You are on page 1of 27

I Motivaţia- element de bază în timpul captării atenţiei

1.1 Noţiuni generale
Dezvoltarea tehnico – ştiinşifică şi anume apariţia calculatorului a diminuat din aspectul motivaţional al elevului. Astfel aspectul motivaţional devine problema numărul unu în instituţiile educaţionale. Motivul elevilor principal cum ar fi nota, cunoştinţele se diminuează. Aceste motive le satisfac prin bani sau informaţii adăugătoare de pe internet, care nu depune nici un efort intelectual. De aceea al motiva pe elev să înveţe, să citească asupra unei descipline devine din ce în ce mai greu.A motiva pe elev in cadrul lecţiei înseamnă ai capta atenţia. În studiul englez „Motivaţia eficientă”, motivaţia este definită ca:

”cea ce energizează, direcţionează şi sustine un „ cea care stimulează menţin şi calitalizează

comportament ” (Steer şi Porter, apund Saal, Knight, 1988, p. 256) comportamentul în legătură cu un scop” ( Huffman, Vernay, Williams, Vernay, 1991, p. 381). • „ Cea care corespunde unei modificări a organismului care o pune în mişcare pînă la reducerea acelei modificări (Lagache, apud Pieron, 2001, p. 227). care pune în mişcare organismul, persistînd „pînă la reducerea tensiunii” (Sillamy, 1996, p. 202). Coomportamentul observă autorul, este dependent aît de modificările interioare, cît şi de factorii externi organismului care acţionează asupra acestuia.
• •

„ Ea este in primul element ccronologic al conduitei, fiind cea

4

Conceptele cheie pe care le pun în evidenţă a treia şi a patra definiţie sunt: • Motivaţia este „responsabilă” de modul în care acţionăm, Acţiunea noastră se produce dotorită necesităţii de-a reduce Această necesitate implică un comportament de satisfacere deci ea este un determinant al conduitei. o stare de tensiune. • a nevoii de natură fiziologică ori psihologică. Autorii romani definesc motivaţia după cum urmează : în „Dicţionarul de psihologie”, motivaţia este văzută drept „ o structura de factori indisociabili temporar de activare în conduite a unor caracteristici şi cerinţe ale personalităţii, care determină manifestarea tensiunii sau a plăcerii implicate, dar şi mesajul latent şi de suprafaţă al acesteia” ( Şchiopul, 1997, p.464). Motivaţia este astfel „un ansamblu de mobiluri, trebuinţe, tendinţe, afecte, interese, intenţii idealuri – care susţin realizarea anumitor acţiuni, fapte, atitudini” (Bogdan-Tucicov, Chelcea, Golu, 1981, p.148). În concluzie putem spune că: • •
• •

Motivaţia este autodirecţianată; Acţiunile motivaţionale au scop; Comportamentul motivaţional este variabil; Există o aşteptare a succesului în ceea ce priveşte Există un stimulent pozitiv saunegativ , o valoare

• •

comportamentele motivate; „consumatorie” a actiunii.
5

Odata ce am definit conceptul de motivatie. Dunn. 226).Studiul motivaşiei începe aşa dar de la trebuinţe. p. ce reprezintă „o stare internă. p. 1988.nevoia. ele sunt „ sursa primară a acţiunii” (Roşca. biologică sau cognitivă de deprivare care are nevoie de corecşie” (Bourne. sa trecem la faza de explicare a ei. 1976. Ekstrand. 379). In primul rind la baza motivaţiei stă un concept greu de sesizattrebuinşa. 6 .

Care vor fi consecinţele diferitor acţiuni întreprinse de ei. Ei abordează o sarcină noua fără a le da un motiv al realizării sarcinii şi nici vreo raţiune a finalizării ei. Lauda este cea mai naturală şi cel mai facil de administrat dintre tehnicile motivaţionale de care dispune un profesor şi o importanţă deosebită constituie modul în care este spus. Expectanţe clare. 7 . Aprecierea verbală şi scrisă. Cum vor fi evaluaţi. • Stimularea descoperirii. • Utilizarea judicioasă a notării Sistemul de notare prezintă simultant 3 funcţii diferite: evaluare. curiozităţii epistemice. Elevii au nevoie să ştie în termeni exacţi : • • • • La ce se aşteaptă profesorul din partea lor să facă. concret realizat. pe care profesorii îi utiliza pentru a creşte motivaţia elevilor: • • Începerea lecţiei prin a da elevilor un motiv de a fi motivaţi.1. Frecvent profesorii nu oferă date suficiente de clare despre sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească elevii.2 Tehnici motivaţionale în predare Există un număr semnificativ de factori ambientali. explorării. Lauda este credibilă dacă este oferită cu sinceritate pentu un lucru bun. oferirea de feedbak şi de mobilizare.

Aceasta crează premizele motivării pentru a căuta noi căi de înţelegere şi de rezolvare a unor probleme. Cîteva modalităţi prin care poate fi stimulată curiozitatea epistemică : • • • Surpriza Noutatea Jocul didactic Poezii Gicitori Anagrame Rebusuri Joc de mişcare • • • • • 1.Stimulii noi.3 Motivaţia în context şcolar 8 . surprinzători crează un fel de „trezire cognitivă” numită curiozitate epistemică.

unui randament înalt care să asigure un anumit prestigiu. de a Trebuinţa afirmării puternice a Eului. individului aprobarea din partea unor persoane ( părinţi. Motivaţia extrinsecă îşi are sursa în interiorul individului şi activităţii de desfăşurare.o anumită poziţie în cadrul grupului şcolar. Apar stări emotive cum ar fi : teama de eşec. Există 3 factori de care profesorul trebuie să ţină cont : • înţelege. • • Impulsul cognitiv. nu oferă satisfacţii.S-a dovedit că activitatea de învăţare este plurimotivată. El se angajează în activitate pentru aşi atinge niste scopuri. Această activitate nu produce o plăcere interioară. fără a fi constrîns de factori exteriori. profesori).Activitatea de învăţare motivată intrinsecă este susţinută de o nevoie interioară de cunoaştere. fiind susţinută de un ansamblu de motive.orientată spre realizări care săi asigure 9 .centrat pe tendinţa de a cunooaşte. de pedeapsă. Astfel deosebim 2 motive: • • Motivaţia intrinsecă Motivaţia extrinseecă Motivaţia intrinsecă este cea care-l determină pe individ să participe activ la o activitate pentru plăcere şi satisfacţie pe care acesta i-o produce. nu doar de unul singur. de pasiune pentru un domeniu. nu ca un scop în sine. orientată spre obţinerea Trebuinţe de afiliere.

lucru în grup. activităţi extracuriculare. Srategii pentru captarea atenţiei la predare şi motivarea lor să-şi însuşească noile cunoştinţe pot fi: • Începerea predării printr-o anecdotă sau povestioară în Chestionarea elevilor în legătură cu teoria ce va fi explicată. • • permită evidenţierea legăturilor dintre concepte. • 10 . O activitate didactică motivată trebuie să-i implice pe elevi în mod activ şi să le capteze interesul. laude. încurajîndu-i să lucreze. Să le acorde mai multă atenţie. Organizarea cunoştinţelor sub formă de scheme care să legătură cu ceea ce vor urma . Curiozitatea elevilor trebuie stîrnită prin elemente de notare. Şi asta pentru că motivaţia elevilor este influenţată de nivelul său de cunoştinţe intelectuale şi pedagogice. Faţă de aceştia profesorul ar trebui să adopteze următoarele comportamente: • Să-şi exprime încrederea în capacităţile lor.Orice profesor care doreşte stimularea motivaţieielevilor pentruactivitatea de învăţare este necesar să-şi analizeze propria motivaţie şi modul cum îşi desfăşoară activitatea de predare-învăţare –evaluare. O deosebită atenţie trebuie acordată elevilor slabi şi nemotivaţi.

vorbitorii se folosesc de tehnici de captare a atenţiei .1 Noţiuni generale În timpul etapei. 11 . stimulîndu-i interesele de cunoaştere cu ajutorul unor elemente de noutate.2. Glumele sunt o soluţie uşor de folosit în introducere. Strategii de captare a atenţiei folosesc atît limbajul verbal cît şi cel nonverbal.captării atenţiei.2 TEHNICI DE CAPTARE A ATENŢIEI Pentru a se asigura că publicul urmăreşte discursul. utilizînd materiale intuitive. p. dar şi de a-i păstra atenţia întregul parcurs. 1997. 2. atrăgţnd după sine şi binevoinţă acesteia. întrucît el induc o stare de relaxare în rîndul audiţiei. Acestea au rolul de a ajuta la cîstigarea publicului la începutul cuvîntări. (După Gagne şi Briggs.1 Folosirea limbajului verbal Tehnici care însoţesc limbajul limbajul verbal sunt destul de limitate. cu toate că la prima vedere pare mai facil să se atragă atenţia prin ceea ce ne spune. variind stimulii şi alternînd metode şi procedee cu potenţial ridicat. profesorul urmăreşte să motiveze elevul.II Captarea atenţiei – element motivaţional în cadrul orelor de limbă şi literatură romană 2. 2. Ele pot fi utilizate cu precădere în partea introductivă. 138-148).

fără a deranja.2 Folosirea limbajul nonverbal Limbajul nonverbal oferă mai multe posibilitaşi de captare a atentiei.. chiar dacă în mod uzual nu sunt lucruri de dorit într-un discurs. Fără a interveni brusc. În momentul folosirii gesturilor pentru a atrage atenţia trebuie să se i-a în calcul şi ceea ce spune în acel moment pentru a nu crea contradicţii. dar nu foarte lent.Prezentarea atipică este o altă modalitate de cîştigare a atenţiei şi bunăvoinţei. Schimbarea de ritm se face treptat pentru a nu deranja. pentru a putea fi percepută. Creşterea sau scăderea volumului este una din cele mai uşoare posibilităţi de captare a atenţiei. Din acest motiv. De asemenea.. Tocmai lipsa de dezirabilitate le face să fie atractive. 2. însă orice accentuare a lor poate stîrni nervozitate şi reacţii diverse . Într-o lume obişnuită chiar cu simplu „Bună ziua”.. O simplă bătaie din palme sau pocnirea din degete sunt gesturi care nu sunt intîlnite în mod uzual la un vorbitor. ele au rolul de a aduce un lucru nou. ostentativ sau jignitor. Orice gest şocant. ce stîrneşte senzaţia de nou. Mimica poate fi un element important atît pentru captarea atenţiei cît şi pentru păstrarea acesteia mai ales atunci cînd publicul este suficient de aproape pentru a observa trăsăturile vorbitorului. ele accentuează importanţa anumitor părţi ale discursulu. Ruperile de ritm oferă posibilităţi mari de atragere atenţia publicului. orice inflexiune a vocii sau rupere de ritm atrag atenţia. este important ca gesturile să nu fie exagerate. Gestica oferă nenumărate căi de captare a atenţiei. O încetare uşoară sau un rictus lejer trezesc interesul.2. Fără a cădea în extreme ( publicul trebuie 12 . atractiv.

atrage atenţia asupra acestora din urmă. O pauză.3 Importanţa captării atenţiei Succesul în procesul învăţării este asigurat de o anume stare interioară a elevului . absolut 13 . este vorba de promovarea şi menţinerea continuă a unei stări de atenţie a întregii clase. accentul fiind pus pe vorbirea pe un ton diferit de cel pe care vorbitorul îl utilizează în mod uzual. acest fapt crescînd siguranţa de atingere a scopului propus.să audă tot ce se spune. bine calculată are rolul de a trezi în rîndul publecului o uţoară neliniţte. De asemenea. Este esenţial ca pauza să nu fie prea lungă pentru a nu include sentimentele de nesiguranţă. Este important de reţinut că strategiile de captare a atenţiei pot fi folosite şi împreună. Altfel spus. Tonul folosit este de asemenea. o armă a vorbitorului. Similar se întîmplăcu oricare intercalare de tonuri. Utilizarea ezageratăa acestor tehnici riscă să provoace senzaţia de agresivitate. Important este că în acest moment de pauză auditoriul devine curios. ele au doar rolul de a accentua anumite momente. dar nici prea scurtă pentru a trezi curiozitatea şi sentimentul că ceva urmează să se întîmple. care să-l atragă spre selectarea şi receptatrea conţinutului învăţării în care e angajat. dar nu trrebuie agrsat prin strigare ) vorbitorul poate accentua ceea ce este important. întrucît pentru un moment se dă senzaţia de pierdere a controlului. 2. Momente de tăcere captează atenţia într-un mod specific. Întreruperea momentelor de vorbire pe un ton entuziast cu momente în care este folosit un ton calm. dorind să ştie ce se întîmplă.

