Intr-o zi, e mult de atunci, am dat peste 0 fotografie a ultimulu i Frate a lui Napoleon, jerome (1852).

Mi-am zis atunci, cu 0 uirnire de care n-am mai putut scapa niciodata: "Vad ochii ce l-au vazut pe [mparat". Vorbeam uneori de aceasta uimire, dar cum nimeni nu parea sa 0 impartaseasca si nici rnacar 5-0 in~eleaga (asa e viata, facuta din mici singurata~i), am uirat de ea. lnteresul meu pentru Fotografie lua un aspect mai cultural. Am decretat ca iubeam Fotografia lmpotrtva cinematografului, de care totusi nu reu?eam sa 0 disting. Aceasta problema persisra. Eram cuprins in privinta Fotografiei de 0 dorinta "ontologica": voiam cu orice pret sa stiu ce era ea "in sine", prin ce trasatura esentiala se deosebea de comunitatea imaginilor. o asemenea dorinta voia de fapt sa spuna ca, racind abstractie de evidentele provenite din tehnica ?i din practici, ~i in ciuda formidabilei sale raspindiri contemporane, nu eram sigur ca Fotografia exista, ca ea dispunea de un "geniu" propriu. Roland Barthes

ROLAND BARTHES

CAMERA LUMINOASA
INSEMNARI DESPRE FOTOGRAFIE

,....

Editia a doua

Traducere
VIRGIL

de

MLE;>NITA

11111111
Idea Design & Print Editura

2009

Volumul Roland

de fa~a este Barthcs, 1980,

0

traducere

dupa: Note sur la photographie Gallimard, pentru Le Seuil.

La charnb-e Editions

claire.

© Copyright © Idea Design

de l'Ftoile, 2009,

& Print,

Editura,

aceasta edttie.

Ouvrage charge Lucrare

publie

avec I' aide du Ministere - Centre ajutorul national

francais du livre francez

de la Culture

publicara

CU

Ministerului

al Culturii

- Centru national de carte.

Omagiu
Imaginarului lui Sartre

REDACTORI

DE COlEqlE

Timotei

Nada;>an

REDACTOR

Alexandru
CORECTOR

Polgar

Virgil Leon

TEHNOREDACTOR Len ke Jan i tsek
COPERTA, CONCEPTIE CR.:..FICA ~I TIPAR

Idea Design

& Print,

ClUJ

ISBN 978-973-7913-82-1

Daniel Boudinet: Polaroid, 1979.

Ceea ce Fotografia reproduce la infinit n-a avut lac decit 0 singura data: ea re- 11 . iar asta fiindca aceste clasificari s-ar putea apliea foarte bine . am uitat de ea. Am gasit mai intli urmatorul lucru. sa adunarn mostre. fie estetice (Realism / Pictorialism). de care totusi nu reusearn sa 0 disting. e mult de atunci. fie retorice (Peisaje I Obiecte I Portrete / Nuduri). Mi-am ZIS atunci. M-am intrebat atunci de ce anume tinea aceasta dezordine. mai vechi.i practici. Eram cuprins in privinta Fotografiei de 0 dorinta "ontologid.Intr-o zi.i in ciuda formidabilei sale raspindiri contemporane. Fotografia exista. S-arzice ca Fotografia este inclasabila. acela al clasificarii (trebuie neaparat sa clasificarn. am dat peste 0 fotografie a ultimului frate al lui Napoleon. 2 Cine rna putea lndruma? Inca de la primul pas.. 0 asemenea dorinta voia de fapt sa spuna ca. Interesul meu pentru Fotografie lua un aspect mai cultural. Fotografia se sustrage. daca vrern sa constituirn un corpus). ale reprezentarii. facuta din mici singuratati). ea ea dispunea de un "geniu" propriu. Am decretat ca iubeam Fotografia tmpotriva ci nematografulu I. Aceasta problema persista.i alter forme.": voiam cu oriee pret sa stiu ce era ea "in sine". Jerome (1852). prin ee trasatura esenriala se deosebea de comunitatea imaginilor. cu 0 uimire de care n-am mai putut scapa niciodata: "Vad ochii ce I-au vazut pe lmparat". in orice caz exterioare obiectului. Vorbeam uneori de aceasta uimire. Repartizarile la care ea este supusa sint in fapt fie empirice (Profesionisti I Amatori). faclnd abstractie de evidentele provenire din tehnica . nu eram sigur d. Tara nici un raport CU esenta sa... . ce nu poate fi (daca exista) decit Noul caruia i-a fost inceputul. dar cum nimeni nu parea sa 0 Imparta~easca ~i niei macar s-o inteleaga (asa e viata.

fotografia este mereu invizibila: nu ea este cea pe care 0 vedem. la fel de sigura. S-ar zice ca Fotografia '?i ia Intotdeauna referentul cu ea. faptul de a fi asa. pentru "a vedea" semnificantul fotografie. cu Fotografia ca rit famili ali De fiecare 12 13 . ea arata cu degetul spre un anume farti-in-fatti ~i nu poate iesi din acest pur limbaj deictic. Aceasta fatal itate (ca nu exista nici 0 fotografie rara ceva sau cineva) tlra~te Fotografialn imensa dezordine a obiectelor . insa nu spune nimic altceva. acesta Ie va scoate imediat pe ale sale: "lata. Contingenta suverana. mara ~icumva bruta. ~i din cauza acestei aderente singulare e foarte greu sa ne adaptarn ochiu Iia Fotografie. cu incapa~inare. Unele slnt tehnice. tat inseamna In sanscrita asta (Watts. asta este. "Priviti". evenimentul nu se depaseste niciodata catre altceva: ea reduce i'ntotdeauna cor.dintre toate obiectele lumii.ra a Ie distruge: fereastra 'i'i peisajul si. chiar si rn miJlocullumii in rniscare: ei slnt lipiti o unul de celalalt. ea spune: asta. Asta! 0 fotografie se gase~te lntotdeauna la capatul acestui gest. ori mai bine: tathata.. asemenea acelor cupluri de pesti (rechinii. dar asta cere un act secu nd de cunoastere sau de refleqie. sa devina la fel de solida. Orice infatiseaza ~i oricare ar fi modul sau. Aratati cuiva fotografiile dumneavoastra. cred. In cazul carora e imposibil sa separi doua foi Ta. Realul. membru cu membru. Tuche. vidul. 85) ~i ne duce cu gindul la gestul copilasului care arata ceva cu degetul ~i spune: Ta. Cutarele (cutare fotografie. precum laptele. aici e fratele meu. ~i nu Forografia). "Uite". de ce alegem (sa fotografiem) mal degraba acest obiect. la cealalta extrema. m ult mai puti ne de altfel dedt eele despre alte arte. referentul e lipit de fotografie. pe atit de irnprobabil mi se pare sa pori vorbi despre Fotografia ca atare. ea ar dori mult. Ocazia. In manifestarea sa neobosita (Lacan. de a fi asta. ea este in intregime lncarcata de contingents al carei inveli~ transparent ~i usor este. 0 pipa. care se stricti. pentru a observa fenomenul global al Fotografiei. la fel de nobila ea un semn. sint victimele acestei d ificultati. fotografiile sint niste semne care nu se tncheaga cum trebuie. de ce nu. poate. dupa spusele lui M ichelet) care calatoresc Impreuna. ele sint obligate sa priveasca de mult prea aproape. budismul foloseste cuvlntulsunya. dedt un alt obiect intr-o alta? (Calvino ) Fotografia este inclasabila pentru ca nu exista nici un motiv de a marca vreuna di n ocurentele sale In mod special. Ata. ea este Particularul absolut. Am constatat cu enervare ca nici una nu-mi vorbea in mod just de fotografiile care ma intereseaza. Cartile care vorbesc despre ea. fotografie oarecare In fapt nu se distinge niciodata de referentu I ei (de ceea ce reprezinta ) ori cel putin nu imediat sau nu pentru toad lumea (Iucru pe care-I face oricare alta imagine. dorinra ~i obieetul ei: dualitati pe care le poti concepe. iarasi. ele sint obligate sa priveasca de mult prea departe. ceea ce i-ar permite sa acceada la demnitatea unei limbi. care pentru moment nu trimite dedt la repetitia nesfirsita a contingen~ei) contine ceva tautologic: pentru ea. Incarcata deja di n capul loculu i 'i'i pn n statutu I ei de felul in care e simulat obiectul): perceperea semnificantului fotografic nu este imposibila f unii profesioriisti fac acest Iucru). o fotografie nu poate f transforrn ata (spusa] filosofic. lipsite de un principiu de marcare. ambii loviti de aceeasi imobilitate indragostita ori funebra.. uniti parca intr-o acuplare eterna. Pe scurt. sau. pe cit de licit este sa vorbesti despre 0 fotografie. pusul de care am nevoie la corpul pe care 1'1 vad. cele care 1m i provoaca placere sau ernotie. tnsa pentru ca un semn sa existe trebuie sa existe 0 rnarca. lntilnirea.peta mecanic ceea ce nu se va mai putea niciodata repeta din puncr de vedere existential. Fotografia (trebuie sa acceptarn din cornoditate acest universal. a~a estel. asemenea con damnatului legat de un cadavru in anumite forme de tortura. acolo slnt eu cind eram mic" etc. pe scurt. De aceea. In aceasta clipa. de a fi astfel. Binele si Raul. 53-66). Altele sint istorice sau sociologice. Tn ea. 0 pipa este intotdeauna. Fotografia apartrne ace lei clase de obiecte cu structura de foitaj. Ce treaba aveam eu cu regulile de cornpozitie ale peisajului fotografic sau. Fotografia nu este nicicdata decit 0 arie cu variatiuni a lui "lata". tnsa nu Ie pori pereepe (Inca nu stiarn ca din aceasta incapatinare a Referentului de a f mereu prezent urma sa apara esenta pe care 0 cautarn ). Prin natura sa. Pentru a desemna realitatea.

de eidolon emis de catre object. aduse la lumina de dorinta de a scrie despre Fotografie. ~i fa~a de altele. trupul drag. fie ni se face [0 fotografie] [subir]. lnsa 0 voce enervanta (vocea stiintei) trni spunea atunci pe un ton sever: "Sa ne Intoarcem la Fotografie. Ma Incaparinam totusi. neindraznind sa simplific nenurnaratele fotografii ale lumii ~i nici sa suprapun dteva dintre fotografiile mele pe intreaga Fotografie: pe scurt. ~i. decupeaza. afara de cazul cind aparatul e In rniinile unui mare fotograf). cel al semiologiei ~i cel al psihanalizei -In acelasi timp tnsa. Noi. universalui Tara de care n-ar exista Fotografie. colectii de fotografii slntem Spectator-vi. pentru dl acest cuvint a pastrat prin radacina sa un raport cu "spectacolul". obiectul dorit. intre mai multe discursuri: cel al sociologiei. rna gindeam la 0 anume fotografie care Irni era draga. asadar. Fotografia se afla la interseqia a doua procedee total di- 3 Mi-arn zis atunci ca aceasra dezordine ~i aceasta dilerna. eram singur ~i sarac din punct de vedere "stiintific". trasatura fundarnentala.". sa ma iau drept mijlocitor allntregii Fotografii: a~ incerca sa formulez. Tara cultura. o ~tiin~a noua prin obiectul ei? 0 Mathesis singulans (~i nu universalis)? Am acceptat. rna Irnpmgea sa neg cornentariul sociologic. toti cei care rasfoirn ziare. albume. Era mai bine sa transform 0 data pentru totdeauna protestul rneu de singularitate In ratiune ~i sa lncerc sa fac din "antica suveranitate a eului" (Nietzsche) un principiu euristic. fie privim [0 fotografie] [regarder]. Taceam dovada singurului lucru cert care exista in mine (oridt de narv ar fi fost el): rezisterita disperata fa~a de orice sistem reductiv. de care s-a ocupat 0 echipa de 50ciologi: nu e nimic altceva dedt semnul unui protocol social de integrare. Ni mic legat de vreu n corpus: ci simple piese [corps]. iau ca punct de plecare al cautarii mele doar c1teva fotografii. 0 alta voce. Una dintre aceste practiei irni era oprita ~i nu trebuia sa tncerc a-mi pune lntrebari 111 p-ivinta ei: nu slnt fotograf. lnsa dezarnagitor. unul expresiv. fa~a de unele fotografii ma voiam salbatic. tncad reaza ~i pune in perspectiva ceea ce vrea sa "prinda" (surprinda). Ceea ce vezi tu acolo ~i te face sa suferi intra In categoria «Fotografii de amatori».data clnd citeam ceva despre Fotografie. Am hotarit deci sa 14 lS . celalalt critic. ca 4 lata-rna deci eu insurni rnasura "intelepciunii" fotografice. Din puncr de vedere tehnic. 11parasearn lncetul cu incctut . Ma chinuiam astfel. Caci eu nu vedeam decit referentul.. sirntearn cum se tncheaga un limbaj. dar alunednd In felul acesta spre reductic ~i musrrare. iar asta rna scotea din sarite. reflectau perfect un soi de disconfort pe care II avusesem cintotdeauna: acela de a fi un individ inghesuit Intre doua limbaje. la urmaurmei conventionala. Puteam presupune ca ernotia Operatorului (~i de aici esenta Fotografiei~Fotografului) avea un anume raport eu "micul orificiu" (stenope) prin care el prive~te. referentul. carti. cumva. Ce stie corpul meu despre Forografie? Am observat ca o fotografie poate fi obiectul a trei practici (sau trei ernorii sau trei intentii ): fie facem [0 fotografie] [{aireJ. Caci de fiecare data dnd recurgeam dt de putin la un astfel de sistem. dintre subiectivitate ~i ~tiin~a. destinat sa consolideze Familia etc. arhive. nici rnacar amaror: sint prea nerabdator pentru asta: trebuie sa vad imediat ceea ce am produs (Polaroid? Arnuzant. in cadrul acesruia din urma. ajunsesem la aceasta Idee bizara: de ce n-ar exista.i cautarn in alta parte: ma puneam sa vorbesc altminteri. lar cel care sau ceea ce este fotografiat este tinta. cea mai puternica. pe care l-as numi bucuros Soectn. un 501 de mic simulacru. In aceasta d isputa. daca se poate spune a~a. plednd de la c1teva reactii personale. datorita nernulturn iri i pe care 0 sirntearn ~I fa~a de u ne!e. cele de care eram sigur exista pentru mine. Fotograful este Operator-vi. ma afiam lntr-un impas si.rn-ul Fotografiei. adaugtndu-i acellucru nitel tnspairntntator care exista In orice fotografie: re1ntoarcerea a ceea ce e mort.

. Pozind In fata obiectivului (vreau sa spun: stiind ca pozez. A. daca Fotografia ar putea cel puti n sa-rni dea un corp neutru. nu . irnpreuna cu calitati!e naturii rnele. agitindu-ma In borcanul meu: ah. insa ceea ce trebuie spus e tocmai opusul: "eu" sint cel care nu coincid niciodata cu imaginea mea. fie si fugitiv). la voia tnrtmplarii . nu stau locului.i voi 5-0 stiti. metaforic. iu birea infinit de mare. Aceasta transform are este activa: si rnt ca Fotografia lmi creeaza corpul sau II mortifica. asemenea unei ginganii. Or.. face sa se citeasca. inteligent etc.imaginea mea urmeaza sa se nasca: voi f adus pe lume In calitate de individ antipatic sau ca un "tip bine"? De a. de viziunea decupata de gaura cheii din camera obscure.. din revelarea chimica a obiectului (ale carui raze Ie primesc cu lntirziere pe fotografie).. nu risc chiar atit de mult (cel putin deocarndata).ti u cum sa actionez d in interior asupra pielii mele. cred eu) am fost fotografiat In cuno?tin~a de cauza. nu este 0 fotografie (asta este ceea ce incerc sa dovedesc aici).. 5 Se poate intlmpla ln5a sa fiu privit Tara 5-0 stiu: n ici despre asta n-arn sa pot vorbi. de genul "Fotomaton". In afara oricarei efigii. In afara de rnarii portretisti. unul este de ordin chimic: actiunea luminii asupra anumitor substante.. daca se poate zice asa. destinat de altfel sa afiseze un standing financiar si social . eu 0 traiesc cu angoasa unei filiatii incerte: 0 imagine . sa fiu "pictat" (de Titian) ori "desenat" (de Clouer)! Insa Cum ceea ce a. rnobila. Probabil ca existenta mea depinde. totul se schirnba: lncep "sa pozez".ferite. glnditor. fnsa despre aceasta ernotie (sau despre aceasta esenta) nu puteam vorbi pentru ca nu o cunoscusem niciodara. in ti mp ce Fotografia Operator-ului era legata. dirnpotriva. gradul sau zero. ma rnetarnorfozez dinainte In imagine. un portret pictat. cum se zice).. ci iubirea.. vreau ca . Mi se parea ca Fotografia Spectator-ului provenea in mod esential. desenatsau miniaturizat. portretul.i cum Fotografia e prea putin subtila. . celalalt este de ordin fizic: formarea imaginii printr-un dispozitiv optic. sint condamnat de Fotografie. E curios ca ni- 16 17 . care sa nu semnifice nimic! Dar vai.... nu rna puteam alatura rnultirnii acelora (cei mai nurnerosi) care trateaza despre Fotografia-Fotografu lui. este cea care te transforma fntr-un individ penal. constiinp arnuzata pe care 0 am fa~a de Intregul ceremonial fotografic: ma prind In jocu I social.101).i in orice caz. divizat.. In care a.i nu 0 mimica..i. care crede ca face bine. Hotarasc sa "las sa-rni pi uteasca" pe buze ?i In privi re un suris fin pe care I-a. dori de fapt ca imaginea mea. putea "iesi" pe hlr- tie ca lnrr-un tablou clasic. prevazut cu un aer nobil. lmi fabric instantaneu un air corp. zdruncinata printre mille de fotografii schirnbatoare.. de indata ce rna sirnt privit pnn obiectiv. pictat. impra. de fotografInsa in zadar e irnaginara (chiar tn sensul celui mai pur Imaginar) aceasta dependenta.! De a? putea. sa am mereu 0 rnina: corpul meu nu-si gase~te niciodatil.tiat . fusese pina la difuzarea Fotografiei un bun restrlns. A se vedea pe sine (altfel dedt Intr-o oglinda): la scara lstoriei.i a virstelor. dupa bunul ei plac (apolog al acestei puteri letale: un ii comunarzi au platit cu viata mind ria de a poza pe baricade: 0 data invinsi. dori "indefinisabil". oridt de asernanator ar f el cu cel pe care 11 reprezinta. acest acteste recent. lntrucit am hotarit sa ma las ghidat numai de constiinta pe care 0 am despre ernotia mea. Dar deseori (prea des. caci imaginea este greoaie. pe scurr. sa coincide mereu cu "eul" meu (profund.i de asta se sprijina societatea pe ea). pozez.. Caci tocmai ca 0 fotografie "obiectiva". ei au fost recunoscuti de politistii lui Thiers ~i lrnpuscati aproape tori) (Freund. Insa acest mesaj suplimentar nu trebuie sa altereze cu nimic (adevarata cvadratura a cercului) esenta pretioasa a individului meu: ceea ce sint. nimeni nu i-I da (poate doar mama mea? Nu indiferenta este cea care Ii ia imaginii greutatea. iar "eu" sint lejer. vrea sa se capteze este 0 textura rnorala fina. anatomic. Nu dispu neam dedt de doua experiente: cea a subiectului privit ~i cea a subiectului privitor. sri u asta.. irnobila. urrnarit de politie). Incapa~'nata (.

