de pia .i asume obliga ii analoge. Comitetul Mini trilor poate. Atunci când Conven ia va intra în vigoare. Mexic i S. de exemplu Conven ia privind transferul persoanelor condamnate (STE nr. Sfântul Scaun. în special a corup iei interna ionale. Capitolul V –Dispozi ii finale 136. paragraful 3 cere 14 ratific ri pentru intrarea în vigoare a Conven iei. capturarea i confiscarea produselor crimei (STE nr. Pentru a evita s se transforme într-un handicap pentru întreprinderile na ionale ale câtorva P r i Contractante. Aceste state sunt Belarus. Motivul este acela c incriminarea corup iei. paragraful 2 combinate cu articolul 24 antreneaz automat i obligatoriu adeziunea la GRECO pentru P r ile Contractante care nu erau membre ale acestui organism de urm rire în momentul ratific rii de c tre ele a Conven iei. Canada. Este vorba de un num r de ratific ri care este neobi nuit de mare pentru o conven ie elaborat în cadrul Consiliului Europei în domeniul dreptului penal. prevederile care figureaz în aceast parte se inspir .U. conform paragrafului 3 al acestui articol. aprobat de Comitetul Mini trilor al Consiliului Europei cu prilejul celei de a 315 – a reuniuni a Delega ilor mini trilor din februarie 1980. din “Modelul de clauze finale pentru conven ii i acorduri încheiate în cadrul Consiliului Europei”. de asemenea. paragraful 1. Georgia. nu numai de c tre statele membre ale Consiliului Europei ci i de c tre statele nemembre care au participat la elaborarea Conven iei.Articolul 31 – Informarea 135. alte state membre ce nu sunt vizate de aceast prevedere vor putea fi invitate s adere la Conven ie conform articolului 33. din ini iativ proprie sau la cerere. Unele ri au estimat c i-ar penaliza întreprinderile na ionale dac s-ar angaja la nivel interna ional s incrimineze corup ia f r ca alte ri s . Dup ce a consultat P r ile. Aceast prevedere consacr obliga ia pentru Partea la care se apeleaz de a informa Partea solicitant despre rezultatul m surilor luate ca urmare a cererii de cooperare interna ional . Cea de a doua fraz a paragrafelor 3 i 4 ale articolului 32. c exist repercusiuni ale corup ie asupra comer ului interna ional. dar urm toarele puncte necesit unele explica ii. Japonia. Articolul 32. 141.A. articolul 35 este menit s asigure coexisten a Conven iei cu alte tratate – 57 . Articolul 33 a fost. De aceea. S-a convenit. redactat pornind de la mai multe precedente stabilite în alte conven ii elaborate în cadrul Consiliului Europei. Articolul 32. 139. Aceast prevedere vizeaz numai statele nemembre care nu au participat la elaborarea Conven iei. 138. Se cere în plus ca informa iile s fie trimise f r întârziere dac împrejur rile fac imposibil satisfacerea cererii sau risc s o întârzie considerabil. 112) i Conven ia referitoare la sp larea. nu poate fi eficace decât dac un num r mare de state se angajeaz s întreprind m surile necesare în acela i timp. majoritatea acestor articole nu necesit comentarii speciale. care permit semnarea. 141). 140. în majoritate. Cu unele excep ii. înainte de intrarea în vigoare a Conven iei. prezenta Conven ie cere ca un num r mare de state s se angajeze s o aplice în acela i timp. depistarea. precum i a articolului 33.

i armonizeze în mod progresiv legisla ia anticorup ie cu exigen ele Conven iei. paragraful 1 rezervele i declara iile au o validitate limitat la trei ani. în acela i timp permi ând P r ilor Contractante s . conform articolului 38.i exercite judecata sau marja de apreciere în mod impar ial. Paragraful 3 al articolului 35 asigur men inerea aplic rii acordurilor. de aceea. c este adecvat s se includ posibilit i pentru viitoarele state P r i de a formula rezerve care s le permit s . s . explica ii în privin a motivelor care justific men inerea unei rezerve sau declara ii.multilaterale sau bilaterale – privind problemele care fac i obiectul prezentei Conven ii. este necesar s se asigure un echilibru între interesele P r ilor Contractante pentru ca ele s se bucure de maximum de flexibilitate în adaptarea la obliga iile ce decurg din Conven ie i necesitatea de a asigura aplicarea progresiv a acestui instrument. Articolul 37 prevede. la cererea acestuia. El indic în primul rând c rezervele sau declara iile nu pot fi formulate decât în momentul ratific rii în privin a prevederilor men ionate la paragraful 1 care con ine. p r ile pot declara ca infrac iune penal corup ia activ a func ionarilor publici str ini. de exemplu. dimpotriv . Autorii Conven iei au c utat s restrâng posibilitatea de a face rezerve pentru a asigura în cel mai înalt grad posibil aplicarea uniform a Conven iei de c tre P r ile Contractante. care prevede incriminarea unui mare num r de infrac iuni de corup ie.i p streze unele din conceptele lor juridice fundamentale. în cadrul cooper rii nordice. 144. Dup aceast limit . numeroase posibilit i de a face rezerve. inclusiv unele care sunt relativ noi pentru unele state. O restric ie mai important se g se te în paragraful 4 al acestei dispozi ii. un numerus clausus. P r ile Contractante. 143. regulile în materie de jurisdic ie sunt foarte largi. P r ile vor trebui s furnizeze GRECO. de asemenea. 145. În plus. conform articolului 38. în paragrafele sale 1 i 2. Paragraful 2 al articolului 38 prevede o procedur în virtutea c reia rezervele i declara iile care n-au fost reînnoite devin în mod automat caduce. Redactarea permite s se fac deduc ia c . Aceasta rezult din faptul c prezenta Conven ie este un document ambi ios. Pentru autorii Conven iei. tratatelor sau a realit ilor care se refer la temele abordate în prezenta Conven ie. înc lcând îndatoririle sale oficiale. Aceste probleme sunt descrise de paragraful 1 al articolului 35 ca “probleme speciale”. Desigur. rezervele i declara iile devin caduce dac nu sunt în mod expres reînnoite. Paragraful 2 al articolului 35 exprim într-o manier pozitiv faptul c P r ile pot. în anumite scopuri. p r ile nu pot încheia acorduri care s tirbeasc autoritatea Conven iei. În sfâr it. 142. vor fi obligate s justifice în fa a GRECO men inerea unei rezerve sau declara ii. Aceast no iune nu necesit o dovad a pretinsei înc lc ri a legii de c tre func ionarul public. în consecin . Pe lâng aceasta. propus sau dat are drept scop de a-l determina pe func ionarul public sau judec tor s îndeplineasc sau s nu îndeplineasc un act. a judec torilor i a func ionarilor organiza iilor interna ionale sau a judec torilor i func ionarilor tribunalelor interna ionale doar în m sura în care avantajul necuvenit oferit. aceste rezerve au ca obiectiv de a permite un num r cât mai mare de ratific ri ale Conven iei. s încheie acorduri bilaterale sau multilaterale privind probleme care constituie i obiectul Conven iei. Conform prevederilor articolului 36. care limiteaz num rul de rezerve pe care fiecare din P r ile Contractante este autorizat s le fac . Autorii Conven iei au considerat. În plus. articolul 37 con ine un anumit num r de restric ii în privin a recurgerii la rezerve. no iunea de “înc lcare a îndatoririlor” trebuie interpretat în sens larg i înseamn c func ionarul public este obligat. paragraful 3. Astfel. GRECO va putea s 58 .

Textul Conven iei prevede un anumit num r de posibilit i de a face rezerve care s-au dovedit necesare pentru a permite o adaptare progresiv a statelor P r i la angajamentele care decurg din acest instrument. Conven ia penal privind corup ia. iar c tre statele care se vor vedea obligate s formuleze rezerve. Totu i. este vorba de un text ambi ios. Orice procedur de reglementare a diferendelor trebuie aleas de comun acord. s se str duiasc s le retrag cât mai curând posibil. GRECO va avea posibilitatea s examineze explica iile furnizate de partea interesat pentru a justifica men inerea rezervelor sau a declara iei. Comitetul Mini trilor lanseaz un apel c tre toate statele care doresc s devin P r i la Conven ie s . modific rile importante ale Conven iei ar putea fi f cute sub forma protocoalelor adi ionale. orice amendament adoptat nu va intra în vigoare decât atunci când toate p r ile îl vor fi informat pe Secretarul General despre acceptarea lor. pentru a men ine cea mai mare uniformitate posibil în ceea ce prive te angajamentele care vor decurge din Conven ie i pentru a permite s se foloseasc pe deplin avantajul acestui text. Procedura de amendare a prezentei Conven ii prevede consultarea statelor P r i nemembre. de o larg cuprindere juridic care va avea un impact considerabil în lupta împotriva acestui fenomen în Europa. la cea de-a 103 – a Sesiune Ministerial (4 noiembrie 1998). Din punctul de vedere al Comitetului. În caz de reconduc iune a unei rezerve sau declara ii. paragraful 1. GRECO nu va avea nevoie s formuleze o cerere prealabil . Într-adev r. stipuleaz c CDPC trebuie s fie informat despre interpretarea i aplicarea prevederilor Conven iei. Paragraful 2 al acestui articol impune P r ilor obliga ia de a se str dui s parvin la o reglementare amiabil a oric rui diferend privind interpretarea sau aplicarea Conven iei. Autorii Conven iei au contat pe sistemul de presiuni reciproce al GRECO pentru a influen a deciziile P r ilor Contractante privind men inerea sau retragerea rezervelor sau a declara iilor. Procedura de amendare prev zut de articolul 39 este conceput în mod esen ial pentru modific rile minore de ordin procedural. Articolul 40. al Comitetului Mini trilor Apel 59 . În toate cazurile.i reduc cât mai mult posibil num rul de rezerve pe care le vor formula atunci când î i exprim consim mântul de a fi legate prin acest tratat. conform paragrafului 5 al articolului 39.cear astfel de explica ii în cursul perioadei ini iale sau al perioadelor ulterioare de valabilitate a rezervelor sau declara iilor. 147. P r ile Contractante fiind automat obligate s furnizeze explica ii înainte de reconduc iune. Mai mult. Comitetul Mini trilor este convins c examinarea periodic a rezervelor de c tre “Grupul de state împotriva corup iei – GRECO” va permite reducerea rapid a num rului de rezerve formulate în momentul ratific rii sau al ader rii la Conven ie. din momentul intr rii în vigoare. 146. c tre state de a limita cât mai mult posibil rezervele la Conven ia penal privind corup ia Comitetul Mini trilor a adoptat. care nu sunt membre ale Comitetului Mini trilor sau ale CDPC.

denatureaz concuren a. democra iei i drepturilor omului. Fiind convinse de necesitatea continu rii. echit ii i justi iei sociale. Fiind convinse c eficacitatea luptei împotriva corup iei necesit o interna ional intensiv . cooperare penal . rapid i adaptat în materie penal . submineaz principiile bunei administr ri. împiedic dezvoltarea economic i pericliteaz stabilitatea institu iilor democratice i fundamentul moral al societ ii. Recunoscând importan a consolid rii cooper rii cu celelalte state semnatare ale prezentei Conven ii. Considerând c scopul Consiliului Europei îl constituie realizarea unei unit i mai strânse între membrii s i. în mod prioritar.CONVEN IA PENAL PRIVIND CORUP IA i raportul explicativ Conven ia penal privind corup ia Preambul Statele membre ale Consiliului Europei i celelalte state semnatare ale prezentei Conven ii. inclusiv prin adoptarea unei legisla ii potrivite i a unor m suri preventive adecvate. Subliniind c . a unei politici penale comune în vederea protec iei societ ii împotriva corup iei. corup ia constituie o amenin are la adresa principiilor statului de drept.

