TEME PROIECTULUI SURSE DE POLUARE A AERULUI

CUPRINS

Cap. 1 Generalitati 1. Conpozitia normala a aerului……………………….……………………3 2. Surse de poluare a aerului…………………………….………………….4 Cap. 2 Poluantii aerului 1. Natura agentilor poluanti…………………………………………………9 2. Clasificarea surselor de poluare a aerului……………………………….10 3. Efectele nedorite ale poluantilor………………………………………...12 Cap. 3 Calitatea aerului 1. Monitorizarea calitatii aerului……………………………………….…..17 Bibliografie………………………………………………………………….....21

2

ARGUMENT Terra. atat de interesanta si de misterioasa. exercita o presiune accentuata. care practic nu au nici o influenta asupra organismelor vii. Intelegem prin poluarea aerului prezenta in atmosfera a unor substante straine de compozitia normala a aerului care in functie de concentratie si/sau timpul de actiune provoaca tulburari ale sanatatii omului. “Planeta Albastra”. cripton. afecteaza flora si fauna sau altereaza mediu de viata al omului. radon. Rezulta din aceasta definitie ca – pentru a fi considerati poluanti – substantele prezente in atmosfera trebue sa exercite un efect nociv asupra omului sau a mediului sau de viata. biosfera(plantele. din ce in ce mai intense si mai complexe. unicul suport al vietii. litosfera(rocile si invelisul terestru). spre regret. argon. heliu. Aerul este un amestec de azot si oxigen necesar activitatii vitale a organismelor aerobe. 3 . duce la crearea unui impact antropic si tehnogen negativ asupra calitatii aerului. hidrosfera(invelisul lichid). xenon. creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu.Activitatile umane. fara precedent in trecutul planetei noastre. Dar dezvoltarea societatii umane. se gaseste intr-un moment critic al existentei sale. inclusiv a oamenilor. hidrogen. vapori de apa si alte particule. animalele si omul). asupra tuturor invelisurilor terestre: atmosfera(invelisul gazos). Acest amestec contine si o cantitate neinsemnata de alte gaze: neon. bioxid de carbon.

Restul de circa 0. Primele tulburari apar in jurul concentratiei de 3% manifestata prin tulburari respiratorii (accelerarea respiratiei).09%. Din punct de vedere sanitar prezinta importanta oscilatiile in concentratie ale oxigenului si bioxidului de carbon. % atmosfera uscata): azot 78. Pe masura ce creste concentratia in aerul atmosferic. oxigen 20. efectul fiind determinat de scaderea presiunii partiale la nivelul alveolei pulmonare. Bioxidul de carbon intilnit in atmosfera in proportie de 0. intervine si solubilizarea lui in plasma sanguina datorita presiunii partiale crescute. bioxid de carbon 0. alterarea schimbului de gaze (O2 si CO2) si a procesului de oxigenare a singelui.03%. apare apoi cianoza.92%. la autointoxicare se asociaza intoxicatia exogena.Cap. Compozitia normala a aerului Compozitia normala a aerului cuprinde (in vol. cit datorita autointoxicarii organismului. Initial apare o crestere a CO2 din singe (hipercapnie) mai putin datorita patrunderii lui din aerul exterior. xenon.03% nu produce tulburari manifeste decit in situatiile in care este impiedicata trecerea gazului din singele venos in alveola pulmonara si eliminarea lui prin aerul expirat.01% este alcatuit din alte gaze ca neon. heliu. Acest amestec de gaze reprezinta peste 99. substante cu rol deosebit in schimbul de gaze de la nivelul plaminului. urmata de tulburari respiratorii si circulatorii insotite de fenomene legate de dezechilibrul 4 . La acestea se adauga proportii variabile de vapori de apa (in medie 0.99% din compozitia aerului.95%. radon. hidrogen. Fenomenele care apar sunt fenomene de hipoxie sau anoxie. metan. argon 0. ozon. Oxigenul poate influenta sanatatea prin scaderea concentratiei lui in aer si prin scaderea presiunii atmosferice.2 – 3%). kripton. 1 Generalitati 1. gravitatea lor fiind dependenta de gradul de scadere a presiunii partiale. De fapt fenomenele toxice apar in momentul in care presiunea partiala a CO2 din aer creste atit de mult incit impiedica eliminarea acestui catabolit.

2. vapori sau gaze daunatoare organismelor vii. în unele regiuni ale Globului. care se disperseaza asupra vegetatiei. se combina cu apa din atmosfera si dau ploile si ceturile acide. Poluantii au tendinta de a se gasi numai in anumite zone. lichide.Acesti poluanti au efecte directe asupra sanatatii. Fenomenul este cunoscut sub numele de poluarea aerului si consta în impurificarea atmosferei cu substante solide. Surse de poluare a aerului Din cauza intenselor activitati economice. Poluantii sunt preluati de curentii de aer. solurilor si apelor. Poluantii din aer pot fi substante straine de compozitia normala a aerului sau substante care intra în aceasta compozitie si care în functie de concentratie si timp de actiune exercita un efect nociv asupra omului sau mediului. Pentru determinarea gradului de poluare a aerului se folosesc aparate speciale. Funinginea si dioxidul de sulf sunt poluantii primari produsi in principal prin arderile de combustibili fosili in centralele energetice. iar pe de alta parte se încarca cu substante daunatoare vietii.acido-bazic. Monoxidul de carbon si oxizii de azot sunt principalii poluanti emisi de arderile de combustibil. aerul îsi micsoreaza procentul de oxigen pe de o parte. In fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intra in compozitia atmosferei prin aceste procese. precum petrolul si carbunele. Industria-sursa de poluare 5 . in special asupra sistemului respirator.

cazand din nou sub forma de particule mai fine decat poluarea atmosferica masurabila in locurile de emisie.Industria este. e cunoscut faptul ca in jurul uzinelor metalurgice in perimetrul a 30-40 km in sol e crescuta concentratia de ingrediente ce intra in compozitia degajatilor aeriene a acestor uzine. Procesele de productie industriala. substantele gazoase. gazele de esapament provenind din focare se raspandesc local sau la distante medii. In functie de inaltimea furnalelor si de conditiile atmosferice. lichide si solide sunt eliberate in atmosfera de furnale. Emisiile sunt substante eliberate in atmosfera de catre uzine. Procedeele de productie industriala elibereaza emisiile. Transporturile-sursa de poluare 6 . . la momentul actual.uneori chiar si mari . In momentul procesului de combustie. Degajarile industriale in ultima instanta nimeresc in sol. principalul poluant la scara mondiala. care se redepun in cazul in care nu exista filtre pentru epurarea gazelor reziduale. Substantele specifice sunt atunci eliberate si pot provoca local catastrofe. sau alte centre.

diferentele de concentratii depinzand de intensitatea traficului si posibilitatile de ventilatie a strazii. chiar pentru gazele cu densitate mica si mare capacitate de difuziune in atmosfera. compusii organici volatili (benzenul). construite pentru transportul rapid. Los Angeles este o aglomerare urbana-suburbana cladita pe o coasta deluroasa. dare care este de obicei congestionat de trafic. iar in unele localitati ajung chiar si pana la 90%.Transporturile sunt. Poluarea aerului relizata de autovehicule prezinta doua mari particularitati: in primul rand eliminarea se face foarte aproape de sol. metanul si altele. fapta care duce la realizarea unor concentratii ridicate la inaltimi foarte mici. plumbul. In al doilea rand emisiile se fac pe intreaga suprafata a localitatii. Astfel. o alta importanta sursa de poluare.A. Smogul produs de gazele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o problema continua a poluarii Eruptiile vulcanice-sursa de poluare 7 . Los-Angeles-ul face legatura intre regiunile sale prin intermediul unor mari autostrazi de otel si beton. natura. sunt un factor poluant care este luat din ce in ce mai mult in seama. Volumul. 60% din totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule. avand in vecinatate la sud si la est Oceanul Pacific. Autovehiculele care functioneaza cu motor cu combustie. o parte a orasului cu aproximativ o treime din populatia orasului. si concentratia poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul. Muntii se intind la est si la nord. hidrocarburile poliaromatice. Orasele mari sau aglomeratiile urbane dense sunt afectate in mare masura de transporturile cu eliberare de noxe. dupa cum bine stiti. pe primul rand se situeaza gazele de esapament.U. in S. de natura combustibilului si de conditiile tehnice de functionare. dioxidul de sulf. la mari viteze. azbestul. de asemenea la nord se gaseste San Fernando Valley. formate dintr-un numar foarte mare (sute) de substante. Ca substante care realizeaza poluarea aerului. Dintre aceste substante poluante sunt demne de amintit particulele in suspensie.

impiedicand dispersia energiei radiate de Pamant catre univers si contribuind in acest fel. care sunt retinute in atmosfera perioade lungi de timp.o importanta sursa de poluare aer. impreuna cu vaporii de apa. ridica de pe sol o parte din particulele ce formeaza "scheletul mineral" si le transforma in suspensii subaeriene. Aceste pulberi se presupune ca au si influente asupra bilantului termic al atmosferei. schimba local nu numai micro si mezorelieful zonei in care se manifesta. praful vulcanic si alte numeroase gaze. ca urmare a 8 . produs de cresterea concentratiei de CO 2 din atmosfera. Depunerea acestor suspensii. Terenurile afanate din regiunile de stepa. la accentuarea fenomenului de "efect de sera". pierd partea aeriana a vegetatiei si raman expuse actiunii de eroziune a vantului. Vanturile continue. in perioadele lipsite de precipitatii. unde formeaza nori grosi.Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi. care pot pluti pana la mari distante de locul de emitere. Furtunile de praf-sursa de poluare Furtunile de praf sunt si ele un important factor in poluarea aerului. Cenusile vulcanice. lichizi si solizi care. sunt suflate in atmosfera. de durata. dar exercita influente negative si asupra puritatii atmosferice. Timpul de remanenta in atmosfera a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetatori apreciaza ca. cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra provine din activitatea vulcanica .

A. Cercetari recente. Cauza cresterii zi de zi a pretului este restrangerea suprafetelor de padure. Oklahoma si Colorado. fie ca vrem. o furtuna a produs erodarea unui strat de sol cu o grosime de 12 .5 milioane hectare de paduri tropicale. Astfel. dupa o succesiune de ani secetosi. se produc atunci cand umiditatea climatului scade natural sub pragul critic.25 mm pe o suprafata de 400 000 km 2 . au izbucnit incendii devastatoare chiar si in padurile Frantei si ale Poloniei.procesului de sedimentare sau a efectului de spalare exercitat de ploi. in 1983. Se pare ca situatia climatica din deceniul 80 a extins mult suprafetele de paduri vulnerabile la incendii pe intregul glob. din satelit. numai pe teritoriul tarii noastre s-au depus circa 148 milioane m 3 de praf. fie ca nu. Astfel. chiar si in zonele temperate. In 1928. Furtuni de praf se produc si in alte zone ale globului. se pare ca desertul Sahara inainteaza in fiecare an cu 1. Fenomenul este deosebit de raspandit. o sursa de poluare. in mai 1934.5 pana la 10 km. In coasta de Fildes. In anii deosebit de secetosi. Norii negrii. numai intr-o singura zi. Evaluarile facute cu acest prilej au aratat ca. focul a distrus circa 450 000 ha. in general. in 1992. un vant de o violenta neobisnuita a produs un intens proces de eroziune eoliana pe teritoriile statelor Texas. are un ritm de crestere mai mare decat alimentele. iar ca pret. mai ales in zona tropicala. in unele locuri. in multe tari in curs de dezvoltare. din cantitatea Incendii naturale-sursa de poluare Incendiile naturale. desi. lemnul de foc este la fel de vital ca si elementele. Activitatile "casnice" sunt. a fost distrusa prin foc o mare suprafata de paduri si circa 10% din plantatiile de cacao. gradul de umiditate al padurilor din aceasta zona nu este de natura sa favorizeze izbucnirea incendiului. situata in zona precaspica. Kansas. au aratat ca eroziunea eoliana numai de pe continentul African ajunge la 100-400 milioane tone/an. in timpul aceleiasi secete.. Astazi. pe insula Borneo a Indoneziei si Malayesiei au avut loc 7 incendii care au mistuit circa 3. dupa ce au parcurs 2/3 din teritoriul S.U. In acest context. se produc dese incendii ale padurilor. Multe tari care fusesera candva exportatoare 9 . o importanta sursa de fum si cenusa. care cuprindeau circa 300 milioane de tone de praf. iar in Ghana. au intunecat Washington-ul si New York-ul si s-au deplasat mai departe catre Atlantic. La sfarsitul anului 1982 si inceputul anului 1983. la 26 si 27 aprilie. asa cum este si tara noastra. se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate.

ca in aceasta tara.. s-a produs o orientare spectaculoasa catre folosirea lemnului. La dimensiune mai mare. Natura agentilor poluanti Din punct de vedere al naturii acestor poluanti. care se apreciaza ca pot fi cancerigene. 10 . dupa 1973.A.U. Dar nu numai pentru aceste tari consumul de lemn este o necesitate. a sporit de doua ori. Vanzarile anuale de sobe. Acest sistem dispers se clasifica in functie de dimensiune si comportare in atmosfera.suspensii mai mari de 10 mm.de material lemnos.A.001mm. ci si cantitati enorme de carbuni. petrol. tari ca Suedia. lemnul de foc constituie o necesitate legata de satisfacerea consumurilor energetice. incat sistemul dispers practic nu se poate constitui. in 3 categorii: . in sectorul casnic. in S. Chiar in S. aceasta cantitate asigura doar 3% din consumul de energie. si gaze naturale. pentru tarile in curs de dezvoltare.U. Danemarca. sedimentand in atmosfera imobila cu viteza uniform accelerata si care au putere de difuziune mica. in masura in care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier.A. folosirea energiei obtinute din lemn. in politica lor economica. reducerea consumului de petrol si. iar dimensiunile sub 1 mm fac parte din domeniul dispersiilor moleculare. iar in 1981 s-au vandut pe teritoriul Statelor Unite circa 2 milioane de sobe pentru incalzirea locuintelor cu lemne. si India se ard anul circa 130 milioane de tone de lemn de foc. au devenit importatoare. de exemplu. cresterea contributiei energetice a lemnului de foc. In S. Acestea au stabilitate mica in aer. Fumul emis de sobele cu lemne are o culoare albastra fumurie si contine o cantitate insemnata de materii organice. ei pot fi clasificati in doua grupe: Suspensii sau aerosoli care sunt formati din particule lichide sau solide de dimensiunea cuprinsa intre 100 mm si 0. au sporit de noua ori. Deci. in timp ce in India. Cap. intre 1972 si 1979. acolo unde pretul altor surse de energie a crescut considerabil. 2 Poluantii aerului 1. in compensatie. aceiasi cantitate asigura 25% din consum. Se apreciaza. stabilitatea in atmosfera este atat de redusa. Dar in scopuri casnice nu se ard numai lemn. Finlanda au ca obiectiv.U. din care rezulta de asemenea substante toxice.

