Statuia lupoaicei din Timisoara

Statuia Lupoaicei din Timișoara (fig. 1) este o statuie înfăț ișînd pe legendarii întemeietori ai Romei, frații Romulus și Remus, alăptați de o lupoaică. Monumentul, aflat în Piața Victoriei, reprezintă un cadou făcut Timișoarei de către municipalitatea orașului Roma, ca un simbol al latinității care unește popoarele român și italian. Este amplasată în centrul orașului, în piața dintre Operă și Catedrala Mitropolitană. Statuia este o copie a celebrei „Lupa Capitolina” din capitala Italiei, amplasată pe o coloană de 4,96 m. Inaugurarea monumentului a avut loc la 23 aprilie 1926 în prezența a 10.000 de oameni. La eveniment au luat parte dr. Samuil Șagovici, primarul Timișoarei, Vasile Goldiș, ministrul cultelor, Grigore Trancu-Iași, ministrul muncii precum și delegați de-ai lui Mussolini, conducătorul statului italian din acea vreme. Predarea s-a făcut de către consulul Italiei la Timișoara, Codecca. Solemnitatea a decurs cu totala excludere de la orice rol a fostului primar al Timișoarei dr. Lucian Georgevici, obligat să demisioneze în 17 aprilie, într-un climat tensionat. În urma dictatului de la Viena prin care Ungaria a primit Transilvania de Nord, centrul Timișoarei a fost locul unei manifestații de protest. Deoarece Italia, aflată sub conducerea dictatorului fascist Benito Mussolini (supranumit "Il duce"), sprijinise pretențiile Ungariei, statuia a atras nemulțumirea manifestanților care au protestat împotriva ei, ea fiind vremelnic îndepărtată din centrul Timișoarei.

Fig . 1 Statuia Lupoaicei din Timisoara

sa se adune la terasele din centru si dacă Poli învinge sa facă baie în Fântâna cu pești. A suferit mai multe lucrări de îmbunătăţire şi reamenajare până când a ajuns să aibă aspectul actual. De asemenea fântâna a devenit un simbol și pentru suporterii echipei Politehnica Timișoara care obișnuiesc la un meci în deplasare a echipei. Iniţial avea forma unei stele cu cinci colţuri. Fântâna arteziană cu pești din mijlocul Pieţei Victoria a fost construită în 1957. 2 Fântâna cu Pești Castelul Huniazilor . Fântâna (fig. Fig. Corso și Surogat. iar cei care şi-au petrecut o viaţă în Timişoara încă o mai privesc atunci când au drum prin centru. un punct de atracție pentru turiștii și loc de întâlnire pentru timișoreni. legendara trupă Phoenix a fost filmată în timp ce interpreta melodia “Totuşi ca voi” chiar pe Fântâna cu peşti din centrul oraşului. Filmarea scoate şi mai mult în evidenţă modificările pe care le-a suferit obiectivul de-a lungul timpului. Fiind unul din simbolurile orașului turiştii se fotografiază în apropierea ei.Fântâna cu pești Acest obiectiv se află în Piața Operei între faimoasele promenade. 2) a devenit un important obiectiv turistic. În 1969.

asediind Timişoara. În anul 1849.3) a fost construit de voievodul Transilvanie. L u c r ă r i l e d e r e c o n s t r u c ţ i e ş i r e n o v a r e s . pe ruinele vechiului castel regal. a introdus iluminatul public electric. P a r t e a s u p e r i o a r ă a faţadei este crenelată ceea îi conferă un aspect de cetate. că Timişoara a fost primul oraş al Europei. El a dispus ridicarea unui nou castel. sub care se pot citi în mai multe limbi. Iancu de Hunedoara a deţinut funcţia de comite de Timişoara între 1441 şi 1456. în 1316. Construcţia a fost terminată probabil în 1315. Din 1947.castelul găzduieşte Muzeului Banatului. După renovare a devenit cazarmă de artilerie şi depozit militar. grav avariat de un cutremur. În faţa castelului se află două felinare. pentru că. care în1884. Turnul castelului este de formă rectangulară. E l î n u r m a u n e i v i z i t e d e î n 1 3 0 7 a h o t ă r â t s ă c o n s t r u i a s c ă o r e ş e d i n ţ ă l a Timişoara. Intrarea principală este flancată de doi pilaştri masivi ce au în partea superioară câte o colecţie de arme specifice Evului Mediu. a fost reşedinţă a comandanţilor militari ai Paşalâcului de Timişoara. Edificiul s-a dezvoltat în jurul unei curţi patrulatere cu turnuri de colt.a u t e r m i n a t î n 1 8 5 6 . În timpul recuceririi Banatului de către armata imperială. În perioada ocupaţiei otomane (1552-1716). cu creneluri. Castelul nou a servit drept reşedinţă pentru toţi regii care până în 1552 au poposit la Timişoara.au distrus castelul. Iancu de Hunedoara între anii 1443 -1447. castelul a fost deteriorat. 3 Castelul Huniazilor găzduiește Piaț a Victoriei azi Muzeul Banatului . Fig. regele era stabilit în noul său castel unde a locuit 8 ani. revoluţionarii maghiari. pe ruinele unui vechi castel din secolul XIV construit de Carol Robert deA n j o u .Primul castel al Huniazilor (fig.

cu Palatul Lloyd (1912) care adăpostește sediul Politehnicii. Dinspre Operă spre Catedrală promenada de pe dreapta se numește "Corso". se află clădirea veche a Hotelului Timișoara (19281929). a fost si este una din piețele centrale ale municipiului Timișoara.Teatrul Maghiar de Stat. la începutul Bulevardului Republicii se găsește Palatul Weiss (1912). pe partea dreaptă. Teatrul Național. Ambele au ansambluri arhitecturale de importanță istorică. cu restaurante și magazine de lux. pe dreapta. a devenit complet pietonală. Piața Victoriei (fig. Vizavi de clădirea Operei. Crescând importanța lui s-a ridicat și necesitatea de a remodela spațiul înconjurător.În jurul pieței se găsesc importante instituții cum ar fi: Opera Română. odată cu scoaterea liniilor de tramvai. fostă Piața Operei. "Corso" este denumirea promenadei care pornește de la Operă spre Catedrală. În ordine urmează Palatul Neuhausz și Palatul Merbl. așa că la început a fost conceput încă din 1906 ca pe un vast bulevard-esplanadă. Capitol și Studio. Muzeul Banatului. Palatul Dauerbach (1913). Galeriile de artă precum și multe magazine. .Piața Victoriei. În trecut acesta era locul de plimbare al înaltei societăți timișorene. Elevii nu aveau acces decât cu permisiunea școlii. "Surogat" este promenada opusă. Până în 1948 s-a numit Bulevardul Regele Ferdinand. Aici se plimbau în trecut doar tinerii și muncitorii. iar cea de pe stânga "Surogat". bine iluminat. Catedrala Mitropolitană Ortodoxă. după care a luat numele de Bulevardul 30 Decembrie. 4) a fost concepută la începutul secolului XX când zidurile vechii cetăți erau în curs de demolare. iar soldații trebuiau să dovedească că sunt în permisie pentru a se putea plimba aici. iar centrul Timișoarei era reproiectat pentru a permite dezvoltarea orașului. Cinamatografele Timiș. iar la sud Catedrala Mitropolitană. locul în care Timișoara a fost proclamată în 20 decembrie 1989 primul oraș liber din România. De aici începe promenada propriu-zisă. Lângă acesta. Palatul Hilt și la capăt Palatul Szechenyi (1913). Edificiul Teatrului Național a fost construit încă din 1872. Inițial pe teritoriul actualei piețe se găseau fortificațiile vechii cetăți. și continuare directă a străzii Alba Iulia. Teatrul German de stat. iar la parter și faimosul restaurant Lloyd. Abia în 1988-1989. pe partea stângă. La polii opuși ai pieței se găsesc la nord Opera.

numărul lor crescând. Strada Proclamaţia de la Timişoara Fig. Dintr-un capăt în celălalt. Cinematograful Scala. la parter se găsesc numeroase magazine. lipit de care s-a construit în 1938. nu se poate concepe Piaţa Victoriei fără porumbei. La acest rondou s-au strâns porumbei pentru a bea apă.Prima clădire este Palatul Löffler. 4 Piața Victoriei Ceasul şi porumbeii Aceste două obiective marcante pentru centru oraşului de pe Bega se află în strânsă legătură formând un simbol ce nu poate fi imitat de nici un alt oraş. pe strada laterală. La capătul promenadei se află o serie de clădiri de locuințe construite între 1961-1963. Ceasul a fost construit şi plasat în Piaţa Operei în anii 70 şi o data cu el a fost construit un rondou cu apă. Între timp localnicii au început sa îi hrănească şi să îi îngrijească. 5 Ceasul şi porumbeii . deşi uneori fac o mizerie de nedescris. Astăzi. ulterior schimbat în Studio. după care urmează Palatul Camerei de Comerț. Chiar dacă în timp localnicii şi autorităţile au încercat să scape de porumbeii astăzi exista foarte puţine poze cu centrul oraşului în care sa nu fie prezenţi şi ei. Fig.

Piaț a Sfântul Gheorghe Fig. Copacul îmbrăcat în fier. Pe strada Proclamaţia de la Timişoara ( fig. Se găsesc următoarele obiective turistice : Prefectura. 6 ) se găsesc : Palatul Deschan şi Palatul Episcopiei Romano – Catolice. 7 Bulevardul Revoluției . De la Podul Decebal devine Bulevardul 3 August. dar şi Hotelul Continental. Strada are o orientare de la vest la est.Se află în continuarea străzii Brediceanu şi devine Bulevardul Revoluţiei din 1989 în momentul în care se intersectează cu strada Martin Luther. Poşta Mare. Are orientare de la vest la est.6 Strada Proclamația de la Timișoara Bulevardul Revoluţiei Se află în continuarea străzii Proclamaţia de la Timişoara. Casa Mercy . Fig.

Ulterior. Următoarea ocazie pentru deschiderea unei universităţi avea să apară abia în 1921. în această clădire s-a deschis prima instituţie de învăţământ superior laic din Timişoara. Între timp. suspectând-o de simpatii prorevoluţionare. A avut din păcate o viaţă scurtă (a fost închisă în turbulentul an 1848) şi din documentele epocii rezultă că sfârşitul i s-a tras mai ales de la insubordonarea faţă de administraţia bisericească şi cea militară. în ideea modernizării tramei stradale) au văduvit piaţa de elementul principal – asa-zisa „biserică a seminarului”. unice in peisajul urban timişorean. are un aspect foarte sobru. în anul 1845. Deja dinainte de revoluţia din 1848 începuse munca la construirea noului sediu.Şi clădirea din stânga a fost şi este instituţie bancară. ordinul iezuit a fost dizolvat la 1773. însă în timpul lungului asediu din 1849 clădirea neterminată s-a prăbuşit. Se presupune că biserica exista încă dinainte de ocupaţia turcească – pe timpul stăpânirii otomane fusese transformată în moschee. ea a fost construită cu destinaţia de sediu pentru „Prima Casa de Economii” (Erste Temeswarer Sparkassa) în 1855. Gheorghe.Este una dintre pieţele vechi ale Timişoarei.Biserica seminarului era poziţionată oblic faţă de axul pieţei. Gheorghe. Adiacent clădirii bisericii a fost construit seminarul catolic. după reparaţii şi un face-lift major ce i-a imprimat un stil baroc. Din păcate această clădire de mari dimensiuni a redus semnificativ nu doar pitorescul Pieţei Sf. între etajele 1 şi 2. până la urma vechea clădire a trebuit totuli demolată (1739) şi a fost construită o biserică nouă. prezintă asemănări cu clădirile bancare de pe Ringstrasse din Viena. clădirea a fost predată iezuiţilor (sosiţi la Timişoara în 1718) şi redeschisă ca şi biserică. Din păcate. dar aproape că i-a înjumătăţit şi suprafaţa Pe latura de sud a pieţei (adică pe latura care are în spate blocurile socialiste) se află case mai mici. Pe cea gălbuie se observă . Clădirea din dreapta a aparţinut dintotdeauna unei bănci. adică pe diagonală – ceea ce ducea la apariţia a două spaţii triunghiulare. care contrastează cu cele două impunătoare clădiri bancare. O colecţie întreagă de urne decorează brâul marcant al clădirii. omorând şi doi muncitori. După instaurarea administraţieie austriece. A apărut în peisaj după 1914 (când biserica şi seminarul au fost demolate) sub numele de „Palatul Băncii Timişorene”. avea două facultăţi: pentru filozofie şi respectiv pentru drept. instituţia în sine exista deja de la 1846. modificările survenite imediat după defortificarea oraşului (acest proces a avut un corespondent şi în Cetate. în faţada sa exhuberanţa Secession-ului dominant la acel moment nu se reflectă aproape deloc. care nu privea cu ochi buni intelectualitatea. ce purta hramul Sf.

Fig. din coltul de sudest până în cel de nord-vest. fiul al faimoslui Josef Klapka. Fortificaţia era executată din pământ. aici s-a născut Georg Klapka. tencuite cu var. Georg Klapka urma să devină încă şi mai faimos – a devenit unul dintre generalii armatei revoluţionare maghiare la 1848-1849. Bineînţeles şi-a maghiarizat numele: Klapka Győrgy. cel ce a fost primar şi a întemeiat prima bibliotecă de împrumut public a Timişoarei (şi probabil prima din imperiu). adesea se piedestal realizat de Ştefan Călărăşanu sunt trecute numele unor copii-martiri ai Revoluţiei. La cursa inaugurală au luat parte toate notabilităţile oraşului. In fata . Aici urma să fie capătul de linie pentru linia ce făcea legătura spre cartierul Fabric. Este puţin cunoscut că în Piaţa Seminarului (Piaţa Sfântul Gheorghe de azi) s-a pus în mişcare primul tramvai tras de cai. protejată spre exterior de o palisadă din trunchiuri masive din lemn.decoraţii Secesson (între altele: reprezentări de bufniţe) combinate cu o arhitectură mai degrabă neoclasicistă. Tot pe această latură se află şi casa Klapka. Casa esta marcată cu o placă comemorativă bilingva. în iulie 1869. 8 Piața Sfântul Gheorghe Piaț a Unirii Până în anul 1716 suprafaţa actuală a pieţei era străbătută în diagonală. de valul de apărare al oraşului interior.

au înglobat o suprafaţă mult mai amplă decat fortificaţiile anterioare. precum şi Palatul Baroc si Monumentul Sfintei Treimi. cea romano-catolica si cea ortodoxa. În final s-a realizat o piaţă de dimensiuni foarte mari (150 x 110 m) în raport cu suprafaţa oraşului fortificat din acel timp (fortificaţiile noi. cele noi fiind mult în afara pieţei actuale). valul este ulterior reparat.1989 (arh. pe careul aflat la sud de Domul Catolic. spre exterior. toate aprtinand stilui baroc exceptand unele elemente ale bisericii ortodoxe.valului. clasicist. Fig. bastionare. Timp de trei secole. Abia ulterior frontul acesta al pieţei a fost complet construit şi Piaţa Unirii a devenit un spaţiu urban închis. piaţa a devenit locul unor manifestări religioase. În forma actuală piaţa a fost amenajată în anii 1988 . stilul anilor 1900 – curentul szeceszió.1761. construite în 1732 . 9 Piața Unirii . formând latura de sud a frontului de est al pieţei. încă nu era construit nimic. Până după anul 1786. Serban Sturdza). Avariat in timpul asediului din anul 1716. Cele mai însemnate clădiri sunt cele doua catedrale. Ulterior au aparut si cladiri aparţinând altor stiluri. Fronturile pieţei au fost ocupate de unele dintre cele mai de seamă instituţii ale oraşului. care sunt in stil clasicist. Astăzi piaţa reprezintă cea mai importantă rezervaţie de arhitectură barocă din oras. astazi sarbeasca. parade militare şi alte evenimente politice şi culturale de prestigiu. Stilul arhitectural este cel baroc. se afla santul principal al cetatii. eclectic istoricist.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful