Intr-o zi, e mult de atunci, am dat peste 0 fotografie a ultimulu i Frate a lui Napoleon, jerome (1852).

Mi-am zis atunci, cu 0 uirnire de care n-am mai putut scapa niciodata: "Vad ochii ce l-au vazut pe [mparat". Vorbeam uneori de aceasta uimire, dar cum nimeni nu parea sa 0 impartaseasca si nici rnacar 5-0 in~eleaga (asa e viata, facuta din mici singurata~i), am uirat de ea. lnteresul meu pentru Fotografie lua un aspect mai cultural. Am decretat ca iubeam Fotografia lmpotrtva cinematografului, de care totusi nu reu?eam sa 0 disting. Aceasta problema persisra. Eram cuprins in privinta Fotografiei de 0 dorinta "ontologica": voiam cu orice pret sa stiu ce era ea "in sine", prin ce trasatura esentiala se deosebea de comunitatea imaginilor. o asemenea dorinta voia de fapt sa spuna ca, racind abstractie de evidentele provenite din tehnica ?i din practici, ~i in ciuda formidabilei sale raspindiri contemporane, nu eram sigur ca Fotografia exista, ca ea dispunea de un "geniu" propriu. Roland Barthes

ROLAND BARTHES

CAMERA LUMINOASA
INSEMNARI DESPRE FOTOGRAFIE

,....

Editia a doua

Traducere
VIRGIL

de

MLE;>NITA

11111111
Idea Design & Print Editura

2009

Volumul Roland

de fa~a este Barthcs, 1980,

0

traducere

dupa: Note sur la photographie Gallimard, pentru Le Seuil.

La charnb-e Editions

claire.

© Copyright © Idea Design

de l'Ftoile, 2009,

& Print,

Editura,

aceasta edttie.

Ouvrage charge Lucrare

publie

avec I' aide du Ministere - Centre ajutorul national

francais du livre francez

de la Culture

publicara

CU

Ministerului

al Culturii

- Centru national de carte.

Omagiu
Imaginarului lui Sartre

REDACTORI

DE COlEqlE

Timotei

Nada;>an

REDACTOR

Alexandru
CORECTOR

Polgar

Virgil Leon

TEHNOREDACTOR Len ke Jan i tsek
COPERTA, CONCEPTIE CR.:..FICA ~I TIPAR

Idea Design

& Print,

ClUJ

ISBN 978-973-7913-82-1

Daniel Boudinet: Polaroid, 1979.

Intr-o zi. acela al clasificarii (trebuie neaparat sa clasificarn. dar cum nimeni nu parea sa 0 Imparta~easca ~i niei macar s-o inteleaga (asa e viata. am uitat de ea. Fotografia exista. Tara nici un raport CU esenta sa. 2 Cine rna putea lndruma? Inca de la primul pas.i practici. daca vrern sa constituirn un corpus). am dat peste 0 fotografie a ultimului frate al lui Napoleon. ale reprezentarii. cu 0 uimire de care n-am mai putut scapa niciodata: "Vad ochii ce I-au vazut pe lmparat". mai vechi. 0 asemenea dorinta voia de fapt sa spuna ca. Vorbeam uneori de aceasta uimire.. Eram cuprins in privinta Fotografiei de 0 dorinta "ontologid. in orice caz exterioare obiectului. Jerome (1852).. Interesul meu pentru Fotografie lua un aspect mai cultural. Am decretat ca iubeam Fotografia tmpotriva ci nematografulu I. Repartizarile la care ea este supusa sint in fapt fie empirice (Profesionisti I Amatori). S-arzice ca Fotografia este inclasabila. ea ea dispunea de un "geniu" propriu. de care totusi nu reusearn sa 0 disting. Aceasta problema persista. . e mult de atunci. Mi-am ZIS atunci.": voiam cu oriee pret sa stiu ce era ea "in sine". M-am intrebat atunci de ce anume tinea aceasta dezordine. Am gasit mai intli urmatorul lucru.. ce nu poate fi (daca exista) decit Noul caruia i-a fost inceputul. nu eram sigur d. facuta din mici singuratati). prin ee trasatura esenriala se deosebea de comunitatea imaginilor.i in ciuda formidabilei sale raspindiri contemporane. iar asta fiindca aceste clasificari s-ar putea apliea foarte bine . fie retorice (Peisaje I Obiecte I Portrete / Nuduri). faclnd abstractie de evidentele provenire din tehnica . fie estetice (Realism / Pictorialism). sa adunarn mostre. Fotografia se sustrage. Ceea ce Fotografia reproduce la infinit n-a avut lac decit 0 singura data: ea re- 11 .i alter forme.

asemenea con damnatului legat de un cadavru in anumite forme de tortura. referentul e lipit de fotografie. dar asta cere un act secu nd de cunoastere sau de refleqie. cred. Am constatat cu enervare ca nici una nu-mi vorbea in mod just de fotografiile care ma intereseaza. Aceasta fatal itate (ca nu exista nici 0 fotografie rara ceva sau cineva) tlra~te Fotografialn imensa dezordine a obiectelor . Fotografia (trebuie sa acceptarn din cornoditate acest universal. In manifestarea sa neobosita (Lacan. acolo slnt eu cind eram mic" etc. la fel de nobila ea un semn. 0 pipa este intotdeauna. Prin natura sa. Cutarele (cutare fotografie. poate. Incarcata deja di n capul loculu i 'i'i pn n statutu I ei de felul in care e simulat obiectul): perceperea semnificantului fotografic nu este imposibila f unii profesioriisti fac acest Iucru). fotografiile sint niste semne care nu se tncheaga cum trebuie.. Contingenta suverana. mara ~icumva bruta. care se stricti. Binele si Raul. 53-66). iarasi. de ce nu. In cazul carora e imposibil sa separi doua foi Ta. dedt un alt obiect intr-o alta? (Calvino ) Fotografia este inclasabila pentru ca nu exista nici un motiv de a marca vreuna di n ocurentele sale In mod special. Realul. la cealalta extrema. In aceasta clipa. lntilnirea. Pentru a desemna realitatea. Ata. sint victimele acestei d ificultati. de a fi asta. insa nu spune nimic altceva. tat inseamna In sanscrita asta (Watts. ori mai bine: tathata. uniti parca intr-o acuplare eterna. pe atit de irnprobabil mi se pare sa pori vorbi despre Fotografia ca atare. cele care 1m i provoaca placere sau ernotie. ea ar dori mult. sau. Ce treaba aveam eu cu regulile de cornpozitie ale peisajului fotografic sau. vidul. a~a estel. ele sint obligate sa priveasca de mult prea aproape. precum laptele. cu Fotografia ca rit famili ali De fiecare 12 13 . lipsite de un principiu de marcare. o fotografie nu poate f transforrn ata (spusa] filosofic.. tnsa pentru ca un semn sa existe trebuie sa existe 0 rnarca. pentru a observa fenomenul global al Fotografiei. tnsa nu Ie pori pereepe (Inca nu stiarn ca din aceasta incapatinare a Referentului de a f mereu prezent urma sa apara esenta pe care 0 cautarn ). cu incapa~inare. evenimentul nu se depaseste niciodata catre altceva: ea reduce i'ntotdeauna cor. ea este Particularul absolut. ~i din cauza acestei aderente singulare e foarte greu sa ne adaptarn ochiu Iia Fotografie. budismul foloseste cuvlntulsunya. ea spune: asta. Unele slnt tehnice. De aceea. dupa spusele lui M ichelet) care calatoresc Impreuna. membru cu membru. ele sint obligate sa priveasca de mult prea departe. pusul de care am nevoie la corpul pe care 1'1 vad. Fotografia apartrne ace lei clase de obiecte cu structura de foitaj. ~i nu Forografia). aici e fratele meu.dintre toate obiectele lumii. 0 pipa. dorinra ~i obieetul ei: dualitati pe care le poti concepe. Ocazia. m ult mai puti ne de altfel dedt eele despre alte arte. fotografie oarecare In fapt nu se distinge niciodata de referentu I ei (de ceea ce reprezinta ) ori cel putin nu imediat sau nu pentru toad lumea (Iucru pe care-I face oricare alta imagine.ra a Ie distruge: fereastra 'i'i peisajul si. asemenea acelor cupluri de pesti (rechinii. fotografia este mereu invizibila: nu ea este cea pe care 0 vedem. acesta Ie va scoate imediat pe ale sale: "lata. de a fi astfel. Asta! 0 fotografie se gase~te lntotdeauna la capatul acestui gest. Tn ea. ceea ce i-ar permite sa acceada la demnitatea unei limbi. ea arata cu degetul spre un anume farti-in-fatti ~i nu poate iesi din acest pur limbaj deictic. Tuche. faptul de a fi asa.peta mecanic ceea ce nu se va mai putea niciodata repeta din puncr de vedere existential. care pentru moment nu trimite dedt la repetitia nesfirsita a contingen~ei) contine ceva tautologic: pentru ea. asta este. ambii loviti de aceeasi imobilitate indragostita ori funebra. 85) ~i ne duce cu gindul la gestul copilasului care arata ceva cu degetul ~i spune: Ta. Altele sint istorice sau sociologice. la fel de sigura. Aratati cuiva fotografiile dumneavoastra. sa devina la fel de solida. de ce alegem (sa fotografiem) mal degraba acest obiect. ea este in intregime lncarcata de contingents al carei inveli~ transparent ~i usor este. "Priviti". Orice infatiseaza ~i oricare ar fi modul sau. chiar si rn miJlocullumii in rniscare: ei slnt lipiti o unul de celalalt. Fotografia nu este nicicdata decit 0 arie cu variatiuni a lui "lata". pe scurt. Pe scurt. S-ar zice ca Fotografia '?i ia Intotdeauna referentul cu ea. "Uite". Cartile care vorbesc despre ea. pe cit de licit este sa vorbesti despre 0 fotografie. pentru "a vedea" semnificantul fotografie.

sirntearn cum se tncheaga un limbaj. arhive. unul expresiv. de care s-a ocupat 0 echipa de 50ciologi: nu e nimic altceva dedt semnul unui protocol social de integrare. Din puncr de vedere tehnic. referentul. Taceam dovada singurului lucru cert care exista in mine (oridt de narv ar fi fost el): rezisterita disperata fa~a de orice sistem reductiv. adaugtndu-i acellucru nitel tnspairntntator care exista In orice fotografie: re1ntoarcerea a ceea ce e mort. Ni mic legat de vreu n corpus: ci simple piese [corps]. cele de care eram sigur exista pentru mine. datorita nernulturn iri i pe care 0 sirntearn ~I fa~a de u ne!e.data clnd citeam ceva despre Fotografie. ajunsesem la aceasta Idee bizara: de ce n-ar exista. sa ma iau drept mijlocitor allntregii Fotografii: a~ incerca sa formulez. dar alunednd In felul acesta spre reductic ~i musrrare. iau ca punct de plecare al cautarii mele doar c1teva fotografii. lnsa 0 voce enervanta (vocea stiintei) trni spunea atunci pe un ton sever: "Sa ne Intoarcem la Fotografie. cea mai puternica. dintre subiectivitate ~i ~tiin~a. cel al semiologiei ~i cel al psihanalizei -In acelasi timp tnsa. rna Irnpmgea sa neg cornentariul sociologic. in cadrul acesruia din urma. Am hotarit deci sa 14 lS . afara de cazul cind aparatul e In rniinile unui mare fotograf). lar cel care sau ceea ce este fotografiat este tinta. neindraznind sa simplific nenurnaratele fotografii ale lumii ~i nici sa suprapun dteva dintre fotografiile mele pe intreaga Fotografie: pe scurt. rna gindeam la 0 anume fotografie care Irni era draga.". Tara cultura. Ma chinuiam astfel. celalalt critic. pe care l-as numi bucuros Soectn. eram singur ~i sarac din punct de vedere "stiintific". ~i fa~a de altele. Ceea ce vezi tu acolo ~i te face sa suferi intra In categoria «Fotografii de amatori». 11parasearn lncetul cu incctut . toti cei care rasfoirn ziare. daca se poate spune a~a. decupeaza. Una dintre aceste practiei irni era oprita ~i nu trebuia sa tncerc a-mi pune lntrebari 111 p-ivinta ei: nu slnt fotograf. plednd de la c1teva reactii personale. tncad reaza ~i pune in perspectiva ceea ce vrea sa "prinda" (surprinda). cumva. fa~a de unele fotografii ma voiam salbatic. de eidolon emis de catre object. colectii de fotografii slntem Spectator-vi. Puteam presupune ca ernotia Operatorului (~i de aici esenta Fotografiei~Fotografului) avea un anume raport eu "micul orificiu" (stenope) prin care el prive~te. ma afiam lntr-un impas si. ~i. trupul drag. Ma Incaparinam totusi. un 501 de mic simulacru. lnsa dezarnagitor. Fotografia se afla la interseqia a doua procedee total di- 3 Mi-arn zis atunci ca aceasra dezordine ~i aceasta dilerna. Ce stie corpul meu despre Forografie? Am observat ca o fotografie poate fi obiectul a trei practici (sau trei ernorii sau trei intentii ): fie facem [0 fotografie] [{aireJ. Caci eu nu vedeam decit referentul. Caci de fiecare data dnd recurgeam dt de putin la un astfel de sistem. iar asta rna scotea din sarite. fie privim [0 fotografie] [regarder]. ca 4 lata-rna deci eu insurni rnasura "intelepciunii" fotografice. la urmaurmei conventionala. o ~tiin~a noua prin obiectul ei? 0 Mathesis singulans (~i nu universalis)? Am acceptat. intre mai multe discursuri: cel al sociologiei. reflectau perfect un soi de disconfort pe care II avusesem cintotdeauna: acela de a fi un individ inghesuit Intre doua limbaje. carti..i cautarn in alta parte: ma puneam sa vorbesc altminteri. aduse la lumina de dorinta de a scrie despre Fotografie. nici rnacar amaror: sint prea nerabdator pentru asta: trebuie sa vad imediat ceea ce am produs (Polaroid? Arnuzant. In aceasta d isputa. 0 alta voce. trasatura fundarnentala. universalui Tara de care n-ar exista Fotografie. obiectul dorit. albume. asadar. Noi. destinat sa consolideze Familia etc. Fotograful este Operator-vi.rn-ul Fotografiei. pentru dl acest cuvint a pastrat prin radacina sa un raport cu "spectacolul". fie ni se face [0 fotografie] [subir]. Era mai bine sa transform 0 data pentru totdeauna protestul rneu de singularitate In ratiune ~i sa lncerc sa fac din "antica suveranitate a eului" (Nietzsche) un principiu euristic.

insa ceea ce trebuie spus e tocmai opusul: "eu" sint cel care nu coincid niciodata cu imaginea mea.. metaforic. Hotarasc sa "las sa-rni pi uteasca" pe buze ?i In privi re un suris fin pe care I-a.. iu birea infinit de mare. impra. oridt de asernanator ar f el cu cel pe care 11 reprezinta. cum se zice). sa fiu "pictat" (de Titian) ori "desenat" (de Clouer)! Insa Cum ceea ce a. In afara oricarei efigii. care sa nu semnifice nimic! Dar vai. unul este de ordin chimic: actiunea luminii asupra anumitor substante. rnobila. un portret pictat.. din revelarea chimica a obiectului (ale carui raze Ie primesc cu lntirziere pe fotografie). Or. cred eu) am fost fotografiat In cuno?tin~a de cauza. Nu dispu neam dedt de doua experiente: cea a subiectului privit ~i cea a subiectului privitor. in ti mp ce Fotografia Operator-ului era legata.! De a? putea. daca se poate zice asa. Probabil ca existenta mea depinde. la voia tnrtmplarii . lmi fabric instantaneu un air corp. A se vedea pe sine (altfel dedt Intr-o oglinda): la scara lstoriei. pictat.i. constiinp arnuzata pe care 0 am fa~a de Intregul ceremonial fotografic: ma prind In jocu I social. nu stau locului... Pozind In fata obiectivului (vreau sa spun: stiind ca pozez. destinat de altfel sa afiseze un standing financiar si social . de genul "Fotomaton". de fotografInsa in zadar e irnaginara (chiar tn sensul celui mai pur Imaginar) aceasta dependenta. nimeni nu i-I da (poate doar mama mea? Nu indiferenta este cea care Ii ia imaginii greutatea.. Dar deseori (prea des. nu risc chiar atit de mult (cel putin deocarndata). irnobila. pe scurr.i in orice caz. daca Fotografia ar putea cel puti n sa-rni dea un corp neutru..i nu 0 mimica. sri u asta. lntrucit am hotarit sa ma las ghidat numai de constiinta pe care 0 am despre ernotia mea. putea "iesi" pe hlr- tie ca lnrr-un tablou clasic.. dirnpotriva. nu este 0 fotografie (asta este ceea ce incerc sa dovedesc aici). este cea care te transforma fntr-un individ penal. A.. ma rnetarnorfozez dinainte In imagine. divizat. ei au fost recunoscuti de politistii lui Thiers ~i lrnpuscati aproape tori) (Freund. caci imaginea este greoaie. fnsa despre aceasta ernotie (sau despre aceasta esenta) nu puteam vorbi pentru ca nu o cunoscusem niciodara. .i voi 5-0 stiti. dori de fapt ca imaginea mea. de viziunea decupata de gaura cheii din camera obscure. urrnarit de politie). de indata ce rna sirnt privit pnn obiectiv. totul se schirnba: lncep "sa pozez". acest acteste recent. glnditor. Insa acest mesaj suplimentar nu trebuie sa altereze cu nimic (adevarata cvadratura a cercului) esenta pretioasa a individului meu: ceea ce sint. face sa se citeasca.tiat . E curios ca ni- 16 17 . care crede ca face bine. sint condamnat de Fotografie.. pozez.imaginea mea urmeaza sa se nasca: voi f adus pe lume In calitate de individ antipatic sau ca un "tip bine"? De a. sa am mereu 0 rnina: corpul meu nu-si gase~te niciodatil. In afara de rnarii portretisti. sa coincide mereu cu "eul" meu (profund. ci iubirea. celalalt este de ordin fizic: formarea imaginii printr-un dispozitiv optic.. desenatsau miniaturizat. Aceasta transform are este activa: si rnt ca Fotografia lmi creeaza corpul sau II mortifica. dori "indefinisabil".. agitindu-ma In borcanul meu: ah. iar "eu" sint lejer. Caci tocmai ca 0 fotografie "obiectiva". fusese pina la difuzarea Fotografiei un bun restrlns.101). .i de asta se sprijina societatea pe ea). prevazut cu un aer nobil.ferite. anatomic. nu . inteligent etc. Incapa~'nata (. asemenea unei ginganii. dupa bunul ei plac (apolog al acestei puteri letale: un ii comunarzi au platit cu viata mind ria de a poza pe baricade: 0 data invinsi.ti u cum sa actionez d in interior asupra pielii mele.. portretul. Mi se parea ca Fotografia Spectator-ului provenea in mod esential.i cum Fotografia e prea putin subtila. gradul sau zero. 5 Se poate intlmpla ln5a sa fiu privit Tara 5-0 stiu: n ici despre asta n-arn sa pot vorbi. nu rna puteam alatura rnultirnii acelora (cei mai nurnerosi) care trateaza despre Fotografia-Fotografu lui. zdruncinata printre mille de fotografii schirnbatoare. fie si fugitiv). In care a..i a virstelor. eu 0 traiesc cu angoasa unei filiatii incerte: 0 imagine . irnpreuna cu calitati!e naturii rnele. vreau ca .. vrea sa se capteze este 0 textura rnorala fina.

