You are on page 1of 8

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ECONOMIE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT „CREŞTEREA ECONOMICĂ ÎN ROMÂNIA. ANALIZĂ CRITICĂ ŞI PERSPECTIVE ”

Coordonator ştiin ific: Prof.univ.dr.Eugen PRAHOVEANU

Doctorand: Iuliana IONESCU (ANTON)

Bucureşti 2008

2 Cerin ele (exigen ele) dezvoltárii durabile ale economiei româneşti Concluzii Anexe Bibliografie .A) CUPRINS Introducere Capitolul I: Delimitàri conceptuale 1.1 Analiza cererii agregate 1V.1 Critica teoriilor şi modelelor „clasice” 11.2 Dualismul creştere – dezvoltare Capitolul II: Gândirea privind creşterea economicà In fata unei noi paradigme 11.1 Creşterea economicá socialistá 111.4 Agenda Lisabona şi imperativul creşterii competitivitá ii Capitolul VI: Perspectivele creşterii economice In România V.3 Evolu ia creşterii economice pe sectoare economice 111.1 Creşterea economicá In unele ári membre ale Uniunii Europene V.2 Efectul de antrenare generat de investi ii Capitolul V Experienta Uniunii Europene In domeniul creşterii economice V.2 Noua economie 11.2 Dezvoltarea regionalá şi evolu ii la nivelul politicilor de coeziune In Uniunea Europeaná 2 V.1 Creşterea economicá In România In perioada 2007–2013 V.2 Perioada de tranzi ie şi dezvoltarea economicá 111.3 Instrumentele financiare comunitare pentru sus inerea creşterii economice V.1 Precizári no ionale 1.4 Dezvoltarea regionalá la nivel na ional Capitolul IV: Încercàri de restructurare In vederea aderàrii la economia europeanà 1V.3 Viziunea economistului Nicholas Georgescu Roegen despre creşterea economicá Capitolul III: Creşterea economicà In România In perioada de tranzitie la economia de piatà — viziune criticà 111.

Consum. Eugen Prah oveanu. 3 C) REZUMAT Teza de doctorat cu titlul “Creşterea economică în România. Te za este structuratá pe şase capitole care fac o trecere uşoará de la abordarea teoreticá a conceptelor precum creşterea economicá. Indicele dezvoltàrii umane. capitolul I al Tezei – “Delimitàri conceptuale”. Creştere economicà. Astfel. In cadrul acestui capitol se realizeazá o sintezá teoreticá avand drept scop s ublinierea urmátoarelor aspecte: . Dezvoltare durabilà.dr.B) CUVINTE CHEIE • • • • • • • • • • • • • • • • • Cerere agregatà. În “Introducere”. Principalul cuvant-cheie al Intregii lucrári este conceptul de creştere economicá şi. univ. este prezentatá pe scurt tematica abordatá In aceastá lucrare. Uniunea Europeanà. Economie ecologicà. Formarea brutà a capitalului. Productivitatea muncii. la analiza p racticá a acestora In cazul Romaniei. investi ii şi dezvoltare durabilá. Analiză critică şi perspective”a conceputá sub atenta şi competenta Indrumare a domnului prof. Produs intern brut (PIB). şi pe cea de dezvoltare econ omicá. Politica de coeziune. Rata de economisire Teoria endogenà. aduce In discu ie pe langá no iunea In cauzá. Scopul principal al lucrárii a constat In efectuarea unei analize c ritice a fenomenului de creştere economicá atat sub aspect practic cat şi teoretic. Dezvoltare regionalà. In stransá legáturá cu acesta. Instrumente structurale. Investitii stràine directe Noua Economie.

• diminuarea rolului centrelor urbane mari In dezvoltarea arealelor adiacente. • productivitatea muncii scázutá comparativ cu árile Uniunii Europene. care sá asigure implicit dezvoltare pe termen lung. teoriile şi modelele de creştere economicá sunt adaptate noilor realitá i. Analiza detaliatá a evolu iei şi structurii PIB. pune In evid en á urmátoarele aspecte: • nivelul redus al investi iilor pentru retehnologizare şi informatizare. • declinul oraşelor mici şi mijlocii. Rezultatele economice sunt másurate p rin PNB sau PIB real. Capitolul al IV-lea intitulat “Încercàri de restructurare In vederea aderàrii la economia europeanà” insistá asupra a doi indicatori relevan i: cererea agregatá şi invest . • subutilizarea poten ialului de cercetare şi dezvoltare. In special al celor mono-industriale. Dezvoltarea economicá ce satisface nevoile genera iilor actuale dar fárá a preju dicia interesele genera iilor viitoare. Dezvoltarea durabilá este un conce pt evolutiv care implicá toate fa etele activitá ii umane. Pe parcursul celui de-al III-lea capitol – “Creşterea economicà In România In perioada de tranzitie la economia de piatà — viziune criticà” sunt prezentate. pe sectoare economice. abia In ultimul timp aspectele ecologice Incep sá fie integrate In teorii şi modele ale creşterii. În Capitolul al II-lea – “Gândirea privind creşterea economicà In fata unei noi paradigme” sunt eviden iate principalele teorii şi modele referitoare la creşterea economicá prec um şi viziunea economistului Nicholas Georgescu Roegen asupra acestui fenomen. dezvoltarea durab ilá impunandu-se tot mai mult ca o alternativá la creşterea economicá. corectat cu deflatorul. Din analiza efectuatá se pot concluziona urmátoarele: 4 • teoriile clasice ale creşterii economice care pun accent pe produc ie şi satisfacere a trebuin elor individului. • nivelul scázut al suportului guvernamental prin programe şi facilitá i destin ate industriei. În urma analizei privind dezvoltarea regionalá se poate aprecia cá Romania se confruntá cu urmátoarele probleme: • creşterea disparitá ilor de dezvoltare Intre regiuni. pe ansamblu sau pe locu itor. b) analiza perioadei de tranzi ie la economia de pia á. nu am asistat la o creştere economicá sus inutá. nu mai fac fa á problemelor globale cu care se confrun tá omenirea • In prezent se contureazá o nouá abordare care ia In considerare protejarea mediului ambiant şi folosirea ra ionalá a resurselor: economia ecologicá. Con cluziile acestui capitol este aceea cá. În co ntextul schimbárilor profunde pe care le traverseazá omenirea In prezent. d) dezvoltarea regionalá.a) definirea no iunii de creştere economicá b) factorii care influen eazá acest fenomen c) creşterea economicá versus dezvoltarea economicá d) economia ecologicá Creşterea economicá reprezintá sporirea rezultatelor unui sistem economic Intr-un anum it interval de timp şi Intr-un anumit spa iu. pe rand : a) evolu ia creşterii economice In perioada economiei socialiste. c) creşterea economicá pe sectoare. • gradul redus al implementárii reglemetárilor armonizate. paná In prezent. Cu toate cá Nicholas Georgescu Roegen a atras aten ia asupra neajunsurilor teoriilor tradi ion ale ale creşterii Incá din anii ‘70.

In func ie de mediul de provenien á ( urban/rural). deşi rapor tul dintre export şi import a fost defavorabil exportului. ceea ce a ridicat problema politicilor necesare pentru Incurajarea investi i ilor. dar şi de creşterea importurilor pentru consum. b) profilul teritorial asimetric al României a descurajat repartizarea uniformá a ISD intrate: • mari decalaje de dezvoltare economicá Intre regiuni. creşterea eficien ei utilizárii capitalului. • structura ocupa ionalá a for ei de muncá. Spania ceea ce a permis reliefarea urmátoarelor aspecte: 6 4 ritmul de creştere a valorii adáugate brute In industrie deşi a crescut. • capacitate de absorb ie diferen iatá. 4 scáderea ponderii agriculturii la formarea PIB. determinat nu numai de scáderea produc iei. standardul de via á se Imbunátá eşte datoritá creşterii PIB pe locuitor. • formarea brutá de capital fix a avut un trend slab crescátor cu mari oscila ii In ti mp. sunt analiza i factorii creşterii economice In Grecia. Se poate afirma cá ISD au avut un rol important In stabilizarea proceselor macroec onomice din ara noastrá şi In relansarea creşterii economice. Ivesti iile stráine directe contribuie In mod direct la creşterea economicá prin crear ea locurilor de muncá atât In sectorul industrial In care are loc investi ia dar şi In alte sectoare legate prin lan ul de produc ie de sectorul In care se face inves ti ia. 4 structura industriei se modificá urmând trendul celorlalte ári membre.i iile stráine directe (ISD). Portugal ia. dar cá efectele de antrenare şi propagare nu au fost valorificate pe deplin. Astfel prin creşterea ocupárii se reduce ponderea popula iei aflate sub pragu l de sárácie şi aláturi de celelalte efecte benefice pe care le au ISD — progresul tehnologic. • ponderea exportului In total utilizári a avut un trend crescátor. existând Incá unele punct e cheie asupra cárora se impune ac ionat. deficitele balan ei com er ului exterior fiind In creştere. creşterea productivitá ii munc ii. . În capitolul al V-lea — “Experienta Uniunii Europene In domeniul creşterii economice”. c) absen a unei corelári Intre mecanismele de atragere a investitorilor stráini şi programele de privatizare — capital-intensivitate redusá a majoritá ii Intreprinderilor privatizate. • structura teritorialá a produc iei industriale şi a exporturilor. Analiza factorilor de influen á care au stat la baza dinamicii a ISD a eviden iat ca principale aspecte urmátoarele: a) primii zece ani ai tranzi iei au fost caracteriza i de existen a unui cadru institu ional şi legislativ instabil şi interpretabil. 5 • au avut loc schimbári In structura consumului final. influen at de fenomene de cor up ie şi de birocra ie excesivá. a rámas infer ior ritmului de creştere al PIB. În perioada studiatá au avut loc importante schimbári In structura cererii agregate in terne: ponderea consumului final In total utilizári s-a Inscris pe un trend cre scátor.

cu toate av antajele şi dezavantajele aferente. Ultimul capitol — “Perspectivele creşterii economice In România”. In general in Tezá s-a urmárit eviden ierea evolu iei creşterii economice. cercetare. In acest sens. vor avea loc modificári In structura acestora In sensul Imbátrânirii demografice. un factor important constituindu-l fondurile structurale. industria de mobilá şi indus a de farmacie naturistá).4 ponderea sectorului comer şi transporturi a Inregistrat o tendi á de creşt ere. produse meşteşugáreşti tradi ionale. industria t extilá şi confec ii. inovare). are ca obiectiv princip al eviden ierea celor mai importante concluzii şi observa ii critice pe marginea analizei Intreprinse. 7 • stimularea economisirii interne. Intre propunerile de Imbunátá ire a creşterii economice. In lucrare se recoma ndá: • concentrarea asupra factorilor intensivi de creşteree econmicá (cunoaştere. 4 ara care acordá o aten ie deosebitá instruirii popula iei va beneficia In timp de o productivitate mai ridicatá a muncii. • elaborarea de politici guvernamentale coerente şi credibile. industria vinului. • promovarea sectoarelor economice cu valoare adáugatá şi creşterea sectoarelor bazate pe cunoaştere. • specializarea economiei româneşti pe categorii de produse şi servicii care ii conferá av antaje competitive (agricultura ecologicá. 4 In ceea ce priveşte popula ia şi for a de muncá. deoarece surprinde efectele schimburilor comerciale de la nivelul pie ei unice asupra economiilor. de a c reşte nivelul de trai şi de conservare a mediului Inconjurátor. 4 In continuare exportul net va avea o contribu ie negativá la creşterea economicá a árii. ráspunzând nevoii de recuperare a decalajelor istorice de dezvoltare. • dezvoltarea infrastructurilor care vor asigura un mediu favorabil dezvoltárii sect oarelor economice. In particular. constituie pilonul realizárii unei dezvoltári economice durabile. 4 procesul investi ional din ultimii ani va determina rimuri relativ Inalte de c reştere economicá. • integrarea exigen elor criteriului ecologic in cadrul modelelor de creştere econom icá. dar cu un nivel mult mai redus. acest sector fiind considerat un indicator al nivelului de integrare econom icá la nivelul Uniunii. Procesul obiectiv de integrare a României In structurile economico-sociale ale Un iunii Europene. este necesar ca România sá regândeascá strategia de dezvoltare durabilá. • absorb ia fondurilor comunitare. se poate concluziona faptul cá rolul guvernului este . şi formuleazá propuneri vizând Imbunátá irea modului de gesti onare a resurselor creşterii economice. subiectul pus in discu ie fiind rela ia intre creşterea economicá şi dezvoltarea durabilá şi necesitatea adoptárii unor politici corespunzátoare. turism. Capitolul insistá asupra politicilor de coeziune ale Uniunii Europene. Pe baza estimárilor Comisiei de Prognozá privind evolu ia creşterii ec onomice In România se pot eviden ia o serie de concluzii: 4 aderarea la Uniunea Europeaná va accelera dezvoltarea economicá şi socialá. instrumente lor financiare comunitare şi a Strategiei Lisabona revizuite. ale cárei prioritá i sun t creşterea econmicá şi crearea de locuri de muncá.

Univ. 1994 — 1998. Univ. sector 5. Evolutie şi perspective” sub Indrumarea Dl. Zi. Prof. 18. 1998 — 1999.155 Data şi locul naşterii: 23. Dr. Alexandru . 16 . 1975. Sectia Analize şi Sinteze Macroeconomice. Lucrare de disertatie cu tema “Uniunea Monetarà Europ eanà. Facultatea de Economie Generalà. Dr. Lucrare de diplomà cu tema “Contributia lui Grigore Trancu . Bucureşti Telefon: 0722.Iaşi la gândire a social — economicà In perioada interbelicà” sub Indrumarea Dl.esen ial pentru ob inerea unor rezultate care sá satisfacá cerin ele Uniunii Europene referitoare la performan ele economice.298. Prof. 8 D) Curriculum Vitae Nume şi prenume: Iuliana Ionescu (Anton) Adresa: Str. bl. Postuniversitare: Academia de Studii Economice Bucureşti. 02. Galati Studii: Universitare: Academia de Studii Ec onomice Bucureşti. Alexandru Taşnadi. ap. Petre Ispirescu nr. P 22.

Doctorat: “Creşterea economicà In România: Analizà criticà şi perspective” (2000 — pr ) sub Indrumarea Dl. Bucureşti. la Universitatea Româno — Americanà din 1999 Realizàri profesionale: — ”Viata şi Opera lui Grigore Trancu — Iaşi”. Experientà profesionalà: — Institutul Bancar Român. Excel) — Cunoştinte limba englezà / limba francezà 9 . Univ. Prof. Dr. monografi primului ministru al Muncii şi Ocrotirilor Sociale. Eugen Prahoveanu. Departamentul Cercetare — Documentare. 1998 — Lucràri de cercetare ştiintificà sustinute In cadrul Universitàtii Româno — Amer cane şi publicate In volum — Participàri la Conferintele internationale de la Sibiu şi Oradea 2005. colaborator (februarie — august 1999) — Lector univ. (Windows — Word.C. editura Ararat.Taşnadi. 2007 Abilitàti: — Operare P.