constituind unul dintre cei mai raspanditi poluanti. Radiatiile. Se caracterizeaza prin faptul ca in aer imobil sedimenteaza cu viteza uniforma conform legii Stokes. Din acest punct de vedere se clasifica in pulberi toxice (care determina manifestarile patologice specifice substantei toxice componente) si netoxice. sa schimbe starea de agregare a substantelor gazoase. fotodinamice. Particulele in suspensie mai mici de 5 – 10 mm putand ajunge in cursul respiratiei pana la nivelul alveolei pulmonare constituie asa numitii "aerosoli respirabili" cu potential nociv ridicat. frecarea fata de moleculele de aer anuland acceleratia. Clasificarea surselor de poluare a aerului 11 . pot duce prin reactii fotochimice la transformari chimice importante.1 mm. Capacitatea de difuziune a acestor aerosoli este foarte mare. infectante si fibrozante.suspensii cu diametrul cuprins intre 10 mm si 0. au stabilitate mare in atmosfera. ci – fiind de dimensiune coloidala – se deplaseaza cu miscari browniene. diferite si ele ca natura si in functie de aceasta pot exercita efecte iritante. cat in primul rand de caracteristicile fizice ale atmosferei. este de mentionat ca importanta sanitara au in special ultimele doua categorii prin faptul ca particulele mai mari de 10 mm se retin – in cursul respiratiei – in caile respiratorii superioare si se elimina repede din plamani. stabilitatea acestor aerosoli este mai mare. Foarte diversi din punctul de vedere al naturii chimice. in atmosfera imobila nu se depun. Cei lichizi sunt reprezentati de gaze sau vapori condensati in atmosfera sau dizolvati in aerosolii de apa atmosferica (ceata). Stabilitatea in atmosfera este foarte mare. cancerigene. Temperatura crescuta creste volatilitatea.suspensii de dimensiune mai mica de 0. cat si natura chimica si dimensiunile. similara cu cea a gazelor. iar cea scazuta favorizeaza condensarea si trecerea din starea gazoasa in cea de aerosol. 2. alergizante. ca si puterea lor de difuziune. Gazele si vaporii toxici reprezinta poluantii prezenti in atmosfera sub forma gazoasa. Foarte diferite ca dimensiuni si natura chimica. Un exemplu dintre cele mai cunoscute il reprezinta ceata acida care se formeaza in zone intens poluate cu oxizi de sulf. Pe langa semnificatia de ordin fizico-chimic pe care o prezinta aceasta clasificare. Umiditatea crescuta. Aerosolii poluanti pot fi – din punct de vedere al starii de agregare – solizi sau lichizi. Efectul asupra sanatatii este de asemenea foarte divers. Aerosolii solizi sunt reprezentati de pulberi. aprecierea nocivitatii nu se face complet decat determinand atat cantitatea. in special ultravioletele. de asemenea poate prin dizolvarea in vapori de apa condensati..1 mm. Acestea din urma. precum si mare putere de difuziune. . Ambele aceste caracteristici depind mai putin de natura chimica a substantei.

De asemenea între sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice. etc. iar utilizarea energiei solare constituind o rezerva a viitorului. Sursele stationare cuprind procesele de combustie si procesele industriale diverse. poluarea produsa de procese naturale de descompunere în sol a substantelor organice. Principalii combustibili folositi în prezent si care vor fi folositi si în viitorul apropiat sunt combustibilii fosili (carbune. energia atomica furnizand înca o proportie redusa din totalul energiei necesare. pentru realizarea energiei calorice necesare încalzirii sau pentru incinerarea reziduurilor. Procesele de combustie – arderea combustibilului pentru obtinerea de energie – sunt folosite în scopuri industriale (centrale electrice. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului. gaze naturale). fenomen care s-a observat si în tara noastra. petrol.Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate în doua grupe: surse naturale si surse artificiale (rezultate din activitatea umana). Sursele artificiale sunt mult mai importante. Carbunele constituie combustibilul cel mai frecvent folosit. În anumite conditii meteorologice s-au semnalat transporturi masive de praf de sol pana la distante apreciabile de locul de producere. în procesele de ardere utilizandu-se frecvent si carbune inferior. Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat în mod exceptional poluari importante ale atmosferei. în primul rand procesul de industrializare si urbanizare. în apropierea unor zone aride sau de desert. etc. Rezulta deci din aceste procese de ardere o cantitate de produsi secundari care intra în compozitia fumului si care sunt emisi în atmosfera.). existand rezerve mondiale importante. incendiile din paduri. substante practic lipsite de nocivitati considerabile. Tipurile de carbune cu putine impuritati sunt relativ scumpe. Teoretic printr-o ardere completa a unui combustibil pur ar rezulta numai bioxid de carbon si apa. prezenta impuritatilor depinzand de gradul de puritate . Aceste surse de poluare a aerului pot fi clasificate în surse stationare si surse mobile. emanatiile de gaze din sol. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omului. progresul societatii. avand drept fenomen de însotire poluarea mediului – implicit si poluarea aerului. În practica însa nici combustibilii nu sunt puri si nici procesul de ardere nu este complet. Fumul rezultat contine atat suspensii – 12 . Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si asupra sanatatii populatiei. Cantitatea lor este cu atat mai mare cu cat combustibilul contine mai multe impuritati si arderea este mai putin completa. înmultirea acestora constituind cauze pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. ridicate de vant pana la o anumita altitudine. Exista o varietate mare de tipuri de carbune folosite.

precum si suspensii continand carbon si cenusa bogata în sulfati. continutul de carbune. siliciu. precum si – în cantitati variabile – zinc. Efecte similare au fost semnalate si in Europa. De mentionat ca în momentul arderii se pot forma hidrocarburi policiclice cu efect cancerigen. Principalii poluanti emisi în atmosfera sunt oxizii de azot. care condenseaza repede pe particulele în suspensie. în functie de calitatea arderii. depinde de tipul si calitatea arderii. Cresterea pe scara mondiala a consumului de petrol si carbune inca din anii ’40 au condus la cresteri substantiale de dioxid de carbon. Nivelul pH-ului sau aciditatea multor lacuri din acele zone a fost dramatic deteriorata de aceasta ploaie acida astfel ca intreaga populatie de peste din lacurile respective a fost distrusa. ce permite energiei solare sa patrunda in 13 . Efectele nedorite ale poluantilor Inaltele cosuri de fum pe care le folosesc industriile si filtrele lor nu indeparteaza substantele poluante doar prin propulsarea lor in straturile inalte ale atmosferei. precum si alte substante printre care sunt de mentionat seleniul si vanadiul. cauzeaza ploi acide in statul New York. În mod constant.formate din carbune si cenusa – cat si gaze. Emisiile de dioxid de sulf si reactiile de formare ale acidului sulfuric pot fi de asemenea responsabile pentru atacul asupra stancilor si a rocilor la mari distante de sursa de poluare. in locul unde se produc. se emit în atmosfera oxizi de azot la care se pot adauga. în timp ce continutul de cenusa si bioxid de sulf în primul rand de calitatea carbunelui. oxidul de carbon. Valoarea economica ridicata precum si rezervele mondiale limitate fac însa ca gazele naturale sa fie tot mai putin utilizate pentru combustie. bioxidul de sulf (dependent de concentratia sulfului în petrol). hidrocarburi si . 3.uneori – particule în suspensie. seleniu. asa ca se considera posibilitatea sa se reduca concentratia agentilor poluanti in arealul respectiv. Poluantii pot fi insa transportati la mari distante de locul originar al emisiei. Gazele naturale sunt combustibilul cu potentialul poluant cel mai redus. Suspensiile contin carbon. nichel. aluminiu. Gazele contin – pe langa vapori de apa – oxizi de azot. vanadiu. aldehide si alte hidrocarburi. oxid de carbon si oxizi de azot. oxizi de fier. pe langa bioxid de carbon si apa. hidrocarburi – printre care si hidrocarburi policiclice. Dintre poluantii principali emisi. acid fluorhidric. oxid de carbon. oxid de carbon. Efectul de sera ce rezulta din aceasta crestere de CO2 . Produsii de petrol reprezinta de asemenea combustibili frecvent folositi în procesele de combustie din sursele stationare. bioxid de sulf. New England si in estul Canadei. etc. Emisiile de sulf si de azot din America centrala si de est. cadmiu. si pot produce efecte adverse in alte areale.

în condițiile prezenței unor gaze cu efect de sera în atmosfera. dar reduce reemisia de raze infrarosii de la nivelul Pamantului. poate influenta tendinta de incalzire a atmosferei. Urmatoarea pondere o are dioxidul de carbon (9%). Gazele deja existente în atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamantului. O posibila marire a paturii de nori sau o marire a absortiei excesului de CO2 de catre Oceanul Planetar. o parte semnificativa a radiației va fi reflectata înapoi spre suprafața. rapoarte de cercetare ale SUA.atmosfera. care. Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece încat ar îngheta oceanele. inainte ca el sa ajunga in stadiul de topire a calotei glaciare. Pricipalele fenomene poluante 1. ar putea stopa partial efectul de sera. Oricum. Principalul element responsabil de producerea efectului de sera sunt vaporii de apa (70%). animalele si plantele ar muri. 14 . Efectul de sera Efectul de sera este procesul de încalzire a unei planete din cauza radiației reflectate de aceasta. În cazul atmosferei Pamantului. atunci este retinuta prea mult caldura si întregul pamant devine mai cald. iar oamenii. eliberate in anii ’80 indica faptul ca efectul de sera este in crestere si ca natiunile lumii ar trebui sa faca ceva in aceasta privinta. urmat de metan (9%) si ozon (7%). si poate afecta climatul global si prin acest lucru calota glaciara de la poli s-ar topi partial. efectul de sera a fost responsabil de încalzirea suficienta a acesteia pentru a permite dezvoltarea plantelor așa cum le cunoaștem noi azi. Însa atunci cand cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera. Termenul de „efect de sera” este folosit cel mai adesea în vorbirea curenta pentru a evidenția contribuția unor anumite gaze emise natural sau artificial la încalzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilitații atmosferei la radiațiile solare reflectate de suprafața terestra.

