RRDP 3/2009 dan chirica

Introducere: -alaturi de darul manual, donatiile deghizate si indirect reprezinta derogari de la regula formei autentice instituite “ad validitatem” de dipozitiile art 813 VCC consecrate de practica judiciara si de doctrina 1) DONATIA DEGHIZATA donatia deghizata= liberalitate ascunsa, disimulata printr-un act aparent (exteriorizat)de alta natura, oneros sau neutru (abstract) {actul neutru/abstract- se caracterizeaza prin faptul ca poate fi facut atat cu titlu oneros cat si cu titlu gratuity; ex: un cec sau un bilet la ordin (efecte de comert) pot fi emise atat pentru plata unei datorii , caz in care sunt cu titlu oneros, cat si fara existenta unei datorii, caz in care sunt cu titlu gratuit} -este vorba in esenta despre o simulatie, o diferenta intre , pe de o parte, o aparenta create de parti prin incheierea unui act care fie este oneros fictive (ex: se incheie un act translativ, de proprietate oneros in aparenta, cum ar fi o vanzare, dar fara ca pretul sa fie in realitate platit de “cumparator” ori se face o declarative de aport la capitalul social al unei societati comerciale, fara ca aceasta sa fie adus in realitate), fie o recunoastere a unei datorii fictive (inexistente) si pe de alta parte , o intelegere secreta (ascunsa) prin care, in realitate , una dintre parti se despoaie cu titlu gratuit (fara contraechivalent) in favoarea celeilalte cuintentia de a o gratifica Dificultati de calificare a donatiilor deghizate -in practica exista unele dificultati de calificare a unopr donatii ca fiind deghizate , indirect sau pur si simplu oculte -prin natura ei donatia deghizata pp intotdeauna cu necessitate o simulatie (minciuna) constand pe de o parte intr-un act oneros, care nu este real , fie in tot , fie in parte, ci doar de fatada (fictiv) si pe de alta parte, intr-un act ascuns, ocult, dar real care este o liberalitate Ex: remiterea unei sume de bani unei persoane pentru cumpararea unui bun pe numele acesteai constituie un dar manual (al carei obicet este suma de bani), iar achitarea de o persoana a pretului datorat vanzatorului pentru achizitionarea unui bun pe numele altei persoane constituie o donatie indirect in favoarea acesteia,al carei obiect este chiar acel bun, plata pretului in locul cumparatorului fiind mijlocul de realizare al unei asemenea donatii (obtinerea bunului de catre comparator, dar cu plata pretului in locul sau de catre donator) -in cazul primului exemplu de mai sus (remiterea unei sume de bani unei persoane pentru cumpararea unui bun), faptul ca remiterea a fost facuta pe fata saua fost facuta in secret nu are nicio relevant de vreme ce nu reprezinta o simulatie (nu exista un act apparent incheiat intre parti in mod fictive si un act real secret), singura problema care se pune in cazul remiterii in secret a sumei necesare platii pretului fiind una de probatiune a darului manual, iar nu de calificare ca atare a donatiei -in cazul celui de-al doilea exemplu, la fel, faptul ca plata s-a facut de catre donator “la vedere” sau in secret nu are importanta d.p.d.v al calificarii donatiei (ca fiind indirecta), ci poate pune doar probleme de probatiune Donatia simulata prin interpunerea de persoane nu este o donatie deghizata -in practica se intalnesc uneori cazuri in care simulatia nu poarta asupra naturii juridice a actului de liberalitate (act oneros in loc de donatie), ci doar asupra persoanei donatarului, axtul apparent fiind o donatie, dar beneficiarul apparent al acesteia este o alta persoana decat cea gratificata in realitate de donator {interesul practice al unor asemenea operatiuni poate fi unul licit ,cum este cazul in care dispunatorul urmareste doar sa evite neintelegerile care s-ar putea ivi intre cei apropiati lui daca s-ar sti cine este adevaratul beneficiar , dar si (cel mai adesea) unul illicit , cum este acela de a ocoli dispozitiile legale referitoare la incapacitatile de a primi prin donatii, caz in care in discutie este insasi valabilitatea unor asemenea donatii} -intr-un asemenea caz nu poate fi vorba despre o donatie deghizata , caci lipsesc cu totul elementele care o defines (adica un act oneros apparent si o donatie ascunsa), ci pus si simplu de o donatie simulate in privinta persoanei beneficiarului -in vreme ce donatia deghizata implica in mod necesar o minciuna (simulatie) asupra naturiui actului juridic incheiat intre parti, donatia prin interpunere de persoane pp doar o minciuna (simulatie) asupra persoanei celui gratificat, fara a pune in discutie natura juridical a actului incheiat intre parti -nu este exclus ca o donatie sa fie in acelasi timp deghizata (disimulata sub aparenta unui act oneros) si simulate in prvinta beneficiarului real al acesteia, ceea ce in principiu , nu afecteaza valabilitatea operatiunii juridice

ori pentru ca legea le sanctioneaza ca atare. nefiind sanctionate cu nulitatea decat in cazul in care au fost incheiate pentru a se frauda o dispozitie legala imperativa. capacitate . . pe de o parte. irevocabilitate. pretul trebuie sa fie indicat in contract si sa fie serios si cel putin in aparenta -chiar daca pretul stipulate in contract este derizoriu (si cu atat mai mult lezionar) se considera ca aparenta de validitate a actului care disimuleaza donatia este salvata. care disimuleaza liberalitatifacute in favoarea celor incapabili de a primi prin asemenea acte -uneori. asa cum este cazul dispozitiilor art 812 CC care se refera la actele oneroase. caci in cazul in care din cuprinsul sau rezulta intr-un fel oarecare ca este doar fictive (ex: dintr-un act de recunoastere a unei donatii rezulta ca datoria nu exista in realitate ). distingem . donatia deghizata este valabila fara forma autentica. exigentele de forma impuse ad validitatem de art 813 CC nu mai pot fi nici un fel de eludare (cum s-ar putea intampla daca deghizarea donatiei ar fi perfecta) 2. chiar daca este vorba despre un act sub semnatura private -de asemenea donatia deghizata scapa si celorlalte conditii de forma . nu veritabile vanzari 3. trebuie intrunite cerintele referitoare la intentia de a gratifica. asa cum este cazul art 845 CC care prezuma ca sunt donatii instrainarile de bunuri facute de dispunator in favoarea unui succesibil in linie dreapta cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva dreptului de usufruct Planul expunerii -in cele ce urmeaza vom prezenta : conditii de validitate (A).Conditiile de validitate ale donatiei deghizate -din perspectiva conditiilor de valaditate ale donatiei deghizate. dat fiind ca pot exista acte oneroase valabil incheiate pe un pret simbolic .-intr-un asemenea caz . donatia deghizata constituie exceptie de la regulile de drept comun -in privinta formei . iar celalata asupra persoanei beneficiarului liberalitatii) ramane guvernata de regulile sale specific -diferenta esentiala intre donatia deghizata si donatia prin interpunere de persoane este ca . in vreme ce in cazul celui dintai este admisa dispensa de la forma impusa donatiilor de dispozitiile art 813 CC in cazul celui de a doua nu Valabilitatea donatiei deghizate -dupa unele ezitari de inceput . care insa sunt contracte nenumite. fiecare din cele 2 simulatii (una in privinta naturii juridice a actului . in privinta formei. chiar legea prezuma ca un actoneros in aparenta este o donatie si il trateaza ca atare (se ia in considerare la stabilirea masei de calcul si este supusa reductiunii sanctiune specifica unei liberalitati valabil incheiate –nu anularii). actele simulate sunt valabile. iar pe de alta parte cele referitoare la donatia propriu-zisa (b) a) conditiile referitoare la actul care deghizeaza donatia 1. in principiu. cauza licita si morala .actul care disimuleaza donatia trebuie sa intruneasca cel putin in aparenta conditiile de fons ale unui asemenea act -o alta cerinta care trebuie indeplinita este aceea ca actul care disimuleaza donatia sa indeplineasca cel putin in aparenta conditiile de validitate impuse de lege unui act juridic din categoria respectiva ex: daca actul care disimuleaza donatia este o vanzare . prin exceptie de la dispozitiile de dr comun ale art 813 CC. conditiile referitoare la actul care deghizeaza donatia (a) .actul apparent trebuie sa ascunda perfect donatia -in principiu actul care disimuleaza donatia trebuie sa creeze o aparenta perfecta de act cu titlu oneros. cum sunt cele referitoare la acceptarea expresa a donatiei si la necesitatea intocmirii unui stat estimativ atunci cand obiectul donatiei il constituie bunuri mobile . obiect etc 2. practica judiciara si doctrina au afarsit prin a admite quasiunanim valabilitatea donatiilor deghizate -aceasta intrucat . efecte (B) si proba donatiei deghizate (C) A. singura conditie ceruta fiind aceea ca actul apparent sa respecte conditiile de forma ce ii sunt proprii. se cere acaceasta sa intruneasca tiate cnditiile de fond ale oricarei asemenea liberalitati -simulatia nu ingaduie nicio abatere sub acest aspect de la regulile la care sunt supuse donatiile facute la lumina zilei (nesimulate) -asadar . donatia trebuie sa intruneasca toate conditiile de fond ale unei liberalitati -in privinta donatiei deghizate .actul care disimuleaza trebuie sa intruneasca toate conditiile de forma ale unui asemenea act -pentru ca donatia deghizata sa fie veritabila se cere ca actul b) conditiile referitoare la donatia propriu-zisa 1.

pe de o parte. interesati sa exercite actiunea pauliana in conditiile mai lesnicioase ale unei donatii facute de debitorul lor in favoarea unui tert) Modalitati de proba -donaia deghizata fiind o simulatie . donator si succesorii universali sau cu titlu -fata de cate donatia nu este decat un simplu fapt juridic. sau creditorii acestuia. adica a unei simulatii -in esenta . pe de o parte a unui transfer de drepturi din partea donatorului fara contraprestatie. donatia deghizata produce efecte identice donatiilor ostensibile . neindeplinirea sarcinilor sau survenienta de copii. un act cu titlu gratuit . universal ai acestora dovada simulatiei poate fi facuta prin orice mijloc de proba -in principiu dovada dnatiei trebuie facuta cu un -in aceasta categorie sunt inclusi si mostenitorii contrainscris . Efectele donatiei deghizate Aplicabilitatea regulilor de dr comun in materie de donatii -odata valabil incheiata. o donatie ascunsa -in principiu . raportului si reductiunii C. un act cu titlu oneros apparent. se aplica de dr comun in materie: intre parti in privinta tertilor -donator. ea trebuind sa fie dovedita de partea care o invoca prin exceptie: conform dispozitiilor art 845 CC in cazul in care o persoana instraineaza unui succesibil in linie dreapta un bun cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva dreptului de usufruct . fiind supusa revocarii pentru ingratitudine . ad probationem. sau pentru opozabilitatea fata de terti -aceasta exigenta se explica prin faptul ca actul apparent trebuie sa ascunda perfect realitatea (donatia) -astfel. ci in calitate persoanala. sau a imposibilitatii morale de acestuia . in cazul in care donatia aduce atingere rezervei . indiferent daca este vorba despre formalitatile cerute ad validitatem. cat si al tertilor interesati (mostenitori rezervatari ai donatorului. iar pe de alta parte a intentiei de a gratifica din partea dispunatorului (animus donandi). daca donatia deghizata se realizeaza prin intermediul unei recunoasteri de datorie. ci doar ad probationem (in sensul de instrumentum ) -tot astfel. se prezuma ca actul este o donatie scutita de raport -problema specifica probei intr-o astfel de situatie esre aceea de a dovedi caracterul fals oneros al actului translativ de drepturi sau fictive al recunoasterii de datorie. a cazului in care exista dispunatorului care nu actioneaza ca avanzi-cauza ai un inceput de proba scrusa.oneros care o disimuleaza sa fie incheiat cu respectarea tuturor cerintelor de forma impuse de lege . adica a unui element material. adica a unui element intellectual sau subiectiv -interesul dovedirii simulatiei poate fi atat al partilor (de pilda al donatorului interesat sa revoce donatia sau al donatarului caruia donatorul ii cere executarea unei obligatii din actul aparent). aceasta problema implica si dovedirea . conform dispozitiilor art 1180 alin 1 CC. precum si mentiunea in litere a sumei datorate. liberalitatea nu este valabila daca inscrisul nu contine mentiunea dublului exemplar. luarii in consideratie la stabilirea masei de calcul a succesiunii . iar pe de alta parte . Proba donatiei deghizate Obiectul probei -in cazul in care s-a incheiat o donatie deghizata exista . deghizarea nu se prezuma . conform dispozitiilor art 1179 alin 1 CC B. liberalitatea nu este valabila daca actul apparent nu contine la sfarsit mentiunea manuscrisa a debitorului “bun si aprobat” . in cazul in care actul care deghizeaza donatia este o vanzare (act juridic sinalagmatic) realizata in forma unui inscris sub semnatura private. cum este cazul cand . desi aceste mentiuni nu sunt cerute ad validitatem (in sensul de negotium). cu exceptia fraudei .

in orice caz . ori cu titlu gratuit intrucat vanzatorul a dorit sa il gratifice indirect pe cumparator -din cele de mai sus rezulta ca donatia indirecta este mai degraba definite nu prin ceea ce este . sotii puteau incheia intre ei . intr-o speta . dar manual . prin costurile ridicate de intretinere ale castelului si parcului care nu puteau fi suportate de tata} ex: in cazul unei remiteri de datorie . actul ramane sa fie calificat ca fiind unul cu titlu oneros sau neutru. in cadrul unei operatiuni cu titlu oneros. art 1307 alin 2 {se refera la prohibitatea vanzarilor dintre soti in timpul casatoriei. vanzatorul a ignorat la data incheierii contractului valoarea reala a bunului.400. fara a ajunge insa pana la a minti (simula) . altceva decat o liberalitate {dezechilibrul dintre prestatiile prestatiile partilor unui act juridic nu este in sine sufficient pentru a retine existenta intentiei de a gratifica pe cel in favoarea caruia subzista dezechilibrul. vanzari. la alin 2 precizandu-se ca asemenea vanzari vanzari puteau fi atacate de mostenitorii rezervatari ai sotilor daca intrau in categoria celor care “ascund beneficii indirecte”} si art 1642 CC {textul se refera la posibilitatea infiintarii unei rente viagere in favoarea unui . asadar. cat si unul cu titlu gratuit (ori unul in parte cu titlu oneros si in parte cu titlu gratuit) totul fiind o chestiune de dobata a intentiei de a gratifica -in lipsa unei asemenea dovezi neechivoce . sau cu titlu oneros. partile pastrand tacerea asupra acestui aspect. se caracterizeaza prin faptul ca nu sunt simulate. cand proba poate fi facuta si prin martori sau prezumtii solicita raportul sau reductiunea donatiei deghizate II. care implica disimularea unei donatii sub forma unui act cu titlu oneros). delegatie simpla sau tranzactie -de asemenea . cat si indirect”}. asa cum se intampla in cazul donatiei deghizate (in cazul careia un act juridic oneros apparent ascunde un act secret care este o donatie) -gratificarea beneficiarului in cazul donatiei indirecte se realizeaza prin urmare printr-un act real. art 939 la care se face trimitere se refera la cotitatea disponibila speciala in cazul donatiilor facute de un sot care are copii dintr-o prima casatorie a sotului dintr-o casatorie subsecventa}. cum ar fi o novatie. dar nici motiv de nulitate a contractului) revine dobanditorului cu titlu oneros. facand referire expresa la donatiile indirecte. in sine nu constituie o proba a liberalitatii. cu intentia de a-l gratifica pe beneficiar. DONATIA INDIRECTA -este o notiune greu de definit -in esenta . sub regimul dotal (in prezent . oneros sau gratuit . s-a retinut ca. abrogat) prin exceptie . nesimulat . astfel cum este cazul art 751 CC {textul se refera la obligatia a descendentilor care vin impreuna la mostenire precizand ca intra sub incidenta sa orice donatie primita “atat direct. fiind facute prin intermediul unui act juridic a carui aparenta nu este insa de donatie obisnuita . art 940 alin 1 CC {textul prevede ca “sotii nu pot sa-si daruiasca indirect decat s-a arata mai sus”. ci de act oneros sau neutru (putand fi . intrucat de pilda. ci prin ceea ce nu este (anume: donatie obisnuita. iertarea poate fi o liberalitate (donatie). fara contrapartida. cum este cazul unei plati facute pentru altul) -prin