Unitatea de învăţare 5 MODALITATILE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA

MODALITĂţILE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ CAPITOLUL III MODALITĂȚ ILE JURIDICE ALE DREPTURILOR REALE PRINCIPALE 5.1.Noț iunea de modalitate a drepturilor reale principale Dreptul de proprietate este afectat de modalităţi atunci când exerciţiul său este împărţit fie prin voinţa părţilor, fie prin voinţa legiuitorului, între două sau mai multe persoane care exercită cumulativ toate prerogativele dreptului.În dreptul civil există următoarele modalităţi ale dreptului de proprietate privată : 1. 2. 3. proprietatea rezolubilă; proprietatea anulabilă. Proprietatea rezolubilă şi proprietatea anulabilă pot fi denumite, generic, proprietatea proprietatea comună. Art. 555 alin. 2 NCC prevede că dreptul de proprietate este susceptibil de modalități. În același timp, art. 645 NCC (Regulile aplicabile în cazul cotitularilor altor drepturi reale), dispune că dispoziţiile în materie de coproprietate se aplică în mod corespunzător şi în cazul exercitării împreună, de către două sau mai multe persoane, a unui alt drept real principal. Din interpretarea corelată a acestor texte, se poate trage concluzia că, în general, toate drepturile reale sunt susceptibile de modalități, indiferent de tipul acestora. Definiție. Spre deosebire de situația actului juridic, modalitățile, în această materie, reprezintă caracteristica dreptului real de a fi exercitat, concomitent sau împreună ori concomitent sau diferențiat, de mai multe subiecte de drept. Proprietatea condiț ională • Proprietatea anulabilă. Este dreptul de proprietate transmis printr-un act juridic translativ de proprietate, afectat de o cauză de nulitate relativă (art. 1248, 1251 și 1252 NCC). Dreptul de proprietate este exercitat de dobânditor (prin toate atributele sale), dar – teoretic – el poate fi exercitat și de transmițător, care poate încheia acte juridice cu privire la bun, în ideea că ar putea promova acțiunea în anulare și, în cazul admiterii acesteia, actele sale vor fi validate retroactiv. Așadar, dobânditorul este proprietar sub condiția rezolutorie, iar transmițătorul – sub condiția suspensivă a anulării actului. 1

condiţională.

1 și art.. dreptul de proprietate privată are 2 sau mai mulţi titulari. 5. fie ea legală (art. 631 NCC (Noţiune): „Dispoziţiile prezentului capitol se aplică ori de câte ori. Este dreptul de proprietate transmis printr-un act juridic afectat de o condiție rezolutorie (art. 3/8 etc. atunci când patrimoniul defunctului se transmite mai multor moștenitori și se creează starea de indiviziune (art. Clasificare. la rândul lor. 1404 alin. aceștia având vocația de a exercita. Acest drept este exercitat concomitent atât de dobânditor (proprietar sub condiție rezolutorie). 1401 NCC). b) proprietatea în devălmăşie (devălmăşia).2. Art. mai multor titulari. comunitatea de bunuri a soților.). 0.75 etc. 634 NCC (Întinderea cotelor-părţi) prevede: „(1) Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părţi din dreptul de proprietate şi poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulaţie contrară. Noț iune. Actele juridice încheiate de fiecare din cei doi vor fi. fie prin respingerea acțiunii ori prin confirmarea expresă sau tacită (ca urmare a expirării termenului de prescripție extinctivă) a actului anulabil. ca ansamblu de drepturi și obligații. afectate de condiție (art... 1/3. 633 NCC (Prezumţia de coproprietate) „Dacă bunul este stăpânit în comun.” 2 . 632 NCC (Formele proprietăţii comune) prevede: „(1) Formele proprietăţii comune sunt următoarele: a) proprietatea pe cote-părţi (coproprietatea).” Dreptul de proprietate comună poate fi definit ca dreptul de proprietate privată care are cel puțin doi titulari. coproprietatea se prezumă.25. 366-368 NCC). Dreptul de proprietate rezolubilă încetează prin îndeplinirea condiției (art.” Proprietatea comună pe cote-părț i. 634 alin. Art. 1401 alin. nu au determinată o cotă-parte din dreptul de proprietate. 1408 NCC).Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita. • Proprietatea rezolubilă. Coproprietatea se dovedește în condițiile dreptului comun (după cum rezultă din acte sau fapte juridice – textele din CC 1864 cu privire la probe nu au fost abrogate. 2 și 3 NCC) – caz în care dreptul de proprietate al dobânditorului se consolidează retroactiv. Coproprietatea este o modalitate a proprietății. 1143 alin. Coproprietate și indiviziune. 0. până la proba contrară. concomitent și împreună. toate atributele dreptului de proprietate. Art. Art.Proprietatea anulabilă încetează fie prin anularea actului (caz în care dreptul de proprietate revine transmițătorului). în timp ce indiviziunea este o modalitate a patrimoniului: patrimoniul aparține. 953 NCC). nefracționat. 1407 NCC) – situație în care dreptul de proprietate rezolubilă încetează și proprietar redevine transmițătorul bunului – sau atunci când este sigur că nu se va mai produce condiția (art.33. art. art. 339-359 NCC) sau convențională (art. care – fiecare – dețin o cotă-parte ideală și abstractă din acesta.Proprietatea comună. 667 NCC). în temeiul unui act juridic sau al altui mod de dobândire prevăzut de lege. Exemple: transmisiunea succesorală (art. uneori cota se poate exprima și procentual: 0. 1 NCC). cât și de către transmițător (proprietar sub condiție suspensivă). 1 NCC) și b) proprietate devălmașă (titularii nu cunosc.” Criteriu: După cum cotele părți din drept sunt determinate sau nu: a) proprietate comună pe cote-părți sau coproprietatea (fiecare subiect de drept – coproprietar – are în patrimoniul său o cotă abstractă și ideală din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor: 1/2..

poate fi: a) obișnuită sau temporară (art.Art. aparţine concomitent mai multor titulari. Proprietatea comună pe cote părţi obişnuită este acea formă a coproprietăţii a cărei naştere. când dispunătorul lasă un bun sau mai multe – mai multor legatari). ca urmare a încetării comunității matrimoniale de bunuri. Dovada cotelor-părți. Proprietatea comună pe cote-părț i obiș nuită ș i temporară Definitie. moștenire legală sau testamentară (inclusiv prin legatul cu titlu particular. în caz contrar. Dreptul de proprietate comună pe cote părţi este acel drept de proprietate al cărui bun.ei pot apela la justiţie). Dacă bunul a fost dobândit prin act juridic. fiecare dintre titulari având numai o cotă parte ideală din dreptul de proprietate. când un bun este dobândit de mai multe persoane.” Deci. până la proba contrară. Din definiţie se desprind o serie de idei definitorii pentru conturarea regimului juridic al coproprietăţii: a) definiţia operează cu două noţiuni -dreptul de proprietate şi bunul. ceea ce contravine ideii de proprietate comună pe cote părţi.” Clasificare. b) modul în care titularii exercită atributele dreptului de proprietate poate avea o baza conventională (formând obiectul unei convenţăii între copărtaşi). 646-666 NCC). c. asupra căruia titularii -ce au numai o cotă parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun. 632 alin. s-ar transforma dreptul de proprietate comună într-o juxtapunere de drepturi individuale şi exclusive asupra unei fractiuni corespondente din bun. temporar.ambele fiind comune titularilor. Coproprietatea (inclusiv indiviziunea) poate să se nască din: a.. b) dreptul de proprietate este comun titularilor în sensul că fiecare exercită un drept de proprietate exclusiv asupra unei cote părţi ideale şi abstracte din acest drept de proprietate comună. 634-645 NCC) și b) forțată sau perpetuă (art. Art. care exercita impreună atributele conferite de dreptul de proprietate. b. menţinere sau încetare depind de voinţa titularilor şi care poartă asupra unui bun nefractionat în materialitatea lui. 2 NCC: „Cotele-părţi sunt prezumate a fi egale. ca obiect al acestui drept.exercită împreună atributele dreptului de proprietate. însă această comuniune se manifestă din punct de vedere juridic în mod diferit. 2 și 3: „(2) Coproprietatea poate fi obişnuită sau forţată. Calificarea celei din urmă ca perpetuă (formulă uzitată în doctrina clasică de drept civil) trebuie revăzută în lumina reglementărilor din NCC: aceasta este forțată. legală sau convențională (prin încetarea regimului 3 . act juridic inter vivos. Din această definiţie analitică apar o serie de caracteristici şi consecinţe ale coproprietăţii obişnuite: a) coproprietatea obişnuită are un caracter provizoriu. cotă exprimată matematic printr-o fracţie. (3) Coproprietatea forţată nu poate înceta prin partaj judiciar. legala sau judiciară (în caz de neintelegere intre coproprietari.dupa cum urmează.Definiție. c)bunul comun nu este împărţit ca şi dreptul. dar nu necesarmente perpetuă. nefracţionat în materialitatea sa. 634 alin. împreună. proba contrară nu se va putea face decât prin înscrisuri. după cum poate înceta sau nu prin partaj. coproprietatea..

potrivit dreptului comun. Drepturile coproprietarilor asupra întregului bun comun rezultă din aplicarea primului principiu enunţat. 2 NCC: fie prin convenția soților care înțeleg să schimbe regimul cu unul de separație – art. respectiv.Principiu. Art. (ii) fiecare coproprietar are un drept exclusiv numai asupra cotei sale părţi abstracte din dreptul asupra bunului comun. 635 (Repartizarea beneficiilor şi a sarcinilor între coproprietari): „Coproprietarii vor împărţi beneficiile şi vor suporta sarcinile coproprietăţii. (2) Fructele naturale sau fructele industriale ale bunului comun însuşite de un coproprietar fac parte din masa partajabilă cât timp ele nu au fost consumate ori înstrăinate sau nu au pierit şi pot fi identificate distinct. asupra cotei părţi ideale din drept decurg din aplicarea principiilor care guvernează această formă de coproprietate: (i) nici un coproprietar nu are un drept exclusiv asupra unei părţi determinate din bunul comun în materialitatea sa.639 poate fi considerat temeiul legal inclusiv al partajului de folosinta: voluntar sau judiciar ( în caz de 4 . decât cu acordul celorlalţi coproprietari. iar în caz de neînţelegere. Exercitarea în comun a dreptului de folosinţă.matrimonial – art. trebuie să se analizeze actele de folosință materială (inclusiv culegerea fructelor) și actele juridice (actele de conservare. Acte de folosință. Fructele produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor. coproprietarul interesat are dreptul la despăgubiri. Art. de dispoziție și acțiunile în justiție). Art. În caz contrar. 370-371 NCC. Art. fie ca urmare a divorțului – art. 385 NCC). 357 alin. exercitarea lor fiin guvernată de regula unanimităţii: nici un coproprietar nu paote săvărşi acte juridice asupra bunului comun. 637. (1) Coproprietarul care a suportat singur cheltuielile producerii sau culegerii fructelor are dreptul la restituirea acestor cheltuieli de către coproprietari. 639. Modul de folosire a bunului comun. (3) Dreptul de a reclama fructele civile ale bunului comun însuşite de un coproprietar este supus prescripţiei.” În privința modului de exercitare a atributelor dreptului de proprietate de către coproprietari. cu excepţia cazului în care fructele au pierit în mod fortuit. d. Art. (1) Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinaţia şi nu aduce atingere drepturilor celorlalţi coproprietari. (2) Cel care. 638. proporţional cu cota lor parte din drept. prin uzucapiune. potrivit dreptului comun. Fructele bunului comun. fie prin separația judiciară de bunuri – art. proporţional cu cota lor parte din drept.Art. Regim juridic. Drepturile coproprietarilor asupra bunului comun. exercită în mod exclusiv folosinţa bunului comun poate fi obligat la despăgubiri. Dreptul la restituirea cheltuielilor. de folosință. Modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor. ca urmare a posesiei în comun a unui bun. Dreptul la acţiunea în despăgubiri este supus prescripţiei.Drepturile coproprietarilor. 369 NCC. prin hotărâre judecătorească. în proporţie cu cotele lor părţi. 636. Drepturile coproprietarilor asupra bunului. împotriva voinţei celorlalţi proprietari.

641. (1) Actele de administrare.Actele de dispozitie se incheie cu respectarea regulii unanimității: Art. Actele de conservare se pot exercita de oricare coproprietar. precum şi actele care urmăresc exclusiv înfrumuseţarea bunului nu se pot încheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor. Actele de conservare. să exercite acţiunile posesorii împotriva terţului care ar fi intrat în posesia bunului comun în urma încheierii actului. cu privire la bunul comun pot fi făcute numai cu acordul coproprietarilor ce deţin majoritatea cotelor-părţi. (1) Actele juridice făcute cu nerespectarea regulilor prevăzute la art. cu consecința aplicării unor reguli diferite: regula majorității sau a unanimității: Art. cesiunile de venituri imobiliare şi altele asemenea. Fiecare coproprietar poate să facă acte de conservare cu privire la bunul comun fără acordul celorlalţi coproprietari. În acest caz. În privința actelor de administrare. (2) Actele de administrare care limitează în mod substanţial posibilitatea unui coproprietar de a folosi bunul comun în raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcină excesivă prin raportare la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de către ceilalţi coproprietari nu vor putea fi efectuate decât cu acordul acestuia. (2) Hotărârile judecătoreşti pronunţate în folosul coproprietăţii profită tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispoziţie. restituirea posesiei bunului se va face în folosul tuturor coproprietarilor. la încheierea actului. 5 .641. Hotărârile judecătoreşti potrivnice unui coproprietar nu sunt opozabile celorlalţi coproprietari. expres ori tacit. Sancţiunile. Sancțiuni Art. actele de folosinţă cu titlu gratuit. indiferent de calitatea procesuală. precum încheierea sau denunţarea unor contracte de locaţiune.Art. cesiunile de venituri imobiliare şi locaţiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani. dacă este cazul. în orice acţiune privitoare la coproprietate. Actele de administrare şi de dispoziţie. (4) Orice acte juridice de dispoziţie cu privire la bunul comun. Acţiunile în justiţie. 641 alin. 641 sunt inopozabile coproprietarului care nu a consimţit.neînțelegere între coproprietari). Acțiunile în justiție Art. înainte de partaj. fara aplicarea regulii unanimitatii. (2) Coproprietarului vătămat i se recunoaşte dreptul ca. inclusiv în cazul acţiunii în revendicare. 643. (3) Coproprietarul sau coproprietarii interesaţi pot cere instanţei să suplinească acordul coproprietarului aflat în imposibilitate de a-şi exprima voinţa sau care se opune în mod abuziv la efectuarea unui act de administrare indispensabil menţinerii utilităţii sau valorii bunului. 642. (1) Fiecare coproprietar poate sta singur în justiţie. 640. Acte de conservare asupra întregului bun. Acte de dispoziție. NCC distinge intre mai multe ipoteze în art. Acte de administrare Actele de administrare asupra întregului bun. în sarcina celor care au participat la încheierea actului. cu daune-interese.

art. (1) şi (2) din Codul civil se aplică şi în cazurile în care hotărârea judecătorească nu a rămas definitivă până la data intrării în vigoare a Codului civil.notarea se face potrivit art. contractele de administrare a coproprietăţii şi declaraţiile de denunţare a acestora vor fi notate în cartea funciară.(3) Când acţiunea nu este introdusă de toţi coproprietarii. 1270 NCC). pr. Modalitatea specifică a încetării coproprietății temporare este partajul (art. Contractele de administrare a coproprietăţii. Drepturile coproprietarilor asupra cotelor-părț i ideale din drept. . 6731-67314 C.Art.alin. 1: în afara dispozițiilor contractului. se aplică regimul general al administrării bunurilor altuia (Titlul V din Cartea III: art. se află şi bunuri imobile.. de către toți coproprietarii. Aceasta poate înceta în mai multe moduri: dispariția bunului. vânzarea tuturor cotelor-părți.792-857 NCC). . donație. 636 (exercitarea în comun a dreptului de folosință). (2) În cazul în care oricare dintre coproprietari denunţă contractul de administrare.Proprietatea comună pe cote-părț i forț ată ș i perpetuă. 1 NCC). donație etc. 642 alin. dobândirea de către un coproprietar a cotelor-părți ale celorlalți prin contract (vânzare. Caracteristici. civ. (3) În cazul în care. Definiţie. 634 alin. 643 alin. 669-686 NCC. Observatii . Este acea formă a coproprietăţii ce apare în mod independent de voinţa coproprietarilor şi poartă asupra unor bunuri care prin natura sau destinaţia lor pot fi folosite de mai multi coproprietari care au o cotă-parte 6 . 2: posibilitatea denunțării reprezintă o excepție de la principiul forței obligatorii a contractului (art.forma autentică a contractului de administrare nu este necesară (art.alin. 63 LPA: Dispoziţiile art. iar cele ale art. 643 alin. 641 (actele de administrare și dispoziție) şi art.3. 644. 965-981 NCPC). Drept tranzitoriu Art. acesta îşi încetează existenţa.. 902 NCC . coproprietarii au un drept exclusiv: ei pot să încheie cu privire la acestea orice acte de dispoziție (vânzare. Asupra cotelor-părți ideale și abstracte din drept.). 888 și 1244 NCC). schimb. la cererea oricăruia dintre coproprietari. unui terț. (1) Se poate deroga de la dispoziţiile art. ipotecă etc.. (3) se aplică şi în situaţiile în care pricina nu a fost soluţionată în primă instanţă până la data intrării în vigoare a Codului civil. 1 (sancțiunile – inopozabilitatea) printrun contract de administrare a coproprietăţii încheiat cu acordul tuturor coproprietarilor. în termenul şi condiţiile prevăzute în Codul de procedură civilă pentru chemarea în judecată a altor persoane. pârâtul poate cere instanţei de judecată introducerea în cauză a celorlalţi coproprietari în calitate de reclamanţi. Contractele de administrarea bunurilor . 635 (repartizarea beneficiilor și sarcinilor între coproprietari).) sau prin moștenire. dacă nu există stipulație contrară (art. printre bunurile aflate în coproprietate. uzucaparea bunului de către un singur coproprietar. rămânând aplicabile regulile din prezenta secţiune. 5. Încetarea coproprietăț ii obiș nuite ș i temporare.

cu condiţia să respecte destinaţia acestuia şi să permită exercitarea folosinţei de către ceilalţi coproprietari. un drum comun într-un cartier de locuinţe sau alte asemenea bunuri. Părţile comune. (1) Sunt considerate părţi comune. în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel: a) terenul pe care se află clădirea. drumurile şi izvoarele. 7 . 647. 649 (părțile comune). Art. 648. pentru a asigura exploatarea normală a acesteia. fiecare coproprietar poate să dispună cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun numai odată cu exercitarea dreptului de dispoziţie asupra bunului principal. Regimul juridic special al diferitelor categorii de bunuri coproprietate forț ată Coproprietatea asupra părţilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente Art. . fântânile. 2. Regimul juridic general. fiind destinate întrebuinţării spaţiilor respective. un bun accesoriu : • • dreptul de proprietate exclusivă ce apartine fiecărui titular asupra bunului principal şi dreptul de proprietate pe cote-părţi stabilă şi perpetuă asupra bunurilor accesorii pe lângă cele principale. nu pot fi folosite decât în comun sunt obiectul unui drept de coproprietate forţată. Regimul juridic general al coproprietății forțate. 646. (3) Cheltuielile pentru întreţinerea şi conservarea bunului comun se suportă în mod proporţional cu cota-parte din drept a fiecărui coproprietar. cum ar fi o centrală termică sau alte instalaţii care deservesc două sau mai multe clădiri. Cazurile de coproprietate forţată. părţile din clădire care. Se află în coproprietate forţată: 1.ideală şi abstractş din dreptul comun de proprietate. bunurile prevăzute la art. potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei. bunurile comune afectate utilizării a două sau a mai multor fonduri. compus atât din suprafaţa construită. 646 NCC) Cazuri. Art. cum ar fi potecile. bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a două imobile vecine.Art. Când bunul comun are caracter accesoriu. (2) Părţile comune sunt bunuri accesorii în raport cu spaţiile locative. orice alt bun comun prevăzut de lege. situate pe linia de hotar între acestea. Noţiune. 4. Natura bunurilor (vezi art. care constituie bunurile principale în sensul art. pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite. cota-parte din drept a fiecărui coproprietar se stabileşte în funcţie de întinderea bunului principal. 3. 687 (proprietatea periodică) şi 1141 (amintirile de familie). în absenţa unei convenţii contrare. cât şi din cea neconstruită necesară. (1) Dacă într-o clădire sau într-un ansamblu rezidenţial există spaţii cu destinaţie de locuinţă sau cu altă destinaţie având proprietari diferiţi. (2) Când bunul comun are caracter accesoriu în raport cu un bun principal. Caracteristic acestei forme de coproprietate este existenţa a două raporturi juridice de proprietate care au ca obiect un bun principal şi respectiv. 660 (despărțiturile comune). 649. Izvoare. (1) Fiecare coproprietar poate exercita folosinţa bunului comun. 546.

scările şi casa scărilor. dispoziţiile art. 650. 651. structura de rezistenţă.b) fundaţia. atât spaţiul care constituie bunul principal. fiecare coproprietar suportă cheltuielile legate de întreţinerea. 652. paratrăsnetele. În lipsa unei stipulaţii contrare existente în titlurile de proprietate. Exercitarea dreptului de folosinţă. repararea şi exploatarea părţilor comune. cheltuielile legate de părţile comune folosite exclusiv de către unii dintre coproprietari cad în sarcina acestora din urmă. în condiţiile acordului de asociere. Art. Cota-parte din dreptul de proprietate asupra părţilor comune are caracter accesoriu în raport cu dreptul de proprietate asupra spaţiului din clădire care constituie bunul principal. potrivit legii sau voinţei părţilor. de telecomunicaţii. precum şi spaţiile pentru spălătorii şi uscătorii sunt considerate părţi comune exclusiv pentru coproprietarii care utilizează aceste utilităţi în conformitate cu proiectul clădirii. Stabilirea cotelor-părţi. cu respectarea a două condiţii: a) b) să nu se aducă atingere drepturilor egale ale celorlalţi coproprietari. (2) Cu toate acestea. (2) Decizia de atribuire în folosinţă exclusivă trebuie adoptată cu o majoritate de două treimi din numărul coproprietarilor şi al cotelor-părţi. sunt în folosinţă comună. curtea interioară. decizia se adoptă de către adunarea generală. electrice. Asociaţia de proprietari 8 . pereţii perimetrali şi despărţitori dintre proprietăţi şi/sau spaţiile comune. centralele termice proprii şi ascensoarele. fiecare coproprietar putând efectua acte de folosinţă exclusivă asupra bunului comun. c) instalaţiile de apă şi canalizare. Art. rezervoarele de apă. fără a aduce atingere drepturilor celorlalţi proprietari şi fără a schimba destinaţia clădirii. holurile. Atribuirea în folosinţă exclusivă a părţilor comune. (2) Coşurile de fum şi de aerisire. (1) În lipsa unor prevederi legale sau înţelegeri contrare. 653. d) alte bunuri care. Fiecare coproprietar poate folosi. terasele. Cheltuielile legate de întreţinerea. în proporţie cu cota sa parte. Actele juridice privind cotele-părţi. 647 rămân aplicabile. de încălzire şi de gaze de la branşament/racord până la punctul de distribuţie către părţile aflate în proprietate exclusivă. cât şi părţile comune. 654. Art. cotele-părţi se stabilesc prin raportarea suprafeţei utile a fiecărui spaţiu locativ la totalul suprafeţei utile a spaţiilor locative din clădire. Art. cu aceeaşi majoritate. În lipsa acordului de asociere. structura. canalele pluviale. precum şi alte asemenea părţi. repararea şi exploatarea părţilor comune. (1) Părţile comune pot fi atribuite coproprietarilor în folosinţă exclusivă numai dacă prin aceasta nu sunt lezate drepturile celorlalţi coproprietari. În clădirile unde sunt constituite asociaţii de proprietari. Obligaţiile (cheltuielile) comune revin fiecărui coproprietar în mod proporţional cu suprafaţa bunului aflat în proprietate exclusivă. Drepturile şi obligaţiile coproprietarilor Exercitarea drepturilor coproprietarilor este mai elastică decât în cazul coproprietăţii obişnuite. acoperişul. folosinţa să fie exercitată potrivit destinaţiei bunului comun. Art. pivniţele şi subsolurile necompartimentate. înstrăinarea sau ipotecarea cotei-părţi nu se va putea face decât odată cu dreptul asupra spaţiului care constituie bunul principal. antenele colective.

indiferent de izvorul său. 965-981 NCPC). Partajul Notiune. înşiruit sau cuplat. organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și Normele metodologice de aplicare a acestei legi. la licitaţie publică. Precizare: A se vedea și Legea nr. şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei. (1) Partajul este inadmisibil în cazurile prevăzute de secţiunile a 3-a şi a 4-a din prezentul capitol. în care există proprietăţi comune şi proprietăţi individuale. pentru a nu se aduce prejudicii grave intereselor celorlalţi coproprietari. (1) Partajul bunurilor comune se va face în natură.Art. 9 . afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege. 658. în schimbul unei sulte. aprobate prin HG nr. convenţiile trebuie încheiate în formă autentică şi supuse formalităţilor de publicitate prevăzute de lege. civ. 230/2007 privind înființarea.Partajul este modalitatea prin care încetează coproprietatea. Dacă pericolul acestor prejudicii este înlăturat înainte de împlinirea termenului. 670 NCC. 687-692) şi în celelalte cazuri de coproprietate forţată. la cererea acestora.Art. act juridic ori hotărâre judecătorească. prin bună învoială (prin act juridic) sau pe cale judiciară (art. proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar. 659. pr. la cererea părţii interesate. Inadmisibilitatea partajului.. în condiţiile legii. 686 NCC).) (3) În cazul proprietăţii periodice (art. Suspendarea pronunţării partajului prin hotărâre judecătorească. 6731-67314 C. În cazul imobilelor. Art. (2) Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură. se constituie asociaţia de proprietari. Convenţiile privitoare la suspendarea partajului. Împărţeala părţilor comune ale clădirilor. pentru cel mult un an. (2) Cu toate acestea. 673.Art. potrivit art. 1588/2007. Art. Constituirea asociaţiilor de proprietari. 672. 676. 669. partajul poate fi cerut în cazul părţilor comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente atunci când aceste părţi încetează de a mai fi destinate folosinţei comune (potrivit art.. Convenţiile privind suspendarea partajului nu pot fi încheiate pentru o perioadă mai mare de 5 ani. Imprescriptibilitatea acţiunii de partaj. care se organizează şi funcţionează în condiţiile legii. Încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând. b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori.Art. În cazul clădirilor cu mai multe etaje ori apartamente sau în cazul ansamblurilor rezidenţiale formate din locuinţe individuale. Partajul se poate face. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. Instanţa sesizată cu cererea de partaj poate suspenda pronunţarea partajului. și indiferent dacă aceasta e pe cote-părți sau devălmașă (art. Regulile privitoare la modul de împărţire. Efectele partajului. în caz de neînţelegere. partajul este posibil numai prin bună învoială. în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari. instanţa. va reveni asupra măsurii.. 671. partajul se va face în unul dintre următoarele moduri: a) atribuirea întregului bun. amplasate izolat.

până atunci înscrierea se face numai pentru opozabilitate. 56 din LPA a amânat efectul constitutiv al înscrierii în CF până la finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativteritorială.) Art.. în condiţiile legii. sau. c) pot înstrăina numai împreună cotele ideale din dreptul de proprietate asupra bunului comun. b)proprietatea exclusiva. dispoziţiile art. Opozabilitatea unor acte juridice. Coproprietarii: a) deţin o cotă materială din bunul comun. (2) De asemenea. Test de autoevaluare unitatea 5 1. 2. b) pot deţine o porţiune din bunul comun în baza unui partaj voluntar de folosinţă. c) nu poate să solicite partajarea bunului comun. efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă. după caz. (1) Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau. Raspunsuri test de autoevaluare 1. Un singur coproprietar: a) nu poate să introducă acţiunea în revendicare. după caz. de un coproprietar cu privire la bunul comun rămân valabile şi sunt opozabile celui căruia i-a fost atribuit bunul în urma partajului. al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj.b.b.Nu reprezinta o modalitate a dreptului de proprietate: a)proprietatea comuna. 10 . 3. 669–686 din Codul civil sunt aplicabile convenţiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a Codului civil. proporţională cu cota ideală din dreptul de proprietate.Art.3b. Efectele juridice ale partajului. dar nu mai devreme de data încheierii actului. b) poate să încheie acte de administrare dacă profită stării de coproprietate. 66 LPA: (1) Dispoziţiile art. Actele încheiate. Drept tranzitoriu Art. c)proprietatea anulabila. au fost înscrise în cartea funciară (art. 681. în cazul împărţelii voluntare. atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a Codului civil. 680. de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti.2. (2) În cazul imobilelor. după caz. 669–686 din Codul civil se aplică şi partajului judiciar..

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.