In acelasi timp cantitatea de dioxid de azot din atmosfera scade datorita faptului ca lumina solara cauzeaza descompunerea acestuia in oxid de azot si atomi de oxigen. Smogul fotochimic este o ceata toxica produsa prin interactia chimica intre emisiile poluante si radiatiile solare. si reactioneaza cu oxidul de azot pentru a produce dioxidul de azot. Smogul Smogul este un amestec de ceata solida sau lichida si particule de fum formate cand umiditatea este crescuta. Dupa unele estimari. Motivul este stratul de ozon deteriorat. Hidrocarburile se oxideaza prin reactia cu O2. Pe masura ce se apropie mijlocul zilei. numarul celor de afectiuni toracicepulmonare. rata mortalitatii poate sa creasca in mod considerabil in timpul perioadelor prelungite de expunere la smog. Smogul reduce vizibilitatea naturala si adesea irita ochii si caile respiratorii. iar aerul este atat de calm incat fumul si emanatiile se acumuleaza langa sursele lor. Atomii de oxigen combinati cu oxigenul molecular formeaza ozonul. 1. rezultate din procesele industriale. în zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat. care nu mai retine radiatiile ultravioletelor nocive. Aceasta combinatie produce un nor toxic de culoare galbuie cunoscut drept smog fotochimic. Din acesata cauza. este în continua crestere. Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua. Cel mai intalnit produs al acestei reactii este ozonul. si dupa toate asteptarile. Smogul apare adesea in zonele oraselor de coasta si este o 15 . cuplat cu un minimum de oxid de azot.Din acest motiv în secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad.5-4. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este în crestere. în special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf. concentratia de ozon devine maxima. mai ales cand procesul de inversie termica realizeaza un plafon de smog deasupra orasului. pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1. în special în randul copiilor si al batranilor. In asezarile urbane cu densitate crescuta. si se stie ca este cauza a mii de decese anual.5 grade C. In timpul orelor de varf in zonele urbane concentratia atmosferica de oxizi de azot si hidrocarburi creste rapid pe masura ce aceste substante sunt emise de automobile sau de alte vehicule.

adevarata problema a poluarii aerului in mari orase precum Atena. Smogul produs de gazele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o problema continua a poluarii.236. economic si industrial al Japoniei. aceasta fiind reprezentata de: industria textila. conform statisticilor facute in anul 1990. si industria usoara.631. chimicale. precum si o dezvoltata industrie. Industria este concentrata in zona Golfului Tokyo. aditional la acestea se mai dezvolta si industria usoara. spatiul cel mai mare de recreere al orasului. avand o populatie de 8. o parte a orasului cu aproximativ o treime din populatia orasului care este separata de Hollywood si de centrul orasului de Muntii Santa Monica si de Parcul Griffith. De asemenea. la mari viteze. Los Angeles. datorat emanarii de substante nocive in atmosfera in urma proceselor de productie. de asemenea la nord se gaseste San Fernando Valley. totodata.5 km de linii subterane cu aproximativ 645 km de linii. care fac legatura dintre diferitele parti ale orasului. Orasul este centrul cultural. Muntii se intind la est si la nord. acestea cuprinzand: industria grea (cu mai mult de doua treimi din total). sistemul va lega 36. precum si unul dintre cele mai populate orase ale lumii. industria alimentara si cea textila. cum sunt metrourile si trenurile de mare viteza. masini. textile. 2. Los Angeles este o aglomeratie urbana-suburbana cladita pe coasta deluroasa. Aceasta vasta dezvoltare economica implica si un grad ridicat al poluarii.construit pentru transportul rapid. extinzandu-se spre Yokohama. Tokyo. Totusi mai sunt prezente probleme in traficul rutier in anumite zone ale metropolei. se recurge la modernizarea sistemului de sosele pentru a se evita aglomerarile si blocajele rutiere. Mexico City este capitala statului Mexic. dupa statisticile din anul 1993.901 de persoane. metropola insumand 11. producand aproape o cincime din totalul de produse economice. avand in vecinatate la sud si la est Oceanul Pacific.faimosul sistem de sosele . Los Angeles-ul face legatura intre regiunile sale prin intermediul unor mari autostrazi de otel si beton . Un sistem de cai ferate orasenesc opereaza din 1993. economic si politic al tarii. numarul mare de autovehicule contribuie la cresterea cantitatii de noxe din atmosfera. cand va fi terminat in anul 2001. dar care este de obicei congestionat de trafic. produse electronice si optice.960 de locuitori. electrica si electrotehnica. Tokyo este capitala si cel mai mare oras al Japoniei. chimica si farmaceutica. autoritatile locale incurajeaza folosirea transportului in comun. Ploaia acida 16 . care este foarte diversificata: produse alimentare. De asemenea. Este. etc. fiind cel mai mare oras al acestei tari. si cel mai oras al emisferei vestice si reprezinta centrul cultural. Pentru a se reduce gradul de poluare. In acest oras se produce aproximativ o jumatate din productia economica a Mexicului.

In 1984. industriile au tendinta sa ia masuri impotriva ridicarii gradului de poluare a acestora. implica industria ca fiind principala sursa poluanta ce ajuta la formarea ploii acide in estul Statelor Unite si Canada. deci in general distrugerea ecosistemelor. raporturi privind mediul ambiant indica faptul ca aproape o jumatate din masa forestiera a Padurii Negre din Germania. fonduri pe care guvernele statelor in cauza si-au asumat raspunderea sa le suporte. efectele distructive pe areale in continua crestere a ploii acide au crescut mai mult in ultimele decenii. care pot fi transportati la distante mari de locul originar producerii. amenintarea speciilor de animale terestre dar si acvatice. Ploaia acida este in prezent un important subiect de controversa datorita actiunii sale pe areale largi si posibilitatii de a se raspandi si in alte zone decat cele initiale formarii. deoarece putine specii pot rezista unor astfel de conditii. exemplificata fiind de smog-urile acide din zonele puternic industrializate. distrugerea culturilor agricole si a plantatiilor forestiere. Astfel de studii eliberate de guvernul Statelor Unite in anii ’80. Problema poluarii acide isi are inceputurile in timpul Revolutiei Industriale. dar problema s-a ridicat si in plan global. Severitatea efectelor poluarii acide a fost de mult recunoscuta pe plan local. In 1988 o parte a Natiunilor Unite. Intre interactiunile sale daunatoare se numara: erodarea structurilor. formata cand oxizii de sulf si cei de azot se combina cu vaporii de apa din atmosfera. Nord-estul Statelor Unite si estul Canadei au fost de asemenea afectate in special de aceasta forma de poluare. au fost afectata de ploi acide.Ploaia acida este un tip de poluare atmosferica. Datorita faptului ca reactiile chimice ce decurg in cadrul formarii ploii acide sunt complexe si inca putin intelese. si efectele acesteia continua sa creasca din ce in ce mai mult. si de asemenea s-a incercat strangerea fondurilor necesare studiilor fenomenului. Zona care a primit o atentie deosebita din punct de vedere al studierii sale. o reprezinta Europa nord-vestica. Statele Unite ale Americii si alte 24 de natiuni au ratificat un protocol ce obliga stoparea ratei de emisie in 17 . rezultand acizi sulfurici si acizi azotici. de exemplu. si care pot precipita sub forma de ploaie. Oricum. Emisiile industriale au fost invinuite ca fiind cauza majora a formarii ploii acide.

aceste chimicale se ridica si sunt descompuse de lumina solara. distrugerea de anumite culturi. Studii publicate in 1996 sugereaza faptul ca padurile si solul forestier sunt cu mult mai afectate de ploaia acida decat se credea prin anii ’80. in jurul a 10 milioane de tone pe an pana pe data de 1 Ianuarie. In lumina acestor informatii. Cu toate acestea insa. pot de asemenea ataca stratul de ozon. Alte chimicale. act ce a fost semnat inca din 1967. Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compusi chimici a fost interzisa in Statelele Unite si nu numai. clorul reactionand si distrugand moleculele de ozon . Asadar ozonul se formeaza prin actiunea razelor solare asupra oxigenului. ca de exemplu halocarburile bromurate ca si oxizii de azot din ingrasaminte. oamenii de stiinta au fost ingrijorati cand au descoperit in anii ’70 ca produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite indelung ca refrigerenti si in spray-urile cu aerosoli sunt o posibila amenintare a stratului de ozon. acesta este de o importanta critica.pana la 100. Amendamentele din 1990 la Actul privind reducerea poluarii atmosferice. pun in vigoare reguli stricte invederea reducerii emisiilor de dioxid de sulf din cadrul uzinelor energetice. nu vor fi suficiente pentru a proteja lacurile si solurile forestiere de viitoarele ploi acide. Aceasta actiune are loc de cateva milioane de ani.C. datorita faptului ca stratul de ozon din atmosfera protejeaza viata pe Pamant de radiatiile solare. si redresarea efectelor este foarte lenta. 3. a planctonului 18 . Concentratia maxima de ozon de pana la 10 parti pe milion are loc in stratul de ozon. Aceasta cifra reprezinta aproape jumatate din totalul emisiilor din anul 1990. Eliberate in atmosfera. De aceea. Disparitia stratului de ozon Stratul de ozon este o regiune a atmosferei de la 19 pana la 48 km altitudine. Concentratii ridicate la nivelul solului sunt periculoase si pot provoca boli pulmonare.F. multi cercetatori cred ca amendamentele din 1990 in vederea reducerii poluarii si a purificari aerului.atmosfera a oxizilor de azot.2000. la nivelul celei din 1987. Distrugerea stratului de ozon ar putea cauza cresterea numarului de cancere de piele si a cataractelor.000 de molecule de ozon la o singura molecula de C. dar compusii naturali de azot din atmosfera se pare ca au mentinut concentratia de ozon la un nivel stabil.

Craiova. Poluarea aerului are multe si semnificative efecte adverse asupra sanatatii populatiei si poate proveoca daune florei si faunei in general. Baia Mare. 3 Calitatea aerului 1. in cadrul Sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului. 745/2002. Ploiesti. . Studiile conduse cu baloane de inalta altitudine si sateliti meteorologici indica faptul ca procentul total de ozon de deasupra zonei Antartice este in declin. Cap. Cluj Napoca. Braila . Calitatea aerului este determinata de emisiile in aer provenite de la sursele stationare si sursele mobile (traficul rutier).îmbunatatirea calitatii aerului înconjurator acolo unde aceasta nu se încadreaza în limitele prevazute de normele în vigoare. Monitorizarea calitatii aerului Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizeaza transportul poluantilor in mediu. respectiv: Bucuresti. Timisoara si Brasov si 8 zone pentru gestionarea calitatii aerului conform prevederilor OM nr.Galati. Din aceste motive acordam o atentie deosebita activitatii de supraveghere si de imbunatatire a calitatii aerului. Iasi. cu preponderenta in marile orase. au fost stabilite 11 aglomerari pentru evaluarea si gestionarea calitatii aerului.mentinerea calitatii aerului înconjurator în zonele si aglomerarile în care aceasta se încadreaza în limitele prevazute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate. Respectand criteriile de clasificare impuse de Uniunea Europeana. precum si de transportul poluantilor la lunga distanta. Obiectivul general al strategiei este protejarea sanatatii oamenilor si a mediului înconjurator. Pitesti. 19 . Zborurile pe deasupra regiunilor Arctice au descoperit o problema asemanatoare. consta în crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a calitatii aerului. Strategia nationala privind protectia atmosferei aprobata prin HG nr. 731/ 2004. pe teritoriul Romaniei.si cresterea cantitatii de dioxid de carbon datorita scaderii vegetatiei. eficient din punct de vedere economic. Incepand din anii ’70 cercetatorii stiintifici care lucrau in Antarctica au detectat o pierdere periodica a stratului de ozon din atmosfera. iar principalele obiective sunt: . Constanta.

Realizarea actiunilor implica obligatii si din partea titularilor activitatilor care detin surse de emisie a poluantilor atmosferice. Informatiile furnizate de cele doua subsisteme SNMCA si SNIEPA sunt integrate de Centrul de Evaluare a Calitatii Aerului (CECA) în conformitate cu cerintele nationale si internationale în domeniul evaluarii si gestionarii calitatii aerului. industrie. monoxid de carbon (CO). oxizi de azot (NOx).. Calitatea aerului in fiecare statie este reprezentata prin indici de calitate sugestivi. sanatate. valorile limita. Planul national de actiune în domeniul protectiei atmosferei aprobat prin HG nr. are ca scop asigurarea cadrului organizatoric. 738/2004. ozon (O3). în acest sens. plumb (Pb). stabileste masuri care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor-cheie ale Strategiei nationale pentru protectia atmosferei.195/2005 privind protectia mediului responsabilitatea privind monitorizarea calitatii aerului inconjurator in Romania revine autoritatilor pentru protectia mediului. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. autoritatile regionale si teritoriale pentru protectia mediului precum si primariile si consiliile locale. 586/2004.îndeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile si tratatele internationale la care Romania este parte si participarea la cooperarea internationala în domeniu. 20 . stabiliti pe baza valorilor concentratiilor principalilor poluanti atmosferici masurati. fiind implicate urmatoarele autoritati publice centrale pentru: protectia mediului. institutional si legal de cooperare a autoritatilor si institutiilor publice cu competente în domeniul protectiei atmosferei si al evaluarii si gestionarii calitatii aerului pe teritoriul Romaniei. SNEGICA cuprinde ca parti integrante. benzen (C6H6). pulberi in supensie (PM10 si PM2. metodele de masurare. In conformitate cu prevederile Legii nr. doua sisteme: Sistemul national de monitorizare a calitatii aerului (SNMCA) si Sistemul national de inventariere a emisiilor de poluanti atmosferici (SNIEPA).adoptarea masurilor necesare în scopul limitarii pana la eliminare a efectelor negative asupra mediului (inclusiv în context transfrontier). .5). Sistemul national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului (SNEGICA) aprobat prin HG nr. pragurile de alerta si de informare si criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislatia nationala privind protectia atmosferei si sunt conforme cerintelor prevazute de reglementarile europene. transport. administratie publica. In prezent RNMCA efectueaza masuratori continue de dioxid de sulf (SO2). Poluantii monitorizati. Strategia implica derularea de actiuni la diferite niveluri de competenta si decizie a autoritatilor cu responsabilitati în domeniul protectiei atmosferei.

mercurul. dioxidul de azot si oxizii de azot. 21 . dotate cu echipamente automate pentru masurarea concentratiilor principalilor poluanti atmosferici. Directiva 2000/69/EC privind valorile limita pentru benzen si monoxidul de carbon din aerul înconjurator (Directiva fiica 2). nichelul si hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurator (Directiva fiica 4). pulberile în suspensie si plumbul din aerul înconjurator (Directiva fiica 1). Directiva 2004/107/EC privind arseniul. 96/62/CE privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului înconjurator (Directiva-cadru). Directiva 2002/3/EC privind ozonul din aerul înconjurator (Directiva fiica 3). Directivele au fost transpuse în legislatia nationala printr-o serie de acte normative. Directive europene din domeniul calitatii aerului Directiva Consiliului nr. care colecteaza si transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de statii.In prezent in Romania sunt amplasate 117 statii de monitorizare continua a calitatii aerului. cadmiul. Directiva Consiliului nr. RNMCA cuprinde 38 de centre locale. 1999/30/EC privind valorile limita pentru dioxidul de sulf. iar dupa validarea primara le transmit spre certificare Laboratorului National de Referinta din Bucuresti (LNR).

E. Buchman A. 1994. Ed. 2. Teodorescu M. Marinescu M.Bibliografie 1. Medicala. 3. 22 . Vladescu L – Tehinca masurarilor fizico-chimice si aparatura de laborator. Stan F – Studiu calitativ al mediului. 1994. Economica preuniversitara. Bud M. D. Chimia sanitara a mediului. P Bucuresti. Manescu S. Ed. L. 1994. Diaconescu M. Cucu M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful