You are on page 1of 6

Mezul iernei

de Vasile Alecsandri

În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! Stelele par înghețate, cerul pare oțelit, Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârțâie sub picioare. Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestos, Și pe ele se așază bolta cerului senină, Unde luna își aprinde farul tainic de lumină.
1 Citeşte alte cărţi din literatura română şi universală pe www.rocarta.info

E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată! Comentariu pentru Miezul iernii de Vasile Alecsandri eseu preluat dupa eBacalaureat: http://www. Pastelurile lui Alecsandri reprezintă o operă de maturitate. Prin acest ciclu de poezii ale senzo-rialităţii şi ale relaţiei nemijlocite cu natura.info . pe zăpadă – nici un pas. Dar ce văd?. fără viață. fără glas. Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii..O! tablou măreț. în raza lunei o fantasmă se arată..ro/c/4/67/336/0/Eseu---Mezul-Iernii-de--Vasile-Alecsandri IPOTEZĂ Publicate în 1868-1869. fantastic! .. codrii – organe sonoare Unde crivățul pătrunde.rocarta. scoțând note-ngrozitoare. Munții sunt a lui altare. Vasile Alecsandri impune o nouă specie în literatura română.. 2 Citeşte alte cărţi din literatura română şi universală pe www. în revista Convorbiri literare. Totul e în neclintire.ebacalaureat.. Nici un zbor în atmosferă..

Impersonalitatea vocii lirice este motivată de faptul că accentul se pune pe spectacolul naturii contemplate. Serile la Mirceşti. tema naturii. a diferenţelor dintre literatura română şi cea occidentală. a compoziţiei (alternanţa staticdinamic) şi prin faptul că înfăţişează frumuseţea iernii. între proiecţia sensibilităţii în exterioritatea lumii şi înregistrarea obiectivă a universului. şi o temă specifică acestei perioade. ARGUMENTARE Deşi sunt publicate mai târziu. romantism). Mezul iernei este un pastel reprezentativ.FORMULAREA ARGUMENTELOR Vasile Alecsandri reprezintă un model pentru mentalitatea scriitorului paşoptist. într-un timp relativ scurt. prin viziunea asupra naturii. prin expresie şi echilibru compoziţional. ca expresie a încercării de recuperare. magnifică panoramă înregistrată obiectiv. Diferenţa faţă de precursori în abordarea temei naturii reflectă diferenţa între romantism şi clasicism. de liniştea absolută. prin impersonalitate şi optimism cosmic. Bradul. ritmurile şi dinamismul lui. Viscolul.info . Opera sa se află la întretăierea romantismului cu clasicismul. coexistenţa curentelor literare (clasicism. anotimp evocat în mai multe creaţii ale ciclului: Iarna. Pastelurile reflectă o trăsătură a literaturii paşoptiste. însă ciclul se deschide cu o poezie meditativă. datorită viziunii poetice clasiciste. în general.rocarta. în care atitudinea eului liric se apropie de aceea eminesciană din poezia Singurătate. poeziile aparţin clasicismului. de atmosferă. Atitudinea poetică este admiraţia faţă de măreţia cosmică. cu armoniile. Gerul. Tema poeziei este natura încremenită sub încleştarea gerului. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt minime: un verb la 3 Citeşte alte cărţi din literatura română şi universală pe www. care compune tabloul „fantastic" al nopţii de iarnă.

„o!". Epitetul dublu „ger amar. Titlul sugerează încremenirea naturii şi atotputernicia iernii. o.persona I singular. Tabloul naturii-templu este de o frumuseţe solemnă şi se realizează prin imagini artistice ale 4 Citeşte alte cărţi din literatura română şi universală pe www. Ipostaza poetică este aceea a unui spectator îndrăgostit de natură. „scârţâie" au valoare onomatopeică sugerând încremenirea naturii. sugestia infinitului prin orizontalitate. constituie a doua secvenţă poetică. Compoziţional. Propoziţiile exclamative dau plasticitate tabloului: „în păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar. predominarea cromatică a albului. al naturii neclintite. „câmpii strălucitoare" şi metafora „lan de diamanturf realizează. Prima strofa din secvenţa statică este tabloul nopţii de iarnă cu natura mineralizată de gerul atotputernic. specifică pastelurilor lui Alecsandri. organizate în două secvenţe poetice. Ultima strofă. în tabloul grandios al naturii proiectate în plan cosmic. Această imagine este dezvoltată în strofele a doua şi a treia. Descrierea zonei de câmpie. „văd. lupul. evitarea extremelor sălbăticiei excesive (muntele sau marea) constituie o imagine-emblemă a echilibrului clasic şi a veşniciei naturii. cumplit are efect personificator. întinderea copleşită de zăpadă. dinamică prin prezenţa imaginii de mişcare a unui element însufleţit din natură. Epitetele „zăpada cristalină". imaginea feerică a nopţii de iarnă în planul terestru.interjecţie.info .rocarta. punctele de suspensie şi propoziţii exclamative sau interogative. poezia este alcătuită din patru catrene cu caracter descriptiv. static. Alternează imagini vizuale şi auditive ale păduriţ şi câmpiei. predominant subiectivă (prin frecvenţa mărcilor eului liric). Verbele „trăsnesc". Primele trei strofe surprind predominant planul obiectiv. în funcţie de alternanţa static-dinamic. cumplit?.

. fără glas". orgă. . „Fumuri albe se ridică în văzduhul scănteios/ Ca înaltele coloane unui templu maiestos". la epitet „O! tablou măreţ.pauzele marcate de punctele de suspensie. fără viaţă. i şi u în strofele a doua şi a treia).". misterul nopţii. continuată şi aici. fantastic!. 5 Citeşte alte cărţi din literatura română şi universală pe www. altare. realizat în antiteză (procedeu romantic de compoziţie) cu încremenirea din secvenţa statică. Feeria nopţii de iarnă.ritm trohaic.elementelor templului: coloane. .rocarta. imaginea lupului şi a prăzii sale.patru catrene.muzicalitatea conferită de frecvenţa unor vocale (e în prima strofă..info . Particularităţi prozodice clasice: . până la metaforă „nemărginitul templu". Ultimul catren constituie a doua secvenţa poetică. făclii. Procesul de abstractizare se produce la nivelul figurilor de stil prin trecerea de la comparaţie. tabloul dinamic.măsura versurilor: 15-16 silabe. în primele două versuri: „ Totul e în neclintire. se realizează cu ajutorul epitetelor şi al personificărilor: „luna îşi aprinde farul tainic de lumină". Tabloul nocturn. Nivelul fonetic şi prozodic . . grandiosul. chiar dacă şi aceasta poartă sugestia morţii. sublimul. motivul lunii şi utilizarea hiperbolei sunt elemente romantice. fantasticul. „crivăţul pătrunde. Propoziţia interogativă introdusă prin conjuncţie adversativă „Dar ce văd?" impune perspectiva subiectivă şi aduce elementul dinamic. scoţând note-ngrozitoare".

verbele la timpul prezent sugerează veşnicia naturii. „Jaclif.fiimuri albe". adjective fără grad de comparaţie.info . „făclif. a comparaţiei.marchează alternarea static-dinamic. . . „zăpada". Nivelul stilistic .rocarta. CONCLUZIA Mezul iernei de Vasile Alecsandri este un pastel reprezentativ prin echilibru compoziţional şi claritate.expresivitatea adjectivului cu rol de epitet.puternicul imagism realizat prin cultivarea epitetului. .câmpul semantic al iernii: „ger". Nivelul morfosintactic .rimă împerecheată. în strofa a JV-a . a personificării şi a hiperbolei. „stele". adesea în inversiune. obiectiv.topica afectivă (inversiuni). . a metaforei. „altare". 6 Citeşte alte cărţi din literatura română şi universală pe www.subiectiv..conjuncţia adversativă dar.câmpul semantic al templului: „coloane". .câmpul semantic al nopţii: „luna". „orgă". tablou fantastic şi grandios al nopţii de iarnă. . Nivelul lexico-semantic .