esenta ta .805 F.525.000 F . castelul a fost vandut cu 34. care spre deosebire de cazul donatiei deghizate . fiind astfel conceput incat ar putea fi atat unul cu titlu oneros. donatie deghizata. donatia indirecta are nevoie asadar de un act suport care este sincer. printer altele . ca orice liberalitate . care pp un act autentic prin care se face o liberalitate explicita. ramanand de lamurit cota-parte de proprietate echivalenta diferentei de valoare (care. ea implica un transfer sau renuntarea la un dr patrimonial in favoarea altuia cu intentia de a gratifica (animus donandi). dupa caz. fiind o categorie reziduala Recunoasterea valabilitatii donatiilor indirecte -valabilitatea donatiilor indirecte este recunoscuta unanim in practica judiciara si in doctrina inca de la adoptarea CCNapoleon -diferite texte ale CC confirma aceasta teza. Astfel . nu este sufficient pentru a considera dovedita intentia de a gratifica a tatalui in favoarea fiului (si deci a unei donatii indirect valabile). dar mai mic decar valoarea reala a bunului. in cazul incheierii unui contract de vanzare cu privire la un anumit bun pe un pret serios. faptul ca un parinte a fost de accord cu atribuirea catre unul dintre copartasi (unul din copii sai) a unui castel la valoarea estimate de 2. care implica predarea materiala a unui bun mobil cu intentia de a gratifica. in conditii de stabilitate monetara.preconstituire a probei scrise. daca autorul a facut-o fara o asemenea intentie. dar al carui caracter gratuit nu este evidentiat in cuprinsul sau. prevazand la alin I pct 1-3 cazurile in care. prin care se asigura transferul sau renuntarea la un drept in favoarea altuia. transferul porprietatii de la vanzator la cumparator se realizeaza in temeiul contractului incheiat intre parti . diferenta putand fi explicata. dupa care ia cativa ani. daca autorul sau a facut-o cu titlu gratuit . in cadrul unor operatiuni de partaj a unei averi succesorale . dar care este interpretabil . in mai multe randuri .

aceasta din urma inscriindu-se ca titular a fondului in registrul comertului si platind cu regularitate chiria localului commercial. “nu este supusa formewlor stabilite pentru donatie”} -de aici s-a tras concluzia admisibilitatii in general a donatiilor indirecte Planul expunerii: conditiile de validitate (A). putandu-i-se atribui atat un caracter oneros. donatia ar fi indirect si in cdazul in care pretul ar reprezenta mai putin de jumatate din valoarea bunului a carui proprietate s-a transmis. nu este o donatie (mai exact spus. actul juridic sa fie ambivalent Doua categorii in unul si acelasi act -donatia indirecta nu se poate realiza decat prin intermediul unui act cu o coloratura ambivalenta. dar ele se pot clasifica in 2 mari categorii: . dar acest act este dublat de o donatie a carei existenta nu transpare in actul oneros {daca donatia apare in actul vector. dar accesoriu. a solicitat locatorului reinnoirea locatiunii. inocand faptul ca aceasta nu este in drept sa solicite asa ceva. intitulat “donatie” este nul absolute pentru neindelinirea conditiilor de forma interpuse de art 931 CCF (corespondentul art 813 CC roman). vanzatorul poate sa-si gratifice pe cumparator prin acceptarea animus donandi a unui pret mai mic decat cel real -prin aceasta se realizeaza . pe de o parte . doar cu conditia ca ea sa nu apara in mod ostentativ ca o liberalitate”. cum ar fi o plata facuta pentru altul. nu este in intregime o donatie). o insaracire indirecta a vanzatorului (care transfera proprietatea lucului vandut si primeste pentru aceasta un pret mai mic decat cel real). vanzarea exista in realitate . echivoca. proprietatea acestuia fiicei sale care s-a inscris cu acest titlu in registru comertului si a trecut la exploatarea fondului. ca atare. Dupa 2 ani. doamna proprietara conform legii. nu mai avem de a face cu o donatie indirect. contractual de locatiune al localului commercial. vanzatorul-donator utilizeaza efectele proprii vanzarii (transferului proprietatii) .Dupa unii autori. si in parte gratuit) -actele juridice prin care se pot reliza donatii indirecte sunt foarte diverse . caz in care . dar acesta a refuzat. o remitere de datorie. ad validitatem . in parte oneros. existenta unui act juridic Necesitatea existentei unui act juridic: -prin definite . practica relevand o mare diversitate in aceasta privinta 2. iar apoi proba donatiei indirecte (B) A. Dupa 5 ani de la retrocedare . trebuie sa satisfaca cerintele art 813 CC (forma autentica). actul avand dubla particularitate ca in ansamblu . o vanzare pe un pret mai mic decat cel real -ceea ce este specific acestui act este faptul ca el este unu real. iar nu indirect. ajungand la termen. Solutia a fost criticata cu drept avand in doctrina pe motiv ca “o dontaie indirect poate rezulta in mod valabil dintr-un act sub semnatura private . fara ca acest lucru sa fie declarat expres si fara a trebui acest sa transfere efectiv o valoare din patrimoniul sau in cel al cumparatorului cu acest titlu . iar pe de alta parte . deoarece actul sub semnatura private. putand fi echivalentul unei contraprestatii datorate de stipulant beneficiarului). Conditiile de validitate 1. Mai degraba intr-un asemenea caz donatia este seghizata . dar care este dublat accesoriu de o liberalitate ex: in cazul unei vanzari pe un pret mai mic decat cel real. motiv pentru care nu trebuie sa intruneasca cerinta formei autentice . printr-un act sub semnatura private intitulat “donatie” . transferul de proprietate se face in temeiul ei. ci cu una obisnuita care. donatara a restituit donatoarei dondul de comert.tert (stipulatie pentru altul). o imbogatire indirecta a cumparatorului (care obtine proprietatea bunului vandut platind vanzatorului un preyt mai mic decat cel real) -actul juridic vector al liberalitatii poate fi atat cu titlu oneros. precizeaza alin 2 al art 1642 XX. cat si unul gratuit (sau in acelasi timp. este eronata solutia jurisprudentiala care a retinut existenta unei donatii indirect in urmatoarele circumstante de fapt: o doamna proprietara a unui fond de comert si titular dreptului de locatiune a localului commercial atribuit printr-o donatie –partaj. daca este vorba despre o liberalitate (construirea rentei in favoarea unui tert nu este in toate cazurile o liberalitate. In aceasta lumina. de vreme ce actul principal (donatia) este ascuns (contrazis) de unul apparent care este oneros (vanzare)} -in acest caz. adica mijlocul prin care acesta se realizeaza . cat si unul neutru. ambigua. donatia indirecta pp existenta unui act juridic care constituie vectorul liberalitatii. nesimulat .

cambia poate fi transmisa prin gir} => transferul de titluri nominative inscris in registrul de actiuni al societatii emitente si acceptat de donator {pentru ca donatia sa fie valabila nu este sufficient sa se dea ordinal de transfer . este exclusa ideea de donatie.a) actele cu titlu oneros donatiile indirecte realizate prin intemediul unui act cu titlu oners: -un act oneros prin natura lui. de pilda consta in: => acte creatoare ori translative ale unui drept . fiind vorba . putand . nici cu titlu gratuity . in cazul actelor aici analizate. aportul la capitalul social) si abia in subsidiar sau accesoriu (secundar) componenta de liberalitate (donatia) caci in caz contrar . ori aportul la capitalul social al unei societati evaluat la o valoare mai mare decat cea reala si in consecinta confera aportorului dr sociale mai mari decat cele la care ar fi avut dr in raport cu valoarea reala a aportului adus in societate -in mod simetric invers. actual si irevocabil (cerinte de validitate a oricarei donatii). tragatorul da ordin acestuia sa angajeze in favoarea unui beneficiar desemnat de tragator. vanzarea este facuta pe un pret mai mic decat cel real. poate fi vector al unei donatii indirecte. cum este cazul unei vanzari a. care au . motiv pentru care formeaza o categorie de donatii indirect compozita. dispozitiilor art 813 CC -daca actul oneros constituie doar un paravan . pentru a ne afa in prezenta unei donatii indirecte . in calitate de creditor al trasului. in cazul in care . un drept eventual neputand forma obiectul unui asemenea act Ex: intr-o speta s-a judecat ca un act prin care o persoana a dispus ca soldul la data mortii sale a unui anumit cont bancar sa revina unui anume beneficiar indicar de el nu intruneste conditiile unei donatii indirect. el ear urma sa fie calificate ca donatii obisnuite si supuse ca atare formei autentice. o componenta oneroasa (ex: in cazul vanzarii. cu intentia de a gratifica. cum sunt: emiterea sau girarea unui titlu la odrin (cambie) {prin emiterea unei cambia . garantand aceasta plata. trebuie ca obiectul lor principal sa il constiuie componenta oneroasa(vanzarea. chiar daca a fost acceptat de beneficiar. cu stipularea in contr. nu din intentia de a gratifica. dar. pe de o parte . locatiunea. cea a pretului unui bun dobandit pe numele altuia. a unei locatiuni sau a unui aprot la capitalul social al unei societati comerciale. cum sunt: cea facuta de un parinte pentru datoriile fiului sau. Pana la scadenta. avem de a face cu o donatie indirect Exemple de acte neutre care pot fi vector de donatii indirect -varietatea acestor acte este foarte diversa. locatiunea pe o chirie mai mica decat cea reala. De garantie a faptului ca garantul nu se va indrepta impotriva debitorului principal dup ace va face plata pentru acesta => stipulatia in favoarea unui tert. cea a garantiei platii unui imprumut obtinut de o persoana . eventual. o chirie mai mare decat cea a valorii locative a bunului inchiriat ori aduc ca aport la capitalul social al unei societati comerciale bunuri de valoare mai mare decat dr sociale conferite prin contractul de societate -in astfel de cazuri donatia poate subzista numai daca disproportia valorica este asumata in cunostiinta de cauza cu intentia de a gratifica -cand insa disproportia rezulta din ignoranta. un act fictive (care nu exista in realitate) ascunzand o donatie (ex: o vanzare facuta pe un prêt fictiv) avem de a face cu o donatie deghizata . animate de intentia de a gratifica . nu cu o donatie indirecta b) actele neuter -se caracterizeaza prin faptul ca prin natura lor nu sunt nici cu titlu oneros . conform. in masura in care prestatia uneia dintre parti . fac donatii indirecte si aceia care . sau al unei asigurari de viata si de deces al carui beneficiar desemnat de subscriptor este un tert -trebuie subliniat faptul ca donatia prin intermediul unei stipulatii in favoarea unui tert nu poate fi retinuta ca atare decat daca prin intermediul ei rezulta in favoarea tertului un drept direct contra promitentului. partea echivalenta pretului convenit). cum este cazul unei rente viagere constituite in favoarea unui tert. fara ca acest lucru sa fie evidentiat direct in cuprinsul sau. in mod deliberat nu este echivalenta prestatiei celeilalte parti -ceea ce trebuie subliniat este faptul ca . platesc un pret mai mare decat valoarea venala a bunului cumparat. in discutie fiind intr-un asemenea caz. incheierea unui contract lezionar actele cu titlu oneros prin intermediul carora se fac donatii indirecte sunt acte duale -in cazul actelor oneroase prin intermediul carora se realizeaza donatii indirecte avem de a face in toate situatiile cu acte duale. daca nu s-a facut inscrierea transferului in registrul de actiuni al societatii emitente} => plata pentru altul. deoarece in timpul vietii sale nu s-a produs nicio insaracire a sa si nici nu s-a obligat sa mentina un sold creditor in favoarea beneficiarului . pot primi oricare din cele doua coloratura -daca un asemenea act este facut in intentia de a gratifica pe cineva anume. prin vointa partilor.

orice “renuntare” in favoarea unui tert neputandu-se raliza decat printr-un act translativde donatie indirect (cu respectarea formei autentice) -in fine . cat si la donatie -astfel . cu intentai de a gratifica o alta persoana (comostenitir sau mostenitor subsecvent). Acest lucru nu se poate face fara acordul expres sau tacit al beneficiarului. care se refera atat la actul vector . care . este supusa revocarii pentru ingratitudine sau survenienta de copil. nu si cele referitoare la donatie . caci acceptarea din partea donatrului este o conditie de validitate a oricarei donatii. patrimonial dispunatorului se insaraceste. prin pierderea unei posibilitati de a se imbogati -prin aceasta se realizeaza o donatie din partea renuntatorului in favoarea comostenitorilor sau mostenitorului subsecvent . fiind un act pur extinctiv . fara a tranzita prin patrimonial donatarului -dar cu toate acestea. d. raportului si reductiunii. poate totusi duce la realizarea unei donatii indirecte atunci cand titularul unui drept de creanta sau dr real.despre un legat nevalabil pentru neindeplinirea conditiilor de forma (testamentara). ci indirect . vanzarea este nula. obiect. dar si in favorme . atul fiind dactilografiat si semnat de dispunator => renuntarea la un drept. fara a enunta in cuprinsul actului motivul. renuntarea nu poate duce prin ea insasi a gratificarea unei alte persoane. daca s-a facut cu intentia de a gratifica pe donatar. ca atare. astfel incat donatia indirect nu se mai poate realiza}cat si ale donatiei (actul secundar) {ex: donatarul sa aiba capacitate de a primi donatii de la donator} 4.v al cerintelor de fond (capacitate. Din punctul de vedere al conditiilor de validitate trebuie intrunite cerintele de fond ale actului vector: cat si ale donatiei Respectarea cerintelor de fond ale actului vector si ale donatiei -in cazul donatiei indirect. inclusive a celeui indirect -daca odata cu remiterea titlului creditorul da debitorului si chitanta fictive fiind vorba despre o simulatie -de asmenea renunatrea la o succesiune poate fi facuta atat in scopuri pur abdicative (ex: in intentia de a scapa de datoriile si sarcinile succesiunii ). o donatie indirect realizata prin intermediul unei vanzari pe un pret mai mic decat cel real trebuie sa intruneasca conditiile de fond ale vanzarii (actul principal) {ex: daca pretul din contractual principal este derizoriu . fiind translativa de drepturi. desi prin natura sa este un act extinctive (de abdicare la un drept). adica in favorem iar nu doar intr-un scop pur abdicativ Ex: creditorul unei sume de bani face o remitere de datorie cu intentia de a-l gratifica pe debitor.d. ca orice alta donatie => renuntarea la un drept real. constituie si ea o donatie indirecta 3. Din punctual de vedere al conditiilor de forma trebuie intrunite cerintele referitoare la actul vector. consimtamantul. constituie si ea o donatie indirect -renutarea trebuie facuta in forma prev de art 76 alin 4 legea nr 36/1995 privitoare la notarii publici si activitatea notariala -specific acestei donatii este faptul ca transmiterea dr opereaza direct din patrimonial lui de cuius in acela al donatarului.daca se face cu intentia de a agratifica pe un altul care poate profita de ea -astfel poate fi vorba de renuntarea la un drept de usufruct sau de servitude care profita nudului proprietar -in schimb in cazul dreptului de proprietate. cauza) exista o dubla conditionare.p. renuntarea unui donator la sarcinile in favorea sa ale unei donatii anterioare. face acest lucru cu intentia de a gratifica pe un altul . ca zin care. nu direct.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful