P. 1
ora_de_gramatica

ora_de_gramatica

|Views: 122|Likes:
Published by miha3376

More info:

Published by: miha3376 on Mar 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/02/2012

pdf

text

original

Sections

  • CUVÂNT ÎNAINTE
  • ABREVIERI
  • FIŞA NR. 1
  • FIŞA NR. 2
  • FIŞA NR. 3
  • FIŞA NR. 4
  • FIŞA NR. 5
  • FIŞA NR. 6
  • FIŞA NR. 7
  • FIŞA NR. 8
  • FIŞA NR. 9
  • FIŞA NR. 10
  • FIŞA NR. 11
  • FIŞA NR. 12
  • FIŞA NR. 13
  • FIŞA NR. 14
  • FIŞA NR. 15
  • FIŞA NR. 16
  • FIŞA NR. 17
  • FIŞA NR. 18
  • FIŞA NR. 19
  • FIŞA NR. 20
  • FIŞA NR. 21
  • FIŞA NR. 22
  • FIŞA NR. 23
  • FIŞA NR. 24
  • FIŞA NR. 25
  • FIŞA NR. 26
  • FIŞA NR. 27
  • FIŞA NR. 28
  • FIŞA NR. 29
  • FIŞA NR. 30
  • FIŞA NR. 1
  • FIŞA NR. 2
  • FIŞA NR. 4
  • FIŞA NR. 5
  • FIŞA NR. 6
  • FIŞA NR. 8
  • FIŞA NR. 10
  • FIŞA NR. 11
  • FIŞA NR. 15
  • FIŞA NR. 16
  • FIŞA NR. 19
  • FIŞA NR. 20
  • FIŞA NR. 26
  • FIŞA NR. 27
  • FIŞA NR. 28
  • BIBLIOGRAFIE

LIMBA ROMÂNĂ

( ORA DE GRAMATICĂ )

CUVÂNT ÎNAINTE Lucrarea de faţă s-a născut dintr-o experienţă didactică de peste 20 de ani, din dorinţa de a oferi celor interesaţi de limba română o serie de exerciţii de testare şi verificare a unor cunoştinţe din acest domeniu, ea se doreşte o sursă de informare pentru cititorul dornic de a cunoaşte şi de a pătrunde tainele limbii române. Culegerea noastră cuprinde o serie de exerciţii din fonetică, morfologie, sintaxă, lexic şi se adresează, în primul rând, absolvenţilor clasei a VIII-a, care se pregătesc pentru examenul de admitere în liceu, dar şi altor categorii de cititori, elevi din licee cu profil pedagogic şi filologic, viitori studenţi… Chiar dacă lucrarea noastră nu este o descriere teoretică a faptelor de limbă, avem convingerea că ea va reprezenta un mijloc de informare aprofundată şi sistematizată a cunoştinţelor de gramatică. Recomandăm cu căldură acest volum celor care doresc să-şi însuşească corect normele gramaticale şi exprimarea corectă în limba română, dorind să asimileze noi şi noi cunoştinţe. Sperăm că el va fi un sprijin pentru toţi cei care simt, scriu şi vorbesc limba română. La baza elaborării acestei lucrări au stat 30 dintre “Cugetările” lui Nicolae Iorga precum şi numeroase alte exemple “culese” din comunicarea orală şi scrisă, lucrarea fiind structurată în două părţi. În prima parte sunt cuprinse 30 de fişe de lucru (fiecare cu câte 15 subpuncte pentru rezolvare, care se constituie într-o gamă largă de exerciţii de analiză, de recunoaştere şi de creaţie), iar partea a doua a lucrării cuprinde rezolvarea fişelor. Mulţumim anticipat şi aşteptăm cu interes şi recunoştinţă alte sugestii şi observaţii pertinente din partea acelora care vor avea bunăvoinţa să le formuleze. Mulţumim Doamnei profesor universitar doctor Maria Vulişici Alexandrescu care a citit în manuscris cele 30 de fişe şi care a făcut utile şi competente observaţii.

Oradea Iunie 2002

Autorul

ABREVIERI abs. Ac. acc. act. adj. adv. afirmat. apoz. aprop. arh. art. ATR atr. atr. adj. atr. adv. atr. pron. atr. subst. atr. verb. card. c. ag. C Ag c.c.cumul. c.c.cz. CCumul. c. dir. CD c.c.de exc. CExc. c. ind. CI c.c.instr. CInstr - absolut - acuzativ - accentuat - accentuat - adjectiv - adverb - afirmativ - apoziţie - (de) apropiere - arhaism - articol, articulat - atributivă - atribut - atribut adjectival - atribut adverbial - atribut pronominal - atribut substantival - atribut verbal - cardinal - complement de agent - propoziţie sobordonată completivă de agent - complement circumstanţial cumulativ - complement circumstanţial de cauză - propoziţie subordonată circumstanţială cumulativă - complement direct - propoziţie subordonată completivă directă - complement circumstanţial de excepţie - propoziţie subordonată circumstanţială de excepţie - complement indirect - propoziţie subordonată completivă indirectă - complement circumstanţial instrumental - propoziţie subordonată circumstanţială instrumentală

propoziţie subordonată circumstanţială condiţională . CRel CSV c.propoziţie subordonată circumstanţială consecutivă .complement circumstanţial de scop .complement circumstanţial de timp .comun .complement circumstanţial sociativ .c.c.defectiv . c.contragere . depărt.timp CT CZ D defect.mod CM CNS c. c.complement circumstanţial condiţional .propoziţie subordonată circumstanţială de loc . opoz.conjunctiv .de rel. COpoz.c. dem.complement circumstanţial de loc .propoziţie subordonată circumstanţială temporală .consec. c.complement circumstanţial opoziţional .complement circumstanţial concesiv .c.c. conj.complement circumstanţial consecutiv .cond. .c.Dicţionar explicativ al limbii române . sociat.conces.conjugare .propoziţie subordonată circumstanţială de mod (modală) .complement circumstanţial de mod .c.condiţional – optativ .propoziţie subordonată circumstanţială de relaţie . DEX dezv.propoziţie subordonată circumstanţială sociativă . adj.comparativ .(de) depărtare . comp. scop c.propoziţie subordonată circumstanţială opoziţională .dativ . conjunct.propoziţie subordonată circumstanţială concesivă .c.demonstrativ (adjectival) .loc CL c.c.c. conjug.complement circumstanţial de relaţie .c. -ă . Csociat c.demonstrativ . dem.dezvoltat. c. com.propoziţie subordonată circumstanţială de cauză . COND cond – opt.conjuncţie . contrag.

ex.hotărât . loc.diateză . G gen.indicativ .inferioritate . expr. hot.imperativ . adv.interogativ . loc.locuţiune substantivală . loc. distrib.formă .întărire . subst.locuţiune pronominală .egalitate . loc.enclitic . conj. int. prepoz. imp.identitate . loc.distributiv .diat.genitiv . înt.element predicativ suplimentar . EPS enclit. adj. f.infinitiv . F fem. ger.locuţiune adverbială . .locuţiune adjectivală .figurat .genitival – gerunziu . loc. inf. interj.imperfect .locuţiune prepoziţională . pron. verb. egalit.locuţiune conjuncţională .locuţiune .interjecţie . imperf.interjecţie . loc.locuţiune verbală . invar. fig. ident.exprimat .propoziţie subordonată circumstanţială finală (scop) . intranz.invariabil .exemplu . ind. infer.feminin . loc.

nume pred.nehotărât .pefect compus .ordinal .posesiv .pos.neregulat .pasivă . .posesiv genitival . nţ. n.multiplu . part. comp.plural .nepersonal . m. m. perf. genit. nehot. pos.nearticulat . nomin.ca perf. nereg.participiu . neg. poz.propoziţie subordonată predicativă . pos.mai mult ca perfectul . verb. numer.neutru . pred.număr .predicat verbal .predicativă suplimentară .masc. N neacc.nominativ . PR PS pref.prefix . multiplcat. pers.m. pas.ob.neaccentuat . m.masculin .nuanţă .predicat nominal .nume predicativ . nr.m.negativ . pred.posed. pl.pozitiv .mai mulţi posesori .predicativ . pred.politeţe . ord. mult.mai multe obiecte posedate . polit. neart. nepers.multiplicativ .persoană (personal) .m.numeral .

V var. tranz.propoziţie subordonată subiectivă . verb.singular .verbal . suf. subst. -ă .propoziţie .proclitic .sufix . . termin. II.prezent . trec. prez.provenit .reflexiv. viitor II . superl. I.terminaţie . viit.trecut .s.viitor I.variabil .vocativ .relativ . proclit. proven.perfect simplu .substantiv (substantival) . propoz.pronume (pronominal) .tranzitiv .(de) superioritate .regionalism .prepoziţie . rel. SB sg. p. pron. reflex. region. super.superlativ .prepoz.

EXERCIŢII .

rând cu sens propriu şi sens figurat. greşeală – greşală. dar de aici nu urmează că tu eşti dator să te recunoşti în toate. ore. Construiţi trei complemente circumstanţiale de timp şi trei Corectaţi textul: cinci cuvinte cu diftongi descendenţi (alţii decât cei din text). predicatele nominale este capabil şi eşti dator din text. aşează – aşază. II. VIII. a creea – a crea. 2. VII.” I. 4. re probantur amicitiae. 5.CNS(4). F(3). delimitaţi propoziţiile. IX. Nu trebuie să-ţi spun de ce n-acept vre-o greşală dea lor de acum înainte! Fii atent şi numai fi distrat să na-i probleme întruna din zile. îndatorat. Contrageţi ultima propoziţie din frază. PP. Daţi exemple de trei adjective care cer o prepoziţie şi sunt elemente regente pentru un Daţi exemple de trei substantive defective de gen şi număr. a învăţa. Scrie-ţi-vă tema şi re transcrie-ţi-o şi tu ca să na-i nici-o problemă cu educatorii aceea. XIII. Precizaţi sensurile următoarelor expresii: Altum silentium. (subliniaţi sufixele si prefixele). Amico noli maledicere. daţi exemple de alte cinci cuvinte cu diftongi ascendenţi şi Formulaţi câte trei propoziţii în care cuvintele : icoană. 3. Marcaţi diftongii din text. a munci Găsiţi antonimele cuvintelor: capabil. a recunoaşte. nu face! – nu fă!. XI. Analizaţi morfo-sintactic pronumele fiecare. more. Alcătuiţi o frază după schema: 1. faceţi schema frazei. V. ATR(1).FIŞA NR. inimă. Amore. complemente circumstanţiale de scop exprimate prin verbe la infinitiv. în toate şi Găsiţi o locuţiune adjectivală pentru capabil şi alcătuiţi o scurtă propoziţie. Rescrieţi şi numerotaţi predicatele. despre tine. X. 1 Se dă textul: “Fiecare îşi face despre tine icoana de care este capabil. . XV. VI. Subliniaţi formele corecte: mi-ar place – mi-ar plăcea. IV. XII. complement indirect. XIV. de care. gură să fie folosite pe Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: carte. CD(2). III.

Construiţi fraze în care conjuncţia subordonatoare de să introducă următoarele cinci vocale în hiat.dragele mele prietene – dragile mele prietene. a rămâne. VIII. XIII. Corectaţi textul: De-aş fi fost eu însemi-însumi în locul lor v-aş fi creiat impresia că ei vă agreiază prea mult. pasiv. XII. completivă indirectă. Daţi exemple de cinci substantive formate prin derivare cu sufixe şi prefixe şi cinci Analizaţi verbele din textul de mai sus. propoziţie subordonată subiectivă şi pentru o propoziţie subordonată predicativă. Efortul continu v-i sa recomandat demult timp dar voi n-aţi luat aminte! Citi-tu-i-ai pe scriitori aceea care ne-au fost recomandaţi întruna din zile de profesorii noştrii. a ieşi. complement circumstanţial de timp exprimat prin verb la infinitiv. XI. atributivă. IV. VII. Subliniaţi vocalele în hiat din text şi daţi exemple de alte cinci cuvinte care conţin Găsiţi sinonimele cuvintelor: a se căzni. perfect. V. IX. complement indirect exprimat prin pronumele relativ care. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. exceptând-o pe cea din text. a ţine. tipuri de subordonate: subiectivă. Construiţi cinci propoziţii în care să aveţi: complement direct exprimat prin verb la infinitiv. Construiţi o frază în care verbul a fi să fie în acelaşi timp element regent pentru o Alcătuiţi propoziţii în care predicatul verbal să fie exprimat prin verbele predicative: a Dezvotaţi în propoziţii corespunzătoare a lăsa şi tău şi contrageţi propoziţiile 2 şi 4. VI. activ.FIŞA NR. Subliniaţi formele corecte: nu fi supărat – nu fii supărat. perfect. fi. predicativă. cerul s-a înorat – cerul s-a înnorat. 2 Se dă textul: “A lăsa fiului tău o moştenire este ca şi cum l-ai ţinea pe umeri. Subliniaţi predicatele. dau surorii mele – dau sorei mele.” I. pe când alţii se căznesc să se suie. cuvinte formate prin compunere. Precizaţi trei valori morfo-sintactice ale lui o. X. complement direct exprimat prin pronumele relativ ce. propriii mei ochi – proprii mei ochi. atribut pronominal prepoziţional exprimat prin pronume personal cu prepoziţie . a se sui. . II. completivă directă. III.

XIV. Precizaţi felul subordonatelor: E ciudat că a plecat; El e hotărât să înveţe mai mult; Dacă nu spune nimic înseamnă că e vinovat; Dacă te dojeneşte este pentru că ţine la tine; XV. Precizaţi sensurile următoarelor expresii: Amicus optima vitae possessio; Amicus Plato, sed magis amica veritas; Amor vincit omnia.

FIŞA NR. 3 Se dă textul: “Sunt oameni care linguşesc pe omul de merit când îl recunosc, fiindcă nu-l înţeleg”. I. II. III. găsite; IV. V. VI. text; VII. VIII. IX. X. Găsiţi trei conjuncţii (locuţiuni conjuncţionale) care în contextul de mai sus ar putea Arătaţi (în propoziţii) trei valori morfologice ale verbului a fi; Formulaţi enunţuri în care subiectul şi numele predicativ să fie exprimate, pe rând, Introduceţi într-o propoziţie un complement direct, un complement indirect şi un să înlocuiască conjuncţia fiindcă; Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: nul, nu-l, va, v-a, mai, m-ai; Analizaţi din text cuvintele: sunt, care, de merit, -l; Precizaţi alte trei funcţii sintactice ale pronumelui nehotărât care, în afara celei din Subliniaţi predicatele, delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei; Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor : a cunoaşte, a înţelege, om; Găsiţi antonimele cuvintelor: a linguşi, de merit şi alcătuiţi propoziţii cu antonimele

prin: substantiv, pronume personal, verb la supin; complement circumstanţial de mod şi transformaţi-le în propoziţii subordonate corespunzătoare; XI. Corectaţi textul:Mă întâlni, întruna din zile cu copii aceea a căror fapte ne-au c-am dat de gândit. Aduna-tu-s-au pe aleie toţi aceea pe care i-am anunţat eu însemi- însumi. Fi-ţi mai atenţi, iar tu nu m-ai fii distrat, ca-i s-o păţeşti când te-or întâlni ai noştrii. XII. Construiţi cinci propoziţii în care să existe : complement indirect exprimat prin verb la supin; complement circumstanţial de mod - locuţiune adverbială de mod; nume predicativ - substantiv în genitiv cu prepoz.; atribut adjectival – adjectiv relativ în nominativ; atribut adverbial – adverb; XIII. Precizaţi felul subordonatelor: În ciuda faptului că a învăţat, nu a reuşit; Greşeala lui este că nu ascultă de părinţi; Unde a ajuns, s-a simţit bine; Vorbea aşa de repede, că nu-l puteai urmări; Primeşte ce ţi-am dat; XIV. Precizaţi sensurile expresiilor: Anni curentis; Anno Domini; Anno aetatis suae; XV. Analizaţi cuvintele subliniate din exemplele de mai jos: Faţa-i roşie îl trădează; Nu se ştie nimic despre aceia; Poezia poate fi uşor memorată.

FIŞA NR. 4 Se dă textul: “Sunt mulţi oameni care, alergând după o trăsură, îşi închipuie că fac drumul mai uşor”. I. frazei; II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. Alcătuiţi propoziţii cu omonimele cuvintelor: care, ar, lin; Scrieţi trei cuvinte formate cu ajutorul sufixului –ieră şi trei Găsiţi trei cuvinte care pot forma fiecare: un cuvânt derivat, un Analizaţi predicatele din textul de mai sus; Folosiţi în enunţuri diferite adjective de întărire potrivite pe lângă Construiţi propoziţii în care uşor să fie adjectiv şi adverb; lung să Construiţi regente potrivite, astfel încât subordonata: să citeşti să Construiţi câte un complement circumstanţial de timp, de mod, de Dezvoltaţi în propoziţii subordonate circumstanţiale de timp, de Corectaţi textul: Subliniaţi predicatele, delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema

neologisme terminate în –iza; cuvânt compus şi un cuvânt cu altă valoare gramaticală;

pronume persoanale de persoana I singular şi plural, masculin şi feminin; fie adjectiv, locuţiune adverbială şi locuţiune propoziţională; fie pe rând: SB, PR, ATR, CD, CI; scop exprimate prin verbe la modul infinitiv; cauză şi condiţională gerunziul alergând; De-l ve-i găsii pe educatorul acela dă-ii lui în grijă pe chiulangii aceea. Întru cât orce moment pierdut îţi crează neplăceri, nu le m-ai fă nicio concesie. I-aţi acele studii, ne uitând vreo clipă să te pregăteşti întruna ca să a-i rezultate bune. XII. Construiţi câte un exemplu pentru fiecare dintre cerinţele următoare: nume predicativ exprimat prin adverbul relativ cum; atribut pronominal genitival exprimat prin pronumele relativ care; predicat verbal exprimat prin locuţiune verbală la timpul viitor II, diateza pasivă; complement circumstanţial de timp exprimat prin substantiv în cazul genitiv cu prepoziţie; complement circumstanţial de cauză exprimat prin pronumele relativ care; XIII. Subliniaţi forma corectă din următoarele perechi alternative: îi

cărţi a – ale elevilor. a ansambla – a asambla. Se sfiieşte să recunoască. Felul subordonatelor: Nefiind vremea cum ne-am aşteptat. XV.place înnotul – îi place înotul. n-am mai plecat. XIV. est. Precizaţi sensurile expresiilor: Ante tempus. Cum deschizi uşa. nu te-am mai aşteptat. Apertum . De vreme ce nu m-ai sunat. cărţi a patru copii – cărţi ale patru copii. Se vorbeşte că nu va participa. pătrunde frigul. Aperto libro. s-a înnorat – s-a înorat devreme.

5 Se dă textul: “Cine râde de toată lumea ajunge de la sine ridicol când găseşte unul de care nu mai poate râde”. I. a tipări cuvintelor : corigibil. sforţare. CZ(3). Toţi îl agreiază fiincă sa decis să nu m-ai absenteze. pe antepenultima silabă (trei cuvinte). XIII. asamblu – ansamblu cuvinte). În ciuda învăţat. Folosind un dicţionar al limbii române explicaţi sensurile Construiţi propoziţii cu un substantiv. vârf. IX. 2. 5.) şi Construiţi propoziţii în care: sine să fie folosit ca substantiv. unul. 4. Corectaţi textul : Ne mai putând să aştepte sa dus la plimbare. Alcătuiţi trei propoziţii în care cuvântul arde să aibă sens figurat. Construiţi: atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în Dativ.FIŞA NR.înseţi) le-ai spus să numai fie supăraţi c-or trece toate cu bine. Alcătuiţi o frază după schema: 1. XI. detracta şi alcătuiţi propoziţii cu ele. II. trecător. V. apoi ca pronume. VII. Va spus întruna din zile că lămuri-va şi pe aceea să-l însoţească. X. fervoare. complement circumstanţial de mod exprimat prin pronume relativ în Dativ. cu un adjectiv (loc. Găsiţi sinonimele neologice ale cuvintelor : culme. a alcătui. Precizaţi felul subordonatelor: Nu se ştie cine va câştiga. molipsitor. 6. Indicaţi variantele corecte ale cuvintelor: ridicol – ridicul. coli – coale. adj. PP 3. III. subordonată temporală introdusă prin adverbul relativ cum. VIII. toată. VI. subordonată atributivă introdusă prin adverbul relativ unde. cu o locuţiune verbală din familia lexicală a cuvântului a râde. râde. deşi să fie adjectiv şi conjuncţie. pe a patra silabă (două cuvinte). Pare că şi tu (însuţi. IV. pe penultima silabă (trei cuvinte). primăvara să fie adverb şi substantiv. iar Analizaţi din text: cine. T(5). PR(2). complement indirect exprimat prin pronume interogativ în genitiv. SB(2). delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema delicvent– delincvent. întâmplător. CD(4). frazei. coperţi – coperte. . Daţi exemple de cuvinte care să aibă accent pe ultima silabă (două Subliniaţi predicatele. situaţie. XII. ajunge ridicol.

aerogare – aerogări. Precizaţi sensurile expresiilor: Argumentum ab invidia. Ars Subliniaţi formele corecte de plural: abţibilde – abţibilduri. . vita brevis.faptului că m-ai avertizat. acolade – acolăzi. XIV. S-a adresat cui nu-i putea oferi informaţii. longa. Să fi aflat despre concurs. Ars amandi. aerodroame – aerodromuri. aeropoarte – aeroporturi. XV. Părerea lor era că el greşise. am venit la tine. soseam şi eu.

III. nici o dată.FIŞA NR. VII. ca-i s-o păţeşti. Subliniaţi formele corecte: noi creem-creăm. IV. IX. altă dată. Găsiţi dubletele sinonimice ale cuvintelor: a întrerupe. V. . întristat. trei adjective invariabile şi Alcătuiţi trei propoziţii în care să aveţi predicate nominale cu verbe copulative Construiţi fraze în care conjuncţia să să introducă subordonate diferite (subiectivă. concesivă). trei adjective variabile cu o terminaţie. Ceea ce nu recunoştea era că a greşit ieri. Creiază-ţi o idee despre proprii tăi amici a căror fapte nu le agreiem. la diateza pasivă şi reflexivă. Ajuns acasă. Non multa. pronumelui reflexiv în cazurile dativ şi acuzativ. Analizaţi substantivele şi pronumele din text. atribut verbal la infinitiv. VI. XI. Subliniaţi predicatele. altădată. atribut substantival prepoziţional în dativ. XII. Magna …. Subliniaţi cuvintele formate prin derivare şi compunere din text. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. şi-a dat seama că greşise. XIV. Felul subordonatelor: Părerea lui este că a greşit. a se bucura. 6 Se dă textul: “Nu întrerupe niciodată vorba celui care se bucură şi nu lăsa să se reverse niciodată durerea celui întristat”. atribut pronominal genitival – relativul care. să fii disciplinat-să fi disciplinat. atributivă. Că ai greşit. Mă sfii să le spun totul când văzui că nu-s integrii cum trebuie să fie toţi arbitrii aceia. el înoată-înnoată. II. Formulaţi enunţuri cu omofonele: niciodată. VIII. a lăsa. ştiam noi. Puneţi următoarele verbe (din text): a întrerupe. predicativă. elevii aceea-elevii aceia. Transcrieţi corect textul: Fi bun. I.…. numai fi rău. fii silitor!-fi silitor!. Folosiţi într-o propoziţie forma accentuată corespunzătoare a lui se şi arătaţi formele Daţi exemple de trei adjective fără grade de comparaţie. vreo dată. atribut adjectival – relativul ce în nominativ. forma negativă. diferite. X. formele accentuate şi neaccentuate. Completaţi următoarele clişee frazeologice: Verba volant…. Părerea că a greşit nu este a mea. XIII. Construiţi: complement direct exprimat prin verb la gerunziu. finală. vreodată. XV.

V. Construiţi o propoziţie după schema: subiect (exprimat prin substantiv) + atribut (exprimat prin verb la modul participiu) + complement de agent (exprimat prin substantiv) + predicat verbal (exprimat prin locuţiune verbală al cărei verb se află la timpul mai mult ca perfectul. X. predicativă cerută de verb la supin. numaidecât. V-am văzut cum v-aţi pregătit. Alcătuiţi enunţuri cu omofonele: casă. pasiv. diateza activă) + complement direct (exprimat prin substantiv) + atribut (pronume demonstrativ de depărtare). XII. Realizaţi derivate adjectivale şi substantivale de la radicalul verbelor a judeca. II. Indicaţi cel puţin cinci cuvinte din text care fac parte din vocabularul fundamental al Ce sens au expresiile: Errare humanum est. VII. Rescrieţi corect textul: V-a-ţi convins că no s-aştept pân s-o-nopta’ ca să-i re întâlnesc pe aceea. Construiţi: atribut verbal la infinitiv. pasiv. oare care. subiectivă cerută de verb la infinitiv. 7 Se dă textul: “Ca să judeci omul. vici. atribut apoziţional. împărţiţi textul în propoziţii şi alcătuiţi schema frazei. perfect. Alcătuiţi propoziţii în care substantivul om să îndeplinească următoarele funcţii sintactice: subiect. Să fi avut timp. oarecare. S-a plictisit să te tot caute. XI.complement condiţional – verb la gerunziu. i-am asigurat eu pe colegii noştrii. iar ei sau adunat în acelaş loc de vreme. În ziua acea n-a apărut nici un nor pe cer.FIŞA NR.Niciun admirator nar putea renunţa. Nu poţi greşi”. numai de cât. Se spune că ţi-este dor de el. Aflaţi predicatele. XIII. limbii române. XIV. IX. I. VIII. Construiţi enunţuri în care cuvântul om să facă parte din trei locuţiuni (expresii). . III. complement direct – pronume relativ compus. vidi. nume predicativ. Analizaţi subordonatele din frazele de mai jos: Plecarea ei grăbită de unde o întâlnise. Veni. VI. l-a supărat. Audiatur et altera pars. alcătuiţi propoziţii cu derivatele formate. Contrageţi propoziţiile subordonate din textul dat. a iubi. caută să-l vezi cum iubeşte. Găsiţi sinonime şi antonime pentru trei cuvinte din text. IV. Analizaţi predicatele din text. te-aş fi căutat. ca să.

Bene merenti. .XV. morituri te salutant!. Ave. Precizaţi sensurile expresiilor: Ave!. Caesar.

delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. la condiţional-optativ. III. Felul subordonatelor: Ai carte. mai mult ca perfectul. impersonale. trebuie să-i asculţi sfatul. . De la cuvintele dragoste. este. la indicativ. VI. Nu Construiţi fraze în care verbele: a fi. Causa finalis. Întâmpla-tu-s-au de atunci multe şi auzi că zurbagii aceea nu ne m-ai creiază probleme. diateza pasivă. ai parte. suflet. s-ar. perfect. fi amabil şi adresează-i-te în numele a lor nostri şi-a lor voştrii. Ne-am adresat continuu aceleeaşi autorităţi ai cărei membrii ne-au agreiat şi ne agrează continu. Exemplificaţi alte trei funcţii sintactice ale pronumelui cine (în afara celei din text). II. uneori. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: mai. VIII. De cum mi-i vedea pe mine acolo. Carpe diem!. IV. VII Aflaţi predicatele. a ajunge să fie pe rând copulative.FIŞA NR. N-am plecat…ploua. nume predicativ exprimat prin pronume posesiv în Acuzativ. N-am venit…nu m-ai invitat. Indicaţi. diateza activă. XI. c-or. prin exemple. sar. nu ştiu unde am pus stiloul pe care mi l-ai împrumutat ieri să scriu tema. la conjunctiv. a rămâne. El pretinde…n-a greşit. Precizaţi sensurile expresiilor: Carmen saeculare. Oricât m-aş strădui.complement circumstanţial de loc exprimat prin pronume nehotărât în cazul Genitiv cu prepoziţie. V. realizaţi derivate adjectivale şi verbale. m-ai. XIII. modalităţi expresive de realizare a superlativului. Construiţi: atribut adjectival exprimat prin numeral cardinal cu valoare adjectivală în Genitiv. IX. Corectaţi textul: vezi…a greşit?. Găsiţi cinci expresii şi locuţiuni în care să apară cuvântul lucru. Puneţi în locul punctelor că sau căci: Au dovada…a greşit. Vrei nu vrei. predicative. de dânsul. XIV. Analizaţi următoarele cuvinte din text: cel mai trist. XII. perfect. diateza activă. Introduceţi în diferite enunţuri forme ale verbului a lua. cor. complement circumstanţial de timp exprimat prin adjectiv cu prepoziţie. X. 8 Se dă textul: “Cel mai trist lucru în dragoste este că uneori sufletul ţi-l ia cine n-are nevoie de dânsul” I. -l. complement circumstanţial de cauză exprimat prin adjectiv cu prepoziţie. tristeţe.

greşeală – greşală. apropo apare – – apropos. .XV. ortodox – ortodocs. atrium – atriu. Subliniaţi formele corecte: apărea.

Folosiţi verbul a cunoaşte la cele patru moduri nepersonale şi arătaţi funcţiile Alcătuiţi propoziţii în care să aveţi trei verbe cu sufixele: -i. consecutivă. II. Este foarte bucuroasă. n-or. Subliniaţi predicatele. XII. XI. mie. XIV. per se. viu. III. de ceva. Causa . inegalitate. sublimare. împărţiţi în propoziţii textul şi alcătuiţi schema frazei. -a. -iza şi trei adverbe cu Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: mândru. poate că el îi agreiază alt fel. -îş. VII. lincşii. merituos. rotund. X. conjuncţie. Subliniaţi din lista următoarelor adjective pe cele care nu au grad de comparaţie: Construiţi o frază în care verbul a însemna să fie în acelaşi timp element regent pentru Avem în text SB? Dar CD? Care sunt acestea?. dă-i lui în primire pe năzdrăvanii aceia. sensibil. veşnic.” I. Întâmpinatu-i-am pe aleie pe toţi aceea pe care i-am înştinţat. IX. 9 Se dă textul: “ Să fii mândru de ceva înseamnă să recunoşti că nu-l meriţi. nu-l. VIII. ajungând ce-a visat. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: excepţional. IV. nu meriţi. Unde nu a învăţat la română. atribut adjectival – adjectiv relativ în acuzativ. subliniat. a cunoaşte. XIII.FIŞA NR. a luat notă mică. V. sufixele –iş. Analizaţi următoarele cuvinte: să fii mândru. De li-i vedea pe el acolo. Nu-i nici-o nădejde c-am putea săi învingem pe redutabili noştrii inamicii. principal. XV. Mama că e mamă şi tot te ceartă. modală. mi-e. Construiţi cinci fraze în care să aveţi următoarele tipuri de subordonate: cauzală. perfect. Precizaţi sensurile expresiilor: Cave canem!. temporală. somptuos. E greu de spus încotro au luat-o. arctic. -eşte. concesivă. inerent. sintactice în aceste situaţii. merit. o subiectivă şi pentru o predicativă ( alta în afara celei din textul de mai sus). atribut substantival în dativ cu prepoziţie. atribut pronominal – pronume personal în acuzativ cu prepoziţie. bun. VI. atribut verbal – verb la supin. asemenea. punctuaţie. nor. de cât noi. Felul subordonatelor: Toate câte s-au prognozat s-au realizat. Causa latet. Corectaţi textul: mândru. Construiţi: nume predicativ – pronume demonstrativ de identitate în genitiv. Formulaţi enunţuri cu ortogramele: nul.

precizaţi alte 5 substantive care au forme numai de plural. VI.FIŞA NR. deasupra. josnicie. Scrieţi pluralul următoarelor substantive: erou. atribut adjectival exprimat prin adjectiv demonstrativ de identitate în cazul genitiv. subiect. societate. atribut pronominal exprimat prin pronume fără prepoziţie în cazul dativ. a alergat într-un suflet. Rescrieţi corect textul: Duce-ţi-vă şii informaţi că arbitri aceea sunt mai puţin asprii. VII. josnic. împrejurare. pământului. Aflaţi predicatele. la. Constuiţi propoziţii în care să aveţi un substantiv şi o locuţiune verbală din familia Există în text CI? Dar PR? Care sunt?. XI. când şi cum se va desfăşura examenul. Spunându-i-se să vină repede. Despărţiţi în silabe cuvintele: cerere. şi apoi Analizaţi sintactic şi morfologic toate substantivele din text. XII. lexicală a cuvântului a zbura. context. complement indirect. atribut substantival prepoziţional. VIII. XIV. ai. delimitaţi propoziţiile. l-a. E o problemă aceia a cărei aspecte nu le-au ştiut proprii ei susţinători. subliniat. Găsiţi sinonimele neologice ale cuvintelor: a cere. Construiţi enunţuri în care să aveţi: nume predicativ exprimat prin adjectiv participial.Am aflat unde. complement direct. III. X. contrageţi ultimele două propoziţii subordonate. împrejurare. complement . complement de agent. 10 Se dă textul : “A cere cuiva să fie erou în împrejurările josnice ale unei societăţi decăzute este ca şi cum a-i cere unui vultur închis într-o odăiţă să zboare la o mie de metri deasupra pământului. Construiţi enunţuri în care să aveţi cinci prepoziţii (locuţiuni prepoziţionale) care cer cazul genitiv (cu excepţia celei din text). Dezvoltaţi în propoziţii subordonate corespunzătoare a cere. V. Arătaţi felul subordonatelor: Fără îndoială că examenul va fi greu. împrejurare. IV. precizaţi felul lor. Alcătuiţi propoziţii în care substantivul erou să îndeplinească funcţiile sintactice de zburătoare. societate. Numai fii nepăsător casă nu fi păgubit! XV. vultur. odăiţă. a le. Fii atent să nu mai greşeşti. Cunoscut fiind faptul că el întârzia. Precizaţi în propoziţii trei valori morfologice ale lui a . decăzută. XIII. josnice. a-i.” I. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: ale. IX. nu l-am mai aşteptat. II.

complement circumstanţial de loc exprimat prin pronume nehotărât în cazul genitiv. .indirect exprimat prin pronume relativ în cazul acuzativ.

balustrade – balustrăzi. anacronic. complement circumstanţial de mod -substantiv în acuzativ. Pe lângă cele cinci regente date puneţi cinci subordonate corespunzătoare: Este uşor să…. somptuos. ci de acelea pe care nu le-ai făcut niciodată.FIŞA NR. Ce sensuri au expresiile: Errare humanum est. XIV. Mama că…şi tot te ceartă. Va-ţi convins că no s-aştept pân so-nopta casă-i revăd pe aceea. exmatriculat.biruinţi.relativul care în acuzativ. deşi ai fi avut prilej să le faci”. nule. dar cu accent (pronunţare) diferită. XI. Nu-mi pasă de rămâne cum este şi cum a fost. VII. XII Construiţi: nume predicativ exprimat prin pronume posesiv în acuzativ. Despărţiţi în silabe: analfabet. XIII. IX. Aflaţi predicatele. Ecce homo!. Alcătuiţi propoziţii cu omofonele: întruna. IV. II. nu le. X. bea şi mănâncă. pe care nu-i m-ai agreem de loc. Precizaţi felul subordonatelor: Cine are bani. inexact. într-una. numerotaţi propoziţiile. Găsiţi sinonime şi omonime pentru trei cuvinte din text. alcătuiţi schema frazei. complement indirect în acuzativ cu prepoziţie subordonat unui adjectiv – pronume nehotărât. totodată. atlet. balsame – inerent. aşază-aşează. nu de greşelile pe care nu le faci. I. b) 2. . VI. XV. Câte articole sunt în text: a) 1. tot o dată. atribut adjectival . nu demult timp. Subliniaţi formele corecte de plural: baloate – baloturi. c) 3. Ideea că…nu este departe de adevăr. delicvent- delincvent. biruinţe . VIII. jertfă. atribut verbal la supin. stă şi se uită. balsamuri. coajă-coaje. Indicaţi formele corecte ale cuvintelor: greşeală-greşală. V. mătuşă-mătuşe. baraje – barajuri. Fi încrezător. III. Dorinţa lui este să…. Alcătuiţi o frază după schema: PP – SB – Atr – CZ – CSV – T. 11 Se dă textul: “Să râzi. retranspunere. Corectaţi textul: Mar mira săi găsesec la ora aceia în acelaş loc pe care mi la-i indicat tu (însuţi-înseţi). Daţi exemple de 3 locuţiuni (expresii) verbale în care să aveţi verbul a râde. Dacă vrea să mă pedepsească înseamnă că nu-i era indiferent că eu preferam să vorbesc cu altcineva. Editio princeps. A alergat atât că…. nu m-ai fii naiv cai noştrii teor agreia de-acum. inefabil. Daţi exemple de cinci cuvinte cu scriere identică. cine nu.

Repetitio complăcea. fi m-ai atent de-acum înainte casă opţii rezultatele ce-ţi oferă garanţia sucesului. de cât. La întrebarea mea dacă şi cum a pregătit examenul. propriu şi cu sens figurat. decât. Explicaţi folosirea virgulei în frază. culoar . est…. doreşte. în cât. VIII. Construiţi: Complement de agent exprimat prin pronume interogativ. decât cele din text). faceţi schema. XV. Completaţi următoarele clişee frazeologice: Non multa…. a se complace . fiecare (altele Dezvoltaţi în propoziţii subordonate corespunzătoare: aşa. VII.FIŞA NR.complement indirect în dativ. IV. III. I. VI. Completivă directă introdusă prin cum .a se Formulaţi propoziţii în care cuvintele: a scrie şi carte să fie folosite pe rând cu sens Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: încât.relativul care în dativ. V. ai. a place .nume predicativ în nominativ. Predicativă introdusă prin care . ia-i fi văzut cum ştiusă se pregătească. Precizaţi felul subordonatelor: Singura lui vină este că nu poate să vină oricând Numerotaţi predicatele. Identificaţi diftongii şi vocalele în hiat. cititor. mi-a răspuns că n-a citit prea mult . oferindu-ne ast fel un spectacol dea dreptul grozav. crede. XIII. creer . Analizaţi din text toate cuvintele în nominativ şi acuzativ. IX. a-i. Fiind că na-i citit destul. Subliniaţi cuvintele accentuate corect: abil – abil. Precizaţi câte o altă valoare morfo-sintactică pentru cuvintele: aşa. adio – adio. Subordonată atributivă introdusă prin cine . XIV. nu pot să-ţi răspund la întrebarea dacă şi unde am mai auzit de problema aceea. stabiliţi prooziţiile.Corectaţi textul: Vorbi-i într-una cu unii dintre ei întru-cât auzii căi supără pe educatorii aceea. . Găsiţi câte un sinonim şi un antonim pentru trei cuvinte din frază. Dea-i fii venit. X. 12 Se dă textul: “Scrie-ţi cărţile aşa.a credea. Oricât mi-aş frământa mintea.a plăcea. XI.creier. poţi. acvilă – acvilă. academie – academie.complement circumstanţial de mod. încât fiecare cititor să poată crede că le-ai scris pentru el”. acolo – acolo. XII. Complement indirect . întrucât nu tot ce vrei. II. Sine ira…. Precizaţi formele corecte: a crede .culuar.

III. Ileana însăşi-însuşi m-a sunat. totdeauna. Precizaţi sensurile următoarelor expresii: Doctor honoris causa. adjectivale şi (altele decât cele din text). XV. iar. fie. V. bogat. cale. XIV. infracţiune. material. declaraţie. Vehicolul-vehiculul s-a defectat. XIII. Găsiţi sinonimele neologice ale cuvintelor: originalitate. VI. faceţi schema. A numărat până la optsprezece-optusprezece-optîşpe. eminent. cu complemente circumstanţiale de timp exprimate şi prin alte părţi de vorbire ( precizaţi-le). XII. Despărţiţi în silabe cuvintele: brancardier. dezvoltaţi în propoziţii corespunzătoare: bogatul şi Câte complementele circumstanţiale de timp sunt în text? Construiţi trei propoziţii Construiţi opt propoziţii subordonate diferite introduse prin că. VII. Do ut des. Contrageţi propoziţiile 4 şi 5. jertfă. I. celibatar. arctic. b) iar. delincvent. şi. 13 Se dă textul: “Bogatul este adesea un om care n-a muncit şi totdeauna omul care n-a ştiut să cheltuiască”. . a spune. c) însă. numerotaţi propoziţiile. n-a muncit. a creşte din ce în ce mai mult. IV. Găsiţi paronimele cuvintelor următoare şi alcătuiţi propoziţii cu ele: a proveni. a însemna. IX. Analizaţi din text cuvintele: este un om. deci. Subliniaţi formele corecte: I-am transmis multe complimente-complemente. calitate. ori. rafinament. XI. a conveni de De la cuvintele: om. Doctor universalis. Se înşealăînşală crezând că-l voi ajuta. VIII. bănuială. dar. urmaş. bogat realizaţi câte două derivate substantivale. Sunt conjuncţii coordonatoare adversative cuvintele din seria: a) dar. verbale. X.FIŞA NR. acreditare. II. să cheltuiască. adjective. lucru. a ratifica. comun acord. Găsiţi în scurte enunţuri două funcţii sintactice ale cuvintelor: om. ci. a munci Cum se numesc următoarele construcţii şi de ce: notorietate publică. a alcătui. Aflaţi predicatele. totdeauna. adverbe antonime. atlas. Daţi exemple de câte trei substantive.

FIŞA NR. expresionism. diateză pasivă. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: sa. XIII. III. Aflaţi predicatele.. extra-bugetar. Daţi cinci exemple de cuvinte cu litera x şi cinci cuvinte cu grupul cs. 14 Se dă textul: “Extraordinar nu este ce nu s-a făcut ci ceea ce se credea că nu se poate face”. Construiţi: atribut pronominal în dativ cu prepoziţie. altius…. excepţional. complement circumstanţial de mod exprimat prin numeral multiplicativ. De ce sunt pleonastice construcţiile: a extermina în masă. prez.. atribut verbal la gerunziu. imperf. II. de vrei. vină. X. v-a. VIII. complement circumstanţial de cauză – verb la gerunziu. Am primit în dar o carte. Găsiţi câte un sinonim neologic pentru cuvintele: amănunţit. făţarnic. bănăţean – bănăţan. expansiv. XII. împrejurare. V. a uşura. face din text. excomunica. judecată. la. El pare că e vinovat. Sunt bucuros că m-ai sunat. I. Citius. atribut adjectival . Alcătuiţi scurte propoziţii cu enunţurile: amabilitate. . va. Precizaţi felul subordonatelor: Mi se pare că nu eşti de pe aici. VII. IV. deşteptăciune. examen. Analizaţi cuvintele: nu este. plan. XIV. puternic.adjectiv invariabil în genitiv. Verbul se credea este la: a) ind. Iată că vine şi el. Caută. IX. preocupare. l-a. Alexandru. ca să-mi iau cartea de citire. adevărul. Recunoaşteţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în următoarele enunţuri: Un dar frumos se oferă frumos. Nosce …. alcătuiţi schema frazei. delimitaţi propoziţiile. exotic. Despărţiţi în silabe cuvintele: extraordinar. Scrieţi cinci cuvinte derivate cu sufixul –ar şi alte cinci cuvinte în care –ar să nu se comporte ca sufix lexical. c) conj. XV. Subliniaţi formele corecte: batjocură – badjocură. impiegat – impegat. Completaţi următoarele clişee frazeologice: Cave…. b) ind. lumea faunei. hemoragie de sânge. VI. dar am oferit-o colegului meu. XI.. Nu am aflat de vii sau nu. nu s-a făcut. expectativă. facultativ. besmetic – bezmetic. s-a. expoziţie. prez. berărie – bererie.

Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: ceai. 15 Se dă textul: “Tăgăduieşte ce ai văzut că nu este .. numerotaţi propoziţiile. atribut verbal. Felul în care…e de neimitat.verb la gerunziu. intangibil. predicat verbal .FIŞA NR. Alcătuiţi propoziţii cu complement direct exprimat prin: verb la infinitiv. nu ceea ce n-ai văzut că este”. ilegal. Precizaţi felul subordonatelor: Pare de necrezut cum a trecut timpul. acţionar. Construiţi trei propoziţii cu subiect multiplu exprimat prin diferite părţi de vorbire. gerunziu. 5-CD (4). Folosiţi la infinitiv verbele: a făgădui. Părea că au înţeles ce le-am transmis când ne-am întâlnit în casa familiei pe care o cunoşteam. investi-învesti. X. Alcătuiţi o frază după schema: 1-SB (2). 2-PP. complement circumstanţial de scop şi transformaţi-le apoi în subordonate corespunzătoare. XIV. mai. Înlocuiţi punctele cu subordonatele corespunzătoare şi precizaţi felul lor: Păcat că…. atribut substantival.. Sinonime neologice: fermecător. suspensie. n-ai. Construiţi: atribut pronominal exprimat prin pronume reflexiv în dativ. a spune.. trufaş. Alcătuiţi enunţuri cu paronimele: diferenţă-deferenţă. II. IX. ce-ai. ceea ce. n-ai văzut. III. jertfit. supin. VI. XIII. 4-CZ (3). V . situaţie. nu este. simţământ. complement circumstanţial de timp . semeţie. faceţi schema frazei. deştept. cumsecade. d) art. Vine la oraş să…. XI. litigiu. b) conj. c) prepoz. 3-PR (2). I. somptuos. silă. XII. Aflaţi predicatele. Nici unul nu părea să fie îngrijorat. subofiţer. complement circumstanţial de mod – interjecţie. m-ai. A ajuns de…. Partea de vorbire care leagă un complement de regentul său se numeşte: a) adv.verbul predicativ a ieşi. Eram atât de atent că…. IV. urmă. . nume predicativ. VIII. VII.. Analizaţi din text cuvintele: ce. Despărţiţi în silabe: dreptunghi. a vedea pentru a ilustra funcţiile de subiect. nai. solidar-solitar. atribut adjectival adjectiv relativ în nominativ. Introduceţi într-un enunţ câte un complement indirect. rescriere. XV.

De ce sunt pleonasme următoarele construcţii: a intra înăuntru. VIII. Găsiţi câte un verb neologic pentru expresiile verbale: a-şi da arama pe faţă. ce-i. Dă-i-i lui în primire pe aceia.FIŞA NR. puternic. Precizaţi valorile morfologice ale lui i în enunţurile: Cine-i el ce-i spune vrute şi nevruteacum?. ce.Iată că vin şi ei!. Dezvoltaţi în propoziţii: fiecui. XI. care să fie complement direct în acuzativ. a îndruma calea. ca să vezi cine este. gerunziu. Scrieţi trei locuţiuni sau expresii în care să apară verbul a da. consecutivă introdusă prin să cu verbul la conjunctiv. VI. XII. sfetnic. XV. Aflaţi predicatele. I. Precizaţi felul subordonatelor: A stat acolo cât a fost necesar. V. i. înfumurare. Analizaţi cuvintele: fiecui. alcătuiţi schema frazei. perfect. 16 Se dă textul: “Dă fiecui ce i se cuvine. Verbul “a ajunge” este predicativ în secvenţele: a) A ajuns profesor. graniţă. II. VII. Părându-i-se că ştie. ce . III. fără îndoială. complement circumstanţial de cauză-verb la gerunziu. izvor. Construiţi fraze cu subordonate subiective cerute de : cu siguranţă. a face din ţânţar armăsar. a împodobi cu ornamente. c) Ajunge să-l priveşti. tavan. delimitaţi propoziţiile. supin. necuviinţă. mi-e. îndemânare. Construiţi: completivă indirectă introdusă prin cum. diateza reflexivă. pasiv. . este sigur. Tot ce s-a prevăzut s-a realizat. n-a mai citit!. a se da pe brazdă. XIV. ţi-e. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: cei. mie. IX. X. IV. Stabiliţi alte trei valori sintactice ale lui ce. Sinonime neologice: cerere. completivă directă introdusă prin relativul ceea ce. şi ţie ajungă-ţi ce rămâne”. El i-a spus ce-i de lăudat în a-i demonstra calităţile. b) A ajuns devreme acasă. Construiţi propoziţii în care complementul indirect să fie exprimat prin verbe la infinitiv. XIII. Este vai de cine greşeşte!. complement circumstanţial de loc-relativul cine în genitiv. urmare. ţie.

săi. IX. Formaţi derivate adjectivale şi verbale de la substantivele: greşeală. Construiţi propoziţii cu cuvintele: superior. optim. adj. legal. stabil. nemaiputând – ne mai putând. subofiţer. pehlivan. Găsiţi sinonimele cuvintelor: vârstă. conjuncţie. . trecător. b) atr. în N. confuz. pronom. a recunoaşte. Alcătuiţi propoziţii în care atributul adjectival să fie exprimat prin: adjectiv propriu-zis în vocativ. în G. infracţiune. delimitaţi propoziţiile. continuu. Care adjective din text nu au grade de comparaţie? Daţi exemple de alte cinci asemenea adjective. V. alcătuiţi schema. Construiţi subordonate predicative cerute de: a se face. VII. Găsiţi cinci expresii frazeologice sinonime cuvântului suflet. adjectiv pronominal relativ în cazul nominativ. X. Subliniaţi forma corectă a cuvintelor: propriu – propiu.FIŞA NR. (ei) invocă – invoacă. III. XV. I. rural. punctuaţie.. să-i. prudent. în G. suflet şi alcătuiţi apoi propoziţii cu ele. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: circumstanţial. liniştit. marşarier – marşalier. XIII. XII. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: casă. Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: suflet. II. Găsiţi antonimele cuvintelor următoare: nocturn. adj. că-i. pronom. înnorat – înorat. excepţional. harnic. greşeală. Contrageţi propoziţiile 1 şi 3 . XI. 17 Se dă textul: “ Pentru ca să-ţi recunoşti greşeala trebuie ca sufetul tău întreg să-i fi fost superior ”. din când în când. ineficient. Aflaţi predicatele. “Tău” (din text) este: a) atr. căi. efemer. numeral cardinal cu valoare adjectivală în cazul acuzativ. citeţ. veşnic. exmatriculat. a rămâne. îndemânatic. XIV. VI. în Ac. adjectiv pronominal posesiv în cazul genitiv. IV. tânăr. a părea. c) atr. subiectivă. d) atr. adjectiv pronominal demonstrativ în cazul dativ. vârf. bătrâneţe. ca să. dezvoltaţi în propoziţii corespunzătoare greşeală şi întreg. inferior. VIII.

exclama. Construiţi propoziţii în care cuvântul bine să fie: substantiv. acord. colegilor mei un telefon. A creiat ce na m-ai creeat nimeni pe-aici şi nici nu cred că v-a mai crea vreo dată. Întrebarea este cum vor reacţiona. iar o să fie interjecţie şi Ce sens au expresiile: Timeo Danaos et dona ferentis.” I. ergo a înmănunchea un buchet. bogăţie. pustnic. Nu s-a ştiut cum a procedat. XV. cu forme de plural. Despărţiţi în silabe: monarh. Treceţi următoarele verbe din text: a sătura. Subliniaţi formele corecte de plural: diamante – diamanturi. o. tot nu mă interregional.i. IV. Corectaţi textul: Nu mă sfii să-l critic într-una ştiind că nui v-a priii cei v-oi povestii. sublocotenent. te. IX. scriptură. abţinere. X. pe care. aceea. Analizaţi cuvintele subliniate din exemplele de mai jos: Am dat Precizaţi felul sobordonatelor: Cum ar proceda. băştinaş. Analizaţi din text pronumele: care. a fi de Subliniaţi predicatele. XIII. Aminti-tu. aflux. se făcură toţi o apă şi-un pământ. XIV. şaptesprezece. III. Auri sacra fames. Daţi exemple de trei substantive cu forme numai de singular şi trei Găsiţi sinonime neologice pentru cuvintele: înverşunat. prescurtare. altercaţie verbală. a dărui. iscusit. Daţi câte trei exemple de antonime derivate şi nederivate. V. Există în text NP? Dar CCM? Care sunt?. Sosirea acasă m-a surprins. vârstnic. VI. XI. VII. Cum veniră. adâncime mare. Ar fi bine să ne amintim cum ne-am pregătit pentru examenele ce le-am avut în vară. dezgustător. sum. renunţare. Cogito. II. XII. Cum se numesc următoarele construcţii şi de ce: scurtă alocuţiune.ai întruna din zile pe aceea a căror comportament ne-a creiat continu neplăceri?. să aibă valoare neutrală. . la diateza pasivă şi reflexivă. Pământul este lucrat cu plăcere.FIŞA NR. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. VIII. splendid. înduplecă. 18 Se dă textul: “ Pâinea care te satură mai bine este accea pe care ai dăruit-o.

divane – divanuri. dobânde – dobânzi.dimineţi – dimineţe. dinee – dineuri. .

Subliniaţi formele corecte de plural: arende-arenzi. Atribut adjectival . XII. complement indirect. V. Crescunt anni. I. II. alcătuiţi schema. aragazuri. ATR. foile rupte…unei cărţi. atribut pronominal în genitiv cu prepoziţie. caiet…colegului. Găsiţi trei sinonime şi trei antonime pentru trei cuvinte din text. de a găsi. complement direct. descrescunt vires. VII. III. Dezvoltaţi în propoziţii subordonate corespunzătoare: adevărul. 19 Se dă textul: “ Nu este greu să găseşti adevărul. CCM. apoi treceţi-l la toate gradele de Verbul a găsi folosiţi-l în propoziţii diferite în care să îndeplinească funcţiile de proporţii. adevăr. Credo quia absurdum. a găsi. mijloace mass media. Aflaţi predicatele. cei trei copii…vecinului. Construiţi: Predicat verbal . ATR. comparaţie. este greu să ai dorinţa de a-l găsi”. XIV.FIŞA NR. Alcătuiţi două enunţuri cu câte un derivat verbal şi adjectival ale substantivului Analizaţi toate verbele din text. XIII. IX. dorinţă. subiect. Nume predicativ numeral cardinal în genitiv cu prepoziţie. complement circumstanţial de timp. CCZ.locuţiune adverbială predicativă. VIII. NP. ATR. aragazePrecizaţi trei valori morfologice ale cuvântului greu. X. Găsiţi cel puţin trei cuvinte din text care fac parte din vocabularul fundamental. nume predicativ. Adjectivul îndeplineşte următoarele funcţii sintactice: a) SB. IV. . c) SB. abţibilde-abţibilduri. XV. a continua să ia Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: greu. Ce sens au expresiile: In vino veritas. complement circumstanţial de cauză – locuţiune adverbială.adjectiv de întărire în nominativ. VI. b) NP. De ce sunt pleonasme construcţiile: a se întrajutora reciproc. XI. Completaţi spaţiile libere cu articolele potrivite: locul de naştere…părinţilor. despărţiţi în propoziţii. opere…lui Eminescu.

am văzut. sunt cele trei rădăcini ale înţelepciunii”. X. a încerca. De ce sunt pleonasme: amintire de neuitat. perfect. sintactică în afara celor din text. distributiv. tun. alcătuiţi schema frazei. Numerotaţi predicatele. a se apleca în jos. atribut adjectival-adjectiv relativ în genitiv. completivă indirectă subordonată unui adjectiv. I. pasiv. VII. a anunţa o ştire. Felul subordonatelor: E bine ştiut că ai învăţat. 20 Se dă textul: “Să ştii unde eşti. XII. încerca. Care este echivalentul latin al expresiilor: Am venit. XIII. II.FIŞA NR. E bine de ştiut ce vei urma. Alcătuiţi enunţuri cu paronimele: captivat – captivant. IV. Cine m-a pus să te susţin. XI. nevoie. rădăcină cu sensuri figurate. complement direct. am învins. adverbial corespunzătoare şi alcătuiţi propoziţii cu ele. VIII. acolo. A rămas bun cum îl ştiam. V. contracte. Ajunge să-l vezi o dată. trei să aibă câte o altă valoare morfoDezvoltaţi în propoziţii subordonate corespunzătoare cuvintele: acolo. De la numeralul cardinal trei formaţi numerale: ordinal. cauză – clauză. este mama virtuţii. VI. ca să nu-l uiţi. XIV. contacte - (accent) diferită. complement circumstanţial de timp-verb la infinitiv. Daţi exemple de cinci cuvinte cu scriere identică (omografe) dar cu pronunţare Găsiţi derivatele adjectivale şi substantivale ale verbelor: a şti. XV. multiplicativ. III. să descoperi ce trebuie acolo. Drumul drept este drumul scurt. Analizaţi morfo-sintactic: eşti. . tot. tot. delimitaţi propoziţiile. Alcătuiţi trei propoziţii în care numeralul trei să fie complement de agent. Folosiţi în trei propoziţii cuvintele: a descoperi. complement indirect exprimat prin pronume interogativ în genitiv. complement indirect. ale înţelepciunii. Construiţi: o subordonată modală comparativă. acelei. trei. a Alcătuiţi propoziţii cu omonimele: lin. Adevărul Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele: eşti. rasă. să încerci tot ce poţi încerca în vederea acelei nevoi. IX. descoperi.

spune şi introduceţi-le în enunţuri potrivite. m-ai. atribut pronominal şi complement circumstanţial de timp. liliac. X. a spune să fie folosite pe rând cu Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele următoare: cele. or . Numerotaţi predicatele. c. s-au. sintactice de : nume predicativ. Corectaţi textul: Să nu m-ai fi nepăsător. corespunzător. circumstanţial. Eu veni la voi acasă findcă mă gândiii să vă comunic cea ce sa întâmplat cu ei în codri aceea. ce le. în propoziţii scurte. c. III. VI. IV. VIII. 21 Se dă textul: “Cele mai bune gânduri sunt acelea pe care citindu-le ţi se pare că le-a spus şi altul” I. nume pred.de timp. pred. întrucât nu v-ei avea nicio bucurie! locuţiune. Analizaţi cuvintele aflate în cazul nominativ şi acuzativ din textul de mai sus. sens propriu şi sens figurat. XI. a Alcătuiţi propoziţii în care substantivul gânduri să îndeplinească funcţiile Precizaţi alte trei funcţii sintactice ale pronumelor nehotărâte oricare şi altul. contragere.FIŞA NR. c. adjectivul pronominal demonstrativ de apropiere potrivit. XV. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. c) C. la singular şi plural. dir. indicaţi funcţia lui sintactică şi daţi exemple de alte cinci adjective care nu au grade de . Alcătuiţi enunţuri care să conţină omonimele: mai. sau... XIV.. comparaţie. Formaţi adjective cu prefixele ne. mai.. VII. care. re. exemplar. cadran.. pe lângă cele de nume predicativ. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: construcţie. atr. XIII. Construiţi propoziţii cu următoarele perechi de paronime: bard-brad.c.de ag.. funcţie. atr. ind. IX.ori. neîmpăcat. Mie mii indiferent de vii s-au nu vi să rezolvăm problema acea. b) Pred.însoţit de Adverbul îndeplineşte următoarele funcţii sintactice: a) Subiect. XII. complement indirect şi complement direct... V. Formulaţi propoziţii în care cuvintele: a citi. nume pred. iluzie.. neaccentuat. Dezvoltaţi în propoziţii subordonate corespunzătoare următoarele cuvinte: cele Declinaţi în propoziţii substantivul gând. aluziemai bune.de la radicalul cuvintelor citire. II. Treceţi adjectivul bun la toate gradele de comparaţie. citindu-..

XII. Analizaţi pronumele din text. în afara celor din Folosiţi în propoziţii verbul a vorbi la cele patru moduri Contrageţi propoziţia subordonată 1 şi dezvoltaţi în propoziţiile Identificaţi atributele adjectivale exprimate prin adjective text. XIII. ţinută. damnat. a părăsi. Ce alte valori morfologice mai pot avea de şi iar. complement de loc să determine verb la infinitiv. IX. Alcătuiţi enunţuri cu omonimele: car. filosofie-filozofie. corectare. IV. activ. prin schimbarea valorii gramaticale. delimitaţi propoziţiile şi faceţi schema frazei. XV. complement de scop-verb la infinitiv. complement de agent. VI. direct Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: scriitor. V. solidar. II. atribut substantival apoziţional. VII. escavator-excavator. Aflaţi predicatele. corespunzătoare vorbind şi a vorbi. postmeridian. Alegeţi forma corectă: chintesenţă-chintezenţă. să devină atribute pronominale. dar. exemplificaţi-le. a birui. De ce sunt pleonastice construcţiile: monolog cu sine.verb la infinitiv.verb la infinitiv. X. XIV. asfalta. VIII. a duce.FIŞA NR. excavator. a îndrepta. pronominale. istorisi. nepersonale şi arătaţi-i funcţia sintactică . complement de mod . Sinonime neologice: trecător. apoi construiţi propoziţii în care. propoziţii cu ele: enervat. boccea. notorietate publică. . funcţiile sintactice de: subiect. Construiţi propoziţii în care să aveţi: complement de cauză – a fuziona-a fusiona. excrocherie-escrocherie. subiect . nume predicativ. XI. iar alţii vorbind de sine par a vorbi de oricare-n lume”. Construiţi propoziţii în care substantivul scriitor să îndeplinească nemijlocit. cuscru. a vorbi. a da voie. abject. III. complement de cauză. perfect. apus. prefăcătorie. lume. anexare. I. 22 Se dă textul: “Unii scriitori când vorbesc de alţi oameni parcă vorbesc de sine. par. adjectiv . excepţie. a Găsiţi perechea potrivită pentru următoarele paronime şi alcătuiţi Despărţiţi în silabe: abisal.

a da drumul. Salve! Salvete!. supin.FIŞA NR. VIII. a avea. Să ne aştepte în fiecare zi. astmatic. întru-cât sar putea s-o păţeşti în vre-una din zile. antic-antic. Găsiţi trei expresii sau locuţiuni în care să apară cuvintul a da şi alcătuiţi propoziţii Numerotaţi predicate. diferită. XIV. bene. dar cu scriere simbol. Găsiţi sinonimele cuvintelor: a ajuta. dânsul . Declinaţi pronumele personal de persoana a III-a. a urca. Felul subordonatelor: Plecarea ei de unde o lăsase l-a supărat. Cei v-oi povestii eu însumi-însemi nul v-a încânta. şi l-am şi sunat. dictatură. S-a săturat să ne tot aştepte. VII. scinda – şcinda. Atribut adjectival: verb la gerunziu acordat. gerunziu. verb la supin.dânsa. profesor-profesor. Pulchre. ne-am fi dorit. nu l-am mai aşteptat. VI. 23 Se dă textul: “Să ajuţi către glorie pe cineva care nu este chemat pentru dânsa. I. teatru. plural. IX. IV. cu ele. Construiţi: Subiect exprimat prin: pronume negativ. stampilă . adjectiv propriu-zis în genitiv. Numai ce am ajuns acasă. III. Cum se numesc construcţiile următoare şi de ce: caligrafie frumoasă. armistiţiu. XIII. răsbate – răzbate. adjectiv nehotărât în dativ. XV. singular şi Contrageţi propoziţiile subordonate din text. ceremonie protocolară. duhovnic. Fi bun şi nu fii rău. este să-l urci pe casă şi să-i dai drumul în jos când el nu are aripi”. Ştiindu-se că întârzie.verbe la infinitiv. masculin şi feminin. Precizaţi formele corecte: înbarca – îmbarca. Despărţiţi în silabe: acvariu. numeral colectiv. unic-unic. delimitaţii propoziţiile. X. V. Ce sens au expresiile: Sic transit gloria mundi. breaslă. faceţi schema frazei. XI. Marcaţi accentul corect al următoarelor cuvinte: aripă-aripă.ştampilă. insignifiant. II. buclucaş. XII. Corectaţi textul: Nu mă sfii să-l critic dacă auzi-i ca greşit. caserie – casierie. Complement direct. . butonieră. A creiat ceace n-a m-ai văzut şi auzit nici-un om depe aici. calitate bună.a chema. recte!. Analizaţi pronumele din text. simbolDaţi exemple de cinci cuvinte cu pronunţare identică (omofone).

a dispărea. din familia lexicală a Treceţi adjectivele mărinimos şi sigur la toate gradele de comparaţie. XIII. Precizaţi câte o altă funcţie sintactică pentru cuvintele: oameni. i-ar. afluenţă-influenţă. III. în antonimele cuvintelor: sigur. a lăuda. XI. V. Felul subordonatelor: Bucurându-vă că s-a amânat concursul. a conlucra împreună. celor din text). v-aţi amăgit. Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: neam. atribut.ce. XII. tot nemulţumiţi sunteţi. De ce sunt pleonastice construcţiile: concluzie finală. distanţă. VI. delimitaţi propoziţiile. nume predicativ . . XV. cu prepoziţie. VIII. Alcătuiţi enunţuri cu paronime: riguros-viguros. a dispărea şi Construiţi câte o propoziţie cu un substantiv şi un adjectiv. ne-am. a Construiţi: complement de loc exprimat prin pronume demonstrativ de depărtare. II. VII. a crede.locuţiune adverbială. aluzie-iluzie. s-ar. IX. adverbial. Alcătuiţi propoziţii în care numeralul o sută să îndeplinească funcţiile sintactice de Transformaţi numeralul o sută în numerale: ordinal. a lăuda. Analizaţi pronumele personale şi verbele la viitor din text. genitiv. nouăzeci şi nouă vor crede că au fost mărinimoşi cu tine. distributiv. IV. iar cutare va fi sigur că printr-această laudă distanţa dintre tine şi el a dispărut” I. complement de cauză. multiplicativ. continua mai departe. XIV. Aflaţi predicatele. cuvintelor: a lăuda. faceţi schema frazei. singular şi plural. complement de cauză să determine un adjectiv. Păcatul e că aţi greşit. iar. distanţă (în afara Scrieţi formele de genitiv . apropiere. complement de mod . subiect.FIŞA NR. complement condiţional exprimat prin verb la gerunziu. Unde ştia că are notă la română. E prea grea problema s-o poţi rezolva singur. sar.interjecţie. a dispărea. n-a mai citit nimic. a încuviinţa. şi folosiţi-le în scurte propoziţii. distanţat. Orice-ar face.dativ ale adjectivelor pronominale demonstrative de Daţi exemple de cinci adjective care cer numai dativul. X. masculin şi feminin. 24 Se dă textul: “Dintre o sută de oameni ce te vor lăuda. Găsiţi sinonimele cuvintelor: oameni.

realitate. eclipsă. timpul. Fără tine n-ar fi putut deveni ceea ce este azi. îngâmfat. delimitaţi propoziţiile. I. dar nu şi omografe. luminează. Numerotaţi predicatele. lună. XV. sanctuar. propriu şi cu sens figurat. Subliniaţi formele corecte: smeu – zmeu. Nu-i nici-o nădejde cam putea săi învingem pe redutabili noştri adversari. sdrăngăni – zdrăngăni. complement de timp . activ. zi-muncă – zi muncă. caraghios. prezent. VI. introduceţi-le în scurte enunţuri.pronume posesiv în genitiv. pământ. Despărţiţi în silabe: ambiguu. complement indirect pronume negativ în genitiv cu prepoziţie. ci ca să lumineze până apune”. inadmisibil. secară. VII. alcătuiţi schema frazei. Derivaţi adjective şi substantive de la radicalul cuvintelor răsare. Dacă m-ai mişcat. chemat la concurs. veşmânt – veştmânt. Construiţi: atribut exprimat prin verb la infinitiv. complement de loc . IX. VIII. Contrageţi subordonatele din text în părţile de propoziţie corespunzătoare. deştept. Corectaţi textul: Aduna-tu-s-au pe aleie toţi aceea pe care i-am ciudat. lacom. sinoptic. complement direct. diateza şi conjugarea verbelor din text. Găsiţi trei sinonime şi trei antonime pentru trei cuvinte din text. Construiţi propoziţii în care cuvintele a răsări. împrospătat. 25 Se dă textul: “Soarele răsare nu ca să apuie. II. XIV. zigzag – zig-zag. XIII. apune şi Construiţi propoziţii în care substantivul soare să îndeplinească funcţiile sintactice de Indicaţi modul. inacceptabil. am greşit. adânc. molipsitor. astru.substantiv în acuzativ fără prepoziţie. c) fier. Nu au forme de plural substantivele din seria: a) soare. Auzi-i că nu le a-ţi mai creeat probleme şi că nu le ve-ţi m-ai creia în viitor. III. nume predicativ. oţet. inerţie. a lumina să fie folosite pe rând cu sens Daţi exemple de cinci cuvinte omofone. V. cinstit. Felul subordonatelor: Mă tem că n-am să pot veni azi. subapreciat. nume predicativ . Plăcerea să-ţi spun asta este mare. . atribut. Sinonime neologice: vină. IV. XI. X. plângere.substantiv în dativ.FIŞA NR. complement circumstanţial de cauză şi de loc. XII. b) planetă. Se zvoneşte că ne va vizita. sublimare.

ci a întregii societăţi în care trăiesc”. acord. cu tot dinadinsul. chiar dacă. III.FIŞA NR. împărţiţi în propoziţii şi alcătuiţi schema frazei. contestabil. Găsiţi sinonimele cuvintelor: început. II. XII. Este locuţiune adverbială secvenţa: a) în faţă. XI. a înapoia. aproape de. X. IX. regent. măreţ. funcţie. valoare. Precizaţi valoarea morfologică a verbului “a însemna” în exemplele: a) El însemna totul în caiet cu creionul. Nu m-ai întârziaţi. logic. a greşit. debut. Precizaţi alte trei funcţii sintactice ale numeralului doi (în afara celei din text). Cum s-a grăbit. VII. ilustru. ţi-a şi deschis. XV. I. Analizaţi: aceeaşi. b) El însemna totul pentru ea. XIV. V. virus. Corectaţi textul: Situaţia a rămas aceiaşi întru-cât na-ţi depus un conjuncţie. efort continu. c) de-a dreptul. a dăinui permanent. Găsiţi perechea următoarelor paronime: alteraţie. a societăţii. o dată ce. d) a face faţă. c) Aceasta însemna că era deosebit. aceasta înseamnă că nu este nici a unuia. pregăti-ţi-vă conştiincios şi recomanda-ţi-le şi lor acest lucru. întreg. inexact. real. La repetiţii prea va-ţi încrezut şi na-ţi obţinut rezultatele pe care le-a-ţi scontat. Alcătuiţi propoziţii în care substantivul oameni să ilustreze cinci funcţii sintactice ale Sunt locuţiuni conjuncţionale secvenţele din seria: a) pe lângă. . primul substantivului în acuzativ. în care din text. 26 Se dă textul: “Când doi oameni au aceeaşi idee. Căutaţi trei expresii sau locuţiuni în care apare cuvântul a trăi. VI. Se cade să le mulţumim. c) faţă de. IV. cinstit. şi alcătuiţi propoziţii cu ele. Felul propoziţiilor: Se grăbea să termine repede de scris. idee. Cum ai sunat. amestecat. subliniind. în faţă. dezechilibru. VIII. bogăţie. b) pe lângă că. temporal. De ce sunt pleonastice construcţiile: confident intim. albastru Antonime: a înfiinţa. Ei au adus dovada că sunt nevinovaţi. inervat. lucru. Aflaţi predicatele. citeţ. ineficacitate. Despărţiţi în silabe: inerent.somptuos. b) în faţa. de pe la. înseamnă. scump. sublim. XIII.

. a se hotărî. a se despărţi. dictatură. III. c) pron. 27 Se dă textul: “Unii prieteni se miră de ce te desparţi pentru totdeauna de dânşii în clipa când ţi-au dovedit că nu ţi-au fost niciodată prieteni”. piedică. – atr.. a răspândi. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. participiu. . pron. în clipa. reflex. a se despărţi. ind. VII. neobişnuit. breaslă. arlechin. a se despărţi. X. cu prepoziţie. – atr. XIV. Folosiţi în propoziţii verbul a dovedi la infinitiv. niciodată din text. armistiţiu. complement circumstanţial de timp – locuţiune adverbială. VI. câte o funcţie sintactică pentru fiecare mod. IX. mustrare. Construiţi propoziţii cu câte un substantiv şi un adjectiv din familiile lexicale ale Alcătuiţi propoziţii în care substantivul prieten să fie: nume predicativ.FIŞA NR. IV. reflex. b) pron. Felul subordonatelor: Dacă te caută mereu este ca să nu-l uiţi. XIII. de dânşii. duhovnic. complement direct şi complement indirect. Construiţi o frază după schema: PP-CD-CI-T-F. ind. Corectaţi textul: Răsplata v-ei avea-o neântârziat şi sucesu-ţi va fii . Subliniaţi predicatele. L-am anunţat că vin azi. complement circumstanţial de cauză. pers. Găsiţi sinonimele şi antonimele cuvintelor următoare: prieten. supin. Alcătuiţi familia lexicală a cuvintelor: prietenie. acvariu. operaţie. a) pron. XI. trainic. Despărţiţi în silabe: prietenos. ţi-.. în genitiv. I. ilustrând Precizaţi valoarea lui “ţi” din propoziţia: Ţi-am pierdut cartea.. V. a dovedi. XV. oropsire. ajungea doar să ne privească. – c. pers. atribut. S-au descurcat cum au putut. pron. Construiţi cinci propoziţii subordonate diferite introduse prin când. Analizaţi: unii. Construiţi: complement circumstanţial de cauză exprimat prin pronume demonstrativ de identitate. complement indirect – numeral ordinal în acuzativ. VIII. Îi verbelor: a se mira. II. nume predicativ – interjecţie. teatru.c. subiect – verb la supin. gerunziu. XII. A ajuns de trezeşte admiraţia tuturor. amnar. urmă. d) pron. abracadabra. Găsiţi sinonimele neologice ale următoarelor cuvinte: oroare.

Fiind că mam convins cine-i de vină. nu-mi m-ai aduce-ţi explicaţii inutile.de plin când te-or lăuda ai noştri. . Vorbi-i cu câţiva dar m-am convins că nu ori cine poate aşi lămuri exact problema.

om. delimitaţi propoziţiile. genitiv. obstacol. Şi de-l rogi. VI. Tot ce s-a spus fusese realizat. complement indirect să aibă element regent o prepoziţie.substantiv în dativ fără prepoziţie. XII. autentic. X. III.FIŞA NR. alegeri electorale. în afara celor din text. laudă. care. complement de agent. energie. film.A insistat să-şi rezolve situaţia. curat. greutate. XI. daţi Contrageţi subordonatele din text. e aceea. alcătuiţi schema frazei. nocturn. cneaz. Analizaţi: laudă. caimacan. Antonime: trist. subliniaţi vocalele în hiat. XIII. Aflaţi predicatele. Felul subordonatelor: Nu avem destule date ca să rezolvăm situaţia. IV. Omonime: baie. II. atribut .numeral fracţionar. VII. să răpuie. comedie. a urca. a ecraniza un Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele: plăcut. vie. care. VIII. soartă. Găsiţi trei sinonime şi trei antonime pentru trei cuvinte din text. serdar. XV. Sinonime neologice: milos. citeţ. V. nu te ajută. Formulaţi cinci propoziţii în care cuvântul om să facă parte din Identificaţi diftongii din text. a se vindeca. 28 Se dă textul: “ Cea mai plăcută laudă este aceea care porneşte de la omul ce a venit să te răpuie”. exemple şi de trei triftongi. De ce sunt pleonastice construcţiile: dună de nisip. . amintire.locuţiune pronominală. real. I. zece zile. aproape. înghesuială. XIV. IX. altă valoare morfologică. te să aibă câte o Construiţi: atribut pronominal exprimat prin pronume relativ în cinci expresii (locuţiuni). complement direct . a însoţi. mină. stolnic. te. Precizaţi originea arhaismelor: pârcălab. Nu ar merita să te mai consumi pentru asta. Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: plăcut. egal.

Analizaţi poate. era bucuros. c. de: se pare. nimeni. dir. caracter.. Construiţi fraze în care propoziţiile subiective să fie cerute Alcătuiţi propoziţii cu complemente indirecte exprimate aprinde. a reda. alfabet. gol. XV. a afecta. ind.sublinia. Sinonime neologice: a întemniţa. ctitorie. Omonime: lună. atr. XIV. Alcătuiţi trei enunţuri cu următoarele trei cuvinte polisemantice: a Ilustraţi alte două valori morfologice ale lui poate. Ajunge să-l vezi o dată ca să nu-l uiţi. Introduceţi în propoziţii un c. XI. De vine atât de des înseamnă că nu tea uitat. nume predicativ exprimat prin verb. 5-CI(4). analfabet. zadarnic. VI. Dezvoltaţi în propoziţii corespunzătoare scrisul şi altă. dar că fiecăruia-i trebuie altă parte din el”. molipsitor. gerunziu. prin: verbe la infinitiv. concurent. veşnic. 3-ATR(2). măreţ. . A rămas bun cum l-ai ştiut. VIII. parte.FIŞA NR. tău. din el din text. XII. a aspira. răutăcios. delimitaţi propoziţiile şi alcătuiţi schema frazei. zicându-se. 29 Se dă textul: “ Poate că nimeni să n-aibă nevoie de tot scrisul tău. lac. V. supin şi cu atribute adjectivale exprimate prin: adjectiv propriu-zis. Rămâne transformaţi-le apoi în propoziţiile subordonate corespunzătoare. VII. Felul subordonatelor: Ajungând ce şi-a dorit. prepoz. şi Construiţi propoziţii în care adjectivele pronominale din text să Alcătuiţi o frază în care: 1-PP.. complement indirect în acuzativ cu prepoziţie subordonat unui adjectiv. adjectiv pronominal negativ. II. subst. să stabilim date excursiei. circumstanţial. 6-T(5). 2-SB(1). autoritate. vine. numeral. 4-CD(3). a cultiva. adjectiv. vinovat. IV. XIII. I.adverb. Despărţiţi în silabe: acrobaţie. Numerotaţi predicatele. devină pronume corespunzătoare. prin schimbarea valorii gramaticale. a atinge. IX. Construiţi: atribut adjectival exprimat prin relativul care în acuzativ. repetat. X. III.

Daţi exemple de trei cuvinte cu scriere identică (omografe). V. XIII. Construiţi trei enunţuri în care de să fie prepoziţie. XI. III. insera – a însera un fragment într-un text. Daţi exemple de câte trei substantive. a veni. nici cum. virtuos – virtuoz al pianului. XV. Subliniaţi formele corecte: dependenţa – dependinţa de un drog. Habar n-am cu cine a plecat. siguranţă. Construiţi: complement circumstanţial de scop exprimat prin substantiv în acuzativ. Sinonime neologice: amănunt. complement circumstanţial de loc – pronume personal în acuzativ să determine o interjecţie. Analizaţi crezi. comportare plină de diferenţă – deferenţă. a veni. IX. du-ne. dar cu Alcătuiţi familiile lexicale ale cuvintelor: a crede. altă dată. 30 Se dă textul: “Crezi că vine de sus gândul pe care nu-l simţi cum a venit”. adjective. a întâmplător. delimitaţi propoziţiile. I. II. altădată. soartă. A sosit înaintea cui nici nu gândea. a venit din text. prin contopire. complement indirect – adjectiv cu prepoziţie. XIV. X. adverbe compuse Găsiţi trei sinonime şi trei antonime pentru trei cuvinte din text. pronunţare diferită. întâmplat. demn. Uite ce s-a frazei de mai sus. fundamental. Numerotaţi predicatele. culme. interjecţie. complement de agent – pronume interogativ. steag. pe care.FIŞA NR. dune. Felul subordonatelor: Piatra că e piatră şi tot crapă. IV. greşit. Mi-e drag să . Alcătuiţi propoziţii cu ortogramele: nicicum. a simţi. VI. gândul. complement circumstanţial concesiv – substantiv în genitiv cu prepoziţie. care. citesc. a simţi. VII. VIII. plăteşte în numeral – numerar. a obţine. alcătuiţi schema Folosiţi în două propoziţii cuvintele gând şi a veni cu sens figurat. Precizaţi alte trei funcţii sintactice ale cuvintelor: gândul. XII. conjuncţie. Derivaţi substantive şi adjective de la radicalul cuvintelor: a crede.

REZOLVAREA EXERCIŢIILOR .

sing. -oi(roi). muncit. -ea. sg... prin adj. nemuncit. 4-SB(3). care hotărâsem s-o cumpăr de multă vreme ca să învăţ. ind. conj. rel. pers.. a fi. 2-este capabil-PN. învăţăcel. -io(voios).. nomin.. cărţoi. nesolvabil. a II-a. Frază după o schemă dată: Mi-am luat o carte de comentarii pe 5-să( te) recunoşti-PV.. act. propr. cop. Ac. XI.. inapt. şi numele pred. platină. nu recunoaşte. Substantive defective de gen şi număr: aur. expr. 5-să te…în toate. ind. masc. IV. c. şi numele pred. Adjectivele: capabil de.. -oa (toţi trei urcători). Îl durea inima. prez.. Antonime: incapabil..-zis. 4-eşti dator-PN. 1 I.... var.. pers. . II. 5 cuvinte cu diftongi descendenţi: -ou(birou). II. Contragere: …eşti dator …a te recunoaşte. nehot.. prez. IX. neînvăţat. act. Familii lexicale: cărticică...-oare.. 3-PP... 5 cuvinte cu diftongi ascendenţi: -ia(voia). prin adj. sg. afirmat. muncitoreşte. 2-de care…capabil. muncitorime. muncitoresc. -ii(fii). propr. eşti dator – pred. ind. 2-ATR(1). a Analiza pronumelor din text: fiecare – pron. a fi. remuncit. intranz. var.FIŞA NR. 5-CI(4). -ei(tei).: în stare. neobligat. unt. masc. cu două termin.. cărticea. N. ind. -ua(noua). Sensul figurat: Icoana stelei ce-a murit…. adj. subiect... masc. VIII... a IV-a. 3-(dar) de aici nu urmează. c. El este în stare să înveţe mai mult. VI..... N. sing. adevăr grăieşte. grad poz. cărţulie.-zis. învăţare. muncă. a) Predicate: 1-(îşi) face -PV. învăţăminte. format din verb. (despre) tine – pron..-oare. a III-a. reînvăţat. sg. învăţător. nehot. fier. făină. Diftongii din text: -oa. -ui(sui). cu două termin. -eo(deodată). reînvăţare. învăţământ.. Loc. învăţat. V.. III. muncitor. b) Propoziţiile: 1-Fiecare…icoana. capabil. dator la.. Ac.a IV-a.învăţătură. astfel încât să nu am vreo surpriză la examen. (de) care – pron. X. N. solidar cu. -uă(rouă). cop. Pe-o gură de rai…. VII. Ac. pers. c. expr. intranz. Ţi se rupe inima văzându-l. (în) toate – pron.. pl. c) Felul lor: 1-PP. ind... neîndatorat. sg. este capabil – pred. conj. Sensul propriu: Se închină mereu la icoana cea nouă. 3-nu urmează-PV. grad poz. nomin. 4-că tu eşti dator. Gura păcătosului. muncire. format din verb. a fi nerecunoscător. afirmat.

XV. XIII. greşeală. Prin iubire. Luasem legătura cu ei înainte de a fi venit voi. aşază. Construiţi trei c.c. prin împrejurări se leagă prieteniile. nu face.timp: Plecasem înainte de a suna tu. XIV. Sensurile expresiilor : O linişte adâncă.XII. Fii atent şi nu mai fi distrat să n-ai probleme într-una din zile. prin comportament. M-am dus acolo până a mă fi anunţat.c. A venit la bibliotecă pentru a citi. . prin vorbire.scop: A plecat pentru a vizita oraşul. trei c. a crea. Nu trebuie să-ţi spun de ce n-accept vreo greşeală de-a lor de-acum înainte. S-a dus la librărie spre a-şi cumpăra o carte. Corectaţi textul : Scrieţi-vă tema şi retranscrie-ţi-o şi tu ca să n-ai nici o problemă cu educatorii aceia. Formele corecte : mi-ar plăcea. Despre un amic să nu vorbeşti niciodată de rău.

-opt.. intranz.. a IV-a. portdrapel.. pl. act.. act. pers. IV. VIII. pers. 3. pe umeri. proven.. adj.ai ţinea-PV. tranz. afirmat.I.. viţă-de-vie... a se chinui. cond. X. suie.. pred. 3 – Opoz. conj. …se căznesc a se sui. c) Felul: 1. …care este al tău. pron. alte 5 cuvine : a-le-e. po-et. 4. CI – Hotărăşte-te de înveţi sau nu..ca şi cum…umeri. nomin.. Substantive formate prin derivare: adunare. 4 – CI(3). dar voi n-aţi luat aminte. prez. pers. 2 I. (Mi-am luat o carte şi două caiete).. nehot. verb. dreptunghi. subiect. afirmat. pred.ind. PR – a) Predicate: 1. a se ridica. XI. conj... VII.(2).. conj. Analiza verbelor din text: a lăsa: verb. 2 – PR(1). pred.. Ei au rămas la locul lor..... act. a III-a. co-or-do-na-tor. Efortul continuu vi s-a recomandat mai de mult timp. sing. Propoziţii: El este deja în clasă.. hipersensibilitate. este: verb cop. a III-a. 2. Corectaţi textul: De-aş fi fost eu (însămi-însumi) în locul lor v-aş fi creat impresia că ei vă agreează prea mult.. intranz. ind. cocoţa.. moştenire Sinonime: a se strădui. verb. a III-a. Contragere: Fraze diferite (5): SB – Nu ar fi rău de te-ai pregăti serios.să se clasă.. reflex. inf. a susţine. a IV-a. …este a-l ţinea pe umeri. afirmat. adj. tău o (hiat în fonetică sintactică). conj. VI.este-PN inc... intranz. 4-să se suie-PV.. ultrademagog. prin compunere: untdelemn. Vocale în hiat: fi-u-lui. V. prez. a sprijini. a se Valori ale lui o (trei) : pron. fi-in-ţă. a încerca. Cititu-i-ai pe scriitorii aceia care ne-au fost recomandaţi întruna din zile de profesorii noştri?. inc. sing.. conj.(O carte e interesantă. A ieşit pentru o mică pauză din Dezvoltare: Să laşi fiului tău…. verb.pe când…căznesc. prez. afirm. a IV-a. pers. prez.FIŞA NR. b) Propoziţii: 1-A lăsa…este.PP. ai ţinea: verb pred. tranz. se căznesc: verb pred. con-ti-nu-u. este. pl. Fraza: Ceea ce nu recunoştea era că absentase ieri. 2. ATR – Întrebarea de înveţi mă preocupă. CD – Nu ştiu de înveţi. a II-a. pers. Întrebarea este de înveţi. să se suie: verb pred. afirmat... a se căţăra. .... bănuială. III. alta nu este)... II. conj. IX. card.copreşedinte. din numer... pred.(Pe ea am zărit-o). a III-a.. 3-se căznesc-PV. floarea-soarelui. reflex. prez.