Aceasta bulversare este in fond 0 bulversare a proprietatii. Nimic n-ar f mai caraghios (dad nu r-am fi victima pasiva. fac din mine. se deforrneaza. Astazi illsa. 0 actiune bizara: eu nu incetez sa rna imit si asta e cauza pentru care. e ca ~i cum am refula nebunia profunda a Fotografiei: ea IlU arninteste de rnostenirea ei rnitica decit prin aceasta usoara tulburare care ma cuprinde atunci cind "rna" privesc pe 0 hirtie. S-ar zice ca. Insa atunci cind ma descopar in produsul aceste: operatii. caci nu stiu ce va face societatea cu fotografia mea. ce va citi ea de acolo (oricum exista atitea lecturi ale aceleiasi fete). lnspairnintat. Fotografia transforma subiectul in obiect. de impostu ra (asa cum l~i pot da an umite cosrnaruri ).cinatia dublului.Celalalt . ~i chiar. la dispozitia lor. Presimt va trebui sa ma trezesc din acest vis urit lntr-un mod ~i mai neplacut. ceilalti . la drept vorbind. Altfel spus. se infrunta. cel care as vrea sa creada lumea ca sint. ci mai degraba un subiect care se simte devenind obiect: traiesc atunci 0 rnicroexperienta a rnortii (a parantezei): devin cu adevarat spectru. Fotografia (cea pe care 0 doresc) reprezinta acel moment foarte subtil In care. de timp. E dreptul meu politic sa fiu un subiect ~i trebuie sa-l apar. Dreptul a spus-o In felul sau: cui ii apartine fotografia? (Chevrier-Thibaudeau) Subiectului (fotografiat)? Fotografului? Peisajul insusi este el oare altceva dedt un fel de tmprumut de la proprietarul terenului? Nenurnarate procese. Aici patru forte imaginare se incruciseaza. au exprimat aceasta incertitudine a unei societati pentru care afi era fundamentat pe a avea. devenit deja obierr. In care nu sint 0 imagine. asernanatoare imaginii pe care autorii ca~ii voiau 5-0 creeze despre limbajul meu.) In fond. cel care crede fotograful ca sint ~i eel de care el se foloseste pentru a-si exhiba arta. s-a inventat atunci un aparat. ceea ce caut intr-o fotografie care mi se face ("inten~ia" cu care 0 privesc) este Moartea: Moartea este ca ca 18 19 . un obiect.ma desproprietaresc de mine Insumi. care sustinea . trebuie sa pozez In fata unor scari pentru ca un grup de copii se joaca In spatele meu. corsetu I esentei mele imaginare. cu salbaticie. ceea ce vad este ca am devenit Numai-Imagine [Tout-Image). Caci Fotografia lnsearnna tnceputul existentei mele ca altul: 0 disociere lnrortocheata a constiintei identitatii. timp de secole. subiectul trebuia supus unor lungi sedinte de pozat sub un ecran de sticla In plin so are. slnt obligat sa ies din casa ("afara" e mai adevarat dedt "inauntru"). invizibila pentru obiectiv (Freund. Autoscopia se asearnana unei halucinoze. rna incearca inevitabil un sentiment de inautenticitate ~i. cum spu nea Sade) dedt stradani ile fo tog rafi lor de a "da impresia de viu": idei jalnice: sint pus sa ma asez In fata pensulelor mele. eu nu sint nici subject.Jn fata obiectivului eu sint simultan: cel care cred eu ca slnt. Mi-a~ dori 0 lstorie a Privirilor. Eu Insa. un fel de proteza. plna iii lui Ii este teama (rnacar din motive comerciale) de aceasta moarte in care prin gestul sau voi fi Imbalsamat. sinistra ~i respingatoare. de fiecare data dnd sint (rna las) fotografiat. daca se poate spu ne a~a. Fotografu I trebuie sa se lupte din rasp uteri pentru ca Fotografia sa nu fie Moartea. printr-un artificiu de imprimare nu mai aveam decit 0 fata oribila.?i rnentinea corpulln trecerea sa In irnobilitatc: aceasta rezernatoare pentru cap era sociul statuii care urma sa devin. mi s-a parut pot citi In aceasta imagine durerea unui doli u recent: rnacar o data Fotografia ma reda mie lnsurni. Fotografia-portret este un cirnp lnchis de forte.meni nu s-a gindit la bulversarea (1n ordinea civilizatiei) pe care 0 provoaca acest nou act. In obiect de muzeu: pentru a face primele portrete (catre 1840). 209). ("Via~a privata" nu e nirnic altceva dec1r acest fragment de spatiu. se pare. Din punct de vedere imaginar. sa devii obiect Iri provoca durere la fel ca 0 operatic chirurgicala. u neori. gata pentru toate trucajele subtile: 0 excelenta fotografci m-a fotografiat intr-o zi. a~ezat Intr-un fisier. numit rezernatoare pentru cap. nici obiect. un obiect. 68). ma tin la cheremul. dezinteriorizata. tinta batjocurilor [Ie plastron). Fotograful stie bine asta. adica Moartea In persoana. eu nu lupt. ea a fost 0 importata terna rnitica I Gayrai. ~i mai ciudat: tocmai ca tnainte de Fotografie s-a vorbit cel mai mult despre hali. cineva zareste 0 banca ~i indata (ce chilipir) trebuie sa ma asez pe ea. regaseam lnsa putin mai tlrziu aceeasi fotografie pe coperta unei fituici.

adunate in albume sau reviste ~i care au [recut astfel prin f Itrul culturii. Iubesc aceste zgomote mecanice intr-un mod aproape voluptuos. ele nu sint dedt niste "imagin i". Tara ca eu sa cer acest lucru. Stieglitz: Capatul de linie al rramvaielor cu cai. apreciate. cu care sint obisnuit. Pentru mine. 6 Dezord inea pe care 0 constatam chiar de la inceput inFotografle. singurullucru pe care-l suport.de care se aga~a dorinta mea. pe care-l iubesc.i toate subiectele amestecate. ascunsa adinc in mine insumi (oridt de cum inte ar f parut subiectullor). ele vin spre mine din lume. pri ntre cele care au fost alese. organul Fotografului nu este ochiul (acesta rna inspaimtnta). am constatat ci u nele Imi provocau mici sarisfacrii. zgomotul Timpului nu este trist: iubesc clopotele. rna lasau atit de indiferent ca tot vazindu-Ie cum se inmultesc.Din aceasta cauza. ceasurile . 0 regaseam in fotografiile Spectator-ului care eram ~i pe care as dori acum sa-l analizez. cu toare practicile .~ilrni amintesc ca la origine. este zgomotul aparatului. eidos-ul acelei Fotografli.singurullucru . materialui fotografic tinea de tehnicile de ebenisterie si de mecanica de precizie: aparatele erau in fond niste ornice pentru vazut ~I poate ca. Fotografii . cineva foarte batrin aude in aparatul fotografic zgomotul viu allemnului. ca ~i cum acele imagini faceau trimitere la un centru secret. orologiile.le vad peste tot. modu Ilor de aparitie este gramada [Ie tout-venantJ (sau puhoiul (Ie tout-allant]). " A... asemenea buruienilor. in mine. de iritare chiar: exista clipe in care detest Fotografia: ce treaba am eu cu scorburile de copaci ca in "De la Stieglitz rna indnta numai fotografra sa cea mai cunoscutd . evaluate. ca fiecare di ntre noi. 0 corno ara erotica sau sfisietoare. Pentru mine. in ziua de azi. incercam in privinta lor un soi de aversiune. ca ~i cum ele ar f tocmai lucrul. di m potriva. New York. Cu toate astea. de alu necarea rnecanica a placiior (atunci dnd aparatul mai are asa ceva). 1893 20 . in mod ciudat. CI degetu I: ceea ce este legat de declicul obiectivului. altele.. spargind cu clantanitu Ilor sec giu Igiul ucigator al Pozatului. atunci dnd sine fotograflat.

1983). presiu nea inefabilu lui care vrea sa se exprime. E posibil de altfel sa existe cazuri in care forografia sa rna lase lntr-o asemenea stare de indiferenta. ca s-o ofer. nu exista fotografie. nu pentru a Ie justifica. ca ca 7 Am hotarit atunci sa iau drept calauza in noua mea analiza atractia pe care 0 sirnteam fat. hazardul. 0 sarbatoare. enigma. Acesta trebuie deci sa fie numele atractiei care 0 face sa existe: 0 rnsufletire. cuvintu I cel mai potrivit pentru a den umi (provizoriu) atractia pe care 0 exercita anumite fotografii asupra mea mi s-a parut a fi acela de aventura. de repulsii. cu nudurile lui Pierre Boucher. nu e nevoie sa-rni analizez ernoti a pentru a enumera diferitele motive pe care le avem pentru a fi interesati de 0 fotografie. pe care 0 numim stilul unui artist. rara anume intentionalitate.. dar ea ma insufleteste: In asta consta orice aventura. faptul ca Fotografia e 0 arta putin sigura. al carei nume n-are irnportanta. incit. iar persanajele Infa~i~ate In ea se constituie ca personaje.. fotografia devi ne in mod vag un obiect. dar asta numai data rita asernanarii lor cu fiintele umane. dezordinea. ceea ce insearnna ca Ie privesc rara sa Ie afirm existents. ~i atunci? Interes? E prea putin. fie sa ne miram de ceea ce vedem. altele nu. cit se po ate de cornoda dnd vrei sa vorbesti despre istorie. as dori sa stiu ce anume. iar daca 0 alta fotografie anume irni trezeste un interes puternic.. sa extind aceasta mdividualitate la 0 ~tiint. Le sirntearn. cutare fotografie de Mapplethorpe rna facea sa cred ca-rni gasisem fotograful "meu". dar nu. Principiul avenrurii Irni perrnite sa fac Fotog rafia sa existeo ~i reciproca: Tara aventura. New York. rara lnsa ca eu sa Ie afirm ca existind. aceasta fotografie pe care 0 deosebesc [de celelalte] ~i care irni place nu are nimic din punccul stralucitor care t. Nu puteam deci sa rna ridic la acea notiune. care este iute epuizata. Unele fotografii mi se rntrmpfc1. II citez pe Sartre (39): "Fotografiile dintr-un ziar pot foarte bine sa «nu-rni spuna nirnic». DI n aceasta cauza. In acest desert mohorlt. fie sa iubirn sau sa fi iubit fiinta pe ea ne-o prezinta spre recunoa~tere. lnsa aceste feluri de interes sint prea largi. nu-mi place tot [ce a facut] Mapplethorpe. irni atrage brusc ateritia. Caci de aceasta atractie eram cel putin sigur. de indata ce este expri rnata: im! place / nu-mt place: care dintre noi n-are lista lui de gusturi. . In aceasta fotografie. Fotog rafia in sine nu e prin nimic lnsufle~ita (nu cred In fotografiile "vii"). ce-i drept.a a subiectului. Cum sa-i spun? Fascinatie? Nu. asa cum ar fi (daca ne-am pune in cap sa 0 inventarn] 0 . ceea ce produce ea In mine este chiar opusul naucelii. trupul pe care-l reprezinta. Astfel. 0 activitate. nici nu rna striveste (ceea ce nu s-a rezolvat Inca).tiin~a a corpurilor atragatoare sau respingatoare. Vedeam bine era verba aici de miscarile unei subiectivitati facile. estetica. ci. Tara sa se opreasca niciodata la vreunul ditre ele".a de anurnite fotografii. prin intensitatea atasarnentului meu. rni se tntirnpla. numai sa ajunga la 0 generalitate care nici nu rna reduce.ise leagana in fata ochi lor si te face sa legeni din cap adrnirativ. peisajul. de ase- menea. Ele plutesc lntre ~armurile perceptiei. ea rna lnsufleteste ~i eu a insufletesc. Tn acest caz. putern: fie sa dorim obiectul. cultura.batrini ale lui Eugene Atget. eterogene. Trebuia deci sa vad despre ce este verba. fie sa admirarn sau sa discutarn performanta fotografulu i etc. 0 fotografie anume poate sa satisfaca unul dintre ele ~i sa rna intereseze prea putin.i chiar mai putin pentru a umple scena textului cu individualitatea mea. mai degraba 0 agiratie i nterioara. persoanele a carer fotografie 0 privesc sint. de indiferente? Insa tocmai asta este: irni vine intotdeauna sa-rni argumentez umorile. ale semnului ~i ale imaginii. nici rnacar sa nu rna faca sa Ie vad ei «ca imagine». cu irnprimarile suprapuse ale lui Germaine Krull (nu citez dec1t nume vechi)? Ba mai rnult: constatam nu-rni placeau toate fotografiile unui fotograf: de la Stieglitz rna inclnta (dar asta la nebunie) numai fotografia sa cea mai cunoscuta (Capc1tul de linie al tramvaielor cu cai. dirnpotriva. 22 23 . pri nse dar rara afi rm area asistentei lor Intocmai precum Cavalerul ~i Moartea care sint prinse prin gravura lui DUrer. 0 fatografie anume. brusc.

intru totul. desigur. 0 orietena probabil. optic al Fotografiei) ?i esen~e regionale (tinind. ca pe 0 cornoara. care tine 0 batista la nas. fenomenologia irni Imprumuta deci ceva din proiectul ~i limbajul ei. In mod esential. de euforie? Nu-mi aminteam ca fenomenologia clasica. daca se poate zice a~a (fiind yorba de 0 contrad ictie In termeni). Fotografia nu este dedt contingenta. Am Inteles foarte repede ca existenta sa ("aventura" sa) consta In coprezenta a doua elemente discontinue. doi soldati cu ca~ti patruleaza. fiind ireductibil. nu iesearn ~i nu incercam sa ies di ntr-u n paradox: pe de 0 parte dorinta de a putea numi in sfirsit 0 esenta a Fotografiei ~i deci de a schita evolutia unei stiinte eidetice a Fotografiei. pastrind 11nga mine. Fotografia nu m'a in- teresa dedt ca "senti men t". Intuiam foarte bine. trei sandinisti. sirnt. cea pe care 0 cu noscusem In adolescents (~i n-a mai existat alta de atunci). parintii. caci ea accepta sa-si deformeze sau sa-~i devieze principiile dupa bunulplac al analizei mele. In mintea mea. In planul secund tree doua calugarite. dincoace. b anala. int r-u n apartament bombardat. vai. 0 rnarr a si 0 fiica jelesc cu tipete asurzitoare arestarea tatalui (Baudelaire: "adevarul emfatic al gestului In marile circu rnstante ale vietii"). de sociologie). In sfirsit. pinza pe care 0 tine mama pllnglnd (de ce aceasta ptnza?). este insa~i infirmitatea Fotografiei? Apoi. insa am remarcat dteva nereguli: piciorul descaltat al cadavrului. iarasi . de estetica. 0 perspectiva asupra obiectului care era patrunsa spontan de dorinta. de "ceva oarecare" (Lyotard. 0 femeie In departare. iar pe de alta parte sentimentu l tncapartnat ca. Ochii mi s-au oprit pe 0 fotografie. sa f vorbit vreodata de dorinta ~i de doliu.ln primul rind. dar se putea oare tine in friu 0 intentionalitate afectiva. tnsa tn clipa In care urma sa ajung la esen~a Fotografiei 111 genere. chiar cinica. fenomenologia mea accepta compromisul cu 0 forta. Aici. afectul era ceea ce nu voiam sa distrug. Am presirntit 0 regula structurala (pe masu ra propriei mele priviri) si am Incercat imediat s-o verific cercetlnd alte fotografii ale aceluiasi reporter (olandezul Koen Wessing): rnulte din aceste fotografii irni retineau atentia pentru ca ele contineau acestfel de dualitate pe care tocmai II identificasem. Dincolo. nu cunosc realitatile gherilei). iar asta se lntimpla in plin cimp (de unde au putut atla ele vestea? pentru cine erau acele gesturi?). rna opream. dezolati: scena. de nostalgie. iar asta Inca de la prima privire. in loc sa urmez calea unei ontologii formale (a unei Logici). sprijiniri de zidul unei case. Era Insa o fenomenologie vaga. pe 0 ~osea desfundata. privesc ~i glndesc. dorinta sau durerea mea. Dincoace.8 In aceasta cercetare asupra Fotografiei. eterogene prin faptul ca ele nu apartineau aceleiasi lumi (nici rnacar nu e nevoie sa se rnearga pina la contrast): soldatii 9i calugari~ele. 0 luam pe alt drum. lntr-un mod foarte ortodox. chimic. Nimic iesit din comun: banalitatea (fotografica) a unei insurectii din Nicaragua: 0 strada In ruine. 9 Rasfoiarn 0 revista ilustrata. Sernanarn cu acel prieten care se apucase de Fotografie pentru ca ea Ii dadea ocazia sa-si fotografieze fiul. prietenii stau injurullui. cu partea inferioara a fetei acoperita de 0 ctrpa (duhoare? clandestinitate? Sint nestiutor. ci ca pe 0 suferinta: vad. aventu ra: fotografiile mele tineau intotdeauna. afectul. Tn calitate de Spectator. 11): oare nu tocmai aceasta dificultate de a exista. carnasa unu ia e rid icata peste burta (excesul acestor ochi tulbura scena). sa fie separata de "pateticul" din care e alcatuita. trebuia sa reduc Fotografia. el era tocmai din aceasta cauza lucrulla care voiam. de lstorie. un cadavru de copil sub un cearsaf alb. singularitate. deci observ. esen~a intuita a Fotografiei nu putea. voiam $-0 aprofundez nu ca pe o problema (ca pe 0 tern a). dezinvolta. pe care 0 numim banalitate. 0 Intreaga retea de esen~e In Fotografie: esente materiale (obligtnd la un studiu fizic. ochii rnari ai celor doi pusti. de repulsie. unul tine in rntna 0 pusca 24 25 IIII . de exemplu. Imi placea oare aceasta fotografie? Ma interesa? Ma intriga? Nici macar. Pur ~i simplu exista (pentru mine).

1979. Armata patrulind pe strazi. Mii de fotografii sint facute din acest dmp si.. ges- "Am inieles [oarie repede cd «aventura» acestei fotografii consta In coprezenJa a doud elemente . aratau foarte bine demnitatea ~ioroarea insurectiei. strazile In ruina. Regul a mea functions cu atit mai bine cu dt alte fotografii d in acelasi reportaj irni reti neau atentia mal puti n. In functie de arta sau de norocul fotografului. emorionant uneori. . soarele ?i apasatorii ochi ai indienilor. tipul de interes special pe care-l aveam pentru aceste fotografii. tnsa in ochii mei ele nu contineau nici 0 rnarca: ornogenitatea lor raminea culturala: daca n-ar f fost du ritatea subiectului ar f fost niste "scene". evident.i de alta: luptatorii saraci. acest dmp po ate f mai mult sau mai putin stilizat. mine. ci atentia fata de un lucru. este 0 dimensiune. In latina lnsa. arnabila desigur. un soi de implicare generala. cam in genullui Greuze. durerea. aproape de un dresaj. sa ca ca 27 .i de una. fie Ie gust ca pe n iste tablouri istorice reusite: pentru particip la figuri.odihnindu-i-se pe coapsa (ii vad unghiile). cealalta mina Insa se deschide ~i se intinde. "studiu". Nu cunostearn In franceza nici un cuvlnt care exprime simplu acest soi de interes uman. pe a caror coprezenta se Intemeia. care nu vrea sa spuna. gustul pentru cineva. Insa rara 0 acuitate speciala. erau frumoase. dar e yorba de 0 ernotie ce trece prin filtrul rational al unei culturi rnorale si politice. dar el trimite lntotdeauna la 0 informatie clasica: insurectia. In civil.. Primul. cel outin nu imediat. mortii. se pare. pot si mti desigu run soi de i meres general. iar asta fie ca Ie receptez ca marturii politice. 10 Regula mea era suficient de plauzibila pentru a incerca sa denumesc (voi ave a nevoie de asta) aceste doua elernente.» Koen Wessillg: Nicaragua. cred ca acest cuvint exista: este stadium-us. ea are extensia unui dmp pe care-l percep cu destula familiaritate In functie de experienta.. mai mult sau mai putin reusit. de cultura mea. ca ~i cum ar explica ~i ar demonstra ceva... Nicaragua si toate sernnele ce ~in. fa~a de aceste fotografii. Sint interesat de multe fotografii datorita studium-ului. Ceea ce simt pentru aceste fotografii tine de un afect mediu.

aceste semne. 5tudium-ul esre dm pu I foarte vast al dorintei nonsalanre. asadar. aceasta in~epatura. e acelasi soi de interes vag. haine ~i carti. I like / I don't. ~i de cealalta. acest semn facut de un instrument ascutit. al interesului divers. din pacate. el mobilizeaza o sernidorinta.. caci punctum inseamna ~i: intepatura. inerte sub privirea mea. care ni se par "In regula". cadavrul copilului Parint] descoperind lor. aceste rani sint ca niste puncte. Exista un cuvint In latina pentru a desemna aceasta rana. 5tudium-ul ~ine de ordinea lui to/ike. eel de al doilea element vine sa rupa (sau sa marcheze) studium-ul. Insa plna ~iprintre ace lea care au 0 oarecare existents in ochii mei. cele mai multe Imi provoaca doar un interes general si. Acest al doilea element care vine sa strice studium-ul II voi numi deci punctum. ma sfisie). " Koen Wessing: Nicaragua. pata mica. spectacole.. taietura mica . 29 . in Fotografie doua teme (caci in fond fotografiile care-mi placeau erau construite dupa modelul unei sonate clasice ). ci el este eel care pleaca din scena. iresponsabil. cc . Punctum-ul unei forogratii este acel hazard care. uneori chiar patate.~i de asemenea 0 aruncare cu zarul. ma impunge (dar rna ~i raneste. politicos: nu exista in ele nici un punctum: lrn plac sau irni displac Tara sa rna raneasca: ele slnt investite doar cu studium. 11 Multe fotografii sint. De data aceasta nu eu sint cel care merg sa-l caut (In modul in care investesc dmpul studium-ului cu constiin~a mea suverana). acest cuvint se potrivea cu atit mai mult cu cit el trirnite ~i la ideea de purictuatie ~i cu atit mai mult cu cit fotografiile despre care vorbesc sint intr-adevar ca ~i punctate. 0 sernivointa. daca se poate spune a~a. ptnza pe care 0 tine mama pllngrnd (de ce aceastd pfnza?) . in ea. al gustului inconsecvent: tm! place / nu-mi place.. actiuni In mod cultural (aceasta conotatie este prezenta In studium).. ~i nu de cea a lui to love. ca 0 sageata. ~i vine sa ma strapu nga. plat. chiar asa. decoruri. rna puteam ocupa pe rind ?i de una. Identitidnd. 1979. mic orificiu.turi. pe care-l avem fa~a de oameni. de aceste puncte sensibile.

. [ularul de pe caput bdtrinei. intotdeauna. sa traiesc intenriile ce Ii anima demersurile. Ie recunosc cu mai mulra sau mai purina placere: lrni investesc ln ele studium-ul (care niciodata nu Insearnna bucuria sau durerea mea). Scopul acestor mituri (Ia asta foloseste mitul) este evident acela de a reconcilia Fotografia. prevazind-o cu functii. a surprinde. obsetv ?apca mare a unui baiat. sa intri in armonie cu ele..apca mare a unui baiat.ii.. Ea trni permite accesulla 0 infracuncastere. Aceste funct. fularul de pe capul batrinei. 30 . sa Ie lntelegi. Pot sa ma adincesc si mai rnult in detalii. da: Fotografia este pericu/oasd)..spre deosebire de text care.. ea irni furnizeaza 0 colectie de "Fotograful ma it7vata cum se imbracd ru. prin actiunea subita a unui singur cuvint. 1959. sa Ie dezaprobi. E lntrucitva ca si cum artrebui sa citesc in Fotografie miturile Fotografului. Atunci cind William Klein fotografiaza "1 Mai 1959" la Moscova. el rna invata cum se lmbraca ru?ii (ceea ce in fond nu stiu): observ .. Spectator-us. dar sa Ie traiesc oarecum pe dos. tunsoarea unui adolescent .A admite studium-ulTnseamna neaparat sa Intllne~ti intentiile fotografului.Ei bine.i studium-ul) este un contract tncheiat lntre creatori ~i consumatori. fraternizlnd eu ele. rara sa cred In ele pe de-a-ntreguI. cravata altuia. ea dezvaluie imediat acele "detalii" care constituie chiar materialul cunoasterii ernologice. tunsoarea unui adolescent etc. sa Ie aprobi. sa Ie discuti in tine lnsuti. " William Klein: 1 Malia Moscova. Studium-ul este un fel de educatie (de cunoastere si politete) datorita careia pot sa-] regasesc pe Operator. a face pofta. observind ca multi dintre oamenii fotografiati de Nadar aveau unghii lungi: chestiune etnografica: cum aratau unghiile In cutare sau curare epoca? Acest lucru. a reprezenta. dar si . Fotografia mi-I poate spune mult mai bine decit portretele pictate. lar eu.i societatea (e necesar? .i sint: a informa. poate face 0 fraza sa treaca de la descnere la reflectie -. care pentru Fotografsint tot atltea alibiuri. caci cultura (de care tine . a da sens. cravata altuia. dupa vointa mea de Spectator. 12 Cum Fotografia este contingenta pura si nu poace fi dedt asta (Intotdeauna e reprezentat ceva) .

. ni se spune cu adrnirarie. ra 13 Primul om care a vazut prima fotografie (In afara de Niepce. copilul cu coada etc. "Pictorialismul" nu este dedt 0 exagerare a ceea ce Fotografia ginde.: tori zimbind). precum ~i Fotografia ~i Diorama. care toate trei sint arte ale scenei. caci camera obscura a pictorilor nu este decit una dintre cauzele Fotogratiei. care a Tacut-o) trebuie sa fi crezut ca era 0 pictura: acelasi cadru. Fotografia este asernanatoare unui teatru primitiv. unui Tablou Viu. de 0 pictura.. asta se intirnpla darorita unui interrnediar special (slnt poate singurul care vede aeest lucru): Moartea. Daguerre.obiecte partiale si poate flata In mine un anume fetisisrn: caci exista un "eu" care iubeste cunoasterea.i In Fotografie. insa dad Fotografia mi se pare mai apropiata de Teatru.te despre ea insas]. Nimic nu deosebeste. femeia cu trei slni. se ocupa cu un spectacol de panorame animate de miscari ~i dejocuri de lumini In piata Chateau (pe Republique). care simte fade aceasta un fel de inclinatie iubitoare. de vreme ce nu sint fotograf) ca gestul esential al Operatorul-ui este de a surprinde eva sau pe cineva (prin mieul orificiu al aparatului) . bine cunoscuta In cadrul Picturii. In acelasi fel. paterna. or. din punet de vedere tehnic. Fotografia a fost ~i inca mai este chinuita de fantoma Picturii (Mapplethorpe reprezinta 0 rarnura de iris a~a cum ar fi putut-o face un pietor oriental). pentru Spectator. atunci c1nd a pus mlna pe inventia lui Niepce. am nurnit aceste trasatu ri "biografeme". desigur). Prima surpriza este eea a iuerului "rar" (raritatea referentului. In acest punct a/ cercetdrii mete. oridt de vie ne-am forta s-o concepem (?i aceasta furie de a "imita viata" nu poate f decit negarea mitica a unei spaime de moarte).. machiajul pe baza de pasta de orez din Katha Kali-ul indian. caci "socu!" forografic (foarte diferit de punctum) consta rnai putin In a traurnatiza. Insa pentru Fotograf ele sint tot atitea" performante"). exact acelasi raport 11gasesc . 0 fotografie. a facut. oridt de realista ar f ea. ci prin Teatru. prin copiile ~icontestarile sale. 14 Imi imaginez (e tot ce pot face. Din acest gest deriva In mod deschis to ate fotografiile al carer principiu (ar trebui spus mai bine al carer alibi) este "socul". Fotogratia. In viata unui scriitor. Or. masea din No-ul japonez. aceeasi perspecriva. A doua surpriza. De aici. a produs si tabloul in perspectiva. iubesc anumite trasaruri biogratice care. 0 tntreaga gama de "surprize" (asa sint ele pentru mi ne. rna incinta tot atit precum anumite fotografii. Camera obscura. ar fi luat nastere din Tablou (e adevarat. omul cu fata vopsita din teatrul ehinezesc. un gest pe care ochiul normal nu-I poate imobiliza (am denumit In alta parte acestgest numen-ul tabloului istoric): 32 33 . ca si cum ea Insa~i.i d acest gest este prin urmare perfect atunei c1nd se efectueaza rara stirea subiectului fotografiat. i-au trebuit patru ani de cercetari pentru a alcatui 0 antologie fotografica a rnonstrilor (omul eu doua capete. Fotogratia are acelasi raport cu Istoria ca ~i biografemul cu biografia. ca pictura sa tie Referinta absoluta. in fond. descoperirea chirnica).. din punct de vedere eidetic. cit In a revela ceea ce era atit de bine ascuns inclt Insus: actorul ignora sau nu era constient de acest lucru. este cea care reproduce lndeobste un gest prins la punctul culminant aJ rniscarii ale. figurarea fetei irnobile si fardate sub care Ii vedern pe rnorti. Insa numai In parte. poate. unui fotograf. Este eu noscut rapor- tul ongl nar di ntre teatru ~i cu Itul rnortilor: pri mii actori se detasau de comunitate atunci clnd jueau rolul Mortilor: a te maehia insemna sa te desemnezi simultan ca trup viu . Ii asezam intotdeauna pe Niepce si Daguerre la originea Fotografiei (chiar dad cel de-al doilea a uzurpat intrucitva locul primului). esenrialul a fost. ~i totusi Fotogratia (mi se pare) nu se ridica la nivelul artei prin Pictura.i mort: bustul dat cu alb din teatrul totemic.

Apesteguy fotografiase 0 femeie care tocmai sarea de la 0 fereastra. Masca este totusi zona difici la a Fotografiei. fesele unei femei in fata unei ferestre rustice. Societatea. nici rnacar nu rna intereseaza: sint prea fenomenolog pentru a-mi placea altceva dedt 0 aparenta pe masura mea).1 . politic sau moral. Sander (germanii din Germania preuazista). William Klein) s-au jucat cu aceste surprize Tara a rna convinge. un cargou la chei. scena poate f aranjata de fotograF. ea decreteaza important ceea ce ea fotografiaIc. insa niciodata un notarsau un aprod n-ar f putut citi aceste semne. rnina sa se retrage. Aceasta este cau/n pentru care marii portretisti slnt mari mitologi: Nadar (burghezia franceza). Kertesz. AI ci ncilea ti p de surpriza: gaselni~a. exploatare voluntara a anumitor defecte (decadraj. nu politic.stii I-au cenzurat pe Sander pcntru ca ale sale "chipuri ale vremii" nu corespundeau arhctipului nazist al rasei). Edgerton fotografiaza caderea unui strop de lapte. Fotagrafia poate surprinde.\ eea fotografia al carei sens (nu spun efect) este prea ~o(. tnsa In lumea media a publicatiilor ilustrate. perturbarea perspectivelor). insa.I: pare. Cea de a treia surpriza este cea a perforrnantei: "De 0 jurnatate de secol.0 ietati ~i al istoriei ei.tici revelata total: masca este sensul prin aceea ea este . al unui chip nu este el insusi 0 deviere de clasa? ~i Inca e prea mult 'pus: Notarullui Sander poarta amprenra importantei ~i a ri iditatii. 15 Pentru ca orice fotografie este contingen ta (afllndu-se chiar prin aceasta In afara sensului). dar curlnd. pe de alta parte. lnsa vrea In . Ca distanta. De . un ou pe un pintec gol (fotografii premiate la un concurs de amatori)? Intr-o prima faza. sa 0 surprinda: un emir in costum se da cu schiurile. asemenea unui acrobat. A patra surpriza este cea pe care fotograful 0 asteapta de la contorsiunile tehnicii: supraimprimari.. doua banci pe 0 pajiste. care 0 face inutila: ea ca. Fotografia irnobilizeaza 0 scena rapida la momentul sau decisiv: cu ocazia incendiului de la Publicis. fotografiat de Avedon: esen~a sclaviei este . la lirnita. La fel se intimpla ~i cu portretullui William Cas by. ea este 0 scena "naturala" pe care capabilul reporter a avut geniul. ea este prea discreta (sau prea "distinsa"] pentru a consritui cu adevarat o critica sociala eficierita. partea din fa~a a unui automobil vechi In iarba. flu. care este motivul ~i care este interesul de a fotografia un nud contre-jour in pragul usii.ibsolut pura (asa cum era In teatrul antic). Teate aceste surprize se supun unui principiu al sfidarii (din aceasta cauza ele lmi sint straine): Fotograful. Kertesz fotografiaza fereastra unei mansarde. Harold D. riaz. chiar daca Ie Inteleg incarcatura subversiva.' spune In cibemetica) care sa-] fad mai putin aCLIt. cel putin dupa exigen~ele militanrisrnului: ce ~tiin~a angajata ar recunoaste inreresul fiziognomoniei? Darul de a percepe sensul. '. Avedon (high-class-ul newyorkez). Aprodul sau pe cea a vointei de afirmare ~i a bruralitatii. printr-o inversare runoscuta. este consurnata estetic. el trebuie sa Ie sfideze chiar ~i pe cele ale interesantului: fotografia devine "surprinzatoare" de indata ce nu se stie de ce a fost facuta. poate fotografia ceea ce este important. se fereste de sensu I pur: ea vrea sens. trebuie sa sfideze legile probabilului sau chiar ale posibilului. in spatele geamului doua busturi antice privescln strada (trni place Kertesz. nici In Fotografie). semnifice (sa vizeze 0 generalitate) declt folosind 0 rnasca. profitlnd de actiunea sa instantanee. privi rea sociala trece aici ne. fotografi mari (Germaine Krull.elasi timp ca acest sens sa fie Inconjurat de un bruiaj (cum '.iparar prin filtrul unei estetici fine. I xact acesta este cuvlntul pe care-I foloseste Calvino pentru a arata In urma carui faptun chip devine produsul unei '. 34 35 . In acelasi fel. Fotografia nu poate "5.Bonaparte tocmai atinge ciurnatii din Jaffa. adica ~ansa. I otografia Ma~tii este intr-adevar suficient de critica pent ru a nelinisti (in 1934. "Orice-ul" devine culmea sofisticata a valorii. Ins a nu-mi place umorul nici In rnuzica. anamorfoze. la 0 milionime de secunda" (abia daca mai este nevoie sa spun ca genul acesta de fotografii nu rna ernotioneaza. rit e repede deviata.

cu mobilele rne!e. nascur sclav. zidnd ca imaginile sale "spun prea rnult". " R. ~i nu vizitabile. sugerau un sens . un pridvor cu umbra. a nu avea absolut n ici un sens e mai sigu r: la sosi rea sa in Statele Unite in 1937.iar aceasta subtilitate. dar tocmai d. Dad. Fotografia este subversiva nu atunci c1nd inspaiminta. Tn fond. din auza subtilitatii ~i calitatii sale estetice. Aceasta dorinta rna invadeaza la 0 profunzime ~i prin niste radacin: pe care nu Ie cunosc: caldura climatului? Mit mediteranean.IlU este critica dedt la aceia care stnt deja capabili de critid. reflectia. nu este nici 37 . a avalansei fotografiilor "bune". fotografia "turistica" n-o satisface niciodata. 'iiitotusi: chiar ~i asta risca sa fie perceput drept ceva periculos. Avedon: William Casby.. 16 "tviasca este sensu I prin aceea cd ea este absolut purd .. La lirnita. ci atunci c1nd ca cste meditative. 0 strada goala. redactorii de la Life au refuzat fotografiile lui Kertesz.un alt sens dedt eel literal. Aceasta dorinta de locuire. vag. el induce. de Charles Clifford): aceasta fotografie veche (1854) ma ernotioneaza: pur ~i simplu acolo e locul unde rni-ar placea sa traiesc. niste ~igle. 0 decoratie araba invechita. fotografiile cu peisaje (urbane sau rurale) trebuie sa fie locuibile. cu fantasma mea). Acest impas seaman a purin cu eel allui Brecht: el a fost ostil fa~a de Fotografie pe motivul (spunea el) insuficientei puterii ei entice. excludem domeniul Publicitatii. unde sensu I nu trebuie sa fie clar si distinct decit darorita naturii sale mercantile. vreau sa traiesc acolo. apolinism? Excludere? Refugiu? Anonimat? Noblete? Orice s-ar lntirnpla (cu mine. o casa veche. 1963. semiologia Fotografiei este deci limitara la performantele adrnirabiie ale c1torva portretistiIn privinta restului. nici teatrul sau n-a putut f niciodata eficace din punct de vedere politic. rascoleste sau chiar stigmatizeaza. tot ce se poate spune mai bun cste obiectul vorbeste. daca 0 analizez cu atentie In mine. Pentru mine. cu subtiliiate . un copac mediteranean (Alhambra. un om care sta rezemat de zid. cle provocau la reflectie.

pe care I-am putea numi fOtografieunard [unaire]. Or. nici 0 perturbare. Aceasta ar fi atunci esenta peisajului (ales de dorinta): heimlich. tine de un soi de vizionarism care pare sa ma lmpinga inainte catre un timp utopic sau sa rna poarte inapoi. )) Sander: Notarul.onirica (nu visez la un peisaj extravagant) ~i nici ernpirica (nu caut sa curnpar 0 casa dupa gusturile unui prospect de agen~ie irnobiliara). nimic indirect. 0 transformare este unara daca pri n ea se genereaza doar 0 singura serie pornind de la 0 baza: a~a ar fi transformari!e: pasiva. vargat de un detaliu (punctum) care sa ma at raga sau sa rna raneasca. Tara 5-0 faca sa se clatine (emfaza este 0 forta de coeziune): nici un duel. spune 0 Indrumare data fotografilor amatori. Fotografia este unara atunci dnd transforma emfatic "realitatea" Tara s-o dedubleze. Freud spune despre corpul matern ca "nu exista nici un alt loc despre care sa putem spune cu atita certitudine ca am fost deja acolo" (Chevrier. trebuie sa fie sirnpl u. In fata acestor peisaje preferate. negativa. 17 Dupa ce am trecut astfel in revista interesele cumini: pe care Ie trezeau In mine anumite fotografii.Thibaudeau). mi se parea ca ajung la concluzia castudium-ul. totul se petrece ca ~i cu m a? fi sigur ca am fost ori ca ar urma sa merg acolo. In aceste irna- "Nazistii I-au cenzurat pe Sander pentru cd ale sale chipuri ale vremii nu corespondeau arhetipului naztst a/ rasei. intr-un loc nestiut din mine: rniscare dubla pe care Baudelaire a cintat-o In lnvitatie /a cdlatorie ~i viata anterioard. Fotografia unara are tot ce-i trebuie pentru a f banala. desreptind in mine Mama (deloc neli nistitoare ). interogativa ~i ernfatica. biciuit. ar da nastere unui tip de fotografie foarte rasptndit (eel mai raspindit din lume). debarasat de accesorii inutile. "unitatea" cornpozitiei fiind prima regula a retoricii vulgare (~i mai ales scolare): "Subiectul. 39 . Forografiile de reportaj sint foarte adesea fotografii unare (fotografia unara nu este neaparat linistita). In rnasura in care nu este strabatut. acest lucru are un nume: cautarea unitatii". ea este fantasrnatica. In gramatica generativa.

>. marcata in eeea .. IlU Ie rememorez. 41 .. vai.. care sa vina sa ascunda pe jumatate.11'(. dar IlU Ie iubesc. III tle . din punetul de vedere al realitatii (care .aza textura tesaturii. dar din punetul meu de vedere. fotografia poate "stri~'I". calugari~ele sint infirrniere. Sirnt ca pura Iui prezenta Imi schimh.urnge clte un "detaliu". .. Nimic mai omogell decit 0 fotografie pornografica. uneori (tnsa.1 intirzie sau sa distraga.'.'4lC poate si eel al Operator-ului). '. exista nici un punctum: exista .. dar IlU exista tulburare. asta e tot ce se poate spune: calugarite!e "se aflau . Nu e posibil sa stabilesti 0 regula a legarurii dintre studi/un 1i punctum (cind aeesta exista). Asenu-nea unei vitrine care n-ar Infu~i.ircste tari din America Latina. asta e tot. detaliul (aflat III vreun colt} nu vine niciodata sa-rni 111I1('l"aieectura: ele ma intereseaza (asa cum ma inrereseaza l 1IIIIIca). 1.111' (dintr-o data).. fisurat).Imlasate sa cireule liber etc.~rna priveste de 0 valoare superioara. Le rasfoiesc. iluminata. atunei dnd Wessing i-a fotografiat IJ(' soldatii niearaguani.unui singur lucru.1(010". rar) ma . intempestiv.oc . alta fotografie unara este fotografia pornografica (nu . de obicei unar. '. ea este constituita In intregime din prezen1. Icctura. dedt 0 '. 18 In acest spatiu. sexul: niciodata nu exista un obiect 'd'l'llnd. ea rna uit la 0 noua fotografie. d r nu poate rani. treclnd In fundal. 0 intreaga eauzalitate expli -a prezenta aeestui "detaliu": biserica a prins radacini in .~.:rafic la erotic. Acest "detaliu" este IJUrl tum-ul (ceea ce rna trnpunge). Aceste fotografii de reporraj sint recep. Este in10Id iauna 0 fotografie naiva.caci litera poate IIU II oilII natiza -.pllll erotica: eroticul este un pornografic deranjat.. "Acolo a~ vrea Charles Clifford: Alhambra sa trdiesc . )) 1854-1856 (Granada)... Este yorba de 0 coprelen~a. fotografiind de foarte aproape ochiu rile -Jipului: fotografia nu mai este unara atlta timp clt rna inte- o 11". fura intentie si tara calcul.1111. Dovada a contrario: MappleI horphe facea prim-planurile sale de sexe sa treaca de la porIII I).ill)\Ura bijuterie.a.

nici 0 analiza nu mi-ar folosi deci (poate dear. Din aceasta cauza. lntr-atlt este el de naiv). aproape ca rna induioseaza. Pentru a percepepunctum-ul. in felul unei scolarite. cum se lntlmpla in discursul clasic. cum vorn vedea): ajunge ca imagi nea sa fie suficient de mare. Pantofi cu gaici. amuzant. umpllnd dimensiunile unei pagini.cel al Spectator-ulu i. a md destdinui. Insa ceea ce vad. cu incapa~inare. bratele sale incrucisate la spare. 1926. spirit de familie. uneori. William Klein a fotografiat copii dintr-un cartier italian din New York (1954). Specracolul ma intereseaza. ~i mai ales pantofii ei cu gaici (de ce rna ernotioneaza un I ucru dernodat si atit de lnvechit? Vreau sa spun: la ce epoca rna trimite?). Cu toate acestea. punctum-us poate fi prost crescut. slnt dintii stricati ai baietelului.0. 1nsa nu ma "impunge". Kertesz. prin acest supli ment de vedere care este oarecum darul. de ceea ce spune fotografia. adica un obiect partial. ada exemple de punctum inseam na. James Van der Zee: Portret de familie. tabloul nu este deloc "cornpus" dup a 0 logica creativa. conformism. lnsa ceea ce observ. amintirea. gateala de sarbatoare. Ceea ce rna Impunge. 19 Foarte adesea. punctum-ul este un "detali u". s-o primesc direct in fa~a. lntr-o anum ira masu ra. i-a Tacut un portrer lui Tzara tinar (cu monoclu). fotografia este nelndoielnic duala. ca un bun subiect cultural. fotografiata In 1926 deJames Van der Zee. detaliu I este dar de intlrnplare si gratuit. 1nsa aceasta dualitate nu este motorul nici unei "dezvoltari". dadaca negresa -. sint cureaua lata a surorii (sau a fiicei) . e induiosator. lata 0 familie americana de culoare. in 1926. caci ea vorbeste (este 0 fotografie "buna"): ea vorbeste despre respectabilitate. pentru ca. generozitatea punctum-ului. lucru ciudat de spus. punctum-iss nu poatelnsemna rnorala sau bun-gust. Acest punctum lmi trezeste 0 mare bunavointa. sa n u trebuiasca sa rna chiorasc. 42 . un efort de promovare socials pentru a se 1mpodobi cu atributele Albului (efort rniscator. Studium-us este limpede: rna interesez cu simpatie.

a "Ceea ce wid. paradoxal. pri n acest "och i care gindeste" si rna face sa adaug ceva fotografiei.. 1954. fotografia se intrece lntr-adevar pe sine: nu asta este singura dovada a artei sale? Anularea a medium. el rna lasa sa-i citesc de-a dreptul mlinile. Exista 0 fotografie a lui Kertesz (1921) care rcprezinta un lautar ~igan. capul rnonstruos al personajului nu-mi spune nimic. dat fiind ca Andy vvarhol tsi ascunde fata cu ambele miini. cu tot corpul meu. orb. 0 fo~a de expansiu ne. dus de un copil. ca 45 . el umple intreaga fotografie. sint dintii stricati ai bdietelului . ei lucrul tnsusii'). recunosc. iar punctum-us nu este gestul. a nu mai f un semn. mai mult sau mai I u~in teoretic. Daca n-o fac e poate din cauza ca au fost puse acolo intentionat de catre fotograf In Shinohlera. caci pentru mine. Soldatii avlnd in fundal calugari~ele mi-au servit de exemplu pentru a da de inteles ce lnsemna pentru mine punctum-u I (cu adevarat elementar In cazul acela).» 20 Anumite detalii m-ar putea "lmpunge". Duane Michals I-a forografiat pe Andy Warhol: un portret provocator. N-am nici un chef comentez din punet de vedere intelectual acestjoc al disimularii (acest lucru InseamnaStudium). {ighterpainter de William Klein (1961). percep referentul (aici. este drumul din lut batatorit. punctum-ul are. contrastul voit (ca sa nu spun accen- William Klein: New York. Oricit de fulgurant ar fi. insa ceea ce vad.c te rnina lui Tzara asezata pe rarna usii: 0 mtna mare cu unghii nu prea curate. desi rarnine doar un "detaliu". moi ~i rnu rdare. tirgu~oarele prin care am trecut cu ocazia unor stravechi caJatorii in Ungaria ~i Romania. textura acestui drum de pamtnt trni da certitudinea ca stnt tn Europa Centrala. cu incapdFinare. ei materia u~or dezgustatoare a acestor ungh ii latarete. Exista 0 alta expansiune apunctum-ului (mai putin proustiana): atunci cind. cartierul italian . pentru vad bine ca este un artificiu de fotografiere. J ) ••• . Aceasta fo~a e adesea metonirnica. Andy Warhol IlU ascunde nimic. !nsa atunci cind Bruce Gilden fotografiaza irnpreuna 0 calugari~a ~i n iste travestiti (New Orleans. 1973).

tnsa ceea ce developeaza actiunea chi mica este indevelopabilul. el nu atesta neaparat arta fotografului. nedevelopabila: rorul este dar.. ci se poate doar repeta sub forma insistentei (a priviri i insistente). cu tot corpul meu. 0 explozie provoaca 0 mica stea pe sticla textului =Recunosc. dad se poate spune asa) este in acelasi timp scurta ~I activa. dirnpotriva. sa nu revina la ceea ce el calauzeste Inspre mine ?i tmi daruieste! 21 Un detaliu deterrrina Intreaga mea lectura. Acest Iucru apropie Fotografia (anumite fotografii) de Haiku. ci in a se afla acolo. Acest ceva care face scurtcircuit.a la un detaliu (Ia un detonator). ~i. Prin urmare. Pentru scrierea unui haiku este. ca Abony.. incordata ca 0 salbaticiunc. Lucru ciudat: gestul virtuos care pune staptnire pe fotografiile "cuminti" (investite cu un simplu studium) este un gest lenes (a rasfoi. 0 esenta (de rana). a privi iute si Tara tragere de inirna. In ambele cazuri am putea vorbi. 47 . Tara a provoca dorinta sau chiar posibilitarea unei expansiuni retorice. ?i ea. Ungaria. fotografi a n u rnai este oarecare. lecturapunctum-ului (a fotografiei punctate.» A. Kertesz: Balada violonisrului. intentional ~i probabil ca nici nu trebuie sa fie astfel. ~i mai putin. este 0 schimbare vie a interesului meu. un satori. . detaliul care rna intereseaza nu este. ceea ce nu se poate transforma. Viclenie a vocabularului: se spune "a developa 0 fotografie". irnitindu-l pe Orfeu.tuat) nu produce asupra mea nici un efect(daca nu cumva chiar rna enerveaza). el nu putea sa nu fotografieze obiectu I partial in acelasi trrnp cu obiectul total (cum ar fi putut Kertesz sa "separe" drumul de lautarul care merge pe el?). Clarviziunea Fotografului nu consta in "a vedea". trecerea unui vid (nu conteaza ca referentul sau este derizoriu ). Prin eticheta de ceva. tirgu?oarele prin care am trecut cu ocazta unor strdvechi cdldtori: in Ungaria 1i Rominia . a lenevi si a se grabi). 1921. el se gase~te in cimpul lucru lUI fotografiat asemenea u nui supli ment in acelasi timp inevitabil si gratios. 0 strafulgerare. cel putin nu in mod riguros. ar rrebui sa vorbirn de 0 imobilitate vie: conectat. mai ales. provoaca in mine 0 midi zgudui re. fie d. el spune doar fie ca fotografu I se gasea acolo.

puncturn-ul 11 constituie bratele lncrucisate ale celui de-al . fie ca nu. este ascutit ~i infundat. 1924. . nu e yorba de un punctum. striga in tacere. este detaliul descentrat. Hine). In experimentul lui Ombredane. un copil . ~i torusi aterizeaza lntr-o zona vag a din mine insurni. Nepurinta de a numi este un bun sirnptorn al ernotiei. nu wid dectt imensul gufer Danton al baiatului ?i pansamentul de pe degetul fetei )) Lewis H. I-a fotografiat pe Savorgnan de Brazza incadrat de doi tineri de culoare imbracati In rnateloti. si-a asezat rnina pe coapsa lui Brazza. doilea rnus). pozitia rniin ilor. Bizara conrradictie: eo sclipire care pluteste. Bob Wilson lrni retine atentia. adica in ce loc: sa fie privirea. Hine: Debili iritr-o institurie. acest gest necuviincios are tot ce-i trebuie pentru a-mi retine privirea. alung orice ?tiin~a. Illsa IlU reusesc sa spun din ce cauza. u nul dintre rnusi. la vremea lui (1882). rna abtin sa fiu legatarul unei alte priviri. sint un salbatic. negrii nu vad pe ecran dedt gaina m inuscula care traverseaza intr-un colt plata mare a satului. punctum-ul nu (sper sa nu abuzez de aceste cuvinte). "Alung orice ?tiinrii.sau a fotografiei: niei Haiku-ul. 49 . eeea ce vad. Ceea ce poate f num it nu poate lrnpu nge In mod real. Acelasi lucru rni se intlrnpla ~i rnie In cazul celor doi copii debili de la 0 insuturie din New Jersey (fotografiati In 1924 de catre Lewis H. Mapplethorpe i-a fotografiat pe Bob Wilson ~i Phil Glass. orice cultura. in mod ciudat.sau un maniac. 22 Studium-ul este la urrna u rrnei Intotdeauna cod at. fie ca vreau. pentru ca irnediat codez. pielea. New Jersey. niei Fotografia nu te fae sa "visezi". pantofii de baschet? Efectul e sigur. postura ca "exrravaganta" (penrru mine. nurnele: el este transant. Nadar. eu nu Ie vad deloc capetele monstruoase ~i profilurile jalniee (asta face parte din studium).. lnsa e imposibil de identificat. nu-si gase?te semnul. la fel ca negrii lui Ombredane. orice culturd .. imensul guler Danton al baiatului ?i pansarnentul de pe degetul fetei. pentru a constitui un punctum. Cu toate astea.

e mai bine sa ridici privirea sau sa Inchizi ochii. eredeam ca identificasem ceea ce rna ernotioria: pantofii eu gaiei ai negresei gatite de sarbatoare. Povestirile mele sint un mod de a Inehide ochii". In fond . el nu se dezvaluie dedt ulterior. purtat de 0 persoana din familia mea. traise ea fata batrtna eu mama sa. "Reporta]". lar Kafka suridea si-i raspundea: "Fotografiem lueruri pentru a ni Ie alunga din minte.: sa nu spui nimie. "And" etc. printr-un efort de tacere (a Inchide och. In eiuda preciziei sale. "Realitote". sa lasi detaliul sa se ridice singur In constiinta afectiva. nicio data ). angajindu-Ilntr-un efort de deseriere care. pun ctu m -ul 11constitute braiele incrucisate ale celui de-af doilea mus. intotdeauna. punctum-ul putea sa tolereze 0 anurnita latenta (dar niei 0 exarninare. Fotografia trebuie sa fie tacuta (exista fotografii zgomotoase. 1882. 0 data aceasta disparuta. 51 .pentru a vedca bine 0 fotografie. Citind fotografia lui Van der Zee. ma glndese din nou ILlea.rprinzator atunei in faptul ca uneori. Nimic st. iar pe mine rna duruse Intotdeauna glndulla tristetea vieti] ei provinciale). va rata esen~a efeetului. Ii spu nea Janoueh lui Kafka. Se lntimpla sa pot cunoaste mai bine 0 fotografie pe care 0 rernernorez. Fotografia rna ernotioneaza daca 0 extrag din blabla-ul sau obisnuit: "Tebmcd". caci (d upa to ate aparentele) era exact acelasi lantisor (snur subtire de aur Impletit) pe care-I vazusern mereu. . Insa aceasta fotografie a luerat In mine ~i mai tirziu am inteles ca adevaratul punctum era lantisoru] pe care-l purta negresa la glt. Subiectivitatea absoluta nu poate fi atinsa dec1t lntr-o stare.» Nadar: Savorgnan de Brazza. Tocmai Intelesesem ca oriclt de imediat.sau la Iirnita .i lnseamna sa faci imaginea sa vorbeasca In tacere). ea ~i eu m viziunea d irecta ar ealauzi Iimbajul pe un drum fals. sa inchizi ochii. oridt de incisiv ar fi fost. atunei cind [otografia fiind departe de oehii mei. nu-rni plac): nu e 0 ehestiune de "discretie". ~i care. ci de muzica. "Conditia prealabila a imagin ii este vederea"."Pentru mine. a ramas tnchis lntr-o eutie cu bijuterii vechi de familie (aeea sora a tatalui meu nu se maritase niciodata. punctum-ul.

nu sint liber sa inchid ochii. un servitor In kilt tine frlul calului: acesta este punctum-us. 53 . slnt constrins la 0 voracitate continua. » R. ci faptul ca ele nu ies: ele slnt an estezi ate ~i tintuite. fie r.~a ecranului. ca niste fI uturi. a:. personajul care iese de acolo continua sa traiasca: 0 "pata oarba' dubleaza neincetat vederea partiala. 0 tntreaga via!a exterioara portretului ei. Fatagrafia nu 0 are: ecranul (a remarcat Bazin) nu este un cadru. la prima vedere. in fata miilorde fotografii. daca a~ face-a totusi. inzestrat cu un punctum neidentificabil. desigur.sint gu lerul. irni ia locul. se creeaza (se ghiceste) 0 para oarba: din cauza lan~i~orului ei. de unde interesul meu pentru fotograrna. lnsa nu reu?esc sa spun din ce cauzd . Atunci dnd Fotografia este definita drept 0 imagine irnobila. 0 rnultirne de alte calitati.. ceea ce adaug eu . Celor doi copi i debili fotografiati I Ii. ~i totusi cinematograful are 0 putere pe care. arraglndu-mi privirea.i I UGace este totusi deja acolo . caci chiar daca nu cunosc bine statutul social al acestui scoti an (servitor? scutier?). exista deja in imagine . aceasta nu tnseamna doar ca personajele pe care Ie reprezinta nu se misca. Wilson. ea sta pe un cal a carui crupa este acoperita cu demnitate de rochia ei (acesta este interesul istoric.sa sa varbesc. studium-ul). dar nu aceea a reflexivitafii. pe Bob Wilson. n-a~ mai gasi aceeasi imagiI ie. Insa alaturi de ea..23 Un ultirn lucru despre punctum: fie ca. negresa gatita de sarbatoare a avut. ci un val. de indata ce exista un punctum. Mapplerhorpe: Phil Glass ~i Bob Wilson.Nu cred. redeschizindu-mi ochii.: Lewis H.. vrea sa-l intllnesc. nu rna lJ. inclusiv a celor care posed a un bun studium.1 nu. Pot adauga oare .. este conturat. pansamentul.cva imaginii la cinematograf? . lat-o pe regina Victoria fotografiata (in 1863) de catre George W. ii vad bine functi a: a. el este un supliment: e ceea ce adaug fotografiei :. in ce rna priveste. nu am timp: in r<J.ce e a de a veghea docilitatea "Bob Wilson imi reiine atentia. Or. nu simt nici un fel de para oarba: tot ce se petrece in interiorul cadrului moare definitiv 0 data cu parasirea cadrului. Cu toate acestea. Hine nu Ie adaug deloc degenerescenta profilului: codul spune acest lucru inaintea mea.~i care.

cu toate ca frurnusetea sa nu este deloc academica ~i ca este pe jurnatate iesit din fotografie. poate ca este 0 chestiune de "noroc": fotograful a fixat min a tinarului (Mapplethorpe tnsusi. adulat ca un zeu care nu iese din nisa sa. dimpotriva (asta este insa~i conditia ei). mutat foarte mult catre 0 margine a cadrului. se arata. nu exista punctum in imaginea pornografica. 1863. ned. cred) pe unghiul bun al deschiderii. nu exista In el nici 0 generozitate): Fotograful a gasit momentul bun. Prezenta (dinamica) acestei pete oarbe este. compact. ar In cepe brusc sa se cabreze? Ce s-ar Intirnpla cu rochia reginei. la urma u rmei. ea poate foarte bine sa nu-I 'nTa~i~eze. Wilson: Regina Victoria. ea face din acesta un obiect imobil (un fetis). ca si cum imaginea ar proiecta dorinta dincolo de ceea ce ea ofera spre a fi vazut: nu numai spre "restul" nuditatii. ~i tocmai prin asta fotografia in cauza ma insufleteste ~i 0 insu-letcsc. 55 .I antreneaza pe . ci spre excelerita absolute a unei fiinte. kairos-ul dorintei. nu numai spre fantasma unei practici. .mirnalului: dad. in ceea ce rna priveste. ceea ce distinge fotografia erotica de fotografia pornografica. trup ~i sutlet contopite. fotografia ma determine sa disting dorinta grea. ."Queen Victoria. Pornografia reprezinta de obicei sexul. Acest tinar cu bratul tntins. de dorinta buna. ea . Fotografia erotica. entirely unaesthetic. plictisul vine repede). de dorinta usoara. intruchipeaza un soi de erotism vesel. Punctum-is I este atunci un fel de In-afara-dmpului subtil. )) (Virginia Woolf) G.pectator in afara cadrului. el nu se daruieste. aceea a erotismulu i. ea cel rnult ma amuza (dar ch iar ~i asa. cu un SUriS larg. cea a pornografiei. adica cu rnaiestatea sa? Punctum-sst II face pe personajul victorian sa iasa in mod fantastic (se cade sa 0 spunem) din fotografie. pe densitatea sa de abandonare: ciriva milimetri mai la stlnga sau mai la dreapta ~i corpul gh icit n-ar mal f fost oferit cu bunavoi n~a (corpul pornografic.. W. el acorda acestei fotografii u pata oarba. nu face din sex un obiect central.

pina acum). aflasem poate cum functiona dorinta mea.. T rebuia sa accept placerea mea era un intermediar imperfect ~i ca. mina pe unghiu! bun al deschiderii. Trebuia sa cobor mai mult In mine tnsurni pentru a gasi evidenta Fotografiei..24 Calatori nd astfel de la fotografie la fotografie (Ia drept vorbind toate publice. pe densitatea sa de abandonare . 0 subiectivitate redusa la proiectul ei hedonist nu putea sa recunoasca universalul. 57 .. acest Iucru care este vazut de oricine priveste a fotografie ~icare 0 deosebeste In ochii sai de orice alta imagine. ca ". Mapplethorpe: Tlnar cu brarui intms. Trebuia sa-rni fac palinodia. ') R.. dar nu descoperisem natura (eidos-ul) Fotografiei.

II .

pana. sanatatea.25 Intr-o seara de noiembrie. in fata carora ri-o arnintesti mai putin dedt rnultu m indu-te sa te ginde~ti la ea" (Proust. Nu este Istoria pur si simplu acel timp in care nu eram nascuti? im: citeam inexistenta in hainele pe care mama Ie purtase Inainte ca eu sa mi-o pot aminti. Nu. la purina vreme dupa rnoartea mamei mele. puneam in ordine niste fotografii. III. "sa scriu 0 cartulie despre ea. de un "sic" dezrnintit de bltndetea ~i simplitatea privirii ei. stralucirea -insa nu ~i chipul. cea In care mama mea. nu asteptarn nimic de la "aceste fotografii ale unei fiinte. prea tndepartat -. E singura data cind 0 vad astfel. 886). voiam. Stiarn bine ca. nici trezire vie a chipulu i iubit. imbracara elegant de eras. Le tot priveam. se plimba pe a plaja din Landes ~i in care ii "regasearn" mersul. daca facem exceptie de cea pe care a publicasem. Exista un soi de stupefactie sa vezi a fiin~a familiars lmbracata aftfef. 26 In cazul multora din aceste fotografii. cam pe la 1913. Daca intr-o zi le-as fi ararat unor prieteni. insa nici una nu mi se parea cu adevarat "buna": nici performanta fotografica. prin- 61 . n-a~ putea sa-rni amintesc trasaturile ei (sa Ie chem intacte la mine). aceste fotografii. despre aceste fotografii pe care Ie aveam cu ea nu puteam spune nici rnacar ca-rni placeau: nu rna asezam sa Ie contemplu. Nu speram sa 0 "regasesc". bluza fina ivindu-se la rnansete si la guier. pentru ca 0 data tiparita. cu toea. puteam sa ma lndoiesc ca ele aveau sa Ie spuna ceva. Istoria era cea care ma despartea de ele. as consu Ita in zadar im aginile. 51) (0 voi scrie poate lntr-o zi. prin aceasta fatalitate care este una din caracteristicile cele mai atroce ale doliul ui. numai pentru mine" (Val ery. rnanusi. amintirea ei sa dureze cel putin tot atit dt va dura ~i propria mea notorietate). lat-o pe mama. Mai mult. cum l~i dorise Valery la moartea mamei sale. tlnara. nu ma cufundam In ele.

eza In fata obiecrivu lui (act inevitabil) cu discretie (tnsa fara nimic din teatrul crispat al umilintei ori al tmbufnarii).sa intr-o Istorie (a gustu ri lor. o ratam ca intreg. 0 valoare civila. lmpartasirea ei [son partage). dar nu 0 visez pe ea. viata cuiva a carui existenta a precedat-o putin pe a noastra tine lnchisa in particularitatea sa insa~i tensiunea lstoriei. Istoria este isterica: ea nu se constituie declt daca este privita . faci acelasi efort. pot sa trezesc In mine molieiunea sifonata a crepdesinului ~i parfumul pudrei de orez. a~a cum fac eu cu a mea: ea nu se inventa pe ea insa~i. eontemplind 0 fotografie In care. ~i apoi. 0 distruge in favoarea singurei mele istorii (mie irni este imposibil sa cred in "martori". Fotografia rna obliga astfella un travaliu dureros. tinzind catre esenta identitatii sale. Ea nu se lupta cu imaginea sa. Asadar. el ii face fiintei iubite un al doilea mormlnt. a hainelor): atentia este In acest caz deturnata de la ea inspre accesoriul care a disparut. dar nu-i vdd trasatu rile (insa vedem.de asta urasc visele. lar in fata fotografiei. miscarea bratelor. amprenta fotografica a unei culori. 0 recuno~team in mod diferentiat. gen~ile care-i placeau (ale carer forme confortabile contraziceau ideea burgheza de "peseta"). caci vesmintul este perisabil. ii ratam adica fiinta si. precum ~i panourile de rafie pe care Ie aseza deasupra divanului.iar pentru a 0 privi. cobori rara sa 0 fi contem plat ~i 0 iei iar de la capat. Aproape cd: regim atroce al iubirii. eu sint insusi opusul lstoriei. fugitiv. cel putin sa fiu unul dintre ei. Ii recunosteam uneori 0 portiune din fata.cum nu era niciodata. mult mai tirziu .Jn calitate de suflet viu. 0 pudried de fildes (lmi piacea zgomotul capacului). trebuie sa gasesc. 62 63 . Nu era ea. ~i cu toate astea nu 0 "regasearn". ea trecea aceasta incercare de a se a. in vis. A~ f recu noscut-o intre m ii de alte femei. ea mol stringe la piept. albastrul-verzu i al pupilelor ei. este ea. Nu 0 recunosteam nici- odata dec1t pe bucati. neatins: limpezimea ochilor ei. Sa spun in fara cutarei fotografii "aproape ca e ea" mi se parea mai dureros dedt sa spun in fata alteia "nu este ea deloc". caci ea stia intotdeauna sa puna in locul unei valori morale 0 valoare superioara. dar si statut tnselator al visului . fiecare dintre aceste fotografii exprima exact sentimentul pe care ea trebu ie sa-l fi si rntit de fiecare data cind se "lasase" fotografiata: mama "consimtea" sa fie fotografiata. Ca sa 0 "regasesc" pe mama. 27 ~i iata ca incepea sa se nasca intrebarea esenti ala: 0 re- cunosteam? Privind acele fotografii la tnttrnplare. insa niciodata nu este tocmai ea: uneori. ~i rara a putea niciodata sa pastrez mult timp aceasta resurectie. vai. trebuie sa fii exclus din ea. ~i epoca asupra careia se concentreaza interesul meu istoric). a modei. a miinilor. asta este pentru mine Istoria (asta este. un flacon de cristal sau un scaun seund pe care azi il tin linga pat. ternindu-se ca refuzul sa nu se preschimbe In poza. aceeasi munca sisifica: urci. In ctteva fotografii. exista lntotdeau na in aceste fotografi i ale mamei un loc ferit. ~i nu in mod esential. catre esenta. Cu toate astea. ea are ceva oarecum deplasat. lncordat. Aceasta luminainsa era deja un fel de mediere care rna conducea catre 0 identitate esentiala. Timpul in care mama mea a trait tnaintea mea. pnn urmare. de altfel. obiectele pe care Ie avea pe cornoda. rna zbatearn in mijlocul unor imagini partial adevarate 1i deci tntru totul false. ceea ce 0 dezminte. sau stiu d. excesiv: de exemplu ceva vesel sau dezinvolt . ~i totusi: nu era nimeni altcineva. stim in vis?): visez despre ea.. 0 anurnita legatura dintre nas ~i frunte. Caci 0 visez adesea (nu 0 visez decit pe ea). Nici 0 anarnneza nu va putea vreodata sa rna faca sa tntrezaresc aceasta perioada pornind de la mine insumi (este definitia anamnezei) -in vreme ce. la fel ca in vis. Nu era pentru moment declt 0 luminozitate cu totul fizica. ca sa spunem asa. catre spiritul chipului iubir. Michelet n-a putut sa serie nimic despre vremea sa). oridt de imperfecte ar fi fost ele. copil fiind.

ca Binele de Rau. lntorcindu-rna putin cite putin in tirnp o data cu ea. in fine. la Chennevieres-surMarne). era intoarsa cu fata. care n-au stiut s-o iubeasca. ea-si impreunase miinile . Mama avusese pe atunci cinci ani (1898). care aveau sa divorteze putin dupa aceea. EI se sprijinea cu spatele de balustrada podului. " Nadar: Mama sau sotia artistului. mai departe. se sirntea ca fotografulii spusese: "Hai putin mai aproape. uniti intre ei. una tinind-o pe cealalta de un deget. asadar. expresia sa 0 Taceau sa se deosebeasca. 10cui pe care-l ocupase cuminte Tara sa sara in ochi ~i Tara sa se ascunda. In deschizatura din crengile ~i frunzisul serei (era casa In care mama se nascuse. stind alaturi. pe care-si tntinsese bratul. ~i-I descoperii. dupa parerea dumneavoastra. cel putin. mai pe scurt. Cartonata.toate acestea alcatuiau chipul unei inocente suverane (daca chiar vrem sa Iuarn acest cuvinc In sensu I lui erimologic.Nadar. ea. de papusa sclifosita care se joaca de-a oamenii mari . privind la lumina larnpii. sa te vezi". cum a putut sa se nasca aceasta bunatate din niste parinti imperfecti. mai mica. dintr-o familie? Bunatatea ei era riguros atipica. de un sepia ~ters. 64 "Cine este. nu tinea de nici un sistem sau. stiarn. singur in apartamentul in care ea tocmai murise. Ma uitai cu atentie la feti~a ~i 0 descoperii Tnsfirsit pe mama. singuri. fratele ei sapte. la capatul unui podet de lemn. una dte una. lntr-o Sera cu plafon de sticla. Tara s-o f mostenit de la nimeni. de dezbinarea dintre parin~i. care este "Nu stiu sa fac rau"). dar pe care ea II rnentinuse toata viata: afirmarea unei blinderiIn aceasta imagine de feti~a vedeam bunatatea care-i alcatuise de lndata ~ipentru totdeauna fiinta. poza naiva a mlinilor. Fotografia era foarte veche. Fratele ~i sora. cu coltu rile roase. cu un gest stlngaci. eel mal mare fotograf din lume? . pozasera unul linga altul. cautlnd adevarul chipului pe care-I iubisern.28 Rataceam. toate acestea transforrnasera poza fotografica in acest paradox im posibil de mentinut. . din ea abia se mai vedeau doi copii rnici in picioare. aceste fotografii cu mama. cum fac adesea copiii. Seniriatatea chipului sau.

ca pe copilul meu feminin. ca sa inchei. pentru mine cea din urma. 756). 0 imagine care sa fie in acelasi timp justitie ~ijustete: doar 0 imagine. Carre sfirsitul vietii sale. pe care fenomenologia le-ar numi obiecte "oarecare". asemenea lui Nadar care facuse mamei sale (ori sotiei sale. ~i nu adevarul ei. a zarit brusc in memorie ehipul autentic al bunieii sale. sa ies seara.. un Ctnt al zorilor care se potriveste ?i cu fiinta mamei mele. nu rni-a facut nici 0 "observatie". de exemplu). apleclndu-se sa se descalte. al rnarneicopil. am ajuns. cu toate acestea. 0 pierdeam atunci. stiinta imposibild a f/in{ei unice. alaturlndu-se pentru mine copilului esential care era in prima ei fotografie. muzica ei. la imaginea unui copil: privesc apasat catre Binele Suprem al copilariei. cu putin lnainte de eli pa in care m-am uitat la fotografiile ei ~i am descoperit Forografia din Sera. ea realiza pentru mine. fotografia lrni dadea un sentiment la fel de sigur ca ~i amintirea. facuta in vara dinaintea rnortii sale (atit de ostenira. In oboseala ei finala ~i In prima sa fotografie. era prezenta totusi pe ehipul ei din fotografia pe care toemai 0 regasisern. Acele fotografii. Pe ea. relnviind doar identitatea mamei. 29 Nu mai puteam deci evita In rneditatia mea urrnatorul lucru: ca descoperisem aceasta fotografie urdnd inapoi pe firul Timpului. mama era slabita. Astfel u rcasem cursul unei vieti. asezata In fata usii casei noastre. n-a? putea exprima aceasta potrivire dedt printr-o suita infinita de adjective.se situa la limita unei morale (evangheliee. "Nu 0 imagine justa. pentru ea.sl. orice mondenitate rna sdrbea). ei doar 0 imagine". Grecii intrau In Moarte de-a-ndaratelea: ceea ce aveau inai nte era trecutu I lor. devenise fetita mea. Fotografia din Sera era pentru mine asemenea ultimei com pozitii scrise de Schumann inainte sa se stinga. [chestiunea] Mortii. Asa era pentru mine Fotografia din Sera. care prinsese mult mai mult dedt putea prornite In mod rezonabil fiinta tehnica a fotografiei. foarte slabita.. ziee Godard. n-arn tinut niciodata un "discurs" In fara ei. rntorctndu-ma In urma cu trei sferturi de secol. Inconjurata de prietenii mei). care era Legea mea interioara. printr-o rastu rn are pe care altadata 0 admiram mult. Plec1nd de la ultima sa imagine. Rezolvam astfel. n-am convertir-o la absolut nimic. atit de abstracta fa~a de 0 imagine. atit de puternica. ?i cu durerea pe care 0 simt din cauza mortii ei. un sentiment asernanator eu eel Ineereat de Proust. al mamei. In mod utopic. nu i-am "vorbit" niciodata.. Durerea mea voia insa 0 imagine justa. Aceasta lmprejurare extrema ~i speciala. 66 Aceasta rniscare a Fotografiei (a ord inii fotografiilor) am trait-o in realitate. "a carei realitate vie 0 regaseam pentru prima data Intr-o amintire involuntara ~i cornpleta" (Proust. de nobiia. La Brecht. Obscuru I fotograf din Chen nevieres-sur-Marne fusese intermediarul unui adevar. convins fi ind totusi ca aceasta fotografie reunea toate predicatele posibile ce alcatuiau fiinta mamei mele. iar suprimarea sau alterarea lor partiala rn-a readus la fotografiile despre ea care ma nernulturnisera. In schimb. Fotografia din Sera era cu totul esentiala. Traiam in slabiciunea ei (lmi era imposibil sa fiu partas la 0 lume de fo~a. suspendarea imaginilor trebuiau sa constituie tnsusi spatiul iubirii. nu Ie mai In~ir. II. n-a~ putea s-o definese mai bine decit pnn aceasta trasatura (tntre altele): aeeea ca nicicdata.sa cum era ea insd. fiul e eel care o educa (politic) pe mama. atunei dnd intr-o zi. Daca. Moartea este victoria dura a specie. Sau iara~i (pentru ca incerc sa exprim acest adevar). de doua ori. insa tot atu nci totul se rasturna ?i 0 regaseam in sfirsit a. 0 traiarn.ln timpul bolii. intr-un anume sens. a~a cum au afirmat atitia filosofi. de-a lungullntregii noastre vieti irnpreuna. Macar 0 data. dar 0 imagine justa. daca particularul moare pentru ada satisfactie uni- 67 . n u a mea. desigur. glndeam rara sa ne-o spunem ca insignifian~a lejera a limbajului. Ii lntindeam bolul de ceai care-i placea pentru ca putea sa bea din el mai comod decit dintr-o cana. nu se mai stie) una din eele mai frumoase fotografii din lume. in felul rneu. pe mama n-arn ed ucat-o niciodata. 0 lngrijeam. erau doar niste analogii. el a prod us 0 fotografie ce se depasise pe ea insa?i [surerogatoire]. ci a celei pe care 0 iu beam.

eu. Inrotdeauna se crede ea ar trebui sa sufar mal mult pentru ea am trait tcata viata tmpreuna eu ea.. In fata Fotografiei din Sera ma lasasern In voia Imaginii. 31 La lnceput lrni fixasem un principiu: sa nu reduc niciodata subiectul care eram la socius-ul descarnar. fratele meu. In sensul pozitival cuvlntului. dincolo de asta. Particularitatea mea nu se mai putea universaliza niciodata (daca nu. nu contine niei 0 rana. Toate fotografiile din lume formau un Labirint. ea nu poate pune baza unei obiectivitari. ea Ii adaugase aceasta gratie de a f un suflet special. dezafectat cu care se ocupa stiinta. Desi provin dintr-o religie rara imagini In care Mama IlU este adorata (protestantismul). ea nu ar f dedt 0 fotografie indiferenta. alaturi de mine. !nsa eeea ce rna face sa sufar e cine era ea. De rnulta vreme pentru mine familia insernna mama si. individul moare dupa ce s-a negat ~i s-a depasit In felul acesta. inevitabil. ea nu poate constitui In nici un fel obiectul vizibil al unei stiinte. care n-am avut niciodata copii. de atunci. asemenea Nara 30 Ceva ca 0 esenta a Fotografiei plutea In aceasta fotografie particulara. daca. 281). Fotografia din Sera era Ariadna mea. Goux explica faptul iudaismul a refuzat imaginea pentru a se pune la adapost de riscul de a adora Mama. ?i ca. Pentru durnneavoastra. a Imaginarului. eu nu mai aveam nici un motiv sa ma potrivesc cu ritmul Fiintei Vii superioare (specia). crestinismul depasise rigoarea Legii In folosullmaginarului. observasem ca ele pot fi aplicate intr-un mod convingator la situatia mea: comentlndu-1 pe Freud (Moise).. (Nu pot sa arat Fotografia din Sera. Imi displace In mare masura prejudeeata .versalului (Morin. implinind verba lui Nietzsche: "Un om labirintic nu cauta niciodata adevarul. ?i pentru ca era cine era am trait irnpreuna eu ea.] ca ca ca 68 69 . ~i la fel cum nu vreau sa-rni reduc familia la Farnilie. ar f cel mult interesanta pentru studium-ul dumneavoastra: epoca. nimic (ori poate doar amintirea bunicilor). forogenie. In eeea ce va priveste. reprodudndu-se ca altul dedt el lnsusi. evadam din ea. aceasta unitate atit de necesara la constituirea grupului familial. Putearn deei sa-rni tnteleg generalitatea. dadusem nastere mamei mele In chiar timpul bolii ei. radnd posibila reprezentarea Femininului matern.tiin~ifiea de a trata Familia ca si cum aceasta ar fi doar 0 ~esatura de constringeri . al carei proiect trebuia. Am hotarit atunei sa "extrag" toata Fotografia ("natura" sa) din singura fotografie care exista eu certitudine pentru mine ~i sa 0 iau oarecum drept reper al ultimei rnele cautari. lata ce descifram In Fotografia din Sera. utopic. tnsa 0 data inteleasa. In Mama exista un nucleu stralucitor. fiind insa Tara tndoiala format cultural de arta catolica. imbracaminre. Nu mai puteam dedt sa-rni a~tept moartea total a. Acest principiu rna obliga sa "dau uitarii" doua institutii: Familia ~i Mama. nedialectica. Ea nu exista dedt pentru mine. ci In raport eu ceea ce In mod romantic am numi dragoste ~i moarte.i de rituri: sau grup de apartenenta irnediata. Stiarn In centrul aeestui labirint nu aveam sa gasese nimie altceva dedt aceasta unica fotografie. Puteam spune. atunci cind ma aflam In fata unor fotografii. Insa ea. Citind anumite studii generale. ci I~i cauta doar Ariadna". sa devina unicul seop al vieii rnele).J. ci pentru ca mi-arspune din ce era facut acest fir care ma tragea catre Fotografie. 0 data ce ea murise. sau ghem de conAicte ~i refulari. Un necunoscut mi-a seris: "Se aude ca pregatiti un album despre Fotografiile de familie" (calatorie extravaganta a zvonului). ireductibil: mama mea. nu pentru ca ea m-ar face sa descopar un lucru secret (monstru sau cornoara). una din miile de rnanifestari ale aeelui "oarecare". Mamei ca Bine. prin scriitura. nu vreau nici sa-rni reduc mama la Mama. In ce priveste restul. nici familie. Nu: nici album. S-arzice savantii nostri nu pot coneepe ca exista familii "In care oamenii se iubesc". In~elesesem ca de acum lnainte trebuia sa chestionez evidenta Fotografiei nu din punctul de vedere al placerii. J. nici un "var".

ci 0 caliiai« (un suRet): ~i nu indispensabil. Intrudt ceea ce am pierdut nu este 0 Figura (Mama). Puteam sa traiesc Tara Mama (mai devreme sau mai tirziu 0 facem tori). totul a rarnas nerniscat. noem a sa. In cazul Fot~grafiei nu pot nega niciodata ca lucrul a [ost acolo. Numesc "referent fotografic" nu lucrul facultativ realla care trirnite 0 imagine sau un sernn. prin lucrarea sa treptata.Fotografiei o plasam tocmai in aceasta ernotie. s-a aflat acolo. tocmai de aceea. sa accept sa se amestece doua voci: aceea a banalitatii (sa spun ceea ce toata lumea vede ~i stie) ?i aceea a singularitatii (sa salvez aceasta banalitate prin lntreg avintul unei ernotii care n u-rni apartinea dedt mie). 5e spune ca doliul.ndatoare a Fotografiei. nu putea sa rna convi nga ca referentu I sau ar f existat efectiv. In acest loc care se intinde intre infinit ~i subiect (operator sau spectator). ca ca 33 A~ putea spune altfel: ceea ce fundamenteaza natura Fotografiei este poza [Ia pose]. asadar. presupunlnd ca mi s-ar f parut "adevarat". sub acoperi rea metodei. 32 Ceea ce observasem la inceput. noema "Acest-Iucru-a-existat-dndva" sa fie nu refu lata (asta nu e posibil in cazul unei noeme). ci sa respect originalitatea suferintei mele" (Proust. asta e tot. asta s-ar spune cu siguran~a: "interfuit": ceea ce vad s-a aflat acolo. Urmlnd 0 ordine paradoxala. caci aceasta originalitate era oglindirea a ce avea ea absolut ireductibil ~i care. ci de nelnlocuit. dar s-a ~i separat irnediat. pe viitor. Era ca 1i cum as dura natura unui verb care n-ar avea infinitiv 1i pe care nu l-am Intllni decit avind un [imp 1i un mod. sa expri m clar (chiar dad e vorba de un lucru simplu) prin ce este diferir Referentul Fotografiei de eel al altor sisterne de reprezentare. ~terge cu incetul durerea. Trebuia mai lntli sa concep cum trebuie si prin urrnare daca se putea. pri n reductie fenomenologica esenta Insasi a Fotografiel. Timpul elirnina ernotia pierderii (nu pIIng). am Tacut un salt inductiv de la adevar~1 imaginii la reali~atea originii sale. eu nu puteam ~i nu pot sa cred [asta]. trebuie 5-0 consideram. In rest. 5pre deosebire de aceste imitatii. Pic~ura poate irnita real itatea Tara s-o f vazut. iar natura . descopeream acum din nou. ci este Referinta. Exista aici 0 dubla punere. insa acesti referent: pot fi. care este ordinea f. s-a pierdut dintr-o singura lovitura pentru totdeauna.torului proustian la moartea bunicii sale: "Tineam nu doar sa sufar. Ceea ce se vrea intr-~ fotografie (sa nu vorbim inca despre cinema) nu este nici Arta si nici Comunicarea. tnsa viata care lmi rarnlnea avea sa fie cu siguranta si pin~ la capat incalificabila (Tara calitate).759). 11. ~i nu 0 fiin~a. ci lucrul necesar real care a fost plasat In fata obiectivului Iucrul Tara de care nu ar exista fotografie. 5i dat fiind aceasta constringere nu exista dedt in caw lei'. sau ar trebui spus: In noutatea sa. Toate acesrea stnt exprimare de verbul intersum . de necontestat. In latina (pedanterie necesara pentru di lamure1te nuantele). cao. pentru de obicei mai lntii ne asiguram In privinta lucrurilor Inainte de a [e declara "adevarate". pentru mine. c: traita cu indiferenta. sub efectul unei expriente noi aceea a i ntervsitatii. '. Eram nevoit. Discursul com bina semne care au desigur referenti. pu rtat fiind de adevarul imaginii. drept o caracteristica de la sine tnteleasa. ' Numele noemei Fotografiei va fi asadar: "Acest-tucru-aexistat-cindva" sau: lntratabilul. a fost prezent In mod absolut. printre miile de forme de interes pe care acestea par sa Ie provoace. topisern ad evaru I ~i realitatea intr-o ernotie unica.geniul. chiar de-ar f yorba de 0 milionime de secunda 71 70 . intr-un mod degajat. conjugata: a realitatii si a rrecutului. 11cel mai adesea chiar sint niste "himere". dar s-a 1i amlnat deja. 5e poate ca In avalansa cotidiana de fotografii. de vreme ce nici un portret pictat. Din aceasta indiferenta ma trezise Fotografia din Sera. ci 0 fiin~a. 1i anume ca orice fotografie este o arecum conaturala referentului ei. Putin conteaza durata fizica a acestei poze.

. niei viata lor nu este metaforica.i Viul: arestlnd ca obiectul a fost viu. Caci imobilitatea fotografiei este asemenea rezultatului unei confuzii perverse intre doua concepte: Realul .esc: 0 fotografie . [iar asta tocmai] in calitate de cadavru: el este imaginea vie a unui lucru mort.. cu 0 ptnza peste mijloc. N u gre. Transfer imobilitatea fotografiei prezente asupra fotografierii treeute ~i aceasta oprire este cea care constitu ie poza.care inrati.i unul al rolului.. perspectiva albertiniana si optica de camera obscura).. Caci noema "Acest lucru a existat dndva" nu a devenit posibila dedt ln ziua in care 0 circurnstanta stiintifica (descoperirea sensibilitatii la lumina a halogenurilor de argint) a perm is captarea si imprimarea directa a razelor luminoase emise de un obiect luminat In mod diferit. ~i in dreptul acestui aspect.i el certifica acest lucru nu prin marturii istorice. din punct de vedere istoric. Fotografia a inceput de altfel. faptul era dovedit fara metoda. cinematograful Ineepe sa se distinga de Fotografie. sci avi I. cu palarie. reticenia [quant-a-saiJ corpului. ei de realitate: istoricul nu mai era mediator.. in afara cazului dnd se fotografiaza cadavre.. Eu zic: nu. Noema este puternica aici. caci poza nu este aici 0 atitudine a tintei.pierduta de atunci.a 0 vlnzare de sclavi: stapl-tul. dar chiar si atunci: daca fotografia devine 1n acest caz oribila. este din cauza ca ea certifica. in sa deportind acest reallnspre trecut ("acest lucru a existat cindva"). caci eel pe care-I vad acolo a fast sclav: el certifica faptul d. caci cinematograful (fictional) cornbina doua poze: un "acest-lucru-a-existat-clndva" al actorului . care era acolo. astfellncit (Iucru pe care nu l-as sirnti in fata unui tablou) de fiecare data dnd revad Intr-un film actori despre care stiu ca sint morti rna lncearca un fel de melancolie: melancolia Insa. In Fotografie. ca reate lucrurile prea bine puse la locu Ilor .) Ma gTndesc iar la portretullui William Casby. De aceea e rnai bine sa spunem ca trasatura inimitabila a Forografiei (noerna sa) este d cineva a vazut referentul (chiar daca este yorba de obiecte) in carne ~i oase sau in persoand. ca arta a Persoanei: a identitatii sale. . ceva a trecut prin fata aceluiasi orificiu: poza este luata ~i negata de suita continua a imaginilor: este 0 alta fenomenologie ~i pornind de aici ln cepe 0 alta arta. Dintr-un corp real. de pard ar f yorba de eeva etern. sdavia era prezentata fara mediere. In picioare. intr-un fel experimentale. a vietii sale particulare. dintr-un punet de vedere fenomenologic. decupata dintr-o revista. a ceea ee arn putea numi. fotografiat de Avedon. nu foarte departe de noi. la cinema. iar asta din cauza amagirii care ne face sa atribuim Realului 0 valoare absolut superioara.. in toate sensurile expresiei. sclavia a existat. In schimb. in care un Iucru real s-a gasit nerniscat In fata ochiului. faptul ca un cadavru este viu. ci directia [Ie termeJ unei "intentii" de lectura: uitlndu-rna la 0 fotografie. daca se poate spune a. Imi amintesc ca am pastrat foarte multa vreme. asezati.. nici rnacar 0 tehnica a Operator-ului. ea ne face pe ascuns sa credem ca el este viu.(picatura de lapte a lui H. 0 fotografie . caci oroarea . ci oarecum printr-un nou ordin de dovezi. Edgerton). Astfel se explica de ee noema Fotografiei se altereaza atunei dnd Fotografia prinde via~a ~i devine cinema: in Fotografie ceva s-a postai ln fata micului orificiu ~i a ramas acolo pentru totdeauna (acolo se afla sentimentul meu). chirnistii au inventat Forografia. Fotografia este literal 0 ernanatie a referentului. orictt de scu rte. ea sugereaza ca el este deja mort. au plecat niste radiatii care yin sa ma 72 73 .nu 0 gravura. tot exista poza. prezen~a lucrului (intr-un anumit moment din trecut) nu este niciodata metaforica. la fel cum in ce priveste fiintele lnsufletite. "nascut sclav". cu reate ca e yorba de trecut si nu numai induse: dovada-Sfintului-Toma-voind-sa-pu~i-mlna-pe-Crist-inviat. 34 Se spune adesea ca pictorii sint aceia care au inventat Fotografia (lastndu-i rnostenire cadrajul. D.a.i fascinatia mea de copil proveneau tocmai de aici: din faptul col era sigur ca acellucru existase: nu era yorba de exactitate. integrez ln mod fatal in privirea mea gTndul clipei.i a Fotografiei (Iucru pe care nu I-as simti ln fata unui tablou). (Acelasi sentiment 11 am atunci ~lnd ~scult :ocea unor cintaret] disparuti. ehiar dad derivata din prima.

ceea ce vad nu este 0 ami ntire. 0 bucata din Maya. de rochia. In plus. ca ei erau acolo. neobosita. asadar. ci certitudinea ca lucrul fotografiat vine sa rna atinga cu propriile sale raze. ) 35 Fotografia nu rernernoreaza trecutul (nimic proustian Intr-o fotografie). eu sint. culoarea este 0 spoiala data ulterior peste adevarul originar al Alb-Negrului. Faptul ca nu-mi place deloc Culoarea e poate tocmai din cauza ca ma Inc1nta (sau rna intristeaza] sa stiu ca. pri ntr-un gest scurt al caru i ~oc nu poate deriva In reverie (aceasta este poate definitia satori-ului). un barbae ~i 0 ferneie.i cinci de perscane de toate virstele. 1915). In orice fotografie. citesc data . colorati ulterior de miniaturistul ce lucra la atelierul fotografului: intotdeauna am impresia (si prea putin conteaza ce se petrece cu adevarat) ca. este cu adevarat un mediu carnal. pe care arta 0 daruieste cu atita generozitate. 0 uimire ce dureaza si se reinnoieste. Efectul pe care II produce asupra mea nu e acela de a restitui ceea ce a fost abolit (de timp. si anurne ca nu e facuta de rntna omului. (Din aceasta cauza. lntr-un mod similar. de pielea. Fotografia. acheiropoietos? . ma uimeste. un bebelus. ~i daca Fotografia ar apartine unei lumi care ar mai avea Inca un strop de sensibilitate fa~a de mit. ~i nu eu 0 lumina care i-a fost adaugata. la asta s-ar adauga ideea ca acest metal.. de fiecare data. este viu. in afara poate de fetite ~i de bebel u. trebuie ca sint morti cu totii. ceva imaginat. misterul simplu al concornitentei. acum). desi irnpalpabila. Gnd vad plaja di n Biarritz la 1931 (Lartigue) sau Pont des Arts la 1932 (Kertesz). nimic extraordinar. Pentru mine culoarea este ceva artificial. 'ac~sta este un efect de-a dreptul scandalos.. poate. 0 reconstitui re. adica: imagine revelata. de parul. lntr-una din acele dupaamieze de vara dnd luam tramvaiul din Bayonne ca rna duc sa rna scald pe Plaja Mare sau tntr-una din acele dimineti de duminica dnd. ci realul in starea de trecut: trecutul . de privirea ei. un fard (ca acela cu care se vopsesc cadavrele). n-ai ce sa faei: Fotografia are ceva ce tine de inviere: nu e valabil oare ~i pentru ea ceea ce bizantinii spuneau despre giulgiul din Torino pe care s-a imprimat imaginea lui Isus. aceasta Incapa~lnare se cufunda In substanta religioasa din care sint alcatuit. Data face parte din fotografie: nu pentru sa 74 75 . prin radiatii!e sale imediate (prin luminante!e sale). 0 fotografie anonirna Infa~i~eaza 0 casatorie (In Anglia): douazeci .. 173). lrni spun: "Poate ca eram ~i eu acolo". in medal ion. "stoarsa" (ca zeama dintr-o larntie) de actiunea luminii. "scoasa". n-am inceta sa ne bucurarn de boga~ia ei ca simbol: corpul iubit e imortalizat prin intermediul unui metal pretios.i realul. argintul (monument ~i lux). "exprimata". lata niste soidati polonezi odihnindu-se pe un dmp (Kertesz. afara de faptul. cel care sint aici. (doua doam ne ~i un domn In virsta. Or. 0 piele pe care 0 1m parta~esc cu acela sau aceea care a fost fotografiat/a. asemenea tuturor metalelor Alchirniei. In ziua ace ea. printre cei care se scalda sau printre trecatori. putin conteaza durata transmisiei.. simultan. Un fel de legatura ornbilicala leaga corpullucru lui fotografiat de privirea mea: aici lumina. Lucrul cu care Fotografia lmi hraneste spiritul (care nu s-a saturat) este. Poate ca aceasta uimire. Caci ceea ce mi se pare important nu este "viata" fotografiei (notiune pur ideologica). de distanta] ci de a atesta ca ceea ce vad a existat cu adevarat. lntorcindurna de la apartamentul nostru de pe strada Jacques Cal lot. Fotografia din Sera este pentru mine comoara de raze emise de mama mea c1nd era copil.i fac socoteala: 191 0. oridt de palida ar fi. Un dagherotip anonim din 18431nfatiseaza. Se pare ca in latina "fotografie" s-ar spune: "imago lucis opera expressa".atinga pe mine. treceam podul ca sa merg la Templul Oratoriului (in perioada crestina a adolescentei mele). fotografia fiintei disparute vine sa rna atinga la fel ca razele intirziate ale unei stele (Sontag. un lucru cindva existent a atins cu adevarat suprafara pe care la rindul meu 0 ating cu privirea. doua fetire. de care n u m-ar convinge nici 0 pictura realista. "montata".

pentru ca era 0 fotografie. rn-arn dus la vemisaj ca la 0 ancheta. stele. moartea. Fotografia stabileste 0 prezenta imediata in lume . punindu-mi intrebarea fundarnentala: de ce traiesc aici s! acum? Bineinteles. ci pentru ca te face sa ridici capul. Flaubert isi batea joc (dar oare isi batea joc cu adevarati'] de Bouvard ~i Pecuchet. sa mai traiasca Inca ~i astazi (dar unde? cum? Ce roman!). . Eu sint reperul oricarei fotografii ~i acesta este faptul care rna face sa fiu uimit. ~i cu siguranta. 77 "Este posibil ca Ernest sa mai trdiascd Inca si astdzi: dar unde? cum? Ce roman!" . ci. ea este ~i de ordin rnetafizic. Aceasta subtilitate este decisiva. extinctia inexorabila a genera~iilor: este posibil ca Ernest. 36 Fotcgrafia nu spune (neaparat) ceea ce nu mai este. ~i cu toate astea.ca ea denota un stil (asta nu rna priveste). mai mult dedt oricare arta. Paris. un tinar elev fotografiat in 1931 de Kertesz. nu puteam sa neg ca fusesem acolo (chiar daca nu stiarn unde). 0 osteneala zadarnica. te face sa calculezi viata.i asta e valabil pentru toate fotografii Ie d in Iume. Kertesz: Ernest.Jntr-o buna zi. ci dear. in pofida tuturor stradaniilor mele. mi-am examinat cravata. infinit etc. pulovarul ca sa-rni dau searna in ce irnprejurare Ie purtasem. dar aceasta prezenta nu este numai de ordin politic ("a participa prin imagine la evenimentele contemporane"). un fotograf mi-a dat 0 fotografie cu mine. ca sa aflu in sfirsit ceea ce nu rnai stiarn despre mine insurni. Acest dezechilibru intre certitudine si uitare rni-a provocat un soi de arneteala (nu era departe terna din Blow-up). n-am reusit sa-rni aduc aminte dnd a fost Tacuta. Acesta e genul de intrebari pe care mi Ie pu ne Fotografia: intrebari ce tin de 0 rnetafizica "tirnpa" sau naiva (raspunsurile sint cele complicate): adevarata rnetafizica probabil... constiinta nu 0 ia neaparat pe calea nostalgica a amintirii (cite fotografii nu se afla In afara timpului individual). ceea ce a fost. viata. 1931.0 coprezenta. In fata unei fotcgrafii. pe calea certitudin ii: esenta Fotografiei este de a ratifica ceea ce reprezinta. A. timp. care-si puneau intrebari despre cer.

nici real. consriinta sa aseza obiectu l lntiln it in afara oricarei analogii. ca ectoplasrna a "ceea ce a fost": nici imagine. ceea ce se vede pe hirtie este la fel de sigu r ca tot ce e palpabil. forta fotografiei e totusi superioara oricarui lucru pe care spiritul omenesc il poate sau l-a putut con cepe pentru a ne da certitudinea realitatii . 0 fiin~a cu adevarat noua: un real ce nu mai poate fi atins. Fotografia.Prima fotografie. pentru prima data. fictional. in lipsa ei. Aceasta certitudine nu-mi poate fi data de nici o scriere. fiind prin natura ei tendentioasd. el stia torus: ca se afla in fata unui mutant (un martian poate sernana cu un om). ea nu mime niciodata: sau mai bine. Aparitia fotografiei este cea care divizeaza istoria lumii. Niepce: Masa pusa. prin natura sa. Acest cercificar este noua gena pe care a introdus-o inventarea sa in familia imaginilor. pentru a 0 spune intr-o maniera pozitiva: limbajul este. Celui care le-a contemplat pentru prima oara (Niepce in fata Mesei puse) de exemplu). daca el nu se prezi nta sub forma mitu lUI. in Istorie. e indiferenta fata de orice mediere: ea nu inventeaza. trucaje: fotografia nu e laborioasa decit atunci c1nd triseaza. ea poate minti in privinta sensului lucrurilor. in jur de 1822. de a nu se putea autentificape sine tnsusi. Avem poate 0 reticenta de neinvins in a crede in trecut. Este 0 profetie rasturnata: asemenea unei Cassandre cu ochii atintiti spre trecut.tocmai de aceea real itatea ei e de fiecare data ceva contingent ("a?a) nimic mai mult"}. in schimb. juramintul. cea a cinematografului (Legendre). ea este insasi autentificarea. 79 . pentru a Incerca sa faci limbajul sa fie nonfictional e nevoie de un Intreg d ispozitiv de masu ri: este convocata logica ori. dar niciodata in privinta existentei lor. Fara putere in ce priveste ideile generale (fictiu nea). ele sint. Fotografia. Noema limbajului e poate aceasta neputinta sau. ~i nu. pnmele fotografii trebuie sa i se fi parur ca sernanau cu picturile ca doua picaturi de apa (intotdeauna camera obscuray. rare. artifici ile pe care Ie permite. Orice fotografie e un certificat de prezenta. face sa tnceteze aceasta reticenta: trecutul e din aceasta clipa la fel de sigur ca ~I prezentu I. cum s-a spus. dimpotriva. nu sint probatorii. Aceasta este nefericirea (dar poate ~i voluptatea) limbajului.

lar dad dialectica este acea gindi re care stapineste perisabilu I ?i transforma nega~ia rnortii in putere de rnunca (Lacoue-Labarthe. Realistii. trasa Tara lncetare spre alte imagini. prinsa intr-un flux. la a Statuie. pentru ca optica fa togrand este supusa perspectivei albertiniene (perfect istorica) . Insa In acelasi timp. nu iau deloc Fotografia drept 0 "copie" a realului. in timp ce cinematograful este protensiv .integra.Fotografia mea . Important este fotografia posed a 0 fo~a doveditoare. orice catharsis. ea exclude orice purificare. ci numai artificiu: Thesis. Putmului-de-lmagjne [Peu-d'image] al cititului Ii raspunde acel Numai-tmagine {TautImage] al Fotografiei. lmobila.Tocmai pentru ca Fotografia este un obiect nou din punct de vedere antropologic. nu pot citi 0 fotografie): Fotografia . Slnt singur in fata ei. Fotograna se mi. M-a~ putea inchina la a Imagine..Ei bine. Fotografia sparge "stilul constitutiv" (de aici uimirea). Cercul este tnchis. [umea filrnica e sustinuta de prezumtia "experienta va continua sa se deruleze in mod constant.i inscriptionarca pe cliseu face dintr-un obiect tridimensional 0 efigie bidirnensionala. Dintr-un punct de vedere fenomenologic. 80 81 . cad rele d iscutii lor obisnuite despre imagine. Sufar. spune Sartre. lntr-un anumit fel. fotografia nu are totusi acest grad de desavirsire (din fericire)... Carenta sterila. nimic. ci drept a ernanatie a realulul trecut: 0 magic.e lipsita de cultura: atunci ctnd e dureroasa. nu poate transforma suferinta in doliu.chiar dad este evident ca exista coduri care ne influenteaza lectura -. evit sa 0 privesc (sau evit sa fiu privit de ea). lnsellndu-i cu buna ca. un referent fotografic. nici a cultura nu vine sa rna ajute sa vorbesc despre aceasta suferi n~a care m i-e provocata nemijlocit de finitudinea imaginii (din acest mot iv. privitor la saracia de imagini ce tnsotesre lectura unui roman: daca rornanul ma prinde.ca intre prezentare s retentie. la a Pictura. in ciuda tuturor codurilor. nu doar pentru ca ea este in sine deja o imagine. puterea de autenrificare prirneaza asupra puterii de reprezentare. sau inca: teatrul mort al Mortii. In ci nema. nu 0 arta. exista lntotdeauna.. intr-un album) decit daca. el nu-si revendica propria realitate. ci de tirnp. nu este un ana/agan allumii. nu exista imagini mentale. noema Fotografiei nu sea deloc in analogie (caracreristica pe care a impartaseste cu toate tipurile de reprezentari). nu se poate reflecta ~i interioriza. din ea. nu proresteaza de partea existentei sale de odinioara. Se poate spune . n u Physis (Beceyro).i. iar ceea ce dovedeste Fotografia tine nu de obiect. in schimb. el nu se agata de mine: el nu este un'spectru. Fotografia.. nu mai exista scapare.i atunci cum este? .i altfel. rara tndoiala. dar la a Fotografie? Nu 0 pot aseza tntr-un ritual (pe rnasa mea. Imaginea forografica este plina. prin urrnare. cu ea. spun ei. Sa luarn din nou Fotografia din Sera. ea trebuie sa paraseasca. m i se pare. In ziua de azi. In cinema. La fel ca lumea reala. in Fotografie. nu i se mai poate adau- ca 37 Toti autorii gindesc la fel. e pur si simplu "normal". vom spune. rejectarea Tragicului. chiar plna la refuz: ga rurruc. printre care ma nurnar ~i eu iii dintre care raceam deja parte atunci cind afirmam ca Forografia este 0 imagine Tara cod . ea este fara viitor (de aici patetisrnul. rac1nd un joe de cuvinte. in acelasi stil [care ii este] constitutiv" (Husserl). De ce? Fiindca. nerniscat. cruda: nu-rni pot transforma suferinta. A te intreba daca fotografia este analogica sau codata nu e 0 directie buna de analiza. Aceasta discutie este zadarnica: nimic nu poate impiedica Fotografia sa fie analogid. nu exists loc pentru nimic altceva. atunci Fotografia e nedialectica: ea este un teatru denaturat ln care moartea nu se poate "conternpla". prinrre comentatorii Fotografiei (sociologi ~i serniologi) e la moda relativitatea sernantica: nu exista "real" (ciispret mare fa~a de "realistii" care nu vad d fotografia este lnrotdeauna codata). deloc melancolic (. Insa acest referent al uneca. nu-mi pot lasa privirea sa rataceasd. al carui material e fotografic. 187). fotografia este trnpinsa. ci pentru ca aceasta imagine foarte speciala se prezinta ca una cornpleta . ca si viata). ceea ce ea reprezinta este fabricat. nu exists in ea nici 0 prorentie. mel aneolia ei).

insearnna e de cautat In alta parte: poate tocmai in aceasta imagine care produce Moartea dorind sa conserve viata. dar eu gasesc ca este violent). Pentru ca. mimozele scalda incaperea": Fotografia nu "scald a" lncaperea: nu exista miros. nu mai aveam. in esenta. al carui prototip rnitic este sornnul Frumoasei din PadureaAdormita). Nu numai ca Fotografia nu este niciodata. ci tocmai ca blocheaza amintirea. ci pentru ca de fiecare data ea umple de forta privirea ~i pentru ca nimic din ea nu poate fi refuzat ~i nici transformat (ca uneori 0 putem numi dulceaga nu-i contrazice cu nimic violenta. nu mai puteam sa rna consolez cu versurile lui Rilke: "La fel de blinde ca amintirea. Moartea trebuie sa aiba si ea un lee. nu am alta solutie decit aceasta ironie: sa ca ca ca o vorbesc despre acest "nirnic de spus". nu exista rnuzica. iar daca ea nu se mai afla (sau se afla mai putin) in zona religiei. data cu Fotografia intrarn in Maartea plata. in loc sa replasarn la nesfirsit aparitia Fot'ograi'fei in contextul ei social ~i economic. sa ~e Intrebam ~i asupra legaturii antropologice dintre Moarte ~i noua imagine. 217). in ce rna priveste eu as prefera ca. ci. di n punct de vedere istoric. In Fotografie. 5ingurul "glnd" pe care-I mai pot avea e ca la capatul acestei prime mort! se afla inscrisa propria mea moarte. chiar de-ar f fixata pe un su83 82 . niste prieteni vorbeau despre amintirile lordin copilarie. nu mai rarnine nirnic. rnonstruoasa: Timpul este Ingh itit (de unde raportul cu Tabloul Viu. inconjurat de aceste fotografii. chiar prin neatentia mea. nu e nimic de spus despre fotografia ei. pe care 0 contemplu rara s-o rnai pot intelege vreodata mai adinc. care tocmai rna uitasern la fotografiile meIe din trecut. in vreme ce tim pu I Fotografiei este mai degraba aoristul). irnobilizarea Timpului e data doar sub 0 forma excesiva. fixati asupra unui timp oprit in trecut. Faptul ca Fotografia este "modern a" . ei rnai aveau a~a ceva. un fel de cufundare brusca in Moartea literala. ea devine foarte repede 0 contraamintire. intre cele doua. E chiar modulln care timpul nostru i?i asurna Moartea: sub alibiul contestatar al ceea ce este nebunesc de viu. Intr-o zi. 281). Fotografia poate f transforrnata ce! mult In deseu: fie sertarul. trebu ie sa ai ba un anumit raport cu "criza de moarte" care incepe in a doua jumatate a secolului al XIX-lea (Morin. 38 Acesti tineri Fotografi care se agita pri n lume dedic1ndu-se surprinderii actualitatii n-au habar ca sint de fapt niste agen~i ai Mortii. Fotografia ar corespunde poate intruziunii in societatea noastra rnoderna a unei Morti asimbolice. nu 0 trnpiedica sa aiba in ea. Caci Fotografia. tntr-o sociecate. viata / Moartea: paradigma se reduce la un simplu declic. din provincia Albacete. fie cosul de gunoi. aflata in afara religiei ~i a ritualului. 0 stranie staza. Fotografia este violenta: nu pentru ca tnfatiseaza violence. acela care separa poza ini~iala de hirtiafinala. care In bisericile grecesti slnt sarutate ~ra sa fie privite. rara s-o mai pot transforma. sa se alature unei clase cu totul diferite de fetisuri: cea a icoanelor. dar eu. Intr-o zi. esenta insa~i a unei opriri (am citit a~a traiau locuitorii satului Montiel. iesind de la un curs. al carui profesionist este oarecum Fotograful. doar asteptarea. nimic altceva dedt lucrul gata sa iasa din orbite. 0 ami ntire (a carei forma grarnaticala ar f perfectul. . iar asta in pofida faptului citeau in continuare ziarele ~i ascultau radioul) (Gayral. atinglnd cu buzele sciclainghetata. Ea imparta~e~te de obicei nu doar destinul hirtiei (perisabil). Contemporana cu regresul riturilor. si. ca un nucleu enigmatic de inactualitate.~tiin~a insuportabiJa plenitudine ~i factnd-o. arnestecata In cotidianitatea noastra cea rnai fierbinte.Ca ~i cum oroarea Mortii n-ar f tocrnai platicudinea ei! Oroarea e asta: nu se poate spune nimic despre moartea fiintei pe care 0 iubesc cel mal mult. cineva mi-a spus cu dispret: "Vorbiti despre Moarte intr-o maniera plata". multa lume spune ca zaharul e dulce.

In 1850. ca psihoticullui Winnicott.deja indepartat . 39 Atunci dnd (la inceputul . nu mai ramtne dedt s-o aruncarn. un discurs pur intelectual care aboleste Timpul mitic. caci atunci dnd nu voi mai fi. uimirea lui "Acest lucru a existat cindva" va disparea ~i ea. poate fi citit pe viu in fotografia istorica: exista intotdeauna in ea 0 strivire a Tirnpului: acesta e mort ~i acesta va muri. Istoria e tnsa 0 memorie fabricata dupa retete pozitive. Unitatea etc. ea tnfloreste 0 clipa. apoi lrnbatrineste (Bruno Nuytten). dar ele sint. cum sa spun. durata: era Fotografiei este ?i cea a revolutiilor. daca nu de mine . mai rnult sau mai putin ?ters de abundenta ~i disparitatea fotografiilor de actualitare. observ cu groaza un viitor anterior a carui miza este moartea. a tot ce neaga rnaturizarea. unul dintre ultimii sai martori (martor a/ Inactualului). Alexander Gardner l-a fotografiat in celula sa in timp ce a~tepta sa fie spinzurat. tinarul Lewis Payne a Incercat sa-l asasi neze pe secretarul de stat american W. Stiu acum exista un altpunctum (un alt "stigmat") decit '''detaliul''. Ceea ce ma Impunge este descoperirea acestei echivalente. totul ne antreneaza'specia pentru ~c~asta incapacitate: cea de a nu mai putea. e Timpul. a exploziilor. Folosind insa Fotografia (muritoare) ca rnarturie generala ~i oarecum naturala a "ceea ce a fost". asezat in fata obiectivulu i). afectiv sau si mbolic.port mai dur. Acest punctum. Dreptatea. a nerabdarii. Citesc simultan: asta va fi ?i asta a fast. Exista in asta 0 durere atit de puternica. Acest nou punctum. atit de intolerabila . substitut al vietii. nimeni nu va mai putea depune rnarturie despre asta: nu va mai ramine dedt indiferenta Natura. Ce va disparea irnpreuna cu aceasta fotografie care se ingalbeneste. rna gindesc ca dragostea ca lucru de pre~ e cea care va disparea pe veci. in curind. Ea a ~i disparut. de asemenea. Cit de vii slnt aceste doua fetite care privesc un aeroplan primitiv deasupra satului lor (irnbracate ca mama mea in copilarie ~i judndu-se cu cercul)! Au toata viata inaintea lor. ~oate ca 84 85 . ea paleste. ti~pullui Isus ~i eel al fotografului. In fata fotografiei din copilarie a mamei mele. [n fond. ea nu ar fi mai putin muritoare: asemenea unui organism viu. ci ~i ceea ce el numea. Dlnd u-rni trecutul absolut al pozei (aoristul). ci de intensitate. Fie ca subiectul ei este deja mort sau nu. Eu sint. stiind ca pe arunci se iubeau. imi spun: ea urrneaza sa rnoara: ma infior. fotografia imi spune moartea la viitor.al acestei carti) rna tntrebarn asupra atasamentului meu fata de anumite fotografii. a contcstatiilor. sa concepern. atunci de altcineva. se epuizeaza ~i dispare. pe scurt. H. dupa moartea mea? Nu numai "viata" (asta a fost viu. in terminologia sa azi demodata. iar aceasta carte este amprenta ei arhaica. singur lrnpotriva secolului sau. In 1865. pe care 0 numeam punctum. baiatu] de asemenea: acesta e studium-ul. Vechile societati race au in a~a felineit amintirea. pura sa reprezentare. care nu mai tine de forma. sa fie eterna ~i rnacar lucrul care exprima Moartea sa fie nemu ritor: acesta era Mon urnentul. dragosteaIn fara singurei fotografii in care ii vad pe tata ~i pe mama impreuna. Atacata de lumina.Si. de umiditate. aproape de lerusalim. societatea mode-na a renuntat la Monument. de a catastrofiJ care a avut deja lac. se sterge ~i intr-o buna zi va f aruncata la gunoi. n-am deloc nevoie sa-rni imaginez un corp ca sa si mt acest vertij al T rnpului strivit. este emfaza sfisietoare a noemei ("acest-Iucru-a-existat-dndva").neit. Fotografia este frurnoasa. ci ~i. August Salzmann a fotografiat. Michelet a conceput Istoria ca un Protest al iubirii: sa se transrnita nu doar viata. Paradox: acelasi secol a inventat Istoria ~i Fotografia. ea se na~te nemijlocit din grauntele de argint ce incoltesc. moarte (astazi). paleste. in timp ce Fotografia este 0 rnarturie sigura dar trecatoare: asa se face ca. . probabil. orice fotografie este aceasta catastrofa. Seward. astazi. nu stiu de ce. a atentatelor. drumul catre Seith-Lehem (ortografia vremii): nimic afara de un pamint pietros si niste maslini: trei timpuri tmi rasucesc tnsa constiinta: prez~nt~1 rneu. uneori. Sinele.prea superstitios pentru a face asa ceva -. mi s-a parut ca pot discerne un dmp de interes cultural (studium-ul) ~i 0 dira ncasteptata ce venea uneori sa traverseze acest cimp. Insapunctum-ul este: el urmeazd sa moard. ele sint deci deja moarte (ieri).

Lectura fotografiilor publice este in fond intotdeauna 0 lectura privata. Suportcu greu proiectia privata a unui film (nu e suficient public. trebuie privite de unul singur.i pentru fotografiile care la prima vedere nu au nici 0 legatura. fotografiile. interiorizata. cu existenta mea (de exemplu toate fotografiile de reportaj). un timp in care proiectez 0 fiin~a tulburatcare. care. silenrioasa.~i nu prin intermediul constructiilor textului. crearii unei noi valori sociale. el. Spre sfirsitu] evului mediu. in afara oricarei generalitati (dar nu in afara oricarei transcendente). oricit de bine ar parea ca este ancorata In lumea agitata a celor vii. de asernenea si di neolo de as- "E mort ~i urrneazd sd moard. mi se pare. fictional sau poetic. dar am nevoie sa fiu singurin fata fotografiilor la care rna uit. 1865 87 . Fiecare fotografie este citita ca aparitie privata a referentului ei: epoca Fotografiei corespunde tocmai invaziei privatului in public sau. Insa acest lucru este adevarat . 40 Intrudt exista intotdeauna In ea acest semn imperios al rnortii mele viitoare. vine sa ni se adreseze fiecaruia dintre noi in parte. meditative (devotio moderna}. 0 rugaciune individuala. fiecare fotografie. regimul lui spectatio. in care citesc un timp contemporan tineretii mele sau mamei mele ori. care este publicitatea privatului: privatul este consumat ca atare. care este aceea a descendentei al carei sfirsit sint eu. bunicilor rnei. cum el este. nici macar rneronimica. cu exceptia ceremonialului stinjenitor al citorvaseri plictisitoare. unii eredinciosi au substituit lecturii sau rugaciunii colective 0 lectura. Acesta este. Asta este evidentin cazul fotografiilor vechi ("istorice"). in mod public (neincetatele agresiuni ale Presei impotriva vietii private a vedetelor ~i dificultatile in cre~tere ale legislatiei in acest sens sint rnarturii ale tendintei de care vorbesc). De fapt. nu e niciodata credibil pinJ fa cap-it. nu e suficient anonimat). mai departe. mai degraba. " Alexander Gardner: Portretullui Lewis Payne..acestea sub instanta "realitatii" . Dar cum privatul nu este numai un bun (care cade sub legile istorice ale proprietatii ).

daca se prefera.. Intlrzli mai mult asupra ei. nu descopar nimie: daca rnaresc imaginea. a intra in adlncimea htrtiei.i privat: dorese sa enunt interioritatea Tara sa livrez intirnitatea. am pretentia ca stiu . yin atunei sa reeonstitui. eu vreau sa fac in cal itate de spectator: descompun. incredintez aceasta sarcina unui laborator). 0 cercetez. pe care 0 posed am de multa vreme. aceasta identitate este irnprecisa. voi aJunge in snr. (Melisanda nu ascu nde. Cu ce? Cu o identitate. amatorism ul este 0 asumare a profesionalisrnului: pentru ca. azi. este suficient sa curat suprafata imagin ii pentru a ajunge la ce esie in spatele ei: a' scruta 1~seamna a tntoarce fotografia. Intr-un prim avint. mise pare ca zaresc conturul adevarului. amatorul este cel care se tine cel mai aproape de noema Fotografiei. vai. pentru ea nu va sti niciodata adevarul despre Melisanda. inalienabilin care imaginea mea este libera (Iibera sa dispara). eu slnt Golaud care striga "Neferidre a vietii mele!". mai "adevarat" dedt ceea ce este vizibil). rana. loeul absolut pretios. E ceea ce se tnrimpla atunci dnd consider ca 0 ar. imagi nara chi ar In asa rnasura inclt pot sa vorbesc In continuare despre "asernanare" Tara sa fi vazut vreodata rnodelul. de cealalta fotOgrafiile rnele: de 0 parte nonsalanta glisarea vacarmul. ca ~i cum as vrea sa stiu mai multe despre lucrul sau persoana pe care 0 reprezinta. La fel cum se tntirnpla cu eea mai mare parte a portretelor lui Nadar (sau. a atinge reversul ei (ceea ee este aseuns este pentru noi. amatorul este defi nit ca 0 forma inca infantila a artistului: cineva care nu poate . Cu toate astea. separarea dintre public. Insa. dar nici nu vorbeste.de ee. Imi vine sa circumscriu eu ajutorul glndirii chipul iubit. Tn dmpul practicii fotografiee insa. dirnpotriva.ta. inesentialul (ehiar daca slnt ~surzit de el ab~ziv). cu cele ale lui Avedon): Guizar "seaman a" pentru ea este conform mitului sau de om auster. sa fac din el singurul dmp de observatie intens. Or. sa-l inteleg mai bine. daca ma rnultumesc s-o scrutez. chiar daca nu 0 implineste: caci nu pot avea aceasta speranta nebuna de a deseoperi adevarul dedt pentru ca. fierbinteala. Traiesc Fotografia ~i lumea din care face parte in func~ie de doua regiuni: de 0 parte Imaginile.~i ca pot spune perfect . sa-i cunosc adevarul (iar uneori. sint obligat sa-rni pun Intrebarea: cine searnana cu cine? Asernanarea e a conformitate. naiv. prin ce anume este e a. 89 88 . rr aresc ~i. eu Intratabilul din care slnt facur. cum el este si conditia unei interioritati care ered ea este identica eu acevarul meu sau.umita fotografie "searnana". lrni vine sa rnaresc acest chip ea sa-l vad mai bine. Ce fac Insa tot acest tim p cit stau acolo. Cred d marind detaliul "in cascada" (fiecare cliseu Tacind sa apara detalii din ce in ce mai fine). noema Fotografiei este acest lucru a existat dndva si traiesc cu iluzia ca. am strigat: "Ea e! E chiar ea! In sfirsit e ea!" Acum insa. de eeal alta. inaintea ei? 0 privesc. nu obtin dedt aceasta unid informatie.?it la fiinta rnarnei.sau nu doreste . Ceea ce au facut Marey ~i M uybridge in cal itate de operatores. sters. printr-o rezistenta necesara. (De obieei. daca se poate spune asa: inceti- nesc [imagi nea]. daca ea ma tulbura. in zadar scrutez. Dumas. dad sint chinuit de terneri. occidentalii. daca nu 0 rnaresc. ea sa am timp In sfirsit sa a{lu. chipul mamei mele este neclar. 41 Daca 0 fotografie lrni place. A~a e ~i Fotografi a: ea nu stie sa spuna ceea ce infa~i~eaza. e pentru ca uneori [simt cal ma apropii si ard de nerabdare: In cutare fotografie.sa se Inalte la rnaiestria unei profesii.) . In fata Fotografiei din Sera' slnt un prost visator ce in zadar isi Inti nde bratele pentru a prinde imaginea. Pie_:dutin capatul Serei. daca stau sa rna gindesc.) 42 Daca eforturile mele slnt anevoioase. Fotografia justifica aceasta dorinta. nu gasesc nimic alteeva declt textura hirtiei: desfae imaginea pentru materia ei. inca de la prima privire: ca asta a existat cu adevarat: acest tu r de forta n-a dat deci mel un rezultat.

)} Nadar: Marceline Desbordes-Valmore. aceasta analogie imaginara este plina de extravaganta: X Irni arata fotografia unuia dintre prietenii sai. iar asta la infinit: toti slntem. Caci asernanarea trimite la identitatea subiectului. nu poate f niciodata perceput: 0 trasatura ereditara. fiindca sint conform i cu ceea ce astept de la ei. Asernanarea rna lasa nernultum it ~i parca sceptic (tocmai asta este trista deceptie pe care 0 resimt In fata obisnuitelor fotografii despre mama -in timp ce singura fotografte care mi-a oferit straluorea adevaru lui ei e tocmai una pierd uta. Offenbach. deci searnana). cum a~ putea sa ma gasesc "asernanator"? Nu sernan dedt cu alte fotografii despre mine. care rna simt un subiect nesigur. 0 fotografie seamana cu oricine. dintr-un chip real (ori reflectat In oglinda). care nu-i seamana. fotografia unui copil pe care nu l-am cunoscut). 0 frlnturfi din tine insut] sau umbra unei rude pe linie ascendenta n cutare fotografie. In fond. pot sa spun in mod spontan despre toti ca "seaman a". ca 43 "Marceline Desbordes. "seamana" fiindca Ii cunosc suficienta ~i fecunditatea. penal chiar. Kropotkin are ochii limpezi ai idealismului anarhizant etc. muzica lui are ceva spiritual (se zice). ~i vad pe toti. lndepartata. ea 11prezinta "drept el insusi".dilatat. tmi spun (nu stiu de ce): "Slnt sigur d Sylvain nu e asa". 1857. In functie de cit de mult sernan cu imaginea pe care as vrea s-o dau despre mine). copia unei copii. Dovada a conirario: eu. lucru derizoriu. Sub 0 aparenta banala (e primul lucru ce se spune despre un portret). revarsat. ca. dar totusi. am 91 . pur civil. in afara de cel pe care II reprezinta. reale sau mentale (pot cel mult sa spun In unele fotografii md suport sau nu. despre care m i-a vorbit si pe care nu I-am vazut niciodata.s/almare etaleaza pe chipul ei bundtatea putin trmpa a versurilor sale. Marceline Desbordes-Valmore etaleaza pe chipul el bunatatea putin tirnpa a versurilor sale. lata Insa ceva chiar mai perftd ~i mai patrunzator dedt asemanarea: Fotografta face sa apara ceea ce. de fiecare data. amitic. In timp ce eu vreau un subiect "cum este in sine". Rossini pare fals. caustic (pare. pentru stiu ca.

Acest adevarinsa nu e acela al individului. dar nu. 1. formidabil. mai interesanta dedt identitatea civila . anumite contururi Ii leaga chipul de cel al bunicii mele ~i de chipul meu . ~i a~a mai departe ptna la mine (bebelusul? nimic mai neutru). In nrnp ce an rma a perrnanenta (care este adevarul speciei. Fotografia e ca ~i batrinctea: chiarinfloritoare.138). aceasta fotografie a tatalui meu copi!: nici 0 legatura cu fotografiile sale din vremea rnaturitatii. scotind la iveala nasul sau evreiesc (Painter. dar batrinetea Ii tabacise pielea. Proust a SPU$ "fata lui rarnasese cea a neamului sau.Strdmosul Fotografie: Colectia autorului "mutra" surorii tatalui meu. dar aceasta descoperire ne dezarnageste pentru ca. La moartea printului de Polignac (fiul ministrului lui Carol al X-lea). anterior suAetului sau individual" (L. Fotografia poate revela (in sensul chimic al cuvintului). Uneori rna insel.ea este totodata 0 identitate ~i mai Iinistitoare. Proust (tat el) spune despre Charles Haas (model all ui Swann) ca avea un nas mic fara arcuire. care rarnine ireductibil. care a refacut chipul. Neamul dezvaluie a identitate mai puternica. Quint. nu al meu). monumental. sublirnata. anumite fragmente insa. ci acela al neamului. insa ceea ce reveleaza ea este o anurnita persistenta a speciei.cumva pe deasupra lui. La fel. ea descarneaza chipul. ori cel putin ezit: un medalion reprezinta pina la bust 0 femeie tlnara cu un copil: sigur e mama cu mine. nu Ie arata deloc). ne lnspairnlnta. 49). a tatalui. ea face sa izbucneasca diferenta rnisterioasa a fiintelor care provin din aceeasi familie: ce raport exista intre mama mea jii bunicul ei. In vreme ce acela al viitarului ne agita. ii rnanifesta esenta ereditara. linia sotului. P. hugolian. e mama ei cu nul ei (unchiul meu). lntr-atit intruchipeaza el distanta inurnana a Strarnosului? ca ca ca 93 . pentru gindul originii ne calrneaza. intre chipul bunicii ~icel a mamei a existat incidenta. nu-mi dau seama neaparat dupa haine (fotografia. Fotografia of era un crimpei de adevar doar cu conditia sa fragmenteze corpul. ci doar dupa structura fetei.

mic suflet individual. mal ales c1nd acesta este al u nei fiintei iubite? Daca Fotografia autentificd existenp unei anumite fiinte (in asta consta noema sa). dovedesc sau recuz.. 21) . Acest ceva este aerul. apoi fotografii. a~a cum este 0 silueta. dincolo de 0 sirnpla asernanare. tara sernnificatie. "asemanatoare"). Daca Fotografia n u se po ate patrunde.. sa ca ca asa. Aerul nu e un dat schematic. Artrebui sa i se spuna camera lucida (acesta era numele acelui aparat. Ce se lntimpla insa atunci c1nd e yorba de un trup. pe scurt. Aerul (numesc astfel. Dar. faptul ca nu pot spune nimic despre aceasta fotografie e pe rnasura certitudinii sale. . Parcurgeam astfel fotografiile mamei dupa un drum initiatic care rna aducea la acest strigat. a lui "A?a. in fine Fotografia din Sera. intelectual.evidenta Fotografiei are 0 cu totul alta rniza. In imagine. poate unica. civila. in lipsa de ceva mai bun. obiectul se dezvaluie in bloc.a~a cum este "asernanarea". Fotografia unei sticle. Tocmai in acesr blocaj al interpretarii consta certitudinea Fotografiei: rna con sum in a constata ca acest lucru a existat dndva. pe motivul originii sale tehnice.spre deosebire de text sau alte perceptii care irni dezvaluie obiectullntr-un mod neclar.i nu de un lucru . pe care nimic nu 0 poate tnlatura. rilu la altii. cu care puteai desena un obiect printr-o prisrna. 5e gre~e~te atunci c1nd. Aerul nu este nici 0 sirnpla analogie . tara intirnitate.oric1t de departe arfi dusa .i mai rnisterioasa dedt glndirea forului Interior. a unei gai ni sau a unui palat nu angajeaza dedt realitatea. adica in esenta ei. ea nu-rni spune nimic. Nu pot dedt s-o rnatur cu privirea. pentru oricine ar tine in mina 0 fotografie. cele mai numeroase. platitudinea Fotografiei devine mai dureroasa. atunci a~ vrea s-o regasesc pe aceasta in intregime. Aceasta certitudine este suverana pentru ca am ragazul de a observa fotografia cu intensitate. ~i totusi mai inaccesibila . bun la unii. insa chemlnd profunzimea oricarui sens posibi I. de asemenea. ca pe 0 suprafata neteda. vai. "identica cu ea insasi". civila ori ereditara. in care puteam sa-i citesc "expresia individual a " (fotografii analogice. 0 "Urdoxa". sfirsit al oricarui limbaj: "Asta este!": mai lntii c1teva fotografii nevrednice. iata ce trebuie accept. mult"..i rna lrnping in felul acesta sa nu am incredere in ceea ce cred vad. de un chip. ceea 94 95 . caci din punctul de vedere al privirii. Aeruf unui chip este indecompozabil (de lndata ce pot descompune in par~i. avind aceasta prezentaabsenta in car~ con~ta atractia ?i fasci natia 5i renel~r" (Blanchot). discutabil . care este prin natura sa evidenta pura: iar evidenta e ceea ce n u vrea sa fie descom pus in parti). evidenta rara. asta se inti-npia din cauza fortei sale de evidenta. caci ea nu poate sa raspunda dorintei mele nebune dec1t prin ceva indicibil: evident (aceasta este legea Fotografiei) ~i cu to ate astea irnprobabil (nu pot sa dovedesc acest lucru). nici strapunge Fotografia. Fotografia este platd.animula. in toate sensurile cuvintulu i. Aici. in care fac mai mult decit sa 0 recunosc (cuvint prea grosier): in care 0 regasese: trezire brusca. fotografia e asociata cu ideea unei treceri obscure (camera obscura}. cu celalalt pe hirtie). da. cu un ochi pe model. 5. nimic rna. si totusi man ifesta. "esenta imaginii este de a fi cu totul in afara. aerul este acellucru exorbitant care duce de la trup la suflet . 45 Cu toate astea. aceasta este 0 "credinta fundarnentala". satori in care cuvintele esueaza. dar. in zadar prelungesc aceasta observatie. decit daca mi se dovedeste imaginea respectiva nu este 0 fotografie. nerevelata. Nu. a unei crengi de iris. in afara "asernanarii". anterior Fotografiei. iar vederea are certitudinea lui (5artre.44 Trebuie deci sa rna supun acestei legi: nu pot patrunde. expresia adevarului ) este ca un supliment intratabil al identitatii. m a indoiesc.. care nu-rni dezvaluiau despre ea dedt identitatea sa cea mai grosolana. deviez de la Fotografie. de lndata ce este yorba de 0 fii n~a .

adudnd in mod rnisterios pe chip reflexul unei valori de viata? Avedon I-a fotografiat pe conducatorul Labor-ului american. de altfel lirnitata. supravietui rea acestei imagini a depins de hazardul unei fotografii Tacute de un fotograf de pra. sa ca 97 . trupul merge rara umbra. masea disparea: rarnlnea un suflet. Am fost fotografiat de mii de on. Toate fotografiile cu mama pe care Ie treceam in revista erau mai mult sau rnai putin ca niste masti. dad. nu stie. mister. pe care am iu bit-e. aceasta coincidenta este ca 0 rnetamorfoza. dar dad aceste mii de ori mi-au "ratat" fiecare aerul (~i poate. sau daca-i lipseste talentul. nu valoarea. ce se dezval uie cu gratie. la urma urmei. brusc. ~i. Peate d. iar daca fotografia nu reu~qte arate acest aer. In aceasta fotografie a adevarului. nu este despartita de ea insa?i: In sf'ir~it ea coincide [cu ea tnsasi]. Aplicat persoanei pe care 0 iubim. insa nu in afara timpului. " R. care. 1975). nici nu am unul?). ori daca nu-i suride norocul sa-: dea suflerului transparent umbra sa lurninoasa. Dar fiind nici Nadar ~i nici Avedon n u au fotografiat-o pe mama. toemai fiindca nu-si da irnportanta. mediator indiferent. in fotografie citesc un aer de "bunatate" (nici 0 pulsiune de putere: e sigur). elinsusi mort de atunci. jupu it de orice "irnportanta": aerul exprirna subiectul."Nici a pulsiune de putere. pot f frustrat pe viata de "imaginea adevarata". efigia mea lmi va perpeeua (pe durata. la ultima. aerul este in definitiv ceva moral. Avedon: A Philip Randolph (The Family. nu mai ramine dedt un tru p steril. Philip Randolph (el murise In timp ce seriam aceste pagini). acest rise este sflsietor. Tara virsta. in fiecare zi din lunga ei viata.adevaru I pentru mi ne. la fel ca in rnirul Femeii Tara Umbra. Aerul e astfel um bra lum inoasa care lnsoteste trupul. Acesta este ornbil ICU I subtire prin care fotograful da viata. iar aceasta umbra 0 data taiata. a dt tine hlrtia ) identitatea. dat fiind ca acest aer era eel pe care-I vedeam consubstantial chipului ei. nu stia ca ceea ce fixa era adevarul . fiinta pe care 0 iubesc. subiectul moare pentru totdeauna.

iapleaca obrazul catre el (Kertesz.de a rna privi drept In ochi (iata. din fotografie. privirea unui subiect. 0 noesa Tara noerna. ternator: ce ingindurare jalnica. In 1881 . uneon pnvirea i se oprea pe mine. pare retinuta de ceva interior. nu e nimic de spus despre moarte. Or. 98 . o noua diferenta: In film nimeni nu ma priveste niciodata: e interzis . de altfel. Privirea fotografica are ceva paradoxal care se regase~te uneori in viata: deunazi. iu birea ~i frica: aceasta este Privi rea. privirea. Paris. Ah. traverseaza impreuna cu fotografia Ti mpul). daca insista (cu atit mai mu It cu cit dureaza.46 l-ortlndu-ma sa comentez fotografi ile unui reportaj despre "urgen~e". nu e nimic de spus despre aceste fotografii In care vad bluze albe. daca cineva.. imposibila totusi Tara cea de-a doua. cioburi de sticla etc. daca ar exista rnacar 0 privire.pe care 0 pierde tot mai mult. el nu se uita la nimic. grijuliu. insufle~iri de un ad mirabil spirit stiintific si inceplnd 0 investigatie despre fizionomia bol- ca. ca ca "Cum poti avea un aer inteligent {ara sa te ginde}ti fa nimic inteligent?" A. sfisietoare! De fapt. Ce. brancardieri. dat fiind poza frontala este considerata Indeobste arhaica . aveam atunci certitudinea maprivea fara sa fiu totusi sigur ca ma vedea: distorsiune de neconceput: cum sa privesti fara sa vezi? S-ar zice Fotografia separa atentia de perceptie ~i nu 0 lasa dedt pe prima. Kertesz: Piet Mondrian In atelierul sau. aceasta rniscare scandaloasa e cea care produce cea mai rara calitate a unui aero lata paradoxul: cum pori avea un aer inteligent fara sa te ginde?ti la nimic inteligent. un act de glndire rara gind. un adolescent singur parcurgea incaperea cu pnvirea. rani ~i accidente? Nu. el isi retine. 1926. ea este. la cafenea. facrnd economie de vedere. spre interior. sinucidere. rup una cite una notele pe care Ie iau. 1928) priveste obiectivul cu ochii sai tristi . m-ar privi! Caci Fotografia are aceasta putere . 0 ochire rara tinta. Acest baiat sarac ce tine in mlini un catelus abia nascut ~i<. privirea este intotdeauna virtual nebuna: ea este simultan efect de adevar ?I efect de nebunie.de Fictiune ). trupuri intinse pe jos. in timp ce privesti bucata aia de bachelita neagra? E fiindca privirea. lucru aberant. ~i totusi.

compasiunea. ea devine in acelasi timp constatativa ~i exclarnativa. entuziasmul. trecindu-se de real. ci si. banal a. I<risteva. ci lnsa~i existenta sa.navilor. Dar. din aceeasi rniscare. Or. 101 . ea real izeaza extraordi nara eonfuzie dintre realitate ("Acest luau a existat dndva"} ~i adevar ("Asta este!"). de nebunie. Insa. rni se pare ca. Fotografia este 0 evidenta exagerata. iubirea ii {rica: aceasta este Privirea. caci ptna azi. Ribettes). in mod egal. dorinta) este garantul fiintei (J. este un neant obiectual." A. Paris. dirnpotriva. pe de alta "insa a existat cu adevarat cindva"): irnagi ne nebuna. ca acest obiect a existat cu adevarat ~i ca a fost acolo unde II vad. spune fenomenologia. in Fotografie. n u figura a ceea ce reprezinta (e chiar invers). Imaginea.Da. Insa 0 asemenea evidenta poate f sora cu nebunia. Galton ~i Mohamed au publicat niste planse cu chipuri. toti ce te privesc drept in ochi slnt nebuni. ceea ce stabilesc nu este nurnai absenta obiectului. Fotografia devine atunci pentru mine un medium bizar. nici 0 reprezentare nu ma putea asigura de trecutullucrului. Ii cu nose pe criticii nostri: eel? 0 carte lntreaga (fie ~i scurta) ca sa descoperi ceea ee "EI nu se uita la nimic. ImpJrtitd (pe de 0 parte "nu este acolo". Acesta ar fi "destinul" Fotografiei: radndu-ma sa cred (e adevarat. certitudinea mea este irnediata: nirneni in lume nu-rni poate schirnba parerea. Aici este nebunia. cum tO~1 acesti bolnavi rna privesc inca. prin Fotografie. oarecum rnodesta. ea se alatura "adevarului nebun". nici 0 profun- "Acest lucru a existat cindva". spre interior. 47 Noema zirne: Fotografiei este sirnpla. ~arjata. S-a tras binetnteles concluzia ca boala nu se putea citi pe acele fete. ea duce efigia in acel punct nebunesc in care afectul (iubirea. aproape 0 sura de ani mai tirziu. doliul. nu de multe ori) ca am gasit "adevarata fotografie totala" (Calvi no). Ea (fotografia) se apropie atunci. 1928. adevarata la nivelul tirnpului: 0 halucinatie ternperata. ca ~i cum ar caricatu riza. Kertesz: Catelusul. stiu de la prima ochire? . 0 noua forma de halucinatie: falsa la nivelul perceptiei. dedt prin intermediari. el iii retine. Intr-adevar.

oferit. tocmai acela despre care se spune ca este cea de-a ~aptea arta. Exemplu extrem: intrati intr-un magazin porno din New York. insa... prin urmare. de ducele de Guiche. nu se mai consurna declt imagini. rna ernotionez si strig: "Acest lucru a existat cindva"? Cinemarograful participa la aceasta domesticire a Fotografiei . daca se poate spune asa. fiecare detaliu. supunindu-se retoricii tabloului . E eeea ce se inti:npli in societatea noastra. cu metoda. fi sirntir dintr-o data efectele unui drog ciudat.or subtire .. pe care-I vedeam eu precizie. ca 102 103 . cuprinzind cu bratele ceea ce esre mort. Tara gre. el este lntordeauna tocmai eontrariul unei halucinatii.i din care am facut.. in imagine. rna tulbura: subtirimea. intram nebuneste in spectacol.Incerc sa restitui in ce consta specificul acestei halucinatii ~i dau peste urrnarorul lucru: chiar in seara unei zile in care ma uitasern iar la fotografiile mamei.i ceva al carui nume nu-I stiarn prea bine. Nu eram eu.. savurir du-l.cel putin cinematograful fictional. filmul ma plictisea. Unul din semnele lumii noastre este poate aceasta rastu rn are: noi trairn dupa modelul unui imaginar generalizat. nu era chiar asta. indragostir de automatul fellinian? Nu sintern Indragostiti de anurnite fotografii? (Privind fotografiile din lumea proustiana..i Fotografia). nebunia. Mi s-a parut ca inteleg exista un soi de legatura (de nod) intre Fotografie. in care Fotografia striveste eu tirania ei eelelalte irnagini: de aeum ineolo nu mai exista gravura. rna Indragostesc deJulia Barter. de exernplu: totul se transforma acolo in imagine: nu mai exista. sa prezinte semnele culturale ale nebuniei. s-a aruncat plingind de gitul unui cal chinuit: devenir nebun din cauza Milei (Podach.. ca . In fata elientilor unei cafenele. cum ar fi cea a negresei cu lan~i. ingustimea siluetei. Celalalt mijloc de a tempera Fotografia este sa 0 generalizezi. usoru] ridicol (care insa rna ernotiona) al panasului coafurii. ceea ce urmeaza sa rnoara. De unde insistenta fotografului de a rivaliza cu artistul. asa cum a Tacut Nietzsche c1nd. Prin fiecare dinrre ele. Era un val mai amplu dedt sentirnentul dragostei. in Intregullui. seandalul. sa tempereze nebunia care arneninta Tara Incetare sa-i explodeze in fata aceluia care 0 priveste.i totusi disponibil. Pentru asta ea are la dispozitie doua mijloace. acest chip vopsit. nu ek-rnnezica.. purtind un nume ciudat de demodat: Mila. pe 3 ianuarie 1889.. nu se mai produc. Glndul rn-a dus atunci irezistibi Iia Fotografie: caci toate acestea puteam sa Ie spun despre fotografiile care rna ernorionau (.i lumii sublimate a expozitiei. Stare le Unite.. 48 Societatea se straduieste sa cal meze Fotografia.. inocent: ceva disperat de inert. eram trist. iubitor. Primul consta in a face din Fotografie 0 arta. ochii mei au fost atinsi de un soi de acuitate atroce . 91).) ~i totusi. esenta sa nu mai actioneaza asupra mea: credeti ca in fata femeilor care se plirnba ale eomandantului Puyo. s: cu toate acestea individual.. cineva mi-a spus toemai asta: "P.ln dragostea declansata de Focografie (de anumite fotografii). s-o gregarizezi. ca si cum n-ar fi avut dec1t un pic de corp sub rochia turtita.i delicioasa. dar nu este niciodata astfel prin natura sa (pri n statut iconic). insa atunci c1nd Casanova a inceput sa danseze eu papusa rnecanica. un film poate fi nebunesc prin artificiu. in fond. n-o sa gasi~i aeolo viciul. pentru ca nici 0 arta nu este nebuna.i pantofi cu gaici. Adunam intr-un ultirn gind imaginile care rna "intepasera" (pentru ca aceasta este ceea ce face punctumul). dupa 0 rniscare angelica de "bunavointa".ivi~i cttstnt de terni. 0 alta rnuzica se facea auzita. viziunea sa este visatoare.. el este pur ~i simplu 0 iluzie. Am lnceput prin a-I numi: suferinta din dragoste. Nebunie . rnanusile sifonate de matase groasa alba. treceam dincolo de irealitatea lucrului reprezentat.i cum a. n u m ai exista pictura figurativa dedt prin supunerea fascinate (~i fascinanta) fa~a de modelu I forografie. am mers sa vad cu niste prieteni filmul Casanova allui Fellini. intr-atit indt sa nu mai fie in fata ei nici 0 alta imagine in raport eu care sa se demaree sa-si afirme specificul. 5-0 banalizezi. in zilele noastre imaginile sint mai vii dedt oarnenii". Fotografia poate f tntr-adevar 0 arta: atunei c1nd in ea nu mai exista nici 0 nebunie. atunci c1nd noema sa este uitata si.

Ribettes. 297. F.E. U. credinte.). 3. 1976. original. la folie. readudnd la constiinta 1ndragostita?i lnspairnlntata Insa?i litera Tirnpului: a rniscare propnu-zis revulsiva. ele sint deci mai liberale. 1. 104 105 .atre]. Paris. LEGENDRE (P.. 1979.). Special Photo.E. februarie 1979. temperat de dep rind eri Ie esteti ce sau em pi rice (a rasfo. en psychiatrie" in psih. Ceea ce caracterizeaza societatile numite avansate este ca ele consurna astazi imagini ~i nu mai consurna. Phol'ographie et Societe [Fotografie (Polnts).G. CHEVRIER . Cartea XI. 1979. ci pentru ca. ea derealizeaza complet Iumea umaria a conflictelor ~i a dorintelor. GiWRAL(L. CALVINO(I). • Acestea sint cele doua cai ale Fotografiei. F. 3. Le Semtnatr« LACOUE-LABARTHE (Ph. [0 straniePhoto.). F). sa salv~m Dorinta irnediata (rara mediere). ' Nebuna ori cuminte? Fotografia poate fi ~i una. [Ucenicul fotografJ. Les iconodastes humain uman 1979. Pans.).). BOUROIEU (P. "Aspects phenorr-enologrques du temps ale timpului 10 x 18. "Une inquietanre tate nelinistrtoare]. asemenea rasturnare pune neaparar problema eticii: 'nu pentru ca irnaginea ar f imorala. ar produce. s-ar zice ca individul anonim (nicidecurn un actor) care se lasa pus in lanturi ~i biciuit nu-si poate concepe placerea dedt daca aceasta 510 alatura imaginii stereotipe (tocite) a sado-rnasochismului: juisarea trece prin imagine: iata marea mutatie.1965.e Nouvel Observateur. U. BECEYRO (Raul). de unde nu poate atunci sa apara. ]' Seminar Seuil (Tel Quel).ci numai tablourile sale vii (din care Mapplethorpe si-a extras cu luciditate anumite fotografii ale sale).. daca acest realism este absolut si daca se poate spune asa.).U. ireligioasa sau diabolica (asa cum au declarat unii la aparitia Fotografiei). asupra fotografiei]. le iemps. 10 x18. dar si mai "false" (mai putin "autentice") -Iucru pe care noi il traducem. (Que poetice?J. nebuna. la fel ca acelea de od. etrangete" Special nr. sais-je?). Bourgois. 1978. turile "Ou sane [SeminarulJ. mai putin fanatice. tradusa UI1 an moyen [0 arta medie].a difereme (indiferenta). Paris. Paris. Seuil. Encyclopaedia Umversati». l'Antigone de Sophocie. [lconoclastii]. Paris.. ?i alta: cuminte daca realismul ei rarnine relativ.). marginalismelor si individualismelor: haideti sa abalim imaginile. I~m~ fa. nebun . pe care a? nurru-o. LACAN(J. 1973. Seuil [intoarceri nebunia].G. Goux timpul. U. articolul "Fotografie" FREUND(G. lui]. universalizlndu-se. editatdeJ. 0 revi sta Ia coafo r la dentist). iunl€ 1978.). la folie [Nebunia. Seuil. La folie. nos droits poeriques?" 15 aprilie .) (ed. Paris. "Les rerou rs au passe" ?i Societate J. l.inioara. nr.).citat de TATOSSIAN (A.). In constiinta curenta printr-o martu risi re a unui senti ment de pli~tis l~gretosat ca si cum imaginea. LUCAARI o Ensayos sobre fOl"ografia [1ncercare 1978. care rastoarria cursul lucrului. ne sine drepspeculativu- "La cesure du specuatif" [Cezura Christian [Unde lloiderlin. commun). (Le sens nuvela Arte y Libros. strigatul anarh ismelor.1974. "L'apprenti de Daniele Le Nouvel Observateur. [Aspecce fenomenologice La folie. extaz fotografic. La phenomenologie [FenomenologiaJ. [Adevarul (J. j. Paris. 1978. Paris. generalizata.. Ramlne sa aleg: sa supun spectacolul el codului civilizat al iluziilor perfecte sau sa Infrunt In ea trezirea realitatii intratabi!e. 1<I1ISTEVI< Folie verite .). LYOTARD F. Mlnuit photographe" Sallenave. ~i THIBAuDEAu U U..3 iunie 1979 Cahiers du Cinema. REFERINTE I. sub mativ ca 0 ilustreaza. Mexico.-M. HUSSERL. Ie temps. P. pentru a lncheia. al Juliei Kristeva.. dedt i~i ?i colo. iunie 1978. U. Ie In trecut Paris.

1979. PODACH (E. 1976. L'hommeetla 1970. 1966. Le Bouddhisme N. (Pleiade ). Boucher Boudinet Daguerre biographique [Opere. 2. ALBUME ~I REVISTE Kertesz 34. L'effondrement Gallimard. 1973.75. NEWHALL (Beaumont). 41 1979). franceze de la origini ~i pina la 1920].-P.U. Paris. Seuil (Points). zen].. Marcel Proust. Arthaud. 79 22. Nouvel Observateur. Seuil.-dec. Torino. nrnpulur pierdutJ.37. nov. (S. P. 66. (Idees). voluEdgerton Gardner Gilden 45 Hine 49. Einaudi. A.89. Wilson 49. 1978.. (Pleiade).77. Cent ans d'Histoire de France [0 sura de ani de istorie 1962. ArL. BERL (Emmanuel).55.sirea lui Nietzsche].49.).). August Sander. [Imaginarul]. 97 1925. of Modern Histoire de la Photographie [rancaise des origines Andre Kertesz. Centre 1977. 1978. 21 oct. The History of Photography a Franrei].'ITS. Paris. Photo. 1976. a 1920 (Istoria fotografiei 1978. Payor. Puyo 103 Salzmann Sander 3S Georges Pompidou. tome I.).98 Klein 30. RollingStone 1978) ~I nr. 1960. d'Art et Culture Nadar. (G. FOTOGRAFI CITATI PAINTER D. VALERY. TRUNGPA (Chbgyam).34 Lartigue 75 [Istoria fotografiei]. New York. de Nietzsche [Prab. 34. L'lmaginaire U SONTAG (Susan). 7. W.47. SARTRE . Creatis. (Exposition.F. 1964. nr. The Museum Creatis. Paris. 1940. nov. W. Nouvel Observateur. Zen [Budismul II. Sagittaire. 1977.A.49. national Delpire. Introduction P.51 Wessing 25. Mapplethorpe Nadar30. 53 85 Niepce 32. 138 (martie 1977). 53 22 7 32 34.45. Marcel Proust. nr. Paris. Oeuvres.32. mort [Omul ~i moattea]. 1976. Fondation nation ale de la Photographie Musee Galliera. Introducere biografica].R.42. Stieglitz 22 Van der Zee 42.). N R. nr. Mercure de France. La Photographie [Focografia]. Paris. Delpire. Apesteguy Atget 22 (Idees). Gallimard Pratique de la voie tibetaine [Practica caii tibetane]. 1978. 73. Nouvel Observateur. Andre Kertesz. Avedon 35. nr.42. Clifford 37 Duane Michals 45 Paris. 124 (ianuarie Photo-journaiisme. Centre-jour. 224. 89. QUINT(L. 106 107 . Seuil. la recherche du temps perdu [In cautarea A Paris. F.97 104 35.). PROUST.F. 72 85 34 1931.MORIN (Edgar). 45 Krull 22. Special Photo. mul I. Paris.

E. New York) . Paris.) 65 108 109 .E. . 1921 44 46 48 Lewis H. Hongrie. . Wilson: permisiune Robert Nadar: Regil1a Victoria.M. 1954.D.P. Parinp descopennd cadavrul copi/wlwi lor.) privata: Avedon: Colectia autorului 90 92 96 William Richard August 1959 Fotografie Richard Wilham Casby. 1963 Notarul ta Sander Alhambra Gallery.. ... Paris.. 78 1893 (© Museum Koen Wessmg: Koen Wessing: 21 26 (Musee Alexander Nadar: Nicephore Gardner: Armata potrultnd pe strae! 1979 Portretu! lui LewIs Payne. 1979 Klein: 1 Mai la Moscova. Philip Rando/ph (The Family. New Jersey. Masa pusa..) Robert Mapplethorpe: Phil Glass si Bob Wilson G. Paris/S..A.M... Phot Pans/S..... Avedon: Sander: ... ... Nadar: 1924 Savorgnan de Brazza.. Photo Paris/S. ndscui sclav.PAD... . 1926 38 Andre Kertesz: CaFelu?ul.. 1854-1856 40 43 Van der Zee: Portret de [amilie.. 52 (© Arch. of Modern Art. Pans.. . . Phot. 1926 Klein: New York. 1882 50 . 76 Alfred Stieglitz: Capatu! de linie al tramvaielor cu cai. . 7 Andre Kertesz: Ernest.E. in Jur de 1822 Niepce . Hine: Debili intr-o institutre.PAD. . 1863 (reprodusa a Maiestatii Sale Regina Elisabeta cu amabila a II-a) 54 56 Mapplethorpe:Tindr cu bratu! intins Mama sau soiia artistulu! (© Arch. . Cartterul ttalian Kertesz: Balada vioionistului. 1979 . Washington) A. 1857 (© Arch. Nicephore Nlepce: 1931 . W. 1865 86 Nicaragua. New York.n bunavoir Charles James William Andre Clifford: (Granada).. 1928 . .. Abony.M. 28 31 36 Marceline Oesbordes-Valmore.I LUSTRATII Daniel Boudinet: Polaroid.. 1975) Andre Kertesz: Piei Mondrian in atelierul sau.. . 99 100 (pr...

. Siudium 11. . 103 p artiala .. Mama 33. Familia.. 48. 42 45 47 .. . . Specifrcul fotografrei 2. . A recunoa. ~i a Pwnctwm-ulul . Dualitate 10. 67 68 69 70 71 11 .te 28.. A face dorit 17. . .. . Poza . . . . "Acest I!ACYW existat a . . 42. Palinodie II.. Asernanarea 43. .' Public 41.. . Autentificarea 37.. . .. Privirea 47. Nebunie..5taza 38. 61 61 62 64 llustrarii .. Razele luminoase.. A pune in forma 13. Istoria ca separare 27. 46. . . Mai tirziu ~i tacere 23... . Coprezenta Studiwm-ului 19.. St!Adwm-ul 80 83 .. Alburne si reviste Fotografi citati . Satan . 16 20 22 24 25 27 29 30 32 33 35 37 6. Puncrum-ul: trasatura 20.. Fotografia dorncsticita Refernte I. ... . . . Timpul capunctwm 40. . " 26. Spectator-ul: 8.. . . Fotografia ca aventura fenomenologie ~i Punctum dezinvolra 9. . Fotografia din Sera . . . . 88 89 91 94 95 44.. ."Aerul" . 1. . Ferita . .. 73 75 77 7. Lucrari 39 41 . Spectrum ~i Spectator 5. Uimirea 36. . 22. 34. . . cindva" . involuntara .. .. 11 29. 85 87 12. .. Pata oarba . A scruta . . . A picta 14. . Moartea plata 39. Fotografra inclasabiia 3. A semnifica 16... Operator. ..CUPRINS I...•.0 dezordinea gusturilor culoarea . 49 53 57 98 101 . . . Privat . .. Fotografia una-a 18. Ascendenta 32. A surprinde 15... Emotia ca punet de plecare 4. . Camera lurnino asa 45.. 24. . . . . ..... . 105 II... .. 14 15 31. . "lntr-o seara . Anadna .. . Mila . . 35. .. .. 30. .. .. . Cel care este fotografrat . .. Trasatura 21. 106 107 108 25.

Personalitate angajata. muzica.). presrigioasa ~i margioala. iar ln 1976 este numit. profesor de semiologie literara la College de France. Prieten cujulia Kristeva si cujacques Derrida. moda. oferind 0 teorie supla a textului. deopotriva publica ?i rnisrerioasa. L'Empire des signes (1970).pa studii de filologie ciasica ~i de teatrologie in anii '30 ~i '40 ~i dupa 0 scu rta perioada petrecuta ca lector de franceza la Universitatea din Bucuresti. S/Z (1970). Roland Barthes par Roland Barthes (1975). Roland Barthes moare la 65 de ani in urma unui accident de masina. aparute ln cinci volume. Loyola (1971). arte plastice. Dintre scrierile sale amintim: Le Degre zero de l'ecriture (1953). la propunerea lui Michel Foucault. Fourier.japonia. Essais critiques III (1982. Le Plaisir du texte (1973). teatru. L'Obvie et l'Obtus. Incepind din 1960. dar si din nenurnaratele sale calatorii prin lu me (Maroc. Edirura Seuil a editat In anul 2002 Operele complete ale lui Roland Barthes. Systeme de la mode (1967). postum). el descopera in anii 'SO lingvistica si semiologia lui Saussure ~i Greimas. tine cursuri de semiologie ~i sociologia semnelor la Ecole Pratique des Hautes Etudes. . cu generoase inspiratii din lireratura. China etc. Sade.Roland Barthes (1915-1980) di. Mythologies (1957). Barthes va domina scena culturala a structuralismului francez din anii '70.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful