P. 1
Centru de Colectare Si Prelucrare a Laptelui

Centru de Colectare Si Prelucrare a Laptelui

|Views: 636|Likes:
Published by Alexandra Maghear

More info:

Published by: Alexandra Maghear on Apr 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/23/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.1. FLORA SI FAUNA
  • 1.2. ISTORIE
  • 1.3. ECONOMIA
  • 1.4.1. MUNICIPII
  • 1.4.2. ORASE
  • 1.4.3. COMUNE
  • 1.5. OBIECTIVE TURISTICE
  • 1.6. RETEAUA CAILOR RUTIERE
  • 1.7. RETEAUA CAILOR FERATE
  • 2.1. ATRACTII TURISTICE
  • 2.2. NECESITATI
  • 3. ANALIZA SWOT
  • 4. LEGISLATIA
  • 5.1.1. SUPRAFATA
  • 5.1.2. VECINI
  • 5.1.3. RELIEF
  • 5.1.4. HIDROGRAFIE
  • 5.1.5. CLIMA
  • 6.1. FILTRAREA LAPTELUI
  • 6.2.1.RACIREA LAPTELUI IN BIDOANE
  • 6.2.2 RACIREA LAPTELUI IN APARATE SCHIMBATOARE DE CALDURA
  • 6.2.3. RACIREA LAPTELUI IN VANE
  • 6.3. PASTRAREA LAPTELUI
  • 6.4. TRANSPORTUL LAPTELUI
  • 6.5. OBTINEREA SMANTANII
  • 6.6. DESCRIEREA SI FUNCTIONAREA SEPARATORULUI
  • 6.7. CONDITII PENTRU REALIZAREA UNEI BUNE SMANTANIRI A LAPTELUI
  • 6.8. INTRETINEREA SI DEFECTIUNILE SEPARATORULUI
  • 6.9. RACIREA, PASTRAREA SI TRANSPORTUL SMANTANII
  • 6.10. CALCULE PENTRU OBTINEREA SI NORMALIZAREA SMANTANII
  • 7.1. DESCRIEREA AFACERII
  • 7.2. INVESTITIA NECESARA
  • 7.3. PIATA DE DESFACERE
  • 7.4. DESFASURAREA AFACERII
  • 7.5 ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR
  • 8. CONCLUZII

1. DESCRIEREA ZONEI.

JUDETUL SALAJ
1.1. FLORA SI FAUNA
Flora bogat în: p duri de foioase (f gete ă ă ă și gorunete unde predomin fagul, ă
carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de
conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, socul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul,
sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trep d toarea, col ă ă țișor,
silnic, urzica galben , sâni ă șoara, leurda, sl b nogul) ă ă și multe specii din flora de
prim var (p ă ă ăștița, floarea paștelui, g inu ă șe, brebenei, vioreaua).
Fauna este diversificat în specii de: mamifere (lupul, mistre ă țul, vulpea,
c prioara, iepurele, veveri ă ța, viezurele), p s ri (mierla, gai ă ă ța, pițigoiul,
privighetoarea, grangurele, cioc nitoarea, fazanul) ă și reptile (șopârla de câmp, șarpele
orb, gușterul, broasca). Fauna apelor este reprezentat de diferite specii de pe ă ști
(p str vul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) ă ă și p s ri de ap (ra ă ă ă țe, lișițe)
1.2. ISTORIE
Istoria prezenței umane pe teritoriul judetului se pierde în negura vremurilor. Cel mai
vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit in județul S laj, la ă oigrad.
ânt re ă ște !"# grame, dateaz din perioada ă !eoliticului și întruchipeaza idoli
antropomorfi, simboluri ale fertilității.
$
"oarta castrului "orolissum
%estigiile dacice sunt r spândinte în aproape întregul jude ă ț. &n S laj au fost ă
descoperite #$ tezaure de monede și podoabe dacice din argint. 'e aici trecea vechea
arter comercial cunoscut sub numele de ( ă ă ă )rumul S rii ă %, pe care sarea pleca din
interiorul &ransilvaniei spre*uropa entrală.
+ important a ă șezare dacic este cea de la ă oigrad ("orolissum), situat pe ă
, gura ,oigradului, a ă șezare pomenit de 'tolemen în lucrarea sa (-eografia(. ă
)up cucerirea roman ă ă și organizarea provinciei 'acia, strategii militari romani au
trasat pe muntele Meseș frontiera nord.estic ă a Imperiului Roman. (cest )imes delimita
teritoriile provinciei )acia de zona ramas neocupat , cea a ă ă dacilor liberi. 'emne de
remarcat sunt castrele romane de la *uciumi, Romita (Certinae), /ih u ă , +utoru (,ptatiana) și
de laRomâna i ș ()argina).
Cronicile bizantine și -esta .ungarorum a lui (non/mus fac primele mențiuni despre
românii din aceste locuri, despre formele lor de organizare
(voievodatele lui -elu si enumorut), și documenteaz pentru prima dat localitatea ă ă
0al u (0iloc). ă
&n epoca medieval , prin ă S laj ă treceau unele dintre cele mai importante drumuri
comerciale care legau centrul &ransilvaniei de vestul 0uropei: drumul s rii si al negustorilor. ă
1ici s.au ridicat primele fortificații medievale pentru ap rarea ă &ransilvaniei.
1n lupta pentru independenț ă și unitate național , purtat de români în epoca ă ă
moderna, S lajul a avut reprezentan ă ți de frunte din rândul c rora se remarc ă ă
personalități ca +imion *2rnu iu ț , (le3andru "apiu Ilarian, -eorge "op de *2se ti ș , Iuliu
aniu, etc.
1.3. ECONOMIA
4n aport substanțial la economia județului îl are industria de prelucrare a
lemnului, industria te2til , fabricarea materialelor de construc ă ție, industria chimic în ă
fabricarea anvelopelor, industria alimentar prin prelucrarea laptelui ă și a c rnii, ă
comerțul, serviciile și turismul. 4n rol important adus economiei acestui județ îl are agricultura
prin potențialul favorabil pomiculturii, viticulturii, cultiv rii cartofului ă și creșterii animalelor.
1.4. DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE
5udețul S laj are în componen ă ț un municipiu, trei ora ă șe și 67 de comune.
1.4.1. MUNICIPII
0al u ă , municipiu și reședinț de jude ă ț
1.4.2. ORASE
 imleu +ilvaniei Ș
 5ibou
 Cehu +ilvaniei
Sinagoga din 3imleu Silvaniei
Șimleul Silvaniei este situat la 4" de 5m de 0al u, la poalele dealului , gura. ă ă
+rașul cuprinde și satele *ic, Cehei și "usta. Șimleul +ilvaniei este situat în apropierea uneia
dintre cele mai vechi așez ri din zon , ă ă 'acidava, care a fost un important centru al dacilor
liberi. 4n alt obiectiv turistic important al Șimleului Silvaniei este etatea 6athor7 (ridicată
în secolul al 8%9.lea). etatea p streaz pavilionul por ă ă ții, care are dou niveluri, dou ă ă
turnuri, un bastion și o parte a zidului de ap rare. ă
)a Șimleu se afl ă și primuluzeu al .olocaustului din România, înființat în 4##: în
cl direa sinagogii din localitate, care a fost construit în $"!;. +ra ă ă șul deține și o
fabric de ă șampanie, ale c rei galerii subterane se întind pe o lungime de <,: ă
5m. ân2stirea *ic, aflat la < 5m de ora ă ș, este un punct turistic și un loc de pelerinaj. )acul
Cehei și împrejurimile sale constituie rezervație natural . ă Ștrandul termal 6rosc rie, aflat ă
la : 5m de oraș, ofer locuitorilor ă Șimleului și turiștilor un loc de sc ldat ă și de pescuit.
5ibou este unul din cele patru orașe ale județului și cuprinde
satele Cuceu, .usia, Rona și 8ar. ,rașul deține o gr din botanic ă ă ă aflat pe fostul ă
domeniu al nobilillor maghiari 9esselen/i. 6 ile =ibou ă este o mic sta ă țiune care folosește
efectele curative ale unui izvor cu ap mineral s rat , cu propriet ă ă ă ă ăți asem n toare ă ă
<
acelora de la 6 ile >erculan ă e.
Cehu +ilvaniei este cel de:al patrulea oraș al S lajului, aflat la <? de 5m de ă
municipiul 0al u. Formeaz o unitatea administrativ comun împreun cu ă ă ă ă ă .oroatu
Cehului, Motiș, Nadiș și 4lciug. ehu Silvaniei se afl în bazinul râului S lajului, pe valea ă ă
acestui râu aflându.se @ezervația natural (Aunca cu lalea pestri ă ț (. ă
1.4.3. COMUNE
Agrij sat Rastoltu 'esert : 'ealurile esesului ; untii eses<raul Rastolt : *iserica din
lemn %(dormirea aicii 'omnului% sec.#=
&rasee turistice spre untii eses>
: spre ! ; "opasul Romanilor ("as) ; cu variante spre agura +tanii (7#?m alt)@ sauspre
8f. eses (?AAm alt)
Agrij sat *ozna : 'ealurile esesului : untii eses : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail
si -avril% sec.#7
Almasu sat +tana : 'ealurile .uedinului<raul +tana : *iserica reformata din #?$A,
e3ploatari de alabastru
Almasu sat +faras : 'ealurile .uedinului<raul +faras : *iserica sec.#6
Almasu : comuna : Culmea esesului<raul (lmas si raul *abiu : Castelul %CsaB/% cu
parc din #C#6, ruinele Cetatii (lmasului sec.#D
Babeni sat "oienita : Culmea "risnel : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#C
Balan sat Chendrea : 'ealurile +imisna:-arbou<raul (lmas la confluenta cu raul
anastirii :Manastirea %Balan% () #$77
Balan sat -algau (lmasului ; 'ealurile +imisna:-arbou : aura &eiului (6$$m
alt)<raul (lmas: %"oiana Emeilor% rezervatie

Rezervatia "oiana Emeilor
Balan : comuna : 'ealurile +imisna:-arbou<raul (lmas : *iserica din lemn %(dormirea
aicii 'omnului% #7?F, *iserici din lemn %+f. (rhangheli : 5oseni% #?=6 si %(dormirea aicii
'omnului : Cricova% sec.#7
Benesat : comuna : 8alea +omesului : 'ealurile +alajului<raul +omes : *iserica %+f.
(rh. ihail si -avriil% sec.#7
Bobota sat Ealnoc : 'ealurile Crasnei<raul *obota : balneo : izvoare ape minerale
sulfuroase, *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #7AA
Bobota sat 'erdisa : 'ealurile Crasnei<raul Crasna : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si
-avriil% #7AA
Bocsa : comuna : 'ealurile Crasnei : 'ealurile Codrului<raul Ealau : +imion *arnutiu:om
politic (#CAC:#C?$) : (dunarea de la *laj ; muzeu memorial
Buciumi sat Rastolt : 'ealurile esesului ; untii eses <raul Rastolt : *iserica din
lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #CD6
Camar : comuna : Colinele &oglaciului<raul Camar : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si
-avriil% sec.#C
Chiesd sat +ighetu +ilvaniei : 'ealurile ajei : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si
-avriil% #?DF
Cizer sat "ria : 'ealurile esesului : 'ealurile "lopisului ; untii eses<raul "ria :
Gasurisul oilorG manifestare folclorica primavara
Cizer : comuna : 'ealurile esesului : 'ealurile "lopisului ; untii eses<raul Cizer :
*iserica din lemn ortodo3a #77D (.orea)
Coseiu : comuna : 'ealurile +alajului : *iserica sec.#6, clopotnita din lemn #C?6
:
Crasna : comuna : 'ealurile Crasnei ; untii "lopis<raul Crasna si raul 8alea *anului :
Cetate sec.#D:#6 stil gotic cu tavan casetat
Creaca sat 5ac : 'ealurile esesului ; 'l. agura +tanii (7#?m alt) : *iserica din lemn
%+f. (rh. ihail si -avriil% #76?
&rasee spre untii eses
: spre 8 : satul 8iile 5acului ; untii eses ; agura +tanii (7#?m alt)
Creaca sat "rodanesti : 'ealurile esesului<raul (grij : *iserica din lemn %+f.
-heorghe% #7DA
Creaca sat *rusturi : 'ealurile esesului ; 'l. agura +tanii<raul (grij : *iserica din
lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #7A#
Creaca sat *rebi : 'ealurile esesului ; 'l. 'umbrava<raul Creaca : *iserica din lemn
%+f. (rh. ihail si -avriil% #76=, prelucrare artistica a lemnului
Creaca : comuna : 'ealurile esesului ; agura oigrad (6#$m alt)<raul (grij la
confluenta cu raul ,rtelec : *iserica din lemn %+f. !icolae% #7#A
&rasee turistice spre untii eses
: spre 8 ; agura oigrad (6#$m alt)
Cristolt sat uncel : 'ealurile -arboului<raul *ranglez : *iserica din lemn %+f. (rh.
ihail si -avriil% sec.#C
Criseni sat Cristur Criseni : 'ealurile +alajului ; untii eses : *iserica reformata
sec.#?
Cuzaplac sat Cublesu : 'ealurile Clujului<raul Cubles : *iserica din lemn %Invierea
'omnului% sec.#C, &urbarie (rezervatie naturala)
Cuzaplac sat "etrindu : 'ealurile Clujului<raul -alaseni : *iserica sec.#$
Dobrin sat 'oba : 'ealurile +alajului<raul +alaj : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si
-avriil% sec.#7
Dobrin : comuna : 'ealurile +alajului<raul +alaj : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si
-avriil% #7FA
Dragu sat 8oivodeni : 'ealurile Clujului<raul 8oivodeni : *iserica din lemn %+f. (rh.
ihail si -avriil% #CFA cu picturi interioare din #CD#, Schit %Schimbarea la Fata a
Domnului% () FAAF
Fildu de Jos sat &etisu : 'ealurile .uedinului<raul &etis : *iserica sec.#$
Fildu de Jos : comuna : 'ealurile .uedinului<raul Hildu : *iserica din lemn %"ogorarea
'uhului +fant% #7F7 : cu dIcor de crestaturi si picturi interioare sec.#=, porti sculptate in lemn si
piatra
Galgau sat *arsau are : 8alea +omesului : 'ealurile Ciceului<raul +omes : *iserica
din lemn %Hecioara aria% #?=A (mutata in #CA6 din alt sat)
Garbou sat +olomon : 'ealurile +imisna:-arbou<raul *riglez : *iserica din lemn
%(dormirea aicii 'omnului% sec.#C
Garbou : comuna : 'ealurile +imisna:-arbou<raul *riglez : Castelul %.aller% (*urgul) din
#7?? stil baroc
Halmasd : comuna : 'ealurile "lopisului ; untii "lopis : 'l. Cupari<raul 'righiu :
*iserica %+f. 'umitru% sec.#C
Hereclean sat *ocsita : 'ealurile +alajului<raul ineu : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail
si -avriil% sec.#C
Hida sat +anpetru (lmasului : 'ealurile +imisna:-arbou<raul +tupini : *iserica din lemn
%+f. (p. "etru si "avel% #$=$ picturi sec.#C
Hida sat "aduris : 'ealurile +imisna:-arbou<raul "aduris : Manastirea %Stramba -
Paduris% () #$7A Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului %'ulcele +arut% *iserica din
lemn (monument istoric)
Hida sat iluani : 'ealurile Clujului : *isericile din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #7CD
si %(dormirea aicii 'omnului% ale fostei anastiri %+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#?
Hida sat *aica : 'ealurile +imisna:-arbou<raul (lmas : *iserica %+f. (rh. ihail si
-avril% #?$D decoratie sculptata si picturi interioare sec.#C
Hida : comuna : 'ealurile +imisna:-arbou ; 'l. .ida<raul (lmas la confluenta cu raurile
8oivodeni, 'ragu, 4grutu, -lodu, 8alea are : Conacele %.atfalud/% sec.#= si %orca% sec.FA
cu parcuri, *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#C, %+tanca 'racului% rezervatie
geologica

!
%+tanca 'racului% rezervatie
Horoatu Crasnei : comuna : 'ealurile Crasnei ; untii eses<raul Crasna : *iserica
din sec.#6
Ileanda sat *izusa *ai : 8alea +omesului : 'ealurile Ciceului<raul *izusa ; balneo :
izvoare ape minerale indicate in afectiuni hepato:biliare, renale, urinare, reumato:degenerativ,
periartrita : climat colinar sedativ:indiferent
Ileanda : comuna : 'ealurile Ciceului<raul +omes : *iserica din lemn %(dormirea aicii
'omnului% sec.#7 cu picturi din #7=?, confectionare obiecte din impletituri de paie si rachita,
Cotul +omesului
Ileanda sat Rastoci : 8alea +omesului : 'ealurile Ciceului<raul +omes : *iserica din
lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #CDD
Ileanda sat !egreni : 8alea +omesului : 'ealurile Ciceului ; 'l. !ucului<raul +omes :
*iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#7
Ip : comuna : 'ealurile *arcaului<raul *arcau : *iserica reformata sec.#?, #D:#$
septembrie #=$A horth/stii au masacrat #6= locuitori romani : declarata in #==6 %Comuna
martir% de catre parlamentul Romaniei
Letca sat Cuciulat : 8alea +omesului : Culmea "risnel<raul +omes : "estera cu picturi
rupestre de la sfarsitul "aleoliticului : #FAAA:#AAAA ani i..r asemanatoare cu cele de la
(ltamira:+pania
Letca sat &oplita : 8alea +omesului : Culmea "risnel : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail
si -avriil% #7AA
Letca sat +oimuseni : Culmea "risnel ; 'l. +oimuseni : *iserica din lemn %+f. (rh.
ihail si -avriil% #7D? cu picturi interioare din #C?D
Letca : comuna : 8alea +omesului : Culmea "risnel<raul +omes la confluenta cu raul
)etca : *iserici din lemn %+fanta aria% sec.#7 si %+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#C
Lozna : comuna : 8alea +omesului : 'ealurile -arboului<raul +omes la confluenta cu
raul )ozna : depozit de bronzuri din sec.#D:#F I..r, *iserica din lemn %+f. 'umitru%:#C#D
Marca sat "ort : Colinele &oglaciului : *iserica din lemn %Inaltarea 'omnului% #7=F
Marca : comuna : Defileul Barcaului : Colinele &oglaciului<raul *arcau
Maeriste sat 4ileacu +imleului : Cheile Crasnei : 'ealurile Crasnei<raul Crasna :
*iserica fortificata #F?A:#DAA reformata, in stil romanic a fostei manastiri *enedictine
Mesesenii de Jos : comuna : 'ealurile esesului ; untii eses<raul Colitca : *iserica
din sec.#6, balneo:izvoare ape minerale carbogazoase, sulfuroase
apradea sat 8adurele : 8alea +omesului : 5ugul Intracarpatic : Culmea "risnel :
*iserica din lemn %(dormirea aicii 'omnului% sec.#7, prelucrare artistica a lemnului
apradea sat Cheud : 8alea +omesului : 5ugul Intracarpatic : Culmea "risnel <raul
+omes la confluenta cu raul Cheud : ruine cetate sec.#$
us!alau sat *oghis : 'ealurile Crasnei<raul *arcau la confluenta cu raul 8alea are :
balneo:izvoare ape minerale sulfuroase, bicarbonate, sodice, termale ($Dgrd C) indicate in
afectiuni ginecologice, aparat locomotor
us!alau : comuna : 'ealurile Crasnei<raul *arcau : "adurea )apis:rest al codrilor
+ilvaniei:rezervatie comple3a, *iserica reformata #$6A cu turn, castelul %*anff/% sec.#? cu parc,
urme necropola tumulara de incineratie sec.C:= cu inventar
"ericei sat *adacin ; 'l. agura +imleului : *iserica %+chimbarea la Hata% #7A6, Iuliu
aniu (politician) casa memoriala din #C?6
"lopis sat Hagetu ; untii "lopis (+es) ; drumetii pe 8alea are spre izvoare : spre *f.
Cretului (76?m alt)
"oiana Blenchii sat agura : 'ealurile Ciceului : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si
-avriil% #7A7
#omanasi ; comuna : 'ealurile esesului< raul (grij la confluenta cu raurile Rastolt,
&reznea, Ciumarna ; untii eses : 4rme castru roman
&rasee spre untii eses>
: spre !8 ; "opasul Romanilor ("as) ; cu variante spre agura +tanii (7#?m alt)
@ sauspre 8f. eses (?AAm alt)
#omanasi sat Ciumarna : 'ealurile esesului ; untii eses<raul Ciumarna : *iserica din
lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #77#
#omanasi sat Romita : 'ealurile esesului ; untii eses<raul (grij : la %Cetate%:urme
castru roman %)argiana% sec.D, *iserica din lemn %+f. !icolae% sec.#C
B
#omanasi sat "oarta +alajului : 'ealurile esesului ; untii eses<raul Rastolt : *iserica
din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #?7A<#76C (stramutata din satul *orza com. Creaca<adusa
din Rostoltu are in #CD6), poiana naturala cu lalele pestrite
#omanasi sat "ausa : 'ealurile esesului ; untii eses<raul (grij : *iserica din lemn
dublu hram %+f. !icolae si !asterea 'omnului% #7DA
#omanasi sat Chichisa : 'ealurile esesului ; untii eses<raul (grij : *iserica din lemn
%+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#7
#us : comuna : 'ealurile -arboului ; 'l. Rus<raul +omes la confluenta cu raul Rus
:Manastirea %Sfanta Maria% (H) FAAF
$alatig : comuna : 'ealurile +alajului si (suajului<raul +alaj : *iserica reformata #76D
$alatig sat ineu : 'ealurile +alajului si (suajului<raul ineu : *iserica reformata #6#$
$alatig sat *ulgari : 'ealurile +alajului si (suajului<raul +alaj : *iserica din lemn %+f. (rh.
ihail si -avriil% #6$7
$ag sat +arbi : 'ealurile "lopisului ; untii "lopis<raul 8alea *anului : *iserica din lemn
%+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#7
$ag sat &usa : Cheile Barcaului ; untii "lopis (+es) ; Chicera &usa (?#$m alt), 'l.
erisorului<raul *arcau : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% sec.#7
$anmihaiu Almasului : comuna ; 'ep. (lmas<raul (lmas : muzeu istorie, *iserica din
lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #77C
$omes %dorhei sat Inau : 8alea +omesului :'ealurile +alajului<raul +omes la confluenta
cu raul Inau : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil% #CDF
$omes %dorhei sat 'omnin : 'ealurile +alajului : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si
-avriil% #76D
$urduc sat &urbuta : 8alea +omesului : 'ealurile -arboului : Culmea "risnel ; v.
"risnel<raul +omes la confluenta cu raul (lmas : *iserica din lemn %+f. (rh. ihail si -avriil%
sec.#7, impletituri din rachita, Cotul raului +omes
$urduc : comuna : 8alea +omesului : 'ealurile -arboului : v. "risnel<raul +omes la
confluenta cu raul Cristoltel : castelul 5ozsica sec.#7
$amsud : comuna : 'ealurile ajei<raul aja : *iserica %Inaltarea 'omnului% #CC6
$armasag sat Ilisua : 'ealurile +armasag<raul Ilisua (Ilisva) : *iserica reformata sec.#7
&alcau de Jos sat Iaz ; untii "lopis (+es) : Cles (D7Cm alt)<raul Iaz ; %lastina de la Iaz%
punct fosilifer : drumetii spre izvoarele raului Iaz, 8f. .ulupistii (7F7m alt), 8f. Cretului (76?m alt)
&alcau de Jos sat "reoteasa ; untii "lopis (+es) ; 8f. .ulupistii (7F7m alt) : Cheile
Barcaului; cumpana de ape (izvoarele raului *arcau, izvoarele raului Iaz)
&raseu spre untii "lopis (+es)
: drumetii spre 8f. .ulupistii (7F7m alt)
: drumetii spre izvoarele raurilor*arcau si Iaz
&alcau de Jos sat +ub Cetate ; untii "lopis<raul *arcau : ruine cetate sec.#D
&alcau de Jos : comuna : untii "lopis<raul *arcau : izvoare ape termale de $#grd C,
*iserica reformata din #C=?
&arsolt sat Recea : agura +imleului<raul Crasna ; Crasna (lac) : *iserica din lemn #76$
'imbor : comuna : 'ealurile Clujului<raul (lmas : *iserica reformata sec.#6, *iserica
%(dormirea aicii 'omnului% #?$D si conacul %+zombor/% sec.#= cu parc

1.5. OBIECTIVE TURISTICE
 "eștera cu picturi rupestre de la Cuciulat
 Castrul roman "orolissum de la oigrad
 Castrul roman de la *uciumi
 Cetatea (ran/os de la Cheud
 onumentul lui ihai 8iteazul de la -urusl u ă
 onumentele 0roilor artiri de la Ip și &reznea
 asa memorial 9uliu ,aniu de la ă 6 d cin ă ă
 , n stirea Strâmba ă ă de la Păduriș
 , n stirea (Sf nta /reime( de la ă ă ă *ic
 -r dina 6otanic (%asile Fati( de la ă ă 5ibou
 -r dina 0meilor de la ă -âlg2u (lma ului ș
 Rezervația natural ('oiana cu narcise( de la ă Racăș
 +tațiunea Băile Boghiș
 +tațiunea *izu a ș
$$
-r dina 0meilor ă
, n stirea 6ic ă ă , vedere de ansamblu
'oua localitati : Cuciulat si oigrad : plaseaza judetul in topul %zonelor de ma3im
interes%. )a Cuciulat, o localitate de pe malul +omesului, intr:o pestera dintr:o zona de
e3ploatare a pietrei de calcar, au fost descoperite picturi rupestre, datand de #F.AAA de ani. 0le
reprezinta cele mai vechi picturi ale genului din aceasta parte a 0uropei, provenind din perioada
paleoliticului superior.
)a oigrad a fost gasit cel mai mare tezaur de aur masiv de pe teritoriul Romaniei, in
greutate de 7CA g, apatinand perioadei noelitice, cu idoli antropomorfi, simboluri ale fertilitatii.
&ot aici se afla o importanta asezare dacica ("orolissum), situata pe magura oigradului,
asezare pomenita de "tolemeu in lucrarea sa -eographia.
*iserica de lemn (dormirea aicii 'omnului din satul +tâna,
construit în anul ă #77C, str mutat în incinta comple2ului monahal al , n stirii 6ic în ă ă ă ă
anul #==7
'emne de remarcat sunt castrele romane de la *ucium, Romita (Cersiae), &ihau,
+utonu (,patiana) si de la Romanasi ()argiana). 'in motive de aparare a trecatorii "oarta
esesului si a intregului tinut impotriva invaziilor tatare si turcesti au aparut fortificatii medievale
cu rol comple3, urmele unor asemenea cetati medievale pastrandu:se la (lmas, oigrad si
+imleul +ilvaniei.
!umele voievodului valahiei ihai 8iteazul, primul domn care a reusit unirea celor trei
tari romane, se leaga de istoria +alajului prin batalia de la -uraslau, la D august #?A#. "e o
magura din acea zona, un impunator monument vesniceste memoria celui care a implinit cel
dintai stravechiul vis de unire a romanilor.
Eestrea monumentelor de arhitectura din judet, in afara unor cetati si edificii
monumentale, este deosebit de bine reprezentata si prin bisericile de lemn, in numar de peste
7A, datand din secolele J8:J8II, lucrari de arhitectura populara de o inestimabila valoare. Cele
mai frumoase e3emplare pot fi vazute in localitatile Hildu de sus (biserica datand din #7F7,
remarcabila prin eleganta siluetei si frumusetea decoratiunilor), "oarta +alajului, 'ragu , )ozna
si altele.
In ceea ce priveste statiunile balneoclimaterice, reprezentative sunt *oghis si *izusa.
"rima, amplasata pe valea raului *arcau, la #6 Bm de +imleul +ilvaniei, este foarte apreciata
pentru efectele terapeutice ale apelor termale : sulfuroase, bicarbonate : si pentru frumusetea
imprejurimilor, iar cea de:a doua se afla pe 8alea +omesului, intr:o frumoasa padure de brazi si
foioase, cu ape minerale ce au un deosebit efect curativ.
1.6. RETEAUA CAILOR RUTIERE
$<
 0C# > uncaci, (4craina):.almeu:+atu are:0al u ă :Cluj !apoca:&urda:(lba Iulia:Sebeș:
+ibiu:Râmnicu 8âlcea:"ite ti ș :*ucure ti ș :Hete ti ș :ernavodă:Constan a ț
 '!#C > Cluj !apoca:Ileanda:.almeu
 '!#H > Cluj !apoca:0al u ă :Carei
 '!#- > .uedin:5ibou
 '!#. > (le d ș : imleu +ilvaniei Ș :0al u ă :5ibou:@ stoci ă
 '!#=* >S cuieni ă :Cu fal u ș ă
1.7. RETEAUA CAILOR FERATE
 0al u.=ibou. ă +atu are:*aia are
 0al u.S rm ă ă ășag:Carei
 0al u.S rm ă ă ășag:Șimleu +ilvaniei
 0al u.=ibou.Dlmeni.ehu Silvaniei ă
 0al u.=ibou. ă 'ej:Cluj !apoca
2. NECESITATILE COMUNEI BALAN
B lan ă este o comun în ă jude ul S laj ț ă , &ransilvania, România. (re în componenț : ă
sate: B lan ă (reședinț ), ă Chechiș, Chendrea, - lpâia ă și -âlg2u (lma ului ș .