Ştiu ce-ţi doreşti. XV.PR). Platon. Iubirea învinge orice.PP . . Ştiu căruia ai dat cartea. cerul s-a Construiţi: Dorea şi el a fi fost invitat acolo. te-am căutat. (SB .XII. propriii mei ochi. Expresii: Un prieten este cea mai bună avere a vieţii.CZ). Formele corecte: nu fi supărat. dar mai prieten îmi este adevărul. dragile mele prietene. CI. XIV. Priten mi-e înnorat. acolo. Cartea din faţa lui e a mea. dau surorii mele. XIII. (SB – PP . Înainte de a fi ajuns Subordonate: SB.

a) Predicate: 1-sunt-PV. înţelegere.. sg. omenos. Familii lexicale: cunoaştere.: Ei sunt prietenii mei. de merit: loc.. al cărui caiet Conj. întrucât. omenit.nu înţeleg-PV. II. subiect. l-: pron. omenire.Sunt oameni.. APG – Elevul. rel. CI: Se gândeşte să înveţe şi el.linguşesc-PV. verb. Este e pe bancă. pers. c-ai so păţeşti când te-or întâlni ai noştri. neînţelegere. IV.. din cauză că. VII. Ac. neomeneşte. 2 – ATR(1). Adunatu-s-au pe alee toţi aceia pe care i-am anunţat eu (însămi. Mai vorbim noi! M-ai căutat cumva? IV-a. Analiză: sunt: verb pred. AA – Ştiu care film ţi-a plăcut. Construiţi: Se pregăteşte de învăţat. 3. iar tu nu mai fi distrat. c. V-a adresat numai laude. masc. M : Scrie cum poate el mai . înţelegător. X. e colegul meu. necunoscut. neînţelegător. c. 4 – CZ(2). . Eu mă pregătesc zilnic.m: Scrie lizibil. Corectaţi textul: Mă întâlnii într-una din zile cu copiii aceia ale căror fapte ne-au cam dat de gândit. N.: Am fost invitat la ei acasă. pers. III. VI. ind. 2. pl. Va reveni curând. Verb pred. adj.. conj. omuleţ. IX. VIII. afirmat. a defăima(L-a defăimat Propoziţii: Scorul a fost nul.): deoarece. recunoscut.recunosc-PV. Lecţia este de învăţăt. înţeles. bine. cunoscut. pers. sg. 4 fiindcă…înţeleg. neomenos. XI. Fiţi mai atenţi. 3 I. însumi). neomenesc. Nume predicative: Ei sunt colegii mei.... uşor de învăţat. omenie. Antonime: a critica(Îl critica întruna). neomenit.. neînţeles. prez..FIŞA NR... omenesc. neomenie. CD : Doreşte să înveţe.c. Funcţii sintactice: NP – Ştiu care e el. a III-a. care: pron.... 3 – T(2). înţelepciune. recunoaştere. adj. 2 -care linguşesc…merit.. a omeni. necunoaştere. Cd : Doreşte a învăţa.. a continuu). omeneşte.. sg. Ci : Se gândeşte a învăţa şi el. Colegul meu cel mai bun este el. c) Felul propoziţiilor: 1 – PP. Nu-l mai recunosc. masc. act. masc. (loc. dir. verb cop. de nimic(E un om de nimic). verb Subiecte: Elevii se pregătesc zilnic. pred. conj. 4. insignifiant(Pentru mine este insignifiant).. atr. XII. a III-a.: Ei sunt acasă. V. intranz. cunoştinţă. 3 – când îl recunosc. aux.. înţelept. recunoştinţă. Ac. b) Propoziţii: 1. Citeşte din ce în ce mai bine.

trădează: XIV. În anul vârstei sale. Ac. act. nimic: pron.. pred. conj... PR.. verb. tranz. ..I. subiect. I... dem. atr. masc.. XV. afirmat. poezia : subst. fem. de depărt. intranz. prez. XIII. Sosirea acasă m-a bucurat... conj. pronom. dir. sg. c.. simplu. (despre) aceia : pron. N.. ind. neg.. CNS... sg... pl. are rezultate bune.. af. com. Expresii: În anul curent.. N. ind.. subiect. D. L.. a III-a. a III-a. Care elev învaţă... pas. pers. fi memorată : verb la inf. verb pred.. pers.. Subordonate: ATR. În anul Domnului. prez. CD. sg. Analiză: i : pron.Suntem împotriva lenei. c. pers.

pers. IV. c. tranz.. Omonime: Care e vinovatul? Care cu poveri de muncă Vin încet şi scârţâind…. ATR : Problema să citeşti mă preocupă. conj.Priveşte în lung şi-n lat. V.. 3. 2-îşi închipuie . pl. neologisme Cuvinte: frumos. act. dă-i-i lui în fără a se uita înapoi. X. Câmpul e verde(adj. a III-a.. ba e lat…. pl. conj. scop: Citeşte pentru a şti. prin verb pred.. Verdele câmpului se pierde în zare(subst. conj. verb. De-a lungul drumului erau pomii înfloriţi. a) Predicate: 1-sunt . terminate în –iza: conştientiza. C.Sunt…oameni.. ajungi devreme.PV. ai Corectaţi textul: De-l vei găsi pe educatorul acela. mod: A plecat T: Când alergi repede. a IV-a.. VIII. cuvinte cu altă valoare gramaticală: Un dar frumos se dăruieşte frumos(adj. verzeală.. tranz.. Rochia e albă(adj.). prin verb pred. favoriza . 2 . expr. pred. pers. . a III-a. betonieră. obosit. prin verb. – adv. afirmat. E lung pământul..fac – PV. Enunţuri potrivite: Eu însumi mi-am făcut tema.c. afirmat. IX. prez. 4 I.cuvinte compuse: Făt-Frumos. exprim. am sosit şi eu. 3 – că fac…uşor. Ar mai trebui să ne vedem! Un ar de pământ era puţin pentru bunici. Noi însene le-am povestit totul. afirmat. COND: Dacă alergi repede vei câştiga concursul. PR : Problema e să citeşti zilnic..timp: Înainte de a sosi tu. electriza. Nu este uşor să obţii rezultate văzut. a III-a. ind. pl. Cuvinte cu –ieră: balastieră. c. XI. prez. prez. 3 – CD(2). b) Propoziţii: 1 . pers. Albă-ca-Zăpada. 2 – ATR(1). alb.c. A prins un lin în râul ce curge lin la vale. act.FIŞA NR. c) Felul lor: 1 – PP. reflex. III. a III-a. îşi închipuie : pred. verb.. bune...). CZ: Cum alergi repede.. albeaţă. Analiza predicatelor din text: sunt: pred..Verde Împărat. expr. a IV-a. II. ind. CD : Învaţă să citeşti cursiv.. CI : Gândeşte-te să citeşti toată bibliografia indicată.). verde. derivate: frumuseţe. butonieră. ind. VI.PV.).care…îşi închipuie. Albul ne încântă(subst. Eu însămi te-am Propoziţii: Mersul tău uşor îl admira.). Noi înşine v-am aşteptat..c. VII. intranz. SB : E bine să citeşti.... verb.. fac : pred..

Este clar.grijă pe chiulangiii aceia. nu le mai face nici o concesie. A sosit la şcoală înaintea colegilor. Am aflat din cauza căruia ai lipsit. a asambla. T. Expresii latineşti: Înainte de vreme. s-a înnorat devreme. cărţi ale elevilor. . Deschizând (la întâmplare) cartea. SB. XV. ca să ai rezultate bune. cărţi a patru elevi. Voi fi fost anunţat şi eu de vei veni. Subordonate: PR. XIII. XII. neuitând vreo clipă să te pregăteşti întruna. CI. Construiţi: El este cum este. Ia-ţi acele studii. CZ. Părinţii ai căror copii învaţă sunt mândri. Forme corecte: îi place înotul. XIV. Întrucât orice moment pierdut îţi creează neplăceri.

neliniştea. râdere: Râsul îi trădează. act. c) Felul lor: 1 – SB(2). prin adj. îşi râde-n sine: Îi râdea inima de bucurie pentru cele întâmplate.act. a III-a.): A ajuns de râsul lumii . a defăima pe cineva: În ultima vreme a fost denigrat mereu..dir. Ac. III. masc. culegere. a elabora.. fişă. a edita. 3 – când…unul. înfocare. nehot. nomin. conjuncţie: Deşi a plouat. Îl arde sufletul să te întâlnească. pers. delincvent.. pronume: Lauda de sine nu miroase-a bine. . b) Propoziţii: 1 – Cine…lumea. 3 – T(2). 2 – ajunge…ridicol. pron. s-a dus la plimbare. intranz. pasiune: Munceşte cu fervoare pentru a obţine numai rezultate bune. 4-nu poate-PV. XI. dir. şi numele pred. carte. toată: adj.. cu două termin. 2-ajunge ridicol-PN. ocazional. Frază: Dacă nu zice nimic înseamnă că a greşit întrucât a aflat că Corectare: Nemaiputând să aştepte. fervoare: ardoare. Substantiv: râs.. c. ind. IX. pisc.. pe penultima: după ea... Sinonime neologice: apogeu. râde. râde: verb la inf. celălalt.Ac. a III-a. 2 – PP. locuţiune verbală: îşi râde-n barbă. adj. V. a efemer. nehot. Substantiv: În sinea lui se gândea că procedase corect. ansamblu. fem.. Cuvinte accentuate pe ultima silabă: caiet... prez.. VII. detracta: a denigra. Sensurile cuvintelor: corigibil: care se poate corija (a se corecta. intranz. atr. adj.. VI. pe antepenultima: binele. a ajunge. de fapt. adjectiv: Codrii deşi mărginesc satul nostru. Îi ardeau călcâiele Variante corecte: ridicol.. V-a spus voi eraţi acasă când v-a căutat el .rel.. contagios. sg. sg. X. subiect.. c. se îndrepta): Este un om corigibil. format din verb.FIŞA NR. conj... conj. adjectiv(loc.. 4 – de care… masă. 5 I.. afirmat. am mers la teatru.-zis. pe a patra silabă: ferfeniţă. masc. prez.. II. 3-găseşte-PV. expr. propr. a) Predicate: 1-râde-PV.. unul: pron. lapoviţă.. adverb: Primăvara se întorc păsările călătoare. efort. 4 – ATR(3). coperte. sg. substantiv: Primăvara a sosit pe neaşteptate. ajunge ridicol: pred.. IV. erudit. sg.. coli. afirmat. cop. Analiză: cine: pron. cadou. VIII... N. var. ridicol. a III-a.. îi râde inima.. ocazie. Sensuri figurate: Arde de nerăbdare să te vadă. N.

Ştiu conform căruia ai procedat. viaţa e scurtă. PR. ATR. XII. Arta e îndelungată. ţi-am răspuns. c-or trece toate cu bine. Pare că şi tu însuţi-însăţi le-ai spus să nu mai fie supăraţi. Arta Forme corecte: abţibilduri. COND. Toţi îl agreează. fiindcă s-a decis să nu mai absenteze.într-una din zile că lămuri-i-va şi pe aceia să-l însoţească. Cum m-ai sunat. acolade. Întrebarea unde ne vom opri ne preocupă. CI. Subordonate: SB. Împotriva cui te-ai ridicat?. Argument pornit din ură. XIII. aerodromuri. aerogări. . XIV. de a iubi. aeroporturi. XV. Construiţi: Dau colegului meu o carte..

. G. masc. îşi. Problema să învăţăm ne stă în atenţie. rel. de la) sine.. a se opri. Niciodată nu m-a minţit. El a ajuns profesor. a nu se întrerupe. 3 – (şi) nu lăsa. perspicace. Analiză: vorba: subst. -şi. Ea este studentă.să se reverse- ea ca data zilei de naştere. şi. XIV. Creează-ţi o idee despre propriii tăi amici ale căror fapte nu le agreăm. inferior. elevii aceia. se-. c-ai s-o păţeşti. celui: pron. se. Construiţi: De departe vezi albind…. a se extazia. XIII..FIŞA NR. simplu. fii silitor!. -se. maxim. şi tot ar mai trebui să citeşti încă. durerea: subst. a se minuna. X.pron.. – (pe. să fii disciplinat! . Ac. s-. sg. 6 I. 4 – CD. CD. 2 – ATR(1). nu mai fi rău. fem. (E împăcat cu Optim. limpede. V. Nici o dată nu este mai importantă pentru a) Predicate: 1. el înoată. XII.. Vaţi certat vreodată?. Ei au rămas aceiaşi. (SB – PP . Ştiu ce carte-ţi place.. ATR. VI. de-acum). IX. N. Altă dată importantă este şi 1 Iunie. Cd. …scripta manent. Altădată era mai ospitalier. N. fem. Transcrieţi corect textul : Fii bun. c) Felul lor: 1 – PP. jignit. …sed multum. XV. mare. SB – E bine să înveţi. dem. de. a înceta. Caietul ale cărui foi s-au rupt era al lui. la. VIII. Subordonate: PR. VII. F – A venit la facultate să înveţe. A nu fi întrerupt. de depărt. 4.. subiect. -s-. 3-nu lăsa –PV. XI.. Ac. cumsecade. 2 – se bucură-PV. b) Propoziţii: 1 – Nu întrerupe…celui.PR). moale. D – sie.. Cuvinte derivate: reverse. simplu. subiect. II. IV. Atr. PV. com.. care: pron. CI. ATR – sine însuşi.nu întrerupe-PV. întristat. Mă sfiii să le spun totul când văzui că nu-s integri cum trebuie să fie toţi arbitrii aceia. sg. tenace. -şi-. PR – Datoria noastră e să învăţăm. compus: niciodată. sieşi. a nu fi lăsat. cu. Cunoşti vreo dată mai importantă decât data de 24 Ianuarie în istoria noastră?. 2 – care se bucură. Învăţarea conform orarului dă satisfacţii. sg. 3 – PP.genit. a nu se lăsa. III. şi-. 4 – să se reverse…întristat. Forme corecte: creăm. CSV – Să înveţi continuu. …cum laude. Dorinţa de a-i vedea e mare. com. ofensat.

pers. pers. a vedea. a zări. forma neg. tranz.. Sinonime: a judeca – a condamna. a se uita. pers.FIŞA NR. Numaidecât l-am şi pedepsit. În ziua aceea n-a apărut nici un nor pe cer. II.. un om şi jumătate: El e om de Elevul premiat de profesor băgase de seamă nemulţumirea 1 – Pentru a judeca…. a II-a. un om şi jumătate. ind. E un om minunat. imp. omul... a II-a. expr. apoz.. V-aţi convins că n-o s-aştept pân’ s-o-nnopta ca să-i reîntâlnesc pe omenie. pers. tranz. conj.. Antonime: a iubi – a urî. a II-a. Nici un admirator n-ar putea renunţa. – El Analiză: să judeci: pred.(3). Ca să vizitezi oraşul îţi trebuie o zi 4 – iubeşte – PV. tranz. a iubi. iubit (Omul iubit n-a dezamăgit-o niciodată). prez. VIII. pers. act. prez. verb. tranz. caută: pred. tranz. Un oarecare mi s-a adresat necuviincios. a IV-a. prez. XII. afirmat. a căuta. am învins. prin verb pred. Om de omenie. om cu scaun la cap. X. exprim. IV. conj.I. verb.. IX. iar ei s-au adunat în acelaşi loc devreme.. sg. afirmat.. E un om cu scaun la cap. calculat. 5 – PP.. Să fie O casă ca a lui mai rar!. conj. verb. sg.. fapta comisă). 2 – caută. 3 – să vezi – PV. forma afirmat. întreagă. act. omul acela. 3 …a-l vedea. – El.. sg. aceia. verb. 2 – caută – PV. nu poţi: pred. conj. XI. prin verb pred. Oare care a fost acela?. conj. 7 I.. 5 – Nu poţi greşi. c) Felul lor: 1 – F(2). III. 3 – să-l vezi. iubire (Iubirea lui e veşnică).. Am venit. i-am asigurat eu pe colegii noştri.. act. prin verb pred. ascultată şi cealaltă parte. nejudecat (El e omul judecat pentru privi.. prez. act. conj. afirmat.. act. a II-a. iubeşte: pred. Nume pred. a III-a. . 2 – PP. sg.. VI. SUPL. a greşi – a îndrepta. b) Propoziţii: 1 – Ca să judeci omul. acelora.. să vezi: pred... exprim.... ind. 5 – nu poţi – PV. verb.I.. prin verb pred.…iubind. Atr. am văzut. a vedea – a Derivate adjectivale: judecat. este vecinul meu. Subiect – Omul muncitor este ca pomul roditor. V. A greşi este omeneşte. 4 . 4 – cum iubeşte. a) Predicate: 1 – să judeci – PV. S-a împrumutat numai de cât a avut nevoie. Derivate substantivale: judecată (Teme-te de judecata de apoi). 3 – CD(2). a II-a. VII. expr.. conj. a căuta – a ignora.... 4 – PRED. exprim... este un om adevărat. prin verb pred.... ins. A judeca. a II-a. om – persoană. sg.

Construiţi: Dorinţa lui de a fi fost invitat era mare. ATR. împărate. De devenit ce-ţi doreşti nu e greu. SUPL. cei care vor muri te salută!. XV. Fiind apreciat. XIV. Ştiu ceea ce vrei.XIII. SB. . CI. A se spune că n-ai învăţat e o greşeală.. Să fii sănătos. COND.. Celui ce merită. vei învăţa şi mai bine. PRED. Să fii sănătos.

a) Predicate: 1 – este – PN inc. Ci – Ştiu de cine te fereşti. c-or vrea.. VIII. N. Aş fi fost luat de-ai lor de mai întârziam. Ac.. nomin. pers. S-a oprit în faţa unora. var.dir..adj.. cu două termin. VI. că a greşit? El pretinde că nu a greşit. N-am plecat de-acasă căci ploua. 3 – n-are nevoie – PV. profesor. IV. 8 I. A rămas acasă cu părinţii. VII.. Verbe impersonale: Era să nu te mai recunosc. sg. 2 – PR(1).. 2 – ia – PV... c) Felul lor: 1 – PP.. derivate A avea de lucru. – Nu ştiu al cui copil s-a rătăcit. Atr. V. IX. încât s-ar părea că-s uşori ca pana!. sg. intranz. A rămas neschimbat. X. 3 – cine n-are nevoie de dânsul. Întâmplatu-s-au de-atunci multe şi auzii că zurbagiii aceia nu ne mai creează probleme. fără grad. Era frumoasă foc!.ind. inc.. propr. lucru de mână. că nu!.. Rămâne să ne mai vedem. Cântă-n cor.c. Ac. XI. b) Propoziţii: 1 – Cel mai trist…este. a (se) însufleţi. pers. Derivate adjectivale: îndrăgostit. III. afirmat. . Florile sunt pentru ai mei. Nu am venit căci nu m-ai invitat.-zis. verbe predicative: El este în clasă. mână de lucru.. A ajuns frumoooasă! Era frumoasă. Era extraordinar de frumoasă.. nehot.. lucru de nimic.neutru. De flămând ce era. Nu vezi Verbe copulative: El este silitor.. nici nu te vedea bine!. c. XII.. pron. a se întrista. Sar aşa de Analiză: cel mai trist: adj. este: verb cop. verbale: a se îndrăgosti. II. 3 – SB(2). pers... fii amabil şi adresează-i-te în numele alor noştri şi-alor voştri. de dânsul: pron. Au dovada că a greşit. de timp.. superlat. act. sus.. A ajuns la şcoală devreme. Era Luasem cu mine şi cartea aceea. Ne-am adresat continuu aceleiaşi autorităţi ai cărei membri neau agreat şi ne agreează continuu. 2 – că uneori…ia. Te ştiu de mic. De cum m-i vedea pe mine acolo. Cd – Ştiu pe cine aştepţi. atr.FIŞA NR.. conj. rel. a da de lucru. c. Să fi luat şi caseta era şi mai bine. uneori: adv. a III-a. a III-a. Construiţi: Cărţile celor doi elevi sunt pe masă. Ajunge să-l vezi o dată!. Mai m-ai întrebat asta!. întristat. a III-a. însufleţit.. sg.. -l: pron.. frumoasă! Era frumoasa frumoaselor!. ind. prez. a IV-a. pers. NP – Ştiu cine eşti. sg. pers. c. pred.t.

apropo. Apărea. atrium-atriu. Cântec secular.XIII. Cauza finală. XIV. (CSV – PP – CD – ATR . (CSV–CSV–PP-SB). (COND . ortodox.PP). Trăieşte ziua!.F). XV. greşeală. .

conj. XII. recunoaştere. cu două termin. verbal). re. te-ai lovit. VI.-zis.. 2 – înseamnă – PN inc. mândreţe. Mândru: a se mândri. necunoaştere. pred.. expr..: Dorinţa de a cunoaşte cât mai multe e mare (Atr. CZ: Cum n-ai fost atent. necunoscut.. conj. principal. de ceva: pron. sub-li-ni-at.. 4 – nu meriţi – PV. afirmat. adverbe: furiş.. Nu-i nici o nădejde c-am putea să-i învingem pe redutabilii noştri amici. 2 . propr. perfect. mândrie. recunoscător. F: Am venit la teatru să văd acest spectacol.). Ex-cep-ţi-o-nal. a) Predicate: 1 –să fii mândru – PN. Ac. III.. rotund... CD. cer. şi o CD (4): că nu-l meriţi.. format din verb. Inf. nehot. 2 – înseamnă. adj. merit: a merita. nemeritat.SB(2). nerecunoscător. 9 I. nomin. meritat...PP. con-junc-ţi-e. 4 . VIII. 3 . nu meriţi: verb pred. prin adj.: Ai carte. a II-a. dă-i-i lui în primire pe năzdrăvanii aceia.. Nici un nor nu-i pe Analizaţi: să fii mândru: pred. o vei putea rezolva corect (compl. punc-tu-a-ţi-e. a IV-a. arc-tic. cop. CSV. a II-a sg. bărbăteşte. pers. recunoscut.CD(3). veşnic.). cond.. 3 – să b) Propoziţii: 1 – Să fii mândru de ceva. masc. recunoştinţă. XI. 4 – că nu-l meriţi. forma neg. X. Întâmpinatu-i-am pe alee pe toţi aceia pe care i-am înştiinţat. . IV. Construiţi: Cartea e a aceloraşi. cunoscut. N-or apărea curând.. asemenea..ind. XIV. târâş. prez. prez. XIII. Verbe: a sări. ind. Mie mi-e dor de ei. II. sg. 3 – să recunoşti. a ara. T: Am ajuns când ai sunat tu. Meciul s-a terminat nul. supin: De cunoscut această specie nu e uşor (Sb.. ai parte. c) Felul lor: 1 . merituos. act. in-e-ga-li-ta-te. şi nume pred.. i-ne-rent. pers.. Avem o SB (1): Să fii mândru de ceva. mândru. c. intranz. act.). IX. Dacă nu recunoştea însemna că era aşa. Florile de la ei m-au bucurat.. var.PR(2). gerunziu: Numai cunoscând bine problema. sg. Viu. I.. a igieniza. Cond. conj. a fi. cunoaştere. N.. linc-şii. verb. Nu-l mai recunosc.. su-bli-maATR. poate că el îi agreează altfel decât noi.FIŞA NR. CZ. tranz. VII. V. M: A rămas bun cum îl ştiam. PR.. a cunoaşte: recunoaşte. somp-tu-os. participiu: Tema cunoscută în clasă te va bucura (atr. De l-i vedea pe el acolo. recunoşti – PV.

Mersul potrivit orarului e respectat. . Am aflat ce carte preferi. XV. Cauză prin sine. Păzeşte-te de câine!. Dorinţa lui de învăţat e mare. Cauza (motivul) este ascuns.

so-ci-e-ta-te. c. Ac. a se Nu avem nici o CI. zori. neart. sg. c.c. 4 – CD (3). fem. N. art. C. D. societăţi.. fem.loc. a-i cere…a zbura. IV. com. Asupra.. festiv. proclit. unui vultur: subst. simplu. masc. contra. simplu. fem.: Pământul nostru a fost apărat de eroii neamului românesc. prepoz. 3 – PR (2).. sg.timp.. 4 – să zboare… pământului. A le ascunde adevărul nu e bine. Ac. Ac. loc. nehot. subst. hot.. câlţi. art.: a-şi lua zborul. Ac. pos. nehot. pl. Ai luat parte la ră-toa-re. con-text. circumstanţă. com. într-o odăiţă: subst. verb.. V.. Oamenii luptă împotriva furtunii. împrejurări…care sunt josnice. sub-li-ni-at.com. c. VIII. simplu. VI. Eroi. VII. simplă. masc.. pă-mân-tu-lui. 10 I. 4 – să zboare – acea ceremonie?. Substantive: zbor. c. nume pred. icre. neutru. jos-ni-ci-e. art. Contra furtunii nu te poţi pune. avem o PR (3): ca şi cum ai cere unui vultur SB: Eroul acela va fi nemuritor. prepoz.loc. atr. A-i lua apărarea mi se pare un lucru corect. degradant. com. la o mie: subst. prepoz. Să ceri cuiva…. art.. de-că-zu-tă. grâne. ale unei societăţi: subst. enclit. IX. cinste. deasupra. 3 – ai cere – PV. fem. îm-pre-ju-ra-re. simplu. a) Predicate: 1 – să fie erou – PN. simplu. în ce-re-re. X. Asupra satului se abate furtuna. şi art. 2 – PP.Ag. vulturi. masc.proclit. hot. G. simplu. în spatele. prepoz.c. sg.. CI: Ne gândim cu recunoştinţă la eroul necunoscut... împotriva... b) Propoziţii: 1 – să fie erou…decăzute. subst.FIŞA NR. III.. PV. sg. com. genit. c. enclit. Analiză: erou: subst...c. simplă de. zburare.. 2 – este – PN inc. zburatul.. (Zborul deasupra mării era lin. atr. De-a lungul străzii sunt mulţi pomi. sg. L-a dus şi pe el la spectacolul împrejurările: subst. În spatele şcolii este un teren frumos. şale. S-au oprit din zbor pe acoperişul casei mele). Ale lui eau cărţile. II. o şi prepoz. zbu a solicita. simplu. com. com. pl. genit. ind. este…a cere. deasupra pământului: subst.. . XI. de metri: subst.. 3 – ca şi cum ai cere…într-o odăiţă. de-a lungul. CD: Am cunoscut un erou al zilelor noastre. 2 –A cere cuiva…este..loc. G... simplă la. c) Felul lor: 1 – CD (2)..c. ASP: Titlul de erou e o înaltă opri din zbor. art. dea-su-pra... închis într-o odăiţă.. sg. împrejurări. simplu. com. odăiţe. nehot.

În faţa unora se deschidea o privelişte minunată! . Nu mai fi nepăsător ca să nu fii păgubit!. adj. Am aflat cu care ai discutat. CI. XIII. o problemă aceea ale cărei aspecte nu le-au ştiut propriii ei susţinători. prepoz. XIV. (CD – CD .: Cartea este a elevului. genit. Construiţi: Maria e plecată de acasă. XV. pos.XII. ATR. dem. Art. Este impunătoare. SB. Duceţi-vă şi informaţi-i că arbitrii aceia sunt mai puţin aspri.: Miroase a primăvară.CD). Cartea aceluiaşi elev mă interesează. Mâinile-i tremurau de emoţie.: Casa a nouă este SB.

Într-una din zile te voi căuta. a-na-cro-nic. XII. V.). balustrade. Totodată a mers şi până la el. A râde în hohote. VII. 2 – nu faci – PV. El vorbeşte întruna. M-ar mira să-i găsesc la ora aceea în acelaşi loc pe care mi l-ai niciodată – nicicând. barem – barem. sănătoasă(ATR). coajă. (SB – CD – an-al-fa-bet. …că abia mai sufla(CNS). a fi de râsul A greşi e omeneşte!. Baloturi. re-trans-pu-ne-re. PP – PR – SB . V-aţi convins că n-o s-aştept pân’ s-o-nnopta ca să-i revăd pe aceia. ex-ma-tri-cu-lat. 4 – CSV(3). VIII. Companie – companie. IV. Sinonime: a râde – a se bucura (a se amuza). 5 – să faci – PV. XIV. ţarină – ţarină. acele – acele. Învaţă cu plăcere. X.PP). 2 – ATR(1). in-e-xact. III. Nu le mai faceţi atâtea favoruri!. baraje. Cartea e utilă pentru oricare. Greşeală. 3 – pe care nu …niciodată. pe care nu-i mai agreăm deloc. Tot o dată importantă e şi ziua mea de naştere. nu mai fi naiv. somp-tu-os. . balsamuri. 11 I. omonime: care.PR).CD). Rezultatele au curcilor. enclit. a râde cu gura până la urechi. VI. a) Predicate: 1 – să râzi – PV. hot. fost declarate nule. (PP – CI – PR . IX. comentat-o. Maşina de scris e nouă. era frumos. delincvent. 4 – ai fi avut prilej – PV. c) Felul lor: 1 – PP. deşi apăruseră şi câţiva nori când ai apărut tu. Iată omul!.FIŞA NR. 2 – pe care nu le faci. XV. i-ne-fa-bil. PV. Banii sunt de la ai mei. copii – copii. nu de mult timp. mătuşă. 4 – deşi ai fi avut prilej. i-ne-rent. c-ai noştri te-or agrea de-acum. fiindcă timpul Un singur articol: greşelile (le – art. Cea dintâi ediţie. 5 – să le faci. …să înveţi(SB). Ştiu care carte aţi (SB – PP – PP – SB – PP . greşeală – eroare. aşază. …să meargă la mare(PR). II. 3 – ATR(1). …mişcarea e Păcat că n-ai venit la noi în ziua când te-am aşteptat. a-tlet. XIII. jert-fă. …este mamă(CSV). deşi. 5 – CI(4). indicat tu. XI. biruinţe. Fii încrezător. ai. 3 – nu ai făcut – b) Propoziţii: 1 – Să râzi…ci de acelea.

. VI. antonime: cititor-analfabet. b) Propoziţii: 1 – Scrie-ţi cărţile aşa. nehot. creadă. Cine citeşte…să poată…. masc. Aşa om mai rar! (adj. …sed multum. XII. XI. nehot. (ATR – ATR – PP . IV. cititor: subst. pers. a) Predicate: 1 – scrie-ţi – PV. carte. vocale în hiat: scri-e. pentru el: pron. A citit cu plăcere această Ploua aşa de tare. – atr. VII.. 2 – CNS(1). creier.. Fiecare e stăpân pe soarta sa. XIII. (CSV Construiţi: De cine ai fost anunţat?. Sens propriu: Îşi scrie zilnic temele. 3 – ai scris – PV.a nu putea(a nu reuşi).. a scrie-a nu scrie(a enclit. Să poată…să (PP – PR – CD – T – CZ . a se complăcea. cititor: lector. – PP – CD – ATR . (pron. N. 2 – să poată – PV. c. Întrebarea cui îi vei răspunde mă preocupă. 12 I. pl. faceţi temele?.ind. Scrie…cum e mai bine. a III-a. sg. fi-e-care. pron. întrucât auzii că-i supără pe . fem. încât credeam că vine potopul. subiect.). cărţile aşa. De cât ai nevoie să-ţi cumperi această carte?. pers. Îşi joacă ultima carte. În cât timp vă fonetică sintactică). XIV. masc. Sens figurat: Pe faţa lui este scrisă uimirea.. Ac.. c. pl. com. Virgula desparte aici o subordonată consecutivă de regenta ei. Nu ne-a spus cum s-a pregătit... art. atr.. simplu. Problema este care este vinovatul. le-ai. . c. a III-a. II. hot. pers. a putea: a reuşi. sta). a plăcea. Decât să alergi. simplu.. a marca). 2 – încât fiecare…crede. III.dir. Ai o oră la dispoziţie pentru a-i arăta că a greşit. adj. adj. Ai scris căruia i-ai promis. fem.subiect). VIII. …mater studiorum.. Analiză: cărţile: subst. culoar.. N. a putea.ATR).. (hiat în A crede. sg. mai bine ai învăţa.. fiecare: adj. Diftongi: poa-tă. 3 – CD(2).dir.. c) Felul lor: 1 – PP... com. masc.FIŞA NR. le-: pron. Vorbii întruna cu unii dintre ei... Ac. …et studio. Sinonime: a scrie: a nota (a însemna. X. sg. Ac. pers. 3 – că le-ai scris pentru el.ATR).CD)... V. IX.

De-ai fi venit. adio. oferindu-ne astfel un spectacol de-a dreptul grozav!.educatorii aceia. academie. Abil. XV. acvilă. fii mai atent de-acum înainte ca să obţii rezultatele ce-ţi conferă garanţia succesului. Fiindcă n-ai citit destul. i-ai fi văzut cum ştiu să se pregătească. acolo. .

şi numele pred.c. a (se) îmbogăţi. a conveni îns. PR: A ajuns că nu-l mai cunoşteam..timp: În vara aceasta voi Expresii latineşti: Doctor în semn de cinstire. format din verb. 2 – care n-a muncit. a III-a. II.c. act.. Subordonate: SB: Se ştie că înveţi zilnic. masc. III. c) Felul lor: 1 – PP. Savantul universal. prez.. a IV-a. ind. a III-a. te-am sunat (gerunziu). V. Derivate substantivale: omenie (omenire). pers. CSV: Piatra că e piatră şi tot crapă. un. conj. “faptul de a fi cunoscut de multă lume”. VI. simplu.Bogatul este…om.. omenos (de omenie). afirmat.. prez. bogat. perf.. pers. X. erou – laş. C. Dezvoltaţi: Cine este bogat…. pers. IV.. “a cădea de acord cu cineva”.. a IV-a. dai. pred. a III-a. totdeauna: adv. 5 – să cheltuiască. verbale: a omeni.. bogăţie... Sosind acasă. să cheltuiască: verb pred. art. Datoria de a munci ne revine (Atr... Îţi dau ca să-mi ştiut – PV. El este un om bogat (Atr. 3 – (şi) totdeauna (este) omul. fără grad.sg.Contrageţi: omul…neştiutor. alte c.. verb. 2 – ATR(1). 4 – care n-a ştiut. Substantive: adevăr – minciună. Despre omul bun vorbeşti numai de bine (CI). deoarece: notorietate îns. sg. c. pers. Sunt construcţii pleonastice.timp: adesea... a creşte îns. adjectivale: Analiză: este un om: pred. CZ: Te-ai lovit că n-ai fost atent. ind. VII.. de timp. totdeauna. 5 – CD(4). conj. verb. CI: Sunt sigur că nu mă vei dezamăgi. sg. n-a muncit: verb pred.El este bogat sufleteşte (NP). “a se mări treptat. act. tranz. a IV-a. neg. 3 – n-a b) Propoziţii: 1 . nehot.. intranz. a fi. conj. A munci e o cinste (SB).).. nomin.. sg. 3 – PP. 13 I. Am sosit acasă înaintea lui (pron. comp. cop. act. verbal). N. prin subst. intranz. a) Predicate: 1 – este un om – PN. a deveni mai mare”.FIŞA NR.c. Omul bun e ca pomul copt (SB). adjective: . 2 – n-a muncit – PV. n-a ştiut …a cheltui.). 4 – ATR(3). ATR: Problema că nu vei veni m-a pus pe gînduri. VIII. afirmat. com. IX..timp. un om expr. 4 – să cheltuiască – PV. conj. merge la mare (subst. pred. adj.). CD: Ştiu că vei veni. oricând a dorit. zi – noapte... CNS: Mergea aşa de repede că abia-l urmam.

ieri – azi. Provine dintr-o familie numeroasă. optsprezece. arc-tic. a crea. XIII. a comunica. XIV. concret. Complimente. XV. de-linc-vent. Atitudinea lui de caritate ne-a impresionat. Este un obiect de calitate. se înşală. mare – mic. ci. Bran-car-di-er. adverbe: aici – acolo. dar. Seria c): însă. El e un elev eminent. frumos – urât. obiect. sus – jos.bun– rău. Îl previne zilnic să n-aibă probleme. XI. a nota. Pericolul era iminent pentru ei. in-frac Autenticitate. a-cre-di-ta-re. a-tlas. vehiculul. ra-fi-na-ment. . iar. XII. jert-fă. a ra-ti-fi-ca. ţi-u-ne. depoziţie. însăşi. ce-li-ba-tar. descendent. alee. suspiciune.

. c) Felul lor: 1 – PP. b) ind.. 5 – nu se poate – PV. b) Propoziţii: 1 – Extraordinar nu este. examen. aşadar. batjocură. berărie. VI..Mama sa s-a supărat că n-a învăţat. cocs. coexistenţă.. s-a lovit. act. 2 – ce nu s-a făcut. arţar.. ardoare. mărar. a IV-a. face:verb. bănăţean.Ax. extraordinar. ind. blănar. XI. XIV. Fiind împins. …fortius. Dă dovadă de multă amabilitate în ceea ce ne priveşte. afirmat. afirmat. conj. dintr-o epocă geologică”. conjuncţie şi prepoziţie. culpă. Pomii atârnând de roade aşteaptă culegătorii. l-a luat la teatru.…te ipsum!.. 2 – nu s-a făcut – PV. Analiză: nu este: verb cop. a facilita. e-xo-tic..a) Predicate: 1 – extraordinar nu este – PN.. Subordonate: SB. pers. prez. X.. inc. proiect. ex-cep-ţi-o-nal. 4 – se credea – PV.. XIII. perf. COND. 14 I. ind. CI. ex-po zi-ţi-e. Ideea acestui om cumsecade mă pune pe gânduri. amar. nomin. Cursul acesta e facultativ. facsimil..Cuvinte derivate: acar. pred. “scurgere abundentă de sânge”. ex-tra-bu-ge-tar.”a ucide. V. 2 – SB(1). circumstanţă. refl. raţiune. inf. 5 – SB(4). XII. conj.A extermina îns. tranz.. XV. a III-a. 4 –ceea ce se credea.. intranz. ex-pre-si-o-nism. A-le-xan-dru. Nu v-a spus de va veni şi el?. 3 – PP. sg. e-xa-men.. tip expansiv. cizmar. vacs. a masacra în masă”.”totalitatea speciilor de animale de pe glob. dintr-o regiune. hemoragie îns. IV. intranz.FIŞA NR. 3 – este extraordinar. . III.. argintar... 5 – că nu se poate face.Ex-tra-or-di-nar. prez. Câştigă îndoit în inteligenţă. substantiv şi conjuncţie. ultimul timp. ipocrit. El este un Construiţi: Reuşita datorită lor ne-a bucurat. subiect. faună îns. Şi totuşi. a III-a. IX. pred. rucsac. cocserie. PR. bezmetic. 3 – este extraordinar – PN. ex-pec-ta-ti-vă. VII.. a III-a. comp. II. imperf.. impiegat.. conj. VIII. 4 – SB(3). neg. CD. Adjectiv şi adverb. a III-a. pers.. sg. xerox. pantofar.. bazar. nu s-a făcut: verb pred. act. verb. durabil. Detaliat. …canem. ex-co-mu-ni-ca.

. Întorcându-se acasă. M-ai anunţat că-n mai vii pe la mine. N-ai ce să Analiză: ce: pron. 5 – CD (4).). Vine la bibliotecă pentru a se pregăti zilnic (pentru a se pregăti . N-am ştiut ce gânduri te fie mai aproape de voi. Carnetul care aparţine elevului e oglinda acestuia (ATR).. verb. 3 – CD (2). …de râd colegii de el – PR.). subiect. conj. XI.FIŞA NR. 3 – nu este – b) Propoziţii: 1 – Tăgăduieşte. Dorinţa mea este a-l vedea fericit (nume pred. intranz. subiect. De nu bei dimineaţa ceai. verb. III. El merge lipa- . VIII. verb. Dacă vă scrie înseamnă că nu v-a uitat întrucât astfel încearcă să Construiţi: Ochii-şi negri d-arunca…. Gândul de a-l vedea cât mai curând îl neliniştea (atr. a IV-a.. lipa!. 2 – CD (1). Nu e bine a făgădui ce nu poţi face (subiect). Vine la bibliotecă să se pregătească (F). prez. Să înveţi a învăţa nu e greu. te-a sunat. Ideea de a-i făgădui sprijin nu-i dă pace (atr.ASP)... a II-a. comp. ind. conj. n-ai văzut: verb pred. XII.. 6 – este – PV. frământă. IX. 4 – nu tăgădui – PV.CNS. …să-şi viziteze rudele – F. VII. E bine a-ţi vedea lipsurile (subiect)... A ieşit în oraş invitat de prieteni. zilnic (CI). Problema este a-i făgădui măcar (nume pred. Subordonate: SB. c) Felul lor: 1 – PP. IV.). verb.. …că nu învaţă – SB. act.. 3 – că nu este. rel. II.. sg. 5 –ceea ce n-ai văzut. a III-a. V. 15 I. …cum ne Eşti dator a învăţa zilnic (a învăţa – c. Carnetul de elev e oglinda acestuia (de elev . compus.. PV.. neg. povesteşte el – ATR. 6 – CD (5).). nu este: verb pred. sg.CCScop).. 4 – PP. 5 – n-ai văzut – PV. 6 – că este. Eşti dator să înveţi ajuns din timp la şcoală. N. Aud plouând. ind.. PR. (PP – SB – CD – T -ATR). neg. ind. rel. act. VI. faci dacă nu ştii să cânţi la nai. tranz. ceea ce: pron. Are de învăţat zilnic. Al doilea şi al treilea din rând erau nişte necunoscuţi pentru noi. pers. 4 – nu tăgădui. pers.). Eu şi colegul meu am C) prepoz. nu se ştie ce-ai face toată ziua.. pred. 2 – ce ai văzut. a II-a.. Ai noştri şi ai voştri plecaseră devreme. a) Predicate: 1 – tăgăduieşte – PV. …că nu puteam greşi . N. perf. 2 – ai văzut – PV. X. pred.

i-le-gal. măreţie. parcă n-ar fi fraţi. sub-o-fi-ţer. Manifestă o atitudine de deferenţă faţă de ea. XV. in-tan-gi-bil. E o mare diferenţă între ei. cum-se ca-de. semeţ. A fost învestit director un unchi deal lui. somp-tu-os. conflict. re-scri-e-re. Am investit mult la banca aceea. Totdeauna a fost solidar cu ei. ac-ţi-o-nar. ocazie. Divin. Trăieşte de mult timp solitar. amprentă. inteligent. . a comunica. oroare. jer-fit.XIII. sus-pen-si-e. XIV. sentiment. Drept-unghi.

i. CD: A se demasca.. sg. sursă. 3 – (şi) ţie ajungă-ţi. plafon.pers. a da din colţ în colţ. cop. Solicitare. nehot. D. a exagera . pers.: pron. XIV. aşezat. – rămâne – PV. redutabil. Sunt pleonasme pentru că: a intra îns. XIII. NP: Am aflat ce-ai devenit. săturat de aşteptat. subiect. -i : pron. pers. Fără îndoială că nu este el Se gândeşte cum să procedeze. Ştiu ce ţi-ai cumpărat. în D..pers. “a decora. Mie mi-e teamă. Subordonate: T. rel.. în D. 4 b) Propoziţii: 1 – Dă fiecui. a împodobi îns. i: pron. CD. Ştiu ceea ce ai văzut acolo. A da din mâini. limită. AA: Cunosc ce spectacole îţi plac. a găti. ce: pron. a se corecta. -i : pron. în D. c. D. XII. III. Lovindu-se n-a mai venit.. IV. consilier. VII. 3 – ajungă-ţi – PV. a da drumul. Analiză: fiecui: pron. a III-a. 3 – PP. IX. V. Este putea întâmpla?.. SB.ind. c. -i : verb cop. 2 – ce i se cuvine. consecinţă. Se gândeşte a-şi revizui comportarea. -i : verb Cu siguranţă că ne vom revedea.. XI. Ştiu în faţa cui te-ai . pers. neacc. în Ac. c) Felul lor: 1 – PP. S-a Secvenţa b) : A ajuns devreme acasă.. 2 – CD (1). “a arăta cuiva drumul”.ind.PV.. prea grea problema să fi fost rezolvată de tine. Ţie nu ţi-e teamă de ceea ce s-ar Dă…cui i se cuvine. 4 – ce rămâne. în D. vanitate. vinovat. a ornamenta”. de ce-i critici?. Este sigur că şi-a făcut tema.FIŞA NR. VI.pers. indecenţă. i se cuvine…ceea ce e important. -i : pron. 2. CI. a) Predicate: 1 – dă – PV. S-a plictisit privind. XV..se cuvine . VIII. a îndruma îns. -i : pron. N. Pe cei de colo. 16 I. II. îţi spun drept!. 4 – SB (3). ATR. abilitate. a înfrumuseţa. “a trece din afară înăuntru”. pers. X.

2 – PP. El părea că nu e în apele lui.Pentru ca…greşeala. a se duce într-un suflet. Că-i spui. reîntinerit. Etate. Suflet: sufleţel. XII. superior. Însufleţeşte-ţi eroii benzilor tale desenate!. omenie!. peren. N-am văzut care elevi au intrat. apogeu. tânăr: tinereţe. întineri. tinerel. VII. con-junc-ţi-e. (ei ) invocă. 3 – să fi b) Propoziţii: 1 . 2 – trebuie – PV. XI. însufleţit. neclar. IV. reîntineri. V. sub Diurn. reînsufleţit.A-şi trage sufletul. intermitent. sufleteşte. în N. in-e-fi-ci-ent. VI. Cir-cum-stan-ţi-al. extrem. XV.Derivate adjectivale: greşit . o-fi-ţer. a) Predicate: 1 – să-ţi recunoşti – PV. Am dat acestor colegi a şansă. în-de-mâ-na-tic. întinerire. II. ilegal. El s-a făcut ce şi-a dorit. adj. egal. el merge pe aceleaşi căi. 17 I. Întreg. A rămas cum îl ştiai.FIŞA NR. marşarier. senectute. etern. întinerit. lizibil. sufletul…care este întreg. Trebuia să-i fi spus că ai săi o să întârzie. I-am văzut pe cei doi colegi ai tăi la teatru. tinereşte. eroare. efemer. neînsufleţit. că nu-i spui. IX. să recunoşti…ce ai greşit. XIV. Ca să ai o casă trebuie să trudeşti. reînsufleţi. a-şi pierde sufletul. a-l durea sufletul. su-bi-ec-ti-vă. înnorat. X. VIII. alte adjective: minim. Propoziţii: Tema era greşită în totalitate. verbale: a greşi. 3 – SB (2). c) Felul lor: 1 . cinste ţie!. Au condiţii optime de lucru. însufleţit. III.Omul e o fiinţă superioară. ex-cep-ţi-o-nal. rotund. imprudent. 2 – trebuie. Propriu. instabil. leneş. Părinţii colegului meu sunt oameni de fost superior – PN. 3 – ca sufletul tău…superior. punc-tu-a-ţi-e. agitat. XIII. ex-ma-tri-cu-lat. nemaiputând. însufleţi. delict. reînsufleţire. însufleţire. deseori.F (2). interior. Harnice elev. a însufleţi. tinerică. trebuie…a fi superior. A greşi e omeneşte…. Imaginile însufleţite parcă ale desenelor îl impresionau. . reîntinerire. C) atr. urban. tineresc. Produsele muncii sale sunt de o calitate inferioară. a pune suflet.Pentru a-ţi recunoaşte greşeala…trebuie. a identifica. pe-hli-van.

FIŞA NR. 18 I. PV; b) Propoziţii: 1 – care te satură mai bine; 2 – Pâinnea…este aceea; 3 – pe care ai dăruit-o; c) Felul lor: 1 – ATR (2); 2 – PP; 3 – ATR (2); II. Se numesc pleonasme pentru că: alocuţiune îns.”scurtă cuvântare ocazională”; altercaţie îns.”schimb dur de cuvinte între două persoane”; înmănunchea îns. “a strânge, a lega în mănunchi”; III. Analiză: care: pron. rel., N, subiect; te: pron. pers., pers. a II-a, sg., Ac., neacc., c. dir.; aceea: pron. dem. de depărt., fe., sg., N, NP; pe care: pron. rel., Ac., c. dir.; o: pron. pers., pers. a III-a, fem. sg., Ac., neacc., c.dir.; IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. Există un NP: aceea şi un CCM: mai bine; Antonime derivate: accesibil – inaccesibil; cinstit – necinstit; Subst.: Ţi-oi face şi eu un bine cândva; interj.: O, ce bine-mi pare Expresii: Mă tem de greci şi când oferă (fac) daruri; Afurisită Diat. pasivă: a fi săturat, a fi dăruit; diat. reflex.: a se sătura, a se dărui; Singularia tantum: azur, argint, aur; pluralia tantum: anale, zori, Bucegi; Energic, asentiment, abandonare, abil, abis, oribil, autohton, Mo-narh, vârst-nic, scrip-tu-ră, splen-did, in-ter-re-gi-o-nal, subAnaliză: am dat: verb pred., ind., perf. comp., pers. I, sg., act., conj. I, afirmat., tranz., pred. verb.; mei: adj. pronom. pos., masc., pl., D, atr. adj.; este lucrat: verb pred., ind., prez., pers. a III-a, sg, pas., conj. I, afirmat., tranz., pred. verb.; cu plăcere: subst. com. simplu, fem., sg., Ac., c.c.de mod, neart., prepoz. simplă; acasă: adv. de loc, atr. adv., fără grad; m-: pron. pers., pers. I, sg., Ac., neacc., c. dir.; XIII. XIV. CSV; T; (PP – SB – CD - ATR); SB; PR; Nu mă sfiii să-l critic întruna ştiind că nu-i va prii ce-i voi povesti; a) Predicate: 1 – satură – PV; 2 – este aceea – PN; 3 – ai dăruit –

înfrunzit – desfrunzit; nederivate: adevăr – minciună; aici – acolo; a urca – a coborî; că te văd!; val. neutrală: A luat-o la fugă văzându-l!; (blestemata) foame de aur; Cuget, deci exist;

abreviere, renunţare, opulenţă; lo-co-te-nent, a-flux, pust-nic, ex-cla-ma, şap-te-spre-ze-ce;

A creat ce n-a mai creat nimeni pe-aici şi nici nu cred că va mai crea vreodată; Amintitu-i-ai într-una din zile pe aceia al căror comportament ne-a creat continuu neplăceri?; XV. Diamante, dimineţi, dineuri, divane şi divanuri, dobânzi.

FIŞA NR. 19 I. a) Predicate: 1 – nu este greu – PN; 2 – să găseşti – PV; 3 – este b) Propoziţii: 1 – Nu este greu; 2 – să găseşti adevărul; 3 – este greu; 4 – să ai dorinţa de a-l găsi; c) Felul lor: 1 – PP; 2 – SB (1), 3 – PP; 4 – SB (3); II. Sunt pleonasme pentru că: întrajutora îns. “a se ajuta unul pe celălalt”; a lua proporţii îns. “a se dezvolta, a creşte foarte mult”; mass media îns. “mijloace de comunicare în masă”; III. IV. V. VI. Greu: greutate, a îngreuna, îngreunat; adevăr: a (se) adeveri, Sinonime: greu – dificil, a găsi - a afla, adevăr – realitate; Derivate verbale şi adjectivale: a dori, dorit (nedorit). E un lucru Analiză: nu este: verb cop., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. adevărat, neadevărat, neadevăr; a găsi: găsire, găsit, negăsit, regăsit, găsitor; antonime: greu – uşor, a găsi – a nu afla, adevăr – minciună; bun a dori să citeşti acea carte; Era dorit de colegi în mijlocul lor; a IV-a, neg., intranz., pred. nomin. inc.; să găseşti: verb pred., conj., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., tranz., pred. verb.; este: verb cop., ind., prez., pers. a III-a, sg., act., conj. a IV-a, afirmat., intranz., pred. nomin. inc.; să ai : verb pred., conj., prez., pers. a II-a, sg., act., conj. a II-a, afirmat., tranz., pred. verb.; VII. VIII. IX. X. A fi, a găsi, adevăr; În vin se află adevărul; Cred, pentru că e absurd; Cresc (trec) anii, Arenzi şi arende, abţibilduri, aragazuri; Subst.: Greul abia începe; adj.: Este greu exerciţiul pentru tine!;

greu – PN; 4 – să ai – PV;

descresc (scad) puterile;

adv.: Este greu să răzbeşti în viaţă! Poz.: greu; comp. de superiorit.: mai greu; de egalit.: tot aşa de (la fel de) greu; comp. de inferiorit.: mai puţin greu; superl. rel.: cel mai greu; superl. abs.: foarte greu; XI. SB: Nu este greu a găsi timp pentru lectură; NP: Dorinţa mea este de a găsi cât mai mulţi prieteni; CD: Doreşte a găsi adresa ta pe internet; CI: Se gândeşte a-şi găsi cât mai mulţi prieteni; CCT: Găsindu-ţi adresa, te-am sunat; XII. Locul de naştere a părinţilor; opere ale lui Eminescu; cei trei copii ai vecinului; caiet al colegului; foile rupte ale unei cărţi;

De aceea s-a lovit. B) : NP. Să ai dorinţa…să-l găseşti. .XIII. Cartea din faţa lui e a mea. Ei înşişi au ceva de spus în această problemă. ATR. XV. Să găseşti…ce e adevărat. Construiţi: Fără îndoială că examenul va fi greu. că n-a fost atent. XIV. Suntem împotriva celor doi care nu învaţă. CCZ.

III. a vesti.). c) Felul lor: 1 – SB (7). acolo: adv. Am văzut la Muzeul de istorie şi un tun al oştirii române.. adj. dem.subiect). …unde e necesar . afirmat. De voie. XII. adj. II. Trei au plecat. întorcându-mă. atr. val. 2 – eşti – PV. Doarme tun!. În urma mai multor contacte au fost semnate acele contracte. încercare. de nevoie. Bunicul are barba rasă. 5 – să încerci – PV... (redescoperit). de trei ori. a anunţa îns. 4 – CD (3). conj. Ei au luptat pentru o cauză dreaptă. 5 – să încerci tot... fără grad. descoperire. pers. Eşti nerăbdător să afli rezultatul examenului (verb cop. VII.: A fost lăudat de cei trei. V. pos. de depărt. XI. verb. sg. 6 – ATR (5). pron. fem. ind.”a se îndoi. G.de loc. 3 – să descoperi – PV.”un semn că cineva (ceva) sfatul. pred. acele – acele. de loc. 7 – sunt…înţelepciunii. sg. 7 – PP. cum s-a înserat (numer. Via recta. subst. card. Veritas mater virtutis. 4 – trebuie – PV. …ce e folositor . ale înţelepciunii: subst. adj. genit. a se înclina”. trei: numer. VIII. com. acelei: adj.). Derivate adj.c. IV-a. CD: Pe cei trei i-am mai întâlnit.. Al treilea din stânga este . via brevis. …să încerci .. deriv. card.. câte trei.. 6 – poţi – PV. 3 – SB (7). VI. 4 – ce trebuie acolo. Acest Veni. C. Cântă – cântă. tranz. X. Al treilea. . IX. 7 – sunt rădăcini – PN. câine e de rasă.. 2 – CD (1). vici. a) Predicate: 1 – să ştii – PV. G. act. fem.”a aduce la cunoştinţă. atr. 3 – să descoperi. 2 – unde eşti. sg.. întreit. fem. ag. descoperit Am prins un lin în râul acela lin. Analiză: eşti: verb pred. c. a II-a.. n-a fost dat uitării”.. Să mă fi anuţat şi tot nu veneam (adv... Romanul acela captivant l-a captivat încât nici nu m-a auzit CI: Despre cei trei am discutat cu voi. a înştiinţa”.veselă – veselă. 6 – ce poţi…nevoi.: ştire. Din acea clauză a contractului nu rezultau acele date. pl. a ţarină – ţarină. genit. – nume pred. şi art.. i-am urmat Sunt pleonasme pentru că: amintire îns.FIŞA NR. atr. subst. a se apleca îns. 20 I. prez.: ştiut (neştiut). XIII. art. încercat (neîncercat).. Rădăcinile învăţăturii sunt amare…. b) Propoziţii: 1 – Să ştii... vidi.. IV. 5 – SB (7). hot. Mi-am descoperit o nouă vocaţie.. colonie – colonie. simplu. N.

Se îndreptau spre clasă câte trei. CI. Cartea este utilă cui învaţă. Asupra cui ai ridicat mâna?.vecinul meu. M. Părinţii lui câştigă acum întreit. XV. Subordonate: SB. De trei ori şi-a repetat poezia. (SB . .CNS). Am plecat înainte de a fi fost sunat de tine. Construiţi: Aleargă de parcă ar fi fost urmărit. CD. XIV. Ştiu ale căror elevi sunt cărţile astea.

El este la fel de bun ca şi colegii lui (nume pred. pe când cea recitită îţi dă satisfacţii. pl. . XI. var. masc. N. Ne spune că Cele mai frumoase poezii sunt acelea ce le reţii mult timp. 2 – ATR (1). La căderea nopţii am văzut Necitit. 3 – a spus – gânduri. cu prepoz. Elevul mai puţin bun la învăţătură se străduieşte şi el de-acum (atr.. Pe cei foarte buni îi apreciem (atr. le: pron. atr. Ac. pers. Lecţia necitită nu-ţi aduce o notă liliacul zburând. c.. cu două termin.. PV. adj.. El este mai bun la învăţătură (nume pred. Sg. III. fără grade: interior. mai este liliacul înflorit. nehot.: N –Ac.).. subiect.. dir. Acestea sunt gândurile mele pentru viitor.adj. neart... nespus. Le spune ca din carte. propr.: Oricare elev citeşte această carte. Ea citeşte în lună şi-n stele.: aceste a) Predicate: 1 – sunt acelea – PN. simplu. superl. auzi lucruri bune..FIŞA NR. IV. Elevul bun învaţă bine (atr. Spune Analiză: cele mai bune: adj. II. VI. c) Felul lor: 1 – PP. Ac. pl. com. neutru. dir. G –D: acestor gânduri. Alt elev a citit-o pe aceea. N-am discutat vreodată Subiect: Oricare poate lua notă mare. G –D: acestui gând. iar cel respus te poate pune pe gânduri adesea. 2 – pe care…se pare.). ţi se pare…când le citeşti. 3 – că …şi altul. adj. N. gânduri: subst.: Despre oricare ai vorbi. neacc... c.. X. nume pred. subiect. pl. 3 – SB (2). inferior. În luna mai. rotund. bună. pl. recitit.). El citeşte multe poezii.). N. b) Propoziţii: 1 – Cele mai bune…acelea. Cu altul am discutat eu despre examen.: N –Ac. ind.-zis. principal. Altul s-a dus cu prietenii despre gândurile lor viitoare.. a III-a.. Au mers la film sau s-au dus la teatru? neutru. acelea: pron..). atr. de depărt. Care a văzut la ţară care trase de boi?. V. rel. VII. adj. respus. pl. 21 I. Un lucru nespus la timp îţi poate crea neplăceri.. 2 – se pare – PV. adj. pers. pe care: pron. Cei mai buni elevi au multe satisfacţii (atr. altul: pron. IX. N... sg. rel.. VIII. Ţi-am citit din priviri gândurile... Gândurile…care sunt cele mai bune.). lui. viu. mi dacă mai m-ai sunat?.adj. dem.. nu-i vinovat. neutru. C.: acest gând.

c. ca-dran. Am venit la tine. Con-struc-ţi-e.XII. con Să nu mai fii nepăsător. XIV. XIII. întrucât nu vei avea nici o bucurie. Face aluzie la faptul că ai lipsit ieri.c.. cir-cum-stan-ţi-al. ori va fi cald.. B) pred. atr. de timp. ne-îm-pă-cat. e-xem-plar. . ne-ac-cen-tu-at. func-ţi-e. or tu nu erai acasă. Bardul de la Mirceşti e un mare poet al nostru. Ori va fi frig. Eu tra-ge-re. lo-cu-ţi-u-ne. Era o iluzie de-a lui dacă se gândea că ei se vor îndrepta. Bradul fanic străjuieşte cabana.. Mie mi-i indiferent de vii sau nu vii să rezolvăm problema aceea. fiindcă mă gândii să vă comunic ceea ce s-a întâmplat cu ei în codrii aceia. nume pred. XV. venii la voi acasă. co-res-pun-ză-tor.

de cz).”reputaţie. vorbuşoară. adj. ab-ject. Vorbind prea multe. masc. faptul de a fi cunoscut de multă lume”. Părerea unora contează mult. nehot. 2 – PP. scriitorime. aşa e vara!. altul colea. eu vă vreau.”vorbire cu sine însuşi”. nelumit. vorbăreţ.c. …când vorbesc de sine. duplicitate. necitindu-l. 2 – vorbesc: . Ac. 3 – (iar) alţii…în lume.: Iar altora nu ne interesează întotdeauna. a Muşchiul i-a fost inervat.. vorbit. . nevorbit. V. a vorbi: vorbire. -oare. a scrie. A vorbi corect nu e uşor (subiect). Sunt pleonasme pentru că: monolog îns. pierzi încrederea lor (c. IV.c. 22 I.PV. escrocherie. XII... am venit să te văd!.. Lecţia de vorbit îmi trădează emoţia (atr. dar l-am oferit. ind. XIV. iar părerea Chintesenţă.: Creangă este un mare scriitor al nostru. rescris.”direct. alţii: pron. excavator. a cuceri.. Analiză: de sine: pron. c. De: conj. n-am luat notă mare. filozofie. subiect. reflex. Am primit un dar. vorbitor. VIII. Unii şi alţii: atr. IX. a transporta.. nescris.: De voi nu mă vreţi. II. Scriitor: scriitoare. Efemer. Eu car ce-i mai uşor. nehot. interj.). 2 – Unii scriitori…de sine. altcuiva. c) Felul lor: 1 – T (2).: Locurile copilăriei au fost evocate de mulţi scriitori români. subst. XIII. pe cale neocolită”.de cz. a-ne-xa-re.: Creangă. nume pred. Lecţia vorbită întruna se învaţă mai uşor (atr. vest. Ac. Iar: adv.. par…să vorbească. X. dam-nat. verb. apoz.: De. faimă. a relata. vorbuliţă. VI. boc-cea. scriitoricesc. atr. Pentru A-bi-sal.FIŞA NR. -eaţă. VII. as-fal-ta.. alură. ind. lume: lumeşte. scriitură. Vorbind de alţii…. Un par ici. N. c. ne-a încântat copilăria. de ag. c. Trăieşte solitar de când îl ştiu. căci în car sunt alte poveri. scriitorul moldovean. această colectare de materiale am depus eforturi mari. abandona. a fuziona. par nişte suliţe singuratice. Subiect: Scriitorul acesta ne este cunoscut. de oricare: pron.. 3 – PP.: Din cauza acestui scriitor. c. la rândul meu.. b) Propoziţii: 1 – când …oameni. III. a) Predicate: 1 – vorbesc – PV. vorbărie. 3 – par a vorbi – PN. cus-cru. nemijlocit îns. lumesc. a corecta. a permite. XI. adj. notorietate îns.). scris. pl.

post-me-ri-di-an. XV. mai este . ex-cep-ţi-e. Până a ajunge acolo. Construiţi: Bolnavă. A pornit fără a se grăbi. vreme. E bine a fi citit această carte.ex-ca-va-tor. Se pregăteşte pentru a reuşi. n-a venit la şcoală.

Ce-i voi povesti eu însumi – însămi nu-l va încânta. caracteristică pozitivă”. nefiind Se numesc pleonasme căci: caligrafie îns.: N – Ac. corect. -i: pron. el: pron... A sprijini. nehot. Întruna da din urci – PV. pers. 4 – PR (3).. subiect. masc. pers. sg. sg. 4 – să-l urci pe casă. înaripat (neputând zbura).. G –D: dânşilor. Amândoi lucrează. profesor.. Poate învăţa zilnic. IV. încât. Am de învăţat.: A ajuta . . dânsei. -l: pron. 6 – CZ (5). casierie. A creat ceea ce n-a mai văzut şi auzit nici un om de pe aici. II. a se înălţa. pentru dânsa: pron.. iar ceremonie este sinonim cu protocol. altfel. cu prepoz. 3 – este. VII... a elibera. ast-ma-tic. X. 5 – PR (3). odată... pers. 3 – PP.. Da târcoale în jurul blocului. cândva. rel. D. Am dat altui elev cartea. c. care: pron. bine. a) Predicate: 1 – să ajuţi – PV. IX. neacc.. Ac. a-l urca .: N – Ac.Să ajuţi…cineva. 6 – când el nu are aripi. c. 3 – este – PN inc. ind. bu-to-ni-e-ră. a da târcoale.. pers. a apela. Sg. III. 5 – să dai drumul – PV. mâini ca să fie înţeles. a III-a. Ac. dânşii. XII... ”arta şi deprinderea de a scrie frumos”... N. Construiţi: Nimeni nu aleargă. pl. Da din colţ în colţ să-şi afle locul. A da din mâini. ar-mis-ti-ţiu.. a III-a. dir. Ac-va-riu. alt fel. G – D: dânsului. VIII. simbol. pers. întrucât s-ar putea s-o păţeşti în vreuna din zile. scinda. pers. sg. dânselor. Analiză: pe cineva: pron. pe cel nechemat. sg. căci nu găsea adresa indicată. în cât. V. Astfel trece (se duce) gloria (faima) lumii. 6 . c. Ac. Să fii sănătos! Să fiţi Îmbarca. a da din colţ în colţ. 4 – să b) Propoziţii: 1 .”însuşire bună. XIII. 2 – ATR (1). ştampilă.nu are – PV. 2 – care…dânsa. dir. dânsele.: dânsul. a poseda.. pers.. breas-lă. subiect. 23 I. fem. XI. masc.FIŞA NR. VI.. dânsa. bu-clusănătoşi!. antic.. Carnetul elevului studios e de admirat. 2 – nu este chemat – PV. c) Felul lor: 1 – SB (3). masc. 5 – (şi) să-i dai…jos. ind. a-i da drumul .. Aud cântând. a III-a. Este uşor de învăţat. Fii bun şi nu fi rău. a III-a. Mâna-i tremurândă îi trăda vârsta. XIV. N. Într-una. răzbate. când va. unic. Aripă. calitate îns. întruna. Frumos. c. pers. o dată.. Nu mă sfiii să-l critic dacă auzii c-a greşit.

du-hov-nic. CD. Subordonate: ATR. tea-tru. .caş. XV. dic-ta-tu-ră. in-sig-ni-fi-ant. SB. CI. T.

intranz... atr. nu mai este valabilă.: mai mărinimos. pred.. ind. prielnic. a III-a. Sunt pleonastice deoarece: concluzie îns. II. 4 – (iar) cutare va fi sigur. atr. Pozitiv: mărinimos. a II-a.. ind. V. comp. pron. conj. tranz. dispariţie. de infer. foarte sigur. antonime: Substantive: laudă (lăudare).. ind. de super. VI. adj..: ai primit. verb... afirmat.. fem... a apărea. 2 – PP. 5 – a dispărut – PV. “ultima parte a unei mărinimoşi – PN. Ale acestor elevi (eleve) sunt manualele. Anterior. sg. I-ar spune să-şi vadă Sinonime: inşi. pers. câte o sută. XII. mai sigur..c. Cartea acestui elev e nouă. viit. Ac. superl. nomin... Am dat acestei eleve o floare. Subiect: Oamenii aceştia ne fac cinste. 24 I. Subiect: O sută de muncitori au protestat. VIII... dar iar se supără.. sg. comp.: Am aflat ce cadou G –D. pred.: Bancnota de o sută Al o sutălea. Ac. c) Felul lor: 1 – ATR (2). sg. Analizaţi: vor lăuda: verb pred.: acestei.: mai puţin mărinimos.de cauză: Din cauza sutei nu te-am mai sunat. Lauda de sine nu miroase-a bine. pers. pl. tranz. dintre tine: pron. însutit. acc. De nu sar atent.. 4 – va fi sigur – PN.. act.vor lăuda – PV.. de egalit.I. X. vor crede: verb pred. IX. adjective: lăudat de-ale lui. pron. a II-a. conj. conj. act. masc. cel mai sigur. inc. Animalul dispărut de la grădina zoologică a fost salvat.I. 4 – PP. pers. pers. cu tine: pron. a IV-a. abs.: la fel de (tot aşa de) mărinimos. sg. a critica. pred. a III-a. fem. a III-a.. sg.. apropiat. a pieri. superl. cu prepoz. comp.I. a III-a. ind. util. Ac. act. masc. 2 – vor crede – PV. pers.: cel mai mărinimos. sigur. a nu crede (neîncrezător). atr. a aproba.. 3 – CD (2).... Ne-am dus în vizită la un neam de-al nostru. 3 – au fost b) Propoziţii: 1 – ce te vor lăuda.... pers. La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.. IV. a elogia.. .. sg. (dintre) el: pron. mai puţin sigur...I. afirmat. acc.: acestui.FIŞA NR. de o sută de ori. XI. pers. 5 – că…a dispărut. depărtare. rel. c. dispărut. c. pl. verb.. atr.: foarte mărinimos. (nelăudat). a III-a.. propice. pers.. viit. 3 – că au …cu tine. la fel de (tot aşa de ) sigur. c. pers. Dispariţia lui ne-a pus pe gânduri.. viit. VII.. incert.: Am parcurs o distanţă mare până aici. 2 – Dintre o sută…vor crede. acestor... pl. III.. acc. masc. va fi: verb cop. s-ar putea s-o păţesc.. cu prepoz. favorabil. afirmat. dir. 5 – CI (4). a) Predicate: 1 .

PR. XV. Construiţi: S-a aşezat în faţa aceluia. XIII. “a duce mai departe un lucru început”. . CNS. Copacul îngrijit creşte viguros. Făcea numeroase aluzii la adresa lor. A avut o mare influenţă asupra mea.expuneri. Nu-şi făcea iluzii în ceea ce-l priveşte. CZ. Subordonate: CI. a unei opere” . Frunzele palide de soare se aşterneau pe jos. a continua îns. Se îndreaptă spre şcoală încet-încet. XIV. reuşeşti. CSV. a conlucra este sinonim cu a colabora . Este vai de omul leneş!. Învăţând continuu. Se pregăteşte riguros pentru examen. E o mare afluenţă de oameni la această expoziţie.

Soarele răsărit vesteşte o nouă zi. su-bli-ma-re. a pune. a III-a. Soarele răsare dis-de-dimineaţă. avar. Subst. in-ac-cep-ta-bil. Răsăritul soarelui anunţă o nouă zi. act. prez. Din cauza soarelui nu te-am observat. XIII. 3 – (ci) ca să lumineze. Vara aceasta merg la mare. XIV. sub-a pre-ci-at. Nu se pronunţase conj. apune: ind. sanc-tu-ar.. a apune – a asfinţi. tot una. prez..FIŞA NR. tot o dată... să apuie: conj.I. a III-a. Strălucirea este a soarelui abia ivit. 2 – nu ca să apuie. conj. voştri. 25 I. hilar.. nu mai. 4 – apune – PV. Zmeu. 3 – să lumineze – PV. apune – răsare. a lumina – a întuneca. veşmânt. Construiţi: Dorinţa de a-l revedea este mare. inteligent. 4 – până (ce) apune. Răsare…nu pentru a apune. VIII. Lupta este împotriva alor bil. IV. V.. Până la soare este o cale lungă. totuna. act. Cărţile i-au luminat viaţa. VI. Răsare: ind. . Soarele apus ne mână spre case.. Nu-i nici o nădejde c-am putea să-i învingem pe redutabilii noştri adversari. zi-muncă. Văzând soarele strălucind s-a luminat la faţă. re-a-li-ta-te. in-ad-mi-si Adunatu-s-au pe alee toţi aceia pe care i-am chemat la concurs. oţet. III. 2 – nu să apuie – PV. Razele soarelui încălzesc cu putere. zigzag.: neaşteptate. Culpă. CZ. prez. act. lumină. să lumineze: conj. împotriva nici unuia. Stai locului!. A răsărit în viaţa lui pe Totodată. apune. XV. onest.. PR. c) Felul lor: 1 – PP. Apusul soarelui ne adună spre case. semeţ. b) Propoziţii: 1 – Soarele răsare. Sinonime: a răsări – a se ivi. VII. 4 – T (3). 3 – F (1). contagios. straniu. Am-bi-gu-u. numai. ATR.. casă. apus. a lumina – a Adjective: răsărit (nerăsărit). Soarele luminează cu putere în zilele de vară.. XI. XII. răsăritul. Oraşul (i)luminat ne îndeamnă să-l vizităm. reclamaţie. IX. II. secară... X. ca să. îm-pros-pă-tat. Subordonate: CI. Să lumineze…până la apus. a IV-a. conj. zdrăngăni. abis. C) fier. 2 – F (1). i-ner-ţi-e. act. apusul. si-nop-tic. a) Predicate: 1 – răsare – PV. SB. ci pentru a lumina (pentru luminarea). Lumina soarelui e binefăcătoare. străluci. antonime: a răsări – a apune. (i)luminat (neluminat). conj. prez. Auzii că nu leaţi mai creat probleme şi că nu le veţi mai crea în viitor.

. IX. a III-a. conj. al treilea scrie. prepoz. a trăi cu chiu cu vai. adj. Situaţia a rămas aceeaşi întrucât n-aţi depus un efort continuu. somp-tu-os. XIII. pers. A trăi de azi pe mâine. XII. fem..c. 26 I. CZ. VIII.: Pe oamenii aceia i-am ascultat.. V. G. de loc.: Cărţile sunt pentru A) verb pred. nume pred. X. Construcţiile sunt pleonasme. “începutul. c. a persista”. abundenţă.. Subiect: Doi învaţă.c.. de identit.. sg. atr. intranz. 5 ATR (4). Debut. simplu. i-ner-vat. junc-ţi-e.. în care: pron. 5 – în care trăiesc. c. Acest vas decorativ este din alabastru. a) Predicate: 1 – au – PV. atemporal. debut îns. dezacord. sg. 4 – (este) a societăţi – PN. dir. o dată ce. in-e-xact. A desfiinţa.: Cărţile sunt pentru oameni. inc... fem.. primele manifestări într-o activitate. XIV. III... chiar dacă. com. IV.. ind. Evenimentul a avut loc recent. a trăi până la adânci Nume pred. ilogic.. con Între cei doi a avut loc o altercaţie. VII. nomin. c) Felul lor: 1 – T (2). de loc: Când am ajuns la oamenii aceia era noapte. sg. nume pred. sub-li-ni-ind. subst. 4 – PR (3).FIŞA NR.a returna. 4 – (ci) (este)…societăţi. c. ATR. incontestabil.. imens. afirmat. A) în faţă. de cauză: Din cauza celor doi am întârziat. cu prepoz. B) pe lângă că. T. I-ne-rent... profesie”. dem. “a continua să existe. atr. travaliu. înseamnă: verb cop.. func-ţi-e. Ac. La nici unuia – PN. rel. Analiză: aceeaşi: adj. XI. a societăţi: subst. b) verb cop. 3 – nu este a b) Propoziţii: 1 – Când…idee. neciteţ. antivirus. c. I. ind. 2 – aceasta înseamnă. pron. deplin... 5 – trăiesc – PV. genit. XV. 3 – PR (2). II. 3 – că nu este…unuia. c..c. art.. opinie. a dăinui îns. Ac.: Am discutat despre oamenii aceia. SB. prez. a dura.căci: confident este sinonim cu intim. VI. . cei doi. pos. ieftin. Subordonate: CI. insignifiant. pred. bătrâneţe. eterogen. 2 – PP. onest. nonvaloare.. dez-e-chi-li-bru. in-e-fi-ca-ci-ta-te. 2 – înseamnă – PN inc. su-blim. act.. de la oameni sunt pentru oameni.: Cărţile veridic. c) verb cop.

pregătiţi-vă conştiincios şi recomandaţi-le şi lor acest lucru.repetiţii prea v-aţi încrezut şi n-aţi obţinut rezultatele pe care le-aţi scontat. Nu mai întârziaţi. .

II. c) Felul lor: 1 – PP.: Dorinţa de a dovedi că nu e vinovat e mare. IV. simplu.. prietenos. art. Pe prietenul acesta nu-l pot abandona... pers. II. XI. ATR. prepoz. 2 – te desparţi – PV. Era mirat că nu-l aşteptase nimeni la gară. C) pron.. atr. pron. despărţit duşmani. 2 – CI (1). sg. Am discutat cu prietenul meu despre întâmplarea aceea. I se citea pe faţă mirarea ce-l cuprinsese .. am ajuns mai târziu. a.. D. antonime: Prieten: prietenie. pl. niciodată: adv. ţi-: pron. pers. pl. nehot. fem. a demonstra.FIŞA NR.. exploatare. c. c.: Dovedind că nu eşti vinovat. a nu demonstra. ind. verb. 3 – când ţi-au dovedit. c. subiect: Nu e greu de dovedit duşmanul. PR: Întrebarea este când va veni. Atr. împrietenit. a se împrăştia. Era despărţit (nedespărţit) acum de cei dragi. Este un bun prieten al meu. com. fără grad de comp. da-bra.: Faptul dovedit e recunoscut mai oşor. despărţit. ac-va-riu. de timp. 4 – că nu ţi-a fost…prieteni.durabil. Sinonime: amici.: – PV.c. V. ai câştigat simpatia lor..... despărţire. VI. Din cauza acestui prieten. de timp. cu prepoz. ne revedem. hot. c. VII.. SB: Se ştie când va veni.. (nedespărţit) . a se aduna. c. Ac. adjective: mirat. Ac. a iradia. 4 – nu au fost prieteni – PN. CI: Se gândeşte când îi va restitui . obstacol. neprietenos. Ajutorul de la un prieten este de nepreţuit. atr. masc. ar-le-chin.cz. N. 3 – au dovedit b) Propoziţii: 1 – Unii…se miră. a III-a. de timp. masc. IX.. 2 – de ce te desparţi…în clipa. VIII. – atr. 3 . neacc. ar-mis-ti-ţiu. dic-ta-tu-ră. du-hov-nic. breas-lă. cartea. El doreşte să vorbească despre ce a realizat. morală. La despărţire i-au dat lacrimile.. III. ind. prieteneşte..c. a se decide. a-bra-ca Repulsie. am-nar. Faptul când va sosi mă interesează. a se împrieteni. Substantive: mirare. adj.c. tea-tru. când a venit la noi să Pri-e-te-nos. CD: Ştiu când va sosi. Analiză: unii: adj. X. amprentă. a se despărţi: despărţire. nedespărţit. acţiune. enclit. 27 I.. adj..ATR (2). a) Predicate: 1 – se miră – PV. despărţitor. 4 – CD (3). pron. de dânşii: pron. XII. simplă în. pers.. straniu. pers. în clipa: subst.. sg.

M. Nu este greu de învăţat. dar m-am convins că nu oricine poate a-şi lămuri exact problema. Am vorbit despre al Răsplata vei avea-o neîntârziat şi succesu-ţi va fi deplin când te-or doilea. Din când în când te-am mai sunat. XIV. PR. Construiţi: Din cauza aceloraşi. SB. Subordonate: (SB – PP . Este vai de elevul leneş. . Vorbii cu câţiva.F). nu-mi mai aduceţi explicaţii inutile. CD. lăuda ai noştri. XV. Fiindcă m-am convins cine-i de vină. am întârziat.XIII.

sintactică). stolnic (slavă). cop. X. verb. neomenie. Sunt pleonasme pentru că: dună îns. sg. -ea. plăcere. a) Predicate: 1 – este aceea – PN.. subiect. te: pron. 3 – ATR (2). PV. 3 – a venit b) Propoziţii: 1 – Cea mai…aceea. N.. în vederea alegerilor”. laudă este (ă-e: hiat în fonetică şi jumătate. 28 I. laudă – elogiu.. la omul (a-o). afirmat.. act. omeneşte. rel. a veni – a sosi. sg. 4 – să răpuie – PV. sg. 4 – să te răpuie. rel. dir. pron. intranz. III. electoral îns. a fi.. 2 – porneşte – PV. a ecraniza îns. neplăcere. Preot care elev a întârziat. . N. conj.. fem. -ai.. act. Analiză: laudă: subst. Sinonime: plăcut – frumos. 2 – ATR (1). serdar (turcă). neomenesc. II. om: a omeni. III. sg. neplăcut. a fi omul lui Dumnezeu. refl. Plăcut: a plăcea.: Este plăcut să memorezi poeziile. fem. conj. caimacan (turcă). omenie.. neomenit.. a venit…pentru a te răpuie.. conj. subiect. lăudăros. să răpuie: verb pred... omul…venit. vreau (eau). lăudare... de vânt în zonele nisipoase” . c) Felul lor: 1 – PP. “a turna un film pe baza unui scenariu ” . XI. omenesc. neomenos. din om în om.. V. triftongi: lupoaică (oai). omuşor.. Ac. Ca de la om la om. adj. neart:. deşteptării noastre…. VII. Este vai de voi de nu învăţaţi! Şi-a luat doar o jumătate de pâine. Pârcălab (magh.. Aceea…pornită. omenire. ce a (e-a). laudă: a lăuda..FIŞA NR. sg. omenos.: Am aflat Construiţi: Părinţii ai căror copii învaţă sunt fericiţi. dem. a III-a.. prin pron.. VIII. afirmat. nomin. 4 – F (2). III. a face pe cineva om. tranz.). expr. simplu. II. omenit. com. VI. aceea.. a veni – a pleca. este aceea (e-a).. prez. şi nume pred. Ioan (ioa). relăudat.. care: pron. “privitor la alegeri. lăudat. c. hiat: a-u. neomeneşte. format din verb.. omuleţ. este aceea: pred. Adv. “movilă mică de nisip formată antonime: plăcut – dizgraţios. cneaz (rusă). Este lăudat mereu de nu ştiu cine. N. laudă – critică. IX. prez.. de depărt. a IV-a.: Te-ai descurcat şi singur în situaţia aceea. un om Diftongi: –ea. pers. ind. nelăudat. neacc. 2 – care…de la omul. IV. pron. pred. 3 – ce a venit.

dinamism. departe. uitare. Vie de cicatriza. diurn. CI. inegal. CSV. Caritabil. busculadă. SB. În mină lucrează mulţi mineri. a conduce. Subordonate: CNS. decadă. XV. dificultate. purificat. a coborî. vrea să mă vadă. XIV. a se Vesel. Încă-i vie pasărea ce-a prins-o ieri. ireal. neclar. tragedie. . Avea o mină tristă din cauza celor întâmplate. fals. XIII. ATR. destin. baraj. În baie lucrează mulţi mineri. Vara mergem adesea la baie.XII.

al-fa-bet. VIII. Subordonate: PR. II. prepoz. a expune.. colosal. subiect. Verb la mod pred. IV. 3 – (dar) poate – PP. contagios. A-cro-ba-ţi-e. a) Predicate: 1 – poate – PV. 4 – SB (3). III. etern. Ac. parte: subst. verb. fem. mama a aprins focul. A încarcera. pos. simplu. an-al-fa-bet.. L-am atins din greşeală şi-a căzut. N.CNS). SB. Atinge-mă cu altceva mai bun!. neg. nimeni: pron. săturat de aşteptat. 29 I. neart. masc. Carnetul care este al elevului este pe bancă. 2 – să n-aibă nevoie – PV. XIV. Analiză: poate: adv. 4 – că fiecăruia…din el. atr. sub-li-nia. subiect.. Carnetul de elev este al meu.. V. tău: adj.FIŞA NR. greşit. Zicându-se că el e vinovatul.. din el: pron. S-a aprins în el flacăra studiului. N.. Fiind frig în casă. Totul îmi foloseşte în viaţă. atr. Am discutat despre întâmplarea de ieri. Aspiră la mai mult în viaţă.: Se pare că vremea se îndreaptă. sg. IX. facultatea când vei deveni student. ca-rac-ter. (SB – PP . frecvent. 4 – trebuie – PV. III. X. XI. maliţios. inutil. 2 – SB (1). pron.. 3 – poate b) Propoziţii: 1 – Poate. partea…care îl interesează. au Se gândeşte a renunţa la idee.. c) Felul lor: 1 – PP. Alţii Este bine să-ţi revezi oraşul în care ai aflat că te-ai decis să urmezi Să n-aibă nevoie…de ceea ce ai scris. Cartea este necesară pentru sunt mai înţelegători.. –PV. A aspirat prin casă. Îmi vine să-mi iau câmpii!... emul.: El poate învăţa şi singur. . cti-to-ri-e.. XIII. pred. sg. Am discutat despre ce s-a întâmplat ieri. a a-fec-ta. a-u-to-ri-ta-te.. 2 – că nimeni…tău. adj.PR). culpabil. S-a plictisit privind pe fereastră. Poate învăţa zilnic. Poate să înveţe zilnic. Cartea nici unui elev nu e pe masă. Elevii silitori sunt apreciaţi continuu. VI. Ai tăi sunt intransigenţi cu tine. XII. pers. VII. M.. (PP – SB .. Cei doi elevi nu sunt vinovaţi. pred. a cul-ti-va. pron. neutru. S-a A putea citi această carte nu e greu. cir-cum-stan-ţi-al. sg. com. verb la mod nepred. 3 – PP. Ac. Construiţi: Ştiu care carte ţi-o doreşti.

XV. Nu este bine cum ai procedat.aceia. Sună a gol! A primit un nou gol! . El este silitor. În acest lac pescuiam adesea. Datoria noastră este de a învăţa. Am luat lac pentru parchet. În această lună luăm vacanţă. A făcut curăţenie lună!.

. adj. revenit. afirmat. 30 I. botgros.c. eronat.: Acesta era un gând ascuns al lui. N. careva. prez. 2 – că vine de sus gândul. Nume pred. simplu. a reuşit. hot. necrezut. drapel.. 4 – b) Propoziţii: 1 – Crezi. c. art. sg. a III-a. nesimţire. T. 4 –PRED. certitudine. necredinţă. adjective: crezut A citit un roman de aventuri. Din roşu s-a făcut galben. subiect: Care a învăţat. credibil.. (necrezut). III. încredinţat. pe care: pron. încrezut. verb.. Ac. (3). pred. SB. încredere. a IV-a. a simţi: simţire. simţire.. nume pred. încrezător.: N-am aflat care film ţi-a plăcut cel mai mult. a dobândi. rel. intranz. Cântă – cântă.. a simţi – a ignora.. . Analiză: crezi: verb pred.. II.. Nu învaţă nicicum.de cauză: Din binevoitor. c. 3 – ATR (2). De. Vino şi tu pe la noi!..: Avea un gând al lui ce nu-l mărturisea. nesimţit. credincios. oricare. Supl. c) Felul lor: 1 – PP. cauza gândului ascuns a suferit mult. percepe. 3 . neavenit. cumsecade. simţit. plec. c. Câmpulung. dir.binefăcător. XIII. antonime: a crede – a nu crede..FIŞA NR.. VIII. credibilitate. Subordonate: CSV. conj.. onest. dir. a venit – PV. afirmat. A crede: credinţă. fortuit. ind. crezământ. subiect.nu simţi – PV. atr. venit (revenit). X. 3 – pe care nu-l simţi... a veni: venire. com. Sinonime: a crede – a fi de acord. XI. De nu vii.. conj. comp. mână – mână. Hai la noi!. simţit (resimţit). a veni – a pleca. VII. act. XII. 2 – CD (1). sg. era – era. venit.. Mi-a trecut prin gând să te sun. necredincios. În ciuda ploii. De cine ai fost Detaliu. invitat?.: Ştiu care este vinovatul. venire. CD. resimţit. act.. enclit. Vino-ţi în fire până nu este prea târziu!. untdelemn. perf. a simţi – a Substantive: credinţă (încredere). pred. cardinal.. gândul: subst. a) Predicate: 1 – crezi – PV. IV. destin. II. n. CI. sg. IX. 4 – cum a venit. Nici cum am procedat eu nu i-a convenit. VI. a veni – a sosi. III.. simţitor. aşa este el!. XIV. tranz. ind. pisc. 2 – vine – PV.. credul.. a venit: verb pred. Mă bate gândul să te vizitez. tot a venit. Construiţi: Am plecat la vânătoare. verb. fiecine. V.

XV. comportare plină de deferenţă. virtuoz al pianului. Altă dată importantă pentru el este şi 4 iunie. Dependenţa de un drog. Du-ne şi pe noi să desenăm acele dune.Altădată era mai săritor. . plăteşte în numerar. a insera un fragment.

Gugui. 1970. 5. 13. Gramatica limbii române. Sintaxă. S. S. Stilistică. Avram. M. 1990. L. Bucureşti. 16. Norme şi exerciţii. Latine dicta.. Felecan. Dicţionarul explicativ al limbii române. 1985. 17. Gh. 1999. Dicţionar de cuvinte recente. Editura Academiei. 1996.BIBLIOGRAFIE 1. 1976. 8. Alexandrescu.. Graur. Cum scriem cum pronunţăm corect.. Ortografia în şcoală. 19. 1969. M. Sfîrlea. EDP. Editura Ştiinţifică. Graur. A. Sintaxa limbii române. Beldescu. Citate şi expresii latineşti.. Tiraj nou. Editura Vox. Dicţionar de paronime.. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti. Bucureşti. Oradea.. Editura Academiei. Dicţionar de omonime. 12. Limba română. N. 1984.. Dicţionar de cuvinte..Vulişici.. expresii. Bucureşti.. Alexandrescu. Bucureşti. M. Dimitrescu. Ciobanu.. Gramatica pentru toţi. Lexic. Wojicicki. F. 14.. J. Bucureşti. Norme şi exerciţii. Dicţionar de pleonasme. 1995. Dicţionar de expresii şi locuţiuni ale limbii române. Bucă. citate celebre. 10. 1995. G. 20. Dicţionar enciclopedic ilustrat. Berg. 1986. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Gh. Bucureşti. 3.. Felecan.. Bucureşti. Bucureşti. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Semnele ortografice şi de punctuaţie în limba română. Bucureşti. Morfologie. Gh. Bucureşti.. 11. ediţia a II-a... Dicţionar de cuvinte călătoare. Drincu. 18. 1978. Editura Academiei. Editura Vox. 7. 2. Al. Constantinescu. 1995. N. Editura Ştiinţifică. Al.. Capcanele limbii române. 1972. Editura Cartier. 1995. 1966. vol. 6. I –II.. Vinţeler. G. Editura Coresi. Fonetică.. 1973. Editura Imprimeriei de Vest. M. 9. Bucureşti. 4. Chişinău. Duda. . Editura Albatros. Bulgăr. Bucureşti. 1983. Bucureşti. 1998. Bucureşti. Bucureşti. 1992. revizuită şi adăugită. G. Angelescu... I. Dicţionar de antonime al limbii române. Editura Vox. O. Bucureşti. Bulgăr.. Bucureşti. Editura Albatros. Editura Albatros. Editura Niculescu. Editura Albatros. FL. Editura Enciclopedică. Dicţionar de cuvinte derivate al limbii române. Bucureşti. 15.

. G. Şerban... Elemente de analiză gramaticală. Dicţionar uzual de neologisme. ortoepic şi de punctuaţie. Creangă. L. Bucureşti. (f. 27. 24. EDP. Editura Academiei. N. Editura I. Romalo. Ediţia a II-a. Structura morfologică a limbii române contemporane. Iaşi. Timişoara. Marcu. 1967. Dicţionar de neologisme. Al.. Mihăescu. Aeterna latinitas. 1986. 1973. Hristea. Dicţionar de sinonime. V.. N. N. Ediţie îngrijită şi prefaţată de B. Cugetări. Editura Polirom. Niculescu.a). Norme gramaticale şi valori stilistice. Bucureşti..O. Fonetica. 1997. Univers enciclopedic. 1982. Dicţionar al greşelilor de limbă. Sinteze de limba română. M. 1982. Bucureşti. D. Munteanu. 25. Neamţu. 1996.. Editura Albatros. Editura Augusta.. 31.. Editura Saeculum I.. 1986.. 1972. (coord. Iorga.. G. Ediţia a III-a. Bucureşti. Seche... Marcu. R. 35.. Graur. 1980. EDP. C. L.. Editura Academiei. Uritescu. Guţu. 1989. Fl. Cureteanu. Aspecte ortografice controversate. Theodorescu. Seche. Munteanu. I.21.). Iordan. Uritescu. Editura Tineretului. V. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1978. Bucureşti. Bucureşti. S. Editura Academiei. Mihăescu. Bucureşti. Bucureşti. Romalo... E... 1997. 99 de confuzii / distincţii. Editura Ştiinţifică. Bucureşti. Predarea ortografiei în gimnaziu. Guţu. 33. M. Bucureşti. Th. 1984. I.. Maneca. Al. Bucureşti. 34.. Îndreptar ortografic. Nica.. 36. 1996. Corectitudine şi greşeală. 26. Uţă. Bucureşti. V. 28. Mică enciclopedie a gândirii europene în expresie latină. 30. . G. Cum e corect?. Bucureşti. N. 32. Fl. Preda.. 23. 22. 29... Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->