You are on page 1of 16

Anul II, nr.

23
decembrie 2008
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Din cuprins
Invitaþie de Revelion
Lumina din peºterã
- adevãrata bucurie a Crãciunului -
Anul acesta am vãzut oferte
foarte atractive pentru a petrece
noaptea de Revelion. Ofertelor
de pe piaþã li se mai adaugã una,
aproape deloc mediatizatã.
(pag. 8)
„Crãciunul începe cu
adevãrat
în inimile noastre!“
Crãciunul reprezintã o pro-
vocare pentru creºtinul zilelor
noastre. Un interviu cu pãrintele
diacon Claudiu Pãun. (pag. 5)

Planningul familial
sau lupta
contra vieþii nenãscute
Metodele contraceptive ri-
dicã probleme serioase atunci
când sunt evaluate din perspec-
tiva Revelaþiei ºi a sensului vie-
þii umane, sau chiar din per-
spectiva consecinþelor reale.
(pag. 11)
Toamna, anotimpul
pelerinajelor
la Pãrintele Arsenie
În jurul datei de pomenire,
28 noiembrie, se înmulþesc pe-
lerinajele la Prislop. (pag. 13)
În aceastã economie de piaþã a sãrbãtorilor
Masa de Crãciun tarabele sunt pline de oferte generoase. Toþi co-
mercianþii încearcã sã ne facã sã credem cã ei,
Rubrica „Cu Dumnezeu în doar ei pot sã ne ofere acum „licoarea“ bucuriei ºi
casã“ vã oferã reþete speciale a fericirii. În aceastã mare piaþã a sãrbãtorilor, la
de Crãciun, cu menþiunea cã o tarabã modestã, Dumnezeu îºi aºteaptã clienþii
cel mai important oaspete la pentru a le oferi gratuit singurul dar pe care l-a
aceastã masã este chiar Dum- pregãtit acum pentru noi toþi cei care vrem sã-L
primim. Adevãrata bucurie a Crãciunului. (pag. 4)
nezeu. (pag. 15)

CMYK
2 Mesaje de sãrbãtori
„Sãrbãtorim cu toþii Naºterea dupã trup a Fiului Unul „Naºterea Pruncului divin în peº-
Nãscut al lui Dumnezeu, care vine din nou, ca în fiecare tera Betleemului împlineºte în lume
an, în casele, în bisericile ºi sufletele noastre, revãrsând Taina Întrupãrii, a înomenirii Fiului
pretutindeni lumina, pacea ºi binecuvântarea ei dum- lui Dumnezeu, din iubire, pentru a
nezeiascã. Minune mare s-a sãvârºit în noaptea de tainã în mântui lumea. Ca pregãtire a lucrãrii
peºtera de lângã Betleemul Iudeii: Fecioara Preacuratã þine izbãvitoare a neamului omenesc,
în braþe ºi culcã în ieslea umilã un Prunc dumnezeiesc - pe Crãciunul ne aduce darul cunoaºterii
Fiul Cel veºnic al Tatãlui, Dumnezeu adevãrat din Dumnezeu lui Dumnezeu, pentru cã a rãsãrit oame-
adevãrat, nãscut mai înainte de veci, luminã din luminã, aºteptarea patri- nilor „lumina cunoºtinþei“, prin care putem redes-
arhilor ºi a proorocilor ºi nãdejdea de izbãvire din suspinul pãcatelor a coperi sensul ºi rostul vieþii ca dar dumnezeiesc. De
întregului neam omenesc. Magii de la Rãsãrit cu steaua cãlãtoresc ºi se aceea, împreunã cu glasul întregii Creaþii, toþi creº-
închinã Pruncului dumnezeiesc împreunã cu smeriþii pãstori. Lor li se alã- tinii iubitori ºi doritori de Dumnezeu sunt datori sã
turã îngerii din ceruri care aduc de sus solia cereascã: „Mãrire întru cei de poarte în sufletele ºi pe buzele lor chemarea sfântã
sus lui Dumnezeu, ºi pe pãmânt pace, între oameni bunãvoire“. a acestei zile: Hristos se naºte, mãriþi-L! Hristos din
Urãm din toatã inima tuturor credincioºilor noºtri, realizatorilor ºi citi- ceruri, întâmpinaþi-L!
torilor acestei frumoase publicaþii a Protopopiatului Fãgãraº, ca Sfintele Bunul Dumnezeu sã Vã rânduiascã tuturor Sãr-
Sãrbãtori ale Naºterii Domnului, împreunã cu cele urmãtoare ale Anului bãtori Fericite ºi un An Nou cu pace ºi binecuvântare!“
Nou ºi Bobotezei, sã le petreceþi cu sãnãtate † Andrei Fãgãrãºeanul
ºi cu bucurie, învredniciþi de Dumnezeu sã le Episcop Vicar al
ajungeþi încã întru mulþi ºi fericiþi ani!“ Arhiepiscopiei Sibiului
† Dr. Laurenþiu Streza
„Dincolo de vacarmul lumii
Arhiepiscopul Sibiului ºi
din ce în ce mai asaltate de
Mitropolitul Ardealului
lipsa timpului, veºnicia se
„Celor ce trudesc la paginile coboarã la noi. Peºtera strã-
acestei reviste, unice în felul inã ºi rece a inimilor noastre
sãu pentru Þara Fãgãraºului, este luminatã de cãldura cre-
le doresc multã putere de dinþei cã Mesia cel vestit de
muncã în misiunea nobilã pe prooroci se naºte din Fecioara
care o îndeplinesc de aproape Maria, în Betleem. La Naºterea Domnului
doi ani. Noi românii avem participã întreg cosmosul vãzut ºi nevãzut.
nevoie de repere morale în viaþã, Cerul ne dãruieºte steaua, îngerii cântarea,
iar revista „Apostolat în Þara Fãgãraºului“ magii aduc darurile, pãmântul oferã peºtera,
este ea însãºi un model. Cei ce se bucurã de iar dintre noi, oamenii, s-a ridicat prin
esenþa acestor rânduri sunt bunii creºtini ai vieþuire aleasã Fecioara Maria.
acestui petic de pãmânt, dar nu numai, Omul zilelor noastre doreºte satis-
pentru cã prin intermediul internetului ele „Tuturor preoþilor din Þara Fãgã- facþie imediatã, uitând cã orice bucurie,
ajung ºi la românii de peste hotare. Tu- raºului le dorim pãstorire rodnicã, cu har pentru a fi durabilã, trebuie sã împle-
turor le doresc mulþi ani, iar celor ce scriu ºi înþelepciune de la Dumnezeu, iar dum- teascã în ea „cerul ºi pãmântul“. Atunci
rãbdare ºi perseverenþã. neavoastrã, cititorilor noºtri, vã dorim ca ne vom întâlni cu acea bucurie în veº-
Aº vrea sã am puterea sã dau fãgã- Naºterea Domnului sã vã fie de folos ºi sã nicie. Se cuvine aºadar ca Sãrbãtoarea
rãºenilor bucurie ºi liniºte. Dar pentru cã vã umple sufletele de Bucuria Domnului, Crãciunului sã fie una autentic creºtinã.
puterile omului sunt limitate, mã rog lui iar Noul An sã vã aducã gânduri lumi- În acest sens sã urmãm îndemnul de a ne
Dumnezeu sã mângâie þinutul Fãgãraºului nate, o inimã curatã, cu spor în viaþã ºi ruga unii pentru alþii, de a-i ajuta pe cei
cu privirea Sa ºi sã îi þinã pe oameni sãnã- credinþã! care au nevoie de noi. Sã aºezãm la
toºi. Aº dori ca bucuria Naºterii lui Iisus sã Sperãm ca acest al treilea an de când masa bunãtãþilor, la loc de frunte, vir-
se reverse asupra Þãrii Fãgãraºului iar anul publicaþia „Apostolat în Þara Fãgãraºu- tuþi precum blândeþea, rãbdarea, ier-
2009 sã ne gãseascã pe toþi sãnãtoºi, opti- lui“ ne-a adus mai aproape unii de alþii sã tarea, postul ºi milostenia. Sã curãþim
miºti ºi încrezãtori în zile liniºtite. Am spe- ne apropie ºi mai mult, unii de alþii ºi peºtera cea rece a inimii prin Spove-
ranþa cã 2008 se va duce cu tot cu cele rele împreunã de Dumnezeu. Aºteptãm gân- danie ºi s-o încãlzim prin Împãrtãºirea
ºi cã în noul an vom fi mai aproape unii de durile ºi sugestiile dumneavoastrã pe cu Hristos.
alþii. Va trebui sã gãsim înþelepciunea adresa redacþiei, pentru a ne spune ce vã Cu ocazia Naºterii Domnului ºi a A-
necesarã pentru a ne bucura de ceea ce ne place, ce lipseºte, ce aþi dori sã gãsiþi în nului Nou urãm tuturor credincioºilor ºi
dã Dumnezeu. Dacã Dumnezeu ne dã sã- paginile revistei, dar ºi sã ne împãrtãºiþi preoþilor din Þara Fãgãraºului, cititorilor
nãtate, consider cã ne-a dat totul. tuturor din bucuriile sau încercãrile vieþii revistei noastre din toatã þara ºi chiar ºi de
Mulþi ani tuturor fãgãrãºenilor!“ dumneavoastrã de creºtini. peste hotare mulþi ani cu sãnãtate, spre
Constantin Sorin Mãnduc, Dumnezeu sã vã binecuvânteze!“ împlinirea celor de folos!
Primarul Fãgãraºului Colectivul de redacþie Pr. Protopop Ioan Ciocan
Eveniment 3
Arhiepiscopia Sibiu-
Sfântul Apostol Andrei, lui, îndemnând pe credin-
prilej de mare sãrbãtoare la Berivoi cioºi la o lecturã plãcutã ºi
folositoare.
Ziua de duminicã, 30 noiembrie, a fost slujbele oficiate încununate de Sfân- A luat apoi cuvântul
prilej de mare sãrbãtoare pentru întreaga ta Liturghie. Rãspunsurile la stranã pãrintele protopop Ioan
suflare creºtineascã din þara noastrã. au fost date de corul din ªinca Nouã Ciocan, subliniind fru-
Sãrbãtoarea Sfântului Apostol Andrei (foto), condus de profesorul Gheor- museþea sãrbãtorii, a mã-
revendicã neamului nostru românesc fap- ghe Malene, format din credincioºi nãstirii de la Berivoi ºi a
tul cã s-a nãscut creºtin dintru începuturile îmbrãcaþi în portul felicitat pe pãrintele stareþ
plãmãdirii sale. tradiþional româ- Iosif pentru strãdaniile
La noi, în Þara Fãgãraºului, centrul prãz- nesc, în frunte cu pri- aduse în slujba acestui loc
nuirii a fost mãnãstirea de la Berivoi, care marul lor, domnul sfânt.
a reunit 16 preoþi, dar ºi în jur de o mie de Dumitru Flucuº. Pãrintele stareþ, proto-
credincioºi, adunaþi aici de Sfântul Andrei, Pãrintele exarh singhelul Iosif Toma a mul-
ocrotitorul bisericii mari a mãnãstirii. a subliniat impor- þumit tuturor ostenitorilor,
Participarea multor preoþi din împre- tanþa sãrbãtorii, a înmânând împreunã cu pã-
jurimi, având în fruntea soborului pe pã- îndemnat la o viaþã rintele exarh o diplomã de
rintele arhimandrit Visarion Joantã, exar- creºtinã autenticã ºi ctitor arhitectului care a con-
hul mãnãstirilor din Arhiepiscopia noas- a transmis binecuvântarea Înalt Prea tribuit la ridicarea lãcaºului. „Mulþumim
trã, precum ºi pe pãrintele Ioan Ciocan - Sfinþiei Sale Dr. Laurenþiu Streza, Mitro- tuturor binefãcãtorilor ºi ostenitorilor pen-
protopopul Fãgãraºului, a însufleþit inimi- politul Ardealului. De asemenea, a pre- tru efortul depus ºi îi rugãm sã ne rãmânã
le bunilor credincioºi care au participat la zentat albumul închinat mãnãstirilor din apropiaþi în continuare, ºi noi obligându-ne
a rãmâne lângã dânºii“, ne-a spus pãrintele
„Pe sfântul Ierarh Nectarie, l-am cinstit stareþ. De asemenea, a transmis în numele
tuturor credincioºilor ºi preoþilor din Þara
minuni de când
cei credincioºi!“ Sfântul Nectarie
Fãgãraºului urãri de „La mulþi ani“ cu
sãnãtate Prea Sfinþiei Sale Andrei Fãgã-
9 noiembrie 2008. Într-o a îngãduit ca o rãºeanul - episcopul nostru vicar.
splendidã zi de toamnã târzie, e pãrticicã din sfin- Dupã Sfânta Liturghie s-a oficiat sluj-
adevãrat - cam friguroasã, l-am cin- tele sale moaºte ba parastasului pentru ctitori ºi pentru
stit pe Sfântul Ierarh Nectarie aºa sã fie izvor de Andrei ªaguna, vrednicul de pomenire
cum se cuvine la schitul de la ªin- binecuvântare în mitropolit al Ardealului. Mulþimea mare
ca Veche, al cãrui paraclis adã- acest loc, Pãrin- de credincioºi cu prapori ºi steaguri în
posteºte o pãrticicã din sfintele tele Stareþ Matei mânã au ocolit mãnãstirea, alãturi de preo-
sale moaºte. Un sobor de preoþi în frunte a început activitatea de culegere ºi þii participanþi.
cu Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul, E- transpunere în scris a mãrturiilor minu- Ziua praznicului de la mãnãstirea
piscop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a nilor care au fost sãvârºite asupra celor Berivoi s-a încheiat cu o aleasã agapã
început frumoasa slujbã a hramului încã care au venit sã se închine cu dragoste la creºtineascã, iar colindele au rãsunat pen-
din seara precedentã, când a fost sãvârºitã sfintele moaºte ale îndrãgitului ierarh. tru mult timp în toate glasurile ºi inimile
slujba de priveghere (Vecernia, Litia ºi U- Pr. Marius Corlean de români. Pr. Cãtãlin Teulea
trenia). La sfârºitul Litiei, a fost oficiatã rân-
credincioºi atât din sat cât ºi din
duiala rasoforiei, în care fratele Iulian, vie-
þuitor al schitului, a fost tuns rasofor, cu
A trecut la Domnul împrejurimi. Cu acest prilej,
numele marelui sfânt pe care l-am prãz- Dupã o suferinþã de aproape trei luni, Pãrintele Profesor Ioan Glãjar
în data de 23 noiembrie s-a stins din de la Ucea de Jos a transmis
nuit: Nectarie.
viaþã doamna preoteasã Maria Albã- condoleanþe familiei îndure-
A douã zi, sãrbãtoarea a continuat cu rate din partea conducerii
ceanu, soþia pãrintelui Nicolae Albã-
slujba sfinþirii apei, urmatã de Sfânta Li- Protopopiatului Fãgãraº, iar
ceanu din Viºtea de Sus. Slujind cu
turghie arhiereascã la care au participat dãruire familia sa, binecuvântatã de pãrintele Adrian Magda de la
aproape o mie de persoane. Totul se dato- Dumnezeu cu patru copii, precum ºi cu Parohia „Sfântul Proroc Ilie
reazã dragostei de care se bucurã Sfântul familia mai mare a comunitãþii parohiale Tesviteanul“ - Victoria a depus o coroanã
Ierarh Nectarie în rândul credincioºilor, din Viºtea de Sus, doamna preoteasã s-a de flori din partea tuturor preoþilor
datoritã minunilor pe care nu înceteazã, mutat din lumea aceasta la vârsta de Protopopiatului Fãgãraº.
prin rânduiala lui Dumnezeu, sã le sã- numai 58 de ani. Slujba de înmormântare, Rugãm pe Bunul Dumnezeu sã facã
vârºeascã. Sfântul de origine greacã este sãvârºitã de un sobor de 9 preoþi, având în parte de odihnã veºnicã doamnei preotese
foarte iubit ºi la noi, pentru ajutorul pe frunte pe Pãrintele Teofil Pãrãian de la Maria ºi sã mângâie cu harul Sãu dum-
care îl dã permanent celor care i se roagã Mãnãstirea Brâncoveanu - Sâmbãta de nezeiesc sufletele îndurerate ale mem-
cu credinþã ºi fac voia lui Dumnezeu. Sus, a avut loc miercuri, 26 noiembrie, în brilor familiei. Dumnezeu s-o ierte ºi s-o
Pentru cã ºi la ªinca s-au întâmplat multe prezenþa unui impresionant numãr de odihneascã! Pr. Ion Tãrcuþã
4 Postul Crãciunului

Lumina din peºterã
- adevãrata bucurie a Crãciunului -
tru noi toþi, cei care
vrem sã-l primim.
Adevãrata bucurie
a Crãciunului.
Dar El este dis-
V-aþi întrebat vreodatã cât de discret insistent, uneori chiar brutal. cret. Nu strigã ºi nu
este Dumnezeu cu noi? Câtã libertate ne În aceastã economie de face zgomot ca ºi
oferã încercând sã nu ne deranjeze, sã nu piaþã a sãrbãtorilor tarabele sunt ceilalþi comercianþi.
intre cu bocancul în viaþa noastrã? Da. pline de oferte generoase. Toþi El, Care este Liniº-
Dumnezeu este un gentleman. Este un comercianþii încearcã sã ne tea ºi Pacea desãvâr-
„finuþ“. Nu vrea sã ne bruscheze forþân- facã sã credem cã ei, doar ei ºitã nu poate îm-
du-ne sã alegem ceea ce noi nu vrem. pot sã ne ofere acum „licoa- prãºtia în jurul lui
Uitaþi-vã în jurul vostru ºi o sã vedeþi rea“ bucuriei ºi a fericirii. În decât liniºte ºi pa-
cã oferta de piaþã pe care viaþa v-o pune aceastã mare piaþã a sãrbãto- ce. Dacã ar striga în
înainte este una foarte variatã. Mai ales rilor, la o tarabã modestã, Dumnezeu îºi gura mare „veniþi sã luaþi pace!“ atunci ar
acum de sãrbãtori, când toþi încearcã sã-ºi aºteaptã clienþii pentru a le oferi gratuit alunga liniºtea din jurul Sãu. Iar El nu vrea
vândã produsul, asaltându-ne într-un mod singurul dar pe care l-a pregãtit acum pen- asta. Nu vrea sã ne deranjeze. Nu vrea sã
ºi cel mai mare dar pe fie ca ºi ceilalþi comercianþi. „Produ-
„Doamne, la cine ne vom duce? tainã care l-a fãcut Dumnezeu oa- sul“ Lui este gratis, de aceea nu are
Tu ai cuvintele vieþii celei veºnice“ menilor, împãrtãºirea cu Tru- nevoie sã-l vândã. El se dã în dar. Iar
Pentru orice creºtin orto- pul ºi Sângele Sãu (episod descris de Sf. Evan- darul îl primesc doar cei care vor.
dox cel mai important loc din ghelist Ioan în capitolul 6), mulþi dintre uce- Cu mulþi ani în urmã venise în
lumea aceasta este biserica. nicii Sãi au spus cã este greu cuvântul ºi nu pot lume tot discret, încercând sã nu
Biserica este locul în care a sã-l asculte. Atunci a spus Mântuitorul: Cuvin- atragã atenþia nimãnui. κi alesese o
devenit creºtin prin Taina tele pe care vi le-am spus sunt duh ºi sunt viaþã familie modestã în locul uneia
Sfântului Botez, biserica (Ioan 6, 63). Cu toate acestea, mulþi dintre cei împãrãteºti, o peºterã în locul unui
este locul în care aleargã de atunci nu au mai urmat Domnului Hristos. palat, o iesle în locul unui pãtuþ
atunci când are o bucurie, pentru a mulþumi lui Atunci a spus Iisus celor doisprezece: Nu vreþi pufos. Venirea Sa în lume nu a vio-
Dumnezeu, sau la necaz - pentru a-I cere aju- ºi voi sã vã duceþi? (Ioan 6, 67). Iar Sfântul lentat viaþa nimãnui. El, Stãpânul ºi
torul. Întotdeauna credinciosul intrã în locaºul Apostol Petru, luând cuvântul, a rãspuns în Domnul universului, se fãcuse mic
sfânt cu sfialã ºi cu dragoste, pentru cã ºtie cã numele tuturor: Doamne, la cine ne vom duce? pentru noi ºi coborâse în mijlocul
aici sunt prezenþi sfinþii, oameni care au bine- Tu ai cuvintele vieþii celei veºnice. ªi noi am nostru fãrã ca noi sã ºtim cine este.
plãcut lui Dumnezeu în viaþa pãmânteascã, aici crezut ºi am cunoscut cã Tu eºti Hristosul, Fiul L-a cunoscut natura cea creatã de
e prezentã Maica Domnului, pururea rugãtoa- Dumnezeului Celui viu. (Ioan 6, 68-69). El, care acum L-a primit în sânul ei.
rea pentru noi, aici este tronul Sfintei Treimi, Peºtera cea întunecoasã, animalele,
Iatã, acesta este unul dintre motivele pentru stelele, cerul ºi îngerii. ªi toate au
aici este locul unde Dumnezeu ni Se dãruieºte care în Biserica Ortodoxã Sfânta Evanghelie
în chipul cel mai concret cu putinþã, prin este cinstitã în mod deosebit, este ascultatã cu început sã cânte împreunã cu
Trupul ºi Sângele Sãu, pe care luându-le în noi evlavie ºi aºezatã la loc de cinste: pentru cã ea îngerii: „Slavã întru cei de sus lui
devenim noi înºine casã a Domnului. Dumnezeu ºi pe pãmânt pace, între
conþine cuvintele vieþii veºnice. Noi ºtim ºi
Din sfânta bisericã locul cel mai sfânt este mãrturisim cã toate cuvintele spuse de Mân- oameni bunãvoire“. Iar în clipa
Sfântul Altar, iar în interiorul Sfântului Altar, tuitorul au valoare veºnicã, cãci El Însuºi a aceea peºtera din Betleem s-a
locul cãtre care ne îndreptãm privirea ºi rugã- spus: Cerul ºi pãmântul vor trece dar cuvintele umplut de luminã. Întunericul s-a
ciunea este Sfânta Masã. Aici, la mijlocul Sfin- Mele nu vor trece. (Matei 24,35). Ele au fost, destrãmat ºi a lãsat locul luminii
tei Mese, în locul cel mai de cinste troneazã sunt ºi vor fi pânã la sfârºitul veacului cuvinte cunoºtinþei. Da. Dumnezeu ªi-a
Sfânta Evanghelie, cartea care reprezintã ºi cu putere, cuvinte dãtãtoare de viaþã, cuvinte trimis Fiul în lume ca El sã
mãrturiseºte prezenþa realã a lui Dumnezeu. cãlãuzitoare spre mântuirea sufletului ºi spre lumineze lumea. ªi de atunci, în
Sfânta Evaghelie este sãrutatã de preoþi de dobândirea Împãrãþiei cerurilor pentru oamenii fiecare an, de Crãciun, aceastã
fiecare datã când aceºtia intrã în Altar, iar cre- de pretutindeni. luminã din peºtera Betleemului
dincioºii o sãrutã ºi i se închinã la fiecare Utre- Din pãcate noi adesea ignorãm acest izvor aduce bucurie ochilor celor care în
nie. Evanghelia este cea care este deschisã dea- de cuvinte veºnice, Sf. Scripturã fiind mai de- decursul unui an întreg se zbat în
supra capetelor credincioºilor la sfârºitul Sfân- grabã doar cinstitã decât cititã. De aceea, în- întunericul ispitelor lumeºti.
tului Maslu în timp ce rugãciunea pe care o cepând cu acest numãr vã oferim o nouã Aceasta împarte Dumnezeu
citeºte preotul în acest moment al slujbei mãr- rubricã, numitã Cuvinte veºnice, rubricã în care astãzi în dar de la taraba Sa. Lu-
turiseºte prezenþa realã, nevãzutã ºi protectoare vom pune înaintea dumneavoastrã spre medi- mina bucuriei de la Betleem. Rã-
a mâinii lui Dumenezu, care se aflã în Sfânta taþie câte unul sau mai multe versete din Sfânta mâne doar sã te hotãrãºti dacã în
Evanghelie. Cuvintele citite în cadrul sfintelor Scripturã. Versetul de luna aceasta, la care sun- ziua Naºterii Sale vrei sã primeºti ºi
slujbe din Evanghelie sunt cuvintele Mân- tem chemaþi sã meditãm ºi pe care eventual tu acest dar de la Dumnezeu. Unde
tuitorului adresate nouã, cei de aici ºi de acum, sã-l ºi memorãm, sã ni-l facem al nostru, este se împarte? În orice sfântã bisericã,
sunt cuvintele vieþii veºnice. tocmai acesta: Doamne, la cine ne vom duce? devenitã în ziua de Crãciun o micã
Atunci când Mântuitorul nostru Iisus Tu ai cuvintele vieþii celei veºnice. (Ioan 6, 68). peºterã din Betleem.
Hristos a vorbit oamenilor despre cea mai mare Pr. Ovidiu Bostan Pr. Iosif Ciolan
CMYK
Dialoguri 5
„Crãciunul începe cu adevãrat în inimile noastre!“
Pãrinte, în ultimii ani pe- sa chemarea dumnezeiascã la nos, strãlucind frumos“. Þara Diac. Claudiu Pãun
rioada de dinaintea Crãciunu- propria renaºtere, cãci scris es- Fãgãraºului este bogatã în tradi- Data ºi locul naºterii:
lui a devenit, parcã mai mult te: „De nu se va naºte cineva din þii ºi obiceiuri strãvechi legate 07.09.1979, Braºov
ca niciodatã, o goanã dupã cum- nou, nu va putea sã vadã Îm- de acest mare Praznic. Cei mai Studii: Facultatea de Teo-
pãrãturi. Ce mai sãrbãtoreº- pãrãþia lui Dumnezeu“. Este un în vârstã îºi amintesc cum, înce- logie „Andrei ªaguna“, Sibiu
te de fapt lumea de Crãciun? prilej pentru fiecare de a ne le- pând de la Sfântul Nicolae, se Familia: cãsãtorit
Crãciunul reprezintã o pro- pãda de omul cel vechi ºi pãcã- adunau în câte o casã ºi repetau cu Roxana-Maria,
vocare pentru creºtinul zilelor tos ºi a ne îmbrãca în omul cel colindele din moºi-strãmoºi. asistent manager
noastre, care are de ales între do- nou. Importanþa unicã a Naºte- Era perioada anului cea mai Parohia în
bândirea darurilor trecãtoare rii Domnului pentru umanitate frumoasã, cãci se pregãteau care slujeºte:
sau a celor veºnice, între aparen- constã în faptul cã, fãcându-Se intens, ca apoi fiecare familie Fãgãraº-Galaþi,
þã ºi realitate. Ne este tot mai Om, Fiul lui Dumnezeu afirmã sã fie cercetatã, colindatã. din 2007
greu sã deosebim falsul de real în modul cel mai desãvârºit cu Peste tot în jur vedem în
într-o societate ce promoveazã putinþã valoarea omului. Dum- aceastã perioadã tot felul de tea spiritualã: sã în-
atâtea forme fãrã fond ºi „va- nezeu nu se mai adreseazã oferte de genul: unde sã îþi mulþeascã rugãciunea,
lori“ fãrã conþinut, care nu ne omului în mod indirect, întru- petreci vacanþa de Crãciun, postul, milostenia ºi faptele bu-
pot aduce împlinirea deplinã, cât se face El Însuºi ºi Om, fãrã cu ce sã te îmbraci la petre- ne, sã se spovedeascã ºi împãr-
întrucât le lipseºte Dumnezeu. a înceta sã fie Dumnezeu. Prã- cerile de sãrbãtori, cu ce sã te tãºeascã. Domnul ne cere pu-
Societatea de consum ºi mijloa- pastia dintre Dumnezeu ºi om mai rãsfeþi în aceastã perioa- þinã nevoinþã, ca prin nevoinþã
cele mass media ne „sufocã“ în dispare, iar Dumnezeu afirmã dã sau cu ce cadou sã îi ui- sã ajungem la bucurie.
aceastã perioadã cu o multitu- astfel cinstea nebãnuitã la care meºti pe cei din jur. Cum ar Pe toþi cei care mai au încã
dine de substitute, în detrimen- a fost chemat omul. trebui sã priveascã creºtinul „pãrinþi pe pãmânt, nu doar în
tul spiritului autentic al Crãciu- Existã o legãturã între sãr- aceste provocãri? gând“, îi îndemn sã îi cerceteze
nului: abundenþa de Moºi Crã- bãtorirea Crãciunului ca adult Sã nu uitãm cã în inimile noas- ºi sã îi bucure în aceste zile, în
ciuni comerciali, berea cu „gust ºi nostalgia dupã copilãrie? tre se aflã poarta spre o lume care nimeni nu doreºte sã fie
de Crãciun“, „spiriduºii“, sãnii- Da, existã! Mie, personal, mai mare, de unde începe în- singur. Este momentul sã le fim
le trase de reni, târgurile de Crã- mi-ar plãcea sã mã pot pregãti sãºi Veºnicia! Un creºtin ade- recunoscãtori celor care, cu trudã
ciun, marile reduceri din maga- sufleteºte de Crãciun redeve- vãrat învaþã sã priveascã dinco- ºi nesomn, au muncit „sã le fie
zine, mega-show-urile din pie- nind copil. Toate sãrbãtorile noas- lo de strãlucirea artificiilor ºi de copilul cu o treaptã mai domn“.
þele publice. Supermarket-urile tre creºtine revarsã în inimi duh fastul vitrinelor împodobite, ca- Fie cã vã împodobiþi casele
devin locul manifestãrii unei de mângâiere ºi de împãcare, re sunt atât de efemere! Însãºi sau nu, vã doresc sã vã înnoiþi
febrilitãþi a cumpãrãturilor, ca- dar Crãciunul copilãriei noas- scena Naºterii contrasteazã cu sufletele, dobândind simþãmin-
re nu mai lasã loc pãcii medita- tre ni se pare a fi mai presus de orice lux ºi bogãþie: „Ieslea cea te mai reale decât lumea în care
tive a inimii. Toate aceste pseu- toate. De Crãciun ni se face dor sãrãcãcioasã a fost a Domnului suntem cãlãtori pentru o vre-
dovalori au scopul de a ne dis- de copilãrie, de inocenþa ºi bucu- casã“. Acea iesle „a adãpostit me. Crãciunul începe cu adevã-
trage atenþia de la adevãrata ria seninã a acelor zile de basm, în interiorul ei ceva mai mare rat în inimile noastre! Hristos
semnificaþie a marelui Praznic cu vers duios de colinde, când decât întreaga noastrã lume“. S-a nãscut cu trupul numai o
al Naºterii Mântuitorului, care Pruncul Iisus, Sfânta Fecioarã La Crãciun, o lume nouã s-a datã, la Betleem, dar duhov-
este o sãrbãtoare a sufletului ºi ºi oºtile îngereºti fãceau parte coborât odatã cu Iisus într-un niceºte Se naºte permanent în
la care s-a adãugat, de-a lungul din familia noastrã. Sunt amin- umil adãpost, pentru ca „orici- inimile noastre, prin Bisericã,
timpului, mult „ambalaj“. Nu spun tiri dragi sufletului nostru, în ne crede în El sã nu piarã, ci sã prin rugãciune, prin Sfânta
cã toate acestea sunt neapãrat special pentru cei care au co- aibã viaþã veºnicã“. Liturghie ºi prin Sfintele Taine.
rele; tuturor ne place sã vedem pilãrit în satele din Þara Fãgã- Pãrinte, cum sã ne petre- Cãci peºtera din Betleem s-a
oraºul împodobit, bradul de Crã- raºului, unde se intra la bisericã cem zilele de sãrbãtoare care transformat în nenumãrate bi-
ciun, dar sãrbãtorirea în acest dis-de-dimineaþã. Înfriguraþi, dar ne aºteaptã? E la modã sã serici creºtine, rãspândite astãzi
stil postmodernist nu trebuie sã fericiþi, cu hãinuþele noastre sim- pleci la munte sau, dacã nu îþi în toatã lumea. Ieslea în care a
se facã în detrimentul relaþiei ple, care nu erau de firmã, cu permiþi, mãcar sã mergi la o ºezut Hristos este înlocuitã
vii cu Hristos ºi cu Biserica. bunica de mânuþã, ne adunam petrecere. Ce îndemn aveþi astãzi cu Sfintele Altare, în ca-
Americanii au început sã la slujbã cu toþii, de la mic la pentru cititorii noºtri? re se sãvârºeºte Sfânta Litur-
înlocuiascã denumirea de mare ºi ºtiam sã ne preþuim, Sã ne reamintim cã nu va- ghie. Sã-I facem Pruncului
Christmas, care face referire bucurându-ne unii pe alþii. Trã- loarea materialã, laicizatã, a Crã- Iisus loc sã se nascã în inimile
clarã la numele lui Hristos, iam intens înþelesul sãrbãtorii, ciunului, este cea care contea- noastre, cu harul ºi puterea Lui!
cu aceea de X-mas, lepãdân- într-o comuniune deplinã ºi în zã, ci cea spiritualã. An de an, La ce ne-ar folosi oare dacã
du-se astfel de originea creºti- sufletele noastre era mereu un trebuie sã ne pregãtim sã pãºim S-ar naºte de o mie de ori în
nã a sãrbãtorii. Ce înseamnã strop de dumnezeire. în clipa veºnicã a fiecãrui Crã- Betleem, dar n-ar avea unde
pentru noi, creºtinii, Crãciunul? A venit ºi anul acesta vre- ciun! Îi îndemn în primul rând sã-ªi plece capul în inimile pe
Pentru noi, creºtinii, Naº- mea colindelor; o nouã gene- pe cititorii noºtri ca, în timpul care Le-a zidit pentru El?
terea Domnului, amintirea ei în raþie de copii cu glasuri crista- care a rãmas pânã la Marele Interviu realizat de
fiecare an, are rolul de a ne adre- line ne vor vesti: „Praznic lumi- Praznic, sã intensifice activita- Natalia Corlean
CMYK
6 Catehism pe înþelesul tuturor
credincioºi, Îl slujesc, fiind atât de
În numãrul trecut am aflat
ce înseamnã sã crezi ºi am afirmat
cã cel mai convingãtor mod prin
Simbolul de credinþã mult întãriþi în bine prin har, încât
acum sãvârºesc numai cele bune.
care ne putem mãrturisi credinþa sunt dumnezeirii Sale ºi a puterii Lui nelimi- LUMEA VÃZUTÃ. A fost
tate, la El nefiind nimic cu neputinþã. creatã de Dumnezeu din nimic, treptat, în
faptele noastre. Pentru a fi conºtienþi de LUMEA NEVÃZUTÃ (A ÎNGERI-
ceea ce trebuie sã mãrturisim, Sfinþii ºase zile: în ziua întâi a fãcut materia
LOR). Este alcãtuitã din îngeri, care sunt (cerul ºi pãmântul într-o formã nedefinitã,
Pãrinþi au fixat în scris „simbolul de fãpturi personale, spirituale, puteri netru- neorganizatã) ºi lumina, în a doua zi a
credinþã“, pe care îl numim „crez“. peºti sau duhuri slujitoare. Au fost creaþi început organizarea materiei, creând bolta
Rezultat a douã de Dumnezeu buni, ca de altfel întreaga cereascã, cerul vãzut, prin despãrþirea
Sinoade Ecumenice creaþie, dar fiind dãruiþi de Dumnezeu cu apelor de sus de cele de jos, în a treia zi a
Prin sinod ecumenic înþelegem o adu- puterea de a trãi liber, o parte din ei au ieºit despãrþit apele de uscat, fãcând sã aparã
nare a ierarhilor din întreaga bisericã creº- de sub ascultarea de Dumnezeu, crezând oceanele, mãrile, fluviile ºi râurile, iar
tinã, în perioada istoricã de pânã la Marea cã prin puterea proprie vor reuºi sã devinã pãmântul a devenit uscat pentru a putea
Schismã din 1054, în total fiind 7 Sinoade asemeni lui Dumnezeu sau chiar sã-l de- creºte pe el plantele, în a patra zi a fãcut
Ecumenice. În primele douã Sinoade Ecu- pãºeascã. Acest pãcat îl numim mândrie ºi luminãtorii cei mari (soarele ºi luna) ºi
menice (Niceea, anul 325 ºi Constantino- îl sãvârºim ori de câte ori ne punem încre- luminãtorii cei mici (stelele), în ziua a
pol, 381), pe lângã alte hotãrâri bisericeºti, derea în noi înºine sau când ne atribuim cincea a creat vieþuitoarele din apã ºi
s-a formulat în scris mãrturisirea de credin- succesele nouã personal ºi nu lui Dumne- pãsãrile din aer ºi le-a binecuvântat ca sã
þã sub forma a 12 articole pe care le cunoaº- zeu Cel care ne poartã de grijã în perma- se înmulþeascã, în ziua a ºasea a creat ani-
tem cu denumirea de „Crez“ sau „Simbo- nenþã ºi ne binecuvânteazã cu reuºite ºi malele sãlbatice ºi domestice ºi pe om, pe
lul de credinþã niceo-constantinopolitan“. realizãri. Prin cãdere, îngerii s-au împãrþit care l-a aºezat stãpân peste pãmânt.
în buni ºi rãi. Pe cei rãi îi numim diavoli În ziua a ºaptea, Dumnezeu s-a odihnit
Articolul I sau draci. Îngerii rãi s-au îndepãrtat de de toate câte le-a fãcut, a binecuvântat aceas-
„Cred într-unul Dumnezeu, Tatãl Dumnezeu, iar cei buni care I-au rãmas tã zi ºi a sfinþit-o. Pr. Adrian Magda
Atotþiitorul, Fãcãtorul cerului ºi al
pãmântului, al tuturor celor vãzute ºi Boboteaza: sfinþire, curãþire, tãmãduire
nevãzute“. Cuprinde învãþãtura des-
pre Dumnezeu-Tatãl. ªtim despre În fiecare an, pe 6 ianuarie, creº- gust ca în ziua în care am pu-
Dumnezeu cã este unul singur, dar tinii ortodocºi sãrbãtoresc Botezul s-o înaintea Domnului pentru
întreit în persoane: Tatãl, Fiul ºi Domnului. Cu acest prilej, întreaga sfinþire. Oricine poate sã expe-
Sfântul Duh (care formeazã împre- creºtinãtate trãieºte bucuria arãtãrii rimenteze aceasta, pãstrând
unã Sfânta Treime), adicã fiinþa Domnului la râul Iordan ºi a Bote- aghiasma mare în cursul anului
dumnezeiascã este una singurã, dar zului Sãu sãvârºit de Sfântul Ioan ºi folosind-o la nevoie: fie gus-
în ea trebuie sã deosebim trei Per- Botezãtorul. Acesta, vãzându-L de tând din ea dupã o zi de aju-
soane. Persoanele Sfintei Treimi departe pe Mântuitorul Hristos, a nare, în duminici ºi sãrbãtori
sunt egale ºi niciuna dintre ele nu spus ucenicilor sãi: „Iatã Mielul lui Dumne- dupã ce venim de la bisericã sau când suntem
este mai veche decât cealaltã, nici zeu, Cel ce ridicã pãcatele lumii“ (Ioan 1, 29). bolnavi, fie stropind casele, curþile ºi grãdinile
mai mare, ori mai desãvârºitã. În aceste cuvinte trebuie noi sã cãutãm motivul de câte ori simþim nevoia.
ATOTÞIITORUL. Il numim pe pentru care Domnul vine sã se boteze. Fiul lui Având în vedere cã aghiasma mare are ca
Dumnezeu-Tatãl Atotþiitorul pentru Dumnezeu se face om, ca pe om sã-l mântu- efect ºi sfinþirea caselor, se obiºnuieºte ca în
cã prin puterea Lui sunt þinute (pãs- iascã, sã ridice pãcatele oamenilor asupra Sa ajunul Bobotezei sau cu câteva zile înaintea
trate) toate câte existã, iar lucrarea prin ºi sã le pironeascã pe cruce. La intrarea Sa în Bobotezei, preoþii sã viziteze parohia întreagã
care Dumnezeu poartã de grijã lumii apa Iordanului, firea apelor se sfinþeºte, pentru pentru a sfinþi casele credincioºilor. Credincio-
o numim providenþã dumnezeiascã. cã Stãpânul, atingându-se de fãpturã, îi dã ºii aºteaptã pe preot cu casa curatã, cu lumâ-
FÃCÃTORUL CERULUI ºI acesteia harul Sãu sfinþitor, curãþind apa de nare aprinsã, cu miros de tãmâie ºi cu uºile
AL PÃMÂNTULUI, AL TUTUROR întinãciunea pãcatelor oamenilor, devenind larg deschise la toate camerele pentru a stropi
CELOR VÃZUTE ºI NEVÃZUTE. curatã ca în ziua creaþiei, când toate erau preotul peste tot cu apã sfinþitã. Este bine sã
Atât lumea vãzutã cât ºi cea nevã- „bune foarte“. În felul acesta Domnul Hristos ajunãm pânã la venirea preotului, ca sã putem
zutã sunt creaþia lui Dumnezeu. oferã apei putere curãþitoare deplinã: prin Duhul gusta din apa sfinþitã ºi sã luãm anafurã.
Lumea vãzutã este ceea ce se poate Sfânt apa va curãþa de acum înainte nu numai Dupã ce preotul stropeºte cu apã sfinþitã în
percepe prin simþurile cu care ne-a partea exterioarã, trupul, ci ºi sufletul omului. toatã casa, sãrutãm Sfânta Cruce, apoi suntem
înzestrat Dumnezeu, iar lumea ne- De aceea, la aceastã sãrbãtoare este obi- ºi noi stropiþi pe cap cu apã sfinþitã. Acest gest
vãzutã este lumea îngerilor, a fãp- ceiul ca preoþii sã facã rugãciuni pentru sfin- al preotului trebuie sã-l punem în legãturã cu
turilor spirituale nevãzute. þirea apei. Apa sfinþitã la Boboteazã este cu- vremea prunciei noastre când am primit Taina
DUMNEZEU A CREAT TOTUL noscutã cu numele de aghiasmã mare, deose- Sfântului Botez ºi „pecetea darului Duhului Sfânt“.
DIN NIMIC. Atunci când a creat bindu-se astfel de apa sfinþitã în cursul anu- Stropirea cu apã sfinþitã are menirea de a ne înnoi
lumea, Dumnezeu nu s-a folosit de lui la Sfeºtanie (aghiasma micã). Aghiasma Botezul, de a ne aminti cã suntem botezaþi în
materie, ci numai de Cuvântul ºi de mare nu se altereazã vreme îndelungatã, cu numele Preasfintei Treimi, cã prin Botez nu ne
voinþa Sa atotputernicã, aceasta fi- condiþia sã fie pãstratã corespunzãtor, în sticle mai aparþinem nouã , ci lui Dumnezeu, fiind înfiaþi
ind chiar dovada de incontestat a curate, rãmânând proaspãtã, curatã ºi bunã la prin credinþã ºi prin har. Pr. Ion Tãrcuþã
7
Mãrturisitori contemporani ai Ortodoxiei
Mãnãstirea Sfinþilor Ioan Botezãtorul ºi Siluan Atonitul
din Essex, Anglia ortodoxã. Atunci când stareþul Sofronie
s-a mutat în Anglia, mãnãstirea a devenit
Pãrintele Sofronie Saharov, despre locul de editare a cãrþilor ce cuprindeau
care am vorbit numãrul trecut, este gândirea teologicã a Sfântului Siluan
primul stareþ ºi întemeietorul Mãnãstirii Atonitul. În 1973 a fost publicatã o tradu-
Ortodoxe a Sfinþilor Ioan Botezãtorul ºi cere mai completã a vieþii Sfântului Siluan;
ea a fost urmatã în 1975 de Wisdom of Mt
Siluan Atonitul din comitatul Essex,
Athos, o compilaþie a scrierilor Sfântului
Anglia. Mãnãstirea se aflã sub jurisdicþia
Patriarhiei Ecumenice Ortodoxe din
Constantinopol. Ea este alcãtuitã dintr-o Old Rectory
obºte monahalã mixtã, adicã din monahi
ºi monahii, ce vieþuiesc dupã tradiþia în obºte reprezintã o întruchipare realã a
monasticã ortodoxã, ducând o viaþã plinã comuniunii frãþeºti între membrii comu-
de adâncime duhovniceascã, de dragoste nitãþii ortodoxe. Explicaþia acestui obicei
frãþeascã ºi de smerenie pilduitoare. În este datã de faptul cã monahii ºi monahi-
prezent, cea mai mare parte a obºtii este ile proveneau din naþiuni distincte ºi, la
alcãtuitã din maici (aproximativ 20 de început, nu existau cãrþi liturgice traduse
monahii), numãrul cãlugãrilor fiind ceva în englezã sau în alte limbi occidentale. ªi Biserica
mai redus (16 vieþuitori). astãzi, de pildã, vieþuitorii de aici repre- Tuturor Sfinþilor
zintã 16 naþionalitãþi diferite.
Istoria mãnãstirii. A fost fondatã în De asemenea, tipicul mãnãstirii este alcã- Siluan. Dupã aceste cãrþi, stareþul Sofronie
anul 1959 de cãtre Pãrintele Sofronie. Loca- tuit ºi din slujirea Dumnezeieºtii Liturghii a început sã publice cãrþile sale. ªi în
litatea în care este situatã Mãnãstirea Sfin- de trei sau patru ori pe sãptãmânã. Acest ti- prezent Mãnãstirea editeazã cãrþi folosi-
þilor Ioan Botezãtorul ºi Siluan Atonitul se pic este inspirat din experienþa Stareþului toare, ce trateazã o tematicã variatã ºi
numeºte Tolleshunt Knights ºi aparþine Sofronie în pustia athonitã ºi îºi gãseºte simi- reprezintã rãspunsuri duhovniceºti la între-
districtului Maldon. În lumea ortodoxã litudini în practica schiturilor athonite, la bãrile ºi dilemele vremurilor noastre.
apuseanã, dar ºi la noi în România, este Sfântul Nicodim Aghioritul ºi la Sfântul Vieþuitori cunoscuþi în lumea
cunoscutã cu numele de Mãnãstirea din Paisie Velicikovski. Limbile liturgice în ca- ortodoxã. Mãnãstirea este împodobitã atât
Essex, o denumire oarecum improprie, de- re se slujeºte sunt engleza, greaca ºi france- cu ziduri ºi biserici ce adãpostesc adânci-
oarece Essex desemneazã comitatul sau za, iar muzica folositã este psaltica ruseascã. mea Ortodoxiei într-o lume protestantã, cât
judeþul din care aceasta face parte. Ansamblul Mãnãstirii. Mãnãstirea ºi cu monahi ºi monahii dãruiþi de Dumne-
În momentul în care a fost întemeiatã Sfinþilor Ioan Bãtezãtorul ºi Siluan Ato- zeu cu talanþi ce nu sunt îngropaþi, ci odrãs-
obºtea de vieþuitori, alãturi de Pãrintele nitul este constituitã din: lesc roade bogate ºi demne de urmat. Voi
Sofronie s-au aflat încã ºase persoane, bãr-
baþi ºi femei. Din pricinã cã stareþul So-
J trei biserici (cea închinatã Sfinþilor
Ioan Botezãtorul ºi Siluan Atonitul este ºi
aminti într-o micã listã pe vieþuitorii renu-
miþi ai mãnãstirii, dar întreaga obºte meri-
fronie nu putea cãlãuzi în acelaºi timp cea în care se desfãºoarã programul litur- tã sã fie pomenitã pentru pilda de iubire creº-
douã obºti separate, mãnãstirea a primit gic de zi cu zi, Biserica Tuturor Sfinþilor - tineascã, de rãbdare ºi de smerenie, de bucu-
încã de la început aceastã caracteristicã adãposteºte la subsol mormântul stareþului rie ºi de simplitate. Aceºtia sunt vieþuitorii
distinctivã ºi anume aceea de împreunã Sofronie, Biserica veche - este un paraclis cunoscuþi: Stareþul Sofronie, întâiul stareþ
vieþuire între monahi ºi monahii, lucru închinat Sfântului Ioan Botezãtorul ºi are (1959-1993); Arhimandritul Chiril, al
destul de rar în monahismul ortodox. icoane pictate de Leonid Uspenski); doilea egumen (1993-prezent), ucenic al
Din punct de vedere jurisdicþional, a fost
întemeiatã cu blagoslovenia vrednicului de
J trei trapeze (trapeza veche, trapeza
nouã - mai spaþioasã ºi trapeza Sfântului
Stareþului Sofronie timp de 27 de ani;
Arhimandritul Zaharia, autorul mai mul-
amintire Pãrintele Mitropolit Antonie Siluan Atonitul); tor cãrþi; Arhimandritul Nicolae V. Saha-
Bloom. Însã, în cursul anului 1959 ea trece
sub jurisdicþia directã a Patriarhiei Ecume-
J Old Rectory (este clãdirea cea mai
veche a ansamblului Mãnãstirii. Aici se
rov, nepotul stareþului Sofronie; Ieromo-
nahul Rafail Noica (din 1993 retras în Mun-
nice, cu titlul de mãnãstire patriarhalã. Mai gãseºte biroul Pãrintelui Sofronie, cu þii Apuseni în România), unul dintre marii
târziu primeºte titlul de stavropighie. scaunul pe care acesta stãtea atunci când duhovnici români contemporani, traducã-
Viaþa de obºte. Când a întemeiat spovedea, Biserica veche - paraclis ºi o tor al scrierilor Pãrintelui Sofronie în lim-
mãnãstirea, stareþul Sofronie a vrut sã se parte din chiliile monahilor); ba românã; Maica Magdalena, conferen-
asigure cã obºtea va urma atât canoanele
exterioare, cât ºi nevoinþa lãuntricã. Tipi-
J chiliile monahilor, chiliile maicilor,
chiliile pentru pelerini ºi alte anexe.
þiar renumit, autoarea cãrþilor traduse ºi în
românã Sfaturi pentru o educaþie ortodoxã
cul mãnãstirii este unul deosebit ºi constã Toate aceste clãdiri sunt înconjurate de a copiilor de azi ºi Cum sã comunicãm co-
în repetarea Rugãciunii lui Iisus (Doamne bogate spaþii verzi ºi de grãdini specifice piilor credinþa ortodoxã ºi Maica Maria,
Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, stilului englezesc. iconograf în mozaic, autoarea tuturor fres-
miluieºte-mã pe mine, pãcãtosul) timp de Editare de carte. Mãnãstirea consti- celor în mozaic de pe faþadele anexelor din
aproximativ 4 ore pe zi (2 ore dimineaþa ºi tuie, în acelaºi timp, un centru religios, dar cadrul ansamblului Mãnãstirii.
2 ore seara). Practicarea acestei rugãciuni ºi un centru de editare de carte de teologie Eufemia Toma
8 Fii tânãr cu Hristos

Invitaþie de Revelion pastorale, clipele petrecute de Revelion în
bisericã mi-au adus cele mai mari bucurii.
În fiecare an rugãciunile de mulþumire
pentru binefacerile pe care le-am primit în
Anul acesta am vãzut oferte foarte anul încheiat ºi de cerere pentru anul ce
atractive pentru a petrece noaptea de vine mi-au dat o mare încredere cã Dum-
Revelion, oferind o gamã variatã de ser- nezeu ºtie sã fie rãsplãtitor ºi am simþit pe
vicii, preþuri avantajoase, confort maxim. parcursul celor 365 de zile care au urmat
Sunt de admirat toate eforturile pe care le cã este cu mine, cã mã binecuvânteazã ºi
face omul pentru a se simþi bine. De ce? mã înconjoarã cu sfinþii Sãi îngeri.
Pentru cã în acest fel ne putem da seama De aceea, îndrãznesc sã vã invit pe toþi,
ce puteri putem debloca din noi pentru a tineri ºi mai puþin tineri trupeºte, dar mereu
realiza anumite scopuri. tineri sufleteºte, care v-aþi simþit iubiþi de
Ofertelor de pe piaþã li se mai adaugã Dumnezeu, sã începem Revelionul ºi Anul
una, aproape deloc mediatizatã: sã te în- Nou în bisericã, pentru a ne putea împãrtãºi
tâlneºti cu toþi prietenii tãi în locul cãruia îi din aceste bucurii; nu sã renunþaþi la masã
datorezi succesele tale, mângâierile pe ca- ciocni un pahar de ºampanie în curtea bisericii. ºi la paharul de ºampanie, ci sã ne întâlnim
re le-ai primit când erai deznãdãjduit, umã- Nu este prima datã când vreau sã cu Hristos în bisericã, pentru a-L putea duce
rul pe care ai plâns când lângã tine nu era petrec Anul Nou în bisericã, împreunã cu înapoi, la masa noastrã.
nimeni sã te asculte. Acest loc este biseri- credincioºii, iar printre împlinirile mele Pr. Adrian Magda
ca, iar oferta se numeºte Hristos. suntem fãcuþi pentru ea.
Istoria a demonstrat cã nu
putem oferi nimic în schimb lui
Dumnezeu ca rãsplatã pentru
Þi-ee fricã de moarte? Gândul cã viaþa ni se terminã în
momentul morþii noastre este
Ai fost vreodatã foarte aproape de moarte? unul cât se poate de fals. Abia atunci începe
binecuvântãrile cu care ne rãs- Þi s-a întâmplat vreodatã sã moarã cineva chiar viaþa cea adevãratã. Ne aºteaptã veºnicia.
faþã, pentru cã toate câte le avem lângã tine? Þi s-a întâmplat vreodatã sã ai sen- Moartea nu este sfârºitul, ci un nou început.
le-am primit de la El. Ceea ce zaþia cã cineva a murit în locul tãu? Cred cã la Moartea nu este decât o trecere, o uºã spre o altã
putem face, însã, este sã ne aceste întrebãri majoritatea dintre voi veþi realitate (de data aceasta veºnicã), pentru cã
sfinþim pe noi înºine ºi darurile rãspunde cã nu, dar vor fi ºi unii dintre voi care dincolo de aceastã uºã ne aºteaptã Mântuitorul,
pe care le-am primit, printr-un vor spune cã da. Sã recunoaºtem: vorbim Creatorul, Iubitorul de oameni, Dumnezeul
minunat gest de iubire: „Doamne despre moarte doar atunci când o simþim foarte
nostru. Tocmai de aceea Sfinþii aºteptau cu
toate câte le am ºi þi le pot oferi
aproape de noi, atunci când trece pe lângã noi, ardoare acest moment. Iatã ce spunea Sf. Ap.
sunt „ale Tale dintru ale Tale“,
atunci când nesuferita moarte a mai luat pe Pavel creºtinilor din cetatea Filipi: Cãci pentru
iar eu am cunoscut cât de mare
este dragostea Ta pentru mine ºi cineva cunoscut dintre noi, dar în rest ocolim mine viaþã este Hristos ºi moartea un câºtig.
vreau sã mã ajuþi sã Te iubesc cu acest subiect, ne eschivãm sau îl ironizãm. ªi Sunt strâns din douã pãrþi: doresc sã mã
toatã inima ºi pentru todeauna“. facem lucrul acesta deoarece pentru noi despart de trup ºi sã fiu împreunã cu Hristos, ºi
În general iubirea înseamnã moartea este urâtã ºi nedoritã. Noi, cei tineri, aceasta e cu mult mai bine; dar este mai de
renunþare. Renunþare la binele preferãm sã nu ne gândim la moarte. Îi lãsãm pe folos pentru voi sã zãbovesc în trup. ªi având
meu, de dragul celui(ei) pe care îl cei mai în vârstã sã se gândeascã, noi mai avem aceastã încredinþare, ºtiu cã voi rãmâne ºi
(o) iubesc. În felul acesta iubirea de trãit (cu toate cã s-a dovedit cã nu vârsta este împreunã voi petrece cu voi cu toþi, spre
devine jertfã de sine, de binele criteriul morþii). sporirea voastrã ºi spre bucuria credinþei.
egoist. Revelionul ne oferã opor- Dacã totuºi facem un efort, un exerciþiu, ºi (Filipeni 1, 21-25).
tunitatea de a-i arãta lui Dumne- ne gândim cã vom muri foarte, foarte curând, ni Pentru noi, creºtinii, viaþa aceasta nu trebuie
zeu cât de mult Îl iubim. ªi pen- se întâmplã sã se nãpusteascã asupra noastrã o sã fie decât o pregãtire pentru viaþa veºnicã. De
tru cã Dumnezeu ºtie care sunt serie de trãiri ºi sentimente puternice pe care nu fapt lucrul acesta ne învaþã Biserica. Principala
neputinþele noastre, nu ne cere sã le putem stãpâni. Gândul la moartea MEA, la funcþie a Bisericii este aceea de a ne pregãti
renunþãm la masa de revelion sau moartea TA, este un gând teribil, un gând care pentru viaþa veºnicã. Tot ceea ce se întâmplã la
la paharul de ºampanie, dar vrea poate instaura în fiinþa noastrã, cel puþin pentru slujbele Bisericii Ortodoxe ne ajutã sã înþe-
ca atunci când mâncãm sau bem început, o panicã ºi o fricã de nedescris. ªi se legem acest lucru ºi ne ajutã sã ne pregãtim. De
sã ne aducem aminte ºi de El ºi întâmplã aºa pentru cã nu vrem sã ne întâlnim aceea este foarte important sã ne asumãm statu-
sã-i mulþumim pentru dragostea cu sfârºitul nostru, nu vrem sã se termine cu noi. tul noastru de membri ai Bisericii, sã ne folosim
rudelor, pentru dãruirea priete- ªi totuºi ºtim cã va veni. Dar nu ºtim când. de tot ceea ce ne pune Biserica la îndemânã (ru-
nilor, pentru cã ne-a lãsat un loc Eu nu spun cã de acum înainte ar trebui sã gãciune, post, spovedanie, Împãrtãºanie, milos-
atât de minunat în care sã ne în- ne gândim din ce în ce mai mult la moartea tenie, iubirea aproapelui etc.) pentru a pregusta
tâlnim, care este Biserica. noastrã (cu toate cã unii mai bãtrâni ºi mai încã din viaþa aceasta veºnicia, pentru a spune
Oportunitatea pe care ne-o o- înþelepþi decât noi recomandã acest lucru), ci din inimã: Dã-ne nouã sã ne împãrtãºim cu
ferã Revelionul este de a ne îm- doar sã încercãm sã privim moartea din altã per- Tine mai cu adevãrat în ziua cea neînseratã a
brãþiºa unul pe altul în bisericã, spectivã, din perspectiva credinþei. Faptul cã Împãrãþiei Tale.
de a ne ruga unul pentru altul, de a nu ne dorim moartea este semnul clar cã nu Pr. Ovidiu Bostan
CMYK
Pas în doi 9
Cum sã ne arãtãm iubirea faþã de ea/respectul faþã de el?
Respectul pentru bãrbat este la fel de cã ºi nu poate fi încastratã în niºte tipare, barierele „codurilor“ diferite în care se
important ca dragostea pentru femeie - vã însã existã un tipic masculin ºi unul femi- exprimã, gândesc ºi trãiesc cei doi par-
spuneam în numãrul trecut, prezentân- nin, care se aplicã majoritãþii persoanelor. teneri ºi ne ajutã sã ieºim în întâmpinarea
du-vã un rezumat al analizei doctorului ºi Înþelegându-le putem evita multe conflicte nevoilor celuilalt, de cele mai multe ori
consilierului Emerson Eggerichs. Bãrbatul inexplicabile altfel. Iatã de ce continuãm diferite de ale noastre. Dacã punem în
ºi femeia au fost creaþi de cãtre Dumnezeu sã vã prezentãm sfaturile concrete ale aplicare aceste sfaturi, vom ieºi din Ciclul
diferiþi, tocmai pentru ca împreunã sã for- aceluiaºi autor, doctor în asistenþa copilu- nebuniei de care vorbeam data trecutã ºi
meze un întreg. Fiecare persoanã este uni- lui ºi familiei, care ne ajutã sã depãºim vom intra într-un Ciclu al revigorãrii.

Cum sã-i arãtaþi soþiei cã o iubiþi? Cum sã îi arãtaþi soþului
APROPIERE - ea îºi doreºte sã vã simtã aproape, cã îl respectaþi?
pentru cã femeia are nevoie de o relaþie în care sã staþi CUCERIREA - apreciaþi dorinþa
faþã în faþã, privindu-vã în ochi, aceasta reprezentând lui de a munci ºi de a reuºi. Bãrbatul are
pentru ea o comunicare autenticã, „de la inimã la o dorinþã înnãscutã de a da piept cu
inimã“, de care are nevoie ca de aer. Ce puteþi face pen- lumea înconjurãtoare ºi a o „cuceri“,
tru ca ea sã vã simtã aproape? Sã o þineþi de mânã, sã o adicã de a se afirma prin munca sa ºi de
îmbrãþiºaþi, sã o priviþi în ochi, sã vã faceþi timp doar a reuºi. Dacã înþelegeþi cât de important
pentru ea, sã îi daþi de înþeles cã vã face plãcere sã discu- este acest lucru pentru el, faceþi un pas
taþi cu ea ºi sã aflaþi ce gândeºte, sã îi propuneþi lucruri mare spre împlinirea nevoii sale de respect ºi
neaºteptate, „surprize“ (o plimbare într-un loc care vã este apreciere.
drag, puneþi mâncarea la pachet ºi mâncaþi la iarbã verde, opriþi IERARHIA - o altã dorinþã caracteristicã bãr-
maºina într-un loc înalt ºi admiraþi împreunã peisajul etc.) batului este aceea de a proteja ºi de a purta de grijã
DESCHIDERE - ea îºi doreºte sã vã deschideþi inima în faþa ei. familiei sale. Apreciaþi în faþa lui acest lucru ºi în-
Femeia este o fire expresiv-receptivã ºi îºi doreºte sã discute despre ceea þelegeþi cã este ºi un fel de a-ºi manifesta dragostea.
ce se întâmplã. Bãrbatul însã se situeazã la polul opus ºi de aceea se
AUTORITATEA - apreciaþi dorinþa lui de a con-
închide de multe ori în el. Intuiþia femininã îi spune soþiei cã ceva nu este
duce, lãudaþi-l pentru deciziile care se dovedesc co-
în regulã, iar faptul cã soþul neagã acest lucru îi calcã în picioare nevoia
recte ºi arãtaþi-vã blândã ºi iertãtoare atunci când ia o
ei de dragoste, care se traduce prin apropierea deschisã ºi sincerã faþã de
decizie greºitã. Atunci când nu sunteþi de acord cu el
omul iubit. Când va simþi cã sunteþi deschis faþã de ea? Atunci când îi
împãrtãºiþi sentimentele, îi povestiþi cum a decurs ziua ºi cu ce probleme expuneþi-i în mod raþional ºi calm motivele, fãrã a-l
v-aþi confruntat, când îi daþi toatã atenþia (nu mormãiþi niºte rãspunsuri ataca. Contraziceþi-l numai între patru ochi ºi respecta-
în timp ce vã uitaþi la televizor, citiþi ziarul sau lucraþi la calculator), þi-i întotdeauna autoritatea în prezenþa copiilor.
când vã rugaþi împreunã. GÂNDIREA RAÞIONALÃ - apreciaþi dorinþa lui
ÎNÞELEGERE - nu încercaþi sã îi „rezolvaþi“ problema, ci doar de a analiza ºi sfãtui. Aºa cum femeia are o intuiþie aparte,
ascultaþi-o. Mintea bãrbatului este raþionalã, de aceea are impresia cã firea bãrbatului este mai mult raþionalã. Atunci când aveþi
îºi ajutã semenii dacã le rezolvã problemele. O femeie însã de cele nevoie doar sã vã asculte, nu sã vã rezolve o problemã,
mai multe ori nu cautã o rezolvare a problemelor, ci înþelegere ºi spuneþi-i soþului acest lucru, nu aºteptaþi ca el sã „îl intu-
ascultare. Ascultaþi-o deci cu atenþie, încercând sã înþelegeþi ce simte, iascã“. Realizaþi faptul cã tendinþa lui de a rezolva orice
nu cãutaþi sã îi „rezolvaþi problema“ decât dacã ea vã cere acest problemã decurge din felul lui masculin de a-ºi manifesta
lucru. empatia.
ATITUDINE ÎMPÃCIUITOARE - structura unui bãrbat îl CAMARADERIA - apreciaþi aceastã dorinþã a lui. Dacã
face pe acesta sã îi fie foarte greu sã spunã: „îmi pare rãu, am femeile îºi împãrtãºesc experienþele stând de vorbã despre
greºit“, pentru cã, pe lângã un sâmbure de mândrie pe care îl are, ele, bãrbaþii îºi comunicã starea de spirit prin desfãºurarea
se teme cã ºi-ar putea pierde respectul. Pentru femeie însã acest împreunã a unor activitãþi. De aceea nu vã miraþi dacã soþul vã
lucru este o dovadã de dragoste. Dacã reuºiþi sã vã exprimaþi sin- cere sã staþi cu el, fãrã a vorbi despre ceva anume. Rãspundeþi
cer ºi smerit regretul, soþia se va înmuia, oricât de supãratã ar fi. invitaþiei lui de a participa împreunã la diverse activitãþi recre-
FIDELITATEA - ea are nevoie sã ºtie cã îi sunteþi devotat. ative sau de a-l însoþi, ca spectatoare (nu trebuie sã faceþi acest
Femeia este fidelã ºi devotatã prin natura ei, însã uneori se întrea- lucru de fiecare datã, este suficient din când în când pentru a-l
bã dacã are parte de acelaºi lucru ºi din partea dumneavoastrã, asigura cã sunteþi ºi o bunã camaradã).
mai ales când vã uitaþi la o femeie frumoasã. Ea are nevoie de APROPIEREA INTIMÃ - respectaþi aceastã nevoie, care
asigurãri în aceastã privinþã, nu de glume ºi de tachinãri. la bãrbat se manifestã altfel, el fiind stimulat în principal pe cale
APRECIEREA - ea îºi doreºte sã o respectaþi ºi sã o vizualã, iar privarea de apropierea intimã îi induce o stare de ten-
preþuiþi. Cum o puteþi face sã se simtã preþuitã? Apreciaþi-o siune ºi frustrare. Însuºi Dumnezeu le spune celor cãsãtoriþi, prin
adesea ºi încurajaþi-o, vorbiþi apreciativ la adresa ei ºi de faþã glasul Sfântului Ap. Pavel: „Sã nu vã lipsiþi unul de altul, decât cu
cu alþii, fiþi mereu politicos (deschideþi-i uºa când vrea sã bunã învoialã pentru un timp, ca sã vã îndeletniciþi cu postul ºi cu
intre sau sã iasã, þineþi-i haina când se îmbracã etc.) rugãciunea“ (I Cor. 7,5). A consemnat Natalia Corlean
CMYK
10 Educaþie creºtinã
Organizarea familiei (3)
Învãþatul: cât, când ºi unde trebuie sã înveþe copiii
Regimul de viaþã din familie influenþeazã foarte mult ºi situaþia la învãþã- Nu va fi permis abuzul de pauze ºi între-
turã a copilului. Succesul la învãþãturã este pregãtit din familie, de aceea ruperi. O pauzã de 10 minute la o orã este
pãrinþii trebuie sã soluþioneze corect niºte probleme aparent mãrunte, dar suficientã. Pentru a preveni golurile în învã-
care au urmãri importante: cât, când ºi unde trebuie sã înveþe copiii, cum e þare se va da mare atenþie tehnicii pregãtirii
mai bine sã înveþe ei, în ce mãsurã pot interveni pãrinþii ca sã-i ajute pe copii lecþiilor. Cel mai indicat este sã se înveþe întâi
ºi în ce mod fraþii se pot ajuta între ei. lecþia din notiþe ºi din manual ºi apoi sã se
rezolve temele. Astfel temele se executã în
LOCUL UNDE ÎNVAÞÃ COPILUL. 16-20/21. Pentru schimbul de dupã-amiazã mod conºtient ºi se fixeazã cunoºtinþele.
Este extrem de important ca acesta sã fie lecþiile se pregãtesc a douã zi între 8-12. Se va începe cu rezolvarea temelor de
adecvat pentru învãþãturã ºi stabil. Dacã PRINCIPII DE BAZÃ. Începerea dificultate medie, se va continua cu cele
familia nu are posibilitatea de a amenaja o pregãtirii lecþiilor nu trebuie grãbitã, dar dificile, iar la final - cele uºoare.
camerã specialã, sunt suficiente o masã, nici amânatã prea mult. Dupã venirea de la Cel mai indicat este sã se înveþe ºi sã se
un scaun ºi o etajerã de cãrþi. Este bine ca ºcoalã copilul trebuie sã se odihneascã cel rezolve temele din ziua respectivã, nu se
acestea sã se gãseascã în camera copiilor. puþin o orã ºi jumãtate înainte sã se apuce va amâna pregãtirea lor.
În cazul familiilor mari, unde sunt 3-4 sau de lucru. Nu se vor face lecþii seara târziu, Adaptare de Irina Constantinescu,
mai mulþi copii de vârste diferite, este scurtând timpul de somn. dupã „Ritmuri zilnice“ - M. Ghivrigã
preferabil sã fie douã mese, de
dimensiuni potrivite, una pentru cei
mari ºi una pentru cei mici, astfel
încât copiii sã aibã o poziþie corectã.
Crãciunul copiilor prin colinde.
7Cadourile sunt un prilej
de a le explica copiilor cã, aºa
Pentru sãnãtatea copiilor ºi pen- Perioada postului ºi a sãrbã- cum magii au mers sã Îl întâl-
tru randamentul lor la învãþãturã torilor de iarnã este un prilej neascã pe Pruncul Iisus cu
lumina - artificialã sau naturalã - tre- foarte bun de a sãdi în sufle- daruri preþioase, ºi noi trebuie
buie sã fie suficientã, aerul - curat, iar tele copiilor baza spiritualã sã îi oferim ce avem mai bun,
temperatura potrivitã. pe care ei îºi vor putea construi adicã un suflet curat ºi bun,
LINIºTEA. Când un copil învaþã credinþa ºi o viaþã frumoasã iar pentru cei dragi facem câte
ceilalþi trebuie sã pãstreze liniºtea, de ºi curatã, trãitã în Dumnezeu. dragostea pe care o va rãs- un mic cadou (nu daþi curs
aceea cu toþii, mici ºi mari, trebuie sã Iatã câteva activitãþi concre- pândi Dumnezeu, pe care fie- tendinþei generale de a face
abuz de cadouri doar pentru a
fie educaþi în acest sens. te pe care le puteþi face cu copiii: care membru al familiei L-a
CONTINUITATEA. Cu excepþia 7vorbiþi cu ei despre Sf. primit în „cãsuþa“ lui, nu se consuma). ªi mai important
unor pauze de relaxare, copilul nu Împãrtãºanie, modul cel mai poate exprima în cuvinte. este ca, aºa cum noi am primit
trebuie întrerupt de la învãþat sub ni- concret prin care noi Îl primim 7Puneþi într-un loc special aºa multe daruri de la Dumne-
ciun motiv. Întreruperile (sã meargã pe Dumnezeu în sufletul ºi în aceastã perioadã o icoanã zeu, sã oferim ºi celor care au
dupã o pâine, sã îl ajute pe fratele mai trupul nostru. Vã puteþi baza cu Naºterea Domnului, pe mai puþin. Dacã situaþia mate-
mic cu ceva etc.) îl obligã pe copil, de aceste discuþii pe pregãtirea care sã o împodobiþi împre- rialã nu ne permite ceva prea
fiecare datã, la reluãri ºi la reaco- unã, cu o candelã aprinsã. consistent, putem dãrui dragos-
modare cu materialul de învãþat, unei reþete de turtã dulce, pe Având acest suport puteþi dis- tea noastrã, vorbele noastre bu-
toate acestea obosind copilul ºi scã- care o faceþi în formã de cã- cuta cu copiii despre eveni- ne, sau ne putem oferi ca vo-
zând randamentul. suþã, explicându-le copiilor cã mentul Naºterii, despre per- luntari în sprijinul diverselor
DURATA ÎNVÃÞÃRII. Aceasta fiecare dintre noi este o „cãsuþã“ sonajele care se vãd în icoa- activitãþi organizate în aceas-
depinde de nevoile fiecãrui copil, dar în care Îl primim pe Dumne- nã, puteþi citi împreunã din tã perioadã. Dacã vrem sã aju-
þinându-se cont de limitele maxime zeu. Iar El se bucurã tare mult Biblia pentru copii sau seara, tãm ºi nu cunoaºtem persoa-
stabilite de igienã, psihologie ºi pe- când Îl primim într-o cãsuþã la culcare, puteþi folosi ca ne care au nevoie de noi, îl pu-
dagogie, dupã cum urmeazã: curatã (curãþitã prin Spove- poveste diverse cãrticele ilus- tem întreba pe pãrintele paroh.
- la clasele I-IV durata medie de danie - copiii peste 7 ani), trate care se gãsesc în librã- 7Nu vã lãsaþi pãcãliþi de
pregãtire a lecþiilor acasã trebuie sã împodobitã cu fapte bune. rii, despre Naºterea lui Hris- Moº Crãciun, care doreºte a-
fie de o orã - o orã ºi jumãtate 7De îndatã ce copiii cresc tos. tenþia tuturor cu acest prilej.
- la clasele V-VIII de douã ore - puþin, este bine sã îi luaþi 7Învãþaþi împreunã colin- Puneþi în centrul Crãciunului
douã ore ºi jumãtate împreunã cu voi când mergeþi de, mai simple cu cei mici ºi Naºterea Domnului. Povesti-
- la clasele IX -XII creºte cu sã vã spovediþi, pentru a face mai variate pe mãsurã ce þi-le copiilor despre Dumne-
aproximativ o orã în plus. din aceasta un obicei bine cresc, ºi mergeþi împreunã la zeu Care L-a trimis pe Fiul Sãu
Este foarte importantã existenþa închegat în familie, pe care colindat. Nu pierdeþi acest în lume din dragoste pentru
unui program stabil de pregãtire a copiii îl vor prelua în mod obicei minunat, prilej de a ne noi, pentru ca El sã ne înveþe
lecþiilor, în funcþie de schimbul în firesc, natural. Împãrtãºirea aminti ce mult ne iubeºte ce trebuie sã facem sã fim
care învaþã elevii. Pentru schimbul de întregii familii este iarãºi un Dumnezeu ºi de a împãrtãºi mai buni, sã iertãm, sã iubim.
dimineaþã intervalul potrivit este mare prilej de bucurie, iar aceastã dragoste ºi celor dragi Natalia Corlean
11 Trup ºi suflet
Planningul familial sau lupta contra vieþii nenãscute
Pentru cã astãzi se cunosc mult mai bine atât efec- îmbolnãvirii. Astfel, unei perioade de uti-
tele, cât ºi riscurile aºa-numitei planificãri familiale, lizare de 9 ani îi corespunde un risc de
Biserica (poate singura instituþie care proclamã 60%. Folosirea pilulelor mãreºte ºi riscul
apãrarea vieþii umane sub toate aspectele ei) trebuie îmbolnãvirii cu diverºi viruºi (papilo-
sã-ºi spunã cuvântul cu privire la planificarea familialã mavirus, virusul herpetic, virusul hepatitei
ºi la contracepþie - una dintre metodele prin care se rea- C). Se ºtie cã papilomavirusul conduce, în
lizeazã planificarea familialã. cele mai multe cazuri, la apariþia canceru-
Metodele contraceptive ridicã probleme foarte serioa- lui de col uterin“.
se atunci când sunt evaluate din perspectiva Revelaþiei ºi Cercetãrile prezentate la a treia conferin-
a sensului vieþii umane, sau chiar din perspectiva con- lizarea prin intervenþii þã europeanã a cancerului de sân au arãtat
secinþelor reale (pe termen mai scurt sau mai lung) în viaþa chirurgicale: steriliza- cã riscul acestei maladii era cu 26% mai ma-
de cuplu familial ºi în viaþa femeii. Sunt ele, oare, nevino- rea femininã prin lega- re la utilizatoarele de contraceptive, în com-
vate atunci când evaluãm viaþa umanã mult mai profund rea trompelor uterine, paraþie cu femeile care nu utilizau pilulele.
decât din punct de vedere demografic ºi social? La aceastã sterilizarea masculinã În acelaºi timp, femeile care luau pilulele
întrebare încercãm sã rãspundem în cele ce urmeazã. (vasectomia); de mai mult timp aveau un risc de pânã la
´ mãsuri contra- 56% de a dezvolta aceastã boalã. Riscul cel
ceptive-contragestive (dispozitive intra- mai mare la cancer de sân îl aveau femeile
Ce este planningul familial? uterine - steriletul, pilula de-a doua zi,
care utilizau pilulele din adolescenþã.
Planningul înseamnã planificarea fa- implantãrile subdermice, contraceptive - În Marea Britanie sarcina ectopicã
miliei, prin intervenþia umanã, fizicã, de fapt contragestive - injectabile, pilule (extrauterinã) constituie cauza cea mai des
tehnicã sau spiritualã („naturalã“) asupra anticoncepþionale orale, pe bazã de hor- întâlnitã a mortalitãþii materne. Sir Liam
procreãrii. El constã în aplicarea principiu- moni. Ceea ce nu ºtiu cele mai multe din- Donaldson, consilier pe probleme medi-
lui sterilitãþii voluntare sau contracepþiei. tre utilizatoarele acestor metode este faptul cale al guvernului Marii Britanii, a averti-
Contracepþia a fost definitã ca fiind cã aceste metode de planificare a naºterilor zat medicii britanici cã un anumit tip de
orice comportament care face ca în rapor- nu sunt anticoncepþionale, ci avortive: ele „pilulã de-a doua zi“ (Levonelle ºi
tul sexual sã se împiedice unirea ele- împiedicã miºcarea ºi fixarea în peretele Levonelle-2) determinã o ratã crescutã a
mentelor germinale ºi apariþia concepþiei; uterului a ovulului fertilizat, provocând sarcinilor ectopice.
întrucât contracepþia se poate obþine ºi se avorturi precoce. Cum avortul este un pã- Acestea sunt câteva exemple care ne
sãvârºeºte efectiv pe douã cãi, prin douã cat greu, Biserica nu este de acord cu el, în fac sã gândim altfel la metodele folosite în
metode - una tehnicã ºi cealaltã „naturalã“ orice moment s-ar produce. mod curent ºi la noi în þarã în vederea
- ºi planningul este considerat de douã planificãrii naºterilor ºi a contracepþiei.
feluri: Efectele contraceptivelor Prof. Petrache Vârtej spune cã sub 20 de
1. planningul tehnic, mecanic; ani epiteliul cervical este incomplet matu-
2. planningul „natural“ Contraceptivele care acþioneazã la ni- rat ºi nepregãtit filogenetic pentru o viaþã
Planningul tehnic constã din orice velul sistemului hormonal au consecinþe sexualã permanentã. Acelaºi profesor spu-
intervenþie mecanicã sau medicamentoasã încã necunoscute în mod deplin, dincolo ne cã actul sexual constituie un factor im-
prin care se împiedicã concepþia, iar plan- de obiectivul lor principal ºi imediat. Ele portant în etiologia cancerului de col ute-
ningul „natural“ (de care ne vom ocupa în nu sunt numai anticoncepþionale sau rin. Debutul vieþii sexuale înainte de 20 de
numãrul viitor) înseamnã evitarea con- abortive, dar, dupã o anumitã perioadã, pot ani prezintã un risc de douã ori mai mare
cepþiei prin evitarea perioadei lunare de face sã se instaleze sterilitatea femininã de îmbolnãvire de cancer de col uterin.
fecundaþie a femeii, respectiv prin metoda prematurã definitivã. „Sensul vieþii“, „relaþia cu Dumnezeu“
Ogino-Knaus, cunoscutã sub denumirea În ultimii 20 de ani s-au fãcut studii ºi „împãrãþia lui Dumnezeu“ sunt noþiuni
„metoda calendarului“. serioase privind legãtura dintre folosirea an- prea îndepãrtate, chiar lipsite de semnifi-
ticoncepþionalelor pe bazã de hormoni ºi can- caþie pentru omul modern, victimã a capi-
Planningul tehnic cerul de toate tipurile (nu numai mamar, talismului mai mult sau mai puþin sãlbatic,
uterin, ovarian, endometrial sau cervical). a goanei dupã supravieþuire sau dupã con-
Mijloacele concrete prin care se obþine În acord cu un studiu fãcut de Agenþia fort, distracþie ºi comoditate, a tehnologiei
planningul tehnic sunt: Reuters, profesorul Dr. Aug. Berrington avansate ºi, în general, a secularizãrii; dar
´ avortul, care este desigur cea mai de la Cancer Research Institute din Oxford în egalã mãsurã, ºi victimã a needucaþiei, a
barbarã ºi criminalã metodã de contra- spunea cã hormonii din pilula contracep- ignoranþei privind consecinþele mai apro-
cepþie, despre care am mai vorbit; tivã determinã cancerul de col uterin. piate sau mai îndepãrtate ale folosirii mij-
´ mãsuri contraceptive propriu- Cercetãri fãcute pe mai multe femei loacelor contraceptive artificiale ºi, mai a-
zise. Acestea sunt fie practici care produc bolnave au arãtat cã „femeile care uti- les, a refuzului de a înþelege semnificaþia
bariere mecanice sau chimice în calea fer- lizeazã pilula contraceptivã au un risc profundã a afectivitãþii umane ºi a funcþi-
tilizãrii ovulului, fie metode chimic-me- crescut de 10% de a se îmbolnãvi de can- ilor biologice ale persoanei umane.
dicamentoase care acþioneazã la nivel hor- cer, la un an de la utilizare. Cu cât perioa- Continuarea în nr. urmãtor.
monal, fie metode care realizeazã steri- da de utilizare creºte, creºte ºi pericolul Pr. Alexandru Stanciu
„Ai grijã, nepoate, sã ajuþi pe cel care este în încurcã-
turã, atunci când þi-o cere, pentru a-l putea salva ºi nu
întârzia cu ajutorul tãu, încât acesta sã
nu-i mai fie de niciun folos…“

Ajutorul dat la timpul potrivit
Un bãtrân sãrac lipit pãmântului, lihnit de foame, s-a
dus la vecinul bogat ºi l-a rugat sã-i împrumute un gal-
ben. Bogatul, zgârcit din fire, tremurând sã nu-ºi risi-
peascã averea, cum aflã pricina vizitei îi spuse:
- Cât timp o sã-þi ajungã un galben? Vino la mine peste
o lunã ºi-þi voi da treizeci de galbeni, nu unul. Cu banii
aceºtia vei trãi mult ºi bine, fãrã nicio grijã. Vezi cât sunt
de bun? Tu îmi ceri un ban iar eu îþi propun 30!
Bãtrânul rãspunse:
- Când am venit încoace, am vãzut într-un pârâiaº secat
un peºte. El rãsufla din greu ºi mã ruga sã-l stropesc cu
2-3 gãleþi de apã din fântâna care se afla la câþiva paºi. Eu
l-am întrebat: „Pe cât timp o sã-þi ajungã 2-3 gãleþi de
apã? Mai aºteaptã o sãptãmânã. Atunci o sã am mai
multã vreme ºi o sã-þi umplu pârâiaºul cu apã rece ºi
limpede“. Atunci peºtele îmi zise: „Acum mã vei scãpa
de la moarte cu cele 2-3 gãleþi de apã, însã peste o sãp-
tãmânã nu mã vor învia nici toate apele oceanelor“.
- ªi de ce îmi spui mie aceastã întâmplare? se rãsti bogatul.
- Ca sã îþi dai seama cã trebuie sã-l ajuþi pe cel viu, nu
pe cel mort, rãspunse bãtrânul.
Manuela Gãbureanu
Magii se pregãtesc pentru marea întâlnire cu Pruncul mulþumea lui Dumnezeu cã i-a
Iisus. Ei cãlãtoresc spre Betleem cu daruri speciale pentru dat o iconiþã atât de „grijulie“ în
Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Tu ce dar i-ai pregãtit Celui Mai lucrurile sfinte.
Mare Împãrat, care poposeºte la noi? Ai curãþat cãsuþa su- Mici canoane pentru copii:
fletului tãu, te-ai spovedit, te-ai împãrtãºit?
7 Sã crezi în Sf. Treime: Tatãl,
Fiul ºi Duhul Sfânt.
„Moºul“ fapt a murit doar
trupul pãmântesc.
E ziua de Moº Nicolae. Copiii îºi Sufletul însã nu a
7 Sã îþi faci rugãciunea în
fiecare dimineaþã ºi searã.
aranjeazã ghetuþele la uºã. Maria îºi zice murit, ci a trecut la
în minte: Judecata dreaptã sã-
7 Dacã nu eºti liniºtit, dacã nu
poþi reuºi la ºcoalã, fã-þi rugãciu-
- Oare Moº Nicolae îmi va aduce un vârºitã de Însuºi nea minþii care este: „Doamne
cadou? Domnul Iisus Hris- Iisuse Hristoase, Fiul lui Dum-
A venit ºi momentul de culcare. tos. Atunci, pentru fap- nezeu, miluieºte-ne ºi ne mântu-
Maria tot repetã acel gând în minte: tele mele am ajuns ieºte pe noi“.
- Oare Moº Nicolae îmi va aduce un în raiul cel de veci.
cadou? Dimineaþa ur-
7 Sã nu îi superi pe
pãrinþi, cã ºi þie îþi va
Când toþi dormeau, Maria a avut un mãtoare, Maria a povestit la toþi acel vis veni ceasul când vei fi
vis interesant. Se fãcea cã aºa-zisul Moº minunat ºi, deºi era nedumeritã de ce s-a mamã sau tatã ºi copilul
Nicolae purta pe cap o aurã strãlucitoare. întâmplat, a înþeles totul atunci când în tãu îþi va cere tot ce este
Atunci, Moº Nicolae îi spune: ghetuþe a primit o icoanã cu Sf. Nicolae, mai rãu pe lumea asta.
- Înainte de a fi „Moº Nicolae“ eram care de fiecare datã îi spunea sã îºi facã Maria-Ilinca Burlacu,
un învãþãtor vestit. Când am murit, de rugãciunea ca sã se mântuiascã. Iar ea îi Prejmer, clasa a III-a

CMYK
13 Pe urmele sfinþilor
Toamna, anotimpul pelerinajelor la Pãrintele Arsenie
Pãrintele Arsenie Boca este cunoscut în Þara
Fãgãraºului mai mult decât în orice altã zonã din þarã. Cea mai frumoasã zi de t o a m n ã
Evlavia fãgãrãºenilor la acest mare duhovnic, conside- Vineri, 17 octombrie 2008: frig ºi ploa-
rat sfânt, se vede mai ales toamna, când, în jurul datei ie, dar în sufletele noastre dorinþa petre-
de pomenire, 28 noiembrie, se înmulþesc pelerinajele la cerii zilei de sâmbãtã la Mãnãstirea Pris-
Prislop, unde se aflã mormântul marelui duhovnic. lop a rãmas neclintitã. Emoþiile, credinþa
Bucuria unei astfel de cãlãtorii ne este împãrtãºitã de ºi nãdejdea ne-au însoþit în dimineaþa urmã-
douã grupuri, unul din ªinca Veche ºi altul din Victoria. toare pe noi, cei 70 de pelerini conduºi de
Chilia Sfântului Ioan
Însoþiþi de duhovnicul mãnãstirii, Pã- pãrintele
Pelerinaj la Pãrintele Arsenie rintele Nifon, am a- Cornel Codrea. ªi pentru ca binecuvân-
Noi, creºtinii, de puþine La mormântul Pãrintelui juns. Perspectiva este tarea Tatãlui Ceresc sã coboare peste noi,
ori reuºim sã fim impresio- superbã de acolo, de înainte de plecare ne-am rugat împreunã cu
naþi de viaþa unui sfânt, care sus. Fiecare am aprins pãrintele Adrian Magda în biserica Sf.
sã ne rãmânã în suflet ºi pe o lumânare ºi am cân- Ilie, unde am primit ºi îndemnul sã petre-
care sã-l cinstim aºa cum se cem în meditaþie ºi rugãciune timpul pe-
tat cu toþii cântãri în-
lerinajului nostru. Atmosfera duhovni-
cuvine. La un moment dat tru pomenirea Pãrinte-
ceascã ºi pricesnele ne-au însoþit între-
însã simþi o dorinþã, una arzã- lui. Apoi Pãrintele Ni-
gul drum, fãcând cãlãtoria cãtre Pãrintele
toare, de a cerceta cu proprii fon ne-a umplut sufle- nostru drag mai scurtã. Am plecat cu
paºi drumurile sihaºtrilor, ale tele cu învãþãturi ale- gândul sã-i mulþumim lui Dumnezeu
sfinþilor cunoscuþi pentru jertfa lor absolutã. se, uimindu-ne cu multele cazuri de boalã pentru bucuriile ºi celelalte daruri primite
O astfel de chemare duhovniceascã am ale unor oameni pe care chiar el i-a cunos- în viaþa noastrã, precum ºi sã ne rugãm
simþit când ne-am hotãrât noi, enoriaºii pa- cut ºi care s-au vindecat datoritã Pãrintelui pentru „cealaltã vreme a vieþii noastre“, a
rohiei ªinca Veche împreunã cu preotul nos- Arsenie. Nu am mai fi plecat de acolo. În celor dragi nouã ºi a aproapelui nostru.
tru, sã organizãm un pelerinaj la Mãnãstirea mijlocul naturii, lângã mormântul Pãrintelui Plini de emoþie am intrat pe poarta
Prislop, unde se odihneºte trupul pãmântesc Arsenie, ne simþeam mai aproape de Dum- mãnãstirii. Sfinþenia locului, atmosfera
al Pãrintelui Arsenie Boca. Am plecat târziu nezeu. Fiecare a îngenuncheat ºi ºi-a rostit binecuvântatã pluteau în aerul rãcoros
în noapte, în dorinþa de a ajunge la timp pen- fierbintea rugãminte cãtre cer, închinân- de dimineaþã împletindu-se plãcut cu
tru a putea participa la Sfânta Liturghie. Nici du-se ºi atingând crucea Pãrintelui. Atmos- cãldura sufletelor pelerinilor. Am parti-
nu a contat cã drumul a fost lung, pentru cã fera de rai era întregitã de mirosul florilor de cipat la Sf. Liturghie, iar în curtea mã-
tot timpul ne gândeam la þinta mult doritã: pe mormânt, care prin voia lui Dumnezeu nãstirii Pãrintele Nifon ne-a întâmpinat
Mãnãstirea Prislop. Pentru majoritatea din- rãmân la fel de vii tot anotimpul rece. cu mare bucurie, ne-a binecuvântat, ne-a
tre noi acest pelerinaj era ceva inedit, des- Tot ceea ce am aflat despre viaþa ºi mi- rãspuns la întrebãri ºi mai ales ne-a
chidea calea spre o lume neexploratã pânã nunile Pãrintelui Arsenie, tot ceea ce am îndemnat la o viaþã curatã, ordonatã ºi la
atunci, dar atractivã ºi plinã de mister lãun- simþit în acest loc ne-a fãcut sã ne dorim, sã multã rugãciune.
tric. ªi aºteptãrile noastre nu au fost zadar- visãm încã de pe acum la un ciclu de reîn- Paºii ni s-au îndreptat apoi spre cimi-
nice. Odatã ajunºi în Þara Haþegului ne-am toarceri, de pelerinaje în acest loc binecu- tirul mãnãstirii, pentru a ne întâlni cu Pãrin-
pomenit mergând pe niºte drumuri înguste, vântat de Dumnezeu. tele Arsenie ºi a-i vorbi în tainã, vãrsând
încadrate pe margini de liziera pãdurii, pe Mã întrebam în acele clipe ce ne-a fãcut din preaplinul sufletului nostru, mulþu-
care o atingea autocarul atunci când, de- sã ne dorim atât de mult ºi atât de spontan mind lui Dumnezeu pentru toate cele pri-
venitã sãlbaticã în frumuseþea ei, îºi întindea acest pelerinaj. Dar acum, când scriu, ºtiu mite în viaþã ºi cerând înþelepciune pentru
crengile prea mult. Ne-am oprit la poarta de rãspunsul. Este foarte simplu: Dumnezeu viitor. Am cerut ºi ajutorul Sf. Ioan de la
lemn a mãnãstirii ºi am pãtruns spre sfântul lucreazã ca un Sfânt ºi doar de la El ne putea Prislop prin rugãciuni ridicate spre Cer
locaº învioraþi de frigul dimineþii. veni acest îndemn duhovnicesc acum, în din chilia unde acest sfânt a vieþuit.
Intrând în bisericã am rãmas uimiþi de Postul Naºterii Domnului, când fiecare din- ªi, cum timpul nu stã în loc, iar cu atât
vechimea acesteia ºi a picturii în curs de tre noi trebuie sã ne facem ordine în suflet, mai mult în astfel de locuri nu simþi cum
restaurare. Dar mai era ceva: o liniºte care te când aveam nevoie de un sprijin ºi mai ales trece, a sosit prea repede momentul plecã-
cuprinde ºi te înalþã sus, spre ceruri înalte. când trebuie sã fim uniþi. ªi cred cã mai este rii spre casã. Am mulþumit Pãrintelui Nifon
Iar când a început slujba Ceasurilor, apoi un motiv pentru care trebuia sã ajungem la pentru vorbele de folos, pentru rugãciu-
acatistul urmat de Sfânta Liturghie, nici nu mãnãstire: marele Pãrinte Arsenie ne chema nile fãcute ºi pentru binecuvântãrile primi-
am simþit când trec orele. Am trãit clipe la el sã ne întãrim sufletele pentru a putea te, sperând fiecare ca aceastã frumoasã
unice de liniºte sufleteascã, înãlþãtoare ºi duce lupta pentru apãrarea Ortodoxiei la noi zi de toamnã sã o retrãim ºi în viitor.
dãtãtoare de har dumnezeiesc. Maicile în sat. Nimic nu este deci lãsat în aceastã Îi mulþumim Bunului Dumnezeu pen-
ne-au încântat auzul cu cântãrile de slavã lume la voia întâmplãrii: toate lucrurile care tru tot ce ne-a dat sã vedem ºi sã simþim,
închinate lui Dumnezeu pe care fiecare le ni se întâmplã sunt dovada purtãrii de grijã ºi-l rugãm pe Pãrintele Arsenie sã mijlo-
murmura în surdinã. a lui Dumnezeu, care ne lumineazã ºi ne ceascã în continuare pentru noi ºi pentru
Bucuria s-a intensificat când am început cãlãuzeºte paºii spre adevãr. mântuirea noastrã. Andreea Bãrbat,
sã urcãm dealul spre mormântul Pãrintelui. Laura Ciolan - ªinca Veche Prof. Ana Dragomir - Victoria
CMYK
14 Trecut ºi prezent
Seminar despre violenþa domesticã adresat preoþilor
În perioada 17-20 noiembrie 2008, la bleme de acest gen, trebuie sã vezi dacã e nal. De aceea va fi riscant sã oferim sprijin
Mânãstirea Brâncoveanu - Sâmbãta de ordine în sufletul ºi în familia ta. Este de- celor abuzaþi sau abuzatorilor, pânã nu ne
Sus s-a desfãºurat „Seminarul despre vio- osebit de important ca cel care abordeazã vom fi vindecat noi înºine de rãnile a-
lenþa domesticã, adresat clerului ortodox“, astfel de probleme sã fie echilibrat emo- buzurilor. Aceastã vindecare presupune
susþinut de domnul Steve Acheson. Dom- þional, sã-ºi fi rezolvat conflictele interi- uneori timp destul de îndelungat, însã e
nia sa este consilier pastoral acreditat, fost oare ºi rãnile lãsate de abuzurile emo- singura noastrã alternativã. Fãrã aceastã
pastor luteran, convertit la Ortodoxie în þionale. Putem inclusiv noi, ca preoþi, sã coborâre în iadul rãnilor noastre ºi fãrã
anul 2005. A oferit tratament pentru cazuri provenim din familii în care sã fi suferit vindecarea acestora, nu vom putea fi de
de violenþã domesticã trimise lui prin diverse forme de abuz, mai ales emoþio- folos nimãnui. Pr. Marius Corlean
intermediul tribunalelor în constituit ºi Garda Naþio-
statele americane Minnesota,
Wisconsin, New York, Colora- Fãgãrãºeni la Marea Unire nalã Românã din zonã,
denumitã atunci Legiunea
do, California, Florida, având o Pentru a evidenþia ºi contura importanþa comemorãrii Þarii Fãgãraºului. Cãpitanul Ioan
experienþã de peste 3000 de celor 90 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918, în Dejenariu a fost însãrcinat cu
familii consiliate, între anii ziua de 26 noiembrie, la Sala Dietei din Cetatea Fãgãraºului a conducerea ºi organizarea ei.
1994-2001. În prezent, este avut loc un simpozion aniversar. Acest simpozion a fost orga- Urmãtoarea etapã a constitu-
director executiv - Life Ma- nizat de Muzeul Þãrii Fãgãraºului „Valeriu Literat“ în colabo- it-o alegerea democraticã a dele-
nagement Systems - pregãteºte rare cu Primãria Fãgãraº, Centrul de Instruire pentru Infan- gaþilor pentru Marea Adunare na-
instructori ºi implementeazã terie ºi Vânãtori de Munte, reprezentanþi ai Protopopiatelor þionalã de la Alba Iulia.
cursuri de specializare în con- ortodox ºi greco-catolic, ai Poliþiei din Fãgãraº. Nicolae Borzea, Partea bisericeascã fãgãrã-
silierea maritalã ºi familialã, protopop ortodox al Fãgãraºului între 1905-1936, a avut un ºeanã nu a lipsit în a fi reprezen-
violenþa domesticã ºi recupe- rol determinant pentru fãgãrãºeni în ce priveºte Marea Unire. tatã la Alba Iulia prin înºiºi pro-
rarea din dependenþe. „Scopul Vã prezentãm câteva din aspectele legate de acest fapt, su- topopii în funcþie: N. Borzea -
organizãrii acestui seminar este bliniate de pãrintele Cãtãlin Teulea la acest simpozion: Fãgãraº, Ioan Dan - Bran,
acela de a veni în întâmpinarea Acþiunea revoluþionarã pentru constituirea ºi Valeriu Comºa - Fãgãraº, Moise Brumboiu -
preoþilor confruntaþi cu astfel organizarea puterii politice ºi militare româneºti Tohanu Vechi. Delegaþii Despãrþãmântului
de probleme, oferindu-le un la Fãgãraº au iniþiat-o protopopul Nicolae „Astra“ din Bucium, Ioan Nossa ºi Petru Tul-
instrument util în abordarea Borzea, preºedinte al consiliului de administraþie bure, s-au alãturat acestora. În sintezã, din comi-
acestora“, ne-a declarat doam- al Bãncii „Furnica“ ºi directorul bãncii, Matei Jiga. tatul Fãgãraº au participat la M.A.N. de la Alba
na Gerlinde Gabler-Braun, Ei au constituit lista fruntaºilor români care se a- Iulia 41 de delegaþi.
consilier social al Arhiepisco- flau în acel moment, 9 noiembrie 1918, la Fãgã- Gazeta „Oltul“, la sfârºitul lunii decembrie
piei Sibiului. Au fost tratate în raº - 28 de persoane, precum ºi textul unei Convo- 1918, redã ecourile atmosferei înfãptuirii Marii
acest sens teme precum: rolul cãri pentru data de 11 noiembrie, la sediul bãncii. Uniri: „E reînvierea poporului român închis în
preotului în cazurile de violenþã Din cei 28 doar 24 au semnat convocatorul. cãtuºele infernului, monarhia falsificãrilor
domesticã, modalitãþi de inter- Adunarea a fost deschisã de protopopul Nicolae istorice, e primãvara rãspânditoare de luminã,
venþie, cauzele violenþei domes- Borzea, care a prezentat motivaþia acestui de- cãldurã ºi viaþã. Eternele legi ale naturii se în-
tice, terapia de recuperare din mers organizatoric: „Asupritorii noºtri de vea- chinã Povãþuitorului lor, care a fãcut ca iarna
violenþa domesticã conform curi acum s-au prãbuºit în groapa pregãtitã sã fie primãvara Neamului românesc…“
Teologiei Ortodoxe, modalitãþi pentru neamul nostru românesc…“ ºi fruntaºii po- În Marele Sfat Naþional, constituit la Alba
de stopare a violenþei în familie porului „sunt chemaþi a se îngriji de apãrarea acestui Iulia ca organ parlamentar tranzitoriu al Tran-
ºi teologia abuzului domestic. þinut ºi de conducerea poporului de astãzi înainte“. silvaniei au fost prezenþi ºi reprezentanþii ro-
Din punct de vedere al par- Adunarea a hotãrât constituirea Consiliului mânilor fãgãrãºeni: protopopul Nicolae Borzea,
ticipantului, seminarul a fost Naþional Român, format din 52 de membri. A dr. Octavian Vasu, dr. Hariton Pralea, avocatul
deosebit de util, furnizând cu- ales ca preºedinte al acestui for pe avocatul dr. dr. Nicolae ªerban precum ºi vicecomitele
noºtinþe ºi perspective de în- Nicolae ªerban, vicepreºedinte pe protopopul N. Alexandru Bele, vicarul Iacob Popa, doctor
þelegere a unei teme care nu se Borzea, iar ca secretar pe avocatul dr. Camil Ne- Teodor Popescu, iar dintre þãrani: Ion Stoichiþã
regãseºte, încã, în abordarea grea. Apoi a fost ales un comitet executiv al con- din Porumbacu, Ion Cãzan din Beclean, Du-
universitarã. Atractiv a fost ºi siliului, format din 12 membri: dr. Nicolae ªer- mitru Bãlcãcean din Fãgãraº, Iosif Rozalin
stilul de prezentare, interactiv, ban, protopop Nicolae Borzea, dr. Camil Negrea, Mijea din Comãna, George Guiman din Poiana
specific seminariilor de trai- Alexandru Bele, Ilie Beleuþã, Valer Comºa, Ioan Mãrului, aleºi dupã o lunã ºi jumãtate de cãtre
ning ce folosesc metode de Dejenariu, Matei Jiga, dr. Andrei Micu, dr. Comitetul executiv comitatens.
comunicare moderne, domnul Tedor Popescu, George Udrea ºi Ioan Grecu. La scurt timp dupã înfãptuirea Marii Uniri,
Acheson dovedindu-se a fi un Întorºi din refugiu au fost primiþi în comitetul protopopul Nicolae Borzea îºi exprima „rara
maestru al captãrii atenþiei executiv pentru meritele personale dr. Hariton bucurie cã duºmanii milenari au cãzut ºi mândra
auditoriului. Concluziile semi- Pralea ca al doilea vicepreºedinte, cât ºi învãþã- Þara Oltului a câºtigat ce a pierdut, cã astãzi poate
narului ar putea fi rezumate ast- torul Vasile Stoicanea, ca al doilea secretar. da mâna cu iubiþii fraþi peste fãloºii Carpaþi“.
fel: înainte de a aborda pro- La aceeaºi adunare din 11 noiembrie s-a Pr. Cãtãlin Teulea
Cu Dumnezeu în casã 15
Pentru mulþi ma- degenereazã de multe ori
rea bucurie de Crãciun
constã într-o masã îm-
Masa de Crãciun în indigestii. Sã fim deci
cumpãtaþi în aceste zile, sã
Remediu naturist pentru
creºterea imunitãþii ºi lupta
belºugatã. Gospodinele petrec zile întregi în nu cãutãm meniuri îmbelºugate, mai ales dupã împotriva bolilor sezonului rece
bucãtãrie pentru a pregãti meniuri bogate. Sã perioada de post, ci sã cãutãm Bucuria sufle- Ingrediente: 500 g miere de salcâm, 6
nu uitãm, Crãciunul înseamnã Naºterea Dom- tului, pe care o vom gãsi în Vestea cea bunã cã lãmâi, o canã de mãceºe (sau cãtinã)
nului, care a ales sã se nascã într-o peºterã Hristos se naºte pentru noi, în colinde, în Sf. Li- proaspete bine spãlate (pentru un efect
sãracã, nu într-un palat cu ospeþe regale. Sigur turghie ºi în comuniunea cu aproapele. În ceea maxim) sau mãceºe uscate mãrunþite, sau
cã Dumnezeu vrea sã ne bucurãm ºi de bunã- ce priveºte meniul, noi vã oferim douã reþete: pudrã de mãceºe.
tãþile pe care El ni le-a creat ºi dãruit spre plãcinte pentru a vã cinsti colindãtorii în ziua de Se zdrobesc mãceºele la robot, cu ma-
hranã, însã nu sã înlocuim Bucuria Lui cu „bu- Ajun, care este zi de post, ºi un aperitiv rapid pen- ºina de tocat sau cu ciocanul de bãtut carne
curia“ unui pântece îndesat de delicatese, care tru masa de Crãciun. Natalia Corlean (puse în tifon), cât de bine se poate. Lãmâ-
ile se spãla foarte bine (dacã sunt din re-
Plãcinte de A j u n Umpluturã cu varzã:1/2
varzã albã (de preferat muratã),
colta proprie); cele cumpãrate se curãþã de
coaja care este tratatã cu chimicale. Se
Bunica mea fãcea plãcinte 1 ceapã, 2 linguri ulei, piper, se- mãrunþesc lãmâile la robot sau cu maºina
cu o naturaleþe ieºitã din comun. minþe de mãrar, sare, zeama de de tocat ºi se pun împreunã cu mãceºele
Plãcintele de tot felul însoþeau la 1/2 lãmâie. Varza se toacã mã- într-un borcan de sticlã încãpãtor. Se a-
sãrbãtorile noastre (începând runt, se sãreazã ºi se stropeºte daugã mierea ºi se amestecã bine cu o lin-
cu Sf. Dimitrie când mâncam cu lãmâia, apoi se condi- gurã din lemn. Nu se foloseºte nimic me-
delicioasa plãcintã cu dovleac menteazã cu seminþe de talic la prepararea acestui remediu, pentru
ºi terminând primãvara când apã- mãrar ºi piper ºi se cã- a împiedica oxidarea. Se aºeazã borcanul
reau cireºele). ªtiu cã se spune cã de leºte uºor în ulei împre- în bucãtãrie pe dulap ºi se agitã de câteva
Crãciun în casã trebuie sã miroasã a unã cu ceapa tocatã. ori pe zi. Dupã 10 zile se poate consuma
cozonac, dar în mintea mea cozona- Umpluturã de din preparat câte o lingurã dimineaþa, pe
cul e mai legat de Paºti. Crãciunul ºi nuci: 200 g miez de stomacul gol, sau înaintea meselor, în caz
mai ales seara de Ajun sunt imposibil de nucã, coaja de la 1/2 lãmâie, 1 plic zahãr de rãceli sau gripã. Este foarte eficient
conceput fãrã nuci, mere ºi plãcinte. vanilat, zahãr tos (dupã gust), 2 linguri pes- iarna, în tratarea rãcelilor, în cazul copiilor
met. Miezul de nucã se sfarmã cu sucitorul,
Foi pentru plãcintã (ºtrudel sau se amestecã cu zahãrul ºi aromele. slãbuþi care nu au poftã de mâncare, în
trigoane): 600 g fainã, 300 ml apã caldã (obliga- Umpluturã cu mere: 1 kg mere dulci, convalescenþã, avitaminozã ºi infecþii.
toriu caldã), un praf sare, ulei pentru uns foi- 1 linguriþã scorþiºoarã, 2 linguri pesmet, câte- În paralel este indicat sã se consume
le. Fãina se amestecã cu praful de sare ºi apa fructe ºi legume proaspete sau sub formã
va stafide care au stat în rom, zahãr tos dupã de suc, precum ºi infuzii cãlduþe din plante
caldã, se frãmântã pânã rezultã un aluat ce nu gust. Merele se taie cubuleþe, se stropesc cu (mentã, pãtlaginã, sunãtoare, cimbriºor de
se lipeºte de mânã. Se lasã sã se odihneascã 1/2 zeamã de lãmâie, se adaugã scorþiºoara, stafi- munte, muºeþel, tei, coada ºoricelului, la-
orã. Aluatul devin elastic ºi poate fi foarte uºor dele ºi pesmetul. Când foile sunt pregãtite se vandã etc.).
de manevrat. Se împarte în 4 bucãþi care se în- adaugã în compoziþie ºi zahãrul.
tind întâi cu vergeaua, iar apoi cu mâna, în foi Reþetã oferitã de doamna Reþetã oferitã de doamna
foarte subþiri. Se lasã foile sã se usuce puþin. Nicoleta Cintar - Craiova Marilena Vlãdoianu, Craiova
Pentru trigoane: Foile se tãie în fâºii de
6-7 cm lãþime ºi cca 40 cm lungime. La un
capãt se pune o linguriþã cu vârf din umplu-
Rozete cu carne ºi brânzã deziþiacoptdeºibrânzã,
se adaugã la compo-
formând un
Ingrediente pentru cir- aluat, care se întinde pe o su-
turã. Fâºiile se îndoaie, în formã de triunghi, prafaþã presãratã cu fãinã ºi se
peste umpluturã, ºi se ruleazã în continuare, ca 10 bucãþi: 1 ceapã mij-
în triunghi, pânã la sfârºit. Se aºeazã apoi în locie, 150 g caºcaval, 1/2 formeazã un dreptunghi de circa
tava unsã puþin ºi se ung ºi deasupra cu ulei. Ta- linguriþã de cimbru uscat, 50/27 cm. Se întinde carnea
va se introduce în cuptorul bine încãlzit la foc 1/2 linguriþã de pãtrunjel, 1 tocatã peste aluat, se ruleazã pe
mijlociu, unde se lasã 10-15 min, pânã când ou, 500 g de carne de porc lung ºi se taie în 10
trigoanele se rumenesc. Dupã ce s-a scos din tocatã ºi condimentatã, 2 felii cu o grosime de
cuptor, se ung cu apã caldã dacã umplutura linguri de pastã de roºii, 5 cm. Se aºeazã bu-
este sãratã sau cu apã caldã îndulcitã. piper, 150 g de brânzã de vaci, 7 lin- cãþile într-o formã
Pentru ºtrudel: Foile se ung cu ulei iar guri de lapte, 6 linguri de ulei, 1 lin- specialã de tort, unsã
pe o margine se aºeazã umplutura. Se ruleazã cu unt, cu partea sec-
ºi se aºeazã în tavã. Se ung ºi la suprafaþã ºi guriþã de sare, 300 g de fãinã, 1
pliculeþ de praf de copt, unt pentru þionatã în sus. Se a-
se pune tava în cuptor la foc mediu cca 20 mestecã gãlbenuºul
minute. Dupã ce se scot din cuptor, rulourile tavã
Se curãþã ceapa ºi se taie mãrunt, cu 1 lingurã de lapte
se ung cu apã caldã. Asta ajutã foaia sã ºi se ung marginile
rãmânã proaspãtã. Se acoperã cu un ºervet. se taie cubuleþe caºcavalul, se spalã ºi
se toacã mãrunt pãtrunjelul. Se separã al- aluatului. Se introduce la cuptor ºi se coace
Umpluturã cu ciuperci:500 g buºul de gãlbenuº, se amestecã albuºul, circa 40 de minute la foc potrivit.
ciuperci, 1 ceapã, 2 linguri ulei, sare, piper, La sfârºit se presarã pãtrunjel ºi cimbru
zeama de la o jumãtate de lãmâie, câteva carnea tocatã, cimbrul, ceapa, pãtrunjelul (se
pãstreazã puþin pentru ornat), pasta de roºii, deasupra, dacã vã place.
mãsline. Ciupercile se taie cuburi, se stropesc Se fac foarte uºor ºi sunt delicioase!
cu zeamã de lãmâie ºi sare ºi se cãlesc în ulei piperul ºi caºcavalul.
împreunã cu ceapa tãiatã mãrunt. La final se Se amestecã brânza de vaci cu laptele, Reþetã oferitã de doamna
adaugã mãsline tocate (fãrã sâmburi). uleiul ºi sarea. Fãina se amestecã cu praful Laura Sava - Ghiroda, jud. Timiº
16 Trecut ºi prezent

Biserica Sf. Nicolae din Cincu
Aflatã la 21 de kilometri de Fãgãraº, comu-
na Cincu se gãseºte pe un teritoriu deluros, cu
multe pãduri. Aici, cultura sãseascã îmbinatã
cu tradiþiile românilor au dat un aer aparte
zonei. Localitatea, care ºi-a pãstrat pânã astãzi
aspectul de mic oraº, a fost întemeiatã de
coloniºtii saºi la mijlocul secolului al XII-lea.
În anul 1927 numãra cu puþin sub 2500 de su-
flete, jumãtate saºi, jumãtate români, dar ºi alte
confesiuni, în localitate existând ºi azi patru
biserici - urme ale convieþuirii pe aceste plaiuri
a diferitelor confesiuni. Astãzi, dupã plecarea
unei mari pãrþi din populaþia de naþionalitate
germanã, numãrul locuitorilor nu mai atinge
faima de altãdatã ºi doar comuni-
tatea ortodoxã are un preot paroh
stabil. Biserica „Sf. Nicolae“ a
înflorit în ultimii doi ani, dupã
venirea pãrintelui Florin Butum piatrã ºi cãrãmidã, plafonul drept, cu
la cârma parohiei, la începutul lui grinzi de lemn, ºi pardosealã din scân-
2007. Pãrintele este cel care ne durã de brad. Nu are picturã interioarã
povesteºte pe scurt istoria locului. sau inscripþii exterioare, fiind zugrã-
vitã cu motive naþionale.
Comuna Cincu este aºezatã la De-a lungul timpului lãcaºul de
jumãtatea drumului principal Fãgã- cult a cunoscut mai multe etape de
raº - Agnita, aproape de defileul Ol- restaurare. În anul 1907, sub pãsto-
tului. În trecut a avut în proporþie rirea preotului Ioan Mihu, a fost con-
egalã locuitorii, saºi ºi români, struit turnul în forma actualã. În 1927,
coloniºtii saºi fiind aduºi aici în se- sub pãstorirea preotului Gheorghe
colul al XII-lea, cu scopul de a apãra Coanta, s-au înnoit duºumelele ºi a
sudul Transilvaniei de invazii. Cu Cincu erau 260 de familii, o bise- fost zugrãvit, iar în 1947, sub preotul
timpul, localitatea s-a dezvoltat foarte ricã ortodoxã ºi doi preoþi Hariton Eºeanu s-a zugrãvit din nou. În
mult, devenind unul din cele ºapte Pr. Florin ortodocºi: Vasile Paicu ºi anul 1954, sub pãstorirea preotului Leon
Butum
Scaune sãseºti ale provinciei Sibiului. Vasile Nicu, hirotoniþi în Moldovan, s-a reparat acoperiºul, s-a
Datoritã statutului lor juridic superior, Transilvania, primul în 1761, al doilea în zugrãvit în interior ºi s-a introdus curentul
saºii provinciei au dobândit de timpuriu o 1791. Creºterea populaþiei româneºti s-a electric. În 1967 s-a reparat Sfântul Altar
poziþie privilegiatã. datorat faptului cã saºii au avut nevoie tot ºi s-a zugrãvit interiorul întregii biserici.
Rãzboaiele de tot felul care au urmat mai accentuatã de braþe de muncã, pentru Parohia ortodoxã numãrã peste 450 de
au redus numãrul românilor foarte mult. În lucrarea întinselor domenii, braþe pe care familii, formând o comunitate închegatã
anul 1698, Cincu numãra numai 28 de le-au gãsit în satele din Þara Fãgãraºului. cu ajutorul cãreia, începând din 2007, bi-
familii, cu circa 140 de suflete, iar în anul Biserica ortodoxã, cu hramul „Sfântul serica a intrat în reparaþii capitale în ve-
1733 doar 90 de suflete, conform statisticii Nicolae“, a fost construitã în anul 1815. derea pictãrii ºi sfinþirii acesteia.
episcopului unit Inochentie Micu. Este aºezatã la intrarea în cimitir, în sudul La altarul acestei biserici au slujit ca
În anul 1750, Cincu e scaun pro- localitãþii, parte în care locuiau în trecut preoþi titulari, în perioada 1761 - 2007:
topopesc cu câteva parohii dependente, românii, saºilor revenindu-le partea de Vasile Paicu, Vasile Nicu, Eftimie Stângu,
având 83 de familii ortodoxe fãrã preot, nord. Ctitorii lãcaºului de cult au fost Ignatie Mandocea, Iosif Mihu, Ioan Mihu,
numãr care se va pãstra ºi în anii urmãtori. obºtea satului. Biserica a fost ridicatã în Gheorghe Coanta, Hariton Eºeanu, Leon
Peste patru decenii ºi mai bine, respectiv stilul bizantin, cu elemente gotice. Are Moldovan, Virgil Vasu.
în anul 1805, o nouã statisticã aratã cã în formã de navã, cu pereþii construiþi din Pr. paroh Florin Adrian Butum
Str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã Colaboratori: Amalia Rãibuleþ,
nr. 2. Tel. 0268211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Irina Constantinescu
Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Tehnoredactor: Natalia Corlean
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Corlean (Bucium), Pr. Adrian Magda
Redactor ºef: Natalia Corlean (Victoria), Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dvs.
Corecturã: Amalia Rãibuleþ Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos), la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Tiparul: SC GRAMM SRL Pr. Cãtãlin Teulea (Recea) apostolatfagaras@yahoo.com
CMYK