You are on page 1of 62

CĂILE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR ÎN TIMPUL RESUSCITĂRII CARDIOPULMONARE

RC (UK)

Avantajele accesului venos
• Administrarea medicamentelor • Administrarea fluidelor • Recoltarea probelor de sânge • Introducerea cateterelor de pacing

RC (UK)

Accesul venos periferic
• Extremitatea superioară – Partea dorsală a palmei – Antebraţ, fosă antecubitală • Gât – Vena jugulară externă
RC (UK)

a fluidelor • Pericol de afectare a structurilor învecinate • Embolie gazoasă • Fragmentarea/ruperea canulei sau a acului Tardive • Tromboflebită • Celulită RC (UK) .Complicaţii ale accesului venos periferic Imediate • Eşecul canulării venei • Formarea hematomului • Extravazarea medicamentelor.

Accesul venos central • Vena jugulară internă • Vena subclaviculară RC (UK) .

Vena jugulară internă dreaptă Artera carotidă comună dreaptă Cartilajul tiroidian Vena subclaviculară dreaptă Vena subclaviculară stângă RC (UK) .

Complicaţii ale canulării venelor centrale • • • • • • Puncţie arterială Hematom Hemotorax Pneumotorax Embolie gazoasă Pericol de afectare a structurilor învecinate • Aritmii RC (UK) .

Administrarea traheală a medicamentelor • • • • Imposibilitatea canulării venoase Necesitatea tubului traheal in situ Ajustarea dozei şi a volumului Dispersia în arborele bronşic RC (UK) .

Administrarea traheală a medicamentelor Medicamente care pot fi administrate endotraheal: • Epinefrina • Lidocaina • Atropina • Naloxona Medicamente care nu pot fi administrate endotraheal: • Amiodaronă • Bicarbonat de sodiu • Calciu RC (UK) .

dar fiţi atenţi la complicaţii • Calea endotraheală poate fi folosită cu ajustarea corespunzătoare a dozelor RC (UK) . dacă situaţia permite. folosiţi-o de la început • Venele centrale reprezintă cea mai bună alegere.Concluzii • Dacă aveţi la îndemână o canulă venoasă periferică funcţională.

prezinta pericol de hipernatriemie si deshidratare cerebrala ! RC (UK) .Tipuri de solutii • Cristaloide – Izotone : SF . reechilibrare rapida intra si extravasculara . refacerea pierderilor . Ringer . vasodilatator periferic . Ringer lactat – prima intentie in pierderi acute . raport 3:1 fata de singele pierdut – Hipertone : sol hipertona de NaCl volum redus de perfuzie pt.

plasma . mentin presiunea coloidosmotica intravasculara . HES . RC (UK) . Gelofusin . pot produce reactii anafilactice .Tipuri de solutii • Coloidale – Remanenta intravasculara mare . Resuscitare volemica adecvata . Haemacel . pot transmite infectii. Voluven . pot altera determinarea grupului sanguin – Albumina . putem folosi volume mici pt. – Pret crescut . utile in IC si IR.

CONŢINUTUL FLUIDELOR PENTRU TERAPIA IV 1.5 252 mOsm / L RC (UK) . GLUCOZA 5 % • • • • • 5 % glucoză în apă 50 g / L 200 calorii / L pH = 4.

9 % NaCl 154 mEq Na / L 154 mEq Cl / L 308 mOsm / L pH = 4 . SERUL FIZIOLOGIC • • • • • • 0.CONŢINUTUL FLUIDELOR PENTRU TERAPIA IV 2.5 nu furnizează apă liberă RC (UK) .

5 .• • • • • • • • CONŢINUTUL FLUIDELOR PENTRU TERAPIA IV 3.7 furnizează 100 ml apă / L soluţie Ringer RC (UK) . RINGER LACTAT 130 mEq Na / L 109 mEq Cl / L 4 mEq K / L 3 mEq Ca / L 28 mEq lactat / L 273 mOsm / L pH = 6.

45 % • • • • • 77 mEq Na / L 77 mEq Cl / L 154 mOsm / L pH = 4 . SOLUŢIE NaCl 0.5 furnizează 450 ml apă / L soluţie NaCl 0.CONŢINUTUL FLUIDELOR PENTRU TERAPIA IV 4.45 % RC (UK) .

GLUCOZĂ 5 % CU NaCl 0.CONŢINUTUL FLUIDELOR PENTRU TERAPIA IV 5.0 RC (UK) .45 % • • • • • 50 g (200 Kcal) glucoză / L 77 mEq Na / L 77 mEq Cl / L 406 mOsm / L pH = 4.

0 RC (UK) .CONŢINUTUL FLUIDELOR PENTRU TERAPIA IV 6. GLUCOZA 5 % / NaCl 0.18 % • • • • • 50 g (200 Kcal) glucoză / L 34 mEq Na / L 34 mEq Cl / L 321 mOsm / L pH = 4.

400 Kcal / L) • Glucoză 5 % cu RL (525 mOsm / L) • Glucoză 5 % cu SF (560 mOsm / L) RC (UK) .CONŢINUTUL FLUIDELOR PENTRU TERAPIA IV • Glucoză 10 % în apă (100 g / L.

CONŢINUTUL FLUIDELOR PENTRU TERAPIA IV 8. NaCl 3 % HIPERTONĂ • • • • 513 mEq Na / L 513 mEq Cl / L 1026 mOsm / L Folosiţi doar în cazuri de hiponatremie agravată de convulsii sau în instabilitatea hemodinamică RC (UK) .

ALEGEREA FLUIDELOR IV PRINCIPII GENERALE DE SELECŢIE • • • • • • Conţinutul de Na Osmolaritatea pH Cantitatea de apă furnizată Necesarul de glucoză (calorii) Rata de administrare anticipată RC (UK) .

RINGER LACTAT
• De elecţie pentru:
1. Orice situaţie care necesită bolus injectat rapid şi în cantitate mare 2. Necesar de volum crescut şi prelungit (arsuri) 3. Acidoză uşoară spre moderată datorată depleţiei volemice 4. Irigări oftalmice (soluţie cu pH neutru)

• Se pot administra peste 40 L RL / 24 ore fără modificarea ionogramei
RC (UK)

CONTRAINDICAŢII RL
• • • • Insuficienţa renală (din cauza conţinutului în K) Necesitatea menţinerii glicemiei Necesar de apă > 100 ml / L Notă: Acidoza lactică nu este o contraindicaţie pentru administrarea de RL ! • Transfuzii (? produce coagulare pe aceeaşi linie venoasă) • De reţinut: RL este frecvent preferat SF în deshidratările acute !

RC (UK)

SER FIZIOLOGIC
• De administrat în: – Depleţia volemică la pacienţii cu insuficienţă renală sau stare neprecizată a funcţiei renale – Hiponatremie moderată, datorată depleţiei volemice – Vehicul fluid pentru transfuzii pe aceeaşi linie – Mediu de diluţie
RC (UK)

insuficienţa cardiacă congestivă sau HTA) • Necesită menţinerea glicemiei RC (UK) .SER FIZIOLOGIC CONTRAINDICAŢII • În caz de administrare prelungită se produce acidoză hipercloremică şi hipokalemie • Necesită soluţie tampon (pH NaCl 0.9 % = 4) • Necesită menţinerea potasemiei • Sensibilitatea la Na (ICC .

45 % + Glu 5 % sau NaCl 0.18 % + Glu 5 % + potasiu realizează menţinerea de lichid în patul vascular RC (UK) .45 % SAU 0.NaCl 0.18 % • Utile când pacientul este sensibil la încărcarea salină • Utilă când pacientul necesită încărcare volemică • Sub formă de NaCl 0.

Hiperglicemie RC (UK) . Hiponatremie 2.GLUCOZA 5% CONTRAINDICAŢII • Ori de câte ori este necesar un bolus rapid (ca bolus ridică glicemia la > 900 mg / dL chiar la pacienţi nediabetici) • Bolusul rapid determină: 1. Hipokalemie 3.

administraţi bolusuri rapide. în cantitate mare (nu 100 .150 ml / oră) • La copii folosiţi bolusuri de 20 ml / kgc – Adulti: bolus 500 .1000 ml – ICC: bolus 200 ml • Este importantă reevaluarea pacientului după administrarea fiecărui bolus! RC (UK) .ALEGEREA DEBITULUI IV • Cel mai important principiu: Dacă pacientul prezintă depleţie volemică semnificativă.

6 L administraţi rapid chiar pentru tratamentul unei simple deshidratări datorate unei gastroenterite • Pacienţii traumatizaţi pot necesita chiar cantităţi mai mari de fluide în bolus în RC (UK) vederea reanimării . adesea este nevoie de 5 .2 L în bolus.BOLUSURILE • Adulţii tineri şi sănătoşi nu fac ICC după administrarea a 1 .

20 Kg • 1500 ml + 20 ml / kgc pentru copiii între 20 .DOZE IV DE MENŢINERE LA COPII (PE 24 ORE) • 100 ml / kgc pentru copiii < 10 Kg • 1000 ml + 50 ml / kgc pentru copiii între 10 .30 Kg RC (UK) .

etc. diaree.) RC (UK) .DOZE IV DE MENŢINERE LA ADULŢI • Minimum 2 litri / 24 ore (1000 ml urină + 1000 ml alte pierderi) • Pierderi crescute nemăsurabile: – 500 ml / 24 ore / 1 grad (temperatură corporală) – 500 ml / 24 ore pentru tahipnee – Se adaugă restul pierderilor (sondă nazogastrică. drenaje.

COMPARAŢIE SOLUŢII DE REUMPLERE RC (UK) .

SOLUŢII MACROMOLECULARE • Cele mai indicate-HES • Există mai multe tipuri de HES • Ultima generaţie este HES 130/0.4Voluven RC (UK) .

4) RC (UK) .HES ŞI VOLUVEN (HES130/0.

VOLUVEN -HES 130/0.4 RC (UK) .

VOLUVEN -HES 130/0.4 RC (UK) .

DOZE HES ŞI VOLUVEN • Pentru HES şi Voluven – doza maximă .33 ml/kg/24h (adică1500 -2000 ml/24h) pentru prima zi şi 20ml/kg/24h pentru următoarele 2 zile • Administrare limitată la 3 zile şi la o doză totală de 80ml/kg RC (UK) .

V.INDICAŢIILE PLASĂRII UNEI LINII I. • Orice pacient instabil sau potenţial instabil – Pentru administrarea medicamentelor cu acţiune rapidă – Pentru administrare de volum – Pentru transfuzie sanguină RC (UK) .

• Ace ALEGEREA CATETERELOR INTRAVENOASE – Posibilitate redusă de infecţie – Posibilitate ridicată de infiltrare – Mai puţin comode pentru pacient • Catetere din plastic – Uşor de introdus – Stabile • Catetere din plastic (introduse printr-un ac) – Mai greu de fixat – Acul poate tăia vârful cateterului > embol • Catetere din plastic (învelesc un ghid) – Permite folosirea unui ac de diametru mic. costul este RC (UK) ridicat .

DIMENSIUNILE CATETERELOR IV • Lungimea redusă şi grosimea mai mare asigură fluxul cel mai mare • Pentru cazurile de traumă se preferă: 14 sau 16 G proximal. în extremitatea superioară • Trebuie folosit cel puţin 20 G chiar la copiii mici RC (UK) .

o linie IV distală va duce la extravazarea lichidului perfuzat • Dacă există o leziune de organ intraabdominal sau de vas mare intraabdominal .liniile IV plasate la nivelul extremităţilor inferioare duce la extravazarea lichidului perfuzat în abdomen • Evitaţi plasarea liniilor IV în zonele care pot fi supuse unor intervenţii chirurgicale.INTRODUCEREA CATETERULUI IV CONSIDERAŢII ASUPRA LOCULUI • Dacă există o fractură proximală a membrului superior sau o întrerupere a fluxului venos (dilacerare profundă) . RC (UK) .

pregatiţi mai multe dimensiuni • Alegeţi tipul lichidului • Conectaţi punga sau flaconul şi aerisiţi trusa de perfuzie • Pregătiţi tampon şi leucoplast • Dezinfectaţi zona în care se va introduce cateterul cu alcool sau iod • Consideraţi anestezia locală dacă timpul şi starea pacientului permit • Izolaţi regiunea cu un câmp steril dacă folosiţi un ghid RC (UK) INTRODUCEREA CATETERULUI IV PREGĂTIREA .• Alegeţi dimensiunea şi tipul cateterului .

LINIA IV PERIFERICĂ ZONELE PREFERATE DE AMPLASARE • • • • • • • Treimea medie sau distală a antebraţului Fosa antecubitală Jugulara externă Faţa posterioară a mâinii Vena safenă mare (membru inferior) Scalp (copii) Partea dorsală a piciorului ( incidenţă ridicată de tromboflebită) RC (UK) .

evitaţi embolia gazoasă Fixaţi cateterul cu lecoplast .AMPLASAREA LINIEI IV PERIFERICE TEHNICA DE INTRODUCERE • • • • • • • • • • Informaţi pacientul despre procedură Aplicaţi un garou Dezinfectaţi zona Anestezie locală Introduceţi cateterul ./+ bandaj Recoltaţi sânge dacă este necesar Scoateţi garoul Adaptaţi linia IV Deschideţi linia RC (UK) .

ALEGEREA TIPULUI DE VENĂ PERIFERICĂ VS. CENTRALĂ • Periferică – Avantaje • Mai uşor de introdus • Complicaţii mai puţin grave – Dezavantaje • Venele pot fi colabate dacă pacientul se află în stare de şoc • Centrală – Avantaje • Poate fi accesată chiar dacă pacientul se află în stare de şoc RC (UK) .

în special în timpul manevrelor de resuscitare cardiopulmonară • Lichidul perfuzat poate extravaza dacă există o leziune vasculară intraabdominală • Se introduce medial de artera femurală (la jumătatea distanţei dintre spina iliacă anterioară-superioară şi tuberozitatea pubiană • Trebuie fixată prin sutură RC (UK) .LINIA IV FEMURALĂ • Introducerea liniei IV nu necesită oprirea manevrelor de resuscitare cardiopulmonară • Este necesară administrarea unui bolus de lichid după injectarea medicamentelor.

nu se va roti capul dacă se suspicionează o leziune de coloană vertebrală cervicală • Trei tehnici de abord: – abord posterior: cel mai uşor şi cel mai sigur – abord central: complicaţiile de pneumotorace sunt mai frecvente – abord anterior: posibilitatea mai frecventă de puncţionare a arterei carotide – Cateterul trebuie să aibă cel puţin 10 cm lungime (pentru adulţi) RC (UK) .LINIA IV JUGULARĂ INTERNĂ • Mai uşor de introdus dacă se roteşte capul în partea opusă .

ghidul • Pregătiţi linia IV • Anesteziaţi zona de introducere (dacă timpul permite) RC (UK) . cateterul.ETAPELE DE INTRODUCERE A JUGULAREI INTERNE ŞI A SUBCLAVIEI • Pacientul orientat cu capul în poziţie declivă 10-15 grade • Rotiţi capul spre partea opusă (dacă nu există leziune de coloană vertebrală cervicală) • Pregătiţi şi izolaţi zona • Pregătiţi acul. seringile.

după • • • • este străpunsă (sângele este aspirat în seringă). se introduce ghidul Recoltaţi sânge în seringă dacă este necesar Adaptaţi linia IV cu atenţie pentru a nu produce embolie gazoasă Fixaţi cateterul prin sutură Efectuaţi o radiografie toracică pentru verificarea poziţiei cateterului şi excluderea pneumotoracelui RC (UK) .ETAPELE DE INTRODUCERE A JUGULAREI INTERNE ŞI A SUBCLAVIEI ce vena • Introduceţi acul ataşat la o seringă.

la jumatatea distanţei dintre ureche şi manubriul sternal • Abord central – se introduce acul la vârful triunghiului format de cele două capete de inserţie ale sternocleidomastoidianului şi claviculă. se va retrage artera carotidă medial şi se va introduce acul sub un unghi de 30 de grade îndreptând vârful acului spre mamelonul ipsilateral RC (UK) . se va îndrepta vârful acului spre mamelonul ipsilateral. sub un unghi de 45 de grade • Abord anterior – la mijlocul suprafeţei mediale a muşchiului sternocleidomastoidian.LOCURILE DE INTRODUCERE A CATETERELOR DE VENĂ JUGULARĂ INTERNĂ • Abord posterior – se introduce acul pe marginea posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian.

COMPARAŢIE ÎNTRE LINIA CENTRALĂ SUBCLAVIE ŞI JUGULARA INTERNĂ • Avantajele liniei subclaviculare – uneori mai uşor de abordat – mai uşor de fixat cateterul – se evită mişcarea gâtului – cateterul se mobilizează mai puţin cu mişcarea pacientului • Dezavantajele liniei subclaviculare – hemostaza prin compresiune în cazul puncţionării arterei carotide este imposibilă – creşterea incidenţei pneumotoracelui – necesită întreruperea manevrelor de resuscitare cardiopulmonară RC (UK) .

TEHNICA CATETERIZĂRII VENEI SUBCLAVII • Pacientul va fi pregătit la fel ca în cazul cateterizării venei jugulare interne • Se va introduce un cearşaf rulat între umerii pacientului (dacă nu prezintă leziune de coloană vertebrală cervico-dorsală) • Se introduce acul imediat sub claviculă. în punctul de întâlnire a treimii interne cu treimea medie • Vârful acului va fi îndreptat spre manubriul sternal • Seringa şi acul vor fi menţinute paralel cu axul longitudinal al claviculei RC (UK) .

se va ţinti mijlocul unghiului sternocleidomastoidian orientând apoi vârful acului în jos.• Se poate realiza şi punând pacientul în poziţie şezândă • Se introduce acul la 1 cm lateral de inserţia claviculară a sternocleidomastoidianului şi la 1 cm sub marginea superioară a claviculei . spre mamelonul contralateral • Vena va fi puncţionată după o introducere a acului de aproximativ 3 cm RC (UK) ABORDUL SUPRACLAVICULAR AL VENEI SUBCLAVII .

COMPLICAŢIILE CATETERIZĂRII UNEI VENE CENTRALE • • • • • • • • Pneumotorace Puncţionare arterială/hemoragie Fistulă arterio-venoasă Puncţionarea balonului canulei de intubaţie Chilotorax (prin lezarea ductului toracic) Malpoziţionarea canulei Tamponada cardiacă Compresie traheală prin hematom al gâtului RC (UK) .

8 ani) când accesul IV este dificil sau se anticipează că va fi dificil RC (UK) .permite administrarea rapidă de medicamente şi soluţii la copii • Recent s-a dovedit că poate fi utilizată şi la adulţi • Se va utiliza la copii “instabili” (cu vârsta între 0 .INTRODUCEREA ACULUI INTRAOSOS PERFUZIA INTRAOSOASĂ • Tehnică salvatoare de viaţă .

INDICAŢIILE PERFUZIEI INTRAOSOASE • • • • • • • • • Stop cardio-respirator Şoc (de orice tip) Deshidratare severă Arsuri extinse Politraumatisme Status epilepticus Sindrom de moarte subită a sugarului Supradozaj medicamentos cu colaps circulator Aritmii ventriculare RC (UK) .

2: Va incerca încanularea unei vene se la nivelul braţului • Persoana nr.3: Va încerca încanularea unei vene la nivelul membrului inferior • Persoana nr.4: Va introduce linia intraosoasă în membrul inferior contralateral • Notă: Toate cele 4 acţiuni se vor începe simultan şi imediat după sosirea pacientului RC (UK) .1: Asigurarea căilor aeriene (+/intubaţie) • Persoana nr.PROTOCOL PENTRU PERSONALUL MEDICAL CONFRUNTAT CU UN PACIENT PEDIATRIC POTENŢIAL INSTABIL • Persoana nr.

CONTRAINDICAŢIILE ABORDULUI INTRAOSOS • Infecţia zonei puncţionate • Suspiciune de fractură la nivelul osului lung al membrului puncţionat • Puncţii ale aceluiaşi os în antecedente • Osteogeneză imperfectă RC (UK) .

• Toate medicamentele resuscitării cardiopulmonare • Medicamente hipertone (bicarbonat de sodiu. plasmă. eritromicină. etc. etc.lichide IV. diazepam.) • Antibiotice • Medicamentele administrate pe linie intraosoasă trec prin sinusoidele măduvei spre circulaţia centrală mai rapid decât prin venele periferice RC (UK) . sânge.CE SE POATE ADMINISTRA PE CALE INTRAOSOASĂ • Volum . dextroză 50%) • Medicamente “sclerozante” (tetraciclină. difenilhidantoină. clorură de calciu.

anterior • Sprijiniţi regiunea posterioară a membrului cu un prosop • Anestezie locală dacă pacientul este conştient şi timpul permite • Se va introduce acul vertical cu mişcări de rotaţie ferme până când intră acul (moment în care acul penetrează cortexul osului) • Aspiraţi cu o seringă RC (UK) .TEHNICA DE INSERŢIE A ACULUI INTRAOSOS • Folosiţi ac intraosos special sau un ac spinal (cu mandren. acele mici se indoaie uşor) • Pregatiţi zona de puncţie – 2 cm sub tuberozitatea tibială – zona alternativă este 1/3 inferioara a femurului. de obicei 18G.

TEHNICA DE INSERŢIE A ACULUI INTRAOSOS • Dacă este bine introdus acul va fi fix în os şi nu se va mişca • Dacă aspirarea este negativă. se va introduce o cantitate mică de lichid şi se va urmări dacă există extravazare (se tumefiază piciorul) • Dacă nu există extravazare se va administra lichidul în cantitatea necesară • Se va fixa acul cu bandaj şi leucoplast • Se va scoate acul intraosos după ce se obţine un acces IV stabil RC (UK) .

DENUDAREA VENOASĂ • Indicată dacă alte incercări de acces intravenos eşuează • Este rar necesară dacă se realizează corect accesul intraosos sau central • Greu de efectuat chiar de către medicii cu experienţă • Incidenţă mai mare de infecţie şi ocluzie venoasă decât în cazul accesului intravenos percutan RC (UK) .