P. 1
Academia de Studii Economice

Academia de Studii Economice

5.0

|Views: 7|Likes:
Published by Suduran Flavia

More info:

Published by: Suduran Flavia on Apr 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/03/2015

pdf

text

original

Academia de Studii Economice Facultatea de Economie

Proiect Informatica Legislatie si terminologie in comertul electronic

Horghidan Ana-Maria Grupa 1400 Seria A Anul I

Cuprins

Cuprins:
1. 3.

Reglementari in domeniul comertului in lume; 2. Reglementari ale Uniunii Europene; Reglementari in domeniul comertului in Romania; 4. Protectia consumatorilor pe Internet.

Legea nr. 365 din 7 iunie 2002 privind comertul electronic. Cap. 1: Dispozitii generale; Cap. 2: Furnizarea serviciilor societatii internationale; Cap. 3: Contactele incheiate prin mijloace electronice; Cap. 4: Supraveghere si Control.

Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnatura electronica. Cap. 1: Dispozitii generale; Cap. 2: Regimul juridic al inscrisurilor in forma electronica; Cap. 3: Monitorizare si control;

Bibliografie

Aspecte legislative care reglementeaza comertul electronic

in Uniunea Europeana situatia este inversata: principiile legislative adoptate la nivelul Uniunii au devansat regulile natiunilor individuale si se afla in curs de transpunere la nivelul tarilor membre sau candidate. comertul a fost protejat(Adam Smith/SMIT94/). trebuie protejt cu forta legii.Inca de la inceputurile stiintei economice. in continuare sunt prezentate cateva exemple de legi adoptate in lume. in timp ce legislatia multor alte tari se situeaza undeva la mijloc. In elaborarea legislatiei comertului electronic. smart card-uri sau alte metode. prima conditie este adoptarea legilor-cadru sau a unor directive constituite la nivelul unor structuri multistatale. Comertul electronic inseamna schimb de bunuri si. lista principalelor directive indentificate la nivel mondial se apropie mai mult de abordarea Uniunii Europene decat cea a Statelor Unite. certificate. Pentru a se putea crea o imagine succinta asupra interesului reglementarii din domeniul comertului electronic. dar precizeaza si unele . In realitatea mondiala se identifica doua modele interesante si diferite de abordare: american si al Uniunii Europene. S-a ajuns astazi la comert prin retele de calculatoare si sisteme de comunicatii. In cazul particular la Uniunii Europen sau al statelor Unite se pune insa si problema aplicarii legislatiei unionale sau federale. • Stabilirea regulilor care definesc validatatea contractelor si semnaturilor electronice. Statele Unite ale Americii reglementeaza destul de putin. semnaturi digitale. • Asigurarea procesului invers. In consecinta. partea care tine de legislatia care il protejeaza cade exclusiv in sarcina institutiilor statelor. Daca in ceea ce priveste continutul comertului electronic. Al doilea element de care trebuie tinut cont este neutralitatea tehnologica a legii. ca de exemplu posibilitatea autoritatilor ca in anumite cazyri sa poate intercepta sau chiar bloca traficul Internet. Legile definesc obligatiile si drepturile partilor implicate. Legile-cadru contin elementele esentiale privind compatibilitatea si ele trebuie adaptate in mod corespunzator in legislatia nationala. Reglementari in domeniul comertului in lume. incluzand urmatoarele aspecte: • Asigurarea confidentialitatii comunicatiilor mijlocite de Internet. legislatia trebuie sa aiba un grad mare de compatibilitatea interstatala. • Securizarea comunicatiilor desfasurate pe Internet prin incriptare. in paralel cu legislatia proprie fiecarei natiuni sau stat. • Monitorizarea utilizarii informatiilor personale divulgate in timpul tranzactiilor comerciale desfasurate pe Internet. • Controlarea tarifelor de acces la serviciile Internet. se poate vorbi de implicarea fortelor pietei. De la aparitia primelor state. dar cele doua trasaturi esentiale au ramas aceleasi. 1. pentru prevenirea actiunilor anti-trust sau de monopol. daca in SUA regulile adoptate la nivelul fiecarui stat au depasit ca numar si volum legile ratificate la nivelul intregii federatii. comertul a fost definit ca un schimb de bunuri(produse sau servicii) in urma caruia acestea capata valoare. Fiind pentru prina data cand tehnologia permite crearea unei piete globale reale. in continuare. Uniunea Europeana a dezvoltat un cadru legislativ complex pe termen lung.

In general. semnatura digitala. de asemenea. se defineste insasi notiunea de comert electronic. Legea semnaturii electronice-Australia. . Actul protectiei datelor. • Legea de baza privind comertul electronic-Coreea de Sud. Sectorul privat trebuie sa fie motorul dezvoltarii comertului electronic. comertului electronic. Guvernele nu trebuie sa impuna masuri restrictive nejustificate asupra comertului electronic. proceduri birocratice sau taxe suplimentare asupra activitatilor comerciale care se desfasoara pe internet.technology. Rezolutia Secretariatului pentru serviciul civil nr. 2. • Legea tehnologiei informatiei 2000. Guvernul Statelor Unite a elaborat un set de principii de baza pentru comertul electronic cuprins in raportul „A Framework for Global Electronic Commerce”[www. Memorandum privind siguranta. document electronic. Cadrul pentru criptografie si semnaturi electronice 2000-Irlanda. decretul presidential 427/1998 a Secretariatului Administratiei Publice privind Standardelepentru infrastructura publica. Codul comertului electronic. legea privind semnatura digitalaArgentina. Internet-ul trebuie sa se dezvolte sub presiunea si la cererea pietei. inregistrarea electronica. Actul consultativ privind comertul electronic. directiile de dezvoltare a tehnologiei criptografica-Codul Sistemului Informatic-India. dar si alte categorii. 45/1997.htm. Proiectului privind politica in domeniul telecomunicatiilor-Danemarca. Documentele privind incriptarea. partile trebuie sa poata desfasura procese de vanzare/cumparare pe Internel cu implicare minima din partea Guvernelor. • Semnatura digitala. ca: mesaj electronic. Regelementarile tehnice privind semnaturile digitale-Italia.categorii spercifice comertului pe Internet. • Decretul Consiliului Federal Elvetian/2000 cu privire la serviciile de certificare electronica-Elvetia. • Rezolutia 474/1999 a Administratiei Financiare privind veniturile din activitatea pe Internet. si nu ca o industrie coordonata de la nivel administrativ.gov/digeconomy/framewrk.] Sunt stabilite. • Legea cu privire la semnaturile electronice si la serviciile de certificare 2000Japonia. • Legea 59/1997 a semnaturii digitale. contract electronic etc. • Legea semnaturii electronice 2000-Israel. • Actul Comertului Electronic 2000. Legislatia Statelor Unite ale Americii: Inca din iulie 1997. • Regulamentul tranzactiilor electronice. In primul rand. Exemple de acte legislative in vigoare in diverse tari: • Actul Comunicatiilor Electronice 2000. Administratia publica trebuie sa se abtina de la a impune reguli noi sau care nu sunt neaparat necesare. Regulamentul privind securitatea e-mail-Anglia. cinci proncipii de baza pe care guvernele sa le ia in considerare la dezvoltarea cadrului legislativ al comertului electronic national: 1.

• Cond comercial unic pentru comert electronic. Infrastructura comerciala si tehnologica care sustine platile electronice se schimba cu mare rapiditate.Reglementari ale Uniunii Europene. Intr-un mediu distribui ca internetul. cadrul legislativ referitor la telecomunicatii. 2. • Accesul la continut. 4.Piata. • Infrastructura IT & C. Mediul Internet trebuie sa fie securizat si sigur. • Sisteme de plati electronice. Recunoasterea calitatilor unice ale Internet-ului. asigurarea confidentialitatii datelor personale alea participantilor la tranzactii este esentiala. Dezvoltarea comertului electronic depinde de evolutia si calitatea globara a retelei de comunicatii si a echipamentelor care se conecteaza la ea. • Standarde tehnologice. Internet-ul trebuie declarat spatiu fara impunere fiscala. radio si televiziune dezvoltat in ultimii 60 de anii nu se poate aplica in totalitate internet-ului. in care activitatile comerciale sunt mijlocite in mod gratuit. Comertul electronic implica procese de vanzare sau licentiere a produselor care se situeaza in zona proprietatii intlectuale. Deoarece Internetul este o piata globala. facand dificila dezvoltarea unui ansamblu de reguli pe termen lung. si nu guvernul. • Protejarea proprietatii intelectuale.3. Implicarea Guvernelor trebuie sa se limiteze la dezvoltarea Cadrului Legislativ stict necesar desfasurarii operatiunilor de comert electronic. 5. a valabilitatii semnaturilor electronice si a altor proceduri de autentificare. in anumite cazuri. cadrul legislativ comercial trebuie sa fie consistent si unitar la nivel mondial indiferent de localizarea partilor implicate. Statele Unite ale Americii sustin crearea unui cod comercial unic care sa incurajeze recunoasterea contractelor electronice. raportul contine un set de noua recomandari pentru activitatile-cheie din domeniul comertului electronic: • Tarife si impozitare. In consecinta. Comertul electronic pe Internet trebuie incurajat la nivel global. Succesul Internet-ului se poate atribuii in mare parte naturii sale descentralizate si a modului sau propriu de guvernare”bottom-up”. • Securitate. Administratia trebuie sa incurajeze crearea unor mecanisme facile care sa permita. Cauzele acestei complexitati sunt in special numarul . restrictionarea accesului la anumite surse de informatii. • Confidentialitate. regulile europene in domeniul comertului electronic sunt mult mai complexe. sa nu permita interceptarea sau alterarea mesajelor si tranzactiilor comerciale. In comparatie cu legislatia americana. Pe langa cele cinci principii enumerate anterior. trebuie sa fie aceea care sa recomande sau sa impuna standardele tehnice in ceeea ce priveste interoperabilitatea pe Internet. sa promoveze mecanisme flexibile de rezolvare a litigiilor in domeniul tranzactiilor comerciale internationale.

• Retele sigure si utilizarea smart card-urilor pentru acces electronic securizat-rabilitate in accesul la servicii prin smart card. in special in zona transportului rutier. • Guverne on-line. El propune statelor membre trei obiective majore:gasirea unor solutii pentru reducerea costurilor a accesului la Internet. vizand cresterea productivitatii economice prin intermediul internet. • Internet mai rapid pentru cercetatori si studenti. Planul de actiune e-Europe 2002 La inceputul anului 2000 la sedinta Consiliului Europei de la Lisabona. mai rapid. in special pentru revenirea bolilor. sefii de state si guverne din grupul celor 15 au stabilit drept obiectiv major ca Europa sa devina „Cea mai competitva si dinamica economie bazata pe cunostinte din lume”.mare de natiuni independente care formeaza Uniunea Europeana. cat mai curand. a calitatii si accesibilitatii serviciilor informationale de catre toti cetacenii Europei. in iunie 2000 a fost lansata prima versiune a Planului de Actiune eEurope 2002. Masurile concrete prevazute au fost: 1. interconectarea sistemelor nationale de control al traficului aerian. scoala sau organizatie din Europa. 3. in baza unei infrastructuri sigure . cresterea vitezei de acces si a gradului de securitate. gospodariilor casnice. Planul eEurope 2002 avea drept scop principal aducerea on-line. Principalele evenimente care stau la baza reglementarilor europene au fost sedintele Consiliului Europei de la Lisabona(2000). serviciilor publice. • Siteme de transport inteligent. a fiecarui cetatean. 4. stimularea utilizarii retelei. noul plan de actiune extinde obiectivele conectivitatii la internet. Stimularea utilizarii Internet-ului: • Accelerarea dezvoltarii comertului electronic. • Accesul larg la Internet al interprinderilor. Ca urmare. Planul de actiune e-Europe 2005. • Sanatate on-line –orientare catre servicii de informare medicala on-line. aprobata la Sevilla in anul 2002. Cea mai recenta versiune a planului e-Europe este e-Europe 2005. diversitatea culturala si legislativa a statelor membre. Bruxelles(2003) si Salonic(2003). Investirea in oameni si abtitudini: Munca intr-o economie bazata pe cunostinte:investirea in IMM-uri de inalta tehnologie. asigurarea unei cresteri economice medie anuala de 3% si creearea a 20 milioane de noi locuri de munca pana in anul 2010. Sevilla(2002). Internetul mai ieftin. Stockholm(2001). incurajarea noilor forme de munca specifice economiei digitale. investitii in oameni si aptitudini. mai sigur: • Internet mai ieftin si mai rapid. Accelerarea finalizarii infrastructurii societatii informationale. acces electronic la servicii publice. 2.

Indentificarea.de comunicatii in banda larga( broadband). pana in anul 2005. 2. Reglementari in domeniul comertului electronic in Romania. • Servicii de tele-sanatate( e-Health). masurarea si publicarea celor mai bune practici si experiente in domeniu. 3. a urmatoarelor obiective majore: 1. Initiativa stabileste atingerea. Acces largit la servicii broadband cu costuri minime. 5. • Servicii de educatie electronica(e-Learning). 4. El presupune utilizarea retelelor de calculatoare in scopul realizarii de acte si fapte de comert. Comertul electronic reprezinta o realitate legiferata si in Romania. In cazul comertului . Servicii publice moderne: • Guvernare Electronica( e-Government). 3. Dezvoltarea unei infrastructure informationale sigure. Dezvoltarea unui mediu de afaceri electronic dynamic.

cu precadere. • Hotararea nr.electronic B2B au fost legiferate.O. • Legea nr. 1308/2002.455/2001 privind semnatura electronica. • Hotararea de Guvern nr. privind masurile impotriva coruptiei. 250 din 10 iunie 2003 pentru abordarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.1594 din 18 decembrie 2002 privind organizarea si functionarea Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei. nr.24/2002 privind incasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale.179 din 28 februarie 2002 privind infiintarea Comisiei de supraveghere a functionarii Sistemului electronic de achizitii publice. • Legea nr. • Legea nr. 483 din 5 iulie 2002 si Hotararea de Guvern nr.1259 din 13 decembrie 2001 privind abordarea Normelor Tehnice si Metologice pentru aplicarea Legii nr. in ordine cronologica. 161 din 19 aprilie 2003. • Legea nr. Legea a fost intocmita in conformitate cu Directiva UNCITRAL privind comertul electronic. 346/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. publicata in M. Comertul electronic se bazeaza pe semnatura electronica-care deschide calea utilizarii documentelor electronice opozabile in instanta – si pe acceptarea unor standarde privind securitatea transmisiei si stocarii de date. . adoptata de Organizatia Natiunilor Unite prin Rezolutia 51/162 din 16 decembrie 1996 cu modificarile adoptate in anul 1998 si cu Directiva 98/0191 din 15 iunie 1998 a Uniunii Europene privind semnatura electronica. • Legea nr.455/2001 si Hotararea de Guvern nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata. 365/2002 cu privire la comertul electonic publicata in Monitorul oficial nr. In prezent in Romania.271 din 22 februarie 2001 privind infiintarea Grupului de Promovare a Tehnologiei:Informatie in Romania. Legea cu privire la comertul electronic. sunt: • Hotararea de Guvern nr.346 din date de 24 mai 2002. din punct de vedere legislativ s-au facut pasi importanti: Actele normative intrate in vigoare pana la 31 decembrie 2003. elementele necesare functionarii magazinului virtual.

O problema care incetineste drumul comertului electronic este securitatea tranzactiilor. ceea ce a necesitat aparitia unor forme particulare de protectia comsumatorului. Astfel ca la nivel guvernamental. Internet-ul fiind neaparat ‘’ interesat’’ de aceasta problema. 8. Furnizarea serviciilor societatii informationale. precum si la aspectele juridice privind modul in care emitentul si destinatarul pot dovedi ca documentul a fost transmis sau trebuia sa fie receptat. 4. la nivelul organizatiilor nonguvernamentale se manifesta tendinta de implicare in domeniul protectiei consumatorului care achizitioneaza produse sau servicii prin Internet. 2. pentru ca raspunderea si consecintele sunt suportate de partenerivanzatori si cumparatori. 6. Contracte incheiate prin mijloace electronice. Interesele consumatorului in aceasta ‘’lume ‘’ nu au fost aparate nici de retelele comerciale intermediare( cum ar fi AOL).Pe langa stabilirea regimului juridic al documentului electronic. 5. AOL si-a pus punctul propriul serviciu pentru intermedierea desfacerilor de marfuri. 365 din 7 iunie 2002 privind comertul electronic Capitolul I:Dispozitii generale . Dispozitiile finale. Raspunderea furnizorilor de servicii. Cea mai mare companie.Aceasta lege include urmatoarele capitole: 1. este America On-line( AOL). Dispozitii generale. Legea nr. Solutionarea litigiilor. care domina( prin numarul abonatilor) piata comertului si serviciilor electronice. Supravegherea si controlul. Aceasta intentioneaza sa-si extinda utilizatorii la peste 30 de milioane. legea face referiri la locul si data transmiterii si primirii documentului. 9. reglementand si regimul juridic al documentului electronic si al domeniului. 3. multe intreprinderi incep sa se faca cunoscute pe si prin Interne si sa-si dezvolte o activitate comerciala in acest spatiu. Tinand cont de aceasta evolutie. 4. specialistii apreciaza ca Internet-ul va fi centru comertului de maine. tendinta este doar de a supraveghea continutul informatiilor vehiculate prin retea. folosind Intenet-ul. cu circa 3 milioane de membri si o crestere a volumului comenzilor cu 50% pe an. 7. Ea analizeaza in momentul de fata posibilitatile pentru a face fata unui numar mare de utilizatori. Compania incaseaza un comision de 2% din valoarea marfurilor vandute prin sistem. In conditiile in care comertul electronic cunoaste om crestere extreme de rapida. Infractiunile desavarsite in legatura cu emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si cu utilizarea datelor de indentificare in vederea efectuarii de operatiunii financiare. Legea comertului electronic ofera un cadru juridic pentru operatiunile de tip B2B si B2C. Protectia consumatorilor pe Internet. Sanctiunile civile si contraventionale.

stocarea sau transmiterea informatiei.In intelesul prezentei legi. • transferuri de fonduri. instrument dde moneda electronica. emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si cu utilizarea datelor de identificare in vederea efectuarii de . precum sunt cele care privesc conduita acestora. utilizate pentru prelucrarea. legislatie coordonata: • conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca furnizorii in vederea inceperii acestor activitati. 12. domeniu. instrument de piata cu acces la distanta. furnizor de servicii – orice persoana fizica sau juridica ce pune la dispozitie unui numar determinat sau nedeterminat de persoane un serviciu al societatii informationale. • este efectuata prin transmiterea informatiei la cererea individuala a destinatarului 2. mijloace electronice – echipamente electronice si retele de cablu. urmatorii termini se definesc astfel: 1. serviciu al societatii informationale – orice activitate de prestari de servicii sau care presupune constituirea. furnizor de servicii stabilit intr-un stat – un furnizor de servicii avand un sediu stabil pe teritoriul unui stat. • retrageri de numerar. 5. procurat ofertantului in mod obisnuit de catre destinatar. 10. 14. date de indentificare. instrument de piata electronica. 6. precum sunt cele legate de eventuale calificari. modificarea. precum si prevederea ca infractiuni a unor fapte savarsite in legatura cu securitatea domeniilor utilizate in comertul electronic. 11. destinatar al serviciului sau destinatar. consumator. autorizatii sau notificari necesare. 13. 3. radio. fibra optica. 8. 9. titular. satelit si altele asemenea. si care desfasoara efectiv o activitate economica utilizand acel sediu stabil pe teritoriu unui stat. transferul ori stingerea unui drept real asupra unui bun corporal sau necorporal. calitatea sau continutul serviciilor oferite inclusiv in materie de publicitate si incheiere a contractelor sau cele care privesc raspunderea furnizorilor. activitate efectuata prin mijloace electronice. Scop si domeniu de aplicare Prezenta lege are ca scop stabilirea conditiilor de furnizare a serviciilor societatii informationale. 7. • conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca furnizorii de servicii pentru desfasurarea acestor activitati. ce prezinta urmatoarele caracteristici: • este efectuata in considerarea unui folos patrimonial. • nu este necesar ca ofertantul si destinatarul sa fie fizic prezenti simultan in acelasi loc. comunicare comerciala. 4.

• numerele de telefon. direct. Libera circulatie a serviciilor societatii informationale oferite de un furnizor stabilit intr-un stat membru al Uniunii Europene nu poate fi restransa in Romania prin aplicarea unor prevederi legale care fac parte din legislatia coordonata. Capitolul II:Furnizarea serviciilor societatii informationale Furnizarea de servicii ale societatii informationale de catre persoanele fizice sau juridice nu este supusa nici unei autorizari prealabile si se desfasoara in concordanta cu principiile concurentei libere si loiale. cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare. Aplicarea legii romane in cazul serviciilor societatii informationale Prezenta lege se aplica furnizorilor de servicii stabiliti in Romania si serviciilor oferite de acestia. pe de alta parte. daca este cazul. • datele de identificare ale autoritatii competente. • codul de inregistrare fiscala. adresa de posta electronica si orice alte date necesare contactarii furnizorului de servicii in mod direct si efectiv. Furnizarea de servicii ale societatii informationale de catre furnizorii de servicii stabiliti in statele membre ale Uniunii Europene se face in conditiile prevazute in Acordul european instituind o asociere intre Romania. • activitatile de reprezentare juridica in fata organelor de jurisdictie si de urmarire penala. pe de o parte. Prezenta lege nu se aplica in urmatoarele activitati: • acctivitatea notarilor publici. precum si valoarea acestora. fax. si Comunitatie Europene si statele membre ale acestora. la care Romania este parte. • tarifele aferente serviciilor oferite • includerea sau neincluderea in pret a cheltuielilor de livrare. Furnizarea de servicii ale societatii informationale de catre furnizorii de servicii stabiliti in alte state se face in conditiile acordurilor bilaterae incheiate cu statele respective. loteriile si pariurile. . • titlul profesional si statul in care a fost acordat. • domiciliu sau sediul furnizorului de servicii. corpul prefesional sau orice alt organism similar din care face parte. • jocurile de noroc cu castiguri in bani.operatiuni financiare. • numarul de imatriculare sau alte mijloace similare de identificare. permanent si gratuit cel putin la urmatoarele informatii: • numele sau denumirea furnizorului de servicii. Informatii generale Furnizorul de servicii are obligatia de a pune la dispozitie destinatarilor si autoritatilor publice mijloace care sa permita accesul facil. pentru asigurarea unui cadru favorabil liberei circulatii si dezvoltarii in conditii de securitate a acestor servicii.

in unul dintre urmatoarele moduri • trimiterea unei dovezi de primire prin posta electronica sau printr-un alt mijloc de comunicare individuala. • confirmarea primirii ofertei sau a acceptarii ofertei. Capitolul III: Contractele incheiate prin mijloace electronice Informarea destinatarilor Furnizorului de servicii este obligat sa puna la dispozitie destinatarului. Comunicarile comerciale Efectuarea de comunicari prin posta electronica este interzisa. cel putin urmatoarele informatii care trebuie sa fie exprimate in mod clar. cu exceptia cazului in care destinatarul si-a exprimat in prealabil consimtamantul expres pentru a primi asemenea comunicarii. In cazul in care destinatarul trimite prin mijloace electronice oferta de a contracta sau acceptarea ofertei firmei de a contracta facute de furnizorului de servicii. este stocat sau nu de catre furnizorului de servicii si daca este accesibil sau nu. odata incheiat. in conformitate cu prevederile legale in vigoare. furnizorului de servicii are obligatia de a confirma primirea ofertei sau. contractul se considera incheiat in momentul in care acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la cunostinta ofertantului. neechivoc si intr-un limbaj accesibil: • etapele tehnice care trebuie urmate pentru a incheia contractul. • daca contractul. • oferta sau acceptarea ofertei. Capitolul IV: Supraveghere si control Furnizorii de servicii sunt obligati sa informeze de indata autoritatile publice competente despre activitatile cu aparenta nelegala desfasurate de destinatarii serviciilor or sau despre informatiile cu aparenta nelegala furnizate de acestia. • limba in care se poate incheia contractul Incheierea contractului prin mijloacele electronice Daca partile nu au convenit altfel. precum si confirmarea primirii ofertei sau a acceptarii ofertei.• orice alte informatii pe care furnizorului de servicii este obligat sa le puna la dispozitie destinatarilor. a acceptarii acesteia. dupa caz. . inainte ca destinatarul sa trimita oferta de a contracta sa acceptarea ofertei ferme de a contracta facute de furnizorului de servicii.

Nicio dispozitie a prezentei legi nu poate fi interpretata in sensul limitarii autonomiei de vointa si a libertatii contractuale a partilor. la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila. 455 din 18 iulie 2001 privind semnatura electronica Capitolul I: Dispozitii generale Prezenta lege stabileste regimul juridic al semnaturii electronice si al inscrisurilor in forma electronica. • asigura identificarea semnatarului. semnatar reprezinta o persoana care detine un dispozitiv de creeare a semnaturii electronice si care actioneaza fie in nume propriu. semnatura electronica reprezinta date in forma electronica. prelucrarii. primirii sau stocarii acesteia prin mijloace electronice. Legea nr.Furnizorii de servicii sunt obligati sa comunice de indata autoritatilor. Decizia autoritatii trebuie motivata si se comunica partilor interesate in termen de 30 de zile de la data primirii plangerii sau a sesizarii ori. cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibilia. Furnizorii de servicii sunt obligati sa intrerupa. care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare. cum ar fi coduri sau chei criptografice. care sunt folosite de semnatar pentru crearea unei semnaturi electronice. • este legata de datele in forma electronica. • este creeata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar. fie ca reprezentant al unui tert 6. In intelesul prezentei legi: 1. 3. 5. 4. semnatura electronica extinsa reprezinta acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: • este legata in mod unic de semnatar. 2. validitatea si efectele actelor juridice. trimiterii. destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. transmiterea intr-o retea de comunicatii sau stocarea informatiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv. precum si conditiile furnizarii de servicii de certificare a semnaturilor electronice. temporar sau permanent. date de creare a semnaturii electronice reprezinta orice date in forma electronica cu caracter de unicitate. inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care radau litere. utilizat pentru a implementa datele de creare a semnaturii electronice. 7. dispozitiv de creare a semnaturii electronice reprezinta software si/sau hardware configurate. daca autoritatea a actionat din oficiu. Prezenta lege se completeaza cu dispozitiile legale privind incheierea. in termen de 15 zile de la data la care a fost emisa. date in forma electronica sunt reprezentari ale informatiei intr-o forma conventionala adecvata crearii. .

sa poata aparea numai o singura data si confidentialitatea acestora sa poata fi asigurata. ca si cum ar fi coduri sau chei criptografice publice. • sa nu modifice datele in forma electronica. care trebuie sa fie semnate. 12. romana sau straina. furnizor de servicii de certificare reprezinta orice persoana. utilizat pentru a implementa datele de verificare a semnaturii electronice. 11. care elibereaza certificate sau care presteaza alte servicii legate de semnatura electronica. si nici sa nu impiedice ca acestea sa fie prezente semnatarului inainte de finalizarea procesului de semnare. • datele de creare a semnaturii. dispozitiv de verificare a semnaturii electronice reprezinta software si/sau hardware configurate. date de verificare a semnaturii electronice reprezinta date in forma electronica. confirmand identitatea acelei persoane. Capitolul II: Regimul juridic al inscrisurilor in forma electronica . 10. • semnatura sa fie protejata impotriva falsificarii prin mijloace tehnice disponibile la momentul generarii acesteia. • datele de creare a semnaturii sa poata fi protejate in mod efectiv de catre semnatar impotriva utilizarii acestora de catre persoane neautorizate. utilizate pentru generarea acesteia. certificat calificat reprezinta un certificat care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare 13.8. produs asociat semnaturii electronice reprezinta software sau hardware. 14. dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice reprezinta acel dispozitiv de creare a semnaturii electronice care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: • datele de creare a semnaturii. utilizate pentru generarea acesteia sa nu poata fi deduse. certificat reprezinta o colectie de date in forma electronica ce atesta legatura dintre datele de verificare a semnaturii electronice si o persoana. 15. care sunt utilizate in scopul verificarii unei semnaturi electronice. furnizor de serivicii de certificare calificate este acel furnizor de servicii de certificare care elibereaza certificate calificate. destinat de a fi utilizat de un furnizor de servicii de certificare pentru prestarea serviciilor legate de semnatura electronica sau destinat a fi utilizat pentru crearea ori verificarea semnaturii electronice. 9.

un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat. Inscrisul in forma electronica. a semnatarului ori a titularului de certificat. este asimilat.Inscrisul in forma electronica. in sensul prezentei legi. atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa. . unei alte autoritati publice aflate in coordonare. atributiile sale de supraveghere. se va infiinta autoritatea publica specializata. Capitolul III: Monitorizare si control Autoritate de reglamentare si supraveghere Responsabilitatea aplicarii dispozitiilor prezentei legi si a reglementarilor legate de aceasta revine autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu. In cazul in care una dintre parti nu recunoaste inscrisul sau semnatura. bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice. Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei poate delega. in sensul prezentei legi. In termen de cel mult 18 luni de la data publicarii legii in Monitorul Oficial al Romaniei. Partea care invoca inaintea instantei o semnatura electronica extinsa trebuie sa probeze ca aceasta indeplineste conditiile necesare. denumit in continuare Registru. in tot sau in parte. cu inscrisul sub semnatura privata. Pana la infiintarea autoritatii mentionate mai sus. potrivit legii. recunoscut de catre cel caruia i se opune. care se constituie si se actualizeaza de catre autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu. Registru constituie evidenta oficiala: • • a furnizorilor de servicii de certificare care au sediu in Romania. De ladata infiintarii publice specializate. revin Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. cu atributii de reglementare si de supraveghere in domeniu. La data intrarii in vigoare a prezentei legi se infiinteaza Registrul furnizarilor de servicii de certificare. potrivit legii. In cazurile in care. forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic. in ceea ce priveste conditiile si efectele sale. precum si orice alte documente necesare. caruia i s-a incorporat. Partea I. atributiile acesteia. atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica. expertul sau specialistul este dator sa solicite certificate calificate. Registru va fi preluat si actualizat de aceasta autoritate. bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediu unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii. a furnizorilor de servicii de certificare cu sediu sau domiciliu in alt stat. caruia i s-a incorporat. atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa. are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care reprezinta drepturile. pentru identificarea autorului inscrisului. in sensul prezentei legi. instanta va dispune intotdeauna ca verificarea sa se faca prin expertiza tehnica de specialitate In acest scop.

stocarea datelor de identificare si a unor informatii legate de activitatea furnizorilor de servicii de certificare.Registru are rolul de a asigura. prin efectuarea inregistrarilor prevazute de prezenta lege. precum si informarea publicului cu privire la datele si informatiile stocate. .

.

.

Bucuresti.Editura ASE.Metodele legislative de protejare a informatiei economice.2001.e-Finance" nr.C. .. 3.roeFinance .. C.Afacerea ta pe internet 7.efinance.Revista .a. C. 2.2002.. 4../2002. 5.ASE. M.Bucuresti. Visean.referat in cadrul programului de pregatire doctorala. Baiculescu...M.februarie..Felea.2003. Bucerzan.2003. Bob.Bucuresti.Sisteme informatice in comert. 6.saseanu. Cioata. 26.Comertul electronic.Bibliografie: 1.Totul despre afaceri si finante electronice Afaceri.Plati electronice..net .. www.D.Net Report.M. aspecte juridice fundamentale ale Legii privind comertul electronic. Editura ASE. Bucur.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->