Digitally signed by Biblioteca UTM Reason: I attest to the accuracy and integrity of this document

ANDREI CHICIUC

ION SOBOR

Sistemul Internaţional de Unitãţi
Ghid de utilizare
m kg s A cd V lm kg/m H C
2 3

rad mol
3

m

3

Bq kat
2

mol/m

m/s m Hz Wb Ω cd/m
2

N m/s Sv Pa F T lx mol/kg
2

W
3

K

S

T Gy W/m C/kg
2

W sr m /kg J/mol Nm V/m

A/m J rad/s W/(mK) Gy/s

Chişinãu – 2004

Prezenta lucrare urmareste scopul familiarizarii studentilor Universitatii Tehnice a Moldovei (în special a studentilor specialitatii Metrologie, Standarde, Control si Certificarea Productiei) cu aspectele teoretice si practice de utilizare a unitatilor de masura.

Elaborare: conf.dr.ing. Andrei CHICIUC conf.dr.ing. Ion SOBOR Referent responsabil: prof.dr.ing. Petru TODOS Recenzent: Elena HANGANU, expert al Sistemului National de Metrologie, Conducator Directia Principala Metrologie a Departamentului “Moldova-Standard”

©, U.T.M., 2004

Andrei CHICIUC

Ion SOBOR

Sistemul International de Unitati Ghid de utilizare

Bun de tipar 29.12.03 Hârtie ofset. Tipar ofset. Coli de tipar 4,75

Formatul hârtiei 60×84 1/16. Tirajul 100 ex. Comanda nr.

U.T.M., 2004, Chisinau, bd. Stefan cel Mare, 168. Sectia Redactare si Editare a U.T.M. 20068, Chisinau, str. Studentilor, 11.

În prezent SI este folosit în toata lumea. e-comertul.S. sa fie recunoscut la nivel international si numit “Sistemul International de Unitati”. inclusiv în formarea specialistilor de toate nivelurile. indiferent de profilul specializarii si domeniul în care activeaza. Deoarece este esential ca rezultatele masurarii sa fie compatibile între ele. fiind sistemul de unitati legal în majoritatea tarilor. Sistemul de unitati SI a fost adoptat la a XI-a Conferinta Generala de Masuri si Greutati a Organizatiei Internationale Conventia Metrului în anul 1960. indiferent de timp. conceput sa devina „un sistem pentru toate popoarele lumii si pentru toate timpurile”.S. în continuare. economiei nationale. studiile la distanta. dominate de industrie si comert.Introducere În contextul societatii moderne. ca în sfârsit. astfel încât sa aiba o semnificatie unica pentru toata lumea. a fost aprobat standardul GOST 9867-61 “Sistemul International de Unitati” care a stabilit ca Sistemul de unitati SI sa se utilizeze în toate domeniile stiintei. Acest limbaj si-a început dezvoltarea de la Sistemul Metric. care pe parcursul anilor a devenit universal pentru toate domeniile cunoasterii. de nationalitate sau de limba. perfectionat si modernizat limbajul ei specific – limbajul unitatilor de masura. I. de globalizare cu un schimb enorm de informatii si efectele acesteia: Internetul. deci sa fie exprimate într-un limbaj universal.Chiciuc.. s-a dezvoltat. Cunoasterea acestui limbaj de catre fiecare inginer sau tehnician este obligatorie. parcurgând o cale lunga. din orice domeniu al stiintei si tehnologiei sau din alte domenii de activitate. Prin decizia Comitetului de Standardizare. oricare ar fi precizia acestora. Concomitent cu formarea metrologiei ca stiinta. În Republica Moldova SI a fost A. de loc. tehnicii. etc. este justificat interesul major pentru metrologie – stiinta masurarii care cuprinde toate aspectele teoretice si practice referitoare la masurari. sistemul de unitati SI. Masuri si Mijloace de Masurare din fosta U.Sobor 5 .R.

constante ale marimilor fizice fundamentale. Terminologie”.Chiciuc. 647-XIII din 17. inclusiv unitati derivate exprimate în termeni SI fundamentali si unitati SI derivate având denumiri si simboluri speciale. Autorii îsi exprima gratitudinea doamnei Elena HANGANU. coeficienti si tabele de conversie ale unitatilor din alte sisteme în SI si invers.„Metrologie. Primul capitol prezinta unitatile fundamentale si derivate ale sistemului SI.Sobor . „Marimi si Unitati” si SM 93-2. Capitolele 3-5 prezinta regulile si conventiile de stil pentru exprimarea unitatilor de masura si marimilor. Cu scopul facilitarii acestor eforturi a si fost scris prezentul ghid. unitati de masura si sisteme de unitati de masura: seria de standarde SM ISO 31-0:1995 ÷ SM ISO 31-13:1995. În anexe sunt prezentate definitiile unitatilor SI fundamentale. În prezent. Lucrarea este structurata în sase capitole si patru anexe. fiecare noua generatie de elevi si studenti este pusa în fata necesitatii studierii si utilizarii corecte a unitatilor de masura acceptate de comunitatea internationala. sisteme de marimi. Marimi si unitati de masura. I. regulile si conventiile ortografice pentru denumiri de unitati.1995. devenind singurul sistem de unitati de masura legal si obligatoriu. Capitolul doi este dedicat unitatilor ce nu fac parte din SI: acceptate pentru a fi utilizate. 6 A.adoptat prin Legea Metrologiei nr. Capitolul 6 este dedicat folosirii corecte a simbolurilor si numerelor în documentatia tehnica.11. acceptate temporar si care nu sunt acceptate pentru folosire în SI. în RM sunt în vigoare documente normative care se refera la marimi. sef Directie Metrologie Legala a Departamentului "Moldova-Standard“ – expert al Sistemului National de Metrologie si domnului profesor universitar Petru TODOS pentru suportul metodologic acordat si amabilitatea de a recenza textul lucrarii. Desi au trecut peste 40 de ani de la adoptarea sistemului de unitati SI.

U.SI. S. CGS – sistem de unitati mecanice ale carui unitati fundamentale sunt centimetrul (pentru lungime). gramul (masa) si secunda (timp). BIPM – Biroul International de Masuri si Greutati (Bureau International des Poids et Mesures) CCU – Comitetul Consultativ al Unitatilor (Comité Consultatif des Unités). TC – Comitet Tehnic (Comités Techniques). A. SI – Sistemul International de Unitati (Le Système International d’Unités). CGPM – Conferinta Generala de Masuri si Greutati (Conférence Générale des Poids et Mesures).Chiciuc. CM – Conventia Metrului (La Convention Internationale du Mètre) ICRU – Comisia Internationala a Unitatilor pentru Radiatie si Masurari (International Commission on Radiation Unit and Measurements). CIRRPC – Committee for Interagency Radiation Research and Policy Coordination. CEI/IEC – Comisia Electrotehnica Internationala (International Electrotechnical Commission). CIML – Comitetul International de Metrologie Legala (Comité International de Métrologie Légale). ISO – Organizatia Internationala de Standardizare (International Standard Organization). I. ONM – Organismul National de Metrologie (Organisme Nationale de Métrologie). NIST – Institutul National de Standarde si Tehnologie.A. Abrevieri BIML – Biroul International de Metrologie Legala (Bureau International de Métrologie Légale). IUPAP – Uniunea Internationala de Fizica Pura si Aplicata.Sobor 7 . IUPAC – Uniunea Internationala de Chimie Pura si Aplicata. CIPM . (National Institute of Standards and Technology). OIML – Organizatia Internationala de Metrologie Legala (Organisation International de Métrologie Légale).Comitetul International de Masuri si Greutati (Comité International des Poids et Mesures). Ghid de utilizare.

Exemple suplimentare de unitati derivate. împreuna. În prezent. § unitati suplimentare. exprimate în termini SI fundamentali sunt prezentate în tabelul 2. Unitati SI derivate Unitatile derivate sunt exprimate algebric utilizând unitatile fundamentale sau alte unitati derivate (inclusiv radianul si steradianul – cele doua unitati SI suplimentare). I. Ansamblul unitatilor de masura definite pentru un sistem dat de marimi fizice formeaza un sistem de unitati de masura. 8 A. 1. de asemenea. În tabel sunt prezentate denumirile si simbolurile respectivelor marimi.Sobor . formeaza un sistem coerent 1 de unitati de masura. notat prin simbolul kg/mol. Anexa C. iar definitiile unitatilor SI fundamentale sunt prezentate în Anexa A.2. Unitati SI fundamentale În tabelul 1 sunt prezentate cele sapte unitati fundamentale. SI. care. unitatile de masura cuprinse în Sistemul International de Unitati (SI) sunt divizate în trei clase: § unitati fundamentale. definita si adoptata prin conventie. 1 Un sistem de unitati se considera coerent în cazul când el nu introduce coeficienti suplimentari în relatia dintre unitatile de masura ale unor marimi fata de relatia existenta între respectivele marimi. reciproc independente. Simbolurile pentru unitatile derivate s-au obtinut prin operatii matematice de înmultire si împartire. 1. Unitati si prefixe SI Se numeste unitate de masura o marime particulara a unei marimi fizice. pentru exprimarea valorilor lor în raport cu acea marime. cu care sunt comparate alte marimi de aceeasi natura. pe care se bazeaza Sistemul International de Unitati.Unitati si prefixe SI 1. unitatea derivata pentru cantitatea masei molare (masa divizata la cantitatea substantei) este kilogramul pe mol. mai include si prefixe pentru a forma multiplii si submultiplii decimali ai unitatilor SI. § unitati derivate.Chiciuc.1. De exemplu.

Unitatile SI fundamentale Marime Lungimea Masa Timp Intensitatea curentului electric Temperatura termodinamica Cantitate de substanta Intensitate luminoasa Unitati SI fundamentale Denumire Simbol metrul kilogram secunda amper kelvin mol candela m kg s A K mol cd Tabelul 2. Ghid de utilizare Tabelul 1.Sobor 9 . Exemple de unitati SI derivate exprimate în termini SI fundamentali Marime Arie Volum Viteza Acceleratie Numar de unda Masa volumica (densitate) Volum specific Densitate de curent Intensitatea câmpului magnetic Concentratie Luminanta Unitati SI derivate Denumire Simbol metrul patrat metrul cub metrul pe secunda metrul pe secunda la patrat unu pe metru kilogram pe metru cub metru cub pe kilogram amper pe metru patrat amper pe metru mol pe metru cub candela pe metru patrat m2 m3 m/s m/s2 m-1 kg/m3 m3/kg A/m2 A/m mol/m3 cd/m2 A. I.Chiciuc.SI.

1. Tabelul 3. diferenta de potential. cantitate de caldura Putere.Unitati si prefixe SI 1. sunt incluse în tabelul 3.Chiciuc.2. Unitati SI derivate având denumiri si simboluri speciale Un anumit numar de unitati derivate detin denumiri si simboluri speciale (tabelele 3 si 4). tensiune mecanica Energie.Sobor . de asemenea. radianul si steradianul sunt unitati suplimentare si ele. tensiune electromotoare Capacitate electrica Rezistenta electrica Conductanta electrica Flux de inductie magnetica Inductie magnetica Inductanta radian steradian hertz newton pascal joule watt coulomb rad sr Hz N Pa J W C N/m2 N⋅m J/s m ⋅ m-1 = 1 m2 ⋅ m-2 = 1 s-1 m ⋅ kg ⋅ s-2 m-1 ⋅ kg ⋅ s-2 m2 ⋅ kg ⋅ s-2 m2 ⋅ kg ⋅ s-3 s⋅A m2 ⋅kg⋅s-3 ⋅ A-1 m-2⋅kg-1⋅s4⋅A2 m2⋅kg⋅s-3⋅A-2 m-2⋅kg-1⋅s3⋅A2 m2⋅kg⋅s-2⋅A-1 kg ⋅ s-2 ⋅ A-1 m2⋅kg⋅s-2⋅A-2 volt farad ohm siemens weber tesla henry V F Ω S Wb T H W/A C/V V/A A/V V⋅s Wb/m2 Wb/A 10 A. Unitati SI derivate cu denumiri si simboluri speciale. potential electric. lucru mecanic. incluzând radianul si steradianul Unitati SI derivate Marime Denumire 2 Exprimata în diverse unitati SI 4 Exprimata în unitati SI fundamentale 5 1 Simbol 3 Unghi plan Unghi solid Frecventa Forta Presiune. I.3. cantitate de electricitate Tensiune electrica. flux radiant Sarcina electrica. Dupa cum este mentionat în paragraful 1.

însa în fotometrie steradianul se pastreaza în expresiile pentru unitati. definita prin expresia: t = T − T0 . energie masica comunicata. continuare 1 2 3 4 5 Temperatura Celsius 2 Flux luminos Iluminare grade Celsius lumen lux °C lm lx cd⋅sr lm/m2 K cd⋅sr (3) m-2⋅cd⋅sr Tabelul 4.2 Steradianul (sr) nu este unitate SI fundamentala. 4 Marimile derivate exprimate prin gray si sievert sunt prezentate în conformitate cu recomandarile Comisiei Internationale a Unitatilor si Masurarilor Radiatiei – ICRU. Ghid de utilizare Tabelul 3.8 si 4.Sobor 11 .1. 5 Nuclide radioactive. 2 3 vezi paragrafele 1. 3. I.15 K.2.2.1. A.Chiciuc. indice de doza absoluta Echivalent de doza. admise din motivul protectiei sanatatii omului4 Unitati SI derivate Marime Activitate (a radionuclidelor5) Doza absorbita. Gradul Celsius Ca un supliment la unitatea de masura a valorii temperaturii termodinamice (simbolul T) exprimata în kelvini se mai utilizeaza unitatea de temperatura Celsius (simbol t). unde T0=273.1.2. Unitati SI derivate cu denumiri si simboluri speciale. indice de echivalent de doza Denumire Simbol Exprimata în diverse unitati SI Exprimata în unitati SI fundamentale becquerel gray sievert Bq Gy Sv J/kg J/kg s-1 m2 ⋅ s-2 m2 ⋅ s-2 1.1.SI.

2. sunt prezentate în tabelul 5.Chiciuc.Unitati si prefixe SI Pentru a exprima temperatura Celsius.2. entropie specifica 6 Simbol rad/s rad/s2 Pa⋅s N⋅m N/m W/m2 W/sr W/(m2 ⋅sr) J/K Exprimata în unitati SI fundamentale radian pe secunda radian pe secunda la patrat pascal secunda newton metru newton pe metru watt pe metru patrat watt pe steradian watt pe metru patrat steradian joule pe kelvin joule pe kilogram kelvin m ⋅ m-1 ⋅ s-1 = s-1 m ⋅ m-1 ⋅ s-2 = s-2 m-1 ⋅ kg ⋅ s-1 m2 ⋅ kg ⋅ s-2 kg ⋅ s-2 kg ⋅ s-3 m2 ⋅ kg ⋅ s-3 ⋅ sr-1 kg ⋅ s-3 ⋅ sr-1 m2 ⋅ kg ⋅ s-2 ⋅ K-1 m2 ⋅ s-2 ⋅ K-1 J/(kg⋅K) Temperatura termodinamica T0 este mai mica cu e xact 0. se utilizeaza denumirea grad Celsius – fiind înlocuit kelvin-ul. intervalul sau diferenta de temperatura Celsius poate fi exprimata atât în unitati kelvin cât si în grade Celsius. care este tot atât de important ca si unitatea kelvin. 6 1.01 K decât temperatura termodinamica a punctului triplu al apei (vezi Anexa A). Tabelul 5.Sobor . Utilizarea unitatilor SI derivate cu denumiri si simboluri speciale Exemple ale unitatilor SI derivate exprimate prin intermediul unitatilor SI derivate ce poarta denumiri si simboluri speciale (aici sunt inclusi radianul si steradianul). Exemple ale unitatilor SI derivate exprimate prin unitati SI derivate ce poarta denumiri si simboluri speciale Unitate SI derivata Marimea derivata Denumire Viteza unghiulara Acceleratie unghiulara Viscozitate dinamica Momentul fortei Tensiune de suprafata Densitatea fluxului de caldura Intensitatea radiatiei Luminanta energetica (stralucire) Capacitate calorica. 12 A. Totusi. unitatea grad Celsius si simbolul °C. I. entropie Capacitate specifica calorica.

De exemplu. Însa. valoarea entropiei molare: unitatea J/(mol⋅K) este mult mai simplu de înteles decât echivalentul unitatii bazata pe unitatile SI. Ghid de utilizare Tabelul 5. A. pentru exprimarea fluxului magnetic (vezi tabelul 3) poate fi folosit termenul volt ⋅ secunda (V ⋅ s) în locul cunoscutei si mult mai întelesei unitati – weber (Wb).SI.Chiciuc.Sobor 13 . capacitate calorica molara Expunere (la raze x si γ) Valoarea dozei absolute joule pe kilogram watt pe metru kelvin joule pe metru cub volt pe metru coulomb pe metru cub coulomb pe metru patrat farad pe metru henry pe metru joule pe mol joule pe mol kelvin coulomb pe kilogram gray pe secunda J/kg W/(m⋅K) J/m3 V/m C/m3 C/m2 F/m H/m J/mol J/(mol⋅K) m2 ⋅ s-2 m ⋅ kg ⋅ s-3 ⋅ K-1 m-1 ⋅ kg ⋅ s-2 m ⋅ kg ⋅ s-3 ⋅ A-1 m-3 ⋅ s ⋅ A m-2 ⋅ s ⋅ A m-3 ⋅ kg -1 ⋅ s4 ⋅ A2 m ⋅ kg ⋅ s-2 ⋅ A-2 m2⋅ kg⋅ s-2 ⋅ mol-1 m2 ⋅kg⋅s-2 ⋅K-1 ⋅mol-1 kg-1 ⋅ s ⋅ A m2 ⋅ s-3 C/kg Gy/s Urmarind datele prezentate în tabelul 5. continuare Energie specifica Conductibilitate termica Densitate energetica Intensitatea câmpului electric (de strapungere) Densitatea sarcinii electrice Densitatea fluxului electric Permitivitate Permeabilitate Energie molara Entropie molara. trebuie de recunoscut ca utilizarea denumirilor si simbolurilor speciale se bazeaza pe comoditatea pe care o ofera. I. De exemplu. m2 ⋅ kg ⋅ s-2 ⋅ K-1 ⋅ mol-1. sau pe cazurile în care utilizarea denumirilor si simbolurilor speciale utilizate în cazul combinatiilor de unitati este incorecta. se evidentiaza avantajele utilizarii denumirilor speciale si a simbolurilor unitatilor SI derivate.

sau unitatea SI a momentului fortei se exprima mai degraba prin newton ⋅ metru (N ⋅ m) decât prin joule (J). De exemplu. deseori. Acest lucru a fost considerat necesar deoarece Rezolutia 12 adoptata la a 11-ea CGPM (anul 1960. 4 si 5 sunt prezentate diverse marimi exprimate în aceleasi unitati SI. Aceasta interpretare i-a fost data în 1980 la CIPM. sau unitatile SI ale dozei de absorbtie si dozei echivalente se exprima mai degraba prin gray (Gy) si respectiv sievert (Sv) decât prin joule pe kilogram (J/kg).Sobor . denumirea unitatii nu este suficienta pentru descrierea marimii masurate. în care a fost adoptat SI) nu definea natura unitatilor suplimentare. si steradianul cu simbolul sr. precum si entropia. pentru simplificarea deosebirii dintre marimile ce au aceeasi exprimare în termeni SI fundamentali se prefera utilizarea câtorva unitati cu denumiri speciale sau a combinatiilor de unitati. Astfel. exista doua unitati ce apartin acestei clase: radianul cu simbolul rad. pentru câmpul radiatiei ionizante. [3]. care este unitatea SI ce defineste unghiul plan. Astfel. 14 A. În practica. radianul si steradianul nu sunt date într-un tabel separat si sunt 7 [2].Chiciuc. Unitatile SI suplimentare sunt interpretate ca unitati derivate adimensionale pentru care CGPM permite libertatea de a fi folosite sau nu în expresii pentru unitati derivate cu denumiri si simboluri speciale 7.3. De exemplu. Similar. unitatea SI de definire a unghiului solid. poate fi exprimata prin diferite cai utilizând unitatile SI fundamentale sau unitati SI derivate ce poarta denumiri speciale. joule pe kelvin (J/K) este unitatea SI ce descrie capacitatea calorica. Definitiile acestor unitati sunt prezentate în Anexa A. în cazul câtorva marimi. Unitati SI suplimentare Dupa cum s-a constatat mai sus. I.Unitati si prefixe SI În tabelele 3. 1. Orice unitate derivata. unitatea SI a frecventei se exprima mai degraba prin hertz (Hz) decât prin unu pe secunda (s-1). unitatea SI a activitatii se exprima mai degraba în becquerel (Bq) decât prin unu pe secunda (s-1).

1).2.1). Însa. Acestea permit evitarea utilizarii valorilor numerice foarte mari sau foarte mici. un kilometru cu simbolul 1 km. Un prefix se ataseaza direct denumirii unei unitati. iar un prefix-simbol se ataseaza direct simbolului unitati. fiecare dintre care are valoarea unu. Ghid de utilizare incluse în tabelul 3 împreuna cu celelalte unitati SI derivate cu denumiri si simboluri speciale (paragraful 1. daca în locul numarului 1 sunt folosite denumirile speciale (sau simbolurile) “radian” (rad) sau “steradian” (sr).2. Multipli si submultipli ai unitatilor SI: prefixe SI În tabelul 6 sunt prezentate prefixele SI care sunt utilizate la formarea multiplilor si submultiplilor unitatilor SI (paragraful 4.7. Aceasta interpretare a unitatilor suplimentare sugereaza ca unghiul plan si unghiul solid sunt considerate marimi derivate cu valoarea unu. acestea contribuie la o mai usoara întelegere a ei. este egal cu o mie de metri – simbol 1000 m sau 103 m. A. si sunt coerente în unitati SI. pentru a le deosebi de sistemul coerent de unitati SI. când se exprima valoarea unei marimi derivate continând unghiul plan sau unghiul solid. În cazul când prefixele sunt atasate la unitatile SI. în practica.Sobor 15 . cu simbol 1. cu toate ca valoarea marimii derivate a vitezei unghiulare (unghiul plan divizat la timp) poate fi exprimata în unitatea s-1.2. Regulile si conventiile de utilizare si tiparire a prefixelor SI sunt prezentate în paragrafele 3.2. unitatile formate se numesc “multipli sau submultipli ale unitatilor SI”. De exemplu. I.4.SI. uzual aceste valori sunt exprimate în unitatea rad/s. Regulile speciale de formare a multiplilor si submultiplilor pentru unitatea de masa sunt prezentate în paragraful 3. 1.1 ÷ 3.8. De exemplu.Chiciuc.

Prefixe SI Factor 1024 = (103)8 1021 = (103)7 1018 = (103)6 1015 = (103)5 1012 = (103)4 109 = (103)3 106 = (103)2 103 = (103)1 102 101 Prefix yotta zetta exa peta tera giga mega kilo hecto deca Simbol Y Z E P T G M k h da Factor 10-1 10-2 10-3 = (103)-1 10-6 = (103)-2 10-9 = (103)-3 10-12 = (103)-4 10-15 = (103)-5 10-18 = (103)-6 10-21 = (103)-7 10-24 = (103)-8 Prefix deci centi mili micro nano pico femto atto zepto yocto Simbol d c m µ n p f a z y Nota: O definire alternativa a prefixelor SI si a simbolurilor acestora nu este permisa.Chiciuc.Sobor .Unitati si prefixe SI Tabelul 6. De exemplu. este interzis de a utiliza kilo (k) pentru a reprezenta 210 = 1024. I. sau giga (G) pentru 230 = 1 073 741 824. mega (M) pentru a prezenta 220 = 1 048 576. 16 A.

I. iar utilizarea lor trebuie evitata. § unitati care nu sunt acceptate pentru folosire în SI. si a unitatilor de masura ce nu fac parte din SI. ora etc) sau care sunt rezultatul combinarii unor astfel de unitati între ele (ex. conform modului stabilit de ONM. Moldova. Unitatile de masura legale care nu fac parte din SI sunt unitati de masura din alte sisteme de unitati (ex.SI. tona pe zi). Unitatile care nu fac parte din SI pot fi divizate în 3 categorii: § unitati care sunt acceptate pentru a fi utilizate în SI.: mila marina. Domeniile de utilizare a unitatilor de masura legale care nu fac parte din SI. care nu apartin nici unui sistem de unitati (ex. Tabelul 7.Sobor 17 .Chiciuc. Domeniile de utilizare ale acestor unitati sunt prezentate în tabelul 7.: kilogram forta si kilogram forta pe metru patrat. Marime 1 Unitate SI 2 Unitate care nu face parte din SI 3 Domeniu de utilizare 4 Lungime Arie Volum Unghi plan metru metru patrat metru cub radian mila marina ar hectar litru grad sexagecimal minut sexagecimal secunda sexagecimala Navigatia maritima si aeriana Agricultura si silvicultura Utilizare generala Utilizare generala A. care fac parte din sistemul MKFS). litru.: litru pe ora. § unitati care sunt temporar acceptate pentru a fi folosite în SI. Ghid de utilizare 2. Unitati ce nu fac parte din SI Legea metrologiei permite utilizarea. Unitatile de masura legale care nu fac parte din SI sunt cu utilizare generala sau cu utilizare numai în anumite domenii. în R.

Sobor . I.Unitati ce nu fac parte din SI Tabelul 7. Continuare 1 2 3 4 Viteza Putere Timp metru pe secunda watt secunda kilometru pe ora nod cal putere minut ora zi tona caract metric kilogram forta Utilizare generala Navigatia maritima si aeriana Constructia de masini si motoare Utilizare generala Utilizare generala Pentru perle si pietre pretioase Pentru instalatii si masini de ridicat si pentru rezistenta materialelor Hidrologie. constructia de recipiente. butelii si instalatii sub presiune Energetica si termotehnica Meteorologie si tehnica vidului Meteorologie si medicina Energetica si termotehnica Pentru rezistenta materialelor Pentru consumul de energie electrica Electronica. meteorologie. tehnica reactoarelor si medicina Masa kilogram Forta Presiune newton pascal tona forta bar kilogram forta pe centimetru patrat atmosfera normala (sau fizica) atmosfera tehnica torr milimetru coloana de mercur milimetru coloana de apa Rezistenta (tensiune mecanica) Energie pascal joule kilogram forta pe milimetru patrat watt-ora electronvolt 18 A. fizica atomica si nucleara.Chiciuc.

litru si alte unitati Unele unitati de masura. Pentru a nu se pierde proprietatea de coerenta a sistemului SI. când unitatea nu are un simbol standardizat.8. în detaliu. ce nu fac parte din SI. unitatile de masura care sunt acceptate pentru a fi folosite în SI. energetica. chimie. denumirea unitatii trebuie scrisa în întregime (capitolul 5).1. Unitati acceptate în SI În acest paragraf se vor prezenta. I. 2.1. cantitate de electricitate Cantitate de caldura Convergenta coulomb amper-ora Electrochimie Termotehnica. 3]. 3].1. CGPM a adoptat simbolul alternativ pentru litru – L [2. Suplimentar. utilizarea combinatiilor acestor unitati (tabelul 8) cu unitatile SI. luni sau ani. sunt destul de importante si pe larg utilizate astfel încât ele sunt acceptate de CIPM pentru a fi utilizate alaturi de unitatile SI [2. medicina si biologie Optica medicala joule unu pe metru calorie dioptric 2. grad. sunt limitate numai pentru cazurile particulare. Ghid de utilizare Tabelul 7. împrejurarile pot solicita intervale de timp exprimate în saptamâni. În particular.Chiciuc.Sobor 19 . Chiar daca l si L sunt A.SI. în diverse unitati derivate. Utilizarea prefixelor SI pentru unitatile prezentate în tabelul 8 sunt descrise în paragraful 3. Ora. trebuie de mentionat. În aceste cazuri. Aceste unitati sunt prezentate în tabelul 8. Continuare 1 2 3 4 Sarcina electrica.2. În legatura cu riscul de a confunda litera l cu cifra 1. ca exista numeroase cazuri când este necesar de utilizat unitati ce se refera la timp diferite de cele prezentate în tabelul 7.

Denumire minut ora zi grad minut secunda litru tona 9 timp Simbol min h d ° ′ ′′ l.2. ce nu sunt incluse în tabelul 7. L t Valoarea în unitati SI 1 min = 60 s 1 h = 60 min = 3600 s 1 d = 24 h = 86 400 s 1° = (π/180) rad 1′ = (1/60)° = (π/10 800) rad 1′′ = (1/60)′ = (π/648 000) rad 1 l = 1 dm3 = 10-3 m3 1 t = 103 kg unghi plan 8 2.Chiciuc.Sobor .U. bel11 (B). I. fon13 si son14. Neper. se prefera utilizarea literei l..E. 10 Neper – unitate de masura a nivelului de transmisiune al unui semnal electric sau acustic. în U. 20 A. 14 Son [sone] – unitate acustica echivalenta cu 40 de foni. octava 12. Acestea includ unitatile: neper 10 (Np). În acelasi timp. În S. care sunt recomandate de catre Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) si Comisia Electrotehnica Internationala (IEC) pentru a fi acceptate în utilizare împreuna cu unitatile SI.A. iar în S. shannon si alte unitati Exista câteva unitati specializate. Tabelul 8. bel. transcriptia italica a literei l nu este acceptata pentru a reprezenta simbolul litrului. în locul denumirii de tona (tonne) se mai utilizeaza si denumirea de tona metrica (metric ton) [1.2.Unitati ce nu fac parte din SI simboluri internationale acceptate pentru litru. 2]. precum si 8 9 vezi paragraful 4.U. 12 Octava [octave] – interval între doua sunete ale gamei la distanta de opt trepte. precum si în alte state anglo-saxone.A. – L [1. Unitati acceptate pentru a fi utilizate în SI. 8].1. 11 Bel – unitate de masura pentru intensitatea sunetelor (atenuare / amplificare / nivel). 13 Fon [phon] – unitate de masura pentru nivelul acustic.

Modalitatea de utilizare a prefixelor SI fata de unitatile prezentate în tabelul 8 se va examina în paragraful 3. pentru unitatile octava. 15 Baud – unitate de viteza pas cu pas si de capacitate a canalelor de informatie. fon si son nu exista simboluri rezervate. unitate de viteza în telegrafie. CIPM. ISO si IEC pentru a fi utilizata cu unitatile SI. ele nu se cunosc cu exactitate. 2. electronvoltul si unitatea de masa atomica unificata.Chiciuc.3. Aceste unitati.1. Electronvoltul si unitatea de masa atomica unificata CIPM a considerat necesar acceptarea pentru a fi utilizate. a acestor doua unitati prezentate în tabelul 9 [2. Ghid de utilizare unitatile de masura utilizate în tehnologiile informationale. 3]. nu este acceptata de CGPM. nu este reglamentata pe plan international. Utilizarea unitatii byte 17 (B). Însa aceasta denumire. simbolul AMU (atomic mass unit) nu este acceptat pentru prezentarea unitatii de masa atomica unificata.8. împreuna cu unitatile SI. Similar.SI. hartley (Hart) si shannon (Sn). 21 A. 16 Bit – unitate de masura pentru cantitatea de informatie. erlang (E).Sobor . se utilizeaza în domenii specializate. precum si simbolul ei. 17 În limba româna se mai utilizeaza denumirile de octet si bait. care reprezinta un ansamblu de biti (de obicei 8) si este folosit pentru exprimarea capacitatii de memorie. Unicul nume permis este “unitatea de masa atomica unificata” si unicul simbol acceptat pentru ea este – u. Nota: În unele domenii unitatea de masa atomica unificata este denumita ca dalton cu simbolul Da. iar valorile lor în unitati SI se determina experimental – de aceea. Simbolurile prezentate în paranteze reprezinta simboluri international acceptate pentru fiecare unitate de masura în parte. care includ: baud 15 (Bd). I.2. bit 16 (bit).

valorile marimilor sunt exprimate în termeni ai constantelor naturale fundamentale sau asa-numitele unitati naturale. în 1978 CIPM a permis continuarea utilizarii unitatilor de masura. I. cu o incertitudine relativa de 0. În aceste cazuri. Utilizarea acestor unitati în SI este permisa în cazurile când sunt necesare niste relatii mai eficace dintre informatii. a caror valoare în unitati SI este obtinuta experimental Denumire Simbol electronvolt eV unitate de masa atomica unificata u Definire este energia cinetica acumulata de un electron trecând printr-o diferenta de potential de 1 V în vid. 1 u = 1. pâna în momentul când CIPM va considera ca utilizarea lor nu este necesara [2. 1 eV = 1.000 000 49 × 10-19 J [20. Unitati folosite împreuna cu unitatile SI. cu precadere în stiintele fundamentale.1.000 001 0 × 10-27 kg [20. prezentate în tabelul 11. unitatile naturale specifice utilizate trebuie identificate.2. 22 A.4. Aceasta prevedere se aplica chiar si asupra sistemului de unitati numit “unitati atomice” – utilizate în teoria fizicii atomice si chimie.Unitati ce nu fac parte din SI Tabelul 9.Chiciuc. 21] 2. În acelasi timp. 2. cu o incertitudine relativa de 0. 3]. 21] este egala cu 1/12 din masa atomului nuclidului 12C. Exemple de marimi fizice utilizate în exprimarea unitatilor naturale sunt prezentate în tabelul 10.Sobor . Unitati temporar acceptate în SI Pornind de la practica existenta în anumite domenii si într-un sir de state. Unitati naturale si atomice În unele cazuri.660 540 2 × 10-27 kg.602 177 33 × 10-19 J. deoarece exista câteva sisteme diferite care poarta aceiasi denumire “unitati atomice”.

2.SI.3. arului si altor unitati. I. De exemplu. Ghid de utilizare aceste unitati nu trebuie introduse pentru utilizare în domeniile în care. Tabelul 10. Exemple de marimi fizice utilizate ca unitati naturale Tipul marimi activitate sarcina electrica energie lungime lungime flux magnetic moment magnetic moment magnetic masa masa viteza Marimea fizica utilizata ca unitate de masura constanta lui Planck divizata la 2π sarcina elementara energia Hartree raza Bohr lungimea de unda Compton (electron) flux magnetic cuantic magnetonul Borh magnetonul nuclear masa de repaus a electronului masa de repaus a protonului viteza undei electromagnetice în vid Simbolul /hbar/ e Eh a0 λC Φ0 µB µN me mp c 2. NIST a recomandat scoaterea din utilizare a acestor unitati de masura pâna în anul 2000. ele nu se folosesc.Sobor 23 . Unitati neacceptate pentru utilizare cu unitatile SI În urmatoarele doua subparagrafe sunt prezentate unitatile de masura care nu sunt acceptate pentru utilizare împreuna cu unitatile SI. nodului. în prezent.3. Unitatile CGS În tabelul 12 sunt prezentate exemple ale sistemului de unitati “centimetru-gram-secunda” (CGS). A.Chiciuc.1. care utilizeaza denumiri speciale. cu exceptia milei maritime.

Chiciuc. nu sunt acceptate pentru utilizare alaturi de unitatile SI.4 mm). cu precadere în S. Tabelul 11. pe lânga unitatile CGS. I.7 × 1010 Bq 1 R = 2. Unitati neacceptate Exista numeroase alte unitati de masura.3. Unitati temporar acceptate pentru a fi utilizate în SI Denumire mila maritima nod ångströn ar hectar barn bar gal curie roentgen rad rem Å a ha b bar Gal Ci R rad rem Simbol Valoarea în unitati SI 1 mila maritima = 1852 m 1 mila maritima pe ora = (1852/3600) m 1 Å = 10-10 m 1 a = 102 m2 1 ha = 104 m2 1 b = 10-28 m2 1 bar = 100 kPa = 105 Pa 1 Gal = 10-2 m/s2 1 Ci = 3. care includ sistemele CGS Electrostatic (ESU).Sobor 24 .Unitati ce nu fac parte din SI Aceste unitati nu sunt admise pentru a fi utilizate alaturi de unitatile SI. 18 Inch (tol) – unitate de lungime (1 in = 25. pound 19 etc. cu exceptia unitatilor centimetru. CGS Electromagnetic (EMU) si CGS Gaussian. nici alte unitati ale diverselor sisteme de unitati CGS. gram si secunda care sunt definite în SI.2.U. cum ar fi: inch 18. ce nu fac parte din SI si nu pot fi utilizate alaturi de acestea. A.. În plus. Din aceasta categorie fac parte o mare parte din unitatile utilizate în statele anglosaxone.58 × 10-4 C/kg 1 rad = 10-2 Gy 1 rem = 10-2 Sv 2.A.

Aceste restrictii se aplica si la utilizarea denumirilor speciale neacceptate în SI sau a denumirilor speciale pentru multiplii si submultiplii acestora.1 Pa ⋅ s 1 St = 1 cm2/s = 10-4 m2/s 1 Gs = 10-4 T 1 Oe = (1000/4π) A/m 1 Mx = 10-8 Wb 1 sb = 1 cd/cm2 = 104 cd/m2 1 ph = 104 lx 19 Pound – unitate de masa (1 lb = 453. G Oe Mx sb ph Valoarea în unitati SI 1 erg = 10-7 J 1 dyn = 10-5 N 1 P = 1 dyn ⋅ s/cm2 = 0. neacceptate pentru a fi utilizate în SI Denumire erg dyne poise 20 stokes 21 gauss 22 oersted22 maxwell22 stilb phot Simbol erg dyn P St Gs. iar în locul lor este necesar de a utiliza unitatile SI sau multiplii . Tabelul 12. 20 Poise (P) este unitate CGS pentru viscozitate (numita si viscozitate dinamica). 25 A. 21 Stokes (St) – unitate CGS pentru viscozitatea cinematica. în limba româna se mai utilizeaza denumirile: livra. cum ar fi mho pentru siemens (S) sau micron pentru micrometru (µm).59237 g). funt sau pund. Ghid de utilizare Utilizarea acestor unitati trebuie strict evitata. precum si multiplii sau submultiplii acestor unitati.SI. 22 Aceste unitati fac poarte din sistemul CGS electromagnetic tridimensional si nu pot fi comparate cu unitati corespunzatoare ale sistemului SI. I. În tabelul 13 sunt prezentate câteva exemple ale unor unitati de masura neacceptate pentru utilizare. Unitati CGS cu denumiri speciale.Chiciuc.Sobor .submultiplii acestora.

3). 23 unitate de lungime în spectroscopia Roentgen. stere gamma (greutate) lambda (volum) 2. Exemple de unitati neacceptate pentru utilizare. Termenul unitati acceptate în SI este introdus pentru comoditate si reprezinta unitatile SI suplimentare: 1. I.1. 2. unitatile de masura acceptate pentru a fi utilizate concomitent cu unitatile SI (vezi tabelul 8 si 9.4.Unitati ce nu fac parte din SI Tabelul 12. A. se utilizeaza termenul unitate SI pentru a reda unitatile de masura ale SI.2 si 2.184 J 1 xu = 1. precum si multiplii si submultiplii acestor unitati formati prin utilizarea prefixelor SI.Chiciuc.1. unitatile SI derivate si suplimentare. în aceasta lucrare.1. Denumire fermi carat torr atmosfera kilogram-forta micron calorie (termochimica) Simbol fermi carat Torr atm kgf µ calth xu st γ λ Valoarea în unitati SI 1 fermi = 1 fm = 10-15 m 1 carat = 200 mg = 2 × 10-4 kg 1 Torr = (101 325/760) Pa 1 atm = 101 325 Pa 1 kgf = 9. care în realitate sunt unitatile SI fundamentale.806 65N 1 µ = 1 µm = 10-6 m 1 calth = 4. 3]. Termenii “unitati SI” si “unitati acceptate” Conform practicilor acceptate [2.Sobor 26 .1.00202 × 10-13 m 1 st = 1 m3 1 γ = 1 µg = 10-9 kg 1 λ = 1 µl = 10-6 l = 10-9 m3 unitate x 23 ster. si paragrafele 2.

A.4. unitatile temporar acceptate pentru a fi utilizate alaturi de unitatile SI (vezi tabelul 11. I. 3. Deoarece unitatile naturale si atomice nu sunt recunoscute de a fi utilizate odata cu unitatile SI. ele nu sunt incluse în acest termen. paragraful 2. Ghid de utilizare 2. Domeniul lor de utilizare este specificat în paragraful 2.2).Chiciuc.1. multiplii si submultiplii unitatilor acceptate sau temporar acceptate pentru utilizare în SI.Sobor 27 .SI.

Reguli si conventii de stil pentru simbolurile unitatilor SI Urmatoarele opt subcapitole sunt dedicate prezentarii regulilor si conventiilor de stil utilizate la scrierea.1. Reguli si conventii de stil pentru exprimarea unitatilor de masura 3. 3.2. § în unele state.2).Reguli si conventii de stil pentru exprimarea unitatilor de masura 3. Exemple: l=1m sau l = 65 m Nota: în acest caz litera l reprezinta simbolul cantitativ pentru lungime (regulile si conventiile pentru exprimarea marimilor sunt prezentate în capitolul 4).Chiciuc. Pluralul Asupra simbolurilor unitatilor de masura nu se rasfrâng regulile gramaticale de formare a pluralului si la plural ele ramân nemodificate.1. 3.Sobor .1.1. Formatul caracterelor Simbolurile unitatilor sunt tiparite utilizând stilul roman (vertical) indiferent de tipul textului care-l înconjoara (paragraful 6. 28 A.1. cu exceptia: § simbolul sau prima litera a simbolului unitatii de masura va fi majuscula pentru unitatile ale caror nume provine de la numele unei persoane. Majuscule Toate simbolurile unitatilor de masura sunt tiparite utilizând literele mici (minuscule).1. Exemple: s (secunda) A (amper) kg (kilogram) Hz (hertz) rad (radian) Wb (weber) 3.3. tiparirea si utilizarea simbolurilor unitatilor de masura. simbolul litrului se noteaza prin L (vezi paragraful 2.1). I.

si nu Este de 24 m. Exemple: Lungimea constituie 24 m.2. Exemple: V⋅ s sau Vs Nota: 1.1. Punctuatia Simbolurile unitatilor nu sunt urmate de punct. Însa pentru a exclude diversele confuzii posibile. În recomandarile ISO [6] se sugereaza ca în cazurile când spatiul între simboluri este utilizat la formarea multiplilor el poate fi omis. pentru kilowatt ora. Aceasta posibilitate poate fi evidentiata la utilizarea simbolului kWh si nu kW ⋅ h sau kW h. în prezentarea simbolurilor unitatilor. Pentru a evita unele situatii confuze. se prefera utilizarea punctului. m ⋅ s-1 este simbolul pentru unitatea metru pe secunda. în continuare.Sobor 29 . A.SI. cu exceptia cazurilor când ele se afla la sfârsitul propozitiei. Utilizarea punctului sau a spatiului între simboluri este stric necesara. Simbolurile unitatilor obtinute prin multiplicare Simbolurile pentru unitatile formate prin multiplicarea (înmultirea) altor unitati sunt prezentate printr-un punct (la o jumatate din înaltimea caracterului) sau spatiu între simbolurile utilizate. I.4. 2. sau Este de 24 m lungime. 3.1. lungime.5. se va insista asupra utilizarii punctului sau a spatiului între simbolurile implicate în diverse operatii de multiplicare. Ghid de utilizare 3.3). cum ar fi logic.Chiciuc. daca aceasta simplificare nu g enereaza confuzii. pe când ms-1 este unitatea echivalenta a valorii 103 s-1 în care se utilizeaza prefixul m – mili (paragraful 3. De exemplu.

este inadmisibila utilizarea simbolurilor sec (pentru s sau secunda).1. sau s m ⋅ s-1 Totusi. în general. când evitarea lor este problematica.8. coulomb pe kg. C/ kilogram. coulomb ⋅ kg-1.6. este interzisa abrevierea simbolurilor sau a denumirilor sale. . Abrevierea simbolurilor si denumirilor de unitati Deoarece.4 si 5. lit (pentru l sau litru).Chiciuc. m Exemple: m/s. pentru evitarea ambiguitatilor. unei linii orizontale sau a exponentilor negativi. (pentru mm2 sau milimetru patrat). C ⋅ kg-1. unitatile de masura SI sunt recunoscute si acceptate pe plan international. mm patr. 5.1. Utilizarea concomitenta a simbolurilor si denumirilor de unitati Simbolurile unitatilor de masura nu pot fi utilizate împreuna cu denumirile unitatilor (vezi par.1. -3 si nu -1 m/s/s si nu m ⋅ kg/s3/A m ⋅ kg/(s ⋅ A) m ⋅ kg ⋅ s ⋅ A În acelasi timp. bara înclinata nu trebuie sa se repete în aceeasi expresie. cc (pentru cm3 sau centimetru cub). I. coulomb/kilogram 3. Exemple: si nu C/kg.Reguli si conventii de stil pentru exprimarea unitatilor de masura 3. 3. Simbolurile unitatilor obtinute prin derivare Simbolurile pentru unitatile formate prin derivarea (împartirea) altor unitati de masura sunt prezentate prin intermediul unei bare înclinate /. C pe kg. exponentii negativi se recomanda a fi utilizati în cazurile mai complicate.Sobor . sau coulomb pe kilogram coulomb/kg. Exemple: m/s2 3 sau sau m ⋅ s-2. cu exceptia cazurilor când vor fi utilizate parantezele. mps (pentru m/s sau metru pe secunda) etc. De exemplu. 30 A.7).7.

Z (zeta).2.6). Prefixele sunt. fara a lasa spatii libere între simbolul prefixului si simbolul unitatii.Chiciuc. Insepararea prefixului de unitate Grupul de simboluri. de asemenea. Astfel.2. P (peta).2. T (teta). Formatul caracterelor Simbolurile prefixelor unitatilor SI sunt tiparite utilizând stilul roman (vertical). Exemple: MΩ (megaohm). denumirea unitatii trebuie scrisa în forma completa. sunt exprimate utilizând cifrele si simbolurile unitatilor (paragraful 4. G (giga) si M (mega) sunt tiparite cu caractere majuscule în timp ce celelalte prefixe SI sunt tiparite cu caractere minuscule (vezi tabelul 6). din anumite motive reprezentarea unitatii poate fi mai comoda utilizând denumirea acesteia si nu simbolul ei. Ghid de utilizare Cu toate ca marimile. Majuscule Simbolurile prefixelor ? (yotta). format din simbolul prefixului adaugat la simbolul unitatii constituie un simbol nou inseparabil (formând multiplul sau submultiplul unitatii de masura).2. micropascalul si meganewtonul reprezinta un singur cuvânt. În acest caz.1. Reguli si conventii de stil pentru prefixele SI Urmatoarele opt subcapitole sunt dedicate prezentarii regulilor si conventiilor de stil utilizate la scrierea si utilizarea prefixelor utilizate în SI. Acest nou simbol poate fi ridicat la putere (pozitiva sau negativa) si poate fi combinat cu alte simboluri pentru formarea unor simboluri de unitati compuse. I. E (exa).SI.2. A. de regula.3. inseparabile fata de denumirile unitatilor la care sunt adaugate. de exemplu. 3. 3. 3. µm (micrometru) PHz (petahert) 3.Sobor 31 . milimetrul.

Aceeasi regula se extinde si asupra unitatilor derivate formate prin multiplicare.actiune interzisa. Exemplu: ns (nano secunda) si nu mµs (milimicrosecunda) 3. folosirea a mai multor simboluri de prefix (sau a mai multor prefixe) poate duce la confuzii. deoarece ea contine doar un prefix care este plasat în numarator. 3.5.8 × 10-6 m3 1 cm-1 = 1 (cm)-1 = 1 (10-2 m)-1 = 102 m-1 3000 µs-1 = 3000 (µs)-1 = 3000 (10-6 s)-1 = 3000 × 106 s-1 =3 × 109 s-1 1 V/cm = (1 V)/(10-2 m) = 10-2 V/m 3.2.2. reprezinta simbolurile prefixelor formate prin juxtapunere (alaturare) a doua sau mai multe simboluri ale prefixelor .25 mmol/g nu poate fi considerata mai preferata decât notatia 0. 32 A. I. Astfel. însa este preferata notatia 10 MV/m. de exemplu. Utilizarea prefixelor multiple Într-o unitate de masura derivata – formata prin divizare.8 (cm)3 = 5.4.2. Nota: Recomandarile de mai sus nu sunt valabile în cazul unitatilor derivate din kilogram. În acelasi context.Reguli si conventii de stil pentru exprimarea unitatilor de masura Exemple: 5. Neacceptarea prefixelor izolate Prefixele simbolurilor nu pot fi utilizate izolat si astfel nu pot fi atasate cifrei 1 – simbolului pentru unitatea unu.8 cm3 = 5. Prefixe compuse Simbolurile prefixelor compuse.Sobor . De exemplu. notatia 0. de exemplu. Astfel. notatia 10 MV ⋅ ms este acceptabila însa se considera preferabila utilizarea notatiei 10 kV ⋅ s. notatia 10 kV/mm este acceptabila.6.25 mol/kg.Chiciuc.8 (10-2 m)3 = 5. utilizarea unui simbol de prefix (sau a unui prefix) concomitent la numarator si la numitor este nedorita. deoarece aceasta poate duce la confuzii.

Sobor 33 . Astfel.masa atomica unificata (vezi tabelele 7 si 8). h .4).10). pentru a evita diverse situatii confuze.minut. iar denumirea unui astfel de multiplu sau submultiplu se formeaza prin adaugarea prefixului SI la cuvântul gram.mililitrul si dl . deoarece prefixele compuse nu sunt acceptate (paragraful 3. cu toate ca submultiplii litrului cum ar fi ml . Exemplu: valoarea densitatii atomului de Pl este de 5 × 106/m3 si nu valoarea densitatii atomului de Pl este de 5 M/m3 3. simbolurile multiplilor zecimali si submultiplilor unitatii de masa sunt formati prin atasarea simbolurilor prefixelor SI la simbolul g. este permisa notatia 24 m°C (24 miligrade Celsius).decilitrul sunt pe larg utilizate. eV .secunda (vezi tabelul 8).zi. I.7. precum si cu denumirea unitatii de temperatura “grad Celsius”.2. Prefixe ale gradului Celsius si ale unitatilor acceptate de a fi utilizate în SI Simbolurile prefixelor pot fi utilizate împreuna cu simbolul °C. care este si prefixul SI pentru 103. nici cu simbolurile (si denumirile) cu privire la unghi: ° .SI. aceasta A. denumirea „kilogram” pentru unitatea SI fundamentala a masei contine cuvântul „kilo”.2. Totusi. ' . simbolurile prefixelor nu se folosesc împreuna cu simbolurile (si denumirile) unitatilor referitoare la timp: min .ora. Prefixele mai pot fi folosite împreuna cu simbolurile si denumirile unitatilor l . Prefixe si kilogramul Din motive istorice. d .electronvoltul si u . De exemplu.grad.8.tona. Exemplu: 10-6 kg = 1 mg (1 miligram) si nu 10-6 kg = 1 µkg (1 microkilogram) 3.2.litru. Însa. adica cuvântului “unu” (paragraful 4.minut si '' . Ghid de utilizare prefixele nu pot fi atasate denumirii unitatii unu. t .Chiciuc.

I.Chiciuc. si submultiplul acesteia mt (militona) unitate ce este echivalenta cu un kilogram (kg) a carei utilizare nu este recomandata. Exemple de utilizare a prefixelor cu unitatile eV si u: 54 MeV (54 megaelectronvolti) si 23 nu (23 nanomasa atomica unificata).Sobor .kilolitrul si Ml – megalitrul a caror utilizare nu este recomandata. 34 A. cum ar fi kl . Acelasi lucru se întâmpla si în cazul multiplilor tonei. cum ar fi kt (kilotona) – a carei utilizare este admisa si practicata.Reguli si conventii de stil pentru exprimarea unitatilor de masura nu se refera la toti multiplii litrului.

SI. Ghid de utilizare

4. Reguli si conventii de stil pentru exprimarea marimilor
4.1. Valoarea si expresia numerica a marimii Valoarea cantitativa, a unei marimi fizice, este marimea exprimata prin produsul unui numar (valoarea sa numerica) si a unitatii sale de masura. Exemplificând, valoarea cantitativa a unei marimii fizice A poate fi scrisa ca A = {A} [A], unde {A} reprezinta valoarea numerica a lui A iar [A] reprezinta unitatea de masura în care se exprima aceasta marime. De aici, rezulta ca valoarea numerica poate fi exprimata ca {A} = A / [A]. 4.2. Spatierea dintre valorile numerice si simbolurile unitatilor În expresia ce exprima valoarea cantitativa a unei marimi fizice, simbolul unitatii este plasat dupa valoarea numerica si este distantat de un spatiu – între valoarea numerica si simbolul unitatii. Unica exceptie de la aceasta regula este valabila în cazul simbolurilor unitatilor grad, minut si secunda, precum si în cazul simbolurilor pentru unghiul plan: °, ′ si ″ (vezi tabelul 8); în aceste cazuri nu se lasa spatii între valoarea numerica si simbolul unitatii. Exemplu: α = 30°22′8″ Nota: α este simbol cantitativ pentru unghiul plan. Aceasta regula (a spatierii) se respecta si în cazul simbolului °C – pentru gradul Celsius, care este precedat de un spatiu liber si exprima valoarea temperaturii Celsius. Exemplu: t = 30,2 °C
A.Chiciuc, I.Sobor

si nu

t = 30,2°C

sau

t=30,2° C
35

Reguli si conventii de stil pentru exprimarea marimilor

4.3. Exprimarea cantitativa a unei marimi Valoarea cantitativa a unei marimi este exprimata folosind o singura unitate de masura. Exemplu: l = 10,234 m si nu l = 10m 23cm 4mm

Nota: Exprimarea valorica a intervalelor de timp si a unghiurilor plane face exceptie la aceasta regula. Totusi, este preferabil de a diviza gradele fractionale. Astfel, mai degraba ar trebui sa se scrie 31,20° decât 31°12′, exceptie facând asa domenii ca cartografia si astronomia. 4.4. Atasarea informatiilor suplimentare la unitatile de masura În cazul prezentarii valorii cantitative a unei marimi, se interzice atasarea unor litere sau a altor caractere la simbolul unitatii de masura. Aceasta necesitate poate aparea în cazul dorintei de a furniza unele informatii suplimentare ce vor descrie marimea sau vor prezenta conditiile ei de masurare. În schimb, aceste litere sau diversele caractere pot fi atasate la marime. Exemplu: Umin = 100 V si nu U = 100 Vmin

Nota: U este simbolul cantitativ ce exprima diferenta de potential. 4.5. Combinarea unitatilor de masura cu informatiile suplimentare În cazul existentii unei valori cantitative a unei marimi, orice informatie suplimentara ce tine de aceasta marime sau de conditiile sale de masurare trebuie prezentata într-un astfel de mod, încât ele sa nu fie asociate cu unitatea respectiva. Altfel spus, valorile marimilor trebuie definite astfel încât ele sa poata fi exprimate numai în unitati acceptate (vezi si paragraful 4.10).

36

A.Chiciuc, I.Sobor

SI. Ghid de utilizare

Exemplu: continutul de Pb este 5 ng/l sensibilitatea moleculelor de NO3 este 5 × 1010 ⋅ cm-3 intensitatea de emisie a neutronilor este 5 × 10 ⋅ s
10 -1

si nu si nu si nu

5 ng Pb/l sau 5ng plumb pe litru sensibilitatea este 5 × 1010 molecule NO3 /cm3 intensitatea de emisie este 5 × 1010 n/s

4.6. Utilizarea simbolurilor si numerelor împreuna cu denumirile acestora În aceasta lucrare se încearca reglamentarea elementelor cheie ale întocmirii documentelor stiintifice sau tehnice, în particular prezentarea rezultatelor masurarilor si valorile cantitative ale marimilor masurate. Aceasta va face posibila întelegerea documentului de catre persoanele neavizate în domeniu, inclusiv de catre cititorii cu cunostinte slabe ale limbii în care este prezentat documentul. Astfel, pentru a promova întelegerea informatiei cantitative în general, precum si întelegerea ei de catre persoanele neavizate în particular, valorile cantitative ale marimilor trebuie exprimate în unitati reciproc acceptabile, folosind: • • simbolurile (cifrele) arabe pentru numere si nu denumirile numerelor arabe; simbolurile unitatilor si nu denumirile unitatilor.

Exemple: înaltimea cladirii este de 10 m si nu înaltimea cladirii este de zece metri. temperatura de 20 °C a fost mentinuta timp de 5 min si nu temperatura de 20 grade Celsius a fost mentinuta timp de 5 minute
A.Chiciuc, I.Sobor

37

8. 7. 6.2 m sau (45 – 6) s = 39 s si nu 45 – 6 s = 39 s 38 A. Exemple: 43 mm × 43 mm × 14 mm si nu 64 × 64 × 14 mm 312 nm pâna la 533 nm sau (312 pâna la 533) nm si nu 312 pâna la 533 nm 0 °C pâna la 80 °C 5 V pâna la 10 V sau sau (0 pâna la 80) °C si nu 0 °C – 80 °C (5 pâna la 10) V si nu 5 – 10 V si nu 84. I. De exemplu. astfel de combinatii trebuie strict evitate.Chiciuc.2.7. 8. 7. 10.0) kHz (84.0 kHz 84.6. nu se va scrie “lungimea pistei este patruzeci m.8. Claritatea în scrierea valorilor marimilor cantitative Valoarea cantitativa a unei marimi este exprimata ca produsul unui numar si a unitatii sale de masura (vezi paragraful 4. se mai recomanda ca expresia “pâna la” sa se utilizeze numai la specificarea gamei (intervalului) valorilor.1). În acelasi context. Astfel. sa fie clar carui simbol al unitatii îi apartine valoarea numerica.5 m ± 0. pentru a evita posibilele confuzii. Deoarece utilizarea denumirilor numerelor arabe împreuna cu un simbol al unitatii poate cauza confuzii.2 (5.4.”. atunci la prima utilizare ele ar trebui definite.Sobor .5 ± 0.2.5 ± 0.2 m 45 s – 6 s = 39 s sau sau 5. 6.4. Daca cititorul caruia îi este adresata lucrarea este mai putin familiarizat cu simbolurile unor unitati particulare.2) m si nu 84. 10. 8.6.Reguli si conventii de stil pentru exprimarea marimilor Nota: 1. este necesar ca valorile cantitative sa fie scrise în asa mod încât interpretarea lor sa fie univoca.5 m ± 0. 2. 4.

Selectarea prefixelor SI Selectarea si alegerea multiplilor si submultiplilor zecimali ai unei unitati. § necesitatea utilizarii valorilor numerice usor de înteles.8.129 kW 82 × 10-9 m = 82 nm Totusi. Exemple: 5. E/(V/m). 4.43 mg 5. Simboluri solitare Simbolurile unitatilor de masura nu se folosesc niciodata solitare. pentru a simplifica întelegerea. se prefera utilizarea expresiei “marimea piesei este de A.9. În aceasta situatie se vor modifica numai simbolurile prefixelor. § experienta în domenii specifice ale stiintei si tehnicii.1 si 1000. nu întotdeauna marimile permit respectarea recomandarilor de mai sus. chiar daca unele din valorile numerice nu se încadreaza în domeniul 0.7 × 107 Hz 0.43 × 10-3 g = 7. destinate exprimarii unei valori (marimi) cantitative.Chiciuc. De exemplu. Ghid de utilizare 4.007 43 g 5129 W 8. respectarea carora nu este obligatorie.1 ÷ 1000.129 × 103 W = 5. adica fara specificarea valorii numerice sau a simbolului cantitativ.SI. I. În diverse tabele cu valori se recomanda utilizarea unui singur prefix. Deseori se recomanda. Exemple: în 10 km sunt 104 mm si nu în 10 km sunt mai multi mm se vinde la metru patrat si nu se vinde la m2 Sunt permise utilizarea expresiilor de genul t/°C. p/MPa etc. ca prefixele sa fie alese astfel încât valorile numerice sa fie cuprinse între 0.Sobor 39 . respectiv alegerea unui prefix SI este determinata de câtiva factori: § necesitatea indicarii celor mai semnificative cifre din numar. care reprezinta cifra 10 ridicata la o putere multipla lui 3.2 × 10-8 m poate fi scris ca poate fi scris ca poate fi scris ca poate fi scris ca 57 × 106 Hz = 57 MHz 7.

I. unele marimi adimensionale (egale cu unu) au simboluri si denumiri speciale care pot fi utilizate în functie de împrejurari. de exemplu indicele de refractie.Reguli si conventii de stil pentru exprimarea marimilor 20mm × 5 mm × 0. Marimi adimensionale Unele marimi.51.2.2 µ Nota: µr este simbolul cantitativ pentru permiabilitatea relativa. 4. Unitatea coerenta SI pentru o astfel de marime este raportul dintre doua unitati SI identice.10. sunt exemple clasice ale unor astfel de marimi. care este exprimata prin cifra 1.Sobor .1.2 × 10-6 si nu µr = 1. este recomandat ca puterile lui 10 sa exprime multiplii si submultiplii zecimali ai unitatii de masurare. Multiplii si submultiplii unitatii unu Deoarece prefixele simbolurilor nu pot fi atasate unitatii (cifrei) unu (vezi par. Din alt punct de vedere. Acesta este un exemplu de utilizare a prefixelor bazat pe experienta acumulata în unele domenii specifice ale stiintei si tehnicii.10. cifra 1 nu apare în expresia marimii de dimensiunea unu. 40 A. sunt definite ca raportul dintre doua marimi reciproc comparabile si astfel au dimensiunea (unitatea de masura) unu. În unele tipuri de desene tehnice este primita exprimarea tuturor dimensiunilor în milimetre. 3.6).Chiciuc. pentru care unitatile SI sunt radianul (rad) si respectiv steradianul (sr). De exemplu.51 × 1 = 1. În acelasi timp.03 mm” si nicidecum a expresiei “marimea piesei este de 2 cm × 5 mm × 3 µm”. Exemplu: µr = 1. 4. Unghiul plan si unghiul solid (vezi tabelul 3). valoarea indicelui de refractie dintr-un mediu dat este exprimata ca n = 1. permeabilitatea relativa etc.

Procentul . de a exprima cu ajutorul lui o marime cantitativa cu valoarea unu.SI. trebuie sa se evite si scrierea simbolului procentual. În acest caz.25 procente. 4.2. ar trebui sa se utilizeze formularea “unde R1 = R2 (1 + 0. ppb si ppt Aceste simboluri fac parte din termenii limbii engleze. este incorect de a scrie.% În acord cu [6] se considera acceptabil de a folosi simbolul % (procent) pentru numarul 0.10.01.25 % si nu xB = 0. “% (V/V)”.05 %”. I.0025 = 0. În astfel de cazuri se prefera de a folosi formularile de tipul: “fractia masei este 0.Sobor 41 . deoarece simbolul % reprezinta pur si simplu numarul 0. În acord cu paragraful 4.10. “procentaj de masa”. “procentaj de volum” sau “procentaj dintr-o cantitate de substanta”.01 si.3. Exemple: xB = 0.4). Deoarece simbolul % reprezinta pur si simplu un numar. este necesar de a folosi simbolul % si nu cuvântul “procent”. “% (din greutate)”. Deaceea. “% din volu m” sau “% (mol/mol)”.05 %” sau “valoarea rezistentei R1 depaseste valoarea rezistentei R2 cu 0.10” sau “wB = 10 %” etc. Ghid de utilizare 4. nu este recomandat de a-i atasa informatii suplimentare (vezi paragraful 4. parte din bilion – ppb si parte din A.05 %)” sau sa se defineasca marimea ? utilizând relatia ? = (R1 – R2) / R2 si sa se scrie “unde ? = 0. abrevieri pentru: parte din milion – ppm. Similar. astfel.Chiciuc. de exemplu: “% (m/m)”. ppm. trebuie evitata folosirea expresiilor de tip “procentaj de greutate”. În acelasi context. La folosirea acestui simbol este lasat spatiu între el si numarul pe care-l multiplica. “wB = 0. de exemplu: “unde rezistentele R1 si R2 difera cu 0.6.05 %”.10” sau “fractia masei e de 10 %”.

I. Cifre romane Este inacceptabil de a folosi cifrele romane pentru a exprima valorile marimilor cantitative. pentru exprimarea marimilor cantitative.3 nm/m 8 ps/s 5.Chiciuc.Reguli si conventii de stil pentru exprimarea marimilor trilion – ppt. Numai în cazuri exceptionale. pot fi folosite cifrele C. 42 A.3 ppb l 8 ppt t 8 × 10 -12 t unde: V – volum.Sobor . ppb si ppt sunt prezentate în continuare. Exemple ale înlocuirii notatiilor ppm.0 µL/L 9. Exemple: 5. M si MM pentru substituirea numerelor 102.10.4. 103 si respectiv 106.0 ppm V 9.3 × 10 l -9 sau sau sau si nu si nu si nu 5. l – lungime si t – timp. Aceste notatii nu sunt acceptate pentru a fi utilizate în SI. 4.0 × 10-6 V 9.

denumirile unitatilor sunt tratate ca niste substantive obisnuite.2.3). 44 A. ambele vocale. iar cuvântul “Celsius” începe cu o majuscula “C”. încep cu litere minuscule. cea finala a prefixului cât si cea a denumirii unitatii se pastreaza si ambele se pronunta. ce contine un prefix. sau kilo watt Conform prescriptiilor de scriere a unitatilor de masura se poate sublinia ca exista doar câteva cazuri în care vocala finala a prefixului SI se omite. în conformitate cu aceasta regula. deoarece este un nume personal). Majuscule La pronuntare. Denumiri de unitati cu prefixe La scrierea denumirilor unei unitati. Exemple: miligram si nu mili-gram sau mili gram kilowatt si nu kilo-watt.1. Astfel.Reguli si conventii ortografice pentru denumiri de unitati 5. denumirile tuturor unitatilor. Reguli si conventii ortografice pentru denumiri de unitati În urmatoarele 6 subcapitole sunt prezentate reguli si conventii stilistice referitoare la pronuntarea si scrierea denumirilor de unitati. cu exceptia cazului când se afla la începutul propozitiei sau în titluri.Chiciuc. 5. între prefix si denumirea unitatii nu se foloseste spatiul sau cratima (vezi paragraful 3.2. la scriere. scrierea corecta a denumirii unitatii °C este “grad Celsius” (unitatea “grad” începe cu o litere minuscula “g”. Exemple: megohm si nu megaohm kilohm si nu kiloohm hectare si nu hectoare În toate celelalte cazuri în care denumirea unitatii începe cu o vocala. I.Sobor . De exemplu. 5.

I.7).7 si 5. de genul “patrat” ori “cub”. Pluralul denumirilor de unitati În conformitate cu ortografia limbii române. în unele cazuri înaintea cuvântului ce reprezinta puterea se mai utilizeaza prepozitia “la”.1.3. Denumiri de unitati ridicate la putere În cazurile când se citesc denumirile de unitati ridicate la putere. Ghid de utilizare 5. Denumiri de unitati obtinute prin divizare La scrierea unei denumiri de unitate derivata formata din alte unitati prin împartire se utilizeaza cuvântul “pe”.5.4. pluralul denumirilor unitatilor de masura se poate forma în urmatoarele cazuri: a) în cazul unitatilor simple.Sobor 45 . A. Denumiri de unitati obtinute prin multiplicare La scrierea denumirii unei unitati derivate formate din alte unitati prin multiplicare se utilizeaza spatiul între unitatile componente (forma preferata) sau cratima – pentru a separa denumirile unitatilor individuale.6. Exemple: newton metru pascal secunda sau sau newton-metru pascal-secunda 5. Exemple: metru pe secunda la patrat (m/s2) radian pe secunda la patrat (rad/s2) milimetru cub (mm3) amper pe metru patrat (A/m2) joule pe metru cub (J/m3) 5. Conform gramaticii limbii române. care se plaseaza dupa denumirea unitatii.SI.Chiciuc. Exemple: radian pe secunda (rad/s) si nu radian/secunda newton pe metru (N/m) si nu newton/metru 5. (vezi paragrafele 3. se folosesc cuvintele ce reprezinta valoarea puterii. conform regulilor gramaticale.

exceptie fac numai simbolurile unitatilor unde acesti operatori pot fi utilizati (vezi paragrafele 3. de catre prima unitate de la numarator.4). Exemple: newton metru – newtoni metru pascal secunda – pascali secunda c) în cazul unitatilor derivate compuse exprimate printr-un cât de unitati.Chiciuc. care este utilizata. I. Exemple: joule pe metru cub si nu joule/metru cub 46 sau sau J/m3 sau joule⋅metru-3 J ⋅ m-3 A. prin preluarea formei pluralului de catre unitatea de la numarator sau. utilizarea operatorilor matematici în exprimarea denumirilor unitatilor de masura. dupa caz. Exemple: metru pe secunda – metri pe secunda watt pe metru kelvin – wati pe metru kelvin Exceptie fac unitatile “unu pe…” ale caror denumiri ramân neschimbate la plural.1.Sobor . Inacceptabilitatea utilizarii operatorilor matematici Deoarece.7. sub aceeasi forma si la plural precum si în cazul unitatilor henry si gray. ar putea provoca confuzii – simbolurile operatorilor matematice nu sunt utilizate în exprimarea denumirilor de unitati.7 si 5. În acest caz. când aceasta este o unitate compusa constituita dintr-un produs de unitati simple. traditional. 5. care ramân neschimbate la plural. prin preluarea formei pluralului de catre prima din unitati. b) în cazul unitatilor derivate compuse exprimate printr-un produs de doua sau mai multe unitati simple.Reguli si conventii ortografice pentru denumiri de unitati Exemple: metru patrat – metri patrati hertz – herti grad Celsius – grade Celsius lux – lucsi Exceptie se face în cazul unitatii tesla.

abreviaturi sau a altor. Exemple: E (intensitatea câmpului electric) Zm (impedanta mecanica) p (presiunea) σtot (sectiunea transversala totala) O (unghiul solid) TN (temperatura dupa Néel) A.SI. Simboluri pentru marimi standardizate Utilizarea unor cuvinte. Aceste simboluri pot avea indici inferiori sau superiori sau alte simboluri (semne) de identificare. exista sute de simboluri (nationale si internationale) acceptate si utilizate în domeniul stiintelor (de exemplu fizica si tehnologie). în special cele acceptate pentru utilizare. 6. componente ale alfabetului Latin sau Grec. folosirea simbolului marimii Zm pentru impedanta mecanica si nu a prescurtarii IM. se utilizeaza caractere italice (cursive). b) simboluri pentru unitati.1. De exemplu. Multe dintre acestea sunt prezentate în [6] si [7]. Simbolurile pentru unitatile de masura.1. au fost prezentate pe larg în capitolele anterioare. În realitate. c) simboluri pentru termeni descriptivi. Folosirea simbolurilor si numerelor în documente tehnice 6. întotdeauna. Simbolurile pentru termenii descriptivi (suplimentari) includ simbolurile pentru elementele chimice.1. Ghid de utilizare 6. oarecare. cu câteva exceptii. Tipuri de simboluri Simbolurile utilizate în diverse expresii pot fi grupate în 3 tipuri principale: a) simboluri pentru marimi.Chiciuc. Pentru exprimarea simbolurilor marimilor. simboluri matematice precum si indicii inferiori si superiori pentru simbolurile marimilor. I. litere întâmplatoare în exprimarea simbolurilor marimilor trebuie evitate.Sobor 47 .

Exemple de simboluri matematice utilizate în exprimarea multimilor Simbol. unele dintre semnele si simbolurile matematice folosite în stiinta (dar nu numai) sunt standardizate.2. I. semn Aplicatie Explicatie ∈ ∉ {} ⊆ ⊂ ⊇ \ × 48 x este un element al multimii A x∈A y nu este un element al multimii A y∉A {x1. Aceste semne si simboluri se regasesc în standardul ISO 31-11 [6].Chiciuc. Exemple de simboluri utilizate în logica matematica Simbol. x2.Folosirea simbolurilor si numerelor în documente tehnice 6. iar în continuare (tabelele 14÷17) sunt prezentati si descrisi unii din cei mai utilizati operatori matematici.Sobor . x2. dar B nu este egal cu A A contine toate elementele lui B diferenta dintre multimea A si B produs cartezian între multimile A si B A. Semne si simboluri matematice Ca si în cazul simbolurilor pentru marimi.1. semn Aplicatie Explicatie p si q (conjunctia) p sau q (disjunctia) negatia lui p p este echivalent cu q pentru orice x apartinând multimii A propozitia p(x) este adevarata ∧ ∨ ¬ ⇔ ∀ p∧q p∨q ¬p p⇔q ∀ x∈A p(x) Tabelul 15. …xn} multime a carei elemente sunt x1. …xn B⊆A B⊂A A⊇ B A\B A× B toate elementele lui B apartin lui A toate elementele lui B apartin lui A. Tabelul 14.

Caractere pentru simboluri Modalitatea de scriere (tiparire) a simbolului ajuta la definirea semnificatiei acestui simbol. Ghid de utilizare Tabelul 16. semn Aplicatie a≠b a≈b a~b a << b a >> b AB // CD AB ⊥ CD Explicatie a este diferit de b a este aproximativ egal cu b a este proportional cu b infinit a este mult mai mic decât b a este mult mai mare decât b dreapta AB este paralela cu dreapta CD dreapta AB este perpendiculara cu dreapta CD ≠ ≈ ~ 8 << >> // ⊥ Tabelul 17.SI. fiecare având o semnificatie aparte: § în cazul unei marimi scalare (aria) – cu caractere italice (cursiv): A.Sobor 49 . ln x = loge x logaritm zecimal de x. lg x = log10 x logaritm binar de x. A. Exemple de functii exponentiale si logaritmice Simbol.2.Chiciuc. I. expresie Explicatie functie exponentiala (în baza lui a) a lui x functie exponentiala (în baza lui e) a lui x logaritm în baza a a lui x logaritm natural de x. ln x = log2 x ax ex exp x loga x ln x lg x lb x 6. De exemplu litera “A” poate fi scrisa în diferite moduri. Exemple de diverse simboluri si semne matematice Simbol.

cm – centimetru. r – raza.1. totusi daca simbolurile sunt folosite ca indici superiori sau inferio ri.2. si au un rol descriptiv. de exemplu. de obicei. A – Avogadro.3). e – sarcina elementara. e – electron.Sobor .numai italice: 50 A. Exemple: t = 6 s. t – timpul.cu caractere italice aldine (bold): A. f(x). me – m masa. Constantele sunt. ei se tiparesc cu caractere romane (paragraful 6. nm – nanometru. ?D – temperatura Debye. K – kelvin.Folosirea simbolurilor si numerelor în documente tehnice § § în cazul unei unitati de masura (amper) – cu caractere romane (drepte): A. în cazul unei marimi vectoriale (vector) . NA – constanta lui Avogadro. T = 22 K.Chiciuc. T – temperatura. D – Debye. I. pentru reprezentarea tensorilor simbolurile trebuie sa fie de tipul sans-serif italic aldin. ? = 633 nm.2. iar în cazul matricelor . Marimi si variabile Pentru exprimarea marimilor se utilizeaza simbolurile cu caracter italic ca si în cazul simbolurilor pentru functii. marimi fizice si astfel simbolurile lor sunt reprezentate cu caractere italice. Numerele si simbolurile pentru variabile în ecuatiile matematice sunt tiparite cu caractere italice: y = ∑ xi z i i =1 m x 2 = ay 2 + bz 2 Simbolurile pentru vectori utilizeaza caractere italice (cursiv) aldine (bold). 6. R – constanta molara a gazului. r = 35 cm. ? – lungimea undei. s – secunda.

cm – centimetru. Unitati Simbolurile pentru unitati si prefixe SI sunt tiparite utilizând caractere de tip roman: m – metru.Chiciuc. 6.2.2. elementele chimice) se tiparesc utilizând caractere romane (drepte). cum ar fi simbolurile ce reprezinta constantele matematice care au un caracter invariabil (de exemplu. b b   21 22  Simbolurile folosite ca indici sau ca exponenti sunt de tip italic. qm m – masa. b b  B =  11 12  (matrice).3. e dx/dt Σxi loga x sin x A. Ghid de utilizare A • B = C (vectori).Sobor Be – beriliu. T – (tensor).SI. functii si operatori matematici: baza logaritmului natural d – derivata de ordinul unu din Σ – suma lui loga – logaritm în baza lui a din sin – sinus din 51 . U – uraniu. ?z z – coordonata. σO O – unghi solid. I. µg – microgram. 6.2. ? (x) sau div): Elemente chimice: Al – aluminiu. Constante. în cazul când reprezinta marimi sau variabile: cp p – presiune. g – gram. p) si simbolurile care reprezinta functiile explicit definite sau operatorii bine definiti (de exemplu. l – litru. Termeni cu caracter descriptiv Simbolurile ce au un caracter pur descriptiv (de exemplu. ml – mililitru. S – sulf.

atasati unui nuclid sau a unei molecule. k – cinetic.A A pV = nRT p B = λ B lim( xB p / λ B ) p→0 ~ * ϕB = xBVm. 1 – faza lichida.3.2. g – gaz. 4πe 0 r 2 * ∑ xAVm.Chiciuc. de exemplu: 28 14 Si N 52 A.B c1 = λ−5 [ exp (c2 λT ) − 1] F = −grad V Q 6. se tiparesc cu caractere romane: ε (0ir ) 1 1 Vm ir – irational. Exemple: Ne P Cr Pt Indicii superiori sau inferiori. I. Modele de scriere a ecuatiilor F= q1 q2 . oricare ar fi tipul caracterelor utilizate în text. r – relativ.Folosirea simbolurilor si numerelor în documente tehnice Simbolurile folosite ca indici inferiori sau superiori. daca au un caracter descriptiv.Sobor . Un simbol al unui element chimic nu este urmat de punct. de exemplu la sfârsitul unei propozitii. au urmatoarele semnificatii: § Numarul de nucleoni (numar de masa) al unui nuclid este plasat în pozitia superioara stânga. Simboluri pentru elemente chimice Simbolurile elementelor chimice trebuie tiparite cu caractere romane. m – molar. în afara cazului punctuatiei normale. Ek Cg µr 6.4.

în pozitia superioara dreapta. Exemplu: 0. Ghid de utilizare § Numarul atomilor unui nuclid într-o molecula este plasat în pozitia inferioara dreapta. Daca valoarea absoluta a unui numar este mai mica decât unu. Tiparirea numerelor Numerele (arabe) trebuie tiparite. Numere 6. 6.4. daca este necesar.Chiciuc. de regula.54 mm este forma corecta si nu . de exemplu: 1 14 H2 N2 § Numarul de protoni (numar atomic) poate fi indicat în pozitia inferioara stânga. cu caractere romane (drepte) – stil normal. semnul zecimal trebuie precedat de un zero. de exemplu: 29Cu 64Gd O stare de excitare sau de ionizare poate fi indicata. Semnul zecimal Semnul zecimal este o virgula de rând.4. de exemplu: ú Stare de ionizare: Ba++ Na+ ––– Co(NO2)6 sau Co(NO2)63– ú ú Stare electronica excitata: Ne* CO* NO* § Stare nucleara excitata: 15 * 15 m N sau N 110 * 110 Ag sau Ag m 6.4. I.SI.2.1.54 mm. A.Sobor 53 .

de obicei.559 61.9335728 4 109. semnul zecimal utilizat în documentele ISO este virgula. nu este (de obicei) folosita în aplicatii specializate exacte. de câte trei cifre.9731 sau 4109.3. preferabil în grupe de câte trei cifre alaturate.Sobor . aceste numere pot fi separate. 6. ca si în cazul virgulei. un punct sau în alt mod.4. cum ar fi proiectele ingineresti sau rapoartele financiare.4. Daca punctul.A. este utilizat ca semn de înmultire. considerate de o parte si de alta a semnului zecimal.448 97 2. Însa.243.9731 sau 4 109. pentru gruparea cifrelor. atunci virgula este utilizata ca semn zecimal.U.448 97 2429 sau 2 429 0. Grupele. dar niciodata printr-o virgula.4. în documentele în limba engleza. conform deciziei Consiliului ISO.933 572 8 4109. plasat la semiînaltimea cifrelor.Folosirea simbolurilor si numerelor în documente tehnice Deseori.) 54 A. Însa. 6. Exemplu: 47 243 559 61 769. Înmultirea numerelor Semnul utilizat pentru reprezentarea înmultirii numerelor este × sau un punct plasat la semiînaltimea cifrelor (⋅). Gruparea cifrelor Pentru a se usura citirea numerelor care contin mai multe cifre.973 1 Nota: Practica de folosire a spatiului. Daca în exprimarea numerelor zecimale se utilizeaza punctul. semnul punctului este utilizat în locul virgulei.769.Chiciuc. cazul S.973 1 si nu si nu si nu si nu si nu 47. el trebuie situat în acelasi rând cu cifrele utilizate. utilizata în cazul numerelor de 4 cifre cu exceptia unor cazuri izolate. Aceasta modalitate de grupare nu este.429 0. I. daca punctul este utilizat ca semn zecimal (de exemplu. ar trebui separate printr-un mic spatiu.

ϑ ? ? ? µ ? ? G ? ? ? ? T ? ? ? ? a ß ? d e. ϖ ? s t ? f. I. Exemple: 56 ⋅ 78. ∈ ? ? ?. în documentele ISO. Alfabetul grec În tabelul 18 este prezentata forma exacta a alfabetului grec în ambele forme de scriere: roman (drept) si italic (cursiv). Cu toate acestea.φ ? ? ? 55 A. ∈ ? ? ?.34 s Nota: Înmultirea simbolurilor marimilor (a numerelor sau a marimilor situate în paranteze) poate fi reprezentata prin urmatoarele moduri: a b. a × b. Alfabetul grec alfa beta gama delta epsilon zeta eta teta iota kapa lambda miu ? ? G ? ? ? ? T ? ? ? ? a ß ? d e.4 kg 86 m/s × 21.5.2 92 × 67.SI.Sobor . Ghid de utilizare atunci semnul × este utilizat ca semn de înmultire. ϑ ? ? ? µ niu csi omicron pi ro sigma tau ipsilon fi hi psi omega ? ? ? ? ? S ? ? F ? ? O ? ? ? p. ϖ ? s t ? f. a ⋅ b.Chiciuc. punctul nu este utilizat direct între numere pentru a indica o înmultire. Tabelul 18. φ ? ? ? ? ? ? ? ? S ? ? F ? ? O ? ? ? p. 6.

I.Sobor .Folosirea simbolurilor si numerelor în documente tehnice 56 A.Chiciuc.

la a 17-a Conferinta Generala de Masuri si Greutati – CGPM). cu sectiune circulara neglijabila.012 kg de carbon 12 (C12). Franta. în vid. a 16-a CGPM) Candela este intensitatea luminoasa. rectilinii. a unei surse de lumina care emite o radiatie monocromatica cu frecventa de 540×1012 Hz si care are o intensitate radianta în aceeasi directie de 1/683 watt pe steradian (W/sr). unitate de temperatura termodinamica. ar produce între aceste conductoare o forta de 2 × 10-7 newton pe o lungime de 1 metru. molecule. electroni. Kelvinul (1967. de lungime infinita. Candela (1979. Ghid de utilizare Anexa A: Definitiile unitatilor SI fundamentale si suplimentare Metrul (adoptat în 1983. alte particule sau grupuri specificate de asemenea particule. Metrul este lungimea drumului parcurs de lumina. care pot fi atomi. Când se utilizeaza molul. Secunda (1967.Chiciuc.Sobor 55 . a 14-a CGPM) Molul este cantitatea de substanta a unui sistem care contine atâtea entitati elementare câti atomi sunt în 0. ioni.16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. I. într-un interval de timp 1/299 792 458 dintr-o secunda. a 9-a CGPM) Amperul este intensitatea unui curent electric constant care.SI. Kilogramul (1889. A. a 13-a CGPM) Kelvinul. Prototipul din platina iridiata este pastrat la Sèvres. asezate în vid la distanta de 1 metru unui de altul. a 13-a CGPM) Secunda este durata a 9 192 631 770 perioade ale radiatiei care corespunde tranzitiei între cele doua niveluri hiperfine ale starii fundamentale a atomului de Cesiu 133. este fractiunea 1/273. Molul (1971. trebuie specificate entitatile elementare. a 3-a CGPM ) Kilogramul este egal cu masa prototipului international al kg-ului. Amperul (1948. într-o directie data. mentinut în doua conductoare paralele. 1-a CGPM si 1901.

CIPM).Chiciuc. I. Radianul este unghiul plan cuprins între doua raze care delimiteaza pe un cerc un arc cu lungimea egala cu raza.Sobor . 56 A. de Comitetul International de Masuri si Greutati – CIPM). Steradianul (1980. Steradianul este unghiul solid cu vârful în centrul unei sfere. care delimiteaza pe suprafata sferei o arie egala cu cea a unui patrat având latura egala cu raza sferei.Definitiile unitatilor SI fundamentale si suplimentare Radian (1980.

A. pound.0936 (m) 0. secunda) duc la necesitatea transformarii unitatilor SI în unitati ale altor sisteme si invers.) si unitati britanice apartinând sistemului FPS (foot.25 6080 2025.8684 1 Metru 1 39. Din aceste cauze consideram utile tabelele prezentate mai jos în care s-au inclus unitatile de masura din alte sisteme mai frecvent utilizate. B1: Unitati de lungime Lungimea Metru (m) Inch (in) Foot (ft) Yard (yd) Furlong Mila (fr) (mi) 1 8 9.1085 0.168 660 220 fr) 5280 1760 Mila (mi) 1609. e-comertul.344 Mila 1853.4 maritima S. eeducatia.3701 3.1515 Mila marit. cal – putere. Cu regret. hectar.SI. adesea.0833 0.3048 12 1 0. Ghid de utilizare Anexa B: Tabele de transformare a unitatilor de masura Existenta mai multor sisteme de unitati de masura si faptul ca la ora actuala înca se utilizeaza destul de frecvent unitatile tolerate (ca exemple pot servi: tur/min. contine unitati de masura nationale care difera de unitatile SI. Globalizarea si efectele ei: e-economia. mm a coloanei de mercur. 57 .0277 Inch (in) 0. internetul – au condus la un schimb colosal de informatii.3333 Foot (ft) 36 3 1 Yard (yd) 0.2808 1.U.0254 1 0.9144 Furlong 201. ar. informatia cu caracter tehnic si comercial lansata din tarile anglofone.2121 0.125 1 1. etc. Metodele generale de conversie a valorilor numerice dintrun sistem de unitati de masura în altul sunt stabilite în Sistemul National de Metrologie. 0.

8361 4046.8327 1 34.469 -2 hectar 10 10-2 1 0.59 11959.785 4.0238 0.A. UK 0. UK 264.87 ar 10 1 102 40. SUA 6.25 0.201 42 220 0.) 2 m2 1 102 104 6.2199 0.7636 1076.Tabele de transformare a unitatilor de masura B2: Unitati de arie Aria m ar (a) hectar (ha) in2 (sq.125 0. SUA Galon.4516 10-4 9.9 0.1959 119.568 1. foot) yd2 (sq.5 1 4 - Galon.471 1 B3: Unitati de volum Volum m Litru (l) Pinta Quarta (UK) Galon (S.136 3.111 1 4840 acri 2.2898 0.U.7598 1 2 8 - Quarta.) 58 3 m3 1 10-3 0.29 10-2 0.A.U.546 158.8799 0.inch) ft2 (sq.0286 1 .yard) Acri (S.A.9714 Baril.36 1 9 43560 yd2 1.4047 -4 in2 1550 1 144 1296 - ft2 10.U.2 1 1.98 3 Pinta 1.) Galon (UK) Baril petrol (S.159 Litru (l) 10 1 0.

1325 ×104 133.50064 ×10-3 0. at cm 2 1.98066 1 735. mm H2O Kg forta pe cm2.559 1.80665 ×10-5 0.322 105 Kgf .10197 1 104 1.073556 Bar Pascal Kg forta pe m2. (1 mm Hg) Bar 10-5 9.5951 1.33322 ×10-3 1 59 . 1 mm Hg 7. atmosfera tehnica (at) Atmosfera fizica (atm) Torr.SI.5951 ×10-4 1.80665 ×104 10.03323 ×104 13.967841 Torr. Pa m2 1 9.03323 13.01972 ×104 Kgf .064 1. mm m2 H2O 0. Ghid de utilizare B4: Unitati de presiune Presiuni N .01972 1 1.98692 ×10-5 9.01972 ×10-5 10-4 Atm 0.80665 9.98692 760 1 750.01325 1.31579 ×10-3 0.67837 ×10-5 0.

5 745.15074 32150.7 746 CP 1.80655 - kgf 0.11035 ×10-2 W 1 735.06857 oz 32.341 × 10 745. masa Newton (N) Kilogram forta (kgf) Kilogram masa (kg) Tona (t) Pound UK (lb) Uncie (metale pretioase) (oz) B6: Unitati de putere Putere Watt = J/s Cal putere imternational (CP) Horsepower (UK) (hp) Cal putere electric 60 N 1 9.20462 2204.0142 -3 hp 1.9996 1 .0004 -3 CP electric 1.34 × 10-3 746 0.7 1 1.Tabele de transformare a unitatilor de masura B5: Unitati de forta si masa Forta.53592 ×10-4 -3 lb 2.0138 1.36 × 10 1 1.10197 1 - kg 1 10 3 t 10 1 4.53592 ×10 -1 3.74 14.58333 1 4.6225 1 0.

5 × 106 kcal = 12.163 MWh 1 tona combustibil conventional (t.= 10.c.0 Gcal 1 tona echivalent petrol (tep) =1.163 × 103 kWh = 1.SI.c.8 × 10-6 859.1414 MWh = 7.163 × 10-3 293 × 10-6 kcal 238.) = 7 × 106 kcal = 8.21 MWh = 10.27778 × 10-6 1 1.5 Gcal 61 .21 × 103 kWh = = 12.1414 × 103 kWh = = 8.6 × 106 4.969 1 1 Gcal = 109 cal = 106 kcal = 1.c.252 Btu 948 × 10-6 3413 3. caldura) Joule = W ⋅ s Kilowattora (kWh) Kilocalorie (kcal) British thermal unit (Btu) J 1 3.8 1 0.1868 × 103 1055 kWh 0.c. Ghid de utilizare B7: Unitati de energie Energie (lucrul mecanic.5 t.

metru (m) .. Numerele (coeficientii de conversie) sunt urmate de litera E. spre exemplu...15 mile în metri vom proceda conform exemplului: l = 3. 62 ... coeficientii de conversie a diverselor unitati de masura (mai rar utilizate).... 1. 25 în paranteze rotunde va fi notat simbolul unitatii.054 582 09 6.458 209 E–02 6....... având maximum 6 cifre zecimale.344 m (exact) 1 in3 = 0.. preponderent din afara SI si care nu sunt permise de a fi utilizate..... l = 3..123 În unele cazuri coeficientul de conversie va fi reprezentat cu caractere aldine (bold) – acest lucru va însemna ca coeficientul are o valoare exacta..Tabele de transformare a unitatilor de masura În continuare vor fi prezentati.987 123 E+03 care reprezinta care reprezinta 5.. 1...638 706 E-05 care reprezinta: 1 mi = 1 609....987 123 × 103 = 6987. Exemple: 5. în continuarea si completarea tabelelor B1÷B6.....609 344 E+03 inch la cub (in 3) .. în unitati SI sau derivate ale acestora... va fi prezentata denumirea unitatii în limba engleza. Pentru a exemplifica modalitatea de interpretare a tabelelor ce contin coeficientii de conversie a unitatilor de masura vom prezenta doua exemple: Conversie din în de înmultit cu 24 25 mila [mile] (mi) ...15 mi × 1 609..069 4336 km..... Unitatile sunt grupate functie de marimea pe care o reprezinta..metru cub (m3) . în paranteze patrate.. în celelalte cazuri valoarea sa va fi rotunjita pâna la maxim 6 cifre dupa virgula... Coeficientii de conversie sunt cuprinsi între valorile 1 si 10. care reprezinta exponentul (produsul la 10) si poate avea puteri atât pozitive cât si negative.4336 m sau o putem converti în kilometri: 5...344 m/mi = 5069...458 209 × 10-2 = 0.000 016 387 06 m3 Pentru a converti distanta de.. 24 în cazurile când va fi necesar.

........................6 gauss (Gs........................ joule (J) ........................................................................................... Ghid de utilizare Conversie din în de înmultit cu B7: Electricitate si Magnetism amper ora (A ⋅ h) ..................................................................... 4. G)............... joule (J) .......................................184 unitate termica britanicaIT (BtuIT ) 28 .055 056 E+03 E-04 E-08 E+00 E+01 E+00 E+00 E+00 E-19 E-07 E+10 E+09 E+03 26 27 TNT – trinitrotoluene (trotil) valoare definita................................1......... joule (J) ...............................0 mho ....9304 tona de TNT26 (echivalent energetic) 27...........................................................................602 177 erg (erg) .. 4...............................1..............7.....................................................................................................1868 calorie th (calth) ...3..... coulomb (C).......1.......................1.......................190 02 calorie IT (calIT ) ........................... 4....................... joule (J) ................................................................................................... amper pe metru (A/m) ......................................... joule (J) .............184 electronvolt (eV) ................................................................. joule (J) .......................................................................................................957 747 B8: Energie calorie (medie) .0 maxwell (Mx) .... joule (J) ....................1.......... 4...................................................................1.....0 oersted (Oe).... 2. weber (T) ....... nemasurabila 63 ..........0 tona combustibil conventional (tcc) ......................... siemens (S) .................................................................... tesla (T) ..................SI................. joule (J) .........

................1............................................184 J 29 factorul...........................................0 nox ..................... lux (lx) ................................................... lux (lx) ........................................................................ calth=4.................................. calIT =4................................................................1....................183 099 lumen pe foot patrat (lm/ft2) ............ conform Tabelului International................................. candela pe metru patrat (cd/m2) ..................................550 003 flame ..... Astfel.076 391 lumen pe metru patrat (lm/m2) ........................ 1956) a fost definita valoarea unei calorii...... Similar notatia “th” reprezinta unitatile bazate pe valoarea exacta a caloriei termochimice..................................................1.......1...............1..........1.......................426 259 lambert 29 .... unde valoarea Btu termochimica se va baza pe valoarea caloriei termochimice............................. lux (lx) ...........0 stilb (sb) .....0 metru candela ..............................................................055 852 62 J................ candela pe metru patrat (cd/m2) ........ candela pe metru patrat (cd/m2) ... lux (lx) ..3................... lux (lx) ............ lux (lx) ....................0 E+03 E+01 E+01 E+00 E+03 E+01 E+00 E+00 E-03 E+04 E+04 la a V-a Conferinta Internationala privind Proprietatile Aburilor (London. exact...076 391 foot lambert ................... notatia “IT” va reprezenta unitatea conform Tabelului International.....1868 J si astfel BtuIT [British thermal unitIT ] are o valoare exacta de 1 055..........3.................... de conversie este 104/π 64 28 ....................1...4......305 564 foot candela .....................................................................0 phot (ph) ........ candela pe metru patrat (cd/m2) .................1..... lux (lx) .......Tabele de transformare a unitatilor de masura Conversie din în de înmultit cu B9: Iluminare candela pe inch patrat (cd/in2) ..................................................

............ kilogram (kg) ......638 050 slug (slug) ........ rusesc ..1.....1............. 7..... becquerel (Bq) .....................495 979 B11: Masa pud .0 rem (rem) .......................0 B12: Radiologie – Roentgenologie curie (Ci) ..................... 2..........................................................1...703 E-10 E+15 E-01 E+11 E+01 E+01 E-02 E-02 E+02 E+10 E-10 E-02 E-02 E-02 E-05 65 ....... kilogram (kg) .............. curie (Ci) .... curie (Ci) ..................................................................................112 unitate astronomica (au) .......1........................7 eman (E) ................................................................................................................................................................................................................... coulomb pe kilogram (C/kg) ............................................................................................................. metru (m) ...................3......................................460 528 arsin..9..........0 rad (valoare absoluta) (rad) ....1.......... kilogram (kg) ............ sievert (Sv) ...........459 390 uncie (metale pretioase............................................1....................... metru (m) .........SI................. gray (Gy) .2............................... farmaceutica) (oz) ........................0 roentgen (R) .................................................834 952 chintal.........................................................2......................................................................................................................1.......................58 rutherford ...110 348 uncie UK [ounce] (oz) .............1.................................. metru (m) ............................................. kilogram (kg) .......... kilogram (kg) ...................................................0 an-lumina (al) ..........................................................................3........... Ghid de utilizare Conversie din în de înmultit cu B10: Lungime ängström (Ä) .......................................... metru (m) .......................................

.............................. grade Celsius (°C) .................................................. secunde (s) .......... t(°C) = T(K) – 273......................... t(°C) = [t(°F) –32]/1..........8 kelvin (K)....... 3............................................... grade Celsius (°C) ...T(K) = t(°C) + 273.....................3............ kelvin (K) .64 zi siderala ..........155 815 an tropical .......8 grade Réaumur (°R) ........... radian (rad) ..................... secunde (s) ............................................15 B14: Timp an (365 de zile) ............908 882 66 E+07 E+07 E+07 E+04 E+03 E-01 E+04 E+04 E-02 E-04 ...................................8..................................... grade Celsius (°C) ................................................................................................................. secunde (s) ..................................8................................................................... grade Celsius (°C) ...........................155 693 ora (h) .................................. t(°C) = T (°R) ⋅ 0...............972 696 zi (d) ......................67]/1................................... kelvin (K) .......... secunde (s) .................................2.................................................616 409 B15: Unghi grad (°) ...........................................................) grade Fahrenheit (°F) ...............................................................................................745 329 minute (′) ..... T(K) = [t(°F) +459.............................Tabele de transformare a unitatilor de masura Conversie din în de înmultit cu B13: Temperatura grade Celsius (°C) .........8 grade Fahrenheit (°F) .......1536 an sideral ...15 grade centigrade .................. secunde (s) ........................... radian (rad) ...................6 ora siderala .3........................................... T(K) = t(°Rank) /1.................................................................................................. secunde (s) .......................................................9........... secunde (s) ....... centig...........1.........3..8 grade Rankine (°Rank) ..........................................t(°C) = t(grad..................................................................3............................................. kelvin (K) ................................................590 170 secunda siderala ..................... secunde (s) .....

.........................................6.....3................. metru pe secunda (m/s)....................029 210 B17: Viteza foot pe ora (ft/h) .......529 45 pica (1/6 in)...............283 185 E+00 secunde (″) ......................................2.......1....... 4..144 inch pe secunda (in/s) ............ milimetru (mm).......................................... 2....................................................609 344 mila pe ora (mi/h) ......... milimetru (mm)...........514 598 punct tipografic [point] (computator) (1/72 in) (pt)............. metru pe secunda (m/s).................................................3.................................................................. metru pe secunda (m/s)...........5..................................... 9................................................................3...466 667 foot pe secunda (ft/s) .................... Ghid de utilizare Conversie din în de înmultit cu rotatie [revolution] (rev) .................................... milimetru (mm).....................................................4.............. metru pe secunda (m/s). metru pe secunda (m/s).............848 137 E-06 B16: Unitati Tipografice inch tipografic ......8...........................................................................................513 125 punct tipografic (printer) (pt) .................. milimetru (mm)..... metru pe secunda (m/s)...................233 333 punct PostScript (pt) ................SI............................. metru pe secunda (m/s).....048 iard pe secunda (yd/s)........1................. radian (rad) ......609 344 E+01 E+00 E-01 E-01 E-01 E+00 E-05 E-01 E-01 E-02 E-01 E-01 E+00 E-01 E+03 67 .........4. milimetru (mm)..4704 mila pe secunda (mi/s). 2.54 kilometru pe ora (km/h)...................................144 444 mila pe ora (mi/h) ........................................................................ 3..................... milimetru (mm)... metru pe secunda (m/s)................................................................527 778 rod (în baza foot-ului SUA) (rd)....................................................................................... radian (rad) ................77 778 knot (mila nautica pe ora) ........................ kilometru pe ora (km/h) .................5..................

Interdependenta unitatilor SI Anexa C: Interdependenta unitatilor SI m rad sr m3 m2 Pa kg kg/m3 N J m/s m/s2 W s Bq Sv Hz Gy H A C °C Wb F Ω T V K S mol mol/m3 kat mol/kg cd lm lx cd/m2 68 .

1767(16) × 10-8 1.626 068 76(52) × 10-34 4.135 667 27(16) × 10-15 2.854 187 817…× 10-12 9.5 × 10-4 7.5 × 10-4 69 .566 370 614… × 10-7 8. Ghid de utilizare Anexa D: Constante fizice fundamentale D1: Constante universale Marime viteza de propagare a luminii în vid permiabilitatea magnetica a vidului permiabilitatea electrica a vidului.3906(40) × 10-35 m/s N ⋅ A-2 F/m m/s2 Ω m3/(kg ⋅ s2) J⋅s eV ⋅ s kg m s exact exact exact exact exact 1. (hc/G)1/2 lungimea Planck.5 × 10-4 7.5 × 10-3 7.SI. µ0 ⋅ c constanta gravitationala (Newtoniana) constanta Planck în eV ⋅ s masa Planck. h/mPc = (h G/c3)1/2 timpul Planck.9 × 10-8 7.6732 × 10-11 6. lP/c = (h G/c5)1/2 Simbol Valoare Unitate Incertitudinea Student relativa.730 313 461… 6.8 × 10-8 3.6160(12) × 10-35 5. ur c. 1/µ0 ⋅ c2 acceleratia gravitationala la 45° la nivelul marii impedanta caracteristica a vidului. c0 µ0 ε0 gn Z0 G h mP lP tP 299 792 458 4π × 10-7 = = 12.806 65 376.

Constante fizice fundamentale D2: Constante elctromagnetice Marime sarcina electrica flux magnetic cuantic.0 × 10-8 1. h/2e conductanta cuantica.807 572(95) 927. eh/2mP în eV/T 3. h/e2 = µ0c/2α magnetonul Bohr.3 × 10-9 4.996 246 24(56) × 109 46.748 091 696(28) × 10-5 483 597. eh/2me în eV/T Simbol Valoare 1.7 × 10-9 4.6 × 10-9 4.0 × 10-8 4.542 623 66(10) × 10-2 3.417 989 491(95) × 1014 2.0 × 10-8 7.9 × 10-8 3.671 7131(12) 5.602 176 462(63) × 10-19 2.622 593 96(31) 2.7 × 10-9 3.9 × 10-8 3.067 833 636(81) × 10-15 7.7 × 10-6 70 .658 2638(64) × 10-4 Unitate C A/J Wb S Hz/V Ω J/T eV/T Hz/T m-1 ⋅ T -1 K/T J/T eV/T MHz/T m-1 ⋅ T -1 K/T Incertitudinea Student relativa. 2e2/h constanta Josephson.686 4521(19) 0.0 × 10-8 1.152 451 238(24) × 10-8 7.400 899(37) × 10-26 5.0 × 10-8 4.9 × 10-8 3.0 × 10-8 7.050 783 17(20) × 10-27 3. ur e e/h Φ0 G0 KJ RK µB µB/h µB/hc µB/k µN µN/h µN/hc µN/k magnetonul nuclear.7 × 10-6 4. 2e/h constanta von Klitzing.788 381 749(43) × 10-5 13.9 × 10-8 3.898(19) × 109 25 812.

6 × 10-9 7. mu = [m(12C)]/12 = 1 u = = 10-3 kg ⋅ mol-1/NA echivalentul energetic în MeV constanta Faraday.380 6503(24) × 10-23 8.SI. R/NA în eV/K NA mu mu c 2 F NA ⋅ h NA ⋅ h⋅c R k k/h k/hc c1 c2 6.617 342(15) × 10-5 2.7 × 10-6 1. NA ⋅ e constanta molara Planck constanta molara a gazului constanta Boltzman.494 013(37) 96 485.9 × 10-8 7.7 × 10-6 7.3415(39) 3.660 538 73(13) × 10-27 1. Ghid de utilizare D3: Constante fizico-chimice Marime 1 Simbol 2 Valoare 3 Unitate 4 23 Incertitudinea Student relativa.119 626 564 92(91) × 10-10 8. h ⋅ c/k .7 × 10-6 71 1.314 472(15) 1. ur 5 constanta Avogadro unitatea masei atomice.0 × 10-8 7.741 771 07(29) × 10-16 1.7 × 10-6 1.022 141 99(47) × 10 1/mol kg J MeV C/mol (J ⋅ s)/mol (J ⋅ m)/mol J/(mol ⋅ K) J/K eV/K Hz/K 1/(m ⋅ K) W ⋅ m2 m⋅K 7.503 56(12) 3.7 × 10-6 1.492 417 78(12) × 10-10 931.6 × 10-9 1.083 6644(36) × 1010 69.7 × 10-6 1.990 312 689(30) × 10-10 0.438 7752(25) × 10-2 prima constanta de radiatie.9 × 10-8 4.0 × 10-8 4.9 × 10-8 7. 2π ⋅ h ⋅ c2 a doua constanta de radiatie.8 × 10-8 1.

0 × 10-6 1. RT/p T = 273.413 996(39) × 10-3 2. p0 = 100 kPa constanta Stefan-Boltzmann π 2 60 ⋅ k 4 h 3 ⋅ c 2 constanta Wien.7 × 10-6 7.164 8678(44) σ b 5. p0 = 100 kPa T1 = 1 K.710 981(40) × 10-3 m3/mol m-3 m3/mol 1.897 7686(51) × 10-3 W/(m2 ⋅ K4) m⋅K 3.965 114 231… ( ) 72 .7 × 10-6 1.7 × 10-6 1. NA/Vm T = 273.7 × 10-6 T1 = 1 K. p = 101.686 7775(47) × 1025 22.8 × 10-6 3.Constante fizice fundamentale 1 2 3 4 5 volumul molar al gazului ideal.670 400(40) × 10-8 2. p = 100 kPa constanta Sackur-Tetrode (constanta entropiei absolute) 3/ 2 5 + ln (2πm u kT1 h 2 ) kT1 p0 2 Vm n0 Vm 22.325 kPa constanta Loschmidt.15 K.151 7048(44) – 1. b=λmax ⋅ T = c2/4.7 × 10-6 [ ] S0/R – 1.15 K.

568 549(83) 0.6 × 10-12 3.9 × 10-8 7.343 583 09(26) × 10-27 5. e2/(4π ⋅ ε 0 ⋅ a0) = α2 ⋅ me ⋅ c2 masa electronului masa protonului masa neutronului masa deuteronului masa helionului α R8 a0 Eh me mp mn md mh 7.9 × 10-8 73 .359 743 81(34) × 10-18 9.9 × 10-8 7.9 × 10-8 7.672 621 58(13) × 10-27 1.529 177 2083(19) × 10-10 4.9 × 10-8 7.SI.7 × 10-9 m-1 m J kg kg kg kg kg 7.297 352533(27) × 10-3 10 973 731. e2/(4π ⋅ ∈0 ⋅ h ⋅ c) constanta Rydberg.8 × 10-8 7. ur 5 constanta structurii fine. α/(4π ⋅ R∝) energia Hartree.674 927 16(13) × 10-27 3.7 × 10-9 7. (α2 ⋅ me ⋅ c)/2h raza Borh.006 411 74(39) × 10-27 3. Ghid de utilizare D4: Constante atomice si nucleare Marime 1 Simbol 2 Valoare 3 Unitate 4 Incertitudinea Student relativa.109 381 88(72) × 10-31 1.

Organizatia Internationala de Standardizare. 1995.S. Sèvres. Elvetia. 1991.. [3] ISO 1000:1992. U. Partea 0: Principii generale Partea 1: Spatiu si timp Partea 2: Fenomene periodice si conexe Partea 3: Mecanica Partea 4: Caldura Partea 5: Electricitate si magnetism Partea 6: Lumina si radiatii electromagnetice conexe Partea 7: Acustica Partea 8: Chimie fizica si fizica moleculara Partea 9: Fizica atomica si nucleara Partea 10: Reactii nucleare si radiatii ionizante Partea 11: Semne si simboluri matematice cu utilizare în stiintele fizice si în tehnica Partea 12: Numere caracteristice Partea 13: Fizica starii solide [5] Guide for the Use of the International System of Units. [4] Standardele ISO 31:1992 componente ale familiei Marimi si Unitati. [2] Le Système International d’Unités. Geneva. Taylor. Organizatia Internationala de Standardizare.S. France. Bureau International des Poids et Mesures. Taylor. Geneva. Elvetia. 1992. National Institute of Standards and Technology.. 1991. National Institute of Standards and Technology. Barry N. B. U. N.Bibliografie Bibliografie [1] Interpretation of the SI for the United States and Metric Conversion Policy for Federal Agencies. 74 . 1992. Unitati SI si recomandari pentru utilizarea multiplilor si submultiplilor lor zecimali precum si a altor unitati.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful