You are on page 1of 13

2.3.

Critica postmodemii - ~~
Relativismul, ca atitudine epistemologiea, revine in forme elaborate oda~ c u antropolo~a interpretativli ~i cea postmodemi a..ultimelo[ deeeniL EI rezulta in mare masura dintr-o criticli orchestratli a ei emografice ~i va avea, dupa cum vom v edea, multiple im lica 'i I!£upra ei, De data aeeasta, [elati.v~este imP.Qtriva morI!mism ului di~J.lrsului antro 010 ic j al autoritdJii sale: Cine, eum ii eu ee drf!I!.tvorbw e ilLlJi~eur~ul antropologie ? Aceasta ar putea fi intrebarea _g_e~ricli P.,C ca!e tot rnai mu lti antropologi ince s ~l-O punli mai ales Incepind cu anii '70. Asadar, despre ee este vorba? "Evidentele" de-abia elaborate ale metodei etnografice ~i ale discursul ui antropologic lncep sli fie puse sub semnul intrebarii din directii diferite, dar, in ul timli instantA. convergente. In centru se atlli criza postcoloni!llli i critica, masiv influenta tli de FOLlWlU)t. a discursului ca fo d were. Prin i9w1QiiiU>rimitivistli", despre car e vom vorbi rnai tirziu, antropologia a contribuit la impunerea pe scena internationala a Primitivului ~i la mani ularea coloniala a acestuia. Nascut in context colonial, discurs ul antro~ologic a participat ~i chiar a inljrit regimul PQliti~ colonial in forme dintre ce le mai dizerse, chiar daCl nu neaplirat constiente sau intell1iQ.WUe.EI a arti' t insli m ultmailargli construirea unor diverse categori! de Celalalt non-occidental acuzarea d e~ Said in 1978 a "orientalismului" ca discurs de putere al Occidentului, de p ildli, provocind o importanta luare de pozitie de catre comunitatea academic! ~i nu nu mai. La toate aeestea trebuie adliugate criticile antropologiei feministe, distincte ca_pozipe. dS(antropglogia clasica a unei Margaret Mead, de pddli_. interesaia, pnn anii '30, de constru ktia !<ul uralA t a enuluL..tn ultimele decenii, antropologii interesati de studiile despre ge n s-au deplasar in mod decisiv de la abordarea -studiilor de gen .. pentru a sublinia po zitia femeii ca emograf, precum ~i a femeii ca informator sau obiect" (Barnard, op. cit. , p. 165). Este p'usli in discui!e astfel ozi' a androcentrica a etnografului in discursul de putere aI antro 010 iei. '<'QFa(ia rotalizate~re (bglistica) a metodei elOaK-rafiee a collttibuiULe a...din_pli!!_la autoritate discursului antro olo_gic: asa arata cultura tobriandeza, am fost acolo, am .~ vazut ~i am descris, declarau antropologii clasici. Dar cum oat~ un ilLdiYi i culturi? doi ani intr-o culturli _d dea GY ade\llirat m~sura..onsamblului~ Refuzul unor asemenea pretentii de completitudine este instrumentat a poi teoretic de intreaga critica postmoderna cu refuzul sliu general al "marilor naratiuni "; in speja, al descrierilor etnografiee atotcuprinzatoare. Antropolo ii clasici i~i intemeiau autoritatea acestor asertiuni ~i pe pres tigiul e_ozilivin al ~tiinlei, la care subscnau mcercin sa- i alinieze disciplina duplJnodel ul-iilintelor naturu. Dar oare chiar este antropologia 0 astfel de ~tjjnl~j DU este ea oare rnai apropiati de cliScursurile umaniste? Dezbaterea nu este chiar nouli... In sfirsit, unde este cu adevlirat n vocea eeluilalt" in descrierea etng!!'ra®IuLcare $i-a flicut un tiUu de glorie din "a se une unctul de vedere at eeluilal t"? Mai intii, individul nu apare aproape deloc in aceste relatari despre We the Tikopia - pentru a relua titlul celebru al lui Raymond Firth (1936): Celalalt este doar un indiv id tipie pentru cultura careia li apartine ~i pe care 0 reprezinta. Apoi, decizia meritorie, in ErinciEi1!Jle -:-

G

®

@

atunci incepe sa fie privita clnd Ei vorbesc doar in rmsura in care No.ge._l:i. in aeeste cazuri..LLIL.J. 0 alta subiectivitare nu mai poate ul"dat.ca alare. de ..w.J. Etnograful nu poate sil ii obsePfe pe Ei...u..E~ "YQgea" Lor este astfel doar 0 parte a unui.=J.. ci doar cli reflexivitatea se produce cunoasterea eli antropologii "clasici" nu reflectau asupra trebuie sli fie considerata ca fiind chiar mediuJ de teren.ab~!llilCA. 0 anumita eonvingere pozitivista de punere La distanta 3 obiectului de cereetare care doar asa poate fi reprezentat in mod obiectiv devine astfel tot mai problematica.de. ci. ci prin imennediuljizicii modeme. ~ sau altar uncle dintre aceste critici postmodeme. adesea de inspiratie feminista.l.JlllOL.. vua nu se naste din neant I Preocupliri.ru1J.lll!!. care reintegreaza problemei subiectului ca pe 0 conditie de posibilitate a ins~i activitatii llciacnberg a arlitat cli nu putem sli observarn un electron flirli a crea 0 situatie care pe "reflexivitate" nu inseamna pc teren.cu:!llIJiU1.ID<lliY!.esl:e. d*:adoxal.. la care ~!!:1!~~~LJ. Este deci total nelegitim sl1 fie prezentati Ei ca ~i cum in aceasta (re)prezentare Noi nu am juea nici un rol. &pml ea acest "obiect" de sOldiu este.!.. audiente de regull1 tot dintre Noi. ~i nu 0 operatie care tnsojeste cunoasterea .. lyl1ri de pozitie in acest sens au tnainte.. revenirea observatorului in cimpul observajiei nu s-a realizat pe linia niei macar a filosofiei. ca ~i cum aceasta nu ar schimba in mod esential datele epistemologice ale problemei. in masura in care au antic' at i au ..I.I... ii intrebl1rnl in functie de ce ~i ~~~!. Aici se adauga ~i gjrnensiunea moral-politjca a problemei : '!!pora dintre acesri Ei pllr I!. nu am mijloci in nici un fel aceste ftrelatllri".!!!.ateractiuae eu El.InuJLW:naJ-Pl:. dileme.PRIVIREA ANTROPOLOGICA $1 CONSTRUCTnLE OMULUI 77 ~~.::.dialog 1~~~!L.implu nu Ii se dli cuyintul.Q!_'£!!'~J!!_ fu~pla noastra prezenta printre ei. De unde lireactiile militante.~IL.JaLar~zentat apoi pdp discutsul antropologic in I1ne..doar ~ Ei fa . Sa amintim citeva dintre ele.3 da cuvintul" celor "oprimati"... rarnmind cate orii~ute ale studiului Omului.