atenţia trebuie 14 . menţinerea şi orientarea atenţiei sunt facilitate la elevi de interesul lor sporit pentru cunoaştere. în toate domeniile acestei discipline. Nu poate fi conceput un act de învăţare fără a se crea o anume stare de pregătire imediată pentru învăţare. oferă numeroase posibilităţi de captare a atenţiei elevilor. Lecţia de limbă şi literatură romană. morfologic. Astfel. sintactic. sporeşte productivitatea asimilării cunoştinţelor. de menţinerea şi orientarea acesteia pe tot parcursul orelor. ilustraţii etc.necesară receptării. Atenţia facilitează introducerea elanului în starea de muncă. concentrarea atenţiei devine o condiţie primordială a reuşitei oricărei lecţii. oricît de spectaculos ar fi el. eventual printr-un artificiu. La lecţiile de comunicare este suficient ca să includem elemente de creativitate însoţite de tablouri. amplifică dispoziţia de a învăţa. deci însuşi randamentul învăţării. Ceea ce trebuie de avut în vedere cu privire la acest „eveniment” al lecţiei este faptul că el nu poate fi limitat doar la captarea atenţiei la început.4 Importanţa captării atenţiei în timpul orelor de limbă şi literatură romană Captarea. simbolic ) şi cu ajutorul diverselor strategii şi metode didactice. Iată doar cîteva asemenea soluţii: la lecţiile de limbă şi literatură romană să li se ofere sarcini în dependenţă de cele 5 principii de bază ( principiul fonetic. istoric. de curiozitatea lor încă neştirbită pentru a şti. de învăţare. înţelegerii şi realizării actului în toate aspectele lui. 2.

?” În cadrul lecţiilor de limbă romană sunt multiple posibilităţi de a capta interesul elevilor pentru acţiunea de învăţare. Mai multe modalităţi stau la îndemîna profesorului ca să cîştige interesul elevilor. 15 . e necesar o atenţie asigurată. pentru că dincolo de ele. există secvenţe din viaţa reală. Dacă aceasta este realizat acum. procedee adecvate. Ilustraţiile din manual reprezintă elemente de atracţie. prin procedee adecvate. prin alternarea unor forme diferite de activitate. chiar pe durata întregii lecţii. ea poate fi menţinut în stare de funcţiune mai mult timp. de capacităţile profesionale ale cadrului didactic : conţinut accesibil. obţinîndu-se în felul acesta. sub forma unor întrebări de tipul: „ Vreţi să ştiţi.. sau reprezentări ale unor situaţii necunoscute: o naraţiune.. pe care elevii vor să le descopere.menţinută pe tot parcursul lecţiei. În acest scop se poate face apel la interesele elevilor. în primul rînd. prin varietatea procedeelor. chiar de la începutul orei. Este lucru ştiut că reuşita angajării în activitatea de învăţare depinde de starea interioară a elevului în relaţii cu circumstanţa de învăţare. o ilustraţie sau un şir de ilustraţii bine alese. legate strîns de fiecare secvenţă de conţinut. metode activ-participative. O atenţie realizată prin constrîngere nu este productivă mai mult decît atît: este inhibatoare. enunţarea unei acţiuni dilematice pot deasemenea cîştiga elevii pentru activitatea de învăţare. suportul psihologic pozitiv pentru o acţiune didactică reuşită. E de relevat faptul că simpla captare a atenţiei elevilor la începutul orei nu este suficientă. profesorul trebuie să găsească modalităţi pentru ca atenţia elevilor să fie menţinută de-a lungul întregii activităţi. alternarea formelor de activitate. Trebuie cîştigate atenţia şi interesul elevilor înspre ceea ce urmează să fie învăţat.

Lectura textului pe secvenţe. profesorul îi angajează pe elevi în activitatea de predare învăţare. Apelînd la metode activ-participative. Secvenţele didactice care presupun aplicarea cunoştinţelor noi implică întreaga clasă în activitate şi mobilizează atenţia tuturor elevilor care trebuie să rezolve exerciţii. să răspundă. În activitatea de predare. Convorbirea pregătitoare care percede lectura trebuie să capteze atenţia elevilor. trebuie urmată de întrebările profesorului pentru înţelegerea vocabularului. 16 . să compare. Trecerea la învăţarea unei noţiuni noi se face plecînd de la actualizarea cunoştinţelor vechi necesare dobîndirii cunoştinţelor noi. să le trezească interesul pentru receptarea ei. reluată de către elevi. îi solicită să observe. fie individual. precizarea importanţei sale şi comunicarea obiectivelor urmărite. interesante cu grad de dificultate adaptat la clasă. să explice. pentru formularea ideilor principale. În cadrul lecţiei de literatură un rol important îl are momentul lecturii expresive a textului studiat. pentru exprimarea opiniei. Profesorul trebuie să facă lectura-model după ce le-a precizat elevilor cîteva observaţii sau a dat explicaţii necesare receptării textului. Profesorul trebuie să aleagă exerciţii variate. existenţa unor momente de realizare etc.învăţare la limba romană este necesar trezirea interesului elevului la începutul lecţiei prin anunţarea temei de învăţare. fie la tablă.crearea unei atmosfere de cooperare. să folosească exerciţii diferite.

2.).Profesorul trebuie să se asigure că elevii sunt atenţi pe tot parcursul orei. stabilitatea şi distribuţia atenţiei. memorie. în legătură directă cu educarea voinţei. gîndire. alături de motivaţie. prin educarea formelor şi însuşirelor ei. interese. Activitatea organizată. procedee. Formarea şi dezvoltarea intereselor au rol important şi în educarea atenţiei voluntare. În educarea atenţiei involunare un rol important îl are formarea unor interese largi.5 Strategii de organizare a captării atenţiei în cadrul lecţiilor de limbă şi literatură romană Pentru a te asigura că lecţia pe cere o organizezi o să fie una reuşită trebuie să utilizezi un număr variat de metode. Dinamizarea permanentă a procesului de gîndire implicare Îndeplinirea conştientă a activităţii bazată pe înţelegerea. Importanţa majoră a atenţiei ăn procesul de învăţare şcolară impune necesitatea dezvoltării şi educării ei. În procesul de predare-învăţare educarea atenţiei şi dezvoltarea însuşirilor ei presupune: • • Trezirea interesului pentru tema de studiat. care să asigure o înţelegere clară. • • contribuie la concentrarea. desfăşurată metodic acţională în activitate ( să întrebăm. să răspundem. strategii didactice. lipsită de dificultăţi şi o motivare maximală a elevului pentru sudierea acelui material ca fiindu-i de folos pe 17 . voinţă. deoarece atenţia este un factor important în învăţare. Educarea atenţiei se face în primul rînd. să comparăm etc. stabile şi profunde. planificată. Elevul trebuie orientat spre activităţi utile pentru care să manifeste dorinţa de a cunoaşte.

Tehnicile de lucru vor fi structurate pe mai multe subparagrafe: 2. utilizînd aceleaş date. Pe lîngă metode. 2.5.parcursul întregii vieţi. Să contribuie la depăşirea barierii de comunicare dintre Să completeze anumite goluri în cunoştinţele pe care le profesori şi elevi. strategii. devenind una eficientă.5 Tehnici de creativitate. Tehnicile de lucru pe care le propun au menirea : • • posed.5.5. În cadrul acestui paragraf voi enumera prin exemple concrete tipuri de strategii ce pot fi utilizate în timpul captării atenţie.1 Gramatică şi comunicare ANI ŞI CALITĂŢI Înlocuiţi adverbele din citatul de mai jos. scriind o afirmaţie proprie. 18 . • Să stimuleze interesul elevilor pentru demersul didactic. 2.4 Cine caută găseşte.1 Gramatică şi comunicare. 2.5. 2. 2. 2.5. 2. procedee contează mult personalitatea profesorului.5.2 Răspunsuri la intrebări.5.5.7 Alte tehnici de lucru.6 Scheme şi tabele.3 Cuvinte şi semnificaţii.

. bogat la 40 şi înţelept la 50. Înlocuieşte cuvîntul frumos din citatul dat cu un alt termen. nici bogat. Rescrie poezia. ( Mihai Eminescu) SĂ ADĂUGĂM! Completaţi spaţiile libere conform modelului: Aer – aerului Verde – pădurii Dragoste – Albastru – Răcoare – Linişte – EU SUNT. 19 . acela nu poate fi nici frumos. (Constantin Brancuşi) CEL MAI... schimbînd persoana I-a cu a II-a şi invers. nici putrnic..Cine nu a fost frumos la 20 de ani. puternic la 30 de ani. nici filozof. Cel mai frumos dintre toate cîte sunt frumoase este sufletul frumos. alcătuind astfel o afirmaţie proprie.

... Eu sunt apa ta şi fără mine Tu nu poţi să trăieşti. Eu sunt.... Eu sunt aerul tău şi fără mine Tu nu poţi să trăieşti........ (Zaharia Stancu) PRINCIPII DE CONDUITĂ Completează spaţiile libere........... 20 ......... priveşte şi taci..................... răspunzînd la întrbări...............Cîntec de dragoste Eu sunt soarele tău şi fără mine Tu nu poţi să trăieşti...... Ascultă.................... Priveşte ( de ce?) .................. Eu sunt somnul tău şi fără mine Tu nu poţi să trăieşti................ Eu sunt pîinea ta şi fără mine Tu nu poţi să trăieşti.... Ascultă (de ce?) ...........................

.............. Ce face marea cînd îi moare valul? Ce face muntele cînd îi se termină pietrele? 21 ....... Viaţa ne-a fost dată pentru a munci....... priveşte şi taci! 2..5.... de ce se mai poate plînge? (Johann Gottfried Herder) ÎNTRBARE RĂSPUNS Redactează o poezie... ce mai are omul din viaţă? Dacă le are......... răspunzînd la întrbările din textul dat.. Ascultă.............Şi taci ( de ce?) ..... Dacă acestea lipsesc... ......... iubi şi a ne înnobila sufletul.....2 Răspunsuri la întrebări DILEMĂ Citeşte maxima şi răspunde la întrebări....

De ce atîta orgoliu În coloana lor? (Eugenia Bulat) 2. Apel Europa . (Sanda Cojocaru) DE CE ? Răspunde la întrebarea autoarei.5.Ce face iarba cînd greierii nu cîntă? Ce face soarele cînd îi expiră razele? La ce se gîndesc stelele cînd cad din cer? Eu merg mai departe. Grinii albi Sunt suavi şi tandri.3 Cuvinte şi semnificaţii GEOGRAFIA ÎN ACŢIUNE Citeşte poezia şi interpretează semnificaţia fiecărui vers.umblă în cîrje. 22 . Asia – se tîrîe pe brînci.

Dezvoltă ideea în 3-4 enunţuri.Africa – se caută prin pustiu.4 Cine caută găseşte „MATEMATICA” CUVINTELOR 23 .5. Antractida – pregăteşte potopul. Oceania – se dă cu capul de maluri.. Sunt un dicţionar de antonime.. Australia – se scaldă. (Nicolae Esinescu) SEMNIFICAŢIA CULORILOR Completează spaţiile libere. indicînd ce culori se potrivesc mai bine pentru: Culorile frumuseţii Culorile bucurii Culorile tale Culorile mele într-o zi fără curcubeu SUNT UN DICŢIONAR. 2...

Cine ia pe datorie plăteşte de 2 ori. a zice e una. • • Cînd 2 se ceartă. Capul trage. Proverbe „glumeţe” Restabileşte forma iniţială a proverbelor. Mai bine să plîngă copilul decît mama. 12 meserii-13 sărăcii. De 2 fraţi ursul se teme. Aface e alta. Nu mor cîinii cînd vor caii. Omenia strică lăcomia. Tălmăceşte sensul proverbelor date. capul face. 24 . • • • • PROVERBE „ÎNCURCATE” Citeşte şi „ descurcă” proverbele. Cel care se închină la 2 dumnezei nu crede nici în 1. ce-a fost a trecut. Ce-a mai fi a mai veni.Citeşte şi scrie numeralele cu litere. Cel dezbrăcat dă 10 ierni pe o vară. Nora nu vede şi soacra nu ştie. al 3-lea cîştigă.

REŢETA SUCCESULUI Alcătuieşte. Model: Am nevoie de cunoştinţe pentru a fi un om inteligent.. cîte un enunţ. Dacă n-ar fi iubirea . cinstea şi curajul.. TREI PRIORITĂŢI Compune un nou aforism. Să ai totdeauna măna lui .....5.. Îţi doresc:    Să fii întotdeauna muncă pe potriva . cu fiecare din cuvintele date.. la alegere. FELICITARE Găseşte un final pentru fiecare urare.2. nu omul . 25 . Trei lucruri nu pot fi culese: harul. înlocuind substantivele evidenţiate cu altele.5 Tehnici de creativitate CONTINUĂ GÎNDURILE Completează afirmaţiile.. Să ai întotdeauna ... Chiar dacă nu ar exista D-zeu.. oricum. În fiecare carte se aude .

6 Scheme şi tabele Ţara copilării Completează tabelul. încredere. 2.5. susţinere. ingeniozitate. aptitudini.Comunicare. amintindu-ţi care au fost cele mai frumoase momente din copilăria ta. curaj. creativitate. persevernţă. Locul unde am copilărit Evenim ente importante care mi sau întîmplat Jucării. prieteni. jocuri preferate e Vise nerealizat 26 .

5. 20 de anicopil(primăvara) 20 de ani- 20 de ani- 20 de ani-bătrîn (iarna) adolescent(vara) tînăr(toamna) 2. ANAGRAME Alcătueşte anagrame conform modelului. Toţi lucrează pentru a nu lucra – în afară de artişti. realizări. 27 .PATRU ANOTIMPURI ALE VIEŢII Citeşte afirmaţiile din tabel şi completeazăl cu o listă de acţiuni. vise specifice fiecărei vîrste.7 Alte tehnici de lucru VOCAŢIE Citeşte şi interpretează afirmaţia lui Constantin Brîncuşi. întîmplari.

• Zîmbeşte • Ţine minte prenumele fiecăruia • Fii bun ascultător 28 .ITALIA – ALIAŢI ISRAEL – SERIAL CUM SĂ-ŢI FACI PRIETENI Continuă şirul enunţurilor cu noi sfaturi.

Importanţa motivaţiei în context şcolar . Să scoată în relief importanţa utilizării ei.CONCLUZII Lucrarea asupra acestei temei mi-a oferit posibilitatea de a pătrunde în măduva acestei noţiuni. Să contribuie la conştientizarea profesorului pentru motivare elevilor în dorinţa lor de a studia. de analizat diverse strategii didactice în cadrul orelor de limbă şi literatură romană. de a evidenţia necesitatea respectării acestui element instrucţional. Această lucrare are menirea : • • • Să contribuie la îmbunătăţirea organizării eficiente a captării atenţiei. Ea reprezintă un ansamblu de idei unificate într-un singur gînd şi reflectate într-o formă originală şi bine structurată. cît şi la mod general. de a observa importanţa captării atenţiei în cadrul orelor de limbă şi literatură romană. Să contribuie la depăşirea „fricii” de utilizare a metodelor activ-participative în cadrul orelor de limbă şi literatură romană. Lucrarea dată va pute fi folosită de către tinerii profesori cît şi de către colegii mei deoarece această lucrare conţine: • • • Strategii de organizare a captării atenţiei. 29 • • . Tehnici de captare a atenţiei. cît şi din cel al metodicii predării limbii şi literaturii romane. Conţine informaţii atît din domeniul pedagogic. Pe lîngă toate acestea această lucrare conţine informaţii din cele mai importante surse de specialitate. Să influenţeze personalitatea profesorului de-a deveni demn de urmat.

30 .Cred că fiecare dintre prezenţii şi viitorii profesori vor găsi un refugiu şi o rază de speranţă în lucrarea pe care am realizat-o.