2.1. ATRACTII TURISTICE
 Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" a , n stirii 6 lan, construc ă ă ă ție secolul
al JIJ:lea, monument istoric
 Așezarea neolitică de la Chendea
 Rezervația naturală (-r dina 0meilor( ă
2.2. NECESITATI
#. Reabilitare drum judetean
F. Restaurarea patrimoniului istoric si cultural
D. Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de
urgenta
$. Reabilitarea infrastructurii educationale
6. 03tinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata
?. Implementarea unui proiect de dezvoltare a turismului rural
$:
3. ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI
!,&( (#:#A) -R('
I",R&(!&(
+C,R +"0CIHIC
Calitatea produselor
oferite
= A.F
#.C
'iversitatea
produselor oferite
7 A.#
A.7
(linierea activitatii
firmei din toate
punctele de vedere
la normele 4niunii
0uropene
#A A.F
F
,rganizarea
eficienta a activitatii
C A.F
#.?
Reteaua de
colectare si
desfacere bine
organizata
#A A.F
F
SUMA PUNCTELOR TARI
C.#
PUNCTE SLABE
!,&( (#:#A) -R('
I",R&(!&(
+C,R +"0CIHIC
"ozitia pe piata de
desfacere nu este
consolidata suficient
#A A.F
F
"iata de desfacere
este cucerita in
mare parte
= A.#6
#.D6
)ipsa facilitatilor #A A.F
F
'rumurile = A.#6
#.D6
SUMA PUNCTELOR SLABE
?.7
OPORTUNITATI
!,&( (#:#A) -R('
I",R&(!&(
+C,R +"0CIHIC
0ducarea
consumatorului
roman asupra
importantei
consumului de lapte
C A.F
#.?
03istenta unei forte
de munca
= A.F
#.C
Iesirea de pe piata
romanesca a
companiilor care nu
vor implementa la
timp normele 40
#A A.F
F
"iata cu potential
ridicat
C A.#
A.C
"onderea ridicata
care este alocata de
consumatorul
roman achizitionarii
produselor
alimentare
= A.#6
#.D6
SUMA OPORTUNITATILOR
7.66
AMENINTARI
!,&( (#:#A) -R('
I",R&(!&(
+C,R +"0CIHIC
"erspectiva unei
concurente
puternice din partea
companiilor
prezente pe piata
#A A.F
F
$!
40
odificari ale
mediului natural
C A.F6
F
odificari in
conte3tul economic
la nivel national
= A.#6
#.D6
'iversitatea
ofertelor firmelor
concurente
e3istente
#A A.F
F
SUMA AMENINTARI
7.D6
4. LEGISLATIA
C("I&,)4) I
Dispozi ii generale ţ
Art( )( . ($) 'rezenta lege are ca scop instituirea de m suri privind promovarea ă
îmbun t irii securit ii Ei s n t ii în munc a lucr torilor. ă ăţ ăţ ă ă ăţ ă ă
(4) 'rezenta lege stabileEte principii generale referitoare la prevenirea
riscurilor profesionale, protec ia s n t ii Ei securitatea lucr torilor, eliminarea ţ ă ă ăţ ă
factorilor de risc Ei accidentare, informarea, consultarea, participarea
echilibrat potrivit legii, instruirea lucr torilor Ei a reprezentan ilor lor, precum ă ă ţ
Ei direc iile generale pentru implementarea acest ţ or principii.
Art( *( . onven iile interna ionale Ei contractele bilaterale încheiate de ţ ţ
persoane juridice române cu parteneri str ini, în vederea efectu rii de lucr ri ă ă ă
cu personal român pe teritoriul altor ri, vor cuprinde clauze privind ţă
securitatea Ei s n tatea în munc . ă ă ă
C("I&,)4) II
Domeniu de aplicare
Art( +( . ($) 'rezenta lege se aplic în toate sectoarele de activitate, atât ă
publice, cât Ei private.
(4) 'revederile prezentei legi se aplic angajatorilor, lucr torilor Ei ă ă
reprezentan ilor lucr ţ ătorilor.
Art( ,( . ($) Fac e2cep ie de la prevederile art. < alin. ($) cazurile în care ţ
particularit ile inerente ale anumitor activit i specifice din serviciile publice, ăţ ăţ
cum ar fi for ele armate sau poli ia, precum Ei cazurile de dezastre, inunda ii Ei ţ ţ ţ
pentru realizarea m surilor de protec ie civil , vin în contradic ie cu prezenta ă ţ ă ţ
lege.
(4) &n cazurile prev zute la alin. ($) trebuie s se asigure securitatea Ei ă ă
s n tatea lucr torilor, inându.se seama de principiile stabilite prin prezenta ă ă ă ţ
lege.
Art( -( . &n sensul prezentei legi, termenii Ei e2presiile de mai jos au urm torul ă
în eles: ţ
a) lucr tor . persoan angajat de c tre un angajator, potrivit legii, inclusiv ă ă ă ă
studen ii, elevii în perioada efectu rii stagiului de practic , precum Ei ucenicii Ei ţ ă ă
al i participan i la procesul de munc , cu e2cep ia persoanelor care presteaz ţ ţ ă ţ ă
activit i casniceF ăţ
b) angajator . persoan fizic sau juridic ce se afl în raporturi de munc ori ă ă ă ă ă
de serviciu cu lucr torul respectiv Ei care are responsabilitatea întreprinderii ă
EiGsau unit iiF ăţ
c) al i participan i la procesul de munc . persoane aflate în întreprindere ţ ţ ă
$B
EiGsau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare
prealabil a aptitudinilor profesionale în vederea angaj rii, persoane care ă ă
presteaz activit i în folosul comunit ii sau activit i în regim de voluntariat, ă ăţ ăţ ăţ
precum Ei Eomeri pe durata particip rii la o form de preg tire profesional Ei ă ă ă ă
persoane care nu au contract individual de munc încheiat în form scris Ei ă ă ă
pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale Ei a presta iilor ţ
efectuate prin orice alt mijloc de prob F ă
d) reprezentant al lucr torilor cu r spunderi specifice în domeniul securit ii Ei ă ă ăţ
s n t ii lucr torilor . persoan aleas , selectat sau desemnat de lucr tori, ă ă ăţ ă ă ă ă ă ă
în conformitate cu prevederile legale, s îi reprezinte pe aceEtia în ceea ce ă
priveEte problemele referitoare la protec ia securit ii Ei s n t ii lucr torilor în ţ ăţ ă ă ăţ ă
munc F ă
e) prevenire . ansamblul de dispozi ii sau m suri luate ori prev zute în toate ţ ă ă
etapele procesului de munc , în scopul evit rii sau diminu rii riscurilor ă ă ă
profesionaleF
f) eveniment . accidentul care a antrenat decesul sau v t m ri ale ă ă ă
organismului, produs în timpul procesului de munc ori în îndeplinirea ă
îndatoririlor de serviciu, situa ia de persoan dat disp rut sau accidentul de ţ ă ă ă ă
traseu ori de circula ie, în condi iile în care au fost implicate persoane ţ ţ
angajate, incidentul periculos, precum Ei cazul susceptibil de boal profesional ă ă
sau legat de profesiuneF ă
g) accident de munc . v t marea violent a organismului, precum Ei ă ă ă ă
into2ica ia acut profesional , care au loc în timpul procesului de munc sau în ţ ă ă ă
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu Ei care provoac incapacitate temporar de ă ă
munc de cel pu in < zile calendaristice, invaliditate o ă ţ ri decesK
h) boal profesional . afec iunea care se produce ca urmare a e2ercit rii unei ă ă ţ ă
meserii sau profesii, cauzat de agen i nocivi fizici, chimici ori biologici ă ţ
caracteristici locului de munc , precum Ei de suprasolicitarea diferitelor organe ă
sau sisteme ale organismului, în procesul de munc F ă
i) echipament de munc . orice maEin , aparat, unealt sau instala ie folosit ă ă ă ţ ă
în munc F ă
j) echipament individual de protec ie . orice echipament destinat a fi purtat sau ţ
mânuit de un lucr tor pentru a.l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri ă
care ar putea s îi pun în pericol securitatea Ei s n tatea la locul de munc , ă ă ă ă ă
precum Ei orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest
obiectivF
5) loc de munc . locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat în cl dirile ă ă ă ă
întreprinderii EiGsau unit ii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii EiGsau ăţ
unit ii la care lucr torul are acces în cadrul desf Eur rii activit iiF ăţ ă ă ă ăţ
l) pericol grav Ei iminent de accidentare . situa ia concret , real Ei actual ţ ă ă ă
c reia îi lipseEte doar prilejul declanEator pentru a produce un accident în orice ă
momentF
m) stagiu de practic . instruirea cu caracter aplicativ, specific meseriei sau ă ă
specialit ii în care se preg tesc elevii, studen ii, ucenicii, precum Ei Eomerii în ăţ ă ţ
perioada de reconversie profesional F ă
n) securitate Ei s n tate în munc . ansamblul de activit i institu ionalizate ă ă ă ăţ ţ
având ca scop asigurarea celor mai bune condi ii în desf Eurarea procesului de ţ ă
munc , ap rarea vie ii, integrit ii fizice Ei psihice, s n t ii lucr torilor Ei a ă ă ţ ăţ ă ă ăţ ă
altor persoane participante la procesul de munc F ă
o) incident periculos . evenimentul identificabil, cum ar fi e2plozia, incendiul,
avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de no2e, rezultat din
disfunc ionalitatea unei activit i sau a unui echipament de munc sauGEi din ţ ăţ ă
comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucr torii, dar ă
ar fi fost posibil s aib asemenea urm ri EiGsau a cauzat ori ar fi fost posibil s ă ă ă ă
produc pagube materialeF ă
p) servicii e2terne . persoane juridice sau fizice din afara întreprinderiiGunit ii, ăţ
abilitate s presteze servicii de protec ie Ei prevenire în domeniul securit ii Ei ă ţ ăţ
s n t ii în munc , conform legiiF ă ă ăţ ă
H) accident uEor . eveniment care are drept consecin leziuni superficiale care ţă
necesit numai acordarea primelor îngrijiri medicale Ei a antrenat incapacitate ă
de munc cu o durat mai mic de < zileF ă ă ă
r) boal legat de profesiune . boala cu determinare multifactorial , la care unii ă ă ă
factori determinan i sunt de natur profesional . ţ ă ă
C("I&,)4) III
Obliga iile angajatorilor ţ
SEC IUNEA 1 Ţ
Obliga ii generale ale angajatorilor ţ
Art( .( . ($) 1ngajatorul are obliga ia de a asigura securitatea Ei s n tatea ţ ă ă
lucr torilor în toate aspectele legate de munc . ă ă
(F) 1n cazul în care un angajator apeleaz la servicii e2terne, acesta nu este ă
e2onerat de responsabilit ile sale în acest domeniu. ăţ
(<) +bliga iile lucr torilor în domeniul securit ii Ei s n t ii în munc nu aduc ţ ă ăţ ă ă ăţ ă
atingere principiului responsabilit ii angajatorului. ăţ
Art( /( . ($) &n cadrul responsabilit ilor sale, angajatorul are obliga ia s ia ăţ ţ ă
4$
m surile necesare pentru: ă
a) asigurarea securit ii Ei protec ia s n t ii lucr torilorF ăţ ţ ă ă ăţ ă
b) prevenirea riscurilor profesionaleK
c) informarea Ei instruirea lucr torilorF ă
d) asigurarea cadrului organizatoric Ei a mijloacelor necesare securit ii Ei ăţ
s n t ii în munc . ă ă ăţ ă
(4) 1ngajatorul are obliga ia s urm reasc adaptarea m surilor prev zute la ţ ă ă ă ă ă
alin. ($), inând seama de modificarea condi iilor, Ei pentru îmbun t irea ţ ţ ă ăţ
situa ii ţ lor e3istente.
(<) 1ngajatorul are obliga ia s implementeze m surile prev zute la alin. ($) Ei ţ ă ă ă
(4) pe baza urm toarelor principii generale de prevenire: ă
a) evitarea riscurilorK
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitateK
c) combaterea riscurilor la surs F ă
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveEte proiectarea posturilor
de munc , alegerea echipamentelor de munc , a metodelor de munc Ei de ă ă ă
produc ie, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm ţ
predeterminat Ei a diminu rii efectelor acestora asupra s n t iiF ă ă ă ăţ
e) adaptarea la progresul tehnicK
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea
ce este mai pu in periculosF ţ
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care s cuprind tehnologiile, ă ă
organizarea muncii, condi iile de munc , rela iile sociale Ei influen a factorilor ţ ă ţ ţ
din mediul de munc F ă
h) adoptarea, în mod prioritar, a m surilor de protec ie colectiv fa de ă ţ ă ţă
m surile de protec ie individual F ă ţ ă
i) furnizarea de instruc iuni corespunz toare lucr torilor. ţ ă ă
(?) F r a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, inând seama de ă ă ţ
natura activit ilor din întreprindere EiGsau unitate, angajatorul are obliga ia: ăţ ţ
a) s evalueze riscurile pentru securitatea Ei s n tatea lucr torilor, inclusiv la ă ă ă ă
alegerea echipamentelor de munc , a substan elor sau preparatelor chimice ă ţ
utilizate Ei la amenajarea locurilor de munc F ă
b) ca, ulterior evalu rii prev zute la lit. a) Ei dac este necesar, m surile de ă ă ă ă
prevenire, precum Ei metodele de lucru Ei de produc ie aplicate de c tre ţ ă
angajator s asigure îmbun t irea nivelului securit ii Ei al protec iei s n t ii ă ă ăţ ăţ ţ ă ă ăţ
lucr torilor Ei s fie integrate în ansamblul activit ilor întreprinderii EiGsau ă ă ăţ
unit ii respective Ei la toate nivelurile ierarhi ăţ ceK
c) s ia în considerare capacit ile lucr torului în ceea ce priveEte securitatea ă ăţ ă
Ei s n tatea în munc , atunci când îi încredin eaz sarciniF ă ă ă ţ ă
d) s asigure ca planificarea Ei introducerea de noi tehnologii s fac obiectul ă ă ă
consult rilor cu lucr torii EiGsau reprezentan ii acestora în ceea ce priveEte ă ă ţ
consecin ele asupra securit ii Ei s n t ii lucr torilor, determinate de alegerea ţ ăţ ă ă ăţ ă
echipamentelor, de condi iile Ei mediul de munc F ţ ă
e) s ia m surile corespunz toare pentru ca, în zonele cu risc ridicat Ei specific, ă ă ă
accesul s fie permis numai lucr torilor care au primit Ei Ei.au însuEit ă ă
instruc iunile adecvate. ţ
(:) F r a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci când în ă ă
acelaEi loc de munc îEi desf Eoar activitatea lucr tori din mai multe ă ă ă ă
întreprinderi EiGsau unit i, angajatorii acestora au urm toarele obliga ii: ăţ ă ţ
a) s coopereze în vederea implement rii prevederilor privind securitatea, ă ă
s n tatea Ei igiena în munc , luând în considerare natura activit ilorF ă ă ă ăţ
b) s îEi coordoneze ac iunile în vederea protec iei lucr torilor Ei prevenirii ă ţ ţ ă
riscurilor profesionale, luând în considerare natura activit ilorF ăţ
c) s se informeze reciproc despre riscurile profesionaleF ă
d) s informeze lucr torii EiGsau reprezentan ii acestora despre riscuril ă ă ţ e
profesionale.
(;) , surile privind securitatea, s n tatea Ei igiena în munc nu trebuie s ă ă ă ă ă
comporte în nicio situa ie obliga ii financiare pentru lucr tori. ţ ţ ă
SEC IUNEA a 2-a Ţ
Servicii de prevenire şi protec ie ţ
Art( 0( . ($) F r a aduce atingere obliga iilor prev zute la art. ; Ei !, ă ă ţ ă
angajatorul desemneaz unul sau mai mul i lucr tori pentru a se ocupa de ă ţ ă
activit ile de protec ie Ei de activit ile de prevenire a riscurilor profesionale ăţ ţ ăţ
din întreprindere EiGsau unitate, denumi i în continuare lucr tori desemna i. ţ ă ţ
(4) Aucr torii desemna i nu trebuie s fie prejudicia i ca urmare a activit ii lor ă ţ ă ţ ăţ
de protec ie Ei a celei de prevenire a riscurilor profesionale. ţ
(<) Aucr torii desemna i trebuie s dispun de timpul necesar pentru a.Ei putea ă ţ ă ă
îndeplini obliga ii ţ le ce le revin prin prezenta lege.
(?) )ac în întreprindere EiGsau unitate nu se pot organiza activit ile de ă ăţ
4<
prevenire Ei cele de protec ie din lipsa personalului competent, angajatorul ţ
trebuie s recurg la servicii e2terne. ă ă
(6) 1n cazul în care angajatorul apeleaz la serviciile e2terne prev zute la alin. (?), ă ă
acestea trebuie s fie informate de c tre angajator asupra factorilor cunoscu i ă ă ţ
c au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securit ii Ei ă ăţ
s n t ii lucr torilor Ei trebuie s aib acces la informa iile prev zute la art. $; ă ă ăţ ă ă ă ţ ă
alin. (4).
(;) Aucr torii desemna i trebuie s aib , în principal, atribu ii privind ă ţ ă ă ţ
securitatea Ei s n tatea în munc Ei, cel mult, atribu ii complementare. ă ă ă ţ
Art( 1( : (#) 1n toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activit ilor de ăţ
prevenire Ei a celor de protec ie, inând seama de m rimea întreprinderii EiGsau ţ ţ ă
unit ii EiGsau de riscurile la care sunt e2puEi lucr torii, precum Ei de distribu ia ăţ ă ţ
acestora în cadrul întreprinderii EiGsau unit ii, se impune ăţ ca>
a) lucr torii desemna i s aib capacitatea necesar Ei s dispun de ă ţ ă ă ă ă ă
mijloacele adecvateF
b) serviciile e2terne s aib aptitudinile necesare Ei s dispun de mijloace ă ă ă ă
personale Ei profesionale adecvateF
c) lucr torii desemna i Ei serviciile e2terne s fie în num r suficient. ă ţ ă ă
(4) 'revenirea riscurilor, precum Ei protec ia s n t ii Ei securitatea lucr torilor ţ ă ă ăţ ă
trebuie s fie asigurate de unul sau mai mul i lucr tori, de un serviciu ori de ă ţ ă
servicii distincte din interiorul sau din e2teriorul întreprinderii EiGsau unit ii. ăţ
(<) Aucr torulGlucr torii EiGsau serviciulGserviciile prev zute la alin. (4) trebuie ă ă ă
s colaboreze între ei ori de câte ori este necesar. ă
(?) &n cazul microîntreprinderilor Ei al întreprinderilor mici, în care se
desf Eoar activit i f r riscuri deosebite, angajatorul îEi poate asuma ă ă ăţ ă ă
atribu iile din domeniul securit ii Ei s n t ii în munc pentru realizarea ţ ăţ ă ă ăţ ă
m surilor prev zute de prezenta lege, dac are capacitatea necesar în ă ă ă ă
domeniu.
(:) ,inisterul ,uncii, Solidarit ii Sociale Ei Familiei stabileEte prin norme ăţ
metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacit ile Ei ăţ
aptitudinile necesare, precum Ei num rul considerat suficient, prev zute la ă ă
alin. ($) Ei (?).
SEC IUNEA a 3-a Ţ
Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucr torilor, pericol grav şi ă
iminent
Art( )2( . ($) 1ngajatorul are urm toarele obliga ii: ă ţ
a) s ia m surile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea ă ă
incendiilor Ei evacuarea lucr torilor, adaptate naturii activit ilor Ei m rimii ă ăţ ă
întreprinderii EiGsau unit ii, inând seama de alte persoane prezenteF ăţ ţ
b) s stabileasc leg turile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ă ă ă
ceea ce priveEte primul ajutor, serviciul medical de urgen , salvare Ei ţă
pompieri.
(F) "entru aplicarea prevederilor alin. ($), angajatorul trebuie s desemneze ă
lucr torii care aplic m surile de prim ajutor, de stingere a incendiilor Ei de ă ă ă
evacuare a lucr torilor. ă
(<) Cum rul lucr torilor men iona i la alin. (4), instruirea lor Ei echipamentul ă ă ţ ţ
pus la dispozi ia acestora trebuie s fie adecvate m rimii EiGsau riscurilor ţ ă ă
specifice întreprinderii EiGsau unit ii. ăţ
Art( ))( . ($) 1ngajatorul are urm toarele obliga ii: ă ţ
a) s informeze, cât mai curând posibil, to i lucr torii care sunt sau pot fi ă ţ ă
e2puEi unui pericol grav Ei iminent despre riscurile implicate de acest pericol,
precum Ei despre m surile luate ori care trebuie s fie luate pentru protec ia ă ă ţ
lorF
b) s ia m suri Ei s furnize instruc iuni pentru a da lucr torilor posibilitatea s ă ă ă ţ ă ă
opreasc lucrul EiGsau s p r seasc imediat locul de munc Ei s se îndrepte ă ă ă ă ă ă ă
spre o zon sigur , în caz de pericol grav Ei iminentF ă ă
c) s nu impun lucr torilor reluarea lucrului în situa ia în care înc e2ist un ă ă ă ţ ă ă
pericol grav Ei iminent, în afara cazurilor e2cep ionale Ei pentru ţ motive justificate.
(4) Aucr torii care, în cazul unui pericol grav Ei iminent, p r sesc locul de ă ă ă
munc EiGsau o zon periculoas nu trebuie s fie prejudicia i Ei trebuie s fie ă ă ă ă ţ ă
proteja i împotriva oric ror consecin e negative Ei nejustificate pentru aceE ţ ă ţ tia.
(<) 1ngajatorul trebuie s se asigure c , în cazul unui pericol grav Ei iminent ă ă
pentru propria securitate sau a altor persoane, atunci când Eeful ierarhic
imediat superior nu poate fi contactat, to i lucr torii sunt ap i s aplice ţ ă ţ ă
m surile corespunz toare, în conformitate cu cunoEtin ele lor Ei cu mijloacele ă ă ţ
tehnice de care dispun, pentru a evita consecin ele unui astfel de pericol. ţ
(?) Aucr torii nu trebuie s fie prejudicia i pentru cazurile prev zute la alin. (<), ă ă ţ ă
cu e2cep ia situa iilor în care aceEtia ac ioneaz imprudent sau dau dovad de ţ ţ ţ ă ă
neglijen grav . ţă ă
SEC IUNEA a 4-a Ţ
Alte obliga ii ale angajatorilor ţ
Art( )*( . ($) 1ngajatorul are urm toarele obliga ii: ă ţ
a) s realizeze Ei s fie în posesia unei evalu ri a riscurilor pentru securitatea Ei ă ă ă
s n tatea în munc , inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specificeF ă ă ă
b) s decid asupra m surilor de protec ie care trebuie luate Ei, dup caz, ă ă ă ţ ă
asupra echipamentului de protec ie care trebuie utilizatF ţ
4:
c) s in eviden a accidentelor de munc ce au ca urmare o incapacitate de ă ţ ă ţ ă
munc mai mare de < zile de lucru, a accidentelor uEoare, a bolilor ă
profesionale, a incidentelor periculoase, precum Ei a accidentelor de munc , ă
astfel cum sunt definite la art. : lit. g)F
d) s elaboreze pentru autorit ile competente Ei în conformitate cu ă ăţ
reglement rile legale rapoarte privind accidentele de munc suferite de ă ă
lucr torii s i. ă ă
(4) 'rin ordin al ministrului muncii, solidarit ii sociale Ei familiei, în func ie de ăţ ţ
natura activit ilor Ei de m rimea întreprinderilor, se vor stabili obliga iile ce ăţ ă ţ
revin diferitelor categorii de întreprinderi cu privire la întocmirea documentelor
prev zute la alin. ($). ă
Art( )+( . &n vederea asigur rii condi iilor de securitate Ei s n tate în munc Ei ă ţ ă ă ă
pentru prevenirea accidentelor de munc Ei a bolilor profesionale, angajatorii ă
au urm toarele obliga ii: ă ţ
a) s adopte, din faza de cercetare, proiectare Ei e2ecu ie a construc iilor, a ă ţ ţ
echipamentelor de munc , precum Ei de elaborare a tehnologiilor de fabrica ie, ă ţ
solu ii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea Ei s n tatea ţ ă ă
în munc , prin a c ror aplicare s fie eliminate sau diminuate riscurile de ă ă ă
accidentare Ei de îmboln vire profesional a lucr torilorF ă ă ă
b) s întocmeasc un plan de prevenire Ei protec ie compus din m suri tehnice, ă ă ţ ă
sanitare, organizatorice Ei de alt natur , bazat pe evaluarea riscurilor, pe care ă ă
s îl aplice corespunz tor condi iilor de munc specifice unit iiF ă ă ţ ă ăţ
c) s ob in autoriza ia de func ionare din punctul de vedere al securit ii Ei ă ţ ă ţ ţ ăţ
s n t ii în munc , înainte de începerea oric rei activit i, conform ă ă ăţ ă ă ăţ
prevederilor legaleF
d) s stabileasc pentru lucr tori, prin fiEa postului, atribu iile Ei r spunderile ă ă ă ţ ă
ce le revin în domeniul securit ii Ei s n t ii în munc , corespunz tor func iilor ăţ ă ă ăţ ă ă ţ
e2ercitateK
e) s elaboreze instruc iuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru ă ţ
completarea EiGsau aplicarea reglement rilor de securitate Ei s n tate în ă ă ă
munc , inând seama de particularit ile activit ilor Ei ale locurilor de munc ă ţ ăţ ăţ ă
aflate în responsabilitatea lorK
f) s asigure Ei s controleze cunoaEterea Ei aplicarea de c tre to i lucr torii a ă ă ă ţ ă
m surilor prev zute în planul de prevenire Ei de protec ie stabilit, precum Ei a ă ă ţ
prevederilor legale în domeniul securit ii Ei s n t ii în munc , prin lucr torii ăţ ă ă ăţ ă ă
desemna i, prin propria competen sau prin servicii e2terneF ţ ţă
g) s ia m suri pentru asigurarea de materiale necesare inform rii Ei instruirii ă ă ă
lucr torilor, cum ar fi afiEe, pliante, filme Ei diafilme cu privire la securitatea Ei ă
s n tatea în munc F ă ă ă
h) s asigure informarea fiec rei persoane, anterior angaj rii în munc , asupra ă ă ă ă
riscurilor la care aceasta este e2pus la locul de munc , precum Ei asupra ă ă
m surilor de prevenire Ei de protec ie necesareF ă ţ
i) s ia m suri pentru autorizarea e2ercit rii meseriilor Ei a profesiilor ă ă ă
prev zute de legisla ia specific F ă ţ ă
j) s angajeze numai persoane care, în urma e2amenului medical Ei, dup caz, ă ă
a test rii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munc pe care ă ă
urmeaz s o e2ecute Ei s asigure controlul medical periodic Ei, dup caz, ă ă ă ă
controlul psihologic periodic, ulterior angaj riiF ă
5) s in eviden a zonelor cu risc ridicat Ei specific prev zute la art. ! alin. (?) ă ţ ă ţ ă
lit. e)F
l) s asigure func ionarea permanent Ei corect a sistemelor Ei dispozitivelor ă ţ ă ă
de protec ie, a aparaturii de m sur Ei control, precum Ei a instala iilor de ţ ă ă ţ
captare, re inere Ei neutralizare a substan elor nocive degajate în desf Eurarea ţ ţ ă
proceselor tehnologiceF
m) s prezinte documentele Ei s dea rela iile solicitate de inspectorii de ă ă ţ
munc în timpul controlului sau al efectu rii cercet rii evenimentelorF ă ă ă
n) s asigure realizarea m surilor dispuse de inspectorii de munc cu prilejul ă ă ă
vizitelor de control Ei al cercet rii evenimentelorF ă
o) s desemneze, la solicitarea inspectorului de munc , lucr torii care s ă ă ă ă
participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelorF
p) s nu modifice starea de fapt rezultat din producerea unui accident mortal ă ă
sau colectiv, în afar de cazurile în care men inerea acestei st ri ar genera alte ă ţ ă
accidente ori ar periclita via a accidenta ilor Ei a altor persoaneF ţ ţ
H) s asigure echipamente de munc f r pericol pentru securitatea Ei ă ă ă ă
s n tatea lucr torilorF ă ă ă
r) s asigure echipamente individuale de protec ieF ă ţ
s) s acorde obligatoriu echipament individual de protec ie nou, în cazul ă ţ
degrad rii sau al pierderii calit ilor de protec ie. ă ăţ ţ
Art( ),( . 1limenta ia de protec ie se acord în mod obligatoriu Ei gratuit de ţ ţ ă
c tre angajatori persoanelor care lucreaz în condi ii de munc ce impun acest ă ă ţ ă
lucru Ei se stabileEte prin contractul colectiv de munc EiGsau contractul ă
individual de munc . ă
4!
Art( )-( . ($) ,aterialele igienico.sanitare se acord în mod obligatoriu Ei gratuit ă
de c tre angajatori. ă
(F) Categoriile de materiale igienico:sanitare, precum Ei locurile de munc ce impun ă
acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munc EiGsau ă
contractul individual de munc . ă
SEC IUNEA a 5-a Ţ
Informarea lucr torilor ă
Art( ).( . ($) fiinând seama de m rimea întreprinderii EiGsau a unit ii, ă ăţ
angajatorul trebuie s ia m suri corespunz toare, astfel încât lucr torii EiGsau ă ă ă ă
reprezentan ii acestora s primeasc , în conformitate cu prevederile legale, ţ ă ă
toate informa iile necesare privind: ţ
a) riscurile pentru securitate Ei s n tate în munc , precum Ei m surile Ei ă ă ă ă
activit ile de prevenire Ei protec ie atât la nivelul întreprinderii EiGsau unit ii, ăţ ţ ăţ
în general, cât Ei la nivelul fiec rui post de lucru EiGsau fiec rei func iiF ă ă ţ
b) m surile luate în conformitate cu prevederile art. $# alin. (4) Ei (< ă ).
(4) 1ngajatorul trebuie s ia m suri corespunz toare astfel încât angajatorii ă ă ă
lucr torilor din orice întreprindere EiGsau unitate e2terioar , care desf Eoar ă ă ă ă
activit i în întreprinderea EiGsau în unitatea sa, s primeasc informa ii ăţ ă ă ţ
adecvate privind aspectele la care s.a f cut referire la alin. ($), care privesc ă
aceEti lucr tori. ă
Art( )/( . 1ngajatorul trebuie s ia m suri corespunz toare pentru ca lucr torii ă ă ă ă
desemna i sau reprezentan ii lucr torilor, cu r spunderi specifice în domeniul ţ ţ ă ă
securit ii Ei s n t ii lucr torilor, în vederea îndeplinirii atribu iilor Ei în ăţ ă ă ăţ ă ţ
conformitate cu prevederile prezentei legi, s aib acces la: ă ă
a) evaluarea riscurilor Ei m surile de protec ie, prev zute la art. $4 alin. ($) lit. ă ţ ă
a) Ei b)F
b) eviden a Ei rapoartele prev zute la art. $4 alin. ($) lit. c) Ei d)F ţ ă
c) informa ii privind m surile din domeniul securit ii Ei s n t ii în munc , ţ ă ăţ ă ă ăţ ă
precum Ei informa ii provenind de la institu iile de control Ei autorit ile ţ ţ ăţ
competente în domeniu.
SEC IUNEA a 6-a Ţ
Consultarea şi participarea lucr torilor ă
Art( )0( . ($) 1ngajatorii consult lucr torii EiGsau reprezentan ii lor Ei permit ă ă ţ
participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la
securitatea Ei s n tatea în munc . ă ă ă
(4) 1plicarea prevederilor alin. ($) implic : ă
a) consultarea lucr torilorF ă
b) dreptul lucr torilor EiGsau reprezentan ilor lor s fac propuneriF ă ţ ă ă
c) participarea echilibrat . ă
(<) Aucr torii EiGsau reprezentan ii lucr torilor defini i la art. : lit. d) iau parte în ă ţ ă ţ
mod echilibrat sau sunt consulta i în prealabil Ei în timp util de c tre angajator ţ ă
cu privire la:
a) orice m sur care ar afecta semnificativ securitatea Ei s n tatea în munc F ă ă ă ă ă
b) desemnarea lucr torilor la care s.a f cut referire la art. " alin. ($) Ei la art. ă ă
$# alin. (4), precum Ei cu privire la activit ile la care s.a f cut referire la art. " ăţ ă
alin. ($)F
c) informa iile la care s.a f cut referire în art. $4 alin. ($), art. $; Ei $!F ţ ă
d) recurgerea, dup caz, la servicii e2terne, conform art. " alin. (?)F ă
e) organizarea Ei planificarea instruirii prev zute la art. 4# Ei 4$. ă
(?) @eprezentan ii lucr torilor cu r spunderi specifice în domeniul securit ii Ei ţ ă ă ăţ
s n t ii lucr torilor au dreptul s solicite angajatorului s ia m suri ă ă ăţ ă ă ă ă
corespunz toare Ei s prezinte propuneri în acest sens, în scopul diminu rii ă ă ă
riscurilor pentru lucr tori EiGsau al elimin rii surselor de pericol. ă ă
(:) @eprezentan ii lucr torilor cu r spunderi specifice în domeniul securit ii Ei ţ ă ă ăţ
s n t ii lucr torilor sau lucr torii nu pot fi prejudicia i din cauza activit ilor la ă ă ăţ ă ă ţ ăţ
care s.a f cut referire în alin. ($).(<). ă
(;) 1ngajatorul trebuie s acorde reprezentan ilor lucr torilor cu r spunderi ă ţ ă ă
specifice în domeniul securit ii Ei s n t ii lucr torilor un timp adecvat, f r ăţ ă ă ăţ ă ă ă
diminuarea drepturilor salariale, Ei s le furnizeze mijloacele necesare pentru ă
a.Ei putea e2ercita drepturile Ei atribu iile care decurg din prezenta lege. ţ
(!) @eprezentan ii lucr torilor cu r spunderi specifice în domeniul securit ii Ei ţ ă ă ăţ
s n t ii lucr torilor EiGsau lucr torii au dreptul s apeleze la autorit ile ă ă ăţ ă ă ă ăţ
competente, în cazul în care consider c m surile adoptate Ei mijloacele ă ă ă
utilizate de c tre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securit ii Ei ă ăţ
s n t ii în munc . ă ă ăţ ă
(") @eprezentan ilor lucr torilor cu r spunderi specifice în domeniul securit ii ţ ă ă ăţ
Ei s n t ii lucr torilor trebuie s li se acorde posibilitatea de a.Ei prezenta ă ă ăţ ă ă
observa iile inspectorilor de munc Ei inspectorilor sanitari, în timpul vizitelor ţ ă
de control.
Art( )1( . &n vederea realiz rii prevederilor art. $;, $! Ei ale art. $" alin. ($), la ă
nivelul angajatorului se înfiin eaz , se organizeaz Ei func ioneaz comitete de ţ ă ă ţ ă
securitate Ei s n tate în munc . ă ă ă
SEC IUNEA a 7-a Ţ
Instruirea lucr torilor ă
4B
Art( *2( . ($) 1ngajatorul trebuie s asigure condi ii pentru ca fiecare lucr tor s ă ţ ă ă
primeasc o instruire suficient Ei adecvat în domeniul securit ii Ei s n t ii ă ă ă ăţ ă ă ăţ
în munc , în special sub form de informa ii Ei instruc iuni de lucru, specifice ă ă ţ ţ
locului de munc Ei postului s u: ă ă
a) la angajareK
b) la schimbarea locului de munc sau la trans ă ferK
c) la introducerea unui nou echipament de munc sau a unor modific ri ale ă ă
echipamentului e2istentF
d) la introducerea oric rei noi tehnologii sau proceduri de lucruF ă
e) la e2ecutarea unor lucr ri speciale. ă
(4) 9nstruirea prev zut la alin. ($) trebuie s fie: ă ă ă
a) adaptat evolu iei riscurilor sau apari iei unor noi riscuriF ă ţ ţ
b) periodic Ei ori de câte ori este necesar. ă
(<) 1ngajatorul se va asigura c lucr torii din întreprinderi EiGsau unit i din ă ă ăţ
e2terior, care desf Eoar activit i în întreprinderea EiGsau unitatea proprie, au ă ă ăţ
primit instruc iuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate Ei ţ
s n tate în munc , pe durata desf Eur rii activit ilor. ă ă ă ă ă ăţ
(?) @eprezentan ii lucr torilor cu r spunderi specifice în domeniul securit ii Ei ţ ă ă ăţ
s n t ii în munc au dreptul la instruire corespunz toare. ă ă ăţ ă ă
Art( *)( . ($) 9nstruirea prev zut la art. 4# alin. ($), ă ă
(4) Ei (?) nu poate fi realizat pe cheltuiala lucr torilor EiGsau a reprezentan ilor ă ă ţ
acestora.
(4) 9nstruirea prev zut la art. 4# alin. ($) Ei (4) trebuie s se realizeze în ă ă ă
timpul programului de lucru.
(<) 9nstruirea prev zut la art. 4# alin. (?) trebuie s se efectueze în timpul ă ă ă
programului de lucru, fie în interiorul, fie în afara întreprinderii EiGsau unit ii. ăţ
C("I&,)4) I8
Obliga iile lucr to ţ ă rilor
Art( **( . Fiecare lucr tor trebuie s îEi desf Eoare activitatea, în conformitate ă ă ă
cu preg tirea Ei instruirea sa, precum Ei cu instruc iunile primite din partea ă ţ
angajatorului, astfel încât s nu e2pun la pericol de accidentare sau ă ă
îmboln vire profesional atât propria persoan , cât Ei alte persoane care pot fi ă ă ă
afectate de ac iunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munc . ţ ă
Art( *+( . ($) &n mod deosebit, în scopul realiz rii obiectivelor prev zute la art. ă ă
44, lucr torii au urm toarele obliga ii: ă ă ţ
a) s utilizeze corect maEinile, aparatura, uneltele, substan ele periculoase, ă ţ
echipamentele de transport Ei alte mijloace de produc ieF ţ
b) s utilizeze corect echipamentul individual de protec ie acordat Ei, dup ă ţ ă
utilizare, s îl înapoieze sau s îl pun la locul destinat pentru p strareF ă ă ă ă
c) s nu procedeze la scoaterea din func iune, la modificarea, schimbarea sau ă ţ
înl turarea arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale ă ă
maEinilor, aparaturii, uneltelor, instala iilor tehnice Ei cl dirilor, Ei s utilizeze ţ ă ă
corect aceste dispozitiveF
d) s comunice imediat angajatorului EiGsau lucr torilor desemna i orice ă ă ţ
situa ie de munc despre care au motive întemeiate s o considere un pericol ţ ă ă
pentru securitatea Ei s n tatea lucr torilor, precum Ei orice deficien a ă ă ă ţă
sistemelor de protec ieF ţ
e) s aduc la cunoEtin conduc torului locului de munc EiGsau angajatorului ă ă ţă ă ă
accidentele suferite de propria persoan F ă
f) s coopereze cu angajatorul EiGsau cu lucr torii desemna i, atât timp cât este ă ă ţ
necesar, pentru a face posibil realizarea oric ror m suri sau cerin e dispuse ă ă ă ţ
de c tre inspectorii de munc Ei inspectorii sanitari, pentru protec ia s n t ii ă ă ţ ă ă ăţ
Ei securit ii lucr torilorF ăţ ă
g) s coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul EiGsau cu lucr torii ă ă
desemna i, pentru a permite angajatorului s se asigure c mediul de munc Ei ţ ă ă ă
condi iile de lucru sunt sigure Ei f r riscuri pentru securitate Ei s n tate, în ţ ă ă ă ă
domeniul s u de activitateF ă
h) s îEi însuEeasc Ei s respecte prevederile legisla iei din domeniul ă ă ă ţ
securit ii Ei s n t ii în munc Ei m surile de aplicare a acestoraF ăţ ă ă ăţ ă ă
i) s dea rela iile solicitate de c tre inspectorii de munc Ei inspectorii sanitari. ă ţ ă ă
(4) +bliga iile prev zute la alin. ($) se aplic , dup caz, Ei celorlal i participan i ţ ă ă ă ţ ţ
la procesul de munc , potrivit activit ilor pe care aceEtia le desf Eoar . ă ăţ ă ă
C("I&,)4) 8
Supravegherea s n t ii ă ă ăţ
Art( *,( . , surile prin care se asigur supravegherea corespunz toare a ă ă ă
s n t ii lucr torilor în func ie de riscurile privind securitatea Ei s n tatea în ă ă ăţ ă ţ ă ă
munc se stabilesc potrivit reglement rilor legale. ă ă
Art( *-( . ($) , surile prev zute la art. 4? vor fi stabilite astfel încât fiecare ă ă
lucr tor s poat beneficia de supravegherea s n t ii la intervale regulate. ă ă ă ă ă ăţ
(4) Supravegherea s n t ii lucr torilor este asigurat prin medicii de medicin ă ă ăţ ă ă ă
a muncii.
<$
C("I&,)4) 8I
Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi raportarea evenimentelor
SEC IUNEA 1 Ţ
Evenimente
Art( *.( . +rice eveniment, aEa cum este definit la art. : lit. f), va fi comunicat
de îndat angajatorului, de c tre conduc torul locului de munc sau de orice ă ă ă ă
alt persoan care are cunoEtin despre producerea acestuia. ă ă ţă
Art( */( . ($) 1ngajatorul are obliga ia s comunice evenimentele, de îndat , ţ ă ă
dup cum urmeaz : ă ă
a) inspectoratelor teritoriale de munc , toate evenimentele aEa cum sunt definite ă
la art. : lit. f)F
b) asigur torului, potrivit ă )egii nr. D$?<FAAF privind asigurarea pentru accidente
de munc Ei boli profesionale, cu modific rile Ei complet rile ulterioare, ă ă ă
evenimentele urmate de incapacitate temporar de munc , invaliditate sau ă ă
deces, la confirmarea acestoraF
c) organelor de urm rire penal , dup caz. ă ă ă
(F) ,rice medic, inclusiv medicul de medicin a muncii aflat într.o rela ie ă ţ
contractual cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala ă
obligatoriu suspiciunea de boal profesional sau legat de profesiune, ă ă ă
depistat cu prilejul presta iilor medicale. ă ţ
(<) Semnalarea prev zut la alin. (4) se efectueaz c tre autoritatea de ă ă ă ă
s n tate public teritorial sau a municipiului 6ucureEti, de îndat , la ă ă ă ă ă
constatarea cazului.
Art( *0( . &n cazul accidentelor de circula ie produse pe drumurile publice, în ţ
care printre victime sunt Ei persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de
serviciu, organele de poli ie rutier competente vor trimite institu iilor EiGsau ţ ă ţ
persoanelor fiziceGjuridice prev zute la art. 4B alin. ($) lit. a) Ei b), în termen de ă
: zile de la data solicit rii, un e2emplar al procesului.verbal de cercetare la ă
fa a locului. ţ
Art( *1( . ($) ercetarea evenimentelor este obligatorie Ei se efectueaz dup ă ă
cum urmeaz : ă
a) de c tre angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate ă
temporar de munc F ă ă
b) de c tre inspectoratele teritoriale de munc , în cazul evenimentelor care au ă ă
produs invaliditate evident sau confirmat , deces, accidente colective, ă ă
incidente periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate
temporar de munc lucr torilor la angajatorii persoane fizice, precum Ei în ă ă ă
situa iile cu persoane date disp ruteF ţ ă
c) de c tre 9nspec ia ,uncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele ă ţ
evenimente deosebite, precum avariile sau e2ploziileF
d) de c tre autorit ile de s n tate public teritoriale, respectiv a municipiului ă ăţ ă ă ă
6ucureEti, în cazul suspiciunilor de boal profesional Ei a bolilor legate de ă ă
profesiune.
(4) @ezultatul cercet rii evenimentului se va consemna într.un proces.verbal. ă
(D) 1n caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institu ia ţ
medico.legal competent este obligat s înainteze inspectoratului teritorial ă ă ă ă
de munc , în termen de ! zile de la data decesului, o copie a raportului de ă
constatare medico.legal . ă
SEC IUNEA a 2-a Ţ
Accidente de muncă
Art( +2( : (#) 1n sensul prevederilor art. : lit. g), este, de asemenea, accident de
munc : ă
a) accidentul suferit de persoane aflate în vizit în întreprindere EiGsau unitate, ă
cu permisiunea angajatoruluiF
b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes
public, inclusiv în cadrul unor activit i culturale, sportive, în ar sau în afara ăţ ţ ă
grani elor rii, în timpul Ei din cauza îndeplinirii acestor sarciniF ţ ţă
c) accidentul survenit în cadrul activit ilor culturalsportive organizate, în ăţ
timpul Ei din cauza îndeplinirii acestor activit iF ăţ
d) accidentul suferit de orice persoan , ca urmare a unei ac iuni întreprinse din ă ţ
proprie ini iativ pentru salvarea de vie i omeneEtiF ţ ă ţ
e) accidentul suferit de orice persoan , ca urmare a unei ac iuni întreprinse din ă ţ
proprie ini iativ pentru prevenirea ori înl turarea unui pericol care amenin ţ ă ă ţă
avutul public Ei privatF
f) accidentul cauzat de activit i care nu au leg tur cu procesul muncii, dac ăţ ă ă ă
se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate
de angajator, ori în alt loc de munc organizat de aceEtia, în timpul ă
programului de munc , Ei nu se datoreaz culpei e2clusive a accidentatuluiF ă ă
g) accidentul de traseu, dac deplasarea s.a f cut în timpul Ei pe traseul ă ă
normal de la domiciliul lucr torului la locul de munc organizat de angajator Ei ă ă
inversF
h) accidentul suferit în timpul deplas rii de la sediul persoanei juridice sau de ă
la adresa persoanei fizice la locul de munc sau de la un loc de munc la altul, ă ă
pentru îndeplinirea unei sarcini de munc F ă
<<
i) accidentul suferit în timpul deplas rii de la sediul persoanei juridice sau de la ă
adresa persoanei fizice la care este încadrat victima, ori de la orice alt loc de ă
munc organizat de acestea, la o alt persoan juridic sau fizic , pentru ă ă ă ă ă
îndeplinirea sarcinilor de munc , pe durata normal de deplasareF ă ă
j) accidentul suferit înainte sau dup încetarea lucrului, dac victima prelua sau ă ă
preda uneltele de lucru, locul de munc , utilajul ori materialele, dac schimba ă ă
îmbr c mintea personal , echipamentul individual de protec ie sau orice alt ă ă ă ţ
echipament pus la dispozi ie de angajator, dac se afla în baie ori în sp l tor ţ ă ă ă
sau dac se deplasa de la locul de munc la ieEirea din întreprindere sau ă ă
unitate Ei inversF
B) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dac acesta a avut loc în ă
locuri organizate de angajator, precum Ei în timpul Ei pe traseul normal spre Ei
de la aceste locuriF
l) accidentul suferit de lucr tori ai angajatorilor români sau de persoane fizice ă
române, delega i pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afara grani elor ţ ţ
rii, pe durata Ei traseul prev zute în documentul de deplasareF ţă ă
m) accidentul suferit de personalul român care efectueaz lucr ri Ei servicii pe ă ă
teritoriul altor ri, în baza unor contracte, conven ii sau în alte condi ii ţă ţ ţ
prev zute de lege, încheiate de persoane juridice române cu parteneri str ini, ă ă
în timpul Ei din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciuF
n) accidentul suferit de cei care urmeaz cursuri de calificare, recalificare sau ă
perfec ionare a preg tirii profesionale, în timpul Ei din cauza efectu rii ţ ă ă
activit ilor aferente stagiului de practic F ăţ ă
o) accidentul determinat de fenomene sau calamit i naturale, cum ar fi ăţ
furtun , viscol, cutremur, inunda ie, alunec ri de teren, tr snet (electrocutare), ă ţ ă ă
dac victima se afla în timpul procesului de munc sau în îndeplinirea ă ă
îndatoririlor de serviciuF
p) dispari ia unei persoane, în condi iile unui accident de munc Ei în ţ ţ ă
împrejur ri care îndrept esc presupunerea decesul ă ăţ ui acesteiaK
H) accidentul suferit de o persoan aflat în îndeplinirea atribu iilor de serviciu, ă ă ţ
ca urmare a unei agresiuni.
(4) &n situa iile men ionate la alin. ($) lit. g), h), i) Ei l), deplasarea trebuie s se ţ ţ ă
fac f r abateri nejustificate de la traseul normal Ei, de asemenea, transportul ă ă ă
s se fac în condi iile prev zute de reglement rile de securitate Ei s n tate în ă ă ţ ă ă ă ă
munc sau de circula ie în vigoare. ă ţ
Art( +)( . 1ccidentele de munc se clasific , în raport cu urm rile produse Ei cu ă ă ă
num rul persoa ă nelor accidentate, în>
a) accidente care produc incapacitate temporar de munc de cel pu in < zile ă ă ţ
calendaristiceF
b) accidente care produc invaliditateK
c) accidente mortaleK
d) accidente colective, când sunt accidentate cel pu in < persoane în acelaEi ţ
timp Ei din aceeaEi cauz . ă
Art( +*( . ($) &nregistrarea accidentului de munc se face pe baza procesului. ă
verbal de cercetare.
(4) 1ccidentul de munc înregistrat de angajator se raporteaz de c tre acesta ă ă ă
la inspectoratul teritorial de munc , precum Ei la asigur tor, potrivit legii. ă ă
SEC IUNEA a 3-a Ţ
Bolile profesionale
Art( ++( . &n sensul prevederilor art. : lit. h), afec iunile suferite de elevi Ei ţ
studen i în timpul efectu rii instruirii practice sunt, de asemenea, boli ţ ă
profesionale.
Art( +,( : (#) 'eclararea bolilor profesionale este obligatorie Ei se face de c tre ă
medicii din cadrul autorit ilor de s n tate public teritoriale Ei a municipiului ăţ ă ă ă
6ucureEti.
(4) ercetarea cauzelor îmboln virilor profesionale, în vederea confirm rii sau ă ă
infirm rii lor, precum Ei stabilirea de m suri pentru prevenirea altor îmboln viri ă ă ă
se fac de c tre specialiEtii autorit ilor de s n tate public teritoriale, în ă ăţ ă ă ă
colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munc . ă
(D) 'eclararea bolilor profesionale se face pe baza procesului:verbal de cercetare.
(?) 6olile profesionale nou.declarate se raporteaz lunar de c tre autoritatea ă ă
de s n tate public teritorial Ei a municipiului 6ucureEti la entrul na ional de ă ă ă ă ţ
coordonare metodologic Ei informare privind bolile profesionale din cadrul ă
9nstitutului de S n tate 'ublic 6ucureEti, la entrul de alcul Ei Statistic ă ă ă ă
Sanitar 6ucureEti, precum Ei la structurile teritoriale ale asigur torului stabilit ă ă
conform legii.
(:) 9nto2ica ia acut profesional se declar , se cerceteaz Ei se înregistreaz ţ ă ă ă ă ă
atât ca boal profesional , cât Ei ca accident de munc . ă ă ă
C("I&,)4) 8II
Grupuri sensibile la riscuri
Art( +-( . -rupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide,
lehuzele sau femeile care al pteaz , tinerii, precum Ei persoanele cu ă ă
dizabilit i, trebuie protejate împotriva pericolelor care le afecteaz în mod ăţ ă
specific.
<:
Art( +.( . 1ngajatorii au obliga ia s amenajeze locurile de munc inând seama ţ ă ă ţ
de prezen a grupurilor sensibile la riscuri specific ţ e.
C("I&,)4) 8III
Infrac iuni ţ
Art( +/( . ($) Celuarea vreuneia dintre m surile legale de securitate Ei s n tate ă ă ă
în munc de c tre persoana care avea îndatorirea de a lua aceste m suri, dac ă ă ă ă
se creeaz un pericol grav Ei iminent de producere a unui accident de munc ă ă
sau de îmboln vire profesional , constituie infrac iune Ei se pedepseEte cu ă ă ţ
închisoare de la un an la 4 ani sau cu amend . ă
(4) )ac fapta prev zut la alin. ($) a produs consecin e deosebite, pedeapsa ă ă ă ţ
este închisoarea de la un an la < ani sau amend . ă
(<) Fapta prev zut la alin. ($) s vârEit din culp se pedepseEte cu închisoare ă ă ă ă ă
de la < luni la un an sau cu amend , iar fapta prev zut la alin. (4) s vârEit ă ă ă ă ă
din culp se pedepseEte cu închisoare de la ; luni la un an sau cu amend . ă ă
Art( +0( . ($) Cerespectarea de c tre orice persoan a obliga iilor Ei a m surilor ă ă ţ ă
stabilite cu privire la securitatea Ei s n tatea în munc , dac prin aceasta se ă ă ă ă
creeaz un pericol grav Ei iminent de producere a unui accident de munc sau ă ă
de îmboln vire profesional , constituie infrac iune Ei se pedepseEte cu ă ă ţ
închisoare de la un an la 4 ani sau cu amend . ă
(4) )ac fapta prev zut în alin. ($) a produs consecin e deosebite, pedeapsa ă ă ă ţ
este închisoarea de la un an la < ani sau amend . ă
(D) )ac nerespectarea const în repunerea în func iune a instala iilor, ă ă ţ ţ
maEinilor Ei utilajelor, anterior elimin rii tuturor deficien elor pentru care s.a ă ţ
luat m sura opririi lor, pedeapsa este închisoarea de la un an la 4 ani sau ă
amend . ă
(?) Faptele prev zute la alin. ($) Ei (<) s vârEite din culp se pedepsesc cu ă ă ă
închisoare de la < luni la un an sau cu amend , iar fapta prev zut la alin. (4) ă ă ă
s vârEit din culp se pedepseEte cu închisoare de la ; luni la un an sau cu ă ă ă
amend . ă
C("I&,)4) IJ
Contraven ii ţ
Art( +1( . ($) onstituie contraven ii faptele s vârEite de angajatorii afla i în una ţ ă ţ
dintre situa iile prev zute de prezenta lege. ţ ă
(4) onstituie contraven ie Ei se sanc ioneaz cu amend de la :.### lei la ţ ţ ă ă
$#.### lei înc lcarea dispozi iilor art. $< lit. b), c), p) Ei r). ă ţ
(<) onstituie contraven ie Ei se sanc ioneaz cu amend de la <.### lei la ţ ţ ă ă
$#.### lei înc lcarea dispozi iilor art. $< lit. n). ă ţ
(?) onstituie contraven ie Ei se sanc ioneaz cu amend de la ?.### lei la ţ ţ ă ă
".### lei înc lcarea dispozi iilor art. $4 alin. ($) lit. a) Ei b), art. $< lit. a), d).f), ă ţ
h).m) Ei o), art. 4#, art. 4B alin. ($) lit. a) Ei ale art. <4 alin. (4).
(:) onstituie contraven ie Ei se sanc ioneaz cu amend de la <.:## lei la ţ ţ ă ă
!.### lei înc lcarea dispozi iilor art. ! alin. (?).(;), art. ", art. $$ alin. ($) Ei (<), ă ţ
art. $< lit. H) Ei s) Ei ale art. 4! alin. ($) lit. a) Ei b).
(;) onstituie contraven ii Ei se sanc ioneaz cu amend de la <.### lei la ţ ţ ă ă
;.### lei urm toarele fapte: ă
a) înc lcarea dispozi iilor art. B alin. ($), ale art. $# Ei $;F ă ţ
b) înc lcarea dispozi iilor art. $?, $: Ei ale art. <? alin. ($). ă ţ
(!) onstituie contraven ie Ei se sanc ioneaz cu amend de la 4.:## lei la ţ ţ ă ă
:.### lei înc lcarea dispozi iilor art. $$ alin. (4) Ei (?), ale art. $!, $B Ei 4$. ă ţ
(C) Constituie contraven ii Ei se sanc ioneaz cu amend de la 4.### lei la ?.### ţ ţ ă ă
lei urm toarele fapte: ă
a) înc lcarea dispozi iilor art. $4 alin. ($) lit. c) Ei d), art. $< lit. g), art. $" alin. ă ţ
(:) Ei (;) Ei ale art. <;F
b) înc lcarea dispozi iilor art. <? alin. (: ă ţ ).
(B) onstituie contraven ie Ei se sanc ioneaz cu amend de la :.### lei la ţ ţ ă ă
$#.### lei nerespectarea reglement rilor de securitate Ei s n tate în munc ă ă ă ă
privind:
a) fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substan elor ţ
ori preparatelor chimice periculoase Ei a deEeurilor rezultateF
b) prevenirea prezen ei peste limitele ma2ime admise a agen ilor chimici, fizici ţ ţ
sau biologici, precum Ei suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului umanF
c) darea în e2ploatare sau repunerea în func iune, par ial ori total , a ţ ţ ă ă
construc iilor, echipamentelor de munc noi sau reparate, precum Ei pentru ţ ă
aplicarea proceselor tehnologiceF
d) întocmirea Ei respectarea documenta iilor tehnice pentru e2ecutarea ţ
lucr rilor care necesit m suri speciale de siguran F ă ă ă ţă
e) folosirea surselor de foc deschis Ei fumatul la locurile de munc unde ă
acestea sunt interziseF
f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la e2ecutarea, e2ploatarea,
între inerea Ei repararea instala iilor Ei a echipamentelor electrice, precum Ei ţ ţ
pentru prevenirea efectelor electricit ii statice Ei ale desc rc rilor ăţ ă ă
atmosfericeF
g) asigurarea Ei folosirea instala iilor electrice de construc ie adecvate la ţ ţ
locurile de munc unde e2ist pericole de incendiu sa ă ă u de e3plozieK
<!
h) asigurarea celei de.a doua surse de alimentare cu energie electric a ă
echipamentelor de munc F ă
i) transportul, manipularea Ei depozitarea echipamentelor de munc , ă
materialelor Ei produselorF
j) delimitarea, îngr direa Ei semnalizarea zone ă lor periculoaseK
5) semnalizarea de securitate EiGsau de s n tate la locul de munc F ă ă ă
l) asigurarea e2ploat rii f r pericole a recipientelorbutelii cu gaze comprimate ă ă ă
sau lichefiate, a instala iilor mecanice sub presiune Ei a celor de ridicat, a ţ
conductelor prin care circul fluide sub presiune Ei a altor asemenea ă
echipamente de munc F ă
m) utilizarea, între inerea, revizia Ei repararea periodic a echipamentelor de ţ ă
munc F ă
n) asigurarea, marcarea Ei între inerea c ilor de acces Ei de circula ieF ţ ă ţ
o) asigurarea iluminatului de siguran F ţă
p) organizarea activit ii de p strare, între inere Ei denocivizare a ăţ ă ţ
echipamentului individual de protec ieF ţ
H) întocmirea documentelor de urm rire a parametrilor func ionali ai ă ţ
echipamentelor de munc Ei a rapoartelor de serviciu pentru instala iile cu ă ţ
regim special de e2ploatareF
r) aplicarea metodelor de e2ploatare minier , e2ecu ia, e2ploatarea Ei ă ţ
între inerea lucr rilor miniere, realizarea Ei func ionarea sistemului de aeraj, ţ ă ţ
corespunz tor clasific rii minelor din punctul de vedere al emana iilor de gazeF ă ă ţ
s) amenajarea locurilor de munc pentru lucrul la în l ime, în spa ii închise Ei în ă ă ţ ţ
condi ii de izolare. ţ
Art( ,2( . onstituie contraven ie Ei se sanc ioneaz cu amend de la :.### lei ţ ţ ă ă
la $#.### lei neprezentarea de c tre s ă erviciile e3terne a raportului semestrial de
activitate.
Art( ,)( . Sanc iunile contraven ionale prev zute la art. <B alin. (4).(B) Ei la art. ţ ţ ă
?# se aplic angajatorilor. ă
Art( ,*( . ($) onstatarea contraven iilor Ei aplicarea amenzilor prev zute la art. ţ ă
<B alin. (4).(B) Ei la art. ?# se fac de c tre inspectorii de munc . ă ă
(4) onstatarea contraven iilor Ei aplicarea amenzilor prev zute la art. <B alin. ţ ă
(;) lit. b) Ei alin. (") lit. b) se fac Ei de c tre inspectorii sanitari din cadrul ă
,inisterului S n t ii 'ublice Ei al unit ilor subordonate. ă ă ăţ ăţ
(<) &n caz de constatare a unei situa ii care se încadreaz în prevederile art. <! ţ ă
Ei <", inspectorii prev zu i la alin. ($) Ei (4) vor sesiza de îndat organele de ă ţ ă
urm rire penal competente, potrivit legii. ă ă
Art( ,+( . ($) 'revederile art. <B alin. (4).(B) Ei ale art. ?# se completeaz cu ă
dispozi iile ţ +rdonan ei -uvernului nr.4G4##$ ţ privind regimul juridic al
contraven iilor, aprobat cu modific ri Ei complet ri prin ţ ă ă ă )egea nr. #CA<FAAF, cu
modific rile Ei complet rile ulterioare. ă ă
(F) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult $C de ore de la data
încheierii procesuluiverbal ori, dup caz, de la data comunic rii acestuia ă ă
jum tate din minimul amenzii prev zute de lege, corespunz tor faptei pentru ă ă ă
care a fost sanc ionat, inspectorul de munc f când men iune despre aceast ţ ă ă ţ ă
posibilitate în procesul.verbal.
Art( ,,( . 1ngajatorii r spund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile ă
cauzate victimelor accidentelor de munc sau bolilor profesionale, în m sura în ă ă
care daunele nu sunt acoperite integral prin presta iile asigur rilor sociale de ţ ă
stat.
C("I&,)4) J
Autorit i competente şi institu ii cu atribu ii în omeniu ăţ ţ ţ
Art( ,-( . ($) ,inisterul ,uncii, Solidarit ii Sociale Ei Familiei este autoritatea ăţ
competent în domeniul securit ii Ei s n t ii în munc . ă ăţ ă ă ăţ ă
(4) 'rincipalele atribu ii ale ,inisterului ,uncii, Solidarit ii Sociale Ei Familiei în ţ ăţ
acest domeniu sunt urm toarele: ă
a) elaboreaz politica Ei strategia na ional în domeniul securit ii Ei s n t ii ă ţ ă ăţ ă ă ăţ
în munc , în colaborare cu ,inisterul S n t ii 'ublice Ei prin consultarea cu ă ă ă ăţ
alte institu ii cu atribu ii în domeniuF ţ ţ
b) elaboreaz proiecte de acte normative în vederea implement rii unitare a ă ă
strategiei na ionale Ei a acHuis.ului comunitar din domeniuF ţ
c) avizeaz reglement rile cu implica ii în domeniu ini iate de alte institu ii, ă ă ţ ţ ţ
potrivit legii, Ei particip , dup caz, la elaborarea unor astfel de reglement riF ă ă ă
d) monitorizeaz aplicarea legisla iei pe baza datelor, a informa iilor Ei a ă ţ ţ
propunerilor transmise de institu iile aflate în subordine sau coordonare, ţ
precum Ei ale celor cu care colaboreaz în desf Eurarea activit iiF ă ă ăţ
e) abiliteaz persoane juridice Ei fizice pentru a presta servicii de protec ie Ei ă ţ
prevenire în domeniul securit ii Ei s n t ii în munc , denumite în prezenta ăţ ă ă ăţ ă
lege servicii e2terne, la care se face referire la art. C alin. ($)K
f) recunoaEte, desemneaz , notific Ei supravegheaz laboratoare de încerc ri, ă ă ă ă
precum Ei organisme din domeniul s u de competen , în condi iile legiiF ă ţă ţ
g) coordoneaz , în colaborare cu ,inisterul *duca iei Ei ercet rii, elaborarea ă ţ ă
<B
programelor de cercetare de interes na ional în domeniul securit ii Ei s n t ii ţ ăţ ă ă ăţ
în munc F ă
h) organizeaz , împreun cu ,inisterul *duca iei Ei ercet rii, activitatea de ă ă ţ ă
preg tire general EiGsau de specialitate în domeniul securit ii Ei s n t ii în ă ă ăţ ă ă ăţ
munc pentru institu iile de înv mântF ă ţ ăţă
i) desf Eoar activit i de informare.documentare, potrivit legiiF ă ă ăţ
j) avizeaz materiale de informare Ei instruire, cum ar fi suporturi de curs, ă
broEuri, pliante, afiEe elaborate de alte persoane juridice sau fizice, în sensul
asigur rii concordan ei mesajelor pe care acestea le con in cu prevederile ă ţ ţ
legisla iei în vigoareF ţ
5) reprezint statul în rela iile interna ionale din domeniul s u de competen . ă ţ ţ ă ţă
Art( ,.( . ($) ,inisterul S n t ii 'ublice, ca organ de specialitate al ă ă ăţ
administra iei publice centrale, este autoritatea central în domeniul asisten ei ţ ă ţ
de s n tate public . ă ă ă
(4) ,inisterul S n t ii 'ublice îndeplineEte, în principal, urm toarele atribu ii ă ă ăţ ă ţ
în domeniul s n t ii lucr torilor la locul de munc : ă ă ăţ ă ă
a) coordoneaz activitatea de medicin a muncii la nivel na ionalF ă ă ţ
b) elaboreaz sau avizeaz reglement ri pentru protec ia s n t ii în rela ie cu ă ă ă ţ ă ă ăţ ţ
mediul de munc , pentru promovarea s n t ii la locul de munc , precum Ei ă ă ă ăţ ă
pentru medicina munciiF
c) supravegheaz starea de s n tate a lucr torilorF ă ă ă ă
d) asigur formarea Ei perfec ionarea profesional în domeniul medicinei ă ţ ă
munciiF
e) coordoneaz activitatea de cercetare, declarare, înregistrare Ei eviden a ă ţă
bolilor profesionale Ei a celor legate de profesiuneF
f) autorizeaz Gavizeaz Ei controleaz calitatea serviciilor medicale acordate ă ă ă
lucr torilor la locul de munc F ă ă
g) colaboreaz cu alte institu ii implicate în activit i cu impact asupra s n t ii ă ţ ăţ ă ă ăţ
lucr torilorF ă
h) îndeplineEte Ei alte atribu ii, conform competen ţ ţelor sale în domeniu,
reglementate prin legi speciale.
Art( ,/( . ($) 9nspec ia ,uncii reprezint autoritatea competent în ceea ce ţ ă ă
priveEte controlul aplic rii legisla iei referitoare la securitatea Ei s n tatea în ă ţ ă ă
munc . ă
(4) 9nstitu ia prev zut la alin. ($) controleaz modul în care se aplic legisla ia ţ ă ă ă ă ţ
na ional din domeniul securit ii Ei s n t ii în munc la toate persoanele ţ ă ăţ ă ă ăţ ă
fizice Ei juridice din sectoarele prev zute la art. < alin. ($), cu e2cep ia celor ă ţ
prev zute la art. :# alin. ($) Ei (4), Ei are, în principal, urm toarele atribu ii: ă ă ţ
a) controleaz realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionaleF ă
b) solicit m sur tori Ei determin ri, e2amineaz probe de produse Ei de ă ă ă ă ă
materiale în unit i Ei în afara acestora, pentru clarificarea unor evenimente ăţ
sau situa ii de pericolF ţ
c) dispune sistarea activit ii sau scoaterea din func iune a echipamentelor de ăţ ţ
munc , în cazul în care constat o stare de pericol grav Ei iminent de ă ă
accidentare sau de îmboln vire profesional Ei sesizeaz , dup caz, organele ă ă ă ă
de urm rire penal F ă ă
d) cerceteaz evenimentele conform competen elor, avizeaz cercetarea, ă ţ ă
stabileEte sau confirm caracterul accidentelorF ă
e) coordoneaz , în colaborare cu 9nstitutul Ca ional de Statistic Ei cu celelalte ă ţ ă
institu ii implicate, dup caz, sistemul de raportare Ei eviden a accidentelor ţ ă ţă
de munc Ei a incidentelor, iar, în colaborare cu ,inisterul S n t ii 'ublice, ă ă ă ăţ
sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate de profesieF
f) analizeaz activitatea serviciilor e2terne prev zute la art. " alin. (?) Ei ă ă
propune retragerea abilit rii, dup cazF ă ă
g) raporteaz ,inisterului ,uncii, Solidarit ii Sociale Ei Familiei situa iile ă ăţ ţ
deosebite care necesit îmbun t irea reglement rilor din domeniul securit ii ă ă ăţ ă ăţ
Ei s n t ii în munc F ă ă ăţ ă
h) furnizeaz informa ii celor interesa i despre cele mai eficace mijloace de ă ţ ţ
respectare a legisla iei din domeniul securit ii Ei s n t ii în munc . ţ ăţ ă ă ăţ ă
Art( ,0( . ($) 1sigur torul, stabilit de lege, reprezint autoritatea competent în ă ă ă
domeniul asigur rii pentru accidente de munc Ei boli profesionale. ă ă
(4) 9nstitu ia prev zut la alin. ($) are atribu ii pentru: ţ ă ă ţ
a) sprijinirea activit ii de prevenire în domeniul securit ii Ei s n t ii în ăţ ăţ ă ă ăţ
munc a angajatorilorF ă
b) reabilitarea medical Ei, dup caz, psihologic , precum Ei compensarea ă ă ă
victimelor accidentelor de munc Ei ale bolilor profesionaleF ă
c) raportarea c tre ,inisterul ,uncii, Solidarit ii Sociale Ei Familiei a situa iilor ă ăţ ţ
deosebite care necesit îmbun t irea reglement rilor din domeniul securit ii ă ă ăţ ă ăţ
Ei s n t ii în munc . ă ă ăţ ă
?$
Art( ,1( . 9nstitutul Ca ional de ercetare.)ezvoltare pentru 'rotec ia ,uncii ţ ţ
fundamenteaz Etiin ific m surile de îmbun t ire a activit ii de securitate Ei ă ţ ă ă ăţ ăţ
s n tate în munc Ei promoveaz politica stabilit pentru acest do ă ă ă ă ă meniu.
Art( -2( . ($) ,inisterul 1p r rii Ca ionale, structurile militare Ei structurile în ă ă ţ
care îEi desf Eoar activitatea func ionari publici cu statut special din cadrul ă ă ţ
,inisterului 1dministra iei Ei 9nternelor, )irec ia -eneral a 'enitenciarelor din ţ ţ ă
cadrul ,inisterului =usti iei, Serviciul @omân de 9nforma ii, Serviciul de ţ ţ
9nforma ii *2terne, Serviciul de 'rotec ie Ei 'az , Serviciul de /elecomunica ii ţ ţ ă ţ
Speciale, precum Ei omisia Ca ional pentru ontrolul 1ctivit ilor Cucleare ţ ă ăţ
organizeaz , coordoneaz Ei controleaz activitatea de securitate Ei s n tate în ă ă ă ă ă
munc din unit ile lor, prin serviciile de prevenire Ei protec ie create sau ă ăţ ţ
desemnate de c tre aceste institu ii, în scopul aplic rii prevederilor prezentei ă ţ ă
legi.
(4) ercetarea, înregistrarea Ei eviden a accidentelor de munc Ei a bolilor ţ ă
profesionale produse în unit ile din subordinea institu iilor prev zute la alin. ăţ ţ ă
($) se efectueaz de organele proprii ale acestora. ă
(<) 9nstitu iile prev zute la alin. ($) pot elabora reglement ri proprii pentru ţ ă ă
aplicarea prezentei legi, în completarea celor e2istente la nivel na ional. ţ
C("I&,)4) JI
Dispozi ii finale ţ
Art( -)( . ($) Se aprob prin hot râre a -uvernului, la propunerea ,inisterului ă ă
,uncii, Solidarit ii Sociale Ei Familiei, urm toarele acte norma ăţ ă tive>
a) normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legiK
b) transpunerea directivelor specifice referitoare la securitatea Ei s n tatea în ă ă
munc . ă
(4) &n aplicarea prevederilor prezentei legi, ,inisterul ,uncii, Solidarit ii ăţ
Sociale Ei Familiei va elabora proiecte de acte normative necesare
implement rii EiGsau adapt rii situa iilor e2istente la cerin ele prezentei legi. ă ă ţ ţ
Art( -*( . ($) 1ctivit ile de interes na ional în domeniul securit ii Ei s n t ii în ăţ ţ ăţ ă ă ăţ
munc Ei sursele de acoperire a cheltuielilor necesare în vederea realiz rii ă ă
acestora se aprob prin hot râre a -uvernului, la propunerea ,inisterului ă ă
,uncii, Solidarit ii Sociale Ei Familiei. ăţ
(4) 1ctivit ile de interes na ional privind cercetarea Etiin ific în domeniul ăţ ţ ţ ă
securit ii Ei s n t ii în munc se finan eaz din fondurile prev zute pentru ăţ ă ă ăţ ă ţ ă ă
acestea, potrivit legii.
Art( -+( . ($) 'rezenta lege intr în vigoare la data de $ octombrie 4##;. ă
(4) Aa data intr rii în vigoare a prezentei legi se abrog ă ă Aegea protec iei muncii ţ
nr. B#G$BB;, republicat în ă onitorul ,ficial al României, "artea I, nr.$7 din F=
ianuarie FAA#, cu modific rile Ei complet rile ulte ă ă rioare, 'ecretul Consiliului de +tat
nr.$AA<#=C# pentru instituirea unor reguli privind e2ploatarea Ei între inerea ţ
instala iilor, utilajelor Ei maEinilor, înt rirea ordinii Ei disciplinei în munc în ţ ă ă
unit ile cu foc continuu sau care au instala ii cu grad ridicat de pericol în ăţ ţ
e2ploatare, republicat în 6uletinul +ficial, 'artea 9, nr. : din $$ ianuarie $B"4,
precum Ei orice alte dispozi ii contrare. ţ
L
"rezenta lege transpune )irectiva onsiliului nr. "BG<B$G** privind introducerea
de m suri pentru promovarea îmbun t irii securit ii Ei s n t ii lucr torilor la ă ă ăţ ăţ ă ă ăţ ă
locul de munc , publicat în =urnalul +ficial al omunit ilor *uropene (=+*) ă ă ăţ
nr. A $"<G$B"B.
?<
5. DESCRIEREA GEOGRAFICA
5.1. GEOGRAFIE
5udețul S laj este a ă șezat în partea de !ord:8est a României și se suprapune pe cea
mai mare parte a zonei de leg tur dintre ă ă Carpa ii ,rientali ț și un ii (puseni ț , cunoscută
sub denumirea de 'latforma Some an ș ă.
5.1.1. SUPRAFATA
5udețul se întinde pe <";?,? 5m4, ceea ce reprezint $,;I din sup ă rafața ț rii. ă
5.1.2. VECINI
5udețul S laj se învecineaz la nord cu ă ă +atu are și Maramureș, la vest și sud:vest
cu *ihor iar spre sud, sud:est și est cu jude ul Cluj ț .
5.1.3. RELIEF
'in punct de vedere geografic, județul S laj este o zon de dealuri ă ă și depresiuni
situate pe cursul v ilor ă (lma ului ș , (grijului, +ome ului ș , Crasnei si 6arc ului ă . 0ona
montan este reprezentat în partea de Sud.%est prin dou ramifica ă ă ă ții nordice ale
munților (puseni> culmile ese ului ș cu %ârful , gura 'riei ă (==? m.) și "lopi ului ș .
)epresiunile au o larg r spândire pe teritoriul jude ă ă țului și reprezintă
importante zone agricole de concentrare a așez rilor. ă
5.1.4. HIDROGRAFIE
'rincipala caracteristic a re ă țelei hidrografice a S lajului este relativa ă
uniformitate a repartiției râurilor pe întregul teritoriu, cu o foarte slab prezen ă ț a ă
rețelei lacustre naturale, dar cu apariția din ce în ce mai des a lacurilor artificiale.
Râurile Someș,Crasna, 6arc u ă , Almaș, (grij si S laj ă reprezint principalele ape curg toare ă ă
din județ. 'e asemenea, pe raza județului se afl ă și )acul de acumulare Vâr ol ș ț de pe cursul
râului Crasna.
5.1.5. CLIMA
)up e2pozi ă ția lui, județul S laj se afl ă ă sub directa influenț a maselor de aer din ă
vest, încadrându.se în sectorul cu clim continental moderat . ircula ă ă ă ția maselor de
aer de în l ă țime, precum și relieful, prin aspectul și altitudinea lui, creeaz diferen ă țieri
climatice, pe de o parte între vestul și estul județului, iar pe de alt parte, între principalele ă
unitați geo:morfologice.
&emperaturile medii anuale sunt cuprinse între CCA si =CA în cea mai mare parte a
județului, e3cepție facând culmile mai înalte ale muntilor Meseș și Plopiș, precum și zona
dealurilor înalte +imișna ; -îrbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse între ?CA si
CCA.
"recipitațiile atmosferice medii anuale prezint valori cuprinse intre ;## mm si ă
"## mm, valori mai mari inregistrându.se in muntii Meseș și Plopiș, iar mai mici
in 'epresiunea (lma ; (grij ș și pe valea +omeșului.
?:
6. TEHNOLOGIE SPECIFICA
Imediat dupa mulgere, laptele trebuie scos din grajdul vacilor si dus in laptarie, unde
este masurat si supus unei tratari primare (filtrare, racire, depozitare). &ratarea primara are o
deosebita importanta deoarece asigura mentinerea calitatilor initiale ale laptelui, conditie
principala pentru prelucrarea ulterioara.
6.1. FILTRAREA LAPTELUI
In functie de conditiile de igiena in care se face mulgerea, de modul de intretinere a
grajdurilor si animalelor, in laptele proaspat muls pot partunde numeroase impuritati> fire de par,
balegar, resturi de furaje, praf, etc. Impreuna cu acestea trec in lapte si un numar mare de
microorganisme care, dezvoltandu:se, constituie puternice focare de infectie si pot duce la
alterarea laptelui. 'in aceasta cauza este necesar ca, imediat dupa mulgere, laptele sa fie
filtrate (strecurat) pentru indepartarea impuritatilor (figura #).
!u se admite masurarea sau filtrarea laptelui in grajd, deoarece in lapte pot patrunde
praf, particule de furaje si de balegar, etc., depreciindu:I astfel calitateaK in plus, laptele poate
imprumuta mirosul de grajd.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o strecuratoare sunt urmatoarele>
 sa indeparteze toate impuritatile mecaniceK
 sa permita o filtrare cat mai rapidaK
 suprafata de filtrare sa fie usor inclinata, pentru a se evita presarea pe suprafata
placii de strecurare a impuritatilor retinuteK
 sa fie de constructie simpla, usor de curatat si de demontat.
"entru filtrarea laptelui se folosesc diferite modele de strecuratori. (cesta este format
din doua site metalice, intre care se pune tifon in D:$ straturi sau se pun rondele de vata.
+tratul de vata sau tifon trebuie inlocuit cat mai des, pentru evitarea incarcarii filtrului cu
impuritati. Hiltrand laptele printr:un filtru cu impuritati, in loc sa se obtina o purificare a laptelui,
din contra, se obtine o infectare a acestuia.
+chimbarea materialului de filtrare depinde de gradul de impurificare a laptelui. In cazul
folosirii rondelelor de vata si daca laptele este relativ curat, schimbarea acestora se face dupa
strecurarea unei cantitati de #AA:#FA litri lapte, iar pentru laptele murdar dupa fiecare D6:$A litri.
&ifonul se schimba ori de cate ori este necesar (se murdareste), in mod obisnuit dupa filtrarea a
6A litri lapte.
'upa filtrare, rondelele de vata folosite sunt arse, iar tifonul se spala bine cu apa rece,
apoi cu apa fierbinte si soda, se limpezeste, dupa care se fierbe timp de #6:FA minute.
6.2.RACIREA LAPTELUI
'atorita compozitiei sale si temperaturii pe care o are la mulgere (DF@D6MC), laptele
constituie un mediu foarte favorabil pentru dezvoltarea microorganismelor. In laptele pastrat in
stare calda dupa mulgere, aceste microorganisme se dezvolta rapidK bacteriile lactice
transforma lactoza in acid lactic, ceea ce determina o acidifiere (acrire). (cest defect apare mai
ales in sezonul de vara, aducand pagube importanteK laptele nu mai poate fi prelucrat
corespunzator, incat se produc pierderi in timpul prelucrarii influentand astfel cresterea
consumurilor specific, iar produsele obtinute sunt de calitate inferioara. (plicand imediat dupa
mulgere racirea, dezvoltarea microorganismelor este impiedicata, iar laptele isi poate pastra
calitatile initiale pana in momentul utilizarii lui ca atare sau prelucrarii in diferite produse lactate.
"entru laptele recoltat in conditii necorespunzatoare, chiar daca este racit corect,
calitatea va fi influentata de stare igienica, care nu se poate imbunatati prin operatia de racire.
'upa cum s:a aratat mai inainte, racirea rapida a laptelui dupa mulgere are rolul de a
opri pe cat este posibil dezvoltarea microorganismelor. 'e altfel, in laptele proaspat muls,
numarul de microorganisme nu creste un timp oarecare sau creste foarte putin. (ceasta se
e3plica prin prezenta in lapte a unor substante care inhiba dezvoltarea microorganismelor si
chiar le distrug in parte, fiind denumite substante bactericide. &impul in care, sub actiunea
substantelor bactericide, inmultirea microorganismelor este oprita se numeste faza bactericida a
laptelui.
'urata fazei bactericide a laptelui are o deosebita importanta si este influentata in
special de temperatura, dupa cum se poate vedea din datele prezentate in continuare.
&emperatura de pastrare a laptelui, in MC 'urata fazei bactericide, in ore
DA a3imum D
F6 a3imum ?
#A a3imum F$
6 a3imum D?
A a3imum $C
?!
'in aceste date rezulta ca, pentru a putea prelungi faza bactericida, este necesar ca
laptele sa fie racit la temperaturi cat mai joase si cat mai rapid.
'upa terminarea fazei bactericida, inmultirea microorganisemlor depinde de cantitatea
lor initiala,precum si de temperratura de depozitare a laptelui. +caderea tempreaturii de
depozitatre este singura masura care permite ingradirea intr:o oarecare masura a inmultirii
microorganismelor.
Cresterea numarului de microorganisme in !unctie de durata de pastrare si de
temperatura laptelui
!umarul de
microorganisme<ml
lapte
&emperatura de pastrare a laptelui, MC
#6 F6 D6
'upa mulgere =AAA =AAA =AAA
la D ore #AAAA #CAAA DAAAA
la ? ore F6AAA #7FAAA #FAAAAAA
la = ore $?AAA #AAAAAA D6AAAAAA
la F$ de ore 6AAAAAA 67AAAAAA CAAAAAAAA
'in datele prezentate se poate vedea crestrea foarte rapida a microorganismelor in
laptele neracit (F6@D6MC) dupa mulgere si importanta racirii laptelui la tempertaura de #6 MC
care, cu toate ca este insuficenta, influenteaza totusi intr:o mare masura dezvoltarea
microorganisemlor, in special in primele = ore de la mulgere.
(legerea temperaturii de raciere a laptelui depinde in special de gradul de igiena al
mulgerii, de timpul intre mulgere si ajungerea laptelui la locul de prelucrare. Cu cat timpul este
mai mare si gradul de igiena mai scazut, cu atat racirea laptelui trebuie facuta la temperaturi
mai jose.
In continuare se pot vedea D loturi de lapte cu incarcatura microbiana diferita si evolutia
microorganismelor la diferite temperaturi de pastrare. (pare evident ca cu cat laptele, dupa
mulgere, are un continut mai mare de microorganism, cu atat mai mult trebuie pastrat la
temperturi mai joase ( in paranteza este indicat coeficientul de multiplicare ).
In!luenta contaminarii initiale si a temperaturii de pastrare asupra calitatii microbiologice
a laptelui
Incarcatura
microbiana
&emperatura de pastrare
$,6MC #AMC #6MC
F$ h $C h F$ h $C h F$ h $C h
$AAA $AAA
( # )
$6AA
( # )
#FAAA
( D )
#FAAAA
( DA )
#6AAAAA
( D7F )
DDAAAAAA
( CAAA )
$AAAA CAAAA
( F )
#FAAAA
( D )
FAAAAA
( 6 )
C$AAAA
( F# )
$6AAAAA
( ##D )
#AAAAAAAA
( F6$A )
#6AAAA DAAAAA
( F )
?AAAAA
( $ )
#FAAAAA
( C )
#6AAAAAA
( #AA )
F7AAAAAA
( #CA )
7AAAAAAAA
( $7AA )
In cazul in care laptele este recoltat in conditii igiencie si ajunge intr:un interval de timp
de $:6 ore de la mulgere la beneficiar, se poate considera suficienta racirea la o temperatura de
#A@#FMC, cu conditia ca, in timpul transportului, temperatura laptelui sa nu depaseasca #DMC
( situatie care apare mai ales la laptele muls dimineata ).
In cazul in care laptele ajunge la locul de prelucrare dupa 6 ore de la mulgere sau a fost
pastrat pana dimineata, este absolut necesar sa se raceasca la temperaturi joase ( $@?MC ),
care de altfel sunt temperaturile de racire cele mai indicate.
(legerea sistemului de racire a laptelui,respectiv a instalatiilor de racire, depinde de o
serie de factori>
 temperatura la care trebuie sa se raceasca lapteleK
 cantitatea de lapte ce trebuie racita zilnicK
 modul si mijloacele de transport al lapteluiK
 posibiitatile de alimentare cu apa si temperatura apeiK
 posibilitatile de alimenatre cu energie electrica.
"entru racirea laptelui se pot utiliza apa de put sau de conducta, amestec de apa cu
gheata si agenti frigorifici.
In cele ce urmeaza se face o prezentare a principalelor sisteme si instalatii de racire a
laptelui, inceptand cu cele mai rudimentare, pana la cele mai perfectionate si mai moderne.
?B
6.2.1.RACIREA LAPTELUI IN BIDOANE
#acirea direct in bidon (figuraF) se foloseste la fermele mici, unde se porduc cantitati
reduse de lapte.
'ispozitivul da rezultate numai in cazul in care apa are o temperatura de #AMC, reusind
sa raceasca un bidon cu o cantitate de $A l lapte in timp de o ora, la o temperatura de #6MC.
#acirea in bidoane asezate in bazine (figura D). In cazul in care se dispunde de apa
de conducta suficient de rece ( D@#$MC ), se pot folosii bazine amenajate special unde circula
incontinuu apa rece."entru grabirea racirii laptelui, acesta se amesteca periodic cu un agitator.
"entru reducerea duratei de racire si realizarea unei temperaturi mai joase ( 6@?MC ),
bidoanele cu lapte se introduc fie in bazine in care se pune apa cu gheata fie in bazine racite cu
ajutorul instalatiilor frigorfice ( fiind folosite si pentru pastrarea laptelui pana la livrare la
beneficiar ).
6.2.2 RACIREA LAPTELUI IN APARATE SCHIMBATOARE DE
CALDURA
"rincipalul avantaj al acestor aparate consta in faptul ca pernite o racire foare rapida
(practic instantanee ) si sunt economice.+chimbul de caldura se realizeaza pe seama unuia sau
a mai multor agenti de racire ( apa rece sau racita, diferiti agenti frigorfici ), care in majoritatea
cazurilor circula in contracurent cu lapteleK se disting F tipuri> racitoare plane si racitoare cu placi
(figura $).
6.2.3. RACIREA LAPTELUI IN VANE
In gospodarii si ferme cu cantiati mai mici de lapte, se poate utiliz pentru racirea laptelui
si depozitarea lui la temperatura scazuta , pana la livrare, si procedeul urmator> imediat dupa
mulgere,laptele este trecut in vane cu pereti dublii, racirea realizandu:se cu ajutorl agregatelor
frigorificeK ele sunt compuse din> o vana termoizolanta, agregat frigorific si agitator.
6.3. PASTRAREA LAPTELUI
4neori este necesar ca laptele muls si racit sa fie pastrat un anumit timp la
ferma."astrarea laptelui trebuie realizata la temperaturi sub #AMC, cea mai indicata fiind $@?MC,
cand laptele isi mentine calitatile intiale.
In laptariile fermelor, bidoanele cu laptele racit se pastreaza, in bazine cu apa si
gheata.)aptele se pastreaza in bazine, in aceleasi bidoane in care se e3pediaza. Incaperile in
care se pastreaza bidoanele cu lapte trebuie sa fie curate, aerisite, avand geamuri prevazute in
anotimpul calduros cu plasa, pentru impiedicarea patrunderii insecetelor.
In fermele in care se produc cantitati mari de lapte, se folosesc pentru pastrarea laptelui
racit, tancuri izoterme (figura 6), cu capacitatea de FAAA:6AAA l. In aceste tancuri se pastreaza
laptele racit la temperatura joasa ($MC ).
6.4. TRANSPORTUL LAPTELUI
Initial, prin sistemul clasic, trasnportul laptelui de la locul de productie sau centrul de
colectare la fabrica s:a facut in bidoane vehiculate cu caruta sau autocamionul.'eoarece acest
sistem de transport prezinta o serie de dezavantaje, se foloseste din ce in ce mai rar, fiind
inlocuit cu sistemul de transport cu autocisterne (figura ?), care prezinta ca avantaj principal un
cost mai redus al transportului cu circa 6A N.
6.5. OBTINEREA SMANTANII
+mantana este un produs cu o compozitie asemanatoare laptelui de vaca, avand insa
un continut mult mai mare de grasime, intre FA si $AN.
+mantana se obtine prin smantanirea laptelui. In mod artizanal, smantana se obtine prin
smantanire naturala din laptele de vaca, metoda care se practica in trecut, dar se utilizeaza si
astazi, in gospodarii si la stana.
$mantanirea naturala( 'aca, dupa mulgere, laptele este lasat in repaus, la suprafata
se formeaza un strat de culoare galbuie, denumita smantana, care contine globulele de grasime
din lapte. (ceasta separare este un fenomen natural de stratificare, datorat diferentei de
densitate ce e3ista intre grasime, mai usoara, si apa cu celelalte component care formeaza
laptele smantanit.
-rosimea stratului de lapte, temperatura si durata au o importanta mare in procesul de
smantanire. (stfel, cu cat stratul de lapte este mai subtire, temperatura mai scazuta (7@=M C) si
durata mai lunga (circa DA ore), cantitatea de smantana care se obtine este mai mare.
In gospodarii se pot folosi diferite procedeea de obtinere a smanatanii prin smanatanire
naturala.
"rocedeul cel mai des folosit consta din pastrarea laptelui crud in vase de ceramic sau
de metal de forma circular, cat mai largi, adanci de $:? cm, timp de F$:D? ore, la temperatura de
#F@#6M C. in acest mod se separa circa CAN din grasimea laptelui. +mantana culeasa de la
suprafata cu ajutorul unei linguri se caracterizeaza printr:un inceput de acrire.
+mantana obtinuta se consuma Imediat, proaspatas au se strange timp se mai multe
:$
zile si serveste la prepararea untului.
"rocedeul de smantanire naturala se aplica numai in gospodariile taranesti, care dispun
de cantitati mici de lapte, smantana obtinuta fiint folosita cu precadere pentru nevoile proprii.
"rocedeul prezinta dezavantaje, deoacrece dureaza mult timpK in plus, in laptele
samantanit ramane destul de multa grasime, iar samantana rezultata este acrisoara.'e
asemenea, din punct de vedere igienic, produsul este de calitate indoielnica.
$mantanirea mecanica. "rin aplicarea procedeului de smantanire mecanica, folosind
separatorul centrifugar, se inlatura toate dezavantajele amintite anterior, asigurand in acelasi
timp realizarea unor sortimente de smantana si unt de calitate superioara.
+mantanirea mecanica se practica in gospodariile cu efective mai mari de vaci si la
ferme.
)aptele smantanit rezultat se foloseste la hrana viteilor si la prepararea branzei de
vaca.+mantana obtinuta este livrata fabricilor unde este valorificata sub diverse forme
( smantana de consum, unt ).
Calitatea smantanii depinde in primul rand de calitatea materiilor prime deoarece cele
mai mici defecte ale laptelui se transmit smantanii. 'e aceea trebuie multa grja ca, inainte de
smantanirea laptelui, sa se faca un control atent al calitatii laptelui.
6.6. DESCRIEREA SI FUNCTIONAREA SEPARATORULUI
"entru smantanirea laptelui se folosesc diferite tipuri de separatoare, incepand cu
tipurile de capacitai reduse: manual, pana la separatoarele mecanice de mare capacitate.
$eparatoarele manuale au debite reduse (pana la 76A l<h ) si se folosesc in special la
fermele unde se smanatanesc cantitati mici de lapte.
$eparatoarele mecanice (figurile C si =) au debite cuprinse intre #AAA si #AAAA l<h, fiind
actionate numai mecanic.
'upa felul in care are loc intrarea laptelui in separator si iesirea smantanii si laptelui
smantanit, separatoarele se impart in>
 'eschise, la care intrarea laptelui, iesirea smantanii si laptelui smantanit se fac deschisK
 +emiermetice, la care alimentarea cu lapte se face deschis si evacuarea smantanii si a
laptelui smantanit se face prin conducte inchiseK
 0rmetice, la care intrarea laptelui se face inchis, sub presiunea create de o pompaK
evacuarea smantanii si a laptelui smantanit se realizeaza, de asemenea, prin conducte
inchise, sub presiune.
In gospodarii si la ferme, cele mai des intalnite sunt separatoarele deschise cu o capacitate
sub CAA l<hK aceste separatoare sunt manuale, unele putand fi actionate si mecanic, cu ajutoarul
unui motor electric.
+eparatorul cu actionare mi3ata: tip deschis se compune din patru parti principale>
 "ostamentul separatorului, care serveste drept suport pentru mecanismul de
actionare si tobaK
:<
 encanismul pentru actionarea tobeiK
 &oba in care se face separarea grasimiiK
 "alniile pentru evacuarea smanatanii si a laptelui smantananit montate la partea
superioara a tobei.
'easupra tobei se gaseste plutitorul, asigurand alimentarea uniforma cu lapte, care
curge dintr:un bazin de alimentare, printr:un robinet asezat deasupra plutitorului.
(ntrenarea tobei se face prin intermediul manivelei, rotii dintate si a3ului:pinion. (cest
mechanism este prevazut cu un dispozitiv de semnalizare, fi3at pe manivela. &oba constituie
partea principala a separatorului, fiind compusa din urmatoarele parti>
 Corpul tobei prevazut cu un tub central prin care se introduce lapteleK
 'istribuitorul de lapte format dintr:un tub, care imbraca tubul central si prin ale carui
orificii interioare laptele ajunge la talereK
 &alerele sau farfuriile, al caror numar difera in functie de tipul separatoruluiK sunt
confectionate din tabla de otel ino3idabil, avand forma unui trunchi de con. "e talere se
gasesc nituri, care creeaza o anumita distanta intre ele, precum si orificiile prin care
circula laptele de jos in sus, fiind corespunzatoare canalelor distribuitorului de lapte.
arginea interioara a talerelor prezinta mai multe crestaturi prin care una de forma
deosebita folosita ca ghid pentru introducerea talerelor pe distribuitor intr:o singura
pozitieK celelalte crestaturi servesc ca sa lase loc liber pentru trecerea smantanii pe
langa distribuitor, spre iesire. 4ltimul taler se deosebeste de celelalte, deoarece nu are
gauri, avand nervuri pe partea e3terioara si terminandu:se cu un gatK
 Capacul tobei care are forma conica, fi3andu:se pe corpul tobei. Intre capac si corpul
tobei se monteaza o garniture de cauciuc. Capacul tobei se strange cu ajutorul unei
piulite, cu o cheie speciala.
"e capacul tobei sau pe gatul ultimului taler este fi3at un surub, care serveste pentru
reglarea continutului de grasime din smantana.
"alniile se aseaza deasupra tobei, colectand separate laptele smantanit si smantana.
Inainte de punerea in functiune a separatorului, se toarna in bazinul separatorului F:D l
apa curate, incalzita la temperatura de $A:$6M C, dandu:se drumul treptat la robinetul bazinului,
pentru ca apa sa treaca in toba. 0ste indicat ca pe bazinul separatorului sa se fi3eze un tifon,
pentru strecurarea laptelui, inlaturandu:se eventualele impuritati. +e incepe apoi imediat rotirea
manivelei, din ce in ce mai repede. )a inceput, clopotelui fi3at pe manivela va suna la fiecare
invartitura, iar in momentul in care manivela ajunge la circa ?A invartituri pe minut, clopotelul nu
mai suna, deci s:a atins turatia normala.
+e toarna laptele incalzit la D6@$AM C si se deschide robinetul. )aptele trece in vasul cu
plutitor, de aici in distribuitorul tobei, pe care sunt asezate talerele, apoi se imparte in mod egal
intre talere, repartizandu:se in straturi subtiri.
+ub actiunea fortei centrifuge, care ia nastere prin invartirea tobei, partile mai grele din
lapte sunt aruncate la marginea tobei (laptele smantanit), iar partile mai usoare (globulele de
grasime), care antreneaza cu ele si o parte din celelalte component ale lapteui, se strang spre
centrul tobei, formand smantana. (cestea se ridica pe langa distribuitor, ajunge pe langa ultimul
taler, care nu mai este gaurit, si iese afara prin orificiul pentru smantana al tobei, in palnia
colectoare.laptele smantanit, care este proiectat spre marginea din afara a talerelor, se ridica
deasupra ultimului taler negaurit si iese prin orificiul pentru lapte smantanit in a doua palnie
colectoare.
Reglarea continutului de grasime al smantanii se face numai cand toba este scoasa
afara, cu ajutorul surubului fi3at in partea superioara a tobei.
)a terminarea lucrului, se opreste alimentarea cu lapte si se introduce apa, pentru a se
elimina resturile de smantana si lapte care pot ramane in toba si in piesele prin care trec.
+mantana si laptele smantanit, care rezulta de la separare, sunt colectate in bidoane de
aluminiu curate.
In timpul smantanirii, o data cu laptele smantanit, sunt aruncate spre peretii tobei si
impurtatile continute in lapte, care se aduna sub forma unui strat denumit Onamol de separatorP.
'eoarece acest OnamolP impiedica functionarea normal a separatorului, dupa circa doua ore de
smantanire, separatorul trebuie oprit pentru curatare. Cantitatea de Onamol de separatorP este
cu atat mai mare, cu cat laptele contine mai multe impuritati si are un grad de aciditate mai
ridicat.
6.7. CONDITII PENTRU REALIZAREA UNEI BUNE SMANTANIRI A
LAPTELUI
"entru realizarea unui process de smantanire corespunzator si obtinerea unei separari
cat mai complete a grasimii din lapte, in afara de functionarea corecta a separatorului, mai sunt
necesare unele precizari>
 Cu cat gradul de puritate al laptelui este mai scazut si contine multe impuritati, toba
separatorului se infunda mai repede, formandu:se o cantitate mai mare de Onamol de
separatorP, influentand negativ buna desfasurare a procesului de smantanire. "entru a
preveni aceasta deficient, laptele inainte de a intra in bazinul separatorului trebuie bine
filtrate (strecurat)K
 &emperatura laptelui in timpul smantanirii trebuie sa fie cuprinsa intre D6 si $AM C
deoarece laptele cald, avand o vascozitate mai mica, se smantaneste mai bineK
 +e recomanda smantanirea laptelui la turatia tobei stabilita pentru separatorul respectiv.
)a separatoarele manuale, pe manivela este notat numarul de rotiri ale manivelei pe minut.
"entru respectarea acestei rotiri, pe manivela este montat un clopotel special, care inceteaza sa
sune, in momentul in care s:a atins turatia necesara. icsorarea numarului de rotatii face ca sa
::
se reduca forta centrifuga si cu aceasta viteza de separare a globulelor de grasime, iar marirea
turatiei tobei separatorului peste cea prescrisa prezinta pericolul descentrarii tobei si cresterii
uzurii separatoruluiK
 4niformitatea functionarii separatorului poate influenta gradul de smantanire a lapteluiK in
cazul in care separatorul nu lucreaza uniform si toba vibreaza in timpul functionarii, in
laptele smantanit trece o cantitate mai mare de grasimeK
 'ebitul de intrare a laptelui in toba separatorului determina in mare masura gradul de
smantanire a laptelui> cu cat cantitatea de lapte ce intra in toba este mai mare, cu atat
gradul de smantanire va fi mai redus, deoarece acesta va sta mai putin timp in separator
si actiunea fortei centrifuge asupra globulelor de grasime va fi mai redusa. In mod
normal, fiecare tip de separator are un debit fi3at, care trebuie respectat.
6.. INTRETINEREA SI DEFECTIUNILE SEPARATORULUI
+eparatorul trebuie amplasat astfel incat sa se poata manevra, curate si repara usor.
)a montare trebuie asigurata pozitia perfect verticala a separatorului, ceea ce se verifica cu
nivela cu bula de aer. 'e asemenea, separatorul trebuie bine fi3at pe postamentul sau, astfel
incat sa nu permita trepidatii in timpul functionarii.
Inainte de prima intrebuintare sau atunci cand au stat un timp mai indelungat nefolosite,
separatoarele trebuie verificate pentru a vedea daca toate piesele sunt bine imbinate si
functioneaza usor. +e recomanda ca, inainte de a se pune uleiul, sa se spele bine baia si
mecanismele, cu petrol lampant.
+eparatoarele noi sau cele care au fost reparate trebuie sa fie rodate (se lucreze in gol)
circa D:? ore, urmarind ca functionarea lor sa fie normal (sa nu prezinte batai, frecari, etc.)
"rezinta o importanta deosebita, pentru buna functionare a separatorului, ungerea, care
trebuie sa se faca in mod corespunzator. Controlul uleiului din baie se face cu ajutorul unui
indicator de nivel.
"rima umplere a baii cu ulei se face prin orificiul din capacul baii (carcasei)K se toarna
ulei pana se depaseste reperul inferior.
In caul in care, dupa un anumit timp de functionare, se observa ca uleiul a devenit
negru, vascos sau prezinta pilituri de metal, trebuie scos din baie prin dopul de ulei.
!erespectarea regulilor de functionare, intretinere si curatare ale separatorului
determina aparitia unor defectiuni care trebuie imediat inlaturate. Cunoasterea cauzelor acestor
defectiuni, precum si masurile pentru inlaturarea lor, sunt foarte importante pentru cei care
lucreaza cu separatorul>
De!ectiunile separatorului3 cauze si masuri de inlaturare a lor
'0H0C&I4!I C(4E0 (+4RI '0 I!)(&4R(R0
A # F
+eparatorul nu smantaneste
deloc sau smantaneste
neuniform
#.)aptele este prea rece #.)aptele trebuie incalzit la
D6@$AMC
F.+patiile si orificiile de
separare ale talerelor s:au
infundat cu impuritati sau cu
substante proteice coagulate
(daca laptele a fost prea acid)
F.+e va demonta si curata
toba
D.&oba se roteste incet D.+e va misca manivela cu
numarul de invartiri inscrise
pe ea sau pana ce clopotelul
nu mai suna. )a separatoarele
mecanice, se va verifica
ambreiajul
$.(3ul vertical este prea jos si
smantana din toba se scurge
in palnia de lapte smantanit,
amestecandu:se cu acesta
$.se slabeste contrapiulita
surubului care sustine fusul
vertical si se invarteste
surubul, ridicandu:se fusul.
,rificiul pentru iesirea
smanatanii trebuie sa fie cu F:
$ mm deasupra marginii
palniei
6.&alerele sunt strambe sau
uzate
6.+e indreapta sau se
inlocuiesc
?.Intra prea mult lapte in toba ?.+e inchide putin robinetul
(micsorarea debitului)
Curge lapte in locasul tobei si
se prelinge afara
#.-arnitura de cauciuc a tobei
este asezata stramb, nu este
stransa sau lipseste
#.+e va aseza si strange bine
sau se va inlocui
F.&oba este prea jos si laptele
smanatanit se scurge pe sub
F.+e va ridica a3ul tobei
:!
marginea palniei
D.In toba intra lapte mai mult
decat este puterea de
prelucrare a separatorului si
astfel se revarsa
D.Robinetul bazinului trebuie
inchis putin
+eparatorul lucreaza cu
zgomot
#.&oba uzata, nemaifiind
central pe a3, loveste palniile
#.+e va inlocui toba sau se va
repara (rebalansa)
F.&oba este ridicata prea sus
si se freaca de palnii sau este
lasata prea jos si atinge
locasul tobei
F.+e va regla inaltimea a3ului
tobei
D.+eparatorul nu este bine
fi3at si toba trepideaza
D.+e strang butoanele de
ancorareK daca rondelele de
cauciuc lipsesc ori s:au uzat,
se vor completa
$.)agarele sau rulmentii sunt
uzati, sparti sau a3ul lagarului
este rupt
$.+e inlocuiesc piesele
defecte
!u se obtine smantana cu un
continut mic de grasime, desi
se regleaza surubul
#.8iteza de rotire este prea
mare
#.+e reduce numarul de rotatii
F.,rificiile de separare si
spatiile pentru depozitarea
impuritatilor sunt in parte
infundate si micsoreaza
cantitatea de lapte ce intra in
toba
F.+e curata bine toba
D.Intra prea putin lapte in toba D.Robinetul se deschide mai
mult (marirea debitului)
!u se obtine smantana cu un
continut ridicat in grasime,
desi se regleaza surubul
#.8iteza de rotire este prea
mica
#.+e mareste numarul de
rotatii
F.Intra lapte prea mult in toba F.+e inchide putin robinetul
(micsorarea debitului)
D.&oba este prea sus si
laptele se scurge partial in
palnia de smantana
D.+e va regla corect inaltimea
a3ului tobei
ecanismul separatorului nu ecanismele murdare sau +e va curata iar angrenajele
functioneaza bine uzate fac sa scape manivela uzate se vor inlocui
6.!. RACIREA" PASTRAREA SI TRANSPORTUL SMANTANII
'upa iesirea din separator, smantana trebuie racita imediat la o temperatura sub #AM C.
aceasta racire este absolute necesara, deoarece se opreste dezvoltarea microorganismelor si
se asigura pastrarea smantanii in stare dulce, pana la livrare sau prelucrare.
"entru racire se folosesc aceleasi sisteme ca si pentru lapte. Cel mai indicat este
sistemul de racire in curent continuu. 'irect din colectorul separatorului smantana trece pe un
racitor plan, de unde este colectata in bidoane. *idoanele cu smantana sunt asezate apoi intr:
un bazin cu apa si gheata, unde smantana se raceste suplimentar, pana ajunge la 6@?MC. In
cazul in care laptaria fermei nu dispune de racitor, se foloseste sistemul de racire direct in
bidoane.
"astrarea bidoanelor de smantana pana la e3peditie trebuie sa se faca la temperaturi
sub #AMC. in acest scop se folosesc bazinele cu apa si gheata, bazine racite cu aggregate
frigorifice, camera racite cu ajutorul instalatiilor figorifice, unde se realizeaza temperaturi
scazute ($@?MC).
In timpul depozitarii smantanii, capacele bidoanelor vor fi desfacute si asezate in asa fel,
incat aerul sa poata patrunde in interior, acoperindu:le cu un tifon curat.
Incaperile unde se pastreaza smantana trebuie sa fie curate, varuite, fara mucegai pe
pereti si fara mirosuri straine.
+mantana trebuie e3pediata zilnic la beneficiari. +e admite pastrarea cel mult F zile,
chiar daca se aplica cu multa grija racirea si pastrarea smantanii in conditii igieniceK pastrarea
timp mai indelungat are o influenta negativa asupra calitatii smantanii.
"entru pastrarea smantanii se folosesc numai bidoane de aluminiu. *idoanele din tabla
de otel cositorit nu sunt indicate, deoarece pot favoriza aparitia defectului de gust metalic.
+mantana se e3pediaza de la ferma dupa ce s:a efectuat in prealabil cantarirea si s:au
e3ecutat analizele privind aciditatea si continutul de grasime. Rezultatele analizelor chimice sunt
trecute in actul care insoteste transportul de smantana, precum si cantitatea in Bilograme. 0ste
foarte important ca analizele de grasime si aciditate sa se faca cu multa atentie, deoarece ele
constituie elemente de calcul pentru plata smantanii. In cazul in care ferma nu are posibilitati de
a efectua aceste analize, ele urmeaza a fi e3ecutate la unitatea care receptioneaza smantana,
in prezenta delegatului fermei.
"entru transportul smantanii se cer a fi luate aceleasi masuri ca si pentru lapte.
*idoanele cu smantana se sigileaza, asigurandu:se astfel integritatea continutului in timpul
transportului de la ferma la beneficiar.
:B
6.1#. CALCULE PENTRU OBTINEREA SI NORMALIZAREA SMANTANII
In unele cazuri, se cere sa se stabileasca parametrii privind obtinerea smantanii cum
sunt> capacitatea orara a separatorului, durata smantanirii, randamentul in smantana,
normalizarea continutului de grasime etc., pentru care se folosesc urmatoarele relatii utile>
a) Capacitatea orara a separatorului>
C
sep
Q
A#AAA=AAAAADf?A=AAAAAAAA#aA?AAAAAAAA#aA?AAAAF?A?A
fAAFaAc67$d$?$DA#AAAAAAAAAAA#AA6fe?AAAAAAAAA#AAAAAAACA
cAAAAAAAAAAAAACAcAAAAA#AAAAAA?cAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
D7AAAAAA#dAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAfaA6AAAADDADAAAAFA$6$
d$?AAAAA#AAACAcAAAAAcAAAAAAA#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAA$AAAAAAADAAAA#CA#AAAAdFAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAcA$6A$AA6AD$ADAA$?AAAAAAFcAAAAAAFAAAAAAA$6$
d$?FbA#$AA#AA#cAAAAAA#AAAAAAAAF#AcAdbA#AAAAAA?AAAAAAA
?AAAAAAA$?AAAAAAFAADAAAA#$ADAAAA$6$d$?FbFF$AA$AAAcAAA
AAAAAAAAAAA#e$AA=AAAcAAAAAAAAAAAAAAF$$AA#AAAcAAAAAAAA
AAAAAADA$AAFAA#AAAAAAAA$AAAAAAAAAACADfF#$AA7AAAcAAAAA
AAAAAAAAAAC$AAAA6?cAFAAAA?AAFAAAAAF#AcAdbA#AAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#AAAAAAC=6A$e$7AdAa#aAa
AAAAAAAd$=$C$$6FAAAAAADCAAAAAA#eACAFAAAAAAf?##$a?FAAA
AAAA#7D6F$7$FAAaece#ce=AAAAAAA=7A$C6=7DAAAAAec$AAAAAe
c$A#=6FbAe#bAAAAA#eC$=$$$#6$6C$7ed67$b?ecFDA#A76DC$=F
FD?FcDC$$FaD?$#?c7bCD??6D76#bc$#=aa7FA$7FCD?e6#bDa==F
$D7$=#$d$6?eeFceDC?Dc7c#a?#C?a#A6$==66D$=ecffDcc=b?$#F
7Aced=DdcCCC$AD?f=DcFA==e7cdF=cCaba67$Ac7a=ead7e6===b#
6$Fe76eCaFC#CafFddF??#c=??$7Cf6=C=AfC?=$#=dD$ecAC6Dcca
$cDdcCFA#c?c76eD6eFce6C=6=$6$$#7Ad?7Dd=C6?C$=d6F?Fed6
A?aAeaAa$Cb6CCfa6a6CFc7f#Da7C$7#7Ade7FDd?7cbe#7d=eaF=d
$6bd$b?cdeA$Afcc?#76bDCCCead6C7eeFAccaD=$$d$$#AAc6Ca$#
###cFdFfba$b6?De#F$F=?a$#DDA7CdeAaCb$6D6CeD#7?ccb#e7a
A#eFfbcbcF6fbCAA$CD=$dFDCF$6?$cAaFadb7A?$bA==d=?d=$#FD
CA$aDbeAD$?6?aeaFF6bc$fb=CaaF6d$#F$=D67=666DAFDe6$7=F
C=A7$6AA#cd7bC6eDF=?bc#?De6a7eD=Ab=?CcA=c??C=6F7$FDa6
CaFFc=76?C=Cc$e$b$FFC7Ad6=b7a7dFd=af#cd$7ADa?C#AaCF#bf
$ecD=#C#bbd$b#7cCff?baAcCdc7=e$A77#$#7FcccbcbFcafacFecD
A#CAcbC6$c6Cec6AdcAeAcaa6f=e7e=eea?aFd??#bac6e?Ac$A7d7
7?6aCeCcd67#$6?Dedb6?ff77dcc7beACa7=c?bcbcCc#A6ff=$7Cba
ad76F=D=D7=Cf?677#7eCCAD=e=eC7a=a=d=eDAcd7#=efeF#7?Cb6
6deDdad6e$D=?ec?6ec6Ff6ACAb?7eACCF?7D?CbbdaFC$?AcDb7d
e77$6bdb7deD7$A#=?fAAeabbbFDfcef#=#7f6cAc?DecAAAAAAAA$=
$6$e$$ae$F?ACFAAAC$AA#ACF$AAAAAA#CAAAAAAAF#AcAdbA#AAA
AAAADAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#b$AAAAA$AAAAAAAD
$AAAAAAA#AAAAAAAFAAAAAAAAAAAAbfAAAAAAbfAAAA?A$FAAAAfA$
#ADAAAAAAAAAAAAbDAAAAAAbDffff6f$FAAAAAAbDAAAAAAbDffffef$#
F#AAAAAAACAAAAAA?FAAAAAAAcAAAAAAA#AAAAAA#6AAAAAAAcAAA
AAAA$AAAAAA#6AAAAAAAcAAAAAAA$AAAAAA6#AAAAAAC$A7AAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAD7AAAAAA#dAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAADCAAAAAA#eAAAAAA6AAAAAAAa$AAAAAAf$AAAAAA=AA
?AAAAAAAAAAAAFAAAccAADCAAAAAA#eAAAAAAFCAAAAAADCAAAAAA
#eAAAAAAA#AAACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#fAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAffffffAA=cdfffAAAAAA$CAAdf=c$CAAbfffffAAA
AAA7$AA=c$CAAAAffffdfAA7$AAAAAAffffbfAAbf7$AAAA$CAA$CAAffdf=
cAA$C=cdfAAffbf7$AA7$AA7$AA=c$C$CAA=c$C7$AA$CAA7$AA7$bff
fAAdfffffAA$C$C=cAAAA$C=cAAbf7$$CAA7$AA$CAAAA7$bfAA$CAAAA
AA7$$C=cAA$C7$bfAA=c=cdfAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
;$
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A6A?AAA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6#AAa#eAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##dAdA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AeA$A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFADAAAAAb
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A6#AAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##aAAAAAAA7ACA#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6#AAa#6#cAaA
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##6#?A
dA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AeAAAA#
bAdA#AeA$A#A#A#A#A6#AAaA#A#AF##ACA##aAAAAAbA#A#AeAAA
AA=AaA#A#A#A#A##$AAAAAbA#A##$AAAAAbA#A##$AAAAAbA#A#A
F#=AaA#AeAfA##$AbA#A#A#A#A#A6#AAaAF#=AaA#AF##AC#6#7Af
AF#=AaA#AeAbA#A#A#A#A6A?Af#6#7AfA6A?Af#6#7AfA6A?Af#6#7A
fA#AF##ACA#A#A#A#AF#=AaA#A#A#A#A#AFADA=AaA#A#A#A#A#A6
A?AfAF##ACA##$AbA#A#A#A#AF#=AaA#AeA$AF#=AaA#AeA$AF#=A
aA#AeA$A#AF#=AaA#A#A#A##aAAA$A#A#A#A#A#A6A?A=AaA#A#A
#A6A?AAA$A#AFADAAAAAAAfA#A#A#A#AF##ACA#AeAbAF##ACA#Ae
AbAF##ACA#AeAbA##6#7A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6#AAaAF
##ACA#A#A#A#AF#CA##6#?AdA#A#A#A#A#A#A#AF#=AaA##aA$AF
#=AaA##aA$AF#=AaA##aA$A#A#AFAcAdA#AeAfA#A#A#A#A#A#A6#
AAaA#A#AF##ACA6#FACA6#DAdA##$A=AaA#A#A#A#A#A##6#?Ad#
6#7Af#6#?Ad#6#7Af#6#?Ad#6#7AfA#A#A#AFADAAAAA$A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6A?AAAAA7ACA#A#A6A?A=AaA#A#A#A#A
;<
#AFADAAAbA#A#AFADAAAbA#A#AFADAAAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#$cAAAAAA
?$AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAD7AAAAAA#dAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAADCAAAAAA#eAAAAAAF=AAaaAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACADfA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAACADfAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAFFAAAAAAAcAAAAAAffffff
ff$?AAAAAA#cAAAAAA#AAAAAAA$6$d$?FbAF$AAAAAAcAAAAAAAAAA
AAAAAeAAAAAA#$AAAAAAAAAAAAAA#AAAAAAA#$AAAAAAA$AAAAAA
ADA#ACAAA6AAAAAAAbAFAAAAAAAAA6AAAAAAAcAF#eAADCAAADAAA
AAA#eAAA$AAAAAAA7A#A$AAA$AAAAAAA7A#A$AAa7ADAAAA$#AbF
AAAccAA#eAADCAAAAAAAAAA#eAADCAAAAAAAAAAFCAAAAAADCAAAA
AA#eAAAAAAA#AAACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#fA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAffffffAA=cdfffAAAAAA$CAAdf=c$CAAbfffffA
AAAAA7$AA=c$CAAAAffffdfAA7$AAAAAAffffbfAAbf7$AAAA$CAA$CAAff
df=cAA$C=cdfAAffbf7$AA7$AA7$AA=c$C$CAA=c$C7$AA$CAA7$AA7
$bfffAAdfffffAA$C$C=cAAAA$C=cAAbf7$$CAA7$AA$CAAAA7$bfAA$CA
AAAAA7$$C=cAA$C7$bfAA=c=cdfAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A6A?AAA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6#AAa#eAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##dAdA#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AeA$A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFADAAA
AAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A6#AAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
;:
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##aAAAAAAA7ACA#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6#AAa#6#c
AaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##6
#?AdA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AeAA
AA#bAdA#AeA$A#A#A#A#A6#AAaA#A#AF##ACA##aAAAAAbA#A#Ae
AAAAA=AaA#A#A#A#A##$AAAAAbA#A##$AAAAAbA#A##$AAAAAbA#
A#AF#=AaA#AeAfA##$AbA#A#A#A#A#A6#AAaAF#=AaA#AF##AC#6#
7AfAF#=AaA#AeAbA#A#A#A#A6A?Af#6#7AfA6A?Af#6#7AfA6A?Af#6
#7AfA#AF##ACA#A#A#A#AF#=AaA#A#A#A#A#AFADA=AaA#A#A#A#A
#A6A?AfAF##ACA##$AbA#A#A#A#AF#=AaA#AeA$AF#=AaA#AeA$AF
#=AaA#AeA$A#AF#=AaA#A#A#A##aAAA$A#A#A#A#A#A6A?A=AaA#
A#A#A6A?AAA$A#AFADAAAAAAAfA#A#A#A#AF##ACA#AeAbAF##ACA
#AeAbAF##ACA#AeAbA##6#7A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6#AA
aAF##ACA#A#A#A#AF#CA##6#?AdA#A#A#A#A#A#A#AF#=AaA##aA
$AF#=AaA##aA$AF#=AaA##aA$A#A#AFAcAdA#AeAfA#A#A#A#A#A#
A6#AAaA#A#AF##ACA6#FACA6#DAdA##$A=AaA#A#A#A#A#A##6#?
Ad#6#7Af#6#?Ad#6#7Af#6#?Ad#6#7AfA#A#A#AFADAAAAA$A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6A?AAAAA7ACA#A#A6A?A=AaA#A#A#
A#A#AFADAAAbA#A#AFADAAAbA#A#AFADAAAbA#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAAA
AAA$AA=F=AAaaAAAAAAAAAAAAAA#eAADCAAAAAAAAAAA$AAAAAAF
7A#ffffADAAAAAAAAAA
, in care>
C
sep
este capacitatea separatorului, in l<hK
C
)
: capacitatea de lapte supusa smanatanirii, masurata de o anumita durata de timpK
t: timpul in s, in care trece prin separator cantitatea de lapte ce se smantaneste si cu care se
umple un recipient dimensionat.
b) 'urata smantanirii unei anumite cantitati de lapte>
tQ
A#AAA=AAAAADaFAaAAAAAAAA=AA?AAAAAAAA=AA?AAAAF?A?AfA
A#?Ad67$d$?$DA#AAAAAAAAAAA#AAAd7$AAAAAAAAA#AAAAAAf$Ac
AAAAAAAAAAAAf$AcAAAAA#AAAAAA?cAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAD
#AAAAAAF#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA6?A6AAAAa#ADAAAAFA$6$
d$?AAAAA#AAf$AcAAAAAcAAAAAAA#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAA$AAAAAAADAAAA#CA#AAAAdFAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAcA$6A$AA6AD$ADAA$?AAAAAAFcAAAAAAFAAAAAAA$6$
d$?FbA#$AA#AA#cAAAAAA#AAAAAAAAF#AcAdbA#AAAAAA?AAAAAAA
?AAAAAAA$?AAAAAAaAADAAAA=$ADAAAA$6$d$?FbFF$AA$AAAcAAA
AAAAAAAAAAA#e$AA=AAAcAAAAAAAAAAAAAAF$$AA#AAAcAAAAAAAA
AAAAAADA$AAFAA#AAAAAAAA$AAAAAAAAAACADfF#$AA7AAAcAAAAA
AAAAAAAAAAC$AAAA6ecAFAAAAeAAFAAAAAF#AcAdbA#AAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#AAAAAAC=6A$e$7AdAa#aAa
AAAAAAAd$=$C$$6FAAAAAADFAAAAAAFFACAFAAAAAA=FCb#d7dAA
AAAAA#7D6F$7$FAAaece#ce=AAAAAAA=7A$C6=7DAAAAAec$AAAAA
ec$A#=6FbAe#bAAAAAF??$=$$$#6$6C$7ed6CDbCeCDDA#AD67b#F
#A$dAaAe=#ed#Fa6cdAd=??e6b6Ace#A?ddaFCAdb=$#da$CD$Fb7
cACAa=aAC?ecF7afccD?A$7dC?c#F6#c$#6#=cfe77=e??#??eFb6?
dCbe?b7Dee?A7A=#AA=6Ccd7=edf#b6DeD7Fe6C7#FaAcDdbDF66D
$CD#7DFaADA=C#$#$Fd$$C##dbDa6ba#666?fDc7a$CAA7?d#6A=6
F7?CCA=b7FC#Ff=FA=c7$b?c$$Cb6CF$C$c#b$F6F77baA$acA=Fc
A6=$##$fFf$Cdf=6aa$fdcAcAfd$?#e7Ca#F$cdb#FcAAA6A=76A66a
;!
$?ecCFC7A$Ca$=f=decbD=d$#7cF?d$f$F#?$b7cA$?c#c=f#eC#FAa
CF7F?bb6fAfb?c6a7e$DCe776fADD#?#c?adD$fA?ef=ADaeCaFCAeF
$?#bC#?afFf#ce77Aa6eccaFbc=6c#e6?=77AcaCbAd$F$7eeb7a=fF
?$bD#cFFcA?=6AedCAAfCbbd$a?#ce7$7fa#F?C7d=$acfecDC7e#C
F#A?aff=bde$6#eC#bF$cc=AdDaf7fDaCd#$ac7c$?cafDbaCFADed?
66#caFCf?7Cc##6?66d$FF=afFf#Daa=#b7e#c#dbc?eb=$=$#A#F$
cFf==F#6bAcd$7aC?cC7C$#76C#F$?7#f=cCe##77#e6c#Fef?6==C
#==???be?#dC$?67F6fa6f?ce=?$ba?#dbDD6bd6b7$A#d676a7D?6
?A$6D7Ad=d?7A#D=Fcf#DfbAeDc?b6=dfdef?ddaFb6cbfbCac?$ff6=
dcfb7deF#DcAACAd=C6Abb7b$?ef#6=#67$eD=?d?FdCaa#C7f6C#e
F#7ebD=eCcbb#De?DD?6#b=f?F#d?d=fFbf$e6=f=$=?7afFA$?b$cb
c?d7#Fa?=CDadbC?De$#7#ddFCFd?6dDC$a7FFc=eDDdDac#fb6#d
eAAbCcDfa#7DdaAb#a$ad$fd7C?7?#daa#cC6AcDDd#6C6$eb?c?=F
7c6?=Cac=?c6#?fFf$7Cc=aAab#D=bD$A?c=FCADF6?Dca=c7DCdFe
7CF=#ccCde#bebbdf?fc#c6afFe6=7F7fcaAb?c7d$#bCcF=f6AD=F6c
$f$FFCe6$C#ccADC7bddbbf#=Cac777#beC7ADdcCDf=F6c?c6eaAfb
A77#7f$aaadCfCf=cCAAAAAAAA$=$6$e$$ae$F?ACFAAAAAAAC$AA#
ACF$AAAAAA#CAAAAAAAF#AcAdbA#AAAAAAADAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAA#b$AAAAA$AAAAAAAD$AAAAAAA#AAAAAAAFAAAAA
AAAAAAAbfAAAAAAbfAAAA$C$FAAAAAC$FADAAAAAAAAAAAAbDAAAA
AAbDffff$7$FAAAAAAbDAAAAAAbDffffA7$FF#AAAAAAACAAAAAA?FAA
AAAAAcAAAAAAA#AAAAAA#6AAAAAAAcAAAAAAA$AAAAAA#6AAAAAAA
cAAAAAAA$AAAAAA6#AAAAAAfAA7AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAD#AAAA
AAF#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAADFAAAAAAFF
AAAAAA6AAAAAAAbCAAAAAAACA#AAAAeCA?AAAAAAAAAAAAFAAAccA
ADFAAAAAAFFAAAAAAFCAAAAAADFAAAAAAFFAAAAAAA#AAACAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAF$AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AffffffAA=cdfffAAAAAA$CAAdf=c$CAAbfffffAAAAAA7$AA=c$CAAAAffffdf
AA7$AAAAAAffffbfAAbf7$AAAA$CAA$CAAffdf=cAA$C=cdfAAffbf7$AA7
$AA7$AA=c$C$CAA=c$C7$AA$CAA7$AA7$bfffAAdfffffAA$C$C=cAAAA
$C=cAAbf7$$CAA7$AA$CAAAA7$bfAA$CAAAAAA7$$C=cAAbf=c$CAA
=c=cdfAAdfffbfAAbfbfdfAA7$bfdfAA7$7$bfAA$C7$bfAAA#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##$#bA
dA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#CA
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##aAAAAAfA6A?AAAbA#A#A6A?AA
AAAfA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#FFAaAF#C#$A$A##$AfA#A#FDAdA6
#AAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##AAaA#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##$#bAdAFADAAA=AaA#A#AeAfA#A
eAfA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#AeAAAA#bAdA6#FAC#e#f#cAaAF#CA#FAF##bAdAeA
$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
;B
#A#A#A#A#AF#=AaA#AeAfA##aAA#bAdA6A?AAAbA#AFAD#d#7AAAf
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#AF##ACA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#AF#=AaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A##6#7A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#AFAcAdA#AeAfA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#AFADAAAAA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##aAAAAA
AA7ACA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6#AAa#
6#cAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##AAaA#A#A#A#A#A##6#?AdA#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AeAAAA#bAdA#AeA$A#
A#A#A#A6#AAaA#A#AF##ACA##aAAAAAbA#A#A#A#A#AeAAAAA=Aa
A##$AAAAAbA#A##$AAAAAbA#A#A#A#AFAF#=AaA#AeAfA##$AbA#A
#A#A#A#A6#AAaAF#=AaA#AF##AC#6#7AfA#A#A#AF#=AaA#AeAbA6
A?Af#6#7AfA6A?Af#6#7AfA#A#AaA#AF##ACA#A#A#A#AF#=AaA#A#
A#A#A#AFADA=AaA#A#A#A#A#A6A?AfA#A#A#AF##ACA##$AbAF#=A
aA#AeA$AF#=AaA#AeA$A#A#AbA#AF#=AaA#A#A#A##aAAA$A#A#A
#A#A#A6A?A=AaA#A#A#A6A?AAA$A#A#A#A#AFADAAAAAAAfAF##AC
A#AeAbAF##ACA#AeAbA#A##=Aa#6#7A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A6#AAaAF##ACA#A#A#A#AF#CA#A#A#A##6#?AdA#A#A#AF#=Aa
A##aA$AF#=AaA##aA$A#A##6#7A#AFAcAdA#AeAfA#A#A#A#A#A#A
6#AAaA#A#AF##ACA6#FACA6#DAdA#A#A#A##$A=AaA#A##6#?Ad#
6#7Af#6#?Ad#6#7AfA#A#A#A#A#A#AFADAAAAA$A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A6A?AAAAA7ACA#A#A#A#A#A6A?A=AaA#AFADAA
AbA#A#AFADAAAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAA$cAAAAAA?$AAAAAAAAAAAAAAAAAAA
!$
AAAD#AAAAAAF#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAADFAAAAAAFFAAAAAAF
=AAaaAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACADfAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACA
DfAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAFFAAAAAAAcAAAAAAffffffff$?AAAAAA#cAAAAAA#AAA
AAAA$6$d$?FbAF$AAAAAAcAAAAAAAAAAAAAAAeAAAAAA#$AAAAAAA
AAAAAAA#AAAAAAA#$AAAAAAA$AAAAAAADA#ACAAA6AAAAAAAbAFA
AAAAAAAA6AAAAAAAcAFFFAADFAAADAAAAAA#eAAA$AAAAAAA7A#A$
AAA$AAAAAAA7A#A$AAddADAAAA$#AbFAAAccAAFFAADFAAAAAAAAA
AFFAADFAAAAAAAAAAFCAAAAAADFAAAAAAFFAAAAAAA#AAACAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAF$AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AffffffAA=cdfffAAAAAA$CAAdf=c$CAAbfffffAAAAAA7$AA=c$CAAAAffffdf
AA7$AAAAAAffffbfAAbf7$AAAA$CAA$CAAffdf=cAA$C=cdfAAffbf7$AA7
$AA7$AA=c$C$CAA=c$C7$AA$CAA7$AA7$bfffAAdfffffAA$C$C=cAAAA
$C=cAAbf7$$CAA7$AA$CAAAA7$bfAA$CAAAAAA7$$C=cAAbf=c$CAA
=c=cdfAAdfffbfAAbfbfdfAA7$bfdfAA7$7$bfAA$C7$bfAAA#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##$#bA
dA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#CA
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##aAAAAAfA6A?AAAbA#A#A6A?AA
AAAfA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#FFAaAF#C#$A$A##$AfA#A#FDAdA6
#AAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##AAaA#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##$#bAdAFADAAA=AaA#A#AeAfA#A
eAfA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#AeAAAA#bAdA6#FAC#e#f#cAaAF#CA#FAF##bAdAeA
$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#AF#=AaA#AeAfA##aAA#bAdA6A?AAAbA#AFAD#d#7AAAf
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#AF##ACA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#AF#=AaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A##6#7A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#AFAcAdA#AeAfA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#AFADAAAAA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
!<
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##aAAAAA
AA7ACA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6#AAa#
6#cAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##AAaA#A#A#A#A#A##6#?AdA#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AeAAAA#bAdA#AeA$A#
A#A#A#A6#AAaA#A#AF##ACA##aAAAAAbA#A#A#A#A#AeAAAAA=Aa
A##$AAAAAbA#A##$AAAAAbA#A#A#A#AFAF#=AaA#AeAfA##$AbA#A
#A#A#A#A6#AAaAF#=AaA#AF##AC#6#7AfA#A#A#AF#=AaA#AeAbA6
A?Af#6#7AfA6A?Af#6#7AfA#A#AaA#AF##ACA#A#A#A#AF#=AaA#A#
A#A#A#AFADA=AaA#A#A#A#A#A6A?AfA#A#A#AF##ACA##$AbAF#=A
aA#AeA$AF#=AaA#AeA$A#A#AbA#AF#=AaA#A#A#A##aAAA$A#A#A
#A#A#A6A?A=AaA#A#A#A6A?AAA$A#A#A#A#AFADAAAAAAAfAF##AC
A#AeAbAF##ACA#AeAbA#A##=Aa#6#7A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A6#AAaAF##ACA#A#A#A#AF#CA#A#A#A##6#?AdA#A#A#AF#=Aa
A##aA$AF#=AaA##aA$A#A##6#7A#AFAcAdA#AeAfA#A#A#A#A#A#A
6#AAaA#A#AF##ACA6#FACA6#DAdA#A#A#A##$A=AaA#A##6#?Ad#
6#7Af#6#?Ad#6#7AfA#A#A#A#A#A#AFADAAAAA$A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A6A?AAAAA7ACA#A#A#A#A#A6A?A=AaA#AFADAA
AbA#A#AFADAAAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAcAAAAAA$AA=F=AAaaAAAAAAAAAAA
AAAFFAADFAAAAAAAAAAA$AAAAAAF7A#ffffADAAAAAAAAAA
.
03emplu>
C
)
este cantitatea de lapte ce se smantaneste Q CAA l K
t: timpul in secundeK
C
sep
; capacitatea separatorului Q #AAA l<oraK
tQ
A#AAA=AAAAAD$CA=AAAAAAAAc?A6AAAAAAAAc?A6AAAAF?A?AfAACFAb67$d$?$DA#AAAAAAAAA
AA#AA#???AAAAAAAAA#AAAAAA?AAbAAAAAAAAAAAA?AAbAAAAA#AAAAAA?cAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAD7AAAAAA#aAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAfaA6AAAAe#AFAAAAFA$6$d$?AAAAA#AA?AAbAAAA
AcAAAAAAA#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA$AAAAAAADAAAA#CA#AAAAdFAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAcA$6A$AA6AD$ADAA$?AAAAAAFcAAAAAAFAAAAAAA$6$d$?FbA#$AA#AA
#cAAAAAA#AAAAAAAAF#AcAdbA#AAAAAA?AAAAAAA?AAAAAAA$?AAAAAAFcADAAAAFAADAAAA$6$d
$?FbFF$AA$AAAcAAAAAAAAAAAAAA#e$AA=AAAcAAAAAAAAAAAAAAF$$AA#AAAcAAAAAAAAAAAAAA
DA$AAFAA#AAAAAAAA$AAAAAAAAAACADfF#$AA7AAAcAAAAAAAAAAAAAAAC$AAAA67CAFAAAA?cAFA
AAAAF#AcAdbA#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#AAAAAAC=6A$e$7AdAa#aAaA
AAAAAAd$=$C$$6FAAAAAADCAAAAAA#bACAFAAAAAAa?dcdbd#AAAAAAA#7D6F$7$FAAaece#ce=A
AAAAAA=7A$C6=7DAAAAAec$AAAAAec$A#=6FbAe#bAAAAA#f$$=$$$#6$6C$7ed67DbCecFDA#A76
DC$=FF#aAaAec#7?$#db7FAD?CeC$#=cA#b#DdAddcCA#?$#bDFFC7$C$#CD=F=b7CDdeDb#=DeA
!:
6==cec6F?AA=67d?FD7e7efDFDFf=#=$6FC$bA7aF#CCA$CdFAb$dcCfFD6aeD7dC=caFdb$ccFC#F
#7f#C7=CFdAd?f?$CCf#=Ac?AdD6cbecCFbFdCa6?F7#6##dFAe6?6F#7AabaA7$67FCcAfee?FF7C
CA=?Da$7AcAAdC?7#6=fa?A#?Fdad=Dbcc6==?==A##ba6CfA7?=DaCC$6f=7dDCAffbb#AaDdeeAf$
67eFb#=a$=#ced#$?7e#e76C?6$F?e??F7b=acF?=D#daeC$d7=cb#7FbbddbaffD6db##=d=eDee
6dfA=$FDAA$a#f$f$fc6?ACdD6$aaeFbbaAFf$cF6FdFcf67ecA?#7?#b$d?F=f$cf6Ce6?$F?D$#fFCD
Ccf#F?aACaaDdcbecCADdcCC##FCC=6AAc#faD$a=abF=7$=#C?6A$cdb#daF=DCaa6#fce#FFD$bD
7ADb$cDd7f#=7bbDCA#dcd$$Dc#D6C=a=C#Cbdc?bca=?DadaFa6??cAD=aF#66#C7DcAA$$c7#b#
ccFc$CDD$$Dc??F??Aac7Ad=F#7###ffDAe#e$D$7=?ADcbd77d6D6#=A#=#AF==Cabd#e#$d$#ffee
ba6Cf6##$$c$?CDcCF?CC7cAfdDbD$b#6$cCfbeC6be$$e=c##F6=$7ddda?6ffc67a67e#7?FdDdda
b?76?e6fdCFA7D7e=C?C=7=d7f=AF7bd$7cAdfDCCf76cb7=67a#?Cdbb?=Dea=F=?Fe=bD6cC6da$
7?#6ca7#b77$d=#eebed6#fdAca#Fd6db?d77aDf=$fa?fa#Fd6db?df7afbfaaAfeD6d=??6f7=?#f6#
d?6bfD#dbbCec$7d?db7f7DDAeffa#fdDe#=AfdAafF7dCbAAAAAAAA$=$6$e$$ae$F?ACFAAAC$AA#A
CF$AAAAAA#CAAAAAAAF#AcAdbA#AAAAAAADAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#b$AAAAA$AA
AAAAAD$AAAAAAA#AAAAAAAFAAAAAAAAAAAAbfAAAAAAbfAAAA?A$FAAAAdC$#ADAAAAAAAAAAAAbD
AAAAAAbDffff6f$FAAAAAAbDAAAAAAbDffffd7$#F#AAAAAAACAAAAAA?FAAAAAAAcAAAAAAA#AAAAAA#
6AAAAAAAcAAAAAAA$AAAAAA#6AAAAAAAcAAAAAAA$AAAAAA6#AAAAAAdAA?AAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAD7AAAAAA#aAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAADCAAAAAA#bAAAAAA6AAAAAAA=
CAAAAAAeCAAAAAAeCA6AAAAAAAAAAAAFAAAccAADCAAAAAA#bAAAAAAFCAAAAAADCAAAAAA#bAAA
AAAA#AAACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#cAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAffffffAA$C=c
dfAA$CAAAAAAffdf=cAA=cdfffAAAAAA$CAAbf7$AAAAbfffffAAAAAA7$AA=c$CAAAAffffdfAA7$AAAAAAfff
fbfAA7$AA$CAAAA7$bfAAdfffffAA$C$C=cAAAA$C=cAAffbf7$AA7$AA7$AA=c$C$CAA=c$C7$AA$CAA7
$AA7$bfffAAdf=c$CAAbf7$$CAA$C$CAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AfAAAAAA#=A##CAAAAA7A#A##CAAAAA7A#A#A##CAAAAA7A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#ACA=#D#
A#F#DACA=#D#A#F#DA#ACA=#D#A#F#DA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#A6AeAdA#AF#=A6AeAdA#AF#=A#A6AeAdA#AF#=A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#A6#6AbA#AFA
7A6#6AbA#AFA7A#A6#6AbA#AFA7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#A6AeAdA#Af#=A6AeAdA#Af#=A#A6AeAdA#Af#=A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#ACA=#bAeAdA##A##A$#A#F#D#A##A
$#A#F#DA##A##A$#A#F#DA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A##CAcAdA#A#A6A?AAA7A#A#A6A?AAA7A#A#A#A6A?AAA7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AfAAAA
AcAdA##CAAAAA7A#A##CAAAAA7A#A#A#A#A#AC#$AdA#A#A6#6AbA#AfAAAAA7A#A#AFAAAAAcAdA
##CAAAAA7A#A#A##CAAAAA7A#A#A6AeAdA#AFA7ACA=#D#A#F#DACA=#D#A#F#DA#A#A#A#A#AC#
$AdA6AeAdA#A6#6Ab#A#F#DA6AeAdA#AFA7ACA=#D#A#F#DA#ACA=#D#A#F#DA#A6AeAdA#AFA7A
6AeAdA#AF#=A6AeAdA#AF#=A#A#A#A#A#A#A6A?AcAdA#A#A#A#A#ACA=#DA6#6AbA##CA7A6AeA
dA#AF#=A#A6AeAdA#AF#=A#A#A6A?AAA7A#A6#6AbA#AFA7A6#6AbA#AFA7A#A#A#A#A#A#ACA=A
cAdA#A#A#ACA=AA#=A#A6A?AAAAAA#DA6#6AbA#AFA7A#A6#6AbA#AFA7A#A6AeAdA#AF#=A6AeA
dA#Af#=A6AeAdA#Af#=A#A#A#A#A#AC#$AdA6#6AbA#A#A#A#A6#aA##A##A$A#A#A#A6AeAdA#Af#
=A#A6AeAdA#Af#=A#A6AeAdA#AfA7#A##A$#A#F#D#A##A$#A#F#DA#A#A#A#AC#$AdA#A#A6#6Ab
!!
AC#?AbAC#7A$A##CAcAdA#A##A##A$#A#F#DA##A##A$#A#F#DA#A#AFAAAAADA$A#A6A?AAA7A#
A#A6A?AAA7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#ACA=AAAAAaAbA#A#ACA=AcAdA#A6A?AAA7A#A#A#
A6A?AAA7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#$cAAAAAA?$AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAD7AAAAAA#aAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAADCAA
AAAA#bAAAAAAF=AAaaAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACADfAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACADfAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAFFAAAAAAAcAAAAAAffffffff$
?AAAAAA#cAAAAAA#AAAAAAA$6$d$?FbAF$AAAAAAcAAAAAAAAAAAAAAAeAAAAAA#$AAAAAAAAAAA
AAA#AAAAAAA#$AAAAAAA$AAAAAAADA#ACAAA6AAAAAAAbAFAAAAAAAAA6AAAAAAAcAF#bAADCAAA
DAAAAAA#eAAA$AAAAAAA7A#A$AAA$AAAAAAA7A#A$AA$dADAAAA$#AbFAAAccAA#bAADCAAAAAAA
AAA#bAADCAAAAAAAAAAFCAAAAAADCAAAAAA#bAAAAAAA#AAACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAA#cAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAffffffAA$C=cdfAA$CAAAAAAffdf=cAA=cdfffAAAAAA$CAAbf7$
AAAAbfffffAAAAAA7$AA=c$CAAAAffffdfAA7$AAAAAAffffbfAA7$AA$CAAAA7$bfAAdfffffAA$C$C=cAAAA$
C=cAAffbf7$AA7$AA7$AA=c$C$CAA=c$C7$AA$CAA7$AA7$bfffAAdf=c$CAAbf7$$CAA$C$CAAAAA#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AfAAAAAA#=A#
#CAAAAA7A#A##CAAAAA7A#A#A##CAAAAA7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#ACA=#D#A#F#DACA=#D#A#F#DA#ACA=#D#A#F#DA#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#A6AeAd
A#AF#=A6AeAdA#AF#=A#A6AeAdA#AF#=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#A6#6AbA#AFA7A6#6AbA#AFA7A#A6#6AbA#AFA7A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#A6AeAdA#Af#
=A6AeAdA#Af#=A#A6AeAdA#Af#=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#ACA=#bAeAdA##A##A$#A#F#D#A##A$#A#F#DA##A##A$#A#F#DA#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##CAcAdA#A#A6A?AAA7A#A#A6
A?AAA7A#A#A#A6A?AAA7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AfAAAAAcAdA##CAAAAA7A#A##CAAAAA7A#A#A#A#A
#AC#$AdA#A#A6#6AbA#AfAAAAA7A#A#AFAAAAAcAdA##CAAAAA7A#A#A##CAAAAA7A#A#A6AeAdA#
AFA7ACA=#D#A#F#DACA=#D#A#F#DA#A#A#A#A#AC#$AdA6AeAdA#A6#6Ab#A#F#DA6AeAdA#AFA7
ACA=#D#A#F#DA#ACA=#D#A#F#DA#A6AeAdA#AFA7A6AeAdA#AF#=A6AeAdA#AF#=A#A#A#A#A#A#
A6A?AcAdA#A#A#A#A#ACA=#DA6#6AbA##CA7A6AeAdA#AF#=A#A6AeAdA#AF#=A#A#A6A?AAA7A#
A6#6AbA#AFA7A6#6AbA#AFA7A#A#A#A#A#A#ACA=AcAdA#A#A#ACA=AA#=A#A6A?AAAAAA#DA6#6
AbA#AFA7A#A6#6AbA#AFA7A#A6AeAdA#AF#=A6AeAdA#Af#=A6AeAdA#Af#=A#A#A#A#A#AC#$AdA
6#6AbA#A#A#A#A6#aA##A##A$A#A#A#A6AeAdA#Af#=A#A6AeAdA#Af#=A#A6AeAdA#AfA7#A##A$#
A#F#D#A##A$#A#F#DA#A#A#A#AC#$AdA#A#A6#6AbAC#?AbAC#7A$A##CAcAdA#A##A##A$#A#F#
DA##A##A$#A#F#DA#A#AFAAAAADA$A#A6A?AAA7A#A#A6A?AAA7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#ACA=AAAAAaAbA#A#ACA=AcAdA#A6A?AAA7A#A#A#A6A?AAA7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAAAAAA$AA=F=AAaaAAAAAAAAA
AAAAA#bAADCAAAAAAAAAAA$AAAAAAF7A#ffffADAAAAAAAAAA
Q FCCA .
!B
c) Cantitatea de smantana ( C
s
) obtinuta prin smantanirea unei anumite cantitati de lapte>
C
s ( Bg

)
Q , in care>
C
)
este cantitatea de lapte ce urmeaza a fi smantanita , in lK
-
)
; continutul de grasime din lapte integral, in N K
g
l
; continutul de grasime din laptele smantanit, in N K
-
+
; continutul de lapte din smantana, in N.
03emplu >
C
)
Q 6AA l g
l
Q A,#
-
)
Q D,7 -
+
Q D?
C
+
(Bg) Q Q 6A,#$ Bg
d) Cantitatea de lapte integral necesara pentru obtinerea unei anumite cantitati de
smantana>
C
+
(#)Q
A#AAA=AAAAADbcAaAAAAAAAA=aA?AAAAAAAA=aA?AAAAF?A?AfAAFaAd
67$d$?$DA#AAAAAAAAAAA#AA=6ACAAAAAAAAA#AAAAAAACAdAAAAAAAAAA
AAACAdAAAAA#AAAAAA?cAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAADCAAAAAA#dAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAA#?A?AAAADDADAAAAFA$6$d$?AAAAA#AAACAdAAAAAc
AAAAAAA#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA$AAAAAAADAAAA#CA#
AAAAdFAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAcA$6A$AA6AD$ADAA$?AAAA
AAFcAAAAAAFAAAAAAA$6$d$?FbA#$AA#AA#cAAAAAA#AAAAAAAAF#AcAdbA
#AAAAAA?AAAAAAA?AAAAAAA$?AAAAAA=$ADAAAACCADAAAA$6$d$?FbFF$
AA$AAAcAAAAAAAAAAAAAA#e$AA=AAAcAAAAAAAAAAAAAAF$$AA#AAAcAAAA
AAAAAAAAAADA$AAFAA#AAAAAAAA$AAAAAAAAAACADfF#$AA7AAAcAAAAAAA
AAAAAAAAC$AAAA6eAAFAAAAd$AFAAAAAF#AcAdbA#AAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#AAAAAAC=6A$e$7AdAa#aAaAAAAAAAd$=$C$
$6FAAAAAAD=AAAAAA#eACAFAAAAAA#=dDF#6cAAAAAAA#7D6F$7$FAAaece
#ce=AAAAAAA=7A$C6=7DAAAAAec$AAAAAec$A#=6FbAe#bAAAAAF6a$=$$$
#6$6C$7ed67Db?ecF$A#Ab67D#FaDD$#$D=$$6A#adD7DADDCCF6#Ae##d
aFCCdb=A#Dd?eFFfb#A#$D$=#7d#DDFfbffaf?7D#Ca$$c$D?aAdd7dDD?fc7D
D?f?7fDcbe6=Fddc=7Cba#D=eC$??Fad7?e=bFff7cD#f#ddA7?A?D=$A$?6f=
7CF$A6=f77cdFfe?=abac?af6$=Ad?6adA$FcF$$f#DAfcF?7F?CC7FC?bA??
dF6#d?edF6?F$?=cabadcFF7$ce??7A#a$?deAaafbCcdCb6aCFF6#?D$$#
#df#Db?bA$A?$=$aa#b$afCdc7caCdAe=dbbAFCFDbb?c=Deabc=FCfef?cFF
f6?C?d=6fDcFac=??ebbDCd#aDCACd=7?7?b6#7a?$aC?#bfcc?#$Ac6f=6#c
6fa?C#DDCaeF=bFfbdc?$f6#7fdDf=c#be#A7ec?dDb?ff#6Faecd==66b?dc6
?cc7=a6C#aDCf67A?=$7DcFAe$7#6ebf7AafF#?7cfa6A6ea7?a=F#FA$b7Cb
#dCb#7fc=d?d=addFFcf#6dfe#e7c$CD#=dFAA=aA$$??e7C#F6?DC=6fb6c6
$bcAFaCC#bFaa7C$?cF??$7?b?AC?a7F#d6C#dAbA7#bC?a77bd7=ec=bFF
FFf6C$F$=dFDCbC???==b?faba?FAaeba==f7Af6c76Abe6CeCdFacf$Ced76
Cdfb?C$A#f=$a=a#?7aeFaaF$FA$6dfaf$DD=a7?A??fc?F=d#Ddd7aCc=b$7
eA=eeF=ada?7ddDc6CA=A?#f6c#DCF=6bAf6bfc?=677F=a$6Dd#aeebC$cA
$cdcCaCeFbe=FaAeFb7a=f=##bdaeeccF?dFcAc#c7=a?#b?Deb=bD$?f$d$
aD$caFbdCb$$fbDb?bcdbC7ebbfD#C?=f7F$bFa7#eFDCbe?aade?DeFcFCe
Dccd$caf7Ac7fb#f#7?De$ac76D$67d=c7DAcfFa=Aa#a7a$7FF$=a$$Ca6#e
#F??dcaDC6CeDCbeD?abe=a=CAD6$=bFa=Dddeea=A=baAebf==bd##c77F
76cAcCAcACf6d$bc?A=DeFCad?Fc$b66C?ef$DA?baD67$dd#Ad6=beF?d66
D?=b#=d6?$7C?fbF=7eAb6FDD#bfe6f?6C6DCcbA7=$d?bfeAbf7e6f$f=7b==
e?7fAAAAAAAA$=$6$e$$ae$F?ACFAAAAAAAC$AA#ACF$AAAAAA#CAAAAAAA
"$
F#AcAdbA#AAAAAAADAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#b$AAAAA$AA
AAAAAD$AAAAAAA#AAAAAAAFAAAAAAAAAAAAbfAAAAAAbfAAAA?$$FAAAAfA$
#ADAAAAAAAAAAAAbDAAAAAAbDffff?D$FAAAAAAbDAAAAAAbDffffef$#F#AAAA
AAACAAAAAA?FAAAAAAAcAAAAAAA#AAAAAA#6AAAAAAAcAAAAAAA$AAAAAA#
6AAAAAAAcAAAAAAA$AAAAAA6#AAAAAA#AACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAADCA
AAAAA#dAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAD=AAAAAA#eAAA
AAA6AAAAAAAbCAAAAAAACA#AAAAACA7AAAAAAAAAAAAFAAAccAAD=AAAAAA
#eAAAAAAFCAAAAAAD=AAAAAA#eAAAAAAA#AAACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAF$AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAffffffAAbfffffAA$CAA7$AAffd
f=cAAAA7$bfAAdf=c$CAA=cdfffAAAAAA$CAA7$AA7$AAffffbfAAbf7$AAAA$C=c
dfAA$CAA$CAAffbf7$AA7$bfffAA$C7$bfAAdfffffAAAA$C=cAA7$$C=cAA7$AA$
CAAAAAA7$AA$CAAAAAA$C$C=cAA=c$C$CAAffffdfAAbf7$$CAA=c$CAAAA7$A
AAAAA$C7$7$AA=c$C7$AA7$=cdfAAdfffdfAAdfbfbfAA=cdfdfAA$C=c=cAAA#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#6#?A$A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#6AAAAAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7#CFAF#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#AcAAAAAAA?A#A#A#A#AcAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A####DAaA#A#A#A#A#A#
A#A#A#A####FA?A#AFADA$A#A#A#AcAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAAAAAAAeA#A6AeA#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#AcAA#?#dA?A#AFA=FDAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7#$AaA#Af#bFFACAA#cAaA
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6Ae###F#b#=A#AF#6AeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A6AeAdA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7#C#=###FAAA?A7#aA
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6A?A#AFA=AaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A##A##A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7#$AaA#A#A#A#A
#A#A#A#A7ACAAAAAAAA#?A$A#A#A7AdA$###7A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A7A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A####FA?A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7ACAAAAA?A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7AdA
$A#AfA?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A7ACAAAAAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAAA#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AA
A7A#A#A#A#A#A#A#A6AAAA#cAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AAAA
#cAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#6#?A$A#A#A#A#A#
A#A=#D#AA#A#A#A#A#A##fA$A#AcAbA#A#A#A#A7AdA$A#A#A#A#A#A##fA
$A#AcAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAAAAAAA?A#A#A7#CFAF#A#A6#b#=
"<
A#A##=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AfAbA#A#A#AF#e#=A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#AfAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A####FA?A#AFADA$A####DAaA#A#A#A7
#aA#A#A#A#A#A#AcAAAA#?A$A#A#A6#cAaA#A#A#AcAeA#A#A#AcAAAAAAA
eA#A#A6#cAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAA#?#dA?A#A#A6AeA#A#A#
A##AA$A#AdA6#6A7#$AaA#AcAeA#AcA?A#A#A#A####DAaA#A#A7#$AaA#A
f#b#=AcA?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6Ae###F#b#=A7ACAA#cAa
A#A#AcA?A#AbAC#?A7#C#=A#A#A#A#A6A?A#AcAeA#AFA=AaA#A#A7#C#=#
##FAAA?A6A?A#AcAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6A?A#AFA=AaA#A7#aA
#A#A#A#AfAbA#ADA=ADA7#$AaA#A#A#A#AF#6AAAAA?A#AFA=AaA#A#A7#$
AaA#A#A#A#AF#6AAAAA?A#A#A7ACAAAAAAAA#?A$A#A7AdA$###7A$A#A#
A#A#A#A#A#AfAbA#A#A#A####FA?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A####DAaA#A##
##FA?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7ACAAAAA?A
#A#A#A#A#A#A#AcA?A#A#A#A#A#A7AdA$A#AcAeA#A#A#A#A#A#A#AcAeA#
A#A#A7AdA$A#AfA?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A##AA$A#A##6#7A#A#A7ACAAAAA?A#A#A#A#A#A#A#AFA
=AaA#A#A#A7ACAAAAAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAbA#A#AAA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#AFADA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6A?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAA$cAAAAAA?$AAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAADCAAAAAA#dAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAD=AAAAAA#
eAAAAAAF=AAaaAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACADfAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
CADfAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAFFAAAAAAAcAAAAAAffffffff$?AAAAAA#cAAAAAA#AAAAAAA$6$d$?
FbAF$AAAAAAcAAAAAAAAAAAAAAAeAAAAAA#$AAAAAAAAAAAAAA#AAAAAAA
#$AAAAAAA$AAAAAAADA#ACAAA6AAAAAAAbAFAAAAAAAAA6AAAAAAAcAF#e
AAD=AAADAAAAAA#eAAA$AAAAAAA7A#A$AAA$AAAAAAA7A#A$AAedADAAAA
$#AbFAAAccAA#eAAD=AAAAAAAAAA#eAAD=AAAAAAAAAAFCAAAAAAD=AAAAA
A#eAAAAAAA#AAACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAF$AAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAffffffAAbfffffAA$CAA7$AAffdf=cAAAA7$bfAAdf=c$CAA=cdff
fAAAAAA$CAA7$AA7$AAffffbfAAbf7$AAAA$C=cdfAA$CAA$CAAffbf7$AA7$bfff
AA$C7$bfAAdfffffAAAA$C=cAA7$$C=cAA7$AA$CAAAAAA7$AA$CAAAAAA$C$C
=cAA=c$C$CAAffffdfAAbf7$$CAA=c$CAAAA7$AAAAAA$C7$7$AA=c$C7$AA7$
=cdfAAdfffdfAAdfbfbfAA=cdfdfAA$C=c=cAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#AF#6#?A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#6AA
AAAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A7#CFAF#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAAAAAAA?A#A#A#
A#AcAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A####DAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A####FA?A#AFADA$
A#A#A#AcAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#AcAAAAAAAeA#A6AeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAA#?#
dA?A#AFA=FDAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A7#$AaA#Af#bFFACAA#cAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6Ae
###F#b#=A#AF#6AeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AeAdA#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A7#C#=###FAAA?A7#aA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A6A?A#AFA=AaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##A##A$A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7#$AaA#A#A#A#A#A#A#A#A7ACAAAAAAAA#?A$
A#A#A7AdA$###7A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A####FA?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
":
A#A#A#A#A#A7ACAAAAA?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7AdA$A#AfA?A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7ACAAAAAbA#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAA7A#A#A#A#A#A#A#A6AAAA#
cAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AAAA#cAaA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#AF#6#?A$A#A#A#A#A#A#A=#D#AA#A#A#A#A#A##fA$A
#AcAbA#A#A#A#A7AdA$A#A#A#A#A#A##fA$A#AcAbA#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#AcAAAAAAA?A#A#A7#CFAF#A#A6#b#=A#A##=A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#AfAbA#A#A#AF#e#=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AfAbA#A#A#A#A#A#A#A
#A#A####FA?A#AFADA$A####DAaA#A#A#A7#aA#A#A#A#A#A#AcAAAA#?A
$A#A#A6#cAaA#A#A#AcAeA#A#A#AcAAAAAAAeA#A#A6#cAaA#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#AcAA#?#dA?A#A#A6AeA#A#A#A##AA$A#AdA6#6A7#$AaA#
AcAeA#AcA?A#A#A#A####DAaA#A#A7#$AaA#Af#b#=AcA?A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A6Ae###F#b#=A7ACAA#cAaA#A#AcA?A#AbAC#?A7#C#=
A#A#A#A#A6A?A#AcAeA#AFA=AaA#A#A7#C#=###FAAA?A6A?A#AcAeA#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A6A?A#AFA=AaA#A7#aA#A#A#A#AfAbA#ADA=ADA7#$
AaA#A#A#A#AF#6AAAAA?A#AFA=AaA#A#A7#$AaA#A#A#A#AF#6AAAAA?A#
A#A7ACAAAAAAAA#?A$A#A7AdA$###7A$A#A#A#A#A#A#A#AfAbA#A#A#A##
##FA?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A####DAaA#A####FA?A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7ACAAAAA?A#A#A#A#A#A#A#AcA?A#A#A
#A#A#A7AdA$A#AcAeA#A#A#A#A#A#A#AcAeA#A#A#A7AdA$A#AfA?A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##AA$A#
A##6#7A#A#A7ACAAAAA?A#A#A#A#A#A#A#AFA=AaA#A#A#A7ACAAAAAbA#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAb
A#A#AAA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFADA$A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6
A?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAAAcAAAAAA$AA=F=AAaaAAAAAAAAAAAAAA#eAA
D=AAAAAAAAAAA$AAAAAAF7A#ffffADAAAAAAAAAA
, in care notatiile sunt
cele de la punctual c.
03emplu>
C
+
Q DAA Bg -
)
QD,?
C
+
Q D= g
t
Q A,A6
"!
C
)
(#)Q Q DF=A l.
'aca se neglijeaza continutul de grasime din laptele smantanit, calculul este simplificat>
C
)
(#)Q .
03emplu>
C
)
(#)Q QDF6A l.
e) !ormalizarea unei cantitati de smantana cu un procent mai ridicat de grasime, prin
adaugarea de lapte sau de lapte smantanit. Calculul normalizarii smantanii se poate
face cu ajutorul formelor sau al metodei patratului, folosind e3emplul uramator>
-
+
este continutul de grasime initial din smantana Q $?NK
-
sl
; continutul de grasime din smantana normalizata Q D6NK
-
)
; continutul de grasime din laptele folosit pemtru normalizare Q D,F NK
C
+
; cantitatea de smantana care trebuie sa se obtina dupa normalizare Q FAA BgK
C
sl
; cantitatea de smantana care trebuie normalizata, in Bilograme >
C
sl
Q K C
sl
Q
A#AAA=AAAAADCFAbAAAAAAAAAaA7AAAAAAAAAaA7AAAAF?A?AfAAAaAe67$d$?$DA#AAAAAAAAAA
A#AA6=$?AAAAAAAAA#AAAAAAeCAdAAAAAAAAAAAAeCAdAAAAA#AAAAAA?cAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAA$DAAAAAA#cAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA$FA7AAAA#CADAAAAFA$6$d$?AAAAA#AAeCAdAAAA
AcAAAAAAA#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA$AAAAAAADAAAA#CA#AAAAdFAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAcA$6A$AA6AD$ADAA$?AAAAAAFcAAAAAAFAAAAAAA$6$d$?FbA#$AA#AA
#cAAAAAA#AAAAAAAAF#AcAdbA#AAAAAA?AAAAAAA?AAAAAAA$?AAAAAAcCADAAAAbcADAAAA$6$d
$?FbFF$AA$AAAcAAAAAAAAAAAAAA#e$AA=AAAcAAAAAAAAAAAAAAF$$AA#AAAcAAAAAAAAAAAAAA
DA$AAFAA#AAAAAAAA$AAAAAAAAAACADfF#$AA7AAAcAAAAAAAAAAAAAAAC$AAAA6#$ADAAAAACADA
AAAAF#AcAdbA#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#AAAAAAC=6A$e$7AdAa#aAaA
AAAAAAd$=$C$$6FAAAAAA$$AAAAAA#dACAFAAAAAA=cfA6ddaAAAAAAA#7D6F$7$FAAaece#ce=AA
AAAAA=7A$C6=7DAAAAAec$AAAAAec$A#=6FbAe#bAAAAAF=#$=$$$#6$6C$7ed6Cb#?eAFD#Accdf
6$b$AFcAc7cA$dd$AfdCcbFbACDfaAd#6acaCAbfcA#FbeF#?A$#fd#C#a6eFfee$#ac7C=eDF$$7Fe
A766C6$e?$C#bD#ddbcf7#7cf??6?66=Cab?ac=7b?AAA##c7fACe?D$cfc?=beFbfCDeD6C=6?=6?#
e?7daC6d#faAFcf?67=6=Cf=AD$DbFFa#CFaF#=fCFD66=AFCa=#DcFFCacFAD=dbf=$D6$D?7$#66d
6Dc?A6fcd6F?$#6A##C=$$?FF#c6f#$6bFA=AaAAbDAae=#feD6fC6?#eF#F?cb7A#f66dd6#cD$F==
C??eD#F$#6AA#A7a==A#Fc#$FFcA?f#DC$bA7?Df?bb##7FFDeAfDDAdCf?ce#$=be=f=?DD#c$ec#a
f6Dbeab7dD#fe6?776Af$FCabd#dc6D=f7aeCacce$Fceb$eC$6?FDb=cb67$==#Cbae66b##=FDc6F
eeFC6db#dfdCeabeC?7?fFAfdd$?Aa$e?a=fCDF6AC$dAAC#CCa=A#FbbeacDC6ba$CCD$=777eAFD
=7c$?dF#$ab$$e77defe7dbfe#d$DaCc6ed7??eca77=6f#AAAcbF$#dD?=Aeb?F6$cb#dcC##Dc6?
#=bAf7a=dAaCaCD$$=e#f7b=?ea7$CCC=7e=aa7d7b=Caed$FDa=?a=aCfCae#abDc6cfD7a$CeFd6
DCaa#6D=bCa$?6CaFaa=Fdf$b?#6bCf7c76acDc6eFfADc#7?6DFca=c?7F6776D#f6Ab$A$d=6C=bF
a=CFddaDF$6FadaDf6cDc$=F67bDfbfcCAbAd#7beaDe66$d7?cDD##abD#=bc?bdabFfebA=d?=$b
$C#eA$c7DDcd#ee$FAAFD76a76?7=e?Ada=6??dAf#badd=?ea7Db#7faa6=FCe=7?dAb$C6=Ce=b
d=cd7?Cd?==f7f=c6??76#ebAd?#FDcdCbdc#?bdbb?ddD#=dD$?Ae6db$De#7?aC=ffdCbeaad?7f=
?$=6#A#Cdf$a=Dd?c#f?7$7?Dc?6=D?aDD66$d??af$$cd$d7bDDDdDFFF=CeD7a7db=d?c=ba7$#6
$Feadc7$6b7cad=DCbc#CccF?aA?c?f76AbacDcecCf=aa6##f$cfae$eACC7F7df6Da6cC=??a6==a?
$D?d#F$7$DDDC$caA=a=fefaddD$7bd6ab$6C=a?eCf6bd?#?=cDCeFbe=abc6AdbD67aF=Db7C#$=
6$=eFa7?cbb7=bFaddad?aD$7fA#76#$D?$Db#==c=$FAAAAAAAA$=$6$e$$ae$F?ACFAC$AA#ACF
$AAAAAA#CAAAAAAAF#AcAdbA#AAAAAAADAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#b$AAAAA$AAAA
AAAD$AAAAAAA#AAAAAAAFAAAAAAAAAAAAbfAAAAAAbfAAAACC$FAAAAeC$#ADAAAAAAAAAAAAbDAA
AAAAbDffffC7$FAAAAAAbDAAAAAAbDffffe7$#F#AAAAAAACAAAAAA?FAAAAAAAcAAAAAAA#AAAAAA#6
AAAAAAAcAAAAAAA$AAAAAA#6AAAAAAAcAAAAAAA$AAAAAA6#AAAAAAbcACAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AA$DAAAAAA#cAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA$$AAAAAA#dAAAAAA6AAAAAAAbC
AAAAAAACA#AAAAb$A7AAAAAAAAAAAAFAAAccAA$$AAAAAA#dAAAAAAFCAAAAAA$$AAAAAA#dAAAA
AAA#AAACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAF$AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAffffffAAbfffffAA
"B
$CAA7$AAffdf=cAAAA7$bfAAdf=c$CAA7$bfffAA=c$CAAAAffffdfAA=cdfffAAAAAA$CAAbf7$AAAA7$AA7
$AAffffbfAAAAAA7$AA$CAAAAAA$C=cdfAA=c$C$CAAffbf7$AAdfffffAA$C$C=cAAAA$C=cAA=c$C7$AA7
$7$bfAA$C7$bfAA7$$C=cAA7$AA$CAAbf7$$CAA$CAA$CAA7$AAAAAA7$=cdfAA$C7$7$AAbf7$7$AA
=c=cbfAA=cdfdfAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A##CAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#AFAf#AA$A###AAAA#eAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AAAAAcA#A#A7AcAaA
bAAAAAA#DA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
###A?A#Aa#bAeA###AcA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#Aa#FA=#$#?#DA#A7AcA###A?A#A7#DA#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A###AAAAAAAAACFD#FA=A#A
7AcA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFAf#DA#A#A#A#A###A?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFF#A###A?FFFDAbAAAAAA#DA#A#AaAbAAAAAA
AA#AA$A#AFAfAAA?A#A#A#A#A#A#A####DA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7A?##A?A##$#6A$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#Aa#cA
#A#A#A#A#A#A##$#aAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A##fFAA?A#A#A7#eAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#7A=AFADA$A#A#A#Aa#FA=AFAf
#DA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##$#?A?A#
A#A#AFAf#eAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFAfAAAAACA=A#A#A#A#A7AAAAACA=A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#Aa#dA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A6ACA=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#7A
=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##CAeA#A#A#A#A#A#A
#A#Aa#cA#AaAbAAAAAA#DA#A7AAAAAcA#A#A7AAAAAcA#A#A#A#A#A####DA#A#A#A6AAAAAcA#A
FAfAAAAAcA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AAAAAcA#A#A7AcAaAbAAAAAA#DA#A#A##=A$A###A?A#
A7#DAFAf#D#$#?#DAFAf#D#$#?#DA#A#A#A##$#aAeA#A#Aa#FA=#$#?#DAF#7A=A#A6A?A#A#A#A
#A#A#A#A#A#Aa#FA=#$#?#DA#A7AcA###A?A#A7#DA#A#A###A?A#A###A?A#A#Aa#bAeA###A?A
a#bAeA###A?A#A#A#A#AFAdAeA#A#A#A#A#AFAf#DA#A#A#A#A6A?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
AFAf#DA#A#A#A#A###A?A#A#A#A#A#A7AcA#A#A####DA#Aa#FA=A###AcAa#FA=A###AcA#A#A#A
#AFAdAeA#A#A#AFAfAAA?A#A#A6AAAAACA=A#AaAbAAAAAAAA#AA$A#AFAfAAA?A#A#A#A#A#A#A#
###DA#A#A#A#A7AcA#A#A##$#aAeAa#bAeA#A6A?Aa#bAeA#A6A?A#A#A#A##$#aAeA#A#A#A#A#
Aa#cA#A##CAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#Aa#cA#A#A#A#A#A#A##$#aAeA#A#A###A?
Aa#FA=AFAf#D#$#6A$#$#?#D#$#6A$#$#?#DA#A#A#A#A####DA#A#AF#7A=AFADA$A##CAeA#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#7A=AFADA$A#A#A#Aa#FA=AFAf#DA#A#A##=A$A#A7AAAAACA=A#AaA
bAAAcA#A#AaAbAAAcA#A#A#A#A#A#AFAdAeA#AFAfAAAAACA=A#A6AAAA#AA$A#A#A#A#A#A#A#A#
A#AFAfAAAAACA=A#A#A#A#A7AAAAACA=A#A###AcA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#AFADA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A6A?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
B$
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#$cAAAAA
A?$AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA$DAAAAAA#cAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA$$AAAAAA#dAAAAAAF=A
AaaAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACADfAAAAAAAAAAAAAAAAAAAACADfAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAFFAAAAAAAcAAAAAAffffffff$?AAAAAA#cAAAAAA
#AAAAAAA$6$d$?FbAF$AAAAAAcAAAAAAAAAAAAAAAeAAAAAA#$AAAAAAAAAAAAAA#AAAAAAA#$AA
AAAAA$AAAAAAADA#ACAAA6AAAAAAAbAFAAAAAAAAA6AAAAAAAcAF#dAA$$AAADAAAAAA#eAAA$AA
AAAAA7A#A$AAA$AAAAAAA7A#A$AA$DA$AAAA$#AbFAAAccAA#dAA$$AAAAAAAAAA#dAA$$AAAAAA
AAAAFCAAAAAA$$AAAAAA#dAAAAAAA#AAACAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAF$AAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAffffffAAbfffffAA$CAA7$AAffdf=cAAAA7$bfAAdf=c$CAA7$bfffAA=c$CAAAAffffdfAA
=cdfffAAAAAA$CAAbf7$AAAA7$AA7$AAffffbfAAAAAA7$AA$CAAAAAA$C=cdfAA=c$C$CAAffbf7$AAdffff
fAA$C$C=cAAAA$C=cAA=c$C7$AA7$7$bfAA$C7$bfAA7$$C=cAA7$AA$CAAbf7$$CAA$CAA$CAA7$A
AAAAA7$=cdfAA$C7$7$AAbf7$7$AA=c=cbfAA=cdfdfAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##CAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFAf#AA$A###AAAA#eAeA#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A6AAAAAcA#A#A7AcAaAbAAAAAA#DA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A###A?A#Aa#bAeA###AcA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#Aa#FA=#$#
?#DA#A7AcA###A?A#A7#DA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A###AAAAAAAAACFD#FA=A#A7AcA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFAf#DA#A#A#A#A###A?
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFF#A###A?
FFFDAbAAAAAA#DA#A#AaAbAAAAAAAA#AA$A#AFAfAAA?A#A#A#A#A#A#A####DA#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A7A?##A?A##$#6A$A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#Aa#cA#A#A#A#A#A#A##$#aAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A##fFAA?A#A#A7#eAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
AF#7A=AFADA$A#A#A#Aa#FA=AFAf#DA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A##$#?A?A#A#A#AFAf#eAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFAfAAAAACA=A#A#A#
A#A7AAAAACA=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#Aa#dA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6ACA=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#7A=A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#
A#A#A#A#A##CAeA#A#A#A#A#A#A#A#Aa#cA#AaAbAAAAAA#DA#A7AAAAAcA#A#A7AAAAAcA#A#A#
A#A#A####DA#A#A#A6AAAAAcA#AFAfAAAAAcA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6AAAAAcA#A#A7AcAaA
bAAAAAA#DA#A#A##=A$A###A?A#A7#DAFAf#D#$#?#DAFAf#D#$#?#DA#A#A#A##$#aAeA#A#Aa#F
A=#$#?#DAF#7A=A#A6A?A#A#A#A#A#A#A#A#A#Aa#FA=#$#?#DA#A7AcA###A?A#A7#DA#A#A###
A?A#A###A?A#A#Aa#bAeA###A?Aa#bAeA###A?A#A#A#A#AFAdAeA#A#A#A#A#AFAf#DA#A#A#A#A
6A?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFAf#DA#A#A#A#A###A?A#A#A#A#A#A7AcA#A#A####DA#Aa#F
A=A###AcAa#FA=A###AcA#A#A#A#AFAdAeA#A#A#AFAfAAA?A#A#A6AAAAACA=A#AaAbAAAAAAAA#
AA$A#AFAfAAA?A#A#A#A#A#A#A####DA#A#A#A#A7AcA#A#A##$#aAeAa#bAeA#A6A?Aa#bAeA#A6
A?A#A#A#A##$#aAeA#A#A#A#A#Aa#cA#A##CAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#Aa#cA#A#
B<
A#A#A#A#A##$#aAeA#A#A###A?Aa#FA=AFAf#D#$#6A$#$#?#D#$#6A$#$#?#DA#A#A#A#A####D
A#A#AF#7A=AFADA$A##CAeA#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AF#7A=AFADA$A#A#A#Aa#FA=AFAf#DA
#A#A##=A$A#A7AAAAACA=A#AaAbAAAcA#A#AaAbAAAcA#A#A#A#A#A#AFAdAeA#AFAfAAAAACA=A#
A6AAAA#AA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFAfAAAAACA=A#A#A#A#A7AAAAACA=A#A###AcA#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AFADA$A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A6A?A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A#A
#A#A#A#A#A#A#A#A#A#AcAAAAAA$AA=F=AAaaAAAAAAAAAAAAAA#dAA$$AAAAAAAAAAA$AAAAAAF
7A#ffffADAAAAAAAAAA
Q #$C,? Bg smantana cu $?N grasime.
FAA:#$C,? Q 6#,$ l lapte cu D,F N grasime, necesari pentru normalizarea smantanii.
"entru fiecare D#,C parti de smantana cu $?N grasime sunt necesare ## parti lapte cu D,F
grasime, care formeaza in total $F,C parti. Considerandu:se partea egala cu # Bg se aplica
regula de trei simpla astfel >
'aca la $F,C Bg sunt necesare . . . D#,C Bg smantana
la FAA Bg vor fi necesare . . . 3 Bg
3Q Q#$C,? Bg smantana cu $?N grasime.
f) Randamentul, adica cantitatea de smantana care se obtine prin smantanirea a #AA l
lapte, se calculeaza astfel>
RQ , in care>
-
)
este continutul de grasime din lapte, in NQD,?K
-
ls
continutul de grasime din lapte smantanit, in NQA,A6K
-
+
continutul de grasime din smantana obtinuta, in NQ$AK
RQ QC,CC.
7. CALCULUL ECONOMIC SI AMORTIZAREA
9nvesti ia ini ial ţ ţ ă
4$ 4$# lei
%ânz ri anuale ă 7#
?F? lei
"rofit brut anual ?
$?6 lei
'erioada de recuperare a investi iei ţ
<,< ani
7.1. DESCRIEREA AFACERII
Aaptele este unul din principalele produse ob inute în gospod riile individuale ţ ă
r neEti Ei reprezint una dintre sursele de venit pentru familie. Aaptele Ei produsele ţă ă ă
lactate se comercializeaz la pre uri ce depind de con inutul de gr sime în acestea. &n ă ţ ţ ă
prezentul plan de afaceri se propune înfiin area unei unit i mini de prelucrare a ţ ăţ
laptelui de vac , cu capacitatea de ;< litriGzi. 'rodusele fabricate vor fi smântâna ă
dulce Ei laptele smântânit. Smântâna dulce fabricat va avea un con inut de gr sime ă ţ ă
de 4#I. onform prevederilor de specialitate, con inutul de gr sime în laptele ţ ă
smântânit trebuie s fie de #,#:I. &n afacerea dat se prevede ca laptele s se vând ă ă ă ă
B:
la un con inut de gr sime de $I, asigurându.se astfel o creEtere a profitului. ţ ă
'rocesul de fabrica ie a unit ii mini va fi asigurat cu materie prim colectat ţ ăţ ă ă
de la gospod riile individuale, cu indici igienico.sanitari prev zu i în standardul S,. ă ă ţ
$#?, cu urm toarea compozi ie chimic : <,:I gr sime, <,:I proteine, ?,!I lactoz , ă ţ ă ă ă
#,"I substan e minerale, la un con inut de $4,:I substan uscat . ţ ţ ţă ă
Avantaele afacerii sunt>
 num rul mare al furnizorilor de lapte în localit ile ruraleF ă ăţ
 pia de desfacere stabil Ei vast F ţă ă ă
 afacerea poate fi condus de membrii unei familiiF ă
 afacerea decurge în condi iile unor cheltuieli investi ionale miciF ţ ţ
 afacerea poart un caracter de prest ri servicii, cu toate consecin ele favorabile ă ă ţ
pentru proprietar.
1facerea este gândit pentru colectarea Ei prelucrarea laptelui în localit ile ă ăţ
rurale, Ei realizarea produselor finite în pie ele agricole ale oraEelor Ei centrelor ţ
raionale ale rii. 1ceast afacere este atractiv pentru persoanele din localit ile ţă ă ă ăţ
rurale, care au în gospod ria personal 4 Ei mai multe vaci mulg toare. ă ă ă
7.2. INVESTITIA NECESARA
'entru ob inerea smântânii dulci se va folosi separatorul ţ mecanic centrifugal de
tip O -2 Сатурн J, cu urm torii parametrii de lucru: capacitatea K :# 5gGor F puterea ă ă
instalat #," 5LGhF num r de talere K $#F tura ia tobei K $#### turGminF masa K ; 5g. ă ă ţ
Separatorul se va procura în magazinele din or. hiEin u. ă
'eoarece volumul aprovizion rilor este mic, iar colectarea se va face imediat ă
dup mulsul vacilor, determinarea calit ii laptelui (densitatea Ei con inutul de ă ăţ ţ
gr simi) se va face periodic, apelând la laboratoarele de specialitate din oraEe Ei ă
centre raionale, la locul vânz rilor. ă
Denumirea !nit i ăţ "aloarea investi iei, ţ
lei
+eparator de lapte # # $AA
*idoane pentru lapte D $6A
Strecur toare pentru lapte ă # #6A
&ermometru # ?A
ad din ino2 pentru sp larea ă ă
bidoanelor
# # DAA
ad pentru sp larea ă ă
instrumentelor Ei borcanelor
# 76A
%an de pasteurizare ;# litri ă # D $AA
@ezervor de ap potabil ă ă # 6AA
Hrigider F $ AAA
*oiler 6A litri # # AAA
'omp de ap ă ă # 76A
@eEou electric # #6A
Raft F DAA
1menajarea înc perii de producere ă 7 AAA
4%4AL .- ).)
Strecur toarea este format din dou site metalice, între care se va pune ă ă ă
materialul de filtrare. a material de filtrare se va folosi tifonul sau rondele de vat . ă
'entru unitatea mini analizat , la colectarea laptelui integral Ei transportarea laptelui ă
smântânit se vor folosi < bidoane de aluminiu, cu capacitatea de <" litriGfiecare.
/ermometrul se va folosi la m surarea temperaturii laptelui. ă
'entru activitatea unit ii mini se va utiliza o cl dire din patrimoniul ăţ ă
proprietarului afacerii, cu suprafa a de ţ ∼ #6 m
F
.
l direa folosit va include urm toarele: ă ă ă
 camera de colectare a lapteluiK
 înc perea de prelucrare a laptelui (l pt rie)F ă ă ă
 sec ia de sp lare a veselei E ţ ă i instrumentelorK
 sec ia de sp lare a bidoanelorF ţ ă
 camera pentru p strarea produc iei în frigider. ă ţ
1menajarea înc perii va include urm toarele lucr ri Ei materiale necesare: faian , ă ă ă ţă
podele, canalizare, re eaua electric , contor electricF re eaua de ap potabil , ţ ă ţ ă ă
robinete, conducte, fântân absorbant . ă ă
7.3. PIATA DE DESFACERE
#ia a furnizorilor$ ţ &n cazul în care proprietarul afacerii nu va fi în stare s .Ei ă
aprovizioneze sec ia de fabrica ie cu materie prim proprie (num r mic de vaci, ţ ţ ă ă
reducerea cantit ii de lapte muls etc.), se va apela la colectarea laptelui de la ăţ
persoane fizice din localitate, care se ocup cu creEterea vacilor. &n acest caz, ă
proprietarul afacerii va aprecia, printr.un studiu de pia , poten ialii furnizori de lapte ţă ţ
Ei posibilitatea de colaborare pe un termen îndelungat. 'otrivit estim rilor, cantitatea ă
de lapte colectat Ei prelucrat se prezint în modul urm tor: ă ă ă ă
Cantitatea de lapte integral colectat3 litri
'ilnic Lunar Anual
?D # C76 FF 6AA
Stabilirea furnizorilor se va face periodic, prin determinarea calit ii laptelui la ăţ
laboratoarele specializate, astfel încât laptele va corespunde parametrilor optimi de
calitate aEtepta i. ţ
'entru cantitatea necesar de lapte se vor face colect ri de la : vaci, cu produc ia ă ă ţ
anual de lapte de ?:## litriGfiecare. ă
!valuarea furnizorilor se va face dup urm toarele criterii: ă ă
 condi iile sanitar.veterinare de între inere a vacilorF ţ ţ
 starea s n t ii vacilor (îngrijirea corporal )F ă ă ăţ ă
 igiena ad posturilor Ei a furajelorF ă
 calitatea lapteluiK
 igiena mulsului.
)a ale"erea furnizorilor se va consulta medicul veterinar, care posed informa ia ă ţ
privind efectivul de vaci din localitate. 1ctivitatea unit ii mini se va baza numai pe ăţ
furnizori oneEti, care nu vor admite falsificarea laptelui Ei vor respecta condi iile de ţ
livrare.
're ul de achizi ie a laptelui integral proasp t luat în calcul, cu <,:I gr sime, este ţ ţ ă ă
de $,"# leiG5g.
Caracteristica clien ilor$ ţ &n compara ie cu unele produse alimentare ţ
(mezeluri, peEte, crupe de hriEc etc.) la o putere de cump rare joas a popula iei, ă ă ă ţ
produsele lactate r mân accesibile. ererea pentru produsele lactate poart un ă ă
caracter sezonier. &n compara ie cu perioada rece a anului, în perioada de var . ţ ă
toamn cererea este mic Ei aceasta datorit apari iei pe pia a altor produse ă ă ă ţ ţă
B!
alimentare ieftine (fructe, legume etc.).
6eneficiarii de baz ai produselor fabricate vor fi clien ii individuali. 'rintre ă ţ
factorii decisivi care vor determina clien ii s cumpere produc ia fabricat men ion m ţ ă ţ ă ţ ă
calitatea, prospe imea Ei durata de p strare a produselor. &n cazul unei calit i stabile ţ ă ăţ
a produselor num rul de clien i va creEte, condi ionând sporirea vânz rilor. ă ţ ţ ă
&n privin a ambalajului men ion m, c consumatorii salut cump rarea ţ ţ ă ă ă ă
produselor lactate în borcane de sticl . 'entru laptele smântânit e2ist dou c i de ă ă ă ă
desfacere: vânzarea en.gross la punctele de strângere a laptelui de c tre ă
întreprinderile de prelucrare Ei vânzarea en.detail cump r torilor individuali în pie ele ă ă ţ
agricole. )e men ionat, c smântâna fabricat poate fi realizat produc torilor de ţ ă ă ă ă
friEc , smântân fermentat de consum Ei unt. ă ă ă
Pre uri. ţ 're ul de vânzare a smântânii fabricate, cu con inut de 4#I gr sime, ţ ţ ă
va fi orientat dup concuren i. 're ul smântânii luat în calcule este de $: leiG5g. 're ul ă ţ ţ ţ
de vânzare a laptelui smântânit, cu con inut de $I gr sime, este orientat dup ţ ă ă
costurile suportate, Ei este de $,? leiG5g.
&n cazul fabric rii laptelui smântânit cu #,#:I gr sime profitabilitatea afacerii ă ă
se reduce cu :I, lucru cauzat de pre ul mi ţ c oferit pentru acest lapte de întreprinderile de
prelucrare.
Aaptele smântânit cu con inut de gr sime de #,#:I se foloseEte la fabricarea ţ ă
urm toarelor produse: ă
 lapte smântânit de consum (serveEte ca aliment dietetic, fiind recomandat
bolnavilor de stomac, a celor cu tulbur ri hepatice sau boli cardiovasculare)F ă
 b uturi r coritoareF ă ă
 brânzeturi (brânz slab de vaci, caEul sec, caEcaval, brânz ottage)F ă ă ă
 produse lactate dietetice acide (iaurt, chefir, lapte acidofil, lactofruct)K
 conserve de lapte (lapte concentrat cu Ei f r zah r, lapte praf)F ă ă ă
 cazein , cazeina i Ei coprecipita i ( ă ţ ţ cazeina serveEte la fabricarea vopselei pe bază
de ap , preparatelor de carne, pentru clarificarea vinurilor Ei bereiF ă cazeina ii ţ se
folosesc la fabricarea înghe atei, preparatelor de carne, biscui i, pâine Ei în ţ ţ
patiserieF coprecipita ii ţ se utilizeaz la producerea produselor de panifica ie ă ţ
dietetice, brânzeturi topite Ei produse bab7 foods)F
 furaje pentru animale (vi ei, porci). ţ
Distribu ia şi v% ţ nzarea produselor( Smântâna dulce Ei laptele smântânit vor fi
vândute en.detail (ambalate în borcane din sticl de $F 4 Ei < litri), de c tre o ă ă
persoan special angajat , amplasat în pia a produselor agricole. 'ia a de desfacere ă ă ă ţ ţ
a produselor lactate are tendin e stabile Ei este în creEtere în perioada s rb torilor. ţ ă ă
%om men iona unele din c ile de creEtere a profitabilit ii afacerii: $) producerea ţ ă ăţ
din laptele smântânit a laptelui uscatF 4) fabricarea brânzei moldoveneEti etc. 'entru
toate cazurile se va face un studiu de pia , se va ine cont de resursele umane Ei de ţă ţ
tendin a de dezvoltare a pie ei. ţ ţ
7.4. DESFASURAREA AFACERII
1ctivitatea opera ional va fi realizat de c tre proprietarul afacerii Ei membrii ţ ă ă ă
familiei sale.
Colectarea laptelui( "reluarea laptelui de la furnizorii stabili i Ei contracta i ţ ţ
(gospod riile popula iei rurale) se va face în orele de diminea Ei sear , imediat dup ă ţ ţă ă ă
mulgerea vacilor. 1ceasta va asigura o calitate înalt a produselor fabricate Ei va ă
minimaliza cheltuielile de prelucrare. 1cest lucru va permite prelucrarea unui lapte
igienic, cu un con inut mic de microorganisme (înc rc tur microbian mic ). Aa ţ ă ă ă ă ă
achizi ie se va face un e2amen organoleptic al laptelui: aspect, miros Ei gust, care ţ
trebuie s fie specifici unui lapte de calitate. )eoarece toate calit ile laptelui se ă ăţ
imprim smântânii, la depistarea unor devieri de la norme laptele nu va fi cump rat ă ă
(gust amar, gust înec cios, aspect de seu). -ustul se va aprecia la tM$:N$" ă
A
C. "entru
aprecierea mirosului laptele aflat într.un vas se va înc lzi la tM:#N;# ă
A
C.
1chizi ia se va face într.o înc pere aparte, numit camer de colectare. Aa ţ ă ă ă
colectarea laptelui se vor asigura condi ii igienice K bidoane curateF strecur toare ţ ă
preg tit cu tifon curat etc. Sp larea insuficient a bidoanelor Ei separatorului poate ă ă ă ă
produce la smântân un gust de s pun. ă ă
&nc perea e proucere$ ă Aaptele va fi valorificat în smântân Ei lapte ă
smântânit într.o înc pere separat , numit l pt rie. &nc perea va fi construit din zid ă ă ă ă ă ă ă
de c r mid sau piatr . 'ere ii interiori vor fi acoperi i pân la în l imea de $,: m cu ă ă ă ă ţ ţ ă ă ţ
pl ci de faian sau vopsi i în ulei. 'odeaua va fi acoperit cu gresie sau ciment ă ţă ţ ă
sclivisit Ei va avea o înclina ie de $ ţ ÷ 4I, care va asigura scurgerea. &nc perea va fi ă
legat la re eaua de curent electric, care va asigura iluminarea Ei func ionarea ă ţ ţ
separatorului. 'entru comoditatea activit ii înc perea va fi branEat la re eaua de ăţ ă ă ţ
ap potabil . &n cazul lipsei re elei de ap , în înc pere se va monta un rezervor cu ă ă ţ ă ă
capacitatea de $## litri în care se va pompa ap din fântâna proprie. 1pa folosit la ă ă
sp lare va fi evacuat în re eaua de canalizare. Aa lipsa acesteia se va folosi o ă ă ţ
fântân absorbant pentru filtrarea apei uzate, situat la cel pu in <# m distan de ă ă ă ţ ţă
cl dire Ei :# m de fântâna de ap . ă ă
Opera ii primare e prelucrare$ ţ Aaptele dup primire, pentru îndep rtarea ă ă
impurit ilor, va fi strecurat. /ifonul va fi schimbat dup fiecare :# litri de lapte ăţ ă
strecurat. )eoarece laptele cald are o viscozitate mai mic Ei se smântâneEte mai bine, ă
înainte de separare se va efectua opera ia de înc lzire a laptelui pân la tM<"N?4 ţ ă ă
A
C.
#reg tirea separatorului e lapte$ ă &nainte de demararea lucr rii de ă
separare, se vor monta corect componentele detaEabile ale separatorului. )upă
aceasta se va porni separatorul în gol pentru a verifica buna func ionalitate Ei a ţ
atinge tura ia de lucru a tobei. 'entru înc lzirea organelor de lucru în separator se vor ţ ă
turna 4÷ < litri de ap cu tMO?: ă
A
C.
"relucrarea laptelui( Smântânirii va fi supus numai laptele proasp t, colectat ă
imediat dup mulgere. Smântâna Ei laptele fabricate vor fi colectate din separator în ă
recipiente din ino2 alimentar, vase emailate sau din lut. 'ierderile luate în calcul,
conform normelor admise de specialitate, constituie A,6N. 'otrivit parametrilor de lucru
aleEi, cantitatea de la#te inte"ral (cu <,:I gr sime) necesar pentru ob inerea unui 5g de ă ă ţ
smântân (cu 4#I gr sime) va fi de !,; 5g. ă ă
'ucr ri post(fabrica ie$ ă ţ )up ieEirea din separator, smântâna va fi r cit ă ă ă
imediat pân la tM;N" ă
A
Ei inut la rece (în frigiderul de cas ) pentru maturizarea ţ ă ă
fizic , timp de $4 ă ÷ 4? ore. 1stfel se va opri dezvoltarea microorganismelor Ei se va
asigura p strarea smântânii în stare dulce pân la vânzare. Smântâna Ei laptele vor fi ă ă
inute la rece în recipiente acoperite cu tifon. Spa iile de depozitare (frigider, beci) vor ţ ţ
fi curate, v ruite, f r mirosuri str ine. Aaptele smântânit va fi e2pediat la beneficiari ă ă ă ă
zilnic, iar smântâna dulce poate fi re inut la rece cel mult 4 zile. )ac laptele ţ ă ă
smântânit nu poate fi transportat zilnic la beneficiari, bidoanele cu lapte (sau alte
recipiente) se vor ine în bazin cu ap rece sau în frigider. Dneori pentru r cirea ţ ă ă
laptelui se pot folosi cuburi din lapte înghe at. 'entru a p stra con inutul de vitamine ţ ă ţ
produsele lactate se vor p stra la întuneric. ă
BB
Smântâna Ei laptele vor fi vândute, fiind ambalate în borcane rambursabile, cu
capacitatea de $F 4 Ei < litri. %aloarea calitativ a produselor fabricate va fi asigurat ă ă
atât prin calitatea laptelui, cât Ei prin starea de cur enie a utilajelor, ambalajelor, ăţ
înc perilor de produc ie, spa iilor de depozitare Ei starea igienic a personalului. ă ţ ţ ă
#egimul de lucru a unit ii mini de prelucrare a laptelui va constitui <;# zile ăţ
lucr toare. onsumul de energie electric va include urm toarele (în 5LGhGzi): ă ă ă
iluminare . #,"F separatorul . #,"F vana pasteurizare . 4,4F frigidere K ?,:F boiler K ?,"F
r cirea apei . ?. heltuielile de transportare prev d <# leiGzi pentru transportarea ă ă
produc iei la pie ele agricole din oraEe. ţ ţ 'entru persoana angajat Ei amplasat în pia a ă ă ţ
agricol pentru vânzarea produc iei este preconizat un salariu lunar de <:# lei. ă ţ
heltuielile legate de e2amenul sanitar.veterinar Ei avizul medicului veterinar privind
calitatea produc iei fabricate sunt incluse în cheltuielile generale. ţ
7.5 ANALIZA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR
#rognoza volumului e proucere şi a v%nz rilor) ă
"roduse
!abricate
5(M(
Cantitatea
zilnic , ă
unit$
Cantitatea
anual , ă
unit
#reţ
unitar, lei
"%nz ri ă
anuale, lei
Smântâna
dulce, cu 4#I
gr sime ă
Rg C,F F =?# #6 $$ $AC
Aapte
smântânit, cu
$I gr sime ă
)itri 6$,A #= $$F #,$ F7 F#C
4%4AL .- ).) .- ).)
"rognoza cheltuielilor6
Articole de cheltuieli Cheltuieli lunare3 lei Cheltuieli anuale3 lei
onsum de materie prim (lapte ă
crud integral)
D D76 $A6AA
heltuieli de diverse materiale
consumabile (detergen i, tifon) ţ
#AC # DAA
/a2a pentru vânzarea în piaţă ?A 7FA
onsum energie electrică $AA $ CAA
Remunerarea muncii D6A $ FAA
Cheltuieli de transportare =AA #A CAA
heltuieli generale Ei
administrative
#AA # FAA
Cheltuieli comerciale 6A ?AA
(lte cheltuieli (#N din suma
cheltuielilor)
6D ?$#
1utorizaţii $AA
4%4AL .- ).)
&n baza datelor prezentate mai sus, în tabelul de mai jos se prezint o varia ie ă ţ
a cheltuielilor de transport în vederea stabilirii cantit ii de produse finite spre ăţ
vânzare, la men inerea marjei brute la aceeaE ţ i valoare, de #D AAA lei anual.
Denumirea Cheltuieli de transport3 lei7zi
+2 .+ )2)
Cheltuieli de transport, lei<an #A CAA FF ?CA D? FCC
Consum de lapte, lei<an $A 6AA 66 C=A 7D 6=?
antitatea de lapte colectat , ă
litri
FF 6AA D# A6A $A CC7
antitatea zilnic de smântân ă ă
dulce produs , 5g ă
C,F ##,D #$,=
antitatea zilnic de lapte ă
smântânit, litri
6$ 7$,6 =C,#
,arja brut (profit brut), leiGan ă #D A6F #D AAA #D AAA
,arja brut anual : ă ă
- %ânz ri ă !$ ;4; lei
- Cheltuieli ?6 #?# lei
SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS
*arja brută + ,+- ./ 01
. CONCLUZII
$#$
In concluzie, as dori sa subliniez importanta consumului de lapte pentru organism>
substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, laptele este asimilat de catre
organism mai bine decat orice alt aliment, putand fi consumat atat in stare proaspata, cat si sub
forma de diferite produse lactate,iar acestea din urma maresc rezistenta organismelor fata de
infectii si into3icatii, ridicand nivelul de sanatate al populatiei si contribuind astfel la prelungirea
vietii oamenilor.
,btinerea si prelucrarea igienica si cat mai rationala a laptelui si produselor lactate duc
la mentinerea integrala a numeroaselor calitati nutritive ale acestora pentru hrana omului. 'in
acest motiv procesarea laptelui trebuie sa se faca intr:o maniera cat mai practica evitandu:se pe
cat este posibil, intrarea in contact cu laptele in momentul prelucrarii. (ici intervin instalatiile
care usureaza procesul, reduc timpul de procesare, imbunatatesc calitatea produselor si sunt
recomandate pentru calitatea lor igienica deosebita.
(stfel sunt prevenite focarele de to3iinfectii alimentare si a altor imbolnaviri cu poarta de
intrare digestiva, care, pe langa faptul ca afecteaza starea de sanatate, implica pierderi
financiare directe, sau indirecte, alaturi de alte repercursiuni nedorite. Cred ca aceste motive
sunt suficiente pentru a convinge de necesitatea acestor instalatii.
BIBLIOGRAFIE
$. $udețul S laj, Monora!ie ă , 8ictor Cormoș, 8alentin *orda. 0ditura +port &urism *ucurești
#=CA
4. Chintescu -h. "relucrarea laptelui în gospod rii Ei ferme, *ditura tehnic , 6ucureEti, ă ă
$BB!
<. %. -uzun /ehnologia laptelui Ei a produselor lactate, *ditura ivitas, hiEin u, ă
$BB"
?. %. -uzun, -r. ,ustea , S. @ub ova Ei al ii 9ndustrializarea laptelui, *ditura ţă ţ ţ
/ehnica.9nfo, hiEin u, 4## ă #

Poarta castrului Porolissum Vestigiile dacice sunt răspândinte în aproape întregul județ. În Sălaj au fost descoperite 14 tezaure de monede și podoabe dacice din argint. Pe aici trecea vechea arteră comercială cunoscută sub numele de "Drumul Sării", pe care sarea pleca din interiorul Transilvaniei spreEuropa Centrală. O importantă așezare dacică este cea de la Moigrad (Porolissum), situată pe Măgura Moigradului, așezare pomenită de Ptolemen în lucrarea sa "Geografia". După cucerirea romană și organizarea provinciei Dacia, strategii militari romani au trasat pe muntele Meseș frontiera nord-estică a Imperiului Roman. Acest Limes delimita teritoriile provinciei Dacia de zona ramasă neocupată, cea a dacilor liberi. Demne de remarcat sunt castrele romane de la Buciumi, Romita (Certinae), Tihău, Sutoru (Optatiana) și de laRomânași (Largina). Cronicile bizantine și Gesta Hungarorum a lui Anonymus fac primele mențiuni despre românii din aceste locuri, despre formele lor de organizare (voievodatele lui Gelu si Menumorut), și documentează pentru prima dată localitatea Zalău (Ziloc). În epoca medievală, prin Sălaj treceau unele dintre cele mai importante drumuri comerciale care legau centrul Transilvaniei de vestul Europei: drumul sării si al negustorilor. Aici s-au ridicat primele fortificații medievale pentru apărarea Transilvaniei. În lupta pentru independență și unitate națională, purtată de români în epoca moderna, Sălajul a avut reprezentanți de frunte din rândul cărora se remarcă personalități ca Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian, George Pop de Băsești , Iuliu Maniu, etc.

1.3. ECONOMIA Un aport substanțial la economia județului îl are industria de prelucrare a lemnului, industria textilă, fabricarea materialelor de construcție, industria chimică în fabricarea anvelopelor, industria alimentară prin prelucrarea laptelui și a cărnii, comerțul, serviciile și turismul. Un rol important adus economiei acestui județ îl are agricultura

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->