Cunoscând c efii de stat i de guvern ai Consiliului Europei au decis. OCDE i Uniunea European . institu ie care are ca scop ameliorarea capacit ii membrilor s i de a lupta împotriva corup iei prin supravegherea punerii în aplicare a angajamentelor lor în acest domeniu. care rezult din recomand rile celei de-a 19-a Conferin e a mini trilor europeni ai justi iei (La Valetta. în cadrul celui de-al 2-lea Summit care s-a desf urat la Strasbourg în 10 i 11 octombrie 1997. Au convenit asupra celor ce urmeaz : Capitolul I – Terminologie Articolul 1 – Terminologie Pentru scopul prezentei Conven ii: 61 . 1997) apeleaz la punerea rapid în aplicare a Programului de ac iune împotriva corup iei i recomand . o cooperare intens în urm rirea unor astfel de infrac iuni i un mecanism eficient de supraveghere deschis în mod egal statelor membre i statelor nemembre. elaborarea unei conven ii penale privind corup ia. Având în vedere adoptarea în cadrul celei de-a 102-a sesiuni a Comitetului Mini trilor. Banca Mondial . adoptat de c tre Comitetul Mini trilor al Consiliului Europei în noiembrie 1996. conform Programului de ac iune împotriva corup iei. s caute r spunsuri comune împotriva provoc rilor ap rute ca urmare a extinderii corup iei i au adoptat un Plan de ac iune care. a Rezolu iei (98) 7 cu privire la autorizarea cre rii Acordului par ial l rgit care stabile te “Grupul de state împotriva corup iei – GRECO”. care contribuie la ameliorarea con tientiz rii i cooper rii la nivel interna ional în lupta împotriva corup iei.Apreciind dezvoltarea recent . Considerând pe lâng aceasta c Rezolu ia (97) 24 referitoare la cele 20 de principii directoare în lupta împotriva corup iei. adoptat la 6 noiembrie 1997 de c tre Comitetul Mini trilor cu ocazia celei de-a 101-a sesiuni. Organiza ia Mondial a Comer ului. inând cont de Programul de ac iune împotriva corup iei. în aplicarea Programului de ac iune împotriva corup iei. Men ionând în acest context importan a particip rii statelor nemembre la activit ile împotriva corup iei ale Consiliului Europei i apreciind contribu ia lor pre ioas la aplicarea Programului de ac iune împotriva corup iei. 1994). inclusiv prin ac iunile întreprinse de c tre Na iunile Unite. Men ionând în plus c Rezolu ia nr. Organiza ia Statelor Americane. incluzând leg turile sale cu crima organizat i sp larea banilor. în special. care s prevad incriminarea coordonat a infrac iunilor de corup ie. la 4 mai 1998. împuternice te în special Comitetul Mini trilor s finalizeze rapid lucr rile de elaborare a instrumentelor juridice interna ionale. 1 adoptat de c tre mini trii europeni ai justi iei în cadrul celei de-a 21-a Conferin e (Praga. Fondul Monetar Interna ional. subliniaz necesitatea finaliz rii rapide a elabor rii instrumentelor juridice interna ionale. vizând s promoveze cooperarea în lupta împotriva corup iei.

pentru el însu i sau pentru altcineva. c) în cazul urm ririlor care implic un agent public al altui stat. orice avantaj necuvenit pentru el însu i sau pentru oricine altcineva. pentru ca el s efectueze sau s se ab in de la efectuarea unui act în exerci iul func iunilor lui. 62 . “primar”. statul care realizeaz urm rirea nu poate aplica defini ia de agent public decât în m sura în care aceast defini ie este compatibil cu dreptul s u na ional. d) “persoana juridic ” cuprinde orice entitate care are acest statut în virtutea dreptului na ional aplicabil. sau de a accepta o ofert sau o promisiune a unui avantaj pentru a efectua sau a se ab ine de la efectuarea unui act în exerci iul func iunilor lui. “ofi er public”.Corup ia agen ilor publici str ini. Capitolul II – M suri care pot fi luate la nivel na ional Articolul 2 – Corup ia activ a agen ilor publici na ionali Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal conform dreptului s u intern.Corup ia membrilor adun rilor publice na ionale Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. Articolul 4 . faptul de a propune. orice avantaj necuvenit unuia dintre agen ii s i publici. direct sau indirect. Articolul 5 .a) expresia “agent public” este interpretat cu referire la defini ia de “func ionar”. Articolul 3 – Corup ia pasiv a agen ilor publici na ionali Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. excep ie f când statele sau alte entit i publice în exerci iul prerogativelor lor de putere public i de organiza ii interna ionale publice. în cazul când actul a fost comis inten ionat. actele vizate în articolele 2 i 3 atunci când ele implic orice persoan membr a oarec rei adun ri publice na ionale care exercit puteri legislative sau administrative. direct sau indirect. “ministru” sau “judec tor” din dreptul na ional al statului în care persoana în cauz exercit aceast func ie a a cum este ea aplicat în dreptul s u penal. oferi sau de a da. faptul unuia dintre agen ii s i publici de a solicita sau primi. în cazul când actul a fost comis inten ionat. b) termenul “judec tor” care figureaz în alineatul a mai sus-men ionat cuprinde membrii procuraturii i persoanele care exercit func ii judiciare.

Corup ia pasiv în sectorul privat Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. Articolul 6 . în cadrul unei activit i comerciale. pentru ea îns i sau pentru oricine altcineva. în conformitate cu dreptul s u intern.Corup ia activ în sectorul privat Fiecare Parte adopt m surile legislative sau alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. ac iunea oric rei persoane care conduce sau lucreaz în cadrul unei entit i din sectorul privat de a solicita sau primi. în sensul statutului agen ilor oric rei organiza ii publice interna ionale sau suprana ionale la care Partea este membr . actele vizate în articolul 2 i 3.Corup ia membrilor adun rilor parlamentare interna ionale Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. pentru ca persoana s efectueze sau s se ab in de la efectuarea unui act. cât i orice persoan . atunci când ele implic orice persoan care are calitatea de func ionar sau agent contractual. pentru ea îns i sau pentru altcineva. înc lcând îndatoririle sale. actele men ionate în 63 . atunci când ele implic un agent public al oric rui alt stat. un avantaj necuvenit sau de a accepta oferirea sau promisiunea unui asemenea avantaj. direct sau prin intermediul unui ter . în cazul când actul a fost comis inten ionat.Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. Articolul 9 . atunci când ele implic orice persoan membr a unei adun ri parlamentare a unei organiza ii interna ionale sau suprana ionale la care Partea este membr .Corup ia func ionarilor interna ionali Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal .Corup ia membrilor adun rilor publice str ine Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. actele men ionate în articolele 2 i 3. actele vizate în articolul 4. care exercit func ii ce corespund celor îndeplinite de astfel de func ionari sau agen i. Articolul 11 . înc lcând îndatoririle sale. direct sau indirect. pentru ca persoana s efectueze sau s se ab in de la efectuarea unui act. Articolul 7 . orice avantaj necuvenit oric rei persoane care conduce sau lucreaz în cadrul unei entit i din sectorul privat. fie ea deta at sau nu la o astfel de organiza ie. Articolul 8 . faptul de a promite. în cadrul unei activit i comerciale.Corup ia judec torilor i agen ilor cur ilor interna ionale Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. actele vizate în articolele 2 i 3. Articolul 10 . de a oferi sau de a da. atunci când actul a fost comis inten ionat. atunci când ele implic orice persoan membr a oric rei adun ri publice care exercit puteri legislative sau administrative a oric rui alt stat.

Articolul 12 . în condi iile prev zute de ea. faptul de a propune. atunci când ele implic orice persoan care exercit func ii judiciare în cadrul unei cur i interna ionale a c rei competen este acceptat de c tre Parte sau. în m sura în care Partea nu a formulat rezerve sau declara ii cu privire la aceste infrac iuni sau nu consider aceste infrac iuni ca infrac iuni grave în raport cu legisla ia referitoare la sp larea banilor. indiferent c influen a este sau nu exercitat sau c influen a presupus produce sau nu rezultatul scontat. direct sau indirect. depistarea. de a primi sau de a accepta oferta sau promisiunea sub form de remunerare pentru a a-numita influen .Imunitatea Dispozi iile prezentei Conven ii nu aduc prejudicii dispozi iilor nici unui tratat. atunci când ele sunt comise inten ionat.articolele 2 i 3. protocol sau statut i nici textelor lor de aplicare. orice func ionar din grefa unei astfel de cur i.Infrac iunile contabile Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune pasibil de sanc iuni penale sau alte tipuri de sanc iuni. art. de la 4 la 6 i de la 9 la 11. atunci când infrac iunea principal este constituit din una din infrac iunile stabilite în virtutea articolelor de la 2 la 12 ale prezentei Conven ii. destinate s comit disimulat sau deghizat infrac iuni vizate în articolele de la 2 la 12. 141).Jurisdic ia 64 . cât i faptul de a solicita. actele sau omisiunile urm toare. Articolul 17 . 6. actele men ionate în Conven ia Consiliului Europei cu privire la sp larea. paragraful 1 i 2. fie c avantajul necuvenit este pentru el însu i sau pentru altcineva. orice avantaj necuvenit ca remunerare oricui afirm sau confirm c este capabil s exercite o influen asupra lu rii deciziei de c tre oricare persoan vizat în articolele 2. Articolul 15 . în conformitate cu dreptul s u intern.Sp larea banilor rezulta i din delictele de corup ie Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. în ceea ce prive te ridicarea imunit ii. Articolul 16 .Traficul de influen Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. b) de a omite. în m sura în care Partea nu a formulat rezervele sau declara iile: a) de a stabili sau de a utiliza o factur sau oricare alt document sau înscris contabil care con ine informa ii false sau incomplete. Articolul 14 . în mod ilicit. sechestrarea i confiscarea produselor crimei (STE nr. Articolul 13 .Actele de participare Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. contabilizarea unei pl i. orice act de complicitate la una dintre infrac iunile penale stabilite în virtutea prezentei Conven ii. atunci când actul a fost comis inten ionat. de a oferi sau de a da.

Articolul 18 .R spunderea persoanelor juridice 1. dup o cerere de extr dare. sau s nu aplice decât în cazuri sau condi ii specifice. ea adopt m surile necesare pentru a. 3 Atunci când o Parte a folosit posibilitatea de rezerv prev zut în paragraful 2 al prezentului articol. regulile de jurisdic ie definite în paragrafele 1 b) i c) ale prezentului articol sau în oarecare parte a acestor paragrafe. 2 La momentul semn rii sau depunerii instrumentului s u de ratificare. stabilite în virtutea prezentei Conven ii. care activeaz fie individual. în baza: unei puteri de reprezentare a persoanei juridice. unul dintre agen ii s i publici sau unul dintre membrii adun rilor publice na ionale. F când abstrac ie de cazurile deja prev zute în paragraful 1.i stabili jurisdic ia fa de infrac iunile penale. în cazul când autorul presupus al infrac iunii este prezent pe teritoriul s u i nu poate fi extr dat c tre o alt Parte numai pe baza na ionalit ii sale. 4 Prezenta Conven ie nu exclude exercitarea de c tre o Parte a oric rei jurisdic ii penale stabilite în conformitate cu dreptul s u intern. b) autorul infrac iunii este unul din cet enii s i. 2. sau unei autorit i pentru a exercita un control în cadrul persoanei juridice. 65 . sau unei autorit i pentru a lua decizii în numele persoanei juridice. care este în acela i timp unul din cet enii s i. prin care s precizeze c el î i asum dreptul s nu aplice.1 Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru ai stabili jurisdic ia fa de o infrac iune penal stabilit în virtutea articolelor de la 2 la 14 ale prezentei Conven ii. care exercit o func ie de r spundere în cadrul ei. de trafic de influen i pentru sp larea banilor stabilite în virtutea prezentei Conven ii. Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a se asigura c persoanele juridice pot fi f cute responsabile pentru infrac iunile de corup ie activ . fiecare stat poate adresa Secretarului General al Consiliului Europei o declara ie. atunci când ele sunt comise în beneficiul lor de c tre orice persoan fizic . fie în calitate de membru al unui organ al persoanei juridice. atunci când: a) infrac iunea este comis în întregime sau par ial pe teritoriul s u. de aprobare sau de aderare. fiecare Parte ia m surile necesare pentru a se asigura c o persoan juridic poate fi tras la r spundere atunci când lipsa de supraveghere sau de control din partea unei persoane fizice vizate în paragraful 1 a f cut posibil comiterea infrac iunilor men ionate în paragraful 1 în contul a a-numitei persoane juridice de c tre o persoan fizic aflat sub autoritatea sa. cât i pentru participarea unei astfel de persoane fizice în calitate de complice sau de instigatoare la comiterea infrac iunilor men ionate mai sus. de acceptare. c) infrac iunea implic unul dintre agen ii s i publici sau dintre membrii adun rilor sale publice na ionale sau orice persoan vizat în articolele de la 9 la 11.

la ini iativa lor proprie. pentru a putea exercita func iunile lor eficient i liber de orice presiune ilicit . incluzând. 2. inclusiv de sanc iuni pecuniare. autorit ilor în cauz toate informa iile necesare.Autorit i specializate Fiecare Parte adopt m surile care se dovedesc necesare pentru ca persoanele sau entit ile s se specializeze în lupta împotriva corup iei. Articolul 19 .Sanc iuni i m suri 1. instigatoare sau complice la infrac iunile men ionate în paragraful 1. sanc iuni privative de libertate care pot duce la extr dare. la cerere. R spunderea persoanei juridice în virtutea paragrafului 1 i 2 nu exclude urm ririle penale împotriva persoanelor fizice autoare.Protec ia colaboratorilor justi iei i a martorilor Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a asigura o protec ie eficient i convenabil : a) persoanelor care furnizeaz informa ii referitoare la infrac iunile penale stabilite în virtutea articolelor de la 2 la 14 sau care colaboreaz într-un alt mod cu autorit ile responsabile cu cercetarea sau urm rirea. fiecare Parte prevede. paragrafele 1 i 2. în conformitate cu dreptul na ional. sau de bunuri a c ror valoare corespunde acestor produse. în cadrul principiilor fundamentale ale sistemului juridic al P r ii. cu autorit ile responsabile de cercetarea i urm rirea infrac iunilor penale: a) informând autorit ile în cauz . referitor la infrac iunile stabilite conform articolelor de la 2 la 14.Cooperarea între autorit ile na ionale Fiecare Parte adopt m surile corespunz toare care se dovedesc necesare pentru a se asigura c autorit ile publice precum i orice agent public coopereaz . sanc iuni i m suri eficiente. Ele vor dispune de independen a necesar . 66 . Articolul 20 . Fiecare Parte se asigur c în caz de responsabilitate stabilit în virtutea articolului 18.3. propor ionale i de prevenire de natur penal sau nepenal . persoanele juridice s fie pasibile de sanc iuni eficiente. Articolul 21 . Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare care s -i permit confiscarea sau alt mod de privare de instrumente i produse ale infrac iunilor penale stabilite în virtutea prezentei Conven ii. Articolul 22 . în cazurile când ele sunt comise de c tre persoane fizice. sau b) furnizând. atunci când exist motive rezonabile pentru a considera c una din infrac iunile penale stabilite în virtutea articolelor de la 2 la 14 a fost comis . 3. propor ionale i de prevenire. inând cont de gravitatea infrac iunilor penale stabilite în virtutea prezentei Conven ii. P r ile supravegheaz ca personalul a a-numitor entit i s dispun de o preg tire i de resurse financiare adaptate func iilor pe care le exercit .

Capitolul IV . care se dovedesc necesare pentru a facilita strângerea dovezilor cu privire la infrac iunile penale stabilite în virtutea articolelor de la 2 la 14 i pentru a le permite s identifice. financiare sau comerciale pentru a pune în aplicare m surile vizate în paragraful 1 al prezentului articol. într-o m sur cât mai larg posibil .Monitorizarea Grupul de state împotriva corup iei (GRECO) asigur punerea în aplicare a prezentei Conven ii de c tre P r i. în conformitate cu dispozi iile instrumentelor interna ionale adecvate privind cooperarea interna ional în materie penal sau cu aranjamentele stabilite pe baza legisla iilor identice sau reciproce i a dreptului lor na ional.Cooperarea interna ional Articolul 25 . dreptul de a ordona comunicarea sau sechestrarea dosarelor bancare. se aplic articolele de la 26 la 31 ale prezentului capitol.Asisten a reciproc 67 . susceptibile de a face obiectul m surilor stipulate în paragraful 3 al articolului 19 al prezentei Conven ii. atunci când ele sunt mai favorabile decât dispozi iile instrumentelor interna ionale sau aranjamentelor vizate în paragraful 1 de mai sus. 2 În cazul când nici un instrument interna ional sau un aranjament dintre cele vizate în paragraful 1 de mai sus nu este în vigoare între P r i. Articolul 26 . Articolul 23 – M suri care vizeaz produselor facilitarea strângerii dovezilor i a confisc rii 1 Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri. în scopul cercet rilor i procedurilor referitoare la infrac iunile penale stabilite în conformitate cu prezenta Conven ie. de asemenea. 3 Articolele de la 23 la 31 ale prezentului capitol se aplic . Capitolul III . 2 Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a conferi tribunalelor sale sau altor autorit i competente.Principiile generale i m surile de cooperare interna ional 1 P r ile coopereaz unele cu altele. inclusiv cele care permit utilizarea tehnicilor speciale de investigare conform legisla iei na ionale. 3 Secretul bancar nu constituie un obstacol pentru m surile definite în paragraful 1 i 2 al prezentului articol. s cerceteze. s înghe e i s sechestreze instrumentele i produsele corup iei sau a bunurilor a c ror valoare corespunde acestor produse.Monitorizarea aplic rii Articolul 24 .b) martorilor care fac o depozi ie referitoare la astfel de infrac iuni.

Atunci când dreptul s u intern o cere.1 P r ile î i acord asisten a reciproc cea mai larg posibil pentru a examina f r întârziere cererile parvenite din Partea autorit ilor care sunt abilitate. 3 P r ile nu ar putea invoca secretul bancar pentru a justifica refuzul lor de cooperare în virtutea prezentului capitol. 2 Dac o Parte care condi ioneaz extr darea de existen a unui tratat prime te o cerere de extr dare de la o Parte cu care ea nu a încheiat un asemenea tratat. o Parte poate. 4 Extr darea este condi ionat de prevederile dreptului intern al P r ii reclamate sau de tratatele de extr dare aplicabile. suveranit ii na ionale. s comunice unei alte P r i informa ii factologice atunci când ea consider c divulgarea a a-numitor informa ii ar fi susceptibil s ajute P r ii beneficiare s înceap sau s efectueze investiga ii sau urm riri referitoare la infrac iunile stabilite în virtutea prezentei Conven ii sau ar fi susceptibil s înainteze o plângere din partea acestei P r i în sensul prezentului capitol. Articolul 29 .Extr darea 1 Infrac iunile penale stabilite în concordan cu prezenta Conven ie sunt considerate incluse în orice tratat de extr dare în vigoare între P r i drept infrac iuni ce permit extr darea. Articolul 27 . în virtutea legilor lor na ionale s ancheteze sau s urm reasc infrac iunile penale stabilite în concordan cu prezenta Conven ie. o Parte poate solicita ca o cerere de cooperare care ar implica ridicarea secretului bancar s fie autorizat fie de c tre un judec tor. cu condi ia ca alte dispozi ii s fi fost convenite cu Partea reclamant i s o informeze în timp util de rezultatul definitiv. fie de c tre o alt autoritate judiciar . poate fi refuzat dac Partea reclamat consider c satisfacerea cererii ar aduce atingere intereselor sale fundamentale. în sensul paragrafului 1 al prezentului articol. aceste autorit i ac ionând în materie de infrac iuni penale.Informa iile spontane F r a prejudicia propriile sale investiga ii sau proceduri. Partea reclamat prezint procesul autorit ilor sale competente în scopul de urm rire. 3 P r ile care nu condi ioneaz extr darea de existen a unui tratat recunosc infrac iunile stabilite în conformitate cu prezenta Conven ie drept infrac iuni ce permit extr darea. 5 Dac extr darea cerut pe motivul unei infrac iuni stabilite conform prezentei Conven ii este refuzat numai pe baza na ionalit ii persoanei care constituie obiectul cererii sau pentru c Partea reclamat se consider competent în spe . securit ii na ionale sau ordinii publice. 2 Asisten a reciproc . ea poate considera prezenta Conven ie ca baz legal de extr dare pentru toate infrac iunile stabilite conform prezentei Conven ii. P r ile se angajeaz s includ aceste infrac iuni ce permit extr darea în orice tratat de extr dare pe care ele îl vor încheia. inclusiv procuratura. inclusiv de motivele pentru care Partea reclamat poate refuza extr darea. Articolul 28 .Autoritatea central 68 . f r cerere prealabil .

2 În caz de urgen . la momentul semn rii sau la momentul depunerii instrumentului s u de ratificare. o copie trebuie s fie trimis simultan autorit ii centrale a P r ii reclamate prin intermediul autorit ii centrale a P r ii reclamante. cererile de ajutor judiciar reciproc sau comunic rile cu privire la acesta pot fie trimise direct de c tre autorit ile judiciare ale P r ii reclamante. cererile formulate în aplicarea acestui capitol trebuie s fie adresate autorit ii sale centrale. f r întârziere Partea reclamant de orice circumstan e care fac imposibil executarea m surilor solicitate sau care risc s o întârzie în mod considerabil. autorit ilor P r ii reclamate. pentru eficien . de aprobare sau de aderare. în caz de necesitate.Informarea Partea reclamat informeaz f r întârziere Partea reclamant de ac iunea întreprins ca urmare a cererii formulate în virtutea prezentului capitol i de rezultatul definitiv al ac iunii. care nu implic m suri coercitive. Partea reclamat informeaz . Capitolul V – Dispozi ii finale Articolul 32 . 6 Fiecare stat poate. ea o transmite autorit ii competente din ara sa i informeaz direct Partea reclamant . s le r spund .Semnarea i intrarea în vigoare 69 . de aprobare sau de aderare s informeze Secretarul General al Consiliului Europei c . de acceptare. Articolul 31 . 3 Orice cerere sau comunicare formulat în aplicarea paragrafelor 1 i 2 ale prezentului articol poate fi prezentat prin intermediul Organiza iei interna ionale a poli iei criminale (Interpol). mai multe autorit i centrale împuternicite s expedieze cererile formulate în virtutea prezentului capitol. de asemenea. 4 În cazul când o cerere este prezentat în virtutea paragrafului 2 al prezentului articol iar autoritatea sesizat nu este competent s -i dea curs. În astfel de cazuri.Comunicarea direct 1 Autorit ile centrale comunic direct între ele. 5 Autoritatea competent a P r ii reclamante poate transmite direct autorit ii competente a P r ii reclamate cererile sau comunic rile prezentate în virtutea paragrafului 2 al prezentului capitol. Articolul 30 . inclusiv procuratura. la momentul semn rii sau depunerii instrumentului de ratificare. de acceptare. 2 Fiecare Parte comunic Secretarului General al Consiliului Europei denumirea i adresa autorit ilor desemnate pentru aplicarea paragrafului 1 al prezentului articol. s le execute sau s le transmit autorit ilor de competen a c rora ine executarea lor.1 P r ile desemneaz o autoritate central sau.

accept rii sau aprob rii. în ziua intr rii în vigoare a prezentei Conven ii în privin a sa. de acceptare sau de aprobare. 2 Instrumentele de ratificare. în cazul când nu sunt deja membri în momentul ader rii.Aderarea la Conven ie 1 Dup intrarea în vigoare a prezentei Conven ii. dup consultarea statelor contractante ale Conven iei. acceptare sau aprobare. aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data exprim rii consim mântului s u de a fi obligat prin Conven ie conform dispozi iilor paragrafului 1. teritoriul sau teritoriile c rora li se va aplica prezenta Conven ie. Conven ia va intra în vigoare în privin a acestui teritoriu în prima zi a 70 . Conven ia va intra în vigoare în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data depunerii instrumentului de aderare la Secretarul General al Consiliului Europei. un stat semnatar nemembru al Grupului de state împotriva corup iei (GRECO) va deveni membru în mod automat în ziua într rii în vigoare a prezentei Conven ii în privin a sa. Comunitatea european i orice stat aderent vor deveni automat membri ai GRECO.Aplicarea teritorial 1 Orice stat va putea desemna. s adere la prezenta Conven ie printr-o decizie adoptat cu majoritatea prev zut în articolul 20. s invite Comunitatea European precum i orice stat nemembru al Consiliului Europei care nu a participat la elaborarea ei.i va exprima ulterior consim mântul de a fi obligat prin Conven ie. printr-o declara ie adresat Secretarului General al Consiliului Europei.1 Prezenta Conven ie este deschis spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei i statelor nemembre care au participat la elaborarea sa. de aprobare sau de aderare. Articolul 33 . de acceptare. în conformitate cu dispozi iile paragrafului 1. 2 Orice Parte va putea extinde aplicarea prezentei Conven ii la orice alt teritoriu desemnat în declara ie. 3 Prezenta Conven ie va intra în vigoare în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data la care patrusprezece state î i vor fi exprimat consim mântul de a fi legate prin Conven ie. Un asemenea stat care nu este membru al Grupului de state împotriva corup iei (GRECO) la momentul ratific rii va deveni membru în mod automat în ziua intr rii în vigoare a prezentei Conven ii. 4 Pentru fiecare stat semnatar care. urmat de ratificare. 2 Pentru Comunitatea european i pentru orice stat aderent. sau b Semnare sub rezerva ratific rii. în momentul semn rii sau în momentul depunerii instrumentului s u de ratificare. Articolul 34 . Aceste state î i pot exprima consim mântul de a fi legate prin: a Semnare f r rezerv de ratificare. de acceptare sau de aprobare sunt depuse la Secretarul General al Consiliului Europei. Comitetul Mini trilor al Consiliului Europei va putea.d al statutului Consiliului Europei i în unanimitatea reprezentan ilor statelor contractante ce au dreptul s fac parte din Comitetul Mini trilor. În momentul ratific rii. la orice dat ulterioar .

în întregime sau par ial. actele vizate în articolele 4. s fac mai mult de cinci rezerve la dispozi iile men ionate în a a-numitele paragrafe. înc lcând obliga iile sale oficiale. de acceptare. de aprobare sau de aderare. Articolul 37 . de la 6 la 8. 4 Un stat nu poate. 2 Orice stat poate la momentul semn rii sau la momentul depunerii instrumentului s u de ratificare. s declare c poate refuza cererea de ajutor judiciar reciproc în virtutea articolului 26. 2 i 3 ale prezentului articol. de aprobare sau de aderare. s declare c el nu va stabili drept infrac iuni penale în conformitate cu dreptul s u intern. de aprobare sau de aderare s declare c el va stabili în cadrul infrac iunilor penale corup ia activ i pasiv a agen ilor publici str ini în sensul articolului 5. dac aceast cererea se refer la o infrac iune pe care Partea reclamat o consider drept infrac iune politic . Articolul 36 . 3 Atunci când dou sau mai multe P r i au încheiat deja un acord sau un tratat asupra unui subiect acoperit de prezenta Conven ie.Rela iile cu alte conven ii i acorduri 1 Prezenta Conven ie nu aduce atingere drepturilor i obliga iilor care decurg din conven iile interna ionale multilaterale referitoare la probleme speciale. 3 Orice stat poate la momentul semn rii sau la momentul depunerii instrumentului s u de ratificare. de acceptare. paragraful 2. Retragerea va intra în vigoare din prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data primirii notific rii respective de c tre Secretarul General. în scopul complet rii sau consolid rii dispozi iilor acesteia sau pentru facilitarea aplic rii principiilor consacrate de ea. în ceea ce prive te orice teritoriu specificat în aceast declara ie. de acceptare. numai în cazul când agentul public sau judec torul va efectua sau se va ab ine de la efectuarea unui act. de acceptare. în aplicarea paragrafelor 1. Nu se admite nici o 71 . dac acesta faciliteaz cooperarea interna ional .Declara ii Orice stat poate la momentul semn rii sau la momentul depunerii instrumentului s u de ratificare. sau dac ele au stabilit într-un alt mod rela iile lor privind acest subiect.Rezerve 1 Orice stat poate.lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data primirii declara iei respective de c tre Secretarul General. a func ionarilor interna ionali în sensul articolului 9 sau a judec torilor i agen ilor cur ilor interna ionale în sensul articolului 11. 3 Orice declara ie f cut în virtutea celor dou paragrafe precedente va putea fi retras . 10 i 12 sau infrac iunile de corup ie pasiv vizate în articolul 5. la momentul semn rii sau la momentul depunerii instrumentului s u de ratificare. de aprobare sau de aderare. Articolul 35 . printr-o notificare adresat Secretarului General al Consiliului Europei. tratat sau aranjament în locul prezentei Conven ii. s declare utilizarea rezervei men ionate în articolul 17. ele pot aplica acel acord. 2 P r ile la Conven ie vor putea încheia între ele acorduri bilaterale sau multilaterale relative la problemele reglementate prin prezenta Conven ie. paragraful 1.

Rezolvarea diferendelor 1 Comitetul european pentru problemele privind criminalitatea al Consiliului Europei va fi informat asupra interpret rii i aplic rii prezentei Conven ii. dup consultarea statelor nemembre P r i la prezenta Conven ie. Articolul 38 . În caz contrar. P r ile vor depune eforturi de rezolvare a diferendului prin negociere sau prin orice alt mijloc pa nic la alegerea lor. Secretarul General al Consiliului Europei informeaz statul interesat de aceast expirare.Validarea i examinarea declara iilor i rezervelor 1 Declara iile prev zute în articolul 36 i rezervele prev zute în articolul 37 sunt valabile trei ani începând cu prima zi din momentul intr rii în vigoare a Conven iei pentru statul interesat.Amendamente 1 Fiecare Parte poate propune amendamente la prezenta Conven ie i toate propunerile vor fi comunicate prin intermediul Secretarului General al Consiliului Europei statelor membre ale Consiliului Europei i fiec rui stat nemembru care a aderat sau a fost invitat s adere la prezenta Conven ie în conformitate cu dispozi iile articolului 33. aceste rezerve pot fi reînnoite pentru perioade cu aceea i durat . înaintea reînnoirii sau la cerere. unui tribunal de arbitraj care va lua decizii obligatorii 72 .alt rezerv . 6 i 10 vor fi considerate ca o singur rezerv . Secretarul General informeaz acest stat c declara ia sa sau rezerva este prelungit în mod automat pentru o perioad de ase luni. 2 Cu dou sprezece luni înaintea expir rii declara iei sau rezervei. aceste rezerve sau rezerva înceteaz . Cu trei luni înainte de data expir rii. statul notific Secretarului General inten ia sa de a men ine. poate adopta amendamentul. 5 Orice amendament adoptat în conformitate cu paragraful 3 al prezentului articol va intra în vigoare în cea de a treizecea zi dup ce toate P r ile îl vor fi informat pe Secretarul General c ele le-au acceptat. ea furnizeaz . Dac statul interesat nu notific decizia sa de a men ine sau modifica aceste rezerve înainte de expirarea acestei perioade. 2 În caz de diferend între P r i asupra interpret rii sau aplic rii prezentei Conven ii. 4 Textul oric rui amendament adoptat de c tre Comitetul de Mini tri în conformitate cu paragraful 3 al prezentului articol este transmis P r ilor pentru acceptare. Articolul 39 . inclusiv prezentarea diferendului Comitetului european pentru problemele privind criminalitatea. Rezervele de aceea i natur relative la articolele 4. Totodat . 2 Orice amendament propus de c tre o Parte este comunicat Comitetului european pentru problemele privind criminalitatea (CDPC). care supune Comitetului Mini trilor avizul s u asupra amendamentului propus. 3 Comitetul Mini trilor examineaz amendamentul propus i avizul CDPC i. Articolul 40 . explica ii GRECO privind motivele care justific p strarea ei. de a modifica sau de a retrage declara ia sau rezerva. 3 Atunci când Partea formuleaz o declara ie sau o rezerv în conformitate cu articolele 36 i 37.

s denun e prezenta Conven ie adresând o notificare Secretarului General al Consiliului Europei. având depline puteri în acest scop. la 27 ianuarie 1999. în limbile francez i englez . de aprobare sau de aderare. c) orice dat de intrare în vigoare a prezentei Conven ii în conformitate cu articolele 32 i 33. 2 Denun area va deveni efectiv din prima zi a lunii urm toare expir rii unei perioade de trei luni de la data primirii notific rii de c tre Secretarul General. ambele texte fiind egal autentice. 73 . Drept care. într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Articolul 41 .Notificarea Secretarul General al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului Europei i oric rui stat care a aderat la prezenta Conven ie: a) orice semnare. statelor nemembre care au participat la elaborarea Conven iei i oric rui stat invitat s adere. de acceptare. subsemna ii. Articolul 42 . Întocmit la Strasbourg. d) orice declara ie sau rezerv în virtutea articolului 36 sau a articolului 37. b) depunerea oric rui instrument de ratificare.Denun area 1 Orice Parte poate. conform unui acord comun între P r ile în cauz . notificare sau comunicare care se refer la prezenta Conven ie.pentru P r ile la diferend sau Cur ii interna ionale de justi ie. e) orice alt act. au semnat prezenta Conven ie. în orice moment. Secretarul General al Consiliului Europei va transmite copie certificat fiec ruia dintre statele membre ale Consiliului Europei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->