NQua Guinee. descrieriLetnografice arunci cind prezentat in oasa monografie despre ceremonialul naven din. dar publicata de-abiaJn1967... intr-un raspuns dat lui Paul Ricoeur..J~. A se implica nu doar social. este 0 sursa infinit de fecundll. a apoi aceasta idee Intr-o carle masiva.traga etnologia din acest principiu cornun dernersului ~tiintific in ansamblul sau.).u"principiu de incertitudine".-I neutra!izll.s.cel:e.aLll!!l sistem cultural in altul. 7). A1tfel spus. . Devereux susune eli. precurn ~i din lumea de cunoastere caracteristica rneseriei de etnolog. 171-172) un faimos em . fusese foarte nrp:llrllnl de relatia dintre observalie ~i scriere in constru . Dupa cum insinua Weston La Barre in introducerea sa la lucrarea lui Devereux. (Laplantine. informatiile oferite de contra-transfer devin "mai valide ~i mai producatoare de intuitii deeit oriee alt tip de date".. p. esemnez un sistem d d ate ~i de axiome """. Perturbarea pe care emologul 0 impune prin prezenta sa la ceea ce observa ~i care it perturba la rindul sll. se "deghizeazli" in metodologie ~i produce toate erorile tipice din ~tiintele sociale..stim sll. care. Dezbracat de aparenta de metodologie eu care observatorul se apara de contra-transfer. 1987. _ a intcrneia un cod.. Daca sint luate tnsa in considerare ea "date de baza ~i caracteristice pentru ~tiinta comportamentala". in ceea ce priveste statutul de "traducalor" al emolo ului. primul (in 1938). antropologul francez se poate de explicit in aceasta privinta : ~} G dezvoltat fu1b nurnele de gindire sll..zut posibil. un .-l reinrroduca pe fizician in ins~j experienta observatiei fizice. pentru cunoastere. aceasta "face sa apara posibilitatea tulburatoan ca etnografia de teren.[J£UJlljIJll (1962) faimosul sau concept de bricolaj. ca un obstacol episternologic pe care ar fi cazul sll. va arata ce lectie putea sll. 1980... Si Devereux este cel care. intitulata De La anxietace La metoda. chinurile antropologului postmodern" pe care le va ironiza Gellner. yazut ca.. care il face sll.. an r t originar din partile Transilvaniei. Va desprinde de aici (in 1927) faimosul sll. acesta devine deci 0 a treia sursa definitorie de cunoastere a Celuilalt. Analiza nu doar a reacjiilor celorlalti la prezenta observatorului. anticiplnd .gQry Bateson. CII eel mai put' cl!. pp. pe llngli comportarnentul subiectului ~i perturbarile induse de interventia observatorului. cbservaicrul fiiod eia rela 'ei de obs are Devereux 1 !>71198Q). in care Slnl anticipate multe dintre preocuparile antropologiei reflexive din anii '80. reactiile observatorului in contextul relatiei sale cu subiectul sint ~i ele surse de informatie etnografica pe lingli eele provenind de II observat ~i trebuie considerate ca atare. in 1931.78 ANTROPOLOGIE il modifica. tnceputa incl!..0. care.. care s1l perrnitll. sa nu fie decit un fel de autobiografie" (La Barre. Formula clasidl a observaliei participative ar trebui deci completatA astfel: observatie + participare + 2na!j:d.JID instrument a~.~lasic" al anlropologiei.. prin mecanisme de rezistents..m. - . pentru care trans eru era calea regala a psihanalizei. Pe urmele lui Freud.departe de a fi consideratll. de fapt. toate ~liinleJe ociale).IDlillI.u.lbaticll.Ie folosim. dar ~i a reactiilor acesruia la reactiile celorlalti este chiar instrumentuJ susceptibil de a conferi disciplinei noastre avantaje stiinjifice considerabile. a e uilalt" in -"a! Nostru" ~i reci roc' ansarnblul conditiilor cu care putem iotelegem cit rnai bine.. ci subiectiv face parte din obiectul ~tiinrific pe care lncercam sa-l construirn. traducerea [5. rolul central il joaca mal degraba contra-transferul. in cazul stiintelor sociale. cu conditia sl!. dupli cum vom devine centr~entru "noua" antrop~Uyi-Strallss lansase in lZllmLa:J.1) La rindul sau. asa cum este practicata ea in prezent (si.

Sintem astfel destul de IpI'Oape de "antropologia interpretativ 'pe care 0 va sustine Clifford Geertz. a ..-:!l!1!S'._u~~U!~~~IJ. " (apud Marcus ~i 1982.u.10 ie interconstiinta publica.Jou. 1973. 160-161) o face Evans-Pritchard Din punctul de vedere al interesului acestui capitol. pp. ~ ~JL:UL'!'w!o!!:!!. p.!. s-ar putea ea acestia sll nu fi foanc bucurosi de un astfel de efort.i!..'" r~ fJf.. aderind initial tn mod explicit la viziunea pozitivistli a lui Radcliffe-Brown despreantropologie ca ~tiinta.9Xl~1A. in aceasta carte "~i-a dezvoltat Evans-Pritc ar 1 eea sa espre ceeace s-ar putea nurni relativitate lOCial~..~i relativitatea tirnpului ~i a spapuluidin descoperirile la moda ale fizicii" (Kuper. aplirea The Interpretation of Culture. 125) In 1 Gc~ . cu studiile la Harvard. 46).PRfYIREA ANTROPOLOGICA sr CONSTRUCTlILE OMULUI 79 Ceea ce se presupune cli ar trebui sli faca antropologii este sli se apropie cit mai mult posibil de spiritul colectiv (collective mind) al populatiilor pe care Ie studiaza Si dupll aceea sll "traducll" ideile straine pe care Ie-au gllsil in idei echivalente din propria lor cultura. Interpretarea culturii esre 0 de studii menita sli formuleze ~i sil ilustreze concepti a sa despre antropnlogie hilia pe care 0 avanseaza Geertz consta in primul rind tntr-o repunere a problemei : Dilkia nu constll in a te pune tu tnsuti in vreo corespondents spirituala cu infonnatorii tlli~ ca noi toti.::ll!.!Lfqnnularea foarte similara : "0 traducere neglijentli poate sll-i faell pe localnici sll sune oricit de straniu eineva. (Geertz. Ev enta tot mai m t catre sfir~itul cariereisale in favoarea unei viziuni a antropolo iei ca. In sfir~it. sll-~i considere sufletul ca pe ceva al lor.. arta.pee1}1JV~ - I.b anul cind murea Evans-Pritchard.. antropologia este pentru totdeauna prinsa in dilema traducatorului I.. J Evans-Pritchard respinge ideea de "gramatid" a lui Levi-Strauss in favoarea unei "semnificatii" (meaning) in discursul cotidian rnai subtil aJ culturii. Profesor la Princeton. Dificultatile de traducere (dad sll optezi pentru una literala sau una idiomatica) au anaJogii precise in etnografie. ° . traducere mai bUM Ie impune propria aoastra logicli .!l. imprumutind concepte precum -fuziune ~i fisiune..~. Din aceasta perspectiva. Bali ~i Maroco. care avea sa a id de antr 0.!£". Dacll tradueem prea idiomatic. 1996. 2000.f1ROt'()~f) iJJR:R. 84-85). IIItea cea mai faimoasa a lui Geertz. trebuie amintita ~ianaliza pe care notiuniJor de {imp ~i spatiu la Nueri. p. atunci vorn esua in eaptarea esentei gindirii Nuer sau Zande. Tot spilul consta atunci in a-Ii imagina ce naiba capullor. predecesor explicit l postmodernismului aniJor '80.. Clifford flcuse diverse terenuri in Java. [.. (Barnard.. In ansamblu. pp. Daca traducem ideile Nuer sau Zande prea literal. atunci nirneni din afara tlirilor Nuer au Zande nu Ie va tntelege..

.. de psjhanalistul Heinz Kohut lntre eoneeprele-aeroape·de-experien/d §i eoncep{ele-deuarle-de-f!4[ler~. nu trebuie sl!. nu poate nici ea sli fie asemanata cu corpul ea obiect sau corporalitatea. 134). J.I_ljit... desigur. al interpretarii _eel mai local dinrre ~iile l~ale i cea mai glob.cum se spune . ci se refera la activitlili externe...oare. Capacitati normale in acest sens sint.al~ dintre structurile globale.:.a_vrlljitoriei (pp.odernonstrlnd ell. "sli niveleze ..onz. daca ne asteptam ca oarnenii sll ne tolereze intruziunile in viata lor ~i sli ne accepte ca persoane cu care me ritA sa stea de verba. Adevarata intrebare . care este parte a propriei noastre biografii.0 aprofundezi mai bine. batin este comuna tuturor indivizilor. Geertz sugereaza ..:..g-acela§Lflux. care. 135) Pentru a reusi acest lucru. nu pledez aici pentru lipsa de sensibilitate [.in afara cunoasterii sistemului simbolic javanez referitor la persoana umaria. printr-o serie de gesturi mistice. dupli cum este ~i cultivarea acestora. "Aceste doua seturi de fenomene - . esentiale.-.on U1 mental al aeest.oull tipuri de concepte in analiza antropologica. Descrierea acestei scene ramtne oarba . lair. Pentru a-§i explicita sugestia. existentei acestora .o r fie risl! de . mai explicit.pe eare Malinowski a PUS-. (p. Geertz povesteste.:::::::~::.0 etn.oape-de-experientl\lasli etnograful pradll imediatului ~i lncurcat in vernacular. gesturi.. Ea vine din abilitatea de a construi modurile lor de expresie.0 inle re .este ce roluri j. Pe de alta parte. producli . lumea exterioara. cum P.0 etnografie.. .un soi e "cerc he utic. relatari despre subiectivitatile altor oameni pot fi construite fIrli a se recurge la pretentia unor capacitaji mai-mult-declt-normale de uitare de sine ~i empatizare cu cellUalt. §i ::. in a§a fellnc't s~ Ie aduci tr-o nvire simultana" (p. eel putin prin originile sale.vaile §i muntii emotiilor sale intr-o cimpie linistita". ci se refera. Acesta este elaborat in jurul a doua coordonate independente: inauntru-afara (batin-lair) si rafinat-vulgar (alus-kasar).inte. este mai aproape de experienta decit ego riis-sintonic. Captivitatea in c.. Batin. Sau. pe care acesta practic o crescuse de mica §i care fusese tot timpul centrul vietii sale. nii u re niei pnzomera .0 astfel de acceptare nu face decit sll-p permita sll . de pilda.0 Y. 124-125) Ilustrindu-si aceste afirmatii.or". cli fried este un concept mai aproape de experienta decit fobie. cerindu-si formal scuze pentru absenta sojiei sale ~i incercind.=. nu are nimic din entitatea "sufletului".ora . Dar oricit de adecvata sau semiadecvata ar fi ideea pe care cineva si-o face despre . grosso modo.onceptele-apr.oate cineva sll Ie desfjs.o ANTROPOLOGIE Pe scurt. La lnmormintare. a murit in mod subit §i total neasteptat. spunind. nu a lor..oaell cele d. vorbire. urmatoarea scena la care a asistat in Java. in mod categoric..:. distinc ie ce ne aduce aminte §i de ilema traduditorului invocata mai sus in cazul lui Evans-Prjjghard.. fii ea ei ca sll-i cunosti pe ei . ceea ce as numi sistemele lor simbolice. Geertz abandoneazli distinctia clasie~ ernie/etic si ~curge (a 0 distinctie tlcyta. aceasta nu provine din experienta acestei acceptari ca arare.o_nalitA~v .=-. la rindul sau.oare in asa fel ineit sl!. barbatul a salutat pe fiecare cu un zlmbet. Sensul acestora poate n at simp u. in cazul "nativil. pe care .:at.§i nerelevanta pentru cititor . Captivitatea in cele departe-de-experienta it face sll esueze in abstractiuni ~i sll se sufoce in jargon. miscari. unde a facut teren in anii '50: sotia unei cunostinte. la fluxul perceput direct ~i imediat al trairilor subiective.. care apartine deja unui jargon specializat si foarte departe de experienta.dupa spusele lui .ce sint informatorii slli cu adevarat.referindu-se explicit la Dilthey .:::. lumea interioara.::. de pilda.

!. reproducerea ca atare a acestei scheme abstracte a celor doua coordonate ramine in-inteligibila. ale carei reguJi nu sint doar extrem de elaborate. se apropie. strictfenomenala. "in tarlmul intern. c i" oc.p~ a.par Lu La e cocoji din Bali eSM:u exemplu faimos in acest sens.Liune cu localnicii. avin ap un all t.. precum ~i exemplul utilizat pentru a-l ilustra.: psihologic.l!lUocial total.' Ikri. . ele sint identice. a in. ~i abordat prin ceea ce Geertz niiffie~te thick description .in. un fI:oomenare este in acelasi timp expresia.. 127). Termenul ca atare este preluat de la filosofulGilbert Ryle.aparll multe lueruri despre sine pe un stadion de baseball. Etnografu nu se a .sa fie abstras din comextu s u la care etno raful a artici at ca observator. Altfel spus. ce ramine la suprafata lucrurilor. 1973. culrurile sint sisteme de simboluri care ot fi inte c un apolo buie sa-l citeasca " ste urnlirul" perfonnerilor saL Un asemenea text oate . Tex[JJ1. 417) . dar au ~i ceva din forta legii" (p. ci face inrreun fel a 0 e_djstanteaz. Acest sistem simbolic al persoanei in cultura javaneza trebuie comparat ~i cu alte sisteme din alte culturi. civilizat etc." apoi cultura. p. Reciproc. Cllei doar in aparenta cocosii sint eei care Ie bat aici..atit in lumea sa interna. ce trebuie puse in ordine in mod independent" (p. Toate acestea fac parte din ceea ce Geertz a teoretizat in 1973 ca fiind 0 ~re densa (thick descriJl. tn realitate. subtil. nu va face diferenja dintre "un tic al ochiului" ~i "a face cu ochiul": "obiectiv". in mare parte. scriere densa a trebui a descopere ce simbolizeaza acel facut cu ochiul cui i se adreseaz c . (Geertz. . rafinat. va realiza diferenta dintre el ~i "informatorul" sau javanez ~i.0 descrierea taliata ~i strarific tll. clad Geenz ~i cu sotia sa se aflau in Bali.cititli. Dar acest tnteles simbolic al persoanei nu transpare ca atare in ~i din intlmplarea povestitli. eventual.~i trebuie . metafora provenind . Aceasta ordonare implica a doua coordonata ~i reclama din partea individului sa fie a/us pur. oamenii se identifies in profunzime eu cocosii lor. dar nu numai mistica. le. acest scop este implinit prin disciplina religioasa.. Bali lasa sli iasli la IIUlIe despre sine Intr-o arena de lupte de cocosi. cit ~i in cea externa. In domeniul extern. .tl!tac.rpretat . trebuie raportat ~i la propriul nostru sistem simbolic.textul" al pe rin care poate fi .Geenz 1973). daca nu este in-fermata intr-o multitudine de evenimente cotidiene. icoeur. ~i atunci observatorul Geertz va putea lntelege despre ce este vorba de fapt in intirnplarea povestitli. mai mu da e te ceea ce pare a fi sau este doar simularea unui facut cu ochiul. diferenta dintre ele este insa uriasa. va putea comunica cu acesta. 127). astfel e 0 altli.sint considerate nu ca funcjii reciproce.siateza. ~ct' clusi'LP-e inform ia c . nu exista eroare {IDIibill!. Din punct de vedere social. Si lucrurile nu se opresc aici.!tredj a sistemelor simbolice . Este exact parcursul descrierii dense . intitulat sugestiv Deep Play §i indus apoi in volumul despre interpretarea culturii.ale-din face. 0 astfel de lupta este analizata lntr-un studiu din 1972.si.iJ!!i). inteIes. cale de ideea ia dejenol1J. 0 descriere "subtire". sim oamenii.. el trebuie sa fie atins prin eticheta. Observata in 1958.. ISCUns de inteles simbolic etc. a emian Ala cum America face sl!.PRIVlREA ANTROPOLOGlCA SI CONSTRUCTIlLE OMULUl 81 trairile interne ~i actiunile externe .i. ci ca domenii independente ale fiintei. Descrierea etnografica va trebui sa realizeze astfel un du-te-vino permanent intre aceste registre. Aceasta porne~te de 13 cnnceperea cl!lmrji ca un (ext. pe un stadion de curse sau in jurul unei mese de poker.. Pentru oricine a zlibovit la Bali. pe un teren suprafata de golf.l1 de aces' cootex L se COJK:entreaza .

.JO. . ei studiaza in sate.:. A generaliza in interiorul cazurilor inseamnli a face "inferen ~"prill ~J:! nu se urmareste subsumarea observatiilor sub 0 lege. Din aeest punct de vedere. dimpotriva. tot de la astfel de descrieri mici. locul antropologiei interpretative printre stiintele omului e mai apropiat de humanities decit de $tiintele sociaJe.!u~ll!t .._datclor".. • Sensul unei forme simbol iel:. ] • tura. 2006.. ~i a oferit un canal de comunicare intre istorici.. anal' opclogica a culturilor : "a evenit posibil sl1 concepi etnologia ca studiu comparativ al culturilor ~i literatura comparata ca discipline inrudite.e. ~i. foarte departe de Malinowski. Cil despre genul scriiturii interpretative. oriunde ar vrea sll ajunga... p.. Nu pentru ell antropologia nu ar putea sau nu ar trebui sli se adreseze colectivitatilor mai largi ~i societatilor mai complexe. ~i antropologi..peste w:nerii" nativilor) sensul pe care-l au diferitele elemente (forme simbolice) ale acestui discurs social. 2000. .:. ei "eitesc" in el ceva profund despre ei in§i~i. J_.. 298-3(0) Aceastll viziune va impinge in mad semnificativ antroRolo_giacatre Ineramra..t. cu rezultate ~i bune. .maj s. eseul este locul in care analiza culturalli survine in modul eel mai firesc..82 ANTROPOLOGlE Aeest "joe" are deei sens pentru balinezi.. Ca atare...sfiqit in diferitelimbaj C sntuu deopotrivl1 din cuvinte i aCliuni.=.I. cu cit mer e mai adinc cu alit de .. Teoria in aceastli paradigma. de data aceasta in propriile categorii de limbaj. care lucreaza prin texte. ci se incearcli lasarea unui e C ruficad r.] Cultura e un "discurs social" scri i e cris e. textul etnografic nu se poate pretiDde njciodalli ca fiind definitiv. dar dense trebuie sl1 porneascl1. . de fapt.w!.::.J. facind metodele criticii literare accesibile ~i relevante e!1!!:!!..li deasupra . Pentru Geertz. care Iucreaza prin metafora textului" (Csordas. nu sintern....<-U.. ea_g_ intre nrun e in textul dens cu materialul empiric rezultind dl cesta i ghidindu-I la rlndul ciin fluxu Wlerpr.n.esia" vre.miCl'os~jGQ.:.IU:!CYl~. discutabile. ntL.::. pentru ca apoi sl1 citeascl1in aceasta dramaturgie transcrisa de el straturile simbolice ale culturii balineze.insl1 $i perspectiva asupra Jegitirnlirii se schimbli: anrropologia interpretativa este 0 $tiinS! al carei progres e validat mai putin de perfectiunea consensului.::.etatUt Ca interpretare..sal! 31 1lruU. aeeastli sarcina a antropologiei de a produce descried dense ale ~turilor diverse este posibill1doar prin teren de lungl1duratli ~i observatie paIti&ipatiYli !!!...:"'_"'=. Astfel de metisaje intre etnologie ~i teorie literarl1 au alimental numeroase departamente de cultural studies in Iume.:=-...unuiJlatiV.''_'''' intr!<l:ime in pm. Geertz va relata eu 0 maiestrie desl1vir~itlispectacolul unei astfel de lupte de cocosi la care a participat. J Antro 010 ii .Dacli este adevlirat faptul cli analiza unui sat indeplirtat nu poate da seama de 0 intreagli civilizajie. • dare a culturii ca text are im li • [.geneLalizareainlluntrul ace tora". C.A este construe ie ro s.W~WlJ.cpluraliuue: [. ..Q!ls iderli ~tiinra despre culturli eaJilild 0 acumulare progresivll de cu till certe ~ideflnitlse YnI~ul regu an Ilor abstracte se ro une "descriere densa" tehnica de analizli ce iglo£\!ie~te "generalizarea deasupra cazurilor pri. deoarece. pp. ci.:.uurnthd Intr-un cadru (frame) inteli ibil.lL:su:.IlC:Omp!et. antropologul trebuie sl1 "eiteascl1" la rind sau aeest "text".. . cit de rafinamentul dezbaterii..lli!~!.!!!). nu e mai putin adevlirat cli acea civilizatie se regaseste reflectata acolo.. ... Iar in cele mai multe cazuri. • Antropologia inrerpretativli renunS! la viziunea cumulativli a obiectivismului ar..contexte sociale pe cit posibil restrinse. Antropologul tncearca sli identifice in mod direct (. (Troc. 182). [..:. aceste probleme slot in cele din urmli avute in atentie de antropologi. studiul unor fcnomene "mici" clarifieli probleme mari. Privind peste umarul lor.:fa:.

e_d. e_!!lografia realist! a suprimat de obicei existenta inciAtidului . obiective ntro ologului. dar §i acolo pentru ada expresie. pe care 0 vom red a in cele ce urmeaza : eLnografia clasjca este 0 . in acest sens.plasat. relativ neintegrat" in ansamblul textUiUl. a cu prapUD anrropologii ameRGaJH.(:ind de$4fiel:ea-ca. iB prefatli ~i BaFp ~i fO£egFafii. "Acest gen de analiza nu numai ca Linde sa valideze intimitatea etnografului cu subiectii sai. existind linii de continuitate. Atunci cind devine 0 "etnografie parjiala". in care Primitivul se dlferentiaza in multitudinea de Allii emografici ai culturilor primitive (Kearney. . 1991). Aceste informajii pastreazli insa "un asoe t margillal ~. dar ofera probabil ~i sinteza perfect! dintre scopurile realiste ~i cele interpretative: conceptele de analiza se suprapun ~i sa 1.centrindu-se pe societate sau cultura ca un tot ce trebuie descris in totalitatea sa. de fapt. Intre "etapa formauva". Wtu. definita prin opozitia generica dintre Primitiv ~i Cilivilizat.~ofesionale.departajindu-se de literatura de calatorie. ] "solul. sistemul de rudenie etc.oderni" illcepind d prin anii '80.l. ale etnografiei totale" .. lui Geer . care au anticipat naiv ~i au initiat partial tendinja actuala de experimentare in scriere ~i in care a existat un efon general de a exploata experienta de teren in insli~i analiza etnografica" . "se presupune cli tudii ulterioare vor acoperi partite "lipsli. urmata apoi de modernism ~i posonodernism (Jameson. centrata pe religia.care . "a fost aceea care a dat nastere relatarilor de teren.. . Acesta poate aparea eventual in sub§p' 'o&_rafllior ntropclogice".m. al cutarei sau cutarei populatii. pe care s-a instal at postmodernismul in antro 010 .i ai numitorului comun" . Lucrurile au mers i!!_slimal departe. crisa la persoana Intii.prezentarea detaliilor de yjatli cotidianli a coustituit moda1itatea cornlJDli de a ru-ezenta in mod realist viata realli a indigenilor.srudiaza.2 fast la fata--lgcII1l!j" .m i aIle culturi sau socjetlHi. p. mai failibila ("eu am vazut ca populajia X face asa-). Intre interpretarea culturij ca text.. Frederic Jameson considera ca prima fazll a acesteia poate fi denumita chiar "realism". Marcus ~i Cushman (1982) prezintli 0 li~ta @ priDC' aracteristici ale a~sLei emogra(ii realiui.discursul eUlografului realist este cel al Qmului. Michael Kearney merge mai departe ~i face 0 distinctie utilll in interiorul acestui. . dar s Iudeaza totodata rin I!I In care antr9Q. Intr-un studiu ce pregateste lntr-un fel terenul pentru viitoarele luari de pozitie programatice.eUlografie totaH!" yi. nAceast~ virtuala tacere".ste realismul etnografiej c1as' imilar celui al literaturii realiste din secolul al XIX-lea.. spune doar ceea ce "a vUIII CIIoGhi' . 303). a~a Cl!m a pre~a_Geertz. intr-o etapizare a evolutiei antropologiei. 2006. ."post.. . evegtyal. culturii pe care 0 poarta in el §i care re-prezinta cultura in ansamblul sau reprezentativ. e u 10 anexe." Pentru aceasta eJ trebu. . ~i "etapa clasica". .. etnografia realistli irnpune figura naratorului neirnplicat. -i iv in mare mlisurli. considera autorii..realism". dar ~i dife en definitorii.opera lui Geertz este [.Persoaaa a treia colectiva ~i eu autoritate ("populapa X face asa») inlocuieste persoana intii.. Trac.ologul a ajun a tie toa e acestea .rafiei realjstt\_Siot astfel "subie<.e "m2rcbP7P pxperient-a sa de teren" prin informatii despre condi iile acelui teren ex ediate msa de regula in ~sall. ~i "scrierea culturii". Indi eni' etno&. 1996).PRlVlREA ANTROPOLOGICA SI CONSTRUqULE OMULUI 83 Gabriel Troc are dreptate sli considere cli . vorbind obiectiv despre "ei pe care Ii." Se intlirejte astfel autoritatea cunoasterjj stiintifice.

n om ~te tind pe 0 craca sli vina etnograful constiincios sa le culea a §i sa Ie puna cu grija pe un platou.mod curent cu totii sj in prezent ugereaza ~i ea ca toate ingredientele festinului erau acolo. Parafrazlnd 0 distinctie faimoasa a lui Levi-Strauss. cele doua as te"construirea" terenului i transformarea lui in text" . s11trans forme aceastA ex erientl1 Hgsitl! de reguli" intr-un discurs conform unor reguli ~tiintifiCe clare $i generale.ce il descrie. .inevitabil prins in multiple relatii de putere. ca un "invlitlicel".n. c~ct de 0 serie de comportamente cotidiene ale celorlaltl prin mtermJ<9iiilWl~penente personale cu acestia. relatarea faDtelor cotidiene tjnde sa fie Si propria interpretare a acestora. In consecinta. dezvoltata poate cel mai bine de catre Scoala d puternicli a lui Max Gluckman I . Domnilor antropologi. ce autoritate areantropologul $i pe ce si-o poate el intemeia pentru a pretinde sl1fie luat in serios. pe teren.-l. cind de fapt era una a giuitului. 0 reocupare epistemologica eXJ?licita pentru cwn au construit [antropologii -n. Dar chiar daca cum poa e ac ~ i publicului de acasa care nu a trecut priotI:o astfel de "invlitare"? Problema este deci evident un de traducere iar etnografia realista nu ~i-a pus aceasta problema. inaintea c ifford o fonnulase la nn ul sl1uintr-o co enn a American Anthropological Association din 1980. La modul mai general. Punerea sistem~a~rl<S. f'lirasa spuneti nimic despre ce se Intimpla in bucataria in care voi i~iva ap pregatit acest festin.. Strins inrerdependente.~_~ Pentru a rezuma toate acestea. intr-un fel. Metafora de-a dre tul Romicoia" despre "culegerea datelor"..) astfel de interpretliri ~l cum sin e e reprezentate textual [s. cefacet! voi cu adevdrai pe teren. Pe ea rew:ezentarea unctului de vedere nativ" era meticuloasa d ica in sine. conjuncturi diverse lntr-o versiune legitimli. elaborata de un autor individual. a mai elaboraUi solu . pe care 0 folosinWn.. terenul se prezenta ca un fel de cultura antropologica a crudului.la viata cotidiana a altor indivizi ca sursa legitima ~i suflcienta de cunoastere a acestora? .e la aceasUi roblem e a studiilor de caz". Cum poate fi tradus un contact personal cu viata cotidiana dintr-o "altAlume" .. Aceasta ambitie definitorie se afla. erenul evine el insusi in aceasta viziune.~w..>"_=""".n ".lncep sa lntrebe ~i sli se tntrebe tot mai mult noii antropologi. unde se afla antropolo~ a jnceEut s~nsiderat ca 0 naivitate (Kilani. Sli Ie urmarim pe rind: terenul ~i texnil.QMun mijloc prin care se investigheaza Celalalt.84 ANTROPOLOGIE - adesea sint identice cu termenii de bazli in care situatia poate fi descrisa. i_ntre6areasa viza modul in care poate antropologul.. un obiect de investigatie ~i nl!J!. Este ca si cum ati invita lumea la un festin exotic pentru a arata cum mMUncaindigenii. recum fructele dintr. pentru a considera participarea sa .fie ea §i rnetodica . antropologii au dorit sa intre in "bucatliria" in care se pregatea festinul cunoasterii etnografice. de la cei care iJ sUi inesc. a acestei lurni diferite (Clifford. s eluam 0 formulate a celor doi : " . 1983)? In ultima instanta." Altfel spus. in centrul viziunii realiste in masura in care ea onsiderli cll acest unct de vedere" poate fi aflat. jar pe acesta ca diferit de punctul de vedere al publicului sau de acasa. A considera ca terenul este gata pregatit "acolo". Problema [limine insl1centrall1 pentru tntreaga antro ologie. traducind pujin dincolo de textul lui Clifford. ce lmpartasea 0 altli cultura.. 1.constituie 0 adevlirata coloana vertebraJa a probIematicii antropologice §i genereazll 0 considerabila Iiteratura dedicatl! acestor robleme caatare. emograful realist a fost totdeauna preocupat de a prezenta "punctul de vedere aJ nativului".. interese.994)..

. pe teren. tereoul se prezeota ca un fel de cultura antropologica a crudului. Aceasta ambitie definitorie se afla. carJL!!_act de 0 serie de comportamente cotidiene ale ce[orliilll pnn ~~perieD~e personale cu acestia. r- I 1.n.. reguli" Intr-un discurs conform vnor de reguJi ~tiintifiCeClare ~i generale.ezen. ce faceti voi cu adevdra: pe teren incep s~ lntrebe ~i sa se lntrebe tot mai mult noii anrropologi. " Altfel spus. A considera cli terenul este gata pregatil . in centrul viziunii reaListe in masura in care ea considera cli acest "puoct de vedere" poate fi aflat. ce tmpartasea 0 alta cultura. cele dQuli aspecte "construirea" terenuIui i transformarea lui in text" . pe urmele ~i sug jnfluenta putemica a lui Max Gluckman I . erecum fructele dintrom a te Hod ~ 0 craca sa vina etnograful constiincios sli le culea a ~i sa Ie puna cu grijli pe un platou. inrr-un fel...dependente.84 ANTROPOLOGIE - adesea sint identice cu termenii de baza in care situatia poate fi descrisa. antropologii au dorit sa intre in "buclitllria" in care se pregatea festinul cunoasterii etnografice. de la cei care iJ stli inesc.~Clifford o fonnulase la rin u s11u intr-o co enn. pe care 0 folosim in mod cureOl cu totii si in prezent. Parafrazind 0 distinctie faimoasa a lui Levi-Strauss. ca un "invlitacel".0 reocupare epistemologica ex licita entru cwn. a acestei lumi diferite (Clifford. ~ cl'aboratll solu 'e la aceastll roblem a a stud" or de caz". s11trans forme aceasta.rezenrlirii" U1 anrropclogie. Strins inLer.pomicola" deM>re cule.. dar neproblemiUic ~ sine.acolo".tre6area sa viza modul in care poate antropologul. a American Anthropological Association din 1980.. conjuncturi diverselntr-o versiune legitima..au construii [antropologii.Manchester. interese.. etnograful realist a fost totdeauoa prepcupat de a prezenta . Cum poate fi tradus un contact personal cu viata cotidianl dintr-o "alta.n.sita..B. relata rea faptelor cotidiene tinde s4 fie si propria . Este ca ~i cum ati invita lumea la un festin exotic peotru a arata cum mlinincll indigenii.punctuJ de vedere al nativului". 1983)? tn ultima instarua. lume" .nterpretare a acestora .erea datelo ". Pentru ea repr. Pentru a m oate acestea.n. un obiect de investigatie. Problema rllmine ins11 central11pentru intreaga antro ologie.inevitabil prins in multiple relatii de putere. sugereazli ~i ea ell toate iogredientele festinului erau acolo. traducind putin dincolo de textul lui Clifford. Domnilor antropologi. in consecinta. Punerea sistematica sub semnul intrehlirii a acestei convin eri a dus a_COla rep.l'elu~ 0 fo are doi : " . dezvoltata poate cel mai bine de catre Scoala de a. sa.. ex erien~ JiE.. unde se afili antronoloeuJ a joc!?Eut sll ~nsiderat ca 0 naivitate (Ki1anj 1994).ana vertebrata a problematicii antropologice ~i genereazll 0 considerabila literatura dediratli aces lor r<ThIeme ca atare.fie ea ~i metodica . La modul mai general. iar pe acesta ca diferit de punctul de vedere al publicului sau de acasa. tnaintea c . elaborata de un autor individual..consti uie 0 adevha1A co!2. erenul evine el insu i in aceasta viziune.UDlP~t ~i publicului de acasa care nu a trecut printr. Dar chiar daca ar asa cum poa e a_C<. ce autoritate areantropologul ~i pe ce si-o poate el tnterneia pentru a pretinde 511 Iuat in serios. pentru a fie considera participarea sa .g~j evident una de traducere iar etnografia realista ou si-a pus aceasta problema.tarea "punctuJui de vedere nativ" era meticuloasa. Metafora de-a dre tul . i. fi1rll sll spuneti nimic despre ce se intimplll ln bucataria in care voi lll§ivli ati preglitit acest festin.] astfel de interpretliri ~l cum sur e e reprezentate textual L~".-oastfel de "invlitare"? Problemaeste. cind de fapt era una a gatitului.. Sli Ie unnh-im pe rind: terenul ~i textul ce il descrie. §i ou doar un mijloc prin care se investigheaza CellHalt.la viata cotidiana a alter indivizi ca sursl legitim11~i suficienta de cunoastere a acestora? ..

0 prima carte de confesiuni sistematice de teren ale unui antropolog. complementare insli "operei majore" IA 957..mai tinere~. Pe de al~ parte.fu_ne . rev~ind multe lucOld treente sub tlieere. adesea.enetiGii etc.. pe care etnograful Ie scrie pe viu peDtIU a 1 citi a oi a li. terrninind cu problema reprezcntlriLCeluilalt ca 0 constructfe sgCiaIa in sjne (RabiDow. generind multiple comentarii referitoare la ". va avea un titlu reprezentativ pentru aceasta preocupare: Margaret Mead and Samoa The Making Q[Jfl Unmaking oran Anthmpolosical MythLAntropologij !Deep sii ii Hdeconstmiaselin astfe.. . apar astfel tot mai multe rela~ri despre experientele de teren ([ieLdwark . trebttie-..al Ql2. practica jurnalului de teren. care AU sin! nj~"dft . este trjbntad ii publicului caruia i se adreseaza Si pentru care etnograful are de scris relatarea sa ...onar.. t!!. Rabinow pledeaza pentru faptul cll hotelierul franeez eu care a stat de verba. acyentyJ se va muta de la teren ca e rien rsonaJa_a obserxatomluj (si. incepind cu alegerea informatonlo 2 . de pilda. ~exl t n ca aventurli intelectualli a observatiei ins~i. a/4turi de. Mutatis mutandis. Tema relatiei obsen'ator=observat devine astfel tot mai mult 0 preOClJpare epistemologjca in sine. JOSeph B Casagrande editeazli volumulln the Company orMan. tere"u! ca experientJ umanli.. . este un informator la fel de important pentru descrierea colectivitatii ca §i berberul "autentic". -zisa sau se constituie in articole de sine s~~toare.propriului tersn in..19S9. oe~mai ales ~Qtru a pune sub semnul intrebarii 0 seri~_in!J:eagil de praetici te ale descrierii etno rafice. dupa 1990. care pune in scgl!.construite" in permane pe-teatiHlttf'8tlHerenului. Jurna1ele de tere" incep slI-~i fad! tot mai m"lt locul in textele antropoloiicel vizind insli mai ales 0 anllmjt1. Cuno~terea etnografica este actiune si.. se insis~ tot mai mult asupra faptulyi cJ aeeasili descriere etno~raficl!. descriere . participarea nu se poate reduce la a Ii.i.i.~xtualizare" a descrierii propriu-rise: iatO cam cum am ajuns sa qfLu ceea ce paves/esc fn cele de laJ~ . accentul este pus si mai mult in avaJ.sau de-a ctn:prul false Cartea sa. Printre aitele.. Se realizea?!! astfel tet mai T. de regula. Pe de al~ parte. reflecteaz~ a~pra.vitind programatil!.~i care constimie astfel un al treilea penoDaj. imi aduc aminte cit de surprins am fost clod. J 977)..~B.J)J:csoanele. publicata in 1983.oate fi ineriminat! sj practica etnografiej rornllnes!j de a~e informatorii "lipid" practie exclusiv dintre "bltIiniLs~le lL!. nu este 0 translatie de acolo (teren) aici (biroul de account). p. Personal. un Derek Friedman va porni ~uonele 'I~rgaret Mead ~i a tereDl![jlo[ sale.a .Jjnd hi preglite~te textul final Aceast. asupra caruia se concentreaza.Marne. ap'ifelii Tropice e ns e a UJ u e Levi-Strauss (tradusa in Statele Unite de-abia in 1976).WnRul. terenul ca sarsa emphic:l a cWio2t$terii lor specifice..lecturn" a propriului text nu este o simpla rememorare a terenului. Este semnifieativ faptul ell in eereetarea de teren romaneasca nu a existat niciodata.Y. 2.c. Jurnalul lui Malinowski apare in 1967 §i socheaza intreaga comunitate anrropologica. 1 Rabinow de pilda.servatiej de teren. am eitit primele teze de doctorat realizate de antropologi occidentaJi in Romania ~i in care o buna parte a lucrarii era rezervata totdeauna descrierii condijiilor ~i Intimplarilor de pc tcren. esentiala fiind considera~ interseclja djntre serjere ii leehJr!! Aceasta joaca un rol multa vreme oeultat Si in cazul nOlelor de teren.wn. analiza emografica lntr-un astfel de context.. ca atare joe de putere.1t eli on elite s"ficjenlAA iDtrebi pentDl a clIDoa~li. care incep s~ tnsojeasca in mod sistem iiiiii e va e' 1._ca~o-de&criere I!autentiej~ a comu.nit11iloc sau ritualurilo studiate. Pentru Atkinson (992).mod di 0 icn construire a ~atiei de t. ~tf~l. din cite ~tiu. dintre principalele lor mituri fODdat9lH'e.PRJVIREA ANTROPOLOGICA ~I CONSTRUCTIILE OMULUl 85 I2in anii '60.siW are astfel origjnea in aceste re aJ!i de putere dintre oDservator Si cei abservati.

36) cr ( I eI. a reusi.. adica 0 scriere a C14/tudi. este aceea de a se SQnsidera ca traducator e se confrunta cu performari culturale ce trebuie interpretate sau decodificate [s. Binelnteles cl vor trebui sll esueze l A nu esua.~centul se muta asrfel de descriere i i re e descriere ca interpretare : "Caracteristica majora impart. in insli§i interpretarea lor. §i anume la reprezentarea. p. 25). ate intoarce cu relatarea clara $i simpla a ce au vrut sll spuna localnicii ar fi eea mai ingrozitoare rusinc ~i trlldare pentru postmodernistul nostru. exclama Marcus §i Cushman la inceputul analizei lor. . pretinzind sa-l descrie pe CellUalt in propriii slli tenneni $i astfel subordonindu-I $i minimalizindu-l pe Celalalt. avea sa of ere urmatorul portret al "antra oIqgului POSl- Postmodernistul va incerca astfel sll cornunice chinul experientei sale de teren.eren.. (Gellner. CIt 0 interpretqre a: "etnografii sugereaza uneori". te tualli a terenului a desc ierea etno r . dezvaluindu-se el lnsusi ea un om insensibil Lainfinita ideosincrazie a inlelesurilor $i la fel de infinita dificultate de a Ie comunica sau de a Ie transfera peste lnspaimlntatoarele prlipllstii ce separa un domeniu al semnificatiei de altul. de pilda.!ptul empiric observat .. Ajungem astfel la complementul acestei problematici. Observatia nu mai este pur si simplu umata de re-prezentarea intr-o publicape a ceea ce a ~mbina de-la tnceput cu aceasta. Dincolo de ironia lui Gellner. Ernest Gellner. iovatind regulile cotidiene sau ritualice din perspectiva actorilor. etnograful nu trebuie sli uite ceea ce este: un "autor" care "construie§te §i reconstruieste fenomene sociale". un antr ostmodern scrie d~pe. 0 subtila voluptate castratoare: 0 viziune despre "cultura de Lagit in sus".a cris-o un antropolog despre un alt antropolog care a tacuu.ln aceeasi masura in care lnseamna explorare a fenomenului pcopri'l-iill " (Laplantine. Alternativa tot mai la li in re ent.n. 1982.e al refleCljei antmpologiee.. de pildli cu sarcasmul sau bine-cunoscut. arata Marcus ~i Cushman.ea ~j 0 rg>rezentare: priyjrea antropologica devine 0 privire textuala. [0 astfel de reu$i~] l-ar inflti§a lumii ca pe un pozitivist superficial. este. F. Aceasta nu mai este atit 0 relatare d. ea este tot 0 interpretare.is~ eel putin doua astfel de prlipllstii : una intre cercetatorul postmodem $i informatorul sllu $i cealalta intre seriitor $i publicul sau. cli em de-a dre tul 0 etno-grajje. 0 preocupare epistemologies pentru cum au construit astfel de interpretari §i cum sint ele reprezentate textual ca discurs obiectiv despre subiectii printre care a fost realizata cercetarea" (p. 59).vor incepe sli ironizeze unii. 42).-direct Ia sursa" pierde statutul de re er su rem acesta revenindu-i CQJlStmctici t~ a fenomenelor. "aoalogia conform careia ei sint precum cop iii sau invalaceii.espre. astfel Incit Atkinson poate c chide. p.§. 1992. in solda colonialismului $i a inegalitatii culturilor. Textul etnogrrQic devine astfel ~i el un obiect tn_sin.]" (Marcus §i Cushman. 2000. accentul se muta insli ~i mai mull . in care el ~i subiectii slli au incereat sll evadeze de pe insulele lor respective ~i sli se apropie unii de ceilalti. 183): .i nu I-a flicut cum a:huie! . arataE1:ancais Laplantine.spre text. tn tot acest proces.li§ira de etnografiile experimentale este ca aces tea integreaza. un ochi in virful penitei.~ a vocabularului. Pentru antropologia postmodema. ~i ex.~i mai departe .care. "Antropologii au inceput in sfir~it sa acorde 0 atentie explicita scrierii textelor etnografice". intr-un fel. exista lntr-adevar un exces in aceasta viziun~~emli ~i.. p. Descrierea etnograficli . "Producerea" cuno3§terii antropologice devine t incit cerceWea propriu-zisa ramine !!proa e secu . p. Aceasta ar eonstitui tradarea fLOaM ~i adevaratul esec.86 ANTROPOLOGIE lucru). dupa cum se exprima Thomas Csordas (2000.

ca "text" .adevararul centru de xperienla if disci Ii ersonal am crezut totusi. in spelli Heidegger ~i mai ales Merleau-Ponty. este yorba despre 0 revenire mai rafinata la experienta e teren. 20). laslnd astfel terenul . ca cea mai bs ~ irnpliaati&-a acestei critici "jza prooeQl.PRlVlREA ANTROPOLOGICA Sl CONSTRUCTULE OMULUI 87 . La rindul sau.. totdeauna. ci prin reducerea experientei la limbaj sau discurs sau reprezentare. care s-a realizat {le-a lungul anilor '70 lli '80. Adiel1 face dificill1 ridicarea unor intrebari despre Iimitele reprezentarii sau dad! exista eeva dincolo sau in afara reprezentarii. cu tegii de elaborare a textelor etnografice..adica. Gwrge Marcus (2000) avea s! constate ca aceasta.I-t r nului" (p. lnapoi la teren. Csordas pledeaza pentru luarea in calcul a corpului nu ca obiect "inscriptionat" cultural . dar 0 face nu prin transcenderea aeesrui dualism. Schimbarea epistemologicl1 radicalli a fost aeeea ell reprezelltarea J1U denota experienta..critica din anii '80.po'a£ea-pe. ci 0 constiruie. notiunea de experienca practjc a disp!iol! din cfouurjle de ~eti2:are-lt culturiL. Practic. implieind astfel ca a se intreba despre "reprezentare ace" este de-a dreptul un sofism esentialist. deci.~i nici per se. Aceasta miscare tnchide prapastia dintre limbaj ~i experienta ~i prln aceasta e1iminl1 un dualism. ideea este ca semiotjea ne oferll textualitatea pentru a intelege re_prezenrarea. 184) Nu este yorba doar despre marea teorie aici. Aceasta permite 0 critica puternlca a unor reprezentari specifice.nu se referea decit la scriere. (p. ioe rimita de catre antro ologi. in ultima instanja. ci ~i despre 0 optiune cu implicatii etodologice majore ~i imediate : Aceasta discutie ridica mai departe problema modului in care un cercetator abordeazl! datele daca este suficient sll abordeze corpul $i incorporarea sau trebuie li Ie abordeze cu corpul. Exista un punct de vcdere in care experienja corporala poate sau trebuie sll fie ridicata La nivelul constilntei reflexive a metodei ? Teoretic. Pe scurr. doar despre tnca un episod al luptei cu mostenirea carteziana a dualismului spirit-corp.in culmea acestei miscari catre text ~i structura in antropologie. a dat irn resia ca . fenomenologia ne oferl1 incm. ci ca subiect al experientei ~i companion al reprezentarii : Sugestia mea este ca aceasta tradijie fenomenologicll ne ofera fiinta-ln-lume ca un parcener pentru reprezentare. dar 0 face prin izolarea reprezentarii ca mod de cunoastere de critica episternologica.$i se poate spune tntr-adevar cli discursul teoretic a fost epurat de prezenta acesteia.. Facind apella fenomenologie.. ~i la experierqa sa! Atit cit poate fi ea evocata intr-un text . este yorba despre revenirea de la "corpul inscris" allui Foucault la "corpul ~it" al lui Merleau-Ponty.ALrU-a 'n~lege filnja-in-lume.. . inteles de acum ca un instrument de cercetare.