invizibila pentru obiectiv (Freund. adica Moartea In persoana. Din punct de vedere imaginar. Presimt va trebui sa ma trezesc din acest vis urit lntr-un mod ~i mai neplacut. eu nu sint nici subject. rna incearca inevitabil un sentiment de inautenticitate ~i. de impostu ra (asa cum l~i pot da an umite cosrnaruri ). lnspairnintat. ceea ce vad este ca am devenit Numai-Imagine [Tout-Image).) In fond. ceea ce caut intr-o fotografie care mi se face ("inten~ia" cu care 0 privesc) este Moartea: Moartea este ca ca 18 19 . ce va citi ea de acolo (oricum exista atitea lecturi ale aceleiasi fete). Fotografu I trebuie sa se lupte din rasp uteri pentru ca Fotografia sa nu fie Moartea. gata pentru toate trucajele subtile: 0 excelenta fotografci m-a fotografiat intr-o zi. cel care as vrea sa creada lumea ca sint. cum spu nea Sade) dedt stradani ile fo tog rafi lor de a "da impresia de viu": idei jalnice: sint pus sa ma asez In fata pensulelor mele. printr-un artificiu de imprimare nu mai aveam decit 0 fata oribila. de fiecare data dnd sint (rna las) fotografiat. Caci Fotografia lnsearnna tnceputul existentei mele ca altul: 0 disociere lnrortocheata a constiintei identitatii. 0 actiune bizara: eu nu incetez sa rna imit si asta e cauza pentru care. s-a inventat atunci un aparat.meni nu s-a gindit la bulversarea (1n ordinea civilizatiei) pe care 0 provoaca acest nou act. au exprimat aceasta incertitudine a unei societati pentru care afi era fundamentat pe a avea. se infrunta. In care nu sint 0 imagine. 68). cineva zareste 0 banca ~i indata (ce chilipir) trebuie sa ma asez pe ea. corsetu I esentei mele imaginare. se pare. a~ezat Intr-un fisier.Celalalt . S-ar zice ca. un obiect. e ca ~i cum am refula nebunia profunda a Fotografiei: ea IlU arninteste de rnostenirea ei rnitica decit prin aceasta usoara tulburare care ma cuprinde atunci cind "rna" privesc pe 0 hirtie. Dreptul a spus-o In felul sau: cui ii apartine fotografia? (Chevrier-Thibaudeau) Subiectului (fotografiat)? Fotografului? Peisajul insusi este el oare altceva dedt un fel de tmprumut de la proprietarul terenului? Nenurnarate procese.ma desproprietaresc de mine Insumi. Eu Insa. Aceasta bulversare este in fond 0 bulversare a proprietatii. u neori. Fotografia (cea pe care 0 doresc) reprezinta acel moment foarte subtil In care. plna iii lui Ii este teama (rnacar din motive comerciale) de aceasta moarte in care prin gestul sau voi fi Imbalsamat. sa devii obiect Iri provoca durere la fel ca 0 operatic chirurgicala. tinta batjocurilor [Ie plastron). ea a fost 0 importata terna rnitica I Gayrai. timp de secole.cinatia dublului. se deforrneaza. fac din mine. Autoscopia se asearnana unei halucinoze. daca se poate spu ne a~a. mi s-a parut pot citi In aceasta imagine durerea unui doli u recent: rnacar o data Fotografia ma reda mie lnsurni. trebuie sa pozez In fata unor scari pentru ca un grup de copii se joaca In spatele meu.?i rnentinea corpulln trecerea sa In irnobilitatc: aceasta rezernatoare pentru cap era sociul statuii care urma sa devin. Fotograful stie bine asta. cel care crede fotograful ca sint ~i eel de care el se foloseste pentru a-si exhiba arta. ~i chiar. Fotografia-portret este un cirnp lnchis de forte. Nimic n-ar f mai caraghios (dad nu r-am fi victima pasiva. asernanatoare imaginii pe care autorii ca~ii voiau 5-0 creeze despre limbajul meu. caci nu stiu ce va face societatea cu fotografia mea. In obiect de muzeu: pentru a face primele portrete (catre 1840). care sustinea .Jn fata obiectivului eu sint simultan: cel care cred eu ca slnt. ceilalti . sinistra ~i respingatoare. la dispozitia lor. E dreptul meu politic sa fiu un subiect ~i trebuie sa-l apar. numit rezernatoare pentru cap. devenit deja obierr. Mi-a~ dori 0 lstorie a Privirilor. Insa atunci cind ma descopar in produsul aceste: operatii. Astazi illsa. Fotografia transforma subiectul in obiect. eu nu lupt. Aici patru forte imaginare se incruciseaza. dezinteriorizata. ci mai degraba un subiect care se simte devenind obiect: traiesc atunci 0 rnicroexperienta a rnortii (a parantezei): devin cu adevarat spectru. ("Via~a privata" nu e nirnic altceva dec1r acest fragment de spatiu. un fel de proteza. un obiect. regaseam lnsa putin mai tlrziu aceeasi fotografie pe coperta unei fituici. cu salbaticie. ma tin la cheremul. ~i mai ciudat: tocmai ca tnainte de Fotografie s-a vorbit cel mai mult despre hali. nici obiect. Altfel spus. 209). slnt obligat sa ies din casa ("afara" e mai adevarat dedt "inauntru"). la drept vorbind. de timp. subiectul trebuia supus unor lungi sedinte de pozat sub un ecran de sticla In plin so are.

i toate subiectele amestecate.. adunate in albume sau reviste ~i care au [recut astfel prin f Itrul culturii. Cu toate astea. atunci dnd sine fotograflat. Stieglitz: Capatul de linie al rramvaielor cu cai. spargind cu clantanitu Ilor sec giu Igiul ucigator al Pozatului.. CI degetu I: ceea ce este legat de declicul obiectivului. in mod ciudat. asemenea buruienilor. ca ~i cum ele ar f tocmai lucrul. in ziua de azi. altele. ele nu sint dedt niste "imagin i".~ilrni amintesc ca la origine. New York. rna lasau atit de indiferent ca tot vazindu-Ie cum se inmultesc. orologiile. ca fiecare di ntre noi. ceasurile . materialui fotografic tinea de tehnicile de ebenisterie si de mecanica de precizie: aparatele erau in fond niste ornice pentru vazut ~I poate ca. Iubesc aceste zgomote mecanice intr-un mod aproape voluptuos.de care se aga~a dorinta mea. " A.Din aceasta cauza. ascunsa adinc in mine insumi (oridt de cum inte ar f parut subiectullor). ele vin spre mine din lume. cu care sint obisnuit. de alu necarea rnecanica a placiior (atunci dnd aparatul mai are asa ceva). 1893 20 . eidos-ul acelei Fotografli.le vad peste tot. pri ntre cele care au fost alese. este zgomotul aparatului. de iritare chiar: exista clipe in care detest Fotografia: ce treaba am eu cu scorburile de copaci ca in "De la Stieglitz rna indnta numai fotografra sa cea mai cunoscutd .. apreciate. Pentru mine. incercam in privinta lor un soi de aversiune. Fotografii . Pentru mine. ca ~i cum acele imagini faceau trimitere la un centru secret. cu toare practicile . zgomotul Timpului nu este trist: iubesc clopotele. singurullucru pe care-l suport. modu Ilor de aparitie este gramada [Ie tout-venantJ (sau puhoiul (Ie tout-allant]). pe care-l iubesc. organul Fotografului nu este ochiul (acesta rna inspaimtnta). evaluate. Tara ca eu sa cer acest lucru. am constatat ci u nele Imi provocau mici sarisfacrii.singurullucru . 0 regaseam in fotografiile Spectator-ului care eram ~i pe care as dori acum sa-l analizez. 6 Dezord inea pe care 0 constatam chiar de la inceput inFotografle. in mine. 0 corno ara erotica sau sfisietoare. di m potriva. cineva foarte batrin aude in aparatul fotografic zgomotul viu allemnului.

lnsa aceste feluri de interes sint prea largi. incit. Cum sa-i spun? Fascinatie? Nu. peisajul. nici nu rna striveste (ceea ce nu s-a rezolvat Inca). Tara sa se opreasca niciodata la vreunul ditre ele". ceea ce insearnna ca Ie privesc rara sa Ie afirm existents. trupul pe care-l reprezinta. DI n aceasta cauza. care este iute epuizata. Principiul avenrurii Irni perrnite sa fac Fotog rafia sa existeo ~i reciproca: Tara aventura.. ci. Ele plutesc lntre ~armurile perceptiei. numai sa ajunga la 0 generalitate care nici nu rna reduce.. 1983). nu e nevoie sa-rni analizez ernoti a pentru a enumera diferitele motive pe care le avem pentru a fi interesati de 0 fotografie. Astfel. 0 sarbatoare. ea rna lnsufleteste ~i eu a insufletesc. nu-mi place tot [ce a facut] Mapplethorpe. . asa cum ar fi (daca ne-am pune in cap sa 0 inventarn] 0 . rara anume intentionalitate. cutare fotografie de Mapplethorpe rna facea sa cred ca-rni gasisem fotograful "meu". Nu puteam deci sa rna ridic la acea notiune. de indiferente? Insa tocmai asta este: irni vine intotdeauna sa-rni argumentez umorile. 0 fatografie anume. presiu nea inefabilu lui care vrea sa se exprime. 22 23 . cultura. fie sa ne miram de ceea ce vedem. brusc. dar ea ma insufleteste: In asta consta orice aventura. irni atrage brusc ateritia. enigma. fie sa admirarn sau sa discutarn performanta fotografulu i etc. Caci de aceasta atractie eram cel putin sigur. dar asta numai data rita asernanarii lor cu fiintele umane. nu exista fotografie. eterogene. E posibil de altfel sa existe cazuri in care forografia sa rna lase lntr-o asemenea stare de indiferenta. altele nu. ca ca 7 Am hotarit atunci sa iau drept calauza in noua mea analiza atractia pe care 0 sirnteam fat. ~i atunci? Interes? E prea putin. ceea ce produce ea In mine este chiar opusul naucelii. cu nudurile lui Pierre Boucher. Tn acest caz. de repulsii. In acest desert mohorlt. Acesta trebuie deci sa fie numele atractiei care 0 face sa existe: 0 rnsufletire.ise leagana in fata ochi lor si te face sa legeni din cap adrnirativ. Vedeam bine era verba aici de miscarile unei subiectivitati facile. de indata ce este expri rnata: im! place / nu-mt place: care dintre noi n-are lista lui de gusturi. In aceasta fotografie. 0 activitate. rni se tntirnpla.batrini ale lui Eugene Atget. hazardul. fotografia devi ne in mod vag un obiect. dezordinea. Unele fotografii mi se rntrmpfc1. iar daca 0 alta fotografie anume irni trezeste un interes puternic. cit se po ate de cornoda dnd vrei sa vorbesti despre istorie. persoanele a carer fotografie 0 privesc sint. cu irnprimarile suprapuse ale lui Germaine Krull (nu citez dec1t nume vechi)? Ba mai rnult: constatam nu-rni placeau toate fotografiile unui fotograf: de la Stieglitz rna inclnta (dar asta la nebunie) numai fotografia sa cea mai cunoscuta (Capc1tul de linie al tramvaielor cu cai. dirnpotriva. putern: fie sa dorim obiectul. Fotog rafia in sine nu e prin nimic lnsufle~ita (nu cred In fotografiile "vii").a de anurnite fotografii. New York. pe care 0 numim stilul unui artist. ca s-o ofer. de ase- menea. 0 fotografie anume poate sa satisfaca unul dintre ele ~i sa rna intereseze prea putin. ce-i drept. ale semnului ~i ale imaginii. nici rnacar sa nu rna faca sa Ie vad ei «ca imagine».tiin~a a corpurilor atragatoare sau respingatoare. nu pentru a Ie justifica. al carei nume n-are irnportanta. cuvintu I cel mai potrivit pentru a den umi (provizoriu) atractia pe care 0 exercita anumite fotografii asupra mea mi s-a parut a fi acela de aventura. estetica. fie sa iubirn sau sa fi iubit fiinta pe ea ne-o prezinta spre recunoa~tere. dar nu.i chiar mai putin pentru a umple scena textului cu individualitatea mea. aceasta fotografie pe care 0 deosebesc [de celelalte] ~i care irni place nu are nimic din punccul stralucitor care t. mai degraba 0 agiratie i nterioara. as dori sa stiu ce anume.. rara lnsa ca eu sa Ie afirm ca existind. pri nse dar rara afi rm area asistentei lor Intocmai precum Cavalerul ~i Moartea care sint prinse prin gravura lui DUrer. Le sirntearn.a a subiectului. II citez pe Sartre (39): "Fotografiile dintr-un ziar pot foarte bine sa «nu-rni spuna nirnic». sa extind aceasta mdividualitate la 0 ~tiint. prin intensitatea atasarnentului meu. faptul ca Fotografia e 0 arta putin sigura. iar persanajele Infa~i~ate In ea se constituie ca personaje. Trebuia deci sa vad despre ce este verba.

Am presirntit 0 regula structurala (pe masu ra propriei mele priviri) si am Incercat imediat s-o verific cercetlnd alte fotografii ale aceluiasi reporter (olandezul Koen Wessing): rnulte din aceste fotografii irni retineau atentia pentru ca ele contineau acestfel de dualitate pe care tocmai II identificasem. de estetica. unul tine in rntna 0 pusca 24 25 IIII . in loc sa urmez calea unei ontologii formale (a unei Logici). dorinta sau durerea mea. trei sandinisti. dar se putea oare tine in friu 0 intentionalitate afectiva. 0 femeie In departare. int r-u n apartament bombardat. de exemplu. Dincoace. lntr-un mod foarte ortodox. In mod esential. el era tocmai din aceasta cauza lucrulla care voiam. pinza pe care 0 tine mama pllnglnd (de ce aceasta ptnza?). 0 Intreaga retea de esen~e In Fotografie: esente materiale (obligtnd la un studiu fizic. chimic. In sfirsit. prietenii stau injurullui. doi soldati cu ca~ti patruleaza.ln primul rind. caci ea accepta sa-si deformeze sau sa-~i devieze principiile dupa bunulplac al analizei mele. iar asta Inca de la prima privire. daca se poate zice a~a (fiind yorba de 0 contrad ictie In termeni). ci ca pe 0 suferinta: vad. Imi placea oare aceasta fotografie? Ma interesa? Ma intriga? Nici macar. pe care 0 numim banalitate. esen~a intuita a Fotografiei nu putea. 11): oare nu tocmai aceasta dificultate de a exista. Tn calitate de Spectator. 0 orietena probabil. de euforie? Nu-mi aminteam ca fenomenologia clasica. fenomenologia mea accepta compromisul cu 0 forta. iar asta se lntimpla in plin cimp (de unde au putut atla ele vestea? pentru cine erau acele gesturi?). Ochii mi s-au oprit pe 0 fotografie. Pur ~i simplu exista (pentru mine). 0 luam pe alt drum. deci observ. In planul secund tree doua calugarite. ca pe 0 cornoara. pe 0 ~osea desfundata. care tine 0 batista la nas. nu iesearn ~i nu incercam sa ies di ntr-u n paradox: pe de 0 parte dorinta de a putea numi in sfirsit 0 esenta a Fotografiei ~i deci de a schita evolutia unei stiinte eidetice a Fotografiei. de repulsie. un cadavru de copil sub un cearsaf alb. pastrind 11nga mine. tnsa tn clipa In care urma sa ajung la esen~a Fotografiei 111 genere. carnasa unu ia e rid icata peste burta (excesul acestor ochi tulbura scena). b anala. Intuiam foarte bine. iar pe de alta parte sentimentu l tncapartnat ca. chiar cinica. 9 Rasfoiarn 0 revista ilustrata. rna opream. fiind ireductibil. vai. dincoace. cea pe care 0 cu noscusem In adolescents (~i n-a mai existat alta de atunci). sirnt. singularitate. privesc ~i glndesc. sa fie separata de "pateticul" din care e alcatuita. trebuia sa reduc Fotografia. Dincolo. de sociologie). insa am remarcat dteva nereguli: piciorul descaltat al cadavrului. sprijiniri de zidul unei case. cu partea inferioara a fetei acoperita de 0 ctrpa (duhoare? clandestinitate? Sint nestiutor. Sernanarn cu acel prieten care se apucase de Fotografie pentru ca ea Ii dadea ocazia sa-si fotografieze fiul.8 In aceasta cercetare asupra Fotografiei. Aici. Era Insa o fenomenologie vaga. nu cunosc realitatile gherilei). fenomenologia irni Imprumuta deci ceva din proiectul ~i limbajul ei. afectul era ceea ce nu voiam sa distrug. ochii rnari ai celor doi pusti. intru totul. aventu ra: fotografiile mele tineau intotdeauna. de "ceva oarecare" (Lyotard. Fotografia nu este dedt contingenta. de lstorie. eterogene prin faptul ca ele nu apartineau aceleiasi lumi (nici rnacar nu e nevoie sa se rnearga pina la contrast): soldatii 9i calugari~ele. afectul. desigur. de nostalgie. sa f vorbit vreodata de dorinta ~i de doliu. Nimic iesit din comun: banalitatea (fotografica) a unei insurectii din Nicaragua: 0 strada In ruine. 0 perspectiva asupra obiectului care era patrunsa spontan de dorinta. Fotografia nu m'a in- teresa dedt ca "senti men t". optic al Fotografiei) ?i esen~e regionale (tinind. este insa~i infirmitatea Fotografiei? Apoi. In mintea mea. dezinvolta. iarasi . dezolati: scena. Am Inteles foarte repede ca existenta sa ("aventura" sa) consta In coprezenta a doua elemente discontinue. voiam $-0 aprofundez nu ca pe o problema (ca pe 0 tern a). 0 rnarr a si 0 fiica jelesc cu tipete asurzitoare arestarea tatalui (Baudelaire: "adevarul emfatic al gestului In marile circu rnstante ale vietii"). parintii.

este 0 dimensiune. . arnabila desigur. soarele ?i apasatorii ochi ai indienilor. pot si mti desigu run soi de i meres general. tipul de interes special pe care-l aveam pentru aceste fotografii. pe a caror coprezenta se Intemeia. fie Ie gust ca pe n iste tablouri istorice reusite: pentru particip la figuri. sa ca ca 27 . ci atentia fata de un lucru... mine. dar e yorba de 0 ernotie ce trece prin filtrul rational al unei culturi rnorale si politice. Insa rara 0 acuitate speciala. Armata patrulind pe strazi. cealalta mina Insa se deschide ~i se intinde. ges- "Am inieles [oarie repede cd «aventura» acestei fotografii consta In coprezenJa a doud elemente . Nicaragua si toate sernnele ce ~in. Ceea ce simt pentru aceste fotografii tine de un afect mediu. "studiu". aproape de un dresaj. mai mult sau mai putin reusit. se pare. care nu vrea sa spuna. gustul pentru cineva. iar asta fie ca Ie receptez ca marturii politice.» Koen Wessillg: Nicaragua.. In functie de arta sau de norocul fotografului. In latina lnsa.i de alta: luptatorii saraci. 10 Regula mea era suficient de plauzibila pentru a incerca sa denumesc (voi ave a nevoie de asta) aceste doua elernente. erau frumoase. cel outin nu imediat. de cultura mea. durerea. dar el trimite lntotdeauna la 0 informatie clasica: insurectia.odihnindu-i-se pe coapsa (ii vad unghiile). 1979.. Sint interesat de multe fotografii datorita studium-ului. strazile In ruina. acest dmp po ate f mai mult sau mai putin stilizat. tnsa in ochii mei ele nu contineau nici 0 rnarca: ornogenitatea lor raminea culturala: daca n-ar f fost du ritatea subiectului ar f fost niste "scene". ea are extensia unui dmp pe care-l percep cu destula familiaritate In functie de experienta. emorionant uneori. Nu cunostearn In franceza nici un cuvlnt care exprime simplu acest soi de interes uman. Regul a mea functions cu atit mai bine cu dt alte fotografii d in acelasi reportaj irni reti neau atentia mal puti n. un soi de implicare generala.i de una. cred ca acest cuvint exista: este stadium-us. cam in genullui Greuze.. evident. Primul. In civil. ca ~i cum ar explica ~i ar demonstra ceva. Mii de fotografii sint facute din acest dmp si. mortii. fa~a de aceste fotografii. aratau foarte bine demnitatea ~ioroarea insurectiei.

~i de cealalta. acest cuvint se potrivea cu atit mai mult cu cit el trirnite ~i la ideea de purictuatie ~i cu atit mai mult cu cit fotografiile despre care vorbesc sint intr-adevar ca ~i punctate. pe care-l avem fa~a de oameni. De data aceasta nu eu sint cel care merg sa-l caut (In modul in care investesc dmpul studium-ului cu constiin~a mea suverana).. al interesului divers. 0 sernivointa. I like / I don't. e acelasi soi de interes vag. aceasta in~epatura. plat..turi. haine ~i carti. care ni se par "In regula". el mobilizeaza o sernidorinta. spectacole.. decoruri. acest semn facut de un instrument ascutit. pata mica. ma sfisie). in ea. ca 0 sageata. uneori chiar patate. Insa plna ~iprintre ace lea care au 0 oarecare existents in ochii mei. " Koen Wessing: Nicaragua. taietura mica . ptnza pe care 0 tine mama pllngrnd (de ce aceastd pfnza?) . 1979. actiuni In mod cultural (aceasta conotatie este prezenta In studium). din pacate. cadavrul copilului Parint] descoperind lor. Acest al doilea element care vine sa strice studium-ul II voi numi deci punctum. ~i nu de cea a lui to love. asadar. iresponsabil. 11 Multe fotografii sint. 5tudium-ul esre dm pu I foarte vast al dorintei nonsalanre.. politicos: nu exista in ele nici un punctum: lrn plac sau irni displac Tara sa rna raneasca: ele slnt investite doar cu studium. in Fotografie doua teme (caci in fond fotografiile care-mi placeau erau construite dupa modelul unei sonate clasice ). al gustului inconsecvent: tm! place / nu-mi place. eel de al doilea element vine sa rupa (sau sa marcheze) studium-ul. aceste rani sint ca niste puncte. mic orificiu. inerte sub privirea mea. Exista un cuvint In latina pentru a desemna aceasta rana. cele mai multe Imi provoaca doar un interes general si. caci punctum inseamna ~i: intepatura. cc . ci el este eel care pleaca din scena. de aceste puncte sensibile. 5tudium-ul ~ine de ordinea lui to/ike. 29 . ~i vine sa ma strapu nga. Identitidnd. rna puteam ocupa pe rind ?i de una. ma impunge (dar rna ~i raneste. Punctum-ul unei forogratii este acel hazard care. chiar asa.~i de asemenea 0 aruncare cu zarul. daca se poate spune a~a. aceste semne.

Pot sa ma adincesc si mai rnult in detalii.Ei bine. dar sa Ie traiesc oarecum pe dos.. fraternizlnd eu ele. prin actiunea subita a unui singur cuvint. sa Ie dezaprobi. caci cultura (de care tine .spre deosebire de text care. a surprinde. sa traiesc intenriile ce Ii anima demersurile. sa Ie discuti in tine lnsuti.. obsetv ?apca mare a unui baiat. a da sens. Ie recunosc cu mai mulra sau mai purina placere: lrni investesc ln ele studium-ul (care niciodata nu Insearnna bucuria sau durerea mea). sa Ie lntelegi. Studium-ul este un fel de educatie (de cunoastere si politete) datorita careia pot sa-] regasesc pe Operator. tunsoarea unui adolescent . poate face 0 fraza sa treaca de la descnere la reflectie -.apca mare a unui baiat. dupa vointa mea de Spectator.i studium-ul) este un contract tncheiat lntre creatori ~i consumatori. care pentru Fotografsint tot atltea alibiuri. ea dezvaluie imediat acele "detalii" care constituie chiar materialul cunoasterii ernologice.A admite studium-ulTnseamna neaparat sa Intllne~ti intentiile fotografului. 1959.. sa intri in armonie cu ele. dar si . [ularul de pe caput bdtrinei. Scopul acestor mituri (Ia asta foloseste mitul) este evident acela de a reconcilia Fotografia. Fotografia mi-I poate spune mult mai bine decit portretele pictate. cravata altuia.i sint: a informa. tunsoarea unui adolescent etc. Atunci cind William Klein fotografiaza "1 Mai 1959" la Moscova. Aceste funct..i societatea (e necesar? .ii. sa Ie aprobi. " William Klein: 1 Malia Moscova. a face pofta.. rara sa cred In ele pe de-a-ntreguI. ea irni furnizeaza 0 colectie de "Fotograful ma it7vata cum se imbracd ru. fularul de pe capul batrinei. lar eu.. intotdeauna. el rna invata cum se lmbraca ru?ii (ceea ce in fond nu stiu): observ . da: Fotografia este pericu/oasd). Spectator-us. Ea trni permite accesulla 0 infracuncastere. observind ca multi dintre oamenii fotografiati de Nadar aveau unghii lungi: chestiune etnografica: cum aratau unghiile In cutare sau curare epoca? Acest lucru. prevazind-o cu functii. E lntrucitva ca si cum artrebui sa citesc in Fotografie miturile Fotografului. cravata altuia. a reprezenta. 30 . 12 Cum Fotografia este contingenta pura si nu poace fi dedt asta (Intotdeauna e reprezentat ceva) .

caci camera obscura a pictorilor nu este decit una dintre cauzele Fotogratiei. figurarea fetei irnobile si fardate sub care Ii vedern pe rnorti. care simte fade aceasta un fel de inclinatie iubitoare.. oridt de realista ar f ea. caci "socu!" forografic (foarte diferit de punctum) consta rnai putin In a traurnatiza. bine cunoscuta In cadrul Picturii. Din acest gest deriva In mod deschis to ate fotografiile al carer principiu (ar trebui spus mai bine al carer alibi) este "socul". In acelasi fel. In acest punct a/ cercetdrii mete.te despre ea insas]. femeia cu trei slni. din punct de vedere eidetic.. Fotogratia. asta se intirnpla darorita unui interrnediar special (slnt poate singurul care vede aeest lucru): Moartea. 14 Imi imaginez (e tot ce pot face. "Pictorialismul" nu este dedt 0 exagerare a ceea ce Fotografia ginde. Insa pentru Fotograf ele sint tot atitea" performante"). prin copiile ~icontestarile sale. De aici. paterna.. omul cu fata vopsita din teatrul ehinezesc. ar fi luat nastere din Tablou (e adevarat. pentru Spectator. 0 fotografie. masea din No-ul japonez. de vreme ce nu sint fotograf) ca gestul esential al Operatorul-ui este de a surprinde eva sau pe cineva (prin mieul orificiu al aparatului) . or. Prima surpriza este eea a iuerului "rar" (raritatea referentului. ci prin Teatru. machiajul pe baza de pasta de orez din Katha Kali-ul indian. i-au trebuit patru ani de cercetari pentru a alcatui 0 antologie fotografica a rnonstrilor (omul eu doua capete. care a Tacut-o) trebuie sa fi crezut ca era 0 pictura: acelasi cadru. atunci c1nd a pus mlna pe inventia lui Niepce. ni se spune cu adrnirarie. A doua surpriza. cit In a revela ceea ce era atit de bine ascuns inclt Insus: actorul ignora sau nu era constient de acest lucru. 0 tntreaga gama de "surprize" (asa sint ele pentru mi ne. exact acelasi raport 11gasesc . Camera obscura. Or. oridt de vie ne-am forta s-o concepem (?i aceasta furie de a "imita viata" nu poate f decit negarea mitica a unei spaime de moarte). rna incinta tot atit precum anumite fotografii. ca pictura sa tie Referinta absoluta. din punet de vedere tehnic. ca si cum ea Insa~i. esenrialul a fost.. aceeasi perspecriva. ra 13 Primul om care a vazut prima fotografie (In afara de Niepce. am nurnit aceste trasatu ri "biografeme". copilul cu coada etc. poate. In viata unui scriitor. unui Tablou Viu.obiecte partiale si poate flata In mine un anume fetisisrn: caci exista un "eu" care iubeste cunoasterea. precum ~i Fotografia ~i Diorama. a facut. descoperirea chirnica).: tori zimbind). se ocupa cu un spectacol de panorame animate de miscari ~i dejocuri de lumini In piata Chateau (pe Republique). Nimic nu deosebeste. Fotogratia are acelasi raport cu Istoria ca ~i biografemul cu biografia. a produs si tabloul in perspectiva. Fotografia este asernanatoare unui teatru primitiv. un gest pe care ochiul normal nu-I poate imobiliza (am denumit In alta parte acestgest numen-ul tabloului istoric): 32 33 . Fotografia a fost ~i inca mai este chinuita de fantoma Picturii (Mapplethorpe reprezinta 0 rarnura de iris a~a cum ar fi putut-o face un pietor oriental). iubesc anumite trasaruri biogratice care. unui fotograf. care toate trei sint arte ale scenei. este cea care reproduce lndeobste un gest prins la punctul culminant aJ rniscarii ale. Este eu noscut rapor- tul ongl nar di ntre teatru ~i cu Itul rnortilor: pri mii actori se detasau de comunitate atunci clnd jueau rolul Mortilor: a te maehia insemna sa te desemnezi simultan ca trup viu .i mort: bustul dat cu alb din teatrul totemic. in fond. Insa numai In parte. Daguerre.i d acest gest este prin urmare perfect atunei c1nd se efectueaza rara stirea subiectului fotografiat. ~i totusi Fotogratia (mi se pare) nu se ridica la nivelul artei prin Pictura.i In Fotografie. insa dad Fotografia mi se pare mai apropiata de Teatru. desigur). Ii asezam intotdeauna pe Niepce si Daguerre la originea Fotografiei (chiar dad cel de-al doilea a uzurpat intrucitva locul primului). de 0 pictura.

un cargou la chei. AI ci ncilea ti p de surpriza: gaselni~a. se fereste de sensu I pur: ea vrea sens. Aprodul sau pe cea a vointei de afirmare ~i a bruralitatii. Masca este totusi zona difici la a Fotografiei. fotografi mari (Germaine Krull. Apesteguy fotografiase 0 femeie care tocmai sarea de la 0 fereastra. care este motivul ~i care este interesul de a fotografia un nud contre-jour in pragul usii. 15 Pentru ca orice fotografie este contingen ta (afllndu-se chiar prin aceasta In afara sensului). semnifice (sa vizeze 0 generalitate) declt folosind 0 rnasca. sa 0 surprinda: un emir in costum se da cu schiurile. printr-o inversare runoscuta. '. Avedon (high-class-ul newyorkez). Harold D. doua banci pe 0 pajiste. De .\ eea fotografia al carei sens (nu spun efect) este prea ~o(. la 0 milionime de secunda" (abia daca mai este nevoie sa spun ca genul acesta de fotografii nu rna ernotioneaza. nici In Fotografie). Ca distanta. I otografia Ma~tii este intr-adevar suficient de critica pent ru a nelinisti (in 1934. tnsa In lumea media a publicatiilor ilustrate.I: pare. pe de alta parte.. dar curlnd. adica ~ansa. Societatea. el trebuie sa Ie sfideze chiar ~i pe cele ale interesantului: fotografia devine "surprinzatoare" de indata ce nu se stie de ce a fost facuta. rnina sa se retrage. la lirnita. Fotagrafia poate surprinde. Kertesz fotografiaza fereastra unei mansarde. rit e repede deviata. La fel se intimpla ~i cu portretullui William Cas by.ibsolut pura (asa cum era In teatrul antic). nici rnacar nu rna intereseaza: sint prea fenomenolog pentru a-mi placea altceva dedt 0 aparenta pe masura mea). ea decreteaza important ceea ce ea fotografiaIc. A patra surpriza este cea pe care fotograful 0 asteapta de la contorsiunile tehnicii: supraimprimari. riaz. Aceasta este cau/n pentru care marii portretisti slnt mari mitologi: Nadar (burghezia franceza). William Klein) s-au jucat cu aceste surprize Tara a rna convinge.' spune In cibemetica) care sa-] fad mai putin aCLIt. fesele unei femei in fata unei ferestre rustice. nu politic. un ou pe un pintec gol (fotografii premiate la un concurs de amatori)? Intr-o prima faza. 34 35 . trebuie sa sfideze legile probabilului sau chiar ale posibilului. Edgerton fotografiaza caderea unui strop de lapte. I xact acesta este cuvlntul pe care-I foloseste Calvino pentru a arata In urma carui faptun chip devine produsul unei '. scena poate f aranjata de fotograF.iparar prin filtrul unei estetici fine. In acelasi fel. insa. perturbarea perspectivelor). profitlnd de actiunea sa instantanee. cel putin dupa exigen~ele militanrisrnului: ce ~tiin~a angajata ar recunoaste inreresul fiziognomoniei? Darul de a percepe sensul. exploatare voluntara a anumitor defecte (decadraj.0 ietati ~i al istoriei ei.tici revelata total: masca este sensul prin aceea ea este .stii I-au cenzurat pe Sander pcntru ca ale sale "chipuri ale vremii" nu corespundeau arhctipului nazist al rasei). lnsa vrea In . care 0 face inutila: ea ca. in spatele geamului doua busturi antice privescln strada (trni place Kertesz. Cea de a treia surpriza este cea a perforrnantei: "De 0 jurnatate de secol. privi rea sociala trece aici ne. Teate aceste surprize se supun unui principiu al sfidarii (din aceasta cauza ele lmi sint straine): Fotograful. politic sau moral. chiar daca Ie Inteleg incarcatura subversiva. insa niciodata un notarsau un aprod n-ar f putut citi aceste semne.Bonaparte tocmai atinge ciurnatii din Jaffa. anamorfoze. Kertesz. partea din fa~a a unui automobil vechi In iarba. Sander (germanii din Germania preuazista). ea este 0 scena "naturala" pe care capabilul reporter a avut geniul. "Orice-ul" devine culmea sofisticata a valorii. asemenea unui acrobat.elasi timp ca acest sens sa fie Inconjurat de un bruiaj (cum '. al unui chip nu este el insusi 0 deviere de clasa? ~i Inca e prea mult 'pus: Notarullui Sander poarta amprenra importantei ~i a ri iditatii. flu. Ins a nu-mi place umorul nici In rnuzica.1 . este consurnata estetic. ea este prea discreta (sau prea "distinsa"] pentru a consritui cu adevarat o critica sociala eficierita. Fotografia nu poate "5. poate fotografia ceea ce este important. fotografiat de Avedon: esen~a sclaviei este . Fotografia irnobilizeaza 0 scena rapida la momentul sau decisiv: cu ocazia incendiului de la Publicis.

nascur sclav..IlU este critica dedt la aceia care stnt deja capabili de critid. 0 strada goala. el induce. tot ce se poate spune mai bun cste obiectul vorbeste. Avedon: William Casby. de Charles Clifford): aceasta fotografie veche (1854) ma ernotioneaza: pur ~i simplu acolo e locul unde rni-ar placea sa traiesc. 0 decoratie araba invechita. un pridvor cu umbra. apolinism? Excludere? Refugiu? Anonimat? Noblete? Orice s-ar lntirnpla (cu mine. excludem domeniul Publicitatii. " R. un copac mediteranean (Alhambra. 1963. niste ~igle. redactorii de la Life au refuzat fotografiile lui Kertesz. Dad. nici teatrul sau n-a putut f niciodata eficace din punct de vedere politic. 16 "tviasca este sensu I prin aceea cd ea este absolut purd . 'iiitotusi: chiar ~i asta risca sa fie perceput drept ceva periculos. ci atunci c1nd ca cste meditative. a avalansei fotografiilor "bune". fotografiile cu peisaje (urbane sau rurale) trebuie sa fie locuibile. vag. Aceasta dorinta de locuire. Pentru mine. semiologia Fotografiei este deci limitara la performantele adrnirabiie ale c1torva portretistiIn privinta restului.un alt sens dedt eel literal. cu subtiliiate . Acest impas seaman a purin cu eel allui Brecht: el a fost ostil fa~a de Fotografie pe motivul (spunea el) insuficientei puterii ei entice. dar tocmai d.. cu mobilele rne!e. fotografia "turistica" n-o satisface niciodata. cle provocau la reflectie. un om care sta rezemat de zid. reflectia. nu este nici 37 . cu fantasma mea). La lirnita. rascoleste sau chiar stigmatizeaza.iar aceasta subtilitate. Tn fond. unde sensu I nu trebuie sa fie clar si distinct decit darorita naturii sale mercantile. a nu avea absolut n ici un sens e mai sigu r: la sosi rea sa in Statele Unite in 1937. Aceasta dorinta rna invadeaza la 0 profunzime ~i prin niste radacin: pe care nu Ie cunosc: caldura climatului? Mit mediteranean. daca 0 analizez cu atentie In mine. Fotografia este subversiva nu atunci c1nd inspaiminta. ~i nu vizitabile. sugerau un sens . vreau sa traiesc acolo. zidnd ca imaginile sale "spun prea rnult". o casa veche. din auza subtilitatii ~i calitatii sale estetice.

Tara 5-0 faca sa se clatine (emfaza este 0 forta de coeziune): nici un duel. pe care I-am putea numi fOtografieunard [unaire]. "unitatea" cornpozitiei fiind prima regula a retoricii vulgare (~i mai ales scolare): "Subiectul. desreptind in mine Mama (deloc neli nistitoare ). 0 transformare este unara daca pri n ea se genereaza doar 0 singura serie pornind de la 0 baza: a~a ar fi transformari!e: pasiva. Freud spune despre corpul matern ca "nu exista nici un alt loc despre care sa putem spune cu atita certitudine ca am fost deja acolo" (Chevrier. In gramatica generativa. Or. totul se petrece ca ~i cu m a? fi sigur ca am fost ori ca ar urma sa merg acolo. tine de un soi de vizionarism care pare sa ma lmpinga inainte catre un timp utopic sau sa rna poarte inapoi. intr-un loc nestiut din mine: rniscare dubla pe care Baudelaire a cintat-o In lnvitatie /a cdlatorie ~i viata anterioard. ea este fantasrnatica. spune 0 Indrumare data fotografilor amatori.Thibaudeau). nimic indirect. nici 0 perturbare. In rnasura in care nu este strabatut. mi se parea ca ajung la concluzia castudium-ul. biciuit. negativa. Fotografia este unara atunci dnd transforma emfatic "realitatea" Tara s-o dedubleze. In fata acestor peisaje preferate. In aceste irna- "Nazistii I-au cenzurat pe Sander pentru cd ale sale chipuri ale vremii nu corespondeau arhetipului naztst a/ rasei. )) Sander: Notarul. debarasat de accesorii inutile. 17 Dupa ce am trecut astfel in revista interesele cumini: pe care Ie trezeau In mine anumite fotografii. vargat de un detaliu (punctum) care sa ma at raga sau sa rna raneasca. Fotografia unara are tot ce-i trebuie pentru a f banala. trebuie sa fie sirnpl u. Forografiile de reportaj sint foarte adesea fotografii unare (fotografia unara nu este neaparat linistita). acest lucru are un nume: cautarea unitatii". 39 . interogativa ~i ernfatica. ar da nastere unui tip de fotografie foarte rasptndit (eel mai raspindit din lume).onirica (nu visez la un peisaj extravagant) ~i nici ernpirica (nu caut sa curnpar 0 casa dupa gusturile unui prospect de agen~ie irnobiliara). Aceasta ar fi atunci esenta peisajului (ales de dorinta): heimlich.

Icctura. ea este constituita In intregime din prezen1. Sirnt ca pura Iui prezenta Imi schimh.1(010". '. 0 intreaga eauzalitate expli -a prezenta aeestui "detaliu": biserica a prins radacini in . IlU Ie rememorez.ircste tari din America Latina. Asenu-nea unei vitrine care n-ar Infu~i. asta e tot.'4lC poate si eel al Operator-ului)..1 intirzie sau sa distraga. din punetul de vedere al realitatii (care .~. Aceste fotografii de reporraj sint recep. ea rna uit la 0 noua fotografie. Nimic mai omogell decit 0 fotografie pornografica. dedt 0 '. sexul: niciodata nu exista un obiect 'd'l'llnd. )) 1854-1856 (Granada). 1.pllll erotica: eroticul este un pornografic deranjat. intempestiv. care sa vina sa ascunda pe jumatate. fotografia poate "stri~'I". "Acolo a~ vrea Charles Clifford: Alhambra sa trdiesc . Acest "detaliu" este IJUrl tum-ul (ceea ce rna trnpunge).ill)\Ura bijuterie.. asta e tot ce se poate spune: calugarite!e "se aflau .. Nu e posibil sa stabilesti 0 regula a legarurii dintre studi/un 1i punctum (cind aeesta exista). rar) ma .urnge clte un "detaliu".. 41 .~rna priveste de 0 valoare superioara. iluminata.. '.unui singur lucru.oc .a.:rafic la erotic.'.. fisurat). fotografiind de foarte aproape ochiu rile -Jipului: fotografia nu mai este unara atlta timp clt rna inte- o 11". dar din punetul meu de vedere.Imlasate sa cireule liber etc.1111. d r nu poate rani.. Este yorba de 0 coprelen~a. dar IlU Ie iubesc. fura intentie si tara calcul.aza textura tesaturii.>. Le rasfoiesc. uneori (tnsa. treclnd In fundal.11'(.caci litera poate IIU II oilII natiza -. Este in10Id iauna 0 fotografie naiva. atunei dnd Wessing i-a fotografiat IJ(' soldatii niearaguani. de obicei unar. marcata in eeea . detaliul (aflat III vreun colt} nu vine niciodata sa-rni 111I1('l"aieectura: ele ma intereseaza (asa cum ma inrereseaza l 1IIIIIca). 18 In acest spatiu. . exista nici un punctum: exista . alta fotografie unara este fotografia pornografica (nu . Dovada a contrario: MappleI horphe facea prim-planurile sale de sexe sa treaca de la porIII I)... III tle .111' (dintr-o data). dar IlU exista tulburare. calugari~ele sint infirrniere. vai.

ca un bun subiect cultural. in felul unei scolarite. 1926. cu incapa~inare. Specracolul ma intereseaza. umpllnd dimensiunile unei pagini. Cu toate acestea. fotografia este nelndoielnic duala. lntr-atlt este el de naiv).0. punctum-us poate fi prost crescut. generozitatea punctum-ului. aproape ca rna induioseaza. William Klein a fotografiat copii dintr-un cartier italian din New York (1954). conformism. de ceea ce spune fotografia. lucru ciudat de spus. uneori. Din aceasta cauza. Pantofi cu gaici. 19 Foarte adesea. lntr-o anum ira masu ra. fotografiata In 1926 deJames Van der Zee. Acest punctum lmi trezeste 0 mare bunavointa. lata 0 familie americana de culoare. gateala de sarbatoare. ada exemple de punctum inseam na. Kertesz. a md destdinui. Studium-us este limpede: rna interesez cu simpatie. punctum-iss nu poatelnsemna rnorala sau bun-gust. un efort de promovare socials pentru a se 1mpodobi cu atributele Albului (efort rniscator. prin acest supli ment de vedere care este oarecum darul. 42 . cum se lntlmpla in discursul clasic.cel al Spectator-ulu i. sint cureaua lata a surorii (sau a fiicei) . i-a Tacut un portrer lui Tzara tinar (cu monoclu). sa n u trebuiasca sa rna chiorasc. nici 0 analiza nu mi-ar folosi deci (poate dear. detaliu I este dar de intlrnplare si gratuit. Insa ceea ce vad. Pentru a percepepunctum-ul. pentru ca. 1nsa nu ma "impunge". tabloul nu este deloc "cornpus" dup a 0 logica creativa. James Van der Zee: Portret de familie. lnsa ceea ce observ. in 1926. caci ea vorbeste (este 0 fotografie "buna"): ea vorbeste despre respectabilitate. amintirea. Ceea ce rna Impunge. amuzant. 1nsa aceasta dualitate nu este motorul nici unei "dezvoltari". cum vorn vedea): ajunge ca imagi nea sa fie suficient de mare. ~i mai ales pantofii ei cu gaici (de ce rna ernotioneaza un I ucru dernodat si atit de lnvechit? Vreau sa spun: la ce epoca rna trimite?). punctum-ul este un "detali u". dadaca negresa -. adica un obiect partial. spirit de familie. s-o primesc direct in fa~a. slnt dintii stricati ai baietelului. e induiosator. bratele sale incrucisate la spare.

ca 45 . a "Ceea ce wid. Soldatii avlnd in fundal calugari~ele mi-au servit de exemplu pentru a da de inteles ce lnsemna pentru mine punctum-u I (cu adevarat elementar In cazul acela). iar punctum-us nu este gestul.c te rnina lui Tzara asezata pe rarna usii: 0 mtna mare cu unghii nu prea curate. capul rnonstruos al personajului nu-mi spune nimic. contrastul voit (ca sa nu spun accen- William Klein: New York. el rna lasa sa-i citesc de-a dreptul mlinile. ei materia u~or dezgustatoare a acestor ungh ii latarete. caci pentru mine. el umple intreaga fotografie. pentru vad bine ca este un artificiu de fotografiere. Oricit de fulgurant ar fi. pri n acest "och i care gindeste" si rna face sa adaug ceva fotografiei. moi ~i rnu rdare. dus de un copil. a nu mai f un semn. {ighterpainter de William Klein (1961). !nsa atunci cind Bruce Gilden fotografiaza irnpreuna 0 calugari~a ~i n iste travestiti (New Orleans. mai mult sau mai I u~in teoretic. 1973). J ) ••• . sint dintii stricati ai bdietelului . Daca n-o fac e poate din cauza ca au fost puse acolo intentionat de catre fotograf In Shinohlera. dat fiind ca Andy vvarhol tsi ascunde fata cu ambele miini. ei lucrul tnsusii'). desi rarnine doar un "detaliu". percep referentul (aici. tirgu~oarele prin care am trecut cu ocazia unor stravechi caJatorii in Ungaria ~i Romania. Duane Michals I-a forografiat pe Andy Warhol: un portret provocator. fotografia se intrece lntr-adevar pe sine: nu asta este singura dovada a artei sale? Anularea a medium.» 20 Anumite detalii m-ar putea "lmpunge". Exista 0 alta expansiune apunctum-ului (mai putin proustiana): atunci cind. Aceasta fo~a e adesea metonirnica.. cu incapdFinare. recunosc. Exista 0 fotografie a lui Kertesz (1921) care rcprezinta un lautar ~igan. insa ceea ce vad. cu tot corpul meu. paradoxal. Andy Warhol IlU ascunde nimic. textura acestui drum de pamtnt trni da certitudinea ca stnt tn Europa Centrala. punctum-ul are. 0 fo~a de expansiu ne. orb. este drumul din lut batatorit. 1954. N-am nici un chef comentez din punet de vedere intelectual acestjoc al disimularii (acest lucru InseamnaStudium). cartierul italian .

Clarviziunea Fotografului nu consta in "a vedea".» A. el se gase~te in cimpul lucru lUI fotografiat asemenea u nui supli ment in acelasi timp inevitabil si gratios. intentional ~i probabil ca nici nu trebuie sa fie astfel. tnsa ceea ce developeaza actiunea chi mica este indevelopabilul.a la un detaliu (Ia un detonator). dad se poate spune asa) este in acelasi timp scurta ~I activa. Prin urmare. Acest ceva care face scurtcircuit. lecturapunctum-ului (a fotografiei punctate. el spune doar fie ca fotografu I se gasea acolo. provoaca in mine 0 midi zgudui re. a lenevi si a se grabi). Ungaria. 1921. Viclenie a vocabularului: se spune "a developa 0 fotografie". In ambele cazuri am putea vorbi. Tara a provoca dorinta sau chiar posibilitarea unei expansiuni retorice. nedevelopabila: rorul este dar.. ?i ea. tirgu?oarele prin care am trecut cu ocazta unor strdvechi cdldtori: in Ungaria 1i Rominia . ci se poate doar repeta sub forma insistentei (a priviri i insistente). 0 explozie provoaca 0 mica stea pe sticla textului =Recunosc. este 0 schimbare vie a interesului meu.. a privi iute si Tara tragere de inirna. cu tot corpul meu. ci in a se afla acolo. dirnpotriva. . irnitindu-l pe Orfeu. el nu atesta neaparat arta fotografului. 0 esenta (de rana). ~i. detaliul care rna intereseaza nu este. Acest Iucru apropie Fotografia (anumite fotografii) de Haiku. mai ales. ar rrebui sa vorbirn de 0 imobilitate vie: conectat. 0 strafulgerare. fotografi a n u rnai este oarecare. cel putin nu in mod riguros. incordata ca 0 salbaticiunc. Kertesz: Balada violonisrului.tuat) nu produce asupra mea nici un efect(daca nu cumva chiar rna enerveaza). un satori. 47 . Prin eticheta de ceva. Lucru ciudat: gestul virtuos care pune staptnire pe fotografiile "cuminti" (investite cu un simplu studium) este un gest lenes (a rasfoi. trecerea unui vid (nu conteaza ca referentul sau este derizoriu ). ca Abony. sa nu revina la ceea ce el calauzeste Inspre mine ?i tmi daruieste! 21 Un detaliu deterrrina Intreaga mea lectura. ceea ce nu se poate transforma. Pentru scrierea unui haiku este. fie d. ~i mai putin. el nu putea sa nu fotografieze obiectu I partial in acelasi trrnp cu obiectul total (cum ar fi putut Kertesz sa "separe" drumul de lautarul care merge pe el?).

Cu toate astea. striga in tacere. punctum-ul nu (sper sa nu abuzez de aceste cuvinte). este ascutit ~i infundat. "Alung orice ?tiinrii. nu e yorba de un punctum. alung orice ?tiin~a. 1924. Hine: Debili iritr-o institurie. niei Fotografia nu te fae sa "visezi". nurnele: el este transant.sau un maniac. puncturn-ul 11 constituie bratele lncrucisate ale celui de-al . acest gest necuviincios are tot ce-i trebuie pentru a-mi retine privirea. Bob Wilson lrni retine atentia. Nepurinta de a numi este un bun sirnptorn al ernotiei. New Jersey. pentru a constitui un punctum. Ceea ce poate f num it nu poate lrnpu nge In mod real. Mapplethorpe i-a fotografiat pe Bob Wilson ~i Phil Glass. negrii nu vad pe ecran dedt gaina m inuscula care traverseaza intr-un colt plata mare a satului. orice culturd . la vremea lui (1882). lnsa e imposibil de identificat. 49 . in mod ciudat. fie ca vreau. Nadar. Hine). imensul guler Danton al baiatului ?i pansarnentul de pe degetul fetei.sau a fotografiei: niei Haiku-ul. postura ca "exrravaganta" (penrru mine. In experimentul lui Ombredane. I-a fotografiat pe Savorgnan de Brazza incadrat de doi tineri de culoare imbracati In rnateloti. Acelasi lucru rni se intlrnpla ~i rnie In cazul celor doi copii debili de la 0 insuturie din New Jersey (fotografiati In 1924 de catre Lewis H. orice cultura.. eeea ce vad. un copil . eu nu Ie vad deloc capetele monstruoase ~i profilurile jalniee (asta face parte din studium). pantofii de baschet? Efectul e sigur. nu wid dectt imensul gufer Danton al baiatului ?i pansamentul de pe degetul fetei )) Lewis H. u nul dintre rnusi. pozitia rniin ilor. Illsa IlU reusesc sa spun din ce cauza. este detaliul descentrat. pielea. . Bizara conrradictie: eo sclipire care pluteste. si-a asezat rnina pe coapsa lui Brazza. doilea rnus). pentru ca irnediat codez. nu-si gase?te semnul. sint un salbatic.. adica in ce loc: sa fie privirea. fie ca nu. 22 Studium-ul este la urrna u rrnei Intotdeauna cod at. ~i torusi aterizeaza lntr-o zona vag a din mine insurni. la fel ca negrii lui Ombredane. rna abtin sa fiu legatarul unei alte priviri.

"Reporta]". nu-rni plac): nu e 0 ehestiune de "discretie". purtat de 0 persoana din familia mea. oridt de incisiv ar fi fost. ci de muzica. ~i care. punctum-ul. Nimic st. Insa aceasta fotografie a luerat In mine ~i mai tirziu am inteles ca adevaratul punctum era lantisoru] pe care-l purta negresa la glt. atunei cind [otografia fiind departe de oehii mei.: sa nu spui nimie. sa lasi detaliul sa se ridice singur In constiinta afectiva. traise ea fata batrtna eu mama sa. Subiectivitatea absoluta nu poate fi atinsa dec1t lntr-o stare. a ramas tnchis lntr-o eutie cu bijuterii vechi de familie (aeea sora a tatalui meu nu se maritase niciodata. printr-un efort de tacere (a Inchide och. sa inchizi ochii.» Nadar: Savorgnan de Brazza. nicio data ). Se lntimpla sa pot cunoaste mai bine 0 fotografie pe care 0 rernernorez. .sau la Iirnita . Fotografia rna ernotioneaza daca 0 extrag din blabla-ul sau obisnuit: "Tebmcd". eredeam ca identificasem ceea ce rna ernotioria: pantofii eu gaiei ai negresei gatite de sarbatoare. "Conditia prealabila a imagin ii este vederea". lar Kafka suridea si-i raspundea: "Fotografiem lueruri pentru a ni Ie alunga din minte. ea ~i eu m viziunea d irecta ar ealauzi Iimbajul pe un drum fals. Ii spu nea Janoueh lui Kafka. Citind fotografia lui Van der Zee."Pentru mine.rprinzator atunei in faptul ca uneori. pun ctu m -ul 11constitute braiele incrucisate ale celui de-af doilea mus. Povestirile mele sint un mod de a Inehide ochii". intotdeauna. 0 data aceasta disparuta. In fond . e mai bine sa ridici privirea sau sa Inchizi ochii. "And" etc. caci (d upa to ate aparentele) era exact acelasi lantisor (snur subtire de aur Impletit) pe care-I vazusern mereu. va rata esen~a efeetului. In eiuda preciziei sale.i lnseamna sa faci imaginea sa vorbeasca In tacere). 1882. el nu se dezvaluie dedt ulterior. Fotografia trebuie sa fie tacuta (exista fotografii zgomotoase. iar pe mine rna duruse Intotdeauna glndulla tristetea vieti] ei provinciale).pentru a vedca bine 0 fotografie. "Realitote". punctum-ul putea sa tolereze 0 anurnita latenta (dar niei 0 exarninare. angajindu-Ilntr-un efort de deseriere care. ma glndese din nou ILlea. 51 . Tocmai Intelesesem ca oriclt de imediat.

. Or.: Lewis H. fie r. nu rna lJ. se creeaza (se ghiceste) 0 para oarba: din cauza lan~i~orului ei. Insa alaturi de ea. ceea ce adaug eu .Nu cred. Cu toate acestea. ca niste fI uturi. pe Bob Wilson.sa sa varbesc.23 Un ultirn lucru despre punctum: fie ca. de indata ce exista un punctum. Wilson. lat-o pe regina Victoria fotografiata (in 1863) de catre George W. » R. el este un supliment: e ceea ce adaug fotografiei :. Celor doi copi i debili fotografiati I Ii. dar nu aceea a reflexivitafii. nu am timp: in r<J. nu sint liber sa inchid ochii. negresa gatita de sarbatoare a avut. la prima vedere. 0 rnultirne de alte calitati. este conturat. ci un val. exista deja in imagine .~i care. caci chiar daca nu cunosc bine statutul social al acestui scoti an (servitor? scutier?). inzestrat cu un punctum neidentificabil. personajul care iese de acolo continua sa traiasca: 0 "pata oarba' dubleaza neincetat vederea partiala. studium-ul). irni ia locul. Hine nu Ie adaug deloc degenerescenta profilului: codul spune acest lucru inaintea mea. Mapplerhorpe: Phil Glass ~i Bob Wilson. Pot adauga oare .. 0 tntreaga via!a exterioara portretului ei. Atunci dnd Fotografia este definita drept 0 imagine irnobila. ii vad bine functi a: a. pansamentul.. daca a~ face-a totusi.1 nu.i I UGace este totusi deja acolo .cva imaginii la cinematograf? . nu simt nici un fel de para oarba: tot ce se petrece in interiorul cadrului moare definitiv 0 data cu parasirea cadrului. in fata miilorde fotografii. aceasta nu tnseamna doar ca personajele pe care Ie reprezinta nu se misca. in ce rna priveste. ~i totusi cinematograful are 0 putere pe care. redeschizindu-mi ochii. un servitor In kilt tine frlul calului: acesta este punctum-us. ea sta pe un cal a carui crupa este acoperita cu demnitate de rochia ei (acesta este interesul istoric. de unde interesul meu pentru fotograrna. ci faptul ca ele nu ies: ele slnt an estezi ate ~i tintuite. vrea sa-l intllnesc.sint gu lerul. lnsa nu reu?esc sa spun din ce cauzd . slnt constrins la 0 voracitate continua.ce e a de a veghea docilitatea "Bob Wilson imi reiine atentia. inclusiv a celor care posed a un bun studium.~a ecranului.. n-a~ mai gasi aceeasi imagiI ie. arraglndu-mi privirea. Fatagrafia nu 0 are: ecranul (a remarcat Bazin) nu este un cadru. 53 . a:. desigur.

nu exista punctum in imaginea pornografica. de dorinta usoara. nu face din sex un obiect central.pectator in afara cadrului. el acorda acestei fotografii u pata oarba. intruchipeaza un soi de erotism vesel. in ceea ce rna priveste. ea . Punctum-is I este atunci un fel de In-afara-dmpului subtil. . Fotografia erotica. . ea face din acesta un obiect imobil (un fetis). ca si cum imaginea ar proiecta dorinta dincolo de ceea ce ea ofera spre a fi vazut: nu numai spre "restul" nuditatii. ceea ce distinge fotografia erotica de fotografia pornografica. adica cu rnaiestatea sa? Punctum-sst II face pe personajul victorian sa iasa in mod fantastic (se cade sa 0 spunem) din fotografie. 55 . )) (Virginia Woolf) G. la urma u rmei. entirely unaesthetic..I antreneaza pe ."Queen Victoria. kairos-ul dorintei. poate ca este 0 chestiune de "noroc": fotograful a fixat min a tinarului (Mapplethorpe tnsusi. Prezenta (dinamica) acestei pete oarbe este. cea a pornografiei. cred) pe unghiul bun al deschiderii. Wilson: Regina Victoria. aceea a erotismulu i. plictisul vine repede). Acest tinar cu bratul tntins. ci spre excelerita absolute a unei fiinte. ea cel rnult ma amuza (dar ch iar ~i asa. nu exista In el nici 0 generozitate): Fotograful a gasit momentul bun. pe densitatea sa de abandonare: ciriva milimetri mai la stlnga sau mai la dreapta ~i corpul gh icit n-ar mal f fost oferit cu bunavoi n~a (corpul pornografic. ned. cu un SUriS larg. ea poate foarte bine sa nu-I 'nTa~i~eze. ~i tocmai prin asta fotografia in cauza ma insufleteste ~i 0 insu-letcsc.mirnalului: dad. de dorinta buna. adulat ca un zeu care nu iese din nisa sa. fotografia ma determine sa disting dorinta grea. dimpotriva (asta este insa~i conditia ei). mutat foarte mult catre 0 margine a cadrului. trup ~i sutlet contopite. se arata. Pornografia reprezinta de obicei sexul. cu toate ca frurnusetea sa nu este deloc academica ~i ca este pe jurnatate iesit din fotografie. 1863. compact. el nu se daruieste. ar In cepe brusc sa se cabreze? Ce s-ar Intirnpla cu rochia reginei. W. nu numai spre fantasma unei practici.

Trebuia sa cobor mai mult In mine tnsurni pentru a gasi evidenta Fotografiei. aflasem poate cum functiona dorinta mea. Mapplethorpe: Tlnar cu brarui intms. pina acum). Trebuia sa-rni fac palinodia.24 Calatori nd astfel de la fotografie la fotografie (Ia drept vorbind toate publice. mina pe unghiu! bun al deschiderii. T rebuia sa accept placerea mea era un intermediar imperfect ~i ca.. dar nu descoperisem natura (eidos-ul) Fotografiei.. 0 subiectivitate redusa la proiectul ei hedonist nu putea sa recunoasca universalul. pe densitatea sa de abandonare . 57 ... acest Iucru care este vazut de oricine priveste a fotografie ~icare 0 deosebeste In ochii sai de orice alta imagine. ') R. ca ".

II .

voiam. numai pentru mine" (Val ery. cum l~i dorise Valery la moartea mamei sale. 51) (0 voi scrie poate lntr-o zi. despre aceste fotografii pe care Ie aveam cu ea nu puteam spune nici rnacar ca-rni placeau: nu rna asezam sa Ie contemplu. Istoria era cea care ma despartea de ele. nu asteptarn nimic de la "aceste fotografii ale unei fiinte. pana. imbracara elegant de eras. puneam in ordine niste fotografii. de un "sic" dezrnintit de bltndetea ~i simplitatea privirii ei. Exista un soi de stupefactie sa vezi a fiin~a familiars lmbracata aftfef. Nu. Le tot priveam. prea tndepartat -. Mai mult. rnanusi. prin- 61 . 26 In cazul multora din aceste fotografii. as consu Ita in zadar im aginile. n-a~ putea sa-rni amintesc trasaturile ei (sa Ie chem intacte la mine).25 Intr-o seara de noiembrie. aceste fotografii. cea In care mama mea. Daca intr-o zi le-as fi ararat unor prieteni. "sa scriu 0 cartulie despre ea. Stiarn bine ca. daca facem exceptie de cea pe care a publicasem. bluza fina ivindu-se la rnansete si la guier. la purina vreme dupa rnoartea mamei mele. nici trezire vie a chipulu i iubit. Nu speram sa 0 "regasesc". cu toea. sanatatea. E singura data cind 0 vad astfel. III. se plimba pe a plaja din Landes ~i in care ii "regasearn" mersul. amintirea ei sa dureze cel putin tot atit dt va dura ~i propria mea notorietate). tlnara. Nu este Istoria pur si simplu acel timp in care nu eram nascuti? im: citeam inexistenta in hainele pe care mama Ie purtase Inainte ca eu sa mi-o pot aminti. prin aceasta fatalitate care este una din caracteristicile cele mai atroce ale doliul ui. cam pe la 1913. 886). stralucirea -insa nu ~i chipul. puteam sa ma lndoiesc ca ele aveau sa Ie spuna ceva. lat-o pe mama. nu ma cufundam In ele. in fata carora ri-o arnintesti mai putin dedt rnultu m indu-te sa te ginde~ti la ea" (Proust. insa nici una nu mi se parea cu adevarat "buna": nici performanta fotografica. pentru ca 0 data tiparita.

ternindu-se ca refuzul sa nu se preschimbe In poza. Michelet n-a putut sa serie nimic despre vremea sa). trebuie sa gasesc. la fel ca in vis. pot sa trezesc In mine molieiunea sifonata a crepdesinului ~i parfumul pudrei de orez. Ii recunosteam uneori 0 portiune din fata. Ca sa 0 "regasesc" pe mama. insa niciodata nu este tocmai ea: uneori. Caci 0 visez adesea (nu 0 visez decit pe ea). oridt de imperfecte ar fi fost ele. trebuie sa fii exclus din ea. a miinilor. o ratam ca intreg. ~i nu in mod esential. copil fiind. Aceasta luminainsa era deja un fel de mediere care rna conducea catre 0 identitate esentiala. in vis. ii ratam adica fiinta si. ~i epoca asupra careia se concentreaza interesul meu istoric). de altfel. eontemplind 0 fotografie In care. fugitiv. ea trecea aceasta incercare de a se a. fiecare dintre aceste fotografii exprima exact sentimentul pe care ea trebu ie sa-l fi si rntit de fiecare data cind se "lasase" fotografiata: mama "consimtea" sa fie fotografiata.Jn calitate de suflet viu. mult mai tirziu . exista lntotdeau na in aceste fotografi i ale mamei un loc ferit. Sa spun in fara cutarei fotografii "aproape ca e ea" mi se parea mai dureros dedt sa spun in fata alteia "nu este ea deloc".cum nu era niciodata. Fotografia rna obliga astfella un travaliu dureros. dar nu-i vdd trasatu rile (insa vedem. 0 valoare civila. ceea ce 0 dezminte. caci ea stia intotdeauna sa puna in locul unei valori morale 0 valoare superioara. dar nu 0 visez pe ea. caci vesmintul este perisabil. lar in fata fotografiei.. 0 anurnita legatura dintre nas ~i frunte. 0 recuno~team in mod diferentiat. 27 ~i iata ca incepea sa se nasca intrebarea esenti ala: 0 re- cunosteam? Privind acele fotografii la tnttrnplare.iar pentru a 0 privi.de asta urasc visele.eza In fata obiecrivu lui (act inevitabil) cu discretie (tnsa fara nimic din teatrul crispat al umilintei ori al tmbufnarii). obiectele pe care Ie avea pe cornoda. precum ~i panourile de rafie pe care Ie aseza deasupra divanului. a modei. ea mol stringe la piept. ea are ceva oarecum deplasat. neatins: limpezimea ochilor ei. a~a cum fac eu cu a mea: ea nu se inventa pe ea insa~i. albastrul-verzu i al pupilelor ei. Aproape cd: regim atroce al iubirii. cel putin sa fiu unul dintre ei. Nici 0 anarnneza nu va putea vreodata sa rna faca sa tntrezaresc aceasta perioada pornind de la mine insumi (este definitia anamnezei) -in vreme ce. viata cuiva a carui existenta a precedat-o putin pe a noastra tine lnchisa in particularitatea sa insa~i tensiunea lstoriei. Asadar. a hainelor): atentia este In acest caz deturnata de la ea inspre accesoriul care a disparut. sau stiu d. dar si statut tnselator al visului . ~i totusi: nu era nimeni altcineva. amprenta fotografica a unei culori. ~i cu toate astea nu 0 "regasearn". aceeasi munca sisifica: urci. Nu era pentru moment declt 0 luminozitate cu totul fizica. vai. pnn urmare. 62 63 . faci acelasi efort. lncordat. Nu era ea. ~i rara a putea niciodata sa pastrez mult timp aceasta resurectie. cobori rara sa 0 fi contem plat ~i 0 iei iar de la capat. un flacon de cristal sau un scaun seund pe care azi il tin linga pat. ~i apoi.sa intr-o Istorie (a gustu ri lor. tinzind catre esenta identitatii sale. stim in vis?): visez despre ea. asta este pentru mine Istoria (asta este. Ea nu se lupta cu imaginea sa. miscarea bratelor. este ea. In ctteva fotografii. Nu 0 recunosteam nici- odata dec1t pe bucati. Timpul in care mama mea a trait tnaintea mea. excesiv: de exemplu ceva vesel sau dezinvolt . A~ f recu noscut-o intre m ii de alte femei. catre spiritul chipului iubir. Cu toate astea. eu sint insusi opusul lstoriei. gen~ile care-i placeau (ale carer forme confortabile contraziceau ideea burgheza de "peseta"). Istoria este isterica: ea nu se constituie declt daca este privita . ca sa spunem asa. rna zbatearn in mijlocul unor imagini partial adevarate 1i deci tntru totul false. 0 distruge in favoarea singurei mele istorii (mie irni este imposibil sa cred in "martori". catre esenta. 0 pudried de fildes (lmi piacea zgomotul capacului). el ii face fiintei iubite un al doilea mormlnt. lmpartasirea ei [son partage).

privind la lumina larnpii. toate acestea transforrnasera poza fotografica in acest paradox im posibil de mentinut. 64 "Cine este. EI se sprijinea cu spatele de balustrada podului. Fotografia era foarte veche. dar pe care ea II rnentinuse toata viata: afirmarea unei blinderiIn aceasta imagine de feti~a vedeam bunatatea care-i alcatuise de lndata ~ipentru totdeauna fiinta. la Chennevieres-surMarne). se sirntea ca fotografulii spusese: "Hai putin mai aproape. In deschizatura din crengile ~i frunzisul serei (era casa In care mama se nascuse. lntorcindu-rna putin cite putin in tirnp o data cu ea. 10cui pe care-l ocupase cuminte Tara sa sara in ochi ~i Tara sa se ascunda. mai pe scurt. Mama avusese pe atunci cinci ani (1898). fratele ei sapte. dintr-o familie? Bunatatea ei era riguros atipica. Fratele ~i sora. Cartonata. ~i-I descoperii. cel putin. una tinind-o pe cealalta de un deget. cautlnd adevarul chipului pe care-I iubisern. care aveau sa divorteze putin dupa aceea.toate acestea alcatuiau chipul unei inocente suverane (daca chiar vrem sa Iuarn acest cuvinc In sensu I lui erimologic. Tara s-o f mostenit de la nimeni. lntr-o Sera cu plafon de sticla. era intoarsa cu fata. mai departe. care este "Nu stiu sa fac rau"). sa te vezi". cu coltu rile roase. ea. aceste fotografii cu mama. cum a putut sa se nasca aceasta bunatate din niste parinti imperfecti. dupa parerea dumneavoastra. care n-au stiut s-o iubeasca. in fine. nu tinea de nici un sistem sau. stind alaturi. singur in apartamentul in care ea tocmai murise.28 Rataceam. mai mica. uniti intre ei. de dezbinarea dintre parin~i. stiarn. poza naiva a mlinilor. singuri. cum fac adesea copiii. eel mal mare fotograf din lume? . pe care-si tntinsese bratul.Nadar. din ea abia se mai vedeau doi copii rnici in picioare. la capatul unui podet de lemn. de papusa sclifosita care se joaca de-a oamenii mari . asadar. expresia sa 0 Taceau sa se deosebeasca. cu un gest stlngaci. Seniriatatea chipului sau. Ma uitai cu atentie la feti~a ~i 0 descoperii Tnsfirsit pe mama. pozasera unul linga altul. una dte una. . " Nadar: Mama sau sotia artistului. de un sepia ~ters. ea-si impreunase miinile . ca Binele de Rau.

fiul e eel care o educa (politic) pe mama. suspendarea imaginilor trebuiau sa constituie tnsusi spatiul iubirii. dar 0 imagine justa. Fotografia din Sera era pentru mine asemenea ultimei com pozitii scrise de Schumann inainte sa se stinga. ei doar 0 imagine". 0 lngrijeam. ea realiza pentru mine. Grecii intrau In Moarte de-a-ndaratelea: ceea ce aveau inai nte era trecutu I lor. Traiam in slabiciunea ei (lmi era imposibil sa fiu partas la 0 lume de fo~a. atunei dnd intr-o zi. 0 imagine care sa fie in acelasi timp justitie ~ijustete: doar 0 imagine. insa tot atu nci totul se rasturna ?i 0 regaseam in sfirsit a. Durerea mea voia insa 0 imagine justa. devenise fetita mea. n-am convertir-o la absolut nimic. Macar 0 data. asezata In fata usii casei noastre. Pe ea. asemenea lui Nadar care facuse mamei sale (ori sotiei sale. Astfel u rcasem cursul unei vieti. Rezolvam astfel. pentru mine cea din urma. Obscuru I fotograf din Chen nevieres-sur-Marne fusese intermediarul unui adevar. pentru ea. Aceasta lmprejurare extrema ~i speciala. orice mondenitate rna sdrbea). nu se mai stie) una din eele mai frumoase fotografii din lume. Carre sfirsitul vietii sale. ?i cu durerea pe care 0 simt din cauza mortii ei. de nobiia. un Ctnt al zorilor care se potriveste ?i cu fiinta mamei mele. cu putin lnainte de eli pa in care m-am uitat la fotografiile ei ~i am descoperit Forografia din Sera. al rnarneicopil. rntorctndu-ma In urma cu trei sferturi de secol. ci a celei pe care 0 iu beam. 29 Nu mai puteam deci evita In rneditatia mea urrnatorul lucru: ca descoperisem aceasta fotografie urdnd inapoi pe firul Timpului. fotografia lrni dadea un sentiment la fel de sigur ca ~i amintirea. Plec1nd de la ultima sa imagine. Moartea este victoria dura a specie. Inconjurata de prietenii mei). al mamei. care era Legea mea interioara. ca pe copilul meu feminin. "Nu 0 imagine justa. foarte slabita. la imaginea unui copil: privesc apasat catre Binele Suprem al copilariei. pe care fenomenologia le-ar numi obiecte "oarecare". iar suprimarea sau alterarea lor partiala rn-a readus la fotografiile despre ea care ma nernulturnisera. In schimb. In oboseala ei finala ~i In prima sa fotografie. a~a cum au afirmat atitia filosofi. era prezenta totusi pe ehipul ei din fotografia pe care toemai 0 regasisern. care prinsese mult mai mult dedt putea prornite In mod rezonabil fiinta tehnica a fotografiei. am ajuns. de exemplu). stiinta imposibild a f/in{ei unice. desigur. n-a? putea exprima aceasta potrivire dedt printr-o suita infinita de adjective. apleclndu-se sa se descalte.sa cum era ea insd. Fotografia din Sera era cu totul esentiala. nu i-am "vorbit" niciodata. facuta in vara dinaintea rnortii sale (atit de ostenira. muzica ei. Daca. Asa era pentru mine Fotografia din Sera. 756). II. convins fi ind totusi ca aceasta fotografie reunea toate predicatele posibile ce alcatuiau fiinta mamei mele. 0 traiarn. in felul rneu. intr-un anume sens. atit de puternica.ln timpul bolii. La Brecht.se situa la limita unei morale (evangheliee. relnviind doar identitatea mamei. erau doar niste analogii... el a prod us 0 fotografie ce se depasise pe ea insa?i [surerogatoire]. n u a mea. Sau iara~i (pentru ca incerc sa exprim acest adevar). "a carei realitate vie 0 regaseam pentru prima data Intr-o amintire involuntara ~i cornpleta" (Proust. printr-o rastu rn are pe care altadata 0 admiram mult. daca particularul moare pentru ada satisfactie uni- 67 . sa ies seara. n-arn tinut niciodata un "discurs" In fara ei. nu Ie mai In~ir. de doua ori. mama era slabita. Ii lntindeam bolul de ceai care-i placea pentru ca putea sa bea din el mai comod decit dintr-o cana. [chestiunea] Mortii. un sentiment asernanator eu eel Ineereat de Proust. 66 Aceasta rniscare a Fotografiei (a ord inii fotografiilor) am trait-o in realitate. Acele fotografii. de-a lungullntregii noastre vieti irnpreuna. ca sa inchei. ~i nu adevarul ei. n-a~ putea s-o definese mai bine decit pnn aceasta trasatura (tntre altele): aeeea ca nicicdata. 0 pierdeam atunci. cu toate acestea. alaturlndu-se pentru mine copilului esential care era in prima ei fotografie. atit de abstracta fa~a de 0 imagine..sl. nu rni-a facut nici 0 "observatie". pe mama n-arn ed ucat-o niciodata. In mod utopic. a zarit brusc in memorie ehipul autentic al bunieii sale. glndeam rara sa ne-o spunem ca insignifian~a lejera a limbajului. ziee Godard.

Citind anumite studii generale. S-arzice savantii nostri nu pot coneepe ca exista familii "In care oamenii se iubesc". Toate fotografiile din lume formau un Labirint. Nu mai puteam dedt sa-rni a~tept moartea total a.] ca ca ca 68 69 . sau ghem de conAicte ~i refulari. implinind verba lui Nietzsche: "Un om labirintic nu cauta niciodata adevarul. Mamei ca Bine. nedialectica. asemenea Nara 30 Ceva ca 0 esenta a Fotografiei plutea In aceasta fotografie particulara. Nu: nici album. Stiarn In centrul aeestui labirint nu aveam sa gasese nimie altceva dedt aceasta unica fotografie. fiind insa Tara tndoiala format cultural de arta catolica.J. nimic (ori poate doar amintirea bunicilor). una din miile de rnanifestari ale aeelui "oarecare". ea nu ar f dedt 0 fotografie indiferenta. In sensul pozitival cuvlntului. nu contine niei 0 rana. daca. observasem ca ele pot fi aplicate intr-un mod convingator la situatia mea: comentlndu-1 pe Freud (Moise).tiin~ifiea de a trata Familia ca si cum aceasta ar fi doar 0 ~esatura de constringeri .. prin scriitura. In fata Fotografiei din Sera ma lasasern In voia Imaginii. In~elesesem ca de acum lnainte trebuia sa chestionez evidenta Fotografiei nu din punctul de vedere al placerii. imbracaminre. dadusem nastere mamei mele In chiar timpul bolii ei. ?i ca. J. Desi provin dintr-o religie rara imagini In care Mama IlU este adorata (protestantismul). Puteam spune. eu nu mai aveam nici un motiv sa ma potrivesc cu ritmul Fiintei Vii superioare (specia). De rnulta vreme pentru mine familia insernna mama si. crestinismul depasise rigoarea Legii In folosullmaginarului. aceasta unitate atit de necesara la constituirea grupului familial. 0 data ce ea murise. Un necunoscut mi-a seris: "Se aude ca pregatiti un album despre Fotografiile de familie" (calatorie extravaganta a zvonului). Insa ea. ci I~i cauta doar Ariadna". ea Ii adaugase aceasta gratie de a f un suflet special.i de rituri: sau grup de apartenenta irnediata. forogenie. lata ce descifram In Fotografia din Sera. eu. radnd posibila reprezentarea Femininului matern. In eeea ce va priveste. inevitabil. ea nu poate pune baza unei obiectivitari. In Mama exista un nucleu stralucitor. nici familie. 281). Imi displace In mare masura prejudeeata . Am hotarit atunei sa "extrag" toata Fotografia ("natura" sa) din singura fotografie care exista eu certitudine pentru mine ~i sa 0 iau oarecum drept reper al ultimei rnele cautari. al carei proiect trebuia. tnsa 0 data inteleasa. Fotografia din Sera era Ariadna mea. de atunci. (Nu pot sa arat Fotografia din Sera. ea nu poate constitui In nici un fel obiectul vizibil al unei stiinte. !nsa eeea ce rna face sa sufar e cine era ea. nu pentru ca ea m-ar face sa descopar un lucru secret (monstru sau cornoara). Particularitatea mea nu se mai putea universaliza niciodata (daca nu. ireductibil: mama mea. In ce priveste restul. ci In raport eu ceea ce In mod romantic am numi dragoste ~i moarte. ar f cel mult interesanta pentru studium-ul dumneavoastra: epoca.versalului (Morin. Ea nu exista dedt pentru mine.. 31 La lnceput lrni fixasem un principiu: sa nu reduc niciodata subiectul care eram la socius-ul descarnar. a Imaginarului. alaturi de mine. Goux explica faptul iudaismul a refuzat imaginea pentru a se pune la adapost de riscul de a adora Mama. utopic. sa devina unicul seop al vieii rnele). care n-am avut niciodata copii. ~i la fel cum nu vreau sa-rni reduc familia la Farnilie. dezafectat cu care se ocupa stiinta. nici un "var". evadam din ea. Pentru durnneavoastra. Putearn deei sa-rni tnteleg generalitatea. reprodudndu-se ca altul dedt el lnsusi. individul moare dupa ce s-a negat ~i s-a depasit In felul acesta. ci pentru ca mi-arspune din ce era facut acest fir care ma tragea catre Fotografie. atunci cind ma aflam In fata unor fotografii. ?i pentru ca era cine era am trait irnpreuna eu ea. nu vreau nici sa-rni reduc mama la Mama. fratele meu. Acest principiu rna obliga sa "dau uitarii" doua institutii: Familia ~i Mama. dincolo de asta. Inrotdeauna se crede ea ar trebui sa sufar mal mult pentru ea am trait tcata viata tmpreuna eu ea.

Era ca 1i cum as dura natura unui verb care n-ar avea infinitiv 1i pe care nu l-am Intllni decit avind un [imp 1i un mod. Numesc "referent fotografic" nu lucrul facultativ realla care trirnite 0 imagine sau un sernn. pentru mine. de necontestat. descopeream acum din nou. ci de nelnlocuit. printre miile de forme de interes pe care acestea par sa Ie provoace.Fotografiei o plasam tocmai in aceasta ernotie. Ceea ce se vrea intr-~ fotografie (sa nu vorbim inca despre cinema) nu este nici Arta si nici Comunicarea. intr-un mod degajat. sa expri m clar (chiar dad e vorba de un lucru simplu) prin ce este diferir Referentul Fotografiei de eel al altor sisterne de reprezentare. pri n reductie fenomenologica esenta Insasi a Fotografiel. '. tnsa viata care lmi rarnlnea avea sa fie cu siguranta si pin~ la capat incalificabila (Tara calitate). presupunlnd ca mi s-ar f parut "adevarat". sa accept sa se amestece doua voci: aceea a banalitatii (sa spun ceea ce toata lumea vede ~i stie) ?i aceea a singularitatii (sa salvez aceasta banalitate prin lntreg avintul unei ernotii care n u-rni apartinea dedt mie). ' Numele noemei Fotografiei va fi asadar: "Acest-tucru-aexistat-cindva" sau: lntratabilul. insa acesti referent: pot fi. Urmlnd 0 ordine paradoxala. 11. Pic~ura poate irnita real itatea Tara s-o f vazut. care este ordinea f. prin lucrarea sa treptata. Timpul elirnina ernotia pierderii (nu pIIng). eu nu puteam ~i nu pot sa cred [asta]. de vreme ce nici un portret pictat. ci 0 caliiai« (un suRet): ~i nu indispensabil. dar s-a 1i amlnat deja. asadar. iar natura . tocmai de aceea. nu putea sa rna convi nga ca referentu I sau ar f existat efectiv. 11cel mai adesea chiar sint niste "himere". 5i dat fiind aceasta constringere nu exista dedt in caw lei'. ci sa respect originalitatea suferintei mele" (Proust. In cazul Fot~grafiei nu pot nega niciodata ca lucrul a [ost acolo. ci 0 fiin~a. asta s-ar spune cu siguran~a: "interfuit": ceea ce vad s-a aflat acolo. dar s-a ~i separat irnediat. noema "Acest-Iucru-a-existat-dndva" sa fie nu refu lata (asta nu e posibil in cazul unei noeme). ~terge cu incetul durerea. 5e spune ca doliul. Putin conteaza durata fizica a acestei poze. conjugata: a realitatii si a rrecutului. s-a aflat acolo. trebuie 5-0 consideram. totul a rarnas nerniscat. topisern ad evaru I ~i realitatea intr-o ernotie unica. In latina (pedanterie necesara pentru di lamure1te nuantele). sub acoperi rea metodei. 5e poate ca In avalansa cotidiana de fotografii. Discursul com bina semne care au desigur referenti. ci lucrul necesar real care a fost plasat In fata obiectivului Iucrul Tara de care nu ar exista fotografie. pentru de obicei mai lntii ne asiguram In privinta lucrurilor Inainte de a [e declara "adevarate". cao. noem a sa. c: traita cu indiferenta. Eram nevoit. chiar de-ar f yorba de 0 milionime de secunda 71 70 . s-a pierdut dintr-o singura lovitura pentru totdeauna. 1i anume ca orice fotografie este o arecum conaturala referentului ei.759). pe viitor. drept o caracteristica de la sine tnteleasa. asta e tot. ci este Referinta. sau ar trebui spus: In noutatea sa. In acest loc care se intinde intre infinit ~i subiect (operator sau spectator). Intrudt ceea ce am pierdut nu este 0 Figura (Mama). Trebuia mai lntli sa concep cum trebuie si prin urrnare daca se putea. 5pre deosebire de aceste imitatii. ca ca 33 A~ putea spune altfel: ceea ce fundamenteaza natura Fotografiei este poza [Ia pose]. ~i nu 0 fiin~a.ndatoare a Fotografiei. pu rtat fiind de adevarul imaginii. a fost prezent In mod absolut. sub efectul unei expriente noi aceea a i ntervsitatii. am Tacut un salt inductiv de la adevar~1 imaginii la reali~atea originii sale. Din aceasta indiferenta ma trezise Fotografia din Sera. 32 Ceea ce observasem la inceput. In rest. Puteam sa traiesc Tara Mama (mai devreme sau mai tirziu 0 facem tori).torului proustian la moartea bunicii sale: "Tineam nu doar sa sufar. Toate acesrea stnt exprimare de verbul intersum . caci aceasta originalitate era oglindirea a ce avea ea absolut ireductibil ~i care. Exista aici 0 dubla punere.geniul.

De aceea e rnai bine sa spunem ca trasatura inimitabila a Forografiei (noerna sa) este d cineva a vazut referentul (chiar daca este yorba de obiecte) in carne ~i oase sau in persoand. Noema este puternica aici.care inrati... ea ne face pe ascuns sa credem ca el este viu. caci cinematograful (fictional) cornbina doua poze: un "acest-lucru-a-existat-clndva" al actorului . [iar asta tocmai] in calitate de cadavru: el este imaginea vie a unui lucru mort. au plecat niste radiatii care yin sa ma 72 73 . nici rnacar 0 tehnica a Operator-ului. integrez ln mod fatal in privirea mea gTndul clipei. in toate sensurile expresiei. cinematograful Ineepe sa se distinga de Fotografie. iar asta din cauza amagirii care ne face sa atribuim Realului 0 valoare absolut superioara.(picatura de lapte a lui H.nu 0 gravura. Astfel se explica de ee noema Fotografiei se altereaza atunei dnd Fotografia prinde via~a ~i devine cinema: in Fotografie ceva s-a postai ln fata micului orificiu ~i a ramas acolo pentru totdeauna (acolo se afla sentimentul meu). ceva a trecut prin fata aceluiasi orificiu: poza este luata ~i negata de suita continua a imaginilor: este 0 alta fenomenologie ~i pornind de aici ln cepe 0 alta arta.. faptul era dovedit fara metoda. intr-un fel experimentale. N u gre.a. perspectiva albertiniana si optica de camera obscura). Caci noema "Acest lucru a existat dndva" nu a devenit posibila dedt ln ziua in care 0 circurnstanta stiintifica (descoperirea sensibilitatii la lumina a halogenurilor de argint) a perm is captarea si imprimarea directa a razelor luminoase emise de un obiect luminat In mod diferit. care era acolo. ca arta a Persoanei: a identitatii sale. ci directia [Ie termeJ unei "intentii" de lectura: uitlndu-rna la 0 fotografie. D. dar chiar si atunci: daca fotografia devine 1n acest caz oribila. . caci poza nu este aici 0 atitudine a tintei. Eu zic: nu. Transfer imobilitatea fotografiei prezente asupra fotografierii treeute ~i aceasta oprire este cea care constitu ie poza. niei viata lor nu este metaforica. orictt de scu rte. sdavia era prezentata fara mediere. In picioare.. la cinema. nu foarte departe de noi. 34 Se spune adesea ca pictorii sint aceia care au inventat Fotografia (lastndu-i rnostenire cadrajul. in sa deportind acest reallnspre trecut ("acest lucru a existat cindva"). ehiar dad derivata din prima. In schimb. ci oarecum printr-un nou ordin de dovezi. astfellncit (Iucru pe care nu l-as sirnti in fata unui tablou) de fiecare data dnd revad Intr-un film actori despre care stiu ca sint morti rna lncearca un fel de melancolie: melancolia Insa. a ceea ee arn putea numi. tot exista poza.i Viul: arestlnd ca obiectul a fost viu. de pard ar f yorba de eeva etern. reticenia [quant-a-saiJ corpului. in afara cazului dnd se fotografiaza cadavre. Edgerton). "nascut sclav". Dintr-un corp real. dintr-un punet de vedere fenomenologic. asezati.i fascinatia mea de copil proveneau tocmai de aici: din faptul col era sigur ca acellucru existase: nu era yorba de exactitate. ei de realitate: istoricul nu mai era mediator. decupata dintr-o revista.) Ma gTndesc iar la portretullui William Casby.. chirnistii au inventat Forografia. la fel cum in ce priveste fiintele lnsufletite. Caci imobilitatea fotografiei este asemenea rezultatului unei confuzii perverse intre doua concepte: Realul .i el certifica acest lucru nu prin marturii istorice. cu reate ca e yorba de trecut si nu numai induse: dovada-Sfintului-Toma-voind-sa-pu~i-mlna-pe-Crist-inviat. faptul ca un cadavru este viu. in care un Iucru real s-a gasit nerniscat In fata ochiului.i unul al rolului. a vietii sale particulare. cu 0 ptnza peste mijloc. ca reate lucrurile prea bine puse la locu Ilor . Imi amintesc ca am pastrat foarte multa vreme. este din cauza ca ea certifica. daca se poate spune a. fotografiat de Avedon. sclavia a existat. ~i in dreptul acestui aspect. (Acelasi sentiment 11 am atunci ~lnd ~scult :ocea unor cintaret] disparuti. 0 fotografie . Fotografia a inceput de altfel. cu palarie...pierduta de atunci. prezen~a lucrului (intr-un anumit moment din trecut) nu este niciodata metaforica. caci oroarea . In Fotografie. din punct de vedere istoric.esc: 0 fotografie .i a Fotografiei (Iucru pe care nu I-as simti ln fata unui tablou).. sci avi I. caci eel pe care-I vad acolo a fast sclav: el certifica faptul d.a 0 vlnzare de sclavi: stapl-tul. Fotografia este literal 0 ernanatie a referentului. ea sugereaza ca el este deja mort.

"scoasa". nimic extraordinar. n-am inceta sa ne bucurarn de boga~ia ei ca simbol: corpul iubit e imortalizat prin intermediul unui metal pretios. prin radiatii!e sale imediate (prin luminante!e sale). un fard (ca acela cu care se vopsesc cadavrele). ca ei erau acolo. simultan. 0 reconstitui re. 'ac~sta este un efect de-a dreptul scandalos. Faptul ca nu-mi place deloc Culoarea e poate tocmai din cauza ca ma Inc1nta (sau rna intristeaza] sa stiu ca. de parul. afara de faptul. "montata".i realul. un lucru cindva existent a atins cu adevarat suprafara pe care la rindul meu 0 ating cu privirea. trebuie ca sint morti cu totii. putin conteaza durata transmisiei. Un dagherotip anonim din 18431nfatiseaza. "stoarsa" (ca zeama dintr-o larntie) de actiunea luminii. neobosita. ci certitudinea ca lucrul fotografiat vine sa rna atinga cu propriile sale raze. eu sint. Un fel de legatura ornbilicala leaga corpullucru lui fotografiat de privirea mea: aici lumina. lntorcindurna de la apartamentul nostru de pe strada Jacques Cal lot. un barbae ~i 0 ferneie. Data face parte din fotografie: nu pentru sa 74 75 .. de care n u m-ar convinge nici 0 pictura realista. este viu. colorati ulterior de miniaturistul ce lucra la atelierul fotografului: intotdeauna am impresia (si prea putin conteaza ce se petrece cu adevarat) ca. Gnd vad plaja di n Biarritz la 1931 (Lartigue) sau Pont des Arts la 1932 (Kertesz). In ziua ace ea.. Pentru mine culoarea este ceva artificial. ci realul in starea de trecut: trecutul . In plus. oridt de palida ar fi.i cinci de perscane de toate virstele. adica: imagine revelata. in medal ion. argintul (monument ~i lux). 0 uimire ce dureaza si se reinnoieste.. fotografia fiintei disparute vine sa rna atinga la fel ca razele intirziate ale unei stele (Sontag. ) 35 Fotografia nu rernernoreaza trecutul (nimic proustian Intr-o fotografie). 0 piele pe care 0 1m parta~esc cu acela sau aceea care a fost fotografiat/a. Or. Fotografia.. acum). ceea ce vad nu este 0 ami ntire. acheiropoietos? . lntr-una din acele dupaamieze de vara dnd luam tramvaiul din Bayonne ca rna duc sa rna scald pe Plaja Mare sau tntr-una din acele dimineti de duminica dnd.i fac socoteala: 191 0. Lucrul cu care Fotografia lmi hraneste spiritul (care nu s-a saturat) este. ~i nu eu 0 lumina care i-a fost adaugata. pri ntr-un gest scurt al caru i ~oc nu poate deriva In reverie (aceasta este poate definitia satori-ului). este cu adevarat un mediu carnal. 0 bucata din Maya. Fotografia din Sera este pentru mine comoara de raze emise de mama mea c1nd era copil. misterul simplu al concornitentei. la asta s-ar adauga ideea ca acest metal. In orice fotografie. si anurne ca nu e facuta de rntna omului. asemenea tuturor metalelor Alchirniei. (doua doam ne ~i un domn In virsta. culoarea este 0 spoiala data ulterior peste adevarul originar al Alb-Negrului. lata niste soidati polonezi odihnindu-se pe un dmp (Kertesz. 0 fotografie anonirna Infa~i~eaza 0 casatorie (In Anglia): douazeci . ma uimeste.atinga pe mine. de privirea ei. lntr-un mod similar. cel care sint aici. citesc data . Poate ca aceasta uimire. asadar. Se pare ca in latina "fotografie" s-ar spune: "imago lucis opera expressa". poate. de fiecare data. un bebelus. 173). 1915). lrni spun: "Poate ca eram ~i eu acolo". (Din aceasta cauza. in afara poate de fetite ~i de bebel u. pe care arta 0 daruieste cu atita generozitate. Efectul pe care II produce asupra mea nu e acela de a restitui ceea ce a fost abolit (de timp. ceva imaginat. printre cei care se scalda sau printre trecatori. ~i daca Fotografia ar apartine unei lumi care ar mai avea Inca un strop de sensibilitate fa~a de mit. desi irnpalpabila. aceasta Incapa~lnare se cufunda In substanta religioasa din care sint alcatuit. treceam podul ca sa merg la Templul Oratoriului (in perioada crestina a adolescentei mele). Caci ceea ce mi se pare important nu este "viata" fotografiei (notiune pur ideologica). de rochia. n-ai ce sa faei: Fotografia are ceva ce tine de inviere: nu e valabil oare ~i pentru ea ceea ce bizantinii spuneau despre giulgiul din Torino pe care s-a imprimat imaginea lui Isus. doua fetire. de distanta] ci de a atesta ca ceea ce vad a existat cu adevarat. "exprimata". de pielea.

pulovarul ca sa-rni dau searna in ce irnprejurare Ie purtasem. Acest dezechilibru intre certitudine si uitare rni-a provocat un soi de arneteala (nu era departe terna din Blow-up). punindu-mi intrebarea fundarnentala: de ce traiesc aici s! acum? Bineinteles. A. sa mai traiasca Inca ~i astazi (dar unde? cum? Ce roman!). 77 "Este posibil ca Ernest sa mai trdiascd Inca si astdzi: dar unde? cum? Ce roman!" . ~i cu toate astea. ca sa aflu in sfirsit ceea ce nu rnai stiarn despre mine insurni. Paris.Jntr-o buna zi. care-si puneau intrebari despre cer. infinit etc. rn-arn dus la vemisaj ca la 0 ancheta. Flaubert isi batea joc (dar oare isi batea joc cu adevarati'] de Bouvard ~i Pecuchet. ceea ce a fost. pe calea certitudin ii: esenta Fotografiei este de a ratifica ceea ce reprezinta. Eu sint reperul oricarei fotografii ~i acesta este faptul care rna face sa fiu uimit. timp. ~i cu siguranta.. ea este ~i de ordin rnetafizic. nu puteam sa neg ca fusesem acolo (chiar daca nu stiarn unde). in pofida tuturor stradaniilor mele. stele. mai mult dedt oricare arta. mi-am examinat cravata. Fotografia stabileste 0 prezenta imediata in lume . Acesta e genul de intrebari pe care mi Ie pu ne Fotografia: intrebari ce tin de 0 rnetafizica "tirnpa" sau naiva (raspunsurile sint cele complicate): adevarata rnetafizica probabil.. . 1931. un tinar elev fotografiat in 1931 de Kertesz. n-am reusit sa-rni aduc aminte dnd a fost Tacuta. ci pentru ca te face sa ridici capul. te face sa calculezi viata.ca ea denota un stil (asta nu rna priveste). moartea. ci.0 coprezenta. dar aceasta prezenta nu este numai de ordin politic ("a participa prin imagine la evenimentele contemporane"). 0 osteneala zadarnica. 36 Fotcgrafia nu spune (neaparat) ceea ce nu mai este. In fata unei fotcgrafii. constiinta nu 0 ia neaparat pe calea nostalgica a amintirii (cite fotografii nu se afla In afara timpului individual). un fotograf mi-a dat 0 fotografie cu mine. Kertesz: Ernest. viata. ci dear. Aceasta subtilitate este decisiva.i asta e valabil pentru toate fotografii Ie d in Iume. extinctia inexorabila a genera~iilor: este posibil ca Ernest. pentru ca era 0 fotografie.

Aceasta este nefericirea (dar poate ~i voluptatea) limbajului. Noema limbajului e poate aceasta neputinta sau. Aceasta certitudine nu-mi poate fi data de nici o scriere. Celui care le-a contemplat pentru prima oara (Niepce in fata Mesei puse) de exemplu). Este 0 profetie rasturnata: asemenea unei Cassandre cu ochii atintiti spre trecut. ea este insasi autentificarea. e indiferenta fata de orice mediere: ea nu inventeaza. de a nu se putea autentificape sine tnsusi.tocmai de aceea real itatea ei e de fiecare data ceva contingent ("a?a) nimic mai mult"}. fiind prin natura ei tendentioasd. dimpotriva. face sa tnceteze aceasta reticenta: trecutul e din aceasta clipa la fel de sigur ca ~I prezentu I. nu sint probatorii. Fotografia. pentru a 0 spune intr-o maniera pozitiva: limbajul este. Niepce: Masa pusa. forta fotografiei e totusi superioara oricarui lucru pe care spiritul omenesc il poate sau l-a putut con cepe pentru a ne da certitudinea realitatii . daca el nu se prezi nta sub forma mitu lUI. ceea ce se vede pe hirtie este la fel de sigu r ca tot ce e palpabil. trucaje: fotografia nu e laborioasa decit atunci c1nd triseaza. dar niciodata in privinta existentei lor. cea a cinematografului (Legendre). ea nu mime niciodata: sau mai bine. pentru prima data. nici real. in lipsa ei. in schimb. ~i nu. ea poate minti in privinta sensului lucrurilor. Acest cercificar este noua gena pe care a introdus-o inventarea sa in familia imaginilor. Aparitia fotografiei este cea care divizeaza istoria lumii. 79 . Avem poate 0 reticenta de neinvins in a crede in trecut. ca ectoplasrna a "ceea ce a fost": nici imagine. Fotografia. ele sint. 0 fiin~a cu adevarat noua: un real ce nu mai poate fi atins. prin natura sa. cum s-a spus. consriinta sa aseza obiectu l lntiln it in afara oricarei analogii. pentru a Incerca sa faci limbajul sa fie nonfictional e nevoie de un Intreg d ispozitiv de masu ri: este convocata logica ori.Prima fotografie. rare. Fara putere in ce priveste ideile generale (fictiu nea). pnmele fotografii trebuie sa i se fi parur ca sernanau cu picturile ca doua picaturi de apa (intotdeauna camera obscuray. fictional. artifici ile pe care Ie permite. in Istorie. Orice fotografie e un certificat de prezenta. juramintul. in jur de 1822. el stia torus: ca se afla in fata unui mutant (un martian poate sernana cu un om).

Imaginea forografica este plina. Se poate spune . Sa luarn din nou Fotografia din Sera. in schimb. Slnt singur in fata ei. Insa In acelasi timp. chiar plna la refuz: ga rurruc. In ci nema. prin urrnare. lmobila. printre care ma nurnar ~i eu iii dintre care raceam deja parte atunci cind afirmam ca Forografia este 0 imagine Tara cod . rara tndoiala. La fel ca lumea reala.i inscriptionarca pe cliseu face dintr-un obiect tridimensional 0 efigie bidirnensionala. la a Pictura. in timp ce cinematograful este protensiv . ca si viata). in ciuda tuturor codurilor. e pur si simplu "normal". evit sa 0 privesc (sau evit sa fiu privit de ea). M-a~ putea inchina la a Imagine. ci pentru ca aceasta imagine foarte speciala se prezinta ca una cornpleta . un referent fotografic. el nu-si revendica propria realitate. fotografia este trnpinsa. cu ea. exista lntotdeauna.. ea este fara viitor (de aici patetisrnul. din ea. prinrre comentatorii Fotografiei (sociologi ~i serniologi) e la moda relativitatea sernantica: nu exista "real" (ciispret mare fa~a de "realistii" care nu vad d fotografia este lnrotdeauna codata). vom spune. 187). deloc melancolic (. Putmului-de-lmagjne [Peu-d'image] al cititului Ii raspunde acel Numai-tmagine {TautImage] al Fotografiei. n u Physis (Beceyro). Fotograna se mi. nerniscat. iar ceea ce dovedeste Fotografia tine nu de obiect. ceea ce ea reprezinta este fabricat. intr-un album) decit daca. nu poate transforma suferinta in doliu. nu iau deloc Fotografia drept 0 "copie" a realului. ci de tirnp. Sufar. nici a cultura nu vine sa rna ajute sa vorbesc despre aceasta suferi n~a care m i-e provocata nemijlocit de finitudinea imaginii (din acest mot iv. ci drept a ernanatie a realulul trecut: 0 magic. Realistii. Fotografia sparge "stilul constitutiv" (de aici uimirea). nimic. privitor la saracia de imagini ce tnsotesre lectura unui roman: daca rornanul ma prinde. 80 81 . nu exists loc pentru nimic altceva. In ziua de azi. m i se pare. noema Fotografiei nu sea deloc in analogie (caracreristica pe care a impartaseste cu toate tipurile de reprezentari). nu 0 arta. Insa acest referent al uneca. Aceasta discutie este zadarnica: nimic nu poate impiedica Fotografia sa fie analogid. prinsa intr-un flux. nu proresteaza de partea existentei sale de odinioara.integra. nu pot citi 0 fotografie): Fotografia . nu i se mai poate adau- ca 37 Toti autorii gindesc la fel. in Fotografie. in acelasi stil [care ii este] constitutiv" (Husserl). Dintr-un punct de vedere fenomenologic.. fotografia nu are totusi acest grad de desavirsire (din fericire). lnsellndu-i cu buna ca. atunci Fotografia e nedialectica: ea este un teatru denaturat ln care moartea nu se poate "conternpla". nu exista imagini mentale.e lipsita de cultura: atunci ctnd e dureroasa.Fotografia mea . ci numai artificiu: Thesis. mel aneolia ei).. spun ei.. nu este un ana/agan allumii. Cercul este tnchis. [umea filrnica e sustinuta de prezumtia "experienta va continua sa se deruleze in mod constant. la a Statuie.i. rac1nd un joe de cuvinte. In cinema. nu mai exista scapare.Ei bine. Fotografia. rejectarea Tragicului. nu se poate reflecta ~i interioriza.ca intre prezentare s retentie. nu doar pentru ca ea este in sine deja o imagine.i altfel. Carenta sterila. nu-mi pot lasa privirea sa rataceasd. lar dad dialectica este acea gindi re care stapineste perisabilu I ?i transforma nega~ia rnortii in putere de rnunca (Lacoue-Labarthe. sau inca: teatrul mort al Mortii. lntr-un anumit fel. ea trebuie sa paraseasca. trasa Tara lncetare spre alte imagini. el nu se agata de mine: el nu este un'spectru..Tocmai pentru ca Fotografia este un obiect nou din punct de vedere antropologic. cad rele d iscutii lor obisnuite despre imagine.i atunci cum este? . dar la a Fotografie? Nu 0 pot aseza tntr-un ritual (pe rnasa mea. De ce? Fiindca. spune Sartre. pentru ca optica fa togrand este supusa perspectivei albertiniene (perfect istorica) . cruda: nu-rni pot transforma suferinta. A te intreba daca fotografia este analogica sau codata nu e 0 directie buna de analiza. Important este fotografia posed a 0 fo~a doveditoare. al carui material e fotografic. ea exclude orice purificare.chiar dad este evident ca exista coduri care ne influenteaza lectura -. orice catharsis. puterea de autenrificare prirneaza asupra puterii de reprezentare. nu exists in ea nici 0 prorentie.

Ea imparta~e~te de obicei nu doar destinul hirtiei (perisabil). di n punct de vedere istoric. Fotografia este violenta: nu pentru ca tnfatiseaza violence. sa se alature unei clase cu totul diferite de fetisuri: cea a icoanelor. si. 0 ami ntire (a carei forma grarnaticala ar f perfectul. tntr-o sociecate. care In bisericile grecesti slnt sarutate ~ra sa fie privite. multa lume spune ca zaharul e dulce. nu exista rnuzica. in vreme ce tim pu I Fotografiei este mai degraba aoristul). nu 0 trnpiedica sa aiba in ea. nu e nimic de spus despre fotografia ei. care tocmai rna uitasern la fotografiile meIe din trecut. mimozele scalda incaperea": Fotografia nu "scald a" lncaperea: nu exista miros. iesind de la un curs.~tiin~a insuportabiJa plenitudine ~i factnd-o. Intr-o zi. al carui prototip rnitic este sornnul Frumoasei din PadureaAdormita). E chiar modulln care timpul nostru i?i asurna Moartea: sub alibiul contestatar al ceea ce este nebunesc de viu. 38 Acesti tineri Fotografi care se agita pri n lume dedic1ndu-se surprinderii actualitatii n-au habar ca sint de fapt niste agen~i ai Mortii. ci. Fotografia poate f transforrnata ce! mult In deseu: fie sertarul. data cu Fotografia intrarn in Maartea plata. un fel de cufundare brusca in Moartea literala. inconjurat de aceste fotografii. 281). Fotografia ar corespunde poate intruziunii in societatea noastra rnoderna a unei Morti asimbolice. irnobilizarea Timpului e data doar sub 0 forma excesiva. nu mai rarnine nirnic. acela care separa poza ini~iala de hirtiafinala. insearnna e de cautat In alta parte: poate tocmai in aceasta imagine care produce Moartea dorind sa conserve viata. cineva mi-a spus cu dispret: "Vorbiti despre Moarte intr-o maniera plata". chiar prin neatentia mea. in esenta. niste prieteni vorbeau despre amintirile lordin copilarie. Moartea trebuie sa aiba si ea un lee. ci pentru ca de fiecare data ea umple de forta privirea ~i pentru ca nimic din ea nu poate fi refuzat ~i nici transformat (ca uneori 0 putem numi dulceaga nu-i contrazice cu nimic violenta. dar eu gasesc ca este violent). fixati asupra unui timp oprit in trecut. ci tocmai ca blocheaza amintirea. Pentru ca. sa ~e Intrebam ~i asupra legaturii antropologice dintre Moarte ~i noua imagine. 0 stranie staza. ea devine foarte repede 0 contraamintire. Intr-o zi. nu mai puteam sa rna consolez cu versurile lui Rilke: "La fel de blinde ca amintirea. dar eu. Faptul ca Fotografia este "modern a" . ei rnai aveau a~a ceva. doar asteptarea. nu mai aveam. in ce rna priveste eu as prefera ca. ca un nucleu enigmatic de inactualitate. trebu ie sa ai ba un anumit raport cu "criza de moarte" care incepe in a doua jumatate a secolului al XIX-lea (Morin. iar daca ea nu se mai afla (sau se afla mai putin) in zona religiei. 217). . chiar de-ar f fixata pe un su83 82 . pe care 0 contemplu rara s-o rnai pot intelege vreodata mai adinc. arnestecata In cotidianitatea noastra cea rnai fierbinte. Caci Fotografia. nimic altceva dedt lucrul gata sa iasa din orbite. aflata in afara religiei ~i a ritualului. Nu numai ca Fotografia nu este niciodata. viata / Moartea: paradigma se reduce la un simplu declic. nu am alta solutie decit aceasta ironie: sa ca ca ca o vorbesc despre acest "nirnic de spus". rnonstruoasa: Timpul este Ingh itit (de unde raportul cu Tabloul Viu. 5ingurul "glnd" pe care-I mai pot avea e ca la capatul acestei prime mort! se afla inscrisa propria mea moarte. rara s-o mai pot transforma. din provincia Albacete. fie cosul de gunoi. atinglnd cu buzele sciclainghetata. Contemporana cu regresul riturilor. intre cele doua. In Fotografie. in loc sa replasarn la nesfirsit aparitia Fot'ograi'fei in contextul ei social ~i economic. al carui profesionist este oarecum Fotograful. esenta insa~i a unei opriri (am citit a~a traiau locuitorii satului Montiel.Ca ~i cum oroarea Mortii n-ar f tocrnai platicudinea ei! Oroarea e asta: nu se poate spune nimic despre moartea fiintei pe care 0 iubesc cel mal mult. iar asta in pofida faptului citeau in continuare ziarele ~i ascultau radioul) (Gayral.

August Salzmann a fotografiat. Ea a ~i disparut. se epuizeaza ~i dispare. nu stiu de ce. ea tnfloreste 0 clipa. fotografia imi spune moartea la viitor. aproape de lerusalim. orice fotografie este aceasta catastrofa. In 1865. Insapunctum-ul este: el urmeazd sa moard. ti~pullui Isus ~i eel al fotografului. a atentatelor. Atacata de lumina. societatea mode-na a renuntat la Monument. dragosteaIn fara singurei fotografii in care ii vad pe tata ~i pe mama impreuna. tinarul Lewis Payne a Incercat sa-l asasi neze pe secretarul de stat american W. e Timpul. Vechile societati race au in a~a felineit amintirea. apoi lrnbatrineste (Bruno Nuytten). nimeni nu va mai putea depune rnarturie despre asta: nu va mai ramine dedt indiferenta Natura. Citesc simultan: asta va fi ?i asta a fast.Si. Paradox: acelasi secol a inventat Istoria ~i Fotografia. in timp ce Fotografia este 0 rnarturie sigura dar trecatoare: asa se face ca. ~oate ca 84 85 . Exista in asta 0 durere atit de puternica. stiind ca pe arunci se iubeau. care nu mai tine de forma. Acest punctum. ci de intensitate. singur lrnpotriva secolului sau. afectiv sau si mbolic. a contcstatiilor. Fie ca subiectul ei este deja mort sau nu.deja indepartat . uimirea lui "Acest lucru a existat cindva" va disparea ~i ea. drumul catre Seith-Lehem (ortografia vremii): nimic afara de un pamint pietros si niste maslini: trei timpuri tmi rasucesc tnsa constiinta: prez~nt~1 rneu. unul dintre ultimii sai martori (martor a/ Inactualului). H. In 1850. atunci de altcineva. ea paleste. Acest nou punctum. sa concepern. substitut al vietii. ea se na~te nemijlocit din grauntele de argint ce incoltesc. este emfaza sfisietoare a noemei ("acest-Iucru-a-existat-dndva"). rna gindesc ca dragostea ca lucru de pre~ e cea care va disparea pe veci. imi spun: ea urrneaza sa rnoara: ma infior. mi s-a parut ca pot discerne un dmp de interes cultural (studium-ul) ~i 0 dira ncasteptata ce venea uneori sa traverseze acest cimp. ci ~i ceea ce el numea. in terminologia sa azi demodata. astazi. ele sint deci deja moarte (ieri). mai rnult sau mai putin ?ters de abundenta ~i disparitatea fotografiilor de actualitare. a exploziilor. pura sa reprezentare. de a catastrofiJ care a avut deja lac. uneori. Alexander Gardner l-a fotografiat in celula sa in timp ce a~tepta sa fie spinzurat.al acestei carti) rna tntrebarn asupra atasamentului meu fata de anumite fotografii. cum sa spun. In fata fotografiei din copilarie a mamei mele. de asemenea. a tot ce neaga rnaturizarea. ca psihoticullui Winnicott. Seward. atit de intolerabila . paleste. asezat in fata obiectivulu i). un discurs pur intelectual care aboleste Timpul mitic. observ cu groaza un viitor anterior a carui miza este moartea. se sterge ~i intr-o buna zi va f aruncata la gunoi. Sinele. n-am deloc nevoie sa-rni imaginez un corp ca sa si mt acest vertij al T rnpului strivit. ea nu ar fi mai putin muritoare: asemenea unui organism viu. ci ~i. [n fond. totul ne antreneaza'specia pentru ~c~asta incapacitate: cea de a nu mai putea. Istoria e tnsa 0 memorie fabricata dupa retete pozitive. iar aceasta carte este amprenta ei arhaica. baiatu] de asemenea: acesta e studium-ul. Folosind insa Fotografia (muritoare) ca rnarturie generala ~i oarecum naturala a "ceea ce a fost". pe care 0 numeam punctum. Stiu acum exista un altpunctum (un alt "stigmat") decit '''detaliul''.prea superstitios pentru a face asa ceva -. Ceea ce ma Impunge este descoperirea acestei echivalente. probabil. poate fi citit pe viu in fotografia istorica: exista intotdeauna in ea 0 strivire a Tirnpului: acesta e mort ~i acesta va muri. de umiditate. a nerabdarii. 39 Atunci dnd (la inceputul . daca nu de mine . in curind. Ce va disparea irnpreuna cu aceasta fotografie care se ingalbeneste. dar ele sint. moarte (astazi). Fotografia este frurnoasa. pe scurt. Dreptatea. Unitatea etc. nu mai ramtne dedt s-o aruncarn. Eu sint. Cit de vii slnt aceste doua fetite care privesc un aeroplan primitiv deasupra satului lor (irnbracate ca mama mea in copilarie ~i judndu-se cu cercul)! Au toata viata inaintea lor.port mai dur. dupa moartea mea? Nu numai "viata" (asta a fost viu. Dlnd u-rni trecutul absolut al pozei (aoristul). Michelet a conceput Istoria ca un Protest al iubirii: sa se transrnita nu doar viata. caci atunci dnd nu voi mai fi.neit. sa fie eterna ~i rnacar lucrul care exprima Moartea sa fie nemu ritor: acesta era Mon urnentul. . durata: era Fotografiei este ?i cea a revolutiilor.

trebuie privite de unul singur. 0 rugaciune individuala. meditative (devotio moderna}. silenrioasa. fiecare fotografie. Lectura fotografiilor publice este in fond intotdeauna 0 lectura privata.i pentru fotografiile care la prima vedere nu au nici 0 legatura.acestea sub instanta "realitatii" . in mod public (neincetatele agresiuni ale Presei impotriva vietii private a vedetelor ~i dificultatile in cre~tere ale legislatiei in acest sens sint rnarturii ale tendintei de care vorbesc). Fiecare fotografie este citita ca aparitie privata a referentului ei: epoca Fotografiei corespunde tocmai invaziei privatului in public sau. " Alexander Gardner: Portretullui Lewis Payne.~i nu prin intermediul constructiilor textului. 40 Intrudt exista intotdeauna In ea acest semn imperios al rnortii mele viitoare. Acesta este. mi se pare. oricit de bine ar parea ca este ancorata In lumea agitata a celor vii. Asta este evidentin cazul fotografiilor vechi ("istorice"). Insa acest lucru este adevarat . interiorizata. vine sa ni se adreseze fiecaruia dintre noi in parte. mai degraba. mai departe. care este publicitatea privatului: privatul este consumat ca atare. nu e niciodata credibil pinJ fa cap-it. regimul lui spectatio. un timp in care proiectez 0 fiin~a tulburatcare. bunicilor rnei. el. Spre sfirsitu] evului mediu. cu exceptia ceremonialului stinjenitor al citorvaseri plictisitoare. nici macar rneronimica. fotografiile. crearii unei noi valori sociale. cu existenta mea (de exemplu toate fotografiile de reportaj). fictional sau poetic.. Suportcu greu proiectia privata a unui film (nu e suficient public. Dar cum privatul nu este numai un bun (care cade sub legile istorice ale proprietatii ). care. in afara oricarei generalitati (dar nu in afara oricarei transcendente). cum el este. dar am nevoie sa fiu singurin fata fotografiilor la care rna uit. 1865 87 . de asernenea si di neolo de as- "E mort ~i urrneazd sd moard. care este aceea a descendentei al carei sfirsit sint eu. nu e suficient anonimat). unii eredinciosi au substituit lecturii sau rugaciunii colective 0 lectura. in care citesc un timp contemporan tineretii mele sau mamei mele ori. De fapt.

daca nu 0 rnaresc. rana. sint obligat sa-rni pun Intrebarea: cine searnana cu cine? Asernanarea e a conformitate.de ee. nu descopar nimie: daca rnaresc imaginea. (Melisanda nu ascu nde. inaintea ei? 0 privesc. dar nici nu vorbeste. loeul absolut pretios. chiar daca nu 0 implineste: caci nu pot avea aceasta speranta nebuna de a deseoperi adevarul dedt pentru ca. 89 88 . sa fac din el singurul dmp de observatie intens. Or.umita fotografie "searnana". Ceea ce au facut Marey ~i M uybridge in cal itate de operatores. Intr-un prim avint. E ceea ce se tnrimpla atunci dnd consider ca 0 ar. pe care 0 posed am de multa vreme. inesentialul (ehiar daca slnt ~surzit de el ab~ziv). in zadar scrutez. amatorul este cel care se tine cel mai aproape de noema Fotografiei. cum el este si conditia unei interioritati care ered ea este identica eu acevarul meu sau. Intlrzli mai mult asupra ei. Imi vine sa circumscriu eu ajutorul glndirii chipul iubit. a atinge reversul ei (ceea ee este aseuns este pentru noi. nu gasesc nimic alteeva declt textura hirtiei: desfae imaginea pentru materia ei. dad sint chinuit de terneri. imagi nara chi ar In asa rnasura inclt pot sa vorbesc In continuare despre "asernanare" Tara sa fi vazut vreodata rnodelul. 41 Daca 0 fotografie lrni place.~i ca pot spune perfect . (De obieei. In fata Fotografiei din Sera' slnt un prost visator ce in zadar isi Inti nde bratele pentru a prinde imaginea. chipul mamei mele este neclar. e pentru ca uneori [simt cal ma apropii si ard de nerabdare: In cutare fotografie. pentru ea nu va sti niciodata adevarul despre Melisanda. sters. inca de la prima privire: ca asta a existat cu adevarat: acest tu r de forta n-a dat deci mel un rezultat. Tn dmpul practicii fotografiee insa. Cred d marind detaliul "in cascada" (fiecare cliseu Tacind sa apara detalii din ce in ce mai fine). daca ma rnultumesc s-o scrutez.ta. naiv. rr aresc ~i. amatorul este defi nit ca 0 forma inca infantila a artistului: cineva care nu poate . de eeal alta. occidentalii. ea sa am timp In sfirsit sa a{lu. ca ~i cum as vrea sa stiu mai multe despre lucrul sau persoana pe care 0 reprezinta. Dumas. lrni vine sa rnaresc acest chip ea sa-l vad mai bine. este suficient sa curat suprafata imagin ii pentru a ajunge la ce esie in spatele ei: a' scruta 1~seamna a tntoarce fotografia. daca se prefera. sa-i cunosc adevarul (iar uneori. mai "adevarat" dedt ceea ce este vizibil). separarea dintre public. Insa. Ce fac Insa tot acest tim p cit stau acolo. Cu toate astea. printr-o rezistenta necesara. nu obtin dedt aceasta unid informatie. cu cele ale lui Avedon): Guizar "seaman a" pentru ea este conform mitului sau de om auster.sa se Inalte la rnaiestria unei profesii. eu slnt Golaud care striga "Neferidre a vietii mele!". am strigat: "Ea e! E chiar ea! In sfirsit e ea!" Acum insa. La fel cum se tntirnpla cu eea mai mare parte a portretelor lui Nadar (sau. eu Intratabilul din care slnt facur. sa-l inteleg mai bine. aceasta identitate este irnprecisa.) 42 Daca eforturile mele slnt anevoioase. fierbinteala. Fotografia justifica aceasta dorinta.?it la fiinta rnarnei. amatorism ul este 0 asumare a profesionalisrnului: pentru ca. am pretentia ca stiu . yin atunei sa reeonstitui. Pie_:dutin capatul Serei. Cu ce? Cu o identitate. prin ce anume este e a. daca ea ma tulbura. de cealalta fotOgrafiile rnele: de 0 parte nonsalanta glisarea vacarmul. dirnpotriva. daca stau sa rna gindesc. incredintez aceasta sarcina unui laborator). voi aJunge in snr. vai.) . mise pare ca zaresc conturul adevarului.sau nu doreste . a intra in adlncimea htrtiei. 0 cercetez. eu vreau sa fac in cal itate de spectator: descompun.. daca se poate spune asa: inceti- nesc [imagi nea]. A~a e ~i Fotografi a: ea nu stie sa spuna ceea ce infa~i~eaza.i privat: dorese sa enunt interioritatea Tara sa livrez intirnitatea. Traiesc Fotografia ~i lumea din care face parte in func~ie de doua regiuni: de 0 parte Imaginile. noema Fotografiei este acest lucru a existat dndva si traiesc cu iluzia ca. inalienabilin care imaginea mea este libera (Iibera sa dispara). azi.

copia unei copii. in afara de cel pe care II reprezinta. pur civil. "seamana" fiindca Ii cunosc suficienta ~i fecunditatea. revarsat. 1857. penal chiar. pentru stiu ca. pot sa spun in mod spontan despre toti ca "seaman a". Offenbach. 0 frlnturfi din tine insut] sau umbra unei rude pe linie ascendenta n cutare fotografie. Kropotkin are ochii limpezi ai idealismului anarhizant etc. dintr-un chip real (ori reflectat In oglinda). care rna simt un subiect nesigur. muzica lui are ceva spiritual (se zice). aceasta analogie imaginara este plina de extravaganta: X Irni arata fotografia unuia dintre prietenii sai. fiindca sint conform i cu ceea ce astept de la ei. iar asta la infinit: toti slntem.dilatat. In functie de cit de mult sernan cu imaginea pe care as vrea s-o dau despre mine). amitic. Sub 0 aparenta banala (e primul lucru ce se spune despre un portret). ca 43 "Marceline Desbordes. de fiecare data. dar totusi. ~i vad pe toti. tmi spun (nu stiu de ce): "Slnt sigur d Sylvain nu e asa". In fond. 0 fotografie seamana cu oricine. despre care m i-a vorbit si pe care nu I-am vazut niciodata. fotografia unui copil pe care nu l-am cunoscut). deci searnana). reale sau mentale (pot cel mult sa spun In unele fotografii md suport sau nu. ea 11prezinta "drept el insusi".s/almare etaleaza pe chipul ei bundtatea putin trmpa a versurilor sale. care nu-i seamana. am 91 . In timp ce eu vreau un subiect "cum este in sine". lndepartata. Caci asernanarea trimite la identitatea subiectului. caustic (pare. ca. Asernanarea rna lasa nernultum it ~i parca sceptic (tocmai asta este trista deceptie pe care 0 resimt In fata obisnuitelor fotografii despre mama -in timp ce singura fotografte care mi-a oferit straluorea adevaru lui ei e tocmai una pierd uta. lata Insa ceva chiar mai perftd ~i mai patrunzator dedt asemanarea: Fotografta face sa apara ceea ce. Dovada a conirario: eu. lucru derizoriu. )} Nadar: Marceline Desbordes-Valmore. cum a~ putea sa ma gasesc "asernanator"? Nu sernan dedt cu alte fotografii despre mine. nu poate f niciodata perceput: 0 trasatura ereditara. Marceline Desbordes-Valmore etaleaza pe chipul el bunatatea putin tirnpa a versurilor sale. Rossini pare fals.

anterior suAetului sau individual" (L. anumite contururi Ii leaga chipul de cel al bunicii mele ~i de chipul meu . nu-mi dau seama neaparat dupa haine (fotografia.cumva pe deasupra lui. dar aceasta descoperire ne dezarnageste pentru ca. ci doar dupa structura fetei. dar nu. monumental. ne lnspairnlnta. ~i a~a mai departe ptna la mine (bebelusul? nimic mai neutru). 1. dar batrinetea Ii tabacise pielea. sublirnata. linia sotului. Proust (tat el) spune despre Charles Haas (model all ui Swann) ca avea un nas mic fara arcuire. ea face sa izbucneasca diferenta rnisterioasa a fiintelor care provin din aceeasi familie: ce raport exista intre mama mea jii bunicul ei. ori cel putin ezit: un medalion reprezinta pina la bust 0 femeie tlnara cu un copil: sigur e mama cu mine. nu Ie arata deloc). Acest adevarinsa nu e acela al individului. aceasta fotografie a tatalui meu copi!: nici 0 legatura cu fotografiile sale din vremea rnaturitatii. ea descarneaza chipul. In nrnp ce an rma a perrnanenta (care este adevarul speciei. Proust a SPU$ "fata lui rarnasese cea a neamului sau. hugolian. nu al meu). Quint. a tatalui. scotind la iveala nasul sau evreiesc (Painter. La moartea printului de Polignac (fiul ministrului lui Carol al X-lea).Strdmosul Fotografie: Colectia autorului "mutra" surorii tatalui meu.ea este totodata 0 identitate ~i mai Iinistitoare. 49). intre chipul bunicii ~icel a mamei a existat incidenta. Neamul dezvaluie a identitate mai puternica. ci acela al neamului. ii rnanifesta esenta ereditara. Fotografia poate revela (in sensul chimic al cuvintului). lntr-atit intruchipeaza el distanta inurnana a Strarnosului? ca ca ca 93 . Fotografia e ca ~i batrinctea: chiarinfloritoare.138). Fotografia of era un crimpei de adevar doar cu conditia sa fragmenteze corpul. formidabil. care rarnine ireductibil. pentru gindul originii ne calrneaza. care a refacut chipul. P. Uneori rna insel. In vreme ce acela al viitarului ne agita. La fel. insa ceea ce reveleaza ea este o anurnita persistenta a speciei. anumite fragmente insa. e mama ei cu nul ei (unchiul meu). mai interesanta dedt identitatea civila .

in care fac mai mult decit sa 0 recunosc (cuvint prea grosier): in care 0 regasese: trezire brusca. "identica cu ea insasi". nimic rna. caci din punctul de vedere al privirii. m a indoiesc. Aerul (numesc astfel. ~i totusi mai inaccesibila . 45 Cu toate astea. Fotografia unei sticle. de lndata ce este yorba de 0 fii n~a .evidenta Fotografiei are 0 cu totul alta rniza. in toate sensurile cuvintulu i.i mai rnisterioasa dedt glndirea forului Interior. dar. Nu. de un chip.spre deosebire de text sau alte perceptii care irni dezvaluie obiectullntr-un mod neclar. dincolo de 0 sirnpla asernanare. ea nu-rni spune nimic. pe care nimic nu 0 poate tnlatura.. Aerul nu este nici 0 sirnpla analogie . platitudinea Fotografiei devine mai dureroasa. intelectual. in care puteam sa-i citesc "expresia individual a " (fotografii analogice. aceasta este 0 "credinta fundarnentala". Aceasta certitudine este suverana pentru ca am ragazul de a observa fotografia cu intensitate. insa chemlnd profunzimea oricarui sens posibi I. Aerul nu e un dat schematic.i nu de un lucru . a lui "A?a. ceea 94 95 . discutabil . in afara "asernanarii". In imagine. ca pe 0 suprafata neteda. atunci a~ vrea s-o regasesc pe aceasta in intregime. Acest ceva este aerul. da. deviez de la Fotografie. iata ce trebuie accept. de asemenea. adica in esenta ei. cu celalalt pe hirtie). "asemanatoare"). vai.a~a cum este "asernanarea". Daca Fotografia n u se po ate patrunde.oric1t de departe arfi dusa . pentru oricine ar tine in mina 0 fotografie.. civila ori ereditara. Parcurgeam astfel fotografiile mamei dupa un drum initiatic care rna aducea la acest strigat. dovedesc sau recuz. bun la unii. sfirsit al oricarui limbaj: "Asta este!": mai lntii c1teva fotografii nevrednice. avind aceasta prezentaabsenta in car~ con~ta atractia ?i fasci natia 5i renel~r" (Blanchot).i rna lrnping in felul acesta sa nu am incredere in ceea ce cred vad. in lipsa de ceva mai bun. Ce se lntimpla insa atunci c1nd e yorba de un trup. asta se inti-npia din cauza fortei sale de evidenta. Tocmai in acesr blocaj al interpretarii consta certitudinea Fotografiei: rna con sum in a constata ca acest lucru a existat dndva.. Aeruf unui chip este indecompozabil (de lndata ce pot descompune in par~i. in fine Fotografia din Sera. caci ea nu poate sa raspunda dorintei mele nebune dec1t prin ceva indicibil: evident (aceasta este legea Fotografiei) ~i cu to ate astea irnprobabil (nu pot sa dovedesc acest lucru). a unei crengi de iris. decit daca mi se dovedeste imaginea respectiva nu este 0 fotografie. a unei gai ni sau a unui palat nu angajeaza dedt realitatea. nerevelata. anterior Fotografiei. Dar. poate unica. care nu-rni dezvaluiau despre ea dedt identitatea sa cea mai grosolana. 0 "Urdoxa". mic suflet individual. Fotografia este platd. expresia adevarului ) este ca un supliment intratabil al identitatii. apoi fotografii. satori in care cuvintele esueaza. "esenta imaginii este de a fi cu totul in afara. evidenta rara. cu un ochi pe model. civila. . Artrebui sa i se spuna camera lucida (acesta era numele acelui aparat. care este prin natura sa evidenta pura: iar evidenta e ceea ce n u vrea sa fie descom pus in parti). in zadar prelungesc aceasta observatie. faptul ca nu pot spune nimic despre aceasta fotografie e pe rnasura certitudinii sale. aerul este acellucru exorbitant care duce de la trup la suflet . fotografia e asociata cu ideea unei treceri obscure (camera obscura}. pe scurt.. cu care puteai desena un obiect printr-o prisrna.44 Trebuie deci sa rna supun acestei legi: nu pot patrunde. pe motivul originii sale tehnice. rilu la altii. Aici. a~a cum este 0 silueta. sa ca ca asa. mal ales c1nd acesta este al u nei fiintei iubite? Daca Fotografia autentificd existenp unei anumite fiinte (in asta consta noema sa). 5e gre~e~te atunci c1nd. 5. Nu pot dedt s-o rnatur cu privirea. obiectul se dezvaluie in bloc. iar vederea are certitudinea lui (5artre. mult". nici strapunge Fotografia. tara sernnificatie. cele mai numeroase. 21) .animula. si totusi man ifesta. tara intirnitate.

dad. Avedon: A Philip Randolph (The Family. Am fost fotografiat de mii de on. care. pot f frustrat pe viata de "imaginea adevarata". mister. dat fiind ca acest aer era eel pe care-I vedeam consubstantial chipului ei. in fiecare zi din lunga ei viata. aceasta coincidenta este ca 0 rnetamorfoza. pe care am iu bit-e. sau daca-i lipseste talentul. la urma urmei. la ultima. Aplicat persoanei pe care 0 iubim. Tara virsta. la fel ca in rnirul Femeii Tara Umbra. nu mai ramine dedt un tru p steril. toemai fiindca nu-si da irnportanta. Acesta este ornbil ICU I subtire prin care fotograful da viata. in fotografie citesc un aer de "bunatate" (nici 0 pulsiune de putere: e sigur). adudnd in mod rnisterios pe chip reflexul unei valori de viata? Avedon I-a fotografiat pe conducatorul Labor-ului american. Dar fiind nici Nadar ~i nici Avedon n u au fotografiat-o pe mama. nu este despartita de ea insa?i: In sf'ir~it ea coincide [cu ea tnsasi]. dar dad aceste mii de ori mi-au "ratat" fiecare aerul (~i poate. aerul este in definitiv ceva moral. masea disparea: rarnlnea un suflet.adevaru I pentru mi ne. supravietui rea acestei imagini a depins de hazardul unei fotografii Tacute de un fotograf de pra. ori daca nu-i suride norocul sa-: dea suflerului transparent umbra sa lurninoasa. iar aceasta umbra 0 data taiata. nici nu am unul?). de altfel lirnitata. nu valoarea. nu stie. subiectul moare pentru totdeauna. mediator indiferent. acest rise este sflsietor. Aerul e astfel um bra lum inoasa care lnsoteste trupul. jupu it de orice "irnportanta": aerul exprirna subiectul. " R. trupul merge rara umbra. insa nu in afara timpului. fiinta pe care 0 iubesc. iar daca fotografia nu reu~qte arate acest aer."Nici a pulsiune de putere. sa ca 97 . a dt tine hlrtia ) identitatea. 1975). ce se dezval uie cu gratie. brusc. ~i. nu stia ca ceea ce fixa era adevarul . Peate d. elinsusi mort de atunci. Toate fotografiile cu mama pe care Ie treceam in revista erau mai mult sau rnai putin ca niste masti. In aceasta fotografie a adevarului. Philip Randolph (el murise In timp ce seriam aceste pagini). efigia mea lmi va perpeeua (pe durata.

spre interior. daca ar exista rnacar 0 privire. ternator: ce ingindurare jalnica. m-ar privi! Caci Fotografia are aceasta putere . nu e nimic de spus despre moarte.. Ah. aveam atunci certitudinea maprivea fara sa fiu totusi sigur ca ma vedea: distorsiune de neconceput: cum sa privesti fara sa vezi? S-ar zice Fotografia separa atentia de perceptie ~i nu 0 lasa dedt pe prima. el nu se uita la nimic. nu e nimic de spus despre aceste fotografii In care vad bluze albe. privirea unui subiect. Ce. rup una cite una notele pe care Ie iau.de Fictiune ). 98 . 1928) priveste obiectivul cu ochii sai tristi . uneon pnvirea i se oprea pe mine. rani ~i accidente? Nu. Privirea fotografica are ceva paradoxal care se regase~te uneori in viata: deunazi. Acest baiat sarac ce tine in mlini un catelus abia nascut ~i<. sfisietoare! De fapt. la cafenea. Kertesz: Piet Mondrian In atelierul sau. de altfel.iapleaca obrazul catre el (Kertesz. In 1881 . 0 ochire rara tinta. grijuliu. ea este. daca cineva. facrnd economie de vedere. un adolescent singur parcurgea incaperea cu pnvirea. trupuri intinse pe jos. privirea este intotdeauna virtual nebuna: ea este simultan efect de adevar ?I efect de nebunie. 0 noesa Tara noerna.pe care 0 pierde tot mai mult. traverseaza impreuna cu fotografia Ti mpul). daca insista (cu atit mai mu It cu cit dureaza. Or. din fotografie. brancardieri.de a rna privi drept In ochi (iata. un act de glndire rara gind.46 l-ortlndu-ma sa comentez fotografi ile unui reportaj despre "urgen~e". 1926. dat fiind poza frontala este considerata Indeobste arhaica . insufle~iri de un ad mirabil spirit stiintific si inceplnd 0 investigatie despre fizionomia bol- ca. privirea. sinucidere. el isi retine. ~i totusi. Paris. imposibila totusi Tara cea de-a doua. pare retinuta de ceva interior. iu birea ~i frica: aceasta este Privi rea. in timp ce privesti bucata aia de bachelita neagra? E fiindca privirea. ca ca "Cum poti avea un aer inteligent {ara sa te ginde}ti fa nimic inteligent?" A. aceasta rniscare scandaloasa e cea care produce cea mai rara calitate a unui aero lata paradoxul: cum pori avea un aer inteligent fara sa te ginde?ti la nimic inteligent. lucru aberant. o noua diferenta: In film nimeni nu ma priveste niciodata: e interzis . cioburi de sticla etc.

Fotografia este 0 evidenta exagerata. certitudinea mea este irnediata: nirneni in lume nu-rni poate schirnba parerea. Aici este nebunia. Or." A. Insa. Acesta ar fi "destinul" Fotografiei: radndu-ma sa cred (e adevarat. banal a. adevarata la nivelul tirnpului: 0 halucinatie ternperata. nici 0 profun- "Acest lucru a existat cindva". in Fotografie. S-a tras binetnteles concluzia ca boala nu se putea citi pe acele fete. ea duce efigia in acel punct nebunesc in care afectul (iubirea. ea real izeaza extraordi nara eonfuzie dintre realitate ("Acest luau a existat dndva"} ~i adevar ("Asta este!"). Dar. Galton ~i Mohamed au publicat niste planse cu chipuri. este un neant obiectual. spre interior. compasiunea. ceea ce stabilesc nu este nurnai absenta obiectului. spune fenomenologia. 1928. ca acest obiect a existat cu adevarat ~i ca a fost acolo unde II vad. ~arjata. Intr-adevar.navilor. nici 0 reprezentare nu ma putea asigura de trecutullucrului. ImpJrtitd (pe de 0 parte "nu este acolo". n u figura a ceea ce reprezinta (e chiar invers). ci lnsa~i existenta sa. cum tO~1 acesti bolnavi rna privesc inca. I<risteva. nu de multe ori) ca am gasit "adevarata fotografie totala" (Calvi no). pe de alta "insa a existat cu adevarat cindva"): irnagi ne nebuna. stiu de la prima ochire? . rni se pare ca. trecindu-se de real. el iii retine. aproape 0 sura de ani mai tirziu. din aceeasi rniscare. entuziasmul. ci si. ea devine in acelasi timp constatativa ~i exclarnativa.Da. dorinta) este garantul fiintei (J. prin Fotografie. iubirea ii {rica: aceasta este Privirea. ea se alatura "adevarului nebun". doliul. 101 . 0 noua forma de halucinatie: falsa la nivelul perceptiei. Fotografia devine atunci pentru mine un medium bizar. dedt prin intermediari. Insa 0 asemenea evidenta poate f sora cu nebunia. de nebunie. toti ce te privesc drept in ochi slnt nebuni. dirnpotriva. Ii cu nose pe criticii nostri: eel? 0 carte lntreaga (fie ~i scurta) ca sa descoperi ceea ee "EI nu se uita la nimic. Ribettes). 47 Noema zirne: Fotografiei este sirnpla. oarecum rnodesta. Kertesz: Catelusul. Ea (fotografia) se apropie atunci. Imaginea. caci ptna azi. ca ~i cum ar caricatu riza. in mod egal. Paris.

s-a aruncat plingind de gitul unui cal chinuit: devenir nebun din cauza Milei (Podach. 48 Societatea se straduieste sa cal meze Fotografia.ivi~i cttstnt de terni.i ceva al carui nume nu-I stiarn prea bine. n u m ai exista pictura figurativa dedt prin supunerea fascinate (~i fascinanta) fa~a de modelu I forografie.. insa atunci c1nd Casanova a inceput sa danseze eu papusa rnecanica. oferit. in Intregullui. in zilele noastre imaginile sint mai vii dedt oarnenii".. s: cu toate acestea individual. prin urmare. n-o sa gasi~i aeolo viciul. filmul ma plictisea. fi sirntir dintr-o data efectele unui drog ciudat. Celalalt mijloc de a tempera Fotografia este sa 0 generalizezi. Primul consta in a face din Fotografie 0 arta. Nu eram eu. in imagine. intr-atit indt sa nu mai fie in fata ei nici 0 alta imagine in raport eu care sa se demaree sa-si afirme specificul.. De unde insistenta fotografului de a rivaliza cu artistul. asa cum a Tacut Nietzsche c1nd. viziunea sa este visatoare. s-o gregarizezi.. Pentru asta ea are la dispozitie doua mijloace. tocmai acela despre care se spune ca este cea de-a ~aptea arta.i totusi disponibil.i cum a. el este pur ~i simplu 0 iluzie. acest chip vopsit. rnanusile sifonate de matase groasa alba. 5-0 banalizezi.i lumii sublimate a expozitiei. Unul din semnele lumii noastre este poate aceasta rastu rn are: noi trairn dupa modelul unui imaginar generalizat.or subtire . ceea ce urmeaza sa rnoara. in fond. rna Indragostesc deJulia Barter. ca . pe 3 ianuarie 1889. rna ernotionez si strig: "Acest lucru a existat cindva"? Cinemarograful participa la aceasta domesticire a Fotografiei . nu se mai produc. cum ar fi cea a negresei cu lan~i. ingustimea siluetei. esenta sa nu mai actioneaza asupra mea: credeti ca in fata femeilor care se plirnba ale eomandantului Puyo. 91).. Mi s-a parut ca inteleg exista un soi de legatura (de nod) intre Fotografie. savurir du-l. purtind un nume ciudat de demodat: Mila. sa tempereze nebunia care arneninta Tara Incetare sa-i explodeze in fata aceluia care 0 priveste. treceam dincolo de irealitatea lucrului reprezentat. Nebunie . sa prezinte semnele culturale ale nebuniei. Exemplu extrem: intrati intr-un magazin porno din New York.Incerc sa restitui in ce consta specificul acestei halucinatii ~i dau peste urrnarorul lucru: chiar in seara unei zile in care ma uitasern iar la fotografiile mamei. ca si cum n-ar fi avut dec1t un pic de corp sub rochia turtita. rna tulbura: subtirimea. nu ek-rnnezica. daca se poate spune asa.cel putin cinematograful fictional. cu metoda. nu se mai consurna declt imagini. insa.ln dragostea declansata de Focografie (de anumite fotografii). dar nu este niciodata astfel prin natura sa (pri n statut iconic). E eeea ce se inti:npli in societatea noastra. nebunia. un film poate fi nebunesc prin artificiu. ochii mei au fost atinsi de un soi de acuitate atroce . pe care-I vedeam eu precizie. dupa 0 rniscare angelica de "bunavointa". supunindu-se retoricii tabloului . de exernplu: totul se transforma acolo in imagine: nu mai exista. 0 alta rnuzica se facea auzita.i pantofi cu gaici.i delicioasa. de ducele de Guiche. Am lnceput prin a-I numi: suferinta din dragoste. seandalul. Tara gre. Adunam intr-un ultirn gind imaginile care rna "intepasera" (pentru ca aceasta este ceea ce face punctumul).) ~i totusi. Fotografia poate f tntr-adevar 0 arta: atunei c1nd in ea nu mai exista nici 0 nebunie. cuprinzind cu bratele ceea ce esre mort. Glndul rn-a dus atunci irezistibi Iia Fotografie: caci toate acestea puteam sa Ie spun despre fotografiile care rna ernorionau (. ca 102 103 . Prin fiecare dinrre ele... nu era chiar asta... am mers sa vad cu niste prieteni filmul Casanova allui Fellini. iubitor.. in care Fotografia striveste eu tirania ei eelelalte irnagini: de aeum ineolo nu mai exista gravura. pentru ca nici 0 arta nu este nebuna.. intram nebuneste in spectacol.. usoru] ridicol (care insa rna ernotiona) al panasului coafurii. atunci c1nd noema sa este uitata si.i din care am facut. In fata elientilor unei cafenele. Era un val mai amplu dedt sentirnentul dragostei. inocent: ceva disperat de inert. eram trist. el este lntordeauna tocmai eontrariul unei halucinatii. Stare le Unite.. cineva mi-a spus toemai asta: "P.i Fotografia). fiecare detaliu. indragostir de automatul fellinian? Nu sintern Indragostiti de anurnite fotografii? (Privind fotografiile din lumea proustiana.

"Les rerou rs au passe" ?i Societate J. Paris. j.ci numai tablourile sale vii (din care Mapplethorpe si-a extras cu luciditate anumite fotografii ale sale). I~m~ fa.E. tradusa UI1 an moyen [0 arta medie]. BECEYRO (Raul). Ceea ce caracterizeaza societatile numite avansate este ca ele consurna astazi imagini ~i nu mai consurna.1965. al Juliei Kristeva. CALVINO(I). iunie 1978. Ribettes.E.atre]. dar si mai "false" (mai putin "autentice") -Iucru pe care noi il traducem. • Acestea sint cele doua cai ale Fotografiei. daca acest realism este absolut si daca se poate spune asa.). Paris. de unde nu poate atunci sa apara. La phenomenologie [FenomenologiaJ. ea derealizeaza complet Iumea umaria a conflictelor ~i a dorintelor. Paris. P.e Nouvel Observateur. editatdeJ. Ie temps. credinte. commun). "Aspects phenorr-enologrques du temps ale timpului 10 x 18. l'Antigone de Sophocie. sub mativ ca 0 ilustreaza. 1978. lui]. 1973. LYOTARD F.3 iunie 1979 Cahiers du Cinema. Goux timpul. temperat de dep rind eri Ie esteti ce sau em pi rice (a rasfo. [Aspecce fenomenologice La folie. pentru a lncheia. HUSSERL. REFERINTE I. Phol'ographie et Societe [Fotografie (Polnts). 1.U. iunl€ 1978.citat de TATOSSIAN (A. 0 revi sta Ia coafo r la dentist). La folie. Paris. Paris. Paris. universalizlndu-se.).). 1979. la folie. strigatul anarh ismelor.. articolul "Fotografie" FREUND(G. In constiinta curenta printr-o martu risi re a unui senti ment de pli~tis l~gretosat ca si cum imaginea. mai putin fanatice. turile "Ou sane [SeminarulJ. Seuil. Ramlne sa aleg: sa supun spectacolul el codului civilizat al iluziilor perfecte sau sa Infrunt In ea trezirea realitatii intratabi!e.. Paris. ne sine drepspeculativu- "La cesure du specuatif" [Cezura Christian [Unde lloiderlin.. sa salv~m Dorinta irnediata (rara mediere).G. ireligioasa sau diabolica (asa cum au declarat unii la aparitia Fotografiei).). ' Nebuna ori cuminte? Fotografia poate fi ~i una. ele sint deci mai liberale.).). 1<I1ISTEVI< Folie verite . U. U. 1976. 1979. Seuil.). ]' Seminar Seuil (Tel Quel). F.). LACAN(J. 297. en psychiatrie" in psih. 10 x18. F).a difereme (indiferenta). "Une inquietanre tate nelinistrtoare]. nebuna. [lconoclastii].). BOUROIEU (P. [Ucenicul fotografJ. la fel ca acelea de od. ci pentru ca. GiWRAL(L. dedt i~i ?i colo. 3.. (Le sens nuvela Arte y Libros. Les iconodastes humain uman 1979. extaz fotografic. la folie [Nebunia. 104 105 . ?i alta: cuminte daca realismul ei rarnine relativ. februarie 1979.-M. [Adevarul (J.G. Special Photo. Ie In trecut Paris. generalizata. Bourgois. ar produce. asemenea rasturnare pune neaparar problema eticii: 'nu pentru ca irnaginea ar f imorala. original. Seuil [intoarceri nebunia].). care rastoarria cursul lucrului.). F. marginalismelor si individualismelor: haideti sa abalim imaginile. LUCAARI o Ensayos sobre fOl"ografia [1ncercare 1978. ~i THIBAuDEAu U U. LEGENDRE (P. Mlnuit photographe" Sallenave. 1978. Le Semtnatr« LACOUE-LABARTHE (Ph. 3. [0 straniePhoto. nos droits poeriques?" 15 aprilie . le iemps.. nr.inioara.1974. readudnd la constiinta 1ndragostita?i lnspairnlntata Insa?i litera Tirnpului: a rniscare propnu-zis revulsiva.) (ed. Encyclopaedia Umversati». Cartea XI. (Que poetice?J. U. l.. Mexico. CHEVRIER . "L'apprenti de Daniele Le Nouvel Observateur. etrangete" Special nr. s-ar zice ca individul anonim (nicidecurn un actor) care se lasa pus in lanturi ~i biciuit nu-si poate concepe placerea dedt daca aceasta 510 alatura imaginii stereotipe (tocite) a sado-rnasochismului: juisarea trece prin imagine: iata marea mutatie. U. nebun . asupra fotografiei]. sais-je?). pe care a? nurru-o. Pans.

(Pleiade). franceze de la origini ~i pina la 1920].49. W.). Paris. Fondation nation ale de la Photographie Musee Galliera. Sagittaire. nov. 1976. nr. BERL (Emmanuel). 34.98 Klein 30. 1973. 1960. (S. Arthaud..). Wilson 49. d'Art et Culture Nadar.). Le Bouddhisme N. 1978. 21 oct. Nouvel Observateur. Puyo 103 Salzmann Sander 3S Georges Pompidou.R. Avedon 35.47.'ITS. 224. 89. tome I.MORIN (Edgar). (Pleiade ). Payor. Einaudi. 106 107 . (Idees). 73.-dec. Boucher Boudinet Daguerre biographique [Opere. 79 22. Creatis. Paris.).49.). 1979. Paris. 41 1979).97 104 35. 53 85 Niepce 32. Seuil (Points). Introducere biografica]. 138 (martie 1977).A. 1978. Nouvel Observateur. 1976. 1978. SARTRE . 1964. Marcel Proust. QUINT(L. Torino.89.42. ALBUME ~I REVISTE Kertesz 34. Delpire. Nouvel Observateur. NEWHALL (Beaumont). Introduction P. nov. nr. Apesteguy Atget 22 (Idees).sirea lui Nietzsche]. mul I. nr. Mapplethorpe Nadar30. Andre Kertesz.32.42.77. Oeuvres.51 Wessing 25. mort [Omul ~i moattea]. PROUST. L'hommeetla 1970. La Photographie [Focografia]. de Nietzsche [Prab. Paris. a 1920 (Istoria fotografiei 1978. FOTOGRAFI CITATI PAINTER D. zen].F. The Museum Creatis. Paris. The History of Photography a Franrei]. 1976. TRUNGPA (Chbgyam). 66. VALERY. of Modern Histoire de la Photographie [rancaise des origines Andre Kertesz. Paris. N R. la recherche du temps perdu [In cautarea A Paris. Clifford 37 Duane Michals 45 Paris. national Delpire. [Imaginarul]. 124 (ianuarie Photo-journaiisme. Gallimard Pratique de la voie tibetaine [Practica caii tibetane]. Seuil. P.75. PODACH (E..34 Lartigue 75 [Istoria fotografiei]. (Exposition. W. Centre 1977.37. August Sander.55. L'effondrement Gallimard. 1940. L'lmaginaire U SONTAG (Susan). nrnpulur pierdutJ. Photo. Zen [Budismul II. RollingStone 1978) ~I nr. Cent ans d'Histoire de France [0 sura de ani de istorie 1962. 1966.F.45. 45 Krull 22. 53 22 7 32 34. Centre-jour. Special Photo.U.-P. 72 85 34 1931. nr. 97 1925. Marcel Proust. A. 1977. 2. (G. F. 7. voluEdgerton Gardner Gilden 45 Hine 49. Stieglitz 22 Van der Zee 42. ArL. New York. Seuil. Mercure de France.

Nicephore Nlepce: 1931 .. . Cartterul ttalian Kertesz: Balada vioionistului. .n bunavoir Charles James William Andre Clifford: (Granada). Abony.D.P. Philip Rando/ph (The Family.. . . 1954. 1979 Klein: 1 Mai la Moscova.E. 99 100 (pr. .) Robert Mapplethorpe: Phil Glass si Bob Wilson G... . 7 Andre Kertesz: Ernest.M. Paris. Parinp descopennd cadavrul copi/wlwi lor..M. New York.. New Jersey. .. Nadar: 1924 Savorgnan de Brazza. ndscui sclav... W. Phot Pans/S..) 65 108 109 . Hongrie. Masa pusa..I LUSTRATII Daniel Boudinet: Polaroid. . 1926 Klein: New York.. 1963 Notarul ta Sander Alhambra Gallery. .... 1882 50 . 52 (© Arch.... of Modern Art. Paris/S. 1857 (© Arch.A. 1865 86 Nicaragua.. 28 31 36 Marceline Oesbordes-Valmore. Hine: Debili intr-o institutre. 76 Alfred Stieglitz: Capatu! de linie al tramvaielor cu cai.) privata: Avedon: Colectia autorului 90 92 96 William Richard August 1959 Fotografie Richard Wilham Casby.. Photo Paris/S. New York) .. Washington) A.E... 78 1893 (© Museum Koen Wessmg: Koen Wessing: 21 26 (Musee Alexander Nadar: Nicephore Gardner: Armata potrultnd pe strae! 1979 Portretu! lui LewIs Payne.E..PAD.. Avedon: Sander: . . 1928 . 1863 (reprodusa a Maiestatii Sale Regina Elisabeta cu amabila a II-a) 54 56 Mapplethorpe:Tindr cu bratu! intins Mama sau soiia artistulu! (© Arch. 1854-1856 40 43 Van der Zee: Portret de [amilie. 1979 .PAD. 1921 44 46 48 Lewis H.. . Phot.. 1975) Andre Kertesz: Piei Mondrian in atelierul sau. Pans. 1926 38 Andre Kertesz: CaFelu?ul.M. . Wilson: permisiune Robert Nadar: Regil1a Victoria. in Jur de 1822 Niepce .. Paris.

. . . . Uimirea 36.. .. A scruta . . A pune in forma 13. Familia. Satan .. Timpul capunctwm 40... Coprezenta Studiwm-ului 19. . . 103 p artiala . . ... 106 107 108 25. 46. . Dualitate 10. Asernanarea 43.. Specifrcul fotografrei 2... . .. . ..' Public 41. ."Aerul" . . Privat ... Mama 33. Poza . Operator. Mila . Emotia ca punet de plecare 4. . 22. Palinodie II.. . Fotografia una-a 18. Istoria ca separare 27.te 28. St!Adwm-ul 80 83 . ... Pata oarba . . A semnifica 16. A surprinde 15. Fotografia din Sera . 30. . .. 1.. . Spectator-ul: 8.. .. . Ascendenta 32.•. "Acest I!ACYW existat a . . . 14 15 31. Mai tirziu ~i tacere 23... . Ferita . Siudium 11.. . Alburne si reviste Fotografi citati . . 42. . Spectrum ~i Spectator 5.. .. 42 45 47 . .0 dezordinea gusturilor culoarea . ... . cindva" ... Fotografra inclasabiia 3... 105 II. A picta 14. Privirea 47... . Trasatura 21.. . 73 75 77 7. . . Cel care este fotografrat .. 85 87 12.. . 61 61 62 64 llustrarii . 35. 11 29. . . .. 88 89 91 94 95 44. 16 20 22 24 25 27 29 30 32 33 35 37 6. .. .. Nebunie. 48. Razele luminoase.5taza 38. . ... A recunoa... Moartea plata 39. . . 24.. . . . involuntara . . . "lntr-o seara . .. . . . 49 53 57 98 101 . Puncrum-ul: trasatura 20. Anadna .CUPRINS I. 34. Camera lurnino asa 45. A face dorit 17. . Autentificarea 37. Lucrari 39 41 . . ~i a Pwnctwm-ulul . Fotografia ca aventura fenomenologie ~i Punctum dezinvolra 9. Fotografia dorncsticita Refernte I. " 26. .. 67 68 69 70 71 11 .

Prieten cujulia Kristeva si cujacques Derrida. la propunerea lui Michel Foucault. oferind 0 teorie supla a textului. L'Obvie et l'Obtus. moda. cu generoase inspiratii din lireratura. Sade. postum). Fourier. Personalitate angajata. . L'Empire des signes (1970). muzica. tine cursuri de semiologie ~i sociologia semnelor la Ecole Pratique des Hautes Etudes. Edirura Seuil a editat In anul 2002 Operele complete ale lui Roland Barthes. Roland Barthes par Roland Barthes (1975). teatru. profesor de semiologie literara la College de France. arte plastice. Le Plaisir du texte (1973). Essais critiques III (1982. deopotriva publica ?i rnisrerioasa. S/Z (1970). Barthes va domina scena culturala a structuralismului francez din anii '70. iar ln 1976 este numit.Roland Barthes (1915-1980) di.japonia. Dintre scrierile sale amintim: Le Degre zero de l'ecriture (1953). presrigioasa ~i margioala.pa studii de filologie ciasica ~i de teatrologie in anii '30 ~i '40 ~i dupa 0 scu rta perioada petrecuta ca lector de franceza la Universitatea din Bucuresti. China etc. Roland Barthes moare la 65 de ani in urma unui accident de masina. dar si din nenurnaratele sale calatorii prin lu me (Maroc. Incepind din 1960. Loyola (1971). aparute ln cinci volume. Mythologies (1957). el descopera in anii 'SO lingvistica si semiologia lui Saussure ~i Greimas.). Systeme de la mode (1967).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful