CONSTRUCŢII DIN LEMN

I. ELEMENTE DE BAZĂ

I. ELEMENTE DE BAZĂ

2

1. Scurt istoric în antichitate; în Evul Mediu (Bassano del Grappa – sec. XVI); în epoca modernă (Franţa, Emi – 1825, Germania – lemn încleiat); în perioada contemporană; în România: biserica din Surdeşti (1797) – 54 m, sala Floreasca, Ilva Mică.
2. Elemente de economie forestieră în lume: pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa continentelor (4.300 mil. ha); în România: 27% din teritoriu (cca. 6 mil. ha); Clasificare: după repartizarea în teritoriu:
- peste 700 m altitudine - între 150 şi 700 m - sub 150 m

 60%;  30%;  10%.

I. ELEMENTE DE BAZĂ

3

după zona de vegetaţie:

- peste 1300 m altitudine  alpină; - între 200 şi 1300 m  forestieră; - sub 200 m  stepă.

după ponderea speciilor:
- fag - răşinoase - stejar - altele

 30%;  30%;  20%;  20%.

3. Avantajele şi dezavantajele construcţiilor din lemn avantaje:
- rezistenţă relativ mare; - montare-demontare simplă; - conductivitate termică mică; - prelucrare uşoară; - coef. de dilatare termică mic; - tratat  durabilitate mare. - sortiment limitat; - influenţa negativă a umidităţii; - inflamabilitatea.

dezavantaje:
- anizotropia şi neomogenitatea; - defecte naturale; - defecte cauzate de insecte şi ciuperci;

I. ELEMENTE DE BAZĂ

4

4. Clasificarea construcţiilor din lemn după durata de exploatare:
- permanente - provizorii - auxiliare.

 durata > 4 ani;  durata < 4 ani;

- adăpostite;

după condiţiile de exploatare: după destinaţie:

- neadăpostite;

- sub apă.

- civile; - poduri, podeţe;

- industriale; - hidrotehnice;

- agricole; - speciale.

- grinzi; - bolţi;

după sistemul constructiv:

- cadre; - cupole.

- arce;

- în fabrică sau atelier specializat; - pe şantier.

după modul de execuţie:

taiată din trunchi.I. 1: Pană din lemn. Fig. Materialul lemnos şi caracteristicile sale fizico-mecanice structura lemnului: Fig. ELEMENTE DE BAZĂ 5 5. 2: Secţiune prin trunchi .

3: Structura unui trunchi (transversal). ELEMENTE DE BAZĂ 6 secţiuni caracteristice: Fig. 5: Secţiune tangenţială.I. 4: Secţiune radială. . Fig. Fig.

7: Reprezentare schematică la nivel microscopic a unui bloc din lemn de pin. . Fig. 6: Microstructura peretelui celular ce formează lemnul.I. ELEMENTE DE BAZĂ 7 celula vegetală: Fig.

8: Reprezentare microscopică a unei secţiuni transversale de molid (inel anual). ELEMENTE DE BAZĂ 8 compoziţia chimică: C  50%. H  6% anizotropia lemn timpuriu. .I. lemn târziu Fig. O2  44%.

. 9: Lemn rotund. frasin. plop). Clasificarea materialului lemnos după specie: după gradul de prelucrare: .răşinoase (larice.foioase (salcâm. ulm.lemn ecarisat (cherestea).I. Fig. brad). stejar. fag. molid. . 10: Lemn ecarisat. .lemn brut (rotund). Fig. gorun. ELEMENTE DE BAZĂ 9 6. pin. .

clasificare cherestea: Fig. 11: Cherestea tivită sau netivită. ELEMENTE DE BAZĂ 10 .  sub 18%.uscată  peste 30%. .după umiditate: .semiuscată . .  18 – 24%.zvântată .verde .I.  24 – 30%.după modul de debitare (tivită sau netivită).

după clase de calitate (scânduri şi dulapi): E (A. 12: Sortimente de cherestea. IV. . B). ELEMENTE DE BAZĂ 11 . . dulapi. T. şipci. etc. V. III.I. Fig. rigle. grinzi.după sortimente: scânduri.

c.I. Degradare cauzată de lovituri. etc) Fig. Defectele lemnului şi categorii de material lemnos defecte de formă a trunchiului (conicitate. . ELEMENTE DE BAZĂ 12 7. 13: Defecte de formă a trunchiului şi de structură: a. curbură) şi de structură (concreştere. Rulură asociată unei crăpături a inimii. b. Crăpătură. situaţie mai des întâlnită la foioase decât la conifere.

14: Categorii de calitate: .) b 4 b 3 b 2 Fig......) .) ..Calitatea II: .I.Calitatea I: .Calitatea III: (d1 d2 d3 . 15: Principiul tăierii pentru controlul fisurării. ELEMENTE DE BAZĂ 13 defecte din cauza nodurilor şi crăpăturilor Fig. (d1 (d1 d2 d2 d3 d3 .

a).I. pene. b). eclise. de exemplu: grinzi cu zăbrele. ELEMENTE DE BAZĂ 14 Categorii de calitate Tabel 1: Categoria de calitate în funcţie de solicitarea şi destinaţia pieselor. piese a căror deteriorare nu periclitează rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor). etc. dornuri. Piese supuse la compresiune şi încovoiere. Categoria de calitate a pieselor şi elementelor din lemn I Solicitarea şi destinaţia pieselor şi elementelor din lemn Elemente supuse la întindere şi încovoiere. Elemente întinse şi întinse-încovoiate. . piese speciale. II III Elemente secundare supuse la încărcări accidentale (de exemplu: astereala. grinzi simple. la care efortul unitar efectiv reprezintă maximum 70% din rezistenţa admisibilă a lemnului.

. 16: Deformaţii şi fisurări ale secţiunii pentru principalele moduri de debitare.I. contragerea şi umflarea Fig. ELEMENTE DE BAZĂ 15 defecte din cauza insectelor. microorganismelor. paraziţilor vegetali.

17: Deformaţii ale secţiunilor din cauza contragerii. ELEMENTE DE BAZĂ 16 Fig. .I.

stejar şi fag (F) .I. ELEMENTE DE BAZĂ 17 Fig. 18: Contragere sau umflare. răşinoase europene (R).

. ELEMENTE DE BAZĂ 18 Fig. Fig. 19: Reprezentare schematică a evoluţiei umidităţii lemnului.I. Fig. în cele 3 direcţii principale. 20: Contragerea şi umflarea maximă pentru molid. 21: Contragerea şi fisurarea unei secţiuni masive din lemn rotund.

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII .CONSTRUCŢII DIN LEMN II.

ruperea se produce brusc. . perpendicular pe fibre. se aplică un coeficient de corecţie de 0.000 daN/cm2. 1. pe epruvete standardizate. în lungul fibrelor.II.rezistenţa de rupere la întindere: cca. 1000 daN/cm2. . Fig.27.000 – 140.modulul de elasticitate: E = 110. b). 1: Solicitarea de întindere: a). PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 2 Proprietăţile mecanice ale materialului lemnos se determină prin încercări de laborator. Comportarea lemnului la întindere (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . realizate din lemn fără defecte. fără deformaţii plastice. pentru existenţa nodurilor în secţiune pe 1/4 (calitatea I) din dimensiunea laturii piesei întinse.

. se aplică un coeficient de corecţie de 0.modulul de elasticitate: E = 110.rezistenţa de rupere la compresiune: cca. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 3 2. pentru existenţa nodurilor în sectiune pe 1/3 (calitatea II) din dimensiunea laturii piesei comprimate. Comportarea lemnului la compresiune (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: .000 – 130.6 – 0. Fig.000 daN/cm2. 400 daN/cm2.II. 2: Solicitarea de compresiune în lungul fibrelor.7. .

4: Comportarea lemnului la încovoiere în diferite stadii de lucru: a). se aplică un coeficient de corecţie de 0.40-0. b).II. Fig. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 4 3. – plastic. – elasto-plastic. c). ruperea se produce prin cedarea zonei comprimate. .50 pentru lemnul ecarisat şi 0. – elastic.80 pentru lemnul rotund. cca. Comportarea lemnului la incovoiere (perpendicular pe fibre) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: .rezistenţa de rupere la încovoiere: pentru existenţa nodurilor pe 1/3 din latura secţiunii elementului în zona întinsă. 750 daN/cm2.60-0.

Comportarea lemnului la strivire (perpendicular pe fibre) STAS 1348 – 1987 se disting 3 cazuri de solicitare la compresiune şi strivire perpendicular pe fibre: Fig. 5: Compresiune şi strivire a lemnului normal pe fibre: a). – pe o parte din lungime şi pe o parte din lăţime. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 5 4.II. – pe întreaga suprafaţă. c). . b). – pe o parte din lungime.

modulul de elasticitate: rezistenţa la strivire: . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 6 .000 daN/cm2 (în funcţie de umiditate.depinde de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor. 6: Variaţia rezistenţei la strivire.II. în funcţie de unghiul .creşte odată cu micşorarea unghiului Fig.). .E = 6. specificul inelelor anuale etc. .000 – 9.

II. în funcţie de poziţia planului de forfecare şi direcţia de exercitare a forţei de forfecare: Fig. 7: Curbele caracteristice de comportare a lemnului la forfecare: 1 – transversală ( t = 350 daN/cm2). 3 – longitudinală perpendiculară ( pp = 40 – 50 daN/cm2). 2 – longitudinală paralelă ( p = 80 – 90 daN/cm2). . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 7 5. Comportarea lemnului la forfecare STAS 1651 – 1983 se disting 3 cazuri de comportare a lemnului la forfecare.

II.proprietăţile mecanice depind de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor – valorile maxime sunt atunci când direcţia forţei coincide cu direcţia fibrelor. Fig. 8: Variaţia rezistenţelor lemnului în funcţie de unghiul 1 – încovoiere. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 8 6. la: . Factorii care influenţează comportarea lemnului la diferite solicitări anizotropia . 2 – întindere şi 3 – compresiune.

PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 9 umiditatea . 9: Variaţia modulului de elasticitate cu umiditatea. Fig.umiditatea influenţează foarte mult încovoierea şi compresiunea statică şi neînsemnat întinderea şi încovoierea dinamică. .II. dar numai până la atingerea punctului de saturaţie a fibrei (25-30%) .rezistenţa scade odată cu creşterea umidităţii.

.rezistenţele mecanice cresc odată cu creşterea densităţii.aceasta reprezintă valoarea maximă a efortului unitar sub acţiunea căruia elementul de construcţie nu se va rupe. rezistenţele cresc. rezistenţa la compresiune se reduce de 1.nu se admit construcţii din lemn la o temperatură constant peste 50oC. durata de acţiune a încărcării: .dacă nu se depăşeşte un anumit nivel al încărcării. pe scurt.cu cât viteza de încărcare creşte. . oricât de mare ar fi durata de solicitare.II. rezistenţa de rupere a lemnului tinde spre o anumită limită. indiferent de natura solicitării.mărimea rezistenţei de rupere depinde de viteza de încărcare.5 ori. densitatea: . . . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII temperatura: 10 . . rezistenţa de durată a lemnului d. .creşterea temperaturii conduce la scăderea rezistenţelor mecanice.creşterea temperaturii de la 25oC la 50oC scade rezistenţa la întindere şi forfecare cu 15-20% iar la compresiune cu 20-40%. .nu se admite folosirea ca elemente de rezistenţă în construcţii a lemnului cu densitatea mai mică de 400 kg/m3. care se numeşte rezistenţa de rupere la sarcini statice de lungă durată sau.dacă densitatea (la răşinoase) scade de la 600 la 400 kg/m3. .

10: Curba deformaţiilor în timp la încercări de durată pentru ≤ d. . .0.aceşti coeficienţi corectează rezistenţele obţinute în laborator.6 la încovoiere.7 la compresiune. 11: Curba deformaţiilor în timp la încercari de durată pentru > d. Fig. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 11 . .şi deformaţiile lemnului depind de durata solicitării: Fig. .0. .coeficientul de durată kd = d / r este: .5 la întindere. pe epruvete standard.II.0.

CONSTRUCŢII DIN LEMN III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 2 1. 6 – Cleşti. 2 – Pop. elemente componente Fig. 4 – Pană intermediară. 5 – Cosoroabă. 3 – Pană de coamă. 7 – Contrafişe. 1: Elementele componente ale unei şarpante: 1 – Talpă. . 8 – Căpriori. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Alcătuirea şarpantei.

Tipuri de şarpante din lemn Şarpante din lemn ecarisat: Şarpanta cu căpriori: Fig. 3 – Contravântuiri.III. 2: Alcătuirea şarpantei cu căpriori: 1 – Căprior. c). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 3 2. Rigidizarea căpriorilor cu distanţieri. b). a). 2 – Coardă (talpă). Rigiditate la încărcări laterale. . Distribuţia eforturilor în elemente.

Şarpantă cu 2 rânduri de reazeme intermediare longitudinale. longitudinal. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. cu reazem intermediar. .III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 4 Şarpanta cu scaune: Fig. b). 3: Scheme de principiu la şarpante cu scaune: a). Şarpantă cu scaune pentru un acoperiş cu 2 pante.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 5 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. 2 – Pop. 4: Şarpantă cu scaun dublu: 1 – Talpă. . Schema statică în dreptul fermei. 3 – Cosoroabă. b). 7 – Cleşti. Schema de rezemare căpriori. 5: Şarpantă cu scaun dublu. întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă. 7 – Cleşti. 3 – Cosoroabă. a). 4 – Pană intermediară. 5 – Căprior. 6 – Contrafişă. Schema statică în dreptul fermei. 5 – Căprior. 4 – Pană intermediară. a). 2 – Pop. Fig. 6 – Contrafişă. b).III. 8 – Arbaletrier. Schema de rezemare căpriori.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.III. 6: Scheme simplificate pentru şarpantă cu scaun simplu şi şarpantă cu trei scaune: a). Schemă de rezemare căpriori. . b). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 6 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. Schema şarpantelor.

III. 5 – Pană intermediară. b). 3 – Arbaletrier. 6 – Montant. Schema statică în dreptul fermei. Schema de rezemare căpriori. 7 – Contrafişă. a). 8 – Îmb. 7 – Contrafişă. 8 – Îmbinare montant – coardă. montant – coardă. 7: Şarpantă cu macaz simplu: 1 – Talpă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 4 – Cosoroabă. 10 – Cleşti. Fig. 2 – Căprior. 5 – Pană de coamă. Schema statică în dreptul fermei. 6 – Montant. 3 – Arbaletrier. . 2 – Căprior. a). 4 – Cosoroabă. Schema de rezemare căpriori. b). 9 – Bară transversală. 8: Şarpantă cu macaz dublu: 1 – Talpă. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 7 Şarpanta cu macaz: Fig.

4 – Pană intermediară. 9: Combinarea şarpantei cu scaune cu şarpanta cu macaz: 1 – Talpă. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 8 Fig. 10 – Cleşti. .III. 5 – Montant. 6 – Pop. Schema de rezemare căpriori. 2 – Cosoroabă. 7 – Căprior. 8 – Arbaletrier. 3 – Pană de coamă. 9 – Contrafişă. a). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

6 – Cleşti. 4 – Pană de coamă. 10: Şarpantă cu scaun simplu: 1 – Talpă scurtă.III. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 2 – Pop. 7 – Contrafişă a). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 9 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Şarpantă cu scaun simplu: Fig. 3 – Cosoroabă. Schema de rezemare căpriori. 5 – Căprior.

a). 6 – Căprior. Fig. 3 – Cosoroabă. 5 – Pană interm.. 5 – Pană interm. 7 – Cleşti. 12: Şarpantă cu scaune duble oblice. 3 – Cosoroabă. Schema statică în dreptul fermei. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 10 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 4 – Pană de coamă. Schema de rezemare căpriori.III. b). Schema de rezemare căpriori. 2 – Pop înclinat. 11: Şarpantă cu scaune duble oblice. b). Schema statică în dreptul fermei. Varianta II: 1 – Talpă. 4 – Pană de coamă.. 2 – Pop înclinat. a). . 6 – Căprior. Varianta I: 1 – Talpă. 7 – Cleşti.

4 – Cosoroabă. Schema de rezemare căpriori. 3 – Pop vertical. 2 – Pop înclinat. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 11 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. 13: Şarpantă cu scaun drept central şi două scaune oblice: 1 – Talpă.. 5 – Pană de coamă. – Pană interm. 6 . 8 – Cleşti. a).III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 7 – Căprior.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

12

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali:

Fig. 14: Şarpanta de la figura 13, întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă; 2 – Pop înclinat; 3 – Pop vertical; 4 – Cosoroabă; 5 – Pană de coamă; – Pană interm.; 7 – Căprior; 8 – Cleşti; 9 – Arbaletrieri; a). Schema de rezemare căpriori;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

13

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 15: Şarpantă cu două scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană interm.; 6 – Căprior; 7 – Contrafişă; 8 – Cleşti; a). Schema de rezemare căpriori; b). Schema statică în dreptul fermei.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

14

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 16: Şarpantă cu 6 scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pane intermediare; – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

15

Şarpante utilizate la acoperişuri cu o singură apă:

Fig. 17: Şarpantă la acoperiş cu o singură apă: 1 – Talpă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană intermediară; 6 – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti; 9 - Ancoraj

5 – Ancoraj + buloane 4 . 18: Şarpantă la acoperiş cu 2 ape. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. din grinzi încleiate: 1 – Ancoraj + bulon.III. 2 – Talpă superioară. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 16 Şarpantă la acoperiş cu 2 ape din grinzi încleiate: Fig. – Diagonale. 3 – Talpă inferioară.

19: Şarpantă pe ferme din lemn: 1 – Talpă inferioară. 3 – Diagonale. . 6 – Talpă superioară. 4 – Montanţi. 5 – Piesă de îmbinare în nod central. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 17 Şarpantă pe ferme din lemn: Fig. 8 – Învelitoare.III. 7 – Pane. 2 – Aparat de reazem. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

III. 20: Stabilirea încărcărilor pentru calculul şipcilor şi schema de calcul a şipcilor. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 18 3. . Stabilirea încărcărilor pentru calculul elementelor şarpantei Calcul şipci Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 19 Calcul astereală Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. . 21: Stabilirea încărcărilor pentru calculul asterealei şi schema de calcul a asterealei. 22: Stabilirea eforturilor unitare normale în scândurile asterealei.III. Fig.

23: Stabilirea încărcărilor pentru calculul căpriorilor şi schema de calcul a căpriorilor. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 20 Calcul căpriori Fig.III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. . 24: Stabilirea încărcărilor pentru calculul panelor şi schema de calcul a panelor.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 21 Calcul pane Fig.

III. 25: Schema de calcul a popilor: a). – popi verticali. b). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 22 Calcul popi Fig. Stabilirea suprafeţei de strivire. – popi înclinaţi.

etc. Îmbinările vor asigura transmiterea uniformă a eforturilor la toate piesele componente (se vor folosi aceleaşi tipuri de legături – cuie. distanţa dintre reazeme. respectiv săgeţile adm. Secţiunea netă a pieselor de rezistenţă va fi de min. 6 cm. 40 cm2 şi min. . iar a celei nete de min. Eforturile unitare efective. 3 cm). Îmbinările se vor executa cu mare precizie şi se va asigura controlul lor în exploatare. ½ din aria brută (grosimea secţiunii brute va fi min. Elementele şarpantelor clasice pentru acoperişuri se calculează ca grinzi simplu rezemate cu deschiderea = lumina + 10 cm. Alegerea sistemului constructiv – funcţie de calitatea şi procentul de umiditate a lemnului. Se vor lua măsuri de protecţie ignifugă şi insectofungicidă şi contra temperaturii > 50oC. Eliminarea îmbinărilor metalice (cu oţel de construcţii) în mediu cu agresivitate chimică. Nu se ţine seama în calcule de eforturile datorate variaţiilor de temperatură.III.. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 25 Reguli generale privind proiectarea construcţiilor din lemn Se vor respecta toate cerinţele impuse de Legea 10/1995 (calitatea). – dispuse simetric în secţiune). dar max. respectiv săgeţile efective nu vor fi mai mari cu 3% sau mai mici decât 5% faţă de eforturile. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. buloane.

clasa 3 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos superioară celei din clasa 2 de exploatare. clasa 2 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umidităţi relative a aerului 65% ≤ ji ≤ 80%. Calculul elementelor din lemn cu secţiune simplă METODA STĂRILOR LIMITĂ (MSL)–NP005-2003 Noţiuni generale Elementele şi construcţiile din lemn se verifică în domeniul elastic al comportării materialului.pierderea stabilităţii formei sau a poziţiei.ieşirea din lucru datorită unor deformaţii remanente excesive.ruperi de diferite naturi. Construcţiile şi elementele de construcţie se clasifică în funcţie de durata de exploatare în construcţii permanente şi construcţii După condiţiile de exploatare a construcţiilor din lemn. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. .III. corespunzând întreruperii capacităţii de exploatare normală a elementelor de construcţie. elementele acestora se clasifică în următoarele clase de exploatare: clasa 1 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umiditatea relativă a aerului ji ≤ 65%. stări limită ale exploatării normale. în special. corespunzând epuizării capacităţii portante: . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 26 4. datorită. Stările limită luate în considerare: stări limită ultime. provizorii. deplasărilor statice sau dinamice excesive. . .

.f2 este săgeata datorată încărcarilor temporare. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 27 • Rezistenţele de calcul ale lemnului masiv R c  mui  mdi  i Ri gi . unde: .Ri sunt rezistenţele caracteristice ale diferitelor specii de lemn. definiţi în funcţie de tipul solicitărilor. .fc este contrasăgeata iniţiala a grinzii neîncărcate. .fmax.final  f1  f 2  fi  fc .f1 este săgeată datorată încărcărilor permanente (deformaţia transversală pe axa elementului). Deformaţiile maxime admise fmax. la diverse solicitări. .III.mdi sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru stabiliţi pe baza duratei de acţiune a încărcărilor. . conform condiţiilor de exploatare a elementelor de construcţie. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.fi este săgeata din curgerea lentă a îmbinărilor. .  gi sunt coeficienţi parţiali de siguranţă. unde: .final este deformaţia (săgeata) maximă finală din încovoiere. .mui sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos.

modul de rezistenţă) în mm2 sau mm3.fadm este deformaţia maximă admisă. unde: . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 28 Relaţii generale de calcul Capacitatea portantă a barelor simple din lemn. clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare.III. La elementele încovoiate se verifică obligatoriu şi condiţia de rigiditate (deformaţie): fmax.Si este caracteristica secţională (arie.Fi este capacitatea portantă a barei din lemn masiv la solicitarea i stabilită în funcţie de specia materialului lemnos. . . se stabileşte cu relaţia generală de calcul: Fi  R ic  S i  mTi . unde: . .final  fadm .mTi este coeficientul de tratare a lemnului (în funcţie de tipul solicitării). la diferite solicitări.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN .CONSTRUCŢII DIN LEMN IV.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 2 Sortimentele de material lemnos folosite în construcţiile din lemn sunt limitate ca secţiune şi lungime şi nu satisfac cerinţele practicii. b – de solidarizare. Fig. Clasificarea îmbinărilor: după rolul îndeplinit: . 1: Moduri de îmbinare: a – de prelungire. c – în noduri. . Elementele de construcţii din lemn se realizează în funcţie de posibilităţile de livrare a cherestelei.îmbinări în noduri. * 1. . .de solidarizare.de prelungire. în general fiind necesară îmbinarea pieselor de cherestea.

pe şantier. îmbinarea se consideră cu legături flexibile (elastice) – legăturile sunt solicitate la încovoiere. scoabe. iar piesele din lemn la strivire. . legături de siguranţă (buloane. îmbinarea se consideră cu legături rigide – forfecare. pericolul cedărilor neavertizate este foarte mare (atenţie la chertări sub unghiuri mici. în fabrici sau ateliere specializate. dacă cedarea se produce brusc. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 3 după natura solicitărilor: după modul de execuţie: solicitate la strivire şi forfecare (prin chertare). cuie). solicitate la forfecare (încleiate). Cu excepţia îmbinărilor încleiate. toate tipurile de îmbinări cedează în timp sub solicitări: dacă cedarea se produce progresiv ca urmare a creşterii deformaţiilor plastice. solicitate la smulgere (cu şuruburi şi cuie). solicitate la întindere (piese metalice – juguri). chertări imprecise la îmbinări frontale ortogonale cu prag dublu sau centrări incorecte ale nodurilor de reazem).IV. solicitate la încovoiere şi strivire (cu tije cilindrice sau lamelare).

IV. admiţându-se o repartizare a eforturilor în îmbinare proporţional cu numărul şi capacitatea legăturilor. buloane. etc. Reguli de realizare a legăturilor într-o îmbinare: legăturile să fie de acelaşi tip şi să aibă aceleaşi caracteristici pentru a permite uniformizarea eforturilor. După realizarea contactului între suprafeţele care transmit efortul. Legăturile folosite (cuie. 3. să se poată executa mecanizat. . Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu chertare:* Sunt cele mai vechi tipuri de îmbinări: asigură transmiterea efortului de la o piesă la alta direct prin suprafaţa de contact prelucrată corespunzător. să se asigure o vizitare uşoară a îmbinării şi posibilităţi de intervenţie pentru reparaţii. asigurându-se precizia necesară. aşezarea legăturilor în îmbinare să fie simetrică în raport cu axa elementului. calculul se face pentru capacitatea portanta a barei. deformaţiile au valori reduse iar îmbinările pot fi considerate rigide. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 4 2. efortul efectiv din îmbinare trebuie să fie mai mic decât capacitatea portantă a pieselor îmbinate. prevenind eventuala deplasare a pieselor îmbinate. scoabe.) au rol de siguranţă.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 5 Clasificarea legăturilor prin chertare: chertare frontală: .cu prag simplu. 2: Chertare frontală ortogonală.după bisectoare.ortogonală.IV. – . .normală la suprafaţa de forfecare.chertare laterală.* Fig. . .cu prag dublu. . . . îmbinări cu cep.cu 3 suprafeţe de rezemare.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 6 Fig. cadru de lemn. 3: Chertare cu prag simplu. fermă cu talpa superioară frântă.IV. Fig. . 4: Chertare cu prag dublu. b. Fig. 5: Chertare cu 3 suprafeţe de rezemare: a.

8: Chertare laterală. Fig. 6: Chertare după bisectoare. .IV. Fig. 7: Chertare normală la suprafaţa de forfecare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 7 Fig.

b. d. cu cep plat înclinat e. cu cep străpuns şi bulon.IV. . 9: Îmbinări cu cep: a. cu cep ascuns şi umăr. cu umăr înclinat şi cepuri rotunde. prin suprapunere şi cep ascuns. c. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 8 Fig. cu umăr drept şi cepuri rotunde. f.

. . montate în locaşuri amenajate în prealabil sau neamenajate. .mase plastice. .introduse în locaşuri pregătite. Clasificarea penelor: după materialele din care sunt realizate: .lemn.cu dinţi.inelare. inelară etc. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu pene: Penele se folosesc la realizarea unor elemente cu secţiunea compusă şi sunt de formă: prismatică.prin presare. după forma lor: .metal. .netede.prismatice.IV. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 9 4. după modul de realizare a îmbinării: . . lucrând în general la strivire sau forfecare.. având rolul de a împiedica deplasarea reciprocă a pieselor componente.

Îmbinări cu pene prismatice din lemn: se recomandă numai la construcţii provizorii. penele prismatice din lemn pot fi: .longitudinale înclinate.IV. în funcţie de direcţia fibrelor penelor în raport cu direcţia fibrelor pieselor îmbinate.longitudinale orizontale.transversale . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 10 Caracteristic penelor este că dau împingeri transversale. Fig. pentru preluarea lor eficientă fiind necesare buloane şi anumite dimensiuni constructive ale acestora şi ale chertării (lp>5hc). 10: Modul de lucru al unei pene prismatice. . se prevăd obligatoriu buloane de strângere (calculate la întindere). .

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 11 Calculul întinderii în bulon: Q p  Nb  Tp  hc (h  a 0 ) .IV. 13: Pene longitudinale oblice. 14: Pene longitudinale drepte. 12: Pene transversale şi bulon. Fig. Fig. . Q p  Nb  Tp  c lp lp Fig. 11: Pene duble transversale. Fig.

15: Utilizarea penelor: a. înnădire cu pene transversale. grindă compusă cu pene transversale. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 12 Fig. . b.IV.

pene inelare netede sub formă de inel închis.IV. inel cu tăietură. Fig. pene inelare netede sub formă de inel cu tăietura. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 13 Îmbinări cu pene metalice inelare: pene din fontă în formă de disc. în formă de disc (din fontă). . inel închis. 16: Tipuri de pene metalice inelare: a. b. c.

18: Pene inelare. Fig. 17: Tipuri de pene inelare.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 14 Fig. . Fig. 19: Locaşuri pentru pene inelare.

montajul semi-inelelor.din condiţia de strivire: Tps  dp  hp   as(a) . 20: Inele Appel şi Rigling: a.din condiţia de forfecare: Tpf  2    dp 4 a . . alcătuire. Fig. b. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 15 Calculul constă în determinarea efortului admisibil pentru o singură pană: .IV. .

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

16

Îmbinări cu pene metalice cu dinţi sau ghiare:
Calculul se face cu relaţia empirică:

Tp  d a  200 ;

Fig. 21: Tipuri de pene cu dinţi sau ghiare (crampoane).

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

17

Fig. 23: Exemplu de montaj al penelor.

Fig. 22: Pene cu dinţi sau ghiare.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

18

5. Îmbinări cu tije:

Clasificarea tijelor:

Tijele folosite în construcţiile din lemn sunt piese care asigură împiedicarea deplasării reciproce a pieselor de îmbinat şi lucrează în general la încovoiere. după materialul folosit: - lemn; - metal; - mase plastice; după formă: - cilindrice (buloane, cuie, şuruburi pentru lemn, dornuri); - lamelare (plăcuţe din lemn de esenţă tare sau metal); după modul de execuţie: - introduse în locaşuri pregătite; - prin batere - prin înşurubare; după numărul planurilor de lunecare: - una, două, etc. secţiuni de forfecare; după modul de solicitare (deformare) a tijei şi numărul pieselor îmbinate: - simetrice; - nesimetrice.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

19

Distrugerea unei îmbinări cu tije: forfecarea tijei sau forfecarea şi despicarea lemnului; Îmbinări cu tije cilindrice:

Fig. 24: Îmbinări cu tije: a. simetrice; b. nesimetrice.

IV. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul ambelor piese. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul unei piese. c. d. 25: Modul de cedare a unei îmbinări cu tije cilindrice: a. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură în ambele piese. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 20 Fig. . cedare prin depăşirea presiunii pe gaură într-o piesă. b.

umiditate. numărul secţiunilor de forfecare. temperatură. Dispunerea tijelor cilindrice în îmbinare se face la astfel de distanţe încât să nu permită distrugerea tijei la încovoiere sau strivirea şi despicarea lemnului – tabele!. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 21 Se determină efortul admisibil al tijelor din condiţia de strivire a lemnului şi din condiţia de încovoiere (se dau aceste eforturi admisibile în funcţie de esenţa lemnului folosit. etc. Fig.IV. – tabele!. 26: Dispunerea tijelor pe un număr par de rânduri longitudinale. unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor.

Fig.IV. în zig-zag. 27: Număr par sau impar de rânduri (a. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 22 Fig. în diagonală). b. 28: Distanţe minime de aşezare a tijelor.

IV.5 d (pentru vârful cuiului) + 2 mm (pentru fiecare rost străbătut). Pentru solicitări dinamice se folosesc şuruburi pentru lemn (holtz-şuruburi). 6 mm se bat direct. Pentru îmbinări cu eclise se folosesc obligatoriu buloane. 1.9 din diametrul tijei. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 23 Cuiele cu diametrul de max. 29: Modul de stabilire a lungimii cuiului. se face o gaură în prealabil cu diametrul de 0. Fig. peste acest diametru. Lungimea de calcul a cuielor se determină scăzând din lungimea efectivă. .

solicitate la încovoiere sau la încovoiere cu compresiune. principial. lucrează la forfecare şi strivire în lungul fibrelor. Îmbinări cu pene (tije) lamelare (plăcuţe): Tijele lamelare din oţel. Îmbinările cu tije lamelare au o comportare foarte bună datorită rigidităţii lor mai reduse şi posibilităţii unei execuţii mai precise (mecanizate) a chertărilor. Datorită aşezarii în secţiune. cu scopul de a împiedica deplasarea reciprocă a elementelor în sens longitudinal. . Calculul îmbinărilor cu tije lamelare se face. strivire şi forfecare normal pe fibre. iar piesele de îmbinat.IV. pe porţiunea dintre plăcuţe. la fel ca pentru tijele cilindrice. lemn de stejar sau alte specii de foioase tari se folosesc la realizarea grinzilor cu secţiune compusă. tijele lamelare lucrează la încovoiere. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 24 6.

încovoiere şi forfecare a pragului dintre două tije lamelare. se aplică coeficienţi de corecţie (întabulaţi!). . din condiţia de strivire. Din condiţia de egală rezistenţă a tijelor lamelare din lemn.IV. care trebuie să fie cel puţin 2hp sau 9dp. b. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 25 Dacă se folosesc tije lamelare din alte specii sau dacă intervine influenţa umidităţii şi a altor factori. când lăţimea grinzii este mai mică de 15 cm. când lăţimea grinzii este mai mare de 15 cm. rezultă distanţa dintre tije. 30: Îmbinări cu placuţe elastice din lemn de stejar: a. Fig.

b. Piese şi elemente metalice folosite la îmbinări: Dimensiunile minime ale pieselor metalice se iau luând în considerare coroziunea lor în timp. . 31: Îmbinare tirant: a. Fig. tirant din oţel rotund + tachet şi plăcuţe metalice. .întinderea tiranţilor se realizează prin strângerea piuliţelor prevăzute de obicei la ambele capete sau prin introducerea unui manşon de strâns cu filet stânga – dreapta. Tiranţi – sunt utilizaţi la tălpile inferioare ale arcelor şi fermelor din lemn. precum şi la realizarea unor dispozitive de susţinere solicitate puternic la întindere. iar pentru cele din oţel lat o grosime minimă de 6 mm. tirant din oţel rotund + contra-placă. sau diagonale ale fermelor. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 26 7.IV. impunându-se pentru piesele cu secţiunea circulară un diametru minim de 12 mm.

IV.8. .în cazul în care transmiterea eforturilor se face prin doi sau mai mulţi tiranţi. prin introducerea unui coeficient de corecţie ka. trebuie să se ţină seama de posibilitatea suprasolicitării unuia dintre tiranţi. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 27 .pentru cazul utilizării a 2 sau 3 tiranţi: ka = 0.calculul tiranţilor se face cu relaţia: N Tai  t  k a   at An . .

Date constructive. . Fig. poate fi considerat egal cu efortul admisibil al unui bulon cu acelaşi diametru.efortul admisibil al unei scoabe.IV.scoabele se folosesc în general pentru construcţii provizorii. 32: Îmbinări cu scoabe. . . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 28 Scoabe – sunt realizate din oţel rotund sau pătrat de 10-18 mm grosime. în cazul introducerii prin batere. când lungimea de încastrare este de minim 6-7 ds.

la realizarea îmbinărilor în noduri. 33: Juguri şi zbanţuri din oţel.IV.calculul zbanţurilor presupune şi verificarea strivirilor care se produc pe faţa teşită a pieselor din lemn îmbinate. în general. pentru îmbinările de prelungire supuse la compresiune şi încovoiere sau pentru susţinere.forma jugurilor este dată. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 29 Juguri metalice şi zbanţuri – se utilizează. . . Fig. . de natura îmbinării. în general. .calculul jugurilor curbe se face considerându-se eforturile de strivire s uniform distribuite pe suprafaţa diametrală.

. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 30 Piese metalice speciale – se utilizează la îmbinarea barelor drepte în noduri. c.IV. Tip “Menig”. Tip “Gang Nail”.permit simplificarea montajului şi reducerea înălţimii construcţiei.piesele metalice de acest tip sunt realizate de diferite tipuri şi cu profilări diverse. . Fig. Tip “Twinaplate”. . 34: Plăci metalice cu cuie şi/sau ghiare: a. din oţeluri speciale. protejate la coroziune. b. de obicei prin zincare.

. 35: Corniere pentru îmbinări riglă-stâlp. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 31 Fig. 36: Piesă de rezemare pentru grinzi. Fig.IV.

IV. b. Fig. Piese de legătură înglobate. Piese de continuizare la grinzi. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 32 Fig. . 38: a. 37: Piese de legătură pentru grinzi.

39: Plăci pregăurite pentru ferme şi contravântuiri.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 33 Fig. .

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE .CONSTRUCŢII DIN LEMN V.

Clasificarea adezivilor utilizaţi pentru realizarea îmbinărilor încleiate: după temperatura de întărire: . . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 2 1. În anul 1950 se introduc pe scară industrială răşinile epoxidice.la cald (peste 130-100°).la temperatura camerei (20-30°). Îmbinări încleiate: Până la începutul secolului XX adezivii utilizaţi pentru încleierea lemnului erau cei naturali.la rece (sub 20°). prima dintre acestea folosită ca adeziv fiind răşina fenolformaldehidică. folosită la asamblarea lemnului şi placajelor. După anul 1930 a început dezvoltarea chimiei răşinilor sintetice.V. . . .la temperatură intermediară (30-100°).

variaţii de umiditate. după rezistenţa la apă a peliculelor: .grupa IV – cleiuri de interior – nu rezistă la acţiunea apei şi a ciupercilor (pe bază de gelatină şi emulsii polivinilice). microorganisme (pe bază de fenol.pelicule (filme).cleiuri foarte rezistente la apă (min. 15 daN/cm2 după o oră de fierbere sau 48 ore imersie în apă). .V. 7 daN/cm2 dupa o oră de fierbere sau 24 ore imersie).cleiuri nerezistente la apă. rezorcină. . . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 3 după starea de agregare: . .grupa I – cleiuri rezistente la intemperii – rezistente la apă.grupa II – cleiuri rezistente la apă – rezistă un timp limitat la apă şi intemperii (pe bază de ureoformaldehidă). . laminoformaldehidă). .prafuri. .soluţii.grupa III – cleiuri semirezistente – au o rezistenţă limitată la apă şi bacterii (pe bază de albumina şi cazeină).cleiuri rezistente la apă (min. . după durabilitatea peliculei: .

tipul de adeziv.metoda de aplicare. . Condiţii pentru determinarea dimensiunilor îmbinării încleiate: . . . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 4 Factorii de selecţie a cleiului: . .proprietăţi anticorozive.miros etc.parametrii regimului de încleiere. .preţ de cost.pregătirea adezivului.condiţiile de mediu la utilizarea încleierii.pregătirea suprefeţelor pieselor de îmbinat.proprietăţi anticorozive.culoare.condiţii de utilizare. Fazele procesului de încleiere: . . . .starea de agregare a adezivului. . .închiderea încleierii. . . .aplicarea adezivului. .grosimea stratului de adeziv.întărirea adezivului.tipul suprafeţelor de contact. .V. .solicitările mecanice ale îmbinării.toxicitate. . .

efectul umidităţii se ia în considerare prin aplicarea unor coeficienţi de reducere. calitatea etc.90 pentru teşitura cu panta de 1/12). prelucrate. . . .). presiunea vaporilor.85 pentru teşitura cu panta de 1/10 şi 0.conduce la necesitatea limitării grosimii lamelelor.factorul mediu ambiant (temperatura. 15%. . tipul şi modul de dispunere a îmbinărilor în înnădire: . Factorii care influenţează caracteristicile mecanice ale îmbinărilor: umiditatea lemnului: .datorită acestora. uniformitatea. degresate).factorul clei (grosimea peliculei. se aplică coeficienţi de reducere (0. umiditatea.V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 5 Factorii care influenţează procesul de încleiere (priză): . umiditatea max.factorul lemn (specie. viteza aerului). suprafeţe curate.umiditatea va fi apropiată de cea din condiţiile de exploatare a construcţiei. .

fără împingeri transversale.pentru grinzi se recomandă raportul h/b=3. la forfecare în lungul rosturilor încleiate. 20%. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 6 forma secţiunii transversale: . . raportul l/b: . Elementele din lemn încleiat executate raţional au proprietăţi elastice şi mecanice superioare elementelor realizate din lemn obişnuit. Caracteristici ale îmbinărilor încleiate: Îmbinările încleiate lucrează.V. . III) în alcătuirea secţiunii transversale. Sporul de rezistenţă se realizează pe seama unei dispuneri corecte a materialului lemnos de diferite clase de calitate (I. II. Îmbinările încleiate asigură o comportare monolită a pieselor şi înlătură posibilitatea deformaţiilor independente ale pieselor componente.la un raport l/b=8 modulul de elasticitate se reduce cu cca. în general.raportul maxim h/b=7. permiţând folosirea pieselor cu secţiuni mici pentru alcătuirea elementelor cu secţiuni mari.

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 7 Elementele de construcţie încleiate se realizează numai din lemn ecarisat. cadre. . slab solicitată.pe suprafeţe teşite. precum şi în zona centrală. arce. .cap la cap.în formă de dinţi sau dinţi pană. îmbinările pe suprafeţe teşite sau în dinţi pană se folosesc în zonele întinse şi pentru elementele întinse. Tipurile de elemente de construcţie încleiate pot fi foarte variate: grinzi drepte sau curbe. îmbinările cap la cap se folosesc la elementele comprimate şi în zona comprimată a acestora. ferme etc. Date constructive şi particularităţi ale elementelor de construcţie din lemn încleiat: Moduri de îmbinare: .V. .

1: Îmbinarea pieselor din cherestea în elemente şi structuri încleiate: a. c. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 8 Fig. decalarea îmbinărilor . b. îmbinare pe suprafeţe teşite. d. îmbinare cap la cap.V. îmbinare în formă de dinţi.

peste această lăţime. spre a se evita solicitarea cleiului la întindere datorită contragerii şi umflării.V. numărul scândurilor sau dulapilor întrerupţi va fi de ¼ din secţiune. Distanţa minimă dintre două îmbinări învecinate (pe rânduri succesive în pachet) trebuie sa fie >50cm . panta teşiturii fiind de 1/10. Lăţimea maximă a secţiunii elementelor din lemn încleiat realizate dintr-o singură piesă (scândură sau dulap) va fi de 20 cm. Aşezarea scândurilor sau dulapilor în secţiunea elementelor încleiate se va face astfel încât inelele anuale să fie în acelaşi sens.15 din înălţimea secţiunii (h). prin ţesere. Lungimea minimă a scândurilor sau dulapilor din pachetul care alcătuieşte elementul de construcţie realizat prin încleiere va fi de 2. Îmbinarea pe suprafeţe teşite se face pe 0.50 m.10 h atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată (“R” este raza de curbură iar “a” grosimea scândurii sau dulapului). La elementele curbe (arce) având R/a>300. iar grosimea acestora de cel mult 50 mm la elementele liniare şi cel mult 1/300 din raza de curbură la elementele curbe. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 9 Într-o singură secţiune transversală a unui element de construcţie realizat prin încleiere. . îmbinarea se va face în dinţi pană pe o adâncime de 0. iar la elementele curbe (arce) îmbinarea pe suprafeţe teşite se face atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată a acestora.10-0. secţiunea se realizează din două sau mai multe piese suprapuse în rânduri succesive. panta teşiturii fiind de 1/6. în zona întinsă a elementelor liniare.

respectiv > 20 cm. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 10 Fig. .V. Fig. 2: Modul de ţesere în lăţime şi pe înălţime a pieselor în cazul elementelor încleiate cu lăţimea secţiunii transversale < 20cm. 3: Modul de realizare a pachetelor de scânduri încleiate cu aşezarea alternantă (incorectă) a inelelor anuale şi aşezarea convergentă (corectă) a inelelor anuale.

4: Modul de dispunere a cherestelei de calităţi diferite pe înălţimea secţiunii transversale în cazul elementelor solicitate la încovoiere. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 11 Fig.V.

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 12 Fig. .V. jos – la arce). 5: Modul de îmbinare a scândurilor pe înălţimea secţiunii transversale şi în lungul elementelor încovoiate (sus – la grinzi.

6: Alcătuirea constructivă a elementelor încleiate şi dispunerea cherestelei de diferite categorii de calitate. în funcţie de natura solicitării. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 13 Fig. .V.

CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ .CONSTRUCŢII DIN LEMN VI.

). . compresiune cu încovoiere (stâlpi. Calculul barelor din lemn cu secţiunea compusă se face ţinând seama de reducerea rigidităţii. cu excepţia celor încleiate. arce. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 2 Elementele din lemn cu secţiunea compusă pot fi solicitate la: încovoiere (grinzi solidarizate cu pene. tălpile superioare ale fermelor cu încărcari între noduri etc.VI. Datorită cedării în timp a legăturilor îmbinărilor. barele cu secţiune compusă au. în general. o rigiditate redusă. compresiune (tălpile şi diagonalele fermelor etc). tije etc). cadre.

CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 8 Fig. e – bare cu zăbrele. d – bare cu fururi scurte. c – bare cu eclise continue. . b – bare cu fururi continue.VI. 1: Tipuri de elemente (bare) cu secţiune compusă solicitate la compresiune cu flambaj: a – bare pachet. f – bare cu inimă plină.

d – cu cloţuri. . 2: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene prismatice din lemn: a – transversale reglabile. c – oblice.VI. b – longitudinale drepte. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 9 Fig.

. 3: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene lamelare: a – din două elemente. b – din trei elemente. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 10 Fig.VI. c – detalii constructive.

VI. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 11 Fig. 4: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu scânduri încrucişate bătute în cuie. .

GRINZI - .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

. Fig.GRINZI - 2 Grinzi cu alcătuire simplă: grinzi din lemn ecarisat: lungimea nu depăşeşte 6. grinzi cu console şi articulaţii (Gerber): sunt din lemn rotund sau ecarisat: . 1: Grinzi cu console şi articulaţii: a – alcătuire.se folosesc ca pane de acoperiş – prin plasarea judicioasă a articulaţiilor se pot acoperi deschideri de 4-6 m în varianta săgeţilor egale sau momentelor egale în câmp şi pe reazem.VII.din condiţii de rigiditate se recomandă h/L ≥ 1/15.00m. b – schema statică. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

GRINZI - 3 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . 2: Grinzi cu console şi articulaţii tipuri de îmbinări la articulaţii: a – cu bulon. b – cu piese metalice şi buloane.VII.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 4 Fig.VII. 3: Grinzi cu console şi articulaţii – îmbinări moderne cu piese metalice. .

sunt indicate pentru deschideri de 4-6 m.se realizează după schema săgeţilor egale.VII. Fig.GRINZI - 5 grinzi continue din scânduri (dulapi) pe muchie: . . c – detaliu de îmbinare. b – diagrama de momente. cu îmbinarea la 0. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . .pentru asigurarea rigidităţii se recomandă h/L ≥ 1/15.20 L. 4: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie: a – alcătuire.

5: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .realizarea îmbinării.2l 0.2l 0.2l 0. .2l 0.2l Fig.VII.2l 0.GRINZI - 6 0.

cu o contrafişă. .GRINZI - 7 grinzi cu sistem de contrafişe: . . .asigură stabilitatea transversală a construcţiei transformând sistemul constructiv grindă-stâlp într-un sistem cadru.VII.cu subgrindă.se folosesc la construcţii provizorii şi auxiliare. .alcătuire: .deschideri 5-9 m cu raportul h/l=1/5-1/3 . .sistem trapezoidal.dezavantaje: încărcările asimetrice ale contrafişelor conduc la încovoierea stâlpilor . . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .avantaje: .alcătuire şi execuţie simplă.

c – sistem trapezoidal cu contrafişă.VII. 6: Caracteristicile geometrice pentru grinzile cu contrafişe: a – cu o singură contrafişă. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . b – cu subgrindă şi contrafişă.GRINZI - 8 Fig.

8 .VII.GRINZI - 9 Fig. 7: Detalii de rezemare la grinzile cu sisteme de contrafişe: a – sistem cu suburs.scoabă. b – sistem cu contrafişe. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . 1 – grindă. c – sistem cu subgrindă şi contrafişe. 4 – contrafişă. 2 – stâlp. 3 – suburs. 5 – subgrindă. 6 – cosoroabă. 7 – reazem. d – sistem cu suburs şi contrafişe.

b – contrafişe din scânduri. c – contrafişe din scânduri încrucişate.VII.GRINZI - 10 Fig. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 8: Sisteme de contrafişe: a – contrafişe din lemn masiv.

9: Scheme constructive la grinzi consolidate: a – sistem triunghiular.VII.alcătuire: h/L=1/8. .triunghiulare (cu un singur montant). b. h/L=1/10-1/15. .se obţin prin întărirea grinzii din lemn cu un montant vertical şi un tirant din oţel.GRINZI - grinzi consolidate (macaz): 11 .se obţin deschideri mari. L=9-15 m. c – sisteme trapezoidale. . .economie de material lemnos de 2 până la 3 ori Fig.trapezoidale (cu doi montanţi). .se execută cu o contrasăgeată de 1/300-1/200 din deschidere . L=6-9 m. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .avantaje: .

Fig.VII. 10: Schema de calcul a eforturilor la grinzi de lemn consolidate cu tirant metalic (macaz). .GRINZI - 12 . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

c – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montant şi tirant bandă de oţel. 11: Detalii de îmbinări la grinzi cu sisteme macaz: a – îmbinare de reazem cu tiranţi si placă metalică. d – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montanţi şi tirant bară oţel beton. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . b – îmbinare de reazem cu placă metalică înglobată.GRINZI - 13 Fig.VII.

. tălpile se realizează din dulapi de 3.GRINZI - 14 Grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie deschideri de 9-12 m. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . având rigiditate redusă –> se execută cu o contrasăgeată de L/200.4 cm grosime cu o înclinaţie de 30-40o faţă de talpa inferioară. pot fi cu tălpi paralele.VII. pentru rigiditate h=1/9L. cu două pante h=1/4L. la distanţe minime normate. (fig.8-6. la grinzi cu o pantă h=1/2L. 14). alcătuire: din punct de vedere a formei. 15-20 cm lăţime. au fost larg utilizate la realizarea construcţiilor industriale şi agrozootehnice şi la poduri. după forma secţiunii transversale: în formă de I. cu una sau două pante. inima – din scânduri încrucişate de 1.8 cm grosime. chesonată etc. din ambele părţi.8-2. tălpile se fixează de inimă cu cuie. inima se rigidizează cu nervuri dispuse la L/10 şi în zona sarcinilor concentrate.

GRINZI - 15 înnădirea tălpilor se face la mijlocul deschiderii. talpa superioară se îmbină cap la cap. cea inferioară cu eclise şi buloane din oţel. . Fig.VII. unde lunecările sunt minime. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 12: Tipuri de grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie.

VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .GRINZI - 16 Fig. 13: Tipuri de secţiuni la grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. 14: Construcţia unei grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. Fig.

. căpriori etc. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . curbe . .pachete de scânduri sau dulapi.Lmax=7. . h/L≥1/16.din scânduri sau dulapi pe muchie .. 15: Principalele tipuri de grinzi încleiate (drepte.alcătuire: . . cu secţiune dreptunghiulară.GRINZI - 17 Grinzi încleiate din pachete de scânduri: .utilizate ca pane.. Fig. cheson etc.cu o pantă. cu o pantă.VII. cu două pante. T.50 m.L=5-20(25)m. cu două pante şi curbe). I.

16: Tipuri de secţiuni la grinzi încleiate. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Fig.GRINZI - 18 Fig. .VII. 17: Date constructive pentru principalele tipuri de grinzi încleiate din pachete de scânduri aşezate pe lat.

GRINZI - 19 cu inima subţire din placaj: .ondulată. căpriori etc.inima din placaj: . .dreaptă. 18: Grinzi încleiate din lemn cu inima dreaptă din placaj de construcţie.alcătuire: . . Fig. variabil.VII. ..avantaje: .se reduce greutatea proprie.utilizate ca pane. constant b. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . cu moment de inerţie a.se face economie de lemn şi metal.

19: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru realizarea grinzilor încleiate cu inima plină din placaj de construcţie. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 20: Construcţia grinzilor cu inima din placaj ondulat.GRINZI - 20 Fig.VII. . Fig.

în industria chimică.armare – cu bare din oţel obişnuit.utilizate în medii corozive. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . Fig..cu secţiune dreptunghiulară sau profilată.alcătuire: . . etc. 21: Grinzi cu eforturi iniţiale: 1-tiranţi din otel. .GRINZI - 21 armate: .se folosesc cleiuri (răşini) epoxidice. . 2-blocaje metalice. .VII.

.utilizate ca elemente de acoperiş şi grinzi de planşeu. .armate cu bare pretensionate din oţel de calitate superioară.alcătuire:. Fig. 22: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru grinzi armate.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - 22 pretensionate: .pretensionarea se foloseşte la consolidarea economica a elementelor. .

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- .

. iar talpa superioară uneori (în cazul încărcărilor între noduri) şi la încovoiere. 1: Schemele de bază pentru grinzile cu zăbrele folosite în construcţii de lemn . Alcătuire şi calcul: . Barele sistemului lucrează la eforturi axiale de întindere sau compresiune.VII.se realizează de obicei cu o contrasăgeată constructivă de L/200.GRINZI CU ZĂBRELE- 2 Se consideră grinzi cu zăbrele sau ferme sistemele compuse din bare izolate şi articulate încărcate în noduri şi între noduri.se consideră şi se calculează în ipoteza nodurilor articulate. Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

– – – Lemnul se utilizează pentru realizarea tălpilor şi diagonalelor comprimate. . . iar pentru barele întinse se foloseşte oţel.L = 6 .necesită consum mare de manoperă calificată pe şantier şi lemn de calitate superioară (pentru tălpile inferioare puternic întinse). . Se va da o atenţie îmbinărilor prin chertare şi centrării corecte a nodului de reazem.pot fi trunghiulare sau segment de cerc.talpa superioară se execută din doi dulapi (scânduri) iar diagonalele din una singură. .VII.h=L/5. Ferme din scânduri: h=L/5 Ferme din scânduri îmbinate cu cuie. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .9 m.GRINZI CU ZĂBRELE- 3 Ferme dulghereşti: . .se execută din lemn rotund sau ecarisat. Avantajul constă în confecţionarea simplă şi posibilitatea corectării săgeţii în timpul exploatării.pot fi triunghiulare sau cu tălpi paralele. . .

2: Schema şi construcţia unei ferme din scânduri bătute în cuie. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 4 Fig.VII.

Fig. 3: Moduri de rezolvare a nodului de la reazem • Nodul de reazem se realizează cu ajutorul unei fururi aşezate între elementele celor două tălpi sau cu buloane şi dornuri de oţel. în cazul când acesta se execută prin chertare laterală .

. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 5 Fig.VII. 4: Construcţia unei ferme cu zăbrele prinse excentric în noduri.

se realizează din dulapi.GRINZI CU ZĂBRELE- 6 Ferme din scânduri îmbinate cu pene metalice. îmbinarea se realizează cu pene inelare cu dinţi sau cu ghiare. L = 15 . necesită consum mare de manoperă calificată în fabrici sau ateliere specializate. - pot fi trunghiulare sau trapezoidale. Fig.20 m.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 5: Schemele constructive şi detaliile caracteristice pentru ferme din dulapi îmbinate cu pene inelare netede din oţel .

6: Construcţia fermei de 21 m deschidere cu pene (şaibe) cu ghiare din metal .VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 7 Fig.

se folosesc la realizarea acoperişurilor fără tavan cu deschideri mari de 12-40 m. în fabrici sau ateliere specializate. . .L = 10 – 12 m.se realizează dintr-un numar redus de elemente tipizate.nodurile de la coamă şi de la reazem se realizează cu excentricităţi pentru reducerea momentului.VII. Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi drepte. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . . trapezoidale. poligonale. .pot fi trunghiulare.GRINZI CU ZĂBRELE- 9 Ferme moderne din lemn şi metal .talpa superioară este din grinzi cu secţiunea simplă sau compusă. segment de cerc.elementele comprimate sau comprimat încovoiate sunt din lemn iar cele întinse din oţel. . h = L / 6 .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. 7: Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate .GRINZI CU ZĂBRELE- 10 Fig.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 8: Schema de calcul pentru ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate.VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 11 Fig. .

. .diagonalele comprimate sunt din lemn iar cele întinse şi talpa inferioară din profile laminate (L).îmbinările se realizează cu buloane. . . pane – iar grinda inferioară numai la efort axial de compresiune) .talpa superioară poate fi din două grinzi suprapuse cu spaţii între ele (grinda superioară lucrează numai la încovoiere provenită din sarcini locale –de ex.VII. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .L = 15 – 24 m. .GRINZI CU ZĂBRELE- 12 Ferme trapezoidale din lemn şi metal.pot fi cu o pantă sau cu două pante.

.talpa superioară se realizează curbă – se ţine seama în calcule de aceasta prin introducerea coeficientului kcurb. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . h = L / 7 . buloane din oţel sau şuruburi pentru lemn. .VII. 9: Schemele constructive pentru principalele tipuri de ferme segment .GRINZI CU ZĂBRELE- 13 Ferme segment cu talpa superioară din elemente încleiate.se folosesc la hale industriale şi agrozootehnice.talpa inferioară se realizează din două profile din oţel cornier. Fig.L = 20 – 30 m.îmbinările în noduri se realizează cu eclise. . .talpa superioară poate fi continuă. .

10: Schema şi construcţia fermei segment din lemn şi metal de 18 m .VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI CU ZĂBRELE- 14 Fig.

se realizează prin montare pe şantier. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. . Fig. h = L / 7 .GRINZI CU ZĂBRELE- 15 Ferme poligonale.L = 20 – 30 m.talpa superioară este din elemente drepte înscrise într-un arc de cerc. . cu o contrasăgeată constructivă. 11: Construcţia fermei poligonale din lemn şi metal de 18 m deschidere .

înălţimea maximă a acestui tip de fermă nu depaşeşte 60 cm. cu elemente multiple ale tălpii şi diagonalelor. .L = max. 12: Sisteme de grinzi cu diagonale triunghi . .sunt realizate prin încleiere. . Fig. .VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 16 Ferme din lemn (scânduri sau dulapi) de tip special. intercalate sau diagonale îmbinate cu cep.se folosesc ca grinzi sau pane de acoperiş. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 8 m.

13: Diagonale triunghi încleiate Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 14: Diagonale triunghi îmbinate cu plăcuţe metalice .GRINZI CU ZĂBRELE- 17 Fig.VII.

GRINZI CU ZĂBRELE- 18 Fig. 15: Fermă trapezoidală de 60 m deschidere având tălpile şi diagonalele realizate din mai multe elemente încleiate .VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

îmbinarea riglelor cu stâlpii se face simplu.cadre cu două articulaţii şi cadre cu trei articulaţii. deschiderile se iau egale. execuţia este simplă. Clasificare: . prin chertare frontală. . Sisteme tradiţionale .executate în fabrică sau în ateliere specializate (cadre prefabricate din lemn încleiat).. .executate pe şantier (cadre-ferme sau cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie). reducându-se astfel momentul încărcării din riglă. contrafişele se dispun la o treime din deschidere.caracteristici: Cadre sistem cu contrafişe sunt soluţii constructive tradiţionale pentru utilizarea lemnului brut.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Particularitatea cadrelor constă în existenţa unui nod rigid în locul îmbinării riglei cu stâlpul. .

1: Schemele de bază ale sistemelor cu contrafişe.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig.se utilizează la construcţii tip şopron. Cadre-ferme .pentru deschideri de 9-15 m sunt de tip cadre cu două articulaţii cu grinzi cu inima plină sau cu zăbrele. ..sunt structuri tradiţionale cu caracter provizoriu. . .

din lemn rotund. 2: Cadre-ferme alcătuite din grinzi cu inima plină sau din grinzi cu zăbrele dulghereşti .CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 .pentru deschideri mai mari (15-18 m) se utilizează cadre cu zăbrele cu trei articulaţii.. Fig.

– cu rigla grindă cu zăbrele .CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig. .. b.cu rigla grindă cu inima plină. 3: Construcţia cadrelor-ferme de 12 m deschidere: a.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

6

Cadre cu inima plină din scânduri încrucişate bătute în cuie
- rigla se poate realiza dreaptă (cu pantă) sau curbă; - pentru deschideri de 12-15 m se realizează cu două articulaţii; - pentru deschideri de 15-18 m se realizează cu trei articulaţii.

Fig. 4: Tipuri de bază ale cadrelor de lemn cu inima plină din scânduri încrucişate a., b. – cu două articulaţii; c. – cu trei articulaţii.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

7

Fig. 5: Construcţia unui cadru cu trei articulaţii cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie de 14 m deschidere

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

8

Fig. 6: Schema de lucru a cadrelor cu trei articulaţii

- se realizează cu două sau trei articulaţii, din lemn încleiat; - au deschideri uzuale de 12-45 m dar şi mai mult (60 m).

Sisteme moderne - caracteristici:
Cadre cu trei articulaţii

- sunt cel mai des utilizate; - se realizează cu deschideri de 18-60 m; - semicadrele sunt prefabricate monolit, cu moment de inerţie variabil, cu înălţimea maximă în nod si minimă în articulaţii;

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

9

Din condiţia de rigiditate: - hnod ≥ 1/35l, unde l este deschiderea cadrului; - hreazem ≥ 0,4 hnod, hcheie ≥ 1,25b, unde b este lăţimea secţiunii transversale;

Fig. 7: Principalele tipuri de cadre încleiate cu trei articulaţii: a. – alcătuite dintr-un singur prefabricat; b., c., d. – alcătuite din două sau mai multe elemente prefabricate.

CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 .pentru realizarea nodului stâlp-riglă scândurile se curbează. 8: Realizarea semicadrelor încleiate în funcţie de calitatea materialului . Fig. la execuţie.. unde a este grosimea scândurilor. după un arc de cerc de lungime S care se determină pentru unghiul la centru α=76o. respectând o rază de curbură Rmin≥(150-200)a.

b. c. – cadre încleiate cu inima din scânduri încrucişate cu rigla în două pante.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Cadre cu două articulaţii: au deschideri uzuale de 12-15 m. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate drepte.. .cadre încleiate cu inima din scânduri încrucisate cu rigla curbă. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate curbe. d. 9: Principalele tipuri de cadre încleiate cu două articulaţii: a. Fig. .

10: Schemele constructive pentru cadre cu zăbrele: a. b. – cadre cu două articulaţii.. 11: Schema cu principalele caracteristici geometrice ale cadrelor cu zăbrele cu pod rulant . – cadre cu trei articulaţii.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Cadre cu zăbrele Fig. Fig.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

. 1: Schema statică şi date constructive la arce cu două articulaţii . cu tirant sau fără tirant). industriale. Fig.după schema statică (cu două sau trei articulaţii. etc. poduri.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Arcele fac parte din categoria sistemelor constructive plane cu împingeri şi se pot realiza cu tirant sau fără tirant. Clasificare: . Se utilizează la construcţii civile.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig.. 2: Schema statică şi date constructive la arce cu trei articulaţii. .după modul de execuţie (sisteme tradiţionale sau sisteme moderne) .

b. Fig. -se folosesc pentru deschideri de 6-30 m. . . – din grinzi consolidate (macaz).. – din grinzi drepte.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 Sisteme tradiţionale .se realizează din două grinzi cu secţiune simplă sau compusă aşezate oblic.caracteristici Arce cu trei arţiculatii din grinzi drepte . 3: Schemele constructive pentru arce cu trei articulaţii: a.particularităţile sunt legate de îmbinări şi tiranţi.

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig. 4: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din grinzi drepte .

50 m. Arce cu trei articulaţii din grinzi segment de cerc . . .75 – 1. . cu tirant sau fără tirant. .au deschideri mici. 5: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu inima plină din scânduri încrucişate sau din placaj exterior.distanţa dintre arce este de 0. Fig.se realizează din elemente de tip lamele (in 2. .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 6 Arce cintre .se realizează din grinzi cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie sau grinzi cu inima subţire din placaj (h/L=1/30).se realizează cu deschideri mari.au talpa superioară curbă.. 3 sau 4 rânduri).

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 7 Fig.. 6: Construcţia arcelor cu trei articulaţii din grinzi segment cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie .

5 S pentru arce cu două şi trei articulaţii încărcate asimetric. .se ţine seama de avantajele rezemării parţiale a secţiunii la naşteri şi la cheie (sub axa grinzii).în cazul îmbinărilor de solidarizare cu tije lamelare (plăcuţe) se calculează şi numărul acestora. .0. . φ.0. .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 8 Calculul .pentru calculul coeficienţilor λ. .7 S pentru arce cu trei articulaţii încărcate simetric. ξ lungimea de flambaj a arcului lf se ia: .0.. .se face ca pentru o bară comprimat-încovoiată.6 S pentru arce cu două articulaţii încărcate simetric.

b. – forţa tăietoare.– momentul încovoietor. – deformata. – deformata. b. c.. – forţa tăietoare. – forţa axială . 7: Încărcări uniform distribuite verticale: a. c. d. 8: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 9 Diagramele de eforturi pentru arcul cu două articulaţii Fig. – forţa axială Fig. d.– momentul încovoietor.

9: Încărcări uniform distribuite verticale: a. c..– momentul încovoietor. – forţa tăietoare. d.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 Diagramele de eforturi pentru arcul cu trei articulaţii Fig. b. – forţa axială Fig. 10: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a. – deformata. – forţa tăietoare. – forţa axială . b. – deformata.– momentul încovoietor. d. c.

Pentru valori mici ale momentului încovoietor.caracteristici . .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Sisteme moderne . conform prevederilor pentru barele drepte solicitate la compresiune excentrică.se realizează cu două sau cu trei articulaţii. iar pentru deschideri mici arce uşoare aşezate la distanţa de 3-4 m interax. arcul se calculează la compresiune cu flambaj pentru valoarea forţei axiale N care acţionează la ¼ din deschidere. cu sau fără tirant. .sunt sisteme realizate din arce încleiate cu deschideri de 20-100 m şi chiar mai mult. . . îmbinării cu elementele metalice (tiranţi.) precum şi rezolvarea detaliilor de rezemare (pe stâlpi. ţinând seama de coeficientul de corecţie kcurb subunitar cu care se afectează valoarea σac. . Calculul .pentru deschideri mari se folosesc arce masive aşezate la 6-9 m interax. . Lungimea de flambaj a arcului se consideră în funcţie de caracteristicile acestuia şi de modul de încărcare.au capacitate portantă. după cum s-a precizat mai sus. .arcele fără tirant reazemă direct pe fundaţii: f/L=1/2-1/4 – au deschiderea de 30-60 m şi chiar mai mult (100-120 m) – se realizează cu trei articulaţii. pentru momentul încovoietor maxim (Mmax) şi forta axială aferentă (Naf ).. ziduri sau fundaţii). la naşteri).se face pentru ipoteza cea mai defavorabilă la compresiune cu încovoiere în planul curburii.arcele cu tiranţi reazemă pe stâlpi sau ziduri: f/L=1/6 – au deschiderea de 20-30 m. rigiditate şi durabilitate ridicată. piese pentru articulaţii etc.construcţia arcelor implică rezolvarea detaliilor de realizare a articulaţiilor (la cheie.

11: Scheme constructive pentru arce încleiate cu două articulaţii şi cu trei articulaţii cu tirant sau fără tirant Fig..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 12 Fig. 12: Construcţia arcelor încleiate cu trei articulaţii .

. 13: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Fig.

14: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 14 Fig.

. 15: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii cu tirant .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 15 Fig.

17: Variante constructive pentru realizarea articulaţiilor la cheie .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 16 Fig. 16: Variante constructive pentru realizarea îmbinării rigide la arce cu două articulaţii Fig..

. 18: Modul de realizare a nodului de reazem .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 17 Fig.

19: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu tirant şi fără tirant .se pot realiza din ferme segment cu tălpi drepte sau curbe. Fig..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 18 Arce cu zăbrele .

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 19 Fig. 20: Schema constructivă a unui arc cu trei articulaţii din ferme poligonale de 26 m deschidere .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 20 Fig.. 21: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu două articulaţii din lemn lamelar încleiat .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 21 Fig.. 22: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

CONSTRUCŢII DIN LEMN VIII. STABILITATEA SPAŢIALĂ A COSTRUCŢIILOR DIN ELEMENTE PLANE .CONTRAVÂNTUIRI- .

Pentru preluarea încărcărilor orizontale (vânt.CONTRAVÂNTUIRI - 2 Structurile portante din elemente plane se calculează pentru încărcări a căror direcţie de acţionare coincide cu planul structurii.. trebuie prevăzute contravântuiri care împreună cu elementele structurii să formeze un sistem rigid. de regulă. Contravântuirile se pot amplasa atât în planul acoperişului cât şi în planul pereţilor longitudinali şi frontali. la capetele construcţiei. . seism). Contravântuirile din planul acoperişului se dispun. La acoperişurile cu tavan. contravântuirile se pot amplasa în planul tavanului.

dacă e cazul (la mijlocul acoperişului). cadre. arce etc. în câmp.CONTRAVÂNTUIRI - 3 Încărcarea din vânt care acţionează transversal este preluată de scheletul structurii principale de rezistenţă a clădirii formată din pereţi portanţi.. din tiranţi de oţel lat sau rotund. rigle din lemn. Alcătuirea contravântuirilor: din dulapi. . La cadre şi arce fără tirant se dispun contravântuiri şi în planul pereţilor: sistem spaţial. Preluarea încărcării din vânt de către contravântuiri dispuse în planul acoperişului: la cele două capete.

1: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii realizate din elemente portante plane.. .CONTRAVÂNTUIRI - 4 Fig.

. 2: Scheme de principiu privind contravântuirea spaţială a structurilor realizate din elemente portante plane.CONTRAVÂNTUIRI - 5 Fig. Fig. 3: Modul de prindere a contravântuirilor..

4: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant.CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig.. .

5: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant. ..CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig.

. . 6: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii cu schelet portant format din cadre cu două sau trei articulaţii.CONTRAVÂNTUIRI - 7 Fig.

CONSTRUCŢII DIN LEMN
IX. STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

1

Spre deosebire de sistemele plane, cele spaţiale au avantajul că distrugerea unui element din structură nu poate să ducă la dărâmarea întregii construcţii, deoarece se realizează o redistribuire a eforturilor în celelalte elemente ale structurii legate spaţial cu elementul distrus. Distrugerea se poate produce din cauza unor deformaţii mari, care duc la deformarea formei geometrice generale a construcţiei. Folosirea construcţiilor spaţiale din lemn este raţională în următoarele cazuri:
– la construcţii cu deschideri mari când se urmăreşte utilizarea întregului gabarit al construcţiei; la construcţii cu împingeri, când se urmăreşte ca împingerea să nu fie transmisă concentrat ci distribuit; la construcţii cu destinaţii speciale (hangare) când sunt necesare porţi în pereţii longitudinali; la acoperişuri pentru clădiri de formă circulară, pătrată sau poligonală de tipul cupolelor şi bolţilor.


– –

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

2

Clasificare:
după forma în plan:
dreptunghiulară; poligonală; circulară.

• • •

după forma geometrică:
bolţi cilindrice; bolţi întretăiate; pânze poligonale.

după modul de alcătuire constructivă:
• • • • • • • bolţi membrane subţiri (cu sau fără nervuri); suprafeţe cutate cu nervuri; bolţi lamelare; cupole membrane; cupole lamelare; cupole din arce cu trei articulaţii; cupole geodezice.

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

3

Bolţi membrane – sunt cu pereţi subţiri din straturi suprapuse
din scânduri îmbinate cu cuie sau clei.
După forma geometrică pot fi:
cilindrice sau întretăiate; cu sau fără nervuri.

Suprafeţe cutate – realizează acoperişuri de formă poligonală
cu deschideri de 10-30 m.

Bolţi lamelare – sunt construcţii spaţiale alcătuite din
elemente prefabricate tipizate din lemn ecarisat (dulapi) aşezate după două direcţii.
Pe acelaşi principiu se pot realiza bolţi lamelare întretăiate şi cupole lamelare; Se realizează construcţii cu deschideri de 12-80 m.

Cupole membrane – sunt alcătuite din câteva rânduri de
Se realizează construcţii cu deschideri de 12-35 m.

podini inelare încrucişate din scânduri fixate prin cuie sau încleiere.

care lucrează la eforturi axiale. Cupole geodezice – sunt realizate din bare cu dublă curbură Se realizează construcţii cu deschideri de 60-100 m..STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 4 Cupole din elemente plane – sunt realizate din arce cu trei articulaţii cu zăbrele sau cu inima plină. 1: Suprafeţe cutate. . Fig.

. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 5 Fig. 2: Suprafeţe cilindrice.

3: Suprafeţe cilindrice.. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 6 Fig.

. 6: Îmbinarea de reazem la suprafeţe cilindrice. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 8 Fig.

. Fig. 4: Suprafeţe conoidale. 5: Sisteme de îmbinare.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 7 Fig. .

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 9 Fig. Fig. . 8: Realizarea suprafeţelor hiperbolice.. 7: Suprafeţe hiperbolice.

2 .arce de rigidizare.podină inelară. 9: Cupola membrană cu nervuri şi arce de rigidizare: 1 .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 10 Fig. 3 ..podină oblică. 4 . 5 .inel superior.nervuri. 6-inel inferior de reazem .

podină oblică. 2 – pane inelare. 4 . 6-inel de reazem .. 5 .podină radială. 10: Schema şi detaliile constructive caracteristice unei cupole realizate din arce încleiate: 1 .arce încleiate.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 11 Fig.inel superior. 3 .

Fig. 11: Construcţia bolţilor membrane subţiri: 1 – astereală longitudinală inferioară. 2 – astereală înclinată. 5 – arcul fronton.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 12 Fig.. . 3 – astereală longitudinală superioară. 4 – nervuri de rigidizare. 12: Sisteme cu bolţi membrane întretăiate (închise).

c – cu secţiune compusă din lemn şi placaj de construcţie. Fig.. 14: Bolta lamelară cilindrică cu: a – reţea dreptunghiulară. b – reţea rombică. 13: Tipuri de lamele: a – din lemn obişnuit. b – din lemn încleiat. .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 13 Fig.

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 14 Fig.. 15: Construcţia bolţii lamelare cu reţea rombică şi detalii de îmbinare în noduri cu şuruburi (buloane) .

16: Scheme de principiu pentru cupole geodezice.. 17: Sisteme de îmbinare în noduri la cupola geodezică .STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 15 Fig. Fig.

e. – vedere în plan. zăpezii şi a vântului. 18: Comportarea cupolelor geodezice sub acţiunea greutăţii proprii. . d.. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii. c. – repartiţia coeficientilor de presiune din vânt. – vedere în perspectivă. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii şi zăpezii. b.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 16 Fig. zăpezii şi a vântului: a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful