Date generale Uniunea Europeana si N.A.T.O.

Uniunea Europeana

Sistemul politic al Uniunii Europene este definit într-o serie de tratate. Ultimul dintre aceste tratate este Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa . Tratatele actuale si viitoare stabilesc pentru politica Uniunii Europene o serie de institutii. Sistemul politic rezultat din aceste acte reflecta prin structura sa principiul democratic al separarii puterilor în stat în puterea legislativa, executiva si juridica, iar în ce priveste procesul legislativ urmareste principiile subsidiaritatii si proportionalitatii. Tentative de unificare a natiunilor europene au existat înca dinaintea aparitiei statelor nationale moderne. Acum trei mii de ani, Europa era dominata de celti, iar mai târziu a fost cucerita si condusa de Imperiuriul Roman, centrat în Mediterana. Aceste uniuni timpurii au fost create cu forta. Imperiul Franc al lui Carol cel Mare si Sfântul Imperiu Roman au unit zone întinse sub o singura administratie pentru sute de ani. Uniunea vamala a luiNapoleon si mai recentele cuceriri ale Germaniei naziste din anii 1940 au avut doar o existenta tranzitorie. Data fiind diversitatea lingvistica si culturala a Europei, aceste încercari au implicat de obicei ocupatia militara a natiunilor, conducând la instabilitate; unele încercari, însa, au durat mii de ani si au fost însotite de progrese economice si tehnologice, asa cum s-a întâmplat cu Imperiul Roman în timpul asa-numitei Pax Romana. Una dintre primele propuneri pentru o unificare pasnica prin cooperare si egalitatea statutului de membru a fost facuta de Victor Hugo în 1851. În urma catastrofelor provocate de primul si al doilea razboi mondial, necesitatea formarii unei (ce a devenit mai târziu) Uniuni Europene a crescut, din cauza vointei de a reconstrui Europa si de a elimina posibilitatea unui nou razboi. Acest sentiment a dus în cele din urma la formarea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului de catreGermania (de vest), Franta, Italia si tarile din Benelux. Acest lucru a fost posibil prin semnarea în aprilie 1951 a Tratatului de la Paris, care a intrat în vigoare în iulie 1952. Prima uniune vamala totala, denumita initial drept Comunitatea Economica Europeana (informal chiar si Piata Comuna), a fost creata prin Tratatul de la Roma în 1957 si implementata la 1 ianuarie 1958. Aceasta din urma s-a transformat în Comunitatea Europeana care este în prezent "primul pilon" al Uniunii Europene. UE a evoluat dintr-un organ comercial într-un parteneriat economic si politic. Definitivarea Uniunii Europene s-a facut prin ratificarea de catre ansamblul tarilor membre ale Comunitatii Europene aTratatului de la Maastricht (Olanda), pe 7 februarie 1992. N.A.T.O. Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord este o alianta politico-militarastabilita în 1949, prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat în Washington pe4 aprilie, 1949. Cel mai important pasaj al tratatului este Articolul V, care declara: "Partile convin ca un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor si, în consecinta, sunt de acord ca, daca are loc asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la auto-aparare individuala sau colectiva recunoscut prin Articolul 51 din Carta Natunilor Unite, va sprijini Partea sau Partile atacate prin efectuarea imediata, individual sau de comun acord cu celelalte Parti, a oricarei actiuni pe care o

Apararea si securitatea colectiva.T. dar si pe cea militara.E. Realizarea I.T. adâncimea integrarii în U. O.E. competitia dintre U.O.A.S. Necesitatea unei corelari. posibilitatea ca interesele nationale ale unor state occidentale sa prevaleze asupra celor comune. Uniunea Europeana si N. Nivelul de interoperabilitate pe care se întemeiaza relatiile între U.. dau o forma concreta contributiei europenilor la securitatea euro-atlantica. presupune luarea în calcul a unui sistem de securitate multietajat: U.O.) renuntarea la orice idee de a impune stabilitatea prin mijloace de confruntare. pentru restabilirea si mentinerea securitatii zonei nord-atlantice.O. pentru promovarea politicii externe si de securitate comuna a U. în urma caruia SUA ar fi trebuit sa trateze Uniunuea Sovietica ca si cum ar fi fost atacata ea însasi.A. Securitatea se bazeaza atât pe stabilitatea politica.A. ale politicii internationale de securitate.C.A. Un sistem mobil de securitate europeana va putea fi edificat numai daca vor fi consolidate cele doua componente. N. competitia între puteri în spatiul euroatlantic pentru redistribuirea rolurilor.E. Politica de securitate bazata pe cooperare (specifica O.A.A. evaluarea securitatii de pe pozitii ideologice si nu financiare. a existat . da continut capacitatii europene colective de gestionare a crizelor. si U. Evolutiile în U. si N.. * Colaborare si competitie Actuala arhitectura de securitate Europeana reflecta trasaturile esentiale ale mediului geopolitic în care se deruleaza: tranzitia catre sistemul international multipolar. au recunoscut ca este necesar ca europenii sa dispuna de capabilitati militare. Angajarea pe unul sau mai multe din aceste nivele va depinde de specificul sarcinilor de securitate avute în vedere. " Aceasta fraza s-a referit la început la cazul în care URSS ar fi lansat un atac împotriva aliatiilor europeni ai Statelor Unite.E.E. evidentiate în subcapitolele anterioare. este un proces ireversibil al carui cadru institutional va fi construit prin dezvoltarea relatiei existente între N. dar complementare. Aplicarea principiului subsidiaritatii. lipsa unei diviziuni corecte a muncii între statele participante..S. Scopul este promovarea cooperarii în vederea prevenirii conflictelor în sfera politica si a reducerii pericolului confruntarii armate.E. în organizarea securitatii europene.A. si securitatea bazata pe cooperare sunt instrumente fundamental diferite.O.T.C. În schimb.. acestea fiind conditionari complementare..S.T. sunt principalii factori care influenteaza edificarea unui sistem eficient în domeniul securitatii europene. a optimizarii cooperarii între diferitele institutii de securitate devine mai evidenta ca oricând. mai are scopul de a evita escaladarea potentialelor conflicte.O.N.T.E.O. fraza a fost folosita pentru prima data în istoria tratatului pe 12 septembrie.considera necesara.T.A. De asemenea. Progresele institutionale. independente de contributia S.. inclusiv folosirea fortei armate.2001 în raspuns la Atentatele din 11 septembrie 2001. Totusi temuta invazie sovietica din Europa nu a mai venit.. punând un accent deosebit pe promovarea deschiderii si a transparentei.. Chiar daca toate statele membre N.E.E. pe masura ce procesul de constituire a unei politici comune de securitate si aparare se va dezvolta.E.U. si N.U. si O.

exercitiile si consultarea.F..J. precum si la o dublare a asumarii sarcinilor si alocarii resurselor de catre N. .A.C. pentru a îndeplini obiectivele de securitate comune.E. constituind temelia apararii colective a membrilor. în folosul operatiunilor conduse de U. în baza Declaratiei de la Bruxelles. Formula aprobata la Washington. ..A. . si U. dezvoltarea rolului D. cooperare si tran-sparenta.T.A. ofera europenilor mai multa greutate în luarea deciziilor în cadrul Aliantei.O. respectându-se prevederile Tratatului de la Amsterdam si a Declaratiei de la St..R.R.T. între N. si asumarea eficienta si deplina a responsabilitatilor. precum si termeni specifici de referinta pentru D.S. dar nu separate".T. instrumentele de care are nevoie pentru a-si îndeplini misiunile asumate.E. dreptul de a lua decizii si de a aproba actiunea militara.folosirea unor capacitati si realizari N. Malo.O. si a pricipiilor convenite la Berlin in 1996..dezvoltarea unei consultari reciproce efective. adaptarea sistemului N. în situatia în care Alianta nu este angajata militar. si altor aliati europeni pentru întarirea capacitatilor lor de aparare.T.U.. în operatiuni controlate de U. .E.).A.A.T.E.A. disponibilitatea capacitatilor prestabilite si a realizarilor comune ale N. afirmat în iunie 1996. (Forta Combinata de Interventie Inter-Arme). evitând dublarea inutila. si pentru conceptul de C. sunt formulate urmatoarele principii: . dar nu si ale U.E. si U. în scopul disponibilizarii fortelor pentru operatiuni conduse de U. . din 1994. în cadrul N.O.A.T.O.O.T. iar U. "separabile. identificarea optiunilor de comanda europeana. acordarea unui sprijin deplin membrilor U..E. sunt incluse aici si optiunile referitoare la selectarea unui comandant general european si a unui cartier general N..E. si aplicarea principiului crearii unei forte europene.A.. inclusiv starea de pregatire de lupta. pentru actiuni controlate de U. sunt destinate evitarii acestor probleme.O. din 24 aprilie 1999. .E. în special pentru noi misiuni.C.T. dar nu separate".E.continuarea procesului de întarire a pilonului european al Aliantei.U.S.E.asigurarea posibilitatilor implicarii aliatilor europeni care nu sunt membrii U. se are în vedere încheierea unor acorduri care sa reglementeze: accesul la capacitatile de planificare ale N. Dezvoltarea I.recunoasterea faptului ca un rol european intensificat va contribui la întarirea Aliantei.A. inclusiv planificarea. care sunt membre ale N. .T. în 1999. în baza unor acorduri de cooperare.A.O.E.E. În comunicatul summit-ului de la Washington. prin intermediul Aliantei. Pentru aplicarea ultimului principiu.T.temerea ca aceasta ar putea duce la crearea unei aliante pur europene si la discriminarea statelor europene.O. acolo unde nu este angajata întreaga Alianta.E. "separabile.dezvoltarea sistemului de legatura între cele doua organizatii.A.E. la Consiliul Nord-Atlantic de la Berlin. de planificare a apararii.E. Aceasta se întemeiaza pe urmatoarele elemente: .S.reafirmarea angajamentului de a întari legatura transatlantica. ori de câte ori va fi nevoie.O.A. în operatiuni de raspuns la criza (operatiuni sub comanda U.capacitatea de actiune autonoma a U.

E. sub controlul politic si conducerea strategica a U. este procesul de extindere a celor doua organizatii.O. Misiunea principala a NATO. va fi completata cu sarcini de mentinere a pacii. stabilita în cuprinsul Tratatului de la Washington.O.stabilitate în Europa. 5.O. S.E. Cresterea mediului de securitate este direct proportionala cu sporirea responsabilitatilor si capacitatilor aliatilor europeni. dorita de americani din motive bugetare si de europeni din considerente politice. si cu N. Pentru executarea articolului 5 al Tratatului de la Bruxelles modificat.O. obtinerea unor garantii de securitate din partea N. asociate cu importante actiuni de restructurare. si Alianta si sa întareasca rolul. o întarire a parteneriatului transatlantic. prin ameliorarea interoperabilitatii fortelor nationale. de la caz la caz.T.O. dar si pentru tarile Europei Centrale. care include elaborarea progresiva a unei politici comune de aparare.T. derularea unui program de exercitii si de antrenamente împreuna cu N. se opunea admiterii unor noi tari în U. cu statutul de membrii cu drepturi depline. în cadrul N. Maastricht. prin mijloace "oculte". toate tarile vizate trebuie sa fie membre N.O.A.A. respon-sabilitatile si contributia statelor membre U. SUA pastrându-si rolul de protector european. datorita manifestarii efectului cumulativ al garantiilor de securitate ale art.E.O.A. despre rolul U. În aceasta idee.A.O. . cea de aparare colectiva.E.A. si despre relatiile sale cu U.T.A.. asa cum se apreciaza. Doua sunt directiile principale. Când înca mai functiona U. împartirea poverii între S. ramâne esentiala pentru a formula raspunsurile adecvate la provocarile la adresa securitatii. Se doreste ca procesele de extindere sa fie compatibile si sa se consolideze reciproc. cooperarea în dezvoltarea unor concepte operative noi. De aceea este posibil ca extinderea U. Dezvoltarea I. sau altfel convenite. (prin Declaratia statelor membre ale U. Printre acestea se numara: .. sa depinda pe viitor de cea a Aliantei. si eliminarea insufientelor în materie de comunictii si de observare prin satelit.A.E. o actiune autonoma.T. La rândul sau.A.O.E.T.A.O.O.E. presupune din partea aliatilor europeni o contributie mai coerenta si mai eficienta la misiunile Aliantei. NATO va gestiona problemele de securitate generala pe continent dupa ce se va extinde spre Europa Centrala si Orientala.U.E. . 5 al Tratatului de la Washington.E.apararea frontaliera avansata.. si Europa. este compatibila cu politica comuna de securitate si aparare. cu accent pe securitate si aparare . care sunt si membre ale U. Un subiect important pentru ambele organizatii. U. asa cum s-a cerut în Tratatul de la Amsterdam. si. Aranjamentele practice detaliate si evitarea duplicarii capacitatilor si elementelor de aparare sunt elemente cheie ale unei colaborari aliate strânse .E. 10 decembrie 1991) se declara "gata sa dezvolte relatii de lucru strânse între U.T.S. ∗ Noul concept strategic Concomitent cu încercarile europenilor de a materializa o componenta proprie în materie de securitate si aparare au fost formulate diverse variante de reforma a organizatiei. prin consens.E.A. ceea ce înseamna o echilibrare.E.În noul concept strategic al Aliantei Nord-Atlantice se considera ca dezvoltarea unei politici externe si de securitate comuna.T. identificate în prima instanta si avute în vedere de europeni: eliminarea dependentei fata de N.U.O. daca acestea nu erau membre N. în domeniul militar si cresterea operabilitatii U. al Tratatului de la Bruxelles modificat si cele ale art.. pentru a se evita.E..O. în sânul Aliantei".

consolidarea legaturilor transatlantice menite sa asigure asumarea de noi responsabilitati. apararea intereselor comune de securitate în zone mai indepartate. cooperarii si dialogului cu celelalte tari din zona euroatlantica.largirea si întarirea parteneriatului. . . dincolo de apararea frontaliera. militare si non-militare. întarirea relatiilor cu partenerii. Presupune o extindere a misiunilor NATO. . inclusiv în desfasurarea operatiunilor de raspuns la crize.sa favorizeze un mediu stabil de securitate euroatlantica prin angajarea în rezolvarea disputelor pe cale pasnica. 5 si 6 din Tratatul de la Washington. sau care parcurg drumul spre economia de piata. Asumarea libertatii de actiune acolo unde interesele trebuie aparate. în vederea admiterii de noi membri. mentinerea vointei politice si a mijloacelor militare necesare indeplinirii misiunilor stabilite. Pentru realizarea obiectivului principal. dificultatile economice. Acest lucru înseamna o completare a eforturilor nationale în confruntarea cu provocarile la adresa securitatii. . Organizatiei Atlanticului de Nord îi sunt stabilite urmatoarele misiuni fundamentale de securitate: .. în gama larga a provocarilor si riscurilor.pregatirea si angajarea activa în gestionarea crizelor. rivalitatile etnice si religioase. pâna în zonele care ar putea periclita securitatea europeana (Golful Persic. sociale si politice din tarile cu democratii fragile. la adresa securitatii. Valorile comune care stau la baza Aliantei si pe care aceasta îsi propune sa le apere sunt democratia.apararea intereselor comune. Africa de Nord). adica un "NATO nelimitat". mentinerea apararii colective. drepturile omului si respectarea legilor. pentru a marii transparenta.sa se constituie într-un forum de consultari între aliati asupra problemelor care aduc atingeri intereselor lor vitale si pentru coordonarea eforturilor în directia contracararii riscurilor si amenintarilor comune. încrederea reciproca si capacitatea pentru actiuni comune. Obiectivul principal permanent al NATO este apararea libertatii si securitatii tuturor membrilor sai. Noul Concept Strategic al Aliantei formuleaza ca obiective generale: controlul schimbarilor pozitive si a provocarilor actuale si viitoare.securitate în Europa. . încalcarea drepturilor omului. disputele teritoriale si dezintegrarea . prin mijloace politice si militare si asigurarea pacii si stabilitatii în regiune. capabile sa evolueze rapid. au fost incluse: incertitudinea si instabilitatea din unele zone si posibilitatea declansarii unor crize regionale. Chiar daca se considera putin probabil ca Alianta sa fie expusa unei agresiuni de amploare cu armamente conventionale.descurajarea si apararea împotriva amenintarilor cu agresiunea la adresa statelor membre conform art. Principiul fundamental al functionarii organizatiei este cel al angajamentului comun si al cooperarii mutuale între statele suverane în scopul asigurarii indivizibilitatii securitatii pentru toti partenerii. Orientul Mijlociu.

. . desfasurarea operatiunilor de raspuns la crizele specificate în art. Misiunile fortelor combinate ale Aliantei sunt de a descuraja orice agresiune potentiala la adresa sa. destinate prevenirii oricaror încercari de intimidare si garantarii ca agresiunea militara impotriva Aliantei nu reprezinta o optiune de succes. executarea de exercitii atunci când este necesar. concretizate în aranjamente practice referitoare la .intensificarea eforturilor în directia dezvoltarii acordurilor de control al armamentelor. care ar putea sa se transforme într-o criza majora. terorismul. Principiile strategiei Aliantei sunt solidaritatea aliata. misiunile si directivele ce trebuiesc urmarite. dezarmarii si neproliferarii. de a asigura independenta politica si integritatea teritoriala a statelor membre. mentinerea riscurilor la distanta prin contracararea celor potentiale înca din faza incipienta.statelor. inclusiv prin posibilitatea operatiunilor de raspuns la crize. pentru primirea de noi membrii care doresc si sunt capabili sa-si asume responsabilitatile si obligatiile de membrii NATO. în scopul înlaturarii dezacordurilor si neintelegerilor care ar conduce la stabilitate. un sistem de aparare aeriana integrat.mentinerea unor capacitati militare adecvate si eficiente. unitatea strategica si efortul colectiv. sabotajul. detinerea unor capacitati militare sofisticate. ca urmare a dispersarii tehnologiei întrebuintate la producerea armamentelor. .continuarea parteneriatului activ. . Conceptul strategic prevede atât pentru fortele combinate.planificari comune ale fortelor. prin interoperabilitate si prin mentinerea permanenta în stare de operativitate. pregatirea.dezvoltarea Identitatii Europene de Securitate si Aparare în cadrul Aliantei. fara a exclude pe nimeni. stationarea si desfasurarea de forte în afara teritoriului gazda. care sa asigure succesul operatiilor desfasurate într-un perimetru extins.. cooperarea în ceea ce priveste infrastructura. proliferarea armamentelor NBC si existenta unor capacitati nucleare puternice în posesia statelor din afara Aliantei.ramânerea în continuare deschisa. cât si pentru cele conventionale si nucleare. de a opri avansarea agresorului cât mai departe posibil. rolul. . standarde si procedee comune privind echipamentul. fonduri comune. incluzând la nevoie tarile din cadrul PFP sau/si din afara Aliantei. doctrine unificate si combinate. participarea la mentinerea pacii prin operatii executate în sprijinul altor organisme internationale.capacitate completa pentru prevenirea conflictelor. formatiuni si puncte de comanda multinationale. un echilibru privind rolurile si responsabilitatile între aliati. conform art. crima organizata si miscari de populatie necontrolate. cooperarii si dialogului. . Modalitatile prin care NATO îsi propune sa sporeasca securitatea si stabilitatea sunt: .apararea relatiilor transatlantice. armamentele si logistica". Angajamentele la îndeplinirea misiunilor creionate sunt reflectate prin marimea. 10 al Tratatului de la Washington. Pentru aceasta este nevoie de: . disponibilitatile si desfasurarea fortelor armate. ca o parte importanta a accesului liber la securitate. principiile de actiune. 5. planificari operationale comune. instruirea si logistica. pentru gestionarea eficienta a crizelor.

Cele doua organizatii trebuie sa adopte o abordare holistica a problemelor de securitate si sa coopereze în domeniul apararii. . dezastrele naturale sau provocate de om. Desi o diviziune a muncii pe criterii geografice sau functionale nu este o optiune fezabila. Învataminte din Balcani . trebuie sa poarte însemnele UE. între acestea si fortele partenere pentru cresterea eficacitatii viitoarelor operatiuni multinationale. degradarea mediului si riscurile de securitate asociate. în timp ce altele.. sau.desfasurarea si stationarea fortelor înca de pe timp de pace pe teritoriul Aliantei. conflictele în impas dar interminabile. printre care se numara terorismul international. pentru comanda si controlul fortelor multinationale si multifunctionale. . de angajare eficienta.utilizarea tehnologiei avansate.proiectarea si construirea structurilor de comanda care sa asigure realizarea comenzii si controlul pentru întreaga gama de misiuni. de acordare de sprijin si rotire a fortelor. dislocarea punctelor de comanda mixte sau ale CTJT. La acelasi summit a fost lansata Initiativa privind Capacitatile de Aparare. s-a decis introducerea conceptului de Centru Multinational Intrunit de Logistica si dezvoltarea sistemului C3 pâna la sfârsitul anului 2002 în scopul constituirii unei capacitati centrale integrate a Aliantei. statele problema. sa cada în sarcina NATO. NATO si Uniunea Europeana: Cooperare si securitate Provocarile de securitate din ziua de astazi includ o supra-abundenta de pericole complexe aflate într-o evolutie continua. în numeroase cercuri este acceptata ideea ca anumite forme de proiectie în exterior. inclusiv la un atac prin surprindere. precum operatiile împotriva talibanilor din Afganistan. în desfasurare si mobilitate. . de supravietuire a fortelor si infrastructurii.formularea unor raspunsuri pe masura. . . Combaterea eficienta a acestor amenintari va solicita un parteneriat amplu si o sinergie puternica între NATO si Uniunea Europeana (UE). flexibile si oportune. proliferarea armelor de distrugere în masa (WMD). amenintarile cibernetice. daca situatia impune. de natura sa blocheze escaladarea tensiunilor. . În acest sens. criminalitatea organizata. de exemplu. misiunile de mentinere a pacii din Africa si Balcani.asigurarea capacitatii de reactie rapida.protectia fortelor si infrastructurii Aliantei impotriva atacurilor teroriste. penuria energetica. . a fortelor pentru a face fata misiunilor. exploatarea superioritatii în domeniul informatiilor si asigurarea de personal cu calificare superioara în scopul dezvoltarii unor capacitati operationale esentiale. epidemiile si multe altele.prevederea necesitatii mobilizarii rezervelor sau reconstituirii fortelor daca schimbarile mediului de securitate sau evolutiile pe termen lung solicita acest lucru.mentinerea la marimea necesara si la un nivel de pregatire adecvata. desfasurarea înaintata a fortelor în spatiul de interes. prin care se urmareste îmbunatatirea interoperabilitatii între fortele Aliantei..

Întarirea capacitatilor Pentru a consolida cooperarea. tehnologiei. cu un efectiv de 6. EUFOR este diferita. datorita organizarii sale mai flexibile. Uniunea Europeana a lansat prima sa misiune de mentinere a pacii. care a durat 30 de zile. atât NATO. în apogeul conflictului interetnic dintre fortele de securitate nationale si insurgentii albanezi înarmati. acestea au sprijinit reforma Ministerului de Interne macedonean si au oferit asistenta pentru managementul integrat al frontierelor. care a initiat imediat Operatia Althea. NATO mentine un comandament modest în Sarajevo pentru a sprijini autoritatile din BosniaHertegovina în desfasurarea reformei apararii si gestionarea anumitor sarcini operationale care implica actiuni de contra-terorism si asigurarea detentiei persoanelor acuzate de crime de razboi.000 de oameni. NATO si Uniunea Europeana au coordonat negocierile care au condus la Acordul de la Ohrid în luna august a acelui an. NATO a fost de acord sa continue sprijinul acordat prin Operatia Allied Harmony.martie 2003. La sfârsitul lunii martie 2003. Un comandament NATO de mici dimensiuni a continuat sa functioneze la Skopje. actionând sub îndrumarea politica si orientarea asigurate de Comitetului Politic si de Securitate al Uniunii Europene (PSC). În perioada Proxima. care a reprezentat de asemenea prima implementare a acordului Berlin Plus. cât si Uniunea Europeana. •Un alt exemplu pozitiv este Bosnia-Hertegovina. pentru a dezarma grupurile etnicilor albanezi si a distruge armele astfel colectate. desfasurata în perioada decembrie 2002 . Aceasta a fost urmata de Operatia Amber Fox. dupa care aceasta a fost preluata de catre Uniunea Europeana. pentru a sprijini autoritatile în vederea dezvoltarii reformei în domeniul apararii si a adaptarii la standardele NATO. Operatia Concordia a fost mentinuta de Uniunea Europeana pâna în decembrie 2003 si a fost urmata de o misiune civila de politie. care s-a desfasurat pe parcursul a trei luni si a asigurat protectia observatorilor internationali care au supervizat implementarea acordului de pace în fosta Republica Iugoslava a Macedoniei*. faptului ca lupta împotriva criminalitatii organizate si legaturilor pe care le are cu politia nationala. echipamentului si instruirii. La fel ca în operatiile din fosta Republica Iugoslava a Macedoniei*. Operatia Proxima. NATO si-a încheiat operatia Forta de Implementare (IFOR)/Forta de Stabilizare (SFOR). pentru a reduce pericolul aparitiei regresului. În februarie 2001. . planificarii. Aceasta a fost preluata de Uniunea Europeana. autoritatile politienesti ale UE au cooperat cu autoritatile omoloage din fosta Republica Iugoslava a Macedoniei*. cresterii interoperabilitatii si coordonarii doctrinei. care a continuat pâna la sfârsitul lui 2005. trebuie sa se concentreze asupra întaririi capabilitatilor lor cheie.• Un exemplu de colaborare fructuoasa în domeniul securitatii între NATO si Uniunea Europeana este Acordul Cadru de la Ohrid pentru prevenirea razboiului în fosta Republica Iugoslava a Macedoniei*. care durase noua ani. NATO a lansat Operatia Essential Harvest. Operatia Concordia. precum si în realizarea coordonarii în domeniul informatiilor cu Forta UE (EUFOR). De asemenea. În decembrie 2004. În aceeasi luna. Comandantul Suprem Aliat Adjunct din Europa al NATO (DSACEUR) a fost numit Comandant Operational. Apoi. Desi actioneaza pe baza aceluiasi mandat ca SFOR.

Uniunea Europeana a devenit de asemenea din ce în ce mai mult un actor international. iar colaborarea între cele doua organizatii ar trebui ridicata la un nou nivel pentru a oferi siguranta obtinerii unor rezultate în urma folosirii cu eficienta a fondurilor. echipamentului si instruiriiÎnca de la aparitia sa în 2004. vor reduce întelegerea eronata si conceptiile gresite si vor spori cunoasterea si constientizarea conditiilor regionale vitale în vederea conceperii unor raspunsuri de securitate eficiente pentru amenintarile actuale sau emergente. Noua Zeelanda si Pakistan. aplicare a legii si asistenta a frontierelor. este necesar ca eforturile sa continue în domenii precum coordonarea între civili si militari pentru a oferi siguranta ca Grupurile Tactice de Lupta îsi vor fructifica întregul potential. NATO s-a angajat ireversibil în operatii "în afara ariei" dincolo de centrul sau de gravitate euro-atlantic initial. Pe fondul extinderii colaborarii operationale cu parteneri globali aflati geografic din punct de vedere la mari distante.Anuntul privind realizarea capabilitatii operationale complete a Fortei de Raspuns a NATO (NRF). atât în imediata sa vecinatate. iar doua dintre aceste pachete de forte de arme întrunite sunt acum permanent de serviciu. planul UE de a înfiinta "Grupuri Tactice de Lupta" nationale si multinationale a devenit o prioritate majora a Politicii Europene de Securitate si Aparare (ESDP). Rolurile NATO si UE în acest domeniu ar trebui sa devina complementare. Fiind constiente de potentiala suprapunere între NRF si Grupurile Tactice de Lupta ale UE. Totusi. facut cu ocazia Summit-ului Aliantei de la Riga din 2006. Dislocarea trupelor UE în DRC la jumatatea lui 2006 a evidentiat ideea ca Africa subsahariana va reprezenta un nou punct focal al securitatii UE si al proiectiei în exterior al acesteia. oferind Uniunii Europene o capabilitate militara "pregatita sa actioneze în orice moment" pentru a raspunde la crizele din întreaga lume. NATO si Uniunea Europeana au început sa coopereze pentru a se asigura ca cele doua forte se pot completa reciproc. Ariile geografice includ Balcanii. îndeplinind misiuni militare si civile de gestionare a situatiilor de criza. NATO si Uniunea Europeana trebuie sa se concentreze asupra întaririi capabilitatilor lor cheie. Spre un parteneriat global Construind pe fundatia "lectiilor învatate" din Balcani si având în vedere ca noul teatru este global. actualele programele de achizitii si investitii nu corespund cerintelor fortelor multinationale de astazi. consultari si parteneriate cu state deosebit de importante aflate cu mult în afara spatiului euro-atlantic.dar si locuri foarte îndepartate precum Republica Democrata Congo (DRC) si Indonezia. . cât si în afara acesteia.500 de militari. Fiecare Grup Tactic de Lupta este compus din 1. Recunoscând dimensiunea din ce în ce mai globala a securitatii internationale de dupa atacurile teroriste din 11 septembrie. Prin asumarea conducerii Fortei Internationale de Asistenta de Securitate (ISAF) în Afganistan. Probabil ca parteneriatele la nivel global vor realiza o cultura a cooperarii în domeniul securitatii între Alianta si alti actori internationali. planificarii. Forta de reactie rapida a NATO este acum capabila sa îndeplineasca oriunde în lume misiuni care acopera întreg spectrul de operatii. reforma a sectorului securitatii. tehnologiei. Europa de Est. Caucazul. Mediterana si Orientul Mijlociu . printre care Australia. Alianta a deschis calea pentru dialog politic. sporirii interoperabilitatii si coordonarii doctrinelor. Cu toate acestea. cooperarea NATO-UE trebuie sa devina coloana vertebrala a unei comunitati euroatlantice puternice. a marcat un moment major de referinta. cooperarea între cele doua organizatii ar trebui sa fie adusa la un nou nivel.

ingineri.mentinerea stabilitatii. Prin stabilirea unei legaturi între noul forum cu Centrul Regional de la Bucuresti pentru Combaterea Criminalitatii Transfrontaliere al Initiativei de Cooperare Sud-est Europene (SECI). NATO promoveaza o conceptie "punte/bariera" pentru aceasta zona. Uniunea Europeana va înlocui prezenta din teren a ONU în Kosovo. Prin intermediul Politicii Europene de Vecinatate (ENP). Ţara are o nevoie acuta de mai multi politisti.NATO si Uniunea Europeana se confrunta cu provocari similare într-o serie de domenii. noul forum ar putea fi de asemenea cuplat la Brigada Sud-Est Europeana (SEEBRIG) din Constanta. reducerea traficului de arme. Uniunea Europeana urmareste sa creeze un "cerc de prieteni" în jurul periferiei sale. În prezent însa. Un exemplu în acest sens este Kosovo. pentru a gestiona aspectele legate de protectia civila. deoarece diferentele conceptuale împiedica realizarea unei abordari combinate. NATO si Uniunea Europeana nu au o viziune strategica comuna cu privire la regiunea Marii Negre. operatia KFOR condusa de NATO care promoveaza în prezent pacea si stabilitatea ar putea fi preluata de catre Uniunea Europeana. Potrivit planului Trimisului Special al ONU Martti Ahtisaari. promovarea reformei în sectorul securitatii. precum si pentru crearea de noi legaturi de cooperare. unde exista în mod evident mult loc pentru politicile complementare. Un alt domeniu prolific pentru cooperarea potentiala dintre NATO si UE în Balcani ar putea fi constituit prin extinderea Reuniunii Ministrilor Apararii din Europa de Sud-Est (SEDM) pentru a include planificarea urgentelor civile si prin formarea de catre ministrii de interne a unei Ministeriale pentru Apararea Teritoriului National în Europa de Sud-est (SEHDM). Pe fondul extinderii colaborarii operationale cu parteneri globali situati din punct de vedere geografic la mari distante. un stat de facto. Mai mult decât atât. Uniunea Europeana va actiona de asemenea în vederea consolidarii statului de drept. va constitui o provocare semnificativa pentru capabilitatile civile de gestionare a crizelor ale Uniunii Europene. iar un Reprezentant International Civil (ICR) al UE va avea responsabilitatea implementarii acordului privind statutul final al Kosovo. arme mici si armament usor (SALW) si fiinte umane. Acesta ar putea fi apoi folosit pentru combaterea traficului de droguri. droguri si fiinte umane. îmbunatatirea managementului frontierelor si democratizarea. cooperarea NATO-UE trebuie sa devina coloana vertebrala a unei comunitati euro-atlantice puternice Afganistanul ofera de asemenea oportunitati pentru o cooperare NATO-UE sporita. inclusiv la Marea Neagra. Prin intermediul unei noi misiuni civile sub umbrela ESDP. îmbunatatirea imaginii si a perspectivelor economice ale regiunii. consilieri pentru dezvoltare si membri ai personalului din domeniul administratiei. În mod similar. subliniind faptul ca regiunea este în acelasi timp o punte catre regiunea bogata în energie a Marii Caspice si o bariera în fata amenintarilor transnationale. Toate aceste resurse sunt . Regiunea extinsa a Marii Negre este o alta zona unde NATO si Uniunea Europeana ar trebui sa se completeze reciproc. prin stabilirea unui centru regional de coordonare a protectiei civile sub umbrela SEHDM. judecatori. tandemul SEHDM-SECI ar putea deveni punctul focal pentru implementarea unei strategii coordonate NATO-UE în Balcanii de Vest. Organizatiile au obiective comune în aceasta zona . Rezultatul va depinde în mare masura de amploarea mandatului care urmeaza sa fie propus de o viitoare Rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU si de angajamentele asumate de statele membre ale UE. Gestionarea Kosovo. lucratori pentru asistenta. România.

schimb de informatii si o libertate relativa de a calatori. Pentru a face fata cu succes provocarilor atacurilor bio-teroriste si epidemiilor. sa-si împartaseasca reciproc cele mai valoroase practici nationale la nivel international si sa atinga un nivel mai mare de pregatire în vederea întreprinderii actiunilor. Este nevoie sa se conceapa raspunsuri coordonate pentru aceste provocari. sa acorde o atentie mai mare gestionarii riscurilor. NATO actioneaza în vederea realizarii acelor seturi de abilitati solicitate pentru astfel de evenimente si a integrarii diferitelor centre medicale de expertiza în exercitiile de gestionare a crizelor. Mai mult decât atât. NATO exploreaza modalitatile prin care ar putea contribui la securizarea infrastructurii retelelor de energie. Discutiile recente cu Qatarul ilustreaza interesul Aliantei pentru furnizarea securitatii în domeniul gazului natural în întreaga lume. Uniunea Europeana cauta noi metode pentru a determina statele membre sa coopereze. Din punct de vedere institutional. Un alt domeniu promitator al viitoarei cooperari NATO-UE este securitatea energetica. atât NATO. un domeniu în care Alianta este mai bine pozitionata pentru a oferi noi raspunsuri. Confruntându-se cu amenintarea atacurilor teroriste biologice si a epidemiilor. Centrul European pentru Prevenirea si Controlul Bolilor si Centrul pentru Armele de Distrugere în Masa al NATO pot lua initiativa în cadrul eforturilor de realizare a unei astfel de coordonari necesare. Noi domenii de cooperare Astazi. dar nu si pentru participantii NATO la misiunile de mentinere a pacii. întrucât se confrunta cu limitari în privinta resurselor disponibile si cu respingerea sugestiei Comisiei Europene de creare a unui stoc central de vaccinuri. multi au sentimentul ca exista loc pentru mai mult dialog. sa-si ridice gradul de cunoastere privind reactiile altor culturi. cooperare si coordonare între cele doua organizatii. în timp ce pentru altele aceasta constituie o perspectiva noua dar care se va materializa pe termen scurt. Masura în care unele state si organizatii precum NATO si Uniunea Europeana realizeaza schimbul de informatii. Emergenta Chinei si a Indiei ca puteri economice majore va determina o crestere a cererii globale de energie cu aproape 60% în urmatorii 20 de ani si va agrava competitia între tarile importatoare de energie. se preocupa în prezent pentru cresterea gradului de constientizare în rândul statelor lor membre privind necesitatea de a coopera si beneficiile care decurg de aici.disponibile pentru Uniunea Europeana. Comisia Europeana a aprobat 10. coopereaza în vederea interzicerii grupurilor de acest fel si se angajeaza în actiuni contra-teroriste si de combatere a criminalitatii organizate are o importanta cruciala. Pe masura producerii schimbarilor în peisajul surselor de energie.6 milioane de Euro pentru a sprijini furnizarea de servicii si o mai buna guvernare prin intermediul Echipelor Provinciale de Reconstructie (PRT) ale NATO. cererea globala creste de asemenea. care sa încorporeze capabilitatile si gândirea fortelor armate si industriilor de aparare. În noiembrie 2006. Pentru multe tari UE. În prezent. În acelasi timp. beneficiind de comunicatii în timp real. Uniunea Europeana si NATO trebuie sa se foloseasca mai mult de informatiile si de expertiza pe care cele doua organizatii le detin în comun. misiunea NATO din Afganistan ar putea fi sprijinita de o misiune civila ESDP pentru asistenta în domeniul statului de drept si instruirea politiei. . Pe acest fond. cât si Uniunea Europeana. grupurile teroriste si retelele din sfera criminalitatii actioneaza la nivel international. dependenta semnificativa de sursele externe de energie reprezinta de mult o realitate.

Bulgaria se afla la granitele civilizatiei si trebuie sa îsi asume un rol civilizator. nu înca suficient integrata euroatlantic. orice generalizare fiind o exagerare si în acest caz. O cooperare sporita în aceste domenii ar fi logica si ar conduce probabil la obtinerea unor rezultate mai bune pentru ambele. sa promoveze democratia si sa sustina procesele de dezvoltare economica din tarile din vecinatatea imediata sau mai îndepartata. Ele sunt un fel de zona intermediara. Uniunea Europeana se afla în prezent în fata sfidarii majore a celei mai mari extinderi din istoria existentei sale. nu este nimic condamnabil în împartasirea experientei si a lectiilor învatate de pe urma tranzitiei si reformelor politice si economice. Oricum tarilor candidate estice li se cere sa fie un fel de serifi ai tinuturilor de granita si sa îsi asume un rol de zona tampon sau de filtru protector. NATO si Uniunea Europeana trebuie sa actioneze în vederea cresterii cooperarii practice si a continuarii armonizarii agendei transatlantice. sa aiba ultimul cuvânt în marea majoritate a domeniilor. tarile baltice. constructia europeana nu putea sa ignore realitatea statelor-natiune si. în consecinta. NATO si Uniunea Europeana se confrunta cu aceleasi provocari de securitate vitale.îngradirea" rolului lor.negre" în cordoane de securitate induce prea pregnant ideea cetatii asediate de barbarii din est. proiectul european pornea de la prezumtia ca statul natiune era principala cauza a catastrofelor cu care s-a confruntat Europa în prima jumatate a secolului XX si. reprezentând conditia esentiala a unei paci durabile în Europa. Tari precum Polonia. a caror subdezvoltare sau instabilitate ar putea avea un impact negativ asupra propriilor evolutii interne. intentiile parintilor fondatori... transformarea Estului în simbolul relelor si transformarea tarilor de la frontierele zonei . Aceasta contradictie aparenta între cele doua principii reflecta. în viziunea carora prevenirea unor noi conflicte depindea de instaurarea unui sistem care sa asigure un echilibru între statele mari si cele mici în privinta controlului puterilor decizionale. dar capabila sa înteleaga procesele prin care recent a trecut. procesul de extindere al UE si NATO nu trebuie sa se transforme într-o chestiune de geografie a fricii si a spaimei de Est. într-un cadru colectiv. evident similaritatile fiind limitate. Este în fond si interesul României si al celorlalte tari candidate la UE sa proiecteze stabilitate politica. Ungaria. Pentru a realiza un parteneriat mai solid si comprehensiv. respectiv . Proiectarea stabilitatii si încurajarea democratiei si economiei de piata în tarile din Caucaz si din nordul Marii Negre este o misiune responsabila si pe de-a-ntregul laudabila. ca atare. Pentru a încerca infuzia unei doze de claritate sporite. de fapt. Însele aceste tari sunt de fapt noi teritorii cîstigate democratiei si civilizatiei. tarile din Europa Centrala si de Sud Est au datoria morala sa ajute si sa asiste la rândul lor tarile mai de la Est. Cu toate acestea. . Exista oportunitati de a construi pe fundatia oferita de învatamintele desprinse din colaborarea anterioara si ar trebui identificate noi domenii de cooperare. Totusi. Pe de alta parte. asa cum la rândul lor au beneficiat de ajutorul tarilor mai de la Vest. Viziunea Romaniei Pe de o parte.În concluzie. România. Dimpotriva. integrarea acestora într-un cadru mai larg. guvernele acestora au stabilit prin Tratatul de la Roma un sistem de decizie care le permitea.

consideram firesti dezbaterile intense din ultima perioada vizând viitoarea configuratie a constructiei europene. deoarece . libertatii.Rezultatul acestui proces va fi reflectat atât prin noua dimensiune a viitoarei Uniuni largite cât si printr-o mult mai mare eterogenitate a membrilor sai.farmecul" Uniunii Europene s-au bazat. Daca abordarea care va prevala va fi una realista si pragmatica se impune. Regulile si politicile comune ale Uniunii Europene trebuie sa se bazeze pe valorile si principiile împartasite fara rezerve de toti membrii sai. puternice în cadrul unui spatiu comun al democratiei.constructia comuna a unor aspiratii/interese împartasite".. o distinctie clara între prioritatile pe termen scurt ale agendei europene si preocuparile ale caror sanse de realizare în viitorul apropiat sunt minime. Puterea si . Tuturor statelor membre trebuie sa li se garanteze pastrarea si posibilitatea afirmarii identitatii nationale. România este deosebit de interesata sa contribuie la edificarea unei Europe unite. avem în vedere faptul ca exercitiul identitatii nationale este principalul factor de mobilizare a energiilor nationale în realizarea unor obiective strategice fundamentale în contextul procesului de integrare europeana. securitatii. economica si sociala. Când sustinem acest lucru. tocmai pe capacitatea ei extraordinara de a crea unitate din diversitate. Noua constructie Europeana va trebui sa reprezinte . În contextul actualei extinderi. motiv pentru care consideram la fel de importante actiunile menite sa garanteze continuitatea fortei si coerentei Uniunii. Cetatenii tuturor statelor constitutive trebuie sa aiba sentimentul apartenentei la o entitate în ale carei valori comune se recunosc ei însisi. dar si un grad mai mare de eterogenitate.. Europa este un continent al diversitatii si al multilateralitatii culturale. Largirea nu trebuie sa se faca însa în detrimentul aprofundarii integrarii europene. Perspectivele constructiei europene Procesul de edificare a configuratii europene este deosebit de complex si trebuie construit cu minutiozitate. stabilitatii si prosperitatii. Trebuie încurajata si sustinuta revitalizarea valorilor democratiei la scara întregului continent european. Uniunea Europeana ca actor economic si politic mai vizibil pe plan international nu trebuie inevitabil sa devina o entitate suprastatala. în opinia noastra. România este direct interesata ca succesul constructiei comunitare care face aceasta entitate unicat atât de atractiva sa se perpetueze inclusiv într-o Uniune largita si întelege sa se implice cu responsabilitate în toate etapele constructiei sale. conform principiilor fundamentale ale constructiei europene si obiectivelor sale de natura politica. Mai exact..supra-statala".dizolva" într-o entitate . O Uniune largita nu înseamna numai un numar sporit de state membre. indiferent de coordonatele pe care ea se va dezvolta. În acest context. însa. Ca nou stat membru al Uniunii Europene. proces care va implica atât initiative de ordin constitutional cât si reamenajari si dezvoltari în domeniul institutional. dezvoltarea institutionala a Uniunii Europene este inevitabila. certitudinea ca aceasta nu se va . Cadrul National va ramâne un punct de referinta esential al afirmarii identitatii nationale si al consolidarii democratiei. care sa combine armonios un spatiu economic si social comun cu o uniune politica mai vizibila si mai puternica pe scena internationala.. precum si cele mai bune modalitati de acomodare reciproca a celor doua sfidari majore: extinderea fara precedent a Uniunii Europene si necesitatea ineluctabila a aprofundarii procesului integrarii europene.

dar este. afirmata abia dupa restaurarea democratiei în 1989 cu acceptarea relatiei de conlucrare parteneriala pe care o implica calitate de membru al UE. o Europa toleranta. în care oamenii sa-si decida propriul destin. în care libertatile prospera. De aceea. care respecta autonomia celor doua organizatii si multiplica efectele politicilor si actiunilor acestora. România considera statul natiune drept nivel de referinta al afirmarii identitatii nationale si al consolidarii democratiei. tocmai modalitatea de garantare a transparentei si echitatii procesului de integrare si aprofundare va constitui panaceul pentru disparitia reticentelor privind aderarea la ideea aprofundarii integrarii europene. . în care drepturile omului sunt respectate. cu cât UE încurajeaza mai mult afirmarea identitatilor statelor candidate. care sa includa toate natiunile sale diferite. Parteneriatul NATO-UE din perspectiva Romaniei Inca anterior aderarii la NATO.stabilitatea în spatiul din vecinatatea granitelor externe ale Uniunii Europene poate fi o garantie suplimentara a mentinerii bunastarii si securitatii în cadrul acesteia. cu cât am fost privati de respectarea ei de-a lungul experientei noastre comuniste. natiuni puternice cu constiinta de sine. ca împreuna vom deschide noi perspective Europei. Potrivit opiniei oficialilor români. Dorinta de prezervare a identitatii noastre nationale este cu atât mai fireasca. România a sustinut dezvoltarea unui parteneriat puternic între NATO si Uniunea Europeana. în care sinergia contributiilor individuale sa asigure o actiune mai relevanta si mai eficienta la nivelul Uniunii. Viziunea României îmbina dorinta societatii românesti de a-si prezerva autonomia deciziei politice.. o Europa democratica. o Europa sigura si dreapta. pasnica. România doreste ca statele membre UE sa nu considere aderarea sa ca o . care vor gasi în Uniunea Europeana cadrul cel mai adecvat de afirmare. Ca membru al Uniunii. împreuna cu ea. România nutreste convingerea ca transferul de suveranitate catre institutiile europene pe care îl implica anumite decizii trebuie privit cu realism si pragmatism (din perspectiva avantajelor pe care le ofera) si nu trebuie sa devina sursa pentru temeri obsesive de disolutie a identitatii nationale în urma integrarii în UE.asociere/aliniere" la actuala structura si sa accepte ca va construi o Uniune extinsa. în acelasi timp. Asa cum afirma si presedintele Comisiei Europene. cu atât acestea vor dori sa aprofundeze cooperarea lor în cadrul Uniunii. în favoarea unor forme de integrare mai avansate. o Europa a solidaritatii si tolerantei. Sensul procesului În perceptia Romaniei. O Europa unita înseamna. deopotriva. procesul de constructie europeana trebuie sa aiba ca tinta o Europa unita si puternica. viitoarea constructie Europeana trebuie sa reprezinte: o Europa unita. iar cetatenii sunt protejati.

Astfel. cel mai bun exemplu despre ceea ce pot face împreuna cele doua organizatii. exista un potential urias de colaborare prin materializarea caruia NATO si UE pot avea. Pana acum. Noutati absolute se intalnesc si printre temele intalnirii. va fi propus si un document care ar trebui sa institutionalizeze cooperarea intre NATO si ONU.va fi fost deja luata. Decizia in legatura cu candidatura Macedoniei va depinde de rezolvarea chestiunii numelui acestei republici. initialele in limba engleza ale formulei: Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. România va continua sa fie un avocat al dialogului si cooperarii NATO-UE pe teme de interes comun. vor mai fi prezenti la Bucuresti si sefii de stat sau de guvern ai celor 23 de tari din cadrul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (CPEA). Summitul de la Bucuresti ar mai putea fi si prima oara cand presedintele rus. Colaborarea dintre acestea în locuri precum Bosnia-Hertegovina sau Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei a avut un impact direct. Bosnia si Muntenegrul. Astfel. stiind ca in acel moment o decizie in legatura cu cele trei candidaturi . Tot in legatura cu stabilitatea Balcanilor. probabil. Japonia si Coreea de Sud. au fost trimise invitatii secretarului general al ONU. Summitul NATO se tine intr-o tara din sud-estul Europei in momentul in care o alta tara din regiune. Va fi promovata in acelasi timp ideea unui parteneriat cu tari care nu intra in aria NATO sau CPEA: Australia. Tot pentru prima oara. semn ca NATO cauta sa imparta povara pe care o reprezinta operatiunile din Afganistan si din Kosovo. nu a fost niciodata discutata la o intalnire la varf a Aliantei chestiunea cibercriminalitatii si a securitatii cibernetice.UE contribuie de asemenea la o solida relatie transatlantica. Apoi. sau pâna la combaterea provocarilor globale precum terorismul. Vladimir Putin. care in acest moment continua sa fie prezenta in documentele internationale sub sigla FYROM. detine presedintia Uniunii Europene. Bucuresti aprilie 2008 Summitul NATO de la Bucuresti va consta intr-o suita de premiere politice. pozitiv asupra stabilitatii si securitatii regionale. Pe langa liderii celor 26 de tari din NATO. un impact important asupra securitatii internationale. numai Muntenegru are deja un plan de parteneriat cu NATO. Ban Ki-Moon.Cooperarea dintre Alianta Nord-Atlantica si UE în Balcani ofera. proliferarea armelor de distrugere în masa sau a traficului de persoane. Noua Zeelanda. José Manuel Barroso. împreuna. Robert Zoellick. Putin nu a raspuns invitatiilor NATO de a participa la un summit. Slovenia. in mod strict tehnic. In calitate de membru UE de la 1 ianuarie 2007. Experienta de succes a cooperarii NATO-UE în Balcani demonstreaza faptul ca NATO si UE sunt parteneri indispensabili în consolidarea securitatii euro-atlantice si internationale. este pentru prima data cand la o intalnire la varf a Aliantei Nord-Atlantice e invitat presedintele Comisiei Europene. si directorului Bancii Mondiale. Summitul NATO. participa la o intalnire la varf a Aliantei. el nu vamai fi presedintele Rusiei in acel moment. Cooperarea NATO . si asta in ciuda faptului ca. Un al doilea pachet al discutiilor va fi cel al viitorului misiunilor . Grecia ar putea opune un veto primirii Macedoniei. Tot asa. Se spera ca decizia va putea fi luata la o reuniune ministeriala NATO din luna martie. De la Afganistan si Kosovo pâna la sprijinirea reformelor democratice si a integrarii Balcanilor de Vest si Europei rasaritene. Dintre aceste tari. Albania si Macedonia . Un prim set de teme va fi abordat in cadrul discutarii viitorului extinderii NATO. prezente pe agenda summitului de la Bucuresti.Croatia. NATO va mai cauta sa dea o noua dinamica relatiilor cu Serbia.

preferatele.NATO din Afganistan si Kosovo. Dmitrij Rupel.000 de oameni. implicandu-se in domeniul civil. zilele trecute s-a intamplat pentru prima oara ca presedintia Uniunii Europene. insa presiunea se resimte mult mai putin asupra Aliantei decat asupra UE. NATO asteapta mult de la UE. In Kosovo.ro www. NATO ar dori sa poata convinge si alte organizatii sa se implice in Afganistan si in acelasi timp ca Alianta insasi sa capete competente mai largi in reconstruirea Afganistanului. pana atunci.com Articole di ziarul Romania Libera Fragmente si idei din discursul secretarului general NATO de la Berlin.wikipedia.mae. 29 ianuarie 2007. Kosovo isi va fi declarat deja independenta. care ar trebui sa depaseasca 20. Bibliografie: www. de pilda. . in persoana ministrului sloven de Externe. sa se adreseze Aliantei pentru a propune o coordonare a eforturilor in Kosovo. si nu doar in cel militar si politienesc. O tema finala va fi dezvoltarea interna a Aliantei. de asemenea. Semn incurajator. precum si al celor de dimensiuni mai restranse din Irak si din regiunea Darfour din Sudan.ro www. in special punerea pe picioare a multanuntatei Forte de Reactie Rapida. Opinia generala este ca. UE este aproape inexistenta ca organizatie in Afganistan.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful